Stenogramă plen

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite, prin intermediul televiziunii cu circuit închis, colegii în sala de ședințe. Nu este corect ca Guvernul să fie prezent aici, să aștepte colegii senatori pentru a putea începe ședința. Sunt trei sferturi de oră de când trebuia să începem ședința.

Pentru a vedea dacă avem cvorum în sală, îl voi ruga pe domnul secretar Cornel Popa să facă apelul nominal.

|**Domnul Cornel Popa:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|absent| |Blaga Vasile|Guvern| Ghișe Ioan absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Greblă Toni prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Grosu Corneliu prezent Rădulescu Cristian absent Günthner Tiberiu absent Rădulescu Șerban prezent Gyerkó László prezent Robu Nicolae absent Hașotti Puiu prezent Rotaru Ion absent Hărdău Mihail absent Rușanu Dan Radu prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Rușeț Ion prezent Ichim Paul prezent Saghian Gheorghe absent Igaș Traian Constantin prezent Savu Daniel absent Ion Vasile prezent Sârbu Ilie prezent Iordănescu Anghel prezent Sbîrciu Ioan prezent Jurcan Dorel absent Secășan Iosif absent Lazăr Sorin Constantin prezent Severin Georgică absent Luca Raymond prezent Silistru Doina prezentă Mang Ioan absent Staicu Dumitru Florian absent Marcu Gheorghe prezent Stănișoară Mihai absent Mardare Radu Cătălin prezent Șova Dan Coman absent Marian Ovidiu prezent Tămagă Constantin absent Marian Valer prezent Toma Ion absent Markó Béla Guvern Țopescu Cristian George absent Mazăre Alexandru absent Țuțuianu Adrian prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Udriștoiu Tudor absent Mărcuțianu Ovidius absent Urban Iulian prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Valeca Șerban Constantin absent Mihăilescu Petru Șerban absent Vasilescu Lia Olguța absentă Mitrea Elena prezentă Verestóy Attila prezent Mitrea Miron Tudor absent Voicu Cătălin absent Mîrza Gavril prezent Voiculescu Dan absent Mocanu Alexandru prezent Vosganian Varujan prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:** Mustățea Vasile absent Cam câți sunt prezenți? Mutu Gabriel prezent Fac un apel la liderii grupurilor parlamentare să invite Necula Marius Gerard absent colegii în sală, pentru că, deși avem 85 de prezențe Nedelcu Vasile absent înregistrate prin semnătură, la apelul nominal au răspuns Nicoară Marius Petre absent 58 de colegi, deci nu avem cvorumul necesar pentru a Nicoară Romeo Florin prezent începe ședința. Nicolaescu Sergiu Florin prezent **Domnul Orest Onofrei:** Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile absent Încercăm să vedem dacă avem cvorum. Niță Mihai prezent Să vedem dacă reușim, dacă au venit cei care au fost Onofrei Orest prezent absenți. Oprea Dumitru prezent Albert Álmos prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Andrei Florin Mircea absent Panțuru Tudor prezent Andronescu Ecaterina absentă Pașca Liviu Titus prezent Antonescu George Crin Laurențiu absent Păran Dorin prezent Arcaș Viorel prezent Pereș Alexandru prezent Ariton Ion absent Pintilie Vasile absent Badea Viorel Riceard absent Plăcintă Sorina Luminița delegație Banias Mircea Marius absent Pop Gheorghe prezent Bara Ion prezent Popa Cornel prezent Bașa Petru absent Popa Mihaela prezentă Bădescu Iulian prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent

Fac un apel la liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru că, deși avem 85 de prezențe înregistrate prin semnătură, la apelul nominal au răspuns 58 de colegi, deci nu avem cvorumul necesar pentru a începe ședința.

Să vedem dacă reușim, dacă au venit cei care au fost absenți.

|enți.|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent|

## 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/12.II.2010

Belacurencu Trifon prezent Mang Ioan prezent Berca Gabriel prezent Marcu Gheorghe prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Mardare Radu Cătălin prezent Bîgiu Marian Cristinel prezent Marian Ovidiu prezent Bîrlea Gheorghe prezent Marian Valer prezent Blaga Vasile Guvern Markó Béla Guvern Boagiu Anca Daniela prezentă Mazăre Alexandru prezent Boitan Minerva absentă Măgureanu Cezar Mircea prezent Bokor Tiberiu prezent Mărcuțianu Ovidius absent Borza Dorel Constantin Vasile absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Calcan Valentin Gigel absent Mitrea Elena prezentă Câmpanu Liviu absent Mitrea Miron Tudor prezent Chelaru Ioan absent Mîrza Gavril prezent Chirvăsuță Laurențiu absent Mocanu Alexandru absent Chivu Sorin Serioja prezent Mocanu Toader prezent Cibu Constantin Sever absent Moga Nicolae prezent Cinteză Mircea prezent Mustățea Vasile absent Coca Laurențiu Florian prezent Mutu Gabriel prezent Constantinescu Florin absent Necula Marius Gerard prezent Constantinescu Viorel prezent Nedelcu Vasile prezent Cordoș Alexandru prezent Nicoară Marius Petre prezent Corlățean Titus absent Nicoară Romeo Florin prezent Crăciun Avram prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Nicula Vasile Cosmin prezent Daea Petre prezent Nistor Vasile absent David Cristian absent Niță Mihai prezent David Gheorghe prezent Onofrei Orest prezent Diaconescu Cristian absent Oprea Dumitru prezent Diaconu Mircea absent Oprea Mario Ovidiu absent Dobra Nicolae prezent Panțuru Tudor absent Dumitru Constantin prezent Pașca Liviu Titus prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Păran Dorin prezent Feldman Radu Alexandru prezent Pereș Alexandru prezent Filip Petru prezent Pintilie Vasile prezent Fodoreanu Sorin prezent Plăcintă Sorina Luminița delegație Frâncu Emilian Valentin absent Pop Gheorghe prezent Frunda György prezent Popa Cornel prezent Găină Mihăiță absent Popa Mihaela absentă Geoană Mircea Dan absent Prodan Tiberiu Aurelian absent Ghișe Ioan absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Greblă Toni prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Grosu Corneliu prezent Rădulescu Cristian absent Günthner Tiberiu absent Rădulescu Șerban prezent Gyerkó László prezent Robu Nicolae absent Hașotti Puiu prezent Rotaru Ion absent Hărdău Mihail absent Rușanu Dan Radu prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Rușeț Ion prezent Ichim Paul prezent Saghian Gheorghe absent Igaș Traian Constantin prezent Savu Daniel absent Ion Vasile absent Sârbu Ilie prezent Iordănescu Anghel prezent Sbîrciu Ioan prezent Jurcan Dorel absent Secășan Iosif absent Lazăr Sorin Constantin prezent Severin Georgică prezent Luca Raymond prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Declar deschisă ședința Senatului din 3 februarie 2010. Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, asistat de domnul senator Orest Onofrei și de domnul senator Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Și-au înregistrat prezența 89 de colegi senatori, din care 69 au răspunsul la apelul nominal. Este cvorumul minim.

Vă adresez respectuos rugămintea să stăm în sală, ca să ne putem desfășura lucrările.

Începem cu probleme organizatorice: aprobarea ordinii de zi.

La proiectul pe care îl aveți în mape există observații sau comentarii?

Nu.

Vă propun ca programul nostru de lucru să se desfășoare până la ora 13.00: probleme organizatorice la început și, după aceea, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi.

Supun la vot programul de lucru.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 februarie 2010.

Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program:

– luni – lucrări în grupurile parlamentare și, după-amiază, lucrări în plen, inclusiv interpelări, întrebări și răspunsuri, transmisie la radio;

– marți – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri – ședință în plen;

– joi – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale. Dacă nu sunt observații, o să supun aprobării programul

de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 februarie 2010.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al articolului 67 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Dintre inițiatori dorește cineva să susțină procedura de urgență?

Sunt intervenții pe procedură? Microfonul 3, vă rog.

Pe procedură voiam să iau cuvântul.

Nu știu dacă dumneavoastră știți, dar la Camera Deputaților există o cutumă prin care nu se acceptă procedurile de urgență pe care noi le aprobăm cu celeritate pentru colegii noștri deputați.

Rugămintea mea este să nu mai acceptăm nici noi solicitările lor de procedură de urgență până când nu reglementăm această chestiune de comun acord cu Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Cred că ar fi excesiv, ar fi o modalitate de pedepsire colectivă a unui organism. Eu v-aș ruga să fim de acord să ne păstrăm actuala cutumă. Dacă inițiatorii nu vin în plen să susțină necesitatea dezbaterii în procedură de urgență, nu le voi supune la vot.

La prima inițiativă, există cineva dintre inițiatori în sală? Nu.

Nu se aprobă procedura de urgență.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această modificare a Legii nr. 7/2006 era absolut necesară, deoarece prin aceste modificări s-a dorit stabilirea cadrului legal în ceea ce privește atât tipul de misiune pe care o îndeplinește reprezentantul Camerei Deputaților și al Senatului pe lângă Parlamentul European și, în funcție de aceasta, se stabilesc și cheltuielile care pot fi decontate pe perioada misiunii respective la Bruxelles sau în altă locație, acolo unde este necesar.

Era absolut necesar acest lucru, pentru că deja reprezentanții noștri sunt numiți, atât de la Camera Deputaților, cât și de la Senat, și nu pot fi puse în aplicare anumite măsuri de decontare a unor cheltuieli. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnule ministru Iliescu, microfonul 10, vă rog.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Înainte de toate, vreau să vă mulțumesc foarte mult pentru efortul făcut în vacanța parlamentară, venind în sesiune extraordinară pentru câteva proiecte de lege importante.

Revenind la punctul de vedere al Guvernului pe această temă, nu sunt în măsură să vă prezint un punct de vedere aprobat în ședința de guvern, însă, cu permisiunea domnului președinte, aș face doar două precizări care să orienteze punctul dumneavoastră de vedere.

Guvernul nu ar fi susținut această inițiativă legislativă din cel puțin două motive.

În primul rând, există o prevedere în Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în care se spune că drepturile și obligațiile personalului român trimis în străinătate

de către Președinție, organele autorității legislative, judecătorești și de alte organe ale autorității publice, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, se stabilesc prin reglementări proprii, aprobate potrivit legii. Cum s-ar spune, noi considerăm că, în privința reprezentantului Camerei Deputaților și al Senatului, el se poate prezenta la Parlamentul Europei și, pentru acest lucru, se pot stabili drepturile care i se cuvin printr-un act normativ propriu stabilit aici, la Parlament.

Al doilea motiv pentru care noi nu putem să susținem această inițiativă a doamnei senator Silistru este că nu sunt precizate sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse.

Sigur, sumele sunt foarte mici comparativ cu măsurile propuse prin alte legi, dar noi trebuie – indiferent de sumele necesare – să exprimăm întotdeauna un punct de vedere corect, principial, valabil în orice situație de această natură. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

O să îi dau cuvântul domnului președinte Petru Filip și îl rog frumos să ne prezinte raportul, după care, doamna Silistru, dacă sunteți de acord, o să vă dau cuvântul dumneavoastră, înainte de dezbateri, pentru a răspunde la observațiile prezentate de reprezentantul Guvernului.

Domnule președinte Filip, microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat această Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, în data de 15 decembrie.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente. Amendamentele se referă la chestiuni de tehnică legislativă, de exprimare și mai puțin de conținut.

Am susținut această propunere legislativă dintr-un motiv logic și simplu. În primul rând, este vorba de reprezentarea, la nivelul Parlamentului European, a celor două Camere, respectiv Camera Deputaților și Senatul. Acești funcționari vor trebui să ne reprezinte și să facă o primă legătură între cele două niveluri parlamentare: nivelul Parlamentului European, respectiv al României.

Ca urmare, trebuia definită, până la urmă, poziția lor acolo din punct de vedere funcțional și din punct de vedere al drepturilor financiare, pentru că acești oameni vor trebui să reprezinte, în condiții onorabile, cele două Camere ale Parlamentului României la Bruxelles sau la Strasbourg.

Ca urmare, nu văd – sau cel puțin comisia nu a văzut – de ce această decizie, până la urmă, trebuie să aibă avizul pozitiv sau negativ al Guvernului, pentru că este vorba de o reprezentare proprie a celor două Camere ale Parlamentului, și nicidecum a Guvernului României. De aceea am susținut-o și nu am avut niciun fel de rezerve vizavi de această inițiativă parlamentară.

## Vă mulțumesc.

O rog pe doamna Doina Silistru, în calitate de inițiator, să reacționeze la argumentele prezentate de domnul Valentin Iliescu.

Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să precizez faptul că, probabil, Guvernul nu a citit inițiativa comparativ cu legea, pentru că acolo era vorba despre misiune permanentă, reprezentant permanenți, al Camerei Deputaților și al Senatului, și atunci se încadrau la alte categorii de decontări de cheltuieli, iar modificarea se referă la transformarea acestei misiuni permanente în misiune temporară, pentru care cheltuielile de decontare se stabilesc, într-adevăr, în funcție de hotărârea aceea de guvern.

Practic, legea trebuia modificată în acest sens. Din cauza faptului că, la Camera Deputaților, această reprezentare a fost făcută din toamna anului trecut, Curtea de Conturi, făcând un control, a spus că nu există o bază legală de decontare a anumitor cheltuieli și atunci trebuia neapărat modificată legea.

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Iliescu, vă rog, microfonul 10, după care trecem la dezbateri.

Vă rog.

Fiindcă Guvernul trebuie să respecte întotdeauna părerile forului legislativ, având în vedere și argumentele extrem de prețioase prezentate în fața dumneavoastră de reprezentanții comisiei de specialitate și însușindu-mi observația făcută de doamna senator Doina Silistru, cred că putem să susținem punctul de vedere formulat în raportul comisiei de specialitate.

## Mulțumesc, domnule Iliescu.

Cred că am debutat foarte bine în ședința de astăzi. La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog, microfonul 3.

Domnul Boc nu e șeful care plătește. Domnul Boc este prim-ministrul Guvernului. Fondurile nu le-a adus domnul Boc de acasă și nu le gestionează cum vrea.

Aș vrea să vă rog – dacă, sigur, la rândul dumneavoastră, aveți forța sau dacă doriți să faceți lucrul acesta –, când vă duceți la Guvern, să întrebați dacă noi mai avem vreo rațiune – Senatul, Camera Deputaților –, fiindcă văd mereu că pentru toate inițiativele legislative, că sunt bune sau nu – unele sunt și excentrice, recunoaștem –, se dă aviz negativ.

Poate luăm o pauză, închidem Camera Deputaților, Senatul până când Guvernul va avea fondurile necesare, pe care în campanie le-a tot promis și despre care a tot spus că le avem, că suntem la un nivel pe care ni l-am dorit și că satisfacem toate cerințele..., pentru că, în situația în care suntem, va fi un joc, pe care îl facem de câteva săptămâni, pornind de la buget.

Tot ceea ce încercăm noi să aducem...

Sigur, e inițiativa de astăzi a doamnei Silistru, care se referă la o problemă legată de Uniunea Europeană. Nu ne mai interesează nici Uniunea Europeană. Acum suntem membri cu drepturi depline, ce mai contează? Sunt și alte inițiative pe care colegii noștri le aduc din teritoriu, din colegiile din care vin.

Să ne spuneți dacă mai are vreun rost să facem vreun demers de genul acesta sau dacă rămânem, așa cum doresc și domnul președinte Băsescu, și PD-L, doar un for decorativ, care să vină să spună „da” atunci când dânșii doresc să fie „da”, iar în rest să nu fim luați în seamă.

Cred că e o întrebare importantă și aveți datoria, chiar dacă nu acum – fiindcă îmi dau seama că dumneavoastră nu aveți forța să spuneți astăzi acest lucru –, să rugați Guvernul să ne răspundă la această întrebare sau să-l rugați pe domnul prim-ministru să vină și să ne răspundă la întrebări concrete, nu să ne țină lecții politice.

## Vă mulțumesc.

Eu am înțeles că domnul ministru Valentin Iliescu a exprimat un punct de vedere, care nu era punctul de vedere al Guvernului, ci câteva argumente pe care le-a luat în considerare în vederea stabilirii unui punct de vedere al Guvernului, și a revenit spunând că, în lumina argumentelor prezentate foarte convingător de doamna senator Doina Silistru, îl sprijină.

Pentru celelalte chestiuni, mai degrabă de ordin general, aș spune să-i dăm o șansă domnului Valentin Iliescu să răspundă altădată, dar vă invit la microfon. Microfonul 10.

Aș vrea să-i pun o întrebare domnului secretar de stat. Sigur, e valabilă și în contextul discuțiilor de ieri, de la Camera Deputaților, când premierul Boc s-a adresat unui coleg și i-a spus că șeful care plătește – nu știu dacă mai rețineți exact fraza, eu nu am reținut-o – nu poate fi tras la răspundere.

## Vă mulțumesc.

În primul rând, mulțumesc domnului senator Sârbu.

Are perfectă dreptate, acesta este și motivul pentru care, și în alocuțiunea prezentată luni la Senat și marți la Camera Deputaților, domnul prim-ministru a afirmat – și doresc să facem dovada în săptămânile următoare – că Guvernul va încerca să susțină acolo unde, în propunerile legislative întocmite de senatori și deputați, sunt argumente logice și de susținut. Motiv pentru care – și fac această subliniere pe care am făcut-o și ieri la Biroul permanent al Senatului – Guvernul este extrem de mult în urmă cu adoptarea unor puncte de vedere, tocmai pentru că premierul a fost nemulțumit de faptul că multe dintre ele erau formulate în sens negativ.

Doresc să-l asigur pe domnul senator Sârbu, și pe dumneavoastră, că punctele de vedere pe care le formulează și le avansează departamentul pe care eu îl conduc – și dânsul știe foarte bine, că a fost ministru în Guvernul Boc 1 – întotdeauna sunt construite pe baza punctelor de vedere ale ministerelor.

Eu vă asigur – și nu vreau să fie doar o vorbă în vânt – că vom încerca, și o să vedeți că decizia prim-ministrului și a Guvernului va fi de acum înainte de a susține orice inițiativă legislativă favorabilă venită din partea dumneavoastră.

De altfel, vă mai asigur de un lucru. Și eu, și prim-ministrul vom respinge orice încercare de a confisca o propunere legislativă și de a o transforma în proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule senator, și vă asigur că vom face dovada că este posibilă o schimbare.

## Vă mulțumesc.

La dezbateri generale mai dorește cineva să intervină? Nu.

Vă informez că avem un raport de admitere, cu amendamente admise.

Fiind vorba despre o lege organică, votul pe raportul cu amendamentele admise și votul final le vom da în ședința de plen de luni, 8 februarie anul curent.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind statutul chiriașilor.

Dintre inițiatori, dorește cineva să susțină propunerea legislativă? În principiu, sunt deputați. Am înțeles că au fost anunțați de către stafful Senatului.

În consecință, îl invit pe domnul ministru Valentin Iliescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

Ca și la punctul anterior, domnule președinte, stimați domni senatori, nu există un punct de vedere oficial, dar Guvernul se suprapune, cel puțin în punctul de vedere care urmează să fie discutat, cu argumentele formulate foarte competent de către comisia de specialitate, în sensul că reglementarea propusă se regăsește în alte acte normative existente la acest moment.

În plus de asta, dacă este să judecăm lucrurile sub aspectul tehnicii legislative, lucru confirmat și de Consiliul Legislativ, legea respectivă nu îndeplinește multe exigențe, motiv pentru care noi nu suntem de acord cu promovarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Cu tot respectul cuvenit, vă informez, domnule ministru Iliescu, că aveți un punct de vedere oficial al Guvernului, punct de vedere care, sigur, a fost semnat de domnul Emil Boc, în calitate de Guvern Emil Boc 2, însă cred că rămâne valabil și acum, indiferent de modificările respective, și este un punct de vedere negativ. Aici vă confirm.

Îl rog pe domnul Petru Filip să ne prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport de respingere.

Într-adevăr, propunerea legislativă întocmită de 16 deputați de la toate partidele politice dorea să reglementeze suplimentar chestiuni legate de statutul chiriașului, ceea ce, din păcate, exista prevăzut și în alte acte normative, dar ceea ce este mai important este că Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ, precizându-se că propunerea legislativă nu întrunește caracteristicile unui act normativ.

Există aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și există și punctul de vedere al Guvernului, cu un aviz negativ, de nesusținere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

În aceste condiții, stimați colegi, avem un raport de respingere din partea comisiei.

Vă supun la vot raportul de respingere.

Este vorba despre o lege ordinară.

Supun la vot raportul comisiei, raport de respingere a inițiativei legislative.

În consecință, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Printre inițiatori sunt mai mulți senatori ai Grupului parlamentar al PD-L, în frunte cu domnul senator Igaș Traian Constantin, domnul senator Badea Viorel, care își inaugurează azi biroul senatorial, și domnul senator Gheorghe David.

Dorește cineva să susțină această importantă propunere legislativă, pe care o susținem și noi?

Vă rog, domnul...

Nu o mai susțineți. Întrucât propunerea legislativă nu se mai susține, îl voi invita pe domnul secretar de stat Barna Tánczos să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Barna Tánczos** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ _**:**_

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă spun că, în privința Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Petru Filip să ne prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat această propunere legislativă în 15 decembrie 2009 și a dat un raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Aș vrea să fac un scurt comentariu asupra acestei propuneri legislative, pentru că – departe de a o discuta numai prin prisma raportului de respingere și a poziției Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului – ea este foarte importantă pentru că se dorea, până la urmă, pe fondul ei, simplificarea birocrației care există în ceea ce privește documentația și avizele legate de construcții. Este vorba despre Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Ea dorea pe fond ca toate avizele sau, mă rog, avizele care se cer de obicei să le ai la depunerea documentației de construcție, avizele din partea deținătorului de rețele să nu mai fie cerute.

Sigur că din punctul de vedere al birocrației este evident că ar fi însemnat o ușurare, însă, din punctul de vedere a ceea ce se întâmplă la ora actuală, legat de disciplina în construcții și de necesitatea ca în momentul în care ai o investiție și o documentație pentru o investiție nouă, în principal, care înseamnă, până la urmă, și relația cu deținătorii de rețele și cu prestatorii de servicii în această zonă, mă refer la alimentări cu apă, canalizare, energie electrică, termică și așa mai departe, am considerat că această inițiativă ar complica și mai mult lucrurile.

De aceea o parte dintre membrii comisiei au fost de acord cu un raport de respingere, iar câțiva dintre colegi au fost pentru un raport de admitere.

Acesta a fost cadrul sau fondul acestei propuneri legislative pentru care, repet, comisia a dat un raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Există un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Surpriză! Chiar inițiatorul dorește să ia cuvântul. După aceea îl invit pe domnul senator Hașotti. Vă rog, domnule senator Gheorghe David, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am o întrebare și un scurt comentariu.

Întrebarea este adresată reprezentantului Guvernului.

De ce nu susține această inițiativă legislativă și dacă din aceleași motive pe care le-a prezentat domnul președinte al comisiei sau din altele?

Prin această inițiativă legislativă, noi am dorit să simplificăm lucrurile.

Din ceea ce am constatat, se pare că, la această dată, se complică oarecum lucrurile. Tocmai de aceea, ideea rămâne valabilă și, așa cum spunea și domnul președinte, sperăm să găsim o altă dată, ca să putem simplifica lucrurile și în acest domeniu.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o propunere legislativă cât se poate de judicioasă și însăși prezentarea domnului președinte al comisiei a arătat acest lucru, pentru că Domnia Sa a vorbit în cea mai mare parte despre utilitatea acestei propuneri legislative și abia în a doua parte a spus că ea este bună, dar că nu este încă momentul. Dar când este momentul?

Dacă este o propunere legislativă bună, de ce nu este momentul să o adoptăm acum?

Dacă veți lua și veți citi propunerea legislativă a colegilor noștri, veți observa că toate argumentele sunt cât se poate de judicioase și ar aduce mult mai multă limpezime, inclusiv în peisajul urbanistic care este așa cum este în țara noastră.

Să vă spun doar că, la sfârșitul acestei propuneri, de fapt în a doua modificare solicitată de inițiator, se cere o chestiune de bun-simț și am să vă citez: „planurile cadastrale în coordonate globale vor fi transmise și în format electronic”.

Ce este rău în acest lucru? Transmiterea acestor planuri va fi efectuată în termen de 90 de zile, nu cât se așteaptă acum, cu anii, pe la primării, când primarii dau aceste avize când au ei chef sau cine știe după ce criterii le dau. Eu găsesc că este o propunere cât se poate de judicioasă și noi o vom susține.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alți colegi care doresc să intervină la dezbaterile generale?

Dacă nu sunt, atunci îl invit pe domnul secretar de stat să răspundă la întrebările domnului senator Gheorghe David.

Vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne senatori,

Stimați domni senatori,

Gradul de detaliere – și acesta este primul lucru pe care aș vrea să-l spun – al planurilor urbanistice deținute în momentul de față de autoritățile locale nu permite o analiză exactă în momentul în care se solicită autorizație de construcție a acestor elemente și, din acest motiv, în funcție de investiția avută în vedere, este necesar să se mențină acordarea acestui aviz prealabil.

Aș începe cu prevederea de la art. 46 alin. (6) din inițiativa legislativă și vreau să vă spun că este absolut normal ca atât domnii senatori, cât și reprezentanții ministerului să dorească reducerea birocrației și ar fi primul pas care ar trebui făcut înainte de aplicarea unei prevederi de genul celei de la art. 5, adică scutirea de aviz, pentru că, înainte de întocmirea acestei baze de date în format electronic, nu putem anula această prevedere de a solicita aviz de la deținătorii rețelelor de utilități.

În al doilea rând, simpla trimitere în format electronic a acestor date nu înseamnă, automat, și crearea unui sistem GIS (Geographic Information System) de evidență a acestor rețele.

Cred că, în cazul în care propunerea legislativă s-ar aplica în această variantă, ar fi puși boii în spatele căruței sau invers. Nu cred că în momentul de față autoritățile locale dețin suficiente informații și baze de date suficiente, exacte și detaliate pentru aplicarea acestor prevederi.

Cred, însă, că pentru reducerea birocrației, o obligare a deținătorilor de rețele de a pune la dispoziția administrațiilor publice locale aceste baze de date în format electronic ar ajuta foarte mult, ar fi un prim pas, care se poate face, practic, oricând, iar realizarea la nivel național la fiecare administrație publică a unei baze de date GIS, care să permită o analiză detaliată a locațiilor unde se solicită investiții și construcții, ar permite în viitorul apropiat și aplicarea prevederilor de la primul articol.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog, domnule senator Urban, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș avea o propunere. În primul rând, nu am văzut punctul de vedere scris al Guvernului. Este adevărat că, în materie de inițiative legislative, Parlamentul este cel care hotărăște, însă eu cred că trebuie să existe un parteneriat între Parlament și Guvern, parteneriat care trebuie să se exprime în emiterea unui punct de vedere scris la o inițiativă legislativă, care nu avea niciun fel de implicație politică și care putea să primească un aviz tehnic de la tehnicienii din ministerul dumneavoastră.

Aveți dreptate, însă aveți dreptate parțial pentru că, în fapt, la acest moment, foarte mulți dintre furnizorii de utilități din România sunt privați, sunt companii internaționale care beneficiază de niște acte normative în baza cărora eu – eu, ca particular, eu companie – investesc în extinderea unei rețele de utilități de gaz, de energie electrică..., uită să _updateze_ planurile și proiectele de rețele astfel încât, într-adevăr, se așteaptă foarte mult timp ca ei să facă un singur lucru. După ce eu am făcut investiție pe banii mei, ei să _updateze_ un plan pentru ca alții să poată construi în zona respectivă sau să realizeze un proiect de investiții.

Aș avea o propunere aici. Aș propune să retrimitem la comisie propunerea legislativă, urmând ca Guvernul să vină cu un punct de vedere în care acei specialiști din ministerul dumneavoastră să-și asume răspunderea, pentru că nu o putem lăsa în coadă de pește. Nu putem să spunem: „Aveți și dreptate, dar, în același timp, nu aveți dreptate”. Trebuie să clarificăm, pentru că acest lucru se așteaptă de la noi toți și de la acest parteneriat Parlament–Guvern.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Petru Filip, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Îmbrățișez și eu ideea de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative. Îmbrățișez ideea ca părerea despre un document tehnic să fie spusă de către tehnicieni și reprezentanți ai administrației publice locale. Fiecare se exprimă și face actul normativ în zona pe care o cunoaște cel mai bine, dar subliniez încă o dată faptul că un astfel de act normativ nu se face numai pentru investitor mare, investitor mediu sau investitor mic. Nu scrie în lege o astfel de clasificare. Se dă un cadru juridic și pentru cine face o casă, și pentru cine face o investiție de milioane sau zeci de milioane de euro.

Pe de altă parte, ținând cont totuși de ceea ce se întâmplă în disciplina de urbanism și de construcții astăzi, în România, mi se pare un risc extraordinar de mare să nu ceri, în momentul în care se pornește documentația de investiție, acceptul deținătorilor de instalații, pentru că, până la urmă, nu poți să faci o investiție fără să știi că deținătorul de rețele de apă îți poate asigura apa de care ai nevoie sau puterea instalată de energie electrică.

Cei care aveți experiență în domeniu, care ați gestionat comunități, care ați gestionat investiții, știți foarte bine că, până la urmă, nu poți să faci o investiție, oricât de mare și de frumoasă ar fi ea – fără ca acest lucru să însemne o lipsă de respect față de investitor – fără ca deținătorul de rețea să-i poată asigura nevoile de servicii, de la putere instalată până la alimentare cu apă sau canalizare. A-i da o autorizație în orb, fără să ceri astfel de accept din partea deținătorului de rețele, mi se pare un mare risc, chiar dacă – sigur, și acest lucru trebuie corectat, sunt absolut de acord cu dumneavoastră – există birocrația deținătorilor de rețele. Nu se poate porni, până la urmă, o investiție, să spui că dai autorizație și să vezi după aceea ce faci cu deținătorul de rețele, dacă poate sau nu să dea apă sau curent. Mi se pare un foarte mare risc, dar sunt de acord că, până la urmă – sunt convins, fără să fiu considerat un om care știe lucrurile dinainte – lucrurile sunt așa cum am încercat să le discutăm în comisie.

Există o solicitare și suntem de acord ca această propunere legislativă să fie retrimisă la comisie. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor generale, s-a conturat propunerea formulată de domnul senator Urban privind retrimiterea la comisie în vederea obținerii unui punct de vedere de specialitate, oficial, al Guvernului, propunere care a fost acceptată și de către domnul președinte Petru Filip.

Înainte de a continua cu procedura legislativă,

## Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

Îi ofer cuvântul domnului senator Laurențiu Florian Coca pentru a susține această propunere legislativă.

Aveți cuvântul.

Microfonul 5.

terapeutice să aparțină domeniului public al unităților administrativ-teritoriale în raza cărora se află, și nu statului, așa cum sunt reglementate în prezent.

Vreau să vă spun că apele geotermale și gazele care le însoțesc sunt folosite de aceste unități administrativ-teritoriale de foarte mult timp la încălzirea localităților și, în situația în care aceste resurse minerale ar face obiectul unor contracte de concesiune încheiate cu autoritățile administrației publice locale, veniturile obținute din redevența încasată ar putea fi folosite în scopul modernizării infrastructurii edilitare, a serviciilor comunitare, precum și în scopul dezvoltării și modernizării stațiunilor balneoclimaterice.

Am această dorință de a vota această lege, pentru că vin dintr-un județ care are foarte multe stațiuni și, dacă dumneavoastră ați fost acolo – și sunt convins că ați fost –, de foarte mulți ani nu s-a putut face nimic aici, deși Dumnezeu le-a dat acestor cetățeni ai unităților administrativteritoriale bogății în subsol. Ideea ar fi că dacă cineva, vreodată, vrea să exploateze... Vreau să fiu foarte bine înțeles: nu mă interesează că este privat sau de stat cel care exploatează aceste zăcăminte, dar este păcat ca unitatea administrativ-teritorială să nu câștige nimic din șansa pe care o are să existe în subsolul teritoriului ei bogății. Aș vrea să vă mai spun în continuare că este nedrept – exact ca la Legea energiei electrice – ca din domeniul privat al unui cetățean, în momentul când vrei să exploatezi ceva, vii, faci contract și plătești imediat, în timp ce la domeniul privat al statului nu se aplică aceeași măsură. Mi se pare totuși o inechitate.

Cu asta am terminat și aștept. Dacă doriți să dați alte soluții sunt deschis oricăror amendamente și vreau să vă mai spun, domnule președinte, cu tot respectul, având în vedere că este o lege organică, cred că nu este cvorum la ora actuală.

Vă informez respectuos că, așa cum am anunțat la începutul ședinței, voturile pe toate inițiativele legislative care au caracter de lege organică se vor da luni.

Probabil nu eram în sală, mă scuzați.

Eu vă cer scuze că nu am văzut că nu erați în sală când am anunțat.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Alexandru Pătruți, să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Bună ziua!

Este o propunere legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, care constă în modificarea art. 1 și a celorlalte dispoziții legale care au legătură cu modificarea acestui articol, în sensul prevederii ca anumite resurse minerale, respectiv rocile utile, apele geotermale, gazele care le însoțesc, apele minerale naturale gazoase și plate, apele minerale

## – **Domnul Alexandru Pătruți** _președintele_

## _Agenției Naționale pentru Resurse Minerale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a formulat un punct de vedere scris, care a fost înaintat Senatului României în termenul util, punct de vedere din care doresc să vă rețin atenția cu câteva aspecte. Prezenta propunere legislativă, așa cum au menționat și inițiatorii, are ca obiect de reglementare modificarea Legii minelor nr. 85/2003, cu completările și modificările ulterioare, astfel încât anumite categorii de resurse minerale, respectiv apele geotermale și gazele care le însoțesc, apele minerale naturale, apele minerale terapeutice și rocile utile...

Domnule Pătruți, mă scuzați, nu intrați în prezentarea obiectului pentru că-l știm și-l avem. Dorim să ne prezentați argumentele pentru care ați dat aviz negativ.

Pe scurt, vă rog.

Considerăm că schimbarea regimului juridic al categoriilor de resurse minerale menționate nu este oportună sub trei aspecte.

Primul aspect este cel legat de compensarea statului român pentru diminuarea rezervelor sale de resurse minerale.

Cel de-al doilea aspect se referă la eficiența gestionării acestor resurse.

Cel de-al treilea aspect se referă la obligațiile României care decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și din obligațiile asumate prin alte acte juridice internaționale.

Vă rog să-mi spuneți mai concret ce obligații ne-am asumat la Uniunea Europeană pe această temă.

Cu toată stima, pot să vi le prezint scurt pe toate trei sau numai pe ultimul?

Cum doriți?

Pe ultimul, pentru că acela este cel mai convingător. Cu acesta ne-ați convins și pe noi.

Sub aspectul obligațiilor României, decurgând din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, menționăm că Agenția Națională pentru Resurse Minerale se regăsește ca autoritate competentă prin aplicarea Directivei nr. 80/777/CEE pentru armonizarea legislației statelor membre ale Uniunii Europene privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale, a Directivei nr. 2006 /21 CE privind gestionarea deșeurilor din industria extractivă, în actele de poziție privind capitolele: energie, politici industriale și concurență, precum și în trei acorduri cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Prin adoptarea prezentei propuneri legislative, toate consiliile locale pe teritoriul cărora se află oricare dintre resursele minerale vizate dobândesc calitatea de autoritate competentă și, puțin paradoxal, o să ne trezim cu câteva sute, poate câteva mii de autorități competente în domeniul

resurselor minerale în România, ceea ce poate constitui cu certitudine încălcarea celor convenite de România prin actele menționate anterior.

## Vă mulțumesc frumos.

Cu titlu personal, nu în calitate de președinte de ședință, vreau să vă spun că argumentul nu are absolut deloc substanță. Nu văd de ce nu putem schimba, până la urmă, calitatea de autoritate competentă prin lege. Acesta-i un punct de vedere personal pe care-l am. Recunosc însă că aveți un argument, în sensul că nu a avut loc consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, dacă și dumneavoastră veți fi de acord cu mine că, indiferent când se va face, va fi unanim în favoarea unei inițiative care ne va aduce ceva bani în pungă.

Am înțeles punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc pentru prezentare.

Îi ofer cuvântul domnului președinte Petru Filip, din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat această propunere legislativă în data de 15 decembrie 2009 și a adoptat un raport de admitere, cu majoritate de voturi.

Obiectul de reglementare este modificarea Legii minelor nr. 85/2003, dar, pe fond, este vorba despre trecerea, de fapt, din domeniul public al statului în domeniul public al administrațiilor publice locale a acestor tipuri de resurse minerale. Este vorba despre ape, despre ape geotermale și gazele aferente, ape plate, ape minerale și mai sunt și rocile utile.

În comisie s-a votat, pentru că asta este, și a ieșit un vot pentru admitere. Motivarea în fond a acestei propuneri legislative constă în aceea că unitățile administrativ-teritoriale sub teritoriul cărora se află aceste bogății ar trebui să aibă în administrare în domeniul public, este adevărat, aceste resurse și că aceste unități administrativ-teritoriale sunt într-o situație financiară precară.

Plecând de la acest argument, poți spune că sunt 1.150 de unități administrativ-teritoriale în România care au probleme financiare. Sigur, este un avantaj pentru aceste unități administrativ-teritoriale, orașe, comune să aibă aceste bogății în pământ, dar, până la urmă, aceste bogății reprezintă bogățiile statului în sine. Conform Constituției, sunt bogății ale României, nu sunt numai ale unităților administrativ-teritoriale respective care au șansa să aibă aceste bogății sub terenul pe care se află. Discuția poate fi destul de lungă, situația este cea pe care v-am prezentat-o, Senatul este cel care va dezbate și va analiza această propunere legislativă și raportul, până la urmă, de admitere, pe care comisia l-a dat. Există avize negative din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a Comisiei economice, industrii și servicii, care au analizat această propunere legislativă, și aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Din ceea ce ați văzut, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă consult dacă la dezbateri generale dorește să intervină cineva sau să adreseze întrebări.

Vă mulțumesc. Domnul senator Iulian Bădescu. Vă rog, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că prin adoptarea unei astfel de propuneri legislative s-ar crea un precedent periculos și am putea să ne trezim mâine-poimâine că propunem ca aurul, petrolul, cărbunele din pământul țării să revină autorităților locale, de ce nu și aceste lucruri să fie în administrarea autorităților locale.

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog, microfonul 2.

Subiectul este unul foarte important, mai ales pe vremuri de criză, dar acest _divide et impera_ este unul foarte dăunător.

Domnule președinte, vă puneți întrebarea de ce numai o autoritate, și nu 1.880 și... de responsabili de ceea ce înseamnă infrastructură strategică a țării. Noi despre asta vorbim acum. Sunt cele nouă infrastructuri-cheie, iar aici avem de-a face cu una dintre ele. Îmi închipui ce ar însemna, pentru că pe Valea Prahovei am văzut tragediile. Întregul câmp s-a transformat în ceva mai rău decât după cel de-Al Doilea Război Mondial, în numele dreptului autorităților locale de a deschide balastiere. Este o tragedie. Îmi închipui mai departe ce ar putea urma. Eu zic că o intenție bună de a salva comunitățile este de reținut, dar un atentat la strategiile-cheie ale țării este mult mai grav.

Mulțumesc domnului senator Oprea pentru intervenție. Mai dorește cineva să participe la dezbatere? Vă rog, domnule senator Emilian Frâncu.

Vă rog, microfonul 1.

Eu consider că există numeroase exemple prin care autoritățile locale aflate pe un perimetru foarte bogat și care aduce venituri foarte mari unor companii sunt extrem de sărace și pentru ele un procent extrem de mic, de exemplu de 0,01, din redevență, din ceea ce se exploatează, în zona minieră sau în zona exploatării apelor minerale, ar fi extrem de important pentru dezvoltarea infrastructurii din zonă, tocmai pentru a putea face mai bune condițiile de exploatare. Sunt acolo zeci de mii de familii care, la rândul lor, au nevoie de un sprijin și este o modalitate legală prin care noi putem, într-un fel, să ajutăm aceste comunități locale. Este principiul acesta că banii sunt folosiți cel mai bine de structurile care, într-un fel, au nevoie acolo de infrastructură, de investiții; să nu stea totdeauna cu mâna întinsă să le vină din altă parte un ajutor. S-ar ajuta singure. Grupul parlamentar al PNL susține această inițiativă legislativă.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Dobra, urmează domnul senator Rușeț. Vă rog, domnule senator Dobra. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Avem o lege care reglementează proprietatea, or, noi modificăm Legea minelor nr. 85/2003. Legea proprietății stabilește că apele subterane sunt ale statului român. Ori modificăm totul, dacă vrem să modificăm, ori nu. În elaborarea ei, Legea minelor nr. 85/2003 a respectat această lege și inclusiv Constituția, deci nu putem depăși aceste cadre.

Sigur că este corect ca autoritățile locale să aibă mai multe fonduri, dar, dacă se dezvoltă acolo o activitate, ele primesc bani ca parte prevăzută prin Legea finanțelor publice locale, impozite, taxe pe clădiri și pe tot ce se construiește acolo, plus o parte din impozitul pe salariu al personalului angajat. Asta nu înseamnă că dacă dăm vor câștiga mult mai mult.

Anumite reguli generale de funcționare trebuie să fie respectate pe teritoriul țării. Dacă zonele bogate vor deveni mai bogate, celor sărace statul nu mai are ce le distribui. În spiritul solidarității va trebui ca în zonele bogate, cu resurse, să se poată, prin exploatarea acestor resurse, să ajungă fonduri și în altă parte, iar asta nu se poate decât prin bugetul național.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Rușeț. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În principiu sunt două probleme pe care trebuie să le avem în vedere. Sigur, inițiatorii au dreptate în ceea ce spun Domniile Lor, că administrațiile publice locale ar trebui să fie ajutate să se dezvolte de pe urma exploatării unor resurse. Eu provin dintr-o zonă minieră și sunt de acord cu acest punct de vedere, dar să vii acum și să iei de la administrația publică a statului și să treci în administrația publică a autorităților locale aceste resurse, creezi o problemă, în sensul că vom transmite comunităților locale, organelor acestora, consiliile locale, autoritatea de a emite licențe. Și aici avem o problemă. De aceea eu consider că este benefică problema legată de a ajuta comunitățile locale, și putem să discutăm ca o anumită cotă-parte din taxa de redevență să revină acestor autorități, dar nu voi fi niciodată de acord ca consiliile locale să aibă capacitatea de a emite licențe. De aceea, în opinia mea, ar trebui să retrimitem această lege la comisie pentru a o rediscuta, pentru că, pe de-o parte, v-am spus mai înainte, sunt de acord cu ea și mi se pare normal, provenind dintr-o zonă minieră, dar, pe de altă parte, s-ar crea un precedent periculos, așa cum a spus colegul meu, ca și alte zone miniere care au altfel de resurse să vină cu asemenea probleme din cauza inițiativelor unor parlamentari care sunt în aceste colegii.

Mulțumesc, domnule senator Rușeț.

Mai dorește cineva să intervină la dezbaterile generale?

Dacă nu, îl rog pe domnul senator Coca, dacă are amabilitatea, să comenteze intervenția.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc tuturor colegilor pentru intervențiile Domniilor Lor și aș vrea să-l asigur pe domnul secretar de stat că noi am consultat unitatea administrativ-teritorială, în primul rând, Consiliul Județean Vâlcea.

Vreau să vă spun că noi suntem coautori, eu sunt coautor la această modificare împreună cu domnul senator Jurcan și cu domnul senator Frâncu.

Ce să facem, domnule secretar de stat? Vâlcea este un județ binecuvântat de Dumnezeu, bogat în resurse.

Vreau să-l asigur pe colegul meu că nu am venit în Senatul României să creez vreun atentat la siguranța națională, am venit numai cu gânduri bune pentru a ajuta comunitatea care m-a trimis în acest loc alături de dumneavoastră, și sunt onorat de acest lucru, dar, și cu asta închei, sunt de acord și cu propunerea de retrimitere la comisie, pentru că nu noi, cei trei inițiatori, deținem adevărul absolut, și sunt convins că împreună putem face o lege bună, la care o parte din această redevență să se ducă totuși către administrațiile locale, care au acest noroc să aibă subsolul bogat în zăcăminte. Voiam să dau un exemplu despre lucrurile care sunt cu probleme, și s-a discutat în timp despre „CET–uri”. Acum, în iarna asta, acestea au fost date cu foarte mare ușurință autorităților locale pentru că ele creau o problemă în bugetul de stat. Atunci când aceste fonduri ar trebui să se întoarcă, întotdeauna punem problema că scădem bugetul de stat.

Eu cred că este bine să retrimitem propunerea legislativă la comisie, eu cred că este bine ca, împreună, să ne aplecăm asupra modificărilor care se impun. Sunt de acord cu orice fel de soluții, cum am spus de fiecare dată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile generale. Ați ascultat punctele de vedere ale inițiatorilor, punctul de vedere al Guvernului și al colegilor din sală. S-a făcut propunerea, de către domnul senator Rușeț, de retrimitere la comisie. Domnul senator Coca și-a exprimat acordul.

Îl invit la microfon pe domnul senator Filip, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Microfonul 7.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Primim cu mare drag înapoi raportul, nicio problemă, dar, pe fond, ceea ce s-a discutat aici legat de redevență este o altă temă, pentru că propunerea legislativă discută despre altceva.

Domnul senator Daea, pe bună dreptate, a folosit un limbaj senatorial față de ceea ce se întâmplă cu un astfel de raport, de aceea întoarcerea la comisie, pe fond, nu va rezolva problema. Va trebui ca inițiatorii să preia propunerea legislativă și, eventual, să o regândească, pentru că Legea minelor, ca atare, nu discută despre chestiunea legată de redevență.

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Implică modificarea altei legi.

Păi, modificarea altei legi, doamnă senator, dar în această situație nu rezolvă problema. Se întoarce la comisie ca să vină în plen sub aceeași formă.

Deci, cu tot respectul, domnule președinte, o retrimitem la comisie, nicio problemă, va veni înapoi în plen și o vom discuta din nou.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Suntem obligați să adoptăm o decizie procedurală dacă nu vrem să mergem mai departe cu procesul legislativ, ceea ce înseamnă vot luni.

Vă reamintesc că avem din partea comisiei un raport favorabil, fără amendamente.

S-a făcut propunerea de retrimitere la comisie, iar din partea domnului senator Filip ați ascultat un punct de vedere pe care vă rog să mă scuzați că-mi permit să-l calific ca fiind pertinent, și anume faptul că retrimiterea la comisie în actualele condiții în care se are în vedere o schimbare a obiectului de reglementare pare să nu aibă șanse foarte mari.

Eu voi supune la vot propunerile în ordinea în care au fost prezentate. Prima a fost propunerea domnului senator Rușeț de retrimitere la comisie a propunerii legislative. În cazul în care această propunere nu va trece, va trebui să reflectăm până luni și asupra argumentelor domnului președinte Filip.

În aceste condiții va trebui să continuăm procesul legislativ potrivit celor anunțate, fiind vorba de lege organică, luni vom da vot pe raport și pe inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru acordarea unor tichete cadou de Paști și de Crăciun pensionarilor.

Aș vrea să știu mai întâi dacă inițiatorul, probabil domnul Mircia Giurgiu, este aici.

Nu este.

Atunci o rog pe doamna Pârcălabu, din partea Guvernului, să ne prezinte punctul de vedere referitor la această propunere legislativă.

Comisia de specialitate, domnul senator Rădulescu. Doamna Pârcălabu, microfonul 8.

## **Doamna Doina Domnica Pârcălabu** – _președintele_

_Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale_ **:**

resurselor financiare necesare susținerii acestei măsuri presupune un efort suplimentar care nu este oportun, având în vedere condițiile economice și financiare ale României.

Mai mult decât atât, începând cu luna aprilie 2009, pentru protecția categoriilor de pensionari cu venituri reduse a fost instituită pensia socială minimă garantată.

Având în vedere aceste argumente, Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale nu susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul senator Rădulescu.

## Stimați colegi,

Unul dintre argumentele respingerii a fost prezentat de doamna secretar de stat. Pentru anumite categorii de pensionari, cei mai săraci, a fost, într-adevăr, în decursul anului trecut, instituită pensia socială minimă garantată pe economia națională care, în acest moment, are un cuantum de 350 de lei, indexabil în fiecare an cu rata inflației. Sigur, această inițiativă legislativă, ca multe altele, nu prevede absolut deloc sursele de finanțare pentru ca asemenea entuziasme să fie puse în operă, dar spre deosebire de alte inițiative ea este distinctă prin cuantumul la care s-ar ajunge în cheltuielile suplimentare ale statului dacă această inițiativă ar deveni lege.

Este vorba despre o sumă de aproape o jumătate de miliard de euro anual. Dată fiind această cifră pe care v-am prezentat-o, cred că înțelegeți resorturile pentru care comisia de specialitate a dat aviz negativ, a dat un raport de respingere.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Bună dimineața!

Această inițiativă legislativă nu se adresează tuturor pensionarilor, ci unei anumite categorii, respectiv categoriei de pensionari cu un cuantum al pensiei de până la 1.500 de lei, și reprezintă o măsură de asistență socială privind acordarea de tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale gestionează legislația privind sistemul public de pensii, care este un sistem de tip redistributiv, bazat pe solidaritatea între generații și pe principiul contributivității, ca și pe cel al egalității de tratament pentru toți participanții la sistem.

Apreciem că nu este oportun a fi desemnată Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale drept instituție responsabilă cu realizarea acestei prestații, având în vedere caracterul acesteia, care vizează mai mult domeniul asistenței sociale.

Trebuie avut în vedere că această prestație reprezintă o prestație care se suportă din bugetul de stat, iar asigurarea

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Nu pare să fie cazul.

Stimați colegi, avem un raport al comisiei, care este de respingere. Este o propunere legislativă care face parte din categoria legilor ordinare.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind completarea și modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Din partea inițiatorilor, microfonul 5.

Sunt deputatul Kerekes Károly, UDMR.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Precizați că sunteți deputat de Mureș.

Da, deputat de Mureș, din Ardeal.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi permiteți, propunerea legislativă privește completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această completare constă în următoarele:

„Persoanele adulte cu handicap, îngrijite și protejate în centrele rezidențiale publice specializate, care nu realizează venituri de niciun fel, nu au susținători, întreținători, familie, ar beneficia de o alocație de 20 de lei, lunar, pentru acoperirea nevoilor personale.”

Aș vrea să remarc faptul că copiii cu handicap din centrele rezidențiale beneficiază de o sumă mai mare, dar eu m-am gândit că atunci când acești copii au devenit adulți și sunt transferați în centre pentru adulți, atunci să beneficieze măcar de această sumă mică de 20 de lei pe lună.

Accentuez! Este vorba despre persoane cu handicap care nu au niciun fel de venit și nu au nici întreținători, nici familie. Numărul este foarte mic. Nu înseamnă un mare efort financiar. Comisiile, veți vedea, au dat aviz favorabil, iar comisia sesizată pe fond a adoptat în unanimitate propunerea legislativă.

Mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna Mihaela Leșe, din partea Guvernului, să ne prezinte punctul de vedere. Microfonul 9.

## – **Doamna Ioana Mihaela Leșe** _președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

V-ați supăra dacă ne-ați spune măcar un argument, de ce nu susțineți?

Sper să nu fiu considerat insistent.

Măcar un argument. Vă mulțumesc.

## **Doamna Ioana Mihaela Leșe:**

În primul rând, nu se precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse. Nu se precizează, în legea existentă, și nu sunt definite centrele rezidențiale publice specializate.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am înțeles.

Și nu sunt cuprinse în bugetul de stat pe anul 2010.

Am înțeles. Vă mulțumesc. Comisia? Domnul senator Rădulescu. Microfonul 7.

Stimați colegi,

În ciuda acestor defecte grozave enumerate de doamna secretar de stat, inițiativa legislativă, cu un amendament, a întrunit majoritatea voturilor favorabile în comisia sesizată în fond.

Este o inițiativă din lunga serie care se adresează persoanelor cu handicap, dar, de data aceasta, domeniul este bine țintit. Este vorba despre persoanele cu handicap instituționalizate și care, spre deosebire de copiii care se află în aceeași situație și care au o alocație personală, nu beneficiază de un asemenea drept.

Domnul deputat Kerekes, stâlp al Comisiei de muncă din Camera Deputaților încă de la începutul Parlamentului, ne-a făcut o expunere de motive care, în afară de resorturile sentimentale abordate, se referă și la egalitatea de tratament, lucru subliniat și de Comisia pentru egalitatea de șanse, care a dat aviz favorabil, făcând o mică modificare pe care noi am acceptat-o și am mai redus puțin sfera persoanelor la care se adresează, respectiv „persoanele cu handicap instituționalizate și care nu au susținători legali”, deci nu au nicio posibilitate materială.

Suma este de 50 de lei lunar și am făcut o socoteală că aproximativ 60 de mii de euro va cheltui statul lunar. Faceți o comparație cu suma pe care o spuneam la cealaltă inițiativă legislativă și ne dăm seama că este vorba despre ceva foarte rezonabil și din acest punct de vedere.

Drept pentru care, încă o dată vă spun, am întocmit un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Hașotti. Microfonul central.

Se pregătește doamna senator Silistru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, nu mai târziu decât alaltăieri, domnul prim-ministru Emil Boc ne-a făcut onoarea să ne întâlnim cu Domnia Sa și aproape își rupea cămașa de pe dânsul vorbindu-ne despre buna colaborare a Guvernului cu Parlamentul. La Camera Deputaților a beneficiat de un tratament poate mai adecvat. Noi am fost foarte, foarte eleganți.

Domnul premier Emil Boc ne vorbea, între altele, că va înceta ordonanțele de urgență – însă, ieri, la Biroul permanent, din cele 19 proiecte discutate și repartizate comisiilor, toate erau ordonanțe de urgență –, că va renunța la asumarea răspunderii, dar eu nu-mi fac iluzii, și că va trimite în Parlament miniștri pentru proiectele importante ale Guvernului sau măcar secretari de stat. Secretari de stat bine pregătiți!

Doamnă, toată simpatia, dar regret să vă spun că ați venit total nepregătită la această dezbatere și înțeleg că nu sunteți nici cel puțin secretar de stat.

## **Din sală:**

Nu?

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Nu, nu este. Domnule Cristi, nu este.

## **Domnul Cristian Rădulescu**

**:**

Este echivalent.

## Nu este.

## Ce e aia echivalent?

Deci acestea sunt legământul și făgăduiala îndeplinite ale prim-ministrului, nu mai departe, repet, decât alaltăieri. Și ne trimite aici, în fața Senatului, o doamnă nepregătită, o doamnă care nu este nici măcar secretar de stat, cu pretenția să dezbatem noi – ce? – propuneri legislative. Și o propunere legislativă importantă, ca astăzi, a mai fost una... două... trei... în legislatura trecută și una în legislatura aceasta.

Cum rămâne, domnule premier Emil Boc, cu promisiunea îndeplinită, dacă nici măcar în 48 de ore nu sunteți în stare să v-o țineți?

Domnule președinte, vă rog să dați dispoziții de verificare a cvorumului.

Întrebarea adresată domnului Emil Boc este retorică, deci asta am rezolvat-o. Cred că nu... Am înțeles, este retorică. Chestiunea cu cvorumul o vom verifica imediat. Deocamdată, suntem în procedura de dezbatere.

Domnul senator Igaș, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, nu vreau să intru într-o polemică cu domnul lider de grup Puiu Hașotti. Ceea ce a spus premierul Emil Boc și în plenul Senatului, și în plenul Camerei Deputaților este un lucru pe care noi trebuie să-l apreciem. Cred că demersurile pe care dânsul le-a făcut până în acest moment sunt corecte în relația cu Parlamentul, cu senatorii și deputații. Dacă stăm bine să privim, în partea dreaptă avem mai mulți secretari de

stat care au venit să susțină anumite inițiative legislative sau să susțină anumite proiecte de lege ale Guvernului și cred că ar trebui să fim mai indulgenți cu persoanele care vin pentru prima oară în Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, dacă vă permite domnul Uioreanu, vreau să vă informez că suntem 68, așa că fac un apel la liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, iar pe colegii care sunt în sală îi invit să încheie micile ședințe și să ia loc în bănci.

Scuzați-mă, doamnă senator Silistru, că am fost grosolan, erați înaintea domnului senator Igaș, dar, furat de peisaj, i-am dat cuvântul domnului senator Igaș.

Vă rog să mă scuzați, doamnă senator Silistru. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Să știți că, fiind în al cincilea an de mandat, m-am obișnuit și cu astfel de momente.

Am înțeles, dar sper că nu din partea mea.

Da, într-adevăr, nu din partea dumneavoastră.

Eu aș vrea să spun că, prin această inițiativă, nu numai că îndreptăm o inechitate, dar cred că, din rațiuni umanitare față de aceste persoane care nu au niciun sprijin financiar sau familial, după amendamentul care a fost introdus în comisie, ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra lor și să susținem această inițiativă legislativă.

Din acest punct de vedere, vreau să spun că Partidul Social Democrat va susține această inițiativă și, luni, când va fi votul final pe lege, va vota pentru aceasta. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Hașotti, o dată cu intrarea domnului Urban în sală suntem 69, chiar 70.

Deci 69 cu domnul Urban, 70 cu încă un coleg.

Domnul senator Daea, microfonul 4, și în final... Cine mai dorește?

Domnul senator Daea, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are miez, are țintă și a avut și o atenție cuvenită, înțelegând aici tratamentul pe care l-au acordat cele două comisii care au întocmit un raport comun. Eu vreau să-i protejez pe cei care vin în Senat, rugându-i doar să înțeleagă că raportul instituțional a fost invocat de către domnul senator Puiu Hașotti, și nu altceva.

Cred că și Domnia Sa este de acord cu poziția mea, în așa fel încât echilibrul de forțe să se manifeste în toate sferele, inclusiv în zona abordării principiale într-un domeniu extrem de important al atitudinii față de noi înșine și față de ceilalți.

Astăzi este pusă în spațiul juridic al discuțiilor noaste în Senat o atitudine a noastră față de o categorie care suferă. Apreciez raportul și decizia celor două comisii, care au prezentat în plen poziția tranșată prin vot.

Vom vota, evident, consemnând ceea ce a spus colega noastră, doamna senator Doina Silistru, pentru această propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Nu vă pot răspunde în legătură cu atitudinea domnului senator Puiu Hașotti, întrucât, în semn de protest, dânsul a plecat din sală. Îl voi întreba când revine.

Vă rog, domnule senator Iulian Bădescu. Urmează domnul senator Albert Álmos. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu toții am apreciat atitudinea domnului senator Hașotti și poate am fi fost cu toții curioși să aflăm care este punctul de vedere al domnului senator Antonescu sau al domnului președinte Geoană vizavi de acest proiect de lege, dar vom avea mult de așteptat.

