Stenogramă plen

## Domnilor senatori,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile!

Deschidem lucrãrile ºedinþei Senatului din 12 septembrie 2002. ªedinþa va fi condusã de cãtre mine, împreunã cu domnii secretari Constantin Nicolescu ºi Romeo Octavian Hanganu.

Vã fac cunoscutã prezenþa la lucrãrile în plen ale Senatului. ªi-au anunþat prezenþa 122 de colegi. Absenteazã motivat urmãtorii colegi senatori: Ioan Belu, bolnav, Octav Cozmâncã, la Guvern, PŽter-Kov‡cs Eckstein, în delegaþie, Eugeniu Florescu, învoit, Liviu Maior, în delegaþie, Viorel Marian Panã, în delegaþie, Dan Nicolae Rahãu, în delegaþie, Rodica Mihaela Stãnoiu, la Guvern, Emil Rãzvan Theodorescu, la Guvern.

Nu e la Guvern, este aici domnul Theodorescu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Cu atât mai bine. Dupã vorba poetului. Distinºi colegi,

Vã

De asemenea, vã

La punctul urmãtor din agenda de lucru a Senatului de astãzi vã fac cunoscute legile care pot fi atacate la Curtea Constituþionalã în baza prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992, ºi anume:

Ð Legea privind înfiinþarea comunei Cãmin, judeþul Satu Mare;

Ð Legea privind înfiinþarea comunei ªimiºna, judeþul Sãlaj;

Ð Legea pentru modificarea art. 6 din Ordonanþa Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii;

Ð Legea privind înfiinþarea comunei Negrileºti, judeþul Bistriþa-Nãsãud;

Ð Legea privind înfiinþarea comunei Dumitriþa, judeþul Bistriþa-Nãsãud;

Ð Legea pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii ºi formãrii asistenþilor medicali, încheiat la Strasbourg, la 25 octombrie 1967;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2002 pentru completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/2002 pentru modificarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997;

Ð Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2001 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului lichid.

Deci, din acest moment, aveþi un termen de 5 zile în care pot fi atacate, pentru neconstituþionalitate, aceste proiecte de lege.

La punctul urmãtor din agenda noastrã de lucru urmeazã sã propunem reprezentanþi în comisiile de mediere la urmãtoarele proiecte de lege:

Prima comisie de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist) Ñ 3 propuneri.

Vã rog, din partea liderilor de grup parlamentarÉ Doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu.

Domnule preºedinte,

Vã propunem, din partea Grupului P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist), pe domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ion ºi Rahãu Dan.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnii senatori Maria Ciocan ºi Vasile Horga.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei nominale a comisiei de mediere.

Adoptatã cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri.

Urmãtoarea comisie de mediere, la proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist) Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Opriº Octavian, Iorgovan Antonie ºi Predescu Ion.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Adoptat cu 100 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Propuneri pentru comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist) Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Marin Dinu ºi Seche Ion.

Domnul senator Mircea Iustian.

Mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra propunerilor fãcute.

Adoptat cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri.

Propuneri pentru alcãtuirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist) Ñ 4 propuneri. Vã rog sã le formulaþi!

Vã propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian, Iorgovan Antonie ºi Prichici Emilian.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Propunem pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator PŽte Istv‡n.

Domnul senator Dumitru Petru Pop.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra propunerilor fãcute.

Adoptat cu 102 voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

În fine, ultimele propuneri, legate de constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (Social Democrat ºi Umanist) Ñ 3 propuneri.

Doamna senator Norica Nicolai.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Eckstein Kov‡cs-PŽter.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra propunerilor fãcute.

Vã propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra propunerilor fãcute.

Adoptat cu 102 voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct din agenda lucrãrilor Senatului Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Punctul 1 din raport, referitor la art. 4 alin. 1, introducerea lit. f) cu conþinutul pe care l-a dat Camera Deputaþilor.

Dacã existã observaþii? Dacã nu existã, vã precizez cã textul a fost votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor. Vi-l

Punctul 2 din raport, referitor la art. 14. Este vorba de un nou alineat, alin. 6, de asemenea adoptat, în unanimitate, de comisia de mediere în varianta datã textului de cãtre Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã

Punctul 3 din raport, referitor la art. 29 alin. 2, de asemenea varianta Camerei Deputaþilor, votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Vã supun textul votului.

Adoptat cu 86 de voturi pentru, 19 împotrivã, 3 abþineri.

Punctul 4 din raport, de asemenea a fost adoptat în varianta Camerei Deputaþilor ca lege organicã.

Vã

Vã

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi; este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2002 privind transferul pachetului de acþiuni deþinut de stat la Societatea Comercialã HORTICOLA Ñ S.A. Bucureºti de la Agenþia Domeniilor Statului la Regia Autonomã Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Dacã sunt intervenþii pe marginea acestui proiect de lege?

Au avut loc dezbateri generale la ºedinþa trecutã a plenului Senatului.

Domnule secretar de stat Predilã,

Dacã mai aveþi ceva de adãugat?

## **Domnul Gheorghe Predilã** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

În ºedinþa trecutã, domnii senatori au ridicat câteva probleme ºi preºedintele de ºedinþã, domnul senator Tãrãcilã, a considerat necesarãÉ Dacã dânºii mai doresc sã venim cu argumente în susþinerea proiectului de lege, o putem face. Dacã este nevoie, o facem. Dacã dânºii considerã cã au fost suficiente, nu mai venim. Eu sunt pregãtit sã dau rãspunsuri.

De acord.

Întreb colegii senatori dacã doresc sã primeascã explicaþii suplimentareÉ

## **Mai multe voci din salã:**

Nu, nu! Sã

Da.

Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte,

Nu a trecut mult timp de la acea ºedinþã ºi eu mã mir cã domnul secretar de stat ocoleºte un rãspuns. DeciÉ

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Nu ocoleºte nici un rãspuns!

Un moment.

Da, vã rog! Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Este a nu ºtiu câta oarã când domnul senator intervine în acest mod. V-aº ruga foarte multÉ

Vã rog, aveþi cuvântul!

Deci, pentru acest motiv s-a amânat votul final, sã rãspundã unor întrebãri puse de senatori, consemnate ºi, ca atare, noi aºteptãm rãspunsurile. Nu-l mai întrebãm încã o datã pe domnul ministru.

## Am reþinut. Bun.

Dacã nu mai existã alte intervenþii, vã rog, domnule secretar de stat, sã daþi rãspunsurile care s-au cerut în ºedinþa trecutã ºi pentru care s-a amânat adoptarea proiectului de lege în acea ºedinþã.

## Domnule preºedinte,

Noi avem o informare foarte mare. Nu e cazul, eu zic cã e suficient.

Da. Bun.

## Domnule preºedinte,

Noi, atunci, în expunerea de motive, unul dintre argumente a fost acela cã trebuie sã gospodãrim mai bine acest patrimoniu care a rãmas din ce a fost, deoarece, la vremea respectivã, asupra patrimoniului acestei unitãþi s-au manifestat lucruri deosebit de negative, astãzi, noi fiind în instanþã cu aproape 40 de procese. Cu permisiunea dumneavoastrã, am sã ridic câteva probleme.

În Ciºmigiu, deci, existã sediul social al acestei instituþii, format din trei corpuri de clãdire cu suprafaþa de 2.287 m[2] . Cu mandat special de la F.P.S., în 1999, A.G.A., fãrã a consulta consiliul de administraþie, a vândut douã corpuri de clãdire. Întâi le-a închiriat ºi apoi le-a vândut unei firme care avea acþionari douã doamne, din care una este soacra fostului director, cu 400 milioane, deci 400 m[2] construibili, iar 600 m[2] de teren, care se aflau între cele douã clãdiri, sunt închiriaþi pe 20 de ani, cu 6.000 lei pe an. Noi ne aflãm în proces sã ne recuperãm acest patrimoniu, pentru cã aºa a fost vândut la vremea respectivã. Cele 21 de magazine, ºi subliniez, **toate aflate în Bucureºti, în 1999,** au fost închiriate toate, cu preþuri care orice român ar fi dorit sã le aibã pentru cã cea mai micã suprafaþã este de 80 m[2] , cea mai mare 180 m[2] , cea mai micã chirie a fost de 1,45 dolari pe m[2] , ºi cea mai mare chirie a fost de 11 dolari, în **Calea Victoriei** .

Noi, acum, nu am primit nici toate drepturileÉ întreprindereaÉ suntem în procese, sunt 31 de procese la HORTICOLA, 8 ale ministeruluiÉ Au mai fost, practic, puºi în posesie doi membri ai unei firme cu 12,8 ha de pãmânt în Bucureºti, în GherghiþeiÉ Nu ne-a plãtit nici o redevenþã, suntem în proces cu ei, ºi alte motive ne-au determinat ca sã putem sã administrãm mai bineÉ ºi de aceea s-a fãcut propunerea de cãtre Guvern ca aceastã unitate sã preia pachetul majoritar de acþiuni, respectiv Regia Protocolului de Stat, restul patrimoniului rãmânând la proprietarul de drept, HORTICOLA, Societatea HORTICOLA.

Deci, nu se ia pãmânt. HORTICOLA rãmâne, ea rãmâne ºi-l administreazã, numai pachetul majoritar este propus sã treacã la Regia Protocolului de Stat. Acestea sunt considerentele.

Da.

Nu are rost sã spunem noi, cã se ºtie.

## Domnule secretar de stat,

Înþeleg cã, în esenþã, acestea sunt argumentele...

Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare mai existã observaþii sau întrebãri?

Dacã nu sunt,...

Da, vã rog, domnule senator!

Stimate domnule secretar de stat,

În esenþã, dumneavoastrã spuneþi cã Regia Autonomã Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat va gestiona mai bine decât Agenþia Domeniilor Statului. De ce?

Cum se face cã, doar cu un punct mai devreme, am aprobat o lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniului Statului, iatã cã agenþia va trebui sã se ocupe de privatizarea unui numãr mare de terenuri ºi, în acelaºi timp o declaraþie, incapabilã sã gestioneze HORTICOLA.

Este o contradicþie gravã. Atunci desfiinþãm Agenþia Domeniilor Statului, mai întâi, pentru cã a fost incapabilã sã gestioneze corect HORTICOLA ºi, probabil, multe altele.

Hotãrâþi-vã, dar nu se poate sã vã daþi la o parte, sã spuneþi: Guvernul nu are nici o vinã!

Ei ºi! Despre vinã e vorba aici?! Este vorba despre ce facem, logic sau ilogic.

Ori, Agenþia Domeniilor Statului se ocupã de privatizare, ºi încã de multe terenuri, ºi atunci îi acordãm încredere, ori nu. ªi atunci ne întoarcem ºi punem totul în Regia Autonomã a Protocolului de Stat, ºi ne întoarcem la ce-a fost. Hotãrâþi-vã!

Vã mulþumesc, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Eu n-am fãcut niciodatã afirmaþia cã Agenþia Domeniilor Statului este incapabilã.

În primul rând, ce s-a întâmplat, nu s-a întâmplat din vina...

Numai un moment! Aº ruga sã închideþi telefoanele mobile!

Deci, nu exista agenþia la vremea respectivã, când s-au întâmplat toate acestea. Agenþia nu face altceva decât sã stea în procese acum, ca sã poatã sã mai adune cioburile care au rãmas din acea-zisã privatizare de atunci.

Având în vedere cã ºi obiectul de activitate al acestei societãþi ºi Regia Protocolului de Stat au în obiectul de activitate activitãþi similare, Guvernul a considerat necesar, ºi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, cã poate fi mai bine administratã ºi mai bine pusã în valoare aceastã proprietate ºi poate sã-i creascã mult mai bine eficienþa. De ce? Ca sã putem sã o protejãm mai bine, având în vedere cã ea este, de acum, sub egida directã a Guvernului.

aflãm în prezenþa unei legi cu caracter ordinar, aºa cum a fost adoptatã ºi de cãtre Camera Deputaþilor.

Domnul senator Predescu, dacã aveþi, suplimentar, de precizat anumite lucruri, vã rog!

Vã mulþumesc. În aceste condiþii, s-au dat explicaþiile la întrebãrile...

Teoretic s-au dat, cã, în fond...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Închidem discuþiile...

Vã

Se cere listã.

Da, listã pentru grupurile parlamentare.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi a ºedinþei Senatului: proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Dezbaterile au avut loc în ºedinþa din sãptãmâna trecutã. Problema care s-a pus în discuþie, ºi care a generat amânarea votãrii proiectului de lege, se referea la caracterul acesteia.

Reamintesc colegilor senatori, proiectul de lege adoptat, ca lege ordinarã, de Camera Deputaþilor, în raportul comisiei apãrea o menþiune privitoare la caracterul organic al legii. De aici, o întreagã discuþie. Existã o notã a Departamentului legislativ al Senatului cu privire la faptul cã acest proiect de lege se încadreazã, în mod categoric, în rândul legilor ordinare, din punct de vedere al _cvorum_ -ului de vot necesar pentru adoptarea lor. Motivul principal, dacã-mi permiteþi, fãrã a fi un comentariu de altã naturã, ci unul strict tehnic, ºi citind aceastã notã, principalul motiv vizeazã faptul cã este vorba de o schimbare a dreptului de administrare, ºi nu a dreptului de proprietate.

Aºa stând lucrurile, nu se încadreazã acest proiect de lege în acelea unde caracterul organic este determinat de regimul general de proprietate, aºa cum, în termeni expreºi, Constituþia prevede. Nefiind vorba decât de schimbarea administratorului asupra terenului, evident cã nu se poate pune problema unei legi organice.

Pe de altã parte, întrucât Camera Deputaþilor a adoptat legea ca lege ordinarã, cutuma spune foarte clar cã, în aceste situaþii, legea se adoptã în forma, din acest punct de vedere, în care a fost adoptatã de Camera sesizatã întâi. Acestea sunt argumentele, în sintezã, din nota Departamentului legislativ al Senatului.

În raport cu aceste precizãri, v-aº supune votului raportul comisiei, cu aceastã precizare de esenþã, cã ne

Vã mulþumesc, chiar suplimentar.

Solicit a se avea în vedere, la stabilirea categoriei cãreia îi aparþine acest proiect de lege, ºi prevederile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 90 din 26 martie 2001 pentru organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor, care spune aºa: ”Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercitã urmãtoarele funcþiiÒ Ñ lit. c) Ñ ”funcþia de administrare a proprietãþii statului prin care se asigurã administrarea proprietãþii publice ºi private a statului, precum ºi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabilÒ, iar art. 27 din aceeaºi lege, alin. 1 prevede: ”Guvernul adoptã hotãrâri ºi ordonanþe în prezenþa majoritãþii membrilor sãi, hotãrârile ºi ordonanþele se adoptã prin consensÒ. Dacã nu se realizeazã consensul, hotãrãºte primul-ministru.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Cred cã lucrurile sunt, din punct de vedere juridic, lãmurite, motiv pentru care vã

Vã

Listã pentru grupurile parlamentare, vã rog!

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Ghimbav, judeþul Braºov.

Invit iniþiatorul proiectului de lege ºi pe domnul preºedinte al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului sã ia loc.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul_

_Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am venit în calitate de iniþiator; de fapt este vorba de o propunere legislativã, nu este iniþiativa Guvernului.

Guvernul ºi-a exprimat punctul de vedere ºi acesta este negativ, pe considerentul cã, potrivit Legii nr. 351/2001, localitãþile din România, unitãþile administrativteritoriale sunt categorisite pe ranguri.

Aceastã lege prevede cã trecerea dintr-un rang în altul se face pe bazã de referendum.

În cazul Ghimbavului, aceastã consultare a populaþiei nu a fost realizatã. Mai mult decât atât, într-o anexã, Anexa 2 la aceeaºi lege, se stabilesc niºte indicatori de performanþã pentru a fi trecut în rang de oraº, de la comunã, ºi nici aceºtia nu sunt integral îndepliniþi.

În consecinþã, Guvernul nu ºi-a dat acordul, avizul favorabil, pentru organizarea comunei Ghimbav ca oraº. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul preºedinte SŽres Denes.

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Sigur, ºi Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a luat în dezbatere acest proiect de lege ºi am constatat exact ceea ce onoratul reprezentant al Guvernului a prezentat aici.

În primul rând, nu s-a respectat o condiþie de bazã, organizarea referendumului, ceea ce este obligatorie, atât dupã Legea nr. 3/2000, cât ºi dupã Legea nr. 351/2001 ºi, de asemenea, nu se îndeplinesc condiþiile stabilite de Legea nr. 351/2001 privind organizarea localitãþilor din România.

Având în vedere aceste chestiuni, precum ºi avizele negative al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi pãrerea ºi punctul de vedere al Guvernului care, de asemenea, este negativ, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului propune respingerea proiectului de lege. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Existã o singurã problemã de ordin procedural, dacã nu mã înºealã memoria, iniþiatorul proiectului de lege, a propunerii legislative, este domnul deputat Vasile Bran, dacã este exact, pe care nu îl vãd.

Nu ºtia de ordinea de zi.

Aº dori sã iau cuvântul tot pe o problemã de procedurã, dacã-mi permiteþi.

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Cred cã existã o chestiune de fond, ºi anume, acest referendum, de care vorbea reprezentantul Guvernului ºi preºedintele comisiei, s-a efectuat. Eu am participat personal la referendum. Comuna Ghimbav, de fapt, de mult este oraº, având aeroport ºi nenumãrate întreprinderi

importante, dintre care cea de elicoptere. Eu cred cã datele nu sunt corecte, referendumul a avut loc, s-a aprobat cu o mare majoritate, ºi aº ruga sã trimiteþi la comisie sã încercãm sã punem lucrurile la punct.

Vã pot spune cu siguranþã cã acest referendum a avut loc.

Deci, este ceva, o lipsã de comunicare, comisia trebuie sã cerceteze exact ce s-a întâmplat acolo.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Reamintesc colegilor, deºi o ºtiu, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor.

Oricum dacã ar fi respins aici, el ar urma o nouã lecturã la Camera Deputaþilor, întrucât iniþiatorul nici nu este în salã. Cred cã este mai înþelept, dat fiind ºi ceea ce s-a spus astãzi, sã retrimitem la comisie sau sã rãmânã pe agenda Senatului, dar, totuºi, în prezenþa iniþiatorului, aceasta fiind, sã zic, procedura pe care noi am urmat-o consecvent în cazul propunerilor legislative, de a fi dezbãtute în prezenþa celui care le-a iniþiat.

Aº consulta plenul Senatului dacã ar fi de acord, fie dat fiind aceastã afirmaþie a domnului senator NicolaeVlad Popa, în sensul cã s-a efectuat referendumul, sã trimitem la comisie.

Da.

Vã rog, domnule secretar de stat!

## Domnule preºedinte,

În mãsura în care, de la data exprimãrii punctului de vedere de cãtre Guvern, s-au schimbat unele date ale problemei, rugãmintea ar fi ca proiectul sã vinã din nou pentru punct de vedere la Guvern, pe baza dovezilor cã a avut loc referendumul ºi cã sunt îndeplinite celelalte condiþii prevãzute de lege.

În acord cu aceasta, v-aº supune votului retrimiterea la comisie pentru completarea documentaþiei necesare, þinând seama cã totuºi Camera Deputaþilor a adoptat acest proiect.

Cine este de acord cu retrimiterea la comisie, în vederea completãrii documentaþiei necesare?

Cu 107 voturi pentru, 5 împotrivã, 5 abþineri se retrimite comisiei de specialitate a Senatului, în vederea completãrii documentaþiei ºi în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: proiectul de Lege privind stimularea industriei de tehnologia informaþiei.

Rog, din partea iniþiatorului.

Din partea comisiei, domnul senator Novolan.

Vã rog, dacã aveþi amabilitatea sã vã prezentaþi Senatului ºi, de asemenea, sã prezentaþi conþinutul proiectului de lege.

## **Domnul Radu Cernov** Ñ _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Radu Cernov, sunt secretar de stat pentru comunicaþii la Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor ºi am venit sã supun aprobãrii dumneavoastrã un proiect de Lege privind stimularea investiþiilor în domeniul tehnologiei informaþiei.

Strategia naþionalã de dezvoltare a sectorului de tehnologie a informaþiei cuprinde ca prioritate susþinerea industriei naþionale ºi stimularea exporturilor, în vederea pregãtirii României pentru trecerea la societatea informaþionalã.

Pentru a atinge acest obiectiv se impune adoptarea acelor mãsuri care sã încurajeze mãrirea semnificativã a volumului investiþiilor strãine în România, dat fiind specificul domeniului care presupune atât transfer de tehnologie, cât ºi un flux constant de capital care poate fi generat de piaþa regionalã ºi globalã a echipamentelor ºi tehnicii de calcul.

Prezentul proiect de lege introduce ca facilitate menitã sã atragã în România marii investitori din domeniul tehnologiei informaþiei, scutirea de la plata impozitului pe profit pentru acele societãþi comerciale care realizeazã o cifrã anualã de cel puþin un miliard de dolari S.U.A.

## Vã mulþumim.

Din partea comisiei, domnul senator Novolan.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Analizând pe text proiectul de lege, Comisia economicã considerã pertinente unele din observaþiile fãcute de Consiliul Legislativ, pe care le-a preluat ca amendamente în anexa la raport.

În legãturã cu formularea art. 3 din proiectul de lege, menþionãm cã, dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 390/2002, s-au aprobat noile atribuþii în structura organizatoricã a Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, eliminându-se orice paralelism cu activitatea Agenþiei Române pentru Investiþii Strãine în domeniul investiþiilor.

Faþã de cele prezentate, Comisia economicã considerã oportunã amendarea corespunzãtoare a textului prin înlocuirea în lege a sintagmei ”Ministerul Dezvoltãrii ºi PrognozeiÒ cu sintagma ”Agenþia Românã pentru Investiþii StrãineÒ.

Propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexã.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacã sunt înscrieri la cuvânt.

Da.

Da, vã rog, domnule senator Vasile Horga.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã spun de la început faptul cã Grupul parlamentar al Partidului România Mare este de acord cu aceastã iniþiativã, cum de altfel este de acord cu orice iniþiativã care ar aduce un plus de dezvoltare în þara noastrã, în aceste momente dificile, dar trebuie sã atragem atenþia asupra unor aspecte pe care acest proiect de lege le scapã din vedere.

În primul rând, mi se pare cã textul este mult prea condensat pentru prevederile ºi pentru consecinþele pe care acest proiect de lege le va avea în viitorul economic al României.

Totodatã, acest proiect de lege devine tentant pentru agenþii economici care vor beneficia de prevederile sale, dar nu pentru valoarea exorbitantã a nivelului vânzãrilor pe care acest proiect de lege îl prevede pentru un singur producãtor sau comerciant, ci, mai ales, prin formularea pe care o are art. 1 al acestui proiect în care, de fapt, se prevede cã producãtorul respectiv trebuie sã aibã în obiectul de activitate aceastã activitate de fabricare ºi nu îl obligã ca din activitatea de fabricare sã facã veniturile respective. Pentru cã, mai departe, spune cã acest comerciant poate sã înregistreze venituri din vânzarea acestor produse.

Deci, de aici se poate foarte lesne subînþelege cã, dacã în obiectul de activitate principal se prevede producerea de astfel de echipamente, acest producãtor nu este obligat sã-ºi vândã, sã-ºi realizeze aceastã cifrã de afaceri din producþia lui proprie, poate sã importe foarte bine aceste echipamente ºi sã facã acel miliard de dolari, ºi iatã cã este scutit de impozitul pe profit pentru perioada anului care realizeazã aceastã cifrã de afaceri ºi ne vom trezi în viitor cã vom avea foarte multe asemenea întreprinderi în România care au în obiectul principal de activitate producerea dar în schimb importã din alte þãri unde aceastã producþie este mai ieftinã ºi vor revinde aceastã producþie în România sau în altã parte ºi îºi va realiza cu certitudine acest miliard, iar noi, bugetul de stat, vom fi frustraþi de impozitul pe profit ºi nu vom avea nici locuri de muncã, nu vom avea nici taxe, nici impozite ºi nici celelalte contribuþii colaterale.

De aceea, trebuie sã se aibã în vedere, în momentul în care normele de aplicare vor fi fãcute, sã se prevadã foarte clar cã numai din producþia fãcutã în România sã se realizeze aceste venituri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii în cadrul dezbaterilor generale? Înþeleg cã nu sunt.

Iniþiatorul ºi-a însuºit amendamentele cuprinse în raport, motiv pentru care vã

S-a stricat!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Merge, merge! Mai greu, dar merge.

Raportul este adoptat cu 102 voturi pentru, 8 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Vã

Vã mulþumim.

Mulþumim.

Trecem la urmãtorul proiect de Lege privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni.

Invit reprezentanþii Ministerului Justiþiei, doamna secretar de stat Cristina Tarcea ºi doamna consilier Nicoleta Iliescu.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Predescu.

Proiectul este cunoscut, a mai fost discutat.

Vã rog, din partea iniþiatorului, sã faceþi o scurtã rememorare a conþinutului acestui proiect de lege.

## **Doamna Cristina Tarcea Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori,

## Doamnelor senator,

Prin prezentul proiect de lege supus atenþiei dumneavoastrã se doreºte atingerea uneia dintre finalitãþile politicii penale din România, ºi anume aceea ca persoane, care au fost condamnate pentru fapte care prezintã un grad de pericol social redus ºi care nu mai au în antecedente condamnãri penale, sã beneficieze de clemenþa legii prin graþiere.

Fãrã sã insist, aº dori totuºi sã prezint faptul cã de dispoziþiile acestui proiect de lege vor beneficia doar persoanele care au fost condamnate definitiv la o pedeapsã cu închisoarea care nu depãºeºte 5 ani, indiferent de modalitatea de executare a acesteia, suspendare cu închisoarea sau loc de muncã, precum ºi persoanele care nu sunt cunoscute ca recidiviste.

De asemenea, de prevederile proiectului beneficiazã ºi minorii faþã de care s-au aplicat mãsuri educative.

Nu în ultimul rând, scopul proiectului este ºi acela de a preîntâmpina ºi de a rezolva o situaþie delicatã întâlnitã în penitenciare, ºi anume supraaglomerarea acestora.

Prin urmare, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi proiectul supus atenþiei dumneavoastrã în forma prezentatã de iniþiator, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor ºi de Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Domnul senator Ion Predescu, vã rog, aveþi cuvântul!

Dupã cum aþi menþionat ºi dumneavoastrã, prevede ºi raportul, proiectul de lege se aflã în procedurã de reexaminare.

Este cunoscutã întinderea ºi condiþionãrile pentru a beneficia de prevederile acestui proiect de lege, privind graþierea pedepselor pânã la 5 ani, graþierea amenzilor, condiþiile impuse de proiectul de lege pentru a beneficia de aceasta; pedepsele sã fie definitive pânã la intrarea în vigoare a legii, în sensul Codului de procedurã penalã, ca pedepse penale definitive cei la care se referã legea, sã nu fie recidiviºti sau în stare de recidivã, sã nu se fi sustras de la executare din motive imputabile ºi sã nu fie exceptate faptele pentru care au fost condamnaþi la pedepse definitive, prin hotãrâri judecãtoreºti penale.

