Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Doamnelor și domnilor senatori, Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului României din 10 iunie 2009.

În conducerea ședinței de astăzi sunt asistat de colegii noștri, doamna senator Doina Silistru și domnul senator Orest Onofrei, secretari ai Senatului. În acest moment și-au înregistrat prezența la ședința plenului Senatului 101 senatori.

În mapele dumneavoastră aveți ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Bună dimineața!

În ceea ce privește ordinea de zi, în numele Grupului parlamentar al PD-L am o solicitare, aceea ca punctul 2 din ordinea de zi să fie dezbătut în locul punctului 4, iar punctul 2 să devină punctul 4. Consider că raportul care îl privește pe colegul nostru, senatorul Șerban Mihăilescu, este mult mai important, și pentru noi, și pentru opinia publică, decât punctul 2 din ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Iau notă de propunerea dumneavoastră și o voi supune votului plenului Senatului.

Domnul senator Corlățean.

## Domnule președinte,

Ca simplu senator, am fost curios și am verificat, apropo de chestiunea ridicată de colegul senator. Eu înțeleg că domnul senator Șerban Mihăilescu nu a fost invitat sau nu a știut, a aflat aseară foarte târziu de dezbaterea de astăzi. Domnia Sa a suferit o operație foarte serioasă, este în concediu medical, dar mi se pare firesc să fie invitat să participe la aceste dezbateri. Eu pun întrebarea dacă această procedură este corectă. Dacă nu este, nu o putem discuta săptămâna viitoare?

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Suntem în fața unei decizii luate de Biroul permanent în urmă cu două săptămâni cu privire la convocarea acestui plen. Sunt absolut convins că procedurile de publicitate, în sensul legal al termenului, au fost făcute, de aceea, din punctul de vedere al ordinii de zi de astăzi, evident, este dreptul fiecărui grup parlamentar să propună modificări, dar în Biroul permanent de ieri am încercat să trecem peste punctele care sunt distincte față de agenda noastră de legiferare. Celelalte puncte legate de numirea unui candidat în funcția de membru supleant al Consiliului Național de Integritate, numirea secretarului general și raportul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție fac parte, oricum, din prima parte a dezbaterilor din această dimineață. Fiind vorba de o solicitare venită din partea unui grup parlamentar,

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Prima propunere sau a doua?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Propunerea făcută de domnul senator Igaș, în numele Grupului parlamentar al PD-L, este prima propunere făcută, de aceea o

Există o propunere din partea domnului senator Corlățean care invocă această absență, motivată medical, a domnului senator Mihăilescu Șerban.

Domnule senator, înțeleg că este o propunere formală.

## Domnule președinte,

Cu tot respectul pentru domnul coleg Corlățean, dar noi am votat ordinea de zi. La punctul 2 vom dezbate acel raport. Am stabilit ieri și în Biroul permanent al Senatului, nu văd ce mai putem să mai inventăm pentru a opri dezbaterea pe acest raport. Eu vă propun să începem dezbaterea și să facem ceea ce trebuie să facem în plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi nu a fost aprobată încă. A fost doar o modificare a succesiunii punctelor puse pe agendă. Regulamentar, nu văd o dificultate de a supune votului sugestia unui coleg senator, din punct de vedere strict procedural. Sunt convins că toată lumea este conștientă de faptul că această decizie a Biroului permanent a fost făcută în urmă cu două săptămâni și că au existat în mod evident toate condițiile necesare pentru informarea tuturor colegilor și pentru pregătirea deciziei și a votului de astăzi.

Pe procedură? Vă rog, domnule senator Rădulescu. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Aș vrea ca domnul senator Corlățean să precizeze exact ceea ce ne propune: scoaterea de pe ordinea de zi a acestui punct, fiindcă nu am votat încă ordinea de zi, sau când vom ajunge la punctul respectiv să discutăm dacă procedura completă pentru acest punct din ordinea de zi presupune și prezența obligatorie între noi a domnului senator Mihăilescu. Referitor la cel de-al doilea punct, nu poate fi obligatorie prezența dânsului deoarece nici în text și nici în cutumă nu se prevede această chestiune.

Pe de altă parte, ne gândim cam care ar fi obligativitatea prezenței dânsului, în ce calitate? Suntem Parlamentul, avem un raport, este o instituție care ne cere să ne pronunțăm. Dânsul, pe undeva, ar trebui să fie prezent aici, obligatoriu, ca inițiator, dacă ne gândim la procedura noastră obișnuită, pentru că de la dânsul derivă toată această înșiruire de fapte. Nu cred că este cazul să asimilăm cu asemenea condiție și nici nu cred că este obligatoriu să-l avem aici. Sigur, putem, ca procedură de deferență, să spunem că dânsul ar fi fost bine să fie prezent, dar ca obligativitate pentru Parlament nu reiese de nicăieri acest lucru.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domul senator Corlățean cu rugămintea să ne concentrăm pe aprobarea ordinii de zi, iar în cadrul dezbaterii pe fond vor fi argumente, sunt convins, în acest sens.

Domnul senator Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte. Doresc să spun două lucruri.

În primul rând, aș fi făcut exact același lucru pentru orice coleg senator PD-L, PNL, UDMR, dacă vorbim de o situație medicală cu adevărat deosebită care nu i-ar fi permis să participe. Din ce mi-a spus, nu a fost informat că trebuie să fie prezent la dezbateri. Că trebuie sau nu trebuie să fie prezent este o altă discuție. Mi se pare moral ca la astfel de dezbateri senatorul respectiv să fie prezent. Este o chestiune de principiu, nu este o chestiune subiectivă, nu este o chestiune personală.

Propunerea mea era ca Domnia Sa să fie prezent la aceste dezbateri. Dacă astăzi nu se poate realiza acest lucru, vă rog să se verifice dacă s-a transmis în scris, dacă a fost anunțat oficial că astăzi este această dezbatere și trebuie să fie prezent. Da sau nu. Dacă nu, este o chestiune de solidaritate și colegialitate. Nu este o chestiune care să împiedice justiția, dar mi se pare firesc să fie prezent la dezbatere.

Aceasta este propunerea mea. Mulțumesc.

Este o propunere pe care domnul senator o face și înțeleg că propunerea dumneavoastră, ca să o traduc în termeni de vot, este practic...

Domnule senator Corlățean, vă rog să formulați o solicitare pe care să o putem supune votului plenului Senatului României.

Chestiunea în discuție să fie scoasă din ordinea de zi. Să fie programată săptămâna viitoare, după invitarea oficială a senatorului care trebuie să vină special din concediul medical, să fie prezent la aceste dezbateri.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Pereș.

## Domnule președinte,

Dacă îmi aduc bine aminte... și cred că și domnul senator Corlățean își aduce aminte că am solicitat în urmă cu două săptămâni, în Biroul permanent, să ni se aducă dovada ieșirii din spital a domnului senator Șerban Mihăilescu. Nici la această oră nu avem această dovadă.

Într-adevăr, eu îi doresc multă sănătate și cred în ceea ce spune, dar nu cred că putem opri această procedură doar pe un argument verbal adus de către domnul — simplu senator de data aceasta, deși este președinte al unei comisii și unul dintre fruntașii Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC din Senatul României. Nu văd să existe vreun motiv.

Pe de altă parte, este o acuzație care se aduce Biroului permanent și modului de funcționare a acestuia. În urmă cu două săptămâni, chiar dumneavoastră ați spus, domnule președinte, „am hotărât introducerea pe ordinea de zi a acestui punct”. Înseamnă că Biroul permanent nu și-a făcut treaba.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Biroul permanent a făcut tot în legătură cu obligația noastră de a decide asupra introducerii în ordinea de zi de astăzi. Din punctul meu de vedere, procedurile normale de publicitate și de avertizare au fost făcute, putem întreba stafful dacă a existat o invitație oficială sau specială pentru domnul senator.

Vă consult dacă sunt chestiuni strict de procedură. Nu aș dori să intrăm acum.... Este suficient timp să se dezbată cu argumente acest subiect. În acest moment avem o propunere din partea domnului senator Corlățean.

În continuare

Programul de lucru este programul de lucru obișnuit al zilei de plen de miercuri. Programul este până la ora 13.00.

La punctul 1 din ordinea sunt înscrise probleme organizatorice – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15 – 20 iunie 2009.

La actualul punct 2 din ordinea de zi este înscris Raportul asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresate Senatului României în vederea formulării cererii de urmărire penală împotriva domnului senator Șerban Petru Mihăilescu în dosarul nr. 98/P/2008.

Pentru prezentarea raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, îl invit pe domnul președinte Toni Greblă să ia cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Este o zi tristă, este un moment neplăcut pentru Senatul României. Este un moment pe care eu, ca președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, sunt convins că și dumneavoastră, membri ai Senatului României, nu ați fi vrut și nu am vrut să-l parcurgem. Suntem însă obligați să examinăm un raport, ca urmare a solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresate Senatului României în vederea formulării cererii de urmărire penală împotriva domnului senator Șerban Petru Mihăilescu. Cererea de solicitare a începerii urmăririi penale a fost înaintată Biroului permanent al Senatului României prin adresa care solicită ca urmărirea penală să poată să înceapă împotriva domnului senator Mihăilescu Petru Șerban, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de primire de foloase necuvenite și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Prin adresa 3.499/C/2008, Parchetul General al României precizează că faptele cu care Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată constau în aceea că, în perioada în care ocupa funcția de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, domnul Mihăilescu Petru Șerban ar fi primit de la consilierul său personal, Fănel Păvălache, pe care anterior îl numise în această funcție, mai multe arme de vânătoare pe care le-a deținut, deși nu era posesor al permisului de portarmă.

Raportul Direcției Naționale Anticorupție a fost urmat de un rechizitoriu și apoi de trimiterea în judecată a lui Șerban Mihăilescu și a altor persoane, iar prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a hotărât că începerea urmăririi penale împotriva unui fost ministru, fără acordul Senatului, este lovită de nulitate absolută, astfel încât dosarul de la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost restituit Direcției Naționale Anticorupție. Direcția Națională Anticorupție, conformându-se deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, a făcut această solicitare Senatului României.

La solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat, în legătură cu valoarea documentelor existente în cele 6 volume care au însoțit solicitarea de avizare a începerii urmăririi penale, care este valoarea juridică, valoarea probantă a documentelor cuprinse în aceste 6 volume. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că acestea au valoarea unor indicii, întrucât urmărirea penală a fost constatată de către Înalta Curte de Casație și Justiție ca fiind absolut nulă, nulitate care nu poate fi acoperită în niciun mod, astfel încât documentele cuprinse în cele 6 volume înaintate Senatului au valoarea, în opinia Parchetului General al României, unor indicii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții pe baza raportului prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări?

Domnul senator Urban, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Ioan Chelaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Poate că este o zi nefericită însă, în același timp, eu cred că este o zi istorică, o zi în care Senatul are ocazia să le demonstreze celor care ne-au trimis aici, celor care ne urmăresc, faptul că putem să ridicăm un văl de neîncredere care planează asupra clasei politice din țara noastră.

Fac această precizare întrucât trebuie să fim conștienți de faptul că sub nicio formă Parlamentul nu se poate substitui justiției, și v-o spun pentru că am analizat acest dosar, și, într-adevăr, nu putem noi, în Parlament, să spunem ce trebuie să spună un judecător. Avem un principiu al separației puterilor în stat. Este, poate, un moment neplăcut pentru noi, ca parlamentari, că trebuie să ne situăm de o parte sau de alta a baricadei însă, poate cu atât mai mult, trebuie să înțelegem că nu strică să ne gândim cu maximă seriozitate la faptul că imunitatea trebuie să acopere doar activitatea noastră politică, pentru a nu se mai ajunge în asemenea situații. Poate că este momentul să facem această modificare plecând tocmai de la aceste disensiuni care sunt create în mințile și sufletele noastre atunci când trebuie să dăm un asemenea vot.

De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că, până la urmă, în momentul în care ni se aduc acuzații pentru anumite activități pe care le întreprindem, pentru anumite infracțiuni de care suntem acuzați, numai în justiție se poate clarifica situația noastră, situația acestor acuzații, și, în acest context, vreau să vă spun că nu trebuie să ne fie frică să mergem în justiție. Vă aduc aminte că sunt foarte mulți politicieni care se duc în fața instanței de judecată. Vă aduc aminte că Președintele României, aflat în exercițiul funcției, s-a prezentat în fața instanței de judecată, și cu atât mai mult trebuie să credităm justiția cu încredere, întrucât trebuie... Pentru că noi le cerem să facă tot ce se poate pentru ca România să aibă o altă imagine, să arate ca un stat democratic în care justiția este cea care reglează celelalte puteri în stat, nu trebuie să ne substituim noi unei decizii pe care o dau magistrații, plecând de la probele care există întrun anumit dosar.

De aceea, apelul pe care îl fac tuturor colegilor senatori este unul singur: haideți să profităm de această zi pentru a reda încrederea în Senat și în Parlament celor care ne-au trimis aici! Este, cred, misiunea noastră cea mai importantă. Mai departe, decizia față de probele care există în dosarul colegului nostru, domnul Șerban Mihăilescu, o va lua justiția, fiindcă este de datoria ei să facă acest lucru.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Urmează domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că nu este o chestiune extrem de comodă pentru mine să iau cuvântul în fața dumneavoastră pe o problemă, în primul rând, extrem de delicată, cu deosebite consecințe și în viața unui om, dar și în viața noastră politică și, s-ar părea, nu numai națională, cu atât mai mult cu cât este vorba de un om cu o mare experiență politică și în parlamentarism, domnul Șerban Mihăilescu, colegul nostru de partid.

Fac abstracție câteva minute de aceste aspecte și simt nevoia să spun câteva lucruri.

Sigur că există instituită o procedură specială pentru cei care sunt bănuiți că au săvârșit fapte penale și care, pe parcursul vieții, au de îndeplinit anumite demnități și sunt, într-un fel, protejați – poate este impropriu spus protejați – mai mult expuși unei asemenea proceduri speciale.

Ca jurist spun că nu era nevoie de o asemenea procedură, dar dacă ea există, noi – ca oameni care facem legi și devenim, în acest fel, oameni ai legii – trebuie să o respectăm. Pe bună dreptate – se spunea și în raport – s-a făcut la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări o analiză serioasă a celor 6 volume din dosar. Vreau să precizez și eu câteva lucruri, cu experiența de avocat de peste 30 de ani, avocat pledant, că pot confirma, nu pentru a vă induce o altă părere sau a vă cere un alt vot, că nu există elemente serioase de vinovăție în cele 6 volume de dosar penal care-l privesc pe Șerban Mihăilescu. Nu intru în discuție că ele au fost declarate nule de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Am încercat să privesc acest dosar cu ochii profesionistului și, ca întotdeauna când analizez un dosar de o parte sau de alta, totdeauna privesc cu ochii celui din cealaltă parte care sunt fisurile și problemele acestui dosar. Nu le expun în fața dumneavoastră, dar concluzia este clară. La această concluzie au ajuns toți colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, indiferent dacă votul lor a fost într-un fel sau altul. Nu există elemente serioase de vinovăție, care să privească fapte penale în dosarul Șerban Mihăilescu.

Mai mult decât atât nu vă pot spune nimic cu privire la dosar și nici nu vreau să vă spun.

Mulțumim domnului senator.

Domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu voi ține un discurs pentru imagine, un discurs pentru presă, așa cum a făcut distinsul nostru coleg, domnul senator Urban, un discurs, de altfel, foarte interesant. Voi spune doar foarte simplu că noi vom proceda conform tradiției, adică vom fi și vom vota în favoarea solicitării de urmărire penală formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Justiția trebuie să se pronunțe, și nu noi.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Radu Alexandru Feldman, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Încep prin a face o precizare pe care o consider aproape inutilă, dar totuși mă simt dator s-o fac, pentru că am auzit invocându-se termeni la care țin foarte mult.

Am auzit vorbindu-se despre colegialitate, am auzit vorbindu-se despre solidaritate și vreau să vă asigur – și sunt convins că cei care mă cunosc știu – că nutresc cele mai calde și cele mai sincere sentimente de respect și de prețuire pentru fiecare dintre colegii mei din Senat, dar asta nu mă împiedică, în virtutea acestor sentimente, să vă atrag atenția că, așa cum au pornit discuțiile, riscăm să punem un accent greșit, un accent care ne poate duce într-o situație pe care ne va fi foarte greu să o explicăm.

Am ascultat cu atenția cuvenită, firește, pledoaria domnului senator Chelaru. În final, Domnia Sa a spus că Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu se va opune sub nicio formă funcționării corecte a justiției. Asta nu poate însemna decât un vot pentru începerea urmăririi penale împotriva colegului nostru, domnul senator Șerban Mihăilescu.

Toate discuțiile, toate argumentele care se invocă, de fapt, ne pun într-o postură total contrară sentimentelor și gândurilor noastre. Părem a fi niște oameni care sunt convinși de vinovăția domnului Șerban Mihăilescu și care încearcă să-l apere de justiție. Eu, personal, sunt convins că domnul Șerban Mihăilescu este nevinovat, dar nu am nicio calitate, decât ca persoană privată, într-o discuție cu un amic sau cu un coleg, să spun: cred că Șerban este nevinovat. Singura instituție care, într-adevăr, poate să dea un verdict inatacabil la această chestiune este justiția și fiecare clipă de întârziere pe care Parlamentul, fie că este Senatul, în speță, cazul domnului senator Șerban Mihăilescu, fie că este Camera Deputaților, în speță, cazul domnului deputat Adrian Năstase, fiecare clipă de întârziere nu face decât să pună Parlamentul într-o postură total dezavantajoasă.

Vă reamintesc, stimați colegi, că în urmă cu puțină vreme a fost dat publicității un sondaj: 52% din populația țării percepe Parlamentul ca cea mai coruptă și cea mai neproductivă instituție. Este greu de înțeles că oameni de calitatea, de factura dumneavoastră, a celor din Senat, și, cu siguranță, a celor din Camera Deputaților, pot ajunge să fie percepuți astfel. Bâlbe de felul acesta, ezitări de felul acesta, false interpretări ale unor noțiuni, într-adevăr, importante în relațiile dintre oameni – solidaritate, colegialitate – nu duc decât la o percepere nedreaptă și profund dăunătoare a felului în care Parlamentul își face datoria față de cetățeni, față de cei care ne-au trimis în Parlament.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumim domnului senator.

Sunt convins că fiecare grup parlamentar dă propria interpretare votului pe care dorește să-l pronunțe.

Mai sunt intervenții?

Dacă aveți o intervenție pe această temă?

Suntem în plină procedură de dezbatere pe o temă importantă. Cu tot respectul, sunt convins că în cursul ședinței noastre veți avea ocazia să prezentați elementele pe care intenționați să le aduceți în fața plenului Senatului.

Dacă nu sunt alte intervenții, vreau să vă informez, în completarea celor spuse de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, că pentru acest tip de dezbatere și de vot Senatul României a procedat la modificarea Regulamentului Senatului, art. 150, care înainte de Decizia Curții Constituționale nr. 990 din 1 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial la 22 octombrie 2008, prevedea ca votul necesar pentru adoptarea unei astfel de decizii să se facă cu majoritate de două treimi din numărul senatorilor. Prin Hotărârea din 4 mai 2009, plenul Senatului a aprobat modificarea Regulamentului nostru pe baza deciziei Curții Constituționale. Pe cale de consecință, în acest moment suntem în fața art. 150 modificat, prin care votul nostru va fi făcut cu votul majorității senatorilor prezenți. În acest mod, Senatul a pus în practică decizia Curții Constituționale.

Votul este un vot secret, cu bile, conform art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Pentru a putea organiza votul secret cu bile, am s-o rog pe doamna senator Doina Silistru să fie pregătită pentru invitarea, în ordine alfabetică, a senatorilor, pentru a exercita votul și, de asemenea, doresc ca fiecare grup parlamentar să desemneze câte un coleg pentru Comisia de numărare și validare a voturilor.

Rog echipa tehnică să pregătească elementele respective. Imediat după ce terminăm partea de organizare, am să dau cuvântul domnului senator Hașotti.

Rog ca fiecare lider să desemneze un coleg pentru a face parte din această comisie.

Precizez pentru cei care sunt nou-veniți în Senat că votul pentru este bilă albă în urnă albă, bilă neagră în urnă neagră și invers pentru votul împotrivă.

Domnule senator Hașotti, vă rog, ați dorit să interveniți pe procedură.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Este pe procedură, este regulamentar. Până când se pregătește stafful, în 30 de secunde, vreau să fac un anunț.

Astăzi, 37 de senatori din Grupurile parlamentare ale PNL și UDMR vă înaintează moțiunea simplă intitulată „Demnitatea Armatei Române călcată în picioare de ministrul celor 0,2%”.

Vă voi înmâna această moțiune, domnule președinte, conform regulamentului. Sigur că se va stabili când se va dezbate moțiunea. Vreau să vă spun că textul acestei moțiuni a fost revizuit, a fost modificat și ca urmare a intervențiilor pe care dumneavoastră, domnule președinte al Senatului, le-ați avut, de altfel observații cât se poate de pertinente, care ne-au ajutat la întocmirea textului acestei moțiuni. Prin urmare, nu vedem de ce această moțiune nu are reale șanse să fie adoptată.

Vă mulțumesc.

Mulțumim pentru îndeplinirea formalității de publicitate a acestei moțiuni.

Evident, Biroul permanent va decide asupra datei dezbaterii acestei moțiuni simple.

Domnul chestor Dumitru ne va ajuta pentru a înmâna colegilor senatori...

Rog liderii să desemneze reprezentanții în Comisia de numărare și validare a voturilor.

Liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Toma.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Vasile Cosmin Nicula.

## Mulțumim.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L? Domnul senator și lider al grupului, Igaș.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L îl desemnăm pe domnul senator Iulian Urban să ne reprezinte în Comisia de numărare și validare a voturilor.

Ne-am fi bucurat dacă am fi avut parte de un vot deschis, și nu de unul cu bile, astăzi, aici, în plenul Senatului, dar mergem și pe această variantă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Este o procedură regulamentară obligatorie, conform legii. Domnul senator Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

Vă mulțumesc. Într-adevăr, acesta este regulamentul și este bine să dispară suspiciunile dintre noi, stimați colegi.

Îl propunem în această comisie pe domnul senator Liviu Titus Pașca.

Mulțumim foarte mult. Grupul parlamentar al UDMR, microfonul 2.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR îl propunem pe domnul senator Günthner Tiberiu.

Vă mulțumim foarte mult.

Rog echipa tehnică să fie pregătită.

Doamna senator Doina Silistru va da citire listei senatorilor, în ordine alfabetică, pentru exercitarea votului dumneavoastră.

Înainte ca doamna senator Silistru să dea citire listei alfabetice a senatorilor, pentru a fi bine, vă rog să votăm Comisia de numărare și validare a voturilor care a fost propusă de către liderii grupurilor parlamentare.

Vă rog să-i votați cei patru colegi desemnați de grupurile parlamentare pentru Comisia de numărare și validare a voturilor.

Cu 68 de voturi pentru și două abțineri, Comisia de numărare și validarea voturilor a fost aprobată de plenul Senatului.

Doamna senator, vă rog.

|**Doamna Doina Silistru:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|Guvern| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent|

|Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |---|---| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram<br>Cseke Attila Zoltán<br>Daea Petre|prezent<br>prezent<br>absent| |David Cristian|prezent| |David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian<br>Diaconu Mircea<br>Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin<br>Fekete Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru<br>Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță|prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Geoană Mircea Dan<br>Ghișe Ioan<br>Greblă Toni|prezent<br>absent<br>prezent| |Grosu Corneliu<br>Günthner Tiberiu|absent<br>prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail|prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|prezent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Ion Vasile|prezent| |Iordănescu Anghel|prezent| |Jurcan Dorel|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|prezent| |Mang Ioan|prezent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|absent| |Mazăre Alexandru|prezent| |Măgureanu Cezar Mircea|prezent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent| |Meleșcanu Teodor Viorel|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|concediu| ||medical| |Mitrea Elena|prezentă| |Mitrea Miron Tudor|prezent| |Mîrza Gavril|prezent| |Mocanu Alexandru|prezent| DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile pentru a relua lucrările ședinței de plen.

Stimate colege și stimați colegi,

Comisia de numărare a voturilor a procedat la verificarea urnelor prin care v-ați exprimat votul pe speța menționată. Comisia a finalizat această operațiune.

Din 108 senatori prezenți, în favoarea cererii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au pronunțat 77 de senatori, iar 29 de voturi au fost împotrivă și două voturi anulate.

În conformitate cu art. 150 alin. (1), modificat, al regulamentului nostru, pe baza votului dumneavoastră, raportul asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresate Senatului României în vederea formulării cererii de urmărire penală împotriva domnului senator Șerban Petru Mihăilescu a fost adoptat.

Am să rog stafful să procedeze, după votul nostru, în consecință.

Punctul 3 din ordinea de zi – numirea secretarului general și a secretarului general adjunct ai Senatului.

În conformitate cu dispozițiile art. 203 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 36 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, secretarul general și secretarul general adjunct sunt numiți de către Senat pe durata legislaturii, la propunerea Biroului permanent.

Propunerea privind numirea secretarului general și a secretarului general adjunct se face de către Biroul permanent al Senatului și se înscrie în ordinea de zi a plenului.

Această procedură a fost îndeplinită la Biroul permanent de ieri.

De aceea, vreau să vă informez că propunerea care a fost înaintată Biroului permanent, pe care a aprobat-o în ședința noastră de ieri, a fost de eliberare din funcția de secretar general al Senatului a domnului Constantin Dan Vasiliu și de numire a domnului Ion Moraru în funcția de secretar general al Senatului și, pentru secretarul general adjunct, eliberarea din funcția de secretar general adjunct a domnului Constantin Sava și numirea în această funcție a domnului Constantin Dan Vasiliu, evident, după ce Senatul se va pronunța. Și ceea ce Biroul permanent a decis ieri este, evident, privirea de ansamblu asupra organigramei Senatului nostru, pentru a putea să venim în fața plenului cu eventualele modificări pe care le vom considera necesare.

În continuare,

Cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor și colegelor noastre în exprimarea de mulțumiri pentru activitatea depusă de domnul secretar general Constantin Dan Vasiliu și de domnul secretar general adjunct Constantin Sava, oameni competenți, oameni care au dovedit profesionalism și echidistanță în activitatea pe care au depus-o.

Dorim, de asemenea, să-l felicităm pe domnul secretar general Ion Moraru, fost senator, care, împreună cu domnul secretar general adjunct Constantin Dan Vasiliu, sunt convins, va face o echipă puternică, pe măsura ambițiilor și reputației Camerei superioare a Parlamentului României.

Pentru a putea ca această echipă să intre în funcțiune neîntârziat, conform votului dumneavoastră, am să invit membrii Biroului permanent pentru o extrem de scurtă ședință de Birou permanent, pentru depunerea jurământului, la ora 13.00, la încheierea ședinței de plen, și, evident, pentru a putea stabili și data dezbaterii în plen a moțiunii simple anunțate de Grupurile parlamentare ale PNL și UDMR.

Felicitări și vă urăm mult, mult succes!

Continuați tradiția muncii profesioniste și echilibrate pe care Senatul nostru a imprimat-o de-a lungul legislaturilor.

Felicitări și spor la treabă colegilor noștri!

Punctul 2 din ordinea de zi – Raportul cu privire la numirea unui candidat pentru funcția de membru supleant al Consiliului Național de Integritate propus de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.

Îl invit la cuvânt pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pe domnul președinte Toni Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești ne-a făcut cunoscut printr-o adresă că doamna Elena Lorena Udrea a demisionat din funcția de membru supleant în Consiliul Național de Integritate.

Ca urmare a acestei demisii, același minister, prin adresă, a solicitat Biroului permanent al Senatului, iar Biroul permanent a solicitat Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să examineze candidatura domnului

Sebastian Radu Iulian Rădulețu pentru funcția de membru supleant în Consiliul Național de Integritate.

Cu dosarul profesional al candidatului și cu adresele de înaintare, în prezența candidatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, potrivit art. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să vă propună desemnarea domnului Sebastian Radu Iulian Rădulețu ca membru supleant în Consiliul Național de Integritate.

Poate să ocupe această funcție prin hotărârea plenului Senatului, hotărâre care se adoptă cu jumătate din numărul senatorilor prezenți la dezbateri.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Procedurile regulamentare cu privire la acest tip de numiri au fost îndeplinite și

În continuare, intrăm în partea de legiferare a ședinței noastre de astăzi.

Punctul 5 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334 din 31 mai 2002 privind bibliotecile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnule președinte Mihail Hărdău, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi...

Iertați-mă o secundă... Cred că inițiatorul, conform invitației noastre, este prezent.

Domnule președinte, la microfonul 6 să dăm cuvântul inițiatorului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Numele meu este Aledin Amet, reprezint comunitatea tătară din România.

Este vorba de o modificare adusă la Legea nr. 334/2002 prin care se dorește reglementarea normării personalului de specialitate. Țin să vă spun că o astfel de reglare la nivelul bibliotecilor județene a mai fost făcută în urmă cu doi ani.

Considerăm că în momentul de față bibliotecile au avut, au și vor avea, de fapt, un rol esențial în dezvoltarea vieții spirituale a unei națiuni. Din acest motiv, aceste biblioteci din mediul rural au nevoie de sprijinul nostru. De altfel, acest demers vine în urma unor consultări pe care le-am avut cu personalul de specialitate, cu oamenii care lucrează în domeniu. Eu însumi am lucrat în domeniu și știu care sunt nevoile acestor oameni.

Este vorba de o reglementare a normării în ceea ce privește raportarea unui bibliotecar care lucrează într-o bibliotecă școlară la un anumit număr de volume. În loc de 8.000 de volume, preferabil ar fi ca această normare să se facă la 4.000 de volume, în loc de 600 de elevi, la 300 de elevi sau 350 de elevi și cadre didactice.

Se cunoaște că după anul 1990 gradul de abandon școlar este unul ridicat, din păcate, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să dispară posturile de bibliotecar din unitățile de învățământ, pentru că este nevoie de acești oameni în continuare.

Noi dorim să reglăm această problemă, așa cum am reglat la timpul respectiv și problema bibliotecarilor care lucrează în bibliotecile județene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte Mihail Hărdău, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334 din 31 mai 2002 privind bibliotecile.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea anexei 2b – „Norme privind încadrarea cu personal de specialitate a bibliotecilor școlare” din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, astfel încât normarea să se facă astfel: „un post cu normă întreagă la minimum 300 de elevi sau la 350 de elevi și cadre didactice și minimum 4.000 de volume”, respectiv „o jumătate de normă la minimum 150 de elevi și minimum 2.000 de volume”.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu 8 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, să adopte raport de respingere, aducând argumentele respective, pe care le-ați avut în materialele prezentate.

La dezbateri a participat din partea ministerului doamna secretar de stat Oana Badea, Guvernul nesusținând adoptarea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului este exprimat de domnul secretar de stat Iliescu.

Microfonul 10.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Guvernul nu susține inițiativa colegilor noștri deputați și senatori. Argumentul cel mai important în exprimarea punctului său de vedere este că soluția propusă de inițiatori conduce practic la dublarea numărului de posturi de bibliotecari în bibliotecile școlare.

În plus, așa cum bine se cunoaște, există două documente – Constituția, respectiv art. 138 alin. (5) și art. 15 alin. (1) din Legea privind finanțele publice – care-i obligă pe inițiatori să indice sursele pentru creșterea cheltuielilor bugetare.

Acestea au fost argumentele pentru care Guvernul, repet, nu susține inițiativa legislativă, punct de vedere care coincide perfect și cu punctul de vedere exprimat de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului secretar de stat.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, doamna senator Olguța Vasilescu.

Vă rog, doamna senator.

Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-l salut, în primul rând, pe colegul și prietenul meu Amet Aledin.

Din păcate însă, nici noi nu putem să susținem această propunere legislativă, și aici nu este vorba numai de dublarea, practic, a posturilor de bibliotecar, ceea ce, într-adevăr, într-un an de criză este destul de dificil să ne permitem.

Eu mă gândesc chiar că, dacă ar fi să ne permitem niște fonduri, ar trebui să investim în fondul de carte, mai ales în mediul rural. Cei care ați intrat în bibliotecile școlare din mediul rural știți că acolo se găsesc între 20 și 30 de cărți, și câteva mii numai în cazul în care se primesc donații din rândul unor oameni de bine, ca să spun așa, pentru că, altfel, nu s-a mai făcut în ultimii ani niciun fel de investiție în fondul de carte. Deci dacă ar trebui să dăm niște sume, acolo ar trebui să se ducă.

În plus, nici elevii, din păcate, nu prea mai intră în biblioteci. Acum sunt acaparați cu totul de calculatoare și de televiziune. Sigur că nu este un lucru bun și trebuie să ne gândim ce avem de făcut pe viitor, dar, încă o dată, din punctul meu de vedere, dacă am avea niște fonduri, acestea ar trebui să meargă în fondul de carte.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnule senator Frâncu, vă rog. Și după aceea domnul senator Oprea.

## Stimați colegi,

Consider că într-o perioadă în care șomajul pândește la orice pas pe oricare dintre cetățenii României, când numărul șomerilor crește alarmant, această măsură este bine-venită.

În niciun caz nu sunt de acord cu formularea Guvernului că s-ar dubla numărul de posturi, ci, dimpotrivă, s-ar putea prezerva câteva zeci, sute poate, de posturi care în momentul de față sunt puse în pericol, pentru că știm foarte bine că în mediul rural numărul elevilor din școli a scăzut alarmant, și atunci, practic, este rolul nostru să găsim soluții:

1 – să încurajăm nivelul de școlarizare;

2 – să păstrăm orice post din mediul rural, pentru că știm bine că, poate, un astfel de post întreține o familie întreagă.

În mediul rural sunt foarte puține locuri de muncă, iar aceste locuri eu cred că trebuie să avem grijă să fie păstrate, și nu să privim cu indiferență acest fenomen.

În colegiul pe care-l reprezint și eu m-am confruntat deseori, mergând în școală, cu această problemă: faptul că dispar rând pe rând posturile, numărul elevilor scăzând sub 150.

De aceea, Grupul parlamentar al PNL va sprijini inițiativa colegului Aledin Amet tocmai pentru a putea să dăm o șansă ca în mediul rural, cel puțin, cartea românească să fie citită de elevi și școala românească să-și păstreze nivelul pe care cu toții ni-l dorim.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul 2.

Eu felicit inițiatorii acestei propuneri legislative pentru că se încadrează perfect în ceea ce constatăm foarte lejer: numărul crâșmelor este mai mare decât numărul fântânilor în mediul rural, bibliotecile s-au transformat în discoteci sau localuri.

Nu mă pot antepronunța asupra rezultatului votului, dar în cazul în care votul va fi de respingere, îi încurajez să continue și să ia în calcul un segment pe care dumnealor l-au omis: biblioteca virtuală și cititorul virtual, care se află tot în custodia bibliotecarului, fie de sat, fie de oraș, fie de altă instituție de învățământ superior.

Așadar, numărul de volume să fie determinat și de volumele din mediul virtual pe care le gestionează o bibliotecă. Să nu uităm de politica Parlamentului European, a Comisiei Europene pentru digitizarea bibliotecilor și pentru luarea în calcul a celor ce frecventează din mediul virtual biblioteca.

Cu o astfel de formulă, sunt convins că atunci când vor veni în Parlament, nimeni, absolut nimeni nu se poate opune destupării la minte a celor care, în loc să frecventeze locuri mai puțin interesante, vor frecventa mediul real sau virtual al bibliotecii.

Domnul președinte Hărdău ar dori să intervină și îl rog să facă acest lucru de la microfonul principal.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-am hotărât să intervin ca să reactualizez informația colegului meu, domnul senator Oprea.

La ora actuală, în școlile din România se desfășoară un program de transformare a bibliotecilor școlare în centre de documentare și informare, un program inițiat de pe vremea când eram la conducerea ministerului, cu sprijin din partea Ambasadei Franței la noi.

Aș vrea să spun că este un program de succes. Are un ritm de implementare în acest an mai scăzut, din motivele pe care dumneavoastră le cunoașteți, dar asta înseamnă că bibliotecile se transformă și vor fi biblioteci deschise nu numai școlii, ci deschise comunității. Deci este un răspuns pertinent.

În legătură cu argumentul privind menținerea posturilor, eu cred că școala nu trebuie să se transforme într-un mod de asistență socială, tendință care există și acum. Școala trebuie să aibă în centrul atenției copilul, și nu salariile profesorilor sau ale cadrelor care deservesc școala. Aici trebuie să fim foarte atenți, căci din nou cădem într-o pantă – să spunem așa – de gen populist.

Bibliotecile funcționează la această oră pentru că se desfășoară activități de bibliotecă de tip „plata cu ora”. Sunt școli cu 15 copii, sunt școli cu 20 de copii. Au biblioteci. Funcționează cu cadre didactice care sunt, mă rog, retribuite pe baza unui anumit catalog sau a unui standard stabilit la nivelul ministerului.

Consider că soluția dată de comisie și, mă rog, opțiunea Guvernului sunt corecte.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că opiniile au fost formulate.

Încă o dată, vreau să salut prezența domnului deputat în Senatul României.

Pe cale de consecință,

Trecem, în continuare, la punctul 6 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind stimularea elevilor care au primit distincții la olimpiadele școlare naționale.

Îl invit pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative, să prezinte punctul de vedere al inițiatorilor.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Distinși colegi,

Cu toții am întâlnit sugestia de a ne apleca mai mult în favoarea elevilor noștri. Am primit sugestia din partea părinților, din partea profesorilor. Elevii cu rezultate bune la învățătură trebuie stimulați și trebuie să simtă că îi urmărește cineva, chiar și atunci când ajung în faza olimpiadelor naționale.

Acesta este motivul pentru care noi, inițiatorii, am venit în fața dumneavoastră cu o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare instituirea unui stimulent financiar acordat elevilor care au obținut premiile I, II și III la fiecare disciplină de la olimpiadele școlare naționale organizate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Și am zis noi că pentru premiul I, un stimulent în valoare de 75% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, premiul II – 50% și premiul III – 25%.

Aș mai vrea să aduc o singură completare, dat fiind faptul că în punctul de vedere al Guvernului am întâlnit obiecțiunea că nu am specificat sursa de finanțare, și vreau să spun că această propunere legislativă are un art. 3 care spune că „finanțarea cheltuielilor pentru plata stimulentului financiar prevăzut în prezenta lege se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării”, dar foarte important este și art. 4, foarte scurt, care spune că „prezenta lege intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010”.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Hărdău, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia s-a pronunțat pentru propunerea legislativă privind stimularea elevilor care au primit distincții la olimpiadele școlare. Ca obiect de reglementare, se instituie un stimulent financiar acordat elevilor care obțin premiile I, II și III la fiecare disciplină de la olimpiadele școlare naționale organizate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cu precizarea respectivă, făcută anterior chiar de colegul meu.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu 6 voturi pentru și două voturi împotrivă, respectiv o abținere, să adopte raport de respingere.

De asemenea, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Adaug la aceste afirmații și avizul negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, respectiv avizul negativ de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Iliescu. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din capul locului vreau să spun că Guvernul are o deosebită considerație pentru elevii cu rezultate deosebite la olimpiadele școlare, iar dacă a formulat un punct de vedere negativ față de inițiativa colegilor noștri senatori, acest punct de vedere a fost fundamentat pe trei argumente.

În primul rând, există în acest moment acte normative care sunt în funcțiune. Mă refer, în primul rând, la Legea învățământului nr. 84/1995, dar și la Hotărârea Guvernului nr. 445/1997 privind, să zicem așa, premierea acestor tineri cu performanțe deosebite.

Un al doilea rând de motive care au determinat un punct de vedere negativ este că această propunere legislativă induce o serie de elemente de inechitate, și aș vrea să spun doar atât: stimulentul în valoare de 75% din salariul minim brut pe țară garantat în plată reprezintă 450 de lei, ceea ce ar crea o inechitate față de elevii olimpici internațional, care primesc bursa „Meritul Olimpic” în valoare de 280 de lei lunar.

În al treilea rând, așa cum au evocat aici și președintele comisiei, și unul dintre inițiatori, așa cum a fost formulată inițiativa, inclusiv în textul de lege, inclusiv în expunerea de motive, nu sunt precizate foarte clar sursele cu care s-ar putea susține un asemenea proiect.

Având în vedere că Guvernul are interesul să îmbunătățească cadrul legislativ, dar considerând această propunere ca una inoportună la acest moment, Guvernul vă solicită, așa cum a făcut și comisia de specialitate, respingerea inițiativei colegilor noștri.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## Stimați colegi,

Observ cu satisfacție cum foarte multe proiecte de lege pe care le-am inițiat în mandatul trecut, pe când eram președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport la Camera Deputaților, și care au fost respinse de către guvernarea PNL, în principal, care au primit punct negativ în guvernarea PNL, acum sunt preluate de senatori sau deputați PNL.

În ultima săptămână am numărat vreo 10 proiecte de lege care au trecut fie pe la comisie, fie le-am găsit pe internet, sub semnătura colegilor noștri de la PNL.

Cred că era mult mai simplu ca atunci când au intrat în Parlamentul României, mai precis în mandatul trecut, să fi fost acceptate de Guvern, să fi fost adoptate și acum am fi avut respectivele proiecte de lege în vigoare.

În cazul în care nu s-a putut atunci și se poate acum, cred că sunt foarte îndreptățită să cer drepturi de autor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnule senator Hașotti, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Mi-e teamă că Guvernul este într-o oarecare contradicție. Dacă este foarte interesat de soarta acestor elevi deosebiți, fie că sunt câștigători ai unor olimpiade naționale, fie că sunt câștigători ai unor olimpiade internaționale, atunci ar fi trebuit să fie de acord cu această propunere legislativă.

Faptul că propunerea noastră legislativă prevede un cuantum mai mare al câștigătorilor olimpiadelor naționale decât al celor care câștigă olimpiade internaționale nu este un argument. De ce? Pentru că propunerea noastră legislativă, dacă va fi adoptată, urmează să intre în vigoare de la anul. Guvernul ar avea timp berechet să facă o foarte mică modificare a legii și să prevadă pentru câștigătorii olimpiadelor internaționale un cuantum mai mare al acestor premii.

În niciun caz nu pot fi de acord cu argumentul că aceste câteva premii ar avea vreun efect asupra bugetului. Este un 0,00... urmat de foarte, foarte, foarte multe zerouri din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării sau din bugetul național dacă s-ar acorda o sută, două sute, cinci sute de astfel de premii. Este absolut nesemnificativ.

Cât privește argumentul că anumite propuneri legislative sau proiecte de lege au avut o anumită soartă într-o legislatură precedentă și acum sunt preluate în parte de anumiți parlamentari, acest argument nu stă deloc în picioare, pentru că, până la urmă, oricând se poate greși și oricând se poate face un lucru bun. A persista în greșeală nu este câtuși de puțin util.

Mai mult decât atât, și eu pot să aduc argumentul că anumite grupuri parlamentare, care acum se opun acestei propuneri legislative, au votat în favoarea propunerii legislative nu mai departe decât acum un an de zile. Deci nu este un argument. Noi trebuie să dezbatem și să adoptăm poziții politice și să adoptăm propuneri legislative sau proiecte de lege nu în funcție de o anumită conjunctură politică, ci în funcție de necesitățile României.

Mulțumesc foarte mult. Domnule senator Diaconu, vă rog, microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În 1966 s-a instituit, după Congresul al IX-lea, ceea ce nu era bursă, ci era un fel de premiu pentru primii 10 elevi din fiecare liceu. Am avut onoarea să mă număr printre aceștia – eram în clasa a X-a – și am primit în 1966, repet, un premiu de 330 de lei, pe care nu am să-l uit niciodată în viață și cu care mi-am cumpărat un ceas Pobeda, pe care-l am și azi.

Vreau să vă spun că efectul psihologic în punctul numit copilărie, creștere, dezvoltare al unui om este fundamental, fundamental, mult peste ceea ce poate însemna la un moment dat nu știu cât 0,000..., habar n-am cât, dintr-un buget.

Pe de altă parte, este cumplit – ca să spun așa –, stresant, presant a respinge un ban atât de mic pentru un merit atât de mare, îndreptat către niște oameni în care ne punem, cum știți și spuneți zi de zi peste tot, speranța viitorului nostru.

Aș putea vorbi mult, v-aș ține mult, explicându-vă cât de important este. Mi-aș dori tare mult ca în această cauză, aparent minoră, să izbutim totuși să gândim peste grupări și peste precepte.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Bara.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mi-e teamă că vom produce o discriminare dacă încercăm acum să diferențiem capacitățile intelectuale și eforturile elevilor. Dacă le vom lua numai pe cele secvențiale, pentru anumite discipline școlare, și neglijăm capacitatea în ansamblu, s-ar putea să picăm în ceea ce spuneam, și anume să îi tratăm diferențiat pe elevi. Am putea să ajungem la concluzia că sunt atâția elevi care iau premiul întâi pe an, la clasă, ani de-a rândul, și pe aceștia nu-i stimulăm. S-ar putea să apară și situația să fie nevoie să-i stimulăm pe elevii care participă la alte concursuri, care nu se numesc olimpiade școlare.

Atâta vreme cât participarea la olimpiadele școlare sau rezultatele obținute la olimpiadele școlare sunt recunoscute și, într-un fel, apreciate prin faptul că elevii care obțin rezultate deosebite pot să acceadă mai ușor în învățământul superior, chiar fără examen de admitere, că este prevăzută acea bursă de merit, nu credeți că este suficient?

Am spus-o în comisie și o spun și acum. Dacă luăm în analiză serios problemele învățământului, vom vedea că sunt multe lucruri de revăzut și de refăcut, printre care și această problemă, a accentului pus în mod excesiv pe olimpiadele școlare în învățarea la clasă. Nu o să intru aici în detalii, pentru că aș exagera probabil. Noi discutăm acum doar în ce măsură putem să stimulăm elevii, dar mi se pare suficientă reglementarea care este pentru elevii care obțin rezultate bune la olimpiade. De aceea, susțin și eu, ca și colegii mei – sunt convins –, un vot de respingere pentru această propunere legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Listă pentru liderul Grupului parlamentar al PNL, conform solicitării domnului senator Hașotti.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Domnule senator Severin, doriți să luați cuvântul înainte de prezentarea raportului?

Da.

Vă rog.

În numele Grupului parlamentar al PD-L solicităm retrimiterea la comisie, deoarece cuantumul amenzilor stabilit în acest proiect de lege a fost dublat și am primit foarte, foarte multe sesizări că, în special pentru stațiile mici din teritoriu, cuantumul este mult prea mare și insuportabil.

Totodată, considerăm că ar trebui făcută o diferențiere legată de cifrele de afaceri ale emițătorilor radio-TV și, de aceea, Grupul parlamentar al PD-L solicită retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru a rediscuta cuantumul stabilit inițial.

## Domnule senator,

Înțeleg că este o propunere din partea Grupului parlamentar al PD-L. Am rugămintea ca această propunere să fie făcută de domnul lider Igaș sau de un vicelider al Grupului parlamentar al PD-L, pentru a putea să fim într-o bază minimă regulamentară pentru această dezbatere.

Da, domnule președinte, confirm cele spuse de colegul nostru Severin Georgică și solicităm, în numele Grupului

parlamentar al PD-L, retrimiterea la comisie, pe motivele care au fost enumerate mai devreme.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Bokor, aveți vreun comentariu din partea comisiei?

Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să menționez că acest proiect de lege a trecut în comisie cu unanimitatea voturilor colegilor senatori. Au luat parte și reprezentanți din cadrul Grupului parlamentar al PD-L și au votat pentru acest proiect de lege.

Este vorba de o procedură de urgență. Fiind vorba de o procedură de urgență, nu cred că este oportună retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Este o speță importantă.

Avem această propunere venită din partea Grupului parlamentar al PD-L, de retrimitere a proiectului de lege la comisie, și

Îl rog pe domnul senator Tiberiu Bokor să prezinte punctul de vedere al comisiei cu privire la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Modificarea Legii audiovizualului a fost impusă de adoptarea de către Parlamentul European a Directivei serviciilor media audiovizuale.

Proiectul de lege este un cadru legal și instituțional coerent pentru începerea procesului de trecere la televiziunea digitală.

Comisia pentru egalitatea de șanse a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a transmis aviz favorabil, cu amendamente.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, urmând a fi dezbătut și adoptat de plenul Senatului în procedură de urgență.

Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum sublinia și președintele comisiei, necesitatea modificării Legii audiovizualului nr. 504/2002 rezidă, în principal, în transpunerea prevederilor formulate de noua Directivă a serviciilor media audiovizuale, Directiva nr. 2007/65/CE adoptată de Parlamentul European în 29 noiembrie 2007.

Pe de altă parte, profitând de acest moment extrem de important, au fost aduse și alte modificări, extrem de importante la rândul lor, însă elementul principal avut în vedere cu ocazia acestei modificări a Legii audiovizualului a fost introducerea televiziunii digitale.

În plenul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, colegii senatori au adus o serie de completări, de modificări ale textului inițiatorului, cu care reprezentantul Guvernului a fost de acord, motiv pentru care vă solicităm adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnule senator Diaconu, îmi cer scuze. Microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, vorbesc de Grupul parlamentar al PNL, susținem acest proiect de lege.

O singură observație vreau să fac în legătură cu amenzile care, într-adevăr, sunt mari, dar întotdeauna amenda este dată celui rău, nu celui bun. Întorcându-mă o clipă la Caragiale, am să spun: „Pentru ce, Bibicule, dacă te știi curat?”, ca să spun așa.

Amenzile, până la urmă, sunt, cred, un instrument prea puțin folosit în România. Dacă l-am folosi măcar și prin mărire, pur și simplu ca sperietoare, ar fi cu mult, cu mult mai bine.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Vă rog, domnule senator Severin. Microfonul 3.

Aș vrea să ridic și eu problema amenzilor pe care a ridicat-o și onoratul coleg, domnul senator Diaconu.

Aș vrea să precizez câteva lucruri: într-adevăr amenzile sunt mari și practic au fost dublate, hai să spunem așa, într-un elan foarte, foarte antiteleviziuni. Voi spune un lucru:

pentru televiziunile mari centrale – nu voi da niciun nume acum – amenzile sunt în continuare foarte mici. Sunt suficiente câteva minute de publicitate și și-au acoperit costurile acestor amenzi. În schimb, pentru zecile, sutele de posturi de televiziune mici din țară, care funcționează în diverse localități, mai ales în condițiile actualei crize economice, când încasările din publicitate se știe că au scăzut cu aproape 80%, o asemenea amendă, chiar și într-un cuantum de 50%, poate însemna intrarea în faliment. Mi s-a spus că CNA-ul nu va da amenzile maxime niciodată, dar noi nu putem porni pe ideea unui proces de bune intenții, ci pe niște date concrete existente în lege. De aceea, solicit ca, măcar, dacă tot se discută pe fond legea și nu a fost retrimisă la comisie, amenzile să rămână la nivelul inițial.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, foarte mult.

Înțeleg că nu există solicitări de susținere a amendamentelor respinse. În aceste condiții, dezbaterile pe acest proiect de lege...

Vă rog, domnule senator Oprea.

Cred că este regretabil că pare o dispută între grupuri. Uitându-mă pe documentația Uniunii Europene, luată în seamă atunci când s-a inițiat prezentul proiect de lege, se omite un document foarte important al Parlamentului și Comisiei Europene din decembrie 2008, care se numea „Alfabetizarea media într-o economie digitală”, de care cei ce au dat viață acestui proiect de lege nu au avut timp să se ocupe. Așa că este firesc, dacă vrem racordare la politici europene, să ținem cont de întreaga documentație. Întâmplarea a făcut ca la acest raport să fiu chiar coraportor și știu cât de important era în contextul proiectului de lege propus.

## Mulțumesc, pentru această completare.

În condițiile în care intervențiile au fost deja formulate, consider încheiată dezbaterea pe acest proiect de lege, urmând ca votul pe raport și votul final pe proiectul de lege, lege organică, să fie exprimat de plenul Senatului în ședința de luni, în momentul votului final pentru legile organice.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Dau cuvântul domnului senator Nicoară, unul dintre inițiatori, pe care îl rog să prezinte propunerea legislativă.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999. Realitatea ne-a dovedit faptul că din cauza creșterii peste previziunile guvernamentale a indicelui prețurilor și tarifelor, Guvernul fie nu a putut stabili o corelare eficientă și justă a indemnizațiilor cu această evoluție, fie o adoptare a unei astfel de hotărâri nu a fost o prioritate legislativă. Totodată, se constată și faptul că drept urmare a unor diferențe între categoriile de persoane persecutate, stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990, și cele stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, anumite categorii de persoane care au avut de suferit de pe urma dictaturii comuniste, respectiv cele exmatriculate din școli, licee și facultăți din motive politice, nu beneficiază de o indemnizație reparatorie din cauza imposibilității includerii într-o anumită categorie corespunzătoare Decretului-lege nr. 118/1990. Din aceste motive, considerăm necesară stabilirea prin însuși textul legii a dreptului la o indemnizație reparatorie pentru toate categoriile de persoane persecutate avute în vedere în prezenta lege, precum și modificarea criteriilor de stabilire a cuantumului indemnizației, reparatorie prin corelarea acestei fundamentări a bugetului asigurărilor sociale de sănătate din anul în curs, în sensul stabilirii cuantumului indemnizației ca procent din valoarea salariului mediu brut pe economie.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Toni Greblă, președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Având ca obiect reglementarea, stabilirea cuantumului indemnizațiilor persoanelor care au calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, precum și în rezistența armată, care au participat la acțiuni de împotrivire cu arma și de răsturnare prin forță a regimului comunist, din păcate, modalitatea în care a fost întocmită inițiativa legislativă implică cheltuieli bugetare, iar inițiatorii nu au indicat nicio sursă din care influențele bugetare ar fi acoperite.

De asemenea, trebuie avut în vedere că există deja o Ordonanță de urgență a Guvernului, aprobată prin Legea nr. 214/1999, care acordă acestor categorii de cetățeni ai României, față de care trebuie să avem tot respectul, niște indemnizații care sunt corelate cu celelalte indemnizații pe care le primesc alți cetățeni care au avut de suferit în regimul comunist.

Drept urmare, cu tot regretul, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a

propunerii legislative, cu precizarea că legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** – _secretar de stat_

_la Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nici Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât, prin modificările propuse la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, se acordă drepturi bănești suplimentare acelorași categorii de persoane care beneficiază de drepturile prevăzute în Decretul-lege nr. 118/1990, fără a modifica expres sau implicit dispozițiile acestui decret-lege. Acordarea unei indemnizații suplimentare celei prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 va afecta bugetul de stat. Mai mult decât atât, conform art. 7 litera b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 se menționează în mod expres că persoanele care au calitatea de luptător în rezistența anticomunistă beneficiază de drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, deci și de dreptul la indemnizațiile lunare menționate. Pentru aceste motive, completările propuse nu se circumscriu cerințelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, conform căreia „în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget” trebuie să se prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creșterea cheltuielilor.

În ceea ce privește celelalte categorii de persoane, respectiv cele exmatriculate din școli, licee și facultăți și cele față de care s-a dispus încetarea contractului de muncă sau retrogradarea, dispuse din aceleași motive politice și dovedite cu acte scrise administrative sau judecătorești de la acea dată, acestea beneficiază de drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă sunt intervenții pe fondul dezbaterii noastre.

Nu sunt.

Vă reamintesc că avem în fața noastră un proiect de lege ordinară.

Raportul comisiei este de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea art. II din Legea nr. 305/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Tănăsescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține Propunerea legislativă pentru abrogarea art. II din Legea nr. 305/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, întrucât aceasta a rămas fără obiect prin aprobarea de către Guvern a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2009 privind abrogarea art. II din Legea nr. 305/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Precizăm că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2009 a fost adoptat de Senat la data de 27 aprilie 2009, în prezent aflându-se în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Înțeleg că inițiatorii propunerii legislative, domnul deputat Sever Voinescu-Cotoi și doamna deputat Roberta Alma Anastase, nu sunt aici pentru susținerea propunerii legislative. Dacă nu există alte intervenții pe baza....

Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Foarte pe scurt, este vorba de o solicitare de abrogare a art. II din legea care reglementează asociațiile și fundațiile, articol care este deja abrogat printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, care a trecut de plenul Senatului. Drept urmare, în prezent, propunerea legislativă este lipsită de obiect. Așa au apreciat Consiliul Legislativ și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă, luând act de faptul că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții.

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (1¹) al art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Inițiatorii nu sunt prezenți? Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Marian Hoinaru, vă rog.

## **Domnul Marian Hoinaru** – _secretar de stat_

## _la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

După cum rezultă din expunerea de motive, intenția inițiatorilor este, de fapt, cea de neaplicare a prevederilor art. III alin. (1) pentru terenurile aflate în rețeaua Academiei de Științe Agricole și Silvice. Întrucât în forma prezentată de inițiator propunerea legislativă vizează o reglementare generală, considerăm necesară o reformulare a textului în sensul exceptării actelor administrative referitoare la terenurile aparținând domeniului public al statului și aflate în administrarea institutelor naționale, institutelor, centrelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Față de cele prezentate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Domnule președinte Greblă, vă rog să exprimați punctul de vedere al comisiei.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări are același punct de vedere. Precizez: Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă, la fel și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă. Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 7 alin. (1) din Constituție.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intrăm în dezbaterile pe fond. Sunt intervenții? Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea o întrebare pentru domnul secretar de stat: care este suprafața pe care o administrează la această oră institutele de cercetare din țară?

Aș dori să subliniez că, pe fond, această inițiativă legislativă este bună, în sensul că vine să protejeze suprafețele agricole pe care le dețin sau le administrează institutele de cercetare. Spun acest lucru pentru că, din păcate, în materie de cercetare agricolă, în România stăm din ce în ce mai prost. Mă surprinde că, în speță, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dat un aviz negativ. Spun acest lucru că, în continuare, prețul semințelor pentru agricultori este extrem de mare, iar al produselor finite este descurajant în condițiile în care agricultorii români cumpără semințe de la firme care nu au legătură cu România.

Cred că este momentul să încurajăm pe orice cale tot ce înseamnă cercetare și să contribuim la producerea semințelor și tot ce înseamnă produse ale cercetării românești pentru a scădea costurile și pentru a veni în întâmpinarea agricultorilor. Eu solicit ca această propunere legislativă să fie trimisă la comisie și să fie reformulată, așa cum, de altfel, a propus și Guvernul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator Rotaru.

Domnule senator Hașotti, aveți o întrebare pentru reprezentantul Guvernului?

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Observație.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Observație...

pentru proiectele de lege pe care le-au susținut. Este, evident, decizia Domniilor Lor.

Domnule secretar de stat, aveți un răspuns la întrebarea domnului senator Rotaru și la observația domnului senator Hașotti, prietenul dumneavoastră?

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Prieten vechi.

Vechi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru prima întrebare a domnului senator, nu aș vrea să-i transmit o dată inexactă cu privire la suprafață. Am o apreciere, dar nu aș dori să o prezint acum, ci ulterior.

Referitor la observația domnului senator Hașotti, trebuie înțeles că punctul de vedere al Guvernului este fundamentat pe punctul de vedere al comisiilor noastre, al direcțiilor noastre de specialitate din minister și este clar că nu avem cu ce interveni suplimentar în susținerea noastră.

Vă rog!

Apoi domnul secretar de stat va răspunde întrebării domnului senator Rotaru.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu înțeleg de ce am retrimite la comisie. Noi vom vota în favoarea acestei inițiative legislative făcută cu foarte multă atenție și corectitudine de colegii noștri deputați PD-L, Valeriu Tabără și Mircia Giurgiu.

Este o observație, domnule președinte. Îi rog foarte mult pe reprezentanții Guvernului, inclusiv pe vechiul meu amic Marian Hoinaru, să nu ne citească punctul de vedere al Guvernului. În ciuda părerii absolut nefavorabile pe care o are opinia publică despre parlamentari, îi anunț pe reprezentanții Guvernului că totuși știm să citim, și citim și punctul de vedere al Guvernului. Nu este nevoie să-l citească, ci doar să vină să spună un punct de vedere așa cum se cuvine.

În altă ordine de idei, observ că inițiatorii, în momentul când există un raport nefavorabil din partea comisiilor Senatului, fie că sunt senatori, dar, mai degrabă, deputați, nu se prezintă să-și susțină punctul de vedere. S-a întâmplat și acum, și la punctul precedent, așa cum ați observat și dumneavoastră, domnule președinte, când doamna Roberta Alma Anastase și Cotoi-Voinescu Sever nu au venit.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Noi avem invitații permanente pentru inițiatori. Aș vrea să subliniez că astăzi o parte dintre inițiatori au fost prezenți

La întrebarea domnului senator Rotaru cu privire la suprafață?

Am spus că voi transmite. Nu aș dori să dau date inexacte în momentul de față.

A!

Vă mulțumesc.

Doamna senator Silistru dorește să intervină în dezbaterea noastră.

Aș vrea să aduc câteva precizări. Am văzut în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări că se face referire la Legea nr. 290/2002. Vreau să vă spun că această lege a fost abrogată și mai vreau să spun colegilor că regimul juridic al terenurilor aflate în administrarea stațiunilor și institutelor de cercetare este prevăzut în Legea nr. 47/2009, promulgată și de Președintele țării, care este în vigoare. Deci nu mai este nevoie de a face modificări la alte legi din urmă.

Suntem mulți colegi din Senat inițiatorii acestei legi și, spre bucuria noastră, după trei ani și jumătate, ca să zic așa, a apărut o nouă lege a cercetării științifice din agricultură. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Daea.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că o asemenea temă a cercetării suscită interes, motiv pentru care dezbaterea Senatului de astăzi a fost animată de acest proiect de act normativ.

Nu luam cuvântul dacă nu se făcea precizarea că și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, ca urmare a procedurilor din Senat, a dat aviz negativ. A dat aviz negativ, fiindcă ținta a fost prost aleasă.

Dacă citiți cu atenție, precizările Consiliul Legislativ sunt foarte clare: reglementarea juridică, care a născut și naște semne de întrebare, a fost făcută prin modificarea Legii 290/2002, cum spunea doamna senator Silistru, secretarul Senatului. Deci nu este cazul să revenim cu o reglementare în condițiile în care aceasta există.

Acesta a fost temeiul, și nu șubrezenia de a privi un domeniu atât de important pentru sectorul agricol din România. Este o reglementare de care ne putem folosi și ea păstrează în sânul juridic extrem de strict terenurile stațiunilor pentru cercetare din agricultura țării românești.

Poate și domnul Greblă, prin luarea de cuvânt suplimentară, va motiva în termeni juridici, poate mai clar decât mine și mai convingător, dat fiind faptul că a făcut raportul la acest act normativ, important, dar nu necesar, întrucât domeniul este reglementat.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu am făcut multe precizări, stimați colegi. Am crezut că raportul comisiei, adoptat în unanimitate, va fi convingător. Vreau să spun că dacă era vorba de suprafețe agricole strict necesare cercetării, probabil raportul nostru ar fi sunat altfel.

În realitate, prin această propunere legislativă se urmărește altceva: se urmărește abrogarea unui articol din Legea nr. 169/1997 care spune „actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public al statului terenuri care sunt supuse restituirii – deci unde există cerere de restituire – își suspendă efectele până la rezolvarea cererilor de restituire”.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă să împiedic statul ca, atunci când am depus o cerere de restituire a unui anumit teren din domeniul privat al statului, al unităților administrativteritoriale, și sunt îndreptățit să mi-l restituie, să-l transfere abuziv, prin act administrativ, în domeniul public și atunci să nu mai pot intra în posesia terenului. Este cazul tuturor exproprierilor, dacă vreți, pentru cauză de utilitate publică. În loc ca statul român să mai facă exproprieri pentru cauză de utilitate publică, terenurile care nu au fost încă restituite le-ar trece prin acte administrative în domeniul public al statului și, conform acestei propuneri legislative, dacă ar fi adoptată, atunci nu am mai putea solicita restituirea terenurilor, evident,

persoanelor îndreptățite, în condițiile legii, inclusiv respectând și rămânând în vigoare prevederea potrivit căreia terenurile aparținând domeniului public, strict necesare cercetării, rămân în domeniul public și nu sunt supuse restituirii.

Propunerea legislativă pe care o examinăm astăzi nu are ca rol protejarea domeniului public destinat cercetării în scopuri agricole, ci urmărește să abroge un articol din Legea nr. 169/1997, care a prevăzut o protecție împotriva unui comportament posibil abuziv al statului, care, prin acte administrative, ar putea în fiecare zi să transfere terenuri din domeniul privat în domeniul public și, de altfel, toate acele terenuri nu ar mai putea fi supuse restituirii.

Vă reamintesc, și cu asta închei, stimați colegi, că în ceea ce privește Legea nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, este departe de a fi considerată pusă în aplicare, mai mult de jumătate din suprafața țării, destinată restituirii, nu a ajuns încă, cu toate actele necesare – titluri de proprietate și intabulări –, în proprietatea celor îndreptățiți, astfel încât abrogarea acestui articol ar crea niște precedente foarte periculoase.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aș dori să completez solicitarea formulată de domnul senator Rotaru către reprezentantul Guvernului și ministrul de resort. Cred că ar fi foarte util ca Senatul să fie informat cu privire la modul în care legislația existentă a fost aplicată. Există, în mod evident, o sensibilitate firească pentru acest domeniu. Este un domeniu în declin și un domeniu care a fost grav afectat, din păcate, în ultimii ani de o politică incoerentă, după părerea mea, pentru acest tip de proprietăți.

Solicitarea mea către reprezentantul Guvernului ar fi ca, în răspunsul adresat Senatului în pregătirea votului de luni pe fondul acestei probleme, să avem o informare, nu numai cu privire la suprafața care a rămas, ci și cu privire la modul în care prevederile legale în vigoare au fost respectate și puse în aplicare. Cred că acest lucru este important și este un subiect de mare sensibilitate pentru dezbaterea publică românească.

Dacă nu mai sunt alte întrebări, fiind vorba de o lege organică, votul pe raport și votul asupra proiectului de lege vor fi date luni în momentul dedicat acestui tip de proiect de lege.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi legale în domeniul circulației juridice a terenurilor.

Din partea inițiatorilor, domnii Fekete Szabó András Levente și Kerekes Károly de la UDMR.

Sunt prezenți?

Nici măcar de la UDMR nu au venit astăzi.

Să ascultăm punctul de vedere al comisiei.

Domnul președinte Greblă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea unor dispoziții în domeniul circulației juridice a terenurilor, intervențiile legislative vizând recunoașterea valabilității înstrăinării terenurilor, cu sau fără construcții, situate în intravilan sau extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, atât în formă autentică, cât și într-o formă atestată de un avocat.

În sistemul de drept românesc, actul juridic încheiat în formă autentică are cea mai mare forță probantă. Notarul îndeplinește un serviciu de interes public, fapt pentru care emite acte de autoritate publică ce au forță probantă prevăzută de lege. Aceste acte încheiate în formă autentică au forță probantă atât între părți, cât și față de terți, până la înscrierea lor în fals. Rolul notarului public trebuie să fie acela că trebuie să țină seama și de obligațiile legale privind modul de încheiere a diverselor acte în formă autentică.

Spre deosebire de notarul public, avocatul nu are aceste obligații de procedură, atestând doar data, identitatea și conținutul actului redactat pentru clienții săi.

După părerea membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adoptarea unei asemenea posibilități, ca circulația juridică a terenurilor să poată să fie făcută prin acte autentice și de către avocați, s-ar crea serioase temeri cu privire la stabilitatea dinamică a circuitului civil.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat favorabil, cu observații, inițiativa legislativă. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu unanimitate de voturi, a hotărât să respingă propunerea legislativă, și aveți în vedere faptul că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, jumătate sunt avocați și totuși au propus respingerea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult.

Apreciem atitudinea echidistantă a colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Sunt intervenții pe fond?

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-o să dau citire punctului de vedere al Guvernului. O să încerc să-l reproduc fidel. La fel ca și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Trei argumente are Guvernul pentru a nu susține această inițiativă legislativă.

În primul rând, înstrăinarea acestor terenuri prezintă un interes social deosebit și atunci există un interes din partea societății de a exista un control asupra vânzării-cumpărării acestor terenuri.

În al doilea rând, actul îndeplinit de notar reprezintă un act de autoritate publică, așa cum, în mod constant, se arată în jurisprudența Curții de Justiție de la Luxemburg.

În sfârșit, în al treilea rând, profesia de avocat este o profesie liberală. Ca profesie liberală, statul nu poate avea controlul asupra actelor pe care le încheie avocatul cât privește înstrăinarea acestor terenuri despre care mai devreme am spus că reprezintă un interes deosebit pentru societate.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului secretar de stat Tănăsescu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Cseke Attila Zoltán.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Colegii noștri deputați din Grupul parlamentar al UDMR sigur s-au inspirat și din alte legislații când au făcut această propunere legislativă. Vreau să vă spun că, în alte țări, asemenea contracte se autentifică sau se atestă și de către avocat. Se consideră că avocații, prin experiența lor, prin pregătirea lor profesională, au această capacitate și eu cred că și în România, până la urmă, nu numai notarii publici, dar și avocații înfăptuiesc un serviciu public, astfel că acesta este motivul pentru care colegii noștri au inițiat prezenta propunere legislativă, pe care noi o susținem. Credem că este necesară.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, și la acest proiect de lege de natură organică vom da votul final lunea viitoare.

Punctul 12 – Proiectul de lege pentru modificarea art. 31 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată.

Inițiator este Guvernul.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cosmin Coman să prezinte punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Iuliu Cosmin Coman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001, persoanele fizice, asociațiile, persoanele juridice care dețineau imobile și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv sunt îndreptățite la măsuri reparatorii, dar până acum, beneficiarii despăgubirii au întâmpinat o serie de dificultăți determinate de faptul că nu în toate cazurile se putea identifica cu ușurință dacă patrimoniul persoanei naționalizate a fost preluat de altă persoană implicată în privatizare sau dacă aceasta mai există sau nu.

Prin urmare, principalele modificări introduse vizează instituirea în sarcina unei singure autorități, respectiv AVAS, a competențelor de soluționare a cererilor de acordare a despăgubirilor, în al doilea rând, soluționarea cu celeritate a notificărilor, pentru a evita condamnarea României la CEDO și, în al treilea rând, specializarea membrilor comisiilor de acordare a despăgubirilor pentru evitarea oricăror întârzieri care ar putea apărea și pentru eliminarea riscului de a se plăti de două ori.

Față de cele menționate, Ministerul Finanțelor Publice susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

Mulțumim foarte mult.

Domnul președinte Toni Greblă.

Stimați colegi,

În esență, se dorește o singură entitate care să fie răspunzătoare de punerea în aplicare a Legii nr. 10/2001, și anume, aceasta să fie Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

În opinia noastră, nu este nicio mare schimbare. De la Ministerul Finanțelor Publice trec la autoritate. Noi am avut o singură grijă, am întocmit un raport favorabil, cu amendamente. La fel a procedat și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Am pus niște termene foarte scurte pentru predarea-primirea documentației și, mai ales, am restrâns termenele în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului trebuie să rezolve cererile celor îndreptățiți la despăgubire potrivit legii.

Drept urmare, vă supunem spre aprobare raportul de admitere, cu amendamentele care urmăresc responsabilizarea și scurtarea perioadei de punere în aplicare a legii, cu precizarea că este o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri pe fond.

Dacă nu sunt intervenții în acest moment, și în cazul acestui proiect de lege, fiind un proiect de lege organică, votul asupra raportului și asupra proiectului de lege vor fi acordate luni.

Trecem la punctul 13 – Propunerea legislativă privind retrocedarea patrimoniului sindical.

Este vorba de o inițiativă legislativă.

Domnul senator Emilian Frâncu va susține punctul de vedere al inițiatorilor.

Vă rog, domnule senator.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea retrocedării patrimoniului sindicatelor din România preluat în mod abuziv, înainte de 1989, de către statul român, de organizațiile cooperatiste sau oricare altă persoană juridică, către Uniunea Națională pentru Preluarea Patrimoniului Sindical, a cărei înființare se propune în termen de șase luni.

Fac mențiunea că această Uniune Națională se constituie ca persoană juridică în termen de șase luni de la adoptarea legii, potrivit procedurii de dobândire a personalității juridice reglementate de legislația în vigoare, prin consensul tuturor confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național.

Bunurile care ar intra sub incidența acestei propuneri legislative sunt imobilele care se regăseau în evidențele contabile ale sindicatelor la data de 31 decembrie 1989 și care se află, în parte, în administrarea sindicatelor și imobilele care au aparținut organizațiilor sindicale și care au ieșit din patrimoniul sindicatelor anterior anului 1989, fie în fapt, fără niciun temei, fie datorită unor decizii sau acte emise de autoritățile din această perioadă. În vederea identificării acestor imobile, am propus înființarea unei comisii care să cuprindă reprezentanți de la toate structurile care sunt interesate în acest proces.

Fac mențiunea că nu am încercat să reglementăm foarte mult partea formală a acestei noi structuri care să administreze patrimoniul sindical, respectiv Uniunea Națională pentru Preluarea Patrimoniului Sindical, pentru că, fiind o chestiune legată de sindicate, deci de structuri care nu sunt în subordinea Guvernului sau a unor structuri reprezentând statul român, există clar, din punctul nostru de vedere, obligația să le lăsăm libertatea să se organizeze singure.

Mulțumesc.

## Mulțumim foarte mult.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Marius Lazăr.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României nu susține promovarea acestei inițiative legislative și avem un argument important. Această inițiativă nu a fost supusă procedurii de consultare a organizațiilor sindicale. Acest lucru ar putea genera dificultăți majore în aplicarea acestor prevederi legale. Există chiar riscul aplicării discreționare a prevederilor legale și apariția unor diferențe de tratament juridic între organizațiile sindicale.

Precizăm că se află în continuare în preocuparea noastră elaborarea și fundamentarea unui proiect de act normativ care să reglementeze problematica patrimoniului sindical, dar doar după o consultare profundă, solidă cu toate organizațiile sindicale.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Cu toată părerea de rău, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, succedând în analiză Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, a avizat negativ și a propus plenului un raport de respingere a propunerii legislative.

Ne aflăm în fața unei ipotetice proprietăți care nu aparține statului român, nu sunt reglementate foarte clar raporturile dintre statul român și proprietarii prezumtivi ai acestui patrimoniu.

De asemenea, propunând înființarea unei – nu se știe ce este – autorități sau societăți care se cheamă Uniunea Națională pentru Preluarea Patrimoniului Sindical, aceasta ar putea forma și obiectul unei inițiative private, dacă mâine un descurcăreț se duce la Registrul Comerțului sau la tribunal și înregistrează o astfel de asociație, apoi o mai înregistrează și la OSIM și, dacă propunerea noastră legislativă ar fi aprobată, uniunea aceasta, proprietatea unei singure persoane, ar putea să preia întreg patrimoniul sindical.

Drept urmare, comisia care a întocmit raportul și comisiile care au dat avize vă solicită respingerea acestei propuneri legislative, deși, până la urmă, patrimoniul sindical trebuie să-și găsească o anume reglementare.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

O asemenea prevedere intră, în primul rând, în contradicție cu prevederile art. 37 din Constituția României, republicată, care spune că au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 16 alin. (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3), și numai în condițiile în care au vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale și vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat.

Având în vedere responsabilitatea pe care o implică statutul de parlamentar european și faptul că aceasta nu este în niciun caz inferioară celei de deputat în Parlamentul României, Guvernul consideră necesară corelarea vârstei minime pe care trebuie să o îndeplinească o persoană pentru a fi aleasă în cadrul Parlamentului European cu aceea de candidat și, implicit, de deputat în Parlamentul României.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Greblă, vă rog.

## Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții pe fond?

Dacă nu sunt, și la acest proiect va fi dat votul final lunea viitoare.

Punctul 14 – Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (7) al art. 5 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Este o inițiativă care și-a consumat deja obiectul principal prin desfășurarea alegerilor, dar, pentru a putea îndeplini toate procedurile regulamentare, am să-l invit pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul 10.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa celor doi parlamentari de Constanța, deputatul Eduard Stelian Martin și senatorul Alexandru Mazăre, are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (7) din Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European în sensul corelării limitei minime de vârstă pentru exercitarea dreptului de a fi ales cu limita minimă de vârstă prevăzută pentru dreptul de a alege. Practic, să-și poată depune candidatura toți cei care au drept de vot, începând cu vârsta de 18 ani.

## Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat negativ propunerea ca vârsta să fie de 18 ani pentru a fi deputat în Parlamentul European.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a hotărât să întocmească și să vă propună respingerea inițiativei legislative cu mențiunea că, prin obiectul de reglementare, ne aflăm în fața unei legi cu caracter organic, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale?

## Nu sunt.

Și acest proiect de lege va fi supus votului în ședința de plen de luni, 15 iunie.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 239 din Codul penal.

Doi colegi, actuali deputați, și un fost deputat sunt inițiatori. Este evident că dezbaterea pe Codurile juridice se află în plină desfășurare, dar, pentru a putea să parcurgem și acest proiect de lege, îl invit pe domnul Gabriel Tănăsescu să exprime punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați spus și dumneavoastră, este bine știut că, în prezent, la nivelul Parlamentului există o comisie specială care analizează propunerea de întocmire a unui nou Cod penal și în aceste circumstanțe nu mai este oportună această inițiativă legislativă.

Aș mai preciza că este o constantă a științei dreptului penal că combaterea fenomenului infracțional nu se realizează prin asprimea pedepselor, așa cum încearcă inițiatorii să acrediteze, ci prin fermitatea și celeritatea procedurilor judiciare. De altfel, și în proiectul Codului penal au fost scăzute limitele de pedeapsă, acestea fiind în ton cu jurisprudența europeană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Greblă, vă rog.

Prin propunerea legislativă se urmărea majorarea limitelor pentru infracțiunea de ultraj, limite ale pedepsei care și așa erau foarte mari. Din păcate, pentru unele fapte de ultraj, pedeapsa, în concret, aplicată de instanțele judecătorești se orienta spre minim, dar în textul de lege avea o marjă considerabilă, astfel încât exista suficientă unitate în limitele de pedepse existente în cod.

Având în vedere că a fost elaborat un nou Cod penal care, într-un fel sau altul, va intra zilele acestea în procedură de adoptare, având în vedere și raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, vă supunem spre dezbatere și adoptare acest raport comun de respingere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria celor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că lucrurile sunt evidente prin acest proiect de lege. În ședința de plen de luni, 15 iunie anul curent, vom da votul final.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Inițiatorii sunt prezenți?

Vă rog, domnule senator Țopescu, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fac un apel sentimental, adresat tuturor colegilor, deși, ca nou-venit în mijlocul dumneavoastră, am început să înțeleg că pledoariile sentimentale nu prea își au locul în Senatul României.

Confuzia „teren arabil” – „teren agricol” a fost lămurită în comisia la care am fost onorat să fiu invitat.

În expunerea de motive semnată de doi respectabili deputați ai Partidului Social Democrat, susținută în unanimitate de membrii comisiei, apare expresia „teren cu vegetație forestieră”, termen care risipește confuzia.

Din punct de vedere financiar, chestiunea nu este de nerezolvat, cheltuielile fiind minime, nesemnificative, pot fi susținute din impozitele și taxele locale.

Sper ca în existența noastră să nu mai trăim vreun război, pentru ca vreunul dintre noi să fie în viitor un posibil veteran de război.

În concluzie, vă rog să vă gândiți la bătrânii invalizi și veterani de război care au rămas foarte puțini, repet, au rămas foarte puțini, și să votați în consecință. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Există și amendamente care au fost respinse. Dintre inițiatori dorește cineva să le prezinte?

Nu ascund sensibilitatea deosebită a acestui subiect și importanța tratamentului pe care îl acordăm celor care au făcut sacrificii importante pentru țara noastră.

Fiind vorba de o lege organică, votul final îl vom da în ședința de plen de luni, 15 iunie anul curent.

Evident, comisia, prin domnul președinte Cristian Rădulescu, va expune punctul său de vedere.

## Stimați colegi,

Este vorba de o inițiativă legislativă venită din partea a șase senatori PNL. Ea a primit aviz favorabil, cum rar se întâmplă, de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și, de asemenea, de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Dezbătută pentru raportul de fond în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, inițiativa legislativă a primit unanimitatea voturilor. Avem un raport favorabil.

Guvernul are un punct de vedere nefavorabil la această propunere legislativă, fundamentat prin scăderea nivelului de taxe la nivelul autorităților locale cu aproximativ un milion RON. Vă rog să judecați, asta înseamnă aproximativ 250.000 euro. Sigur că împărtășim și noi preocuparea Guvernului față de scăderea nivelului taxelor și impozitelor locale, dar, în aceeași măsură, și față de scăderea continuă a numărului de veterani și văduve de război care mai pot să beneficieze de un astfel de drept.

La urma urmei, putem să socotim că legea, în forma inițială, are o scădere, o neglijență, prin faptul că se referă doar la terenul arabil.

Inițiatorii propun să se extindă prevederea și pe celelalte terenuri agricole, forestiere, vii și livezi până la concurența suprafeței de 5 hectare. În aceasta constă inovația.

Reamintesc că toți membrii comisiei sesizate în fond au fost de acord cu această prevedere.

Amendamentul pe care l-au introdus doi colegi PSD, domnul senator Cordoș și doamna senator Mitrea, urmărește clarificarea acestor situații și face o descriere mai largă a categoriilor de teren față de care nu se va mai plăti impozitul respectiv.

Vă supunem deci atenției raportul favorabil.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iuliu Cosmin Coman.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și extinderea scutirii de la plata impozitului pentru terenurile agricole și forestiere sau orice altă modificare propusă de către colegii dumneavoastră, lucru care ar duce la diminuarea, așa cum a spus domnul senator, la diminuarea veniturilor bugetelor locale cu aproximativ un milion RON. Acest milion este calculat în condițiile în care doar 5% dintre veteranii de război ar beneficia de această scutire.

Prin urmare, Ministerul Finanțelor Publice nu susține această propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, vom da votul final în ședința de plen de luni, 15 iunie anul curent, dar aș vrea să reamintesc atât inițiatorilor, cât și plenului Senatului, că orice lege, eventual adoptată, care nu se regăsește și în Codul fiscal, este, de obicei, o lege care are eficacitate mult mai restrânsă sau un grad de aplicabilitate de foarte multe ori nul. De aceea, sunt convins că la votul final de luni și la consecințele acestui vot vom reflecta și când va veni Codul fiscal în dezbaterea Senatului.

## Vă mulțumesc.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Domnul Cezar Preda, inițiator principal, nu este prezent. Îl invit, pentru un punct de vedere, pe domnul președinte Rădulescu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o serie de trei inițiative legislative, venind din partea domnului deputat Cezar Preda, cu conținut foarte asemănător, care se referă la limitarea salariilor în trei instituții autonome. Este vorba de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, în cazul de față fiind vorba de Comisia pentru Supravegherea Asigurărilor de la punctul următor din ordinea de zi, și este vorba de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, care a fost discutată într-o ședință anterioară, acum vreo două săptămâni.

Ideea este limitarea veniturilor până la nivelul veniturilor unui secretar de stat.

Aceste trei instituții au toate, conform legii, autonomie pentru a-și fixa salariile. Salariile, atât pentru membrii de conducere, cât și pentru personalul de specialitate din toate aceste trei instituții, este un salariu consistent. Sunt instituții care se ocupă de piața de asigurări, piața financiară, piața pensiilor private. Este un personal de specialitate.

Această propunere legislativă a fost respinsă la Camera Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz negativ.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, sesizată în fond, a întocmit un raport de respingere.

Sunt lucruri care argumentează acest raport, printre altele prevederile Raportului De Larosière al Comisiei Europene din 25 februarie 2009, raport care are în vedere întărirea capacității instituționale a autorităților de supraveghere a sistemelor financiare, inclusiv prin implementarea unei politici de personal moderne și atractive în scopul atragerii și păstrării specialiștilor cu competențe în domeniul financiar.

Un alt argument este expunerea făcută din partea Ministerului Finanțelor Publice, care a afirmat că are în pregătire, și într-o fază destul de avansată, un proiect de lege de salarizare specifică a personalului din cele trei autorități autonome de care am făcut pomenire.

În consecință, repet, raportul comisiei sesizate în fond este de respingere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

O să insist doar asupra aspectelor prin care Guvernul României dorește să vă acorde dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, deplina libertate de a hotărî așa cum veți considera, și subliniez câteva lucruri importante.

În primul rând, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005, cu modificările și completările ulterioare, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică aflată sub controlul Parlamentului României și finanțată din venituri proprii.

Conducerea comisiei este asigurată de cinci membri, care sunt numiți și revocați de către Parlament, comisia prezentând anual Parlamentului raportul de activitate.

În acest context și având în vedere importanța autonomiei funcționale și financiare a autorităților de supraveghere financiară, Guvernul României consideră că Parlamentul României este singurul în măsură să aprecieze asupra oportunității promovării propunerii legislative prezentate.

Vă mulțumesc.

Mulțumim pentru amabilitatea exprimată și pentru întreaga libertate pe care o avem la dispoziție pentru a legifera în această țară. Sunt convins că vom face cu perseverență acest lucru în continuare.

Sunt alte intervenții pe această temă?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul la microfonul 3.

Dacă țin bine minte, la ultima ședință am discutat despre salariile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și ni s-a promis că vom fi informați asupra veniturilor acestei comisii.

Eu vă informez că nu am primit până în ziua de astăzi niciun fel de date referitoare la veniturile pe care le au cei de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, așa cum nu avem niciun fel de date nici de la CNVM și nici de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Eu cred că în spatele acestei confidențialități prost înțelese se ascund alte lucruri. Nici măcar faptul că nu sunt plătiți din bani publici nu stă în picioare. Ei sunt plătiți de fapt din bani publici, dar indirect. Prin taxele pe care le aplică, problema se reflectă tot la buzunarul cetățeanului.

Rugămintea mea este ca cei care reprezintă CNVM și sunt prezenți acum aici, în sală – din partea CNVM-ului, „Pensiile Private” –, să ne spună clar cât au salariile, totuși, ca să știm și noi, și atunci vom vota în cunoștință de cauză. Vă mulțumesc.

Este absolut adevărat ceea ce spune domnul senator Ovidiu Marian. Această solicitare a fost făcută în mod explicit și expres la ultima noastră ședință.

Dar avem trei proiecte de lege, pentru trei instituții aflate în subordinea și în coordonarea Parlamentului României, de aceea cred că întrebarea dumneavoastră va putea primi răspuns de la cei care reprezintă aceste instituții și care sunt prezenți astăzi la întâlnirile noastre, la celelalte puncte din ordinea de zi.

Vreau să repet solicitarea către membrii comisiei de specialitate și vă rog să avem acest material până înaintea votului nostru de luni, pentru ca la votul final să ne pronunțăm în cunoștință de cauză, cu toată libertatea pe care am primit-o de la Executiv în acest sens.

Domnule senator Cseke Attila, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru domnul secretar de stat Iliescu, vreau să vă spun că eu nu înțeleg această atitudine a Guvernului. După câte știu, din cele trei instituții, cam toate trei... sau poate nu toate trei, dar cel puțin două sunt instituții ale căror bugete sunt prevăzute în bugetul de stat, iar din această perspectivă cred că Guvernul trebuie să dea un anumit punct de vedere.

Nu mi se pare corectă această atitudine a Guvernului de a nu ne spune nimic, dar dacă aceasta este politica, atunci eu cred că trebuie să facem pasul următor, și anume să modificăm Regulamentul Senatului și să spunem că nu se solicită puncte de vedere ale Guvernului la propuneri legislative care privesc organizarea și funcționarea unor instituții care sunt în subordinea Parlamentului sau a altor instituții despre care Guvernul nu dorește și nu vrea să ne spună nimic, pentru că altfel doar prelungim procedura și tot noi va trebui să decidem.

Sunt de acord cu domnul senator Ovidiu Marian, iar eu cred că la acest punct și la următorul punct trebuie să aflăm cu toții despre ce salarii discutăm. Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Günthner Tiberiu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să vă spun că, sigur, este important să aflăm nivelul salarizării actuale și ar fi interesant să aflăm dacă există vreo reglementare. Sau dânșii își pun orice salariu, cum doresc, nu există niciun fel de reglementare, de limitare?

Pentru că știm că sunt salarii uriașe pe care, practic, în ultimele șase luni, prim-ministrul și ceilalți reprezentanți ai Guvernului au pedalat. Aceasta ar fi soluția de scoatere din criză a României, practic, reducerea acestor salarii de la agențiile care au apărut în media, peste tot, cu niște salarii uriașe, de 5-10 ori chiar peste salariile parlamentarilor.

Deci aș vrea să aflăm dacă există ceva reglementări legate de aceste salarii, nivelurile care se pot modifica. Probabil că dânșii pot să și le modifice când și cum doresc dânșii, fără să existe niciun fel de restricție. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La punctul următor, unde este vorba de aceeași limitare a veniturilor Comisei Naționale a Valorilor Mobiliare, este prezentă în sală doamna președinte a acestei instituții, care, sunt sigur, în spiritul transparenței față de Legislativ va lămuri unele aspecte reieșite din întrebările dumneavoastră.

La punctul acesta, încerc și eu să luminez cât pot. Este vorba de o ordonanță de urgență a Guvernului care, bineînțeles, între timp a devenit lege și care spune că „veniturile bugetului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se constituie din: taxe pentru autorizare și avizare, taxe de funcționare plătite lunar și venituri provenite din donații, publicații și din alte surse legale”, așa cum se trece în final la toate instituțiile.

Salariile președintelui, vicepreședintelui, directorului general și personalului de specialitate nu sunt plătite din fonduri bugetare și există autonomie dată de această lege, pe care am pomenit-o, pentru stabilirea de către conducerea instituției a salariilor proprii.

Ele sunt pe la un nivel de 4-5 mii de euro, pentru cei care conduc, după câte îmi aduc eu aminte din răspunsurile date la comisie, și cred că pe-acolo se situează aceste salarii pe la toate instituțiile.

În ceea ce privește bugetul, care ar fi public, eu cred că noi am adus în discuție acest punct în Camerele reunite și l-am discutat numai în virtutea controlului parlamentar asupra acestor instituții și a faptului că ele trebuie să prezinte un raport de activitate, iar noi trebuie să le aprobăm bugetul, dar eu unul nu cred – sigur, nu sunt finanțist și rog pe alții să-mi confirme –, nu cred că bugetele acestor instituții, care sunt autonome, fac parte din bugetul consolidat al României. Aștept specialiștii să confirme.

Atât am putut eu să vă aduc ca informație suplimentară.

Ceea ce mi se pare inacceptabil este ca reprezentanții instituției care se află în dezbaterea noastră și care au mai fost prezenți în plen să se comporte absolut sfidător la adresa Parlamentului. A existat în mod oficial o solicitare din partea noastră, indiferent de culoarea politică pe care o reprezentați sau o reprezentăm.

Sunteți aici? Atunci luați cuvântul și spuneți-ne, clarificați-ne preocuparea pe care o avem cu toții.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am așteptat să fiu invitat să-mi spun un punct de vedere.

Vă rog, vă invităm, nu v-am remarcat.

La nivelul consiliului, deci indemnizațiile membrilor consiliului sunt – vorbim de medie – de 23.387 lei, indemnizația medie brută, repet, brut, iar la nivelul personalului de specialitate, restul personalului, de 5.194 lei brut.

Raportat la cursul euro din momentul de față, este vorba de 5.500 euro brut la nivelul consiliului, 1.200 – 1.300 euro brut la nivelul restului personalului.

Acestea sunt cifrele și, raportate la piața financiară, la piața de pensii private pe care o supraveghem și o controlăm, sunt undeva la jumătate, sub două treimi din nivelul mediu de salarizare la nivelul pieței pe care o supraveghem și o controlăm, și aceasta o spun pe baza ultimelor bilanțuri încheiate pe 2008, în care toți administratorii au obligația să publice aceste informații referitoare la salarizare.

Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului președinte Oancea.

Poate nu am fost eu atent, ați vorbit de un salariu mediu la nivelul instituției.

Puteți să ne precizați care sunt și salariile maxime și minime pe care se construiește această medie?

Deci am vorbit de venitul brut lunar, venituri salariale brute lunare, în care intră toate aspectele. Cel mai mare salariu este salariul președintelui, care este de 15.192 lei brut, repet, salariul brut. La Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Puiu Hașotti, apoi domnul senator Toni Greblă.

În primul rând, aș dori să adaug, față de ceea ce s-a spus mai devreme, și să răspund, să confirm că bugetele acestor trei instituții, și bugetul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, nu sunt cuprinse în bugetul consolidat. Nu utilizăm bani de la bugetul de stat, ci contribuim cu venituri la bugetul de stat, prin taxele și contribuțiile aferente salariilor și activităților aferente.

Raportul de activitate al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a fost depus în Parlament în data de 29 mai anul curent la comisiile de specialitate, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, și la Birourile permanente. El va fi dezbătut în perioada următoare.

Salarizarea personalului din această comisie de supraveghere a sectorului financiar „Pensii Private” se face pe baza unui regulament de salarizare propriu, adoptat de consiliul comisiei, iar în ceea ce privește concret nivelul de salarizare la care s-a făcut referire, eu pot să vă spun cifrele de salarizare aferente ultimului exercițiu financiar.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă arăta încă o dată în ce fel de manieră populistă înțelege Guvernul să-și desfășoare activitatea și, în primul rând, domnul primministru Emil Boc.

La câteva zile după instaurarea Guvernului, domnul primministru Emil Boc a ieșit în fața națiunii și a spus că nu va fi salariu mai mare decât cel al secretarului de stat în toate organismele care se află sub o anumită autorita, și aici se înțelegeau absolut toate: și companii naționale, și CNVM, și tot.

Ne aflăm în fața unei premiere, stimați colegi, pentru că noi nu avem un punct de vedere al Guvernului nici pentru acest punct din ordinea de zi, referitor la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, și nici pentru următorul punct, legat de CNVM, care este tot o propunere legislativă a domnului deputat Cezar Preda. Deci, după ce domnul prim-ministru vine și spune că va reduce drastic salariile, domnul ministru pentru relația cu Parlamentul, fiind solicitat, evident, de primul-ministru într-o ședință de guvern, ne înaintează un punct de vedere care nu este semnat de primul-ministru, ci este semnat de ministrul pentru relația cu Parlamentul, nu este semnat de secretarul general al Guvernului, ci de ministrul pentru relația cu Parlamentul, în care ce ne spune nouă, Parlamentului, care în proporție de 99,99% votăm, că așa e majoritatea, punctul de vedere al Guvernului: „Voi, Parlamentul, sunteți instituția care trebuie să legifereze”, neexprimându-și punctul de vedere pe care l-a avut prim-ministrul și, prin urmare, Guvernul României atunci când a fost instalat, și anume că aceste salarii nu vor fi mai mari decât ale unui secretar de stat. Iată ce spune! De altfel, și domnul Iliescu, secretar de stat, a spus acest lucru. Este absolut incredibil în ce manieră mincinoasă, demagogică și populistă acționează în România actualul Guvern, în frunte cu prim-ministrul Emil Boc!

Dați-mi voie să vă citesc: „În acest context și având în vedere importanța autonomiei funcționale și financiare a autorităților de supraveghere financiară, considerăm că Parlamentul este singurul în măsură să aprecieze asupra oportunității promovării propunerilor legislative mai sus-menționate”. Deci Guvernul face un pas înapoi, Guvernul care, el însuși, prin vocea primului-ministru, a solicitat ceea ce colegul nostru, domnul deputat Preda, a prezentat Parlamentului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule senator Greblă, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Solicit punctul de vedere al Guvernului pentru acest punct din ordinea de zi, și pentru punctul 18, semnat de primministru.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am să încep cu ce spunea domnul președinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aflat în fața noastră, că atât consiliul, cât și structura subordonată consiliului, dar consiliul în principal, au venituri pe jumătate față de veniturile realizate de societățile care administrează fondurile de pensii private pe care comisia le controlează. După același raționament, cum Parlamentul este cel care coordonează activitatea, ar trebui proporționate veniturile, și cele din salariu, și cele ale instituției în care dânșii funcționează, ca să avem aceeași măsură pentru toți.

Acum, însă, eu vreau să fac un alt expozeu, legat de faptul că în aceste agenții guvernamentale de reglementare sau de supraveghere au fost și sunt posibile asemenea venituri – mă refer la cele excesiv de mari – pentru că legea care le organizează activitatea a fost greșit „croită”. S-a zis așa: „Taxele și tarifele pe care le percep pentru autorizarea

sau controlarea unor activități care se desfășoară pe teritoriul statului român se constituie ca venituri ale acelei agenții”. După același principiu, ar trebui ca și justiția să facă taxele de timbru venituri la bugetul CSM-ului sau al Ministerului de Justiție și Libertăților Cetățenești și să și-l consume în integralitate.

Toate taxele și tarifele pe care le percep aceste agenții ar trebui să se facă venituri la bugetul de stat și, în această situație, statul ar fi obligat să le stabilească un buget de funcționare. În această situație, salarizarea dânșilor ar putea fi făcută astfel: pentru președintele de agenție – la nivelul secretarului de stat, cum este deja în multe agenții guvernamentale, iar pentru personalul de execuție – prin asimilare cu funcțiile echivalente de la, spre exemplu, Secretariatul general al Guvernului. Aceasta ar da posibilitatea ca, pe activități care se desfășoară legal pe teritoriul statului român, o anume autoritate să nu pună taxe, impozite, biruri, pentru ca din acestea să-și stabilească salariu.

Eu solicit în plenul Senatului ca Guvernul României să vină cu un punct de vedere unitar referitor la reglementarea modului în care aceste agenții realizează venituri proprii din „impozitarea”, din taxarea activităților legal desfășurate în România și aflate sub controlul sau sub supravegherea lor. Ele nu desfășoară o activitate privată, în sensul larg al cuvântului, ele sunt puse să stabilească principii de reglementare și să supravegheze niște activități desfășurate pe teritoriul statului român. Pentru acest lucru ei încasează multe taxe și tarife, ceea ce le permite acest nivel al salariilor.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Procedură, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Doamna senator Boagiu se pregătește să intervină, de asemenea.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Da, dar procedura are întâietate.

Pe procedură, domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Doamna senator, procedura pe regulament are întâietate.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu**

**:**

Vă rog.

## Mulțumesc mult. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Programul nostru a fost până la ora 13.00. Este depășit. Eu solicit... Domnul senator Toni Greblă are perfectă dreptate, dar trebuie timp, îi trebuie timp Guvernului, nu-i trebuie doar câteva zile. Conform tuturor procedurilor, Constituției și așa mai departe, eu solicit ca aceste două puncte, 17 și 18 din ordinea de zi, să fie discutate săptămâna viitoare. Atenție, Senatul este Camera decizională și putem să așteptăm, nu suntem presați de termenul de adoptare tacită.

Solicit, domnule secretar de stat, ca Guvernul să-și exprime un punct de vedere sub semnătura domnului primministru Emil Boc, să avem punctul de vedere al Guvernului, cu semnătura primului-ministru, pentru aceste două propuneri legislative, să vedem ce zice primul-ministru și Guvernul României.

Este 13.10, programul nostru s-a încheiat.

Îl rog pe domnul senator Hașotti să facă doar propunerea – pe care am reținut-o – și, în legătură cu programul de lucru, lăsați președintele de ședință să cronometreze durata.

Doamna senator Boagiu, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă domnul senator a ridicat problema programului de lucru, îl anunț că dezbaterile au început după începerea programului de lucru și cred că, dacă începem dimineața cu întârziere, putem să stăm și ceva mai târziu după-amiază, ca să recuperăm întârzierile de dimineață. Pentru asta suntem plătiți, nu?

Și atunci, pentru că pornim de la de ce sau pentru ce suntem plătiți, vă reamintesc faptul că cele două instituții despre care discutăm astăzi se află sub control parlamentar.

Eu pot să înțeleg atitudinea opoziției, pot să înțeleg atitudinea puterii aflată în opoziție, când face anumite declarații, dar nu pot să înțeleg de ce, atunci când trebuie să luăm niște măsuri care ne vizează pe noi, senatorii, parlamentarii României, nu ni le asumăm. V-am urmărit cu maximă atenție cum chemați în ajutor Guvernul României. Vă aduc aminte că, de data aceasta, în ajutor trebuie să ne chemăm pe noi și dacă avem ceva de spus în ceea ce privește grilele de salarizare ale celor două instituții pe care le avem sub control parlamentar, atunci noi suntem aceia care trebuie să ne pronunțăm. Am avut ocazia să facem lucrul acesta câtă vreme cele două proiecte s-au aflat în dezbatere în comisiile de specialitate. Se pare că nu s-a întâmplat absolut nimic și nu înțeleg de ce, în acest moment, trebuie să ne pitim de responsabilitățile pe care le avem.

De altfel, inițiativa legislativă nu aparține Guvernului, ci aparține unui parlamentar și, dacă tot suntem parlamentari, cred că trebuie să ne exercităm până la capăt obligațiile pe care le avem.

Așa că, domnule președinte, eu cred că, într-un final, propunerea pe care a făcut-o domnul senator Hașotti este foarte bună. Și parlamentarii să-și asume un punct de vedere! Nu se întâmplă nimic dacă se amână dezbaterea și votul pe aceste două propuneri legislative și fiecare dintre noi, până săptămâna viitoare, să se pronunțe clar, deschis, în ceea ce privește grilele de salarizare, care sunt contribuțiile la bugetul de stat ale celor două instituții și să ne asumăm, ca partide politice, propunerile pe care le facem, să nu mai plasăm pisica în grădina altora.

## Mulțumesc.

Aș vrea totuși să profităm de prezența în plenul Senatului a unei instituții care este în premieră în fața noastră – este și punctul următor pe ordinea de zi, punctul 18, Proiectul de lege pentru modificarea punctului 14 al art. 7 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, pentru că în prezentarea făcută de către comisie și în intervențiile dumneavoastră ați tratat oarecum grupat aceste trei instituții care se află sub controlul Parlamentului României, și aș dori să o invit pe doamna președinte Anghelache să spună un cuvânt din partea Comisiei Naționale pentru Valori Mobiliare.

Repet, domnule președinte Oancea: reprezentanta instituției pe care o conduceți a făcut o impresie deplorabilă ultima dată și, într-un fel, această atmosferă mai „vie” a fost provocată și de un anumit tip de reacție, extrem de secretoasă pe care colega dumneavoastră a avut-o data trecută și am să vă rog să meditați la acest tip de atitudine manifestată de subordonații dumneavoastră.

Doamna președinte Anghelache, vă rog.

## **Doamna Gabriela Victoria Anghelache** – _președintele_

_Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori, pentru răbdarea pe care o manifestați de a mă asculta câteva minute.

Aș vrea să încep prin a spune că sunt patru segmente ale pieței financiare și noi, două dintre ele, suntem prezente aici, în fața dumneavoastră.

Săptămâna trecută sau în ședința precedentă s-a discutat aceeași chestiune legată de Comisia pentru Supravegherea Asigurărilor, deci autoritatea care se ocupă de piața asigurărilor.

Noi suntem prezenți aici... Eu reprezint Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, autoritate de reglementare și supraveghere a pieței de capital, colegul meu reprezintă Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private.

Din punctul meu de vedere aș vrea doar să fac următoarele precizări: suntem componentă a pieței financiare și împreună cu noi trei este și Banca Națională a României, cu aceleași atribuții de reglementare și supraveghere a segmentelor pe care le-am menționat. Nu suntem în subordinea Guvernului, deci nu suntem o agenție a Guvernului. Comisia Națională a Valorilor Mobiliare reprezintă o autoritate administrativă autonomă, finanțată integral din venituri proprii, înființată prin lege organică în baza art. 117 din Constituția României. Nu avem nicio legătură cu bugetul de stat. Indicatorii noștri nu reprezintă anexă nici la bugetul de stat, nici la bugetul consolidat. Indicatorii privind piața de capital nu sunt raportați de către Institutul Național de Statistică pe Eurostat, deci nu avem nicio legătură cu bugetul.

Mulțumesc.

Este o informație mai completă și care ne arată o imagine a tipului de activitate.

Sunt două chestiuni pe care voiam să vi le comunic și să ne uităm, evident, și la programul zilei de astăzi.

În primul rând, din informațiile noastre, în această perioadă, la nivelul Guvernului există o discuție cu privire la această lege de salarizare unitară și, în mod cert, Guvernul va avea un punct de vedere, chiar dacă astăzi nu este încă complet precizat, cu privire la filozofia generală a acestei legi unitare a salarizării.

În mod evident, Parlamentul se va apleca asupra instituțiilor pe care le coordonează, pentru a le pune în acord, sunt convins, după ce acest subiect va fi finalizat la nivelul Guvernului.

De asemenea, din informațiile pe care le avem, există din partea Băncii Mondiale un anumit interes ca autoritățile de reglementare, în sens larg, să aibă un anumit grad de autonomie, inclusiv financiară. Sunt chestiuni care se află în derularea unei dezbateri foarte importante și cred că în acest moment, ținând cont și de expirarea timpului pe care l-am acordat astăzi pentru dezbatere, vă propun să considerăm aceste două proiecte ca fiind un debut al dezbaterii noastre. Am să vă propun să continuăm dezbaterea pe acest subiect săptămâna viitoare, astfel încât atunci când vom da votul final, să avem toate elementele. Ar fi bine dacă din partea Guvernului – evident, respectând separația puterilor în stat – va exista o prezentare cu privire la modul în care legea salarizării unitare prevede o astfel de situație, pentru ca membrii Senatului României, Cameră decizională, să aibă toate informațiile pentru a putea lua o decizie cât mai bine fundamentată.

Este o temă importantă, este sensibilă și, în mod evident, solidaritatea în vreme de criză trebuie să funcționeze pentru toți cei care sunt remunerați din bani publici, indiferent că este vorba de instituții ale administrației publice centrale sau locale, ori instituții aflate în coordonarea Parlamentului României.

De aceea, vă propun ca această dezbatere să continue. Sunt convins că Guvernul va veni cu un punct de vedere global pe această temă importantă și aflată într-o dezbatere extrem de energică, din câte înțelegem, la nivelul Executivului, iar membrii Senatului României se vor putea pronunța asupra acestui subiect.