Eu am o singură întrebare sau o singură nedumerire vizavi de această propunere legislativă și v-aș întreba dacă v-ați gândit vreodată că acești bani, pe care acești oameni îi merită, nu cumva vor ajunge în buzunarele acelor asistenți din acele centre, pentru că foarte multe persoane cu handicap, la care faceți referire, nu au discernământul necesar pentru a cheltui acești bani.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Albert Álmos. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum s-a mai spus aici, în comisie s-a dat un aviz în unanimitate, toți cei prezenți acolo, și domnul deputat Kerekes a fost prezent la ședința comisiei noastre. Eu cred că prin această modificare a unei legi organice putem să corectăm o greșeală care a persistat de-a lungul anilor. Eu profit și de faptul că s-a ridicat o problemă mai înainte, ca, eventual, îngrijitorii sau asistenții să nu beneficieze cumva de

acești bani. Eu cred că, la ora actuală, tocmai ei sunt cei care plătesc anumite cheltuieli de nevoi personale ale persoanelor care sunt instituționalizate.

Prin această modificare, prin acest amendament, cu care a fost de acord și domnul Kerekes, eu cred că luni, când vom da votul final, tot în unanimitate se va vota și această modificare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Álmos. Îl invit la microfon pe domnul senator Cosmin Nicula. Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Punctul de vedere al domnului președinte Mircea Geoană a fost exprimat prin vocea colegilor noștri de partid.

În calitate de vicelider, solicit suspendarea ședinței din lipsă de cvorum, pentru a afla pentru viitor sau poate pentru mai târziu punctul de vedere al miniștrilor Vasile Blaga, Radu Berceanu, care lipsesc de la această ședință.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Igaș. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să-i dau o replică domnului vicelider de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, dar cred că niciunul dintre noi nu poate cere suspendarea ședinței. Putem cere pauză de consultări, putem cere verificarea cvorumului, putem cere multe alte lucruri, dar nu suspendarea ședinței.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, dar vă propun să ne oprim aici – o să revenim la propunerea domnului senator Nicula – pentru că aș vrea să văd dacă mai este cineva care dorește să participe la dezbaterile generale.

Nu pare să fie cazul.

Îl rog pe domnul deputat Kerekes să ia cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu atenție intervenția reprezentantului Guvernului, a stimatei doamne din partea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap. Bănuiesc că de acolo este. Sunt convins că doamna, nu o dată, a intrat sau a vizitat aceste centre.

Vreau să accentuez faptul că eu, prin natura muncii mele – de 20 de ani lucrez în Comisia pentru muncă din Camera Deputaților – nu o dată, ci de foarte multe ori am vizitat aceste centre.

## Stimați colegi senatori,

Încercați să intrați și dumneavoastră pe poarta acestor centre, și ce veți constata? Vin niște oameni care cerșesc, care întind mâna pentru un pachet de țigări, pentru o ciocolată.

Răspunzând domnului senator care m-a întrebat dacă există vreo garanție că aceste sume vor fi cheltuite pentru aceste persoane fără venituri și fără familie, eu vă spun că da. Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap trebuie să aibă grijă să reglementeze acest lucru și directorii răspund de acest lucru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

## Și eu vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Este vorba despre un raport comun al celor două comisii, raport de admitere, cu un amendament admis.

Întrucât este vorba despre o lege care face parte din categoria legilor organice, se vor da votul pe raport și votul final în ședința de plen de luni, 8 februarie anul curent.

Domnul senator Cosmin Nicula a solicitat o verificare a cvorumului. Îi rog pe domnii secretari să facă o numărătoare rapidă, dacă suntem la limită, dacă nu, se impune o verificare a prezenței printr-un apel nominal.

Până atunci, vă propun să trecem la punctul 9 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Înțeleg că din partea Guvernului participă la dezbateri doamna Mariana Nedelcu.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent?

Inițiatori sunt mai mulți colegi deputați din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Este președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap. Până la hotărârea de guvern privind reorganizarea instituției a fost cu rang de secretar de stat.

## Permiteți-mi să continui.

Considerăm ca fiind discriminatorii prevederile față de categoriile de persoane care nu îndeplinesc condițiile impuse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005, dar care au o vechime în muncă de până la – să spunem – 9 ani și 11 luni. Aceste persoane ar trebui să aibă aceeași șansă la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului ca și cele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă, așa cum se cere în acest amendament.

Prevederile unui act normativ trebuie să aibă aplicabilitate uniformă și nediscriminatorie, iar pentru aceasta ar trebui să fie avute în vedere toate persoanele care au vechime în muncă de cel puțin 12 luni, chiar dacă aceasta nu a fost realizată în ultimul an anterior datei nașterii copilului.

Semnalăm faptul că excepția propusă de inițiatori va crea dificultăți în calcularea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului și menționăm că pentru aplicarea uniformă și nediscriminatorie a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 ar trebui reconsiderat întreg principiul de acordare a dreptului la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, și nu să fie stipulate excepții care nu au aplicabilitate decât pentru anumite categorii de persoane, reconsiderarea condițiilor de acordare a acestor drepturi trebuind să respecte principiul egalității de drepturi.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnule senator Rădulescu, microfonul 7, vă rog.

Nu sunt prezenți.

O să începem cu punctul de vedere al Guvernului. Doamna Nedelcu, microfonul 8, vă rog.

## **Doamna Mariana Nedelcu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Bună ziua!

Voiam să specific, în legătură cu colega mea de la Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap că este președinte... până de curând, cu rang de secretar de stat. Deci să spun și lucrul acesta.

Scuzați-mă, nu vreau să fac bancuri tâmpite. Nu există o femeie puțin însărcinată. Ori e până de curând, ori e acum.

Pe lângă argumentele prezentate de doamna secretar de stat se mai adaugă altele, care au stat la baza motivației comisiei sesizate în fond pentru întocmirea unui raport de respingere.

Legea actuală reglementează într-un sens foarte flexibil acordarea indemnizației pentru persoanele care au realizat venituri din muncă, în sensul că dacă în ultimele 12 luni persoana respectivă, care devine mamă, nu a fost în câmpul muncii și nu a primit salariu... există o lungă enumerare, până la litera m), în această lege, care arată situații echivalente: dacă a fost în șomaj; dacă a fost în șomaj tehnic; dacă urmează studii preuniversitare sau universitare; dacă a absolvit de puțin timp și nu a apucat să se angajeze; dacă a fost, împreună cu soțul, plecată la misiune în străinătate și alte situații, până la litera m). Și mai există și posibilitatea să-și plătească personal, pe o anumită perioadă din urmă, cota de asigurări sociale, astfel încât, până la urmă, să se încadreze în situația de a fi plătit banii pentru asigurări sociale și să beneficieze inclusiv de acest drept, indemnizația pentru creșterea copilului. Deci legea ocrotește familia și copilul, și cuprinde o foarte lungă serie de situații.

Situația pe care o prevăd inițiatorii duce la o inegalitate de șanse. Se referă la persoane care nu au plătit în ultimele 12 luni, dar ar fi avut o vechime în muncă de 10 ani. Și atunci o persoană care a avut o vechime de 9 ani și 10 luni sau 11 luni de ce să fie discriminată în felul acesta? Nemaivorbind de faptul că nu știm care este modalitatea de calcul la indemnizație. În mod obișnuit, se ia după veniturile realizate în ultimele 12 luni. Dacă această persoană nu a realizat venituri în ultimele 12 luni, cum calculăm?

Aici nu este vorba despre un drept al copilului, ci despre niște lucruri foarte clare, care decurg din contractul de muncă dintre persoana respectivă și angajator.

Toate aceste argumente au stat la baza unui raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Nu dorește nimeni.

Stimați colegi, avem un raport de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Votul final îl vom da în ședința de plen a Senatului luni, 8 februarie anul curent.

Încă o dată, vă rog să faceți un apel la colegi să poftească în sală, pentru că suntem la limită. În acest moment suntem sub cvorum și nu aș vrea, pur și simplu, să facem apelul nominal și să constatăm că trebuie să încheiem ședința.

Rugămintea mea este să invitați colegii în sală.

Dacă s-ar putea, eu mi-aș dori foarte mult, cu titlu personal, ca însuși liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Puiu Hașotti, să ne onoreze cu prezența dânsului.

Vă mulțumesc.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 211/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspecția Socială.

Din partea Guvernului, participă doamna secretar de stat Nedelcu.

Din partea inițiatorilor – înțeleg că sunt deputați – este prezent cineva?

Atunci, ofer cuvântul doamnei secretar de stat Nedelcu Mariana.

Vă mulțumesc.

După cum se știe, deja, prin Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor

publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeană, Inspecția Socială a fost deja supusă reorganizării prin procedura comasării prin absorbție și preluarea activității de către Inspecția Muncii.

În acest moment se stabilește modul concret de organizare a activității.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, din partea comisiei, domnule președinte Rădulescu.

Propunerea legislativă a fost una bună la vremea ei, fiind semnată, printre alții, și de doamna senator Boagiu, și de mine, și de domnul senator Pereș, precum și de un mare număr de senatori din alte grupuri parlamentare..., dar nu pentru asta era o inițiativă înțeleaptă!

La vremea respectivă, ea se referea la acordarea unor competențe în plus inspectorilor sociali. Prin reorganizarea despre care a vorbit doamna secretar de stat, această inițiativă legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu dorește nimeni.

Este vorba despre un raport de respingere, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar votul final va fi dat în ședința de plen a Senatului din data de 8 februarie anul curent.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea societăților comerciale având ca obiect de activitate abatorizarea animalelor și comercializarea cărnii și a produselor din carne.

Din partea Guvernului, de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, este prezent domnul vicepreședinte Ceică.

Din partea inițiatorilor – un grup compact PD-L – dorește cineva să susțină inițiativa?

Nu dorește nimeni.

Îl invit pe domnul Ceică să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, va susține domnul președinte Petre Daea. Vă rog, domnule vicepreședinte.

## **Domnul Corneliu Ceică** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ _**:**_

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, chiar dacă, în acest moment, consideră oportună această propunere legislativă, nu o susține așa cum este formulată. Ne pliem pe avizul nefavorabil venit și din partea comisiilor de specialitate.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Petre Daea.

Microfonul 7, vă rog.

Un raport de respingere, cu o majoritate de voturi în comisie, un aviz negativ al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Senatul este primă Cameră sesizată, caracter de lege ordinară.

## Vă mulțumesc.

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Orest Onofrei.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Mai înainte am avut un proiect de lege în care încercam să dăm ceva autorităților locale, care probabil ne-ar fi ajutat.

De data aceasta, prima întrebare care se pune este dacă autoritățile locale – consiliile județene – au cerut să facă abatoare. Aceasta a fost prima întrebare.

A doua observație este legată de faptul că este extrem de neprincipial, dacă vreți, ca autoritățile locale să facă activități comerciale acolo unde sunt agenți economici care fac activități comerciale.

Pe de altă parte, cred că dacă o asemenea inițiativă ar fi valabilă, bănuiesc că ar fi obligatorie, deci fiecare consiliu județean să-și facă câte un abator.

Vreau să vă spun că, din punct de vedere tehnic, trebuie să-și facă mai multe abatoare, pentru că trebuie să faci pentru vită, pentru cal, pentru porc, pentru oaie și, apoi, probabil, trebuie să punem și câte un vicepreședinte care să fie măcelar, obligatoriu.

Eu cred că, sigur, lăsând gluma la o parte, cu actuala Lege a administrației publice locale, dacă – și de data asta vorbesc ca fost consilier județean – există zone unde, într-adevăr, populația ar avea nevoie de sprijinul autorităților locale ca să-și abatorizeze animalele, eu cred că, cu actuala Lege a administrației publice locale, nu trebuie o lege specială, separată, ca acele localități, acele comunități să fie ajutate.

Pe de altă parte, și nu în ultimul rând, aceste abatoare ar avea nevoie și de autorizări, și de medici veterinari. Nu cred că inițiativa, deși generoasă, poate fi pusă în practică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Mai sunt alți colegi care doresc să intervină la dezbaterile generale?

Dacă nu sunt, atunci supun la vot raportul de respingere. Este vorba despre o lege ordinară.

În consecință, inițiativa legislativă a fost respinsă.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 și abrogarea art. 2 din Legea nr. 261/2008.

Această propunere legislativă aparține unor colegi senatori...

Se susține de către inițiatori?

Nu.

Din partea Guvernului, îl rog pe domnul vicepreședinte Diacomatu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

– **Domnul Sergiu Diacomatu** _vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

## Bună ziua!

În primul rând, aș vrea să fac o precizare la ce se referă această modificare legislativă. Modificarea legislativă prevede limitarea la suprafața de 30 de hectare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru unitățile de cult.

Punctul de vedere al Guvernului este acela că nu se susține adoptarea acestei propuneri legislative și aș vrea să vă prezint și motivația acestui lucru.

Această limitare a existat în forma inițială a Legii nr. 1/2000. Ulterior, prin Legea nr. 261/2008, a fost prevăzută posibilitatea de a se solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru unitățile de cult.

A existat un termen de depunere pentru aceste legi, acest termen expirând în 18 noiembrie 2008.

În prezent, unitățile de cult interesate au depus deja cereri pentru aceste terenuri, pentru atribuirea în proprietate, multe dintre ele aflându-se în procedură administrativă la comisiile județene de fond funciar. Practic, ar însemna o reîntoarcere în timp la momentul Legii nr. 1/2000.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Petre Daea.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, două comisii de specialitate, recte Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, vă prezintă în plen un raport comun care propune respingerea inițiativei legislative, cu majoritate de voturi.

Are și avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege organică.

## Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Nu dorește nimeni.

Avem, deci, un raport comun de respingere a propunerii legislative, din partea a două comisii.

Având caracter de lege organică, rămâne să dăm votul în ședința de plen a Senatului de luni, 8 februarie anul curent.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor.

Din partea inițiatorilor, îl invit pe domnul senator Iulian Urban să prezinte inițiativa legislativă.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 6.

Din partea Guvernului, participă domnul vicepreședinte Ceică.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Acum o lună și jumătate eram aici în momentul în care v-am adus în discuție o lege care viza soluționarea unei probleme cu care Bucureștiul și orașele din România se confruntă – cea a câinilor fără stăpâni. Senatul a respins inițiativa legislativă. Atunci s-a spus că nu putem să fim niște parlamentari cruzi. S-a spus că animalele, câinii fără stăpâni, au drepturi, că trebuie protejați. Ei bine, chiar ieri, un ziarist se declara oripilat de faptul că numai în anul 2009, în București, 10.000 de oameni au fost mușcați de câinii fără stăpâni.

Sunt astăzi, în fața dumneavoastră, împreună cu colegii cu care am elaborat această inițiativă legislativă, să vă propun înființarea unui lucru care există în țările civilizate. Ne place să ne uităm pe tot felul de posturi de televiziune și vedem cum acționează Poliția animalelor în alte țări, adică am venit în fața dumneavoastră cu o propunere de a apăra mai bine drepturile prietenilor noștri necuvântători.

Văd că avem în față un raport de respingere. Se spune că nu prevede sursele de finanțare pentru constituirea Poliției animalelor. Nu am văzut un punct de vedere al Guvernului. Avem instituții ale statului, avem o autoritate care consumă bani publici spunând că se ocupă de problema câinilor fără

stăpâni și, în plus, aflăm că primarii din București ar fi decis să rezolve problema acestor câini comunitari, urmând ca nu mai puțin de 100.000 de exemplare, care există la acest moment numai pe străzile din București, să beneficieze de constituirea unui mega-adăpost pentru câini, acolo unde ar trebui să fie sterilizați și cazați. Afacerea se ridică la cel puțin 100.000 de milioane de euro, pentru că, în Ilfov, în județul de unde provin, acolo unde Bucureștiul își trimite, își deversează câinii fără stăpâni pe care-i adună de pe străzile din București – că asta este Ilfovul, este un fel de groapă de gunoi a Bucureștiului din acest punct de vedere –, există un adăpost pentru câini unde, pe lângă faptul că s-au cheltuit milioane de euro pentru achiziționarea terenului, pe lângă faptul că se cheltuiesc 1.000 de euro pe an pentru întreținerea fiecărui câine, acesta nu reușește să facă față la mai mult de 500 de exemplare. Vă dați seama că 100.000 de exemplare de câini comunitari din București probabil că nu ar încăpea în toată Casa Poporului, Palatul Parlamentului, astfel încât, întorcându-mă la obiectul inițiativei legislative, stau și mă întreb: nu am prevăzut sursa de finanțare, nu știu de unde vor fi găsite sursele acestea de finanțare fantasmagorice pentru a caza 100.000 de câini numai din București, însă nu înțeleg de ce comisia de specialitate, care data trecută a argumentat acest lucru, că trebuie să protejăm animalele, acum vine și spune că inițiativa nu este bună, pentru că nu este prevăzută o sursă de finanțare.

## Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul Ceică să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Guvernul nu susține propunerea legislativă în forma propusă. Nu că nu am fi de acord să se înființeze structura de poliție a animalelor sau alte propuneri prevăzute în această inițiativă legislativă, dar în acest moment se stabilește o subordonare incorectă și inacceptabilă a reprezentanților statului, autorităților statului, autorităților publice locale față de anumite organizații nonguvernamentale. În același timp, în propunerea legislativă li se dă acces la fondurile publice, discreționar, acestor organizații nonguvernamentale. De asemenea, nu este stabilit în propunerea legislativă cine suportă reducerile și scutirile de plată pentru sterilizarea animalelor, nu este stabilită modalitatea de organizare, de funcționare și de finanțare a acestei structuri și nu sunt stabilite distinct sursele de finanțare: din bugetul de stat, bugete locale, venituri proprii și, mai ales, destinația clară a acestor cheltuieli.

Acestea sunt principalele motive pentru care nu susținem în acest moment, în această formă, această inițiativă legislativă.

Spuneam la ultima intervenție pe care am avut-o în plenul Senatului că pregătim și avem deja adunate date, la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, legate de situația acestor animale fără stăpân, și intenționăm să promovăm un act normativ, împreună, cu cea mai mare plăcere, dacă vom fi sprijiniți de domnii senatori. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Este pe procedură, domnule senator?

Dacă nu, îl rog pe domnul senator Daea să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Nu doriți să interveniți pe procedură, domnule senator Gheorghe David?

Domnule senator Daea, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Apreciez vigilența dumneavoastră, domnule președinte. Îmi pare rău că, la tema aceasta predilectă a domnului senator Urban, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală vine în fața plenului Senatului cu un raport de respingere, adoptat cu majoritatea voturilor în comisie.

Suntem prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc.

Și-au manifestat dorința de a interveni la dezbateri generale domnul senator Orest Onofrei, domnul senator Gheorghe David, doamna senator Anca Daniela Boagiu.

Îi ofer cuvântul domnului senator Onofrei.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină, îi rog să-și manifeste intenția.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aparent, vorbim despre un subiect foarte sensibil. Sensibil pentru că, de-a lungul timpului, a creat foarte multe pasiuni și aș îndrăzni să spun că nu foarte multe pasiuni, ci foarte gălăgioase pasiuni, pentru că acest subiect îmi aduce aminte de o poveste pe care Octavian Paler o scria într-o carte, unde spunea că într-un oraș se spărgeau becurile. Și se tot spărgeau, și oamenii intrau în panică. La urmă rămăsese un singur bec și toată lumea era îngrijorată. Când se va sparge și ultimul bec de la primărie? S-a spart și acel bec, și atunci oamenii au rămas în întuneric și, pentru a nu rămâne în întuneric, au avut nevoie de câini de pază, de câini însoțitori. Pentru acești câini însoțitori trebuiau să găsească dresori, pentru că trebuiau dresați. S-a descoperit că acele becuri erau sparte de un dresor de câini, ca să aibă treabă.

Exact așa cred că stă povestea cu protecția animalelor. Avem nevoie de gălăgie în jurul acestui subiect, pentru că sunt foarte mulți câini fără stăpâni și acești câini trebuie apărați. Și pentru a fi apărați trebuie foarte mulți bani. Pentru că trebuie foarte mulți bani, trebuie să fie cineva care să-i și cheltuiască. S-a descoperit că cei care sunt doritori să cheltuiască acești bani fac toată această gălăgie.

Vorbesc în calitate de medic veterinar care a tratat 20 de ani animale și nu a sacrificat niciodată un animal. Am o casă, și nu curte, casă, plină de animale, deci nu pot fi suspectat de subiectivism. Sunt nevoit să locuiesc împreună cu animalele.

Vreau să spun că, atunci când vorbim despre protecția animalelor, din păcate, ne rezumăm la protecția câinilor. Or animale nu sunt doar câinii. Dar, dacă vorbim despre câini, trebuie să definim ce este câinele.

Definim câinele ca animal de curte și, mai nou, de casă, nicicum un animal de stradă. Dacă vorbim despre animale și ne-am trezi în București cu 100.000 de vaci printre blocuri, cu 50.000 de cai și cu vreo 25.000 de măgari – sunt mai mulți probabil –, cu ce ne-am alege?

Stimați colegi, cred – și fac parte din comisia care, din păcate, a respins această inițiativă legislativă, și am respins-o doar în legătură cu Poliția animalelor –, am crezut noi, comisia, că ar trebui să facem o lege specială cu tot ce cuprinde această Poliție a animalelor, cu punct de vedere al Guvernului, cu susținerea Guvernului, cine și cum se organizează, pentru că așa, cum ați văzut, este organizată în toate țările civilizate.

Pe de altă parte, și cu asta aș vrea să închei, ni se ridică părul în cap când vorbim despre sacrificarea unui câine, dar când sacrificăm un miel sau un iepure, sau un porumbel?

Cred că singura legiferare sau ordin pentru acest subiect... Trebuie să nu inventăm roata. Există în toate țările civilizate câini care stau în casă, în curte sau la stână. Pentru tot ce nu stă acolo sunt organisme care se ocupă de ei, îi adună și fac ceva cu ei dacă cine vrea să-i protejeze nu-i poate proteja. Dreptul de a proteja animalele este al celor care le iubesc. În rest, animalele trebuie să stea acolo unde le este locul.

Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Este totuși o deosebire. Din toată enumerarea dumneavoastră vă spun că numai câinele nu se mănâncă. Deci explicația cu sacrificarea are o anumită logică.

Greșit, se mănâncă și câinele.

Nu la noi.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Boagiu.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Personal, am să spun din start că îmbrățișez propunerea colegilor noștri și am să dau câteva argumente pentru care fac acest lucru.

Dacă nu avem memoria scurtă, ne putem aminti că, la nivelul capitalei, am avut parte de dezbateri lungi legate de protecția, la momentul respectiv, doar a câinilor. Propunerea legislativă pe care o avem în față vizează protecția tuturor animalelor și cred că fiecare dintre noi iubește mai multe animale, nu numai cățelul. Mie îmi plac și caii, îmi plac și păsările, îmi plac și peștii. Cred că fiecare animal în parte are dreptul la o formă de protecție.

În afară de acest lucru, îmi aduc aminte că am stabilit atunci niște reguli. Bun, cine nu dorea să adopte cățelul, putea sta în fața blocului, avea obligația să-i pună o cușcă. Acest lucru s-a întâmplat printr-o hotărâre de consiliu general.

Suntem buni atunci când trebuie să combatem o idee, dar avem temeri atunci când trebuie să găsim soluții. Cred că soluția este identificată. Măcar acest prim pas, de înființare a Poliției animalelor, este foarte bun.

Vedem state civilizate în care animalele sunt urmărite, se știe ce se întâmplă cu ele, sunt asistate atunci când stăpânii lor își bat joc de ele, sunt asistate atunci când sunt găsite lovite, nehrănite, în mijlocul drumului.

Nu sunt de acord cu abordarea colegului reprezentant al Guvernului, care... Pe mine mă știți, m-ați mai auzit spunând lucrul acesta în plenul Senatului... Întotdeauna auzim argumente de genul: „Noi avem date adunate și suntem în poziția de a elabora un proiect de lege care să rezolve problema”. Păi, îmi pare rău că nu sunt de acord cu dumneavoastră și chiar dezaprob astfel de afirmații făcute în plenul Parlamentului, nu o dată, de către reprezentanții Guvernului.

Dacă aveți astfel de propuneri, de ce vă aduceți aminte că le aveți numai în momentul în care vă prezentați în plenul Parlamentului?

De ce nu veniți cu propunerile dumneavoastră atunci când legile se dezbat în comisiile de specialitate? Tot ceea ce domnul secretar de stat ne-a prezentat ca argumente împotriva adoptării acestui proiect sunt argumente care se puteau transforma în amendamente la proiectul de lege, astfel încât legea să treacă. Să nu treacă numai timpul fără a lua niciun fel de măsură.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Vasile. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Trebuie să fac o remarcă.

Stimata noastră colegă este un pic cam aspră politic, într-un cadru care, evident, consider că nu este cel adecvat unei asemenea remarci, vizavi de propriii colegi, de propriul Guvern, de membrii Guvernului, de ministrul pentru relația cu Parlamentul și de competența sau incompetența unor colegi. Cred că este o discuție care trebuie făcută în altă parte.

Referitor la subiect, noi avem reglementări în momentul de față.

Vedeți, stimate domnule coleg Urban, noi avem niște reminiscențe din cauza unei atitudini a dumneavoastră vizavi de animale în general și sigur că veți fi taxat când veniți, de fapt, cu o altă „abatere”. În reglementările pe care le avem, România a preluat foarte multe reglementări care există în Comunitatea Europeană. De fapt, eu am venit să vă sugerez că intenția, dacă este foarte bine argumentată, poate că este una bună, dar voiam să vă spun despre, de exemplu, această formulă „poliție a animalelor”, „poliție” în „Dex” înseamnă instrument al statului care asigură ordinea publică și ia atitudine ca organ de represiune. De aceea, eu v-aș sugera nu formula „poliție a animalelor”, ci poate în viitorul dumneavoastră proiect de lege să adoptați formula de „gardă a animalelor” sau altceva. Ne-am obișnuit să definim „poliție comunitară”, „câini comunitari” și cred că trebuie să reglăm și această chestiune.

Ținând cont de o altă formulare, a altui distins coleg parlamentar și ministru de finanțe la o vreme, care spunea că „în România, ca să trăiască 3.000 de români trebuie să moară 10”, nu pot fi de acord.

În consecință, cred că putem găsi soluții și suntem în stare să reglăm de așa manieră încât să dovedim că suntem din regnul animal superior, cei care, într-adevăr, suntem superiori, și să tratăm și aceste biete animale, nu neapărat numai câinii, în mod uman, dacă vreți.

Mulțumesc foarte mult.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Iliescu, v-am văzut, vă voi da cuvântul, iar ultimul va fi la cuvânt domnul senator Urban, care și-a manifestat și dânsul interesul de a interveni.

Până atunci, îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Diaconu – microfonul 1 –, urmează domnul senator Varujan Vosganian, domnul senator Ichim și domnul senator Daea.

## Vă mulțumesc.

Eu vreau să rămân tot în zona regnului animal, nepropunând un proiect de lege pentru protecția oamenilor, încă.

Puiul de urs polar o întreabă într-o zi pe mama sa.

- Mamă tu ești urs polar?

- Da.

- Tata a fost urs polar?

- Da.

– Bunicul, urs polar?

- Da.

- Și străbunicul, tot urs polar?

– Da.

– Și atunci mie de ce îmi este așa de frig? întreabă ursul polar.

Acum mă întreb, este al nu știu câtelea caz în care – nu în acest caz, în alte cazuri – o mulțime de senatori din zona puterii au inițiative, chiar lăudabile, respinse de propriul Guvern. Unul dintre motive, iată, cel pe care l-am văzut adineauri, era cum că există oricum o intenție de proiect de lege, inițiativă legislativă din partea Guvernului. Abia acest lucru mă sperie și susțin din plin inițiativa domnului coleg, în primul rând, pentru că treaba noastră este să facem legi, iar a dânșilor să aibă grijă ca legile existente să fie aplicate.

În clipa în care, reflex vorbind, Guvernul va face atât de mult efort și nu va avea timp măcar în a aplica ceea ce există și a controla, de a executa de fapt, abia atunci sper să-și găsească sau are motive să-și găsească timp să facă și inițiative legislative.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian – microfonul 2 –, se pregătește domnul senator Daea.

## Mulțumesc foarte mult.

Aș vrea să am o scurtă intervenție legată de această denumire care se vehiculează. Eu propun o denumire care să fie situată în realitatea imediată, să nu se spună nici „poliția animalelor”, nici „garda animalelor” ci, „ferma animalelor”.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator Vosganian.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Daea, urmează domnul ministru Iliescu și, în final, inițiatorul, domnul senator Urban.

## **Domnul Petre Daea:**

## Stimați colegi,

De fiecare dată, prin mandatul membrilor Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, cel ce vă vorbește acum a prezentat rapoartele pe care noi le-am procesat la nivelul comisiei și am făcut-o ținând cont de două lucruri majore, care s-au instalat ca procedură în Senatul României, și anume de a fi sintetici și suficient de expliciți. Astăzi am fost sintetici, dar nu suficient de expliciți, motiv pentru care m-am văzut nevoit să fac câteva precizări pentru a procesa în cunoștință de cauză actul normativ care se află în dezbatere astăzi.

Prima chestiune este că această lege nu se referă la câini, se referă la animale.

A doua precizare: pentru a înțelege propunerea colegilor noștri v-aș ruga, stimați colegi, păstrând eleganța cuvenită și impusă de locul și rolul nostru aici, să operați prin cunoștințele fiecăruia prevederile Legii nr. 205/2004. Acolo am instituit anumite norme care, astăzi, prin propunerea colegilor noștri, se abrogă. Noi am socotit că propunerea legislativă, pe care o respectăm – am spus de la bun început că este un subiect predilect al domnului senator Urban și înțeleg preocuparea Domniei Sale –, nu poate să treacă prin Senatul României din două motive.

Primul motiv: abrogă articole – v-aș ruga să vedeți – care ar însemna scoaterea din conținutul Legii nr. 205/2004 a unor prevederi care vin în partea coercitivă cu anumite măsuri.

Al doilea motiv: noi ne-am gândit că, astăzi, când în România dăm oameni afară de peste tot din motivele cunoscute, prezentate de prim-ministru mai de curând, dacă îmi aduc aminte bine, nu au trecut decât câteva zile de când s-a spus foarte clar că suntem într-o situație grea, dificilă, noi am întrezărit-o și am luat act de această situație dificilă – cum poți, astăzi, să dai oameni afară și să înființezi „Poliția animalelor” la comun? – este o măsură pe care nu o putem opera. De aceea, comisia, în majoritatea ei, a dat prin vot un asemenea raport, pentru că actul normativ nu se referă la concept în general. Acest concept este stipulat în Legea nr. 205/2004.

Vreau să iau apărarea reprezentantului Guvernului aici, pentru că este instituția statului care depozitează directiva Uniunii Europene, conceptul în domeniu și acțiunile concrete pentru această zonă, motiv pentru care să-i dăm creditul cuvenit, prin limbajul tehnic de care dispune într-un moment de inspirație, când intră în Senatul României, pentru a înțelege că acest act normativ se referă la două zone care ar putea fi extrapolate ca interes, pentru noi toți, pentru fiecare în parte, dar care nu pot intra în zona operațională.

Vă mulțumesc.

De data aceasta ați fost explicit, dar nu succint. Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim, urmează domnul ministru Iliescu și domnul senator Urban.

Domnule senator Ichim, aveți cuvântul. Microfonul 1.

Îmi cer scuze, nu am un limbaj aplicat juridic. Eu sunt mai direct. Este adevărat că acum ne frământă grija că nu avem bani la buget și descoperim că nu putem face „Poliția animalelor”. Dacă îmi aduc bine aminte, acum o lună și ceva, când a spus domnul senator Urban că este o problemă cu câinii comunitari...

Trebuie să spun că este adevărat că legea privește „poliția animalelor”, dar noi mergem mai puțin la _pet shop_ să ne cumpărăm o vacă sau un cal. Mai mult câinii sunt scăpați din grijă și avem probleme cu ei în comunitate. Nu este o

treabă de interes... nu știu cum a fost denumit, e în interesul domnului senator Urban, nu este o problemă de sănătate publică, îmi pare rău, trebuie să-l corectez pe domnul senator.

Referitor la acești câini, totuși ei sunt problema majoritară, dacă facem referire la poliția de afară, ciclul lor în natură este în felul următor: se depistează un câine vagabond, dacă este bolnav este eutanasiat, este deparazitat, este lăsat o lună în custodie, dacă nu este adoptat, el este eutanasiat. Așa este controlată această proliferare, înmulțire a animalelor. Îmi pare rău, așa se face afară.

Noi avem 100.000 de câini. Dăm bani, nu am comentat ce facem cu banii aceștia, bani care se cheltuiesc și, domnul senator are dreptate, dacă am face economie și am rezolva o dată problema câinilor comunitari, din acești bani poate vom avea și pentru pensionari, poate și pentru tichete cadou, și pentru handicapați, de care avem o „grijă” deosebită că le fură banii asistenții. Nu sunt de acord cu această afirmație. Așa că am avea bani pentru pensionari. Nu mai rămâne decât să propunem, în versiunea în care nu luăm nicio atitudine, să dăm câte un câine pensionarilor și să rezolvăm problema.

Morala: dacă aveam dreptate și eram juști și judecam fără influența altor presiuni, ceea ce a propus domnul senator Urban acum o lună și jumătate, nu eram în problema asta și atunci făceam și economie și nu ajungeam în situația actuală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Iliescu – microfonul 10 – aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără niciun fel de discuție trebuie să dau dreptate celor doi senatori care astăzi au ridicat o problemă extrem de delicată pentru Guvern – este vorba de doamna senator Boagiu și de domnul senator Hașotti – și pentru mine și vă asigur că voi aduce la cunoștința prim-ministrului incidentul, aș putea spune, deoarece o prestație neconvingătoare din partea unui reprezentant al Guvernului în niciun caz, cu atât mai mult la două zile după prezența dânsului în fața senatorilor, nu poate fi acceptată și tolerată.

Nu cred că prezența doamnei președinte al Autorității Naționale pentru Persoane cu Handicap, chiar fiind la prima prezență în fața dumneavoastră, putea fi un motiv suficient de credibil pentru a-i acorda circumstanțe atenuante. Vă asigur – și cer și celor prezenți, colegi de-ai mei, secretari de stat din ministere – că este extrem de important să venim pregătiți, doar prezența fizică nefiind un argument suficient pentru o bună relație cu Senatul României și, implicit, cu Camera Deputaților.

În al doilea rând, pentru că prim-ministrul nu a făcut o declarație deplasată atunci când a spus că dorește să susțină inițiativele legislative ale deputaților și senatorilor, vin chiar în favoarea acestui demers legislativ al colegului senator Iulian Urban și vă spun că există în punctul de vedere al Guvernului două lucruri care pot fi luate ca pozitive. L-am ascultat pe domnul președinte Daea – și îi mulțumesc foarte mult pentru pasiunea și competența pe care le pune întotdeauna în susținerea unui punct de vedere, cred că așa ar trebui să procedeze și reprezentanții Guvernului – și, din punctul meu de vedere, vă fac o rugăminte personală președintelui și dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, să retrimiteți la comisie propunerea legislativă, pentru că sunt cel puțin 6 puncte de vedere – le pot nominaliza: 2, 3, 4, 5, 6, 7 – din inițiativa legislativă pe care Guvernul le consideră extrem de importante pentru clarificarea unor contradicții din actuala Lege nr. 205/2004 privind protecția animalelor.

În privința înființării „Poliției animalelor”, este un punct de vedere pe care Guvernul l-a luat serios în calcul și pe care îl consideră necesar. Argumentele domnului președinte Daea fiind, din punctul meu de vedere, extrem de valabile, pentru că, pe de o parte, nu poți să restrângi numărul de salariați din diverse domenii bugetare și, pe de altă parte, să vii cu o nouă instituție. Dar, ca demers extrem de necesar, eu cred că nu aici, în textul acestei legi, este sediul materiei, ci într-o lege separată, care să se refere la poliția animalelor, cu aplicabilitate, probabil, din anul viitor. Cred că este o idee foarte bună, exact în spiritul în care colegii inițiatori au venit să vă propună această inițiativă.

Vă mulțumesc, domnule ministru Iliescu. Domnul senator Urban, microfonul 6.

Ca să-i răspund domnului senator Vasile, mărturisesc că, în parte, îmi însușesc criticile pe care Domnia Sa le-a formulat și voi studia cu deosebită atenție poziționarea noastră în lanțul trofic.

Cu referire la această problemă legată de modul în care reprezentantul Guvernului a susținut motivul pentru care, din punct de vedere verbal – fiindcă Guvernul nu a avut un punct de vedere scris –, nu ar susține această inițiativă legislativă, vedeți, dacă tot suntem în zodia exemplelor epice, este ca și cum lupul ar trebui să dea răspuns oilor într-o stână în care are acces, pentru că Administrația pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân, tuturor animalelor fără stăpân, care, de la an la an, are un buget tot mai mare și tot mai frumos,

tocmai plecând de la numărul tot mai mare al animalelor fără stăpân care sălășluiesc pe străzile din orașele europene ale României, este cea care vine și spune: „Nu. Nu putem admite nicio altă formă de instituție, de organizare care să se ocupe de această problemă”. Este normal că niciodată nu ar admite faptul că ar putea să piardă din mână controlul unor sume de bani.

Vin și fac următoarea propunere. Întotdeauna domnul ministru Iliescu este reprezentantul Guvernului care încearcă să împace și capra, și varza. Eu cred că, dacă tot suntem la acest moment al sincerității, dacă toate părțile implicate – și Guvernul, și Parlamentul – ard de dorința de a lucra cât mai bine și cât mai eficient, dacă tot ni s-a spus de către reprezentantul Guvernului că, oricum, Guvernul vrea să vină cu niște proiecte de lege în această zonă, eu, înainte de a dori Domniilor Voastre o viață atât de lungă încât să prindeți atâtea mandate în Parlamentul României ca să vedem momentul la care problema aceasta a animalelor fără stăpân se va rezolva, consider că ar trebui să retrimitem proiectul de lege la comisie. Să vină reprezentanții Guvernului, să vină Autoritatea Națională pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân să tranșăm acum, aici, această problemă. De ce să mai așteptăm?

Să așteptăm să se aprobe cheltuirea unor sume uriașe de bani pe proiecte fără sens? Crede cineva că un câine sterilizat nu va sări să atace oamenii pe străzi? Nu. Haideți să rezolvăm problema acum, haideți să lăsăm chestiunea legată de faptul că „vom veni și vom face”.

Îl invit la microfon pe domnul senator Savu, care își manifestase dorința de a lua cuvântul.

Vă rog să mă scuzați.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Niciodată nu e prea târziu.

Voiam să vă felicit pentru că astăzi, probabil, prin prestația dumneavoastră, a fost așa o zi în care ne-am auzit vorbind la microfon. Și cum nu m-am auzit de mult vorbind, am simțit și eu nevoia să-mi exprim părerea pe acest subiect, mai ales că am ascultat foarte mulți colegi, doamna senator Boagiu, îl consider coleg și pe domnul ministru Valentin Iliescu. Eu cred că, personal, toate aceste păreri se puteau spune foarte bine într-un cadru de partid, la PD-L, nu era cazul să ne manifestăm aici toate aceste frustrări.

Despre discursul politicianist al prim-ministrului, din punctul meu de vedere, nu a depășit standardul unui politruc care a prezentat în Senatul României un astfel de discurs, dar asta este altă părere.

Voiam să spun că susțin cu tărie amendamentul propus de domnul senator Vosganian. Sunt un adept al lui George Orwell și îl susțin, din spirit de opoziție și de colegialitate.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Eu îmi permit să apreciez că era, mai degrabă, o butadă decât un amendament, o ironie. Mă rog, nu știu cât de fină, dar o ironie.

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Ironie amară...

## Ironie amară.

În aceste condiții, cred că singura propunere care ne rămâne să o tranșăm prin vot este propunerea domnului ministru Iliescu și a domnului senator Urban, în calitate de inițiator, care a insistat pe această idee de retrimitere la comisie. Timp ar mai fi. Termenul de adoptare tacită este pe 22 martie anul curent, dar cu înțelegerea foarte clară că se va participa la dezbaterile din comisie, la un nivel de competență și de decizie care să permită tranșarea acestei inițiative.

Sunt convins că veți avea în vedere, deoarece am făcut o socoteală, faptul că pentru persoanele cu handicap fără nicio sursă de venit revin 600 de lei pe an, iar pentru un câine fără stăpân, am înțeles de la domnul senator Urban, revin 1.000 de euro pe an. Să avem și asta în vedere.

De asemenea, și faptul că, deja, în limbajul nostru, discutam cu domnul senator David aici, intervin lucruri care chiar ar trebui să ne dea de gândit. Câinii sunt comunitari, fără stăpân, copiii fără părinți sunt ai străzii. Poate ne gândim și la aceste lucruri când analizăm propuneri legislative.

Domnul senator Daea, din partea comisiei, după care voi supune la vot retrimiterea la comisie.

Apreciez eleganța dumneavoastră și stăruința de a intra în miezul problemelor de fiecare dată. Această eleganță și această stăruință ale dumneavoastră m-au determinat să iau cuvântul spunându-vă, domnule președinte de ședință, că, de fiecare dată, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală are, prin componență, prin participare, calitatea de a decide, de a procesa cu competența cuvenită. Să nu puneți la îndoială acest lucru. Și vă asigur că, dacă plenul va hotărî într-un fel sau altul, comisia tot așa va lucra, procesând ceea ce ni se aduce.

Iar astăzi, pentru a înțelege, știind că urmează un vot, Legea nr. 205/2004 la care se face referire și care se vrea să

fie modificată nu înmănunchează conceptul care s-a degajat astăzi aici, ci „reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condițiilor de viață și bunăstare ale animalelor, cu sau fără deținător”.

Vă mulțumesc.

O precizare necesară pentru a fi luată în considerare în vederea votului pe care îl dați cu toții astăzi.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere.

Dintre inițiatori, dacă dorește cineva...

Sunt deputați, din câte am înțeles. Probabil că nu este nimeni.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Traian Mărginean.

Vă rog, microfonul 8.

## – **Domnul Radu Traian Mărginean** _șeful_

## _Autorității Naționale a Vămilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului privind propunerea legislativă este că nu o susținem, fiindcă nu considerăm că se impune un nou act normativ. El se suprapune unor prevederi legale deja existente.

Este vorba despre Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 314/2007 privind marcarea și colorarea unor produse energetice și despre Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 1.769/2007 pentru aprobarea metodologiei privind marcarea și colorarea unor produse energetice, emis în vederea aplicării actelor normative pe care le-am enumerat.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul senator Varujan Vosganian. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al comisiei coincide cu cel al Guvernului.

Vă mărturisesc că în elanul nostru de a susține această propunere legislativă am fost combătuți de inițiatori, care nu s-au prezentat nici la dezbatere, astfel încât eu cred că nici ei nu sunt convinși de utilitatea acestui proiect.

Există un element la care aș dori să răspundă Guvernul, pe viitor, nu este momentul acum. Inițiatorul consideră că evaziunea se ridică la 232 milioane de dolari. Să ne răspundă Guvernul la această afirmație. Poate vă uitați și ne dați răspuns. Am vrut să întreb și inițiatorul, dar el nu s-a prezentat.

Deci punctul de vedere al comisiei este negativ.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Nu este cazul.

În aceste condiții, voi supune la vot raportul de respingere, care v-a fost prezentat de domnul președinte Vosganian.

Ca urmare, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind promovarea producerii de energie din surse regenerabile și pentru încurajarea economisirii resurselor energetice.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină?

Domnul deputat Viorel Arion este singurul inițiator.

Nu este prezent.

Din partea Guvernului înțeleg că este domnul ministru Valentin Iliescu.

Vă rog, microfonul 10, punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu poate fi de acord cu o asemenea propunere legislativă, din două motive majore. În primul rând, pentru că Legea nr. 318/2003 și Legea nr. 199/2000, a căror completare se solicită prin această propunere legislativă, au fost deja abrogate. Practic, demersul colegului nostru nu își mai are temei. Pe de altă parte, Directiva nr. 2006/32/CE, actul comunitar ce creează cadrul comun pentru promovarea măsurilor în domeniul îmbunătățirii eficienței energetice, este transpusă integral în Ordonanța Guvernului nr. 22/2008. Apreciem și ne suprapunem cu punctul de vedere al comisiei de specialitate.

Aș face precizarea că nu a existat un punct de vedere aprobat în ședință de guvern, dar cel pe care îl am ca proiect pentru a fi aprobat în ședință se suprapune cu argumentele prezentate de Comisia economică, industrii și servicii.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Vosganian, microfonul 7.

## Domnule președinte,

Aș vrea să-i previn și pe alți colegi ai noștri că noi am decis ca, în cazul în care, la două întâlniri ale comisiei, un inițiator nu se prezintă, noi să respingem proiectul respectiv, pentru că mie mi se pare că, dacă inițiatorul însuși nu este convins de ceea ce inițiază, nu are rost ca noi să preluăm ceea ce dânsul nu dorește să ducă până la capăt. Domnul deputat Arion nu s-a prezentat. Noi am comparat cu legislația existentă și am ajuns la aceleași concluzii ca și Guvernul, drept care am dat aviz negativ.

Am însă o rugăminte, domnule președinte, să-mi dați și mie o adeverință că am fost de față la votul final, pentru că mi-am uitat cartela și nu vreau să fiu depunctat de Institutul pentru Politici Publice.

Da, domnule senator Vosganian, v-o dau cu mare plăcere, mai ales că nu mi se întâmplă foarte des să pot să vă dau asemenea adeverință de prezență.

Stimați colegi, dacă nu mai dorește nimeni să intervină, o să vă rog să fiți de acord, fiind vorba de o lege organică, votul să-l dăm luni, 8 februarie anul curent.

Domnule senator Vosganian, o să vă rog să veniți luni la vot, pentru că nu votăm astăzi.

Trecem la punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiator este domnul senator Urban.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

O să-l rog întâi pe domnul senator Urban să ne prezinte inițiativa, după care o voi invita pe doamna secretar de stat Constantinovici să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 6, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Este o inițiativă care vizează un lucru extrem de sensibil. Se referă la eliminarea imunității pentru miniștrii care sunt și parlamentari, ținând cont de faptul că inclusiv noi, aici, în plenul Senatului, am constatat că nu este un lucru plăcut, indiferent de partidul de la care provine colegul nostru, să transformăm acest aviz pe care trebuie să-l dea Camera Parlamentului căreia îi aparține într-un circ cu declarații politice care, până la urmă, este posibil să se transforme în niște lucruri care îl afectează și este mai mult decât posibil să ajungă în justiție și să se constate că acel om a fost nevinovat.

Într-adevăr, Consiliul Legislativ a spus că nu putem să venim cu o inițiativă legislativă care să reglementeze această problemă, pentru că ea este înscrisă în Constituție, și îmi însușesc acest punct de vedere al Consiliului Legislativ, însă cred că trebuie să fie unul dintre primele puncte pe agenda comisiei care se va constitui pentru modificările care vor fi aduse Constituției României.

Eu cred că nu are sens să nu încercăm să eliminăm absolut toate piedicile care pot să apară sau armele care, la un moment dat, în lupta politică și parlamentară riscă să fie transformate în niște arme care nu fac decât să dăuneze imaginii unui om.

Ne plac comisiile parlamentare de anchetă, eu zic că sunt și utile, și eficiente, însă, cu cât vom încerca să îndepărtăm circul de activitatea noastră, cu atât vom fi mai credibili în fața celor care se uită la noi și pe care îi reprezentăm.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Vosganian, dacă nu e pe procedură, să-mi dați voie să invit reprezentantul Guvernului și să se prezinte raportul comisiei, după care vă invit la dezbateri. Vă rog, doamna Constantinovici, microfonul 9.

## **Doamna Rodica Constantinovici** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă este întemeiată pe argumente care au fost foarte frumos expuse de domnul senator Urban, în calitate de inițiator, și ar fi putut fi primită dacă era și susținută de contextul constituțional. Din păcate, însă, nu este susținută. Prevederile art. 71 alin. (2) din Constituție permit expres cumularea calității de parlamentar cu funcția de ministru. Dispozițiile art. 109 alin. (2) din Constituție împiedică începerea urmăririi penale împotriva parlamentarilor care au și funcția de ministru, fără solicitarea expresă a Senatului, a Camerei Deputaților sau a Președintelui României, iar aceste dispoziții au fost în mod repetat lămurite de Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 665/2007, nr. 270/2008 și nr. 990/2008.

În continuarea celor discutate aici și a parteneriatului, cum spunea domnul senator, Parlament–Guvern – foarte frumos a spus acest lucru –, vă asigur că întotdeauna am tratat Parlamentul cu respectul cuvenit, după cum și eu, personal, vă mulțumesc pentru eleganța cu care am fost tratată. Aș vrea însă, pentru a întări ceea ce spunea domnul ministru Iliescu, că Ministerul Justiției, având în vedere că este laboratorul esențial de inițiativă legislativă și dispune de o echipă de experți, vă stă întotdeauna la dispoziție, avem toată deschiderea pentru a colabora cu privire la orice inițiativă sau propunere legislativă care vine din partea Domniilor Voastre, așa încât, în timp util, să fie eliminate sau amendate anumite inadvertențe care nu permit un punct de vedere pozitiv din partea Guvernului, deși am dori acest lucru, cum s-a întâmplat și în cazul acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Pot să-mi permit să trag o concluzie și să vă rog să-mi spuneți dacă sunteți de acord? Deci Guvernul nu susține această propunere legislativă?

Nu, nu susținem, pentru că, în contextul constituțional, nu poate fi acceptată.

Am înțeles, dar voiam să știu dacă concluzia dumneavoastră este că Guvernul nu susține.

O să-l rog pe domnul senator Vosganian să aibă un pic de răbdare până prezintă domnul președinte Greblă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. După aceea, vom fi cu toții foarte atenți.

Având în vedere că domnul senator Vosganian se află foarte aproape de microfonul central, o să fiu foarte scurt în prezentarea raportului, ca să dăm apoi posibilitatea dezbaterilor.

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a hotărât să se adopte un raport de respingere, cu o singură abținere, a inițiatorului, colegul nostru Urban.

Pentru că principalele argumente au fost susținute, în această problemă foarte delicată, în această problemă controversată, vreau să spun că membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au considerat că nu calitatea de deputat sau de senator îi conferă ministrului o anume imunitate, ci prevederea din art. 109 alin. (2) din Constituție, astfel încât, pe prevederile actuale, această propunere legislativă nu poate să fie acceptată.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz negativ, Guvernul a transmis punct de vedere negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Plenul Senatului este primă Cameră sesizată. Drept urmare, vă supunem spre dezbatere și aprobare propunerea legislativă împreună cu raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Varujan Vosganian.

Stimate domnule președinte,

De bună seamă, noi ne însușim aceste argumente, însă, pentru că suntem la o dezbatere de o anumită gravitate, nu pot să nu semnalez un aspect pe care trebuie să-l luăm în seamă pentru viitor.

În această privință, avem o nedumerire față de tradiție. Reprezentanta Ministerului Justiției a mulțumit pentru felul frumos în care noi vorbim despre această chestiune, eu însă nu împărtășesc această idilică imagine. Nu pot să nu-mi amintesc că noi am distrus cariera unui om – îl numesc pe Paul Păcuraru – cu o ușurință pe care o regret. Și mă refer nu numai la el, ci și la miniștrii care nu au fost parlamentari. De exemplu, Teodor Atanasiu, în cazul căruia, după ce cariera sa ministerială a fost întreruptă, Parchetul a dat neînceperea urmăririi penale. Nimeni, de la Președintele României și până la cei care au cerut suspendarea sa, nu și-a cerut public scuze pentru aceasta.

Mă refer la fostul ministru al justiției, doamnă, Tudor Chiuariu. Eu vă întreb pe dumneavoastră, ca reprezentantă a justiției române: în clipa în care ceri suspendarea unui ministru, nu ai toate dovezile? Suspenzi ministrul și, după aceea, îți mai trebuie încă doi ani să cercetezi?! Unde este această răspundere?

Repet, a-l suspenda pe ministrul justiției, a-l suspenda pe ministrul muncii într-un moment deosebit de delicat în raporturile dintre Guvern, sindicate și patronate, cum era toamna anului 2008, și, după aceea, timp de aproape doi ani să nu mai faci nimic în consecință, cum se cheamă asta?

De aceea, eu cred că nu trebuie să trecem cu atâta ușurință peste această dezbatere. Și atunci, dacă ne respectăm, trebuie să ne respectăm nu doar noi, parlamentarii, între noi, ci trebuie să existe un respect cuvenit și din partea altor organisme, iar modul în care acest respect se exprimă este eliminarea ingerințelor de natură politicianistă, împărțirea corectă a responsabilităților între cei care declanșează o urmărire penală și cei care sunt obiect al urmăririi penale și eu vă asigur, stimată doamnă, vă asigur pe toți, și opinia publică, de faptul că noi vom fi mereu corecți și vom permite justiției să-și urmeze cursul. În același timp însă, nu pot să nu regret ușurința cu care noi am socotit că justiția trebuie să-și urmeze cursul în situații în care, de fapt, obiectivul era cu totul altul, și anume atacul la adresa unui Guvern prin suspendarea și obligarea, uneori, din demnitate personală, la demisie a unor membri ai Cabinetului.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu, care va fi, probabil, ultimul vorbitor. Dacă nu, continuăm dezbaterile...

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, am să fiu foarte scurt, să ne încadrăm în timpul pe care l-am aprobat prin programul de lucru de astăzi.

Aveam intenția să vorbesc și la precedenta inițiativă, dar au fost suficiente intervenții, care de care mai competentă, și sunt de acord cu multe dintre ele.

Sigur, ne aflăm în fața unei inițiative legislative curioase, în primul rând, pentru faptul că ea contravine prevederilor constituționale.

Înțeleg dorința domnului senator Urban de a face ordine în lumea câinilor. Nu o înțeleg pe acea de a face ordine în

acest sens în lumea miniștrilor, și colegul Vosganian a dat câteva exemple – l-a uitat pe domnul Remeș, care nu era din partid cu mine, nu este nici acum, și care a fost sacrificat într-un mod ordinar prin câteva imagini televizate.

Credeți dumneavoastră, domnule Urban, care sunteți un politician tânăr, sunteți încă în clasa UTC-ului, că așa se poate face ordine în România? Că acesta este modul în care putem noi să discutăm cu demnitarii?

V-aș întreba care dintre cei care vor fi propuși să fie miniștri și vor fi la cheremul unui procuror, nu spun că e rău intenționat sau bine intenționat... Oricăruia dintre noi i se poate fabrica un dosar în câteva minute, cu abuz în serviciu, cu altele, să-l ia din biroul de ministru sau de pe stradă sau din fața casei, cum a fost un coleg de-al nostru, senator.

Și aș fi de acord și cu aceste etape pe care dumneavoastră, tinerii, le gândiți și prin care vreți să revoluționați viața politică din România, dar vă pun o întrebare: câte dintre ele au fost finalizate și cum au fost recompensați moral acești oameni care, din punct de vedere politic, din punct de vedere al opiniei publice, au fost linșați? V-ați gândit vreodată că au și ei familii, că au copii, poate, ca dumneavoastră? Și nimeni nu a mai dat un răspuns!

Unde e justiția despre care vorbea doamna care stă la dispoziția noastră să ne dea soluții? Dați-le în justiție, doamnă! Faceți ceva cu cei care, câteodată, dincolo de ceea ce ar trebui să respecte, jurământul pe care-l depun și ei, ca și noi, se apleacă la ceea ce se numește factor politic.

Și atunci vom fi cu toții mai buni, mai înțelepți și nu vom avea nevoie de atâtea legi nici pentru câini, nici pentru cai și nici pentru miniștri.

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Constantinovici și, dacă mai doriți, o să lăsăm deschis...

Vă cer scuze, urmează domnul senator Urban, doamna Constantinovici, iar pentru toți ceilalți colegi, dezbaterea rămâne deschisă, o vom relua în ședința plenului de luni, așa încât vă rog să ne înscriem într-un minut fiecare.

Vă rog, domnule senator Urban.

Vă mulțumesc.

Mărturisesc că nu am făcut parte din tineretul UTC-ist și sunt curios de mândru și de fericit că nu s-a întâmplat acest lucru.

Sunt, în egală măsură, surprins de faptul că nu se înțelege că acel linșaj despre care dumneavoastră vorbiți, domnule coleg, s-a produs tocmai din cauza faptului că acest circ ocazionat de toate dezbaterile din jurul ridicării imunității, avizului pe care ar trebui să-l dea Senatul pentru un coleg de-al dumneavoastră, i-a cauzat mai mult rău, l-a ținut mai mult pe prima pagină a ziarelor decât ar fi făcut-o faptul că Parchetul, că justiția, trebuia să-l dea în judecată, că-l cheamă la proces. Or, eu tocmai asta vin să fac. Nu mă preocupă miniștrii, mă preocupă omul care ocupă o demnitate și care, la un anumit moment din viața lui, fie că deranjează alte partide, fie că deranjează grupuri de interese din propriul partid, este târât în circul mediatic care, la acest moment, se face în jurul acestui aviz pe care Camera din care face parte ministrul parlamentar trebuie să-l dea.

Eu m-am gândit la o protecție. Una este să mă duc în justiție, să mă duc la termenul de judecată, să scrie presa că am fost la termenul de judecată să fiu condamnat sau nu, și alta este magnitudinea circului care se face în Camera Parlamentului, care îmi face, de fapt, acel rău suprem, pe care eu nu mi-l doresc.

Pentru că, dacă, până la urmă, colegul dumneavoastră va fi scos nevinovat în justiție, tot ce va rămâne în memoria oamenilor va fi: Domnule, ce-a fost la comisia de anchetă! Ce-a fost în Parlament! Ce s-a spus despre omul acela, în momentul în care și-a dat fiecare cu părerea în funcție de interesele pe care le avea la un moment dat sau nu să-l lovească pe omul respectiv!

Deci eu cred că-i protejăm și, dacă vrem să facem acest lucru, atunci ne uităm să vedem că acest lucru cu imunitatea miniștrilor parlamentari este o povară în plus pentru cineva care ar deveni o țintă la un moment dat, pentru că anumite persoane vor să transforme un ministru parlamentar într-o țintă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă secretar de stat Constantinovici, foarte pe scurt, vă rog.

De fapt, aș fi vrut să-mi asum critica pe care a formulat-o domnul senator Vosganian, dar lucrurile erau privite dintr-o altă perspectivă pentru că inițiativa legislativă vizează eliminarea imunității miniștrilor parlamentari.

Or noi nu am fost de acord cu acest lucru, în context constituțional.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, dacă mai dorește cineva să intervină, vă rog să reluăm luni. Dacă nu, luni vom da votul pe această propunere legislativă care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Vă doresc un sfârșit de săptămână rodnic în circumscripțiile electorale și ne vedem luni, 8 februarie anul curent.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438385]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 11/12.II.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei