Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã.

Permiteþi-mi sã deschid ºedinþa de plen a Senatului. Voi fi ajutat de cei doi colegi, domnii secretari Mihai Ungheanu ºi Ion Predescu.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de senatori ºi-au anunþat prezenþa, prin votul electronic, 125. Avem ºase colegi absenþi motivat.

Aþi primit ordinea de zi în mapele dumneavoastrã. Mai avem douã lucruri pe care v-aº propune sã le introducem. Sã aprobãm din nou programul pentru aceastã sãptãmânã, ºi chiar pentru ziua de luni, ºi avem o solicitare pentru procedurã de urgenþã la un proiect de lege ºi sesizarea Curþii Constituþionale pe o serie de legi.

Vã rog, dacã sunt observaþii sau alte propuneri? Nu sunt. Atunci,

Programul de lucru este între orele 15,00 Ñ 19,30, practic, 16,00 Ñ 19,30.

Stimaþi colegi, astãzi, la ora 13,30, a avut loc ºedinþa Birourilor permanente reunite, care au discutat o serie de probleme, în primul rând legate de prezentarea ºi dezbaterea moþiunii de cenzurã, ca urmare a asumãrii rãspunderii de cãtre Guvernul României, prin persoana primului-ministru.

S-a adoptat urmãtorul punct de vedere, în unanimitate, doresc sã subliniez acest lucru: joi, de la ora 9,00, ºedinþã în plen a celor douã Camere.

Ordinea de zi va cuprinde prezentarea în plenul celor douã Camere a moþiunii de cenzurã, deci citirea moþiunii de cenzurã, dupã care urmeazã o serie de rapoarte pe care le aveam programate mai din timp.

Deci vom avea o ºedinþã plinã, de la ora 9,00 la ora 13,00, urmând ca, în conformitate cu prevederile Constituþiei, exact dupã 3 zile, respectiv luni la ora 15,30, sã aibã loc dezbaterea pe marginea moþiunii de cenzurã.

În consecinþã, pentru aceastã sãptãmânã programul se modificã, deci joi nu vom mai avea ºedinþã în plen a Senatului, ci ºedinþã comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor.

De asemenea, luni programul iniþial se modificã ºi vom avea ºedinþã comunã a celor douã Camere, cu dezbaterea moþiunii de cenzurã.

De asemenea, stimaþi colegi, în conformitate cu prevederea art. 102 din Regulamentul Senatului,

Vã propun sã trecem la declaraþii politice. Dau cuvântul, din partea Grupului social-democrat...

Înainte de asta Ñ scuzaþi-mã, domnule Pãunescu! Ñ sã dãm cuvântul colegului nostru domnul senator Liviu Maior, pentru douã minute. Chiar ºi trei pot fi.

## **Domnul Liviu Maior:**

## Onorat prezidiu,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

M-am gândit foarte mult înainte de a-mi citi aceastã stupidã ºi simplã demisie din Senatul României, care se înscrie, prin formulãrile ºi preceptele promovate, în acelaºi tip de discurs dominat de consumerism ºi deloc de ... pic de discurs tradiþional, un pic de discurs care sã cuprindã în el dezbaterea, nu în maniera în care se desfãºurau dezbaterile în Parlamentul german la sfârºitul secolului al XIX-lea, când lumea, alegãtorii îºi cumpãrau bilete, ca la teatru, sã participe ºi sã audã personalitãþile mari ale Germaniei, care se confruntau pe bãncile Parlamentului.

Mã gândeam sã þin un discurs în care sã spun vorbe frumoase, dar poate cã votaþi ca sã mi se respingã demisia, ºi bagajele mi le-am expediat deja spre Ottawa. Sã þin un discurs Ñ ºtiu eu? Ñ plin de radicalisme ºi agresivitate nu meritã, pentru cã trãim într-o lume ºi aºa destul de agresivã. Le spuneam colegilor mei, ca istoric, cã lumea a început numai cu confruntãri. Deci primul lucru pe care l-au inventat strãmoºii noºtri a fost rãzboiul, nu pacea, dupã care s-au silit secole întregi, au învãþat pacea ºi acum au reinventat rãzboiul. Dar asta este o altã problemã.

Ceea ce vreau însã sã vã spun de la bun început, ca ministru, patru ani de zile, am respectat aceastã instituþie ºi nu am lipsit de la nici o dezbatere parlamentarã legatã de învãþãmânt. ”Monitorul OficialÒ este proba cea mai elocventã.

Am respectat Parlamentul, nu numai în calitate de ministru, dar ºi ca parlamentar, pentru cã eu cred în el ºi în importanþa lui. El este cel care reprezintã ºi este chintesenþa democraþiei într-o þarã.

Cred în colegii mei, indiferent de ce parte a eºichierului politic s-au situat, fiecare îºi pledeazã, conform convingerilor, programelor, crezul sãu.

Eu am fost... Le spuneam studenþilor mei la începutul anului 1990, când o parte dintre ei s-au trezit ºi parcã au trecut pe la ”NufãrulÒ, deci ºi-au schimbat ºi pielea, ºi nãravul o datã... Eu am spus ºi atunci: am fost un om de stânga ºi voi rãmâne un om de stânga, pentru cã eu cred în aceastã doctrinã. ªi sigur cã toþi colegii mei au apreciat sinceritatea mea. Dar nu vreau sã mai vorbesc despre acest lucru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sã ºtiþi cã aplauzele nu sunt pentru demisie, ci pentru noua funcþie pe care o veþi ocupa în calitate de reprezentant al României în Canada.

Stimaþi colegi, în conformitate cu prevederile art. 179 ºi 200 din Regulamentul Senatului, am luat act, în plenul Senatului, de demisia, pe motivaþia pe care aþi vãzut-o, a domnului senator Liviu Maior, un coleg care ºi în perioada 1996 Ñ 2000, ºi ulterior, în actuala legislaturã, a fost alãturi de noi, a avut o contribuþie importantã la activitatea pe care a desfãºurat-o Senatul, atât în calitatea pe care a avut-o, fie în comisia permanentã, iniþial, în Comisia pentru învãþãmânt, fie acum, în funcþiile de preºedinte al Comisiei pentru integrare europeanã, de reprezentant al nostru la Convenþia privind viitorul Europei. Ne-a fost de mare ajutor, de mare folos ºi sã-i garantãm cã vom face eforturi ca, în lipsa Domniei sale, sã pãstrãm acelaºi ritm bun în activitãþile pe care dânsul le-a coordonat.

Daþi-mi voie ca, în numele Biroului permanent, al dumneavoastrã, al meu personal, sã-i doresc mult succes în importanta activitate, în importanta misiune pe care o va avea ca reprezentant al României în Canada, cu speranþa, ca un bun coleg ce a fost, cã ne va primi cu uºile

deschise atunci când vom avea ocazia, oricare dintre noi, sã fim prezenþi pe teritoriul Canadei.

Încã o datã, multã sãnãtate ºi succes din partea noastrã!

Deci declar locul vacant. Sigur, conform procedurilor, urmeazã ca, într-un termen de ... supleantul, urmãtorul de pe listã, din partea Grupului social-democrat ºi umanist... Circumscripþia electoralã Bihor sã vinã cu propuneri în consecinþã.

Stimaþi colegi, trecem la declaraþii politice.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul, din partea Grupului social-democrat ºi umanist, domnului senator Adrian Pãunescu.

Domnule senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Nu e cel mai plãcut moment acela în care participãm la plecarea din Senat a unui coleg, Liviu Maior, ºi la cuvântul lui de despãrþire de noi. Aceste repetiþii pentru plecarea finalã sunt amare.

De altfel, întreaga atmosferã în care trãim este una tensionatã ºi amarã, una în care am ajuns sã ne uitãm la rãzboi ca la un film despre rãzboi.

Pledoaria mea de azi este una, sigur, fãrã finalitate imediatã, dar îmi fac datoria faþã de propria mea conºtiinþã, pledând pentru o cât mai urgentã pace ºi normalizare a vieþii pe pãmânt.

Nu mã sfiesc sã readuc în discuþie dreptul la diferenþã, o condiþie a credibilitãþii în orice construcþie a genului proxim. Dar trebuie echilibru între diferenþã ºi genul proxim.

Am mai spus ºi sãptãmâna trecutã, reiau ideea: la umbra marilor tragedii planetare, diverse persoane, diverse grupuri de interese încep, sub falsa idee cã slujesc democratic diferenþa, sã acþioneze cu neruºinare, în interiorul României, împotriva genului proxim, împotriva unitãþii naþionale.

Este de neînþeles de ce autoritãþile de resort abilitate sã apere Constituþia ºi legile þãrii, sã apere þara, nu iau atitudine împotriva planurilor expuse deschis Ñ nici nu mai poate fi vorba de o conspiraþie, e vorba de ceva mult mai grav, e vorba de o provocare publicã Ñ ale episcopului TškŽs, care, împreunã cu un grup de susþinãtori, face teoria autonomiei teritoriale, construieºte politic arme prin care atacã ºi Constituþia, ºi unitatea naþionalã.

Dar acest aspect ar fi pãrut sãptãmâna trecutã unul izolat dacã recent lideri ai U.D.M.R. nu ar fi lansat o teorie vecinã cu obsesia episcopului ºi care vine în sprijinul teoriei autonomiei teritoriale, ºi anume ”regiunea CovasnaHarghita-MureºÒ, de fapt, reconstituirea nefericitei ”Regiuni Autonome-MaghiareÒ care s-a creat în România la indicaþia personalã a tovarãºului Iosif Vissarionovici Stalin.

Nu ajunge, aºadar, cã extremiºtii cei mai radicali vin ºi pretind autonomie teritorialã, împotriva principiului Constituþiei, împotriva principiilor europene care nu lanseazã ºi nu conservã astfel de idei menite, repet, la umbra marelui foc mondial, sã aprindã focuri mici cu ten- dinþã ºi mai gravã decât pânã acum, aºa-ziºi moderaþi le vin în sprijin aºa-ziºilor radicali.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am o bunã introducere la ceea ce vreau sã vã spun, datã fiind rumoarea care a creat un fundal permanent pentru cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu, rumoare care vine de undeva din spate, de la cei care nu sunt parlamentari. În plus, printre parlamentari sunt gazetari. Iatã douã lucruri care ne aratã cã sunt unii oameni care sunt plictisiþi de Parlament, ºi tocmai despre acest plictis vreau sã vã vorbesc astãzi.

Este vorba de o împrejurare recentã, este vorba despre faptul cã noi avem, ca parlamentari, datoria sã respectãm Constituþia ºi dreptul, ca atunci când este încãlcatã, sã reacþionãm.

Mã voi referi la un recent incident din viaþa noastrã parlamentarã, de la momentul angajãrii rãspunderii de cãtre Guvern. Acolo s-a întâmplat ceva neprevãzut pentru unii, s-a creat un lung incident de procedurã, un incident de procedurã pe care l-au susþinut toate partidele, care a întârziat intrarea în scenã a celui care voia sã citeascã textul oficial al Guvernului. S-au rostit parlamentari din toate partidele. Ei bine, în cuvântul care a fost rostit de premierul Adrian Nãsatase au existat câteva reacþii ºi au existat ºi câteva atitudini ireverenþioase faþã de persoane ºi evident cã faþã de Parlament, ºi la ele vreau sã mã refer.

Indiferent cã acest lucru nu convine unora dintre cei care nu ar vrea sã audã nici o criticã la adresa Executivului ºi a P.S.D.-ului, aceste lucruri trebuie spuse de aici, cu toate claritatea, pentru cã este vorba de modul în care noi înºine ne respectãm, cum vorbim ºi cum reacþionãm atunci când Parlamentul nu este respectat.

În ceea ce priveºte luãrile la cuvânt, premierul a aruncat o formulã, ”relicvã P.N.Þ.C.D.Ò, la adresa unuia dintre vorbitori, o femeie, probabil printr-un refuz misogin sau nu înþeleg de ce! Chestiunea cu ”relicvã P.N.Þ.C.D.Ò poate sã fie o glumã, poate sã fie un lucru acceptabil, dar în orice caz avea o intenþie jignitoare.

În legãturã cu asta, însã, aº vrea sã spun cã aceastã poziþie faþã de fostele partide majoritare în Parlament este nepotrivitã astãzi. Alegerile ºi-au spus cuvântul, noi suntem colegi cu toþii, ºi a cãuta tot timpul asemenea moduri de discuþie foarte improductive, foarte sterile nu este felul cel mai fericit de a coexista.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul doamna senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea de astãzi este practic un protest.

Îmi cer, de la început, iertare dacã termenii vi se vor pãrea uneori prea duri, dar sunt sigurã cã veþi fi de acord cu mine cã tema ºi problema pentru care protestez meritã o asemenea abordare.

În opinia mea, ºi nu doar a mea, Guvernul Nãstase tinde sã devinã, pe zi ce trece, inamicul public numãrul 1.

Dincolo de orice luptã parlamentarã, dincolo de diferenþele evidente în abordarea temelor politice majore dintre putere ºi opoziþie, iniþiativele guvernanþilor sunt de-a dreptul periculoase pentru dezvoltarea viitoare a României.

Distrugerea sistematicã a sistemului sanitar, bulversarea, fãrã precedent, a învãþãmântului de toate gradele, proiectarea unei reorganizãri teritoriale împotriva voinþei cetãþenilor, asumarea rãspunderii pe un pachet de legi care nu fac altceva decât sã sprijine cartelul baronilor locali, acestea sunt realitãþi deja de notorietate.

Incoerenþa discursului partidului de guvernare depãºeºte logica bunului-simþ ºi vã propun sã ne amintim împreunã rãspunsul ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale împotriva solicitãrilor cuprinse în moþiunea ”Abandonarea pensionarilorÒ.

Ministrul de resort sublinia cã trendul demografic este îngrijorãtor în România, astfel încât suportul financiar adus de personalul angajat la bugetul de stat ºi la bugetul, evident, de pensii este din ce în ce mai firav.

În acest context, cum putem primi noua iniþiativã guvernamentalã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 din punctul nostru de vedere, din punctul meu de vedere, ºi nu doar al meu, cu groazã, cu perspectiva catastroficã a unui popor, eventual de zece milioane de locuitori în anul 2050, cãutându-ºi locul ºi identitatea într-un teritoriu al nimãnui?!

Protestez, ca atare, faþã de intenþia Guvernului Nãstase de a modifica actualele reglementãri privind indemnizaþia pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la doi ani sau de pânã la trei ani în cazul copilului cu handicap.

Trebuie sã subliniez, ºi voi face lucrul acesta în motivarea pe care Guvernul a invocat-o atunci când a intervenit din nou în Legea nr. 19/2000: ”Modificãrile propuse prin prezenta ordonanþã de urgenþã sunt menite sã stopeze unele tendinþe, destul de evidente în ultima vreme, de obþinere a unor câºtiguri pe cât de rapide, pe atât de inechitabile în cadrul sistemului public de pensii.Ò

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Radu Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Dragi invitaþi,

Daþi-mi voie sã vã spun de la început cã, la fel ca ºi dumneavoastrã, urmãresc cu sufletul la gurã toate postu-

rile de televiziune, cã citesc absolut toate ziarele ºi sunt conectat ºi cu inima ºi cu sufletul la grozãviile care se întâmplã astãzi în Irak.

Dacã vin astãzi în faþa dumneavoastrã cu o temã civilã, vin cu speranþa cã trebuie sã încercãm sã trãim în continuare într-o normalitate ºi cã instituþiile statului în România trebuie sã-ºi facã datoria.

Stimaþi colegi,

La sfârºitul lunii martie 2001 pe scena Ateneului Român a avut loc un recital extraordinar susþinut de Dan Grigore ºi de Andrei Vieru, cu ani în urmã unul dintre cei mai strãluciþi studenþi ai maestrului, azi prezenþã permanentã pe marile podiumuri de concert din lume, ca ºi în studiourile celor mai prestigioase case de discuri. Concertul de la Bucureºti avea sã reediteze triumful celor doi mari artiºti români, în cadrul celui mai important festival de pian din lume, cel de la Roquedanter. ”Le MondeÒ vorbeºte despre Dan Grigore ca despre, citez: ,,Un pianist legendar, un profesor renumit, un pianist de excepþie, solistul lui Sergiu Celibidache în concertul de la MŸnchen.Ò

În ziua de 26 martie 2001, în preziua recitalului, pe scena Ateneului a avut loc un incident neplãcut între maestrul Dan Grigore ºi acordorul instituþiei, domnul Badea Mircea. Faptul a fost intens mediatizat la data respectivã, ziarele titrând cu litere mari: ”Maestrul Dan Grigore a pãlmuit un angajat al Filarmonicii.Ò Cauza a ajuns în faþa instanþei, partea civilã, Badea Mircea, acuzându-l pe ilustrul pianist cã i-ar fi adresat o serie de injurii ºi l-ar fi pãlmuit. Judecãtoria sectorului 1 Bucureºti a respins cele mai multe din acuzele aduse, aplicându-i inculpatului o sancþiune administrativã în cuantum de 3.000.000 lei ºi obligându-l la plata sumei de 30.000.000 lei cãtre partea civilã, cu titlu de daune morale.

Faþã de hotãrârea de mai sus atât partea vãtãmatã, cât ºi inculpatul au declarat recurs, adresându-se Tribunalului Bucureºti Ñ Secþia a II-a penalã.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnului senator S—gor Csaba.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Þin sã precizez cã acum o sãptãmânã în declaraþia mea politicã eu nu am fãcut erou din Wass Albert. Am precizat douã lucruri. Unu, ºi el ºi familia lui au fost victimele regimului comunist. ªi în al doilea rând, în cazul domnului Wass, singura instituþie în mãsurã sã se pronunþe este justiþia, ºi l-am citat pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu.

În ceea ce priveºte regionalismul, nu cred cã este o idee strãinã Europei, ºi atunci nici României. Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Constantin Gãucan.

## **Domnul Constantin Gãucan:**

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

O sã continuu seria absurdului relatat de domnul senator Radu F. Alexandru, legat de modul în care justiþia românã îºi îndeplineºte menirea ei. ªi eu o sã dau, la rândul meu, niºte exemple de un absurd la fel de grav ca ºi cel relatat de domnul senator.

Câteva exemple cu primari din circumscripþia mea, de pe Valea Teleajenului ºi Valea Slãnicului.

Primarul din Lipãneºti a þinut capul de afiº acum vreo doi ani, imediat dupã alegeri, cu marile fraude fãcute ºi schimburi de locuri ºi aranjamente pe care le-a fãcut pe terenurile vechiului I.A.S. Procuratura se sesizeazã, este condamnat la 3 ani de zile închisoare. Anul acesta, evident, proces trenant, apel Ñ tot din partea procuraturii, care cere reducerea pedepsei de la trei ani la un an ºi jumãtate ºi probabil cã pânã la sfârºitul anului vom fi martorii iertãrii de toate pãcatele fãcute de acest primar.

Un alt caz la fel de absurd. La Drajna, un alt primar dã foc casei amantului soþiei. Se stabilesc daunele, proces... Casa nici nu era a inginerului, era a zonei de la barajul Mãneciu-Ungureni. Cei doi care au dat foc sunt pedepsiþi cu un an ºi jumãtate închisoare. Primarul face niºte declaraþii zgomotoase cã ”este victima unor înscenãri politiceÒ ºi pânã la aceastã orã nu i se întâmplã nimic.

Un alt caz la fel de ilar în zonã, primarul de la Aluniº. Se pãrea cã în Prahova nu se întâmplã prea multe lucruri; este o liniºte falsã, aº vrea sã vã atrag atenþia. S-a crezut ºi se crede cã în Prahova nu se întâmplã nimic sau nu au ieºit la ivealã lucrurile ºi se pare cã ar fi un judeþ cu un potenþial economic ºi cã din acest motiv nu am avea prilej sã ne plângem. Primarul de la Aluniº, împotriva tuturor sesizãrilor care s-au fãcut, el este primar, soþia este secretara primãriei. Un abuz cu totul ºi cu totul ieºit din comun. ªi totuºi de mai bine de doi ani de zile, cu toate sesizãrile fãcute, el a rãmas bun în grad, soþia bunã în grad Ñ secretara primãriei.

Un alt caz îngrozitor, în comuna Izvoarele. S-a încercat întâi... Este un teren... A fost în zilele trecute ºi un scandal la televiziune cu primarul Gãinuºã din Mãneciu, cu punerea în posesie a unor terenuri foarte ”tentanteÒ în vecinãtatea Cheii. Se numeºte Câmpul Ardelii. Un teren extravilan care dacã va fi declarat intravilan Ñ aºa cum se fac acum demersuri Ñ va deveni o foarte mare afacere atât pentru cel care va deþine acest teren, cât ºi... în momentul vinderii vã imaginaþi cã se vor însuti ºi înmii veniturile obþinute în urma obþinerii frauduloase a acestui teren de zeci de hectare, pe o parte ºi pe alta a ºoselei care merge de la Vãlenii de Munte Ð Cheia Ð Braºov. Ei bine, s-a încercat întâi cu presiuni extraordinare de la prefecturã asupra primarului sã i se dea acest teren Ñ total nedrept; din fericire primarul este un moºnean extraordinar. A venit la arhive ºi a dovedit cã domnul Morcovescu, cel pe care prefectura voia sã-l punã în posesia zecilor de hectare, nu avea nici o cãdere. El avea, într-adevãr, niºte terenuri pe la câmpie ºi nicidecum cele pe care le solicita la Cheia. Dacã nu s-a reuºit cu acest lucru, din nou prefectura vine cu ameninþãri cã-l dã afarã din primãrie, cã îl scoate, în sfârºit... Omul a fost ºi internat cu un preinfarct... Apare un alt proprietar pe care încearcã sã îl impunã prefectura, un domn de acolo care avea ºi el vreo 20 de hectare de recuperat Ñ este foarte adevãrat, dar jos, în ºes Ñ ºi i se impune primarului sã i se dea nu 20 de hectare, ci 50 de hectare pe acest teren extraordinar de disputat ºi extraordinar de tentant din punct de vedere al viitorului ºi al afacerilor care se vor derula, dacã devine teren intravilan în Cheia.

Din partea Grupului parlamentar democrat are cuvântul domnul senator Petre Roman.

Domnule preºedinte, vã rog.

Domnule preºedinte,

Stimate ºi stimaþi colegi,

E vorba de o completare la ceea ce a prezentat colega noastrã, doamna Maria Petre, în legãturã cu reglementarea adoptatã de Guvern împotriva Ñ nu pot sã zic altfel Ñ sau în defavoarea indemnizaþiei pentru creºterea copiilor.

În ultimul raport, pe care îl avem cu toþii la dispoziþie, al Programului Naþiunilor Unite pentru dezvoltare, realizat împreunã cu Academia României, pe 2001Ñ2002, se aratã cã România, în continuare, din punctul de vedere al profilului dezvoltãrii umane, se aflã pe un neonorant loc 58 din 162 de þãri. În raport se aratã cã profilul dezvoltãrii umane în România din 1980 a rãmas relativ stabil, însã aratã o continuã tendinþã de degradare. Care este, în primul rând, motivul principal al acestei tendinþe de degradare a indicelui de dezvoltare umanã? Ei bine, e vorba de starea copiilor. În întreagã aceastã perioadã, cu foarte mici excepþii, de douãzeci ºi mai bine de ani, categoria socialã cea mai defavorizatã din România sunt copiii.

În 1996, în campania electoralã, am fãcut o propunere pentru creºterea de 5 ori a alocaþiei pentru copii, dar, dupã ce s-au stins pasiunile campaniei electorale, P.D.S.R. a susþinut ºi în martie 1997 s-a realizat acea creºtere considerabilã a alocaþiei pentru copii. Din acest motiv, aº dori sã nu formulez nici un fel de acuzaþie la adresa guvernanþilor, ci sã-i îndemn sã renunþe la aceastã gravã greºealã prin aceastã reglementare. Este lucrul de care, într-adevãr, nu e nevoie.

Politica fiscalã îºi are prioritãþile ei. Dar prioritãþile pentru întreaga naþiune? Dar prioritãþile pentru noi toþi?

De aceea, nu vreau sã acuz, ci sã îndemn sã renunþe la aceastã profund greºitã reglementare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, încheiem aici punctul de pe ordinea de zi Ñ declaraþii politice.

Daþi-mi voie sã vã prezint nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, în conformitate cu art. 17 din Legea nr. 47/1992.

Urmãtoarele legi sunt depuse la secretarul general al Senatului, deci puteþi, de acum încolo, sã exercitaþi dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale la urmãtoarele proiecte de lege: Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Chineze privind inventarierea tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat ºi interguvernamental în perioada 1949 Ñ 1989, semnat la Beijing la 27 iunie 2002;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea articolului 1 din Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind protecþia reciprocã a schimbului de informaþii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2003 pentru aprobarea amendãrii Protocolului referitor la definirea noþiunii de ”produse originareÒ ºi metodele de cooperare administrativã, anexã la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2002 pentru modificarea art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2002 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Naþionalã a Petrolului ”PetromÒ Ñ S.A.;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 175/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unitãþilor aparatului central al Ministerului de Interne ºi a structurilor subordonate acestuia;

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) propune pe domnii senatori: Novolan Traian, Dinu Marin ºi Seche Ion.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul parlamentar democrat, o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Panã Viorel.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Sârbulescu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, observaþii? Nu sunt.

Proiect de lege pentru înfiinþarea comunei Negrileºti, prin reorganizarea comunei Bârseºti, judeþul Vrancea.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) propune pe domnii senatori: Hriþcu Florin, Sin Nicolae ºi Pricop Radu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Ionel Alexandru ºi Gheorghe Zlãvog.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

## **Domnul Corin Penciuc**

**:**

Domnul senator Fabini.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Vã mulþumesc. Observaþii dacã sunt? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere a fost aprobatã cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria statului.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/4.IV.2003

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) propune pe domnii senatori Crãciun Avram, Toma Constantin ºi Rahãu Dan.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul parlamentar democrat, o propunere.

**Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Pãcurariu Iuliu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Vã mulþumesc. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi constituirea acestei comisii.

Plenul Senatului a aprobat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

O altã comisie de mediere se constituie la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) propune pe domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin ºi Seche Ion.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar România Mare, o propunere.

Domnul senator Constantin Bîciu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

**Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Viorel Panã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

**Domnul Corin Penciuc**

**:**

Senator Corin Penciuc.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), aþi prezentat 3 propuneri. Domnul senator Crãciun, vã rog, mai faceþi o propunere.

Domnul senator Filipescu Cornel.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci a patra propunere.

Vã rog, dacã sunt observaþii ? Nu sunt. Vã rog sã votaþi constituirea acestei comisii de medi-

ere.

A fost aprobatã ºi aceastã comisie de mediere cu 82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

La punctul urmãtor, stimaþi colegi, avem o solicitare de retragere a propunerii legislative privind simplificarea procedurii împãrþirii terenurilor agricole între coproprietari. Iniþiativa aparþinea domnului senator Gheorghe Hoha, care a solicitat Biroului permanent retragerea acestei iniþiative legislative.

Întrucât a intrat pe procedurã, conform prevederilor art. 88 din Regulamentul Senatului,

Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune.

Domnul preºedinte ªeuleanu este aici, din partea Radiodifuziunii.

Din partea Televiziunii, doamna director economic. Vã rog sã luaþi loc alãturi de domnul preºedinte.

Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, poftiþi, domnule preºedinte! Deci raportul suplimentar.

Dau cuvântul domnului preºedinte al Radiodifuziunii, domnul ªeuleanu. Vã rog, o foarte scurtã prezentare ºi punctul de vedere legat de amendamentele prevãzute în anexã ºi care au fost admise în comisie. Rog ºi Televiziunea, dacã sunteþi de acord cu ele.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Dragoº ªeuleanu** _Ñ preºedinte director general al Societãþii Române de Radiodifuziune_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În perioada care s-a scurs de la precedenta întâlnire am discutat despre o serie de amendamente care au fost, de altfel, incluse ºi în hotãrârea de Guvern care a fost publicatã în urmã cu douã sau trei sãptãmâni de zile. Am sã le spun, pe scurt.

Persoanele fizice ºi familiile care beneficiazã de ajutor social sunt exceptate de la plata taxei radio ºi a taxei de televiziune, în aºa fel încât persoanele care duc o viaþã foarte chinuitã ºi nu au suficiente resurse sã nu fie grevate de aceastã taxã. Numãrul nu este nesemnificativ, discutãm de peste 300.000 familii la nivelul lunii decembrie 2002.

Familiile ale cãror locuinþe nu sunt conectate la curent electric, de asemenea, sunt exceptate.

Au fost exceptate, potrivit unei solicitãri care a fost fãcutã în comisie, de la plata taxei radio ºi a taxei de televiziune fundaþiile ºi asociaþiile nonprofit.

De asemenea, am fãcut o diferenþiere semnificativã între microîntreprinderi, aºa cum este definitã microîntreprinderea de cãtre ordonanþa Guvernului, cu pânã la 10 angajaþi ºi cifra de afaceri pânã la 100.000 euro pe an... S-a modificat taxa. Taxa normalã pentru o societate comercialã este de 400.000 lei pe lunã pentru televiziune ºi 400.000 pentru radio. La microîntreprinderi am coborât la 250.000 pentru radio ºi 250.000 lei pentru televiziune.

Vã mulþumesc.

Raportul suplimentar al Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã va fi prezentat de preºedintele acestei comisii...

Îl rog pe domnul vicepreºedinte Grigore Zanc.

Domnul vicepreºedinte Grigore Zanc, da?

Da, domnule preºedinte.

Vã ascultãm, domnule vicepreºedinte.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Noi am fãcut raportul suplimentar cu amendamentele de rigoare. Am o singurã rugãminte la aceste amendamente care au fost incluse ºi votate de comisie, sã þinem seama, la enumerarea persoanelor scutite de taxã pentru serviciul de radiodifuziune ºi televiziune, de toate categoriile cuprinse ºi în hotãrârea de Guvern, pentru cã asta a fost discuþia, categorii, respectiv text care se încheie: ”...precum ºi alte categorii prevãzute de legeÒ, respectiv, legi speciale prin care sunt scutiþi veterani de rãzboi etc., etc.

Acum, în conþinutul acestui amendament pe raport, dintr-o scãpare la dactilografiat, la cules de pe calculator nu apare, ºi de aceea aº ruga sã includem la lit.a) amendamentul în întregime, cum figureazã la art. 6 din hotãrârea de Guvern, iar al doilea, alin. b), aºa cum este prevãzut acolo, este corect.

În consecinþã, comisia a votat cu majoritatea care rezultã ºi din raport ºi, sigur, au rãmas amendamente netrecute prin comisie, pe care, dacã autorii lor doresc sã le susþinã, sunt dispuºi. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, mai am de spus eu ceva.

Vã rog.

La acest raport se adaugã amendamentele pe care comisia nu le-a acceptat ºi pe care, fireºte, autorii lor, domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Radu F.Alexandru, au þinut sã le avem ataºate la raportul suplimentar.

Deci douã probleme: una e legatã de amendamentul, votat de cãtre comisie, de la art. 40 alin. 2 lit.a) care, spuneþi dumneavoastrã, nu este complet, întrucât a fost o greºealã de dactilografiere. Daþi citire pct.a), aºa cum l-a propus iniþial comisia.

Deci la pct.a): ”Sunt scutite de la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune familiile ºi persoanele singure care beneficiazã de ajutor social lunar, în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificãrile ulterioare, azilurile de bãtrâni, spitalele ºi policlinicile de stat, unitãþile militare, asociaþiile ºi fundaþiile nonprofit, instituþiile de învãþãmânt de stat, unitãþi de învãþãmânt superior, cãminele de copii, ºcolile, creºele, grãdiniþele, misiunile diplomatice strãine ºi membrii acestora, persoanele fizice abonate la reþele de radioamplificare, salariaþii ºi pensionarii Societãþii de Radiodifuziune ºi ai Societãþii de Televiziune, precum ºi alte categorii prevãzute de legeÒ. Ãsta e textul integral.

Deci înþeleg cã este un alt text decât cel pe care îl avem în anexã. Nu e o greºealã de dactilografiere, ci veniþi cu un alt text. Domnul vicepreºedinte Zanc?

Domnule preºedinte, iertaþi-mã! E un alt text...

Ãsta pe care ni-l propuneþi a fost însuºit de cãtre comisie?

Corect, da, numai cã pe raport nu a fost trecut ca atare.

Deci s-a bãtut alt text decât ãsta.

A rãmas textul din formula iniþialã.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

Imediat intrãm pe dezbatere ºi vã dau cuvântul.

Da, mulþumesc.

S-a reþinut. Imediat vã dau cuvântul. O întrebare prealabilã: Radioul ºi Televiziunea sunt de acord cu...?

## Domnule preºedinte,

În hotãrârea de Guvern care a apãrut sunt menþionate aceste... este formularea aceasta, pentru cã în legile, în alte legi specifice diverselor categorii, altele decât cele menþionate în mod expres în ordonanþa noastrã, se prevede scutirea de la aceste plãþi. Spre exemplu, persoane cu handicap, veterani...

ªi Televiziunea la fel?

Da, da. S-a discutat ºi în comisie, sã ºtiþi.

ªi avem ºi acordul domnului vicepreºedinte Zanc, art. 40 alin. 2 lit. a), s-a înþeles.

Are cuvântul domnul senator Radu F.Alexandru. Vã rog, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Observ cã am intrat în discuþia pe fond...

Vã rog eu, numai aici, pe urmã intrãm pe luãri de cuvânt, în dezbateri.

Da. Vreau însã sã vã reamintesc dumneavoastrã, care aþi condus ºedinþa anterioarã, cât ºi distinºilor colegi, cã ne-am oprit într-un moment extrem de delicat, au fost nu puþine voci care au invocat faptul cã se modificã printr-o ordonanþã o lege organicã, lucru neconstituþional. Nu vreau sã rãpesc timpul asistenþei ºi sã reformulez toate argumentele cu care am contestat aceastã ordonanþã simplã. Vreau sã reamintesc însã decizia luatã de plenul Senatului, trimiterea la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pentru a afla punctul de vedere al specialiºtilor. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat act de decizia plenului ºi ºi-a formulat punctul de vedere semnat de preºedinte ºi de secretar, senator Ion Predescu.

La punctul 3 al raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri scrie, citez: ”Aºa cum s-a discutat în plenul Senatului, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri apreciazã cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinareÒ.

Deci suntem în situaþia de a avea înaintatã spre dezbatere o ordonanþã ordinarã, o ordonanþã simplã, prin care se modificã o lege ordinarã, în speþã, Legea de funcþionare a Societãþii Române de Televiziune ºi de Radiodifuziune.

Faceþi confuzie de limbaj, domnul coleg. Nu se poate.

Domnul senator, vã rog frumos. Când vin la meditaþie la dumneavoastrã îmi rãspundeþi! Acum vorbesc cu domnul preºedinte ºi cu colegii din salã.

Deci sunteþi de acord cu textul.

Sunt perfect de acord.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Deci vã rog foarte mult sã þineþi cont de punctul în care s-au oprit dezbaterile generale ºi sã þineþi cont de faptul cã exact raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, care trebuia sã lãmureascã dacã suntem în situaþia unei ordonanþe care poate modifica o lege organicã, în speþã o ordonanþã de urgenþã sau o ordonanþã simplã, o lege ordinarã, care nu poate modifica o lege organicã. Altfel, toatã discuþia care urmeazã nu are sens decât în mãsura în care ne asumãm un gest de neconstituþionalitate. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Are cuvântul domnul senator Ion Predescu. Deci cu prilejul ãsta intrãm în continuare pe dezbateri generale.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dacã ar fi sã accept, tale-quale, expunerea domnului senator Radu F.Alexandru, ar însemna sã nu am încredere în gândirea mea logicã. Dupã ce aþi citit textul avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri aþi concluzionat cã noi am opinat la un proiect de lege care modificã o lege ordinarã. Pãi, e inexact! Dumneavoastrã schimbaþi datele problemei.

Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune, în sfârºit, legea acestor douã servicii publice naþionale este lege organicã. Proiectul de lege de adoptare, de aprobare a ordonanþei de abilitare, aceea pe care o dezbatem, este proiect de lege din categoria legilor ordinare. De ce? Acest proiect Ñ nu legea aceea, Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune Ñ, acesta, al ordonanþei, din ce motive? Douã: primul Ñ am discutat natura reglementãrii când am dat Legea de abilitare. E lege? Este. E obligatorie? Este. A depãºit Guvernul obiectul abilitãrii? Nu, pentru cã atunci ne-a cerut expres reglementãri în materia contribuþiei pentru realizarea veniturilor extrabugetare, plata obligaþiilor de acces la radio ºi televiziune. Este în limita acestora? Este.

Al doilea considerent: e vorba de reglementãri în materie financiarã. Indiferent de natura legii în care se aflã, ele þin de natura financiarã a obligaþiilor civice. ªi cum bugetul, mama legilor Ñ cum i se mai spune Ñ financiare este lege din categoria legilor ordinare, cum ar putea fi cele subordonate bugetului altfel decât legi din categoria legilor ordinare? Gândiþi-vã ºi la acest raþionament.

Al treilea: consultaþi, vã rog, deciziile Curþii Constituþionale ºi veþi vedea cã, indiferent de categoria cãreia aparþine legea, deci care poate fi ºi organicã, toate mãsurile ºi dispoziþiile de ordin financiar fac parte din categoria legilor ordinare.

Acesta este motivul pentru care s-a dat abilitarea, abilitarea este în limitele pe care le-a dat Parlamentul, care a acceptat, a transferat puterea de a legifera pe seama Guvernului, limitat, ºi Guvernul a respectat limitele abilitãrii ºi a venit cu aceastã ordonanþã de abilitare, care este în limitele Legii de abilitare. Nu le depãºeºte cu nimic.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

Vã dau cuvântul imediat. A ridicat mâna demult domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Înþeleg cã nu am intrat în dezbateri generale, pentru cã voi avea, acolo, o altã intervenþie, dar aº vrea sã fac o scurtã lecturã pentru toatã lumea.

Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului, nr. E24, Bucureºti, 30.01.2003, Senatul României, domnului secretar general. În conformitate cu... vã înaintãm în original proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi a Societãþii Române de Televiziune.

Vã mulþumesc. Avem ºi noi textul.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Ministru... Deci ne aflãm în faþa unei ordonanþe emise în ultima zi de vacanþã parlamentarã pentru modificarea unei legi organice. Aceastã discuþie nu ºtiu dacã va putea fi tranºatã, întrucât Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, solicitatã de plenul Senatului sã îºi exprime punctul de vedere, exprimã doar o apreciere...

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Dar ce ar putea...

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

...ca atare.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Dar ce ar putea sã facã?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Nu ºtiu dacã putem sã abordãm ºi sã dezbatem o asemenea lege care înfrânge Constituþia. Este absolut sigur Ñ ºi orice fel de demonstraþii de logicã, de interpretare, de ºtiinþã în a privi ºi a citi, prin faþã sau prin spate, o asemenea lege, nu cred cã poate sã convingã minþile care sunt aici cã ne aflãm în faþa unei altfel de legi decât o lege organicã ºi ea nu poate sã fie discutatã decât ca atare.

Vã mulþumesc. ## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Domnule preºedinte, daþi-mi, vã rog, cuvântul!

Nu vã dau voie, domnule!

Aveþi cuvântul, domnul senator Radu F.Alexandru!

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Vã mãrturisesc cã am venit la microfon în primul rând îngrijorat de o afirmaþie pe care a fãcut-o domnul senator Predescu; e pe cale, se teme cã ar putea sã îºi piardã încrederea în logica Domniei sale. Þin prea mult la priceperea domnului...

Apreciez foarte mult.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator Predescu, chiar dacã sunteþi secretar, vã evacuez din salã.

Vã rog foarte mult, nu suntem la... Asta faceþi în comisie! În plen, când vã dau cuvântul!

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã rog foarte mult. Vã rog.

Þin prea mult la logica domnului senator ºi îl respect prea mult ca sã nu apelez la logica Domniei sale.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Avem în faþã Legea de abilitare a Guvernului, Legea nr. 680/2002, domnule senator Predescu, Legea nr. 680/2002, de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe pe timpul vacanþei parlamentare. Legea care se modificã prin aceastã ordonanþã nu este prinsã în pachetul de legi pentru care Parlamentul a dat abilitare.

Nu sunt lucruri de mare filozofie juridicã, nu mi-aº permite sã vin în faþa Domniei voastre, domnule senator Predescu, cu lucruri de mare subtilitate juridicã. Este vorba de a citi un act pe care l-am votat toþi, în plen, un act care stabileºte numãrul ºi numele legilor ce pot fi modificate. Legea pe care ne cereþi sã o modificãm astãzi printr-o ordonanþã simplã nu face parte din pachetul de legi.

Asta este toatã filozofia problemei ºi oricâte subterfugii ºi oricâte comentarii colaterale am face suntem în faþa unui obstacol pe care nu avem voie sã îl trecem, pentru a fi într-o bunã relaþie cu Constituþia.

Vã mulþumesc nespus.

Vã mulþumesc foarte mult.

Am ºi eu dreptul, domnule preºedinte.

Aveþi... vã dau cuvântul, aþi ridicat mâna, o sã vã dau cuvântul.

Stimaþi colegi,

O întrebare, pentru clarificare: existã cineva din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri care a fost împotriva acestui punct de vedere?

Avem raport, nu e nimeni, nu a fost nimeni împotrivã.

Rog, dacã existã din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cineva? Înþeleg cã nu.

Domnule senator Predescu, aveþi cuvântul pentru rãspuns ºi încheiem discuþia aceasta.

Încã o datã, mai priceput decât colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu vãd cine ar putea fi; probabil cã au consultat ºi Curtea Constituþionalã, dar cred cã trebuie sã le dãm...

Nu avem pretenþia aceasta, domnule preºedinte, a fi pricepuþi, dupã cum vedeþi...

Pe domeniul respectiv, asta este realitatea!

...ne-am ºi descalificat.

Vã ascultãm.

Dacã am înþeles bine, domnul senator Radu F. Alexandru zice cã aceastã lege nu ar fi nominalizatã în legea de abilitare cu numãrul ei.

Nici cu numãr, nici cu nume!

Nici cu numãrul, nici cu numele, dar ca obiect de abilitare este nominalizatã între titlurile aprobate?

Nu!

## **Domnul Ion Predescu:**

Vã spun eu cã da, altfel, închipuiþi-vã cã nu dãdeau douã Camere aºa, _aveugle_ , abilitarea. Asta nu pot sã o cred pentru nimic în lume, oricât aþi citi ºi oriunde aþi citi. Prin urmare, argumentul dumneavoastrã nu are substanþã ºi nu este la obiect.

Celãlalt considerent, domnule coleg, îmi pare rãu, dar dumneavoastrã aþi citit adresa de înaintare, nu?! Pãi, noi nu dezbatem adresa de înaintare, ºi nu am altceva ce sã vã rãspund. ## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Titlul ordonanþei!

Are cuvântul... vã rog sã nu vorbiþi din salã. Domnul senator Pusk‡s.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

De fapt, solicitasem cuvântul înainte ca domnul vicepreºedinte Zanc sã îºi enunþe opþiunea pentru amendament. Da, aºa este, noi am depus, prin domnul senator Kereskenyi Alexandru, un amendament care sunã exact cum a spus domnul vicepreºedinte Zanc ºi cum ºi domnul preºedinte a acceptat, solicitãm ca textul sã fie supus votului Senatului, aºa cum a spus domnul vicepreºedinte Zanc.

Dezbateri generale!

Deci la art. 40 alin. 1 dacã se susþine amendamentul?

Dezbateri generale au fost data trecutã, am reluat acum, pe acest text.

Art. 40 alin. 1, dacã se mai susþine amendamentul? Domnul Mihai Ungheanu, domnul Radu Alexandru?

Da, eu îl susþin.

Art. 40 alin. 1, da?! Respins de cãtre comisie... Vorbim de alin. 1, deocamdatã.

Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Pot sã iau cuvântul?

Domnul Pãunescu!

Domnule preºedinte, vã rog.

Aº vrea sã precizez cã la prima discuþie din comisie, atunci când s-a discutat despre constituþionalitatea acestui demers, nu am votat pentru, nu am votat contra, m-am abþinut, din îndoiala pe care am avut-o pânã în momentul în care mi-am amintit Ñ ºi mi-a rãmas clar în minte Ñ procedeul pe care noi îl folosim în Senat, prin care, la fiecare alineat, votul este ordinar, chiar în cazul legilor organice.

Cum modificarea pe care o propunea ordonanþa este uºor de asimilat cu un articol într-o discuþie de Senat, am considerat cã este vorba de un alineat cãruia îi trebuie vot ordinar.

Pe de altã parte, am întrebat pe toþi cei abilitaþi, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Consiliul Legislativ, ºi toate avizele au fost în aceastã direcþie, asta neînsemnând cã lucrul pe care l-a spus aici domnul senator Alexandru este absurd.

A fost o lungã discuþie în comisie, o repetatã discuþie în comisie ºi a înclinat balanþa cãtre ideea cã e vorba de un vot ordinar pentru un alineat din legea în cauzã.

De aceea ne-am prezentat în faþa dumneavoastrã cu acest raport ºi cu acest raport suplimentar.

În ce priveºte dorinþa domnului senator Pusk‡s, ea este îndreptãþitã, domnul senator, colegul nostru Kereskenyi, a venit într-adevãr cu acest amendament ºi el este precizat în raportul suplimentar. El a fost însuºit pentru cã era raþional ºi ne reprezenta pe noi toþi.

## Da, vã mulþumesc.

Înþeleg cã putem trece la analiza amendamentelor, dacã este cazul.

Dacã consideraþi necesar. Dacã nu, îl supun la vot.

## Domnilor colegi,

Consider necesar sã fac câteva precizãri. Mi-am spus punctul de vedere în prima ºedinþã de la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, în ultima, consider cã Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ºi Senatul trebuie sã ajute...

Un moment, la art. 40 alin 1 este exact pe textul de la ordonanþã, deci dumneavoastrã aþi venit, s-a scris textul la alin. 2 cu un amendament: ”în mãsura în care beneficiazã de aceastaÒ, da?!

Nu, eu am altul. E al domnului Radu F. Alexandru.

La alin. 1 s-a pus plural în loc de singular.

În loc de ”sumãÒ, ”sumeleÒ. Domnul senator Radu Alexandru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Amendamentul pe care l-am depus era formulat înainte de a lua în discuþie constituþionalitatea sau neconstituþionalitatea respectivului act.

Am înþeles.

Eu îmi retrag amendamentul în câteva clipe, am cerut ºi vom obþine Legea nr. 680/2002, Legea de abilitare, ºi atunci vom putea, într-adevãr, sã vedem dacã, în pachetul de legi aprobate de Parlament figureazã sau nu figureazã aceastã lege. În funcþie de faptul cã este sau nu este o lege admisã de Parlament va determina ºi votul nostru.

În momentul de faþã Grupul parlamentar al P.N.L.-ului, în numele cãruia am mandat sã vorbesc, respinge aceastã ordonanþã.

Vã mulþumesc.

Am înþeles. Vã mulþumesc.

Vã spun eu, nu figureazã legea ca atare, figureazã poziþia distinctã ”Impozite ºi taxeÒ, pentru care am dat abilitare, iar aici discutãm despre impozite ºi taxe.

Stimaþi colegi,

Înþeleg cã nu se mai ridicã probleme. Domnule Mihai Ungheanu, la art. 40 mai aveþi vreun amendament?

Eu am un amendament de respingere integralã.

Am înþeles.

Domnule senator Marius Constantinescu, mai susþineþi introducerea unui nou alin. 4, da?

Da, domnule preºedinte, îl susþin.

Poftiþi!

Dacã se ajunge la aceastã dezbatere, deºi...

Ce sã dezbatem?! Vã propun sã vã susþineþi amendamentul.

Exact.

Vã rog.

Vã rog sã îmi permiteþi... dacã mi-aþi dat cuvântul, da?! În momentul când am ajuns la microfon prima datã am precizat cã eu consider cã este vorba de o dezbatere pe procedurã, nu de dezbateri generale.

Am considerat cã dupã aceastã dezbatere pe procedurã vor avea loc dezbaterile generale.

Dezbaterea generalã s-a derulat data trecutã, stimate coleg, s-a dat înapoi pentru raport suplimentar, am discu-

tat procedura, eu cred cã am clarificat-o. De altfel, voi supune la vot ºi propunerea domnului Mihai Ungheanu, de respingere integralã a ordonanþei. Mai mult de atâta nu se poate.

Perfect.

Vã întreb pe dumneavoastrã dacã vã susþineþi ºi vã argumentaþi introducerea unui nou alin. 4 la art. 40. Vã rog sã o faceþi.

Da, este vorba despre alineatul formulat astfel: ”Neplata taxelor pentru serviciul public de radiodifuziune ºi pentru serviciul public de televiziune constituie contravenþie ºi se pedepseºte conform legiiÒ, pentru cã nu existã niciunde în lege o stipulare de acest gen.

Dacã introducem obligaþia plãþii unei taxe, mi se pare cã trebuie sã introducem ºi obligaþia de a sancþiona o atitudine de neachitare a acestei datorii.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

S-a înþeles, vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte...

Vã rog foarte mult, vã dau cuvântul. Domnul ªeuleanu.

În hotãrârea de guvern existã o procedurã de executare silitã a persoanelor care se sustrag de la plata taxei. Propunerea domnului senator, deºi în esenþã este folositoare atât televiziunii cât ºi radioului, îngãduiþi-mi sã cred cã este puþin cam asprã ºi nu am vrea sã ne îndepãrtãm nici telespectatorii, nici ascultãtorii, prin transformarea neplãþii într-o chestie contravenþionalã.

Existã forme de constrângere, cu penalitãþi, aºa cum se întâmplã ºi pentru neplata curentului electric...

Pentru întârziere!

Pentru întârziere, exact.

Vã mulþumesc. Domnul senator Predescu.

Intrãm pe formula o singurã luare de cuvânt pe grup, aºa cum prevede regulamentul.

Exact! Argumentaþie împotriva amendamentului 4 la art. 40: contravenþie la neachitarea unei obligaþii civile nu existã nicãieri în lume, de când lumea.

Contravenþiile sunt sub treapta infracþiunilor, pentru fapte socialmente periculoase. Este prima datã când aud cã neexecutarea unei obligaþii civile... ºi o obligaþie civilã, fie ea chiar de naturã financiarã, este periculoasã socialmente, aºa ceva nu este cu putinþã!

Vã rog sã reþineþi: e inadmisibil a promova un asemenea amendament. Vreþi sã vã spun, cu alte cuvinte, cã ne facem de râs? Nu se poate!

Se aplicã însã penalizãri pentru întârziere, dupã toatã regula practicatã.

Executare silitã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mai doreºte un alt grup sã ia cuvântul?

Domnule Marius Constantinescu, v-am dat cuvântul sã vã argumentaþi, nu vã mai dau cuvântul a doua oarã. Vã rog sã înþelegeþi, nu putem dintr-un nimic sã tragem cu biciul trei ore.

Doreºte un alt grup sã ia cuvântul? Din partea altui grup?

Deci argumentaþia legatã de alin. 4...

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Nu este dezbatere suplimentarã.

Dacã cumva nu aþi sesizat ce v-am spus eu, vã argumentaþi susþinerea. Eu am crezut cã v-aþi prezentat toatã argumentaþia! Poftiþi, mai aveþi douã minute, dar când vã argumentaþi un amendament, faceþi-o pânã la capãt, nu luaþi cuvântul de zece ori.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nici mãcar nu am nevoie de douã minute. Vreau sã vã spun cã în momentul în care s-a discutat aceastã ordonanþã, domnul preºedinte, directorul general al Radioului, aici prezent, ne-a spus, atunci când a fost nevoie sã se facã o asemenea constatare, cã nu se plãtesc taxele pentru cã nu au aparate, a fost nevoie de luni în ºir pentru a se face o asemenea constatare de sute de oameni ºi aceeaºi situaþie la Televiziune, ne-a explicat-o domnul preºedinte Valentin Nicolau, care nu este aici în salã, am înþeles cã a fost într-o cãlãtorie în China ºi deci este în carantinã ºi nu poate sã conducã acum postul public de televiziune ºi, ca atare, pentru a obliga pe posesorii de aparate sã-ºi plãteascã taxele e nevoie de o armatã de inspectori, este nevoie de luni ºi luni de zile de activitate pe teren, este nevoie de acþiuni în judecatã ºi aºa mai departe. Dacã nu impunem ºi o mãsurã prin care sã creãm obligativitatea recoltãrii acestor taxe înseamnã cã ne jucãm de-a legea.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vi s-a rãspuns cã nu existã în practica judiciarã contravenþia, ci se fac penalizãri, ca urmare a neplãþii la termen.

Stimaþi colegi,

Mai existã o propunere globalã, apropo de globalism, a domnului senator Mihai Ungheanu, de respingere integralã a ordonanþei.

Vã ascultãm, domnule senator.

Am vorbit în comisie, domnilor colegi, ºi am spus cã dacã Radioul ºi dacã Televiziunea au nevoie de acest sprijin legislativ este bine sã se facã printr-o lege, ºi nu printr-o ordonanþã. Amendamentele de respingere integralã privesc încãlcarea Constituþiei, pentru cã este vorba de o lege organicã, iar persoana care m-a inspirat în a-l face ca amendament de respingere integralã este domnul preºedinte al Senatului, în precedenta ºedinþã, care mi-a spus: ”Trebuie sã faceþi, în cazul ãsta, amendament de respingere integralãÒ. L-am fãcut.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Foarte bine aþi fãcut. Domnul senator Radu F. Alexandru.

Coautor cu domnul senator Ungheanu, dar, vã rog sã mã credeþi, în egalã mãsurã coautor ºi cu dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, îndrãznesc sã vã cer o favoare: sã-mi acordaþi un minut. Vã pun la dispoziþie ”Monitorul OficialÒ cu legea publicatã ºi dacã existã un singur rând care susþine argumentaþia dumneavoastrã îmi cer cuvenitele scuze ºi alãturi de ceilalþi colegi din grup votãm în favoarea legii. Vã pun la dispoziþie legea votatã în Parlament.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt legate de aceastã respingere?

Uitaþi, punctul 4, domnule senator, ”Corelarea unor dispoziþii financiar-fiscaleÒ. La punctul 4, sub II.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

La punctul 4 arab, sub 2 roman.

Încã o datã ea a fost fãcutã... Am discutat-o la abilitare, deci nu...

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/4.IV.2003

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu s-a auzit, domnule preºedinte. Nu s-a auzit ce-aþi spus.

”Economia ºi finanþele publice...Ò

Arab, aþi zis?

Poftiþi? Am înþeles.

Nu ºtiu dacã e la modã ce-aþi spus!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

La pct. 4 Ñ ”Dispoziþii din legislaþia financiar-fiscalãÒ, unde intrã tot ce înseamnã impozite ºi taxe, inclusiv aceastã taxã pentru radio ºi televiziune. În baza acesteia, în cadrul grupei s-a intercalat. Vã spun cu toatã sinceritatea, nu e nimic aici de ascuns.

Stimaþi colegi,

Votând ”nuÒ înseamnã cã nu suntem de acord sã cadã aceastã ordonanþã unde sunt ºi amendamente admise de cãtre comisie, votând ”daÒ înseamnã cã sunteþi de acord cu domnul Ungheanu. Deci a fost respinsã propunerea de cãtre comisie. Vã rog sã votaþi.

Cu 72 de voturi împotrivã, 53 voturi pentru ºi o abþinere, a fost respinsã aceastã propunere.

Domnule preºedinte, ºi noi vã mulþumim foarte mult. Vã asigurãm cã aþi votat un lucru care va garanta independenþa financiarã ºi editorialã a posturilor publice ºi aþi votat un lucru de care vor beneficia toate partidele, indiferent dacã sunt la putere sau în opoziþie, astãzi sau mâine. Este o întãrire a postului public.

## **Doamna Sabina Petre** _Ñ director economic în Societatea Românã de Televiziune_ **:**

Vã mulþumim ºi noi foarte mult, în numele Televiziunii Române. Mulþumim.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, trecem la proiectul Legii privind trecerea cu titlu gratuit a unei pãrþi dintr-un imobil, situat în municipiul Bucureºti, din proprietatea publicã a statului ºi administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ în proprietatea privatã a Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe. Legea are caracter organic ºi suntem la votul final.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul Legii privind infracþiunile la regimul transportului naval. Vã rog, la pupitru, Comisia juridicã, domnul secretar Predescu. Din partea ministerului? Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Marius Sorin Bota** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Legislaþia României a cunoscut numeroase modificãri ºi completãri, ca urmare a armonizãrii cu legislaþia Uniunii Europene ºi a aderãrii la acorduri ºi convenþii internaþionale în domeniul navigaþiei civile. Faþã de aceastã situaþie se impune elaborarea unui nou act normativ privind stabilirea ºi sancþionarea infracþiunilor în domeniul navigaþiei civile, care sã rãspundã cerinþelor noilor reglementãri, ºi se constituie în instrument eficient ºi flexibil pentru prevenirea ºi sancþionarea nerespectãrii valorilor, relaþiilor sociale, bunurilor sau intereselor legitime apãrate prin acte normative în vigoare.

Suntem de acord cu amendamentele aduse de comisie. Faþã de cele prezentate, vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea acestui proiect de lege, în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Într-adevãr, s-a lucrat intens de cãtre Comisia juridicã, de numiri, imunitãþi ºi validãri.

Raportul Comisiei juridice este prezentat de domnul secretar Predescu Ion. Vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

Dupã cum aþi constatat din raportul scris...

Telefoanele mobile vã rog sã vi le bãgaþi în buzunar.

Comisia a dezbãtut acest proiect în trei ºedinþe. A constatat iniþial cã proiectul în marea lui majoritate nu era acordat cu reglementãrile generale privind circulaþia feroviarã, circulaþia rutierã, cu reglementãrile medico-legale în materie, nici din punct de vedere al conþinutului normelor ºi nici din punct de vedere al sancþiunilor, ºi a cerut Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei ºi apoi a apelat, în al doilea rând, la Ministerul Public, la Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã ºi la Ministerul Justiþiei, de la care a primit, trimiþând proiectul în forma în care suntem sesizaþi, a primit numeroase observaþii ºi amendamente. Potrivit procedurii amendãrii proiectelor de lege în faza dezbaterii Comisiei juridice, în marea lor majoritate amendamentele însuºite de noi, senatorii membri ai Comisiei juridice, aparþin acestor autoritãþi ºi îndeosebi Ministerului Public ºi Ministerului Justiþiei, dar ºi Ministerului Transporturilor ºi Locuinþei, care ºi-a modificat considerabil textul, în urma modificãrilor rezultând aproape alt proiect de lege faþã de cel iniþial. Cu aceastã exigenþã pe care vã rugãm s-o primiþi ca atare din partea Comisiei juridice a rezultat setul de amendamente care reprezintã în esenþã, în mare majoritate, proiectul de lege aºa cum ar fi trebuit sã fie. Vã rog sã fiþi de acord cu toate aceste amendamente. Nu cred cã este cazul sã fie dezbãtut amendament cu amendament, pentru cã în comisie am avut unanimitate de voturi, având ºi unanimitate de prezenþã a membrilor comisiei. La nici un amendament nu am avut nici o obiecþie, pentru cã toate ºi fiecare amendament în parte au fãcut obiectul dezbaterilor separate ºi de regulã n-am votat, au fost acceptate prin consens. În aceste condiþii, domnule preºedinte, cred cã sunt îndreptãþit sã vã solicit votarea raportului în totalitatea lui.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, dezbateri generale, luãri de cuvânt dacã sunt? Înþeleg cã nu. Vã atenþionez cã este vorba despre o lege organicã.

Mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul Legii privind înfiinþarea ºi funcþionarea agenþiilor cu capital privat pentru construcþia de locuinþe. Este vorba despre o nouã dezbatere. Vã amintesc, stimaþi colegi, cã la aceastã iniþiativã legislativã Senatul a dat un vot pozitiv, a fost respins dupã aceea la Camera Deputaþilor, argumentându-se cã existã o ordonanþã care a preluat aceste lucruri.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã, domnul secretar Novolan.

Vã rog. Vã ascultãm, domnule senator Pusk‡s.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere cã în timpul cât iniþiativa noastrã s-a plimbat de la Camerã la Senat a apãrut Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 200/2002 care reglementeazã aceeaºi problemã, am discutat ºi cu domnul senator

Crãciun, care este coiniþiator, ºi suntem de acord cu respingerea acestei iniþiative, având în vedere cã ar crea un paralelism dacã am merge pe douã variante. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Nu mai este cazul de dezbateri. Iniþiatorul, practic, îºi retrage iniþiativa prin aceastã respingere. O supun, totuºi, votului dumneavoastrã. Deci respingerea propusã de cãtre cei doi iniþiatori. Vã rog sã votaþi respingerea. ”DaÒ înseamnã respingere. Vã rog sã votaþi.

Iniþiativa a fost respinsã cu 90 de voturi pentru, 18 împotrivã, douã abþineri.

Vã mulþumesc foarte mult.

La punctul 9 pe ordinea de zi avem proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii.

Domnule ministru Rãzvan Theodorescu, vã rog sã poftiþi la pupitru. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Predescu.

Vã rog sã vã luaþi raportul ºi sã poftiþi la masã. Stimaþi colegi, dezbaterile generale s-au derulat.

Nu s-au derulat!

Ba da. S-au închis data trecutã. Suntem la raport, respectiv la amendamente.

Aveþi la anexa 1 amendamente adoptate de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi la anexa 2 amendamente respinse de comisie. Legat de textele respinse de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, legat de titlu, se mai susþin? Domnii senatori Ionel Alexandru ºi Nicolae Vlad Popa.

Domnul Nicolae Vlad Popa nu este, a rãmas domnul senator Ionel Alexandru.

Vã rog, domnule senator. Vã rog, vã ascultãm.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Primul amendament la titlu. Este vorba de completare.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

ªi eu, domnule preºedinte!

Este ºi domnul senator.

Nu.

Vã rog, vã ascultãm.

Eu doresc sã se introducã în titlu urmãtoarea sintagmã, ºi anume: ”Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter totalitar fascist sau comunistÒ.

Este vorba de aceastã sintagmã, þinând cont de faptul cã totalitarismul a avut douã extreme: fascismul ºi comunismul. Nu intru în amãnunte, deoarece pe parcurs voi reveni la art. 1.

Vã rog sã supuneþi la vot propunerea.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Am amendament la titlu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aveþi rãbdare, domnule senator, deocamdatã semnatarii amendamentelor! Nu aveþi amendament aici.

**Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Ba da, la titlu!

Corect.

Deci eu am cerut urmãtorul lucru: Ésimboluri cu caracter totalitar de tip fascist, nazist, bolºevic, rasistÒ ºi mai departe rãmâne textul prezent.

Am spus ”cu caracter totalitar de tip fascist, nazist, bolºevic, rasistÒ. Este important acest lucru, pentru cã intrã toate. Este vorba de caracterul totalitar pe care îl respingem, iar în clipa când ar apãrea unul nou, el este cuprins, pentru cã am spus ”totalitar de tipÉÒ, deci înseamnã toate tipurile de regimuri totalitare.

Dar dacã este fascist ºi nu este totalitar?

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Cum adicã?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã domnul senator Gheorghe Buzatu, care vine, tot la titlu, cu altã propunere menþine amendamentul? Vã rog, vã susþineþi amendamentul?

## **Domnul Gheorghe Buzatu**

**:**

## Da.

**Din salã** _(câteva voci din Grupul parlamentar al P.R.M.):_ Îl susþine... Trecem mai departe...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Îl susþineþi, da?

**Domnul Gheorghe Buzatu**

**:**

Am spus da!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu-l mai argumentaþi.

**Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

ªi eu am amendament.

Nu ºtiu.

Doamne, iartã-mã! Nu am auzit aºa ceva încã.

Atunci de ce propuneþi ”totalitarÒ? Dacã ”totalitarÒ este acelaºi lucru cu ”fascistÒ, de ce insistaþi pe sintagma cu ”totalitarÒ?

Comunism cu faþã umanã am auzit, domnule preºedinte!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator, pentru susþinere. Tot la titlu, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa teritoriului.

Comisia pentru apãrare vine cu altã propunere. Nu vã supãraþi, comisia vine cu altã propunere.

”Totalitar de dreapta sau de stânga, fascist, nazist, cominternist sau agresiv...Ò...

Deci practic avem 4 propuneri legate de titlu.

Se doreºte susþinerea din partea vreunui grup?

La titlu!

## **Din salã**

**:**

**Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Nu...

La titlu.

Nu aveþi. Nu l-aþi avut!

Ba da.

Ba da. Domnule senator Sergiu Nicolaescu, aveþi dreptate.

Domnule ministru Rãzvan Theodorescu, simþiþi nevoia unui rãspuns? Vã ascultãm.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** Ñ _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Atâta tot cã un însemn nu poate avea caracter totalitar. Un regim poate fi totalitar. În ceea ce priveºte aspectul bolºevic-comunist, mi-am spus punctul de vedere data trecutã. Nu pot susþine un asemenea punct de vedere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

E ºi complicat. Poate fi comunist ºi sã nu fie bolºevic, ºi invers. Nu ºtiu, poate apare bolºevismul sub altã formulã.

Stimaþi colegi, aþi reþinut. Vã propun sã

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Renunþ!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

A treia propunere de titlu Ñ ”totalitar de tip nazist, fascist, bolºevic, rasist ºi xenofobÒ Ñ a domnului senator Sergiu Nicolaescu.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Am renunþat.

De asemenea, respins de comisie. Votând ”nuÒ, respingem...

## **Din salã:**

A renunþat...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aþi renunþat, atunci

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Nu.

Înþeleg cã nu. Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Tot la art. 1 avem un amendament propus de Comisia pentru culturã, culte ºi mijloace de informare în masã, respins de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Nu-l susþin. Nu are cine.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Comisia pentru culturã? Nu se mai susþine.

Tot la art. 1, domnul senator Sergiu Nicolaescu înþeleg cã a renunþat. Nu mai avem amendamente la art. 1, da?

**Din salã**

**:**

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

La art. 2 lit. a) doamna senator Norica Nicolai nu este prezentã, deci nu-l mai susþine.

Ca sã fim foarte clari, este vorba de preluarea sintagmei din titlu în text. Da? Asta înþeleg. Ca sã ºtiþi dumneavoastrã. Iniþiatorii nu mai susþin amendamente. Este vorba de sintagmele din titlul ordonanþei, care sunt preluate întocmai.

La art. 2 lit. a), domnul senator Ionel Alexandru înþeleg cã nu-l mai susþine. Da?

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Da.

Domnul senator Gheorghe Buzatu, la fel. Aceleaºi sintagme. Mulþumesc. Domnul senator Eugen Marius Constantinescu, aceeaºi poveste?

Vã rog, domnule senator. Vã rog, vã ascultãm.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu este aceeaºi poveste. Amendamentul meu este de înlocuire a ultimei pãrþi a acestui articol, adicã, ”în aceastã categorie pot fi incluseÒ sã fie înlocuitã cu amendamentul propus, ºi anume: ”se interzice constituirea ºi legalizarea de organizaþii cu sau fãrã personalitate juridicã, partide, miºcãri, asociaþii, fundaþii, societãþi comerciale, alte persoane juridice care ar avea ca program sau doctrinã promovarea vreuneia din ideile de mai susÒ, în sensul cã, dacã lãsãm forma actualã a ordonanþei, oricare formaþiune, oricare structurã existentã la aceastã datã, dupã bunul-plac sau dupã o altã judecatã a cuiva, poate sã fie inclusã în categoriile de mai sus.

Or, la ora actualã, conform declaraþiilor reprezentanþilor Uniunii Europene care au fost în România, în România nu existã astfel de organizaþii. Avem, de asemenea, o serie întreagã de rapoarte ale structurilor de specialitate care spun cã nu existã astfel de organizaþii, astfel de structuri în România ºi, ca atare, nu putem vorbi despre posibilitatea de a include în aceastã categorie niºte organizaþii existente.

Ca atare, trebuie sã ne referim la perspectivã, adicã sã se interzicã constituirea, înfiinþarea de asemenea organizaþii.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, dacã vorbim de constituire trebuie sã vorbim de interzicere în cazul în care sunt constituite. Nu putem aborda numai o temã. S-a înþeles. Existã susþinere pe aceastã temã din partea celorlalte grupuri?

Stimaþi colegi, la art. 2 lit. a) existã aceastã propunere. Ea a fost respinsã de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnul ministru Rãzvan Theodorescu, de acord?

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Respins.

Stimaþi colegi, la art. 2 lit. b), Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ne face o propunere, practic, amendamentul Comisiei pentru culturã, cu care este de acord ºi domnul ministru. Da?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, comentariiÉ sau se menþin unele amendamente împotrivã?

Nu. În consecinþã,

Art. 2 lit. c). De asemenea, o propunere a Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, practic, o propunere a domnilor senatori Predescu, Viorel Dumitrescu, Mircea Ionescu-Quintus.

Toate grupurile.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Au fost adoptate. Sunt de acord ºi iniþiatorul, ºi comisia.

Sunt discuþii, probleme pe aceastã temã?

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

La lit. c) am o propunere.

Vã rog, vã ascultãm.

V-aº ruga sã-mi acordaþi puþinã atenþie.

Cu cea mai mare plãcere vã ascultãm.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Este definiþia holocaustului.

Vã rog sã ascultaþi propunerea mea.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

”Prin holocaust se înþelege persecutarea, enclavizarea...Ò

**Din salã**

**:**

Este lit. d).

Nu este vorba de asta!

Devine lit. d).

Devine lit. d).

Lit. c)!

”CÒ, de la Costicã.

Eu am cerut aceastã literã c) nou-introdusã.

Nu, nu. Aþi cerut o literã d) nouã. ”Prin holocaust se înþelege...Ò Aveþi rãbdare puþin!

La lit. c) mai sunt amendamente? La lit. c), da? Aveþi cuvântul, domnule senator Ionel Alexandru!

Domnule preºedinte,

Eu am cerut la litera c) sã se introducã ºi urmãtoarea frazã, la sfârºit. Este vorba de clarificarea cu privire la persoanele vinovate pentru sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii. În final am cerut sã se introducã urmãtorul text: ”Sunt exceptate de la prevederile prevãzute la prezenta literã persoanele condamnate de instanþele de tip stalinisto-comunist, în perioada anilor 1946Ñ1964Ò. Este vorba de procesele care s-au organizat, despre care ºtie toatã lumea cã erau ”prefabricateÒ, toate sentinþele erau dinainte stabilite ºi, în consecinþã, nu pot fi luate în considerare aceste sentinþe. Aceste persoane condamnate automat nu pot fi considerate vinovate de crime de rãzboi.

Vã mulþumesc.

Am înþeles, stimate coleg, intenþia. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ca sã nu complicãm, a respins-o pe ideea cã toate au în spate hotãrâri care soluþioneazã aceastã problemã.

Domnule preºedinte, pe problemã de procedurã, Grupul parlamentar al Partidului România Mare solicitã încetarea discuþiilor, deoarece am votat un program de lucru pentru astãzi ºi l-am depãºit.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu l-am depãºit. Sã faceþi faþã dumneavoastrã cu întrebãri ºi interpelãri ºi vã garantez cã n-o sã depãºim ora 19,30.

Deci, vã rog, la punctul c)... Imediat, aveþi puþinã rãbdare! Vã dau prima cuvântul, sã puneþi toate întrebãrile ºi interpelãrile posibile.

La aceastã problemã ridicatã de domnul Ionel Alexandru...

Vã ascultãm... Pe problema asta?

Domnule preºedinte, mulþumesc.

Tot la litera c) am propus un amendament.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Amendamentul meu are în vedere faptul cã persoanele care sunt considerate vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii ºi care au fost condamnate în România trebuia sã fie judecate de o instanþã judecãtoreascã legal constituitã. Asta pentru cã Tribunalul Poporului de la Bucureºti, din 1946, nu a fost legal.

Asta este litera d).

La litera c).

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu, la litera c). S-a înþeles?

Ca sã vã pun în temã, stimaþi colegi... Deci în textul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este acelaºi lucru: ”... de cãtre o instanþã judecãtoreascã românã sau strãinã, printr-o hotãrâre recunoscutã potrivit legiiÒ.

## **Domnul Aristide Roibu:**

Propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este acoperitoare, domnule preºedinte.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

... pentru toate ipotezele instanþelor strãine.

Sigur!

Bun!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimate coleg, numai o secundã, sã-l rezolvãm pe domnul senator Ionel Alexandru. Dacã existã susþinere privind acest amendament?

Deci propunerea domnului Ionel Alexandru a fost respinsã de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi înþeleg ºi de iniþiator.

Deci vã rog sã votaþi. Votând...

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Trebuie susþinutã în plen de domnul senator.

A susþinut-o.

Votând ”nuÒ înseamnã cã nu suntem de acord cu acest amendament. Votând ”daÒ suntem de acord cu amendamentul domnului Ionel Alexandru, respins de comisie.

Vã rog sã votaþi.

Respins cu 73 de voturi, 35 voturi pentru, o abþinere. Dau cuvântul, tot la litera c) a art. 2, domnului senator Gheorghe Buzatu.

Aveþi cuvântul!

Domnul senator Frunda, legat de aceastã propunere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vorbesc împotriva amendamentului ºi în favoarea variantei comisiei. Din punct de vedere al dreptului românesc ºi al dreptului internaþional, varianta comisiei este, într-adevãr, acoperitoare ºi cuprinzãtoare. Orice adãugare sau scoatere ºtirbeºte articolul de conþinutul sãu real.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

La acest c) al domnului senator Buzatu? Vã ascultãm.

Bun! Este acoperitoare, este adevãrat, domnule coleg, dar dacã este fãcutã tot de un regim totalitar ºi regimul totalitar comunist a cãzut? Atunci cum rãmâne dacã cineva a fost condamnat în timpul comunismului...?

Pãi, cum? Atunci, toate hotãrârile judecãtoreºti le abrogãm, cã au fost în regimul comunist?

Pãrerea mea este sã schimb ”cu excepþia condamnãrilor unui sistem totalitarÒ.

## **Domnul Aristide Roibu:**

Nu!

**Domnul Ion Predescu**

**:**

Nu se poate, domnule!

Nu putem face texte ”pe piciorÒ, aºa.

Deci... Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi o explicaþie pentru domnul senator Sergiu Nicolaescu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog.

Imi aºtept rândul dupã domnul Solcanu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Îi povestesc eu pe urmã. Vã rog eu frumos. Vã ascultãm, domnule senator.

Aºa este. Partidul majoritar are prioritate. Vã mulþumesc.

Deci, domnule coleg, teoretic e posibil sã existe ºi probabil au existat în viaþã unele hotãrâri judecãtoreºti care nu au fost corecte, nu au fost legale ºi nu au acoperit adevãrul. În aceastã situaþie, avem posibilitatea recursului în anulare, dar, în general, trebuie sã pornim de la prezumþia cã hotãrârile date sunt corecte atât în România, cât ºi la tribunalele internaþionale, ºi aceste hotãrâri au fost demult executate. Ne aflãm post factum, la 50 Ñ 60 de ani dupã ele. Dacã prin excepþie Ñ ºi eu cunosc un caz, în care voi pleda ca avocat Ñ puteþi face, potrivit legii actuale, legilor internaþionale ºi legii româneºti, în favoarea condamnatului...

Stimaþi colegi...

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Domnule preºedinte, daþi-mi voie... E materia dreptului, nu e a dumneavoastrã. Daþi-mi voie, vã rog! Vã mulþumesc.

Deci dacã este în favoarea inculpatului, ea se poate face oricând, inclusiv dupã decesul celui care a fost condamnat pe nedrept. Puteþi face un recurs în anulare.

**Domnul Ion Predescu**

**:**

S-au ºi fãcut asemenea...

S-au fãcut mai multe ºi se vor face, este adevãrat. Deci existã soluþii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Supun, totuºi, la vot propunerea domnului senator Gheorghe Buzatu. Ea a fost respinsã de comisie, aþi ascultat argumente pro ºi contra, nu înseamnã cã suntem împotrivã, dar suntem pentru ea.

Deci vã rog sã vã exprimaþi votul cu privire la amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Buzatu la litera c).

75 de voturi împotrivã, 36 pentru, 5 abþineri. A cãzut acest amendament.

Înþeleg cã la litera c) nu mai sunt alte amendamente.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Ba da.

Mai aveþi de susþinut amendamente la litera c)? Vã rog.

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Vã rog.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Amendamentul meu se referã la aceeaºi literã c), având completarea ”persoanã condamnatã pentru crime de rãzboi sau crime contra umanitãþii de o instanþã penalã internaþionalã validatã prin proceduri specifice internaþionaleÒ.

**Domnul Ion Predescu**

**:**

Nu existã aºa ceva!

Am în vedere faptul cã la ora actualã se judecã procese la Tribunalul Penal Internaþional, aceastã instanþã nefiind validatã de o serie întreagã de state.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, mai doreºte cineva sã ia cuvântul aici? Dacã nu,

Deci supun votului propunerea dânsului, care a fost respinsã de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Votând ”nuÒ, sunteþi împotriva amendamentului domnului Eugen Marius Constantinescu. Votând ”daÒ, sunteþi pentru. Vã rog sã votaþi.

S-a respins cu 70 de voturi împotrivã, 39 pentru, douã abþineri.

Dacã tot la litera c) mai sunt intervenþii?

Propunerea mea cu holocaustul. Tot la litera c).

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu sunteþi acolo. Vã rog frumos!

În consecinþã, supun la vot litera c) de la art. 2, în formularea propusã de comisie ºi acceptatã de iniþiator. Vã rog sã votaþi propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri la litera c).

S-a aprobat cu 73 de voturi, 17 împotrivã, douã abþineri.

Trecem acum la definiþia holocaustului, deci introducerea unei litere noi, d).

Domnule Sergiu Nicolaescu, vã ascultãm.

## Permiteþi-mi s-o citesc.

”Prin holocaust se înþelege persecutarea, enclavizarea ºi exterminarea prin diferite metode folosite de un stat totalitar, împotriva populaþiei evreieºti sau a altor etnii din Europa, în perioada celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial.Ò Dacã-mi permiteþi sã ºi susþin acest lucru.

Vã rog.

Este vorba nu numai de cei care au fost trimiºi în lagãre. Sunt o grãmadã de victime care nu au trecut printr-un lagãr, nici mãcar nu au avut direcþia lagãrelor, ci erau duºi direct într-o pãdure unde erau omorâþi.

În acelaºi timp, ºtim foarte bine cã nu au fost numai populaþii evreieºti în perioada respectivã, au fost ºi alte etnii. Deci v-aº ruga sã analizaþi cu atenþie propunerea pe care v-am fãcut-o eu, faþã de cea care existã.

Deci aceasta este propunerea domnului senator Sergiu Nicolaescu.

Tot la acest punct, vã rog, sunt alte propuneri? Domnul senator Frunda.

## Domnule preºedinte,

## Distins Senat,

Pornesc de la prezumþia cã ºi definiþia datã de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este perfectibilã. Acum câteva luni am discutat un proiect de lege, pe care l-am ºi adoptat, care prevedea conservarea bisericilor evreieºti, a cimitirelor evreieºti, a monumentelor de cult evreieºti ºi atunci, la cererea uneia dintre comisiile de specialitate ale Senatului, Guvernul ne-a pus la dispoziþie definiþiile internaþionale ale sintagmelor ºi ale acelor valori pe care noi doream sã le apãrãm.

La fel trebuie fãcut ºi în cazul holocaustului. Nu trebuie ºi nu putem noi sã adoptãm o altã definiþie sau sã inventãm apa caldã acum ºi sã adoptãm o altã definiþie decât cea exprimatã în dreptul internaþional.

Holocaustul este o noþiune juridicã definitã în dreptul internaþional ºi acela trebuie sã existe în legea noastrã. Din pãcate, eu nu sunt membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi nu ºtiam de aceastã definiþie. Ceea ce vãd eu, ca propunere a Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, este apropiatã de definiþia internaþionalã. Mie mi se pare cã trebuie adãugat ºi ”fascismulÒ, nu numai nazismul, pentru cã ºtim cã nazismul era german, fascismul era italian, deci ar trebui sã fie acoperitor pentru cele douã ideologii principale care au fost adoptate ºi în centrul Europei, ºi în þãrile din centrul Europei, unde a existat holocaust. Deci eu v-aº propune fie sã mergem pe varianta Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, puþin îmbunãtãþitã, sã introducem ºi fascismul, pe lângã nazism, fie sã cerem un time-out ºi sã aºteptãm sã vedem care este definiþia holocaustului în dreptul internaþional.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, s-a analizat cu atenþie. Vreau sã vã precizez cã aceastã definiþie datã de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-a acceptat cu unanimitate de voturi. De asemenea, cu aceastã definiþie a fost de acord ºi Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. Totuºi, dacã sunt ºi alte propuneri, vã rog sã luaþi cuvântul, nu e nici o problemã, dacã consideraþi...

Domnul senator Radu Alexandru Feldman ºi domnul senator Buzatu. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã abordãm una dintre cele mai sensibile, una dintre cele mai dureroase chestiuni care rãmân într-o mare necunoaºtere nu pentru noi, membrii Senatului, ci pentru întreaga omenire.

Pentru a mã face înþeles ºi pentru a-i rãspunde distinsului coleg ºi prieten, domnul Frunda, care are în plus faþã de noi sau faþã de mulþi dintre noi avantajul unei permanente racordãri la practica europeanã, vreau sã vã spun cã a susþine formula propusã de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri Ñ ”Prin holocaust se înþelege exterminarea sistematicã în masã a populaþiei evreieºti din Europa, organizatã de cãtre autoritãþile naziste în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi MondialÒ Ñ exonereazã de orice rãspundere autoritãþile din þãrile care au fost fie aliate, fie satelite, fie chiar neutre în cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial.

Vinovãþia pentru cele întâmplate în cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, legat strict de aceastã chestiune, începe, fireºte, cu Germania nazistã ºi se terminã cu þãri care þin astãzi sus stindardul democraþiei Ñ ºi mã refer la Statele Unite ºi la Anglia, care au pãcate probate prin documente ce nu pot fi contestate.

Istoria celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial consemneazã fapte pe care mintea noastrã, astãzi, nu le poate cuprinde. Vã aduc în amintire, pentru cei care cunoaºteþi, odiseea celor trei vase de lux: ”MississipiÒ, ”Saint LouisÒ ºi ”MissouriÒ, încãrcate de Germania lui Hitler cu evreii din Europa ºi trimise în lumea liberã sã-i primeascã.

Dupã ce au fãcut turul porturilor Americii, Canadei, înapoi, ale Angliei, unde nimeni nu a vrut sã-i primeascã, pasagerii acestei ultime croaziere de lux au luat drumul lagãrelor de exterminare.

Tragedia omenirii, care a avut ca subiect în cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial populaþia evreiascã, nu se rezumã numai la exterminarea sistematicã, organizatã de cãtre autoritãþile naziste, motiv pentru care susþin cu toatã convingerea formularea domnului senator Sergiu Nicolaescu care, sigur, poate fi oricând îmbunãtãþitã, poate fi oricând nuanþatã, dar care, în orice caz, corecteazã o formulare pe care, aºa cum o avem propusã din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu face decât sã întreþinã o gravã eroare juridicã.

Vã rog, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Stimaþi colegi, am la mine materialul din Dicþionarul enciclopedic vol.III (H-K), pagina 104, în care spune aºa: ”Sacrificiul practicat în antichitate de unele popoare, evrei, asirieni etc. care consta în arderea integralã a animalelor pe altar. Exterminarea unei mari pãrþi a populaþiei evreieºti, (circa 6 milioane), din Europa, (în Germania), precum ºi în teritoriile ocupate vremelnic, în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, de cãtre naziºti ºi aliaþii lorÒ, în prezent se foloseºte tot mai frecvent termenul Ñ în ebraicã, sã mã ierte Dumnezeu, nu ºtiu dacã îl pronunþ bine, Ñ shoa.

Mai existã o steluþã care spune cã, în prezent, prin folosirea cuvântului holocaust se înþelege ”uciderea în masã datoratã unor motive politice, religioase sau urmare a unor cataclisme...Ò

Deci v-aº ruga mult sã privim cu atenþie, e pãcat sã rãmânem cu o definiþie greºitã.

Stimaþi colegi, eu cred cã aici se face o greºealã. Aceastã definiþie este datã de legi existente. Nu descoperim ºi interpretãm noi acum ce înseamnã holocaust. Colegii de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri înþeleg cã au luat formularea din legi care sunt aprobate. Greºesc, domnule? Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, rugãmintea mea este urmãtoarea. Pentru o clarificare, noi am studiat foarte multe materiale documentare ºi aceasta a fost concluzia la care am ajuns ºi s-a votat în unanimitate de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Totuºi, pentru informarea plenului, eu v-aº propune, domnule preºedinte, sã fiþi de acord ca, la urmãtoarea întâlnire în plen, sã prezentãm toate elementele care au stat la baza acestei definiþii.

ªi dacã vom gãsi, dacã colegii care au ridicat anumite aspecte au alte argumente, noi le primim, le mai analizãm o datã ºi vi le prezentãm în plen pentru a se lua o aprobare...

Nu numai atât, stimaþi colegi.

Rog pe toþi care au ridicat probleme legate de aceastã definþie, domnul senator Radu F. Alexandru, Sergiu Nicolaescu, domnul senator Gheorghe Buzatu, rugãmintea este ca la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã facem o discuþie.

Interesul este sã dãm o definiþie aºa cum trebuie ºi care sã se regãseascã în ceea ce existã la ora actualã în alte legi.

Îmi permiteþi ºi mie, domnule preºedinte?!

Vã rog, aveþi cuvântul!

Nu ca membru al Executivului, dar vreau sã vã spun cã, se pare, sã nu se supere nimeni, iniþial, Guvernul a avut o idee foarte bunã atunci când a vorbit despre holocaust o singurã datã în ordonanþã.

La art. 6, considerând cã existã multe accepþii ale holocaustului, dar care toate merg cam în aceastã direcþie, nu vã supãraþi, aceastã ordonanþã de urgenþã nu mai are ca obiect definirea holocaustului. Eu vã voi spune clar. Ca istoric, vã spun cã Sergiu Nicolaescu are dreptate sutã în mie, afarã de... minoritãþi, grupuri minoritare... pentru cã sunt ºi þigani, homosexuali, iehoviºti, erau plini... Bun... istoric...

Din punct de vedere al dreptului, domnul senator Frunda are perfectã dreptate. Asta vã rog, ºi rog în numele Guvernului ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã nu inovãm într-o materie care îºi are definiþia sa, pentru cã din acest punct de vedere putem sã o ratãm. Aºa cã, propunerea este bunã, dar numai pe temeiul unor legi. Pentru cã, dacã culegeþi din dicþionare, ne aflãm în faþa unei multitudini, ºi aproape v-aº ruga atunci, eliminaþi definirea holocaustului. Mai bine eliminãm, pentru cã nu asta priveºte. Holocaustul la articolul, dacã este... este foarte bine sã se defineascã, dar sã se defineascã, cum spuneau ºi domnii Radu F.Alexandru ºi Sergiu Nicolaescu, sã nu limitãm aceste lucruri, dar nici sã nu inovãm noi, românii, adicã, tocmai þara în care, dupã pãrerea mea umilã, nu a avut loc un holocaust, sã vin ºi sã inovez în materie de holocaust.

Mai bine acceptaþi formula iniþialã a Guvernului, cu citarea holocaustului o singurã datã. Altfel, riscãm, eventual, evident, dupã consultãri, sã intrãm în complicaþii foarte mari.

Eu aº ruga inclusiv acest subiect sã-l discutaþi la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Într-adevãr, legea nu face obiectul definirii holocaustului: Lege privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, vã ascultãm. O sã continuãm, doamna senator Norica Nicolai.

cine face afirmaþia fãrã sã ºtie ce se înþelege ºi, mai ales, fãrã sã avem criteriul legii, ce se înþelege prin holocaust.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate doamne ºi stimaþi domni colegi,

Domnule ministru,

Îmi pare rãu, dar nu pot sã fiu de acord cu dumneavoastrã.

Dacã atâtea minþi strãlucite, care au contribuit la formularea unei definiþii a holocaustului, încã nu se înþeleg sau încã nu sunt de acord asupra celei mai potrivite formulãri, cum putem sã trimitem la închisoare pe un cetãþean care neagã holocaustul fãrã sã ºtie ce este?! Este vorba de o lege cu sancþiuni, ºi sancþiunea trebuie sã fie foarte bine definitã, adicã atitudinea unui om care neagã sau contestã holocaustulÉ trebuie, înainte de toate, sã ºtie ce neagã.

Vreau sã vã spun cã am stat de vorbã cu foarte mulþi oameni, nu acum, acum aproape un an de când discutãm treaba aceasta. Oameni mai ridicaþi. Când i-am întrebat ce înþeleg ei prin holocaust, s-au uitat cum mã uit eu la... o placã care nu ne aratã cum se voteazã... Nu ºtiau. Oameni mai deosebiþi. ªi atunci vom trimite pe niºte oameni în închisoare pentru cã au zis ”Eu nu sunt de acord cu holocaustulÒ?! Când zic cã holocaustul este nu ºtiu ce... un preparat culinar...

Deci fiind vorba de o lege care prevede sancþiuni serioase, trebuie sã fim siguri cã omul care are o asemenea rãspundere a ºtiut ce face.

De aceea, am fost printre iniþiatorii acestei definiri a holocaustului care face parte din conþinutul laturii obiective a infracþiunii ºi vreau sã vã amintesc cã dezbaterile largi, ºi are dreptate domnul preºedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, s-au fãcut ºi în prezenþa reprezentanþilor Comunitãþii evreieºti de aici, din Bucureºti, domnul Cajal nu era, mi se pare cã era bolnav atunci, ºi care au considerat cã este necesarã definirea holocaustului într-o asemenea lege.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Dacã nu ar exista art. 6 în lege, care zice aºa: ”contestarea sau negarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ºi interzicerea unor drepturiÒ, dacã nu ar exista acest text, sigur cã în lege nu ar trebui definit holocaustul.

Dar atunci, dacã nu e definit, ce se înþelege?... Cã el, pentru a-l trimite de la 6 luni la 5 ani la puºcãrie pe ori-

Cum judecã judecãtorii ºi cum condamnã dacã legea nu aratã ce se înþelege?

Vã rog foarte mult...

Este limpede de definit. Al doilea argument.

Domnilor, avem la dispoziþie, am avut, mai exact, la dispoziþie, numeroase legi care definesc holocaustul.

Din pãcate, aþi vãzut, am cãutat în mapa care ne-a fost datã pentru susþinerea proiectului, nu se gãseºte acest documentar.

Avem doar documentarul Ministerului Justiþiei, documentarul celorlalte autoritãþi, dar nu avem dreptul comparat în aceasta. ªi eu mi-amintesc, din câte îmi amintesc, legea norvegianã, germanã, englezã, francezã, duc cãtre definiþia....

Domnule preºedinte Quintus, vã amintiþi foarte bine de lucrul acesta. Am discutat nouã sau zece definiþii din dreptul comparat, din legislaþie de ani de zile adoptatã, nu de acum, ca noi, cu mult înainte ºi care se practicã, se aplicã de ani ºi ani de zile.

Aºa încât, domnule preºedinte, vã adresez rugãmintea sã amânãm pentru sãptãmâna viitoare ca sã vã putem pune la dispoziþie toate reglementãrile legale, toate legile din alte state pe care le-am avut la dispoziþie.

Stimate coleg...

ªi care au constituit orientarea noastrã...

## Stimate coleg,

Observaþi cã începeþi sã luaþi cuvântul ºi sã vorbim acelaºi lucru. ªi de o jumãtate de orã... Mai sunt ºapte colegi înscriºi... ºi o sã spuneþi aceeaºi treabã. Rugãmintea este simplã. Toate dezbaterile astea le reluãm.

Am rugãmintea ca toþi colegii juriºti care au elemente legate de aceastã definiþie, în primul rând Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, sã vã puneþi de acord. Nu mai avem plen pânã joia viitoare, deci avem termen la dispoziþie de 10 zile ca sã ieºim cu o definiþie clarã a holocaustului.

Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule preºedinte, nu ºtiu dacã trebuie sã mã bucur, dar îl susþin întru totul pe domnul senator Predescu.

Foarte frumos.

Cred cã, din punct de vedere procedural, plenul este sesizat cu un amendament admis pe care trebuie sã-l supunem la vot ºi cu un amendament respins pe care trebuie de asemenea sã-l supunem la vot.

Întâmplãtor, dacã am admite cã nu trebuie sã definim în aceastã lege ce înseamnã holocaust, ne ducem în planul penal al rãspunderii obiective.

Care este elementul? Latura obiectivã a infracþiunii? Trebuie sã vã spun încã un exemplu, în afarã de ceea ce spunea domnul Quintus, în urmã cu doi ani Universitatea Maryland a fãcut în corpul profesoral un sondaj, cerându-le sã defineascã holocaustul, ºi 60% dintre ei spuneau cã holocaustul este ceea ce au fãcut americanii la Nagasaki ºi Hiroºima.

Pãi, dacã un popor inteligent ºi un mediu universitar nu ºtie ce înseamnã holocaustul, îi cerem celui care vinde în piaþã sã defineascã niºte noþiuni?

Din punct de vedere juridic, ceea ce spune domnul Nicolaescu este deja prevãzut în infracþiunile contra pãcii ºi umanitãþii care sunt adoptate de legislaþia româneascã.

Doamna senator, vã rog eu mult... Eu vã dau în scris cã... facem un sondaj... nici cei din Israel nu ºtiu toþi ce înseamnã holocaust...

Vã rog eu foarte mult sã luaþi loc.

Mai doreºte cineva?

Domnul senator Buzatu, domnul senator Radu F. Alexandru.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte, mulþumesc.

Eu în primul rând aº vrea sã subliniez un lucru. Este bine, aºa se întâmplã când sunt despãrþite discuþiile generale de votarea, de dezbaterea amendamentelor. Pentru cã la discuþiile generale aceste probleme au fost în mare parte abordate...

Absolut...

ªi cred eu cã am uitat de atunci sau nu am fost toþi. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect pe care vreau sã-l subliniez, deºi nu ar trebui sã o fac eu, din opoziþie, la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost o dezbatere civilizatã, democraticã, pe aceastã problemã, pe problema ordonanþei de urgenþã, indiferent de faptul cã ne-am înþeles sau nu.

Corect!

În al treilea rând, dacã citim mai jos din aceastã listã de amendamente respinse, veþi vedea cã a fost un amendament al meu, prin care s-a cerut sã se dea definiþia holocaustului, punctul urmãtor, articolul 2 litera d), alineat nou, ºi s-a ajuns la acest alineat.

Aºa cum au subliniat antevorbitorii mei, domnii senatori Mircea-Ionescu Quintus, doamna senator Norica Nicolai, într-adevãr, nu poþi sã condamni pe cineva dacã el nu ºtie. Te va întreba: ”Dar cu ce se mãnâncã holocaustul?Ò

Dar nu numai asta aveþi în vedere, aveþi în vedere cã prin felul în care se pune problema eu cred cã se face o încercare, ºi anume tare mi-e teamã cã de-acum holocaustul este scos din Germania ºi trimis undeva spre Rãsãritul Europei ºi hop, este plasat în România.

Este absolut fals, orice argumente juridice mi-aþi da dumneavoastrã, nu putem fi de acord cu susþinerile unor istorici Ñ nu-i citez aici, nu vreau sã dau aici exemple de cutare sau cutare Ñ dar este absolut fals.

Sunt istorici care astãzi au ajuns sã susþinã ce? Aveþi în atenþie ce anume formulã dãm. ªtiþi ce susþin? Cã holocaustul a început în România, în 1940. Este imposibil! Este exclus!

Noi trebuie sã þinem seamã de realitãþile istorice care au fost. Dacã este vorba cã asta este esenþa, sã aducem holocaustul aici, degeaba votãm, degeaba legiferãm ºi, în acest context, la Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-au discutat mai multe formule, am avut toþi în faþã fiºele pe care le-au pregãtit Domniile lor, domnul preºedinte al comisiei, ºi s-au luat din dicþionare, s-au luat din legile franþuzeºti ºi aºa mai departe, ºi s-a ajuns la aceastã soluþie, la aceastã formulã, cã prin holocaust se înþelege supunerea.

Nu pot sã spun cã este cuprinzãtoare, dar în momentul de faþã este idealã.

Dacã dumneavoastrã propuneþi sã discutãm între timp ºi sã venim sãptãmâna viitoare cu o formulã care sã fie mai cuprinzãtoare, este posibil, dar în momentul de faþã, votând, discutând, trebuie sã ne gândim ºi la acest pericol, cã se încearcã distorsionarea, se încearcã denaturarea istoriei noastre ºi nu este convenabil pentru cã iatã cã se spunea la discuþiile generale, atenþie la ce votãm.

Vã mulþumesc. Domnul senator Radu Alexandru.

## **Din salã:**

Discutãm inutil.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Solicitãm oprirea discuþiilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mai avem douã luãri de cuvânt ºi ne oprim. Domnul senator, vã rog.

Stimaþi colegi, Programul este pânã la 19,30, domnul Solcanu.

Eu v-am dat cuvântul de bunã-credinþã. Vã rog foarte mult.

Închei spunându-i domnului...

La declaraþii politice menþineþi...

Nu fac declaraþii politice, comentez o declaraþie surprinzãtoare ºi care creeazã confuzie asupra raþiunii pentru care Executivul a promulgat aceastã ordonanþã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Am dreptul sã solicit oprirea discuþiilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator, foarte pe scurt, vã rog.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Vã rog sã-mi daþi cuvântul.

Cât se poate de scurt, domnule preºedinte.

Prezenþa mea la microfon este motivatã de o declaraþie fãcutã de ministrul Emil Rãzvan Theodorescu, nu de senatorul Emil Rãzvan Theodorescu, nu de istoricul, nu de academicianul, ci de membrul Executivului.

Domnule ministru, am considerat aceastã ordonanþã ca un gest spectaculos pe care Executivul din care faceþi parte îl face, de asumare ºi de recuperare a istoriei.

Vreau sã vã reamintesc cã prima declaraþie fãcutã de domnul prim-ministru în Statele Unite privind crimele comise împotriva populaþiei evreieºti din România au fost ca o loviturã de trãsnet. Nimeni pânã atunci nu a fãcut o afirmaþie atât de fermã, de categoricã ºi de dureroasã.

Suntem acum în situaþia în care ne întrebãm dacã este sau nu este nevoie sã definim holocaustul ºi cine contestã ºi cine recunoaºte holocaustul.

Aceastã ordonanþã vrea sã-i sancþioneze pe cei care neagã existenþa Auschwitz-ului ºi a altor lagãre de exterminare?

Aþi dãrâmat statuile lui Antonescu pentru cã s-a pierdut bãtãlia de la Stalingrad? Antonescu a fost criminal de rãzboi ºi rãmâne în faþa oricãrei instanþe naþionale sau internaþionale ca un criminal de rãzboi, pentru cã nu a reuºit sã câºtige pe câmpul de luptã sau pentru crimele pe care le-a fãcut împotriva umanitãþii?

Nu avem nici un motiv sã ne temem cã în urmã cu 50 de ani în istoria României s-a produs o sincopã, a fost o sincopã dureroasã care a zdruncinat întreaga planetã. A veni ºi a spune...

## Stimate coleg,

Vã retrag cuvântul.

Antonescu nu are nimic cu holocaustul!

Ultima luare de cuvânt. Continuãm, domnule, sãptãmâna viitoare, vã rog foarte mult.

Daþi-mi voie, totuºi, sã-i spun domnului senator, domnule preºedinte, am comentat foarte clar, am spus cã istoriceºte merg pe formula domnului Nicolaescu, am spus: din punct de vedere juridic formularea pe care a dat-o Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este fireascã, v-am spus atâta tot, cã în momentul în care noi ne-am referit la holocaust am considerat cã este tot ceea ce a fost ºi în declaraþia primuluiministru, vorbesc de autoritãþile române, ºi în declaraþia lui Ion Iliescu la Iaºi, apropo de criminali de rãzboi, totul, totul a fost în mintea noastrã.

Deci nimeni nu neagã, ci, dacã vreþi, e mai mult decât atât, amândoi...

Care oameni?

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Nu conteazã, sunt niºte oameni politici care ºtiu bine care este istoria României ºi pe care o ºtiþi ºi dumneavoastrã.

Antonescu nu are nimic cu holocaustul.

Domnule ministru,

Domnule preºedinte, închei...

Veþi fi prezent, vom continua dezbaterile. Domnul senator Frunda Gyšrgy, un minut.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc pentru largheþe, domnule preºedinte, ca de obicei, cu minoritarii... o discriminare pozitivã.

Domnule preºedinte,

Discuþiile care au avut loc îmi întãresc ideea cã acest articol trebuie retrimis la comisie ºi am spus, ºi repet, nu o sã inventãm noi apa caldã. Aceastã definiþie s-a dat de practica juridicã internaþionalã, începând cu Curtea de la NŸrnberg, holocaustul a fost definit foarte clar ºi fãrã interpretãri.

Acum, a încerca niºte apropieri emoþionale, ºi deja asta, îmi pare rãu, tot bâlciul aici este emoþional.

Da, domnilor, holocaustul a pornit în Germania ºi s-a extins ca flacãra în toatã Europa Centralã ºi de Est.

Am avut holocaust ºi în Polonia, ºi în Cehia, ºi în Slovacia, ºi în Ungaria, ºi în România, ºi în Ucraina.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

ªi în Belgia, ºi în Franþa.

ªi în Belgia ºi în Franþa, corect, dar trebuie, în sfârºit, dupã 60 de ani sã avem curajul de a sta drept ºi de a privi istoria noastrã în faþã.

Cât nu vom recunoaºte acest lucru, nu vom trata acest lucru ºi nu vom face adevãr, nu vom avea viitor. Nu pentru a pedepsi trebuie sã recunoaºtem acest lucru, ci pentru ca greºelile de acum 60 de ani sã nu se repete.

Vã mulþumesc.

Eu am înþeles cu restul, dar nu am înþeles cu România.

Stimaþi colegi, continuãm, reluãm...

Oricând vã stau la dispoziþie, domnule preºedinte, nici o problemã.

Reluãm ºi continuãm discuþia data viitoare. Mulþumesc pentru prezenþã. Trecem la ”Întrebãri ºi interpelãriÒ. Domnul Nicolae Iorga este aici?

## **Din salã:**

Da, este aici.

Doamna ministru Daniela Bartoº, loc în prima bancã. Deci nu faceþi discuþii separate decât în afara sãlii.

Sunt interpelatã.

Nu conteazã.

Domnul ministru Emil Rãzvan Theodorescu, Vã rog sã daþi rãspuns la întrebare, pentru cã sunteþi aici.

Domnul senator Ionel Alexandru mi-a pus o întrebare. Situaþia capelei aºezãmântului Elena Doamna din ªoseaua Panduri nr. 90Ñ92, sector 5, Bucureºti, este cunoscutã de ministerul nostru. Capela care a fost edificatã cãtre 1870, dupã proiectul unui arhitect strãin, cu pictura realizatã de Gheorghe Tãtãrãscu, este înscrisã în lista monumentelor.

Situaþia la care vã referiþi, domnule senator, privind acþiunile de vandalism, satanism ºi aºa mai departe, semnalate în interpelare, a fost realã, dar nu se confirmã în acest moment, întrucât capela este acum în administrarea Parohiei Rãzoare, care are sediul la circa 300 de metri, iar firma Aedificia Carpaþi executã lucrãri de consolidare-restaurare, asigurând totodatã ºi paza obiectivului.

Acþiunile de vandalism au existat în perioada anilor 1997-1998-1999 pânã când Aedificia Carpaþi din imediata vecinãtate ºi Parohia Rãzoare ºi-au asumat, în parteneriat, execuþia lucrãrilor de consolidare.

Este adevãrat cã ritmul lucrãrilor este îngreunat de posibilitãþile de finanþare asigurate de parohie ºi de posibilitãþile de sponsorizare asumate de Aedificia Carpaþi, dar sub aspectul vandalizãrii semnalate în interpelare, repetãm, faptele aparþin anilor 1997 Ñ 1998, nu momentului de faþã, când are chiar obiectivul ”pazã asiguratãÒ.

Da. De acord.

Vã rog, dacã sunt întrebãri noi pentru Ministerul Culturii ºi Cultelor?

Nu sunt.

Domnule ministru, vã mulþumim.

Ne cerem scuze cã nu am putut sã terminãm ce am început. O sã terminãm data viitoare.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, ne lãsaþi sã continuãm lucrãrile?

Da.

Vã rog foarte mult. Luaþi loc, domnule Predescu!

Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Domnul secretar de stat, vã rog.

Aveþi de dat un rãspuns doamnei senator Maria Ciocan.

## **Domnul Ioan Cindrea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea este adresatã domnului ministru Marian Sârbu care, din pãcate, nu poate fi prezent astãzi aici, se aflã în comisia de dialog cu structurile sindicale. Întrebarea adresatã de doamna senator Maria Ciocan se referã la posibilitãþile de reconversie ºi de pregãtire profesionalã ale persoanelor disponibilizate din exploatãrile miniere din judeþele Maramureº, Satu Mare ºi BistriþaNãsãud. Fiindcã dumneavoastrã aþi întrebat ce facem cu minerii disponibilizaþi de la Borºa, Rodna, Turþ, Herja ºi Bãiuþ, aº vrea sã vã spun cã una dintre mãsurile active cele mai importante, dezvoltate de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, se referã la pregãtirea profesionalã a persoanelor disponibilizate eliberate din anumite sectoare aflate în procesul de restructurare. Concret, în anii 20012002, de la exploatãrile miniere menþionate au fost cuprinse în formare profesionalã 2.057 de persoane ºomere, iar în urma absolvirii acestor cursuri au fost încadraþi în muncã 1.251 de ºomeri. Aceastã mãsurã prevede dobândirea unor noi calificãri în meserii cerute pe piaþa muncii. Pentru anul 2003, prin Planul naþional de formare profesionalã, prevãzut în Legea nr. 76/2002, se prevede cuprinderea în cursuri, în judeþele menþionate, a 1.040 de ºomeri ºi prevedem ocuparea în muncã a încã 954 de ºomeri, fiindcã cursurile se organizeazã în meserii solicitate pe piaþa muncii în baza unor convenþii încheiate cu agenþii economici Ñ 80% din cursuri, iar 20% din cursuri se organizeazã în meserii cerute pe piaþa muncii.

Întrebarea avea o a doua parte, care se referea la posibilitãþile financiare. Nu existã lipsã de resurse financiare, fiindcã prin bugetul aprobat, bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, existã bani suficienþi pentru susþinerea financiarã a formãrii profesionale la nivel naþional ºi în judeþele ºi zonele menþionate de dumneavoastrã.

Sunteþi de acord cu rãspunsul, doamna senator? Aveþi vreo întrebare suplimentarã?

Mulþumesc, domnule secretar de stat, pentru rãspuns dar, totuºi, dacã sunteþi amabil, spuneþi-mi, pentru judeþul Maramureº, câteva din aceste meserii solicitate de agenþii economici, pentru recalificarea minerilor, reconversia forþei de muncã din minerit.

Vã mulþumesc foarte mult. Sunt întrebãri noi pentru Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale? Înþeleg cã nu sunt.

Mulþumesc.

Trecem la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. Doamna ministru Daniela Bartoº va rãspunde întrebãrii adresate de doamna senator Maria Ciocan.

Aº dori, dacã îmi daþi voie, domnule preºedinte, sã-mi prezint întrebarea.

Vã rog.

Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº.

Conform deciziei Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei au fost reduse în ultima lunã peste 20.000 de paturi în spitale la nivel naþional ºi chiar se are în vedere închiderea a peste 200 de spitale. Din totalul de 149.183 de locuri s-a ajuns la o medie de 5,7 paturi la mia de locuitori. S-a cerut reducerea de paturi pentru a ajunge la acelaºi nivel cu þãrile occidentale, unde existã 5 paturi la mia de locuitori, neþinându-se cont de starea economicã, nivelul de culturã ºi educaþia sanitarã în România, care afecteazã puternic starea de sãnãtate a populaþiei. Întrebare:

1) De ce nu se ia în considerare faptul cã în þãrile occidentale se face medicina preventivã, iar la noi în þarã doar se trateazã. Or, pentru a trata este nevoie de paturi pentru bolnavi.

2) Vã rugãm sã ne comunicaþi în ce mãsurã este afectat ºi judeþul Maramureº de aceastã reorganizare, la care spitale vor avea loc reduceri ºi câte paturi vor fi reduse în judeþ? De asemenea, care este ºi argumentul care stã la baza reducerii acestor paturi din spitalele din judeþul Maramureº?

Vã mulþumesc.

## **Doamna Daniela Bartoº** _Ñ ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Cele mai solicitate meserii sunt în domeniul construcþiilor Ñ zidari, dulgheri, fierari-betoniºti, finisori structuri ºi în domeniul serviciilor ºi turismului.

Da, vã mulþumesc. Aº dori sã-mi daþi rãspunsul ºi în scris.

## **Domnul Ioan Cindrea:**

O sã-l primiþi ºi în scris ºi cât se poate de analitic în meseriile pe care le-am cuprins, pe meserii ºi specialitãþi ºi cu persoanele încadrate.

Acum aþi completat întrebarea, cã la noi a fost transmisã numai jumãtate din aceastã întrebare.

## **Doamna Maria Ciocan**

**:**

Aºa este. De aceea am vrut s-o citesc.

## **Doamna Daniela Bartoº:**

ªi mi-aº permite sã vã contrazic un pic, pentru cã cifrele pe care dumneavoastrã le folosiþi nu sunt cifre oficiale. Aºa cum dumneavoastrã aþi vãzut în ultimele 10 zile, aproximativ, echipe de specialiºti se deplaseazã în întreaga þarã pentru a evalua unitãþile sanitare din toate punctele de vedere. Deci nu s-a pornit în ideea de a reduce numãrul de paturi, ci de a aºeza pe baze ºtiinþifice, pe baze optime activitatea din unitãþile sanitare, de a separa activitatea din spitalele pentru bolnavi acuþi de cele pentru bolnavi cronici, de cele de anumite specialitãþi, cum sunt pentru tuberculozã, pentru bolnavii psihici, care necesitã anumite mãsuri speciale. Deci n-aº putea în momentul de faþã sã vã spun cã sunt 20.000, sau cã sunt 5.000, sau cã sunt 6.000 de paturi care vor fi, în urma acestui proces, reduse ºi se referã în special la paturile care se aflã în clãdiri cu grade înaintate de uzurã, clãdiri pentru a cãror încãlzire sau pentru a cãror întreþinere sunt necesare sume exorbitante, sume nejustificate sau se reduc paturile acolo unde nu existã medici care sã justifice o activitate. Nu este posibil sã ai o secþie de chirurgie în care sã nu ai nici un chirurg ºi sã menþii în continuare secþie de chirurgie. Nu are cine sã facã, practic, chirurgia. Deci, dacã s-a urmãrit, s-a urmãrit aceastã eficientizare ºi reorganizare a întregii structuri medicale, lucru care, de altfel, trebuia fãcut de foarte mulþi ani, pentru cã atunci nu am mai fi ajuns în situaþia în care suntem astãzi.

Referindu-mã la a doua întrebare, am fost la Maramureº, am vãzut Maramureºul. Acolo existã o singurã micã problemã la Spitalul de recuperare Borºa, care funcþioneazã într-o manierã ceva mai ciudatã, aº putea spune, dacã nu ineditã. Deci, sub pãlãria de spital de recuperare funcþioneazã, de fapt, un spital orãºenesc care are secþie de obstetricã-ginecologie, chirurgie, ortopedie, pediatrie, medicinã internã ºi are ºi recuperare. ªi s-a propus separarea celor douã activitãþi. Deci, sã rãmânã un spital orãºenesc cu toate secþiile pe care vi le-am menþionat, iar secþia de recuperare sã treacã într-o structurã care se ocupã de recuperarea acestor bolnavi. Deci practic nu afecteazã personalul, nu afecteazã populaþia. Dimpotrivã, se aºazã pe douã structuri normale. ªi tot la Maramureº, s-au mai propus niºte modificãri la spitalul din Sighetu Marmaþiei care, cum probabil foarte bine ºtiþi, funcþioneazã în niºte clãdiri improprii din foarte multe puncte de vedere, ceea ce nu ar mai permite autorizarea sanitarã de funcþionare a acestor clãdiri. ªi s-au gãsit soluþii pentru a muta activitatea din acele clãdiri improprii în clãdiri noi, în clãdiri care sã acorde asistenþã medicalã aºa cum trebuie bolnavilor din Sighetu Marmaþiei. ªi mã refer la clãdirea în care este maternitatea în momentul de faþã, care prin aranjarea circuitelor ar permite sã ia o parte din activitatea din spitalul din Sighetu Marmaþiei în blocul materno-infantil de la Sighetu Marmaþiei ºi mai existã o clãdire care acum nu este în administrarea ministerului, care este gard în gard cu spitalul din Sighetu Marmaþiei în care, de asemenea, poate fi aºezatã activitatea medicalã în condiþii igienice corespunzãtoare. Deci, pe ansamblu, se propun locaþii mai bune ºi funcþionare mai bunã a spitalelor din judeþul Maramureº, ºi nu reduceri de paturi.

**:**

Vizavi de întrebare, pentru cã am adus aceastã completare, vã rog sã-mi rãspundeþi ºi în scris ºi aº vrea sã ºtiu în ce mãsurã este afectat ºi judeþul Maramureº cu numãrul de reduceri de paturi de spital.

Da. S-a înþeles, doamna senator. Deci sunteþi mulþumitã de rãspuns ºi doriþi ºi rãspunsul scris. Vã rog, doamna ministru, sã-l daþi. Poate rãspundeþi ºi domnului senator Ionel Alexandru, legat de bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Este o întrebare care a fost adresatã domnului primministru, legatã de cuantumul sumelor care au fost folosite de Guvern din bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Sistemul de asigurãri de sãnãtate din România este organizat la fel ca în toate þãrile europene în care casele de asigurãri de sãnãtate au pe lângã rolul de a colecta contribuþia la fondul de asigurãri de sãnãtate ºi pe acela de a administra resursele. În ultimii ani, colectarea contribuþiei la fondul de asigurãri de sãnãtate s-a îmbunãtãþit, putând astfel sã fie alocate fonduri suplimentare pentru cheltuielile materiale ºi serviciile medicale acordate asiguraþilor. Dinamica veniturilor colectate ºi a fondurilor alocate în perioada 2001 Ñ 2002: pentru 2001, fonduri colectate Ñ 41.733.000.000 lei ºi cheltuieli aprobate prin Legea bugetului 37.423.000.000 lei; pe 2002 Ñ 54.800.000.000 lei venituri totale ºi cheltuieli aprobate 48.349.000.000, iar în 2003, venituri totale aprobate 56.741.000.000 lei ºi cheltuieli aprobate Ñ 56.341.000.000 lei. Deci observaþi cã anul 2003 nu are prevãzut excedent la bugetul de asigurãri de sãnãtate.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Mulþumim foarte mult, doamna ministru. Mai pe scurt, vã rog, cã trebuie sã rãspundem la toþi. Domnul Ionel Alexandru e mulþumit? Da?

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Da.

Mulþumesc.

Mai aveþi de dat un rãspuns doamnei senator Maria Petre, legat de spitalul din Fierbinþi, judeþul Ialomiþa. Vã rog.

Pot sã-i rãspund doamnei senator cã reorganizarea spitalului comunal FierbinþiÑTârg s-a fãcut la cererea Direcþiei de sãnãtate publicã, întrucât acolo din luna septembrie nu mai era încadrat decât un singur medic, ºi acela cu condiþii de pensionare îndeplinite. ªi s-a propus sã devinã secþie exterioarã a spitalului din Slobozia, pentru a putea în continuare sã asigure asistenþa medicalã în zona respectivã. Numãrul pacienþilor este în scãdere. Spitalul se aflã la 30 kilometri de spitalul din Urziceni, iar personalul care a existat se redistribuie ºi este preluat în totalitate de Spitalul de Urgenþã Slobozia. Persoanele vârstnice ºi copiii sunt asiguraþi, ca asistenþã medicalã, de medicul de familie, iar asistenþa de specialitate este fãcutã în Spitalul Municipal Urziceni. Deci, este cazul în care avem spital fãrã doctor.

Doamna senator Maria Petre, dacã doriþi ceva în plus?

Aº avea douã comentarii. Primul dintre ele este unul pozitiv, ºi anume salut prezenþa doamnei ministru pentru a da rãspuns la întrebãri ºi interpelãri. Din pãcate lucrul acesta nu îl fac toþi miniºtrii ºi, ca atare, mã simt datoare sã remarc un lucru care nu este decât normal, pânã la urmã.

Al doilea comentariu nu este, din pãcate, la fel de pozitiv. Eu cred cã nu închidem un spital doar pentru cã Direcþia de sãnãtate publicã ºi responsabilii guvernamentali nu îndeplinesc procedurile de a asigura prezenþa medicilor acolo. În interpelarea mea fac referire ºi la faptul cã media paturilor în judeþul Ialomiþa este mult sub ceea ce va trebui sã avem la nivelul fiecãrui judeþ pe normativele, sã spunem, ale Bãncii Mondiale. Cred cã este o mãsurã greºitã. Subliniez încã o datã faptul cã oamenii care au lucrat acolo nu aveau în momentul în care eu am depus, sãptãmâna trecutã, interpelarea nici un statut. Mã îndoiesc cã în timp de o sãptãmânã s-a rezolvat lucrul acesta. Voi verifica ºi eu ceea ce doamna ministru spune cu certitudine în seara asta: dacã situaþia personalului care a lucrat în spital este în acest moment clarã. Informaþiile pe care eu le-am avut sãptãmâna trecutã erau complet diferite. ªi subliniez, în concluzie, acelaºi lucru: nu desfiinþãm un spital care funcþioneazã acolo de peste 100 de ani doar pentru cã nu asigurãm prezenþa medicilor. Nu lãsãm oamenii din zona arondatã Fierbinþiului... Nu e vorba de distanþa Fierbinþiului faþã de Urziceni, cât era vorba de o zonã întreagã care, istoric vorbind, a beneficiat de asistenþa sanitarã prin intermediul acestui spital. Cred cã nu este o mãsurã corectã. Cred cã cetãþenii acestei zone a judeþului Ialomiþa nu meritau o asemenea punere a braþelor pe piept pânã la urmã: nu avem medic în spitalul din Fierbinþi! Mã rog, sã înþeleg cã aºa stau lucrurile în acest moment. Sper sã se revinã asupra deciziei pentru cã, în fond, ea nu este corectã ºi eu nu cred Ñ ca om care a lucrat foarte mult în administraþia judeþului Ialomiþa Ñ cã formula de secþie exterioarã a Spitalului de Urgenþã Slobozia este viabilã.

Este singura viabilã, care a permis pãstrarea personalului ºi a zonei respective, pentru cã altfel un spital fãrã doctori nu poate încheia contract cu casa de asigurãri ºi neputând încheia contract cu casa de asigurãri n-are nici o posibilitate de finanþare.

ªi, conform drepturilor omului ºi liberei circulaþii a persoanelor, în momentul de faþã, dacã un medic nu se prezintã la concurs pentru a ocupa un loc nu ai cum sã-l repartizezi, oricâtã bunãvoinþã am avea noi sã facem acest lucru.

Mulþumesc. Mergem mai departe. Mulþumesc, doamna ministru.

Doamna secretar de stat Manolescu, poftiþi! Vã rog, foarte pe scurt, doamna secretar de stat. Aveþi de dat un rãspuns domnului Iuliu Pãcurariu în legãturã cu Ordonanþa nr. 192/2002. Vã ascultãm.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Întrucât sporul la care se face referire este prevãzut doar de Ordonanþa Guvernului nr. 192/2002 care reglementeazã drepturile de naturã salarialã ale funcþionarilor publici ºi nu este prevãzut ºi de Ordonanþa nr. 191/2002 care reglementeazã drepturile salariale ale personalului contractual, s-a aprobat Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 354/2003 privind acordarea, începând cu data de 1 ianuarie 2003, a sporului pentru condiþii deosebite de muncã de 10% pentru funcþionarii publici cu funcþii de execuþie din trezorerii. Având în vedere atât prevederile legislative menþionate, discuþiile purtate cu sindicatele, cât ºi punctele de vedere primite de la direcþiile de specialitate din minister ºi de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Urmeazã sã analizãm modalitãþile de acordare a acestui drept salarial ºi pentru personalul contractual din trezorerii care-ºi desfãºoarã activitatea în aceleaºi condiþii ca ºi funcþionarii publici ºi chiar în condiþiile în care legea este în procedurã parlamentarã ºi foarte curând va intra în procedura de analizã la comisiile de specialitate ale Senatului. Este foarte bine dacã ºi cu aceastã ocazie se face propunerea corespunzãtoare.

Vã mulþumesc.

De acord, da? Vã mulþumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Mergem mai departe, stimaþi colegi. Din Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei e cineva?

A solicitat amânarea.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului?

Domnul senator Gheorghe Zlãvog e aici? Da. E vorba de poluarea apei din judeþul Olt. Acum aºteptaþi rãspuns sau vreþi s-o prezentaþi acum?

## **Domnul Gheorghe Zlãvog**

**:**

Rãspuns.

Atunci sã ascultãm rãspunsul. Dacã sunteþi nemulþumit, mai puneþi întrebãri suplimentare.

## **Domnul Florin Stadiu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

O sã încerc sã fiu foarte scurt. Rãspunsul complet îl primiþi în scris de la noi.

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, problemele poluãrii stratului de apã freaticã din judeþul Olt sunt cunoscute. Mãsurile care au fost întreprinse sunt:

1. Decontaminarea solului prin lucrãri de ameliorare a solului conform studiilor pedologice efectuate Ñ termen: trimestrul IV 2006, pentru întreaga suprafaþã;

Vã rog, dacã aveþi vreo întrebare suplimentarã legatã de acest lucru?

Constat cã, deºi poluarea pânzei freatice Ñ cã despre asta e vorba Ñ este de mai multã vreme, de câþiva ani, dumneavoastrã abia acum faceþi studii ºi stabiliþi mãsuri pentru sfârºitul anului 2004. Eu credeam cã dumneavoastrã cunoaºteþi problema ºi cã veþi lua mãsuri imediate.

## **Domnul Florin Stadiu:**

O sã aveþi detalii. Problema a fost cunoscutã, a fost avizatã de mine, a fost discutatã cu autoritãþile locale. Nu problema poluãrii, ci problema folosinþelor din zonã. În ce priveºte poluarea, depistarea ei a fost ca urmare a unei poluãri accidentale care a avut loc în anul 2002. Atunci a apãrut la suprafaþã ºi atunci am fãcut ºi analizele în fântânile domestice pentru a depista poluarea cu cloruri, de fapt cu sãrurile folosite. Au fost... Asta este, n-avem ce face pânã când nu se localizeazã ºi nu se cunoaºte foarte exact fenomenul.

## **Domnul Gheorghe Zlãvog**

**:**

ªi doi ani de zile oamenii aceia ce beau?

Nu, nu, n-au avut aºa ceva, n-au fost probleme! În orice caz, primiþi rãspunsul mai detaliat ºi vã aºteptãm la noi pentru istoria cazului, dacã doriþi. Mulþumesc.

Numai o secundã, pentru cã sunteþi la tribunã. Domnul Gheorghe Bunduc e aici? Interpelarea în legãturã cu deºeurile industriale ºi menajere. Vã rog sã o prezentaþi foarte pe scurt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea este mai vastã. Am sã încerc sã o prezint în sintezã. Se adreseazã atât domnului ministru al mediului, cât ºi domnului ministru...

Dar foarte pe scurt, cã deja mai aveþi 3 minute.

... al internelor.

Domnilor miniºtri,

Constat cu regret cã aproape sub ochii ºi cu îngãduinþa tacitã a poliþiºtilor ºi a agenþilor de mediu are

loc distrugerea ºi degradarea continuã a terenurilor agricole riverane multor localitãþi ale þãrii, acestea fiind acoperite cu deºeuri industriale ºi menajere, moloz ºi resturi de materiale de construcþii, precum ºi mari cantitãþi de pãmânt rezultat din excavaþii.

De asemenea, numeroase canale din Delta Dunãrii, pânã mai ieri navigabile, sunt blocate ºi au malurile acoperite cu fel de fel de vase, carcase ºi nave abandonate ºi scufundate, de a cãror recuperare, în vederea refacerii mediului, nu se mai îngrijeºte nimeni. Un caz aparte îl reprezintã nava ”RostokÒ care de foarte mulþi ani blocheazã Canalul Sulina al Dunãrii ºi îngreuneazã foarte mult circulaþia.

Vã rugãm, domnilor miniºtri, sã ne rãspundeþi ce mãsuri intenþionaþi sã luaþi pentru remedierea acestor deficienþe.

Vã mulþumesc.

Vreþi sã rãspundeþi acum sau...

Cu plãcere, cã nu-i nici o problemã.

În ce priveºte Delta Dunãrii, pentru cã este, cred, mult mai importantã ºi pentru dumneavoastrã, acþiunea de scoatere a epavelor din Deltã a început încã din anul 2001 ºi Ñ slavã Domnului! Ñ s-au scos destule. În ce priveºte însã nava ”RostokÒ, dumneavoastrã probabil cunoaºteþi, sunt foarte grele soluþiile de ranfluare a unei astfel de nave. Noi discutãm acum împreunã cu Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, sã vedem cum se poate realiza. E în discuþie ºi un proiect, sã vedem dacã reuºim sã-l finanþãm, cu experþi strãini, cu care sã reuºim sã facem faþã ºi ranfluãrii navei ”Rostok 1Ò.

În ce priveºte gunoaiele, vã rog sã mã credeþi, dumneavoastrã ºtiþi cã Guvernul României ºi Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului au iniþiat programul ”România curatãÒ, tocmai în ideea de a stãvili acest exod al gunoaielor din municipalitãþi. Pe aceastã problemã, modificãm, ºi legile vor fi mai drastice. De asemenea, s-a creat Garda de mediu care urmeazã sã preia niºte atribuþii foarte concrete ºi are personal mai mult cu care sperãm cã vom disciplina nu numai administraþiile locale, ci absolut pe toþi cei care folosesc anumite materiale ºi nu le duc în gropile de gunoi.

De asemenea, existã un program, finanþat inclusiv de Uniunea Europeanã, prin ISPA, privind realizarea gropilor de gunoi orãºeneºti ºi comunale pe anumite criterii de mãrime. În program este ºi realizarea unor uzine de reciclare. Nu ne place, dar cei trei ”RÒ ar fi foarte bine dacã s-ar aplica, inclusiv incinerarea deºeurilor.

Este însã ºi o problemã de civilizaþie, oamenii trebuie sã înveþe sã-ºi sorteze gunoiul pe categorii.

Domnule secretar de stat, rugãmintea este sã daþi ºi rãspunsul scris ºi, dupã aceea, dacã e nevoie, sã mai intervinã domnul senator.

Vã mulþumesc foarte mult. Înþeleg cã domnul senator Mihail Lupoi a primit rãspunsul scris ºi oral de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, referitor la Ordinul nr. 4.927 al ministerului. Deci am încheiat ºi acest capitol.

Legat de privatizarea ”SiderurgicaÒ Ñ S.A., domnul Claudiu Seucan. Vã rog sã daþi rãspunsul cuvenit domnului senator Mircea Nedelcu. Vã rog, vã ascultãm!

## **Domnul Claudiu Seucan** _Ñ secretar de stat la_

_Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Rãspuns la interpelarea formulatã de domnul senator: ”SiderurgicaÒ Hunedoara ocupã o poziþie aparte între societãþile comerciale din portofoliul A.P.A.P.S., datoritã complexitãþii problemelor cu care se confruntã societatea comercialã, datoritã relaþiei dintre situaþia economico-financiarã a societãþii ºi situaþia salariaþilor acesteia, cu implicaþii sociale ºi economice asupra...

Numai o secundã, domnule secretar de stat!

Domnule preºedinte, vã rog frumos, cer permisiunea... Am primit rãspunsul între timp, l-am citit ºi aº vrea sã fac doar câteva scurte comentarii, ca sã nu mai pierdem vremea.

În primul rând, vreau sã mulþumesc A.P.A.P.S.-ului cã, în sfârºit, a binevoit sã-mi trimitã un rãspuns. Interpelarea a fost depusã în data de 10 februarie, astãzi suntem în 24 martie.

Îmi pare foarte rãu cã domnul Muºetescu nu a putut sã vinã personal sã aducã acest rãspuns, dar dânsul am înþeles cã este ocupat, în Extremul Orient, pentru gãsirea unor potenþiali întreprinzãtori pentru România. Sã sperãm cã aceasta va fi o rezolvare pentru ”SiderurgicaÒ, poate. Cum aºteaptã ºi Braºovul, de altfel.

Am vãzut în rãspunsul dumneavoastrã câteva probleme care mi-au reþinut atenþia. Spuneþi dumneavoastrã cã programul de restructurare vizeazã, în principal, restructurarea organizatoricã pentru crearea unor entitãþi distincte. Într-adevãr, s-au creat câteva filiale care au fost vândute aºa cum au fost vândute, nu mai comentez eu acum. Problema este de ce, la ora actualã, cei care le-au cumpãrat sunt obstrucþionaþi prin diverse controale, cum, la fel, a fost obstrucþionatã ”SiderurgicaÒ, timp de aproape 3 ani, prin diverse... noi le-am zice ºicane. Li s-a tãiat curentul când aveau fier vechi, când aveau curent n-aveau fier vechi din cauza unor controale ale Gãrzii Financiare la firmele furnizoare ºi tot aºa.

Acum dumneavoastrã în rãspuns spuneþi cã au fost probleme cu producþia, cu volumul producþiei marfã vandabile. Pãi cum sã facã oamenii aceia de la Hunedoara producþie când au fost ºicanaþi de fel ºi fel de astfel de mãsuri care i-au oprit, pur ºi simplu, ºi care au obligat muncitorii sã iasã în stradã. Acum domnul ministru Muºetescu îi scoate tot pe ei vinovaþi. ªtiþi cã un post de televiziune Ñ nu dãm numele Ñ a fãcut niºte remarci total nepotrivite la adresa muncitorilor de acolo.

De asemenea, spuneþi dumneavoastrã, corelarea numãrului de personal cu volumul produselor vandabile concretizatã prin disponibilizare de personal excedentar, exact ceea ce spuneam ºi înainte, înseamnã cã singura soluþie de realizare a acestui aport este sã aruncãm în ºomaj încã aproape 4.000, 3.700 de salariaþi. Aºa am rezolva problemele.

Nu au materie primã, vã spun eu. Nu au fier vechi, asta e problema.

N-au fier vechi ºi vã spun eu de ce n-au fier vechi, domnule preºedinte, pentru cã de ani buni de zile Ñ ºi dumneavoastrã aþi fost primul care aþi sesizat la Hunedoara acele firme-fantomã care furau ºi vindeau fierul vechi, îl furau din ”SiderurgicaÒ ºi îl vindeau tot la ”SiderurgicaÒ sau îl duceau...

Îl duceau peste graniþã.

Nu peste graniþã, peste graniþã circulã doar copiii...

Vreau sã vã spun, situaþia clarã este legatã de faptul cã fierul vechi se exportã, ãia plãtesc imediat la export, chiar dacã preþul e mai mic decât la intern, Hunedoara nu are de unde sã plãteascã, nu are bani ºi din cauza asta nu poate sã achiziþioneze.

Aºa este, dar se cere, de ani buni de zile se cere stoparea acestui fenomen prin mãsuri concrete ºi Guvernul ar avea posibilitatea aceasta, dar nu o face, pentru cã sunt interese majore, mafia fierului vechi este foarte puternicã în România.

Dacã îmi permiteþi, aº mai vrea sã vã mai spun un punct pe care l-am reþinut. Este vorba despre programul de restructurare care conþine o componentã de acompaniament social, sub forma unui ansamblu de acþiuni concrete pentru dezvoltarea economicã zonalã ºi de creare de noi locuri de muncã, componentã elaboratã de autoritãþile locale.

Vreau sã vã spun cã cu aceastã frazã aþi spus totul. A.P.A.P.S.-ul este incapabil sã gestioneze problemele industriei româneºti, în general, ale siderurgiei hunedorene în mod special ºi, prin aceasta, aruncã pe umerii autoritãþilor locale toatã problema.

Vreau sã vã spun cã am participat, în ultima perioadã, la diverse întâlniri, ºi la nivel local, la Prefectura judeþului Hunedoara, unde au fost diverºi directori ºi miniºtri secretari de stat, am vrut sã particip ºi acum douã sãptãmâni, într-o joi, la Camera Deputaþilor, dar ºtiam cã nu va veni nimeni de la dumneavoastrã. Nu existã aceste soluþii, sã ºtiþi. Dacã ele existau, dumneavoastrã acum mi le spuneaþi concret, pentru cã eu în interpelarea mea asta v-am solicitat, sã îmi rãspundeþi concret ce soluþii aveþi ºi dacã aþi fãcut o evaluare a gravelor probleme sociale care vor fi generate de aceastã disponibilizare masivã.

Domnule senator, haideþi, cã dacã þinem, aºa, câte o prelegere de o jumãtate de orã, nu e nici mãcar transmitere la radio, mai pe scurt...

Vã rog sã mã iertaþi, domnule preºedinte. Eu am aºteptat cu rãbdare programul acesta.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªtiu, ºtiu. Rugãmintea este... primiþi încã o datã rãspunsul scris ºi, dacã pe parcurs aveþi nevoie sã clarificãm niºte lucruri, printre altele, pot sã vã spun cã o sã am ºi eu o întâlnire cu cei de la ”SidercaÒ, dacã vreþi, veniþi la mine ºi mai discutãm cu ei, acolo. Sunt probleme mult mai mari ºi mai grele.

Deci, stimate colege ºi stimaþi colegi, haideþi sã vedem...

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

**:**

Domnule preºedinte, am ºi eu o întrebare pentru A.P.A.P.S.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, imediat. Vreþi sã o puneþi acum?

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Puneþi, dar nu vã dã rãspunsul acum.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

**:**

Nu, nu.

Nu. Deci dânsul poate sã pofteascã în bancã. Domnule secretar de stat, vã rog.

Vã ascultãm, domnul senator Iorga. O întrebare nouã pe care o pune domnul senator Iorga. Vã ascultãm.