Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

## Bunã dimineaþa!

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi 5 septembrie, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori ValentinZolt‡n Pusk‡s ºi Romeo Octavian Hanganu.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic pânã în acest moment un numãr de 110 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 6 senatori, 3 colegi sunt membri ai Guvernului, un coleg este bolnav ºi 2 colegi sunt învoiþi.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari. Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi: lucrãri în plen pânã la orele 13,00 Ñ dezbateri legislative.

Ordinea de zi este cea care v-a fost înaintatã.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni? Nefiind obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi este aprobat de plen cu 93 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi, aveþi obiecþiuni? Vã rog, domnul senator ªtefan Viorel, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Am rugãmintea sã fiþi de acord sã scoatem din ordinea de zi proiectul de lege de la punctul 30, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2002, având în vedere cã la comisia noastrã, între timp, am fost sesizaþi cu o altã ordonanþã de Guvern pe aceeaºi temã ºi se impune a fi corelate pentru a promova totul pe un singur proiect de lege ºi una din cele douã ordonanþe, probabil, va fi respinsã.

Trebuie analizate în corelaþie cele douã proiecte. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Reamintesc colegilor din Biroul permanent ºi liderilor grupurilor parlamentare cã la ºedinþa Birului permanent de ieri s-a luat aceastã decizie, în sensul cã proiectul de lege înscris la punctul 30 sã fie scos de pe ordinea de zi, întrucât între timp Guvernul a emis o ordonanþã de urgenþã ºi pentru a corela prevederile acestei ordonanþe cu proiectul de lege care se gãseºte în dezbaterea noastrã, domnul ªtefan Viorel propune sã-l scoatem din ordinea de zi.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi mai sunt alte observaþii legate de probleme organizatorice? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra ordinii de zi înaintatã de dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi!

Ordinea de zi aprobatã de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru ºi un vot împotrivã. La probleme organizatorice avem câteva chestiuni de rezolvat.

O primã problemã, stimaþi colegi, se impune sã aprobãm în procedurã de urgenþã douã proiecte de lege, la solicitarea Guvernului, un proiect de Lege privind acordarea de despãgubiri sau compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reþinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord ºi Þinutul Herþa, ca urmare a stãrii de rãzboi ºi a aplicãrii Tratatului de Pace între România ºi Puterile Aliate ºi Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947, pe care trebuie sã-l aprobãm în plen, iar al doilea proiect de lege, sigur, doar trebuie sã luãm act, întrucât este vorba de o ordonanþã de urgenþã ºi, fiind vorba de o ordonanþã de urgenþã, procedura de dezbatere atât în comisii, cât ºi în plen este în regim de urgenþã.

Dacã în legãturã cu solicitarea Guvernului României de a proceda la dezbaterea proiectului de lege în procedurã de urgenþã aveþi obiecþiuni? Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Biroul permanent, în urma întâlnirii cu liderii grupurilor parlamentare, vã propune pentru sãptãmâna viitoare urmãtorul program de lucru: lucrãri în plenul Senatului în ziua de luni 9 septembrie ºi în ziua de joi 12 septembrie 2002, marþi ºi miercuri lucrãri în comisiile permanente, miercuri la ora 13,00 ºedinþa Biroului permanent al Senatului, ºedinþa Biroului permanent lãrgit în prezenþa liderilor ºi a preºedinþilor de comisii.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rugãm sã acceptaþi din partea Grupului P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist) o modificare la constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24 ºi modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniul cultelor, artelor ºi cinematografiei ºi dreptului de autor.

În locul domnului senator Hoha Gheorghe vã propunem pe domnul senator Sergiu Nicolaescu.

## Mulþumesc.

Altã propunere.

ªi cea de-a doua propunere vizeazã comisia de mediere privind proiectul de Lege pentru modificarea ºi com-

pletarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ºi Agenþia Domeniilor Statului, înfiinþarea acesteia. În locul domnului senator Matei Viorel, domnul senator Matei Vintilã, a fost o confuzie de nume ºi vã rog sã acceptaþi Matei Vintilã în loc de Matei Viorel. Vã mulþumesc.

Doriþi sã mai interveniþi, domnule senator Sergiu Nicolaescu?

ªi Legea cinematografiei, aceeaºi comisie.

Deci, domnul Sergiu Nicolaescu în locul cui?

În locul domnului senator Hoha Gheorghe.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii pe solicitarea doamnei senator? Dacã nu sunt,

O a doua solicitare din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist) Ð înlocuirea domnului senator Matei cu domnul senator Matei

, cu diferenþa cã unul se numeºte Vintilã, iar celãlalt Viorel.

Mulþumim pentru amabilitãþi din partea colegilor din Grupul parlamentar P.R.M.

Vã rog sã vã prezentaþi prin vot!

Sunt ºi colegi care se opun, doar trei, cinci se abþin, doar cu 86 de voturi pentru, Senatul acceptã aceastã înlocuire.

Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, Senatul acceptã aceastã înlocuire.

V-aº ruga sã îmi permiteþi sã o întreb pe doamna ministru, a cãrei prezenþã o salutãm în Senat, dacã participã la dezbateri începând cu punctul 2?

La Ordonanþa Guvernului nr. 45/2002.

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere propiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureºti la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Facilitatea de pregãtire a proiectelor PHARE 2000/2001 Ð RO 9915, semnat la Bucureºti, la 30 decembrie 1999.

O invit pe doamna ministru la pupitru.

Este prezent domnul senator ªtefan Viorel, preºedintele comisiei.

Aveþi cuvântul, doamna ministru! ## **Ñ Doamna Hildegard-Carola Puwak** _ministrul integrãrii europene_ **:**

Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã explic, foarte pe scurt, care este rostul acestei ordonanþe.

Dupã cum ºtiþi, aþi ratificat în fiecare an un memorandum de finanþare pentru fondurile PHARE.

În anul 1999, Comisia Europeanã a alocat þãrilor candidate un supliment pentru elaborarea unor studii de fezabilitate care sã constituie apoi documentaþia necesarã obþinerii finanþãrilor pentru proiecte de infrastructurã din Programul PHARE.

Aceastã sumã a fost alocatã global printr-un memorandum de finanþare semnat de toate þãrile candidate, urmând ratificarea individualã în parlamentele naþionale.

Practic, acest _Addendum_ la memorandumul de finanþare pentru aceastã facilitate acordatã pentru elaborarea studiilor de fezabilitate are un singur scop. Studiile de fezabilitate trebuiau sau puteau fi folosite numai în cadrul PHARE 2000 ºi 2001. Întrucât sunt mai multe studii elaborate în contul acestei sume, comisia a considerat oportun sã prelungeascã perioada de utilizare a studiilor de fezabilitate ºi pentru alte Programe PHARE naþionale care urmeazã în anul 2002 ºi urmãtorii.

Deci, este o singurã ºi simplã extensie a perioadei de utilizare.

Dat fiind faptul cã procedura obligã la ratificarea oricãrei modificãri a memorandumului de finanþare iniþial, am elaborat aceastã ordonanþã pentru ratificarea _Addendum-_ ului ºi vã rog sã aveþi amabilitatea sã o aprobaþi.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia noastrã, cu unanimitate de voturi, propune plenului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 4 din ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 3 aprilie 2002, pentru finanþarea Proiectului de dezvoltare ruralã.

## Aveþi cuvântul!

Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Enache Jiru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Proiectul pe care îl aveþi în faþã este un proiect de dezvoltare ruralã ºi are ca obiective principale reducerea sãrãciei, creºterea economicã în mediul rural ºi se concentreazã pe investiþii, infrastructurã, servicii de alimentare cu apã ºi igienizare.

Are trei componente principale, o sã le menþionez: dezvoltarea capacitãþii autoritãþilor locale destinatã întãririi capacitãþii administraþiei publice locale în proiectarea ºi coordonarea investiþiilor în infrastructurã, o a doua componenþã se referã la infrastructura ruralã ºi vizeazã accesul localitãþilor rurale la drumuri, servicii de alimentare cu apã ºi igienizare, iar a treia componenþã este componenta managementului ºi asistenþa tehnicã pentru conºtientizarea, mediatizarea publicului ºi strategia de extindere.

Aceasta cuprinde finanþarea unitãþilor de proiectare a managementului pentru unitatea de management centralã ºi la nivel naþional.

Costul total al acestui proiect pentru dezvoltare ruralã este de 53 de milioane de dolari din care 40 de milioane, respectiv 75%, reprezintã împrumutul de la Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare. Împrumutul este acordat pe o perioadã de 17 ani, cu o perioadã de graþie de 4 ani, iar diferenþa de la 40 de milioane pânã la 53 de milioane, respectiv 13 milioane, ceea ce reprezintã 25 % din valoarea proiectului, se vor finanþa din trei surse: 8 milioane de la bugetul de stat, 60.000 de la autoritãþile publice locale, ºi aici sunt prevãzute 5 judeþe: Botoºani, Cãlãraºi, Dolj, Sãlaj ºi Tulcea, ºi 4,6 milioane de la beneficiari.

Acest împrumut este acordat cu o dobândã variabilã, dobânda Bãncii Internaþionale pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare este o dobândã relativ foarte profitabilã, în sensul cã este redusã, a intrat în efectivitate la 1 august ºi prima tragere va fi realizatã spre sfârºitul lunii septembrie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia noastrã, analizând proiectul supus dezbaterii, propune plenului spre adoptare proiectul în forma prezentatã de iniþiator, cu menþiunea cã s-a primit aviz favorabil ºi din partea Comisiei pentru politicã externã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Pentru raportul prezentat, vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi! Raport aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la poziþia a 5-a din ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2002 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preþioase în România.

Comisia sesizatã în fond este Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Îl invit pe domnul senator Predescu la tribunã.

Vã rog, domnule secretar de stat Oanã, sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Gheorghe Oanã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Potrivit art. 1 din Ordonanþa de urgenþã 295/2000, pentru suspendarea aplicãrii sau aprogarea unor ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã ale Guvernului, aprobatã prin Legea nr. 109/2001, Ordonanþa de urgenþã nr. 190/2000 a fost suspendatã pânã la data aplicãrii legii de aprobare a acesteia.

Conform prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 190/2000, modificatã prin Legea nr. 261/2000, Ministerul Finanþelor Publice a fost desemnat autoritate de control a operaþiunilor cu metale preþioase ºi pietre preþioase ºi abilitat sã emitã norme de aplicare a acesteia care se aprobã de Guvern.

În acest fel, Banca Naþionalã a României nu mai exercitã aceste atribuþii, ea înscriindu-se în acest fel în rândul autoritãþilor cu atribuþii foarte clare în domeniu, astfel încât o serie de atribuþii au fost transferate Ministerului Finanþelor Publice ºi Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor. În acest fel ºi comerþul cu metale preþioase va fi strict reglementat autorizându-se atât persoanele fizice, cât ºi juridice pentru efectuarea de operaþiuni, potrivit obiectului de activitate reglementat prin aceastã ordonanþã. Efectuarea operaþiunilor de analizãexpertizare a metalelor preþioase se face de laboratoare specializate. Se controleazã ºi se supravegheazã piaþa bijuteriilor ºi a obiectelor din metale preþioase. Se preiau de la Banca Naþionalã a României toate responsabilitãþile ºi obligaþiile specifice care erau exercitate la aceastã datã de personalul de specialitate ºi, bineînþeles, se vor emite norme de lucru ºi proceduri adecvate.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Ofer cuvântul domnului senator Predescu pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri luând în dezbatere proiectul de lege a constatat cã, într-adevãr, se justificã solicitarea de programare a termenului Ñ 1 ianuarie 2003 Ñ datoritã complexitãþii activitãþii, competenþelor, rãspunderilor ºi mãsurilor de organizare ºi funcþionare ce trebuie aduse la îndeplinire în prealabil. Motive pentru care a acceptat cuprinsul ordonanþei, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, comisie sesizatã în fond. Vã rog sã votaþi!

Raport aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, 5 contra ºi 3 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 96 de voturi pentru, 7 contra ºi 3 abþineri.

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni.

De asemenea, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Oanã Gheorghe.

Invit colegii din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Domnule senator Predescu,

Vã rog sã rãmâneþi acolo pentru cã urmeazã câteva proiecte de lege ale Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin actul normativ aprobat de Guvern ºi supus aprobãrii dumneavoastrã s-a realizat adaptarea cadrului legislativ al obiectului de activitate al Casei de Economii ºi Consemnaþiuni la cerinþele legislaþiei bancare ºi la dezvoltarea mediului economic în acest domeniu. Astfel, Casa de Economii ºi Consemnaþiuni va oferi toatã gama de produse ºi servicii financiare moderne tuturor segmentelor de piaþã ale populaþiei, în special se adreseazã populaþiei cu venituri mici ºi mijlocii, operaþiuni de cont curent, instrumente de platã, cadruri, credite ipotecare pentru locuinþe, credite de consum, atât în lei, cât ºi în valutã. C.E.C. va oferi întreprinderilor mici ºi mijlocii toatã gama de produse bancare necesare dezvoltãrii lor, toate tipurile de finanþãri, inclusiv de comerþ exterior. C.E.C. va deveni astfel un instrument puternic al statului pentru susþinerea acestui sector de activitate în domeniul întreprinderilor mici ºi mijlocii. C.E.C. va conlucra strâns în condiþii de profitabilitate cu administraþiile centrale ºi locale: finanþarea proiectelor, plãþi în conturi publice, colectarea unor taxe atât de interes central, cât ºi local. C.E.C. va prezenta spre aprobare Guvernului noul statut, ceea ce s-a ºi întâmplat, a fost depus în termen spre aprobare ºi este înaintat în prezent la Guvern.

Vã propunem ºi vã rog sã fiþi de acord cu propunerile noastre, astfel încât C.E.C. sã devinã efectiv o bancã universalã, aºa cum este normal sã funcþioneze ca orice bancã ºi conform legii bancare.

## Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci luând în analizã textul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 a apreciat cã este necesar sã se facã o reexaminare a legii de bazã, Legea nr. 66/1996, aºa cum a fost ea modificatã ulterior ºi republicatã, fapt pentru care au rezultat o serie de amendamente, care nu modificã cu nimic fondul problemei, ci doar aduce niºte corecturi sau, mai bine zis, actualizãri, având în vedere modificãrile apãrute ulterior republicãrii Legii nr. 66 în domeniul legislaþiei fiscale ºi chiar în domeniul legislaþiei bancare. Cu aceste amendamente însuºite de plenul comisiei noastre supunem plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege conform raportului ºi anexelor la raport.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul secretar de stat Oanã Gheorghe dacã este de acord cu amendamentele înscrise în raport.

Da. Noi suntem de acord cu amendamentele propuse.

Cu toate, da?

Cu toate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Dacã nu sunt intervenþii la dezbateri generale, vã consult dacã doriþi sã interveniþi la amendamentele înscrise în raport. Deci, avem 6 amendamente. Dacã nu sunt intervenþii,

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã o

Vã mulþumesc.

La punctul 7 în ordinea de zi avem înscrisã propunerea legislativã privind piaþa valorilor mobiliare.

Comisia sesizatã în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Caracterul legii Ñ lege organicã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnule preºedinte, vã propunem ºi susþinemÉ

Este o propunere legislativã. Dacã din partea iniþiatorilor sunt prezenþi? Colegii iniþiatori sunt domnii senatori Dan Constantinescu, Fabini Hermann, Radu Feldman Alexandru, Flutur Gheorghe.

Vã rog, domnule senator Dan Constantinescu! Vã invit la pupitru. Domnule senator,É

- Da, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Fiind vorba de o iniþiativã legislativã, care a fost preluatã în mare parte în pachetul de legi privind piaþa de capital, înþelegem sã renunþãm la ea pentru cã multe din aceste elemente au fost cuprinse în trei din cele patru ordonanþe, devenite legi, privind piaþa de capital.

## Da, vã mulþumesc.

În acest sens, vã rog sã observaþi cã iniþiatorul are posibilitatea sã retragã. E adevãrat cã noi am înscris-o în ordinea de zi, motiv pentru care va trebui sã ne pronunþãm prin vot asupra solicitãrii venite din partea unuia dintre iniþiatori, daÕ bãnuiesc cã în numele tuturor iniþiatorilor care sunt prezenþi în salã.

Reprezentantul Guvernului este de acord ca iniþiativa sã fie retrasã?

De acord?

Comisia?

Da.

## Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 101 voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri, plenul Senatului ia act de solicitarea fãcutã de domnul senator Dan Constantinescu, în numele iniþiatorilor, în sensul retragerii propunerii legislative privind piaþa valorilor mobiliare, întrucât problemele care erau vizate prin aceastã propunere legislativã au fost rezolvate prin alte proiecte de lege. La punctul 8 în ordinea de zi avem înscrisã Legea privind vânzarea spaþiilor comerciale, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local Ñ reexaminare.

Raportor: Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Predescu, sunteþi prezent.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am examinat cu multã atenþie Decizia Curþii Constituþionale nr. 192/26 iunie 2002 prin care se declarã neconstituþionalã o micã parte din dispoziþiile art. 5 alin. 4 din Legea privind vânzarea spaþiilor comerciale, proprietatea privatã a statului, ºi a celor de prestãri servicii, aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local. Considerãm cã propunerea de a se elimina din text partea referitoare la aprobarea de cãtre primari a vânzãrii spaþiilor este corectã ºi, ca atare, vã rugãm sã fiþi de acord cu decizia de reexaminare. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Predescu pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Excepþia de neconstituþionalitate aprobatã de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, 5 contra ºi 3 abþineri. ªi pe cale de consecinþã sintagma ”la propunerea primarilor acestoraÒ este eliminatã din corpul legii.

Vã mulþumesc.

Cu precizarea caracterului legii de lege organicã proiectul de lege a fost votat.

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Raportor, de asemenea, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog, punctul de vedere al Guvernului. Vã rog, domnule secretar de stat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Iniþiativa legislativã supusã aprobãrii dumneavoastrã reglementeazã situaþia juridicã a spaþiilor destinate sediilor partidelor politice aflate în proprietatea privatã a statului sau, dupã caz, a unitãþilor administrativ-teritoriale.

Guvernul este de acord cu aceastã iniþiativã legislativã þinând seama de faptul cã au fost însuºite observaþiile noastre din punctul de vedere exprimat. Ca atare, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea acestei iniþiative legislative, conform raportului prezentat de comisia de specialitate.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Curtea Constituþionalã are dreptate în decizia care a pronunþat-o. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a acceptat excepþia de neconstituþionalitate, pentru cã în procedura de mediereÉ comisia de mediere Ñ cei 7 deputaþi ºi 7 senatori Ñ a adãugat la un text care nu era în mediere, fusese adoptat în aceeaºi formã de ambele Camere, ºi a adãugat sintagma: ”Éla propunerea primarilor acestoraÒ. Pe fondul reglementãrii aceastã dispoziþie are raþiunile sale dar, procedural, în procesul de legiferare nu au fost respectate prevederile art. 76 alin. 1 din Constituþie. Motive pentru care Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri propune plenului Senatului elliminarea din alin. 4 al art. 5 din aceastã lege a sintagmei ”la propunerea primarilor acestoraÒ. În acest mod reglementarea devine pe deplin constituþionalã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale sau în legãturã cu excepþia de neconstituþionalitate a alin. 4 din art. 5 din lege. Deci, vã rog, sã observaþi cã acest text a fost adãugat în cadrul comisiei de mediere. A fost declarat neconstituþional întrucât textul respectiv nu a fost dezbãtut nici în Camera Deputaþilor, nici în Senat. Dacã nu doriþi sã interveniþi,

## Domnule preºedinte,

Dupã cum se constatã, comisia a adus câteva amendamente, ºi anume:

1) Partidele politice plãtesc impozit pe clãdiri proprietatea lor, conform legii.

2) Nu pot fi înstrãinate sediile dobândite în condiþiile legii timp de 10 ani. Le-a indisponibilizat, în aceste condiþii.

3) Instituie sancþiunea: ”Nerespectarea prevederilor duce la nulitatea de drept ºi revenirea bunului în proprietatea statului.

4) S-a mai instituit tot o mãsurã de supraveghere preventivã: ”Prefectul vegheazã la respectarea prevederilor alin. 1 ºi 2 din acel articol.Ò

5) La încetarea activitãþii partidelor politice sediile în proprietate Ñ textul era ”sediile Ñ fãrã sã distingã cu chirie sau în proprietate Ñ proprietatea acestora vor fi transmise potrivit legiiÒ. Cele cu chirie îºi urmeazã soarta, adicã regimul juridic: dacã mai rãmâne partid, dacã e dizolvat revine proprietarului ºi dispune de acestea, dacã nu, prelungeºte contractul de închiriere. Adicã am adus clarificãri în privinþa regimului juridic al acestor spaþii.

Amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri au fost acceptate de Guvern, motiv pentru care solicit din partea comisiei colegilor, onoratului plen, sã accepte raportul, cu amendamentele propuse de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Vã rog, domnul senator Sergiu Nicolaescu, aveþi cuvântul!

Stimaþi colegi,

Îmi fac doar o datorie de moralã de a vã aduce la cunoºtinþã un caz, ºi în special colegilor. Sigur cã ºtiu foarte bine cã e prea târziu. Atunci când un imobil care a fost acordat unui partid este închiriat 75% Ñ cazul respectiv la care mã refer este închiriat unei cofetãrii ºi unei societãþi a þiganilor din oraºul respectiv Ñ în aceastã situaþie este, dupã pãrerea mea, imoral ca sediul respectiv sã fie cumpãrat de partidul respectiv.

Alte intervenþii?

Dacã doriþi sã comentaþi, domnule secretar de stat.

Nu, nu!

Dacã nu doriþi nu este nici o problemã.

Eu aº dori sã fac o precizare.

Da, vã rog!

Noua Lege a partidelor politice aduce o nouã reglementare ºi înlãturã inechitatea care s-a creat, potrivit observaþiei fãcutã de dumneavoastrã. Prin urmare, problema aceasta îºi va gãsi soluþia în noua Lege a partidelor promovatã de liberali ºi acceptatã de noi, de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ieri, cu unele amendamente.

Cu precizarea cã aceastã lege va intra în dezbaterea plenului cel mai târziu sãptãmâna viitoare.

Cel mai târziu sãptãmâna viitoare ºi aduce soluþie la mai multe probleme printre care ºi aceasta.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

La punctul 10 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2002 pentru prorogarea termenelor prevãzute în Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaþiilor judeþene de tineret ºi a municipiului Bucureºti ºi al Fundaþiei Naþionale de Tineret.

Îl invit pe domnul secretar de stat Ruse.

Domnul senator Predescu este raportor din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat, în numele Guvernului, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Vã rugãm sã eliberaþi o listã cu ultimul vot!

Da. Grupul parlamentar P.R.M. solicitã, prin domnul chestor Badea, o listã asupra modului în care s-a votat la proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale. Vã rog sã o distribuiþi tuturor grupurilor parlamentare.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

**Domnul Constantin Mario Ruse Ñ** _secretar de stat la Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Unele termene prevãzute în Legea nr. 146/2002 intrau în vigoare chiar în perioada vacanþei parlamentare, perioadã în care Guvernul este abilitat de a emite ordonanþe simple. Având în vedere faptul cã este vorba de o lege organicã, Legea nr. 146, ºi nu existã o altã soluþie pentru a putea face modificãrile care se cereau, ºi la care am sã mã refer imediat, nu a existat decât aceastã variantã a prorogãrii acelor termene care nu au caracter organic.

În nota de fundamentare, care a însoþit proiectul de ordonanþã, sunt date doar câteva dintre exemple, referire la art. 58 ºi 59, este vorba, în primul rând, de erori de tehnoredactare, sunt sintagme care fac trimitere la cu totul alte legi, la Ordonanþa 26, în loc sã fie în spiritul acestei legi, ceea ce produce o mare bulversare în domeniu, ºi este vorba de active patrimoniale deci, de probleme suficient de sensibile, este vorba de folosirea unui termen eronat, este vorba de reintegrarea unor bunuri într-o instituþie publicã care nu le-a avut niciodatã. În orice caz, formularea este greºitã ºi apare de douã ori în aceastã lege. Este vorba de anumite termene care privesc reorganizarea celor care urmeazã, este vorba ca fundaþiile judeþene pentru tineret sã primeascã aceste bunuri, dar care trebuie sã fie, evident, consecutivã cu alte termene care privesc inventarierea ºi apoi predarea patrimoniului. Deci, sunt lucruri evidente, motiv pentru care ordonanþa, de altfel, a trecut, ºi care ne-a împins spre aceastã soluþie, având, în acest mod, timp pânã la 31 octombrie, când decurge, potrivit prorogãrilor efectuate, primul termen pentru înaintarea regulamentului de aplicare, de a veni pe una din cele douã cãi Ñ ordonanþa de urgenþã sau soluþia iniþiativei legislative Ñ, pentru a face corecþiile care se impun.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Predescu, sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Problema expusã este o problemã de fond. Ea nu îºi gãseºte remediul în acest proiect de lege, care propune doar prorogarea a 3 termene, ºi anume: termenul prevãzut la art. 60 se prorogã la 31 octombrie, termenele de la art. 19 alin. 3 ºi art. 45 alin. 4 la 31 decembrie 2002, iar termenele de la art. 20 alin. 3, art. 45 alin. 5, art. 58 alin. 2, art. 59 alin. 1 ºi 4 la 1 martie 2003. Acesta este obiectul ordonanþei.

Problemele celelalte privesc unele modificãri care vor putea fi aduse în condiþiile ºi modalitatea pe care o va crede de cuviinþã Guvernul.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a examinat doar prorogarea acestor termene, adicã prelungirea lor, ºi este de acord, pentru cã este vorba de activitãþi complexe care trebuie aduse la îndeplinire ºi care necesitã, în prealabil, o reglementare suplimentarã, prin norme metodologice.

Dificultatea aducerii la îndeplinire, prin mijloacele pe care legea însãºi le prevede ºi pe care normele metodologice le vor concretiza, face ca termenul sã fie prelungit, motive pentru care raportul nostru este de admitere a proiectului de lege privind prorogarea termenelor pe care le-am enunþat.

## Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã punerea în aplicare a acestei legi a creat o serie de dificultãþi.

O primã chestiune care este rezolvatã de Executiv, prin aceastã ordonanþã, vizeazã doar prorogarea termenului. Rezolvarea celorlalte chestiuni, de fond, se va face la aprecierea Executivului, fie printr-un proiect de lege, fie printr-o altã ordonanþã de urgenþã.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Nefiind intervenþiiÉ

Da, vã rog, doamna senator Norica Nicolai.

## Domnule preºedinte,

Fãrã îndoialã, vom susþine acest proiect de lege, dar nu putem sã nu remarcãm cã în ºedinþa de astãzi este al doilea proiect de lege în care Guvernul cere prorogarea unor termene de aplicare a unor legi.

Mã refer la prima lege, cea cu metalele preþioase, ºi la aceastã lege.

Aceastã chestiune pune în discuþie, în opinia noastrã, incapacitatea de aplicare a legilor de cãtre cei care sunt abilitaþi, prin Constituþie, sã le punã în aplicare.

În aces context, cred cã este mai bine, ºi aceasta este o recomandare pe care o facem colegilor noºtri din Guvern, ca atunci când Parlamentul legifereazã sã-ºi examineze ºi capacitatea de a aplica aceste legi, ºi sã evitãm sã venim în plenul Senatului cu solicitãri de termene de prorogare, pentru cã punem în discuþie, efectiv, respectul faþã de lege.

Da, mulþumesc pentru intervenþie.

Sigur cã termenele au fost extrem de strânse, dumneavoastrã ºtiþi cã noi le-am discutat împreunã.

Vã rog, dacã doriþi sã mai interveniþi.

## **Domnul Ion Predescu:**

Eu aº dori sã subliniez ceva: vã amintiþi cã atunci când am dezbãtut legea, în complexitatea ei, am susþinut celeritatea, din motive de a stimula, ºi s-a dovedit cã stimularea pe care am cerut-o noi nu s-a putut realiza.

Nu este rãu sã ne obiºnuim sã fim stimulaþi. Vã rog, domnule secretar de star!

Vreau doar sã subliniez cã este vorba de o iniþiativã legislativã, ºi nu una a Guvernului, care vine, evident, în aplicareaÉ unele dintre norme ºi multe alte mãsuri, în zona Guvernului deci, cred cã unele afirmaþii sunt exagerate.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc.

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de sãrbãtoare legalã în care nu se lucreazã.

Raport Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum vã este cunoscut, prin Legea nr. 75/1996 sunt stabilite zilele de sãrbãtoare legalã, în care nu se lucreazã. În aceste zile de sãrbãtoare legalã, cu caracter religios sau laic, pe întreg teritoriul României se desfãºoarã o serie întreagã de activitãþi, ºi cu aceastã ocazie se intoneazã imnul României ºi se arboreazã drapelul naþional.

Avînd în vedere cã aceste dispoziþii ºi obligaþii, în acelaºi timp, nu sunt întru totul respectate, prin proiectul de lege supus aprobãrii dumneavoastrã s-a introdus un articol prin care sunt sancþionate neîndeplinirea acestor obligaþii legale de cãtre unii din concetãþenii noºtri.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu textul introdus, art. 5[1] , care sancþioneazã neîndeplinirea obligaþiilor cu amenzi contravenþionale.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. În consult pe domnul secretar de stat Giurescu dacã doreºte sã adauge ceva la expunere.

## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Nu.

## Mulþumesc.

Deci, susþineþi aceleaºi considerente. Domnul senator Predescu,

Vã rog, punctul de vedere al Comisie juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

La adoptarea Legii nr. 75/1996 s-a considerat cã cei chemaþi sã aplice aceastã lege o vor aplica ºi o vor respecta întocmai.

S-a constatat, ulterior, cã lucrurile nu sau chiar aºa, obligaþia moralã, netransformatã ºi neurmatã de o sancþiune civilã nu a dus la executarea întocmai a legii, motiv pentru care Guvernul s-a simþit obligat sã intervinã ºi cu sancþiuni la normele instituite prin Legea nr. 75/1996. Pentru aceste considerente suntem de acord cu instituirea contravenþiilor ºi a amenzilor contravenþionale pentru neexecutarea întocmai a prevederilor Legii nr. 75/1996.

De altfel, este de principiu cã orice normã juridicã are trei componente: ipoteza, dispoziþia ºi sancþiunea. Sancþiunea este cea care asigurã respectarea ipotezei ºi a dispoziþiei din orice normã juridicã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã o

La punctul 12 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice.

Raportor Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

**Domnul Mark— Attila G‡bor Ñ** _subsecretar de stat la Ministerul Informaþiilor Publice, Departamentul de relaþii interetnice_ :

## Domnule preºedinte,

Pentru început, trebuie sã menþionez cã este vorba despre o propunere legislativã a domnului deputat Damian Brudaºca din Camera Deputaþiulor. Modificarea se referãÉ

Vã adresez rugãmintea sã vã prezentaþi colegilor senatori, eu vã cunosc, darÉ

Mã numesc Attila Mark—, subsecretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice, Departmanetul de relaþii interetnice.

Propunerea legislativã se referã la completarea lit. c) art. 1, care are urmãtorul cuprins, dupã modificare: ”a fost refugiatã, expulzatã sau strãmutatã în altã localitate decât cea de domiciliu.Ò

Guvernul, prin punctul de vedere exprimat în scris, iniþial, a fost de acord cu aceastã propunere legislativã ºi nu a prezentat nici un fel de amendament.

Sunteþi de acord cu amendamentul formulat de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri? Vã rog sã observaþi cã este în raport.

Sigur, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri din Senat a formulat un amendament de eliminare a unei sintagme ºi suntem de acord cu aceastã eliminare.

## Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Predescu.

## Domnule preºedinte, Lucrurile sunt lãmurite.

Amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este redactare, pentru clarificarea textului, acurateþe ºi pentru a nu crea confuzie, motiv pentru care solicitãm onoratului plen al Senatului sã fie de acord cu amendamentul comisiei ºi sã accepte proiectul de lege ca atare.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Vreau sã precizez cã Grupul parlamentar U.D.M.R. susþine ºi voteazã acest proiect de lege. În legãturã cu acest proiect de lege de modificare a Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 vreau sã fac o observaþie, la punctul II din proiectul de lege Ñ termenul prevãzut la alin. 2 art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999 se prelungeºte pânã la data de 31 decembrie 2003.

În momentul de faþã un astfel de termen nu existã, pentru cã la sfârºitul sesiunii trecute, la cerea Guvernului ºi în urma deciziei nr. 148 din 8 mai 2001 a Curþii Constituþionale un astfel de termen a fost eliminat.

Îmi permit sã citez din Decizia nr. 148 a Curþii Constituþionale: ”instanþa de judecatã, exprimându-ºi opinia, apreciazã cã excepþia este întemeiatã, deoarece textul de lege înalcã principiul egalitãþii cetãþenilor în faþa legii, pentru cã permite depunerea cererilor vizând acest decretlege Ð este vorba de Decretul-lege nr. 118/1990 Ð , dar face trimitere expresã ºi la Ordonanþa Guvernului nr. 105, încalcã principiul egalitãþii cetãþenilor în faþa legii, pentru cã permite depunerea cererilor vizând acest decret-lege de cãtre cetãþenii români cu domiciliul în strãinãtate ºi dupã data de 15 martie 2000. Curtea constatã cã argumentul invocat în susþinerea acesteia este întemeiat, dispoziþiile legale criticate limitând în timp posibilitatea depunerii cererilor pentru stabilirea drepturilor ce se cuvin în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificãrile ulterioare, în funcþie de calitatea persoanei, persoana având domiciliul în þarã sau în strãinãtate, titular sau soþ/soþie, contravin principiului egalitãþii cetãþenilor în fa;a legii ºi autoritãþilor publice. Acest principiu este aplicabil, prin natura lui, în cazul tuturor drepturilor ºi libertãþilor consacrate prin Constituþie ºi prin lege.

Concluzia Curþii este urmãtoarea: admite excepþia de neconstituþionalitate. În consecinþã, constatã cã sunt neconstituþionale dispoziþiile art. 8 alin. 3 din Decretul-lege nr. 118/1990, dispoziþii prin care se prevãd termene pentru depunerea cererilor privind stabilirea drepturilor titularilor.

Acelaºi lucru îl subliniazã, în fond, Curtea Constituþionalã ºi în legãturã cu Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 189 din 2000.

Vã mulþumesc, dar vã adresez, respectuos, rugãmintea sã observaþi cã iniþiativa legislativã a colegului deputat Damian Burdaºca nu vizeazã aspectele puse în discuþie de dumneavoastrã. Aºadar, are o singurã chestiune pusã în discuþie: modificarea art. 1 ºi nu celelalte din lege, art. 1 lit. c), în sensul de a se preciza în text ca persoana sã fi fost refugiatã, expulzatã sau strãmutatã în altã localitate. Celelalte probleme legate de termenele care existã în textul de lege respectiv nu fac obiectul acestei iniþiative legislative. Aceea este o lege în vigoare. Deci, vã rog, dacã sunt ºi alte intervenþii.

## Domnule preºedinte,

Pe de o parte, ceea ce aþi spus dumneavoastrã, iar pe de altã parte, dacã s-a pronunþat Curtea Constituþionalã cã acel text este neconstituþional, evident cã el este scos din uz, din aplicaþiune ºi nu îºi mai produce efectele, este tratat ca atare, fie cã Parlamentul modificã legea, fie cã nu o modificã. Aºa cã observaþia este utilã, dar nu produce

efecte ºi nu poate fi luatã în considerare în cadrul ºi limitele de sesizare a acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Doamna senator Maria Petre, Grupul parlamentar al P.D. Vã rog, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o întrebare foarte simplã ºi anume, aceea dacã iniþiatorul acestei legi este prezent în salã la dezbateri, pentru cã nu este prezent la masa ºi la loculÉ

Nu este.

Nu este. Suntem a doua Camerã.

Suntem a doua Camerã sesizatã ºi deci nu putem opri dezbaterea unei propuneri legislative care a trecut printr-o Camerã.

Potrivit Constituþiei.

ªi suntem obligaþi sã o luãm în dezbatere.

Întrebarea mea continuã cu urmãtorul lucru: dacã din punct de vedere procedural este corect sã discutãm în absenþa iniþiatorului?

Este. Suntem a doua Camerã sesizatã.

Suntem a doua Camerã. Pe noi ne sesizeazã Camera Deputaþilor, potrivit art. 75 din Constituþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, fiind a doua Camerã sesizatã, noi nu suntem sesizaþi de iniþiator, ci suntem sesizaþi de Camera Deputaþilor, întrucât Camera a aprobat acest proiect de lege. Vã rog, dacã nu mai sunt alte intervenþii,

La punctul 13 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2002 pentru stabilirea unor mãsuri privind reorganizarea Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovare economicã din structura Ministerului Afacerilor Externe, precum ºi a aparatului de lucru al Guvernului. Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Mulþumesc, domnule preºedinte Predescu, pentru sprijin. Avem deosebita plãcere sã îl avem în mijlocul nostru pe un coleg dintr-o legislaturã anterioarã, domnul Eugen Dijmãrescu, secretar de stat în Guvernul României.

Deci, invit, din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, un raportor, pentru a lua în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2002.

Aºadar, domnul senator Florin Hriþcu.

Vã rog, domnule ministru, aveþi cuvântul!

## **Ñ Domnul Eugen Dijmãrescu** _secretar de stat, ºeful_

_Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovare economicã_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cred cã cunoaºteþi foarte bine acest subiect, dezbãtut în toate felurile ºi în presã ºi aºa mai departe.

Raþiunea de fond a mutãrii Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovare economicã din fosta structurã a Ministerului Afacerilor Externe în subordinea directã a primului-ministru e legatã de faptul cã, în principal, activitatea acestui departament este o activitate de esenþã economicã ºi care se leagã cu câteva chestiuni foarte importante: o datã Ñ monitorizarea contului curent, ºtiþi cã avem aici probleme legate de unele angajamente, inclusiv faþã de organisme internaþionale, ºi avem niºte limite foarte strânse; în al doilea rând, de necesitatea de a impulsiona, prin mijloace economice, activitatea de export, dar cu pârghii de piaþã, nu, în esenþã, cu pârghii politice ºi nici cu pârghii administrative, scop pentru care acest departament, în noua formulã de lucru, este cel care este interfaþa, pe de o parte, a asociaþiilor de producãtori ºi de exportatori, a camerelor de comerþ ºi, în acelaºi timp, a EXIMBANK-ului. Deci, instituþia pe care Guvernul o are la dispoziþie pentru a stimula activitatea de producþie pentru export ºi activitatea de export propriu-zisã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, domnule senator Hriþcu, sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, în urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2002, hotãrãºte sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, în forma trimisã de Guvern.

Propunem, deci, plenului Senatului, aprobarea raportului ºi a proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã. Vã rog, dacã doriþi sã luaþi cuvântul.

Vã rog, domnule senator Bîciu, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã instalarea noului Guvern, dupã alegerile din anul 2000, s-au ridicat multe semne de întrebare cu trecerea Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovare economicã, pentru prima datã în istoria României, la Ministerul Afacerilor Externe. S-au invocat atunci, mai mult în culise, anumite pretenþii ale Ministerului Afacerilor Externe. Dupã 2 ani, probabil evoluþia relaþiilor dintre Ministerul Afacerilor Externe ºi Guvern a fãcut ca acest departament de control sã fie luat de la Ministerul Afacerilor Externe. Înfiinþarea unui minister separat sau existenþa Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovare economicã în cadrul Ministerului Industriei ºi Resurselor era foarte posibilã. Înfiinþarea unui minister separat era foarte posibilã, pentru cã actualul Guvern are o inflaþie de ministere, care sunt mult mai puþin importante decât un minister al comerþului exterior. Dar, trecând peste aceste considerente, în raportul comisiei este o frazã ºi îl rog pe reprezentantul Guvernului sã ne explice, pentru cã a fost redactat împreunã, ce s-a vrut sã se spunã prin aceastã frazã? O citez: ”Prin acest act normativ sunt reglementate ºi unele aspecte de ordin personal, determinate de mãsurile intervenite la nivelul aparatului de lucru al GuvernuluiÒ.

Mulþumesc.

Da. Cred cã este interesantã intervenþia. Bãnuiesc cã este ºi importantã pentru proiectul de lege. Vã rog, domnule ministru!

Deci, în primul rând, aº vrea sã vã spun cã aceastã frazã se referã la explicarea acelei diferenþe, pe care eu am menþionat-o, între numãrul de 197 de membri sau de personal efectiv al Departamentului pentru comerþ exterior ºi promovare economicã ºi cifra de 255 care este cuprinsã în aceastã ordonanþã. Aceastã cifrã de 255 a venit sã corecteze un deficit care a apãrut în aparatul de lucru al Guvernului, la Secretariatul General al Guvernului, prin transferul din structura Guvernului, ca instituþie separatã, a Agenþiei Române de Investiþii Strãine, care, în momentul când a plecat, a plecat ºi cu numãrul de posturi. Constituirea în aparatul Guvernului a Departamentului de politici sociale a fãcut necesar ca acele posturi care au plecat sã fie reincluse în schema de personal a aparatului de lucru al Guvernului, al Secretariatului General. Deci, nu are legãturã cu Departamentul pentru comerþ exterior ºi promovare economicã. Departamentul pentru comerþ exterior ºi promovare economicã a preluat de la Ministerul Afacerilor Externe exact acelaºi numãr de persoane care s-a ºi dus la Ministerul Afacerilor Externe în prima fazã. Aºadar, nu are nici o legãturã cuÉ, deci, diferenþa nu are legãturã cu comerþul exterior ºi nu sunt probleme personale de personal, ci sunt probleme instituþionale pe care dumneavoastrã le cunoaºteþi foarte bine, pentru cã legea cu privire la Agenþia Românã de Investiþii Strãine a fost adoptatã de Parlament ºi prin acea lege s-a diminuat numãrul de posturi pe care secretarul general al Guvernului îl avusese aprobat iniþial, tot prin bugetul pe anul 2002. Deci, nu are nici un fel de altã conotaþie.

Vã mulþumesc pentru explicaþie. Sunt convins cã ºi colegul senator este mulþumit. Doriþi sã mai interveniþi?

Da, domnule preºedinte.

Bãnuiesc cã pe fondul proiectului de lege, nu pe expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Nu este prima datã când în expunerile de motive la legi sunt introduse fraze fãrã nici un fel de sens. Am avut recent, chiar ieri, cazuri la Comisia economicã, la vreo 4Ð5 legi, fraze fãrã sens, motivate dupã aceea cã aºa este traducerea. Deci, ºi la aceastã frazã expresia: ”Prin acest act normativ sunt reglementate ºi unele aspecte de ordin personalÒ nu are aproape legãturã cu ceea ce a afirmat domnul ministru. Poate unele aspecte privitoare la personalul Guvernului. Aceasta era cu totul altceva, dar ca sã introduci într-un raport la o lege aspecte de ordin personal este deja ceva tendenþios. Acesta a fost obiectul intervenþiei mele.

Vã mulþumim pentru intervenþie ºi pentru observaþie ºi fiþi convins cã în expunerile de motive viitoare nu se vor mai regãsi astfel de chestiuni. Bãnuiesc cã nu v-aþi supãrat. Nu are cum sã reprezinte un incident. Nu este nici o problemã.

Eu sunt de acord cã formularea nu a fost fericitã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Este o exprimare nu foarte fericitã, dar explicaþiile date de domnul ministru Dijmãrescu, din punctul meu de vedere, au fost foarte clare. Cred cã ºi pentru dumneavoastrã. Dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 63 de voturi pentru, 28 de voturi contra ºi douã abþineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã o

La punctul 14 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind participarea României la grupul de cooperare înfiinþat prin acordul parþial deschis pentru prevenirea, protecþia ºi organizarea ajutorului împotriva riscurilor naturale ºi tehnologice majore instituit prin Rezoluþia (87)2, adoptatã la 20 martie 1987 de Comitetul Miniºtrilor al Consiliului Europei.

Raportor Ñ Comisia economicã.

Vã salut, domnilor secretari de stat! Vã rog sã aveþi cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Tudor Florescu. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Scopul principal al Acordului este întãrirea ºi promovarea cooperãrii între guvernele statelor membre printr-o abordare pluridisciplinarã, în vederea asigurãrii unei mai bune preveniri, protecþii ºi organizãri a ajutorului în caz de catastrofe naturale ºi tehnologice majore. Având în vedere cã România, ºi în primul rând municipiul Bucureºti, se caracterizeazã printr-un fond construit existent foarte vulnerabil la cutremurele majore, cã asemenea cutremure se pot produce în orice moment ºi þinând seama de impactul deosebit de grav, social ºi economic, pe care un asemenea fenomen îl produce, se impune participarea de urgenþã a României la acest acord. Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei va fi ministerul însãrcinat cu coordonarea acþiunilor instituþiilor implicate în implementarea acordurilor cu Europa împotriva riscurilor majore.

Faþã de cele arãtate, vã rugãm sã fiþi de acord cu actul normativ prezentat, precizând cã suntem de acord cu amendamentul propus.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, domnule preºedinte Mircea Dan Popescu, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentul din anexa la raport, menþionând cã existã în acest sens ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã din cadrul Senatului, proiectul de lege fãcând parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind solicitãri, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri, raport care cuprinde ºi amendamentul comisiei sesizate în fond.

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului adiþional la Acordul între Guvernul Republicii România ºi Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la Ankara, la 2 mai 1966, motiv pentru care þara noastrã se chema la acea datã Republica Socialistã România.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

La data de 19 februarie 2002 la Ankara a fost semnat protocolul adiþional între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la Ankara, la 2 mai 1966. Modificãrile aduse prin protocolul adiþional sunt în concordanþã cu reglementãrile internaþionale din domeniu ºi reprezintã o primã etapã în vederea armonizãrii legislaþiei române cu legislaþia Uniunii Europene, respectiv cu prevederile cuprinse în Regulamentul Consiliului nr. 2409/92 din 23 iunie 1993 privind taxele ºi tarifele pentru serviciile aeriene. Faþã de cele arãtate vã rugãm sã fiþi de acord cu adoptarea prezentului act normativ.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

## Stimaþi colegi,

Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri, existând în acest sens ºi acordul Comisiei pentru politicã externã. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi. Neexistând solicitãri, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei economice. Raport favorabil.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

La punctul 16 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de cãtre transportatorii aerieni pentru pasagerii cãrora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa Guvernului nr. 52/2002 are ca obiect stabilirea unui sistem de compensare de cãtre transportatorii

aerieni pentru pasagerii cãrora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate în scopul transpunerii în legislaþia naþionalã a Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 259/1991 pentru stabilirea unor reguli comune pentru un sistem de compensare în caz de refuz al îmbarcãrii în transportul aerian regulat. Acest act figureazã în cadrul _acquis_ -ului comunitar ºi se impune a fi preluat ºi transpus în aviaþia naþionalã, potrivit obiectivleor ºi prioritãþilor guvernamentale stabilit de Programul Naþional de aderare a României la Uniunea Europeanã.

Faþã de cele arãtate, vã rugãm sã fiþi de acord cu votarea actului normativ.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã, de asemenea, vã propune adoptarea acestui proiect. El este raþional ºi în acest sens existã ºi avizul Comisiei de politicã externã. Menþionez, de asemenea, cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului Comisiei economice.

Raport aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

Punctul 17 în ordinea de zi. Avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2002 pentru completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

Deci, din partea M.L.P.T.-ului sunteþi dumneavoastrã. Rog colegii din Comisia pentru administraþia publicãÉ Vã rog, domnule senator Hriþcu Florin sã vã ocupaþi locul. Iniþiatorii, vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Obiectul de reglementare al actului normativ are în vedere completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea A.N.L., în sensul lãrgirii sferei facilitãþilor acordate beneficiarilor de credite ipotecare, precum ºi acþiunilor abilitãþilor Agenþiei. Considerându-se necesarã implicarea statului în asigurarea unei protecþii sociale din punct de vedere al locuirii, în condiþiile în care sumele alocate construirii de locuinþe din bugetele locale sunt nesemnificative, se impune ca facilitãþile acordate unor subvenþii de stat sã fie posibile ºi pentru locuinþele construite de Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, pentru prima locuinþã realizatã de o persoanã fizicã în condiþiile acestui sistem de finanþare. Totodatã, în acest sens, pentru accesul la o locuinþã decentã, în regim de chirie, al tinerilor proveniþi din instituþiile de ocrotire socialã care au împlinit vârsta de 18 ani se are în vedere construirea unor locuinþe din lemn, pentru care Regia Naþionalã a Pãdurilor va pune la dispoziþie Agenþiei Naþionale a Locuinþelor, în mod gratuit, masa lemnoasã necesarã construirii unor locuinþe. Faþã de cele prezentate, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Îl invit pe domnul preºedinte Hriþcu Florin.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, dupã ce a analizat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 59/2002, a hotãrât sã adopte raport favorabil în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã,

Vã mulþumim.

## ªi eu vã mulþumesc.

Punctul 18 din ordinea de zi Ñ proiect de Lege privind înfiinþarea comunei Negrileºti, judeþul Bistriþa-Nãsãud.

Colegii de la Camera Deputaþilor sunt prezenþi. Vã rog! Reprezentantul Executivului. Raportor Ñ Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Vã rog, în calitate de iniþiator, sã expuneþi succint punctul de vedere în susþinerea legii.

## **Domnul Ioan Oltean Ñ** _deputat_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Elementul fundamental care a stat la baza acestei iniþiative a fost refacerea stãrii de fapt ºi de drept existente în aceastã zonã înainte de 1968, când a fost adoptatã legea de o nouã împãrþire administrativ-teritorialã a României. Sunt elemente care, dupã apariþia Legii nr. 351/2001 privind reþeaua de localitãþi, conduc la crearea posibilitãþilor de reînfiinþare a comunei respective. De altfel, Camera Deputaþilor a adoptat, fãrã nici un fel de vot împotrivã, aceastã iniþiativã, apreciind cã toate condiþiile necesare pentru înfiinþarea comunei Negrileºti sunt îndeplinite. Apreciez cã, între timp, aceste condiþii nu s-au modificat ºi cã nu existã nici un fel de motiv pentru ca Senatul sã nu se pronunþe favorabil. De aceea, rog

Senatul sã aibã o atitudine de susþinere a acestui proiect de lege, pentru ca locuitorii comunei respective sã poatã fi mai aproape de actul de administraþie publicã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Punctul de vedere al Guvernului?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Iniþial, Guvernul, prin punctul de vedere exprimat, a cerut ca sã fie revizuitã iniþiativa legislativã ºi sã fie completat documentarul cerut de lege pentru reorganizarea comunei. Întrucât pânã la dezbaterea acestei iniþiative legislative în Camera Deputaþilor iniþiatorul s-a conformat cerinþelor din punctul de vedere al Guvernului, ºi având în vedere raportul favorabil al comisiei de specialitate a Senatului, vã rog sã votaþi acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator, sã susþineþi punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urma examinãrii, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind înfiinþarea comunei Negrileºti, judeþul Bistriþa-Nãsãud, în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Dacã nu doriþi sã interveniþi, stimaþi colegi,

Mulþumesc, felicitãri!

Propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Dumitriþa, judeþul Bistriþa-Nãsãud, de asemenea propunere legislativã adoptatã de Camera Deputaþilor. Aveþi cuvântul, domnule coleg!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aceleaºi considerente care le-am expus pentru înfiinþarea comunei Negrileºti le expun pentru înfiinþarea comunei Dumitriþa ºi, vã rog, acelaºi vot favorabil, pentru care vã mulþumesc anticipat.

Mulþumesc.

Punctul de vedere al Guvernului?

Guvernul nu are observaþii la iniþiativa legislativã. Suntem în aceeaºi situaþie ca la proiectul precedent. Documentarul a fost completat. În aceste condiþii, vã rog sã aprobaþi proiectul de lege.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Hriþcu.

Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþie publicã a analizat ºi a hotãrât sã adopte raport favorabil la proiectul de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor.

Mulþumesc. Dacã doriþi sã interveniþi? Domnul senator Victor Apostolache

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

De la bun început vreau sã spun cã nu vorbesc în numele grupului, ci în nume personal. Mi se pare, totuºi, cã cu prea multã uºurinþã ne tot ducem în trecut.

Eu cred cã nu este un argument faptul cã populaþia ºi-ar exprima mai bine dorinþa de a participa la activitatea localitãþii prin crearea unei noi unitãþi administrative. Am impresia cã ºi Guvernul aprobã cu multã uºurinþã Ñ este drept, în temeiul legii Ñ asemenea iniþiative, dar cred cã trebuie sã ne gândim ºi la fondurile care trebuie disponibilizate. Dacã nu, prin asemenea iniþiative nu vom face altceva decât sã mãrim taxele ºi impozitele pentru a reuºi sã plãtim aceste noi structuri care se creeazã.

Personal, nu sunt de acord cu asemenea iniþiative. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur, este punctul dumneavoastrã de vedere, domnule coleg, dar în momentul în care ºi-a dat avizul favorabil, fiþi convins cã aceste chestiuni legate de organizarea, funcþionarea ºi fondurile necesare au fost luate în consideraþie. Mai mult decât atât, haideþi sã nu uitãm cã sunt iniþiative legislative ale colegilor parlamentari. Dacã nici un proiect de lege privind înfiinþarea unei comune nu poþi sã faci, atunci este de discutat ce proiect de lege putem sã mai promovãm.

Haideþi sã revenim la textul de lege. Vã rog sã observaþi cã în expunerea de motive existã argumente serioase privind necesitatea înfiinþãrii acestei comune. Aveþi punctul de vedere favorabil al Guvernului, aveþi punctul de vedere al Comisiei noastre pentru administraþie.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizatã în fond. Vã rog sã votaþi!

Raport adoptat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 20 împotrivã ºi 6 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 20 din ordinea de zi: Proiect de lege privind înfiinþarea comunei Cãmin, judeþul Statu Mare, propunere legislativã. De asemenea, a trecut prin Camera Deputaþilor.

Iniþiator Ñ domnul deputat Ioan Oltean, Grupul parlamentar P.D.

Domnul Attila Varga este iniþiator.

Domnul Bara.

Punctul 20. Comuna Cãmin, Satu Mare.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Nu sunt iniþiatorul, ci vicepreºedintele Comisiei pentru administraþie de la Camera Deputaþilor. Aceastã propunere legislativã a fost adoptatã în unanimitate de cãtre Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaþilor, sigur dupã ce am avut avizul Guvernului, Consiliului Legislativ ºi al celor douã comisii care nu au fost sesizate în fond: Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog sã fiþi de acord cu propunerea legislativã a colegului nostru de la U.D.M.R. privind înfiinþarea comunei Cãmin, judeþul Satu Mare.

Vã mulþumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul ºi-a exprimat punctul de vedere favorabil la aceastã iniþiativã legislativã. Având în vedere cã la Camera Deputaþilor proiectul de lege a fost adoptat, vã rog sã-l adoptaþi ºi dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului?

Domnule preºedinte,

Pentru considerentele menþionate, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/14.IX.2002

## Vã mulþumesc.

Sunt intervenþii? Nu. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului favorabil al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Cu 68 de voturi pentru, 26 împotrivã ºi 4 abþineri, plenul Senatului aprobã raportul comisiei sesizatã în fond. Precizez caracterul legii de lege organicã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 30 împotrivã ºi 3 abþineri.

Ultimul proiect de lege legat de chestiuni de administraþie, proiect de Lege privind înfiinþarea comunei ªimiºna, judeþul Sãlaj, de asemenea adoptat de Camera Deputaþilor. Cele 4 proiecte de lege erau toate adoptate de colegii din Camera Deputaþilor.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La acest proiect de lege sunt iniþiator, spre deosebire de celelalte proiecte de lege pe care aþi avut bunãvoinþa sã le votaþi. La înfiinþarea acestei comune apare ºi un considerent în plus faþã de celelalte. Aceastã comunã se întinde pe 35 km. De la ultimul sat pânã la centrul comunei sunt 34 km, deci la limita cu cealaltã comunã. Sigur cã ºi aceastã comunã a fost desfiinþatã în 1968.

Vã rog sã fiþi de acord cu înfiinþarea acestei comune, sperând cã facem un lucru bun pentru locuitorii din satele respective fiindcã, scurtând acest drum faþã de centrul de comunã, ºi cheltuielile probabil cã vor fi mult mai mici.

Încã o datã vã rog sã votaþi pentru.

Vã mulþumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Având în vedere cã sunt îndeplinite condiþiile legale pentru înfiinþarea comunei ªimiºna, Guvernul îºi menþine punctul de vedere exprimat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Punctul de vedere al comisiei sesizatã în fond.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã a analizat acest proiect de lege ºi a hotãrât sã adopte raport favorabil.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Sunt intervenþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului favorabil al Comisiei pentru administraþie publicã.

Raport aprobat de plen cu 89 de voturi pentru, 10 împotrivã ºi o abþinere.

Sigur cã intervenþia domnului senator Apostolache trebuie sã rãmânã ºi adresez rugãmintea colegilor din Comisia pentru administraþie sã analizaþi cu seriozitate propunerile care vin în cadrul comisiei privind fie înfiinþarea de comune, fie declararea de oraºe sau municipii a unor localitãþi, întrucât impun cheltuieli suplimentare.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la poziþia 22 în ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2002 privind transferul pachetului de acþiuni deþinut de stat la Societatea Comercialã HORTICOLA Ñ S.A. Bucureºti, de la Agenþia Domeniilor Statului la Regia Autonomã Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Domnul secretar de stat Predilã este prezent ca întotdeauna. ªi în Senat, ºi pe câmp, ºi la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Vã rog domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Proiectul de ordonanþã vine sã statueze necesitatea transferãrii pachetului majoritar de acþiuni deþinut de Agenþia Domeniilor Statului din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, referitor la Societatea Comercialã HORTICOLA Ñ S.A. din portofoliul sãu în portofoliul Regiei Autonome a Protocolului de Stat a Guvernului, întrucât ºi aceastã regie are ca obiect de activitate producþie agricolã, producþie horticolã ºi venim sã simplificãm relaþiile dintre aceste douã instituþii care trebuiau sã facã o serie de hârtii care nu aveau nici un rost ºi ei pot sã administreze ºi mai eficient ºi sã protejeze ºi mai bine patrimoniul. A fost nevoie de aceastã iniþiativã pentru cã trebuia sã modificãm prevederile Legii nr. 268/2001, art. 69 din anexa 3 cu privire la lista unitãþilor din subordinea Agenþiei Domeniilor Statului.

Vã propun sã fiþi de acord sã aprobãm actul în forma în care a fost prezentatã.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Codreanu sã prezinte raportul favorabil al comisiei sesizatã în fond.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã a fost sesizatã pentru a doua oarã prin adresa L 83/2002.

În ºedinþa din 27.02.2002 membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege hotãrând întocmirea raportului negativ. Plenul Senatului a hotãrât retrimiterea raportului la comisie pentru o nouã dezbatere.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã s-a întrunit în 8.07.2002 luând în dezbatere încã o datã acest proiect de lege.

La dezbateri au participat ºi reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi A.D.S. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi Ñ 5 pentru, unul împotrivã Ñ întocmirea raportului favorabil, din urmãtoarele considerente.

În ºedinþa din februarie au luat parte la discuþii numai reprezentanþii A.D.S., nu ºi reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. În ºedinþa din 8.07.2002, la care a participat ºi domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, acesta explica Ñ aºa cum a fãcut-o ºi acum Ñ despre ce este vorba cu acest transfer. Motivarea dumnealui nu este numai aceasta, ci a susþinut în cadrul comisiei cã existã numeroase litigii între minister ºi cei care au preluat în leasing imobilele magazinelor de desfacere aparþinând Societãþii Comerciale HORTICOLA Ñ S.A. Bucureºti. Acest transfer urmãreºte intrarea în legalitate, întrucât ministerul nu dispune de mai mulþi juriºti.

Prin natura legii, reglementãrile prezentului proiect de lege fac parte din categoria legilor organice.

Faþã de cele prezentate, supun spre dezbatere Senatului raportul suplimentar care înlocuieºte raportul nefavorabil din 27.02.2002.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Domnul senator Popa.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Se vede cã este vorba de o afacere cît se poate de oneroasã, interesatã, din partea Guvernului de a transfera un pachet majoritar al unei societãþi specializate în horticulturã cãtre protocolul de stat.

Sigur cã nu trebuie sã uitãm Ñ ºi v-am avertizat la data cînd am admis posibilitatea ca aceastã Regie a Protocolului de Stat sã vândã terenuri ºi construcþii Ñ cã acesta este drumul prin care construcþii ºi terenuri vor lua calea clientelei politice. De fapt, acesta este adevãrul ascuns printr-o formã cât se poate de caraghioasã, ºi anume: ”nu sunt juriºti care sã apere litigiileÒ. Dincolo, la protocolul de stat, vor fi foarte mulþi pentru cã am vãzut ce probleme deosebite au, pentru cã motivaþia atunci a fost a vânzãrii locuinþelor ºi terenurilor din Administraþia Protocolului de Stat.

Deci noi nu putem sã votãm. Veþi vedea cã în momentul în care devine proprietar al acestei societãþi, care normal ar fi trebuit sã fie privatizatã ºi vândutã horticultorilor. Veþi vedea cum patrimoniul respectiv ia calea celor interesaþi în foarte, foarte scurt timp, datoritã acestei posibilitãþi de vânzare pe care regia o are ºi este legalizatã tot de cãtre noi.

Ca atare, noi vom vota împotriva acestei legi de aprobare a ordonanþei de urgenþã.

Din partea grupului parlamentar, da? Domnul senator Codreanu.

Aºa cum am precizat, acesta este un raport suplimentar la primul raport care a fost negativ din partea comisiei. Împreunã cu prietenii ºi colegii mei din comisie, cei

de la putere, am convenit asupra acestui raport negativ din februarie, având în vedere cele expuse de cãtre directorul de atunci al A.D.S.-ului, director care probabil se schimbã acolo ori de câte ori este nevoie de ceva.

În urma discuþiilor particulare, deci nu în cadrul comisiei, împreunã cu domnul senator Matei ºi acest domn Ñ fostul director al A.D.S.-ului Ñ s-a întrebat de ce vor sã vândã. Ni s-a rãspuns cã sunt interesaþi pentru a da cele aproximativ 74 ha de teren pentru A.N.L. Aceasta s-a întâmplat dupã aceea ºi eu consider cã este corect Ñ ca membru al Partidului România Mare Ñ ca aceste terenuri aflate undeva la ieºirea din Bucureºti, aparþinând Societãþii HORTICOLA, sã fie transferate la A.N.L. pentru a se face blocuri pentru tineret, aºa cum este prevãzut în Programul de guvernare al P.S.D.-ului.

Aceastã problemã s-a rezolvat printr-o ordonanþã de urgenþã ºi terenul respectiv a trecut de la HORTICOLA la A.N.L. În consecinþã, nu mai era nevoie de intervenþii pe acest transfer de proprietãþi.

Ce sunt aceste proprietãþi? Pur ºi simplu niºte magazine. Probabil cã Regia Protocolului de Stat se ocupã ºi de vânzarea florilor, a dudelor Ñ eu ºtiu ce mai vor sã facã ei? Ñ ºi transferul acestor spaþii cãtre Regia Protocolului de Stat.

Nu cred cã este normal aºa ceva, deoarece aceste proprietãþii pot fi concesionate, trecute sau cumpãrate, conform Legii nr. 268/2001 în vigoare, ºi nu trebuia sã mai venim cu o trecere dintr-o parte în alta.

Ceea ce spunea domnul secretar de stat referitor la juriºti nu e adevãrat.

Domnule secretar de stat,

Mergem împreunã la A.D.S., undeva la etajul 2, în douã birouri, au ºi plãcuþe la uºi, sunt vreo 12 juriºti care pot sã-ºi facã treaba atunci când vor.

Ca atare, Partidul România Mare nu va fi de acord cu acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Panã.

## **Domnul Aurel Panã:**

Misiunea mea este foarte mult uºuratã de ceea ce au vorbit colegii de la P.N.L. ºi de la P.R.M. Ceea ce constatãm prin promovarea de astfel de acte normative este, în fapt, refacerea Gospodãriei de partid, pentru cã mai urmeazã un alt act normativ care are în obiect acest lucru. Aceeaºi discuþie au avut-o în legãturã cu modul cum se împacã ºi capra, ºi varza Ñ pachetul majoritar de acþiuni rãmâne la Regia Autonomã Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat, iar terenurile rãmân în continuare la A.D.S. É

Vã rog frumos, domnule senator, sã nu demolaþi ºi microfonul. Atacaþi doar Regia Protocolului de Stat.

## **Domnul Aurel Panã:**

NuÉ Prietenii dumneavoastrã de la instituþiile abilitate au grijã sã ne închidã ºi microfoanele atunci când spunem adevãrul. Dupã ce se ascultã telefoanele...

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/14.IX.2002

Prietenii noºtri sunt comuni, domnule senator, É

Da, sunt prieteni comuni, da.

É pentru cã i-am preluat de la dumneavoastrã.

## **Domnul Aurel Panã:**

Scopul principal: veniturile extraordinar de mari din închirierile de spaþii, pentru cã foarte puþine sunt date într-o altã modalitate, aceastã Societate Comercialã HORTICOLA 1 MAI de foarte, foarte mult timp, de fapt, aproape din 1990É

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sãÉ Stimaþi colegi, É Vã rog, numai puþin domnule senator!

## Stimaþi colegi,

Vã adresez rugãmintea sã nu creaþi un incident de procedurã în salã. Îl rog pe domnul senator Iuliu Pãcurariu sã-ºi ocupe locul ºi sã nu-ºi facã probleme, cã nu voi supune votului, în condiþiile în care voi aprecia cã, întradevãr, legea trebuie sã fie amânatã.

Deci, vã rog sã nu ne numãrãm, sã daþi încredere colegului dumneavoastrã de partid care este în prezidiu ºi care are în responsabilitate asigurarea prezenþei.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

Domnule preºedinte, É Îmi daþi voie?

Nu, dar mã bucur sã vã aud vorbind, fiind la început de sesiune, chiar dacã nu v-am oferit cuvântul.

Eu am o întrebare: care prevedere regulamentarã am încãlcat-o?

Aþi stârnit rumoare în salã ºi colegii nu ºtiau ce se întâmplã, cã arãtaþi cu degetul spre ei. Dacã fãceaþi o numãrare a doamnelor ºi domnilor senatori doar mentalã, cred cã nu era o problemã.

Vã rog, haideþi sã-l ascultãm pe domnul senator Panã, cã sunt probleme importante.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Dacã ºi eu, prin ceea ce spun, produc rumoare în salã, cred cã nu voi fi categorisitÉ

Nu, nici vorbã.

Vreau tropote de picioare, ºi nu ropote de aplauze. Ceea ce intereseazã aici sunt veniturile exorbitante care se realizeazã din tot felul de încasãri, pentru cã HORTICOLA 1 MAI, imediat dupã 1990, nu prea s-a mai

þinut de ceea ce avea în obiectul de activitate, iar cel mai mare interes este în jurul terenurilor.

Mi s-a confirmat într-o discuþie cu martori, de acelaºi gen cu cea de care a vorbit ºi domnul coleg de la P.R.M. cã se urmãresc terenurile care sunt foarte bine aºezate la marginea Bucureºtiului, unde se pot dezvolta cartiere extraordinar de frumoase. De altfel, prin hotãrâri de Guvern, prin nenumãrate hotãrâri de Guvern, din terenurile A.D.S.-ului de la HORTICOLA 1 MAI au fost atribuite direct sectoarelor municipiului Bucureºti diferite suprafeþe de teren. Scopul final: A.N.L. sã se îndestuleze, ca sã facã locuinþe pentru tinerii care pot sã plãteascã 80.000 Ñ 100.000 de dolari pentru o vilã construitã la marginea Bucureºtiului, unde pot dezvolta grãdini extraordinar de frumoase, pentru cã toate terenurile sunt terenuri de serã. Partidul Democrat voteazã împotriva adoptãrii acestei legi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Din partea Grupului P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist), vã rog, domnul senator Matei Viorel.

Deci, dupã cum observaþi, domnule senator Panã, colegii nici nu v-au aplaudat, dar nici nu au tropãit.

Mai lãsaþi-l o datã!

Este ºi aceasta o propunere. Vã rog!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Foarte rar încerc sã iau cuvântul, dar de aceastã datã trebuie sã iau cuvântul, pentru cã unii colegi din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã uitã realitatea. La aceastã HORTICOLÃ, pânã în anul 2000 s-a privatizat tot ce a fost de privatizat, era în litigiu ºi este în litigiu, iar acele grãdini sau acele palate nu existã.

Aº întreba pe acei colegi care aduc acuze: cum s-a putut privatiza pânã în anul 2000 totul ºi cum de a putut rãmâne acea HORTICOLà fãrã nimic? ªi atunci, dacã avem o bunã-credinþã când discutãm despre un patrimoniu sau despre o anumitã cauzã, trebuie sã vedem ºi realitatea, pentru cã s-a adus o acuzã, de cãtre un coleg de mare þinutã Ñ vorbesc de un jurist Ñ cum cã clientela politicãÉ colegul celãlalt a spus cã se va împãrþi clientelei politiceÉ Cãrei clientele politice i s-a împãrþit, dacã toatã aceastã treabã a fost fãcutã pânã în anul 2000? Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doriþi sã mai interveniþi?

Întâi domnul senator Constantinescu, apoi domnul senator Apostolache.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am o nedumerire în legãturã cu acest proiect de lege. Nu ºtiu dacã reprezentanþii Guvernului pot sã lãmureascã aici aceastã nedumerire. Ea constã în urmãtoarea întrebare: Ce se urmãreºte sã devinã aceastã instituþie Regia Autonomã Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat?

Cam ce este la ora actualã, ºtim. Cam ce se face prin intermediul acestei regii, avem oarecare idei. Evident cã ºtim destul de puþin, pentru cã activitatea este foarte puþin vizibilã, dar am aceastã nedumerire ºi aº vrea sã ºtiu ce se urmãreºte sã devinã aceastã instituþie?

Dar nu ºtiu cui i-aþi pus aceastã întrebare: domnului senator Aurel Panã sau domnului secretar de stat Predilã?

Guvernului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Þin sã vã reamintesc cã Hotãrârea de Guvern nr. 854/2000, cea care stabilea obiectul de activitate al Regiei Autonome Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat a fost datã în perioada în care secretar de stat nu era domnul Predilã, ci domnul Panã Aurel.

Stimaþi colegi,

Ofer cuvântul în continuare domnului senator Victor Apostolache.

Sigur cã da. ªi aºa am început într-o atmosferã nelucrativã.

## **Domnul Victor Apostolache:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Cred cã ultima întrebare care a fost pusã face obiectul unei întrebãri în cadrul ºedinþei de luni ºi Guvernul sigur îi va rãspunde domnului Constantinescu. Noi dezbatem cu totul altceva astãzi.

Sincer sã fiu, pe mine mã uimeºte încrâncenarea cu careÉ

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

De ce dã rãspuns domnul Apostolache?

Écu care a începutÉ

Vrea sã ajungã ministru.

Nu-i frumos!

Deci, repet, pe mine mã deranjeazã încrâncenarea cu care a început, de la un moment dat, dezbaterea de astãzi.

Eu nu vreau sã fac trimitere neapãrat la clientela politicã, la cea care a obþinut spaþiile acestea, aceste magazine luate în leasing prin fel de fel de subterfugii ºi, dacã în ºedinþa noastrã, cu majoritate de voturi, am acceptat aceastã iniþiativã a Guvernului, am acceptat-o foarte bine lãmuriþi de cei care au susþinut acest lucru, dar îmi pare foarte rãu cã chiar colegii care au participat în ºedinþe vin acum ºi introduc fel de fel de ipoteze. Nu este vorba de pãmânt. Pãmântul acela a fost transferat printr-o hotãrâre de Guvern. Este vorba numai de aceste spaþiiÉ

ªi de acþiuni.

ªi de acþiuni, bineînþeles.

Numai acþiunile se transferã.

Un pachet de acþiuniÉ

## **Domnul Gheorghe Predilã:**

Societatea INTEGRAÉ

:

Haideþi sã lãsãm pe domnul senator ApostolacheÉ

Bine, noi tot vorbim de cine e proprietar ºi ce e acolo. Dacã aveþi curiozitatea sau, mai bine-zis, dacã o aveaþi, vedeaþi acolo cã în toatã aceastã perioadã, în care nimeni nu a fãcut nimic, în acele ”grãdini înfloritoareÒ nu au apãrut decât ciulini ºi bãlãrii ºi de câte ori încerci sã duci un investitor acolo, fuge. Patru ani de zile au fost gestionate, ºi ºtiþi bine de cine. Venim acum sã facem ordine. Vã place sã ne menþinem în bâlharul ãsta din care nu mai ieºim niciodatã ºi sã vorbim de grãdini înfloritoare? Mi se pare chiar fãrã rost aceastã discuþie.

Deci, problema terenurilor a fost rezolvatã. Se pune problema pachetului de acþiuni, în special pentru spaþiile care au fost date în leasing ºi care sunt folosite cu totul ºi cu totul în alt interes, nicidecum pentru ce au fost create. ªi, dacã la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Guvernul a constatat cã nu existã posibilitatea de a rezolva aceastã situaþie, s-a venit cu aceastã mãsurã pentru rezolvarea ei prin Regia Autonomã Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Cred cã orice Guvern care se respectã, care vrea ca aceastã Capitalã sã arate altfel, poate întreprinde asemenea mãsuri.

Eu vã rog sã votãm aºa cum a propus majoritatea membrilor comisiei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte.

Vã rog sã-mi permiteþi sã informez plenul cã în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, în douã rânduri s-a examinat acest subiect, la modul foarte serios, împreunã cu Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor Ñ nu are rost sã intrãm în detalii Ñ încât, finalmente, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, cu majoritate de voturi, a dat aviz favorabil. Vã mulþumesc.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/14.IX.2002

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul secretar de stat dacã în acest moment este în mãsurã sã ofere rãspuns la întrebãrileÉ

Imediat vã ofer dreptul la replicã. Doriþi sã mai interveniþi a doua oarã pe lege?

## **Domnul Aurel Panã**

**:**

Nu. Regulamentar, trebuie sã ia cuvântul câte un reprezentant din fiecare grup parlamentar.

Da. În principiu, domnule senator Aurel Panã, bãnuiesc cã vreþi câte unul de grup sã fie înscriºi la cuvânt, nu altceva.

Domnul senator Panã are dreptate, pentru cã la dezbaterile generale, atunci când se stabileºte ºi în special când este vorba despre o ordonanþã de urgenþã, în numele grupurilor parlamentare are dreptul sã vorbeascã câte un singur senator. Sigur cã atunci când un proiect de lege este controversatɺi acesta eu am înþeles cã este controversatÉEu nu am luat în râs intervenþia dumneavoastrã, nici vorbã. În momentul în care trei grupuri parlamentare au spus cã sunt probleme legate de aplicarea acestei ordonanþe, eu am datoria, fiind pe acest scaun, sã consult Guvernul sã ofere rãspunsuri Ñ ºi acest lucru îl fãceam Ñ sã ofere rãspunsuri la întrebãrile dumneavoastrã sau la problemele pe care le-aþi ridicat. Vã rog!

## **Domnul Gheorghe Predilã:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vreau sã informez plenul Senatului cã aceastã mãsurã a fost absolut necesarã. Eu nu am vrut sã reþin Senatul ca sã spunem cam tot ce scrie în aceastã documentaþie ºi, în primul rând, Guvernul actual nu face afaceri cu propriile lui instituþii. Nu! Noi nu transferãm decât pachetul majoritar de acþiuni, proprietarul de drept rãmâne tot întreprinderea horticolã, tot societatea comercialã, dar este un adevãr cã în momentul de faþã Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor se hãrþuieºte, pur ºi simplu, cu acei oameni care în mod ilegal au intrat în posesia patrimoniului acestei societãþi, ajungându-se pânã la vânzarea a douã clãdiri din centrul Bucureºtiului în perioada guvernãrii trecute Ñ astãzi, se pare cã nu mai ºtie nimeni Ñ ºi acum noi trebuie sã aducem din nou în patrimoniul statului aceste gospodãrii, iar toate magazinele, în 1999 ºi 2000, au fost închiriate sub formã de leasing, leasing care, practic, este împotriva tuturor actelor normative. Nu avea nici un drept fostul F.P.S., ºi uitaþi-vãÉ

Domnule Énu e chiar aºa. Dumneavoastrã ar trebui sãÉ

Eu v-am respectat când aþi vorbit. De ce ne întrerupeþi? Eu am aici documente oficiale, cu numãr de înregistrare, de contractÉNoi ne luptãmɪi, în fond, nu facem altceva decât sã transferãm un pachet majoritar de acþiuni, de 69%, la o unitate administrativã care are aproape acelaºi obiect de activitate pe care îl are întreprinderea, pentru ca Guvernul sã poatã sã intervinã mai eficient în apãrarea acestui patrimoniu. Nu facem altceva. Nu facem nici o afacere, cã nu o vindem.

Mã surprinde cã, dupã ce la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost analizat act cu act, astãzi aud alte voci.

## Vã mulþumesc.

Întrucât dezbaterile generale sunt încheiate, ofer cuvântul domnului senator Aurel Panã, care a solicitat dreptul la replicã, având în vedere intervenþia mea, pentru care îmi cer scuze.

Nu numai intervenþia dumneavoastrã, domnule preºedinteÉEu, de fiecare datã când iau cuvântul mã feresc sã pronunþ vreun nume, tocmai pentru a nu ne duce pe de lãturi cu ceea ce avem de fãcut, o dezbatere sau alta.

Vreau doar sã fac câteva punctãri, pentru cã nu numai dumneavoastrã, ci ºi alþii, în cuvântul pe care l-au avut, au fãcut aceastã referire.

Contractele de leasing, domnule secretar de stat, au fost încheiate în exclusivitate pânã în 1997. A nu mai fi de acord pe niºte propuneri de a face cu A.B.B. niºte amplasamente de centrale termice, pentru cã sunt deja luate în leasing, conform legislaþiei care era în vigoare, mie nu mi se pare cã este o justificare. Se face confuzie între societate comercialã care, în conformitate cu Legea nr. 31/1990, dispune de propriul patrimoniu ºi vinde orice activ doreºteÉSe face o confuzie gravã. Nu Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, iar dacã se vinde ceva de cãtre HORTICOLA, niciodatã nu voi arãta cu degetul cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sau cãtre un demnitar de astãzi din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, pentru cã nu fac confuzia. Societatea comercialã dispune de propriul patrimoniu.

Dacã HORTICOLA 1 MAI a vândut douã clãdiri, erau în patrimoniul ei, era dreptul ei, conform Legii nr. 31/1990, sã vândã acele clãdiri, nu ministerul sau Guvernul.

Legat de a doua dezbatere, domnilor colegi, nu am fost în comisie, deºi m-am prezentat la ora indicatã, circa douã ore s-a aºteptatÉ în afarã de domnul preºedinte, în funcþiune atunci, nu a fost nimeni. Am informat cã sunt la grup ºi cã, în orice moment se întruneºte comisia ca sã dezbatã aceastã lege, voi fi prezent.

Iar despre urmãtoarele, care vor fi cu pescuitul, o sã vã spun unde s-a desfãºurat aceastã ºedinþã de comisie. Trebuie sã restabilim adevãrul. Trebuie sã ºtim cine a fost prezent ºi cine nu a fost prezent. ªi nu am înþeles de ce s-a schimbat, pânã când nu s-a primit indicaþia preþioasã de partid ºi de stat: de ce senatorii puterii aproape în unanimitate au votat respingerea în februarie ºi au revenit, în urma sãpunelilor, acum în iulie?

## **Domnul Victor Apostolache** _(din salã):_

Deci, vedeþiÉ Eu, în momentul în care v-am oferit dreptul la replicã, apreciez cã am fãcut-o în baza regulamentului dupã care noi ne desfãºurãm activitatea, deºi, ºi eu, poate ºi colegii noºtri erau nemulþumiþi de cel puþin douã afirmaþii pe care le faceþi, în plen, la adresa tuturor parlamentarilor. Pe de o parte, cã ar trebui sã vã aplaudãm sau sã tropãim, ceea ce este totuºi o jignire la adresa colegilor, sau cã, efectiv, punctul de vedere al unui coleg nu se schimbã în funcþie de argumentele prezentate de un demnitar sau de un ministru în plen, ci datoritã acelei Ñ interesantã sintagmã Ñ acelei sãpuneli pe care au primit-o colegii din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã în altã parte, bãnuiesc cã la partid, spuneaþi, sau la Guvern, nu ºtiu unde.

Deci, pentru a ieºi din aceastã dilemã, în care se gãseºte domnul senator Aurel Panã, solicit ca reprezentantul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, pentru sãptãmâna viitoare, în ºedinþa de joi, sã ofere rãspunsuri, în concret, despre situaþia care existã în aceastã societate, înainte de a vota, pentru cã, în realitate, nu se transferã pãmântul, nu se transferã spaþiile comerciale, ci, dimpotrivã, dacã veþi citi ordonanþa de urgenþã emisã de Guvernul României, se transmite pachetul de acþiuni.

Deci, se schimbã proprietarul. Nu se dau spaþiile, nu se dau terenurile, nu-i vorba de Ciºmigiu sau nu ºtiu despre ce grãdini înfloritoare vorbeaþi. Este vorba despre altcevaÉ

Deci, vã adresez rugãmintea, votul final va fi în ºedinþa de joia viitoare, pânã atunci sã fiþi pregãtit, în concret, pentru a rãspunde acuzaþiilor formulate de senatori din diverse partide în legãturã cu modul în care a fost gestionat patrimoniul acestei Societãþi Comerciale HORTICOLA Ñ S.A. Bucureºti.

Deci, acest punct se amânã.

Punctul 23 din ordinea de zi a fost amânat, scos din ordinea de zi, prin votul Senatului, la începutul ºedinþei.

Épunctul 30, nu 23É 23 n-a fost scosÉ

Da. Punctul 23 are o altã problemãÉ Sunt de acordÉ

Este trecut în raportul nostru cã este lege organicã ºi este adoptat de Camerã ca lege ordinarãÉ Deci, trebuie sã discutãm pentru cã este lege ordinarãÉ

Trecem la dezbaterea proiectului de lege înscris la punctul 23.

## Domnule preºedinte,

Doream, cu permisiunea dumneavoastrã ºi a colegilor, pe dumneavoastrã ca un jurist de marcã, cât ºi pe ceilalþi colegi, doresc sã-i întreb dacã un proiect de lege, care se vrea ordinar, poate sã modifice douã legi organice sau articole din douã legi organice.

Mã refer la Legea nr. 103/1996, Fondul cinegetic, ºi la Legea nr. 26/1996, care este Codul silvic. Iar proiectul de lege pe care îl avem la punctul 23 se vrea o lege ordinarã.

Deci, nu se vreaÉ Este un proiect de lege care a fost votat în aceastã formulã de cãtre Camera Deputaþilor.

Da, dar modificã douã legi organiceÉ

Vom discuta astãzi, în cadrul dezbaterilor, dacã este ordinarã, dacã este organicã ºi cum o votãm.

Deci, vã rog sã nu acuzãm înainte de a pune în discuþie proiectul de lege respectiv.

Haideþi sã ascultãm punctul de vedere alÉ

## **Domnul Dumitru Badea** _(din salã):_

Problema de procedurã, domnule preºedinte.

Pe acest proiect de lege?

Da.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Eu cred cã problema este foarte serioasã ºi demnã de luat în considerare, inclusiv observaþia colegului meu.

În raport scrie aºa: ”prin natura reglementãrilorÒÉ raportul comisiei noastre, deci, legea ne-a venit de la Camera DeputaþilorÉ

Deci: ”prin natura reglementãrilor, proiectul face parte din categoria legilor organiceÒ. Nu-i prima datã când ne trezim cu asemenea modificãri în ordinea de zi. Poate cã ar trebui sã cãutãm ºi niºte vinovaþi la asemenea treburi, cã este clar cã treaba aceasta se face cu intenþie.

De data asta, chiar nu am înþeles acuzaþia dumneavoastrãÉ

Nu este prima datã, încã o datã spunÉ

Cine ºi-a permis ca aceastã lege, trecutã în raportul comisiei noastre ca fiind organicã, în categoria legilor organice, sã fie trecutã acum, când o dezbatem în ordinea de zi, ca lege ordinarã.

ªi totuºi noi vom face problemã din aceastã treabã pentru cã, încã o datã spun, cineva este interesat ca sã claseze sau sã subclaseze aceste legi pentru a trece uºor.

Nu vã supãraþi, stimaþi colegi! Discutãm de un proiect de legeÉ Noi stabilim împreunãÉ Una este raportul care este aprobat ºi votat în comisie ºi alta este ordinea de zi.

Deci, înscrierea în ordinea de zi ºi faptul cã este trecut de cãtre _staff-_ ul Senatului, în urma aprobãrii date în Biroul permanent, la ºedinþa cu liderii, a unui proiect de lege, ºi este trecut caracterul organic sau ordinar, noi punem la vot ce scrie în raport, nu ce scrie în proiectul de ordine de zi sau chiar ºi în ordinea de zi. ªi în discuþie, discutãm raportul comisiei sesizate în fond, proiectul de lege pe care-l dezbatem, nu ordinea de zi sau ce scrie în ea.

Înseamnã cã este o greºealã!

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/14.IX.2002

Deci, vã rog, stimaþi colegi, permiteþi sã solicit reprezentantului Ministerului Agriculturii sã prezinte proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea regiei autonome, proiect de lege înscris în ordinea de zi, aprobatã tot de dumneavoastrã, la poziþia 23. Vã rog, aveþi cuvântul!

Faptul cã o votãm, nu o votãm, e organicã, e ordinarã, o sã discutãm dupã aceea. Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 854/2000, modificatã ºi completatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 1/2001, Regia Autonomã Administraþia Protocolului de Stat are în structura sa de organizare ºi funcþionare ºi Sucursala agrosilvicã ºi de agrement Scroviºtea care are ca obiect principal de activitate conservarea, administrarea, protecþia ºi întreþinerea patrimoniului public pentru serviciile pentru care ea a fost constituitã. Aici existã ºi o suprafaþã de 2.562 ha de pãdure, în patrimoniul statului, în administrarea sucursalei agrosilvice ºi care existã în aceastã formã de când existã ºi Regia Protocolului de Stat.

Prin acest proiect de act normativ nu se urmãreºte altceva decât sã punem de acord prevederile legislaþiei în vigoare în sensul cã, faþã de cele prezentate pânã acum, ºi þinând cont de prevederile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar, suprafaþa de 2.562 ha teren silvic aparþine domeniului public pentru care se propune sã rãmânã pe mai departe în administrarea Regiei Autonome Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat, funcþie de care sã se punã de acord ºi celelalte reglementãri în materie.

În ceea ce priveºte administrarea fondului forestier proprietate publicã din Legea nr. 26/1996 se prevedea cã acest drept aparþine Regiei Naþionale a Pãdurilor, or Regia Naþionalã a Pãdurilor niciodatã nu a administrat, practic, acest fond.

Potrivit regulamentului de organizare ºi funcþionare a regiei, la art. 4 punctul 11, care s-a aprobat prin hotãrârea respectivã, nr. 854 din 2000, atât regia cât ºi sucursala agrosilvicã are în obiectul de activitate conservarea ºiÉ deci, nu s-a vrut altceva decât sã punem de acord legislaþia pentru cã dintotdeauna aceastã suprafaþã a fost în administrarea Regiei Protocolului de Stat.

Mulþumesc. Aþi terminat?

Da.

Vã rog, domnule senator Codreanu, punctul de vedere al comisiei.

Comisia noastrã a fost sesizatã prin adresa L. 340 din 2002, proiectul de lege având ca obiect de reglementare trecerea unor terenuri, aºa cum a zis domnul secretar de stat.

Fondul forestier, care este în suprafaþã de 2.562 ha, va fi administrat de cãtre, ºi subliniez, **structuri silvice,** pentru cã voi spune imediat de ce, **constituite potrivit prevederilor legale.**

De asemenea, proiectul de lege prevede ºi constituirea pe aceastã suprafaþã a unui fond de vânãtoare care va fi gestionat de Regia Autonomã Administraþia Protocolului de Stat. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administaþie publicã ºi organizarea teritoriului. Nu are avizul Comisiei Parlamentului României pentru Integrarea Europeanã.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 28.08.2002. În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât cu 7 voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere întocmirea raportului de admitere a prezentului proiect de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Subliniez aici: **prin natura reglementãrii, proiectul face parte din categoria legilor organice** .

Faþã de cele prezentate, propun plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea raportului la proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog sã interveniþi la dezbateri generale. Domnul senator Popa, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte,

Noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. Este, de fapt, o lege care va produce, atât partidului cât ºi Guvernului, mari deservicii. De fapt, eu nu înþeleg de ce se cramponeazãÉ câtã vreme de protocol e toatã þara ºi toate pãdurile þãriiÉ ªi dacã veþi vedea cataloagele internaþionale privind vânatul ºi trofeele obþinute în România, veþi vedea cine este cel mai important vânãtor al þãrii, dupã Ceauºescu, deci din 1990 încoace.

Chestiunea este gravã pentru cã se încalcã douã legi. Deci, vine un proiect de lege care, pe de o parte, încalcã Legea vânãtorii, unde se prevede cã un fond de vânãtoare nu poate exista decât la nivelul a 5.000 ha, aici avem 2.500 ºi nu se poate sã-l lãrgim, ºi atunci încãlcãm o lege, ºi, pe de altã parte, încalcã ºi Codul silvic care spune aºa: ”numai unitãþi specializate pot sã administreze acest fond.Ò

Nu putem sã închidem ochii, domnule preºedinte, ºi sã facem aºa cum face domnul secretar de stat, adicã defineºte Regia Protocolului de Stat ca fiind o unitate specializatãÉ cã vedemÉ în horticulturã e specializatã, acuma trecem ºi la vânãtoareÉ Unde se ajunge în acest sistem?! Nu uitaþi cã aceste douã prevederi legale, pe care noi le-am votat, sunt încãlcate pentru ce?! Pentru a face la Scroviºtea unul dintre locurile în care se vor desfãºura mini ºi rapide partide de vânãtoare. Nu putem accepta un asemenea transfer de proprietate. Este evident lege organicã, priveºte un transfer de proprietate, priveºte modificarea a douã legi ordinare. Nu ne intereseazã dacã, mã rog, Camera Deputaþilor a votat-o ca lege ordinarã. Noi trebuie sã intrãm în legalitate, sã o votãm ca lege organicã ºi, ca atare, noi vã rugãm sã modificaþi ºi sã supuneþi la vot modificarea acestei prevederi din ordinea de zi, cã este lege ordinarã, totodatã sã o puneþi la vot ca fiind o lege organicã.

Mulþumesc. Alte intervenþii?

Domnul senator Codreanu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã-mi permit sã nu fiu întru totul de acord cu antevorbitorul meu în ceea ce priveºte acest fond de la Scroviºtea, întrucât eu consider, ºi colegii mei parlamentari, am mai discutat ºi în comisie pe aceastã problemã, nu se ºtie cine ºi când va veni, în continuare, la guvernare, iar un guvern, dupã pãrerea mea ºi a colegilor care sunt în specialitate, trebuie sã aibã undeva un loc de ieºire cu o anumitã delegaþie, cu o anumitã, eu ºtiuÉ sã se execute un anumit protocol. Bineînþeles, domnul senator a spus cã protocol este toatã þara, ºi este corect aºa. La ora actualã asta se întâmplã, întrucât nu cred cã ursul brun sau capra neagrã se poate vâna la Scroviºtea, sau fazanul de munte se poate vâna la Scroviºtea.

Fonduri de vânãtoare din acestea sunt mult mai multe, nelegiferate, probabil cã Regia Naþionalã a Pãdurilor le ºtie ºi le are în evidenþã, ºi domnul secretar de stat ºtie, de asemenea, ºi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, pentru cã mai existã deocamdatã în acest minister ºi un Departament al silviculturii, pentru cã ceea ce înseamnã silviculturã în România este condus de Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi nu de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, se pare. În principiu, suntem de acord cu acest fond pentru protocolul de la Scroviºtea, avându-se în vedere, stimaþi colegi, cã acest fond a fost dintotdeauna Ñ haideþi sã o luãm aºa, ºi înainte ºi dupã 1989 Ñ a fost totdeauna în categoria protocolului de stat.

Afirm aceasta de la tribuna Senatului, având ca bazã sau având motivaþie cã la Regia Naþionalã a Pãdurilor am luat legãtura atât cu domnul Pâslaru, cu domnul Georgescu, cu domnul Bãrbulescu pentru cã eu doream o hartã a acelor parcele Ñ dacã aceste suprafeþe aparþin lor, nu aparþin Regiei Naþionale a Pãdurilor, ci aparþin dintotdeauna ºi au avut un statut cu totul ºi cu totul aparte. Dar nu aceasta este problema pentru care noi, domnule preºedinte, cei din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, nu vom vota acest proiect de lege dacã în Hotãrârea de Guvern nr. 854/2000, la care aþi fãcut referire ºi dumneavoastrã, nu se va reveni la Regulamentul de funcþionare a Regiei Protocolului de Stat pentru Scroviºtea cã acele structuri din regulament nu prevãd ce se va întâmpla cu tot ce înseamnã fond forestier, iar în proiectul de lege este la dispoziþia acestei regii de protocol. Or, noi avem niºte legi în care spunem cã tot ce este pe picior, pãdure, indiferent de felul de proprietate, se va face exploatare în regim silvic, în primul rând.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Aurel Panã.

Acest proiect de lege nu face decât sã completeze salba gospodãriei de partid ºi de stat, indiferent ce partid se va afla la guvernare la un moment dat, ca sã nu mai fiu acuzat cã fac referire la guvernarea de astãzi. ( _Discuþii în salã._ )

Îmi amintesc cã scrie aici undeva: nu s-a primit avizul Comisiei pentru Integrare Europeanã. Birocraþia în floare, pentru cã dacã s-ar fi analizat la Comisia pentru Integrare Europeanã, am fi constatat cã nici un stat din Uniunea Europeanã nu dispune de astfel de terenuri cu astfel de destinaþii, ba mai mult, dacã trecem ºi oceanul, dupã câte îmi amintesc, Preºedintele actual al Statelor Unite ale Americii îºi primeºte ºi face protocolul pentru cei care viziteazã Statele Unite la ferma particularã din statul Texas.

Dacã al nostru nu are!

Ceea ce este o realitate astãzi este cã activitate de protocol, ºi mai ales pentru vânãtoare, se desfãºoarã pe întreg teritoriul þãrii. Era mult mai corect aºa cum a susþinut colegul nostru de la liberali, domnul senator Flutur, care este ºi specialist în domeniul silviculturii, ca Regiei Autonome ROMSILVA sã i se extindã activitatea ºi sã preia ºi ea, pentru cã este o instituþie abilitatã ºi specializatã pentru toate aceste acþiuni ºi nu se mai punea nici problema fondului forestier.

De asemenea, dacã se dovedeºte, aºa cum se spune cã ºi noi, statul nostru, vrem sã arãtãm, atunci când vin delegaþii, faþa restrânsã ºi frumoasã a României, nu sã-i arãtãm România realã, eu cred cã este corect ca partide de vânãtoare sã se desfãºoare numai atunci când existã vizite oficiale externe ºi când existã intenþia vãditã a unui membru al acelei delegaþii sã participe la o partidã de vânãtoare într-un fond de protocol.

Pentru cã nu se prevãd aceste lucruri ºi pentru cã aþi uitat ºi lacul de la Scroviºtea, dacã aþi fãcut referinþã pentru terenul de vânãtoare ºi pentru terenul silvic, mi se pãrea normal sã faceþi referire ºi pentru acvacultura din lac, pentru ca nu cumva sã prindã un ministru, sau eu ºtiu Ñ acolo spune în nota de fundamentare cã nici pe noi, senatorii, sã nu ne prindã cumva pescuind acolo în lac Ñ ºi nefiind reglementatã problema, sã fim cumva luaþi pe sus de S.P.P.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat voteazã împotriva acestui act normativ. ( _Discuþii în salã._ )

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/14.IX.2002

Da, vã mulþumesc. Alte intervenþii? Vã rog, doamna senator Sporea.

Sã participe ºi opoziþia la vânãtoare!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Cu tot respectul pe care i-l port colegului meu Aurel Panã, îi atrag atenþia cã la art. 3 scrie foarte clar: fondul forestier prevãzut la art. 1 va fi gospodãrit în regim silvic prin structuri silvice constituite potrivit legii. Noi avem o Lege a regimului silvic ºi acolo scrie foarte clar cum sunt constituite aceste structuri silvice care administreazã acest patrimoniu.

Eu consider cã aceastã lege este foarte importantã pentru Guvernul român, pentru Preºedinþia României, pentru Parlamentul României, ca, atunci când avem o delegaþie sã-i putem oferi ºi o partidã de vânãtoare, dacã acea delegaþie doreºte.

Aº vrea sã-i spun colegului ºi prietenului meu, Aurel Panã, cã în România nu sunt oameni bogaþi la ora actualã care sã aibã o avere aºa de mare încât sã-ºi permitã sã-ºi organizeze un patrimoniu de vânãtoare aºa cum are Preºedintele Bush. Probabil cã în 50 de ani vom avea ºi noi astfel de oameni care vor avea proprietãþile lor imense, ca sã nu mai apelãm la acest fond care se aflã în Regia Protocolului de Stat.

Consider cã este o onoare pentru noi ca sã beneficiem de un astfel de fond de vânãtoare organizat într-un sistem de protocol, pentru cã ne place ca atunci când mergem în strãinãtate sã admirãm ceea ce au ei, dar atunci când vrem sã creãm în România, începem sã facem patimi politice ºi din lucruri care vor fi bune ºi probabil cã vor fi ºi colegii noºtri beneficiari ai acestui patrimoniu care se creeazã în urmãtorii ani.

Vã mulþumesc.

Ultima afirmaþie este de discutat. Am sentimentul cãÉ

Dreptul la replicã!

Imediat vã ofer cuvântul.

De ce sã amânãm cu 50 de ani? Haideþi sã ne grãbim!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Staþi puþin cã aici era vorba de domnul senator Panã.

Îi dãm cuvântul imediat pentru cã a solicitat cuvântul urmare a faptului cã doamna senator Sporea i-a pomenit numele legat de intervenþia anterioarã.

Doresc sã iau cuvãntul!

Imediat, înainte de a vã oferi cuvântul este ºi domnul Bichineþ.

V-aº ruga, stimaþi colegi, sã aveþi în vedere cã sunt ºi fonduri private de vânãtoare în acest moment, organizate potrivit legii, la nivel naþional. Cele private au dreptul sã fie, dar un fond de vânãtoare la nivelul regiei nu are voie pentru cã...

Care sunt?

Nu ºtiþi care sunt în þarã ºi câte sunt?

Bãsescu are!

Nu are suprafaþã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aici este altceva. Cã nu are suprafaþã, da.

Administrarea este privatã.

Dar spune prin ”excepþieÒ.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Bichineþ!

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

## Domnule preºedinte,

Indiferent ce va face Grupul parlamentar al Partidului România Mare cu privire la aceastã lege, eu am sã votez pentru.

ªi aº dori sã extindeþi perimetrul acestui parc ºi pe litoral, ca atunci când vin delegaþiile sã împuºte ºi mistreþii care au luat-o razna în periaoda aceasta.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Victor Apostolache.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Nu vreau sã fac decât o singurã observaþie: nici o comisie nu poate sã aºtepte un aviz al unei comisii care nu îl transmite în termen ºi cred cã de la lucrul acesta trebuia sã înceapã domnul senator cu observaþia fãcutã.

Noi, în termenul stabilit de Biroul permanent, am întocmit raportul dupã ce am aºteptat ca sã treacã termenul de depunere al avizelor de comisiile care trebuiau sã o facã.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Doar în parte sunt de acord cu dumneavoastrã.

Cred cã la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã în primul rând ar trebuie sã introduceþi sãbiile în teacã ºi sã analizaþi mai mult problemele agriculturii pentru cã regulamentul dã soluþii pentru toate chestiunile de care ne legãm în activitate.

Deci, vã rog, dreptul la replicã solicitat de domnul senator Aurel Panã.

Vã rog, aveþi cuvãntul!

Este un drept regulamentar, privind numele, o sã vedem.

## **Domnul Aurel Panã:**

Rugãminetea cãtre prietenii senatori din Grupul parlamentar P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist) este ca atunci când ies la dezbatere, dacã nu au ce spune, sã nu îmi mai pronunþe numele.

Domnul Bichineþ mi-a luat-o înainte, trebuia într-adevãr sã faceþi Scroviºtea, pentru cã trebuie îngrãºaþi porcii ºi urºii pentru trofee, se poate face protocol Ñ dreptul la replicã pe care l-am citit în **Ziua** în legãturã cu cei 3 urºi despre care **Guardian** la Londra a publicat Ñ am auzit cã s-au putut plãti 160 de milioane ca sã se facã o vânãtoare de protocol ºi sã se ia niºte trofee pe mãsura acestei sume, pentru cã erau diferenþiate probabil în funcþie de rangul pe care îl avea fiecare, unul era funcþionar la ROMSILVA, altul era ministru ºi altul era prim-minstru.

Ferme avem ºi noi, premierul poate sã-i ia la ferma model pe care o are la Cornu.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã îl liniºtesc pe colegul senator Triþã Fãniþã. Am luat cuvântul ca sã mã adresez colegelor ºi colegilor noºtri ca în intervenþiile dumnealor sã nu mai rosteascã nume pentru cã vom pierde mai mai mult timp cu dreptul la replicã decât cu dezbaterea legilor.

Da, vã mulþumesc.

Dacã reprezentantul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor doreºte sã intervinã, având în vedere dezbaterile din plen.

Având în vedere cã în timpul luãrilor de cuvânt au fost precizate câteva lucruri care au fost ridicate de domnii senatori, eu aº vrea numai o singurã precizare sã mai fac: cã se va modifica ºi textul Hotãrârii de Guvern nr. 533/2002 în aºa fel încât sã fie corelate toate prevederile actelor normative.

## Da, mulþumesc.

Deci, pânã joia viitoare, când se va da votul final pe acest proiect de lege, vã rog sã clarificaþi ºi problema legatã de faptul dacã aceastã lege are caracter organic sau ordinar.

Dacã legea are caracter organic, cealaltã lege, în mod cert, înscrisã la punctul 22, are caracter organic. Aceasta este de discutat ºi punctul meu de vedere este cã nu este o lege organicã, dar sã o discutãm în comisii.

Deci, vot final peste o sãptãmânã, în ºedinþa de joi în care va fi discutatã ºi aceastã chestiune.

## Punctul 24

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura.

Procedurã de urgenþã, Comisia de agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnule preºedinte,

Noi susþinem punctul de vedere al comisiei, întrucât existã lege.

Raport negativ. Sunteþi de acord cu el ºi susþineþi respingerea proiectului de lege. Da?

Da.

Vã rog, domnul senator Codreanu.

## Domnule preºedinte,

Ca sã fim mai scurþi, întrucât s-a discutat mult la celãlalt proiect de lege, ºi Comisia de agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a aprobat raportul negativ în urma discuþiilor pe care le-am avut în prezenþa domnului ministru Ilie Sârbu ºi a domnului secretar de stat Predilã.

Deci, este un raport de respingere, întrucât este o lege pe aceastã problemã ºi vine o ordonanþã de urgenþã care reglementeazã anumite mãsuri în concordanþã cu Uniunea Europeanã.

Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi? Vã rog, domnule senator Popa!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Este mai mult o problemã de procedurã, dar priveºte ºi un vot al dumneavoastrã.

Ceva nu este în regulã, ºi o sã explic de ce s-a greºit raportul de cãtre comisie. În raport se vorbeºte despre necesitatea armonizãrii legislaþiei româneºti cu cea a Uniunii Europene ºi, totodatã, despre faptul cã în aplicarea Legii nr. 192/2001 s-au constatat greutãþi.

De fapt, legea nu poate fi aplicatã. Asta este greutatea despre care se vorbeºte în acest raport. Dar problema esenþialã este cã, Domniile lor, la comisia respectivã, blocaþi fiind de poziþia Guvernului, nu au discutat legea. Pãi, nu vã supãraþi! Trebuia legea discutatã pe fond, pe articole, date pe fond rãspuns ºi soluþie în acest raport ºi nu expediatã la vot negativ sau la raport negativ prin formula ”membrii comisiei au constatat cã existã o ordonanþã care se aflã la Camera DeputaþilorÒ.

Nimic nu poate bloca în procedura legislativã trecerea legii, aºa cum spune regulamentul, prin filtrul comisiei ºi apoi prin votul nostru. Ce putem vota, câtã vreme raportul este negativ pe aceastã scuzã ºi anume cã existã un alt proiect de lege? Aici este o chestiune foarte importantã. Domnul secretar de stat cunoaºte foarte bine, de fapt, motivul pentru care se încearcã darea la o parte a acestei legi. De fapt, este o chestiune care priveºte zeci de mii de oameni, pescari simpli din Delta Dunãrii, care actualmente, prin aplicarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului, sunt puºi la zid. Nu ºtiu dacã pot folosi o altã expresie. Li se interzice dreptul lor legitim de a-ºi procura hranã. Acesta este numai unul dintre motive, dar mai sunt ºi multe, multe altele, ºi anume cã se doreºte, de fapt, ca piscicultura, aceastã industrie, aceastã activitate sã rãmânã undeva la mâna, la dispoziþia unor ºefi locali mai mari sau mai mici. Cred cã trebuie discutatã încã o datã, retrimisã Ñ e cererea noastrã Ñ de retrimitere la comisie, discutatã pe articole, rãspuns pe fond în raport, dacã legea este bunã sau nu este bunã, pentru cã afirmaþiile din raport ºi anume cã este nevoie de armonizarea cu legislaþia Uniunii Europene este un motiv pro, faptul cã nu se aplicã Legea nr. 192/2001 este un motiv pro ºi la sfârºit vedem cã nu e necesarã nici mãcar verificarea acestei iniþiative legislative.

Da. Domnul senator Codreanu.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã-l informez pe colegul de la P.N.L. cã este puþin în eroare. Nu ºtiu dacã Comisia pentru agriculturã, industrie alimenatrã ºi silviculturã a fost controlatã vreodatã de dumneavoastrã sau dacã membrii Comisiei pentru agriculturã, industrie alimenatrã ºi silviculturã au lipsit de la lucrãrile comisiei respective. Vã rog sã luaþi prezenþa sau, eventual, sã-l întrebaþi pe colegul dumneavoastrã Flutur despre prezenþa noastrã la lucrãrile comisiei. Ca atare, vã rog sã vã cereþi scuze, în plen, faþã de activitatea colegilor din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, care, eu consider Ñ nu cã eu fac parte din Comisia pentru agriculturã Ñ îºi desfãºoarã activitatea dupã toatã stricteþea Regulamentului Senatului.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Legea nr. 192/2001 a trecut prin Senat, a ieºit în teritoriu pentru aplicare, a fost greu de aplicat. ªi atunci domnul senator Liviu Maior a venit cu o modificare a Legii nr. 192/2001. Aceastã lege vã spun cã noi am discutat-o în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã bucatã cu bucatã, articol cu articol. Împreunã cu domnul senator de Tulcea, domnul Hriþcu, am avut o întrevedere ºi cu membrii consiliului judeþean de acolo, am avut întâlnire ºi cu douã delegaþii ale pescarilor din Delta Dunãrii. Deci, nu vorbim în necunoºtinþã de cauzã cã la noi nu s-a lucrat pe aceastã lege. Dar se pare cã ceea ce se afirmã în raport cã nu s-au avut în vedere necesitãþile armonizãrii legislaþiei româneºti cu cea a Uniunii Europene, domnul Liviu Maior fãcând parte dintr-o comisie pe probleme de agriculturã de acolo, Domnia sa a venit cu aceastã propunere de modificare a Legii nr. 192/2001. Guvernul a venit, la rândul lui, cu o ordonanþã de urgenþã. Ca atare, eu propun ca acest raport sã fie votat ca fiind de respins.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Deci, vã rogÉ Nu! Vã rog! Vã rog sã vã ocupaþi locul! Am sã vã ofer cuvântul, dacã apreciaþi cã mai aveþi argumente suplimentare, dar lãsaþi-ne sã trecem cel puþin câte un vorbitor din toate partidele.

Deci, v-aº ruga sã vã referiþi în concret la propunerea legislativã pe care noi o avem în dezbatere. Deci, existã o lege. Veche, este adevãrat. Dacã spunem cã ce este de doi ani este foarte vechi, este veche. Dar existã o ordonanþã de urgenþã datã în acest domeniu care este în dezbaterea Camerei Deputaþilor. Deci nu trebuie sã vorbim cã este vorba despre un proiect care se aflã la Camerã, ci de o ordonanþã care se aplicã. Iar motivaþia datã de domnul senator Codreanu vine pe aceste douã chestiuni, nu cã rãmâne un teren vid, iar lucrurile sunt nerezolvabile pentru perioada viitoare.

Vã rog, domnul senator Hriþcu!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aºa cum s-a discutat aici, Legea nr. 192/2001, care reglementa pescuitul în România, am dat-o noi, în aceeaºi componenþã, în aprilie 2001. Nu s-a realizat din aceastã lege punctul prin care se spune cã Ministerul Agriculturii trebuie sã creeze Compania de pescuit naþional. ªi pentru a se crea aceastã companie, punct pe care îl cerea ºi documentaþia cu privire la _acquis_ -ul comunitar, domnul senator Liviu Maior a fãcut propunerea de a face o nouã lege a pisciculturii. Aceastã lege nu a þinut cont de câteva lucruri. Atunci când crea Compania de pescuit, vroia sã creeze aceastã companie nu ca autoritate care sã urmãreascã cantitãþile de peºte pescuit, calitatea peºtelui, dimensiunile ºi aºa mai departe, ci pur ºi simplu compania se dorea a se crea pe patrimoniul existent la ora asta în alte proprietãþi: proprietate publicã naþionalã, proprietate publicã judeþeanã sau localã ºi proprietate privatã. Din aceastã cauzã discuþiile au fost foarte ample ºi la Ministerul Mediului, la Ministerul Agriculturii, la Consiliul judeþean Tulcea, deci la Ministerul Administraþiei Publice, s-a ajuns la concluzia sã se emitã o ordonanþã de Guvern care sã reglementeze problema creãrii Companiei de pescuit care sã nu aibã în subordine patrimoniul din Delta Dunãrii, care aparþine Rezervaþiei Administraþiei **Biosferei Delta Dunãrii** . Ca sã nu aibã în patrimoniu domeniul public de interes local, pentru cã în acest fel s-ar fi pierdut niºte resurse ale administraþiei publice locale. ªi atunci s-a exclus din legea nouã punctul prin care compania ar fi trebuit sã preia Administraþia **Biosferei Delta Dunãrii** ºi tot ce însemna patrimoniul domeniului public local.

În ce priveºte zecile de mii de pescari, ºi tot ce spune presa la aceastã datã, cã s-a fãcut o licitaþie ºi oamenii ãºtia sunt rãmaºi fãrã pâine sau fãrã mijloace de trai, este o aberaþie, pentru cã aº vrea sã vã spun cã aceastã licitaþie care s-a þinut în aceste sãptãmâni în Delta Dunãrii era strict necesarã, pentru cã din 1990 de când s-a creat Administraþia Rezervaþiei **Biosferei Delta Dunãrii** media de peºte prins în Delta Dunãrii în mediul natural este de aproximativ 7.000 de tone ºi nimeni din România ºi de nicãieri din altã parte nu a plãtit o taxã de exploatare a resursei de acolo: peºte, stuf, papurã sau blãni de animale sãlbatice. S-a creat prin aceastã licitaþie posibilitatea ca statul sã preia aproximativ 15 % din valoarea resurselor extrase din Delta Dunãrii. ªi fãcând o simplã socotealã, o sã vedem cã numai peºtele 15 % înseamnã aproximativ 58 de miliarde lei care ar acoperi cu prisosinþã cheltuielile de la bugetele care înseamnã întreþinerea rezervaþiei, aproximativ 25 de miliarde lei, ºi ar rãmâne alte 25 de miliarde lei pentru protecþia adevãratã a mediului în zona respectivã. Cam asta este situaþia cu Legea pescuitului. Trebuie sã facem o lege care, eventual, sã poatã fi pentru o perioadã imediat urmãtoare. Restul recomandãrilor din _acquis_ -ul comunitar se referã la pescuitul care se face în mare, în ocean ºi cu totul în altã parte. Nimeni din Uniunea Europeanã nu are activitate în pescuitul în Deltã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Daþi-ne voie sã-i ascultãm ºi pe ceilalþi colegi. Data trecutã am înþeles cã s-a discutat foarte mult, întrucât raportul era favorabil. Acum raportul e negativ ºi, deci, nu înþeleg de ce se vorbeºte la fel de mult, de data asta. Vã rog, domnul senator Aurel Panã!

În numele grupului parlamentar?

Spre deznãdejdea celor care nu vor sã mã mai audã, am sarcina ca pe Agriculturã sã iesÉ, fiind ºi membru în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, ºi este oricum un drept al meu care este pevãzut în regulamentulÉ

ªi pe care vi-l respectãm. Aveþi cuvântul!

Épe care onorata conducere a ºedinþei de astãzi îl respectã ºi mã susþine. Acest act normativ are o istorie ceva mai veche. Trebuia încã pânã în anul 2000 sã se dea un semnal pentru negocierile cu Comisia Uniunii Europene legate de pescuit pentru cã în România de problema pescuitului se ocupau 5 autoritãþi. Erau 5 autoritãþi la nivel de minister. ªi recomandarea, aºa cum se întâmplã ºi în Comunitatea Europeanã, era ca de problema pescuitului sã se ocupe o singurã autoritate, iar fiecare sã se ocupe de politicile din domeniul respectiv. În raportul de þarã pe anul 2001, Comisia Uniunii Europene aÉ

Domnule senator,

Haideþi, vã rog, referiþi-vã la lege: e bunã sau e proastã? O luãm în dezbatere sau o respingem?

Dacã nu-mi daþi voie, atunci nu se mai poateÉ

Pãi, vã dau voie dacã spuneþi cã-i bunã.

Vã rog frumos!

Dar pânã la urmã spuneþi cã-i proastã.

Legea, pentru cã am spus cã existã birocraþie, legea acesta este foarte conformã cu legislaþia Uniunii Europene, iar la legea precedentã nu avea ce cãuta sãºi dea avizul Comisia de Integrare Europeanã. Asta este foarte conformã. Dacã faptul cã fosta copreºedintã a Comitetului Mixt Parlamentar România Ñ Uniunea Europeanã, o distinsã parlamentarã din Finlanda, care ºi acolo e o þarã a peºtelui, da? a pescuitului, a pescarilor, a tradus ºi a preluat integral Ñ este caz unic când dintr-o þarã candidatã o þarã comunitarã preia un act normativ, îl aplicã ºi în douã luni a ºi implementat acest act. Diferenþa dintre ordonanþã ºi lege este cã legea are ºi caracter social. A respectat prevederile comunitare referitoare la asociaþiile de pescari. Ordonanþa exclude acest lucru. Ba, mai mult, ordonanþa dã posibilitatea, a datÉ ªi vã mai aduc un argumnt de ce legea este bunã. În anul 2002 a fost singurul an când cele douã ministere abilitate, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, în ordinul comun privind prohibiþia la pescuit au interzis pescuitul în lacurile amenajate din spaþiul Deltei Dunãrii. De ce? Pentru cã la adãpostul lacurilor amenajate se pescuia permanent în Deltã. Iar ordonanþa scapã din vedere aspectul social, exclude tocmai locuitorii. Este un act normativ care poate sã ducã la dislocarea locuitorilor din Delta Dunãrii. Ceea ce se face prin actul normativ nu a fost decât sã se punã de acord cu tot ce înseamnã reglementãri comunitare ºi în caietele de sarcini se ºtieÉ cine le-a citit ºtie. În caietele de sarciniÉ În primul rând cã sunt numai 3 persoane care vor sã ia întreaga suprafaþã a Deltei. În caietele de sarcini se spune cã asociaþiile actuale de pescari numai un an de zile urmeazã sã fie menþinute cu activitate de pescar, în anul viitor se vine pe programele Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi-ºi vor crea ºcoli de pescari cu bani publici de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi fiecare îºi va aduce câte 50 pe care sã-i ºcoleascã ºi aºa locuitorii Deltei ºi cei care sunt primii interesaþi în protecþia a ceea ce înseamnã Deltã, în general, cu stuf, cu animale cu blanã, cu peºte ºi aºa mai departe sunt excluºi de la practicarea acestei activitãþi. Ordonanþa interzice asociaþiilor de pescari sã participe la licitaþii. Actul normativ pe care îl propunem le dã dreptul. ªi mi se pare cã este corect. Eu cred cã este corect, aºa cum se face în practica legislativã, probabil ºtiindu-se cã este acest act normativ depus la Senat. Nu întâmplãtor ordonanþa a fost îndreptatã cãtre Camera Deputaþilor, dar încã nu a fost luatã în discuþie de comisie. Existã o scrisoare a preºedintelui comisiei de la Camera Deputaþilor, fãcutã în luna iulie, cãtre comisia de la Senat, ca sã avem o poziþie comunã.

## Da, vã mulþumesc.

Sigur, dacã vor fi necesare, atât la Camera Deputaþilor, cât ºi în Senat, pot fi fãcute amendamente la ordonanþã.

Mai mult decât atât, gândiþi-vã cã noi acceptãm respingerea acestei propuneri legislative, care vine din partea colegului nostru, domnul senator Liviu Maior, din grupul parlamentar.

Dacã nu mai doreºte nimeni sã intervinãÉ

Doriþi sã mai interveniþi pe aceastã chestiune?

Vã rog, domnule senator!

Dupã domnul senator am sã-i ofer cuvântul domnului senator Popa pentru dreptul la replicã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Opoziþia, când prinde proiecte de lege asupra cãrora poate discuta, este normal sã o facã.

Eu vreau sã fac precizarea, în plenul Senatului, cã Legea nr. 192 a fost, dacã nu mã înºel, al treilea sau al patrulea proiect discutat în cadrul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, în anul 2001, a fost o lege ca toate celelalte legi, care poate fi perfectibilã. În momentul de faþã, pentru clarificare, existã un raport negativ, propunerea legislativã a colegului nostru, iar Guvernul a emis ordonanþa care reglementeazã în acest domeniu.

Noi trebuie sã procedãm dupã regulament, ºi vom discuta în Senat dupã ce va fi discutatã în Camera Deputaþilor ordonanþa.

Despre propunerea colegului de la tribunã, ca România sã intre în Uniunea Europeanã, cetãþean cu cetãþean, nu avem timp, noi vom intra la termenul respectiv.

Mulþumesc.

Da, vã rog, domnul senator Popa, aveþi cuvântul, drept la replicã.

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Am fost înþeles greºit, eu nu am jignit pe nimeni, nu am spus cã nu s-a muncit, eu am spus cã este un raport care nu poate fi primitÉ

Nu v-am contrazis eu, domnul senator CodreanuÉ

## Nu, nu!

Explic, pentru cã mi s-a cerut sã-mi cer scuze sau, mã rog, aºa am înþeles.

Eu nu am spus decât cã este un raport, pe aceastã motivaþie, raportul nu poate sã fie negativ, pentru cã existã o procedurã prinsã în regulament, legislativã, în care o iniþiativã se duce la comisie, se analizeazã, ºi nu poate fi respinsã doar pentru faptul cã în altã Camerã existã o ordonanþã.

Mai mult decât atât, acea ordonanþã, dacã Domniile lor o acceptã, sau, mã rog, pot sã o integreze în lege, nu este nici un fel de problemã. Important este cã noi am blocat o iniþiativã legislativã, care priveºte un domeniu mult mai larg, datoritã unei ordonanþe care poate fi integratã perfect în legea respectivã.

Chestiunea aceasta mi se pare curioasã, mai ales pentru faptul cã, ºi se vede din luãrile de poziþie ale unor distinºi colegi, cã existã interese absolut ieºite din comun în a administra un domeniu unde existã asemenea valori, adicã aceste interese dau la o parte o anumitã categorie de cetãþeni, ºi veþi vedea cã ar fi fost mult mai bine sã o trimitem, aºa cum am cerut, la comisie, sã reanalizeze, sã integreze, eventual, prevederile ordonanþei, sau anumite pãrþi din ordonanþa respectivã, ºi sã o aplicãm ºi sã o votãm ca atare.

Eu cred cã, dumneavoastrã nu puteþi pune la vot un raport care nu este motivat. Acesta nu este un motiv de respingere, ºi anume cã existã o ordonanþã la Camerã. Asta vreau sã spun.

## Da, vã mulþumesc.

Douã chestiuni, fãrã sã consideraþi cã vã comentez punctul de vedere, pentru cã îl respect ºi suntem obligaþi sã ne ascultãm ºi sã ne respectãm între noi, dar în calitate de preºedinte de ºedinþã sunt obligat sã spun cã în momentul în care discutãm despre o propunere legislativã sau despre un proiect de lege, trebuie sã avem în vedere întotdeauna legea care este în vigoare ºi care se poate regãsi sub o dublã formã Ñ fie ca lege, fie ca ordonanþã.

În momentul de faþã noi ne raportãm la un domeniu pe care domnul senator Liviu Maior dorea sã-l reglementeze, acela care se regãseºte în aceastã propunere legislativã ºi acelaºi domeniu, care este reglementat în acest moment printr-o ordonanþã de urgenþã.

Sigur cã noi, fiecare dintre dumneavoastrã, cei care vã pricepeþi în domeniu, veþi avea posibilitatea în momentul în care acel proiect de lege de aprobare a Ordonanþei a Guvernului va veni în dezbatere, fie a Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, fie în dezbaterea plenului, sã interveniþi ºi sã formulaþi amendamente, care se regãsesc în aceastã lege, sau altele, pe care le consideraþi utile.

În ceea ce priveºte supunerea la vot, regulamentul mã obligã, în momentul în care existã un vot negativ din partea comisiei, sã supun acest raport votului plenului Senatului, ºi nu este un moft al conducãtorului de ºedinþã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, comisie sesizatã în fond. Vã rog sã mã ascultaþi: în situaþia în care veþi vota da, veþi aproba raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ºi veþi respinge propunerea legislativã. Vã rog sã votaþi!

Punctul de vedere al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, comisia sesizatã în fond, a fost aprobat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi o abþinere.

## Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la poziþia 25 în ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii ºi formãrii asistenþilor medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnul senator Ilie Ilaºcu, preºedintele comisiei.

## Domnule preºedinte,

În urma dezbaterilor în comisie, comisia a hotãrât în unanimitate ºi a întocmit raportul favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Am primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru politicã externã ºi a Consiliului Legislativ. De asemenea, vreau sã menþionez cã legea face parte din categoria legilor ordinare.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil al comisiei. Vã rog sã votaþi! Raport aprobat cu 98 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra proiectului de lege în ansamblu cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Aprobatã de plenul Senatului cu 101 voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 26 din ordinea de zi avem un proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/2002.

De asemenea, iniþiator Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Raportor Ñ Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

În baza prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice, trebuie sã se respecte anumite termene. Având în vedere situaþiile de urgenþã din domeniul de sãnãtate, s-a solicitat o modificare, în sensul realizãrii regimului de urgenþã, reglementându-se ºi modul de utilizare a sumelor rãmase la finele anului în conturile caselor de asigurãri de sãnãtate.

Este o necesitate pentru a rezolva marile probleme din sãnãtate, modul de achiziþionare a medicamentelor pentru HIVÐSIDA.

Proiectul a primit avize favorabile atât din partea comisiilor de specialitate, cât ºi din partea Consiliului Legislativ.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, punctul de vedere al comisiei.

Membrii Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, în urma dezbaterilor, au luat decizia, în unanimitate, ºi au întocmit un raport favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Doresc sã menþionez cã legea face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Nefiind solicitãri, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil al comisiei sesizate în fond.Vã rog sã votaþi!

Raport aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

La punctul 27 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru modificarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.

## **Domnul Mircea Ifrim** _Ñ deputat_ **:**

Grupul de iniþiativã care a elaborat acest proiect de lege, prin acest proiect aduce îmbunãtãþiri finanþãrii sistemului de sãnãtate. Vã rugãm sã fiþi de acord cu acest proiect.

Suntem în faþa unei solicitãri din partea sindicatelor ºi patronatelor, s-a fãcut o propunere din partea reprezentanþilor aleºi din aproape toate grupurile parlamentare, dumneavoastrã, ca for legislativ, veþi da votul ºi veþi decide.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, punctul de vedere al comisiei.

Cine este iniþiatorul?

Colegi din Camera Deputaþilor. Punctul de vedere al Guvernului este favorabil iniþiativei parlamentare. Îl avem ca proiect de lege pentru cã a trecut prin Camera Deputaþilor ºi nu mai este propunere.

Vã rog, aveþi cuvântul!

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a hotãrât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege ºi întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã modificãri.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pot sã amintesc doi dintre colegii iniþiatori Ñ academician profesor universitar doctor Mircea Ifrim, deputat, ºi Ion Burnei, deputat. Sunt colegi parlamentari, fiind în a doua Camerã, nu trebuia sã fie prezenþi.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Proiectul de lege este susþinut ºi de Guvern.

Dacã nu doriþi sã interveniþi, având în vedere raportul favorabil al comisiei sesizate în fond, îl

La punctul 28 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 137/1995 privind protecþia mediului.

Raport cu amendamente din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ :

Modificarea Legii protecþiei mediului nr. 137/1995 se justificã prin necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de România prin parteneriatul de aderare la Uniunea Europeanã.

Deºi aceastã lege ºi actele normative subsecvente reglementau pânã acum evaluarea impactului asupra

mediului, cu formularea alternativelor la activitãþile propuse, ele nu mai asigurã, în momentul actual, un instrument eficient pentru prevenirea ºi îmbunãtãþirea calitãþii mediului la nivel naþional, nefiind în concordanþã cu directivele Uniunii Europene ºi standardele internaþionale privind impactul asupra mediului, invocate ori de câte ori se discutã, de exemplu, finanþarea proiectelor ISPA, SAPARD ºi altele. Prin modificãrile propuse se îmbunãtãþeºte cadrul legal, de ansamblu, care va permite transpunerea în totalitate a directivelor din sectorul legislaþiei orizontale ale _acquis_ -ului comunitar de mediu, inclusiv liberul acces al publicului la informaþia de mediu, ºi asigurã baza legalã pentru elaborarea actelor normative ulterioare, ca piese unitare, care contribuie astfel la elaborarea unei legislaþii flexibile ºi nefragmentate.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm a aproba prezentul proiect de lege, cu amendamentele propuse de comisia de specialitate.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte al comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, sã prezentaþi punctul de vedere al acesteia.

Membrii Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, în urma dezbaterilor, au hotãrât întocmirea unui raport favorabil, însã cu anumite amendamente prevãzute în anexa 1. În cursul dezbaterilor s-au depus o serie de amendamente de cãtre domnul senator Alexandru Ionel, o parte dintre acestea au fost incluse, altele au fost respinse ºi se regãsesc în anexa 2. Am primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului ºi a Comisiei economice.

Se propune aprobarea de cãtre plen, cu amendamentele adoptate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã menþionez Ñ mã scuzaþi! Ñ cã este din categoria legilor organice.

Da, am sesizat, am reþinut. Îl consult pe reprezentantul Executivului dacã este de acord cu amendamentele admise? Cu toate.

Da, am fost de acord. Am participat la comisie.

Cu toate?

Cu toate cele admise.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Ca sã nu le luãm... Bun. Declar deschise dezbaterile generale. Dacã doriþi sã interveniþi? Nu existã solicitãri. În al doilea rând, dacã din colegii cãrora le-au fost respinse amendamentele doresc sã le susþinã în plen? Nu.

Cu precizarea caracterului legii de lege organicã o

Vã mulþumesc.

Punctul 29 în ordinea de zi: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/2002 privind valorificarea unor active corporale aferente capitalului imobilizat, aparþinând societãþilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar ºi care se aflã în proces de privatizare.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Rog reprezentanþii Executivului sã prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mircea Ursache Ñ** _vicepreºedinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare_ :

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum cunoaºteþi, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare deþine creanþe ºi la o serie de debitori, societãþi comerciale care au ca acþionar principal statul român sau autoritatea administraþiei publice locale. Dupã cum cunoaºteþi, multe din aceste societãþi sunt supuse Legii nr. 137 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii. Având în vedere cã în privatizarea aceasta ele trebuie sã aporteze capital social în naturã ºi care, în acelaºi timp, este ºi executat silit de A.V.A.B., se solicitã Senatului aprobarea acestei ordonanþe de urgenþã, prin care sã se deroge de la Legea de funcþionare a A.V.A.B.-ului ºi sã se permitã vânzarea, prin negociere directã, cãtre societãþile aflate în proces de privatizare. E vorba, aºa cum aþi vãzut în proiectul de lege, de o valorificare la preþul evaluat de cãtre societãþile de evaluare agreate de A.V.A.B.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Viorel ªtefan, aveþi cuvântul, în numele comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia noastrã a avizat favorabil ºi propune plenului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã, fãrã amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Raport aprobat de plen cu 81 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.

Punctul 31, cel de care se interesa domnul senator Predescu, vã rog, vã invit la tribunã: proiect de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale.

Vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Ñ Domnul Liviu Bulga** _director la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci_ :

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Liviu Bulga, sunt director în Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci. Supunem atenþiei dumneavoastrã proiectul de modificare ºi completare al Legii nr. 129 din 1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale. Dupã cum aþi remarcat, legea dateazã din 1992, perioadã în care, pânã la aceastã datã, au apãrut o serie de evoluþii pe plan mondial privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale. Acestea se regãsesc în Acordul de la Marakesh privind constituirea Organizaþiei Mondiale a Comerþului, respectiv, Acordul TRIF din cadrul acestuia. A mai apãrut, pe parcurs, Regulamentul Comisiei Europene nr. 6 din 2002 privind desenele ºi modelele comunitare, Directiva nr. 9871 a Comunitãþii Europene asupra protecþiei juridice a desenelor ºi modelelor industriale, cât ºi altele.

Modificãrile se impun, deci, datoritã acestei evoluþii. Ele sunt, în principal, legate de protecþia desenelor ºi modelelor industriale create independent, perioada minimã de protecþie, reglementarea privind asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate industrialã la frontierã, cât ºi altele, care þin de ordin tehnic privind asigurarea protecþiei proprietãþii industriale în acest domeniu cu privire la desene ºi modele.

Vã propunem aprobarea proiectului de Lege de modificare ºi completare a Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale.

## Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu amendamentele acceptate de comisie?

Suntem de acord cu amendamentele Comisiei economice.

Bun, le vom discuta dupã aceea pe cele respinse. Vã rog, domnule preºedinte Dan Mircea Popescu, sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia economicã a analizat proiectul despre care v-a vorbit reprezentantul Guvernului, a considerat cã el este raþional, se impune, astfel încât vã propunem adoptarea lui, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr. 1 la raport.

Menþionez cã proiectul se încadreazã în categoria legilor organice. De asemenea, existã în Anexa nr. 2 la raport o serie de amendamente fãcute de cãtre colegii noºtri, respinse de cãtre membrii comisiei, dar pe care, la o reexaminare a lor, în parte, cel puþin, credem cã putem fi de acord cu ele. Aºtept însã sã le discutãm pe rând, pentru a vã spune poziþia comisiei.

Vã mulþumesc. Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Domnul senator Predescu, vã rog, aveþi cuvântul!

Ar putea fi în cadrul dezbaterilor generale intervenþia mea...

Nu a mai solicitat nimeni, de aceea vã rog sã faceþi intervenþia la dezbaterile generale...

... o fac în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, care e sesizatã pentru aviz, a dat un aviz cu mai multe amendamente, douã importante, nu au fost acceptate de Comisia economicã ºi anume cel privitor la art. 25 ºi privitor la art. 41. Dacã e cazul sã le expun acum, pentru cã au fost respinse, sau când ajungem la text.

Numai puþin, domnule preºedinte, sã consult, încã o datã, pe colegi, ca sã nu revenim la dezbateri generale. Înþelegem cã nu se înscrie nici un coleg la dezbateri generale? Atunci vom lua în dezbatere amendamentele respinse. Primul amendament respins este cel de la punctul 1 din Anexa nr. 2 ºi care vizeazã art. 25 din proiectul de lege.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Faþã de Camera Deputaþilor, text care zice cã: ”Hotãrârea motivatã a comisiei este susceptibilã de atac ºi anume, cu apel la Tribunalul Bucureºti, în termen de 3 luni de la comunicare, iar hotãrârea Tribunalului Bucureºti poate fi atacatã cu recurs la Curtea de Apel Bucureºti, în termen de 15 zileÒ, tot de la comunicare Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, constatând cã acea comisie este, în concepþia legii, prima instanþã ºi împotriva hotãrârii ei a instituit apelul, dar la instanþele judecãtoreºti, iar împotriva hotãrârii în apel s-a instituit recursul, tot la instanþa judecãtoreascã, faþã de imprecizia de nedefinire în textul Camerei Deputaþilor, noi am apreciat, datã fiind natura juridicã, administrativã, în principal, a acestei comisii, dar ºi atribuþiile jurisdicþionale, ca primã instanþã de fond, a cãrei hotãrâre motivatã urmeazã a fi atacatã în justiþie, pe douã cãi de atac: apel ºi recurs, am apreciat cã în aceastã situaþie instanþa competentã a fi sesizatã este Secþia de contencios administrativ. Sunt douã elemente determinate: natura juridicã a acelei comisii ºi funcþia jurisdicþionalã a acestei comisii, echivalatã cu instanþa de fond împotriva cãrei hotãrâri se poate face direct apel, iar nu contestaþie sau apel. În acest sistem mixt, administrativ-jurisdicþional-judecãtoresc, trebuie sã instituim ºi sã dãm competenþa Secþiei de con-

tencios administrativ, iar nu Secþiei civile, cãreia i-ar reveni de drept ca materie de bazã, nicidecum Secþiei comerciale, în alcãtuirea pe secþii a instanþelor judecãtoreºti.

De aceea, amendamentul nostru face precizarea la alin. 1: ”Poate fi atacatã cu apel la Tribunalul Bucureºti Ñ Secþia contencios administrativ Ð ºi menþinem termenul, iar la alin. 2: ”Hotãrârea Tribunalului Bucureºti poate fi atacatã cu recurs la Curtea de Apel Bucureºti, Secþia contencios administrativ Ð exprimat deci expres în text Ð, judecarea la Tribunalul Bucureºti ºi la Curtea de Apel Bucureºti se face cu participarea procuroruluiÒ.

Domnule preºedinte,

Datã fiind importanþa acestei materii, reglementarea prin lege organicã, posibilitãþile pe care legea însãºi, reglementarea însãºi, le acceptã de a se Ñ nu de a se face fraude, dar de a exista încãlcãri ale dreptului de proprietate ºi pentru a-i asigura protecþiaÉ

Écare conduc la infracþiuniÉ

Da, legea comite ºi infracþiuni, noi am apreciat cã este cazul ca la aceste litigii sã participe ºi procurorul, ele interesând, în general, interesele sociale ºi, mai ales, protecþia deosebitã a dreptului de autor.

Acestea sunt amendamentele pe care le-aþi vãzut la punctul 27.

## Vã mulþumesc.

Vom merge pe celelalte mai departe. Doresc punctul de vedere al iniþiatorului, legat de art. 25, dar l-aº ruga sã se mai pronunþe cu privire la un aspect, l-aþi reiterat doar tangenþial la început, privind natura juridicã a hotãrârii pe care o dã comisia de reexaminare, pentru cã de aceea apare disputa dacã se merge pe contenciosul administrativ, pe civil sau pe comercial.

## Domnule preºedinte,

E instituitã acea comisie astfel ca o instanþã jurisdicþional-administrativã. Calea de atac e numai a contenciosului administrativ.

## Mulþumesc.

Îl rog pe iniþiator sã îºi spunã punctul de vedere.

## Domnule preºedinte,

Într-adevãr, se poate crea o oarecare confuzie datoritã acestor acte care sunt emise de Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, dar vã rugãm sã remarcaþi deci, aºa cum a spus ºi domnul senator foarte bine, cã la aceastã comisie de reexaminare Ñ ºi poate cã de aici provine distorsiunea, cã ea se numeºte în acest moment ”comisie de reexaminareÒ, înainte se numea ”comisie de contestaþiiÒ Ñ apare caracterul acesta administrativ pur, dar actele emise de aceastã comisie, care sunt exact ca un tribunal, sunt cu caracter jurisdicþional pur. Or, v-aº ruga sã remarcaþi cã ºi în celelalte legi de proprietate indus- trialã privind mãrcile, privind invenþiile, privind topografiile de circuite integrate ºi celelalte, în toate actele acestei comisii de reexaminare se atacã cu apel ºi cu recurs. Dacã vom luaÉ

Nu am obiecþii la cãile de atac, domnule director BulgaÉ

Poftim?!

Acestea rãmân, domnule director Bulga.

Cu toate acestea sunt de acord, doar cu specializarea la instanþe, Secþia pentru contenciosÉ

Or, hotãrârile comisiei se duc cu apel ºi cu recurs, în timp ce, dacã aº ataca hotãrârile Comisiei de examinare ca act administativ pur, sunt de acord cã ele ar trebui sã meargã în contencios administrativ, dar am alteÉ

Staþi puþin, asta v-am întrebat. Deci, dacã eu nu atac la Comisia de reexaminare ºi mã mulþumesc cu faptul cã mi se dã un rãspuns pozitiv sau negativ, dar când este negativ la prima comisie pot sã mã duc în Contencios?

Nu.

Nu, nu pot?

Nu.

Unde? La care dintre secþiile instanþei?

La instanþã, la Civil, nu se merge pe Contencios administrativ. Dacã aº ataca actele Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, respectiv, hotãrârile, exact acele hotãrâri pe care le judecã Comisia de contestaþii, sau aº dori anularea unui act, respectiv, prin care se acordã protecþie, atunci mã duc la Contencios administrativ.

V-aº ruga sã mai remarcaþi cã ºi Legea nr. 29 privind Contenciosul administrativ, între obiectele care merg la aceastã instanþã nu se înscriu aceste hotãrâri, nu se încadreazã în prevederile acesteia. Am putea vedea la punctul c) de la art. 22, în care se spune, de exemplu, cã actele administrative pentru desfiinþarea ºi modificarea cãrora se face prin lege specialã Ñ or, aceasta va fi o lege specialã Ñ sunt date în altã competenþã.

Deci, insistãm sã nu fim daþi la Contencios administrativ, ci sã rãmânem în continuare în aceastã formulare.

Domnule preºedinte,É

Pãi, dumneavoastrã aþi explicat cãÉ

Merg la Comisia de contestaþii. La aceastã comisieÉ

Vã duceþi la instanþa civilã, în acel caz? În acea ipotezã vã duceþi la instanþa civilã? Nu aveþi ce cãuta acolo!

De ce n-am ce sã caut, domnule senator?

Ce sã cãutaþi pentru acte administrative la instanþa civilã?

Pãi, nu esteÉ

Dumneavoastrã vreþi sã amestecaþi, dar nu se poate amesteca.

## Imediat, imediat vã dau cuvântul.

Îl rog sã mai precizeze ceva, ºi dupã aceea puteþi sã luaþi cuvântul. Dar acceptaþi cã în aceastã situaþie existã douã proceduri: pe de o parte, atunci când sunt atacate actele respective, dar care nu sunt date în calitate de organ juridic jurisdicþional, sã se meargã la contencios administrativÉ

Sunt alteleÉ

Sunt douã proceduri, iar atunci când este vorba de o hotãrâre a comisiei de reexaminare, atunci sã se meargã pe un circuit civil, comercial sau care vreþiÉ

Deci, eu am comisii de examinare, or, hotãrârile acestei comisii sunt atacate la Comisia de examinare, fosta Comisie de contestaþii.

Vã rog, vã rog! Întâi, domnul senator Predescu, ºi dupã aceea vã ascultÉ

Stimaþi colegi,

Vasãzicã, ne aflãm în faþa unui organ administrativ de stat, cu competenþe exclusive, pe de o parte, în faþa unei comisii care este jurisdicþional administrativã, ca naturã juridicã, ºi actele ei sã le atacãm la instanþa civilã. E un nonsens. Din Administrativ, actele se atacã la Contencios. Aºa e sistemul de drept unitar. Sã ne înþelegem. Nu confundaþi Legea nr. 22 cu cetãþeanul pentru dreptul subiectiv nerecunoscut sau greºit recunoscut sau cu vãtãmare de cãtre autoritatea publicã, indiferent care ar fi ea, fie chiar o instituþie sau o întreprindere oarecare. Deci, acela e susceptibil de atac la Contenciosul administrativ, iar decizia, hotãrâre cu caracter jurisdicþional a unui organ administrativ, care e tratat ca instanþã de fond, sã se ducã la instanþa civilã. E adevãrat cã noi am mixat sistemul jurisdicþional, dar vrem sã punem ordine, domnule preºedinte, ºi coerenþã în judecarea litigiilor ca ele sã-ºi urmeze cursul normal. E motivul pentru care Comisia juridicã, în unanimitatea ei pe dezbateri, a optat pentru asemenea punct de vedere. ªi acesta este cel corect!

Da, mulþumesc. Domnul Dan Mircea Popescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Reanalizând acest amendament, îl consider mult mai judicios ºi riguros, exact faþã de textul Camerei Deputaþilor. Deci, comisia îºi însuºeºte amendamentul de la art. 25 al colegilor de la Comisia juridicã.

Sunteþi de acord ºi cu participarea procurorului, pentru cã, în definitiv, în cadrul acestei judecãþi în apel sau în recurs, s-a ajunsÉ

Se impune faþã de drepturile care sunt atacate.

## Mulþumesc.

Dacã sunt ºi alte intervenþii? Nefiind alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului susþinut în numele Comisiei juridice, astãzi, în plenul Senatului, de cãtre domnul senator Predescu. Vã rog sã votaþi!

Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 11 contra ºi o abþinere.

Punctul 2 din raport Ñ amendamentul de la articolul 41. Vã rog sã-l susþineþi. ªi vã rog sã ascultaþi, stimaþi colegi, pentru cã, în definitiv, noi, astã-varã, când am venit, o sãptãmânã am discutat aceastã lege.

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint textul Camerei: art. 41. ”Însuºirea fãrã drept, în orice mod, a calitãþii de autor a desenului sau modelului industrial constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendã de la 15 milioane lei la 30 milioane leiÒ. Se recunoaºte, deci se instituie text potrivit cãruia însuºirea fãrã drept, în orice modÉ

Éo infracþiune de furt.

Éa calitãþii de autor a desenului sau modelului industrial, constituie infracþiune. Vrea sã spunã cã e o infracþiune sui-generis. Infracþiunea de însuºire este peste tot, de oricine ar fi sãvârºitã, ºi indiferent care-i obiectul însuºirii, pe nedrept ºi cu scopul de a-ºi însuºi, este infracþiunea de furt. Motivarea comisiei ne trimite la art. 208 din Codul penal. Le mulþumim, noi ºtim bine lucrul ãsta. Dar, câtã vreme e însuºirea pe nedrept, în orice mod, a calitãþii desenului sau modelului, se

sãvârºeºte un furt al dreptului de autor. Adicã se însuºeºte dreptul autorului modelului sau desenului industrial. Comisia economicã, în motivarea respingerii amendamentului, are în vedere accepþiunea restrânsã a infracþiunii de furt la însuºirea unui bun mobil. În concepþia Codului penal, bun mobil înseamnã ºi bun corporal ºi valoare, ºi titlu de credit, ºi drepturiÉ, cum este dreptul de autor, un drept patrimonial mixt. Asupra acestor probleme nu e controversã. Prin urmare, nu mai are relevanþã ºi nu trebuie reþinutã ad-literam ”bun mobilÒ numai un bun corporal care poate fi însuºit. Însuºirea în titlu la ordin sau a unei cambii, nu e furt? Însuºirea unei calitãþi sau acþiuni de valoare, o acþiune de nominative sau la purtãtor de valoare, nu e furt? Însuºirea unui libret C.E.C. nu e furt? E bun corporal. Sunt, dar sunt valori. Ele, ca atare, nu reprezintã nimic. Valoarea pe care o au înscrisã în ele Ñ nominative sau la purtãtor. Prin urmare, însuºirea unui bun mobil, în sensul larg al unui mobil, inclusiv valorile, creanþele, titlurile de credit ºi tot ce reprezintã valoare, reprezintã furtul, pe de o parte. ªi atunci noi am propune în textulÉ, ºi, iatã, propunem aºaÉ

Numai puþin! Vã rog sã vã referiþi ºi la partea a doua a modului în care este stabilit art. 41, respectiv, la pedeapsa aplicatã pentru acest tip de furt.

Exact! Vedeþi, pedeapsa prevãzutã în art. 41, în concepþia Camerei Deputaþilor, de la 6 luni la 2 ani sau amendã pentru un furt calificat, cã e furt calificat prin obiect, ºi o face ºi prin calitatea care i-a permis accesulÉ, cã nu eu mã duc, eu nu-mi pot însuºi, eu de pe stradã sau alt cetãþean care n-are nici o legãturã, însuºirea o opereazã unul care are acces datoritã funcþiei, datoritã calitãþii, datoritã, eu ºtiu cãror împrejurãri, are acces, ºi el o poate opera Ñ însuºirea dreptului de autor a modelului sau desenului industrial, pe de o parte. Iar, pe de altã parte, pedeapsa de la 6 luni la 2 ani lasã impresia cã furtul în materie de drept de autor la desene ºi modele industriale este încurajat de lege. Pãi, furtul în Codul penal se pedepseºte de la 1Ð12 ani, iar aici de la 6 luni la 2 ani, cum vine asta?!

Ésau cu amendã.

Ésau cu amendã. Nu se poate aºa ceva! Se creeazã prin textul de la art. 41, în concepþia Camerei, o derogare permisã. E nepermisã o asemenea derogare de la sistemul general al infracþiunilor; e o infracþiune de furt deosebit de periculoasã, e ºi atrãgãtoare de profituri deosebite, de sume de bani, de scandaluri, de litigii, astfel încât funcþia preventivã prin pedeapsã trebuie sã fie cât se poate de impresionantã pentru cel ispitit de a sãvârºi o asemenea faptã. ªi de aceea l-am trimis simplu: noi am zis ”însuºirea, fãrã drept, în orice mod, a calitãþii de autor al desenului sau modelului industrial constituie infracþiunea de furt ºi se pedepseºte potrivit Codului penalÒ. Simplu! E furt simplu, potrivit furtului simplu, e calificat Ñ potrivit fur- tului calificat în modalitatea de calificare al acestuia ºi aºa mai departe. E sãrvârºit de douã sau mai multe persoane Ñ are agravanta legalã; e sãvârsit prin fapt, prin fals sau uz de fals Ñ intervin alte agravante. Adicã, trimiterea la Codul penal este pe deplin corespunzãtoare, reglementarea de la Camerã fiind nesatisfãcãtoare ºi de naturã a lãsa impresia cã încurajeazã furtul industrial.

Vã mulþumesc. Iniþiatorul, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Noi am plecat de la accepþia cã o infracþiune în acest domeniu nu este de o asemenea gravitate încât sã fie calificatã drept furt, sã primeascã calificarea de furt. ªi ne-am oprit la ”însuºirea fãrã drept a calitãþiiÒ, pur ºi simplu. Dacã vom merge ºi vom privi Codul penal, în ansamblul sãu, vom mai gãsi în 2Ð3 locuri noþiunea de _însuºire_ , fãrã ca sã fie calificatã drept furt, aºa cum este prevãzut la art. 208. Nu pot în momentul ãsta sã vi le gãsesc pe toate, dar am ”însuºirea bunului gãsitÒ, am art. 216, mai am încãÉ, ”ºi care nu calificãÉÒ

Nu vã supãraþi, vã rog sã nu ne induceþi în eroare. În momentul în care se spune: ”însuºirea fãrã dreptÉÒ, deci, este o faptã intenþionatã, calificatã, nuÉ

de autor, ºi aici, în materia dreptului de autor nu trebuie sã fie dezordine ca pânã acum, ci trebuie sã instituim ordinea.

Da, mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Dan Mircea Popescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Însuºirea fãrã drept este definiþia clasicã a furtului, trebuie sã recunosc acest lucru, deci cred cã se impune a fi aprobat amendamentul colegilor noºtri de la Comisia juridicã a Senatului, deci calificarea este aceasta Ñ de furt, iar sancþiunea este cea prevãzutã, evident, în Codul penal. Deci, de acord cu amendamentul.

## Mulþumesc.

Dacã doriþi sã mai interveniþi? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, douã contra ºi 4 abþineri.

Mai aveþi, domnule Predescu, douã amendamente. Le mai susþineþi sau nu? Cel de al doilea, la 42[1] , este o precizare în final: este vorba de limitele amenzilor contravenþionale, ca sã nu se înþeleagã altceva.

Nu mai este nevoie.

”însuºirea unor bunuriÒÉ, mai am încã la art. 359, deci, domnule preºedinte, ca sã o calific drept furt, însuºirea calitãþii, mi se pare cam mult; deci mã gãsesc în bunuri mobile, dar aici am calitatea de autor, nu vã supãraþi! Deci, am mers pe ideea cã este calificatã ca infracþiune, pur ºi simplu, însuºirea. Mai mult decât atât, ne-am limitat la o oarecare pedeapsã, puþin mai micã, pentru cã, nu vã supãraþi, a da o pedeapsã mult mai mare, de 6 luni la 2 ani, mi se pare puþin exagerat, sau a elimina posibilitatea amenzii. Dumneavoastrã vã gãsiþi în situaþia în care, sã zicem, un producãtor falsificã, pur ºi simplu, aceastã sticlã în producþie, care aparþine altuia, ºi produce 50 de bucãþi, 30 de bucãþi, 150 de bucãþi, ºi în momentul ãsta eu îl bag 6 ani la puºcãrie, sau nu dau posibilitatea unei amenzi, care este tot o sancþiune penalã, dar trebuie sã mã întind, totuºi, cu oarecare gravitate. Mã duc pânã la sancþiuni de la 1 pânã la 5 ani, exact ca ºi când calcã unul cu maºina pe cineva ºi-l omoarã. E chiar acelaºi lucru? Deci, totuºi, calific gravitãþile. Sancþiunea pe care am propus-o noi mi se pare absolut rezonabilã, adicã se încadreazã. De la 6 luni la 2 ani este suficientã.

## Domnule preºedinte,

Amestecul acesta de considerente, mie îmi lasã altã impresie. Cã vreþi sã-i protejaþi pe cei care au acces. Eu tocmai asta vreau: ca cei care au acces sã nu fie ispitiþi de a sãvârºi fapta asta urâtã Ñ de a-ºi însuºi dreptul de autor al altuia, ºi aceasta este cea mai bunã protecþie a dreptului

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu mai este nevoie, pentru cãÉ, dar se regãseºte ºi amendaÉ

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Am înþeles cã este preluatã.

Nu ºtiu dacã este preluatã. Cã noi o obligasem de precizarea cã este vorba de amenzi contravenþionale care sã poatã sã fie actualizate de Guvern.

Aºa e, dar nemaiavând amendã la acea faptãÉ

Avem la art. 42[1] . Rãmâne cu amendã la 42[1] .

A rãmas cu amendã la art. 42[1] .

Alin. 1.

Mie mi s-a sesizat cã doar aceste douã amendamente n-au fost acceptate, celelalte au fost acceptate.

Nu, la art. 42 alin. 1, dacã renunþaþi laÉ

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/14.IX.2002

Nu, dacã nu e preluat, nu renunþãm la niciunul, pentru cã ele limpezesc legea, reglementarea, ºi-i dau precizie.

Deci, vã rog sã vã pronunþaþi. Practic, Guvernul trebuie sã aibã posibilitatea sã actualizeze limitele contravenþiei, amenzilor contravenþionale, nu altceva.

Domnule preºedinte,

Amenzile penale nu pot fi actualizate de Guvern.

Pãi, tocmai de aceea sã prevedem expres aceastã chestiune.

Dacã n-a fost preluat, îl susþinem.

Haideþi sã dãm un vot de principiu, ºi dupã aceea verificãm legea, sã nu ne împotmolim.

Da, da, vã rog, susþin amendamentul.

Sunteþi de acord sã prevedem printr-un amendament? Este vorba de amenzile contravenþionale.

Amenzile penale nu se actualizeazã.

Amenzile contravenþionale, pentru care Guvernul are posibilitatea, la propunerea O.S.I.M.-ului, sã le actualizeze anual. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Este prevãzut?

## Domnule preºedinte,

Dar în toatã legea n-am nici o contravenþie. Toate sunt penale. Deci, din cauza asta am eliminat sintagma ”contravenþionaleÒ.

N-aþi eliminat. Vã rog sã observaþi art. 42[1] , cã nu-i introdus de noi. Spuneþi aºa: ”la propunerea O.S.I.M. Ð, deci, a dumneavoastrã, cã nu spunem noi asta Ð, cu aprobarea Ministerului de Finanþe (deci, bãgaþi ºi Finanþele în horã), Guvernul va actualiza amenzile. ªi acum spuneþi cã nu sunt amenzi.Ò Nu ºtiu, or fi legate de depuneri, de cereri, de acteÉ

Nu are contravenþii.

Deloc, deloc?!

Nu, nu!

Sigur?!

Sigur.

Eu nu-mi asum riscul ãsta. Vi-l asumaþi dumneavoastrã.

Nu, sigur nu are. Deci dacã se spune cã, într-adevãr, cele penale nu pot fi actualizate prin hotãrâre de GuvernÉ

Nuu!Énuu!É

ɺi aºa esteÉrenunþãm la alineatul în sine.

Atunci trebuie eliminatÉ