Doresc sã precizez cã proiectul de lege face parte din categoria actelor normative de realizare a politicii penale. Astfel încât, problema ce a fãcut obiectul de discuþie, în unele momente ale sale cu caracter de disputã în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în cele douã faze ale trecerii proiectului de lege pe ordinea de zi a acesteia, au fost de domeniul ºtiinþei penale ºi mai puþin de domeniul politicii penale. Ca act normativ de politicã penalã, condiþiile, întinderea ºi în general conþinutul proiectului de lege este expresia voinþei autoritãþii publice care realizeazã aceasta, ºtiut fiind cã executarea legilor este competenþa exclusivã a Guvernului. Ca atare, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dând prioritate criteriilor ºi obiectivelor de politicã penalã, a menþinut proiectul în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, pentru a doua oarã, ºi raportul, dupã cum se constatã, cu majoritate de voturi este un raport de admitere a acestui proiect, fãrã amendamente.

Cu aceste observaþii, solicit plenului Senatului sã fie de acord cu raportul întocmit de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi sã adopte ca atare proiectul de Lege privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni cu caracter penal.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale invit colegii, din partea grupurilor parlamentare, sã exprime puncte de vedere pe marginea proiectului.

Au fost dezbateri generale.

Nu, nu! N-au fost dezbateri generale. Au fost la o altã datã. La altã datã.

Deci, dacã nu sunt înscrieri la cuvânt, întreb pe domnul senator Ionel Alexandru, care a depus o serie de amendamente la comisie, dacã stãruie în susþinerea lor.

Nu e în salã!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu e prezent? Nu este. Domnul senator Ionel Alexandru a susþinut 5 amendamente, respinse toate de cãtre comisie ºi, aºa cum s-a precizat, raportul nu conþine amendamente. În aceastã situaþie,

Vã supun acum votului proiectul de lege, cu precizarea caracterului organic al acesteia.

Proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, 32 voturi împotrivã, 7 abþineri.

Cu o întârziere de 7 luni se deschid porþile puºcãriilor pentru cei care au fost condamnaþi la pedepse sub 5 ani, ceea ce, sigur, Senatul putea face de acum 7 luni.

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni contra demnitãþii ºi infracþiuni contra autoritãþii, precum ºi a unor dispoziþii din Codul de procedurã penalã.

Rog, din partea iniþiatorului, doamna secretar de stat Tarcea, sã prezentaþi proiectul de lege.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã prezentãm, din nou, o modalitate de realizare a politicii penale, de data aceasta sub o cu totul altã formã, nu este vorba de clemenþa legii, este vorba de reaºezarea ºi reanalizarea gradului de pericol social al faptei sãvârºite, valorii ocrotite prin incriminare ºi, în final, prin oferirea unei noi incriminãri ºi unei noi sancþiuni pedepselor vizate de ordonanþã. Este vorba, aºa cum am arãtat, de o modalitate de realizare a politicii penale, dar ºi de o modalitate prin care România înþelege sã rãspundã exigenþelor internaþionale, obligaþiilor asumate în momentul în care a devenit membru al Consiliului Europei ºi mã refer aici în special la Rezoluþia 1123 din 1997 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei.

Pentru toate aceste considerente s-a reanalizat gradul de pericol social al unor fapte prevãzute de legea penalã. Este vorba despre infracþiunea de insultã, pentru care s-a eliminat pedeapsa alternativã a închisorii, rãmânând doar pedeapsa amenzii. Este vorba despre infracþiunea de calomnie, faþã de care ordonanþa de urgenþã prevede pedeapsa alternativã a amenzii, cu pedeapsa închisorii de la 2 luni la 2 ani. De asemenea, prin ordonanþã s-a dispus ºi abrogarea infracþiunii de ofensã adusã autoritãþii. S-a redus, de asemenea, pedeapsa prevãzutã de actele normative anterioare în ceea ce priveºte infracþiunea de ultraj.

Pentru toate aceste considerente, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã aprobaþi proiectul de lege privind adoptarea ordonanþei de urgenþã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. ªi, de asemenea, sã luaþi act cã Guvernul României îºi însuºeºte amendamentele formulate în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului în ceea ce priveºte titlul II art. 27 punctul 1 lit. a), datoritã faptul cã între timp a fost adoptatã Legea nr. 169/2002 ºi pentru corelare se impuneau anumite precizãri privind competenþa instanþelor.

Vã mulþumesc.

Da.

Doamna secretar de stat,

Din partea iniþiatorului, vã însuºiþi amendamentele din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cuprinse la Anexa nr. 1? Deci, sunt mai multe amendamente, nu numai la art. II...

Da. La Anexa nr. 1...

Deci, sunteþi de acord cu toate amendamentele care sunt în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri?

Nu. Numai cu amendamentul vizând art. II, art. 27 punctul 1 lit. a). Este ultimul amendament.

Dar cele de la art. 206 alin. 1 ºi de la art. 239 alin. 1 sunt amendamente fãcute la acele douã infracþiuni: la calomnie ºi la ultraj, pe care comisia le propune ca amendamente ale sale în raport, vi le însuºiþi ºi pe acestea?

Nu. Pe acestea, nu. Noi susþinem...

Asta voiam sã ºtiu exact. Bine, mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule senator Predescu, pentru prezentarea raportului comisiei.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aþi reþinut despre ce e vorba: ordonanþa de urgenþã a Guvernului prin care a reconsiderat gradul de pericol social ºi, corespunzãtor, pedepsele pentru infracþiunea de insultã (205), calomnie (206), ultraj (239), în cele 3 forme reglementate ale sale. ªi, corespunzãtor, a operat ºi modificãri prevãzute la art. II privind competenþa de judecatã a tribunalului.

În comisie au fost adoptate amendamentele prevãzute la Anexa 1 ºi anume: la art. 206 pedeapsa alternativã cu închisoarea de la 2 luni la 2 ani a fost redusã între o lunã ºi 6 luni. Aceasta, la propunerea senatorilor Viorel Dumitrescu, Aron Belaºcu, Pop Dumitru, Eckstein-PŽter Kov‡cs. Al doilea amendament, la art. 239, ultraj, alin. 1, forma simplã a infracþiunii, la propunerea ca amendament a domnului senator Petre Roman s-a introdus, acceptându-se cu majoritate de voturi ºi alternativa: ”... sau cu amendãÒ, menþinându-se prima alternativã, închisoare, 3 luni la 3 ani. ªi atunci pedeapsa penalã este: ”Se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, sau cu amendãÒ.

Comisia a sesizat cã a avut loc o decorelare în privinþa trimiterii la textele care stabilesc competenþa ºi a adoptat amendamentul suplimentar privind modificarea art. 27 punctul 1 lit. a) ºi anume trimiterea la art. 189 se face real la alin. 4 ºi 5, iar la tâlhãrie (art. 211) trimiterea se face la alin. 2, la 2[1] ºi 3. În forma adoptatã de Camera Deputaþilor avuseserã loc erori. Aceste corectãri de corelare, prin trimitere, au fost necesare, impuse de o completare ulterioarã a Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã.

Cu aceste 3 amendamente, vã supunem pentru aprobare raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

La dezbateri generale invit reprezentanþii grupurilor parlamentare sã ia cuvântul.

Domnul senator Petre Roman, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu o sã mã refer, acum, în mod special la amendamentul pe care l-am propus, fiindcã s-ar putea sã fie nevoie sã o fac când vom discuta propriu-zis amendamentele.

Vreau, însã, sã informez pe colegii senatori, pe doamnele ºi domnii senatori, cã în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri acest proiect de lege a fost foarte pe larg ºi foarte serios dezbãtut. Am discutat acest proiect de lege în 4 dezbateri. Am invitat la dezbaterile noastre cele mai importante instituþii care au de-a face cu aceste modificãri; e vorba totuºi de un lucru foarte important Ñ modificarea Codului penal. Dezbaterea a fost cu atât mai importantã, cu cât, deºi nu se face o referire specificã la delictul de presã, în realitate dezbaterile s-au concentrat, în foarte mare parte, pe acest aspect. Cum se rãsfrânge actuala reglementare propusã în ceea ce priveºte delictul de presã? Trebuie sã o spunem foarte deschis: am militat, ºi exprim ºi aici punctul de vedere pe care l-am prezentat în comisie, cã delictul de presã, cel de calomnie, spre exemplu, nu trebuie sã conducã la referire la Codul penal. Cu alte cuvinte, nu trebuie sã conducã la pedeapsa cu închisoarea. Amendã, da, bineînþeles. Aºa se procedeazã în toate pãrþile cu democraþie dezvoltatã, aºezatã. Cu atât mai mult, lucrul acesta mi se pare important în condiþiile noastre, în care presa liberã poate sã intervinã ca o voce a opiniei publice, care, altminteri, nu are posibilitatea sã se exprime. O spun cu toatã contondenþa, dacã e sã folosim un cuvânt potrivit. Numai cã domnul senator Predescu a fãcut o remarcã perfect justificatã ºi anume, cã în Constituþia noastrã se prevede cã delictul de presã se incrimineazã, se stabileºte printr-o lege. Cu alte cuvinte, ar fi anticonstituþional ca sã prevedem o mãsurã specificã cu privire la delictul de presã într-un proiect de lege care priveºte o chestiune mult mai vastã, ºi anume, Codul penal.

Ceea ce doresc sã subliniez, în acest moment, este cã, în modul cel mai ferm, susþin cã delictul de presã, de calomnie, celãlalt este deja în situaþia de a fi sancþionat numai prin amendã, cã delictul de presã, de calomnie, noi credem cã nu trebuie sã conducã la închisoare sub nici o formã, ºi cã acest lucru Ñ doamna secretar de stat nu mã urmãreºte în acest moment...

Ba da!

... este mai de curând la Ministerul Justiþiei, dar, fãrã îndoialã, va înþelege cã trebuie sã ne asculte cu mai multã atenþie. Ceea ce eu îndemn, ºi aº dori ca lucrul acesta sã vinã din partea Guvernului, dacã nu, o putem face noi, ca o propunere legislativã, fãrã îndoialã, dar ar face bine Guvernul sã-ºi asume aceastã chestiune, ºi anume delictul de presã sub forma calomniei sã nu conducã la Codul penal, sã nu conducã la pedeapsa cu închisoarea, ci numai la amendã. Acolo, în zona civilã, lucrurile se desfãºoarã altfel ºi, dacã ziariºtii au greºit, dacã un organ de presã a greºit, plãteºte, ºi cu asta lucrurile se restabilesc, dar, în nici un caz nu doresc sã mai ajungem în situaþia ca vreun ziarist sã fie ameninþat cu închisoarea pentru delictul de calomnie.

Am fost în situaþia aceasta, o spun, pe propria piele, ca sã spun aºa, ºi în momentul în care exista riscul evident ca un ziarist care îmi produsese daune de aceastã naturã, sã fie în situaþia de a fi supus unei condamnãri cu închisoarea sã îmi retrag plângerea, tocmai din acest motiv. Am fãcut-o, prin urmare, sunt în mãsurã sã vorbesc despre acest lucru.

Vã îndemn, doamna secretar de stat, sã examinaþi acest lucru ºi sã gãsiþi modalitatea, conformã cu Constituþia, pentru ca delictul de presã, sub forma calomniei, sã nu conducã la pedeapsa cu închisoarea. El nu îºi are locul aici, pentru cã, aºa cum domnul senator Predescu a subliniat foarte exact, Constituþia nu ne permite sã o facem.

Din acelaºi motiv, ºi în mod cât se poate de coerent, am propus, ºi comisia, în majoritatea ei, doar cu douã abþineri, a aprobat ca infracþiunea care priveºte ofensa adusã unui funcþionar care îndeplineºte o funcþie ce implicã exerciþiul autoritãþii de stat sã fie alternativ cu amenda. Exact din aceleaºi motive, nu mai este nevoie sã repet.

De aceea, vã rog pe dumneavoastrã sã fiþi de acord cu aceastã propunere pe care am fãcut-o, ºi pe care colegii senatori au îmbrãþiºat-o; în felul acesta am fi coerenþi cu ceea ce cred cã Guvernul va înþelege cã este bine sã facã, din toate punctele de vedere este bine sã o facã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., doamna senator Norica Nicolai.

Vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar liberal susþine acest proiect de lege.

Dincolo de imposibilitatea constituþionalã de a reglementa o chestiune care este prezentã pe rolul instanþelor, ºi anume, delictul de presã, dar actuala opþiune pentru pedepse alternative este o opþiune corectã, de politicã penalã. Considerãm, cã nu închisoarea este soluþia pentru a evalua pericolul social al unei fapte, închisoarea trebuie sã fie excepþia într-o politicã penalã corectã, iar sancþiunea, pedeapsa amenzii este o opþiune de politicã penalã care trebuie sã fie mai mult prezentã, nu numai pentru aceste infracþiuni ce þin de calitatea persoanei ºi de caracteristicile acesteia, ci pentru mai multe infracþiuni, pentru cã, ºi principial, astãzi, noi toþi am votat un proiect de graþiere, înþelegând o realitate a penitenciarelor româneºti ºi o realitate a justiþiei româneºti. Noi salutãm acest proiect de lege ºi îl considerãm un pas important ºi decisiv în politica noastrã penalã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Permiteþi-mi sã spun ºi eu câteva cuvinte.

Stimaþi colegi,

Lucrurile sunt mult mai simple decât par.

Aceastã ordonanþã ºi actualul proiect de lege vin în direcþia înscrierii politicii penale româneºti la exigenþe ºi la standarde europene. Dispariþia prin abrogare a art. 238, deci a incriminãrii ofensei aduse autoritãþii, o politicã mai blândã în materia unor infracþiuni care aduc atingere imaginii persoanei se înscrie în aceastã politicã democraticã, europeanã.

Din acest punct de vedere cred, dacã nu chiar sunt convins, cã reprezentanþii Senatului în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri au procedat bine. Au procedat bine, pentru cã au înþeles care este mesajul real al acestei ordonanþe, ºi anume, acela de a, pe de o parte, duce reglementarea penalã la nivelul þãrilor democratice, unde angajamente instituþionale ne obligã, iar pe de altã parte, faptul cã, sunt o serie de infracþiuni care exprimau un primitivism ºi, de asemenea, o anumitã dictaturã în societatea româneascã.

Noi trebuie sã fim convinºi, cât ne-ar supãra calomnia, ºi cât ne supãrã mitocãnia, mai ales, cã poate în România ar trebui incriminat delictul de mitocãnie, nu neapãrat delictul de presã. Nu delictul de presã trebuie atât de aspru pedepsit. Mitocãnia ºi minciuna, dar pentru cã tot vorbim de calomnie, cred cã cel care calomniazã cu bunã-ºtiinþã, ºi aceastã infracþiune nu se poate sãvârºi decât cu intenþie, este un mitocan, ºi dacã este un mitocan, el trebuie ars la buzunar. Foarte simplu spus. Amendã, despãgubiri pecuniare, inclusiv pentru daune morale. Aceasta este soluþia!

Vã mai spun un lucru, ca sã nu prelungim discuþia. Într-o þarã civilizatã, mãsura de a aprecia unde se ridicã gradul de civilizaþie este transformarea într-o mãsurã cât mai mare a pedepsei penale în pedeapsã civilã. Cu cât mai multe amenzi, cu cât mai multe despãgubiri acordate corect ºi repede, nu dupã moarte, cu atât o þarã este mai civilizatã. Nu închiderea calomniatorului rezolvã problema, ci arderea mitocanului la buzunar. Acesta trebuie sã fie, îmi iertaþi limbajul, soluþia corectã, soluþia civilizatã, soluþia democraticã ºi, încã o datã, personal, dar ºi în numele Grupului P.S.D. o spun, cred cã trebuie sã susþinem coerenþa acestei ordonanþe, care a venit cu soluþii în aceastã direcþie, pe care le-a desãvârºit Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Trecem la raportul comisiei.

O întreb, încã o datã, pe doamna secretar de stat, dacã nu îºi însuºeºte cele douã amendamente cuprinse

la poziþiile 1 ºi 2 din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, aceasta pentru a ºti procedura pe care trebuie sã o urmãm.

Am ascultat cu deosebitã atenþie intervenþiile ºi, în acest context, ne însuºim ºi noi amendamentele formulate de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în ceea ce priveºte reducerea pedepselor pentru calomnie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim, doamna secretar de stat, ºi îndrãznesc, chiar în numele tuturor colegilor senatori, care pot ajunge, poate mai repede în circumscripþiile electorale astãzi, motiv pentru care, deoarece domnul senator Eckstein nu este prezent la lucrãri ºi nu poate sã susþinã amendamentele pe care le-a formulat în cadrul comisiei, ºi care au fost respinse,

Mulþumim reprezentanþilor Ministerului Justiþiei ºi comisiei.

Punctul 11 pe agenda lucrãrilor Senatului Ñ proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România.

Vã rog, din partea iniþiatorului, doamna secretar de stat, sã prezentaþi proiectul de lege.

Acest proiect de lege doreºte sã rãspundã unor relaþii, din pãcate destul de triste. Sigur, cadrul legal era asigurat prin Legea nr. 123/2001, lege care încã nu reglementa cazurile speciale, în care cetãþeanul strãin sau apatridul care solicitã intrarea pe teritoriul României a sãvârºit crime de rãzboi, crime împotriva pãcii ºi omenirii sau crime contra umanitãþii.

Prin urmare, cu precizarea cã acesta este scopul vizat de proiectul de lege aflat în faþa Domniilor dumneavoastrã, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã-l adoptaþi în forma propusã ºi adoptatã de Camera Deputaþilor.

Da, vã mulþumesc.

Raportul este comun ºi a fost întocmit de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Prezentaþi dumneavoastrã, domnule senator Predescu?

## Domnule preºedinte,

Raportul comun este de admitere, fãrã amendamente. În raport sunt consemnate toate considerentele care au dus la raportul de admitere a proiectului de lege. Evenimentele din ultima perioadã de timp, solidaritatea internaþionalã, siguranþa fiecãrui stat conduc la luarea mãsurilor care sunt înscrise în completarea Legii privind regimul strãinilor nr. 123/2001. Motive pentru care, fãrã a înþelege sã stãruim, pentru cã sunt prea bine cunoscute, ºi suficient de clare ºi de înþelese, solicitãm onoratului plen al Senatului sã fie de acord cu raportul celor douã comisii, adicã de acceptare a proiectului de lege, fãrã amendamente.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constat cã nu sunt.

Raportul este fãrã amendamente, motiv pentru care

Trecem la urmãtorul proiect de lege: proiectul Legii partidelor politice.

Rog iniþiatorii sã îºi ocupe locurile.

Este vorba de o propunere legislativã care are ca iniþiatori reprezentanþi ai Grupurilor parlamentare P.N.L. din Senat ºi Camera Deputaþilor.

Vã rog sã prezentaþi, din partea iniþiatorilor!

Acest proiect de lege se înscrie în cadrul demersului promovat de societatea civilã, susþinut ºi de Partidul Naþional Liberal, de consolidare a democraþiei în România.

Democraþia are ca suport existenþa partidelor politice.

Ele, conform Constituþiei, definesc ºi exprimã voinþa politicã a cetãþenilor, generând puterea în stat. Partidele politice insuficient structurate, cu reguli de funcþionare lacunare sau neclar definite, genereazã o putere ºi o clasã politicã pe mãsurã. Pe de altã parte, se creeazã premisa unui dezechilibru între putere ºi opoziþie, existând riscul mimãrii democraþiei, în timp ce, în fapt, puterea se concentreazã în mâna unor grupuri de interese, iar partidele politice nu sunt capabile sã exprime voinþa politicã a cetãþenilor.

Neîncrederea populaþiei în partidele politice este justificatã, dar, în acelaºi timp, reprezintã un motiv de îngrijorare. Migraþia politicienilor în toate direcþiile, ingineriile politice, înscrierea ºi menþinerea în Registrul partidelor politice a unor fantome politice, crearea deliberatã de confuzie, prin semne electorale ºi denumiri, practic, identice, cât ºi lipsa unor sancþiuni, întrãresc convingerea populaþiei cã Politicul este cauza relelor din societate ºi nu cel care oferã soluþii.

Legea nr. 27/1996 a fost bine venitã, dar, cu toate cã a funcþionat 6 ani, pe parcursul a patru alegeri generale, nu a avut ca rezultat creºterea încrederii în partidele politice ºi nici structurarea acestora ca adevãrate instituþii ale democraþiei.

Din aceste motive, credem cã prezenta propunere legislativã este necesarã ºi sperãm cã, dacã va fi adoptatã, va produce efecte benefice asupra sistemului politic românesc ºi va contribui la consolidarea statului de drept.

Ce aduce nou Ñ în câteva cuvinte Ñ aceastã propunere legislativã?

1) Faptul cã desparte prevederile Legii nr. 27/1996 în douã legi noi: cea a partidelor politice ºi cea a finanþãrii partidelor politice, având în vedere cã cele douã legi reglementeazã activitãþi diferite, autorizate, validate ºi controlate de autoritãþi diferite. Este vorba de înfiinþarea, organizarea, funcþionarea ºi dizolvarea partidelor politice, care se aflã sub cupola Tribunalului Bucureºti, ºi, dupã caz, a Curþii Constituþionale, respectiv, de finanþare a partidelor politice, activitate supravegheatã ºi controlatã de Curtea de Conturi.

Vã mulþumesc.

Din partea Guvernului, domnul ministru Acsinte Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** Ñ _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Guvernul ºi-a exprimat punctul de vedere cu privire la propunerea legislativã aparþinând unor senatori ºi deputaþi din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal pe calea unor amendamente. Aceste amendamente au fost promovate, la început, la Camera Deputaþilor, unde proiectul a fost depus pentru prima datã; în cea mai mare parte ele au fost însuºite. Amendamentele Guvernului au fost amendamente de fond, amendamente de redactare pe normele de tehnicã legislativã, amendamente de restructurare a legii pe capitole.

Vreau sã menþionez cã am participat ºi la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului, unde s-a dezbãtut proiectul care astãzi vã este prezentat. Cu acea ocazie au fost fãcute o serie de amendamente, pe care le-am însuºit din partea Guvernului ºi pe care le susþinem, deci, în continuare. Mã refer la amendamentele propuse spre adoptare. Au fost fãcute ºi unele amendamente de respingere, sigur, în mãsura în care ele vor fi susþinute. Urmeazã ca plenul Senatului sã se pronunþe prin vot asupra acestora.

Apreciez, domnule preºedinte, cã sunt întrunite, ºi aºa cum spunea ºi domnul senator, într-adevãr, cã proiectul de lege, în forma venitã de la Camerã, reflectã participarea politicã a partidelor reprezentate în Parlament prin grupurile sale parlamentare.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul senator Predescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

Aþi constatat Ñ ºi dumneavoastrã, domnilor colegi Ñ cã raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este de admitere pentru proiectul de lege examinat, cu amendamente cuprinse în Anexa nr. 1, iar amendamentele respinse se aflã în Anexa nr. 2 la raport.

Proiectul de lege, aºa cum s-a menþionat, are ca obiect reglementarea înfiinþãrii, înregistrãrii, funcþionãrii ºi încetãrii activitãþii din diverse cauze a partidelor politice. Problema finanþãrii partidelor politice, þinând seama de complexitatea ei, face obiectul unui alt proiect de lege, care se aflã în proces legislativ la Camera Deputaþilor.

Din proiectul de lege, din raport ºi din anexele la acesta, cât ºi din prezentãrile fãcute de colegul iniþiator ºi de domnul ministru Gaspar, reprezentând Guvernul, s-au fãcut sublinierile care sunt necesare pentru reþinerea datelor esenþiale ale proiectului de lege.

Dorim sã vã asigurãm cã dezbaterile la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-au purtat cu exigenþã, dovadã amendamentele admise, ca ºi cele respinse, rigoarea cu care a fost tratatã aceastã reglementare, date fiind exigenþa ºi obligaþiile noastre de a asigura partidelor politice o reglementare cât mai bunã, cât mai corespunzãtoare rolului lor în societate ºi de a preveni întemeierea formalã de partide, urmatã de inactivitate, fiind foarte bine venit acel art. 27, care prevede cã în anul preelectoral are loc o nouã procedurã de verificare a condiþiilor pe care trebuie sã le îndeplineascã un partid. Pentru cã înfiinþarea se poate obþine cu îndeplinirea tuturor condiþiilor de formã ºi de fond, ca dupã aceea sã urmeze o inactivitate totalã, o deturnare a scopului pentru care a fost înfiinþat partidul. ªi, de aici, a survenit reglementarea din art. 27, care este una dintre cele mai importante prevederi ale acestui proiect de lege.

Cu aceste observaþii ºi cu rugãmintea de a accepta amendamentele pe care le-a adoptat Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi cu care atât

iniþiatorii, cât ºi Guvernul au fost de acord, vã solicit sã fiþi de acord cu raportul comisiei, cu amendamentele adoptate.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt.

A, vã rog! Vã rog, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu siguranþã cã aceastã lege þine mai mult cont de realitãþile survenite, în ultima perioadã, pe scena politicii româneºti ºi noi considerãm cã era necesarã o nouã reglementare legislativã referitoare la activitatea partidelor politice.

Apreciem, în acelaºi timp, cã, prin bunãvoinþa colegilor noºtri din Senat, aceastã lege este, în acest moment, perfectibilã, pentru cã ar fi neplãcut ºi ar fi chiar pierdere de timp ca, la o perioadã relativ scurtã dupã apariþia ei, sã constatãm cã are nevoie de unele îmbunãtãþiri.

M-aº referi aici, în primul rând, la faptul cã legea nu face nici un fel de reglementare asupra statutului aleºilor pe listele unui partid, care Ñ dintr-un motiv sau altul, fie cã pierd sprijinul politic, fie cã demisioneazã Ñ rãmân, în continuare, fãrã ca ei la vremea respectivã sã fi fãcut dovada unor virtuþi personale, ci doar dovada listei partidului respectiv.

De asemenea, apreciem cã nu existã, sub aspect doctrinar, o reglementare sau, cel puþin, o referire mai expresã cu privire la tentaþia unor minoritãþi de a-ºi face partide pe criterii etnice. Noi suntem astãzi în situaþia de a gãsi soluþii privind integrarea socialã a romilor. Gândiþi-vã cã, acceptând ca aceastã etnie sã îºi facã partide politice, contribuim, în mod deliberat, la enclavizarea ei.

De asemenea, suntem astãzi puºi în faþa unei situaþii de a rãspunde sau de a nu rãspunde unei întrebãri: dacã U.D.M.R. este formaþiune politicã sau este asociaþie culturalã? Ce se va întâmpla dacã, potrivit acestei legi, vom constata cã U.D.M.R. nu se va înscrie ca partid politic, dar va participa la alegerile din 2004? Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, Grupul parlamentar al U.D.M.R. susþine acest proiect de lege, având în vedere cã în viaþa politicã româneascã este nevoie de o lege care sã facã, hai sã zic aºa, o ordine în rândul partidelor politice, pentru cã, dacã la întreprinderi avem microîntreprinderi ºi sprijinim activitatea acestora, nu cred cã acelaºi lucru este valabil ºi pentru partidele politice. Suntem de acord ºi cu amendamentele aduse de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului, unele chiar fiind deosebit de bune. Mã refer la faptul cã, cei care fac parte dintr-o organizaþie a minoritãþilor naþionale, pot face parte ºi dintr-un partid politic ºi chiar pot candida pe lista partidului respectiv în alegerile locale sau generale.

Temerea cã anumite organizaþii ale minoritãþilor naþionale vor candida, vor participa la alegeri, nu este justificatã. Art. 59 din Constituþie prevede, în mod clar, expres, cã aceste organizaþii ale minoritãþilor naþionale, chiar dacã nu întrunesc numãrul de voturi, vor fi reprezentate în Parlament. ªi, dacã îmi amintesc bine, luni, stimatul nostru coleg, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, preºedintele Partidului România Mare, a spus cã: ”Constituþia noastrã este foarte bunã, nu trebuie schimbatã!Ò ªi eu zic aºa, cel puþin la acest capitol.

În ceea ce priveºte amendamentele aduse de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri avem o singurã observaþie, pe care o voi explica ºi o voi spune la momentul respectiv, dar susþinem cã nu existã pericolul ca o organizaþie Ñ subliniez, aºa scrie ºi în proiectul de lege Ñ _a minoritãþilor naþionale sã participe la alegeri._ Acesta nu este un pericol, ci este un lucru bun, este un lucru excelent pentru democraþie ºi, pentru acest lucru, noi vom vota acest proiect de lege, cu un mic amendament, pe care, la rândul meu, o sã-mi spun pãrerea la articolul respectiv.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Închidem aici dezbaterile.

Vã rog, domnul senator Iorgovan. În nume personal sau din partea Grupului parlamentar P.S.D.?

Am mandat din partea grupului, dar cred cã ceea ce spun nu va afecta imaginea grupului.

Vã rog!

Asta nu ºtim, asta nu ºtim!

Onorat Senat,

## Domnilor reprezentanþi ai Guvernului,

Aceastã dezbatere este, fãrã îndoialã, un moment care se aºazã în istoria democraþiei postrevoluþionare din România. Este, în sfârºit, o etapã a aºezãrilor în ceea ce priveºte reglementarea partidelor politice. Dacã pânã acum am avut legea din 1996, care a însemnat un plus faþã de reglementãrile în vigoare, pânã la data respectivã, acest fenomen complex ºi complicat nu de puþine ori a simþit nevoia sã fie, din nou, reglementat ºi, deci, Legea nr. 26 sã intre în istorie, pentru cã ne obligã viaþa, ºi, mai ales, drumul european. Aº vrea sã remarc discuþiile care au avut loc în Comisia juridicã, aº vrea sã scot în evidenþã nota de profesionalism care a domnit în comisia noastrã; acolo nu au fost, pânã la urmã, opinii liberale, social-democrate sau de altã naturã, a fost, pur ºi simplu, un curent al Europei. Cã s-a ridicat o problemã, mi-aº îngãdui sã spun cã problema U.D.M.R.-ului nu este

o problemã a U.D.M.R.-ului, cã problema U.D.M.R.-ului este problema organizaþiilor minoritãþilor naþionale. Aceastã chestiune este tranºatã de Constituþia României.

Vreau sã spun ºi ca membru al Comisiei de redactare a Legii de revizuire a Constituþiei cã nu existã o preocupare din partea partidelor, care am rãmas la masa de revizuire a Constituþiei, în acest sens. Art. 58 din Constituþia României este un articol care face cinste României. Este un drept câºtigat. Deci, noi cei care am muncit la aceastã lege ºi muncim la revizuirea Constituþiei nu vom face nici un pas înapoi. Nu mai puþin, aº vrea sã precizez, ºi, e bine sã se ºtie, ºi vreau sã accentuez: aceastã lege vine cu un plus de normalitate, pentru cã facem abstracþie de denumirea organizaþiilor respective; Éele sunt cunoscute. Nu e unul ºi acelaºi lucru sã participi în competiþia electoralã ºi, deci, sã intri în rândul subiectelor de drept public alãturi de partidele politice sau sã fi o simplã organizaþie cu caracter cultural, social, sportiv etc. Dacã noi participãm, organizaþiile cetãþenilor aparþinând altor minoritãþi, potrivit art. 58 din Constituþie, în competiþia electoralã, deci, cei care participãm, este corect ca acestor organizaþii sã li se aplice, în mod corespunzãtor, regimul partidelor politice. Este, ceea ce zic eu, înþelept, Comisia juridicã propune, ºi îmi place sã cred cã Senatul va adjudeca, este vorba de art. 55, în redactarea pe care o propune comisia, organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale care participã la alegeri, repet, numai acestora, li se aplicã în mod corespunzãtor prevederile prezentei legi.

Da.

Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã aduc sumare explicaþii cu privire la observaþiile de perfectibilitate a acestei reglementãri, ºi anume, o primã observaþie: situaþia celor aleºi, eventual plecaþi, deveniþi independenþi, trecuþi la alte partide nu este de domeniul reglementãrii acestei legi, ci aparþine ca reglementare Legii electorale sau Legii statutului deputaþilor ºi senatorilor. Sigur este cã nu poate face obiect de reglementare al acestei legi.

A doua observaþie: relaþia, raportul minoritãþi etnice Ñ partide politice. Cu privire la aceasta doresc sã vã citesc primul rând din art. 3: ”Pot funcþiona ca partide politice numai asociaþiile cu caracter politic constituite potrivit legiiÒ. Prin urmare, acest text limpezeºte cât se poate de clar, determinând criteriul de constituire a partidelor politice, ºi anume numai criteriul politic. Partide politice nu se pot constitui pe altfel de criterii: criterii, de altfel, cum ar fi criteriul etnic, criteriul filozofic, religios, profesional etc. Art. 3 este cât se poate de tranºant, e imperativ ºi determinã criteriul unic de constituire a asociaþiilor denumite de interes, de ordin public, denumite partide politice. Cred cã, o a treia observaþie pe cale de consecinþã: aceastã lege vine, spre deosebire de reglementarea precedentã sã rezolve ºi situaþia aºa-ziselor formaþiuni politice, cele care nu aveau definire în conþinut, în program ºi în activitate, mai ales în criteriul ºi în componentele lor, criteriul politic Ñ bazã de apreciere, de asociere ºi de constituire.

Prin urmare, se poate spune cã formaþiunile politice rãmân în afarã ºi ele vor putea, eventual, participa la procesul electoral sub un alt statut ºi cu un alt regim. Prin urmare, legea aceasta are ºi acest merit de a aduce limpezire în relaþiile sociale care stau la baza constituirii, funcþionãrii, desfãºurãrii activitãþii partidelor politice ºi, dupã cum vedeþi, în amendamentul nr. 1 de la art. 1, unde noi am schimbat cuvântul ”influenþeazã formareaÒ înlocuindu-l cu sintagmaÒ contribuie la formarea opiniei publiceÒ, ceea ce este cu totul esenþial diferit, pe de o parte, corespunzãtor termenului Constituþiei, care a fost gândit, la vremea lui, ºi s-a demonstrat a fi pe deplin corespunzãtor, ºi, pe de altã parte, corespunde activitãþii ºi naturii acesteia, pe care o desfãºoarã partidele politice.

Vã mulþumesc. Închidem dezbaterile generale.

Întreb pe colegii senatori care au formulat amendamentele ºi care figureazã în Anexa nr. 2 a raportului respectiv, cele respinse, dacã ºi le susþin. Dacã ºi le susþin, le vom supune discuþiei în ordinea articolelor la care s-au fãcut amendamentele. Înþeleg, domnul senator Roman, cã vreþi sã vi-l susþineþi? Deci, stãruiþiÉ În regulã. Deci, la punctul 1 din Anexa nr. 2, amendamentul Aron Belaºcu. Se susþine? Nu-i aici. Nu se susþine, lipsind.

Punctul 2 din raport Ñ amendamentul Nicolae-Vlad Popa. Se susþine?

Da.

Da. Vã rog!

Domnule preºedinte,

Foarte scurt! Am cerut includerea în textul art. 5 alin. 1 a frazei: ”în procesul electoral va fi folosit ca semn electoral de cãtre fiecare partid politic numai semnul permanent al acestoraÒ. Am constatat cu toþii în experienþele electorale avute cã semnele electorale ale unor partide minuscule semãnau cu semnele electorale ale partidelor puternice. Vã dau câteva exemple: trei trandafiri au semãnat cu cele trei garoafe ºi au obþinut voturi. U.D.M.R.-ul a obþinut voturi în Delta Dunãrii, dat fiind faptul cã laleaua stilizatã semãna cu lotca stilizatã a unei formaþiuni din zonã, Partidul Naþional Liberal, prin acea sãgeatã în cerc, a pierdut aproape douã procente din voturile sale. ªi era o chestiune simplã de a opri aceastã derutare a electoratului prin un semn electoral diferit semnului permanent al partidului. Este necesar un control, ºi vedeþi prin aceastã lege, se impune un control permanent asupra semnului definitiv. Dincolo, în Legea electoralã, existã o procedurã urgentã, o procedurã specialã a verificãrii semnului electoral ºi nu de puþine ori s-a greºit în acea vitezã de rezolvare a cazurilor. ªi atunci am considerat necesar ca sã existe o identitate între semnul permanent, reglementat, în legea de faþã ºi semnul electoral. E o legãturã între Legea partidelor politice ºi Legea electoralã. Deci, doar pentru controlul, verificarea permanentã a acestor semne.

Am înþeles.

Dacã domnul senator Predescu doreºte sã replice?

Da. Douã considerente, domnule preºedinte. Mulþumesc.

Art. 5 trebuie sã cuprindã numai elementele esenþiale de identitate ale fiecãrui partid, iar nu ºi elemente din activitate, semnele electorale Ñ element de activitate. Al doilea considerent: acest element þine de Legea electoralã, pentru cã aceasta reglementeazã semnul electoral ºi acesta este în dinamicã, în evoluþie, în schimbãri. Prin urmare, nu þine de legeÉ de constanta Legii partidelor politice. Sunt cele douã motive pentru care cvasiunanimitatea comisiei a respins acest amendament ºi le menþinem.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Da. Bun.

Deci, vã rog sã vã exprimaþi votul asupra acestui amendament. Repet: cine voteazã **da,** e în favoarea amendamentului, cine voteazã **nu,** e împotriva lui.

Amendament respins cu 35 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivã, o abþinere.

Domnule senator Szab—, vroiaþi sã vorbiþi? Vã rog!

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 128/21.IX.2002

Mã vãd nevoit sã fac o precizare legatã de afirmaþia onorabilului coleg în legãturã cuÉ

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã rog! Domnul senator Nicolescu.

Écu laleaua din Deltã.

Éevidentã direcþie a fenomenului care ar fi adus voturi în plus organizaþiei pe care o reprezint ºi care a obþinut voturi în toate judeþele, dovadã cã este cunoscutã, acolo unde a avut candidaþi, ºi a avut candidaþi. Eu aº vrea sã spun cã aceastã afirmaþie cred cã se bazeazã, în afarã de fantezie, pe niºte elemente de care nici serviciile speciale nu sunt în stare sã ne documenteze informativ, pentru cã, reamintesc, în aceeaºi mãsurã se pot confunda semnele electorale în favoarea cuiva, precum ºi în defavoarea cuiva. Acest fenomen aleator care, evident cã la nivel de þarã îmi pot permite sã apreciez cã este de ordinul zecilor de mii, mai ales când cetãþeanul grãbit le mai încurcã, dar în nici un caz nu pot spune cã cineva a beneficiat de pe urma acesteia, întrucât, în aceeaºi mãsurã, a putut fi ºi prejudiciat de acelaºi numãr de voturi. Eu m-am simþit obligat sã fac aceastã precizare.

Vã mulþumesc.

Sã limpeziþi un echivoc. S-a limpezit oricum prin vot, domnule senator, fiindcã s-a considerat nesemnificativ. Punctul 3 din raport, amendamentul Petre Roman, se susþine? Vã rog!

Amendamentul pe care l-am propus se referã la un lucru foarte important ºi bine cunoscut nouã, ºi anume cã de multe ori listele fondatorilor sunt liste, dacã nu chiar fictive, în parte, cu foarte multe semne de întrebare în ceea ce priveºte corectitudinea alcãtuirii lor. Este adevãrat cã proiectul de lege introduce un capitol care încearcã sã rezolve aceastã situaþie ºi o face cu mijloace corecte ºi potrivite, respectiv se înfiinþeazã un Registru al partidelor politice la Tribunalul Bucureºti.

Acest lucru contribuie substanþial la rezolvarea problemei, fãrã îndoialã. Totuºi, dupã pãrerea mea, nu este suficient. Noi ºtim prea bine cã presiunea opiniei publice este, cel puþin în primã instanþã, mult mai eficientã decât recursul viitor la o instanþã. De aceea, am propus ca lista fondatorilor unui partid sã aparã în **Monitorul Oficial** ºi cel puþin într-un cotidian cu distribuire naþionalã.

În momentul când un cetãþean, imediat ºi fãrã nici un fel de cereri, are acces la aceastã listã apare presiunea opiniei publice. Iatã, X este pe lista acelui partid ºi din acel moment se creeazã o anumitã presiune care, fãrã îndoialã, este mai eficientã pentru înlãturarea ambiguitãþilor, tendinþelor de fraudã, în ce priveºte alcãtuirea listelor de fondatori.

Prin urmare, susþin cã acest amendament nu vine decât sã întãreascã intenþia legiuitorului ºi cred cã este bine venitã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Nicolescu:**

La amendamentul domnului Petre Roman eu am reþinut acolo ºi nominalizarea pentru 50.000 de membri. Aº vrea sã citim cu atenþie articolul care stabileºte aceastã cifrã. Dupã mine este o necorelare.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Nu insist.

## **Domnul Constantin Nicolescu:**

Nu insistaþi, dar este o necorelare în articol ºi vreau sã o citim cu atenþie: ”Lista trebuie sã cuprindã cel puþin 50.000 de membri fondatori, domiciliaþi în cel puþin 21 de judeþe ale þãrii ºi municipiului Bucureºti, dar nu mai puþin de 1.000 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeþe ºi municipiul Bucureºti.Ò

Dacã facem o socotealã simplã, 21 de judeþe ori 1.000 înseamnã 21.000 ºi mai punem Capitala cu 6 sectoare câte 1.000 ar însemna încã 6.000, înseamnã maxim 27.000. Este o necorelare între cifra de 50.000 ºi dacã punem aceastã condiþieÉ

Ori punem 2.000 minim pe aceste judeþe, ori modificãm ºi spunem 1.000 în fiecare judeþ al þãrii.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Nu insist.

Am înþeles, dar necorelarea va da posibilitatea de interpretare la hotãrârea judecãtoreascã. Eu cred cã trebuie sã judecãm bine acest articol, cã necorelarea existã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Predescu doreºte sã rãspundã cu o motivare suplimentarã la amendamentul Petre Roman ºi la precizarea legatã de aceastã necorelare a numãrului total de membri cu numãrul minim de membri pe fiecare judeþ din cele minimum 21 de judeþe, pe care a fãcut-o domnul senator Nicolescu.

Dacã avem în vedere o cifrã minimã, cred cã nu putem vorbi despre nici o recorelare, dar mie mi se pare mai important faptul cã domnul senator Petre Roman nu a mai stãruit asupra cifrei de 50.000.

Cu privire la a doua parte a amendamentului Ñ ºi anume publicarea în **Monitorul Oficial** Ñ membrii comisiei ºi ceilalþi, în afarã de dumnealui, au apreciat cã nu este cazul publicãrii pentru cã nu prezintã utilitate ºi ar fi cheltuieli pe care le-am impune partidelor la zecile de mii de persoane de publicat în **Monitorul Oficial** . Cheltuielile ar fi cvasiinutile.

Iar publicarea ar deveni un al doilea criteriu de verificare suplimentar, pe lângã cel prevãzut de lege, care dã listelor ce trebuie certificate, sub calitatea de act public ºi sub sancþiunea Codului penal, rãspunderea pentru cei care le întocmesc.

Noi am apreciat cã este suficientã acea rãspundere atât de riguroasã cu trimiterea la Codul penal, cu autenticitatea semnãturii ºi rãspunderea celor care le întocmesc, întocmirea pe localitãþi pentru verificare sunt date suficiente ºi nu mai apare ca necesarã publicarea în **Monitorul Oficial** , care, de altfel, nu se practicã.

Motiv pentru care menþin din partea comisiei punctul de vedere de respingere a acestui amendament.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Punctul 4 din raport. Amendamentul Nicolae-Vlad Popa se susþine, domnule senator?

Da, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Vã cer scuze! Am rugãmintea ca 4, 5, 6, 7 þin de aceeaºi problemã, deci sã le discute pe toate.

Sunt legate, le motivez împreunã. Da, da, asta voiam sã spun.

Este vorba de o chestiune pe care eu Ñ ºi nu numai eu Ñ am socotit-o inutilã, ilogicã, ºi anume, prinderea în textul legii a sintagmei ”divizarea totalã sau parþialã a partidului politicÒ.

În România nu a existat niciodatã o divizare a unui partid politic. Chiar dacã asociaþia, persoana juridicã, persoana juridicã comercialã, poate sã divizeze, existã un alt interes, în cadrul formaþiunii politice acest lucru nu poate fi realizat. ªi atunci, pe o logicã elementarã am cerut sã nu reglementãm un lucru unde nu existã nici un interes de reglementare.

Noi am putea aici sã discutãm, de exemplu, o lege privind protecþia balenelor sau a rinocerilor, dar nu facem acest lucru pentru cã nu avem interesul sã reglementãm un astfel de obiect.

Aici, într-adevãr, chestiunea este nu numai ilogicã, nu existã interesul de care vorbeam ºi, ca atare, am cerut eliminarea textului. S-au fãcut afirmaþii, dar eu nu cred cã un partid din România, pe calea hotãrârii conducerii sale, sã fie divizat. Nu este în interesul nici unei formaþiuni politice sã se ajungã la asemenea situaþie. Este o situaþie absurdã.

Eu nu cred cã pe aceastã cale putem intra în sfera absurdului reglementând ceva ce nu se va aplica niciodatã.

Din cauza aceasta am cerut eliminarea acestor texte ºi aceasta este motivaþia eliminãrii.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule senator Predescu, doriþi sã rãspundeþi?

Da. Domnule preºedinte,

Problema s-a discutat ºi este, simplu, o rezolvare de principiu.

Legea care, reglementând situaþia persoanelor juridice, fie de drept public sau privat, prevede ca modalitãþi de reorganizare, transformare, modificare, încetare ºi divizare. Noi, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, suntem convinºi cã atâta vreme cât legea prevede aceastã modalitate, iniþiatorii adoptând-o au avut în vedere reglementarea legalã ºi cu aceastã modalitate de principiu.

Acum problema este dacã este sau nu compatibilã. În privinþa compatibilitãþii nu aveþi temei sã spuneþi cã este incompatibilã. Cã se practicã, aceasta este altã chestiune. Noi am acceptat rezolvarea de principiu, legalã, a modalitãþii privind persoanele juridice, de încetare sau transformare, inclusiv divizare.

Nu existã nici o contradicþie, nici o incompatibilitate, nici un fel de corelare sau altceva negativ în reglementarea adoptatã. De aceea, de principiu fiind admisibilã, dacã în practicã nu se regãseºte, este o altã problemã. Dar nu existã problemã de incompatibilitate principialã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Petre Roman.

Am susþinut propunerea fãcutã de domnul senator Popa pentru cã mie mi se pare evident cã aceastã prevedere este contrarã spiritului legii. Legea vrea sã stabilizeze partide puternice, serioase, active pe scena democraþiei româneºtiÉ

ɺi le îndeamnã la divizare.

ɺi în acelaºi timp le îndeamnã la divizare.

Nu e aºa!

Pãi, fraþilor, una e una, alta e alta!

Nu e aºa!

Ba aºa e, domnule senator! Aici, orice mi-aþi spune, nu intrãm în domeniul pur tehnic.

Ba da!

Nu, cã politica prevaleazã întotdeauna în aceastã chestiune.

Ca practicã, nu ca teorie.

Ca practicã, se înþelege. Or, sã îndemni partidele la divizare din capul locului, eu cred cã domnul senator Popa are dreptate. Nu are rost sã introducem. Dacã se întâmplã acest lucru, el oricum în substanþa legii este admis, dar chiar sã o ºi promovãm noi ca atare, cred cã nu e potrivit.

Domnule preºedinte,

Ar fi vorba de o temere, dar reglementarea legalã cu temerea nu au legãturi.

Mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu. Vã rog sã-mi permiteþi sã spun ºi eu câteva cuvinte.

Cred cã amendamentul domnului senator Popa este corect dintr-un motiv extrem de simplu. Sigur cã noi putem aduce aici argumentul general al reorganizãrii persoanei juridice ºi, pe cale de consecinþã, partidul politic fiind la rându-i o persoanã juridicã i se aplicã acest regim. Dar acest lucru s-ar face numai în cazul în care nu ar exista o lege specialã a partidului politic care poate, prin definiþie, sã deroge, deci sã facã excepþie de o prevedere generalã.

Eu cred cã în aceastã lege trebuie fãcutã aceastã derogare. Deci, sã facã excepþie de o prevedere generalã. Eu cred cã în aceastã lege trebuie fãcutã aceastã derogare.

De ce? Partidul politic, spre deosebire de o persoanã juridicã cu sau fãrã scop lucrativ, nu are aceleaºi raþiuni pentru a se reorganiza. Partidul politic existã atâta vreme cât are un program politic asumat, atâta vreme cât are un numãr de votanþi consacrat. Dacã o întreprindere, o societate comercialã se reorganizeazã pentru cã are interes sã facã mai eficientã o parte din patrimoniu, prin divizare, dându-l altei unitãþi, sau dacã are interesul sã se divizeze parþial, adicã sã mai nascã altã întreprindere, dar sã rãmânã ºi ea pe piaþa economicã, are un rost. Dar care este rostul la un partid sã-ºi divizeze patrimoniul?

Dacã vorbim de divizare totalã, înseamnã cã iau naºtere douã partide noi, care îºi împart un patrimoniu vechi, patrimoniul fostului partid. La ce ajutã o asemenea reglementare? Un partid, în momentul în care se scindeazã, înseamnã cã cei care pleacã din acel partid urmãresc un alt program politic, deci vor sã constituie un nou partid. Nu poate sã fie o hotãrâre comunã, voluntarã a conducerii acelui partid de a se diviza.

În al doilea rând, care este raþiunea sã împarþi patrimoniul unei persoane juridice, mai ales când una rãmâne, dacã vorbim de divizarea parþialã, aceea în care apare o nouã entitate, în cazul nostru, un nou partid, dar rãmâne ºi partidul vechi? Care este raþiunea, în acest caz, sã-i faci o transmitere parþialã de patrimoniu? Adicã, înzestrezi un nou partid cu patrimoniul tãu, tu rãmânând ca partid, îl înzestrezi ºi pe el, ca sã poatã sã facã o politicã, din start, alta decât a partidului iniþial?

Vreau sã spun ºi eu ceva.

Doresc sã conchid ºi eu, domnule preºedinte.

Vã rog! Domnul ministru Gaspar.

Ca iniþiator, vã susþin, domnule preºedinte de ºedinþã.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã în proiectul de lege s-au trecut formele clasice de reorganizare a persoanelor juridice Ñ partidele sunt persoane juridice de drept public Ñ forma comasãrii ºi forma divizãrii. Comasarea are ºi ea douã modalitãþi. Am comasare prin absorbþie, când un partid mai mare îl absoarbe pe unul mai mic ºi ia naºtere o nouã persoanã juridicã. Este aceeaºi persoanã juridicã, care îºi majoreazã, într-un fel, patrimoniul.

Cea de-a doua modalitate la comasare este comasarea prin fuziune, când douã persoane juridice se unesc, se naºte o singurã persoanã juridicã celelalte douã dispãrând de pe firmament.

Opusul comasãrii este divizarea. Se poate împãrþi total sau parþial o persoanã juridicã. Aºa cum se poate sã se uneascã, tot aºa se poate ºi diviza. Noi am trecut regula generalã. Chiar dacã în viaþã nu se va întâmpla aºa, totuºi ea trebuie enunþatã ºi nu putem sã trecem numai o singurã modalitate de reorganizare, aceea a comasãrii prin absorbþie sau prin fuziune. De altfel, fac foarte des greºeli chiar oameni care stãpânesc unele noþiuni. Aud cã se spune ”fuziune prin absorbþieÒ sau ”absorbþie prin fuziuneÒ. Este cu totul anapoda modul acesta de exprimare.

Deci, sã fie foarte clar, aceste douã modalitãþi le trecem ca normã generalã. Cã se va aplica în viaþã, asta vom vedea, dar nu putem sã trecem numai o parte din modalitãþile de reorganizare a persoanelor juridice.

Vã mulþumesc.

ªi euÉ Domnule preºedinte,É

Imediat! Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doreºte cineva sã intervinã?

Da, vã rog, domnule senator, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## Mulþumesc, domnule preºedinte,

În favoarea acestui amendament existã încã un argument. Pentru a pãstra spiritul legii ºi pentru a nu introduce încã o ambiguitate, cred cã este necesarã susþinerea amendamentului de eliminare, dintr-un motiv foarte clar: se divizeazã un partid cu 52.000 de membri ºi rezultã douã partide, unul cu 20.000 ºi unul cu 32.000 de membri, ceea ce este împotriva spiritului legii, dar, pãstrând aceastã formulã, este posibilã divizarea ºi apariþia a douã formaþiuni politice care nu mai satisfac condiþia legii.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Considerãm cã dezbaterile au fostÉ

Cerusem ºi eu cuvântul, domnule preºedinte.

Da, vã rog, dacã e ceva nouÉ

Da, e ceva nou.

V-aþi referit la efecte practice ºi le-aþi fundamentat pe un singur element, ºi anume elementul patrimonial. Vã rog a observa ºi a reþine, susþinãtorii acestei teze, cã nu elementul patrimonial este determinant în asociaþiile politice denumite partide politice.

În al doilea rând, eu am fãcut precizareaÉ IniþiatoriiÉ cã nu ne aparþine nouã, Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, deci nu primim observaþiile ºi reproºurile. Iniþiatorii au gândit de aceastã manierã, la modul general Ñ ºi aþi auzit explicaþiile domnului ministru Gaspar pentru care au menþinut divizarea ca mod alternativ de transformãri ºi de operãri în modificãrile persoanei juridice denumitã partid politic. Dacã, practic, nu se realizeazã, este cu totul altceva.

Al treilea considerent: nu cred cã se poate interpreta ca o încurajare a divizãrii ºi a neconsolidãrii partidelor politice faptul cã în normele generale de reglementare instituþionalã se prevede ºi divizarea, ca modalitate de transformare sau încetare a activitãþii unui partid politic.

Nu se poate ajunge la o asemenea concluzie. Raþionamentul este prea forþat.

În fond, eu nu renunþ, cã nu am calitatea de a renunþa, la opinia Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dar fac precizarea cã este atributul suveran al plenului de a decide într-un fel sau altul. În ce mã priveºte, din punct de vedere teoretic juridic, susþin teza comisiei, dar din punct de vedere practic nu am motive sã mã opun la raþiunile ºi argumentele tezei dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Aº face o precizare, în calitate de iniþiator. Nu a figurat o astfel de prevedere în proiectul iniþial. Ea a apãrut din amendamentul de la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã

Listã!

Da, listã.

În aceste condiþii, domnule senator, cred cã nu mai susþineþi urmãtoarele amendamente, pentru cã ele erau legateÉ

Sunt în consecinþã.

Sunt pe cale de consecinþã, da.

Le susþin, dar nuÉ

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu are rost, adicã nu pot sã se elimine celelalte, atâta vreme cât s-a acceptat aceastã formulã.

În aceste condiþii, vã

Deci, în legãturã cu amendamentul comisieiÉ Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Revin la ceea ce a spus distinsul meu coleg, domnul senator Dinescu, ca nu cumva o organizaþie a minoritãþilor naþionale sã se transforme într-un partid politic. Eu propun ca textul adoptat de cãtre comisie, care sunã în felul urmãtor: ”Organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale care participã la alegeri li se aplicã în mod corespunzãtor prevederile prezentei legiÒ sã fie completat: ”cu excepþia art. 19 Ñ care se referã tocmai la înregistrarea partidelor politice Ñ 27, 48 ºi 53Ò, care sunt consecinþele acestora.

Deci, în acest cadru nu se poate înregistra o organizaþie a minoritãþilor naþionale ca partid politic. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Predescu.

Nu pot exprima decât un punct de vedere personal. Comisia a considerat cã ”în mod corespunzãtorÒ însemneazã Ñ ºi toatã lumea trebuie sã înþeleagã Ñ cã li se aplicã numai acele dispoziþii care corespund organizaþiilor minoritãþilor naþionale.

În ce mã priveºte, personal, chiar dacã înscriem excepþia, ea nu schimbã cu nimic legea, pentru cã nu vatãmã cu nimic nici drepturile minoritãþilor, nici drepturile celorlalþi, de vreme ce art. 19 se referã la condiþiile de constituire a partidelor politice, care nu pot fi impuse în condiþiile constituirii organizaþiilor minoritãþilor etnice, art. 27 este acea prevedere din anul preelectoral de a se verifica aceleaºi condiþii, art. 48 ºi art. 53 sunt de consecinþã. Dacã se înscriu aceste excepþii, care ar putea fi înscrise ca o precizare la text, dar nu ca amendament, cã nu s-ar putea aduce, ele nu schimbã cu nimic textul legii.

Sigur. Este de formulare, da.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De formulare. Pe fond nu se poate face.

Bine. Deci, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra acestei formulãri mai explicite a textului din articolul respectiv.

Cine este pentru?

Amendamentul este acceptat cu 83 de voturi pentru, 34 împotrivã, 5 abþineri.

Reþinem cã este un amendament de formulare. Vã rog sã se înscrie în cuprinsul textului formularea exactã pe care a prezentat-o domnul senator.

Mulþumim iniþiatorilor, mulþumim comisiei.

Trecem la ultimul punct în ordinea de zi, punctul 13: proiectul de Lege privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Vã rugãm, listã cu votul!

Listã pentru grupurile parlamentare, da.

Vã mulþumesc. Mai stãruiþi, domnule senator?

Deci, tocmai am cerut pentru claritatea textului. ªtiþi cum esteÉ Pentru claritate, vã rog foarte mult sã supuneþi la vot.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De aceea am ºi acceptat luarea de cuvânt, pentru cã nu este un amendament pe fond. Mai stãruiþi, faþã de explicaþiile date?

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n**

**:**

Nu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bun.

Cu amendamentulÉ Cu amendamentul pe care l-am propus.

Deci, stãruiþi pentru acest amendament de formulare?

Vã rog, domnul deputat Bivolaru, iniþiatorul legii, vã rog sã luaþi loc. De asemenea, domnul senator Novolan ºi domnul secretar de stat Oanã.

ªi acum, cu viteza de taxi, sã trecem la examinarea acestei consistente ºi importante propuneri legislative.

Aveþi cuvântul, domnule deputat, ca iniþiator, sã prezentaþi, în esenþã, propunerea legislativã adoptatã ºi de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Ioan Bivolaru Ñ** _deputat_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am sã încerc o scurtã prezentare, ca sã folosim eficient timpul.

Prin Legea nr. 105/2000 de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 44/1997 privind transportul rutier se precizeazã în Anexa nr. 2 cã activitatea de taximetrie se va reglementa printr-o lege specialã.

Din 1990 pânã în prezent, acest sector al transportului public nu a beneficiat de reglementãri, fiind lãsat la o abordare eterogenã, limitatã la nivelul celor care s-au implicat în a realiza aceastã activitate necontrolatã, ale cãror profituri au dus, în final, la o dezvoltare care impieteazã asupra dezvoltãrii durabile în transporturi ºi asupra mediului.

Dereglementarea în taximetrie atrage, în majoritatea cazurilor, abandonul în faþa drepturilor consumatorilor, în primul rând, asupra respectãrii obligaþiilor fiscale, asupra legalitãþii ºi calitãþii, precum ºi a siguranþei consumatorilor.

Evaziunea fiscalã a atins cote alarmante în acest sector, afectând, în prim rând, bugetele consiliilor locale, evaziune care se apreciazã a fi între 1.500 ºi 2.500 miliarde, anual, sume care se redistribuie, într-o oarecare mãsurã, pe filierele subterane ale economiei de piaþã. Nu vã ascund cã s-au fãcut ºi se fac, în continuare, presiuni ca aceastã lege sã nu aparã sau sã fie amânatã.

În multe cazuri, taximetria este un segment al activitãþii lumii interlope, afectând imaginea acelor activitãþi în taximetrie care sunt conforme cu legalitatea.

Costurile externe ale acestei activitãþi vizând aglomeraþia ºi poluarea rezultã din excesul de mijloace auto implicate în acest mod de transport.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Da, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte,

Pentru a face aceastã declaraþie la dezbaterile generale, aº dori ca domnul iniþiator, domnul deputat, sã declare dacã îºi însuºeºte amendamentele Comisiei economice pentru cã este un lucru foarte important. Ajungem la mediere ºi dupã aceea nu ºtim cumÉ

ªi le-a însuºitÉ a spusÉ

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi domni senatori,

În dezbaterea începutã, într-un fel, la sfârºitul sesiunii trecute, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, Ministerul Administraþiei Publice ºi Guvernul ºi-au exprimat adeziunea ºi aprobarea pentru ceea ce a rezultat în raportul Comisiei dumneavoastrã economice. A fost o obiecþiune din partea Ministerului Finanþelor Publice, ºi cred cã este corect ca sã existe. S-a fãcut un raport suplimentar pe cele 3 obiecþiuni ale Ministerului Finanþelor Publice ºi cred cã este corect sã se facã ºi o precizare în acest sens.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã rog, domnule secretar de stat Oanã, din partea Ministerului Finanþelor Publice.

## **Domnul Gheorghe Oanã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

A declarat acest lucruÉ

DaÉ a spusÉ

## Domnule preºedinte,

De fapt, aceastã lege a fost prelucratã la nivelul Senatului de la cap la coadã. Nu vreau sã ating, mai am amendamente, câteva amendamente, 2Ñ3, pe care le voi susþine, dar, în marea majoritate, amendamentele noastre au fost admise ºi au transformat legea, dintr-o reglementare ultracentralistã, ºi care se baza pe o Camerã a taximetriºtilor, care este deja organizatã de domnul deputat, pe o lege care, într-adevãr, tinde sã reglementeze activitatea taximetriºtilor în þarã.

Deci, noi vom vota, aºa cum a fost modificatã legea, cu amendamentele, câteva amendamente pe care le voiÉ

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã spun cã, pentru a asigura desfãºurarea unei activitãþi civilizate, suntem de acord cu reformulãrile de la Comisia economicã ºi le susþinem, pentru a închide problema cât mai repede, în acest felÉ ªi sã aparã legea cât mai repede.

Domnul senator Novolan, din partea Comisiei economice.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urma observaþiilor fãcute de cãtre Ministerul Finanþelor Publice ºi de cãtre unii domni senatori, plenul Senatului a hotãrât trimiterea spre examinare a proiectului de lege, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia economicã a reanalizat proiectul de lege ºi a preluat, în anexa la raportul suplimentar, majoritatea propunerilor fãcute de cãtre Ministerul Finanþelor Publice.

## Am reþinut, da.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare? Nu sunt luãri de cuvânt. Vã propun, în acest contextÉ

A, vã rog, poftiþi!

Vârsta ne împiedicã sã vedem tot dintr-odatãÉ

## Domnule preºedinte,

Aveþi privire numai pentru o parte a sãlii. Dar, mã rogÉ Domnilor senatori,

Domnule preºedinte,

Aceastã lege a fost discutatã timp de câteva luni în cadrul Comisiei economice a Senatului, împreunã cu iniþiatorii ºi cu diverse ministere.

S-au formulat, în total, deci, amendamente prezentate, astãzi, în plen, 462 de amendamente admise ºi 155 de amendamente respinse, la un text de lege care a venit de la Camera Deputaþilor doar cu 63 de articole. Principala realizare a dezbaterilor este, aºa cum a arãtat ºi domnul senator Popa, desfiinþarea Camerei naþionale a taximetriºtilor, care a fost înfiinþatã între dezbaterea din Camera Deputaþilor ºi dezbaterea din Senat. Camera avea filiale deja în toate judeþele, ºi preºedintele Camerei naþionale a taximetriºtilor era domnul deputat, iniþiatorul legii, domnul deputat Bivolaru.

Prin acea Camerã se încãlca, se instituia un monopol asupra activitãþii de taxi din þarã ºi se încãlca principiul constituþional al liberei asocieri.

Vreau sã vã spun cã dezbaterea de astãzi, aici, în Senat, a acestor articole, amendamente respinseÉ Deci, mã refer numai la cele 155É ia mult timpÉ

În plus, dacã cineva, care nu a participat la dezbateri, vrea sã aibã o imagine asupra formei finale a legii, nu va reuºiÉ nu va reuºi pentru momentÉ

Fac o propunere care mi se pare cã vine în ajutorul dezbaterii. Vreau sã menþionez cã, în general, sunt de acord cu aceastã lege, deci propunerea mea este urmãtoarea: sã fie retrimisã la Comisia economicã ºi sã fie prezentatã senatorilor la casetã, în antitezã cu proiectul iniþial al legii. Aºa cum este prezentat astãzi textul iniþial al legii, 462 de amendamente admise ºi 155 respinse, nu putem avea, nu se poate crea o imagine asupra textului final al legii.

Vã rog foarte mult sã analizaþi aceastã propunere ºi, pentru o dezbatere corectã, sã fie retrimisã la Comisia economicã.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt? Da, vã rog!

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Dacã, sigur, cu tot regretul, trebuie sã vã amintim, domnule coleg, dacã ne aducem aminte, în primãvarã, ce am stabilit atunci când am hotãrât împreunã sã o retrimitem la comisie, un motiv a fost ºi sã studiem, toþi senatorii, acest lucru pe îndelete.

Eu, personal, am fãcut-o. M-a interesat aceastã lege, am fãcut-o, ºtiu foarte bine despre ce este vorba. Ce sã facem noi acuma? Sã dãm frâu, în continuare, acestei imense evaziuni fiscale, sã nu încercãm sã curmãm aceastã fraudã care este la vedere pentru orice cetãþean, inclusiv pentru noi?!

De ce sã luãm aceastã mãsurã? Nu avem nici un temei, domnule preºedinte. Noi susþinem, eu susþin, discutarea astãzi, în plen, a proiectului de lege, pentru a fi dezbãtut ºi aprobat.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

În legãturã cu aceastã cerere, din punct de vedere procedural ea nu se justificã. Nu existã nici o nelãmurire legatã de conþinutul amendamentelor ºi de concluziile raportului.

Dumneavoastrã, înþeleg, domnule senator, doar cã doriþi sã arãtaþi cã aveþi o contribuþie importantã în naºterea acestui proiect de lege, lucru pe care l-a spus

într-o altã modalitate ºi domnul senator Popa ºi, în general, membrii comisiei, cã au lucrat foarte mult la proiectul iniþial venit de la Camera Deputaþilor ºi cã trebuie sã se ºtie care este diferenþa între textul actual. Deci, aici nu este o problemã, cã existã nelãmuriri, cã existã o contradicþie între textele respective.

Deci, problema este foarte clarã. În acest moment avem aceste amendamente admise în Anexa nr. 1 la raport, avem o serie de o sutã ºi ceva de amendamente în Anexa nr. 2, avem toþi colegii senatori textul iniþial de la Camera Deputaþilor. Nu existã motive de retrimitere la comisie, întrucât comisia susþine raportul, iar grupurile parlamentare susþin proiectul de lege, aºa cum a fost amendat prin raportul comisiei.

Deci, nu existã motive regulamentare pentru trimiterea la comisie.

Da, vã rog, pe scurt!

## Domnule preºedinte,

Þin sã fac precizarea cã nu am avut absolut nici o intenþie sã scot în evidenþã ceea ce aþi numit dumneavoastrã, deci, este departe de mine aºa ceva. Am insistat doar asupra faptului cã cineva, care nu a participat la dezbateri ºi are acum în faþã textul iniþial al legii cu 63 de articole ºi cele 462 de amendamente admise nu poate sã-ºi facã o imagine clarã asupra legii. Sunt de acord cu dezbaterile, v-am rugat doar sã supuneþi la vot, este regulamentar, altceva nu doresc.

Mulþumesc.

Fãrã alte aprecieri.

Eu pot sã supun la vot, dar singura problemã este cã nu ne încadrãm în texul din regulament pentru retrimitere la comisie. Motivul pe care-l puneþi dumneavoastrã în discuþie, ºi anume cã toþi colegii senatori care nu au participat la dezbatere nu pot înþelege textul proiectului de lege, mie mi-e jenã sã-l supun la vot, pe acest motiv, sã-l trimitem la comisie. Eu cred cã toþi colegii senatori au experienþa, inteligenþa ºi înþelepciunea de a putea sã-ºi configureze conþinutul proiectului de lege.

Nu supun la vot retrimiterea la comisie, pe acest motiv, neregulamentar, pe de o parte, iar pe de altã parte, uºor ofensator, aºa încât trecem acum la dezbaterea proiectului de lege.

În primul rând, Anexa nr. 2 conþine un numãr important de amendamente respinse. Îi întreb pe colegii senatori care le-au formulat dacã le mai susþin.

Da, vã rog, domnul senator Popa!

Care sunt cele 3 amendamente? Sunt mult mai multe ale P.N.L.-ului? Care sunt cele trei pe care doriþi sã le susþineþi?

Cele, trecute, ale P.N.L.-ului au fost primite, parþial. Eu le susþin numai pe aceste trei.

Spuneþi-le!

La punctul 11É

La punctul 11 din raport, da?

Da, la punctul 11 din raport se defineºte lampa-taxi. Este o greºealã, vã pot spune, ºi un numãr important de taximetriºti au relatat aceastã chestiune. Deci, se vorbeºte despre ”caseta luminatãÒ montatã pe cupola, pe axa longitudinalã, în textul propunerii, iar noi am cerut axa transversalã. Este o chestiune foarte importantãÉ transversalÉ caseta respectivã se vede din faþã ºi din spateÉ Longitudinal, într-adevãr, poate sã poarte reclame sau alte, eu ºtiu, inscripþii, dar ce este important este cã, longitudinal, trebuie gãuritã, asta este o declaraþie fãcutã de un numãr foarte mare de taximetriºti, trebuie gãuritã caroseria pentru a prinde aceastã cupolã, prinsã longitudinalÉ

Deci, ideea este sãÉ aºa cum majoritatea taxiurilor din þarã funcþioneazã cu lampa-taxi pe axa transversalãÉ sã rãmânã în aceastã modalitateÉ

Am înþeles. Bun. Din partea iniþiatorului. Domnule deputat, vã rog!

## Domnilor senatori,

În literatura de specialitate nu existã noþiunea de _axã transversalã a autovehiculului,_ ci numai de _axã longitudinalã._

Montajul acestei casete, eu am înþeles acum de la domnul senator, de-abia acum am înþeles ce doreºte Domnia sa, este ca aceste înscrisuri pe casetã sã se vadã din faþã-spate ºi nu sã se vadã pe pãrþile laterale, adicã sã nu fie întoarsã caseta de asemenea manierã încât sã nu se vadã din faþã ºi spate. Existã text în lege în care se spune, se precizeazã cã aceste înscrisuri se fac ca sã fie vãzute din faþa ºi din spatele taxiului.

Deci, este foarte clar. Caseta va fi aºezatã pe axa transversalã, aceastã axã longitudinalã a autovehiculului, ca sã fie simetricã, ºi este ea însãºi pusã perpendicular pe aceastã axã longitudinalã a autovehiculului. Lucrurile sunt foarte clare.

Suntem de acord cu totul în ceea ce a spus domnul senator, numai cã exprimarea trebuie sã rãmânã _axa longitudinalã._ Nu existã axã transversalã la autovehicule.

Pãi, atunci treceþi ”perpendicular pe axaÉÒ, pentru cã dacã rãmâne _axa longitudinalã,_ este de-a lungulÉ Nu se poateÉ

## Domnule senator,

Dar existã alt articol care spune cã exact aceste înscrisuri se fac sã fie vãzute faþãÐspateÉ Deci, implicit se înþelege cã este perpendicular pe axa longitudinalã.

Mai stãruiþi?

Acest amendament este susþinut de mine. El este, de fapt, predat de vreo 6 asociaþii de taximetriºti, eu l-am susþinut.

Dacã acei ingineri care funcþioneazã, sunt ºefi ºi manageri ai unor firme de taximetriºti nu au ºtiut o anumitã definiþie, eu cred cã totuºi dacã se menþine _axã longitudinalã_ confuzia este evidentã.

Da, am reþinut.

Ceea ce propune domnul senator este evident în proiectul de lege, nici nu poate fi altfel, decât exact cum a spus Domnia sa.

Da, vã rog! Domnul senator Nicolescu.

Totuºi domnul senator Popa are puþinã dreptate ºi eu spun cã trebuie sã examinãm mai atent. Taximetriºtii înþeleg prin _longitudinalã,_ cum se face în America. Dacã aþi vãzut, în America toate taximetrele au fixate pe axa longitudinalã, îndeplinesc ºi condiþiile pe care le puneþi, se vede ºi din spate ºi din faþã aceastã piramidã pe care o face, are în faþã taxi ºi în spate taxi ºi pe laterale se pun numerele ºi alte lucruri.

Deci, trebuie cât de cât o precizare.

Într-adevãr, pe axa longitudinalã toþi taximetriºtii înþeleg genul America, ºi eu sunt de acord cu dumneavoastrã, în termeni tehnici amândoi ne înþelegem, dar în limbajul public lucrurile aºa se înþeleg, cum susþine domnul Popa.

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, atunci sã introducem ceea ce doreºte suplimentar, ”sunt plasate perpendicular pe aria longitudinalã.Ò

Bun, deci cu aceastã precizare.

Din partea comisiei, domnul senator Traian Novolan, de acord?

De acord, ”perpendicular pe axa longitudinalãÒ; de fapt aºa se înþelege.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deci, se completeazã textul în sensul arãtat. În raport cu aceasta, mai

Al doilea amendament, domnule senator.

Ultimul amendament se referã la punctul 43.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Renunþaþi!

Da, domnule preºedinte.

La punctul 42, art. 20, poziþia 42.

## **Din salã:**

Perpendicular.

Domniile lor nu au stat luni de zile sã studieze sau sã citeascã aceastã lege.

La art. 20 se vorbeºte despre faptul cã nu se admite transportul persoanelor în regim de taxi pe trasee fixe, prestabilite de taximetrist, care depãºesc localitatea de autorizare.

Eu am considerat acest text discriminator. Este vorba despre o îngrãdire absolut nejustificatã a activitãþii taximetristului, lui nu i se poate interzice o anumitã formã de exercitare a meseriei.

Solicit eliminarea textului.

Eliminarea textului.

Da.

Dacã aveþi comentarii, domnule deputat.

Sigur, comentariile sunt necesare. A apãrut un nou mod de transport, definit, destul de impropriu, maxi-taxi, nu are nici o legãturã cu activitatea de taximetrie care se realizeazã; probabil cã se va reglementa. Exact aºa se realizeazã acest maxi-taxi, cu vehicule care nu sunt autoturisme, pe trasee fixe, prestabilite ºi care depãºesc o anumitã localitate.

Deci, pentru a nu suprapune aceastã activitate a taximetriei reale, unde singurele trasee sunt cele comandate de client, nu prestabilite de taximetrist, ºi pentru a face demarcaþia clarã între activitatea-zisã maxi-taxi ºi activitatea de taximetrie, care nu are nici o legãturã cu aceastã activitate de maxi-taxi trebuie ca acest text sã rãmânã pentru cã acesta este ºi textul de la care se va porni reglementarea privind activitatea de maxi-taxi care se va numi altfel, dar în orice caz va fi o reglementare.

Da, vã mulþumim.

A fost edificator.

Cine este în favoarea amendamentului va vota **da,** cine e împotrivã, **nu** .

Amendament respins, întrucât a întrunit doar 37 de voturi pentru, 67 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Ultimul amendament, domnul senator.

Nu renunþ.

Este vorba de modul în care se organizeazã accesul în locurile de aºtepare.

Am considerat cã accesul în locurile de aºteptare este gratuit, aºa cum este în marea majoritate a oraºelor civilizate. În textul iniþial se vorbeºte despre o taxã generalã plãtibilã pentru fiecare taximetru autorizat.

Aceasta este diferenþa. Consider cã dacã existã un numãr de locuri limitate de aºteptare, acestea pot fi gratuite.

Am înþeles.

Din partea iniþiatorilor, domnul deputat Bivolaru.

Vreau sã-l informez pe domnul senator, cu toatã simpatia, cã în toate statele europene deja este instituitã licenþa de aºteptare, care este o taxã pe locul de aºteptare, dar noi aici am introdus-o, domnule senator, opþional. Rãmâne la latitudinea autoritãþii locale dacã vrea sã-ºi facã sursã de venit la bugetul local, poate sã instituie aceastã taxã, dacã are locuri suficiente de aºteptare, unde nu vor avea locuri de aºteptare, sigur cã problema este mult mai complicatã.

Pãrerea noastrã este sã rãmânã aceastã prevedere, mai ales cã este opþionalã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã din amendamentele respinse se mai susþine vreunul?

Întrucât nu se mai susþin alte amendamente din Anexa nr. 2,

Domnule preºedinte, Aº vrea sã iau cuvântul.

Vã rog! Spuneþi-mi la ce poziþie, domnule senator.

Domnule preºedinte,

În amendamentele respinse cred cã este poziþia 145.

La poziþia 145, da?

Da.

ªi nu se referã la art. 57, se referã la articolulÉ

Nu, dar nu este la poziþia 145 din raport.

La poziþia 145 din amendamente respinse.

Un moment, nu am încheiat votul! Vã rog, poftiþi!

Domnule preºedinte,

Încã o datã, nu aþi observat ºi partea aceasta a sãlii pentru cã mai aveam la art. 72 un amendament care este destul de important.

Da, vã rog, de acord.

La art. 49 din lege, pentru anumite încãlcãri, iniþiatorul prevedea o amendã cuprinsã între 50 ºi 250 de milioane lei pentru nerespectarea prevederilor arti. 8, cu amendã între 50 ºi 250 de milioane lei ºi confiscarea taximetrului pentru nerespectarea art. 44 alin. b, lit. f), ºi menþiona: ”Autovehiculul va fi valorificat în condiþiile legiiÒ.

Deci, pentru ambele am reformulat: ”amendã cuprinsã Ñ pentru prima Ñ între 1,5 ºi 2 milioane lei aplicabilã operatorului de transport pentru nerespectarea art. 8Ò ºi la a doua, ”amendã între 2Ð5 milioane lei aplicabilã taximetristului pentru nerespectarea prevederilor art. 53Ò.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pentru colegi, este vorba despre o scãdere mai consistentã a cuantumului amenzii, plus înlãturarea unor pedepse complementare, cum ar fi ”confiscarea specialã a taximetrului, dacã s-a sãvârºit o infracþiuneÒ. Deci, este o atenuare a pedepsei, în esenþã, aºa cum propune domnul senator Constantin Bîciu.

Eu vã

## Listã!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Imediat!

53 de voturi împotrivã, nici o abþinere, dupã care, evident, lista pentru grupurile parlamentare.

Întrucât nu se mai susþin alte amendamente din Anexa nr. 2,

Aveþi dumneavoastrã o problemã, vã ascult cu mare plãcere.

Pãi, la 72 aþi susþinut la cele de la 145, acumÉ Am întrebat dacã mai aveþi alte amendamente.

Dupã ce am susþinut acel amendament, am revenit la locul meu pentru a-l supune la vot, îmi susþineam în continuare amendamentul urmãtor.

La punctul 72, dupã ce l-aþi susþinut pe cel de la 145.

La punctul 155, art. 72 este amendamentul.

Punctul 145, da?

Punctul 155 este ultimul din amendamentele respinse.

Cer scuze colegilor. Revenim. Revenim, vã rog susþineþi-l! Este vorba de data intrãrii în vigoare, da? Vã rog!

Este cu totul altceva.

Vã rog!

Ca prezenta lege sã intre în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii în **Monitorul Oficial,** discuþiile s-au purtat în felul urmãtor: în cuprinsul legii se prevede ca legea sã devinã aplicabilã la data de 1 ianuarie 2004.

Am considerat, termenul fiind foarte scurt, ºi am propus ca aceastã lege sã intre în vigoare la 1 ianuarie 2005.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit doar 29 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivã, 3 abþineri.

Domnule preºedinte,É În aceste condiþii, votul care s-a dat pe raport rãmâne valabil exprimat, întrucât el nu a suferit modificãri ca urmare a eventualelor amendamente respinse.

La raportul suplimentar nu mai au loc discuþii?!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Listã!

S-a ºi dat dispoziþia pentru listã.

Întrucât a fost ultimul punct pe agenda de lucru a Senatului, încheiem acum ordinea de zi.

Pentru ºedinþa din 17 septembrie ordinea de zi s-a transmis colegilor senatori.

Vã rog, din partea iniþiatorului, dacã doriþi sã mai luaþi cuvântul?

Doresc sã vã mulþumesc foarte mult domnilor senatori ºi domnului preºedinte pentru înþelegerea faþã de acest sector.

ªi noi vã mulþumim.

- În acest moment încheiem lucrãrile ºedinþei de astãzi,

- 12 septembrie 2002.

Ne vedem marþi, 17 septembrie 2002. Bunã ziua!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 128/21.IX.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei