Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului, de astãzi, 13 mai, ºedinþa fiind condusã de

subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Ioan Vela.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 97 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 13 domni ºi doamne senator, respectiv 3 sunt membri ai Guvernului, 9 colegi sunt plecaþi în delegaþii ºi un coleg este bolnav, respectiv domnul senator Ioan Belu. Programul de lucru al ºedinþei de astãzi Ñ lucrãri în plen pânã la ora 19,30.

Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuitã, respectiv câteva chestiuni organizatorice, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea Executivului.

Dacã aveþi observaþii legate de programul de lucru al Senatului?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, programul de lucru a fost aprobat de plen.

Dacã sunt observaþii legate de ordinea de zi?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului.

## Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la declaraþii politice avem douã chestiuni cu caracter administrativ.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termicã a fondului construit existent ºi stimularea economisirii energiei termice;

Ñ Legea privind participarea României la finanþarea realizãrii Sistemului de comunicaþii ºi informaticã al Brigãzii din Sud-Estul Europei (SEEBRIG);

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobatã prin Legea nr. 189/2000;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2001 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 13 mai 2002.

O ultimã chestiune organizatoricã Ñ Guvernul solicitã procedurã de urgenþã pentru proiectul Legii impozitului pe profit.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra solicitãrii venite din partea Executivului. Nu este astãzi pe ordinea de zi, ea se aflã în dezbatere la comisii. Vã rog sã votaþi.

Cu 62 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivã ºi 8 abþineri, procedura a fost aprobatã de plenul Senatului. Trecem la declaraþii politice, în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu.

Reamintesc minutele: P.S.D. Ñ 38, P.R.M. Ñ 22, P.D. Ñ 10, P.N.L. Ñ 10, U.D.M.R. Ñ 9 ºi colegii independenþi 6 minute.

În numele Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist), îl invit la tribunã pe domnul senator Ion Solcanu, preºedintele grupului.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Îngãduiþi-mi sã prezint, în numele colegilor care fac parte din Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist din Senat, poziþia lor prilejuitã de dezbaterile care au avut loc în legãturã cu iniþiativa Episcopiei Tomisului de a-ºi înnoi mijloacele de manifestare misionarã, de adaptare la nevoile reale ale oamenilor.

Asistãm, din pãcate, la o condamnare a Arhiepiscopiei Tomisului, a Înalt Preasfinþitului Teodosie Tomitanul, a Bisericii Ortodoxe Române pentru cã în acest an slujba de Înviere a avut loc pe un altar ridicat pe þãrmul Mãrii Negre.

Evenimentul, care a fost consemnat ca fiind o premierã în istoria Bisericii Ortodoxe Române, când preoþii ies din bisericã în noaptea de Înviere pentru a veni în mijlocul credincioºilor, trebuie privit în adevãrata sa semnificaþie. În primul rând, trebuie precizat cã, în organizarea acestei acþiuni, care se constituie într-o piatrã de hotar în ceea ce priveºte spargerea tiparelor, meritul aparþine, în primul rând, Arhiepiscopiei Tomisului, care a îmbrãþiºat propunerea venitã din partea autoritãþilor locale. Nu este deloc întâmplãtor locul ales pentru evenimentul din noaptea de Înviere, deoarece Arhiepiscopia Tomisului de astãzi se aflã situatã pe vatra vechii mitropolii a Tomisului, atestatã documentar la începutul secolului al IV-lea dupã Hristos. Intensitatea vieþii religioase, de-a lungul vremii, în spaþiul Doborgei, pe þãrmul Mãrii Negre este probatã de numeroase dovezi istorice. Zestrea de credinþã a Tomisului este roada în timp a ostenelilor Sfântului apostol Andrei, care a propãvãduit Evanghelia iubirii ºi la strãmoºii noºtri daci ºi sciþi, locuitori ai provinciei Scitia Minor, Dacia Pontica, Dobrogea de astãzi.

Aceastã realitate este menþionatã în cãrþile Noului Testament ºi confirmatã prin cercetãrile istoricilor laici ºi bisericeºti.

De curând, spre exemplu, la Halmiris, azi Murighiol, cercetãtorii Mihail Zahariade din Bucureºti ºi Octavian Botnegru din Iaºi au descoperit ruinele unei biserici cu criptã ziditã în zona altarului, care adãposteºte osemintele martirilor Epictet ºi Aftion de la sfârºit de secol al III-lea dupã Hristos, perioada prigonirilor creºtine declanºate de împãratul Diocleþian.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Dumitru Badea. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Onorat auditoriu,

Voi da citire unei scrisori deschise adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru Adrian Nãstase, preºedinte al Partidului Social Democrat ºi copreºedinte al coaliþiei la guvernarea României, P.S.D.ÑU.D.M.R.

În calitatea mea de parlamentar, membru al Comisiei senatoriale de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, îmi exprim îngrijorarea în legãturã cu unele acþiuni ale dumneavoastrã, ale partidului pe care-l conduceþi ºi ale tovarãºilor de coaliþie, prin care afectaþi serios siguranþa naþionalã, principiile democratice ale statului de drept ºi interesele majoritãþii cetãþenilor României. Iatã câteva dintre acestea:

1. Sunteþi, de departe, campion în folosirea mijloacelor nedemocratice, specifice arsenalului practicilor totalitare:

a) În relaþiile cu Parlamentul aþi introdus dictatura Guvernului, pentru a nu mai vorbi de atitudinea sfidãtoare ºi rãuvoitoare faþã de opoziþie, în special faþã de Partidul România Mare, pe care îl obstrucþionaþi în interiorul þãrii ºi îl denigraþi în strãinãtate, sens în care nu precupeþiþi nici un efort, nici mãcar sumele bugetului de stat.

b) Noul proiect al Legii pentru modificarea Statutului funcþionarului public conþine prevederi care i-ar lãsa pe oficialii diverselor organisme care ne monitorizeazã cu gurile deschise ca pentru extracþii dentare. Citez: ”Secretarii generali ºi secretarii generali adjuncþi ai Camerei Deputaþilor ºi ai Senatului vor fi numiþi ºi eliberaþi din funcþie de primul-ministruÒ. V-aþi asigura, astfel, subordonarea tuturor salariaþilor celor douã Camere.

Vreþi sã introduceþi în Constituþie posibilitatea de a propune dizolvarea Parlamentului, de a-l convoca în sesiune extraordinarã sau de a interveni în procesul legislativ, în situaþia în care se formuleazã amendamente de cãtre parlamentari.

Constat, cu uimire, cã dumneavoastrã aveþi un fel original de aplicare a democraþiei. Aveþi, totuºi, o problemã: aþi greºit þara, domnule prim-ministru!

De ce nu daþi, domnule prim-ministru, o ordonanþã prin care sã-i numiþi ºi pe senatori, ºi pe deputaþi, urmând ca Domnia voastrã sã fiþi înscãunat prim-ministru pe viaþã ºi sã fiþi abilitat, în acelaºi timp, ºi cu atribuþiile preºedintelui republicii?

2. În acest an aþi declanºat o campanie fãrã precedent pentru a vã subordona serviciile de informaþii ºi a le scoate de sub controlul Parlamentului, încât îmi este teamã cã, din acest punct de vedere, îl veþi depãºi pe Nicolae Ceauºescu.

Prin Legea informaþiilor clasificate aþi creat Oficiul Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete, organism guvernamental. Vreþi sã înfiinþaþi Oficiul Guvernamental de Legãturã cu Serviciile de Informaþii, care va avea ca sarcinã, printre altele, de a transmite serviciilor cererile de informaþii ce þin de siguranþa naþionalã ºi coordonarea valorificãrii informaþiilor primite.

Ca fost ofiþer în domeniu, vã rog sã sprijiniþi soluþia unificãrii tuturor serviciilor de informaþii, a conducerii unitare a acestor activitãþi numai ºi numai sub controlul parlamentar. Altfel, ne râd ºi duºmanii, ºi prietenii, ºi cheltuim de pomanã banii de la buget. Aºa trebuie înþeleasã ºi cerinþa NATO de a avea un singur interlocutor pe aceastã linie.

## Mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Un mesaj de bun-simþ al Bãncii Mondiale ce face referire la inconsecvenþa politicã a Guvernului Adrian Nãstase în aplicarea mãsurilor de reformã structuralã Ñ este vorba despre decizia Bãncii Mondiale de a amâna discutarea programului PSAL 2 cu România Ñ a fost, imediat, rãstãlmãcit la Bucureºti.

În fapt, Executivul a încercat sã-ºi ascundã incapacitatea în derularea unor programe economice consistente ºi durabile sub preºul unui soi de populism ieftin, fãrã acoperire în practicã.

Iatã ce declara premierul Adrian Nãstase imediat dupã ce a primit semnalul Bãncii Mondiale, citez: ”Într-o þarã ca România, care este relativ sãracã, nu putem continua cu mãsuri exagerate care ne sunt sugerateÒ, închei citatul.

Mai mult chiar, primul-ministru a continuat senin: ”Trebuie sã privim lucrurile cu înþelepciunea politicã necesarã înainte de a lua o decizie cu impact social deosebit.Ò Astfel, reprezentanþii Guvernului lãsau sã se înþeleagã cã, de fapt, scurtcircuitul în relaþiile cu Banca Mondialã se datoreazã faptului cã Executivul nu a fost de acord cu disponibilizãrile în masã impuse de oficialii Bãncii Mondiale.

Nimic mai fals! S-a încercat deturnarea în scopuri electorale a unei situaþii cât se poate de reale, adicã a faptului cã Guvernul Adrian Nãstase nu are elaboratã nici o strategie de reformã, aºa cum a fost convenitã prin programul de ajustare-restructurare PSAL 2.

De ce spun aceste lucruri? Este de ajuns sã dãm citire comunicatului Bãncii Mondiale pentru a vedea cã adevãrul este acesta: ”PSAL 2 nu a fost încã prezentat consiliului bãncii spre aprobare. O micã întârziere a apãrut pe parcurs. În operaþii de reformã structuralã atât de complexe ca PSAL 2 este normal sã se iveascã cerinþe de clarificare ºi finalizare de documente de ultim moment. Aceasta se întâmplã acum, iar conducerea Bãncii Mondiale este pe deplin încrezãtoare cã, foarte curând, va putea sã prezinte consiliului operaþiunea spre aprobare.Ò Atât ºi nimic mai mult.

Cu alte cuvinte, Guvernul României a fost avertizat cã, pentru a primi sumele ce vor fi acordate de cãtre Banca Mondialã, peste 900 milioane de dolari, trebuie sã prezinte ºi programe viabile ºi stabile de reformã. Cã în loc de reformã se fac doar promisiuni: reducerea fiscalitãþii, încurajarea ºi dezvoltarea I.M.M.-urilor, susþinerea exporturilor, crearea de noi locuri de muncã, etcetera, fiind translatate mereu pentru anul viitor, este vina Guvernului Adrian Nãstase care a fãcut promisiuni de program de guvernare.

Probabil cã cei numiþi în Executiv, pornind de la premier pânã la miniºtri de resort, nu au citit sau Ñ mai grav Ñ nu au înþeles prevederile din programul PSAL 2 convenit cu Banca Mondialã.

Dacã este aºa, atunci îmi permit sã citez un paragraf important din strategia de asistenþã a Grupului Bãncii Mondiale pentru România. Citãm: ”Scenariul de asistenþã maximã, 995 milioane dolari, în perioada 2002Ñ2004, va fi determinat de progresul României în crearea unui mediu macroeconomic ce va duce la inflaþie scãzutã ºi la un ritm de creºtere economicã susþinut, precum ºi într-o serie de domenii cheie în politicã; încheierea privatizãrilor ºi realizarea planului iniþiat prin PSAL 1, iniþierea procesului de privatizare ºi a mãsurilor necesare pentru un anumit numãr de întreprinderi de stat rãmase, convenirea unui plan ºi a unui calendar de reducere a arieratelor în sectorul energetic, convenirea irevocabilã asupra metodei ºi calendarului de privatizare a B.C.R. ºi C.E.C., îmbunãtãþirea cadrului legislativ de supraveghere din sectorul financiar, convenirea unui proces de elaborare a unei strategii anticorupþie ºi aprobarea legislaþiei de asistenþã socialã convenitãÒ, încheiem citatul.

Cu alte cuvinte, Banca Mondialã vorbeºte despre programe de reducere a pierderilor din economie, iar Guvernul înþelege cã ni se impun doar concedieri masive de personal, un gest descalificant al Guvernului Nãstase, care îºi acoperã incompetenþa prin acuze nefondate. Nu este pentru prima datã.

Sã ne amintim cã, în data de 20 martie 2001, reprezentanþii Fondului Monetar Internaþional criticau lipsa unui program de guvernare viabil, acelaºi premier, Adrian Nãstase, se apãra cu argumente la fel de electorale ca ºi acum. Citãm: ”Nu avem nevoie, în realitate, de un acord cu F.M.I. România a depãºit aceastã dificultate ºi rezervele Bãncii Naþionale sunt suficiente pentru a asigura funcþionarea bugetuluiÒ, încheiem citatul.

Cu toate acestea, a acceptat un program cu F.M.I. care, nefiind atenuat de poziþiile specifice sistemului economic românesc, a cronicizat sãrãcia în România.

De fapt, recenta reacþie a primului-ministru nu reprezintã decât dovada de netãgãduit cã actualul Guvern nu are soluþii pentru a scoate economia româneascã din marasm.

Este mai simplu sã acuzi pe alþii, fie ºi Banca Mondialã, decât sã recunoºti cã nu ai soluþii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Nicolae VladPopa.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În perspectiva aderãrii sale la Uniunea Europeanã ºi la NATO România are nevoie, mai mult decât oricând, de relaþii foarte bune cu statele membre ale acestor organisme internaþionale, cu Parlamentul European ºi cu toate celelalte instituþii europene.

Se pare însã cã domnul ministru al turismului Dan Matei Agathon, prin acþiunile ºi declaraþiile sale, nu a înþeles cã aceste relaþii trebuie cultivate ºi creeazã un element de tensiune prin susþinerea proiectului guvernamental Dracula-Park. De curând, deputatul european Michel Rocard, fost prim-ministru al Franþei ºi preºedinte al Comisiei pentru culturã, a cerut, în numele Parlamentului European, oprirea lucrãrilor la proiectul Dracula-Park Sighiºoara. Potrivit domnului Rocard, citez: ”Nu se poate face un turism de masã într-o zonã precum cea a Sighiºoarei fãrã a provoca distrugeri ireparabileÒ, iar, mai grav, prin susþinerea acestui proiect, Dracula, România încalcã Convenþia patrimoniului mondial din 1990 prin care s-a angajat, ratificând-o, în faþa Comunitãþii Europene, sã protejeze valorile de patrimoniu. În acelaºi sens, UNESCO va întocmi pânã la 15 iunie anul curent un raport privind protecþia zonei Sighiºoara, protejatã de UNESCO, faþã de investiþiile Ministerului Turismului.

Pe de altã parte, prinþul moºtenitor al Marii Britanii, prinþul Charles, a cerut preºedintelui României sã intervinã direct pentru oprirea proiectului, pentru a nu produce prejudicii ireparabile cetãþii Sighiºoara.

Deºi existã o alternativã de mutare a locaþiei ºi în profida faptului cã domnul ministru Agathon nu dispune încã de autorizaþiile ºi avizele legale necesare, Domnia sa insistã sã continue realizarea proiectului, dar îndârjirea ministrului român al turismului poate produce ºi prejudicii materiale în situaþia în care proiectul va fi blocat printr-o decizie a unui for european.

Declaraþia mea politicã de astãzi vrea sã atragã atenþia ºi asupra unor alte laturi ale activitãþii domnului ministru Agathon. Este vorba despre pierderea unei sume importante de bani, care se va produce peste câteva zile, cu ocazia unei licitaþii în masã a vilelor din Neptun Ñ Olimp. O regulã elementarã a economiei de piaþã spune cã existenþa unei oferte masive reduce preþul cu multe procente. Vânzarea în bloc este o pierdere faþã de o vânzare pe bucãþi a unor vile care au cumpãrãtori ºi sunt extrem de interesante din punct de vedere comercial. Dar iatã cã, din nefericire, aceste obiective turistice fac obiectul unei privatizãri ineficiente.

ªi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Pete ªtefan.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Astãzi vã supun atenþiei dumneavoastrã o problemã de o importanþã deosebit de mare pentru municipiul Oradea, pentru cetãþenii acestui oraº ºi nu numai. Este

vorba despre cetatea Oradea, care este un monument de valoare naþionalã excepþionalã, definit ca atare, în mod expres, atât în lista monumentelor istorice aprobatã prin lege, cât ºi de cãtre Comisia naþionalã a monumentelor istorice. Cetatea este unul dintre cele mai mari ansambluri arhitectonice, aparþinând renaºterii târzii, de tip bastion italian, încã întregi, ºi accentuez acest lucru, încã întregi din spaþiul central-est-european. Este vorba despre o cetate care are analogii doar în vestul Europei, îndeosebi din punct de vedere al mãrimii, are un perimetru de 1.141 de metri, dar ºi al complexitãþii ansamblului propriu-zis.

Cercetãrile arheologice efectuate în cetate au relevat foarte clar existenþa pe locul actualei cetãþi a unei fortificaþii datate încã din secolul al XI-lea ºi mai târziu, în secolul al XIVÐlea, a unui complex gotic alcãtuit dintr-o catedralã, palat ºi o fortificaþie care proteja toate, relevând bogãþia oraºului de pe Criºul Repede.

De asemenea, trebuie subliniat ºi faptul cã are un ansamblu aceastã cetate, o necropolã regalã, fiind înhumaþi aici nu mai puþin de 4 regi, precum ºi o semnificaþie umanistã a Oradei, cu ºcoli superioare, cu observator astronomic, biblioteci ºi altele. Deci reabilitarea ºi restaurarea cetãþii Oradea este ºi trebuie sã fie o problemã prioritarã a tuturor orãdenilor, dar nu numai a lor, fiind un ansamblu al oraºului ºi al patrimoniului naþional.

Pânã în prezent, Consiliul Local ºi Primãria Municipiului Oradea au depus eforturi pentru derularea unei lucrãri necesare, chiar imperios necesare în vederea reabilitãrii cetãþii, dar volumul ºi valoarea proiectului depãºesc cu mult posibilitãþile locale. Din bugetul local, anual s-au programat ºi s-au finanþat, încã din 2000, 1,5 miliarde lei, respectiv în 2001 ºi în 2002, la fel, aceeaºi sumã. Paralel, s-a demarat ºi demersul la Ministerul Culturii ºi Cultelor, pentru a aduce în atenþia sa cetatea Oradea, în vederea introducerii acesteia în planul naþional de restaurare.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Adrian Pãunescu.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Dupã starea de bunã dispoziþie pe care o arboreazã acum, în salã, cu zgomot, domnul senator Attila Verest—y, se pare cã problemele noastre s-au rezolvat. Mãcar în parte. De ce e vesel domnul Verest—y? Poate cã replica pe care am solicitat-o U.D.M.R. la atacurile imunde pe care unele publicaþii maghiare din România le dau la adresa României ºi a noastrã, a tuturor, ºi-a gãsit crainicul în persoana domnului Verest—y sau a altcuiva dintre senatorii U.D.M.R. Ar fi un fapt nobil ºi foarte aºteptat. Pentru cã, dacã vom continua lupta pentru **”DraculaÒ** , luptã pe care o ducem aici cu o strãºnicie demnã chiar de economia naþionalã, s-ar putea sã ne rãspundã de peste veac Tudor Arghezi, cu extraordinara lui strofã dedicatã lui Vlad Þepeº: **”ªi pe când prieteni ºi curteni în zale/Ciocnesc în juru-i cupele cu vin,/În cinstea faptelor Mãriei Sale;/El cugetã ce þepi li se cuvinÒ** . Mã gândesc sã nu fim în aceastã redundantã situaþie.

Ceea ce mã face pe mine sã mã adresez Domniilor voastre este, însã, un capitol important din cuceririle societãþii româneºti, poate cel mai important, ºi anume capitolul privitor la libertatea presei, libertate care nu poate însemna numai drepturi, ci ºi obligaþii, libertate care nu poate însemna numai spontaneitãþi, ci ºi reglementãri.

De aceea aº vorbi despre acest capitol al libertãþii presei în cadrul luptei pentru libertãþile cetãþeneºti, libertãþi care trebuie ºi exprimate, ºi apãrate de cãtre toate puterile statului, de cãtre toate instituþiile statului, de societatea civilã, de societatea militarã, de cartea de istorie ºi de grupurile de interese economice ºi politice din societate.

Aº menþiona faptul cã, în momentul de faþã, este în discuþie un important capitol al acestei libertãþi a presei,

dreptul la replicã. Nu sunt un entuziast al creãrii de obligaþii constrângãtoare faþã de directorii de publicaþii. Cred cã aceste obligaþii trebuie rezolvate printr-o inspiratã reglementare legalã generalã. Dar nevoia de drept la replicã este, din pãcate, foarte urgentã.

Nu sunt neapãrat un adept al formulei pe care a gãsit-o ministrul apãrãrii, domnul Paºcu, pentru aceastã reglementare, deºi ea este, acum, cea mai apropiatã de felul în care ar trebui sã se desfãºoare activitatea aceasta poliformã, care este scrisul public. Nu poþi sã scrii despre cineva numai ce vrei tu, trebuie respectat adevãrul. ªi de aceea eu aº vorbi neapãrat despre **drepturile ºi obligaþiile noastre, ale tuturor, faþã de adevãr** . În cadrul acestei lupte zilnice pentru adevãr, dreptul la replicã apare ca necesar ºi sunt surprins neplãcut de felul în care sunt luate ºi rãstãlmãcite Ñ de altfel, este o epocã a rãstãlmãcirilor cea pe care o traversãm Ñ niºte cuvinte dintr-un rãspuns al Ministerului Apãrãrii Naþionale dedicate acestei cauze. Pur ºi simplu, aºa cum s-a procedat ºi în cazul colegului Vadim Tudor, cãruia o metaforã i-a fost transformatã într-o ameninþare punctualã, aceea cu mitraliera, iatã cã ministrului Paºcu îi este scos din context un text ºi este pus la zid pentru el. E condamnat domnul Paºcu pentru cã ar fi ameninþat viaþa ziariºtilor, din moment ce ºi-a permis sã nu scrie un text cazon, ci sã vorbeascã ironic despre faptul cã viaþa, în general, e scurtã. Din aceastã idee cã viaþa e scurtã, Paºcu este un criminal, Paºcu va trage...

Cã a zis cã viaþa este scurtã, i-au bãgat cuþitul în burtã!

Mã încerci? Asta este din Miron Radu Paraschivescu, **”Ricã, fante de OborÒ** . L-ai cunoscut? Pe Miron?

Da.

ªi **”Când a venit salvarea, din el mai ardea þigaraÒ** . Tot M.R.P.! Ei, bine, din Paºcu se face un dur! ªi aceasta numai pentru a se elimina din discuþie dreptul la replicã. E un procedeu, din pãcate, prea rãspândit în presã, ca sã nu îl observãm. Idioþi dacã am fi Ñ vorba lui Mãdãlin Voicu Ñ, ºi tot am observa diversiunea: se ia o parte din ce a spus un individ ºi din asta se face o cauzã mai înaltã, mai urgentã decât cauza pe care o apãra individul! Acum se doreºte sã se termine discuþia despre dreptul la replicã. Or, eu cred cã discuþia despre dreptul la replicã Ñ proiect care, repet, nu e obligatoriu sã rãmânã aºa cum a venit de la Camera Deputaþilor Ñ, trebuie sã rãmânã o discuþie despre textul respectiv, despre reglementarea respectivã, ºi nu o discuþie despre fruntea înaltã a lui Ioan Mircea Paºcu sau despre ceva ce i se pune în seamã. Am avut de aici polemici personale cu domnul Paºcu, pe problema unei clãdiri din Craiova, dar asta e una ºi a-l acuza pentru ceva ce nu a fãcut mi se pare nedrept ºi mi se pare semnificativ pentru un anumit fel de folosire abuzivã a libertãþii, ºi anume folosirea libertãþii presei în mod unilateral. Dacã existã dreptul la replicã, e greu sã se mai petreacã asemenea abuzuri.

Este momentul sã vorbim ºi despre dreptul ºi obligaþia justiþiei de a se implica în obiectul esenþial al muncii ei, care este dreptatea. Este momentul sã vorbim ºi despre cartea de istorie ºi despre drepturile ºi obligaþiile faþã de adevãr ale cãrþii de istorie, ºi despre acel nefericit moment în care un om politic sau un factor politic se adreseazã cãrþii de istorie, extrage de acolo un personaj ºi îi mai dãrâmã încã o datã statuile. Asta este o chestiune care nu poate scãpa unei analize lucide ºi trebuie sã ne gândim atent dacã s-au terminat ºi s-au finalizat discuþiile ºtiinþifice, în slujba adevãrului, despre personalitãþile istoriei noastre.

Iatã, preºedintele Iliescu se duce în America ºi se întâlneºte cu niºte români, discutã cu ei ºi, la sfârºit, unul dintre cei de acolo zice: **”Comunistule! KGBistule!Ò** Ce apare în **”Evenimentul zileiÒ** de azi? O manifestaþie împotriva lui Iliescu! S-a strigat! S-a zis! Sigur cã se poate face presã ºi aºa, sã iei un sfârtec de copitã ºi sã recompui cãmila dupã cum îþi este þie placul, dar nu este corect, nu este în spiritul adevãrului acest fel de presã, care ne priveºte pe toþi. El duce la abuzuri ºi duce la nevoia dreptului la replicã.

## **Ca sã acopere unele abuzuri, o parte a presei bucureºtene minte fãrã fantezie.**

Aºa cum trebuie sã rãspund eu însumi atacurilor, absolut incredibile, pe care le suport pentru un fapt care nu are nici o legãturã cu viaþa mea publicã ºi cu obligaþiile mele publice.

Sunt atacat în diverse publicaþii cã fetiþa mea Ñ care are 11 ani ºi pe care domnul senator Solcanu, ca sã mã apere, a numit-o **”þâncÒ** Ñ a fost cu mine în China. Da, aºa este! Ceea ce au scris ziarele respective la început este: **”Pe banii contribuabilului, fata lui Pãunescu a fost în China!Ò** Când au aflat cã nu este vorba de aºa ceva, au întors-o, dar nu cã nu a fost aºa, nici nu a mai contat asta, ci cã **”a fost în acelaºi avionÒ** . Bine, dar asta este treaba mea, cã fata mea a fost cu mine în China. De unde apare nebunia cã a fost în delegaþia oficialã?! Ca sã pot fi atacat aºa cum se cuvine ºi sã se acopere abuzul soþiei ambasadorului în China ºi abuzul ambasadorului care s-au aºezat, nu în locul meu, nu este vorba de mine, doamna senator Norica Nicolai a fost ea însãºi în aceastã situaþie, domnul senator Mihai Ungheanu a fost el însuºi în aceastã situaþie, domnul senator Pãcurariu a fost el însuºi în aceastã situaþie?! De-aia?! Pentru a se acoperi acest abuz, o parte din presa de la Bucureºti vuieºte cã eu am fãcut un lucru incalificabil. ªi se minte fãrã inventivitate.

Vreau sã vã spun cã nu numai cã nu am fãcut un lucru incorect, dar cã îl voi face ori de câte ori îmi va fi cu putinþã. Viaþa mea, de acum încolo, nu este foarte lungã, eu voi avea, la anul, 60 de ani, fetiþa mea are azi 11 ani; eu nu ºtiu cât timp voi mai putea fi alãturi de copilul meu, pentru a-i oferi ceea ce orice pãrinte doreºte sã îi ofere copilului sãu, ºi anume un orizont cât mai

larg. Este treaba mea personalã, din moment ce eu îi plãtesc drumul, iar ea nu beneficiazã de nimic din banii contribuabililor. Ba nu, ce spune un ziar, **”foarte înþeleptÒ** : nu, cã **”a fost la o masã datã de chineziÒ** . Ei, ºi?! De unde v-a apucat pe dumneavoastrã grija de banii chinezilor?!

Nu este totuºi aberant?! V-a apucat acum mila de ce face poporul de un miliard ºi cinci sute de milioane, cã, uite, Pãunescu a venit cu toatã liota lui de copii ºi a mâncat mâncarea poporului chinez! Ce inepþii!

## **Se fac eforturi pentru a fi discreditat**

Se minte, de asemenea, cu privire la felul cum preºedintele Zemin a primit **”Cartea Cãrþilor de PoezieÒ** . Se fac eforturi ca sã fiu discreditat.

Sau este atacat Nicolae Vãcãroiu, preºedintele Senatului, pentru cã a dat o declaraþie corectã, din care reieºea cã Ana Maria nu a folosit banii Senatului, ci pe ai tatãlui ei. ªi Nicolae Vãcãroiu este atacat ºi notat, în **”AdevãrulÒ** (ºi la topuri), cã este **”neruºinatÒ** . Neruºinaþi sunt cei care fac o astfel de presã securistã ºi KGB-istã cu adevãrat, dacã este vorba sã ne referim la cineva anume care zice cã reprezintã adevãrul, dar nu respectã adevãrul. Este posibil aºa ceva, sã spui despre un preºedinte de Senat cã este neruºinat, numai cã dã un comunicat absolut verificabil, într-o chestiune care nu te priveºte?!

Eu mã tem cã bunul meu simþ ºi o oarecare dozã de relativism în privinþa calificãrilor pe care le aduc colegilor din presã, ºi faptul cã am sãrit în apãrarea unor colegi de presã, inclusiv de la **”AdevãrulÒ** , când au fost atacaþi, reprezintã pentru unii dovezi de slãbiciune din partea mea. Eu vreau sã vã spun cã eu nu fac pamflet, pentru cã am alte treburi, dar talent pentru asta am ºi, dacã este cazul, mã reînrolez în armata pamfletarilor, în care sunt exemple ilustre, unele prezente chiar aici. ªi va fi urât! Mai urât pe lume! ªi, uneori, îmi vine sã zic cã, pe bunã dreptate, se face, uneori, pamflet fãrã nuanþe! Cum fac eu. Vãd cã nu se poate în felul acesta.

Tot în ziarul **”AdevãrulÒ** apare o poveste, o ºmecherie, acolo, cã vorbea unul, un arab Ñ despre care aflãm cã era Iskandarani Ñ în avion, cu Vãcãroiu ºi zicea aºa: ”Dje mai fadji?Ò, bancuri din astea, fumate, de la începutul prezenþei arabe în Bosnia

, ºi cã eu aº fi dormit ºi **”se scutura avionulÒ** , bancuri de trei bani! Ce crede domnul C.T. Popescu despre asta? Dacã am protestat când Corneliu Vadim Tudor îl fãcea pe Cristian Tudor Popescu ”cheliojaÒ ºi i-am spus: **”Cornel, e un om talentatÒ** , spun ºi acum cã este talentat, dar, dacã se doreºte smârc, smârc va fi: eu am o revistã Ñ **”Flacãra lui Adrian PãunescuÒ** Ñ ºi numai cu asta o sã mã ocup, dacã este nevoie de infectat atmosfera! Glumesc amar, desigur. Se poate aºa ceva?! Acesta este limbaj de presã?! Minciuni ordinare puse ca premise pentru ceva ce abia ar trebui demonstrat.

## **Rãmân un apãrãtor al libertãþii presei în orice condiþii**

Este clar cã o presã liberã înseamnã o presã **liberã ºi de interesele economice** (ºi politice!) ale grupurilor de presã care scot respectivele publicaþii. Nu numai o presã liberã faþã de Guvern sau faþã de lumea politicã. Existã, din pãcate, o puternicã emulaþie ºi o puternicã fermentaþie în spatele unor ziare ºi în spatele unor reviste care nu sunt independente faþã de cei care le subvenþioneazã. Aºa ceva cred eu cã este foarte trist. ªi, uneori, aceste publicaþii nu sunt independente nici faþã de idiosincraziile ºi de complexele unora dintre directorii acestor publicaþii. Aceste idiosincrazii, aceste complexe, aceste revanºe fac foarte rãu presei româneºti ºi fac foarte rãu luptei pentru adevãr. De ce? De pildã, pentru cã la nivelul reprezentativ în raporturile dintre state uneori nici mãcar nu se iau articole din presa respectivã, se iau rezumate, se iau titluri ºi ele devin semnificative pentru oameni din lumea largã, pentru autoritãþi din lumea largã, pentru guverne, pentru lideri de opinie din lumea largã ºi ele ne reprezintã pe noi toþi. Aºa ceva poate fi, întradevãr, foarte grav, foarte periculos, mai ales în clipe de rãscruce. Dar, în pofida tuturor acestor tristeþi, voi rãmâne un apãrãtor al libertãþii presei în orice condiþii. Mi se pare cã este un ideal pentru care meritã sã sacrificãm chiar ºi propriile noastre supãrãri momentane. Jur pe libertatea presei! ªi pe responsabilitatea ei!

Prietenul meu, regretatul doctor Apostol Turbatu Ñ Dumnezeu sã-l ierte Ñ, care avea mult umor, ne spunea, în anii Õ70, uneori: **”Mã, îmi fac copilul ºef de stat!Ò** ºi noi ne uitam speriaþi cã spune aºa ceva, ºi el zicea: **”Ho, mã, nu vã temeþi, cã nu acum!Ò** Vreau sã vã spun cã, dacã mã scot din sãrite aceºti oameni, îmi fac copilul ambasador în China! Ho, cã nu acum!

## **Interesul naþional nu este o glumã**

Aº vrea sã mã apropii de sfârºit, vorbind despre nevoia de modernizare a României, care este urgentã, nevoia de integrare a României, care este urgentã, dar vorbind ºi împotriva deromânizãrii României, care este un proces ce trebuie sã se opreascã mãcar la porþile Bãncii Comerciale Române! Trebuie sã rãmânã ceva ºi al nostru, definitiv al nostru, pentru cã interesul naþional nu este o glumã, interesul naþional este atât de puternic încât mulþi ºi-l manifestã, din perspectiva þãrilor lor, în România, unde primul jucãtor în toate, conform interesului naþional, ar trebui sã fie poporul român.

Aºtept, în continuare, cu dragoste ºi cu încredere replica unor oameni de la U.D.M.R. cu privire la problemele pe care le ridicã, în continuare, presa maghiarã din România. Am aici foarte multe publicaþii: ”KronikaÒ, ”H‡romszŽkÒ...

## **Domnul Verest—y Attila**

**:**

Noi nu citim, dar, dacã ni-i prezentaþi, este bine!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Eu ºtiu cã unii dintre dumneavoastrã nu citesc, se ºi observã asta _(Sala se amuzã.),_ ºi nu ºtiu dacã faptul e neapãrat un titlu de glorie. Dar, de exemplu, dacã în ce te priveºte, dragã Attila, lucrurile stau cum mãrturiseºti, în ce îl priveºte pe domnul senator Frunda, eu sunt sigur cã dumnealui citeºte. Este un intelectual pervertit la lecturã.

## **Domnul Verest—y Attila**

**:**

Selectiv.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Selectiv, sigur! Dar, pentru a selecta, pentru a ºti ce sã selectezi, trebuie întâi sã citeºti.

Ei bine, **”òj IdšÒ** scrie: **”În România** Ñ zice Gazda J—zsef Ñ, **unde lumea e curioasã de toate, numai de un singur lucru, nu: dreptatea.Ò**

## **Domnul Verest—y Attila**

**:**

E bine cã învãþaþi ungureºte!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu, nu învãþ ungureºte, învãþ textele astea traduse, poftiþi?! Dar ar fi bine sã învãþaþi ºi dumneavoastrã, toþi, româneºte. Bine ºi constituþional!

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

E un pas spre Europa!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Este adevãrat cã este un pas spre Europa, dacã ne referim strict la geografie! Dar vreau sã vã spun cã unele publicaþii nu sunt europene, o sã observaþi, sunt bucureºtene! ªi unele sunt antieuropene, ca spirit!

Ñ **”Toate sunt permise faþã de propaganda majoritarã** se plânge cel care spune chiar aceastã enormitate, Ñ **fie cã este vorba despre ideea daco-romanã, care nu este cel puþin în relaþie de Çbunã-ziuaÈ, cu istoriaÒ.** Deci pãrerea noastrã, a românilor, cã suntem daco-romani nu este nici mãcar în relaþie de **”bunã ziuaÒ** cu istoria! Ce drãguþ! Ce îmbietor! Ce nobil ºi fratern! E o campanie, din pãcate, mizerabilã, pe care degeaba încearcã, de exemplu, **”òj IdšÒ** sã o mascheze în atacuri la adresa mea Ñ mã rog, e treaba ziarului respectiv Ñ, ea este mult mai profundã. Sunt convins cã va veni replica oamenilor responsabili din U.D.M.R. la aceste agresiuni antiromâneºti ºi antieuropene.

În acest sens, vã fãgãduiesc sã-mi fac conºtiinþa ambasadorul României în România.

Vã mulþumesc, domnule senator. Grupul parlamentar mai are ºapte minute.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului P.R.M., domnul senator Constantin Gãucan. Grupul mai are 14 minute, vã rog.

## **Domnul Constantin Gãucan:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De la aceastã înaltã tribunã s-a mai vorbit Ñ e adevãrat, în pustiu Ñ despre situaþia dezastruoasã din medicinã, cu referiri doar la aspectele economice.

Voi aborda aceeaºi situaþie, care se agraveazã din zi în zi, din alt unghi de vedere, ºi anume al uºurinþei de acordare a dreptului de practicã fie pentru români, fie pentru strãini ºi al instituþiilor de învãþãmânt medical, indiferent cã este vorba de instituþii de stat sau instituþii particulare.

În declaraþia de astãzi, însã, mã voi referi doar la aspectele legate de practicã, rezultate în urma uºurinþei cu care s-au acordat avizele de liberã practicã, în special în sistemul particular. ªi, ca sã vã emoþionez un pic, voi face o referire la stomatologie, care prin dimensiunea asistenþei sale sociale cuprinde aproape 99% din populaþia României. O practicã în care asistãm la o dispersare extraordinarã a douã boli: Hepatita C ºi SIDA, care atacã, încã din fragedã pruncie, biologia umanã.

Ei, bine, stomatologia din România se practicã atât la domiciliul clientului sau în aºa-zisele cabinete stomatologice care funcþioneazã în afara celor mai elementare norme de sterilizare ºi igienã. Lipsesc claritãþi legislative care au dus, de fapt, la situaþia aberantã în care se aflã practica particularã ºi, în special, cea stomatologicã în România. Ea se practicã, din aceastã confuzie ºi aceastã lipsã de legislaþie, chiar ºi de tehnicienii dentari protejaþi de legislaþia românã. În Legea profesiunii de asistent medical, la art. 46, se spune cã tehnicienii dentari acordã consultaþii colective, individuale, fac examene dentare, pun diagnostice, efectueazã operaþii de detartrare, obturaþii, lucrãri de protezare, pregãtesc ºi sterilizeazã deci instrumentare ºi materialele necesare pentru tratamente.

Din pãcate, de aceeaºi lipsã de control se bucurã ºi alþi stomatologi, sã spunem, care practicã în România. Moldova este ocupatã, practic, de niºte dentiºti ucraineni, care au ocupat-o din nord pânã în sud (mi se plâng colegii), de la Suceava pânã la Galaþi. S-au extins ºi în Muntenia, nu mai vorbesc de faptul cã sunt o grãmadã de cabinete particulare fãcute de arabi ºi noi ºtim foarte bine în ce condiþii au obþinut aceºti arabi practica ºi în ce condiþii au fãcut studiile la noi, de fapt, n-au fãcut studii, ºi-au cumpãrat diplome.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator PŽter Kov‡cs Eckstein, Grupul parlamentar al U.D.M.R., care mai are 4 minute.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu l-am ascultat cu mare interes pe domnul senator Badea, probabil cã ºi el cât timp a lucrat în ”serviciiÒ ne-a ascultat cu aceeaºi atenþie _(Râsete.),_ ºi am reþinut faptul cã a exprimat o pãrere proeuropeanã, cu o argumentaþie ºi cu niºte critici aduse Guvernului pe care le gãsesc neeuropene ºi pe care le gãsesc neîntemeiate. Cu toate acestea, sunt de acord cu cele spuse de domnul senator Badea în privinþa necesitãþii separãrii puterilor în stat. Este, într-adevãr, un principiu de drept care trebuie sã ne cãlãuzeascã.

Un alt principiu care guverneazã Europa este acela al supremaþiei legilor ºi cred cã aºa este bine. Întrebarea mea ar fi urmãtoarea: acum aproape... în câteva zile vor fi 6 luni, am luat o hotãrâre cu privire la ridicarea imunitãþii parlamentare a unui coleg de-al nostru. Precedente au mai fost în legislatura trecutã, când, deºi cu imunitatea parlamentarã ridicatã, nu s-a ajuns sã se respecte prevederile art. 16 alin. 2 din Constituþie, respectiv cã ”Nimeni nu este mai presus de legeÒ. Ca atare, ºi doresc sã spun foarte rãspicat, nu doresc sã influeþez justiþia, nici nu pot sã fac acest lucru, nici nu doresc sã impietez asupra prezumþiei de nevinovãþie ºi asupra drepturilor procesuale ale unuia sau altuia dintre cetãþenii României, dar eu sper cã de data asta va fi respectat Senatul României, care, totuºi, a zãbovit destul de mult timp asupra acestei chestiuni, ºi sper cã motivul acestei munci foarte lente nu este cã se cautã adresa martorului Sharon sau Arrafat.

Mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Dan Rahãu. Grupul parlamentar mai are 7 minute.

Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi, Stimaþi reprezentanþi ai presei,

Dorinþa de a lua astãzi cuvântul mi-a venit dupã ce am urmãrit, ca ºi dumneavoastrã, cred, emisiunea de acum câteva zile a lui Marius Tucã legatã de seara de Inviere de la Neptun. Doresc ºi pe aceastã cale sã-i mulþumesc lui Adrian Pãunescu pentru cã, deºi n-a fost acolo, aºa cum am fost eu, a apãrat o idee ºi a apãrat-o frumos. În ce priveºte duetul care a criticat ce s-a întâmplat la Neptun mã voi referi mai departe, însã în ce îl priveºte pe colegul nostru Mãdãlin Voicu, îl voi considera, la propriu ºi la figurat, doar ca o patã de culoare. În ultimii mai mult de 15 ani, slujba de Înviere, deºi sunt constãnþean, mi-o petrec la Mânãstirea Curtea de Argeº. Acolo este o slujbã extraordinarã ºi este în aer liber. Este impresionantã, atunci când lumea se retrage, acea procesiune de lumânãri pe care o vezi pe toate vãile din jurul oraºului.

Ce-a uitat sã spunã colegul liberal, colegul deputat de Constanþa, a fost faptul cã aceastã ceremonie a fost organizatã de Primãria Mangalia, a fost organizatã de Consiliul judeþean ºi de Arhiepiscopia Tomisului. Ce-a deranjat a fost prezenþa în vizitã privatã a primuluiministru ºi apropierea de o manifestare extraordinarã ca aceea care a fost la Neptun. Închipuiþi-vã, stimaþi colegi, poate este o întâmplare, poate nu, dar cu puþine momente înainte de începerea slujbei, marea n-a mai

fost furtunoasã ºi a fost o mare liniºtitã. Cum poate sã fie o slujbã de Înviere, lângã malul mãrii, cu un cer senin ºi cu aproape, nu ºtiu, poate mai mult sau mai puþin de 20.000 de oameni? Slujba a început la 11,30 noaptea ºi s-a terminat dupã aproximativ o orã. Timp de o orã a fost liniºte pe plajã, nu s-a întâmplat nimic. Spectacolele au început dupã o orã, deci la ora 1,30, ºi au început cu muzicã popularã româneascã, cu muzicã uºoarã româneascã. Pe domnul deputat Haºotti l-a deranjat apropierea primului-ministru. Nu ºtiu dacã a fost bine cã n-a venit sau cã a fost bine cã a venit, însã ce m-a impresionat a fost cã marea majoritate a celor care au participat erau tineri, iar dupã ce cei aproximativ 20.000 de oameni au plecat, au rãmas câteva sute care au continuat sã stea pe plajã ºi care au participat la aceste spectacole organizate, încã o datã, de Primãria Mangalia.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu, reprezentant al Grupului parlamentar al P.R.M.

Aveþi cuvântul, vã rog!

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De la o vreme suntem martorii unor întâmplãri cu tâlc. Dacã nu ar fi îngrijorãtoare prin frecvenþa cu care se repetã aceste întâmplãri ar putea fi banale, dar nu este aºa. _Exempli gratia._ La nici o televiziune, fie publicã, fie particularã, cuvântul celãlalt nu-mi place, nu poþi vedea o emisiune de ºtiri în care sã nu aparã de 7Ñ8 ori actualul premier. De la summit-ul pentru integrarea în NATO, pânã la inaugurarea târgului de ouã de prepeliþã, de la calde îmbrãþiºãri cu puternicii zilei de la F.M.I. pânã la deschiderea atelierului de împachetat iluzii de la Zbârceºti, nimic nu rateazã, de la nimic nu lipseºte Domnia sa. Sã fie clar, ºtiu cã avem o problemã, ne stã pe creier, unele zone ne intereseazã mai mult decât altele, sunt câteva din stereotipiile verbale ce însoþesc mult prea frecventele apariþii ale domnului premier ”pe sticlãÒ.

Faptul aminteºte, cu o putere de-a dreptul izbitoare, de o altã figurã din altã epocã, abia depusã la lada de gunoi a istoriei, care avea aceeaºi obsesie pentru ecrane, figurã care ne mai dã încã frisoane. Sã fie doar o simplã coincidenþã?

Miercuri, 24 aprilie a.c., conferinþã de presã a organizaþiei P.S.D. Bucureºti, în reluare pe ecranele televizoarelor.

Un vicepreºedinte al organizaþiei respective, asistat de o doamnã secretar general, declanºeazã cu elan asaltul electoral al partidului de guvernãmânt pentru cucerirea Consiliului General al Capitalei. La un moment dat, obiectivul camerei de luat vedere lãrgeºte cadrul ºi ce vedem noi? Pe peretele din spatele celor doi vorbitori troneazã, într-o ramã masivã, portretul în culori, din profil stânga, al domnului prim-ministru care, deloc întâmplãtor, este ºi preºedinte al partidului cu asaltul. Senzaþia privitorilor din faþa ecranelor? Aþi ghicit: s-au întors vremurile apuse! Sã fie tot o simplã coincidenþã?

În fiecare sãptãmânã, fie vineri, fie joi Ñ, ziua se stabileºte în funcþie de întâlnirea cu vreun coleg premier, de programul de vânãtoare, de alte urgenþe Ñ, între orele 9,00Ñ11,30 toatã suflarea conducãtoare a judeþelor se adunã la sala special amenajatã la prefecturã sau la consiliul judeþean. De ce? Pentru a participa la videoconferinþa cu domnul prim-ministru.

Vã mulþumesc.

Timpul a expirat!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, mai sunt doi colegi de la România Mare înscriºi. Ca timp însã... este expirat. Bãnuiesc cã aveþi declaraþii politice la fel de serioase.

## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

Nu vã uitaþi la noi?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã doriþi sã le prezentaþi, urmãtorul are douã minute la dispoziþie. Atât! Dacã nu, rãmâne pe listã ºi sãptãmâna viitoare le prezentaþi in extenso.

Bun. Domnul senator Valentin Dinescu.

Luaþi minute de la U.D.M.R.!

Urmare a unor înþelegeri secrete.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Stimaþi colegi, vã mãrturisesc cã sunt din ce în ce mai îngrijorat de imaginea României pe care guvernanþii noºtri o afiºeazã în lume. Acum, când Guvernul României vrea sã inducã opiniei publice o stare de profundã preocupare pentru rezolvarea tuturor problemelor care încã mai sunt în calea admiterii þãrii noastre în structurile nordatlantice, prin modul în care înþelege acelaºi guvern sã respecte principiile democraþiei...

S-a întâmplat ceva?

Colegul dumneavoastrã de partid vã atenþioneazã cã mai aveþi un minut ºi 50 de secunde.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Vã mulþumesc. Staþi sã vãd unde am rãmas.

...acelaºi guvern sã respecte principiile democraþiei ºi statului de drept în mod iresponsabil a dispus perpetuarea campaniei de manipulare a opiniei publice prin prezentarea la postul de televiziune, în mod unilateral ºi deformat, în timpul alegerilor din Franþa, pãrerile unor îndoielnici cunoscãtori ai vieþii politice franceze, indivizi necunoscuþi ºi necredibili care transmiteau printr-o înºiruire de vorbe fãrã noimã, dupã un scenariu prestabilit, de care, din pãcate, ºi noi am avut parte, opinii partizane în care condamnau voinþa democratã a poporului francez, acuzând ºi etichetând un partid ºi reprezentanþii acestuia fãrã a prezenta opiniei publice din România ºi argumente care sã le confere consistenþã. Prin iresponsabila campanie de dezinformare susþinutã pe postul naþional de televiziune, se încearcã manipularea opiniei publice româneºti, atitudine ce ne evocã vremuri de tristã amintire, demonstrând astfel cã actualii guvernanþi nu preþuiesc drepturile ºi libertãþile contribuabilului român, punând din nou monopol pe adevãr, încãlcând astfel drepturile omului, Constituþia, dar ºi normele bunului-simþ.

Cu toate cã îmi este greu sã înþeleg de ce Guvernul României vrea sã ridice noi obstacole în calea aderãrii þãrii noastre la organismele internaþionale, democratice ale Europei, prezentate corect în paginile unor prestigioase ºi influente ziare occidentale, atrag atenþia cã astfel de practici trebuie sã înceteze imediat.

Televiziunea Românã sã nu mai punã stavilã în calea informãrii corecte a cetãþenilor, sã nu mai vehiculeze ºabloane folosite ºi în trecut, prin care erau discreditate partide ºi candidaþi legal înscriºi în campaniile electorale, iar cenzura sã fie, într-adevãr, interzisã în România.

Numai astfel vom demonstra cã meritãm sã devenim parteneri cu drepturi depline ai lumii democrate, cã înþelegem sã folosim ºi sã aplicãm toate acele norme ale statului de drept care are obligaþia sã serveascã cu promptitudine ºi adevãr cetãþeanul.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Aþi mai lãsat ºi pentru data viitoare. Sigur.

Stimaþi colegi, a mai rãmas un coleg din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, dar timpul a expirat. Sper sã fie primul data viitoare, ca sã-ºi poatã prezenta declaraþia politicã.

La punctul 3 de pe ordinea de zi vã propun sã aprobãm solicitarea venitã din partea domnului senator Ion Sârbulescu, în sensul ca acesta sã-ºi poatã retrage iniþiativa legislativã privind transformarea creanþelor bugetare reprezentând majorãri de întârziere ºi penalitãþi în obligaþii investiþionale productive, solicitare adresatã Biroului permanent ºi aprobatã, dar, potrivit regulamentului, trebuie sã luãm act prin vot de aceastã solicitare.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra solicitãrii colegului nostru, domnul senator Ion Sârbulescu, sã-ºi retragã propunerea legislativã.

Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 6 abþineri.

La punctul 4 de pe ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

Dacã nu mã înºel, toate textele sunt ale Senatului. Felicitãm colegii din comisia de mediere din partea

Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi vã propun sã luãm act, desigur, asupra raportului înaintat. Toate textele sunt ale Senatului. Vã rog sã votaþi. Se pare cã avem ºi 4 colegi deputaþi printre noi.

Plenul aprobã cu 89 de voturi pentru ºi 4 împotrivã raportul, cu toate textele Senatului aprobate de comisia de mediere.

La punctul 5 de pe ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã din România.

Rog pe unul dintre colegi dacã doreºte sã vinã la prezidiu, dacã va fi nevoie sã prezinte anumite explicaþii. Vã rog sã observaþi cã la punctele 1 ºi 2 din raport sunt textele Senatului.

## Domnule preºedinte,

În mod paradoxal, aici eu aº susþine varianta Camerei Deputaþilor, ºi nu textul comun adoptat. Este vorba de Legea privind Statutul poliþistului, ºi aici se prevede, în varianta Camerei Deputaþilor, cã poliþistului îi este interzis ... ºi, printre altele, la litera d), ”sã exprime în public opinii contrare intereselor Ministerului de InterneÒ. Este vorba de Statutul poliþistului ºi cred cã este o prevedere care garanteazã loialitatea poliþistului faþã de instituþia din care face parte.

Varianta textului comun, care s-a inspirat din varianta noastrã, zice: ”sã exprime în public opinii contrare RomânieiÒ, respectiv o formã îmbunãtãþitã, textul comun, ”sã exprime în public opinii contrare intereselor RomânieiÒ.

Este o obligaþie care incumbã ”erga omnesÒ, fiecãrui cetãþean român, sã nu exprime în public opinii contrare þãrii în care trãieºte ºi eu cred cã în Codul penal sunt

suficiente texte care incrimineazã aceste fapte dacã sunt sãvârºite în anumite condiþii.

Eu cred cã poliþistului îi ºade mai bine ca, în public, sã nu-ºi exprime opinii contrare interesului ministerului din care face parte.

Da. Stimaþi colegi, eu vã reamintesc însã o dispoziþie din regulament, ºi anume în momentul în care noi discutãm un raport al unei comisii de mediere, avem doar douã variante: sã discutãm varianta Senatului sau varianta propusã de comisia de mediere. Dumneavoastrã susþineþi, însã, varianta Camerei Deputaþilor, ceea ce nu este posibil în aceastã fazã a dezbaterii în Senat.

Deci noi putem sã discutãm fie varianta Senatului, fie varianta propusã de comisia de mediere.

Vã rog, domnul senator Adrian Pãunescu.

Cred cã, în afara celor pe care le-aþi spus dumneavoastrã, domnule preºedinte de ºedinþã, este ºi varianta cea mai corectã ºi cea mai echilibratã, aceasta la care au ajuns colegii din comisia de mediere.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Szab—, doriþi sã daþi explicaþii suplimentare?

Da, pentru cã, fiind vorba despre un funcþionar public ºi fiind vorba de prevederi care sunt obligatorii pentru aceastã categorie specialã de funcþionari publici, dupã cum aþi putut constata, membrii comisiei de mediere au agreat ideea cã referirea numai la interesele Ministerului de Interne ar fi oarecum purtãtoarea unor elemente care transcend aceastã lege ºi cã formularea la care s-a ajuns, pânã la urmã, în unanimitate, ºi care, mã rog, aºa cum a spus domnul senator Eckstein, este valabilã oricãrui cetãþean, dar nu este impusã prin lege oricãrui cetãþean, este cazul ca acestei categorii de funcþionari publici sã-i fie impusã prin lege ºi, din cauza aceasta, colegii au optat pentru aceastã soluþie. Deci eu vã rog sã o agreaþi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Deci, stimaþi colegi, în acest moment...

Numai puþin, cã, în primul rând, avem de rezolvat o chestiune de procedurã.

În acest moment, comisia de mediere, care a avut mandat din partea noastrã, ne propune un text nou, adoptat în comisie, în unanimitate.

În situaþia în care noi vom respinge acest text propus de comisia de mediere, va rãmâne textul adoptat de Senat, text care este câºtigat pentru lege. El nu poate fi modificat.

Deci, cu explicaþiile date de cãtre domnul senator Szab—, dar ºi cu explicaþiile domnului senator Adrian Pãunescu, eu

La punctul 20 art. 46 litera c), text comun.

Sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Text aprobat de plen cu 88 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Punctul 21 din raport, art. 47 din lege Ñ text comun. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat de plen cu 99 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Punctul 26 din raport, art. 57 din lege Ñ text în varianta Camerei Deputaþilor.

Sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 9 abþineri.

La punctul 30 avem un text comun, propus la...

Alineatul 2.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

...alineatul 2. Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 6 abþineri.

Mai avem, la punctul 31, art. 74 alin. 1 Ñ text comun, propus de comisia de mediere.

Sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot.

Articol aprobat de plen cu 102 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

La punctul 7 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind graþierea.

De asemenea, majoritatea textelor sunt de la Senat, dar parcã avem un singur text în divergenþã cu Camera Deputaþilor, cel de la art. 8 litera d).

Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot, stimaþi colegi, asupra textului propus la art. 8 litera d).

Articol aprobat cu 101 voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã mulþumesc.

La punctul 8 din ordinea de zi iniþiatorul nu este prezent la dezbateri.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, propunerea legislativã privind prevenirea transmiterii virusului ºi protecþia persoanelor infectate cu HIV/SIDA.

Au început dezbaterile în ºedinþa precedentã, dacã nu mã înºel... Da? Eu îmi aduc aminte cã a luat cuvântul cineva ºi se pregãtea sã ia cuvântul domnul senator Cârciumaru ºi s-a întrerupt ºedinþa, pentru cã s-a terminat programul.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

Am vorbit la ºedinþa trecutã...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu... Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Ofer cuvântul domnului senator Cârciumaru. Dezbaterile de data trecutã sunt câºtigate proiectului de lege. Continuãm discuþiile.

Aveþi cuvântul, domnule senator Cârciumaru!

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am þinut neapãrat sã iau cuvântul la aceastã propunere legislativã din mai multe motive. În primul rând, am primit din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei o atenþionare cu care nu sunt de acord, din mai multe motive. Se aratã cã comisia noastrã nu a invitat totdeauna Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei la discuþii. Absolut totdeauna am invitat Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi, în special, pe doamna Luminiþa Gheorghiu, care a participat în majoritatea cazurilor ºi a fost de acord cu comisia noastrã.

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei suferã de un orgoliu pe care nu pot sã mi-l explic, deoarece nu este de acord cu nici una din propunerile noastre legislative, arãtând cã la fiecare propunere legislativã dânºii au proiect de lege, dar, pânã în momentul de faþã, nu prezintã proiecte de lege ºi atunci cautã ca, pe noi, senatorii, sã ne inhibe, sã nu mai putem face propuneri legislative.

Sigur cã ar fi mai bine dacã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, cu specialiºtii pe care îi are Ñ ºi are destui specialiºti buni Ñ, ar fi fãcut propunerile legislative, dar, în aceastã situaþie, când Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei nu vine cu proiecte de lege, senatorii noºtri au venit în întâmpinare cu propuneri legislative. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a cãutat, în materialul trimis, sã politizeze aceste propuneri legislative.

Eu ºtiu cã toate legile nu sunt ale unui partid, ci sunt votate de Senat, de toate partidele existente în legislatura respectivã. ªi atunci, nu îmi explic, repet, de ce a procedat aºa.

Acum sã trec la cazul propunerii noastre legislative de astãzi.

Noi, pe 24 aprilie, am discutat aceastã propunere legislativã. A participat doamna Luminiþa Gheorghiu, a fost de acord cu tot, absolut tot ce s-a discutat, pentru cã noi am luat proiectul de lege pe care dânºii îl aveau în portofoliu, dar nu l-au expus, ºi l-am introdus, ca sã fie o lege bunã privind aceastã boalã. Dânsa nu ne-a spus atunci absolut nimic, pe când, sãptãmâna trecutã, joi, ne-a spus cã nu mai este nevoie de o lege, pentru cã s-a dat un ordin al ministrului, care suplineºte aceste legi.

Eu ºtiu cã ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei conduce dupã legi, nu numai dupã ordine pe care le dã ministrul respectiv, dar o întreb: dacã aºa stau lucrurile, cum ne-a explicat doamna Gheorghiu, de ce au mai fãcut proiectul dânºilor de lege, dacã numai este necesar? Mai întreb: de ce nu ne lasã pe noi, atunci, sã facem proiecte de lege pe care sã le expunem în Senat?

## Da, vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, dacã doreºte cineva? Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator! Domnul senator Corin Penciuc.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceeaºi surprindere faþã de poziþia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, datoritã faptului cã, trimiþând în comisie reprezentanþii dânºilor, experþii tehnici în comisie au avut o poziþie, iar în plen ministerul are o cu totul altã poziþie în momentul de faþã.

Eu o consider ca o atitudine sfidãtoare, ºi nu este numai de acum. Aceastã atitudine dureazã de câteva luni, o consider ca ºi o obstrucþie, practic, în ceea ce priveºte bunul mers al comisiei ºi al modului în care-ºi deruleazã activitatea pentru cã, pe fond, legea vine sã acopere un gol.

Eu nu consider cã un minister poate fi condus prin ordine ale ministrului, chiar dacã ele vin ºi reglementeazã, într-o anumitã mãsurã, lipsa legislativã. Dar, þinând cont cã legea vine ºi acoperã un gol, mai ales în ceea ce priveºte protecþia socialã ºi protecþia specialã care trebuie acordatã persoanelor care suferã de SIDA, ºi cã au întrunit majoritatea voturilor în comisie, de asemenea, tot ca ºi un factor important, propunerile venite atât din partea comisiei guvernamentale, cât ºi recomandãrile ºi propunerile venite din partea reprezentanþilor ministerului se regãsesc în lege.

Aºa cã eu rog colegii sã dea un vot favorabil legii, urmând ca, ulterior, dacã considerã necesar, ministerul sã amendeze, în timp, actuala propunere legislativã. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist), domnul senator Sorin Oprescu. Vã rog, v-am oferit cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acum, în mod normal, sigur, ce trebuia sã spun eu?! Cã n-are dreptate domnul senator Cârciumaru? Din pãcate, are dreptate. Dar nu este nici vina doamnei secretar de stat. Acesta este adevãrul. Comunicarea între Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, eu am reþinut ceea ce a spus domnul senator Cârciumaru, ºi a spus foarte just, legea nu este a P.R.M.-ului, legea este a Parlamentului, legea este bunã din punct de vedere al construcþiei, asta este foarte clar, iar ministrul sãnãtãþii trebuie sã înþeleagã, o datã pentru totdeauna, cã nu traseazã sarcini speciale în ceea ce-l priveºte ºi nu comandã la nivelul nici unui fel de comisii. Avem mintea noastrã, avem independenþa noastrã, putem sã propunem legi ºi poate, nu din întâmplare, sunt ºi foarte bune. Niciodatã însã nu am susþinut ºi nu am spus cã e mai bunã a lui Cârciumaru decât a lui Oprescu, pentru cã n-ar fi adevãrat.

Deci aº vrea sã înþelegeþi cã aceastã lege a fost discutatã împreunã cu reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, aº vrea sã înþelegeþi cã domnul doctor Strãinu Cercel, care este consilier personal al doamnei ministru, ºi ºtiu foarte bine cum s-au întors lucrurile la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, pentru asta am dorit sã iau cuvântul, de aceea am spus cã nu are nici o vinã secretarul de stat, gãseºte o sumedenie de lucruri ca sã încerce o acoperire a unei impotenþe, cã aceastã lege nu a fost fãcutã pânã acum. Aºa este. Legea este bunã, legea este pentru oameni, legea este pentru amãrâþii aceia care sunt infestaþi cu virusul HIV ºi nu stãm acum sã ne uitãm cã este a P.R.M.-ului, cã este a P.S.D.-ului, cã este a P.N.L.-ului ºi aºa mai departe. S-a supus o lege pe care am discutat-o în modul cel mai democratic cu Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, ba, mai mult decât atât, domnul senator Cârciumaru poate nu a vrut sã vã explice cum a cedat dânsul în faþa Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei la vreo 14 articole din aceastã lege, considerând cã acolo sunt specialiºtii, ºi avea dreptate sã fie aºa, nu? Da, dar de aici ºi pânã a ni se recomanda sã nu mai avem iniþiative ºi aºa mai departe, în general, este mult prea mult!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

**Din salã**

**:**

Preºedintele comisiei sã ia cuvântul...

Dânsul a explicat-o în ºedinþa trecutã...

Eu mi-am exprimat pãrerea...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Avem totuºi un dubiu legat de prima afirmaþie pe care aþi fãcut-o, domnule senator Oprescu... Dar o spunem în particular... Avem un dubiu legat de prima afirmaþie pe care aþi fãcut-o...

Domnul senator Ioan Vela, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

## **Domnul Sorin Mircea Oprescu**

**:**

Aveþi un dubiu cu privire la mine...

Nu, nu, cu privire la prima afirmaþie pe care aþi fãcut-o... La dumneavoastrã nu am dubii...

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Suntem puºi din nou într-o situaþie neplãcutã, ca un proiect de lege sau o iniþiativã legislativã care are raport pozitiv din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport sã fie din nou propusã de a fi respinsã în plen. Oare va deveni o practicã?! Nu este prima întâmplare. Am ridicat aceastã problemã ºi în Biroul permanent al Senatului, problema relaþiei dintre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

S-a lucrat aproape o lunã de zile la aceastã iniþiativã legislativã.

Mã întreb: mai avem noi rost în aceastã comisie, dacã iniþiativele ºi alte proiecte de lege sunt respinse, dupã ce au fost aprobate pozitiv de comisie?!

Nu credeþi cã pune într-o luminã proastã atât Senatul, cât ºi pe noi, ca senatori, ºi cã ne încalcã demnitatea o astfel de metodã, de procedurã? De aceea, eu cred cã trebuie sã se analizeze aceastã situaþie.

De fapt, am cerut sã fie analizatã în Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) ºi sã se evite pe viitor aceastã disputã.

Se justificã cã nu sunt bani. Vreau sã vã spun cã, în programul de sãnãtate al Guvernului este prevãzut modul cum se finanþeazã acest program pentru bolile HIV-SIDA.

De asemenea, într-un articol, art. 5, din aceastã lege, vreau sã vã menþionez: ”...din fondurile PHARE, Programul comunitar ÇPrevenirea SIDAÈ, în baza Memorandum-ului de finanþare PHARE dintre Guvernul

României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti 29 decembrie 2000 ºi ratificat prin Ordonanþa Guvernului nr. 47/2001, aprobatã prin Legea nr. 616 din 2001.Ò

Deci legea sau aceastã iniþiativã legislativã a prevãzut foarte clar modul de finanþare. În acelaºi timp, nu demult, noi am votat o listã în care era trecutã aceastã iniþiativã legislativã pe procedurã de urgenþã. Îmi pun întrebarea: era procedurã de urgenþã de a se vota sau de a se respinge? Probabil, pe viitor, va trebui sã menþionãm ºi cazul în care se încadreazã aceastã iniþiativã, respectiv aceastã lege. Îmi pun întrebarea: oare mai îndeplinim noi acele 41 de legi pe care primul-ministru le cere Senatului sã fie votate în regim de urgenþã? Pentru cã, de fapt, nu este prima lege sau primul proiect de lege care ni se propune sã fie respins, chiar din partea Guvernului.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã din partea altor grupuri parlamentare nu existã colegi care sã doreascã sã-ºi prezinte punctul de vedere declar închise dezbaterile generale. Pe aceastã lege s-a aprobat procedurã de urgenþã, de aceea ia cuvântul câte un singur coleg din partea fiecãrui grup parlamentar.

Îi întreb pe colegii din partea ministerului, doamna secretar de stat, dacã doriþi sã vã expuneþi punctul de vedere faþã de intervenþiile de astãzi ºi, mai ales, faþã de amendamentele existente în raportul comisiei.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Sigur, în primul rând, ca jurist, respect dreptul dumneavoastrã de iniþiativã ca parlamentari, ºi este foarte bine ºi un lucru extraordinar pentru þarã.

Vreau sã fac o precizare: pe data de 24 aprilie, eu, personal, nu am participat la comisie ºi se poate constata din stenograma ºedinþei de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Eu personal am comunicat Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport corespondenþã în care am dat, in extenso, Hotãrârea Guvernului nr. 285/21 martie 2002 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Comisiei naþionale pentru supravegherea, controlul ºi prevenirea cazurilor de infecþie HIVÑSIDA, de asemenea, ordinul doamnei ministru...

Doamna secretar de stat...

O clipã... nu... O clipã, dacã îmi permiteþi!

Staþi puþin, lãsaþi, dumneavoastrã vreþi sã facem istorie... Pe mine mã intereseazã: sunteþi de acord cu punctele de vedere exprimate în raport sau nu?!...

Domnule preºedinte, voiam sã vã spun cã raportul cuprinde exact texte din acte normative existente emise în martie anul 2002. Asta era singura chestiune...

ªi deci sunteþi de acord cu raportul comisiei ºi cu amendamentele sau nu?

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**

În raportul comisiei se regãsesc texte de acte normative deja reglementate...

Eu am înþeles foarte bine cã se regãsesc acte normative în vigoare.

Deci dacã sunt în vigoare dumneavoastrã sunteþi de acord cu raportul comisiei sau nu?

Domnule preºedinte, este dreptul Senatului de a hotãrî prin vot adoptarea sau neadoptarea acestui proiect...

Nu, nu, dumneavoastrã sunteþi... Nu vã supãraþi, sunteþi reprezentantul Executivului ºi aveþi obligaþia, potrivit Constituþiei, ºi dreptul sã vã expuneþi punctul de vedere, potrivit mandatului primit de la Guvern...

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**

Având în vedere faptul cã acest capitol.... deci... prevederile din acest proiect sunt reglementate prin alte acte normative, consider cã, normal, nu trebuie sã se aprobe acest proiect ºi...

ªi încã o chestiune, am crea un precedent... Pentru fiecare boalã sã creãm, sã adoptãm un act normativ...

SIDA nu e ”fiecare boalãÒ...

Acesta este punctul nostru de vedere. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Punctul de vedere al Guvernului, am înþeles, exprimat astãzi, este foarte clar. Aceastã lege nu este necesarã pentru cã sunt acte normative în vigoare care reglementeazã exact aceeaºi materie.

Vã rog, haideþi sã trecem la dezbaterea pe articole, cã altfel...

... Doar la procedurã, eventual, putem sã discutãm... În rest, acesta este punctul de vedere exprimat de doamna secretar de stat...

Chestiunea de procedurã pe care voiam sã o ridic ºi sã o semnalez este aceea cã microfonul doamnei ministru, într-un mod foarte ciudat, cade în faþa dumneaeiÉ

Deci o rog pe doamna ministru sã pãstreze microfonul la nivelul corespunzãtor.

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, haideþi, sã nu privim numai spre Guvern ºi sã observãm cã totuºi ºi noi, în calitate de iniþiatori, deºi spuneþi cã legea a fost foarte bunã, am înþeles cã avea cinci articole, deci o lege de 5 articole a ajuns sã aibã doar 37 de amendamente, sã ºtiþiÉ

Sigur, în comisie, am înþeles cã ea a fost pusã la punct ºi toate grupurile parlamentare ºi-au exprimat un anumit punct de vedere.

Deci vã rog sã trecem la dezbaterea pe articole. Bãnuiesc cã în legãturã cu primeleÉ deºi nici nu ºtiu cum sã le pun la votÉ Primele opt amendamente sunt de eliminare. Iniþiatorul? Am mai întrebat o datã, nu-mi este foarte clarÉ

Da, domnule preºedinte, mulþumesc frumos. Am spus ºi sãptãmâna trecutã, sunt de acord cu toate amendamentele aduse acestei propuneri legislative.

Deci haideþi sã le luãm la rând. ªi nu ºtiu dacã are rost sã le votãm pe fiecare în parte, dacã primele opt sunt de eliminare, ar fi culmea sã votãm de opt ori, pentru cã eliminãm inclusiv titlul.

Sunt de eliminare, pentru cã ele se regãsesc în articolele care curg în continuare ºi practic au fostÉ

Vã rog sã fiþi atenþiÉ

Reprezentantul Guvernului, de acord cu eliminarea, cu primele opt amendamente de eliminare?É

## Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi, proiectul are cinci articole ºi toate aceste cinci articole sunt eliminate prin raport, dupã care proiectul este format din amendamentele ministerului, amendamente care provin din acte normativeÉ

Doamna secretar de stat, reluãm o discuþie aºa de vecheÉ În momentul de faþã, aveþi obligaþia sã vã pronunþaþi pe raportul întocmit de comisia de specialitate a SenatuluiÉ

Suntem de acordÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

În rest, e povesteÉ Aceea o faceþi în pauzãÉ Deci

La punctul 9.

Punctul 1, trebuie sã votãm titlul legii, deºi este reformulat.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii. Aprobat de plen cu 114 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.

La punctul 9, capitolul 1, dispoziþii generale. Intervenþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 110 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.

Punctul 10, articolul 1.

Punctul de vedere al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Nu are.

Vã rog.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu:**

Prevederile se regãsesc în Hotãrârea Guvernului nr. 285.

Da, vã rog. Stimaþi colegi,

Nu aveþi de ce sã fiþi supãraþi, doamna secretar de stat vã spune cã acest text se regãseºte ºi într-o hotãrâre de guvern. ( _Discuþii în salã.)_ Care este problema?

De mâine, în loc sã fie un text de hotãrâre de guvern, va fi un text de lege. Va cãpãta o forþã superioarã. ( _Discuþii în salã.)_

Are dreptate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra articolului 1 reformulat de Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului.

Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 102 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.

Punctul 11 articolul 2.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 115 voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Punctul 12 articolul 3.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 113 voturi pentru ºi 5 voturi împotrivã.

Punctul 13 articolul 4.

Observaþii? Nefiind nici din partea Guvernului, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 111 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.

Punctul 14 articolul 5.

Observaþii? Nefiind, vã rog votaþi.

Aprobat de plen cu 106 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.

Punctul 15 din raport, titlul capitolului 2.

Observaþii? Nefiind, îl

Punctul 16 articolul 6.

Observaþii asupra reformulãrilor date de comisie? Nefiind nici un fel de observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobate de plen cu 106 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Punctul 17, capitolul 3, reformulat.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 107 voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri.

Punctul 18, textul de la articolul 7, modificat de comi-

sie.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cuÉ

Aþi apãsat prea repede! Aþi oprit ºi aþi greºit.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu am cum sã greºesc ºi nu pot sã-l opresc.

Nu pot sã-l influenþez, eu pot doar sã vã adresez rugãmintea sã votaþi.

Punctul 19, titlul capitolului 4.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 118 voturi pentru ºi douã abþineri. Punctul 20, textul de la articolul 8, reformulat de comi-

sie.

Observaþii? Nefiind observaþii din partea iniþiatorului, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 105 voturi pentru ºi 5 abþineri. Punctul 21, articolul 9.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 108 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Punctul 22, textul de la articolul 10.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 108 voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Articolul 11, reformulat de comisie. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Articol aprobat de plen cu 104 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

- Titlul capitolului 5.

- Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 105 voturi pentru, douã voturi

- împotrivã ºi 4 abþineri.

Propunere legislativã aprobatã de plenul Senatului cu 123 voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

## **Din salã:**

Listã, vã rugãm.

- Articolul 12, în varianta comisiei.

- Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 109 voturi pentru, un vot împotrivã

- ºi douã abþineri.

- Articolul 13, în varianta datã de comisie.

- Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 104 voturi pentru ºi 5 voturi împotrivã. Articolul 14, în varianta comisiei.

- Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 106 voturi pentru ºi 5 împotrivã. Articolul 15, în varianta comisiei.

- Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 104 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

- Punctul 29 din raport, titlul capitolului 6.

- Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 104 voturi pentru, douã voturi

- împotrivã ºi 3 abþineri.

- Articolul 16, în varianta comisiei.

- Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 104 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Titlul capitolului 7.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 104 voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Textul articolului 17, în varianta datã de comisie.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 112 voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Textul articolului 18, în varianta datã de comisie.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 108 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.

Textul articolului 19, în varianta comisiei.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 106 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Titlul capitolului 8.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 109 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Articolul 20, reformulat de comisie.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 112 voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, o

Vã mulþumim.

Bãnuiesc cã glumiþi. Adresãm felicitãri iniþiatorului ºi reprezentanþilor comisiei.

## Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi sã spun douã cuvinte!

Vã rog.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

Vreau sã adresez mulþumiri plenului Senatului, reprezentanþilor ministerului ºi sã vã asigur cã, într-adevãr, acest proiect legislativ nu este al unui grup, este al întregului Senat, dar în primul rând al miilor de copii bolnavi de SIDA.

Vã mulþumesc.

Da, ºi noi vã mulþumim ºi vã adresãm felicitãri pentru munca depusã în comisie.

La punctul 10 din ordinea de zi, avem înscris proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalitãþii, în special a formelor ei de organizare, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, adoptat de Camera Deputaþilor, comisia sesizatã în fond, Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Rog pe domnul secretar de stat Pavel Abraham sã prezinte succint expunerea de motive.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege, elaborat în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001.

Acest document internaþional reglementeazã urmãtoarele aspecte: domeniile cooperãrii; formele în care pãrþile contractate preconizeazã sã realizeze cooperarea în domeniile vizate de acord; autoritãþile competente ale celor douã pãrþi contractante, autorizate sã colaboreze; procedura ºi condiþiile în care se va desfãºura schimbul de date ºi informaþii de interes în sensul prezentului acord; modalitãþile de suportare a cheltuielilor de cãtre pãrþile contractante; procedura intrãrii în vigoare, modificãrii, a completãrii ºi a denunþãrii acordului.

Faþã de aspectele prezentate, susþinem adoptarea proiectului de act normativ de referinþã în forma aceasta. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Aveþi cuvântul, domnule senator Predescu!

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Convenþia Ñ pe fondul reglementãrii Ñ se referã la principalele infracþiuni, potrivit gravitãþii, pe criteriul periculozitãþii sociale ºi gravitãþii lor, cele 14 categorii de infracþiuni, care sunt bine cunoscute ºi care fac, de obicei, obiectul de reglementare în astfel de materie.

Convenþia, ca ºi celelalte, are ceva în plus faþã de alte convenþii datoritã experienþei ºi cooperãrii în privinþa cãutãrii persoanelor care se sustrag de la urmãrire, în privinþa identificãrii cadavrelor necunoscute, precum ºi în privinþa bunurilor realizate prin infracþiune sau care au rezultat din aceasta.

Prin urmare, este un act necesar raporturilor dintre þara noastrã ºi alte state, între care ºi acest acord.

Fiind o lege din categoria celor ordinare, solicit plenului Senatului sã fie de acord cu raportul întocmit de comisie, care a acceptat forma Camerei Deputaþilor, fãrã amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Bãnuiesc cã domnii senatori nu doresc sã intervinã la dezbateri generale.

Toate grupurile parlamentare au votat în comisie acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea art. III din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind

reglementarea unor mãsuri financiare, comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Invit pe unul dintre colegiÉ Vã rog.

De data aceasta, sã spunem, doamna senator Maria Ciocan.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat, succint, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Teodor Bobiº** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere cã materia Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2002 a fost preluatã în întregime de Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare, aprobatã deja de Camera Deputaþilor, vã rog sã fiþi de acord cu respingerea proiectului de lege supus aprobãrii dumneavoastrã.

Vã mulþumim.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, doamna senator!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ca urmare a dezbaterii proiectului de lege comisia a hotãrât sã prezinte raport favorabil pentru respingerea ordonanþei de urgenþã a Guvernului ºi o propune plenului Senatului pentru dezbatere ºi adoptare în forma propusã în Camera Deputaþilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale, vã consult?

Nefiind intervenþii, vã rog sã fiþi atenþi cã raportul este favorabil pe respingere.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2002 pentru reglementarea unor mãsuri fiscale, adoptat de Camera Deputaþilor. Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Este prezentã doamna senator Maria Ciocan.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Da, mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aplicarea prevederilor art. 10 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut a generat un climat concurenþial bazat pe principii de inechitate pentru operatorii care erau pe aceastã piaþã a produselor de tutun, fapt ce a fost corectat prin abrogarea art. 10 din ordonanþa de urgenþã a Guvernului respectivã.

Tot prin acest act normativ s-au suspendat prevederile art. 17 alin. 3 ºi articolele 19Ñ23 din Legea nr. 73/2002 privind organizarea ºi funcþionarea pieþelor produselor agricole ºi alimentare, întrucât prin actul normativ respectiv se instituia Fondul român de orientare ºi dezvoltare a agriculturii ºi pãdurilor, alimentat din sume reprezentând taxe vamale, accize, taxe pe valoarea adãugatã, toate aceste sume fiind prevãzute la capitolul de venituri ale bugetului de stat pe anul 2002. Schimbarea destinaþiei lor ar fi condus laÉ

Vã mulþumim, doamna secretar de stat.

Camera Deputaþilor a aprobat ordonanþa în data de 9 aprilie 2002 ºi vã propunem sã fie adoptatã ºi în Senat.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, doamna senator!

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru ºi 43 contra.

La punctul 13 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna secretar de stat, dar, vã rog, prezentaþi succint!

Da. Prin actul normativ respectiv s-a realizat o transparenþã totalã în privinþa acordãrii de înlesniri la platã de cãtre creditorii bugetari prin stabilirea de criterii de performanþã economico-financiarã ºi de disciplinã fiscalã.

Socotim cã prin aceastã mãsurã bugetul statului va putea sã-ºi încaseze mai uºor creanþele bugetare. Comisia de specialitate a Senatului a aprobat proiectul de act normativ, cu unele amendamente cu care Ministerul Finanþelor Publice este de acord.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Da, mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma dezbaterii proiectului de lege, la care au participat ºi reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, comisia a hotãrât sã întocmeascã un raport favorabil, cu amendamentele prevãzute în anexa nr. 1.

Precizez cã s-a primit aviz favorabil de la Comisia economicã ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. De asemenea, avem aviz favorabil ºi din partea Consiliului Legislativ.

Comisia propune raportul plenului Senatului, pentru dezbatere ºi adoptare, cu amendamentele prevãzute în anexa nr. 1.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma dezbaterii proiectului de lege comisia a hotãrât sã prezinte raport favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, raport pe care îl propune plenului Senatului pentru dezbatere ºi adoptare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

O consult pe doamna secretar de stat dacã este de acordÉ

Da. Am fost de acord cu amendamentele.

Cu amendamentele admise.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru ºi 42 contra.

Da.

Cu acelea. Sunteþi împotriva celorlalte, din anexa nr. 2.

Numai cu cele admise, da.

Nu aveþi amendament respins.

La dezbateri generale dacã doriþi sã interveniþi? Da, vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Distins Senat,

Proiectul Legii privind recuperarea creanþelor bugetare, dupã pãrerea noastrã, a Grupului parlamentar al U.D.M.R., aduce o noutate în ceea ce priveºte reeºalonarea sau scutirea agenþilor economici de anumite datorii bugetare. Din douã puncte de vedere însã trebuie sã ne exprimãm pãrerea în legãturã cu aceastã problemã.

Într-adevãr, asemenea proiecte de lege ºi legi aprobate au existat în Europa ºi în alte þãri: Norvegia, Elveþia, Germania ºi aºa mai departe. Iar întotdeauna când asemenea legi au fost elaborate, aºa cum am spus ºi în comisie, atunci acei agenþi economici care de-a lungul anilor au plãtit datoriile bugetare în mod constant, în detrimentul dezvoltãrii eventuale a firmei, în acest caz nu beneficiazã de nici un avantaj. În celelalte þãri despre care am vorbit au beneficiat. Mai mult, chiar ºi la noi a existat o prevedere legalã, care, în cazul în care agenþii economici au plãtit în mod regulat ºi la termen toate datoriile la sfârºitul anului au primit o bonificaþie de 5%. Deci, în acest caz, cu toate cã suntem de acord cã economia naþionalã are nevoie de o gurã de oxigen pentru relansare, cei care au fost corecþi, poate în detrimentul dezvoltãrii firmei proprii, au plãtit cu anumite eforturi toate datoriile bugetare, acum sunt lãsaþi la o parte ºi nu beneficiazã de nici o înlesnire din partea statului, din partea noastrã, a celor care votãm astãzi legea.

O altã problemã pe care am ridicat-o în dezbaterile din comisie ºi am spus cã dacã nu se voteazã aºa, atunci sã fie trecutã la ”amendamentele respinseÒ. A fost pe jumãtate acceptat amendamentul, pe jumãtate nu. Este vorba de punctaj, punctajul care se referã la menþiuni la Registrul Comerþului privind schimbarea acþionariatului sau asociatului principal. ªi aici eu am avut pãrerea cã nu poate fi un handicap ºi punctaj în minus dacã s-a schimbat acþionariatul. Pentru cã existã mai multe variante. S-a acceptat numai una singurã: atunci când acþiunile au fost vândute pe piaþa de bursã. Nu este suficient, pentru cã eu am privatizat o unitate de stat acum o lunã, acþionariatul s-a schimbat 100% Ñ pentru cã am cumpãrat acþiunile Ñ, nu a fost prin piaþa bursierã ºi atunci eu nu mai pot beneficia de înlesnirile acordate de aceastã lege. Mai sunt ºi alte cazuri. Nu ºtiu de ce acþionariatul, cei care sunt în societatea cu rãspundere limitatã ºi aºa mai departe pot fi sancþionaþi pentru cã au vândut acþiuni sau au vândut pãrþi sociale din societatea respectivã, ceea ce nu influenþeazã, de fapt, activitatea economicã a societãþii. Este vorba doar de trecerea din proprietatea unei persoane în proprietatea altei persoane a unei pãrþi din capitalul social al societãþii. Deci acestea sunt reþinerile pe care vã rog sã le aveþi în vedere, cã acest punctaj dezavantajeazã, în primul rând, pe cei care au privatizat unitãþi de stat, dar dezavantajeazã ºi pe cei care au vândut din anumite

Da, mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale?

Domnul senator Badea, aveþi cuvântul!

## **Domnul Dumitru Badea:**

Eu vreau sã revin cu o problemã de procedurã. Nu am vrut sã-l întrerup pe colegul ºi prietenul meu Zolt‡n, dar 5 minute a vorbit în afara programului legislativ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Credeam cã dumneavoastrã aþi solicitat cuvântul ca sã propuneþi sã respectãm programul legislativ, cel care trebuia sã înceapã la ora 15,00, iar douã grupuri parlamnetare au venit la ora 15,40. ªi deci dumneavoastrã aveþi posibilitatea sã propuneþi sã recuperãm programul legislativ cu cele 40 de minute. ªi atunci vã propun eu prelungirea programului de lucru, cã nu este complicat.

Pãi suntem în program pânã la ora 19,30! Sã continuãm programul legislativ, pentru cã nu sunt decât 6 întrebãri ºi interpelãri ºi mai avem 3 proiecte de lege.

Deci, vã rog,

Cu 81 de voturi pentru, 20 contra ºi 3 abþineri, s-a aprobat continuarea programului legislativ.

Vã mulþumesc cã aþi avut încredere în noi. Liste pentru grupurile parlamentare, pentru a cunoaºte cum au votat colegii.

Mulþumesc.

Continuãm dezbaterile generale.

Vã rog, domnule senator Constantin Bîciu!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Legea de faþã a fost mult discutatã ºi analizatã chiar în Programul de guvernare întocmit la instalare de Guvernul P.D.S.R. Vreau sã vã reamintesc ºi vã rog sã citiþi pagina 13 alineatul 2, capitol în care P.D.S.R.-ul critica vehement guvernarea anterioarã: ”Nu se vor mai acorda reeºalonãri la platã clientelei politice, aºa cum a fãcut guvernul anterior. Nu vor mai exista ºtergeri de majorãri ºi penalitãþiÉÒ ºi aºa mai departe. Iatã cã astãzi avem o lege care nu numai cã face acest lucru mai mult decât pe vremea anterioarã, dar, un lucru bun, stabileºte un cadru legislativ. Probabil cã acea criticã din Programul de guvernare se datora faptului cã P.D.S.R.-ul venea la guvernare cu niºte miniºtri entuziaºti în criticã, daÕ puþin pregãtiþi în practicã. ªi dupã aproape 2 ani de guvernare ºi-au dat seama cã societãþile comerciale, sufocate de o fiscalitate excesivã, nu mai pot rezista. Aceastã lege poate mai salveazã cu câteva luni Ñ 5Ñ6 luni Ñ viaþa unor societãþi comerciale dar, în nici un caz, nu creeazã un cadru fiscal normal pentru desfãºurarea unei activitãþi economice sãnãtoase în România. Deci, pe lângã aceastã lege care mai prelungeºte viaþa unor societãþi economice bolnave, afectate grav fiscal, aºteptãm mãsuri serioase pentru reducerea fiscalitãþii la adresa economiei româneºti. Grupul parlamentar al P.R.M. va vota pentru aceastã lege, pentru cã ajutã economia, dar fãrã reducerea fiscalitãþii nu facem nimic serios.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Înseamnã cã aþi ºi lãudat miniºtrii care au propus acest proiect de lege. Mi se pãrea la început cã i-aþi criticat.

Ca sã fiu înþeles exact vã rog sã-mi daþi dreptul la replicã. Am spus cã le-au trebuit aproape 2 ani de zile ca sã înþeleagã adevãratul sens al vieþii economice din România.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumim. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Înþeleg cã nu.

Declar închise dezbaterile generale. Vã rog, îi întreb pe colegii care au formulat amendamente ºi care au fost respinse dacã le mai susþin. Am înþeles cã au renunþat colegii, cu excepþia domnului senator Pusk‡s Zolt‡n. Acolo avem o problemã.

O consult pe doamna senator de ce nu este înscris acest amendament în anexa la raport, cã nu este înscris. Sau nu l-am vãzut eu.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n**

**:**

S-a acceptatÉ

De cine s-a acceptat?

Parþial a fost acceptatã propunerea mea, pentru cã piaþa de capital a fost introdusã, acele acþiuni care au fost vândute prin piaþa de capital, dar existã, aºa cum am spus, ºi alte situaþii Ñ a murit asociatul, au venit cinci moºtenitori ºi s-a schimbat acþionariatul. Ce vinã au ca sã nu participe la aceastãÉ sau s-a privatizat o societate de stat, a cumpãrat cineva, nu poate participa pentru cã s-a schimbat acþionariatul. Aici am vrut sã ajung. Parþial s-a acceptat. Poate cã de aceea nu s-a trecut la cele neadmise.

Da, vã rog, din partea comisiei, sã ne spuneþi punctul de vedere.

Consider cã amendamentul domnului senator, aºa cum a precizat ºi colegul nostru, a fost luat în considerare, doar cã nu a fost formulat exact aºa cum a fost propus de dânsul.

Staþi puþin, spuneþi-mi ºi imediat clarificãm! Unde a fost luat în considerare, pentru cã dacã vã uitaþi la poziþia 9, în criteriile stabilite în anexã, în partea finalã scrie foarte clar: ”Nu se iau în considerare schimbãrile acþionarului principal, realizate prin tranzacþii pe piaþa organizatã de capitalÒ.

Sunteþi de acord cu amendamentul formulat sau nu?

Suntem de acord, iar faptul cã acele cesiuni de acþiuni ºi pãrþi sociale n-au fostÉ

Sunteþi de acord cu amendamentul formulat de domnul senator Pusk‡s?

În ceea ce priveºte tranzacþiile pe piaþa de capital, da, ceea ce s-a preluat în raport.

Piaþa de capital, dar dânsul a spus încã douã situaþii: atunci când acþionariatul nu s-a schimbat din culpa acþionarilor, rezulta o datã, ºi a dat exemplu: deces ºi nu mai ºtiu ce, ºi atunci când societatea s-a privatizat, fiind vorba de societate de stat.

La privatizare o societate beneficiazã de facilitãþi pe actul normativ care prevede privatizarea, deci aceastã ordonanþã nu se referã la facilitãþile în caz de privatizare, iar actul normativ descurajeazã cesiunile de acþiuni ºi de pãrþi sociale. Bineînþeles cã nu a avut în vedere acele situaþii de deces, dar nu înseamnã cã în caz de deces o firmã trebuie sã aibã neapãrat obligaþii.

Deci nu sunteþi de acord decât cu ceea ce s-a prins la comisie, la amendamentul nr. 9, anexã, pct. 4. Cu restul amendamentelor sunteþi de acord, da?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendamente aprobate cu 104 voturi pentru ºi 4 abþineri.

Domnule senator, nu am cum sã

- Domnilor senatori,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 104 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

La punctul 14 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea, în sistem descentralizat, în domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, domnul profesor Otiman este prezent.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege supus aprobãrii dumneavoastrã urmãreºte armonizarea legislaþiei specifice în domeniu ºi, totodatã, acordarea unor avansuri preliminare numai pentru iniþierea programelor ºi a proiectelor de cercetare. De asemenea, acordarea de avansuri pe stadii de realizare a contractului de finanþare, recuperarea avansurilor acordate pânã la sfârºitul anului bugetar ºi stabilirea de condiþii de acordare ºi recuperare a avansului prin conturi de finanþare.

Având în vedere cã la comisia de specialitate s-au adus anumite amendamente proiectului aprobat de Camera Deputaþilor suntem de acord cu aceste amendamente ºi vã rugãm sã aprobaþi proiectul în forma aprobatã de Camera Deputaþilor, amendatã prin raportul comisiei de specialitate.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule profesor, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a luat în dezbatere Ordonanþa Guvernului nr. 3/2002 ºi a fost de acord,

prezentând raportul în varianta Camerei Deputaþilor, cu trei amendamente care se referã, în mod deosebit, la o formulare mai corectã a textului.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Dacã nu doriþi, vã rog sã observaþi cã existã douã amendamente acceptate în comisie, existente în raport. Le supun pe amândouã votului dumneavoastrã, au fost acceptate de toþi colegii din comisie.

Vã rog sã vã pronunþaþi în primul rând asupra amendamentelor existente în raportul comisiei. Vã rog sã le votaþi.

Amendamente aprobate în unanimitate de plenul Senatului, cu 103 voturi.

- Stimaþi colegi,

Mai avem un proiect de lege, propunerea legislativã privind exercitarea profesiei de psiholog, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Psihologilor din România.

Invit iniþiatorii sã ia loc.

Daþi-mi voie sã vã anunþ cã sunt prezenþi în salã, solicitând accept din partea noastrã, reprezentanþi ai acestei profesii. Existã raport din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Sunt câteva amendamente.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi invitaþi,

## Stimaþi colegi,

Supunem atenþiei dumneavoastrã propunerea legislativã privind exercitarea profesiei de psiholog, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea colegiului psihologilor din România, într-un moment în care ºtim cu toþii câte probleme grave s-au creat, tocmai din cauzã cã, în nenumãrate situaþii, persoane care au dat un aviz psihologic nu aveau pregãtirea profesionalã necesarã sau nu se ridicau la nivelul cerinþelor impuse de practicarea psihologiei. Dupã cum rezultã ºi din expunerea de motive, numãrul mare de licenþiaþi în psihologie se explicã prin resimþirea, la un moment dat, a lipsei acute de specialiºti ºi creºterea cerinþei de asistenþã psihologicã pe toate planurile vieþii economico-sociale a þãrii. Practicarea profesiunii de psiholog, fãrã a respecta anumite standarde, aduce grave prejudicii societãþii.

Dorim ca reglementarea pe care v-o înaintãm spre dezbatere ºi adoptare sã devinã un act normativ care sã ne asigure cã profesiunea de psiholog va fi practicatã numai de specialiºti în domeniul psihologiei. Vã asigurãm cã ea este aºteptatã cu mult interes atât de corpul profesoral al psihologilor, cât ºi de oamenii obiºnuiþi care se confruntã cu probleme deosebite, dificile atât la locul de muncã, cât ºi în viaþa personalã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator Matei Vintilã dacã doreºte ºi Domnia sa sã intervinã.

Nu. Expunerea de motive am fãcut-o împreunã cu colega mea.

Mai devreme pãrea foarte interesat ºi de aceeaÉ

Doream sã salut prezenþa profesorilor de la facultatea de psihologie, în frunte cu domnul decanÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã nu faceþi campanie electoralã ºi sã vã referiþi la textul de lege.

Din cele opt amendamente pe care le-am propus comisiei sesizate în fond nu îl mai susþinem pe primul, pentru cã au remediat redactarea textului într-una din cele douã variante posibile, introducând conjuncþia ”ºiÒ; susþinem însã toate celelalte amendamente, de la 2 la 8 inclusiv. Am sã vã dau voie sã intervin de aici

la fiecare text, cu amendamentul propus de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pentru a fi luate în considerare.

Mulþumesc.

În primul rând, sã le rezolvãm procedural.

Prima problemã: comisia sesizatã în fond, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã este de acord cu amendamentele propuse de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri?

Da, suntem de acord cu amendamentele, doar la poziþia 26 noi avem o reformulare acolo. Poziþia 26 art. 20.

Art. 20 cu asistenþaÉ

É ºi a studenþilor. Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã referiþi la propunerea legislativã.

La expunerea de motive am lucrat împreunã cu colega mea Rodica ªelaru.

Îl consult pe domnul Ioan Nicolaescu.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, luând în discuþie propunerea legislativã, o avizeazã favorabil ºi, în acelaºi timp, o propune dezbaterii.

Menþionez cã faþã de propunerile fãcute de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri avem o singurã reformulare, pentru acurateþe, la poziþia 26 ºi 20.

Da, vã mulþumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Predescu, vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte,

Comisia, gãsindu-se în dificultate în prima zi în care trebuia sã dea avizul, a înaintat a doua zi. Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a lucrat într-un ritm mai accelerat ºi avizul nostru a ajuns o datã cu redactarea raportului dânºilor.

La 20, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu a intervenit.

Am intervenit. Am cerut chiar eliminarea textului.

A, la punctul 2! Al doilea amendament din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Iar noi am reformulat textul.

Am spus aºa: ”Colegiul psihologilor din România, la solicitarea instanþei, acordã consultanþã de specialitate în cauzele judiciare în care sunt implicaþi psihologii autorizaþiÒ.

Asta aduce mai degrabã a expertizã, sã ºtiþi. Discutãm amendamentul, dar vreau sã vã spun de acum, ca sã gândiþi ºi dumneavoastrã pânã îi vine rândul textului. Implicarea colegiului în litigii, fie de contencios, dar mai ales penale, nu este recomandabilã, pentru cã ei se aflã în acea situaþie datoritã încãlcãrii legii, fie ilicit civil, fie ilicit penal, datoritã încãlcãrii care reglementeazã profesia, normelor profesiei ºi aºa mai departe.

Prin urmare, nu este dreptul colegiului de a susþine încãlcãri ale legii de cãtre cei care sunt membri aiÉ

S-a spus: ”La solicitarea instanþei acordã consultaþie de specialitateÒ.

Nu schimbã datele ºi nu remediazã defecþiunile propunerii dumneavoastrã, pentru cã dacã este aºa atunci treceþi spre altã faþetã, vã îndreptaþi spre traficul de influenþã, ceea ce nu este permis, în nici un caz.

Vedeþi, noi am întâmpinat aceastã dificultate, domnule preºedinte, vã amintiþi, ºi la Statutul poliþistului. Poliþiºtii veniserã cu aceeaºi pretenþie ºi am reconsiderat textul, eliminând în totalitate pretenþiile acestea. Autoritatea trebuie sã rãmânã autoritate, iar cei de sub autoritate trebuie sã rãmânã sub puterea legii, nu sub protecþia autoritãþii atunci când încalcã legea. Acesta este principiul fundamental ºi de la el nu ne putem abate.

Atunci ºi în domeniul medical consultanþa de specialitateÉ

Vã rog, dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Dacã nu, înþelegând cã grupurile parlamentareÉ

Renunþãm la reformulare.

Imediat revenim la texte, ca sã nu ne încurcãm, dar sã consemnãm cã grupurile parlamentare susþin proiectul de lege.

Dintre amendamente, reprezentantul Executivului, care este punctul dumneavoastrã de vedere cu privire la amendamentele din raportul Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã ºi punctul de vedere cu privire la amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri?

## Aceea înseamnã expertiza.

Dacã este nevoie, instanþa dispune expertizã de specialitate, pe problematica materiei pe care n-a respectat-o, el susþine cã a respectat-o ºi se pronunþã expertiza dacã a respectat întru totul normele legale, normele tehnice specifice etc., pentru cã, vedeþi, el este deja în litigiu, fie de contencios administrativ pentru încãlcare, a produs pagube, a creat prejudicii ºi mai este un impediment. Adesea colegiul va fi parte responsabilã civilmente. Va fi chemat sã rãspundã alãturi de autor pentru pagubele pricinuite ºi nu puteþi avea ºi apãrãtorul lui, ºi apãrãtorul legii, ºi apãrãtorul intereselor proprii. Se complicã prea mult situaþia. Lãsaþi legea sã fie clarã, limpede ºi psihologul, ca profesionist, sã ºtie cã se supune legii ºi obligaþiilor profesionale, ca în toate profesiile, de altfel. Nici o profesie nu are o asemenea abatere.

## Da, mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu vã reamintesc cã aceeaºi discuþie am purtat-o ºi în momentul în care am discutat despre Statutul poliþistului, când se dorea o autoritate ca poliþia sã îi protejeze pe poliþiºti ºi atunci când nu respectau legea fie din punct de vedere penal sau administrativ. Existând acel conflict de interese constante în momentul în care sãvârºeºte fie o abatere disciplinarã, fie o infracþiune. Sã lãsãm deschisãÉ

Deci susþineþi raportul, domnule senator Predescu.

Toate celelalte amendamente, de la 2 în continuare, le susþinem.

ªi sunteþi de acord cu amendamentele propuse de celelalte comisii? Ca sã ºtiu cum sã le discut.

Nu avem obiecþii.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai întâi aº vrea sã subliniez faptul cã suntem de acord cu promovarea acestei iniþiative legislative ºi, de asemenea, suntem de acord cu amendamentele din raportul comisiei de specialitate.

ªi cu amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri?

În legãturã cu amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri vreau sã spun cã acest amendament poate fi luat în considerare, având în vedere respectarea principiului deja adoptat ºi în actele normative anterioare.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Iniþiatorii, sunteþi de acord cu amendamentele?

## **Domnul Matei Vintilã:**

Suntem de acord, în totalitate, cu amendamentele propuse de Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Regretaþi cã aþi fãcut o propunere?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Nu, nu regretã.

Primul amendament este cel de eliminare a art. 20, ca sã clarificãm aceastã disputã ºi sã nu rãmânã în textul de lege.

## Iniþiatorii sunt de acord.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri de eliminare a art. 20 din textul legii.

Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Stimaþi colegi, pentru cã nu existã dispute pe amendamentele formulate în primul rând de colegii din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, le

105 voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

De data aceasta aplaudã ºi senatorii, ºi profesorii, ºi psihologii, ºi studenþii ºi chiar ºi mass-media.

Vã mulþumim foarte mult.

Felicitãri iniþiatorilor, felicitãri celor cãrora li se adreseazã legea!

Stimaþi colegi, vã rog, cei care doriþi sã vã retrageþi, s-o faceþi în liniºte, pentru a putea sã intrãm în ultimul punct din ordinea de zi.

Stimaþi colegi, vã rog sã pãstraþi ordine în salã. Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Ultimul punct din ordinea de zi, ”Întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.Ò

Îl invit pe domnul senator Petru Pop.

Domnul senator Petru Pop, vã rog! Mai formulaþi întrebarea sau renunþaþi?

Nu, nu renunþ. Aºtept sã se facã un pic de ordine în plen.

Sã vinã chestorii sã facã ordine în salã! Stimaþi colegi, Nu mã obligaþi sã fac apel la chestori.

Vã rog sã vã ocupaþi locurile, stimaþi colegi care aþi rãmas în salã.

Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Onorat plen al Senatului României,

Întrebarea mea este adresatã Guvernului României, domnului ministru al finanþelor Mihai Tãnãsescu.

Obiectul întrebãrii.

Domnule ministru, în conformitate cu prevederile art. 111 din Constituþie, vã rog sã-mi rãspundeþi care este valoarea datoriilor restante, la 31 martie 2002, cãtre bugetul de stat, ale contribuabililor ºi la ce capitole bugetare sunt aceste restanþe?

Solicit o listã a debitorilor pentru fiecare capitol, cu sumele aferente, ºi pentru fiecare datornic cãtre bugetul statului.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Triþã Fãniþã, iertaþi-l pe domnul senator Pop. Îi permiteþi totuºi sã finalizeze intervenþia, domnule senator?

Repet?

Nu, numai partea finalã.

Interpelarea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice. Noi am consemnat, nici o problemã!

Atunci repet.

Nu, nu. De ce sã repetaþi, cã noi am înregistrat-o?!

Pãi, mã gândeam cã am vãzut cã, într-adevãrÉ

Vã mulþumesc foarte mult.

Invit la tribunã pe doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o întrebare adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Ministerul a elaborat, cu numerele 25241 ºi 25242/2002, metodologiile privind criteriile de acordare a salariilor de merit, respectiv a gradaþiilor de merit pentru cadrele didactice din învãþãmântul preuniversitar.

Între cadrele didactice ce predau discipline de specialitate ca: muzicã, educaþie fizicã, desen, din unitãþile ºcolare obiºnuite ºi cele ce predau aceste discipline în învãþãmântul vocaþional se creeazã un decalaj substanþial în ceea ce priveºte numãrul de puncte acumulate pentru acordarea gradaþiilor respective ºi, implicit, accesul spre aceste gradaþii în favoarea ultimului segment.

Întrebãm ministerul de ce nu stabileºte grile cu punctaje separate în vederea acordãrii acestor gradaþii de merit?

Rugãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Invit la tribunã pe domnul senator Corin Penciuc. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Conþinutul întrebãrii:

Capitolul 5 din programul de guvernare al Partidului Social Democrat prevede dezvoltarea sectorului privat al serviciilor medicale, proces ce va demara cu participarea unitãþilor medicale ambulatorii de specialitate, precum ºi a unitãþilor spitaliceºti.

Prin Hotãrârea nr. 717/9 august 2001, Guvernul României a aprobat strategia privind participarea sectorului privat la îmbunãtãþirea performanþei sistemului sanitar din România.

Faþã de sarcinile ºi termenele stabilite prin programul de guvernare, vã rog, doamnã ministru, sã ne precizaþi care este stadiul elaborãrii normelor de privatizare a unitãþilor spitaliceºti ºi ambulatorii de specialitate ºi, în eventualitatea cã ele au fost finalizate, care sunt termenele lor de aplicare.

A doua întrebare, când consideraþi cã vor fi operaþionale casele de asigurãri de sãnãtate private, obiectiv prioritar prevãzut în programul de guvernare, în vederea susþinerii financiare a serviciilor medicale. Aº dori rãspuns scris.

Vã mulþumesc.

La interpelãri, o invit, din nou, pe doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Aveþi cuvântul, doamna senator!

Vã mulþumesc.

Interpelarea este adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

În rãspunsul la interpelarea noastrã din 4 martie 2002, prin care ne exprimam îngrijorarea faþã de situaþia bolnavilor TBC ºi accesul gratuit al acestora la investigaþiile ºi tehnica de vârt oferite de laboratoarele ºi specialiºtii Institutului ”Marius NastaÒ, doamna ministru Daniela Bartoº recunoaºte cã actualele norme, respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 1.245/6.12.2001, conþin prevederi ce nu cuprind rezolvarea tuturor problemelor bolnavilor TBC, dar Ñ spune Domnia sa Ñ ministerul ºi Institutul ”Marius NastaÒ au fãcut demersuri pe lângã Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi Colegiul Naþional al Medicilor pentru a gãsi soluþii de remediere.

Se pare însã cã aceste demersuri, ca ºi protocolul încheiat între minister ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate nu au fost decât praf aruncat în ochii opiniei publice.

Din birouri, specialiºtii Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate au calculat greºit normele de aplicare a Programului naþional privind TBC-ul. Astfel, pentru a fi trataþi, bolnavii de TBC sunt reþinuþi în spital numai 28 de zile, în loc de 45, cât e minim necesar, ca sã nu vorbim de 60 de zile prevãzute de recomandãrile Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii.

Aºa s-a ajuns cã, la aceastã orã, spre exemplu, în judeþul Iaºi, se înregistreazã una dintre cele mai mari incidenþe ale tuberculozei din þarã, cu peste 1.400 cazuri aflate sub tratament, în condiþiile în care în întreaga Austrie, o þarã europeanã, sunt în jur de 1.350 bolnavi TBC.

Întrebãm ministerul ºi pe doamna ministru când ºi cum considerã cã se va rezolva radical problema TBCului în þara noastrã.

Rugãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Numai scris?

Numai scris.

Da, mulþumesc.

Deja e pregãtit, îl primeºte miercuri, când vine doamna ministru.

Domnul senator Ionel Alexandru. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Dupã depunerea jurãmântului, în calitatea pe care o aveþi, indiferent de ocazii, v-aþi angajat în faþa electoratului ºi a noastrã sã iniþiaþi o anchetã în urma cãreia sã fie clarificate toate aspectele ce þin de privatizarea ”RomtelecomÒ.

Cu toate cã a trecut mai bine de un an de la aceastã promisiune, nici pânã în prezent nu am fost informaþi dacã s-a demarat aceastã anchetã, care este stadiul ei, la ce concluzii s-a ajuns ºi ce mãsuri aþi dispus pentru recuperarea celor 75 milioane dolari plãtiþi ilegal unor firme sau diferitelor persoane.

Datoritã acestei situaþii vã întreb, domnule prim-ministru, care sunt interesele ce fac ca aceastã afacere pãguboasã pentru România sã nu fie descâlcitã, astfel încât sã se rezolve aceastã problemã? Vã rog, de asemenea, sã ne comunicaþi cine conduce comisia de anchetã, care sunt concluziile la care a ajuns aceasta în prezent.

Doresc rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Tot abuziv?

Cred cã am oferit cuvântul tuturor colegilor care au fost înscriºi pe liste.

Mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Bunduc. Interpelare adresatã Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Interpelarea mea are urmãtorul conþinut.

În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) ºi (2) din Constituþia României, mijloacele de informare în masã au obligaþia sã informeze corect ºi la timp cetãþenii români pentru ca aceºtia sã poatã evalua evenimentele politice din þarã ºi strãinãtate numai pe baza unor fapte ºi situaþii adevãrate.

În campania electoralã din Franþa pentru alegerea preºedintelui, Televiziunea Românã, impunând cenzura, nu a informat corect cetãþenii români, deoarece diverºi comentatori ºi pretinºi analiºti politici au criticat faptele ºi poziþia unui candidat fãrã a le prezenta ºi, în acelaºi timp, au lãudat poziþia ºi programul candidatului advers.

Datoritã acestor practici de manipulare a opiniei publice din România, cetãþeanul român, care plãteºte cu regularitate abonamentul pentru buna funcþionare a postului naþional de televiziune, se vede în imposibilitatea de a putea înþelege de ce un candidat a fost mereu lãudat, iar celãlalt criticat.

Vã rugãm sã ne comunicaþi, domnule ministru, ce mãsuri intenþionaþi sã luaþi pentru ca Televiziunea Românã sã devinã o instituþie fãrã cenzurã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator PŽter Eckstein-Kov‡cs.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã ºi sunã astfel:

În anul 1999 s-a ridicat în comuna Sãrmaº, judeþul Mureº, un bust al lui Ion Antonescu, în lipsa autorizaþiei de construcþie ºi a altor formalitãþi prevãzute de lege. Nici primarul comunei, domnul Gheorghe Floare, ºi nici prefectul judeþului nu au luat nici o mãsurã în vederea îndepãrtãrii monumentului, deºi aveau aceastã obligaþie în conformitate cu dispoziþiile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002.

Solicit rãspuns în scris.

Mulþumesc.

S-a dat jos abuziv.

Solicit ºi eu cuvântul, domnule preºedinte.

Nu sunteþi înscris. Vã rog, poftiþi! Nu sunteþi înscris.

Insist, domnule preºedinte!

Nu am nimic împotrivã, poftiþi! Bãnuiesc cã vreþi sã transformaþi declaraþia politicã în renume.

Nu, pe cuvântul meu cã aºa scrie.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Domnule ministru, ca botoºãnean, probabil cunoaºteþi cã, în judeþul al cãrui senator sunteþi, existã ºi un oraº cu numele de Sãveni, oraº care, odinioarã, a avut o industrie ºi o agriculturã înfloritoare, oraº în care oamenii munceau ºi trãiau în liniºte ºi pace, unde aveau tot ce îi trebuie unei comunitãþi de peste 15.000 de locuitori. Se pare cã perioada de tranziþie, care parcã nu se mai terminã pentru locuitorii acestui oraº, a adus numai ºi numai necazuri, au dispãrut locurile de muncã, prin distrugerea sistematicã ºi ireversibilã a ceea ce a însemnat industria, fondurile alocate consiliului local au fost din ce în ce mai mici, probabil raportate la cele vãrsate la bugetul de stat, proasta gospodãrire a comunitãþii a dus la o situaþie jalnicã în care se aflã oraºul, care aratã acum ca o localitate fãrã viaþã, cu multe construcþii neterminate, cu spitale în stare de faliment, unde bolnavii din cele peste 15 comune ºi oraºul Sãveni îºi aduc mâncarea de acasã, unde Liceul Ciuc ºi ºcolile generale fac programul cu elevii la lumina lãmpii ºi a lumânãrii, care, de multe ori, parcã ne face sã credem cã nu suntem departe de condiþiile de trai ale bordeienilor lui Sadoveanu.

Problema cea mai acutã a locuitorilor, care poate sã provoace, la orice orã, o epidemie de boalã este apa potabilã a oraºului. Iniþial, locuitorii din Sãveni au folosit apa din niºte puþuri, dar populaþia ºi dezvoltarea industriei a evoluat, aºa cã s-a apelat la alimentarea cu apã din iazul de la Negreni, localitate în amontele oraºului Sãveni.

Toate bune ºi frumoase, numai cã în aceste iazuri, conform indicaþiilor ºi cifrelor de plan, trebuiau crescuþi peºtii în sistem intensiv. Ca atare, s-a trecut la folosirea furajelor în creºterea peºtilor, nivelul apei din acumulãri ascunzând, datoritã secetei prelungite, ºi apa. Din punct de vedere biologic a devenit apã moartã, care, în urma analizelor efectuate, s-a constatat cã nu mai poate fi consumatã.

De mai bine de 8 ani, edilii oraºului Sãveni ºi ai judeþului se chinuie sã facã o alimentare cu apã din Prut pentru oraºul Sãveni ºi pentru încã 23 de localitãþi din jurul oraºului Sãveni. S-au fãcut toate demersurile, s-au obþinut toate avizele care au dus la emiterea Hotãrârii Guvernului nr. 343 din 10 mai 1996, semnatã de cãtre distinsul preºedinte al Senatului, domnul Nicolae Vãcãroiu, la acea vreme prim-ministru, ºi de cãtre domnul Cozmâncã ºi totul a rãmas, vorba româneascã, ca în tren. Locuitorii carã apã potabilã de la fântânile din oraº sau din localitãþile învecinate, cei de la spitale carã apa cu sacaua, elevii trebuie sã îºi aducã apa cu sticla de acasã sau sã bea de la o instalaþie improvizatã la ºcoalã, iar pentru a folosi apa din instalaþii ca apã menajerã este foarte riscant, datoritã mirosului insuportabil emanat ºi a ceea ce conþine apa respectivã.

Nu, pe cuvântul meu cã aºa scrie. Contez pe bunãtatea dumneavoastrã.

Nu e vorba de bunãtate. Unde-i lege, nu-i tocmealã! Vã rog, domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru, în consideraþia mandatului pe care l-aþi petrecut la tribuna Parlamentului, vã invit la rãspuns, primul dintre miniºtri, vã rog.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** Ñ _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Nu am fost atent.

Aþi vãzut ce înseamnã sã fiþi neatent? Pierdeaþi trenul.

Mulþumesc, domnule preºedinte, ºi pentru prioritate. Secretar de stat Dumitru Pâslaru, Ministerul Culturii ºi Cultelor. Am onoarea sã rãspund interpelãrii adresate de domnul senator Dumitru Petru Pop primului-ministru, în legãturã cu aceeaºi Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiunii contra pãcii ºi omenirii. Nu îmi propun sã comentez aprecierile subiective ale domnului senator la adresa domnului prim-ministru Adrian Nãstase, care sunt, din fericire pentru domnul senator, protejate de imunitatea parlamentarã, expresii referitoare la o crasã lipsã de bun-simþ ºi apucãturi totalitare, dictatoriale, urã faþã de principiile oricãrui stat de drept, dispreþ faþã de principiile democraþiei, atitudine discreþionarã, abuzivã.

Tare, domnule senator, prea tare!

Vã mulþumesc. Vã adresez însã rugãmintea sã revedeþi prevederile din regulament, pentru cã scrie foarte clar ce este o întrebare ºi o interpelare, ºi ce este o declaraþie politicã. ªi, în al doilea rând, sã observaþi cã nu aveþi voie sã puneþi 5 întrebãri. Întrebarea nr. 5, peste punctul 17, nu? Acolo scrie clar câte întrebãri ºi câte interpelãri are dreptul sã punã un parlamentar. Deci dacã ministrul are obligaþia sã vã rãspundã, ºi eu susþin acest lucru, cã are obligaþia, eu cred cã ºi noi avem obligaþia sã respectãm regulamentul.

Am înþeles, domnule preºedinte. Vã mulþumesc.

ªtiþi de ce vã spun aºa? Cã nu e vina mea cã nu v-am dat cuvântul la declaraþii politice, dar declaraþia dumneavoastrã pe douã pagini a însemnat 7 minute astãzi. Desigur cã nu au mai fost alþi colegi dupã dumneavoastrã, cã, altfel, din nou vã opream, ºi dupã aceea îmi spuneaþiÉ

Jumãtate din Codul penal aþi încãlcat!

Din pãcate, 90% din termenii interpelãrii sunt compuºi din asemenea alegaþii regretabile pentru domnul senator Dumitru Petru Pop. Îmi pare rãu, cu toatã prietenia, sã o spun.

În legãturã cu problema de fond, dacã existã un temei legal ºi o justificare moralã pentru întreþinerea cultului mareºalului Ion Antonescu, consider cã rãspunsul cel mai nuanþat îl constituie Memorandumul la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002, pe care l-am iniþiat ºi pe care îmi voi permite sã îl reproduc, întrucât este evident cã domnul senator nu l-a parcurs.

În timpul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, deºi în România s-a instaurat în anul 194...

Domnul secretar de stat, l-a parcurs. Aþi uitat cã ºi dânsul, ºi noi? Daþi-i rãspunsul scris domnului senator. ªtiþi de ce? Am participat la dezbaterile acestea 4 ore la Comisia juridicã...

La care a participat ºi domnul senator Dumitru Petru Pop.

Sigur cã da. Domnul senator Pop a fost prezent ºi, la urmã, voia încã o jumãtate de orã de dezbateri. Daþi-i, vã rog, rãspunsul în scris.

Bine. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc. Sunteþi de acord? Sigur, dumneavoastrã doriþi rãspunsul în scris, deºi l-aþi avut ºi prin prezenþa domnului secretar de stat, dar ºi prin cuvântul domnului ministru Rãzvan Theodorescu, care vã spun cã a avut un cuvânt deosebit, atunci, în Comisia juridicã. S-ar putea sã nu fiþi mulþumit, dar aceasta este o altã problemã.

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte!

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Eu nu ca sã treacã acum timpul, dar dacã ne gândim la fond, eu nu ºtiu dacã la ora actualã în þara noastrã, în România, exista o stare de necesitate pentru a se emite ordonanþã de urgenþã ºi a dezbate problema holocaustului sau a dezbate faptul cã mareºalul Ion Antonescu a fost sau nu a fost criminal de rãzboi.

Domnule senator, spre deosebire de dezbaterea din Comisia juridicã, în ceea ce mã priveºte eu cunosc foarte bine regulamentul, motiv pentru care vã adresez rugãmintea cã, dacã dumneavoastrã apreciaþi cã nu a fost holocaust sau cã nu a fost stare de urgenþã, sã sesizaþi Curtea Constituþionalã, prin care sã atacaþi dumneavoastrã acea ordonanþã la Curtea Constituþionalã, pe motiv de fond. Deocamdatã, existã un proiect de lege în dezbatere în Senat. Sigur cã fiecare partid ºi fiecare grup parlamentar, ºi fiecare parlamentar are dreptul la cuvânt, are dreptul sã îºi exprime opinia prin vot, restul o fac istoricii. Cinci ore am ascultat, acolo, numai dezbateri de istorie ºi 15 minute dezbateri de drept.

Am toatã stima, domnule preºedinte, o fac istoricii, dar vãd cã noi nu îi ascultãm pe istorici.

O sã-i ascultãm când va veni timpul.

Eu îi mulþumesc domnului ministru, dar nu sunt mulþumit pentru faptul cã Ñ ºi vã rog sã îmi permiteþi douã cuvinte Ñ, dacã facem un gram de comparabilitate, nu numai dupã mine, ci dupã poporul român, dupã

naþiunea românã, Antonescu este erou naþional ºi venim acum sã îl facem criminal de rãzboi, pe el, care nu a fost judecat la NŸrnberg, iar dincolo, vecinul nostru, Horthy, este adus de la Lisabona cu cortegiu ºi cu atâta fast ºi i se pune ºi bustul...

Acum vreþi sã legiferãm noi ºi pentru Ungaria?

Poftim?

Pânã acum aþi spus de ce legiferãm în România, iar acum de ce nu legiferãm în Ungaria, sã îl interzicem pe Horthy? Asta-i culmea!

Pãi, dacã era mareºalul Ion Antonescu cu douã sãptãmâni mai repede la guvernarea þãrii, Ardealul de Nord nu mai era al Ungariei, iar cei 250.000 de evrei nu mai erau în crematoriile de la Berkenau, Dachau, Auschwitz etc. ªi cum v-am spus ºi atunci în comisie, familiile lui Reihman, lui Egon, lui Guttman etc., cu care am copilãrit, nu s-au reîntors, acolo fiind holocaustul!

Da, este un punct de vedere.

Pe tema aceasta am mai putea discuta, dar nu mai spun decât un singur lucru: cã acestui mareºal Ion Antonescu i s-a acordat, de cãtre regele Ferdinand, Ordinul ”Mihai ViteazulÒ, când în 1919, la 6 august, a ocupat Budapesta ºi a distrus comunismul, respectiv trupele lui Bela Kun din centrul Europei. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator, pentru înþelegerea pe care o manifestaþi în legãturã cu interpelarea pe care aþi formulat-o.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Dacã îmi mai permiteþi încã douã cuvinte, domnule preºedinte. Acest bust este acum la Târgu-Mureº. ªi eu am contribuit pentru el. Nu l-am putut pune pe stradã, în faþa unitãþii militare ”Mihai AntonescuÒ, ci a trebuit sã îl ducem la biserica din Sãrmaº, acolo fiind pus pe soclu, iar acum pãrintele a primit ordin scris de la Direcþia de Culturã Mureº sã fie luat de pe soclu.

Vã rog sã verificaþi prevederile ordonanþei, pentru cã în ordonanþã scrie foarte clar cã nici nu trebuie sã îl aruncaþi, dimpotrivã, scrie în ordonanþã ce puteþi sã faceþi.

Am sã îl aduc la mine în curte.

Îl aduceþi la dumneavoastrã, îi faceþi ºi un soclu de marmurã, ºi mai mare, ºi sã vã rugaþi zilnic.

Deci vã rog, îl invit la cuvânt pe domnul secretar de stat Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

O sã dau rãspuns la interpelarea domnului senator Ilie Petrescu, formulatã în ºedinþa din 29 aprilie 2002.

Din cuprinsul interpelãrii rezultã cã domnul senator sesizeazã faptul cã mulþi cetãþeni din comuna Slivileºti, satul ªura, judeþul Gorj, au fost prejudiciaþi, pierzându-ºi dreptul de proprietate asupra unor terenuri, în urma unor procese mai mult decât discutabile, judecate pe baza unor probe falsificate eliberate de Arhivele Statului, Filiala Gorj, ºi de funcþionari din Primãria Slivileºti, inginerul agronom, secretarul, primarul etc., probe acceptate de anumiþi magistraþi de la Judecãtoria Motru.

Faptul cã domnul senator s-a adresat unei autoritãþi care face parte din puterea executivã, sesizând neregularitãþi ale unor magistraþi care fac parte din puterea judecãtoreascã, ne face sã credem cã Domnia sa a omis faptul cã în prezent în România funcþioneazã principiul separaþiei puterilor în stat.

În mãsura în care se apreciazã cã hotãrârile judecãtoreºti pronunþate la Motru, care i-ar fi prejudiciat pe cetãþenii în cauzã, erau nelegale ºi netemeinice, ele puteau fi atacate cu recurs sau cu apel, dupã caz.

Altã cale legalã pentru îndreptarea acestora nu existã, stimate domnule senator. În orice caz, ministrul administraþiei publice nu are nici un fel de competenþã în materie.

Cât priveºte faptul cã judecata s-ar fi fãcut pe baza unor probe falsificate, ministerul nostru nu are nici un fel de mijloc la îndemânã pentru a verifica ºi a stabili dacã probele în cauzã erau sau nu erau false.

În România existã autoritãþi specializate ºi abilitate de lege în acest domeniu, este vorba de înseºi instanþele de judecatã superioare celei de la Motru sau de cãtre Parchet. Persoanele în cauzã puteau fi îndrumate sã se înscrie în fals împotriva probelor în primirea...

Domnule secretar de stat, cãrui domn senator îi rãspundeþi?

Domnului Petrescu, Ilie Petrescu! Nu?

Da, mulþumesc, nu ºtiam dacã este prezent sau nu.

Nu ºtiu, este sau nu este?

Este, vã rog.

Eu am anunþat de la început cã dau rãspuns domnului senator Ilie Petrescu.

Nu am înþeles eu foarte clar.

Mai am o frazã ºi am terminat.

Nu, dar l-am vãzut pe banca miniºtrilor ºi am crezut cã dânsul nu mai este senator, am crezut cã a intrat la guvernare.

Acestea erau singurele cãi procedurale legale pentru soluþionarea problemelor semnalate prin interpelare.

În consecinþã, apreciem cã interpelarea dumneavoastrã a fost adresatã în mod eronat Ministerului Administraþiei Publice.

Cu stimã, semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Îl avem prezent, atunci, pe domnul secretar de stat Costache Ivanov ºi o sã ascultãm rãspunsul din partea Ministerului Justiþiei.

Vã rog frumos sã pãstraþi ordine în salã. Observaþi cu câtã seriozitate tratãm problemele.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

Am sã susþin acelaºi lucru pe care l-a afirmat ºi domnul secretar de stat Fleºariu, în sensul cã litigiile unor cetãþeni din comuna Slivileºti, sat ªura, judeþul Gorj, sunt destul de numeroase, unele dintre ele fiind în faza în care s-au pronunþat hotãrâri definitive ºi irevocabile ºi deci împotriva lor persoanele interesate ar urma Ñ dacã doresc lucrul acesta, pentru cã în materia aceasta funcþioneazã principiul disponibilitãþii Ñ sã se adreseze Parchetului General, respectiv procurorului general, pentru ca în respectivele pricini, dacã sunt întrunite prevederile Codului de procedurã civilã, respectiv prevederile art. 330, sã declanºeze recurs în anulare, dar asta se poate face doar în condiþiile în care sunt respectate cerinþele legii, în primul rând dacã mai este îndeplinitã condiþia termenului.

Deci nu are Ministerul Justiþiei o altã posibilitate de a rectifica eventualele erori care aceºti cetãþeni pretind cã s-ar fi produs în cadrul soluþionãrii acestor litigii de cãtre instanþele judecãtoreºti.

O altã serie de litigii sunt în curs de judecatã ºi atâta timp cât aceste litigii sunt pe rol nu s-au pronunþat hotãrâri care sã fie definitive ºi irevocabile, cetãþenii respectivi trebuie sã ºi facã apãrãrile legale în faþa acestor instanþe, urmând sã aºtepte soluþia ce se va pronunþa. Dacã cumva, dupã ce aceste hotãrâri vor deveni definitive ºi irevocabile, la fel nu le rãmâne decât calea unor recursuri în anulare, deci folosirea unor cãi extraordinare de atac. În acest rãspuns noi am fãcut o enumerare a tuturor acestor litigii. O sã transmitem rãspunsul nostru, scris domnului senator, cu rugãmintea de a le comunica respectivilor cetãþeni cã acestea sunt cãile pe care trebuie sã pãºeascã pentru a-ºi dobândi Ñ la fel ca ºi alþi cetãþeni, nu numai dumnealor Ñ drepturile pe care le pretind, dar numai în condiþiile legii.

Da, vã mulþumesc.

Sunteþi mulþumit de rãspunsurile oferite atât de domnul secretar de stat Fleºariu, care a revenit la prima dragoste, s-a aºezat pe banca liberalã? Vã rog.

Domnule preºedinte,

La primul aspect pe care domnul ministru secretar de stat de la administraþia publicã l-a menþionat, vreau sã vã spun cã la administraþia publicã eu am fãcut interpelare pentru cã prefectul, conform legii, reprezintã Guvernul în teritoriu. Sub acest aspect am fãcut interpelarea adresatã administraþiei publice, de fapt ºi primarul din acea comunã rãspunde, în baza legii, pe mandatul pe care îl are în acea localitate. Sub acest aspect am fãcut interpelarea, este o situaþie în acea comunã, au venit ºi s-au adresat la biroul senatorial ºi era necesar sã fac aceastã interpelare având...

Vã mulþumesc domnule senator. Acum le spuneþi: ”S-a rezolvat, nu se poate, uitaþi rãspunsulÒ. Vã rog sã înaintaþi rãspunsul scris domnului senator.

Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Gavril Baican. Vã rog sã precizaþi cãrui domn senator îi rãspundeþi, pentru a vedea dacã este în salã. **Domnul Gavril Baican** Ñ _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

La interpelarea domnului senator Mircea Nedelcu rãspunsul ministerului este cã, aºa cum se cunoaºte, Programul de guvernare pentru perioada 2001Ñ2005 prevede, printre altele, o dezvoltare durabilã a sectorului minier.

În acest context, în cele douã companii miniere care opereazã în judeþul Hunedoara au fost întocmite programe de restructurare, în ideea de a face ca aceste unitãþi sã devinã viabile.

Sigur cã aceste unitãþi miniere au parcurs perioade foarte grele, începând cu 1997, când au fost profund restructurate, ºi consecinþele sociale sunt deosebit de grave...

Domnule secretar de stat, vã rog sã mai aºteptãm puþin, pânã terminã de dat explicaþiile domnul secretar de stat Fleºariu, apoi continuãm.

Da, mulþumim.

Prima etapã a unui proces profund de restructurare a început în 1997, la Petroºani, când, aºa cum se cunoaºte, au fost externalizaþi peste douãzeci ºi una de mii opt sute de salariaþi. Sigur cã efectul social este profund, dar, în acelaºi timp, efectul economic este faptul cã subvenþiile au fost reduse cu 42 de procente.

În continuare aceastã companie are pierderi în exploatare, motiv pentru care noul program de restructurare prevede, printre altele, modernizarea a trei mine Ñ este vorba despre minele: Paroºeni, Vulcan ºi Livezeni Ñ, modernizarea unei staþii de spãlare a cãrbunelui, o concentrare a producþiei pe perimetrele cele mai viabile, creºterea investiþiilor Ñ ºi vreau sã îl informez aici pe domnul senator cã este prima datã când în acest sector ºi în Valea Jiului s-au dat alocaþii de dezvoltare, nu numai subvenþii pentru salarii, ºi, în acest mod, pe acest segment de exploatare, care înseamnã extragerea cãrbunelui din Valea Jiului, se asigurã, pentru o perioadã lungã, o producþie între 3,5, pânã la 4,5 milioane tone, la costuri competitive. Pentru a susþine acest lucru vreau sã spun cã atât Termocentrala Mintia, cât ºi Paroºeni sunt prevãzute într-un program de modernizare care va asigura o exploatare raþionalã ºi eficientã din punct de vedere al producþiei de energie electricã.

Sigur cã problema socialã este una din cele mai grele probleme ce trebuie rezolvate în Valea Jiului Ñ ºi nu numai în Valea Jiului, în general, în centrele miniere Ñ ºi aici existã programe complexe în care încercãm sã rezolvãm problemele sociale care au decurs din primele procese de restructurare, dar ºi cele care vor urma. Existã un program special pentru Valea Jiului care este în curs de realizare ºi care, într-o perioadã de 4Ñ5 ani, îºi va arãta efectele.

În ceea ce priveºte cealaltã unitate minierã, este vorba de ”MininvestÒ Deva Ñ mã refer acum numai la zona care este în judeþul Hunedoara Ñ, aici, la exploatarea cuprului, aurului, sunt pierderi importante, numai anul trecut s-au pierdut peste patru sute douã zeci ºi ceva de miliarde peste subvenþia de douã sute ºaizeci de miliarde, motiv pentru care ºi aici procesul de restructurare trebuie sã fie continuat, în sensul de a asigura o exploatare raþionalã a acestor rezerve.

Mulþumesc. Vã rog.

Sã sperãm cã, într-adevãr, peste 2Ñ3 ani, aºa cum aþi afirmat, se vor vedea acele rezultate benefice, însã sã ºtiþi cã pe miner este cam greu sã îl reprofilezi, sã îl scoþi din minã ºi sã îl faci, eu ºtiu, lucrãtor la drumuri ºi poduri, pentru cã e vorba de alt climat ºi dumneavoastrã cred cã aveþi foarte bine în vedere aceste aspecte. De aceea v-am ºi pus întrebãrile respective, cu privire la aspectul social, îndeosebi.

Oricum, mã bucur cã este în atenþia dumneavoastrã aceastã problemã ºi sper cã nu veþi uita de judeþul Hunedoara.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Da, vã mulþumesc.

Mai aveþi alte întrebãri sau rãspunsuri de oferit colegi-

lor?

Mulþumesc frumos domnului ministru pentru rãspunsul amplu pe care mi l-a dat. Bineînþeles, nu pot sã mã declar mulþumit de situaþia socialã care este înregistratã acolo, aºa cum ºi dumneavoastrã aþi subliniat, cred cã nici dumneavoastrã nu sunteþi mulþumit.

Cu aceastã strângere de mânã între puterea legisla-

- tivã ºi puterea executivã, declar închisã ºedinþa Senatului. Vã doresc o searã bunã!

Mâine ºi poimâine, activitate în comisii.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 79/23.V.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei