Stenogramă plen

Mircea Dan Geoană

#14601

Bună ziua!

Pentru început, să mobilizăm colegii care trebuie să vină în sala de plen.

Înțeleg că și grupurile parlamentare au terminat ședința săptămânală și cred că o prezență ar fi utilă.

Doamna senator Silistru ne-ar putea ajuta cu citirea listei senatorilor, pentru a putea verifica prezența.

Doina Silistru

#14936

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea prezent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent

|Arcaș Viorel|prezent| |---|---| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|delegație|Nicoară Marius Petre|prezent| |---|---|---|---| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent|Nicoară Romeo Florin|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent|Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Cinteză Mircea|prezent|Nistor Vasile|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Niță Mihai|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Onofrei Orest|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Corlățean Titus Crăciun Avram Cseke Attila Zoltán Daea Petre David Cristian David Gheorghe Diaconescu Cristian Diaconu Mircea Dobra Nicolae Dumitru Constantin Fekete-Szabó András Levente Feldman Radu Alexandru Filip Petru Fodoreanu Sorin Frâncu Emilian Valentin Frunda György Găină Mihăiță Geoană Mircea Dan Ghișe Ioan Greblă Toni Grosu Corneliu Günthner Tiberiu Gyerkó László Hașotti Puiu Hărdău Mihail Humelnicu Augustin Daniel Ichim Paul Igaș Traian Constantin Ion Vasile Iordănescu Anghel Jurcan Dorel|prezent prezent Guvern prezent prezent prezent absent absent prezent prezent prezent absent prezent prezent delegație prezent absent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent prezent delegație prezent absent|Panțuru Tudor Pașca Liviu Titus Păran Dorin Pereș Alexandru Pintilie Vasile Plăcintă Sorina Luminița Pop Gheorghe Popa Cornel Popa Mihaela Prodan Tiberiu Aurelian Prunea Nicolae Dănuț Rasaliu Marian Iulian Rădulescu Cristian Rădulescu Șerban Robu Nicolae Rotaru Ion Rușanu Dan Radu Rușeț Ion Saghian Gheorghe Savu Daniel Sârbu Ilie Sbîrciu Ioan Secășan Iosif Severin Georgică Silistru Doina Staicu Dumitru Florian Stănișoară Mihai Șova Dan Coman Tămagă Constantin Toma Ion|prezent prezent prezent prezent prezent absentă prezent prezent prezentă prezent prezent delegație prezent prezent prezent prezent absent prezent absent prezent prezent absent prezent prezent prezentă prezent prezent prezent prezent prezent| |Lazăr Sorin Constantin Luca Raymond Mang Ioan Marcu Gheorghe Mardare Radu Cătălin|prezent prezent prezent prezent prezent|Țopescu Cristian George Țuțuianu Adrian Udriștoiu Tudor Urban Iulian Valeca Șerban Constantin|prezent prezent prezent prezent prezent| |Marian Ovidiu|prezent|Vasilescu Lia Olguța|absentă| |Marian Valer|prezent|Verestóy Attila|prezent| |Markó Béla|prezent|Voicu Cătălin|absent| |Mazăre Alexandru|absent|Voiculescu Dan|prezent| |Măgureanu Cezar Mircea|prezent|Vosganian Varujan|prezent| |Mărcuțianu Ovidius Meleșcanu Teodor Viorel|prezent absent|**Domnul Mircea Dan Geoană:**|| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|În acest moment, suntem în cvorum|de ședință.| |Mitrea Elena|prezentă|Așteptăm și alți colegi să ni se alăture pe măsură|| |Mitrea Miron Tudor|prezent|avansa către partea de legiferare. Este|zi de luni, cu| |Mîrza Gavril|prezent|și vot pe legi organice.|| |Mocanu Alexandru|delegație|Vă propun să începem cu primul punct înscris pe|| |Mocanu Toader|prezent|de zi, declarațiile politice, invitându-l la microfon pe|| |Moga Nicolae|prezent|senator Gheorghe David, din partea Grupului parlam|| |Mustățea Vasile|prezent|PDL, se pregătește doamna senator Doina Silis|| |Mutu Gabriel|prezent|partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+|| |Necula Marius Gerard|prezent|Vă rog, domnule senator.|| |Nedelcu Vasile|prezent|Aveți cuvântul.||

Așteptăm și alți colegi să ni se alăture pe măsură ce vom avansa către partea de legiferare. Este zi de luni, cu vot final și vot pe legi organice.

Vă propun să începem cu primul punct înscris pe ordinea de zi, declarațiile politice, invitându-l la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

Gheorghe David

#19921

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru că am intrat în Săptămâna Mare, declarația mea politică de astăzi este una specifică și am intitulat-o „Măreția Învierii lui Hristos”.

Așa precum cele dintâi cuvinte însușite de noi în primii ani de viață au fost mama, tata, buna, bunelul și altele asemănătoare lor, înscrise în abecedarul începutului vremelnicei noastre ființe, pe care apoi le purtăm nu în vocabularul de peste zi, ci în suflet, până la stingerea noastră în arșița veșniciei, flacăra care ne întreține trecerea se numește Înviere.

Pământul, pe care ne-a fost dat să sălășluim, este el însuși o naștere și o renaștere. Viii suntem noi, iar cei dinspre care venim ne-au încredințat îndatorirea sfântă de a o dărui la fel de neîntinată celor care, din dragostea pământească binecuvântată de Dumnezeu, sunt și vor fi urmașii noștri.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca ființe aidoma celor aflate în nemărginirea lumii, am înțeles de mult că suntem muritori.

Dincolo de această condiție biologică, este nemărginirea cosmică a spiritului, nelipsit – așa cum spuneam – din cuvintele de început ale venirii noastre pe lume. Ele sunt temelia Învierii, pe care anul acesta o cinstesc la aceeași dată toți creștinii lumii, pentru care Hristos a fost și va fi în veci Mântuitorul Neamului Omenesc.

Peste doar câteva zile sărbătorim Sfintele Paști.

După Nașterea Mântuitorului, au urmat minunile de El săvârșite, al căror izvor a fost credința în Dumnezeu și dragostea neprihănită față de semeni.

Au venit apoi caznele și patimile la care a fost supus de stăpânii acelor vremi, încheiate cu Răstignirea pe Cruce.

Dumnezeu, care L-a vegheat și I-a dat înțelepciunea de trebuință în a le dovedi semenilor că El este Fiul Său, trimis pe Pământ să-i învețe cum pot fi mântuiți prin puterea credinței, nu L-a părăsit nicio clipă. Și-a trimis îngerii pentru a-L aduce alături de Sine, în ceruri, veșnicindu-I astfel faptele prin măreția Învierii, a toate stăpâna lumii.

De atunci și până astăzi, ea este izvorul curat al speranței de a fi mai buni, milostivi, iubitori ai aproapelui, neîntinați de ispite și dăruiți credinței în puterea fără margini, în Dumnezeu.

Mircea Dan Geoană

#22607

Mulțumim foarte mult pentru acest frumos mesaj.

Doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cornel Popa.

Doina Silistru

#22866

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează „Un sistem de sănătate nu poate funcționa în absența medicilor”.

Medicina este o știință care se practică sub formă de artă. Din păcate, România continuă să se afle mult în urma altor state europene în ceea ce privește sistemul de sănătate.

În anul 2009, țara noastră s-a clasat pe penultimul loc – înaintea Bulgariei – într-un clasament care compară nivelul a 33 de sisteme de sănătate europene.

Medicii, și nu numai, nu sunt deloc mulțumiți de starea fizică și igienică a clădirilor din serviciile publice de sănătate și de numărul de personal angajat față de cel necesar.

România are cel mai mic număr de medici la numărul de locuitori dintre statele din Europa. Potrivit datelor Institutului de Statistică, în România lucrează 50.000 de medici.

Până la integrarea în Uniunea Europeană, participarea la diverse stagii din străinătate era restricționată de numeroase bariere administrative. Existau numeroase dificultăți legate de recunoașterea calificărilor profesionale și restricții cu privire la dreptul de muncă.

După integrarea României în Uniunea Europeană, mulți medici români au luat în serios varianta emigrării. Îndată ce au văzut oportunitatea de a lucra în străinătate, sute și apoi mii de medici au emigrat în Vest, sătui de salariile mici, de lipsa aparaturii și a medicamentelor.

Cei mai mulți medici care pleacă sunt tineri. Potrivit datelor furnizate de Colegiul Medicilor, pe baza contractelor dintre minister și universități, statul cheltuiește, în medie, pentru un an de studenție circa 7.000 de lei pentru fiecare student, iar unui rezident îi acordă anual 15.000 de lei, bani prin care se plătesc, printre altele, salariile profesorilor și materialele didactice.

Aceasta ar însemna că pierderile statului se ridică, anual, la zeci de milioane de euro, dacă înmulțim costurile pentru formarea unui absolvent cu numărul celor care au plecat din țară. România riscă să rămână fără medici, în condițiile în care 4.000 de doctori au plecat din țară în ultimii doi ani. Plecarea personalului medical începe să ridice probleme serioase României, care se confruntă cu o lipsă acută a acestuia. Scăderea numărului de medici în România afectează cel mai mult zonele rurale și orașele mici.

Mircea Dan Geoană

#29368

nu cea din Romeo și Julieta, ci aceea din zilele Revoluției, cu Ceaușescu și poporul...

Fără nicio viziune pentru scoaterea României din criză, Emil Boc și partidul său guvernează țara așa cum ar conduce un șoarece chior un TIR plin cu sticle de lapte și cornuri uscate.

Fiind incapabil să vadă dincolo de interesul propriu, fiecare nouă problemă economică sau socială îi ia prin surprindere și îi obligă să ia măsuri pripite și aberante, care dau naștere unor noi probleme economice și sociale și care provoacă iar panică în Palatul Victoria. Cu toate acestea, zi de zi, Emil Boc își pune masca zâmbitoare de avocat relaxat și iese în balcon pentru a ne anunța că totul este sub control, având grijă să dea vina pentru toate bâlbâielile oamenilor lui pe pensionarii de lux și pe profesorii nesimțiți vânduți „agenturilor” străine.

„Stați liniștiți”, ne spune el, „pensiile și salariile se pot plăti, ba chiar vă vom mai da 2 lei în plus la ele.” Asta în timp ce doamna Elena tocmai iese din magazin cu un nou set de perdele mov pentru geamurile noului minister primit cadou.

„Avem bani, avem soluții!”, ne mai anunță premierul, așteptând uralele auditoriului. Asta în timp ce domnul Funeriu le mai taie profesorilor încă 2 lei din salariul acela de „doi bani”, ca să le arate că nu se moare de foame chiar așa de ușor în țara lui Băsescu, dar zâmbetul acela e fals și nu mai păcălește pe nimeni.

Știm cu toții că Emil Boc a fost pus în funcția de premier ca să ne țină de vorbă, în timp ce băieții deștepți și fetele deștepte de la PDL ne lucrează la buzunare, doar că acum a început să cedeze nervos și o dă în bâlbe. Zâmbetul lui este tot mai mult un rictus, iar vorba lui meșteșugită este tot mai mult un turuit fără sfârșit, în accent neaoș de Cluj. Minciunile au prețul lor și își pun amprenta pe conștiința și psihicul omului.

Trebuie însă să fim miloși și să nu dăm în omul căzut la pământ, așa că voi încheia cu o vorbă bună: Felicitări, domnule Boc, pentru inventivitatea de care dați dovadă pentru a economisi banii din bugetul de stat!

Și ca să vedeți că noi, bihorenii, am înțeles această politică a curelei strânse, vă informez că nu avem nevoie de mașinile de poliție cu radarele performante, nedetectabile, pentru că în Bihor există un sistem natural prin care șoferii sunt determinați să conducă mai mult decât regulamentar: miile de gropi din carosabil. Așadar, infrastructura noastră de transport face complet inutil sistemul dumneavoastră performant.

Mircea Dan Geoană

#31988

Mulțumesc, doamna senator.

Urmează domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Corneliu Grosu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Cornel Popa

#32233

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta declarație am intitulat-o „Inventivitatea domnului Boc”.

## Stimați colegi,

De trei luni încoace, fiecare ieșire publică a premierului Boc mă face să retrăiesc faimoasa „scenă a balconului”. Nu,

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Corneliu Grosu, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Petru Filip.

Corneliu Grosu

#32671

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Mi-am intitulat intervenția mea de astăzi „La 20 de ani după evenimentele din județul Mureș din martie 1990”.

Mă simt obligat de poziția mea de senator de Mureș, dar, în același timp, și de amintirile puternice pe care încă le păstrez acelei perioade din viața Transilvaniei și, mai cu seamă, a întregului județ Mureș, și aduc în discuție în fața dumneavoastră acel martie însângerat al începutului de drum democratic al României postcomuniste.

O serie întreagă de dezbateri politice, manifestări artistice, lansări de documentare și filme, care promit, citez, „să facă lumină asupra evenimentelor din acel martie întunecat”, închei citatul, sunt derulate în această perioadă în Târgu Mureș. Diferite poziții, diferite unghiuri de vedere asupra vinovaților acelor violențe interetnice amenință acum să iasă la iveală.

Subiectul martie 1990 revine pe agenda diferitelor grupuri de interese în perioade sensibile pentru traiul împreună în aceste regiuni cu diversitate etnică accentuată.

Subiectul este folosit în agende electorale în momente sensibile, este reînviat pentru câștiguri facile electorale, care dăunează comunităților, distanțându-le, promovând ura etnică, creând clivaje între „noi” și „ei”. Se continuă astfel un proces de segregare, argumentându-se că doar în acest mod se pot salva tradițiile, istoria, limba și chiar apartenența religioasă.

Ambele comunități, și cea română, și cea maghiară, sunt puse față în față, antitetic, separate de interesele politice meschine, care aduc, prin discursul revanșard, mereu în prim-plan diferențele, conflictele.

Observate de cercetători, aceste manevre politice, suplimentate de un discurs care introduce subliminal ideea superiorității unei comunități față de cealaltă, indiferent care este acea comunitate, conduc, în timp, la segregarea acestor comunități, segregare cu valențe politice, culturale, economice și sociale.

Nu este prima dată când aduc în discuție, în plenul Senatului, problemele de natură etnică din Transilvania. Nu este prima dată când observ cum aceste probleme sunt accentuate de folosirea lor ca monedă electorală fie de București, fie de partide și grupuri politice locale. Pentru mine însă, evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș, continuate apoi de situațiile explozive din județele Harghita și Covasna, nu sunt legate în nicio formă de diferențierile dintre aceste comunități etnice, nu reflectă imposibilitatea acestor comunități de a trăi împreună, le discut într-un context mai larg al moștenirii comunismului, al contextului în care se află România în perioada imediat postrevoluționară, al frământărilor care cuprinseseră estul și centrul Europei și al unor utopii naționale și etnice revizioniste care au supraviețuit perioadei comuniste și care înflăcărau, la acea oră, discursurile unor partide de extremă dreapta, recent apărute pe scena politică est-europeană, îmbrăcate în mantia martirajului anticomunist.

Mircea Dan Geoană

#38223

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Petru Filip, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Petru Filip

#38479

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică pe care o voi susține în fața dumneavoastră am intitulat-o „Primarul, om politic sau administrator”.

Din punct de vedere politic, primarul este, fără discuție, figură marcantă la nivelul unei localități, ales prin vot direct de către cetățeni, în două tururi de scrutin, în baza unui program politic elaborat și susținut în campanie electorală. Mai mult decât atât, partidele, cel puțin o dată la patru ani, își susțin cu toată forța candidații la această demnitate, convinși că, cu cât au mai mulți primari în scaune, cu atât șansa de a controla politic o majoritate electorală locală crește.

Mai mult, prin legea alegerilor pentru Parlament, votul uninominal în alegeri depinde foarte mult de implicarea politică a acestora în campania electorală. Prin urmare, primarul este ales prin vot direct, în două tururi de scrutin, de către cetățeni, deci are aceeași reprezentare ca și președintele țării, este șeful executivului local, ca și prim-ministrul, iar răspunderea directă este ca cea a unui administrator de companie economică, gestionând bani publici.

În țările Uniunii Europene, și mă refer aici la cele cu democrații consolidate, primarul este un lider politic asumat politic de către partide, prin calitate personală și prin programe politice, și care, indiferent de pregătirea pe care o are, este protejat față de urmările angajării răspunderii administrative, și acest lucru este, de fapt, ca urmare a unei experiențe democratice.

Îmi pun întrebarea: care va mai putea fi motivația pentru care cineva să mai accepte, în mod conștient, să fie primar în România?

În România, ca primar, semnezi tot ce se produce ca document în primărie: de la tratate de înfrățire până la autorizații de vânzare în piețe și de la contracte de împrumut și parteneriat public-privat până la autorizații de construire sau repartizări de locuri în cimitir. Cu alte cuvinte, semnezi ca primarul.

Mai mult decât atât, răspunderea pentru semnătura primarului este directă și personală, chiar dacă semnătura sa este ultima după o lungă listă de alte semnături ale șefilor de departamente sau are în spate hotărâri ale „parlamentului local”, respectiv ale consiliului local.

Mircea Dan Geoană

#42100

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Șerban Constantin Valeca

#42365

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Cum se simt unii români în țara lor”.

În perioada de până în 1989, supărat, scârbit și neputincios, poporul se răzbuna pe conducerea de partid și de stat inventând tot felul de bancuri și de poante la adresa cuplului dictatorial.

Istoria pare să se repete, deoarece poporul – despre care le place atât de mult actualilor guvernanți să vorbească – a făcut din aceștia personaje ale unei mulțimi de glume.

Diferența este că acum toate acestea circulă cu o viteză și cu o adresabilitate mult mai mari decât în perioada ceaușistă, pe internet.

Nu voi sta acum să vă reproduc glumele care îi au drept personaje principale, pentru că mi-ar lua prea mult timp. Am primit totuși, zilele trecute, un mesaj de la un alegător, care făcea o prezentare foarte interesantă și reală a României din această perioadă, și cred că ar fi interesant ca cei care sunt astăzi, vremelnic, la putere să se uite puțin peste acest text și să încerce să răspundă la întrebările, de altfel legitime, pe care acesta le ridică: „România este o țară de poveste, o țară în care nimic nu este ceea ce pare a fi”.

- Ce zice mesajul?

- „La noi, în România:

- salariile cresc scăzând;

- pensiile sunt tot mai mari, fiind reduse;

- medicamentele gratuite trebuie cumpărate și plătim

- asistența medicală gratuită;

- la robinet apa caldă curge rece, iar apa potabilă nu e

- bună de băut;

- trăim în frig, plătind tot mai multă căldură;

- premierul știe întotdeauna ce vrea românul, fără să-l

- întrebe niciodată;

- poporul primește tot mai mult, iar numărul săracilor

- sporește în fiecare zi;

– cel mai performant guvern ales de Parlament este acela care tocmai fusese destituit pentru incompetență;

- salariile profesorilor au crescut cu 50% prin reducerea

- cu 15%;

– într-un singur an au fost create 200.000 de locuri de muncă și, ca urmare, numărul șomerilor a crescut cu 300.000;

Mircea Dan Geoană

#47523

## Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Marius Petre Nicoară

#47770

## Stimați colegi,

Declarația politică se numește „Case pentru specialiștii de la țară”.

Declarația politică pe care o susțin astăzi vine în sprijinul unei idei bune, dar reclamă modul românesc în care înțelegem s-o aplicăm. Mă refer la Programul „Renașterea satului românesc – 10 case pentru specialiști”, inițiat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului prin Agenția Națională pentru Locuințe.

Plecată dintr-o intenție lăudabilă, aceea de a aduce în sate și comune persoane specializate în domeniul în care este deficitară zona rurală, această inițiativă a doamnei ministru Udrea ține să se transforme într-o altă negociere între partidul de guvernământ și primăriile comunelor solicitante. Vorbesc despre deja cunoscutele tentative de intimidare a primarilor neafiliați politic sau a celor care nu fac parte din PDL, cu privire la nealocarea de fonduri sau la distribuirea banilor pentru bugetele locale, situații în care

s-au făcut discriminări, pe care eu însumi le-am mai semnalat chiar și de aici, de la Parlament.

Aud, mai nou, că și actualul program inițiat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este tot o formă de recompensare a primăriilor care „merită”, ceea ce nu poate fi decât o denaturare gravă a intenției inițiale. Aflăm chiar acum, cu surprindere, că acest program se va desfășura după regula „primul venit, primul servit”, adică fără reguli.

Eram curios, în aceeași idee, dacă acest program a luat naștere în urma unor studii serioase în domeniu, care să releve faptul că, odată ce au construite casele, acești specialiști pe diverse ramuri profesionale vor vrea să trăiască la țară. Spun asta gândindu-mă la lipsa drumurilor asfaltate sau a canalizării, la iluminatul stradal, care este un lux în multe localități, și la alte impedimente care fac dificil traiul la țară, altfel idilic, învăluit în poveștile bunicilor noștri, cum bine știm cu toții.

Preferința învățătorilor sau a medicilor debutanți pentru un sat sau o comună este un lucru lăudabil, acum va fi și de acum înainte, știindu-se că tinerii, în general, pleacă de la țară, indiferent de specializările pe care le au, însă nu vreau să pornesc de la premisa că gândim un proiect de „legare de glie” fără să facem posibilă viața acolo. Nu vreau să fiu negativist și să afirm că aceste fonduri puteau avea o altă destinație, o altă întrebuințare, ci, pur și simplu, susțin necesitatea aplicării acestui proiect așa cum a fost el mediatizat: de renaștere a satului românesc.

Mircea Dan Geoană

#50480

## Mulțumesc, domule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Dumitru Oprea

#50748

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi are titlul „Păstrarea cotei unice, vitală pentru ieșirea din criză”.

În ciuda unor semnale privind apropierea ieșirii României din criza economică, situația veniturilor la bugetul de stat rămâne, în continuare, presantă. Producția industrială, comerțul ori serviciile sunt departe de nivelul ultimilor ani de creștere, iar asta se reflectă în încasările de la Ministerul Finanțelor Publice.

Pe lângă această stare, a apărut nevoia susținerii unui număr tot mai mare de șomeri. În mod normal, Guvernul a încercat să taie din cheltuieli și să-și maximizeze veniturile. Presiunile sociale și politice crescânde îi fac însă tot mai mult pe unii să ceară măriri de taxe, adăugarea unora noi sau chiar renunțarea la cota unică de impozitare.

Evident, mai ales ultima dintre aceste idei vine din zona stângii. În vreme ce firmele încearcă din răsputeri să supraviețuiască, social-democrații vor ca ele să fie spoliate și de ultimele resurse. Statul ar trebui, astfel, să hăituiască orice companie eficientă, orice angajat calificat care câștigă peste medie. În plus, tocmai când Executivul se străduiește să-și eficientizeze colectările de impozite, renunțarea la cota unică ar duce la explozia evaziunii fiscale. Cei care propun acum impozitări socialiste progresive nu au nicio legătură cu realitatea, exprimă doar convingeri ideologice populiste, bazate pe calcule iluzorii. Ei nu țin cont de costurile birocratice ale unei asemenea măsuri, de indisciplina fiscală tradițională sau de afectarea atractivității pentru investițiile străine. Important este să conserve orice urmă a statului asistențial, vital pentru menținerea propriului electorat.

Tehnic și doctrinar, faptul că stânga perpetuează astfel de idei falimentare este o eroare. De 20 de ani constatăm pe propria piele că statul este un administrator catastrofal. Orice întreprinzător privat dorește reguli puține, clare și impozite mici, lucru care pare să nu aibă importanță pentru socialdemocrați. Ei vor un mamut birocratic a cărui incompetență managerială să fie acoperită cu biruri tot mai mari. Iată motivul pentru care cota unică le-a devenit un inamic absolut, însă pentru oricine are o gândire decentă menținerea premiselor pentru relansarea economică este vitală, iar parte dintre aceste premise înseamnă păstrarea cotei unice la un nivel cât mai scăzut. Pe de altă parte, desigur, problema încasărilor la buget rămâne. Pentru aceasta însă, este nevoie de administrare inteligentă și de eficientizarea instituțiilor statului, nu de mărirea lor.

Mircea Dan Geoană

#53993

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Florin Constantinescu

#54264

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică „Virusul Greciei a infectat și România”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Grecia a devenit oaia neagră a Uniunii Europene într-un timp extrem de scurt. Finanțele elene sunt într-o reală suferință. Uniunea Europeană caută remedii pentru a preveni o posibilă contaminare a întregii economii comunitare. România este condusă pe un drum asemănător de Guvernul Boc și o să vă explic de ce.

Modelul fiscal care a adus Grecia în pragul dezastrului – cheltuieli uriașe făcute pe datorie pentru salarii și pensii – seamănă izbitor cu ce se întâmplă în România începând cu 2007. Din 2007, în România asistăm la un exces în ceea ce privește numărul angajaților la stat, numărul bugetarilor depășind 1,5 milioane de persoane. În doi ani, România, cu

ajutorul „antibioticelor” date de Guvernul Boc – vă rog să observați ghilimelele de rigoare –, a reușit performanța să-și tripleze deficitul bugetar, pe care reușise să-l păstreze la numai 1,2% din PIB în 2005, deși a introdus cota unică.

Datoria publică s-a dublat în același timp. Așa se face că în anul 2010 România are de plătit rate și dobânzi de 42 de miliarde de lei, în vreme ce în 2008 achita doar 14,3 miliarde de lei.

Declarativ, guvernarea se laudă, de la simplul funcționar de ghișeu la ministru: situația din România este sub control, nu ne putem compara cu Grecia, pentru că ritmul de creștere a datoriei nu va continua.

Uitați, domnilor guvernanți, că România nu are capacitatea să facă proiecte în care să investească banii împrumutați. Uitați că statul plătește acești bani împrumutați pe pensii și salarii. Așa se explică de ce, într-un timp așa de scurt, ne-am îndatorat excesiv tocmai pentru a plăti aceste pensii și salarii. Împrumutul de la FMI se duce, în mare parte, tot în acest scop.

Permiteți-mi să fac o scurtă comparație între situațiile celor două țări: în Grecia, deficitul bugetar a crescut accelerat în ultimii ani, de la 2,9 din PIB în 2006, la 12,7% în 2009. În România, deficitul bugetar s-a triplat în numai doi ani, de la 2,5% în 2007, la 7,5% în 2009. În Grecia, majoritatea cheltuielilor publice s-a bazat pe supraestimarea creșterii economice și, implicit, a veniturilor bugetare. În România, de asemenea, s-a supraestimat creșterea veniturilor, iar decizia de creștere a pensiilor, în 2007, a majorat cheltuielile cu peste 10 miliarde de lei într-un an. În Grecia, pensiile necesită cheltuieli de circa 12,5% din PIB, în timp ce veniturile bugetare abia ajung la 32% din PIB. În România, salariile din sectorul public înseamnă circa 27% din totalul cheltuielilor bugetare. În Grecia, raportul dintre angajații din sistemul public și cel privat este de unu la trei. În România, numărul bugetarilor a crescut cu peste 200.000 în patru ani, în vreme ce cheltuielile cu salariile s-au dublat. De ani de zile, Grecia a acumulat o datorie imensă, estimată să ajungă la 125% din PIB în 2010.

Mircea Dan Geoană

#59112

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Dumitru Florian Staicu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Puiu Hașotti

#59342

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează „De la o vorbă celebră la alta”.

Primul Baron de Acton (1834–1902), istoric englez și remarcabil politician, membru al Camerei Comunelor, a spus o chestiune pe care mulți dintre dumneavoastră sigur o cunosc: „Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe în mod absolut”.

Dacă l-am invocat pe Lordul de Acton cu această maximă a lui, este întrucât morala intrinsecă a acestui citat pare a ilustra cât se poate de convingător ceea ce vedem că se întâmplă în clipa de față în viața politică românească, mai ales din perspectiva mișcărilor și a tendințelor de manifestare ale Partidului Democrat Liberal, care, nu mai este niciun secret, nu este și nici nu se străduiește a fi altceva decât un partid prezidențiabil, total subsumat – ca să nu spun obedient – intereselor actualului șef al statului. Aceasta este strategia partidului, eu o respect.

Respectând însă regulile jocului democratic și opțiunile personale ale fiecăruia – fie că este vorba de un individ, fie de un grup de indivizi aglutinați sub forma unui partid politic legal –, ar trebui să încuviințăm simplu și firesc că este treaba lui sau a lor cum și în ce fel se manifestă pe scena politică, cum și în ce fel se revendică de la o doctrină politică sau alta, și am făcut repetate referiri la această chestiune.

Suntem de acord, în ciuda atâtor imperfecțiuni, poate chiar aberații, suntem, așadar, un stat european democratic, în care Constituția și alte legi fundamentale garantează și protejează exprimarea opiniilor politice individuale și de grup, care, cel puțin teoretic, își propun propășirea națiunii și a țării. Putem rămâne oare impasibili în fața acțiunilor cât se poate de limpezi ale unui partid de a acapara, aproape până la sufocarea altor opțiuni, toate pârghiile esențiale de comandă și conducere din stat?

Partidul la care fac trimitere este, cum am mai spus, PDL. Prin voința electoratului, are puterea. Alarmant însă, prin voința și lucrarea liderilor săi, are tendința tot mai apăsată și tot mai asumată, fără nicio reținere, aș zice, în disprețul sfruntat față de ceilalți competitori politici și față de categoriile sociale pe care aceștia îi reprezintă, de a se instaura ca singură instanță politică validă și validată. Uitați-vă în stânga și în dreapta la cotidianul românesc social,

Mircea Dan Geoană

#64179

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Staicu, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează domnul senator Moga, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Dumitru Florian Staicu

#64411

## **Domnul Dumitru Florian Staicu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Un vot la întâmplare”.

Integritatea înseamnă cinste, probitate, incoruptibilitate și descrie acea calitate de a rămâne onest în orice situație. Integritatea este prima calitate cu care venim în fața românilor atunci când le cerem votul și le promitem că le vom reprezenta interesele, când facem declarații și judecăți de valoare în fața acestora sau prin intermediul presei.

Întrebarea este cum se numesc cei care numai în aparență dau dovadă de asemenea calități, iar când vine momentul să pună în practică declarațiile date cu atâta patos încurcă urnele sau probabil că nu fac diferența între culoarea bilelor. Asemenea caractere impresionante sunt greu de descris, însă este tot mai clar că trec printr-un proces complex numit „depersonalizarea parlamentarului”.

Este trist să văd că această epidemie s-a instalat în Senat și a devenit contagioasă, dar am speranța că există tratament, pentru că altfel virusul va trebui eradicat.

Este inadmisibil, în calitate de senator, să-ți fie frică să iei o decizie doar din teama că mai târziu ai putea păți și tu același lucru, dar mai grav de atât, discrepanța dintre declarații și votul propriu-zis demonstrează un înalt grad de ipocrizie.

Și devine inevitabil să nu-mi pun întrebarea: cum este posibil să se instaureze un asemenea sentiment de frică în rândul unor înalți demnitari? Să fie din teama că se va deschide „Cutia Pandorei”, ca să citez un coleg de-al nostru care astăzi are probleme? Sau există persoane care nu ar trebui deranjate, pentru că s-ar putea întoarce împotriva celor care și-au permis să exprime ceva?

Mă întreb dacă nu cumva restrângerea sferei de imunitate parlamentară a făcut mai mult rău decât bine, generând această frică față de anumite instituții ale statului. Este cu atât mai grav faptul că s-a ajuns în situația în care parlamentarii votează sub tutela unei anxietăți generate de faptul că s-ar putea crea un precedent periculos.

Consider că este de neacceptat o asemenea atitudine în Senatul României, iar ea nu va trece neobservată. Chiar dacă nu există repercusiuni imediate, această lipsă de personalitate își lasă amprenta în timp. Trebuie să vă gândiți foarte bine: ori ne limităm doar la activitatea legislativă, și atunci singura impunere este cea venită de la propriul partid și renunțăm la atitudini perverse, ori schimbăm procedurile actuale, care au dus la transformarea noastră în filtre situate între procuratură și judecătorie. Această alegere ne aparține.

Mircea Dan Geoană

#68834

Vă mulțumesc, domnule senator.

În continuare, are cuvântul domnul senator Nicolae Moga, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește ultimul înscris pe lista mea pentru declarații politice, domnul senator Liviu Titus Pașca.

Nicolae Moga

#69124

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Scutul antirachetă ne poate salva de amenințarea rachetelor iraniene”.

Cred că voi vrea și opinia fostului ministru Stănișoară, referitoare la această declarație politică, după ce o voi citi.

În urmă cu aproape două luni, vestea că România a acceptat să găzduiască un interceptor terestru de tip Standard Missile 3 producea o oarecare iritare la Moscova, dar dădea și un ascendent moral rușilor, care, astfel, puteau negocia cu americanii semnarea în curând, pe data de 8 aprilie, a noului tratat START.

Decizia istorică și totuși controversată, în opinia unora, de a amplasa elemente ale scutului antirachetă în România a venit atunci pe neașteptate, prin anunțul președintelui Băsescu din 4 februarie, preluat de mass-media cu un fel de neîncredere, dublând-o pe aceea ghicită și în vocea președintelui, ca și cum noi nici măcar nu am fi niște parteneri serioși de discuție ai SUA sau ai celorlalte țări membre NATO.

Desigur, vă amintiți că nu au lipsit speculațiile, că s-au pus cap la cap elemente anterioare acestui anunț, cum au fost: vizita lui Joseph Biden la noi, în toamnă, întâlnirile acestuia cu mai mulți oficiali români, discuțiile premergătoare etc. S-a spus că nu ne-am consultat cu țările partenere din NATO și am trezit reacții ușor neprietenoase.

Nu știu de ce, dar România este tratată de multe ori ca o echipă de fotbal de divizia C sau chiar de juniori, care doar se antrenează pentru un meci important, a cărui apariție continuă să întârzie. Norocul nostru este că, pe lângă anunțul președintelui țării, pe care nimeni nu părea să-l ia în serios la vremea aceea, nici măcar el însuși, vestea că vom juca și noi în „liga mare” a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat American P.J. Crowley, care a anunțat că amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă face parte din planul noii Administrații Obama, scopul fiind acela de a proteja trupele SUA și ale aliaților NATO împotriva amenințării cu rachete balistice din partea Iranului.

România începe să conteze pe planul geostrategic și asta este o notă bună pentru noi. Chiar și furiile președintelui american Barack Obama, surprinse de consilierii de la Casa Albă, față de încăpățânările președintelui rus Medvedev, au legătură cu noi. Este adevărat, poziția noastră geografică ne conferă acum un avantaj, care oricând, dacă nu suntem suficient de precauți, dar și suficient de îndrăzneți atunci când este cazul, se poate transforma în dezavantaj, însă de vineri SUA și Rusia au negociat, după mai mult de 14 convorbiri telefonice anterioare pe această temă, conform acelorași surse de la Casa Albă, citate de cele mai importante ziare americane, locul și detaliile semnării tratatului dintre cele două țări privind măsurile de reducere și limitare a armelor strategice ofensive, noul tratat START, cu o clauză care stabilește o legătură între sistemele ofensive și cele defensive.

Mircea Dan Geoană

#73521

Mulțumesc domnului senator. Îl invit pe domnul senator Liviu Titus Pașca, în încheierea declarațiilor politice de astăzi.

Liviu Titus Pașca

#73678

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „România, între subfinanțarea sistemului medical și exodul medicilor”.

Stimați colegi,

Fenomenul migrației personalului medical de specialitate, semnalat la finele lui 1990, dar accentuat îndeosebi după lărgirea Uniunii Europene din 2007, constituie un element din ce în ce mai important în cadrul politicilor sanitare la nivel european.

Se cunoaște faptul că exodul specialiștilor în domeniul sănătății este determinat, în primul rând, de dorința acestora de a-și îmbunătăți nivelul de trai, dar, în egală măsură, de a-și exercita profesia în condiții optime. Pe de altă parte, deși migrația personalului medical se înscrie în dinamica generală a schimbării și morbidității, care susține piața muncii în sectorul medical, nu putem ignora componenta politică a acestei problematici.

Referindu-mă concret la România, nu pot să nu-mi exprim îngrijorarea, în calitatea mea de medic, dar și de senator, în legătură cu ultimele date alarmante privind numărul medicilor

români specialiști care părăsesc țara fie pentru destinații europene, fie pentru SUA, Canada, Australia sau chiar China. Cauzele sunt cunoscute: stresul și lipsa de motivație ocupațională, iar consecințele acestui fenomen asupra sistemului sanitar românesc – și așa deteriorat și aflat în pragul de colaps din cauza subfinanțării – sunt ușor de prevăzut: deficitul de medici specialiști, care, potrivit unor date recente, se ridică, în prezent, la peste 2.000, lipsa de motivație a celor care rămân pentru a-și exercita profesia și, nu în ultimul rând, scăderea calității actului medical, în general.

De la an la an, România pierde tot mai mulți medici și, pe fondul crizei economice mondiale, cred că această situație este pe cale să se agraveze, dacă responsabilii politici nu se mobilizează pentru a analiza cu seriozitate impactul fenomenului asupra sănătății populației din țara noastră.

Stimați colegi,

Deși penuria de medici specialiști devine evidentă, iar autoritățile ne dau asigurări că situația nu este gravă, salariile medicilor din România continuă să fie de cel puțin 10 ori mai mici decât ale celor din țările occidentale. Și mai alarmant este faptul că pleacă medicii tineri, procentul celor cu vârste până la 35 de ani care părăsesc țara în fiecare an fiind între 10 și 20%.

Mircea Dan Geoană

#76461

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aș dori să dau citire numelor senatorilor care au prezentat în scris declarațiile politice pentru ședința noastră de astăzi:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori: Dorel Constantin Vasile Borza, Ioan Sbîrciu, Petru Bașa, Gabriel Mutu, Iulian Urban, Mircea Banias, Ion Bara și doamna senator Anca Daniela Boagiu;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori: Sorin Lazăr, Ion Rotaru, Adrian Țuțuianu, Gheorghe Pop, Gheorghe Marcu și Dan Voiculescu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori: Raymond Luca, Emilian Frâncu și Teodor Meleșcanu.

Dorel Constantin Vasile Borza

#77265

Declarația politică este intitulată „Miza pe investiții”.

Chiar dacă parcurgem încă un an de criză, perioadă în care, de obicei, investițiile se reduc simțitor, Guvernul Emil Boc a decis că ritmul acestor investiții trebuie să crească. A fost o promisiune mai veche a prim-ministrului, care a fost și va fi onorată.

Se știe că investițiile publice substanțiale au un rol foarte important în susținerea activității economice pe orizontală și, implicit, a locurilor de muncă. În 2009 și în 2010, Guvernul României a alocat cel mai mare procent din produsul intern brut pentru investiții din ultimii 20 de ani, în pofida restrângerilor de cheltuieli și a activității private.

Premisa care a stat la baza acestui demers a fost cât se poate de realistă și corectă, totodată, respectiv, pe fondul căderii comenzilor în mediul privat, Guvernul a intervenit prin investiții în infrastructură, dar și în alte domenii, cu scopul precis al relansării economice. Sigur că aceste investiții implică unele costuri, implică restrângerea unor cheltuieli sau, mai popular spus, strângerea curelei, dar pe termen mediu și lung se vor vedea beneficiile majore ale unei astfel de strategii, o strategie care va scoate România din criză, primele efecte urmând să poată fi observate la finele acestui an.

Nu vreau să insist aici cu realizările din 2009, ele s-au mai spus: 42 de kilometri de autostradă, Centura Ploieștiului, Centura Timișoarei etc. Vreau să spun că multe lucrări din infrastructură vor continua, iar altele vor fi demarate în acest an.

Ca senator de Timiș, nu pot decât să remarc că o mare parte a acestor lucrări de investiții se vor derula în județul pe care-l reprezint, iar acest lucru se întâmplă după ani de zile în care Timișul a fost debranșat aproape în totalitate de la lucrări de infrastructură.

Astfel, vor continua lucrările la autostrada Arad – Timișoara și vor fi demarate lucrările de execuție la tronsoanele de autostradă Timișoara – Lugoj, Nădlac – Arad și, posibil, Lugoj – Deva.

În acest an se vor finaliza lucrările de reabilitare a drumului național Lugoj – Caransebeș – Turnu Severin. La acest drum se lucrează de peste șase ani, dar abia anul trecut s-au înregistrat progrese reale.

Ioan Sbîrciu

#80166

Declarația politică se intitulează „Dezvoltarea capitalului uman, în contextul noii societăți”.

Formarea și dezvoltarea resurselor umane reprezintă dimensiunea primordială în care societățile democratice trebuie să investească conform noilor provocări. Educația transmite valoarea și personalitatea omului prin actul finit pe care îl oferă societății, tradus în efortul său de a susține evoluția bunului mers al acesteia.

Valoarea resurselor umane se cuantifică prin prisma valorii de întrebuințare cu rol decisiv în procesul muncii. Sistemul care are rolul hotărâtor în formarea resurselor umane este sistemul de învățământ, și aici fac referire la sistemul de învățământ universitar.

Dezvoltarea și implementarea unui sistem eficient pentru calificare în învățământul superior, un sistem în care domeniile de specialitate sunt corelate direct cu cerințele reale și dinamice ale pieței forței de muncă, reprezintă scenariul de succes prin care universitățile pot contribui la dezvoltarea capitalului uman.

Investiția statului pentru crearea unei game variate de specialiști, în funcție de nevoile reale de pe piața forței de muncă, asigură, pe de o parte, un domeniu de activitate real după terminarea studiilor universitare și, pe de altă parte, o investiție recuperată, prin acoperirea posturilor cu persoane pregătite profesional.

Problema majoră, pe care o cunoaștem cu toții, este dificultatea cu care se confruntă tinerii, în urma absolvirii unei facultăți, în căutarea unui loc de muncă. Colaborarea dintre lumea academică și mediul de afaceri necesită o analiză mult mai atentă, care să contureze noi linii de acțiune.

Momentele de recesiune economică sunt cele care semnalează cele mai mari dificultăți pentru absolvenții care sunt în căutarea unui loc de muncă și companiile angajatoare sunt supuse unei presiuni competitive mult mai mari. Necesitatea economică și socială a colaborării dintre universități și lumea afacerilor devine o prioritate.

Trecem prin cea mai mare criză de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu rate ridicate ale șomajului în toată Europa.

Calitatea diplomelor sau expectanțele sectorului privat sunt o problemă?

Petru Bașa

#82981

Declarația politică este intitulată „Școala românească, încotro? Consumul de droguri și alcool în școli, un fenomen alarmant”.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Nu voi vorbi astăzi despre calitatea actului educațional, care în multe situații, din păcate, lasă de dorit, nici despre programa școlară, ce ar trebui în multe locuri îmbunătățită, nici de apariția partidelor politice în manualul de matematică, nici măcar despre noua lege a educației, aflată în dezbaterea publică.

Voi vorbi, dragi colegi, despre probleme mult mai grave ale sistemului educațional, probleme cărora doar recunoscând că există le putem găsi soluționare. Este vorba, dragi colegi, despre problema consumului de alcool și droguri în școală, și aceasta și după cazul elevului dus în comă alcoolică la spital, direct de la școală, caz petrecut săptămâna trecută și intens mediatizat.

Conform unor statistici date publicității, 4% din elevii României, adică 14.000, au testat cel puțin o dată droguri, și asta la școală. Puțini, ar spune matematicienii, într-o analiză a proporționalității. Foarte, foarte mulți, din punctul nostru de vedere și al părinților, care își trimit copiii la școală să învețe, nu să se drogheze.

Din păcate, un efect al globalizării și al democrației prost înțelese este consumul de droguri. Alarmant este faptul că cei care folosesc droguri își schimbă gândirea, comportamentul și simțurile. Studiile arată că în 4 ani consumul de droguri s-a dublat în școli, mai ales în rândul populației școlare de 15-16 ani.

Pe primul loc în topul drogurilor consumate de elevi se află marijuana, urmată îndeaproape de ecstasy și de amfetamine, arată studiile. Sunt droguri cu efecte devastatoare asupra sănătății tinerei generații.

În spiritul teribilismului care uneori îi caracterizează, tinerii sunt atrași de senzațiile euforice oferite de acestea, ignorând pericolele la care sunt supuși.

Ați spune, probabil, dragi colegi, să nu le mai dea părinții bani pentru a-și cumpăra droguri. Din păcate, studiile relevă că majorității tinerilor, cel puțin în prima fază, până se instalează dependența, le-au fost oferite droguri gratuit.

Gabriel Mutu

#88457

Declarația politică se intitulează „Despre tergiversare în politica românească”.

Declarația mea politică din această săptămână are în vedere un subiect care, la prima vedere, poate părea că este secundar. Din păcate, această chestiune afectează de foarte multe ori subiectele principale. Așadar, am ales să vorbesc despre problema tergiversării în politica românească.

Tergiversarea este un fel de a face sau, mai bine spus, de a nu face politică, în sensul de programe, politici publice sau, pur și simplu, de a identifica probleme.

Faptul că tergiversarea este o constantă a politicii românești reiese cel mai bine din refuzul aproape obsesiv cu care ne opunem schimbărilor și, de foarte multe ori, doar de dragul opoziției. Altfel spus, preferăm să ne constituim într-un monolit care refuză orice fel de șlefuire, doar pentru că nu suntem pregătiți să facem față provocărilor pe care le implică, inevitabil, schimbarea.

Un citat spune că tergiversarea reprezintă arta de a ține pasul cu ziua de ieri. Din păcate, asta ne caracterizează cel mai bine în ultimii 20 de ani, pentru că așa am înțeles noi că trebuie acționat în spațiul public: prin tergiversare și prin alterarea principiilor sau a ideilor care ne determină să întreprindem ceva. Dar despre alterare rămâne să discutăm cu altă ocazie.

Vă rog să vă amintiți, stimați colegi, cât de mult a tergiversat clasa politică românească o problemă precum cea a condamnării oficiale a regimului comunist, cât de mult au tergiversat oamenii politici adoptarea unui nou sistem electoral, deși ei înșiși se plângeau de minusurile sistemului pe liste. Așadar, în momente-cheie am preferat amânarea acțiunii.

Din nefericire, văd cum opoziția de astăzi este una care construiește, în primul rând, în baza principiului tergiversării. Opoziția este făcută de dragul de a fi făcută. Este făcută doar de imagine, doar din dorința de a atrage capital de simpatie. Lipsa de conținut, poate, vine, de cele mai multe ori, din imaginea prost înțeleasă asupra conceptului de opoziție.

Atât Partidul Social Democrat, cât și Partidul Național Liberal înțeleg că a te afla în opoziție înseamnă a te dezbăra de orice fel de responsabilitate. Din păcate, stimați colegi, mă simt nevoit să vă reamintesc faptul că și dumneavoastră aveți responsabilitatea voturilor cetățenilor care v-au mandatat să îi reprezentanți în Parlament.

Iulian Urban

#93068

Declarația politică este intitulată „Adevărata față a corupției din justiție – statul cosanguin”.

Te ia cu dureri de cap când vezi ce îmbârligături ies la iveală: X e în subordinea lui Y, a cărui nevastă e șefa lui X, dar, totodată, cumnatul lui X este naș de cununie pentru senatorul Z, care controlează comisia ce-l validează pe Y. Am ajuns un fel de stat cosanguin, PCR-ul era mizilic pe lângă ce-i acum: familii și relații în conducerea statului, familii și relații în justiție, familii și relații în poliție, familii și relații în gestionarea fondurilor europene, familii și relații în conducerea universităților, familii și relații în sport, familii și relații în medicină... Țara cu cel mai mare număr de cizmari pe cap de locuitor.

Și în magistratură grâul se alege greu de neghină, iar lupta nu e ușoară... Totuși să nu-i mai condamnăm în masă pe judecători, ca data trecută, și să avem discernământ când vorbim de magistrați, să îi sprijinim pe cei – și sunt cu sutele – care încearcă să înlăture clica asta pe care o moștenim de 20 de ani. Fără acest sprijin ei nu vor putea face nimic și, dacă ei nu fac nimic, noi vom rămâne spectatori frustrați la o piesă cu scenariul previzibil.

Avem nevoie de un stat de drept, avem nevoie de o justiție corectă, independentă și imună față de actele politicienilor, pentru a garanta statul de drept, dar cum să fie asta posibil când unii procurori sunt loviți de megaconflicte de interese, fiind doar apendice ai puterii politice, și nu agenți

independenți ai statului, ocupându-se doar cu procese mici și ușoare, ca să dea bine la statistică, cu înscenări de dosare la nivel înalt și, din când în când, cu sacrificarea în public a propriilor corupți, ca dovadă falsă a instrumentării dreptății în fața prostimii?

Marea corupție în justiția română se numește șantajul și intimidarea judecătorilor de către politicieni aflați la putere, și nu mita, așa cum e ea redată la TV. Pune-te, domnule, în pielea unui judecător, vulnerabilitatea ta în fața politicienilor ar fi totală. Ca om, nu poți să trăiești fără să vorbești și, dacă vorbești, ești înregistrat și, dacă ești înregistrat, poți fi șantajat indiferent ce spui.

Anca Daniela Boagiu

#97249

Declarația politică se intitulează „Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să își asume responsabilitatea curățirii sistemului judiciar”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

La momentul aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană, am convenit împreună cu oficialii europeni acel Mecanism de cooperare și verificare, cu patru obiective clare în domeniul reformei în justiție. Primul dintre acele obiective era, și a rămas încă, chiar dacă cei trei ani prevăzuți inițial au trecut, asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Așa cum arată și raportul Comisiei Europene, publicat pe 23 martie, așa cum poate vedea întreaga opinie publică, CSM se limitează la „studii provizorii”, „proiecte-pilot”, evitând să ia acele măsuri radicale care ar duce la curățarea sistemului de acele personaje tributare unor mentalități din trecut sau parte a unor rețele ilegale.

Puși acum în fața unor argumente care pun la îndoială capacitatea unor magistrați de a lua decizii fundamentate, cei de la CSM se fac că anchetează, ignorând protestul acelor magistrați care nu vor să fie asociați cu imaginea unei justiții arbitrare, corupte. Ce încredere în justiție să aibă cetățenii dacă judecători aflați sub urmărire penală dau în continuare decizii asupra ce e drept sau nu?

Vorbim de reforma în justiție de atâția ani, dar, atâta timp cât instituția care ar trebui să vegheze la îndeplinirea acestei reforme preferă să bage gunoiul sub preș, nu vom avea rezultatele necesare pentru a nu mai fi sub monitorizarea UE.

## Doamnelor și domnilor,

Cazul Voicu pune în lumină, pe de o parte, activitatea DNA, ca instituție care își îndeplinește cu consecvență misiunea, dar și punctele slabe ale unui sistem judiciar încă tributar relațiilor clientelare. Sper ca decizia de mâine de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ciuda controverselor referitoare la poziția anti-DNA a judecătoarei în cauză, să fie începutul unei asanări a sistemului judiciar. Nu aș vrea să cred că șicanele domnului Voicu vor influența decizia ICCJ. Domnul senator contestă un vot în plenul Senatului, plen de la care el a lipsit practic nemotivat, neprezentând niciun fel de documente justificative sau necerând amânare.

Mircea Marius Banias

#99971

Declarația politică este intitulată „Operațiunea ATALANTA – un succes al forțelor navale UE”.

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la una dintre operațiunile militare ale Uniunii Europene, denumită ATALANTA.

În perioada 23–24 martie 2010, la Bruxelles, a avut loc Reuniunea comună a comisiilor Adunării Uniunii Europei Occidentale (UEO) cu Consiliul permanent al UEO și Comitetul politic și de securitate al Uniunii Europene. România, în calitatea de membră a Comisiei pentru apărare din cadrul Adunării UEO, a fost reprezentată la reuniune de o delegație formată din 4 deputați și un senator. În cadrul reuniunii s-a subliniat importanța pe care o are operațiunea ATALANTA pentru securitatea transportului maritim din zona Golfului Aden, dar și succesul de care aceasta se bucură până în prezent.

ATALANTA este prima operațiune navală a Uniunii Europene și se desfășoară în cadrul Politicii Europene de Securitate și Apărare (PESA). Desfășurată de forțele navale ale Uniunii (EUNAVFOR) pe coasta Somaliei, aceasta are drept scop combaterea pirateriei, un fenomen care a luat amploare, ajungând în 2009 la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, conform Biroului Maritim Internațional. Chiar Ministerul Afacerilor Externe din România avertiza în luna ianuarie a

acestui an asupra pericolului din Somalia și sfătuia cetățenii români să evite zona respectivă.

În prezent, Uniunea Europeană desfășoară 14 misiuni civile și militare, pe 3 continente. Au loc operațiuni pe coasta Somaliei (ATALANTA), pe teritoriul Bosniei și Herțegovina (Althea), în Georgia (EUMM), Afganistan (EUPOL), în Irak (Eujust LEX), în teritoriile palestiniene (EUPOL) și în Haiti (Euco). Aceste misiuni urmăresc, în principal, combaterea terorismului, împiedicarea răspândirii armelor nucleare și de distrugere în masă, menținerea securității maritime. În acest scop, Uniunea Europeană cooperează cu organizații precum NATO, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Uniunea Africană.

## Doamnelor și domnilor,

Ion Bara

#105715

Declarația politică se intitulează „Legea educației – interesul național prevalează față de interesul grupurilor”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum bine știm cu toții, proiectul de lege privind educația națională a fost discutat și avizat de Guvern, într-o primă lectură, și acum este prezentat în dezbatere publică.

Exceptând amprenta lăsată asupra educației de către Andrei Marga și Mircea Miclea, celelalte metamorfoze aduse educației au fost o înșiruire de cârpeli, care ignorau ceea ce este, evident, cel mai important: elevul, elevul român, care se plasează, în urma evaluărilor făcute la nivelul Uniunii Europene și a celor de pe plan internațional, pe ultimele locuri.

Este foarte important să nu uităm în toată dezbaterea faptul că toate măsurile prezentate în acest proiect au o fundamentare foarte solidă. În ce altă reformă a ultimilor ani au fost elaborate strategii educaționale pe baze statistice la zi, pe o varietate de rapoarte atât asupra sistemului național, cât și asupra tendințelor în educația la nivel internațional, cu implicări ale unor instituții de prestigiu? De asemenea, gândirea este sistemică, astfel încât, pe de o parte, să nu avem rupturi în interiorul sistemului, iar, pe de altă parte, abordările celorlalte reforme să nu fie ignorate complet, astfel că proiectul păstrează aspecte importante din Legea Miclea.

Nu în ultimul rând, legea recuperează un mare handicap de care ne-am cramponat în toți acești ani și implică activ, din punctul nostru de vedere, toate forțele de care țara poate beneficia pe termen lung pentru a putea progresa educațional, și mă refer aici la tineretul minorităților. În spiritul legii prezentate, așadar, diversitatea este o sursă a progresului.

De reținut că schimbările majore din noul proiect, care vizează evaluarea, sunt gândite într-o evidentă corelare cu conținuturile curriculare.

Toate discuțiile cu părinții, cu reprezentanții elevilor converg către implicarea societății civile în deciziile școlii și, în sfârșit, resursa umană.

Această propunere nu trebuie privită ca o reformă radicală, ci mai degrabă ca pe o normalitate de care sistemul are nevoie pentru a se alinia cerințelor europene, iar măsurile sunt echilibrate și cu bătaie pe termen lung. Societatea în

Sorin Constantin Lazăr

#110057

Declarația politică este intitulată „Moțiuni care vor să scoată Guvernul din amorțeală”.

1.500 de profesori din toată țara au întâmpinat cu proteste vehemente recenta ședință a Guvernului de la Iași. Dascălii s-au plâns că veniturile le-au scăzut continuu de când Cabinetul Boc se află în fruntea țării. În campania electorală, PDL promitea majorări salariale de 50%, pentru ca acum să nu găsească bani nici măcar pentru a acoperi salariile inițiale ale profesorilor.

Dar nu numai oamenii de la catedră au protestat împotriva guvernanților. Sindicatele din administrație, sănătate, transporturi etc. și-au exprimat, la Iași, nemulțumirile în legătură cu politica dusă de Guvernul PDL–UDMR. În ultimul an mai ales, condițiile de viață și de muncă ale bugetarilor s-au deteriorat într-un mod îngrijorător.

Nici mediul privat nu o duce mai bine. Dimpotrivă, dacă ne raportăm doar la situația din județul Iași, numai în prima lună a anului 2010 numărul firmelor care și-au suspendat activitatea a crescut de aproape 20 de ori față de aceeași perioadă a anului trecut. Fenomenul este cauzat de înrăutățirea contextului economic, dar și pentru că s-a renunțat la impozitarea microîntreprinderilor în funcție de cifra de afaceri. La fel de grav este și faptul că, în aceeași perioadă de timp, consemnăm o reducere cu 25% a numărului firmelor înregistrate în întreg județul Iași.

Cu toate acestea, se pare că nimic nu-i împiedică pe guvernanți să anunțe, în fiecare zi, că România a ieșit din criză și că în 2010 vom înregistra chiar o creștere economică de 1,3%!

Tocmai pentru a aduce la cunoștința Cabinetului Boc adevărata situație economică din țara noastră, care devine pe zi ce trece tot mai gravă, PSD a deschis sezonul moțiunilor. Scopul acestora este de a-i scoate pe guvernanți din amorțeala de primăvară, dar și din iluziile frumoase pe care și le-au construit, în totală contradicție cu realitatea care ne înconjoară. Minciunile nu pot guverna România!

Prima dintre moțiuni a fost îndreptată împotriva ministrului muncii, familiei și protecției sociale Mihai Șeitan. Documentul s-a intitulat „Șeitan, un tsunami PDL care înghite salariile, pensiile și locurile de muncă ale românilor”. Fără nicio îndoială, de când a devenit ministru, Șeitan a adus prejudicii financiare și morale bugetarilor, pensionarilor, șomerilor și copiilor care primesc alocații de stat. Mai mult, aplicarea Legii salarizării unitare va duce la reducerea continuă și drastică a veniturilor bugetarilor și, mai grav, Proiectul legii pensiilor urmărește reducerea valorii punctului de pensie sub 45% din salariul mediu brut pe economie. De asemenea, interzicerea cumulului pensiei cu salariul este o prevedere care contravine dreptului constituțional la muncă. Concluzia: Mihai Șeitan nu mai merită demnitatea de ministru, oricât de mult va strânge PDL rândurile în jurul lui.

Ion Rotaru

#113568

Declarația politică se intitulează „Legea învățământului – legea orgoliilor (de ministru)”.

Faptul că un proaspăt ministru are inițiative și dorește îmbunătățirea sistemului pe care îl păstorește nu este deloc condamnabil, ci dimpotrivă. Am salutat și salut fiecare inițiativă a miniștrilor care au adus schimbări necesare și pozitive, dar stau și mă întreb de ce o altă lege a învățământului și, mai ales, ce aduce ea benefic sistemului de învățământ și beneficiarilor direcți ai săi, copiii noștri.

Îmi pun această întrebare atât în calitate de parlamentar, dar și de părinte preocupat de viitorul copilului său.

De-a lungul a 20 de ani de democrație, educația a fost, cred, cel mai reformat domeniu, fiecare ministru aducând cu sine o nouă lege, care, de fiecare dată, s-a vrut revoluționară și ultima! O testare a orgoliilor nu numai inutilă, dar și păguboasă, generații întregi de copii devenind astfel generații experimentale.

Ne plângem că a scăzut drastic calitatea învățământului și că tinerii noștri sunt debusolați, neîncrezători, iar, în același timp, din ce în ce mai des, se aude: „Pe vremea mea, școala era școală!”

Școala românească scoate azi pe bandă generații pentru care schimbarea a devenit un mod de viață. Adăugată la situația generală a țării, aceste generații nu mai știu ce este aceea stabilitate și nu mai cred în statutul lor viitor.

Cadrele didactice se plâng de aceste schimbări, acuză sistemul, părinții sunt revoltați, copiii se plâng de programa stufoasă și fără acoperire practică și devin, totodată, complet dezinteresați de instruire.

Așadar, consider că, înainte ca oricine să propună alte și alte schimbări în învățământ, oricât ar fi ele presupus benefice, este bine să reflectăm cât anume este interes și cât anume este orgoliu sau schimbare de dragul schimbării într-un domeniu atât de delicat și care are în sarcină pregătirea viitorului României.

Actualul proiect al legii educației naționale reprezintă, de fapt, Codul educației elaborat de MECI în anul 2009, pe care Guvernul Boc și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului și pe a cărui structură s-au operat modificări.

Adrian Țuțuianu

#117968

Declarația politică este intitulată „Funeriu n-a văzut profesori morți de foame. Nici noi ministru mai incompetent”. Stimați colegi,

Învățământul românesc este supus, în aceste momente, unui experiment extrem de dureros pentru dascăli, elevi și părinți, deopotrivă. Autorul „capodoperei” este chitit să dărâme fără remușcare tot ce s-a construit bun până acum și să-și pună îndoielnica amprentă pe domeniul educației.

Daniel Funeriu, căci despre el este vorba, s-a trezit ministru peste noapte, numire la care, totuși, spera, după travaliul politic prin care a trecut în campania electorală. Vă mai aduceți, desigur, aminte de expunerea amănunțită, curat științifică, pe baza căreia domnul Funeriu măsura viteza pumnului prezidențial și o calcula în raport de pixelii albaștri. Toate ironiile, meritate, la care a fost supus nu au contat pentru domnul Funeriu, care le-a îndurat cu stoicism, sperând că va veni și binecuvântata răsplată, răsplată concretizată prin numirea cu dedicație în fruntea educației. Nu s-a ținut cont de competențe și reputație în domeniu, dar aproape că aceste „amănunte” nu mai contau, cât timp o bună parte din echipa numită la Palatul Victoria este o adunătură de incompetenți cinici, în cea mai mare parte reșapată.

Domnul Funeriu nu avea nicio jenă atunci când susținea enormitățile referitoare la pixeli și pumni, cum nici acum, când a reușit să împingă învățământul în faliment și pe profesori în pragul disperării, nu pare să fie străbătut de nici cel mai mic sentiment de rușine sau de remușcare.

Pe scurt, reforma domnului Funeriu sună cam așa: sunt profesori care au dat statul în judecată, au câștigat și au primit salarii mărite cu 33%, alții au prins mărirea de 17%, alții le-au cumulat, ajungând la o mărire de salariu de 50%. Pentru unii, ministerul nu vrea să dea bani nici măcar pentru creșterea de 17%, iar cei care au primit 33% vor putea constata că li se vor micșora salariile viitoare... Simplu ca bună ziua! Iar schimbările nu se opresc aici. Onor ministrul gândește un proiect haotic și dezarticulat, care îi va zăpăci total pe dascăli, elevi și părinți. Desființări de școli, programe date peste cap, profesori aflați în pericolul de a rămâne fără loc de muncă, elevi abandonați, părinți exasperați – așa sună „reforma Funeriu”.

Gheorghe Pop

#121754

Declarația politică se intitulează „Rememorarea promisiunilor făcute greviștilor din sistemul de învățământ”. Stimați colegi,

Anul trecut, în campania de la alegerile prezidențiale, domnul prim-ministru Emil Boc le promitea greviștilor din sistemul de învățământ o schimbare radicală în bine a condițiilor în care aceștia își vor desfășura activitatea.

Promisiunile veneau spre finalul celei mai lungi și mai grave crize a învățământului românesc – toamna anului 2008 și primăvara anului 2009 –, după nenumărate zile de tăcere, după altele de bâlbe, după multă abureală și, desigur, numai după ce s-a auzit zgomotul pumnului prezidențial în masa de la Cotroceni.

Profesorii au crezut, și-au impus să creadă, că măcar de acea dată Guvernul nu minte, că îi pasă de lefurile de mizerie ale cadrelor didactice, de statutul acestora, de dorința lor de a pretinde să trăiască civilizat. N-a fost să fie însă.

Măririle salariale sunt o dulce poveste, pe lângă multe alte promisiuni ale portocaliilor. Iată însă că jocul acesta al promisiunilor fără acoperire făcute sub imperiul neputinței și al incompetenței, după rețeta – singură, de altfel – cunoscută „Să te faci frate cu dracul până treci puntea!”, nu mai poate continua.

Învățământul românesc este în pragul unei crize fără precedent: în unele orașe personalul din acest domeniu a ieșit deja în stradă, în altele se pregătesc de grevă în zilele următoare, nemulțumiți de diminuarea sau neplata salariilor, de numărul mare de disponibilizări din toamnă... și lista nemulțumirilor ar putea continua.

Dacă cei răspunzători nu vor găsi nicio soluție pentru a rezolva situația din educație, pe 22 aprilie profesorii sunt deciși să declanșeze greva generală și se va ajunge la înghețarea anului școlar, deoarece s-au săturat ca domnul prim-ministru să le tot spună: „Greva profesorilor nu este o soluție în învățământ în momentul de față.” (5 mai 2009)

Firește, domnule Boc, greva profesorilor nu este o soluție, dar ați uitat să precizați că, de fapt, pentru dumneavoastră nu este o soluție. Pentru dascăli însă, se pare că este singura soluție pentru ca Guvernul României să respecte legea.

Gheorghe Marcu

#124417

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Politici fiscale pentru ieșirea din criză” din două motive: primul este acela că acesta a fost și titlul ales sugestiv pentru conferința de anul acesta de la Bruxelles, care a avut loc la începutul lunii martie și care a reunit, la fel ca de obicei, experți în materie de fiscalitate, politicieni și alte categorii sociale interesate din întreaga lume; al doilea motiv este acela că împărtășesc, se pare, la fel ca și comisarul european pe probleme de fiscalitate și uniune vamală Algirdas Šemeta, opinia că fără cooperare între state nu se pot înlătura hibele actualelor sisteme fiscale și nu putem accede la piața unică, eliminarea dublei taxări și a discriminărilor în materie de fiscalitate, trei dintre dezideratele majore ale Uniunii Europene.

Din foarte multe puncte de vedere, gradul de sofisticare fiscală, cu rezultate notabile însă, dintr-o țară este direct proporțional cu gradul de maturitate al economiei acelei țări. În țara noastră, în pofida cotei unice de impozitare și a cotei standard de TVA, apreciate la început de oamenii de afaceri, frecvența modificărilor legislative, ineficiența reglementărilor interne și birocrația extremă, care acționează ca o frână din partea aparatului administrativ, nu fac din noi un partener viabil pentru cerințele mediului de afaceri.

În privința fraudelor fiscale și a evaziunii fiscale, acești doi „demoni” cu care se confruntă majoritatea bugetelor mondiale, nu ne încălzește cu nimic faptul că statul nostru, actualii guvernanți sunt neputincioși, ca și alții, în fața acestui fenomen de amploare.

Colectarea taxelor și a impozitelor, apăsarea tot pe umerii celor nevoiași a unei poveri fiscale imperturbabile și implacabile precum destinul nu scutesc cu nimic statul nostru de sarcina principală, aceea de a identifica mascarea unor activități la limita legalității, frauda fiscală majoră, evaziunea, care, dacă ar fi descoperită și descurajată la timp, ar aduce la bugetul văduv miliarde de euro.

Este normal să se îngrijoreze întreaga comunitate europeană, într-o perioadă de criză economică fără precedent, și să constate că, fără o politică de punere în comun de mijloace și de informații, fără o creștere economică sustenabilă, bazată pe o dezvoltare a competitivității la nivel global, cu politici de mediu adecvate și cu schimbarea politicii de taxe, nu ne așteaptă vremuri prea bune, ba chiar am putea spune că vom asista la falimentul generalizat.

Dan Voiculescu

#127711

Declarația politică este intitulată „Politica sufocă educația”.

Noul proiect al legii educației este doar ultimul episod dintr-un șir de experimente ambițioase pe formă, dar lipsite de coerență și substanță. În ultimii 20 de ani, aproape fiecare ministru al educației a încercat să-și lege numele de o amplă acțiune reformatoare, însă, în afară de modificările privind examenul de admitere la liceu și bacalaureatul, care mai

curând i-au bulversat pe elevi, nu s-a înregistrat nicio evoluție semnificativă.

Din contră, instituțiile de învățământ românesc sunt mereu pe ultimele locuri la nivel european, baza materială este precară, programele școlare sunt, de regulă, inadecvate, iar profesorii sunt umiliți, astfel încât, după 20 de ani de pseudoreforme, sistemul național de educație este în colaps.

Cauza acestui eșec este mereu aceeași: miza politică primează întotdeauna. Proiectele de reformare sunt elaborate de politicieni pentru politicieni, și nu de către specialiști, împreună cu reprezentanții profesorilor și ai elevilor. Astfel, sistemul național de educație, în loc să devină o prioritate națională, a fost transformat într-un banal instrument politic.

Daniel Petru Funeriu, actualul ministru al educației, cercetării, tineretului și sportului, propune, în aceste zile, încă un proiect de reformare autist, elaborat de minister fără a se fi consultat cu reprezentanții cadrelor didactice, iar dezbaterea publică asupra proiectului de lege, redusă arbitrar de ministrul Funeriu la doar două săptămâni, reprezintă doar un exercițiu de imagine și, cel mult, o diversiune menită a-i face pe profesori să mai uite de revendicările salariale legitime.

Personal, consider că, după 20 de ani de retorică seacă, politicienii ar trebui să se abțină să mai dea indicații și să reziste tentației de a participa la dezbateri în care doar să constate mirați că sistemul nu funcționează, fără să își asume imensa responsabilitate.

Cel mai recent exemplu este al președintelui Băsescu, care afirmă, grav, că nicio universitate românească nu este în primele 500 din lume, dar nu observă că, în cei peste 5 ani de mandat, nu a avut nicio contribuție concretă la eficientizarea educației românești. De 20 de ani, politicienii doar vorbesc despre reformă. Cred că a venit timpul să tacă.

Raymond Luca

#130455

Declarația politică se intitulează „Funeriu și elitele”. Probabil că pentru mulți dintre cetățenii de bună-credință ai României vestea numirii domnului Daniel Funeriu în funcția de ministru al educației a fost însoțită de speranța că, în sfârșit, sistemul de învățământ din țara noastră va ieși din impasul în care se află de atâta amar de vreme.

Școlit în afara țării, cu rezultate deosebite și cu un CV impresionant, domnul Funeriu promitea – cel puțin prin experiența sa occidentală – să faciliteze integrarea profesională a tinerilor întorși de la studiile din străinătate sau, de ce nu?, a cetățenilor români din diaspora care aleg să revină în locurile natale.

Este bine cunoscut faptul că, de multe ori, birocrația de pe piața muncii din România, dar și legislația precară în domeniu, cauzează mari dificultăți la angajare pentru cei care revin în țară cu intenția lăudabilă de a aplica aici tot ce au învățat în afară.

Domnul Funeriu știe prea bine ce înseamnă să fi studiat și trăit în străinătate și cum este revenirea în țară. Tocmai de aceea e de așteptat ca Domnia Sa să-și aplece atenția asupra acestei probleme reale cu care se confruntă din ce în ce mai mulți români.

În acest context, doresc să-i supun atenției cazul domnului Marius Sebastian, născut la 22 ianuarie 1956 la Iași, care a părăsit România în 1980, stabilindu-se în Germania. De profesie designer, Domnia Sa a înființat în 1989, în Germania, propria firmă de design industrial și a câștigat numeroase premii internaționale în domeniu.

În ianuarie 2010, domnul Marius Sebastian a fost contactat de senatul Universității de Arte „George Enescu” din Iași în vederea încadrării sale în corpul de specialiști ai universității, la specializarea Design. În ciuda experienței bogate a domnului Sebastian în afara granițelor țării, a întâmpinat probleme la angajarea sa în cadrul Universității de Arte. Astfel, în cartea sa de muncă nu poate fi menționată ca vechime activitatea desfășurată în străinătate. Totodată, salarizarea Domniei Sale nu poate fi încadrată, ca valoare, la nivelul vechimii de 29 de ani, lucru care l-ar îndreptăți la obținerea unei retribuții corespunzătoare pregătirii și calificării sale în timp. Salarizarea fără grupă de vechime este prea mică în raport cu valoarea prestată de acest specialist și de experiența pe care o poate aduce cu sine, ca angajat al Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Astfel, în luna februarie 2010, domnul Marius Sebastian a primit un salariu net de 470 de lei, cu siguranță mai mic decât salariul portarului universității...

Teodor Viorel Meleșcanu

#133855

Declarația politică este intitulată „Efectele iernii grele scot românii din case”.

Ninsorile abundente și ploile, care au dus la numeroase alunecări de teren, își arată efectele astăzi, când constatăm lipsa fondurilor pentru intervenția rapidă pe care o impune situația creată. Așadar, sunt în continuare familii evacuate din luna ianuarie sau februarie, care nu se pot întoarce în casele lor, pentru că acestea fie sunt foarte afectate, fie chiar distruse în totalitate.

Vorbim despre localități mici, cu bugete locale sărace, care nu au făcut altceva decât să evalueze pagubele și să ajute cu alimente familiile aflate în dificultate. Este cazul localității Vălenii de Munte din județul Prahova, care traversează o perioadă grea, pentru că există acolo o zonă afectată, cu drum de acces distrus, cu 500 metri pătrați de teren arabil afectat și case cu ziduri de rezistență prăbușite.

Primăria din localitate a făcut apel la Prefectura Prahova pentru a primi fondurile necesare, dar acestea întârzie. Nu mă miră faptul că nu s-au primit banii ceruți, pentru că bugetele locale suferă de pe urma crizei economice, fiind

întrerupte chiar lucrări de reparații aflate în derulare, însă situația din Vălenii de Munte se cere rezolvată, cu riscul de a face apel la fonduri din rezerva bugetară.

Din păcate, nu avem de-a face cu un caz singular. Sunt multe exemple de proprietăți afectate, de drumuri impracticabile astăzi și de gospodării luate de ape sau în pericol din cauza alunecărilor de teren.

Mi se pare util și mai mult decât necesar să știm dacă există un plan național în legătură cu această problemă generalizată, știut fiind faptul că mai multe zone ale țării au avut de-a face cu furia iernii.

În acest moment, este evident că primăriile de localitate nu fac față solicitărilor din partea celor evacuați sau care reclamă pagube în urma intemperiilor. La fel de clară este și necesitatea intervenției Ministerului Administrației și Internelor, care împreună cu alte autorități centrale să sprijine autoritățile locale în deblocarea situației. Se fac în continuare demersuri și către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru a repara drumurile afectate, multe fiind singura cale de acces către localități rămase izolate.

Emilian Valentin Frâncu

#136346

Declarația politică se intitulează „Catedrala Mântuirii Neamului Românesc – un proiect veșnic”.

Despre proiectul de construire a unei mari catedrale ortodoxe în capitala României se vorbește din primii ani ai perioadei interbelice. Patriarhul Miron Cristea a fost un susținător fervent al ideii, care în perioada comunistă a fost dată uitării din motive pe care nu are rost să le amintim aici. După anul 1989, proiectul a reapărut în atenția publică, devenind subiect de dispută între arhitecți sau istorici, între oameni de cultură, politicieni și clerici. Unii au contestat atât amplasarea și capacitatea construcției – Dealul Arsenalului/5.000 de persoane –, cât și conceptul propriu-zis de catedrală, care nu ar aparține tradiției românești.

Biserica Ortodoxă Română (BOR) a militat constant pentru demararea lucrărilor, considerând proiectul „o prioritate spirituală pentru România”, în condițiile în care Bucureștiul este singura capitală europeană care nu are o catedrală de dimensiuni semnificative, „un spațiu în care orice român să-și regăsească identitatea sa creștină”.

Invocându-se adesea magnitudinea construcției, problematica fondurilor și însăși necesitatea sa, ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului Românesc este încă, după 20 de ani de la reluarea sa ca idee de proiect, tot în stadiul de plan neconcretizat.

În februarie 2010, Patriarhia Română a anunțat că dorește ca lucrările să înceapă cel târziu în luna august a acestui an, termenul de finalizarea fiind 2015. În același timp, Ordinul Arhitecților din România (OAR) a criticat procedura de selecție a proiectului câștigător, considerând că este vorba doar de o licitație restrânsă, pentru detalierea tehnică a unui model impus. Cum transparența și echitatea concursului de atribuire a proiectului, programat pentru luna iunie, sunt esențiale în realizarea construcției catedralei, o nouă amânare a începerii lucrărilor este foarte probabilă.

La ce a folosit suma de 300 de miliarde de lei, alocată, la un moment dat, de Guvernul liberal condus de Călin Popescu-Tăriceanu cu scopul de a dinamiza finalizarea proiectului?

În atmosfera Sfintelor Sărbători de Paști care ne bat la ușă, lansez un îndemn la adresa tuturor celor implicați sau care s-ar dori implicați în proiectul Catedralei Mântuirii Neamului pentru a permite demararea lucrărilor. Construirea catedralei ar trebui să fie o prioritate pentru toți românii ortodocși și actuala conducere a BOR ar trebui să iasă din letargie și să ne facă bucuria, cât mai curând, de a transforma un vis în realitate. De la Guvernul Boc chiar nu mai avem speranțe să ajute cu ceva Biserica.

Mircea Dan Geoană

#139005

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cu aceasta, aș dori să vă atenționez și să vă rog pe toți să vă ocupați locurile în sală pentru a începe...

Mircea Dan Geoană

#139160

Aș dori să vă atrag atenția și să ne uităm o secundă pe ordinea de zi de astăzi, o ordine de zi extrem de densă, cu voturi finale, cu termene de adoptare tacită și cu legi organice.

De aceea,

Mircea Dan Geoană

#140151

Înainte de a intra în programul de legiferare, dați-mi voie să fac un anunț obligatoriu cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România;

– Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

– Lege privind aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa – Caucaz – Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.

Cu aceasta, am îndeplinit procedura de sesizare a Curții Constituționale, un drept al parlamentarilor.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrele III, IV și cumulat în semestrul II din anul 2009.

Este o obligație de a prezenta rapoartele în plenul Senatului, conform art. 170 alin. (4) din regulamentul nostru.

Nu se supune la vot un astfel de raport.

Vi le supun atenției și considerăm îndeplinită această procedură regulamentară de prezentare în plen a acestor rapoarte.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 5 februarie 2010 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 19 februarie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009.

Ovidiu Marian

#143202

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa nr. L163/2010, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române la București la 5 februarie 2010 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 19 februarie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009.

Este adoptat de Camera Deputaților.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenție, semnată de autoritățile române și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional, în baza căreia se suplimentează partea din împrumut alocată Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 383.000 DST, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional. Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru și două abțineri –, să adopte raportul de admitere a proiectului de lege în forma adoptată de Camera Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#145149

## Mulțumesc.

Între timp, a sosit și domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi, pe care îl invit să prezinte, de la microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest proiect de lege. Microfonul 8, domnule secretar de stat.

**Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Este la punctul cu Comisia Europeană, da?

Mircea Dan Geoană

#145590

Este Fondul Monetar Internațional, punctul 3 din ordinea de zi, aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intenție, modificată, cu Fondul Monetar Internațional.

Bogdan Alexandru Drăgoi

#145834

Vă mulțumesc foarte mult.

Prezentul act normativ are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10 din 23 februarie 2010, prin care se ratifică Scrisoarea suplimentară de intenție și Memorandumul tehnic de înțelegere, agreate cu Fondul Monetar Internațional.

Documentele prin care au fost modificate condiționalitățile aferente tragerilor de împrumut au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional în perioada 20–27 ianuarie anul curent, ca urmare a aprobării Legii bugetului de stat pe anul 2010. Aprobarea lor de către Consiliul director al Fondului Monetar Internațional a avut loc în data de 19 februarie 2010.

Sprijinul financiar din partea Fondului Monetar Internațional are o valoare totală de 11,443 miliarde DST, din care Ministerului Finanțelor Publice i s-au alocat 1.946.500.000 DST, și sunt utilizați pentru finanțarea deficitului bugetar de stat, pe măsura necesităților de echilibrare a contului curent general al Trezoreriei Statului, și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

În baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2010, a fost trasă, pe data de 23 februarie anul curent, suma de 2.175 de milioane de drepturi speciale de tragere, reprezentând tranșele 3 și 4 din împrumut. Jumătate din această sumă a fost virată în contul Ministerului Finanțelor Publice, deschis la Banca Națională a României, restul fiind virat în contul Băncii Naționale.

Rambursarea ratelor de capital, plata dobânzilor, a comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului se asigură proporțional cu suma alocată din acesta de către Banca Națională a României și Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru suma care îi revine din tranșele 3 și 4, Ministerul Finanțelor Publice a emis în favoarea Fondului Monetar Internațional bilete la ordin în valoare egală cu partea care îi revine. Biletul la ordin este denominat în drepturi speciale de tragere și se depune la Banca Națională a României la data eliberării tranșelor de credit.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ și a elementelor de reformă sectorială și fiscală pe care le implică.

Mircea Dan Geoană

#148157

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fondul dezbaterii noastre? Domnul senator Marcu.

Gheorghe Marcu

#148273

Mulțumesc, domnule președinte.

Un scurt comentariu referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2010.

În primul rând, apreciem gestul Fondului Monetar Internațional să fie de acord cu acest transfer de circa 400 de milioane de la Banca Națională a României către Ministerul Finanțelor Publice, dar față de această apreciere constatăm următoarele:

1. În ultimele zece luni au fost semnate trei scrisori de către autoritățile române pentru acest împrumut, respectiv: prima scrisoare pe 24 aprilie 2009, a doua în data de 8 septembrie 2009 și a treia în data de 5 februarie 2010. De aici putem remarca foarte ușor că actuala guvernare nu are capacitatea să prognozeze evoluția indicatorilor economici, aici referindu-ne la datoria publică, la contul curent. Ne punem fireasca întrebare: oare avem capacitatea să facem o prognoză pe durata unui ciclu electoral?

2. Guvernanții nu au găsit încă un model sustenabil de creștere economică. Atât timp cât în perioada când accesăm aceste opt tranșe solicităm și nu avem capacitatea să acoperim acest deficit bugetar, în momentul, respectiv de la finele anului 2012 până în 2016, când trebuie să rambursăm aceste credite, ce vom face atunci?

3. Există riscul major de intrare a României în acest cerc vicios al îndatorării. Exemplificăm: în anul 2008 datoria publică reprezenta 21% din PIB, în 2010 datoria publică reprezintă 40%.

Știm foarte bine că Fondul Monetar Internațional calculează acel prag de sustenabilitate la 35%. Vedem diferența și în ce situație ne aflăm acum, în această avalanșă a îndatorării. Explozia aceasta a îndatorării publice creează dezechilibre economice cu efecte directe asupra deficitului bugetar. Ca urmare a acestui fapt, Ministerul Finanțelor Publice este obligat să se împrumute de pe piață și, în acest fel, face acea concurență neloială față de agenții economici.

Închei cu observația că și eu sunt cetățean al acestei țări, nu-mi sunt indiferente deciziile pe care actualul Guvern le ia și, în opinia mea, consider că agitația exagerată, combinată cu puțin tupeu și aroganță nu sunt soluții pentru creșterea economică. Din cer plouă și ninge în funcție de anotimp, dar banii vin numai prin muncă.

Mircea Dan Geoană

#150512

Mulțumesc mult. Domnule senator Ghișe, vă rog, la microfonul central.

Ioan Ghișe

#150616

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați colegi domni senatori,

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă exprima punctul de vedere al Partidului Național Liberal și argumentele pentru care senatorii liberali nu vor vota acest proiect de lege.

Constituția României, în art. 137, precizează:

„Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativteritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege.”

Or, vă rog, în mod special pe dumneavoastră, colegii senatori care susțineți Guvernul condus de domnul Emil Boc, să citiți cu foarte mare atenție titlul proiectului de lege de la punctul 3.

De ce fac această recomandare? Pentru că din lectura proiectului de lege, a titlului proiectului de lege, veți descoperi că originea proiectului de lege care ni se propune astăzi este o scrisoare de intenție transmisă de autoritățile române la 24 aprilie, semnată la București, și, respectiv, Decizia Consiliului director al FMI, la 4 mai 2009.

Vă recomand cu căldură să verificați în Legea privind tratatele internaționale, Legea împrumutului public și articolul din Constituție menționat, ca să descoperiți că împrumutul de 20 de miliarde de euro a fost făcut fără să existe bază legală. Cu alte cuvinte, fiecare cetățean român salariat este obligat să plătească o datorie de aproximativ 1.500 de euro, fără ca reprezentanții lui legali – mă refer la Parlament, care exprimă suveranitatea poporului, conform Constituției – să-și fi exprimat acordul prin vot.

Așadar, un număr restrâns de persoane a decis, uzurpând calitatea oficială a Parlamentului de a aproba prin lege un asemenea împrumut public, și acum deliciul acestei anomalii se poate desprinde ușor din următoarele fapte:

Dacă veți lectura tot ceea ce a apărut în presă, declarat de către patru personalități marcante – Președintele României, guvernatorul Băncii Naționale, ministrul finanțelor de la acea vreme și, respectiv, prim-ministrul de atunci și de acum –, veți descoperi că între 16 octombrie 2008, când, în Parlament, guvernatorul Băncii Naționale ne asigura că starea economică a României este bună și stabilă din punct de vedere al condiției noastre de dezvoltare economică, și până la momentul când, în 22 septembrie 2009, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22, Guvernul condus de domnul Boc, la vremea aceea, demis, dar în exercițiu până la reașezarea în funcție prin voința Președintelui României și, respectiv, apoi, a Parlamentului, deci precizez, la 22 septembrie 2009, prin ordonanță, se propunea Parlamentului să aprobe modificarea unui acord care niciodată nu a fost aprobat prin lege.

Mircea Dan Geoană

#154669

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Domnul senator Oprea se pregătește imediat pentru o intervenție.

Microfonul 3 pentru domnul senator Bota.

Marius Sorin Ovidiu Bota

#154928

## Stimați colegi,

Urmează să acordăm un vot, practic, _post factum._ În urmă cu mai bine de un an de zile, acest acord cu Fondul Monetar Internațional reprezenta pentru România, care tocmai lua criza în piept, o soluție, o soluție pe care, la acea dată, premierul o prezenta ca un colac de salvare pentru economia României și că, în maximum un an de zile, România va ieși din criză.

Din păcate, realitatea economică a țării nu arată acest lucru. Ba dimpotrivă, în urmă cu câteva săptămâni, președintele țării ne anunța că urmează să mai luăm un împrumut de aceeași dimensiune.

Din acest punct de vedere, rog reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice să ne informeze dacă va fi nevoie și dacă vom asista cât de curând la un nou împrumut, pentru a ieși cu adevărat din criză sau a ne adânci și a ne îndatora pe următorii 50 de ani.

De altfel, rog reprezentantul ministerului să ia act de o cerere pe care o fac și să pună la dispoziția Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru că acum, sigur, nu poate să ne pună la dispoziție toate datele: ce s-a întâmplat în realitate cu împrumutul actual de la Fondul Monetar Internațional, cum a fost el repartizat și pe ce s-au cheltuit banii?

Știm că o parte a mers la Banca Națională a României. Aici am un comentariu și o rugăminte: să ne informeze dacă Banca Națională va continua să utilizeze acești bani pentru ca să elibereze băncilor comerciale fondurile pe care le au depuse la Banca Națională, iar băncile comerciale să ignore cererea de creditare din piață și să crediteze doar statul, și, practic, statul român plătește de două ori dobândă, sau Ministerul Finanțelor Publice are de gând să oprească acest mecanism, această suveică, prin care, de fapt, noi plătim de două ori dobândă la aceiași bani.

Pentru modul în care a fost gestionat acest împrumut și pentru faptul că nu există transparență în utilizarea acestui împrumut, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC se va abține de la a vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#157007

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.

Dumitru Oprea

#157101

Se pare că asistăm la declarații politice în prelungire, altfel nu se explică diferența de puncte de vedere ale unor colegi de-ai noștri din același partid.

Mai înainte, un coleg acuza faptul că statul se împrumută din piața internă, luând banii de la întreprinzătorii privați, iar un alt coleg acuză statul că nu se împrumută. Un alt coleg, mai înainte, vorbea despre situația Greciei. Este o imensă diferență între situația tragică a Greciei, condusă de un partid socialist, care, în acest moment, are nevoie de 30 de miliarde de dolari... 20 de miliarde de euro, dar la 10 milioane...

Mircea Dan Geoană

#157721

Socialiștii conduc de două luni...

Dumitru Oprea

#157791

Da...

Șerban Constantin Valeca

#157828

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să pun o întrebare reprezentantului Guvernului, având în vedere că distinsul nostru coleg era foarte îngrijorat de ce or să înțeleagă românii.

Aș vrea să ne lămurească Guvernul – nu știu, e bine, e rău de unde s-au luat, cum s-au luat – care este eficiența folosirii acestor bani și ce rezultate economice, pentru că acela cu cursul este al BNR-ului, deci nu aparține Guvernului.

Deci ce rezultate s-au obținut pentru români, având în vedere toate aceste împrumuturi? Care este eficiența?

Mircea Dan Geoană

#158404

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Varujan Vosganian. Microfonul central.

Varujan Vosganian

#158517

Vă mulțumesc.

Fiind în Săptămâna Patimilor, într-adevăr, am să fiu atât de smerit încât să vă ofer un răspuns în locul Guvernului și nu aș fi făcut-o dacă nu aș fi consultat zilnic site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

## Stimați colegi,

Mircea Dan Geoană

#158795

A fost dreapta înainte la conducere.

Dumitru Oprea

#158867

În privința procentului datoriei publice, cred că aici colegii noștri mai au nevoie de o documentare serioasă, iar cât despre legalitate, au perfectă dreptate, dar au greșit sala. Pentru acuze de neconstituționalitate există o instituție clară. Pentru întrebări, pentru interpelări, avem în fiecare zi de luni un program special.

În legătură cu colegii de la PSD, am o altă nedumerire în plus. Toată această procedură a fost semnată împreună, iar, acum, cele 3,5 miliarde, ce ar fi fost de luat în ultima parte a anului 2009, nu s-au luat din cauza ieșirii de la guvernare, așa cum se știe, și am fost obligați să luăm din piață, cu o dobândă mai mult decât dublă.

În momentul de față, cineva reproșează cum – și chiar ne amenință – că se abține, iar altcineva nu acceptă luarea unor bani care să salveze România, cu o dobândă derizorie. Deci ne îndeamnă să mergem din nou în piață.

Păi bietul cetățean care ascultă astfel de declarații este total bulversat.

Îi asigur pe colegii mei că știrea dată azi-dimineață, precum că raportul leu–euro este unul mai mult decât elegant, 4,06, asta înseamnă politica în țară... Pentru cei care proroceau 7 lei pe un euro ar fi fost tragedie.

Deci iată de ce acești bani sunt luați și de către BNR, iar cealaltă parte, printr-o interpelare, va afla toate detaliile legate de destinația sumelor.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#160250

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Se pregătește domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Pe bună dreptate, în votarea acestui proiect de lege dumneavoastră discutați oportunitatea sa.

În legătură cu această chestiune, într-adevăr, am avea un element de stabilitate în cursul de schimb, chiar și în reducerea deficitului comercial. Ne-am bucura dacă aceste realizări, care nu sunt ale Guvernului, pentru că nu el gestionează balanța de plăți externe și evoluția cursului de schimb, nu s-ar datora, din păcate, foarte slabei nevoi de euro, din cauza lipsei de investiții străine și din cauza lipsei de importuri pentru dezvoltare.

Dacă veți consulta harta României din punct de vedere al deficitului comercial, veți vedea că în județele care se dezvoltau era un mare deficit comercial, în timp ce în județele mai puțin dezvoltate aveam chiar excedent, cum este, de pildă, cazul Botoșanilor sau al județului Tulcea, asta arătând clar că deficitul comercial, deficitul de cont curent erau instrumente de dezvoltare, pe care nemaiavându-le, deficitul comercial, deficitul de cont curent s-au redus, și cum nu există o presiune pe piață din perspectiva monedei europene avem o anumită stabilitate a cursului de schimb, dar nu la acestea vreau să mă refer, ele fiind chestiuni tehnice.

Vreau însă, stimați colegi, să vă arăt necruțătoarea față a efectelor acestui împrumut. Unul a fost oferit, de asta am spus că vreau să răspund în numele ministerului, pentru că tot ce vă ofer acum sunt date oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice sau prognoze ale Comisiei Naționale de Prognoză. Față de o datorie publică de 22% la sfârșitul anului 2008, potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice și de raportul privind indicatorii macroeconomici la dezbaterea proiectului de buget pe 2010, vom ajunge la sfârșitul anului 2010 la 34% datorie publică, 12% în plus datorie publică numai în doi ani. Este o involuție fără precedent, și am fi totuși de acord cu aceasta, dacă am avea efecte în plan bugetar-fiscal.

Mircea Dan Geoană

#165345

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Rădulescu. Microfonul 2.

Domnule senator Oprea, am reținut dorința de a interveni, dar am considerat că și un alt coleg dorește să ia cuvântul. Vă rog, domnule senator.

Cristian Rădulescu

#165588

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fiecare dată, am o subtilă plăcere de a vorbi și eu despre cifre după colegul meu, domnul senator Varujan Vosganian, și de a-i arăta că până și o persoană mult mai puțin pricepută în acest domeniu, cum este un medic, deține

totuși niște cifre care îl pot contrazice, fiindcă, într-adevăr, dânsul are această subtilitate deosebită de a ne prezenta, în felul dânsului, exact ceea ce poate să incrimineze o anumită situație, omițând cu multă delicatețe celelalte cifre sau cealaltă interpretare, care poate să arate că situația totuși este bună.

Într-adevăr, sunt 6 miliarde de lei deficit până la sfârșitul lunii februarie, dar nu pe luna februarie, ci pe luna ianuarie și februarie, cumulat.

Varujan Vosganian

#166355

Numai pe februarie...

Cristian Rădulescu

#166412

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Și dânsul să spună: păi da, fiindcă nu exista buget în ianuarie și, atunci, nu s-au făcut plăți, și nu s-a făcut deficit și așa mai departe, da.

În funcție de asta, vedem cât va fi deficitul prognozat pe tot anul în curs, fiindcă eu mă simt îndreptățit să înmulțesc cu șase, fiindcă era vorba de o cifră pe două luni, iar dânsul se vede îndreptățit să înmulțească aceste 6 miliarde cu 12. Dânsului o să-i dea vreo 72 de miliarde deficit prognozat pe anul acesta, iar mie o să-mi dea jumătate, ceea ce, sigur, este o diferență de opinie, dar eu nu văd de ce nu aș înmulți cu 6, fiindcă cifra aceea de 6 miliarde era ceea ce s-a strâns pe cele două luni de zile. Vom vedea până la sfârșitul anului. Dânsul mizează pe 15% deficit, ceea ce nici în visele cele mai negre nu o să se întâmple.

Făcea dânsul referire că s-a adunat o datorie publică de 34% și că aceasta este cu mult mai mare decât 22%, cât era în urmă cu doi ani de zile. Putem să o luăm și în acest fel, dar, în primul rând, nu mi se pare corect să facă o comparație de acest gen, de parcă ar fi fost vremuri de pace, de parcă – cine folosea aici sintagma aceasta? – era vorba de doi dintre anii în care erau vacile grase, și nu vacile slabe. Este, în momentul de față, o situație în care vacile sunt slabe, slabe de tot, și nu este de mirare că deficitul a crescut de la 22% la 34%. În opinia mea, mirarea este că a ajuns doar la 34%, în condițiile în care limita acceptată de Uniunea Europeană este 60%, iar media pe Uniunea Europeană este undeva pe la 45% și 50%. Nu vreau să ne raportăm la ce este mai rău în Uniunea Europeană, la un deficit de 126% față de PIB al Greciei și mai sunt și alte țări care au sărit de pragul de 60%. Mă compar cu cât permite Uniunea Europeană, 60%, mă compar cu media de acolo și îmi dau seama că, după doi ani de criză, am ajuns la un deficit de 34%. Asta este într-adevăr absolut remarcabil și nu știu dacă Guvernul dânșilor ar fi putut să mențină o asemenea mică creștere.

Deci iată cum cifrele pot fi manevrate în toate direcțiile și sigur că mai există, în afară de minciuna propriu-zisă, și minciuna prin omisiune, și minciuna statistică.

Mircea Dan Geoană

#168618

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Oprea, cu rugămintea să încercăm să fim mai succinți. Avem o agendă foarte plină astăzi.

Dumitru Oprea

#168781

Eu am să fiu foarte succint. Colegul meu, senatorul Rădulescu, m-a ajutat, pentru că, practic, mesajul trebuie să-l dăm către cetățeni, care sunt speriați prin modul patetic de prezentare a unui neadevăr. 34% la sfârșitul anului 2010 este mai mult decât un extraordinar rezultat al statului român, pentru că sunt țări foarte puternic dezvoltate în Europa care acum se află la 80–90% datorie publică.

Îi aduc aminte ministrului de odinioară Varujan, care se pare că este caracterizat de o amnezie accelerată, că a început în județul Iași niște investiții, care la data de astăzi nu sunt finalizate, domnule Varujan, aproape 200 de școli, care au nevoie de 3.000 de miliarde.

Da, dragi români, 3.000 de miliarde de lei vechi ar fi necesari pentru a încheia ceea ce dumnealui a început. De fapt a închis școli.

Să arăți cu degetul totdeauna pe ceea ce face o criză, iar criza să fie dată pe seama numai a unei guvernări, este chiar lipsit total de obiectivitate.

Mircea Dan Geoană

#169775

Drept la replică, domnul Vosganian.

Varujan Vosganian

#169846

Am o singură intervenție de făcut. Au fost și alți colegi de-ai mei care au făcut apel la bună-cuviință. Atunci când interpretezi diferit niște cifre, dar prezinți cifrele corect, nu se cheamă că ești mincinos. De aceea, eu îl rog pe colegul meu Cristian Rădulescu să ceară scuze pentru această sintagmă „minciună prin omisiune”, pentru că n-am făcut absolut nicio omisiune și am spus foarte clar că deficitul pe luna februarie este de 6 miliarde de lei. Am fost extrem de clar în ceea ce am spus și n-am făcut niciun fel de aproximare, 15%, 6%. Nu pot eu să devin mincinos din cauza fanteziilor colegului meu și îi cer clar să ceară scuze pentru acest lucru.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#170556

Mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu.

Cristian Rădulescu

#170629

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Da, are dreptate colegul Varujan. Aici nu este vorba de minciună. Citatul corect era următorul: „Nu există numai minciună sfruntată, ci și adevărul prezentat pe jumătate sau adevărul statistic.” Acesta era citatul corect.

## **Domnul Varujan Vosganian**

Cristian Rădulescu

#170931

**:**

Așa mai merge!

Mircea Dan Geoană

#170955

Aș dori, în încheiere, să adresez domnului secretar de stat o mică întrebare, pentru că ceea ce deja s-a întâmplat cu privire la acest acord știm cu toții. Ce se va întâmpla cu economia europeană, mondială și românească încă nu știm, dar avem în acest text, domnule secretar de stat, două prevederi, la art. 12, și rog și colegii să fie puțin atenți, pentru că sunt chestiuni care ne interesează pe toți.

În acest acord se stipulează: pentru a ameliora impactul social al crizei actuale, pentru gospodăriile cele mai vulnerabile se va crea un fond de intervenție targetat, țintit, pentru a încerca, temporar, să amelioreze situația familiilor care sunt cele mai afectate de această criză, și, din păcate, gradul de sărăcie a crescut foarte mult. Întrebarea este dacă există un astfel de fond și dacă a fost activat sau este pe cale să fie activat de către Guvern.

A doua întrebare, pentru că domnul ministru al sănătății a invocat în plan public introducerea coplății ca o obligație a raportului nostru cu Fondul Monetar, într-adevăr, tot la art. 12 se vorbește, în general, despre viitor, fără termene precise, de realizarea, în consultare cu Banca Mondială, a unei reforme cuprinzătoare a sistemului de sănătate publică din România.

Întrebarea pe care v-o adresez este dacă, dincolo de acest text, mai există un altfel de acord cu Fondul Monetar, care să vorbească despre ce fel de reformă de sănătate este vorba și dacă introducerea coplății reprezintă – așa cum spune ministrul actual al sănătății – o obligație explicită, expresă, a relației noastre cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană.

Deci două întrebări, pentru viitor, ca să spun așa, pentru că sunt două prevederi care sunt stipulate în acord. La lista lungă de întrebări aș dori să adăugați și din partea mea această întrebare.

Mai este o scurtă întrebare, în final, de la domnul Bota pentru secretarul de stat, vă rog. Nu mai luăm comentarii de natură politică, dacă este o întrebare, ca domnul secretar de stat să încerce să răspundă întrebărilor adresate de senatorii României.

Domnul senator Bota, vă rog.

Marius Sorin Ovidiu Bota

#173092

## Foarte pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Insist ca domnul secretar de stat să ne precizeze dacă după acest acord va mai urma un acord, pentru că, din intervenții, am înțeles că trebuie să ne îndatorăm până la 50-60%. 34% nu ajunge și nivelul de trai al românilor nu se compară cu cel al țărilor dezvoltate.

Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#173465

Am înțeles.

Domnule secretar de stat, dacă puteți să răspundeți întrebărilor care v-au fost adresate și dacă aveți un comentariu general.

Bogdan Alexandru Drăgoi

#173639

Am un comentariu general: nu cred că voi putea răspunde sau dacă nu răspund sau sar peste anumite întrebări înseamnă că le-am omis, nu că nu am avut răspunsuri.

S-a discutat foarte mult despre faptul că se finanțează statul și nu ajung bani în economia reală. Să știți că – Ministerul Finanțelor Publice a mai spus acest lucru în trecut – situația nu este chiar așa. Ministerul Finanțelor Publice se finanțează, în numele Guvernului, pentru a acoperi cheltuielile. Rolul Ministerului Finanțelor Publice, conform Ordonanței nr. 64/2009, este de a acoperi deficitul. Asta înseamnă că noi ne acoperim cheltuielile, luăm bani de la piața interbancară, de la dealerii primari, pentru că ne împrumutăm pe piață, prin titluri și certificate, de la dealerii primari și băgăm banii înapoi în economie, sub forma cheltuielilor. Noi nu sterilizăm bani, deci noi nu luăm banii din piață și stăm pe ei. Asta ar însemna, de fapt, o scoatere a lichidității din piață, și atunci, cu adevărat, economia reală nu ar mai avea cum să se finanțeze, dar nu este cazul.

Banii sunt băgați aproape imediat înapoi în economie și se află în sistemul bancar. Astăzi sistemul bancar finanțează atât statul, cât și economia reală. Deci prin finanțarea statului nu înseamnă că, de fapt, luăm bani de la economia reală.

S-a vorbit foarte mult despre creșterea datoriei în PIB. E adevărat. Noi astăzi ne aflăm la 29% datorie în PIB. Estimările pentru finalul anului 2010 sunt de 34%, dar domnul senator Varujan știe foarte bine, pentru că a discutat despre această creștere a datoriei în PIB, creșterea este din cauza crizei.

Ce s-a întâmplat? Au scăzut veniturile. Cheltuielile erau unde au fost lăsate în 2008. Noi nu vorbim despre cheltuielile sociale, care au fost lăsate la 1 decembrie 2008, fiindcă au fost perpetuate. Acela este motivul pentru care și FMI-ul, și Comisia Europeană, și Banca Mondială, când au venit, au decis, în urma discuțiilor cu Guvernul României, să ia măsuri pe partea de cheltuieli, pentru că cheltuielile sociale la care se ajunsese erau mult prea mari și, ca să creăm spațiu pentru cheltuieli de capital fără să creștem veniturile, care înseamnă taxe și impozite, a trebuit să facem această reducere. De aceea și măsurile structurale care au fost impuse, cum ar fi Legea salarizării, legea reformei pensiilor, Legea responsabilității fiscale, toate aceste lucruri, de fapt, au ca scop exclusiv reducerea cheltuielilor.

Mircea Dan Geoană

#176795

Nu, la pagina 5, art. 12, se vorbește de paragraful 4, cred: „Pentru a ameliora impactul imediat al crizei asupra celor mai vulnerabile gospodării, vom elabora în lunile ce urmează un supliment de venit, temporar, targetat, orientat, care să...”. Aceasta este întrebarea pe care v-am pus-o.

Aveți la art. 12, pagina 5, dacă aveți textul...

Bogdan Alexandru Drăgoi

#177171

Nu, din păcate, nu am textul la mine. Am alt text aici.

Mircea Dan Geoană

#177268

Art. 12, pagina 5.

Bogdan Alexandru Drăgoi

#177322

Am alt text. Nu am scrisoarea la mine.

Mircea Dan Geoană

#177402

Bun. Dacă puteți să preluați această întrebare și să reveniți cu răspunsul. Coplata?

Bogdan Alexandru Drăgoi

#177522

Coplata, da, este pe măsurile care trebuie luate pentru DPL-2, care diferă... Cu Banca Mondială, inclusiv coplata este o precondiție care se va finaliza, ca să tragi cea de-a doua tranșă de 320 de milioane de euro de la Banca Mondială.

În legătură cu întrebarea dacă ne...

Mircea Dan Geoană

#177837

Domnule secretar de stat, înțeleg că este un acord separat cu Banca Mondială, care nu este adus la cunoștința Parlamentului României?

Bogdan Alexandru Drăgoi

#178006

Nu este un acord, este o negociere cu Fondul Monetar, Comisia Europeană și Banca Mondială. Sunt toate trei împreună, pentru că pachetul de 20 de miliarde implică aceste trei instituții.

Mircea Dan Geoană

#178233

O scurtă reacție, domnule senator Valeca, la răspunsul domnului secretar de stat.

Șerban Constantin Valeca

#178350

Nu mi-a răspuns la întrebarea privind 3 sau 5 exemple de eficiență a împrumutului acestor bani, indiferent că au fost pe piața internă sau externă.

Bogdan Alexandru Drăgoi

#178540

OK. Eficiența lor, costul...

Costul este unul singur, vi-l spun imediat: s-a pornit de la 1 ianuarie 2009 cu niște dobânzi de 14,25% și noi astăzi ne împrumutăm...

Mircea Dan Geoană

#178746

Domnul senator Vosganian. Microfonul 2.

Varujan Vosganian

#178821

Domnule Drăgoi, am să vă fac două observații privind cifrele. Atunci când le interpretăm este una, dar când le omitem, mai ales când suntem acolo, la minister, e alta.

Stimate domnule Drăgoi,

Vă informez că în luna ianuarie bugetul consolidat s-a încheiat cu un excedent de 15 milioane de lei. De aceea, practic, tot deficitul de cinci miliarde opt sute și ceva de milioane este integral aferent exercițiului lunii februarie. Că dumneavoastră, ca să vă consolați, spuneți ianuarie–februarie este altceva. Eu, de la tribună, am explicat foarte clar: este exclusiv deficitul rezultat din operațiunile bugetare ale lunii februarie. Încă o dată vă spun, spre informarea dumneavoastră, în luna ianuarie ați avut un excedent de 0,0015% din PIB.

A doua chestiune: nu mai invocați că ați fost nevoiți să faceți cheltuielile de unde le-am lăsat. Tot spre informarea dumneavoastră, cheltuielile bugetului de stat pe anul 2010 sunt de 102 miliarde de lei, față de cheltuielile anului 2008, an în care, din câte îmi aduc aminte, toată lumea era mulțumită și noi risipeam banii ca la cazinou, 80 de miliarde de lei. Deci aveți un plus de aproape 30% față de 2008 în cheltuieli, care nu sunt cauzate în niciun caz de politica Guvernului liberal.

Dumneavoastră aveți o anumită politică a cheltuielilor, pe care eu n-o înțeleg, aveți mult mai multe cheltuieli...

Mircea Dan Geoană

#180207

Mulțumim, domnule senator.

Varujan Vosganian

#180269

...și, cu toate acestea, vă văitați că aveți mult mai puțini bani.

Mircea Dan Geoană

#180370

Domnule Drăgoi, mai aveți un comentariu de final?

Bogdan Alexandru Drăgoi

#180455

Deficitul la 28 februarie este de 1,1% și domnul senator Vosganian știe foarte bine că deficitul nu se face în fiecare lună și se multiplică cu 12. Sunt luni în care există, luni în care nu există deficit, și știți foarte bine că așa a fost și în 2008, și în 2007, așa este și în 2010, deci nu poți să extrapolezi înmulțind o lună cu 12 și să ai deficitul pe an. Există luni pozitive...

Iar ca să vă răspund, deficitul la 28 februarie, care înseamnă cumulat ianuarie și februarie, este de 1,1%. Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#181003

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Înainte să trecem la partea de vot, aș vrea să fac un scurt comentariu apropo de Grecia, pentru că a fost invocat numele. Problema cea mai gravă a fost un sistem sistematic de raportare falsă a cifrelor agregate la nivelul statisticii din această țară. A fost un guvern de dreapta, două guvernări la rând, până acum două luni. Grecii au decis, pentru a putea să evite astfel de situații, invitarea la statistica din Atena a unui membru al EUROSTAT, pentru a putea să asigure acuratețe și probitate cifrelor de acest fel.

Suntem în fața unui proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei, așa cum ați auzit mai devreme, este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Mircea Dan Geoană

#182147

Nu funcționează aparatele de vot? Reluăm procedura de vot.

Vă cer scuze, încercăm să repornim.

Am repornit sistemul de vot.

Mircea Dan Geoană

#182401

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (primul addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 18 februarie 2010 și la Bruxelles la 22 februarie 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 de euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător,

semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009.

Mircea Dan Geoană

#183439

Listă de vot pentru liderii de grup la proiectul de lege precedent.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de

- vedere al Guvernului asupra acestui proiect de lege. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Bogdan Alexandru Drăgoi

#183673

## **Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/23 februarie 2010 prin care se ratifică Memorandumul suplimentar de înțelegere agreat cu Uniunea Europeană.

Bogdan Alexandru Drăgoi

#183968

Documentul prin care au fost modificate condiționalitățile aferente tragerilor din împrumut a fost negociat cu reprezentanții Uniunii Europene în cursul misiunii din perioada 20–27...

Mircea Dan Geoană

#184155

Domnule secretar de stat, vă rog să aduceți microfonul puțin mai aproape de dumneavoastră, pentru a avea o acustică cât mai bună.

Bogdan Alexandru Drăgoi

#184320

...care a avut loc ca urmare a aprobării bugetului de stat pe anul 2010.

Sprijinul financiar din partea Uniunii Europene are o valoare totală de 5 miliarde de euro, din care s-au tras, într-o primă tranșă, 1,5 miliarde de euro și, în baza prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, încă o tranșă de un miliard de euro. Aceste fonduri se utilizează pentru finanțarea deficitului bugetului de stat, pe măsura necesităților de echilibrare a contului curent general al Trezoreriei Statului, și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Media împrumutului este de șapte ani, iar cea aferentă celei de-a doua tranșe este de nouă ani.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ și a elementelor de reformă sectorială și fiscalbugetară pe care le implică.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#185324

Domnul senator Ovidiu Marian, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Ovidiu Marian

#185429

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa nr. L164/2010, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 18 februarie 2010 și la Bruxelles la 22 februarie 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 de euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitatea de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România pentru eliberarea celei de-a doua tranșe din împrumutul acordat de Comunitatea Europeană, în valoare de 5.000.000.000 de euro.

În urma dezbaterii proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru și două abțineri –, să adopte raport de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

De asemenea, menționăm că avem avize favorabile de la Comisia economică, industrii și servicii, de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și de la Comisia pentru politică externă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Mircea Dan Geoană

#187453

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Sunt comentarii?

Nu sunt.

Similar cu proiectul de lege precedent,

Mircea Dan Geoană

#187877

Stimați colegi,

Vreau să vă consult și aș vrea ca liderii grupurilor parlamentare să fie puțin atenți.

Avem pe ordinea de zi de astăzi un număr important de proiecte de lege care au termen de adoptare tacită, în două categorii: cele care sunt și cu dezbatere și, de la punctul 27 din ordinea de zi până la finalul listei de astăzi, cele care au avut deja parte de dezbatere și au nevoie de vot final pe raport și pe textul propriu-zis.

De aceea, vreau să întreb, fără să prelungim prea mult ședința, opinia liderilor de grup, dacă doriți să mergem către cele care au și dezbatere sau să începem de la punctul 27 din ordinea de zi – votul final. Oricum, intenția mea este să lucrăm astăzi până când epuizăm ambele categorii.

Domnule senator Igaș, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Traian Constantin Igaș

#188660

## Domnul președinte,

V-aș propune să începem cu cele care au fost dezbătute și dăm doar un vot final, cu rugămintea să și dezbatem, dacă se poate, pentru că avem 13 puncte pe ordinea de zi – fără cele care sunt pentru votul final – cu adoptare tacită mâine.

Rugămintea mea este, dacă se poate, să nu intrăm atât de mult în dezbateri, mai ales că avem și prevedere regulamentară în acest sens, și ar fi bine pentru noi să le adoptăm pe toate astăzi.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#189167

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Și eu încurajez această abordare.

Dacă nu sunt alte comentarii, vă propun să ne aplecăm asupra punctului 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți.

Vă rog să avansăm puțin cu ordinea de zi, pentru a putea să ne reîntoarcem, după aceea, la legile organice cu dezbatere.

Propunerea legislativă înscrisă la punctul 27 din ordinea de zi a fost dezbătută săptămâna trecută.

Vă reamintesc faptul că este un raport de admitere, cu un amendament admis și amendamente respinse.

Este lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mircea Dan Geoană

#190405

La punctul 28 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Vă reamintesc faptul că am dezbătut pe 24 martie 2010 această propunere legislativă.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Este lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mircea Dan Geoană

#191308

La punctul 29 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare.

Am dezbătut această propunere legislativă pe data de 24 martie 2010. Raportul comun al comisiilor este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mircea Dan Geoană

#192017

La punctul 30 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Această propunere legislativă a fost dezbătută în plenul Senatului în data de 24 martie 2010.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mircea Dan Geoană

#192686

La punctul 31 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Propunerea legislativă a fost dezbătută de plenul Senatului pe data de 24 martie 2010.

Vă reamintesc, raportul comisiei este de respingere a acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mircea Dan Geoană

#193530

La punctul 32 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Vă reamintesc, dacă mai este nevoie, istoria lungă a acestui proiect de lege.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul, Cameră decizională.

Îi rog pe toți colegii să fie atenți.

Propun să reluăm votul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Mircea Dan Geoană

#194303

Pe cale de consecință,

Mircea Dan Geoană

#194557

Vom relua cu o proximă ocazie.

La punctul 33 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Vă reamintesc că acest proiect de lege a fost dezbătut în iunie 2009.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Reluăm votul asupra acestui proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Mircea Dan Geoană

#195468

Vom relua într-un proxim plen al Senatului.

La punctul 34 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Este o reexaminare la cererea Președintelui României. Nu am avut numărul necesar de voturi la plenul Senatului din 8 februarie, respectiv 8 martie 2010.

Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Reluăm votul asupra raportului de respingere asupra cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Mircea Dan Geoană

#196584

Am epuizat partea de legiferare cu vot final.

Propun să ne reîntoarcem către începutul ordinii de zi. Revenim la punctul 5 din ordinea de zi.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1.074/29.11.2005, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat domnul Cristian Irimie. Microfonul 9. ## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni senatori,

Având în vedere faptul că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare neacordarea indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate la care au dreptul asigurații salariați din motive neimputabile acestora, precum și faptul că unii angajatori vor fi exonerați de obligațiile stabilite la art. 36 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, Ministerul Sănătății nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, deoarece aceasta ar conduce la o formă de discriminare față de ceilalți angajatori, respectiv cei care au o cifră de afaceri mai mică de 500.000 de euro și mai puțin de 50 de salariați.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#198003

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Rădulescu.

Cristian Rădulescu

#198094

Comisia a întocmit un raport de respingere, fundamentat pe faptul că propunerea legislativă creează un avantaj comparativ pentru o categorie de angajatori, ceea ce contrazice principiile tratamentului egal și al concurenței loiale. Există posibilitatea, în anumite momente și față de anumite categorii, ca guvernele să creeze astfel de discriminări. Întrucât în acest caz specific punctul de vedere al Guvernului este negativ, ne-am conformat și noi și am întocmit raport de respingere.

Mircea Dan Geoană

#198617

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții pe fondul acestei propuneri legislative.

Nu sunt.

Ca atare,

Mircea Dan Geoană

#199049

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 10.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative cu câteva amendamente care au fost formulate în punctul de vedere care a fost transmis în scris.

Semnalez faptul că, așa cum textul a fost propus în raportul comisiei, este vorba doar de modificarea alin. (1) al

art. 24, deci nu de modificarea întregului art. 24, și atunci textul ar trebui reformulat în mod corespunzător. Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#199869

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Banias, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Mircea Marius Banias

#200006

Analizând argumentarea prezentată în expunerea de motive, precum și conținutul propunerii legislative, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a concluzionat că modificarea propusă de inițiatori poate constitui o măsură eficientă privind asigurarea ordinii publice și a siguranței cetățenilor.

Având în vedere cele menționate, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să adopte raport de admitere cu amendamentul propus în anexa la raport.

Mircea Dan Geoană

#200538

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții pe fond. Domnul senator Urban.

Microfonul 2.

Iulian Urban

#200667

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări am avut un amendament, care am înțeles că a fost respins de comisia raportoare. Acum, aici, este o problemă de fond, pentru că lucrurile stau în felul următor: termenul în care o persoană care cumpără o armă letală în România este obligată să o declare scade de la 10 zile la 3 zile. Coroborăm acest lucru cu faptul că armurierul, care vinde arma letală, este obligat să înștiințeze autoritățile în termen de 15 zile.

Sincer, eu, în baza unei logici elementare, stau să mă întreb dacă, cumva, aceste 3 zile, respectiv 15 zile, nu sunt arhisuficiente pentru cineva care cumpără o armă letală și vrea să comită o crimă, pentru că eu i-am întrebat pe reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor care este logica pentru care în România nu facem o lege așa cum există, de exemplu, în Statele Unite ale Americii. Acolo, în momentul în care se vinde o armă, există o procedură prin care armurierul comunică instantaneu autorităților un formular prin internet, în baza căruia este înregistrat automat cumpărătorul. Nu am primit răspuns, drept pentru care aș vrea să știu care este poziția Ministerului Administrației și Internelor, care nu ne-a lămurit la comisie, ca să știu dacă îmi susțin amendamentul sau nu, deoarece eu exact acest lucru propusesem, însă mi s-a invocat faptul că nu la articolul respectiv ar trebui făcut, ci la un alt articol, dar vedeți că noi bălmăjim între tot felul de texte de lege și, până la urmă, în momentul de față, chiar dacă Guvernul susține această inițiativă legislativă, eu, din momentul în care cumpăr o armă, am 3 zile, și armurierul 15 zile, există un vid în care eu pot folosi acea armă fără niciun fel de problemă, de aceea, în acest sens, aș vrea să ne lămurească reprezentanta Ministerului Administrației și Internelor.

Mircea Dan Geoană

#202572

Și eu doresc să-l rog pe domnul senator să aibă pregătit amendamentul pentru eventualitatea în care veți dori să-l susțineți, pentru a putea să-l lecturăm și să avem întreaga dimensiune a ceea ce ne-ați propus.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat.

Irina Alexe

#202858

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, domnul senator a propus completarea art. 24 – cu un amendament – cu un nou alineat, care se referă, de fapt, la obligația armurierului.

Precizez că art. 24 din lege se referă la obligația persoanelor fizice de cetățenie română. Acolo sunt trecute obligațiile unei persoane fizice care a procurat, în condițiile legii, o armă.

Referitor la termen, obligațiile armurierilor sunt prevăzute într-un capitol distinct din lege, este vorba de capitolul V, art. 110, dacă nu greșesc. Noi considerăm că acolo obligațiile armurierilor sunt suficiente pentru a garanta faptul că o armă nu poate să fie folosită oricum în România. Vorbesc despre art. 110 alin. (1) lit. f), unde armurierii cu autorizație, ce desfășoară operațiuni de comerț cu arme și muniții, au obligația să comunice autorităților prevăzute la un alt articol, într-un termen de 15 zile de la data procurării, lista persoanelor juridice care au procurat sau, după caz, de la care au procurat arme și muniții, precum și datele de identificare ale acestor arme și muniții.

Mircea Dan Geoană

#203967

Înțeleg că art. 5 se referă exclusiv la persoanele juridice care le furnizează?

Irina Alexe

#204082

Art. 110 se referă la obligațiile armurierilor, iar articolul la care are loc intervenția legislativă, adică art. 24, se referă exclusiv la obligațiile persoanelor fizice care procură o armă în România.

Mircea Dan Geoană

#204314

Domnul senator întreabă, pe bună dreptate, în opinia mea, nu vreau să influențez dezbaterea, dacă nu cumva persoanele fizice, care sunt cele care desfac, care vând astfel de produse letale, acest tip de armament, nu ar trebui să aibă obligația corelativă de a comunica instituțiilor statului, într-un termen similar cu cel pe care îl solicitați persoanelor juridice, vânzarea către persoane fizice, nu doar sursa de proveniență.

Art. 5, așa cum l-ați citit, prevede obligații între persoane juridice, nu între persoana fizică care vinde produsul și persoana fizică care a achiziționat acel produs. Vă rog, doamna secretar de stat.

Irina Alexe

#204981

Definiția armurierilor este prevăzută la art. 104. Eu spuneam că la art. 110 sunt obligațiile armurierilor, iar intervenția legislativă se face la un articol care precizează care sunt obligațiile persoanei fizice care procură o armă.

Mircea Dan Geoană

#205244

Spuneți că, de fapt, vehiculul juridic nu permite să intrăm pe modificarea unei alte părți.

Domnule senator Urban, aveți cuvântul.

Iulian Urban

#205411

Din punct de vedere tehnic, într-adevăr, amendamentul pe care l-am făcut eu, și văzând modul în care a fost structurată inițiativa legislativă a colegului nostru, nu se poate face, însă eu văd că Guvernul susține această inițiativă legislativă și scuzați-mă dacă nu înțeleg de ce, într-o țară în care numărul jafurilor armate este din ce în ce mai mare, nu profităm de o inițiativă legislativă ca să acoperim aceste goluri lăsate în legislație.

Scuzați-mă, dar faptul că se reduce numărul de zile de la 10 la 3, în care eu sunt obligat să declar această armă, nu mă încălzește. Eu nu am înțeles logica acestui element.

Am înțeles de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională că sunt proceduri care durează mult, trebuie înregistrate...

Viața unui om se ia în câteva secunde, astfel încât, dacă reduc acest termen de înregistrare de la 10 zile la 3 zile, nu cred că, din acest punct de vedere, vom fi în siguranță mai mare pe străzi, acolo unde infracționalitatea este în creștere și unde vedem că în țara noastră jafurile armate sunt din ce în ce mai dese.

Mircea Dan Geoană

#206524

Doamna secretar de stat, vă rog.

Irina Alexe

#206592

## **Doamna Irina Alexe:**

Domnule președinte,

Dacă sunteți de acord și dacă este de acord și domnul senator, referitor la acest termen, îl putem discuta la Camera decizională și...

Din sală

#206800

De ce?

Irina Alexe

#206826

Pentru că acum a fost adus în discuție. Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#206909

Vă mulțumesc.

Domnule senator Sârbu, microfonul 3.

Ilie Sârbu

#206996

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Dar poate este bine să ne ascultați și pe noi, cei care mai avem tangențe cu armele și am mai și pățit unele lucruri...

Ilie Sârbu

#207164

, care erau să ne coste...

Ilie Sârbu

#207213

Domnule președinte,

Eu cred că această cosmetizare, de la 10 zile la 3 zile, așa cum spune și domnul senator Urban, nu este esențială. Vă spun de ce. În momentul în care cineva dorește să cumpere o armă de vânătoare – orice tip de armă –, merge la organul de poliție și ia o autorizație. Când a fost eliberată autorizația, înseamnă că cel care dorește să o cumpere întrunește toate condițiile. E verificat...

Ilie Sârbu

#207661

Nu, nu e valabilă.

Citiți pe autorizație, că vă spune clar: „În termen de 45 de zile, dacă...”.

Dacă apar – și apar în viața noastră de fiecare zi, am constatat cu toții – oameni care, dincolo de intenția de a practica un sport, au și intenții ascunse, aici nu reglementăm asta și nu vorbim despre cei care în 3 zile sau în 10 zile au în plan să comită o crimă sau să facă altceva cu arma pe care o obțin pentru a practica un sport.

Cred că raportul este bine să-l luăm în considerare așa cum a fost întocmit, pentru că cei care l-au întocmit au avut suficiente date, și să avem în vedere și baza de care vorbea și reprezentanta ministerului.

Mircea Dan Geoană

#208310

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt comentarii în susținerea acestui amendament...

Cred că, într-adevăr, tema trebuie preluată de Camera decizională și, dacă sunt elemente de corecție sau completare, acest lucru poate fi făcut la Camera Deputaților.

Mircea Dan Geoană

#209121

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 61 al Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Am convenit că vom avansa, avem legi cu termen de adoptare tacită astăzi și, dacă putem să parcurgem cât mai multe proiecte, ar fi foarte bine.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, vă rog, punctul de vedere al Ministerului Justiției. Microfonul 8.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține propunerea legislativă, care vizează, practic, abrogarea alin. (3) al art. 61 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Potrivit acestor dispoziții a căror abrogare se vizează prin propunerea legislativă, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participă la cursuri de școlarizare sau de calificare ori recalificare profesională primeau, lunar, pe perioada cursurilor, o remunerație egală cu salariul minim pe economie.

Prin abrogarea alin. (3) al art. 61, vor putea participa la astfel de cursuri fără a mai fi însă remunerate.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#210431

Vă mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu.

Adrian Țuțuianu

#210505

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.

De asemenea, aviz favorabil și de la Consiliul Legislativ.

Mircea Dan Geoană

#210955

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Comentarii? Domnul senator Urban.

Iulian Urban

#211058

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Iată că suntem într-o situație extrem de interesantă cu acest proiect de lege și eu cred că, mai ales în materia legilor justiției, ar trebui să fim foarte atenți ce votăm, indiferent cine este la guvernare, indiferent de partidul politic sau de partidele politice care conduc România într-un anumit moment, pentru că nu mai departe de anul 2006 am votat această lege aici, în Parlamentul României, care dă posibilitatea persoanelor condamnate să primească o indemnizație egală cu salariul minim pe economie, dacă participă, în executarea regimului de detenție, la tot felul de cursuri de recalificare profesională și așa mai departe. Bineînțeles că este o aberație.

Lăsăm la o parte faptul că în România este criză și foarte mulți români nu reușesc să obțină o asemenea indemnizație egală cu salariul minim pe economie, totuși nu cred că statul român poate să fie atât de generos încât, indiferent de faptul că suntem în criză economică sau nu, să-și permită să plătească sume de bani egale cu salariul minim pe economie unor persoane care, până la urmă, totuși sunt condamnate pentru că au încălcat legea.

Eu vrea să mă refer și la modul în care Guvernul s-a raportat la acest proiect de lege, întrucât noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am avut un punct de vedere inițial prin care Guvernul nu susținea această inițiativă legislativă, bineînțeles, pe considerente de ordin politic, fiindcă punctul de vedere era dat anul trecut. Între timp, poziția Guvernului s-a modificat.

Eu cred că, indiferent de partidul sau de partidele politice care conduc țara la un moment dat, trebuie să ne uităm la calitatea legii, a legilor, a inițiativelor legislative și să le votăm, dacă sunt bune și eficiente, indiferent de culoarea politică a inițiatorilor.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#212925

Vă mulțumesc. Domnul senator Frunda.

Frunda György

#212997

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord că, într-adevăr, atunci când analizăm un proiect de lege, o inițiativă și când ne formulăm o părere, nu contează culoarea politică a inițiatorului, ci tratamentul juridic pe care îl dă problemei pe care încearcă să o rezolve. Nu spun că această inițiativă nu are mai multe conotații, nu poate avea mai multe abordări. Ce este mai important, din punctul meu de vedere, adică al legiuitorului, faptul că statul plătește o anumită sumă de bani sau faptul că omului, care este condamnat penal, îi dau o șansă să se școlarizeze?

Sunt foarte mulți analfabeți. Ei se înscriu la un curs de alfabetizare. Sunt mulți care au ajuns în pușcărie pentru infracțiuni mici, ușoare, pentru așa-numitele „găinării”, și încearcă să se reprofileze...

Din sală

#213831

## **Din sală:**

În meserie!

Frunda György

#213884

## **Domnul Frunda György:**

Nu în infracțiuni, ci în meserii, ca atunci când ies din pușcărie...

Din sală

#214007

Să fie mai...

Frunda György

#214040

## **Domnul Frunda György:**

...să aibă o șansă de a fi încadrați undeva în muncă.

Frunda György

#214145

Care este interesul meu, al statului, să-l stimulez pe cel condamnat definitiv să nu facă nimic?! Pentru că, la ora actuală, trebuie să spunem că pușcăriașii nu mai lucrează ca în vremurile de demult, fiindcă ei lucrează numai în situația în care penitenciarul respectiv are un contract de muncă cu societățile comerciale.

Cei care am fost în penitenciare să verificăm situația respectării drepturilor omului am văzut că acești oameni stau în dormitoare de dimineața până seara și nu au alternative.

Să nu gândească nimeni că este o mare fugă după muncă sau de la muncă, ci pur și simplu nu au ce face. Stau în amorțeală, este o situație amorfă. Nu este interesul statului ca pe acești oameni să-i școlarizezi, să-i alfabetizezi, să le dau șansa să obțină o calificare în pușcărie?! Pentru că întotdeauna problema este post executarea pedepsei privative de libertate.

Ce face omul respectiv când ajunge iar în societate?

Frunda György

#215084

Nu am o răspundere socială? Nu am o mai mare șansă ca omul respectiv să nu devină recidivist? Or, dacă privesc astfel lucrurile, nu cred că efortul financiar al statului ar fi prea mare.

Ar fi fost bine dacă am fi avut niște date statistice: câți deținuți urmează asemenea cursuri de școlarizare, de recalificare, cât costă bugetul central aceste cursuri, dar, în principiu, prin aprobarea acestei inițiative, facem un bine unei pături defavorizate, aflată la marginea societății, căreia îi dăm o șansă mică, o speranță mai mult pentru reintegrare socială. Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#215658

## Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, există elemente statistice cu privire la cei care sunt deținuți și care urmează, în lipsa unei remunerații, cursuri de reinserție și reconversie pentru revenirea în societate? Dacă nu, poate reușiți să ne transmiteți...

Rodica Constantinovici

#215956

## **Doamna Rodica Constantinovici:**

Domnule președinte, sigur că există astfel de elemente statistice. Nu sunt în măsură să furnizez cifre în acest moment.

Aș dori să fac câteva precizări legate de discuțiile care s-au purtat.

Rodica Constantinovici

#216209

Aș spune că legiuitorul nu a greșit nici în 2006, când a adoptat această reglementare, pentru că s-a mers pe raționamentul: o investiție făcută acum în educația acestei categorii ar reprezenta o economie viitoare, în sensul că s-ar preveni săvârșirea...

Mircea Dan Geoană

#216489

Domnilor senatori Igaș și Frunda, o doamnă reprezintă Guvernul și am rugămintea să arătăm eleganță și să o ascultăm cu atenție.

Vă mulțumesc.

Rodica Constantinovici

#216667

Vă mulțumesc foarte mult.

Spuneam că în 2006, atunci când bugetul permitea, s-a gândit în sensul că o investiție făcută acum ar reprezenta o economie viitoare, deci cei care sunt școlarizați și educați au șanse să se integreze în viitor și să nu mai comită infracțiuni. În acest moment însă, bugetul nu permite, iar constrângerile bugetare ar îndepărta norma de la finalitatea ei. Practic, pentru faptul că nu mai pot fi remunerați ca să participe la cursuri, ei nu mai sunt integrați...

Sunt, de fapt, integrați în astfel de cursuri. Cu alte cuvinte, vor fi în continuare școlarizați, dar nu li se va mai plăti remunerația în urma adoptării acestei inițiative legislative, care este adaptată momentului economic actual.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#217445

Da. Cred că lucrurile sunt destul de clare. Este o speță complexă, și cu aspecte sociale, și cu aspecte morale, și cu aspecte legate de siguranța cetățeanului.

Raportul comisiei...

Domnule senator Corlățean, vă rog.

Iertați-mă, nu am văzut că doriți să interveniți.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, microfonul 4.

Titus Corlățean

#217825

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am ascultat cu mare atenție – chiar dacă domnul senator Frunda nu ne ascultă acum – logica impecabilă, profesionistă, umanitaristă, legată de reinserția socială a pușcăriașilor și, ca să vă spun sincer, chiar dacă domnul senator Frunda participă în continuare la activitatea unui grup ideologic conservator, noi, fiind progresiști, suntem pentru a sprijini adoptarea acestui proiect legislativ, pentru că, până la urmă, statul trebuie să mai și investească în anumite zone sensibile, dacă vrea să obțină anumite rezultate.

Deci vom vota pentru adoptarea propunerii legislative.

Mircea Dan Geoană

#218473

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc pentru...

Mircea Dan Geoană

#218567

Nu. Avem o agendă extrem de încărcată. Este o speță, repet, extrem de interesantă și de densă, se pretează la multe comentarii, dar vă reamintesc faptul că suntem în fața unui raport al comisiei de admitere, fără amendamente, suntem în fața unei legi organice, fiind primă Cameră sesizată.

De aceea,

Mircea Dan Geoană

#219099

Punctul 8 – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale. Din partea Guvernului este tot doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Rodica Constantinovici

#219336

## Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, Guvernul susține și această propunere legislativă, în sensul completării art. 45 din Legea nr. 36/1995 cu un nou alineat, care impune notarilor publici să informeze persoanele vârstnice cu privire la drepturile prevăzute de art. 30 din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială.

Este vorba, de fapt, de consilierea gratuită a acestei categorii de persoane, atunci când încheie tranzacții cu o anumită valoare: vânzare-cumpărare, donație, garanții imobiliare.

Considerăm că inițiativa legislativă este bine-venită, utilă și îi felicităm pe inițiatori.

Mulțumim.

Mircea Dan Geoană

#219990

Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, punctul de vedere al comisiei.

Adrian Țuțuianu

#220093

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost discutat în ședința din 2 februarie 2010. Sunt trei amendamente, care sunt adoptate în unanimitate de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Ca atare, avem raport de admitere, cu amendamente.

Considerăm și noi că măsura este utilă și că asigură protecția persoanelor vârstnice, victime, de multe ori, ale unor abuzuri la încheierea actelor notariale.

De aceea, noi vă supunem spre adoptare acest raport de admitere.

Suntem în prezența unei legi organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mircea Dan Geoană

#220786

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt comentarii pe fondul acestei propuneri legislative? Nu.

Mircea Dan Geoană

#221121

Rog, atenția dumneavoastră asupra acestui proiect, este un proiect important.

Mircea Dan Geoană

#221396

Punctul 9 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Ștefan Gati.

Microfonul 9.

## **Domnul Gati Ștefan** _– secretar general adjunct la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Având în vedere, pe de o parte, că unele dintre spațiile în cauză sunt în proprietatea privată a unităților administrativteritoriale, potrivit principiului autonomiei locale, statuat de art. 120 alin. (1) din Constituția României, republicată, și, pe de altă parte, că autoritățile administrației publice locale au inițiativă și hotărăsc, în condițiile legii, în toate problemele de interes local care le privesc în mod direct, este necesar ca în prealabil să fie consultate structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.

Pe de altă parte, cu privire la instituirea în sarcina unităților administrativ-teritoriale a obligației de a vinde spații aflate în proprietatea privată a acestora, semnalăm existența unor decizii ale Curții Constituționale prin care actele normative având obiect de reglementare similar cu cel al Legii nr. 90/2003 au fost declarate neconstituționale.

Astfel, din analiza jurisprudenței Curții Constituționale...

Mircea Dan Geoană

#222938

## Mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Adrian Țuțuianu

#223053

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat această propunere legislativă în data de 17.03.2010 și a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat favorabil, cu amendamente, iar Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul nu susține propunerea legislativă. În consecință, supunem spre dezbatere raportul de respingere.

Legea este organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#223741

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fondul acestei dezbateri? Nu.

Mircea Dan Geoană

#224038

În condițiile în care raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi,

Mircea Dan Geoană

#224323

Punctul 10 – Propunerea legislativă pentru modificarea art. II al Legii nr. 229/2008 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, și pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Domnule secretar de stat Ștefan Gati, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Gati Ștefan

#224883

Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată. Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#225025

Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu.

Adrian Țuțuianu

#225097

## Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în discuție această propunere în data de 17 martie și a adoptat un raport de respingere.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a transmis un aviz negativ.

Legea este ordinară și vă supunem adoptării raportul de respingere, cu mențiunea că Senatul este primă Cameră sesizată.

Mircea Dan Geoană

#225575

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt comentarii, intervenții? Nu.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul de respingere.

Mircea Dan Geoană

#225908

Punctul 11 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2005 privind accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenției Domeniilor Statului de către partenerii contractuali.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dănuț Apetrei, microfonul 8.

## **Domnul Dănuț Apetrei** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii propunerilor transmise în punctul de vedere al acestuia.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#226567

Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu.

Adrian Țuțuianu

#226639

## Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, întrunită în 16 februarie 2010, a redactat un raport de respingere, cu unanimitate de voturi.

Guvernul, așa cum s-a spus, susține această propunere legislativă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a avizat favorabil, cu amendamente, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz negativ.

Legea este ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supunem adoptării raportul de respingere.

Mircea Dan Geoană

#227202

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond? Domnul senator Urban, microfonul 2.

Iulian Urban

#227311

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

Inițiativa aceasta legislativă este, din punct de vedere juridic, din categoria năstrușniciilor juridice, pentru că nici înainte de 1989 contractele statului nu erau de drept titluri executorii fără niciun fel de formalitate.

Ceea ce se propune prin inițiativa aceasta legislativă nu se poate cataloga juridic, întrucât am deschide o ușă prin care absolut toate contractele în care statul este parte, printr-o agenție, printr-o instituție, printr-un minister, ar deveni titluri executorii ceea ce este imposibil.

Până la urmă, statul român, deși prin anumite dispoziții legislative în ceea ce privește încasarea creanțelor bugetare are un statut privilegiat, totuși este un creditor ca oricare altul, care, din acest punct de vedere, trebuie să respecte niște reguli, niște principii prevăzute în Codul de procedură civilă și în Codul de procedură fiscală, astfel încât acesta este motivul pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, cu unanimitatea voturilor exprimate, a hotărât să adopte un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

Mircea Dan Geoană

#228471

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, cu aceste precizări,

Mircea Dan Geoană

#228800

Punctul 12 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind stingerea creanțelor reprezentând impozite, taxe și alte venituri datorate bugetului de stat și/sau a creanțelor reprezentând contribuții sociale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile proprietate a debitorilor.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu.

Din partea Guvernului, domnul Dragoș Bogdan, vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Microfonul 9.

**Domnul Dragoș George Bogdan** _– vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere faptul că această modalitate de stingere a datoriilor se regăsește deja în Codul de procedură fiscală, la art. 175 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003.

Mircea Dan Geoană

#229689

Mulțumesc.

E vorba de un raport comun.

Domnul senator Țuțuianu, după aceea, domnul președinte Frunda, dacă dorește să intervină.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

Adrian Țuțuianu

#229890

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem un raport comun al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Raportul este de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat negativ.

Irina Alexe

#230266

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, opțiune motivată, în principal, de lipsa resurselor financiare.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#230470

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Gheorghe David, ca inițiator.

Gheorghe David

#230574

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că am înțeles ceea ce reprezentanta Guvernului a precizat cu privire la problema financiară, însă este una dintre problemele care, de mai multă vreme, a rămas nerezolvată, știm că este în atenția Guvernului și a actualului Guvern, însă noi, ca inițiatori, chiar dacă au fost și alte asemenea propuneri legislative care s-au perindat prin Parlament, am revenit cu această inițiativă legislativă.

Din nou, fac o scurtă remarcă, și în legislatura trecută, împreună cu senatorul Țîbuleac, care acum este președintele Consiliului Județean Botoșani, am avut această inițiativă legislativă. Nu a trecut atunci, am revenit cu ea, au revenit și alți colegi parlamentari. Vreau să fac această remarcă, pentru că această inițiativă legislativă ne aparține.

De aceea, considerăm că este o problemă nerezolvată care trebuie să fie rezolvată și dorim ca ea să fie votată de către Parlament, dacă nu de Senat, măcar la Camera Deputaților poate că vom găsi înțelegere ca, împreună cu Guvernul, să hotărâm asupra datei la care trebuie să fie pusă în aplicare această lege.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#231722

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Țuțuianu, punctul de vedere al comisiei.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Ca atare, raportul este de respingere.

Legea este ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#232000

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu.

Mircea Dan Geoană

#232327

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind sprijinul acordat de statul român pentru intabularea terenurilor agricole și forestiere aflate în extravilanul localităților, restituite vechilor proprietari prin legile de retrocedare a proprietăților.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog. Microfonul 10.

Adrian Țuțuianu

#232694

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din data de 2 martie 2010, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât cu majoritate de voturi să adopte un raport de respingere, întrucât propunerea legislativă are ca obiect oferirea unui sprijin constând în tichete valorice acordate de statul român pentru intabularea terenurilor agricole și forestiere restituite vechilor proprietari.

Guvernul nu susține, în principal, din considerente financiare.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au dat avize negative.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mircea Dan Geoană

#233691

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt.

Mircea Dan Geoană

#234104

Rog secretarii de ședință să verifice cvorumul, pentru că cifrele de la acest vot indică faptul că suntem sub cvorumul de ședință sau dacă sunt colegi senatori care nu au fost atenți la acest vot...

Vă rog să vedem, pentru a nu intra în astfel de situații. Domnule senator Urban, doriți să faceți o propunere cu privire la reluarea votului?

Așa înțeleg, din sală...

Vă rog, domnule senator Urban.

Iulian Urban

#234507

Vă rog frumos, domnule președinte, să reluăm votul, pentru că eu, unul, nu am fost atent și nu am votat.

Mircea Dan Geoană

#234642

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bun. Atunci rog ca și în zona senatorilor independenți să existe puțină atenție pentru această propunere.

Reluăm votul.

Am rugămintea să permiteți senatorilor să se poată concentra pe activitatea legislativă.

Reluăm votul asupra propunerii legislative.

Mircea Dan Geoană

#235049

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind utilizarea monedei naționale.

Dintre inițiatori, nu văd pe nimeni...

Doamna secretar de stat Grațiela Iordache, vă rog. Microfonul 9.

## **Doamna Grațiela Denisa Iordache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În ceea ce privește această propunere legislativă, vă prezentăm și noi, la rândul nostru, punctul de vedere al Băncii Naționale a României, deoarece una dintre principalele atribuții conferite băncii centrale de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României este cea referitoare la stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia.

În acest context, Banca Națională a României consideră că nu se justifică promovarea Propunerii legislative privind utilizarea monedei naționale pentru plata taxelor și serviciilor percepute sau oferite de statul român din următoarele considerente:

– reglementează un domeniu care cade în competența Băncii Naționale a României, încălcând astfel principiul independenței băncii centrale;

– anulează liberalizarea operațiunilor valutare între rezidenți și nerezidenți, în cazul operațiunilor la care inițiativa legislativă se referă.

Față de cele prezentate, vă rugăm să aveți în vedere respingerea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#236451

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Ovidiu Marian.

Ovidiu Marian

#236540

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa nr. L636/2009, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată pentru dezbatere și întocmirea raportului la Propunerea legislativă privind utilizarea monedei naționale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă, iar Comisia economică, industrii și servicii a transmis aviz negativ.

În ședința din data de 9 martie anul curent, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu 4 voturi împotrivă și două abțineri, respingerea propunerii legislative.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#237399

Vă mulțumesc. Sunt observații? Vă rog, domnule senator Udriștoiu. Microfonul 2.

Tudor Udriștoiu

#237514

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să pun o singură întrebare: care este situația actuală, se poate plăti și în euro, și în dolari, și în yeni, dacă nu se acceptă ideea de monedă națională ca fiind unică?

Mircea Dan Geoană

#237760

Vă mulțumesc. Vă rog, doamna secretar de stat.

Grațiela Denisa Iordache

#237842

Vă rog, domnule director.

## **Domnul Emilian Ionică Antonescu** _– director adjunct_

_la Banca Națională a României_ **:**

Plățile între rezidenți se realizează numai în moneda națională, cu câteva excepții. Între rezidenți și nerezidenți, plățile se fac atât în moneda națională, cât și în valută, după cum au convenit părțile.

Problema pe care o ridică propunerea legislativă nu este una de regim valutar, ci este o problemă de contracte bilaterale, este o problemă comercială, deci nu este o problemă de regim valutar.

Ceea ce vrea să rezolve propunerea legislativă este faptul ca anumiți comercianți să nu poată să-și stabilească tarifele într-o altă monedă, dar stabilirea acestor tarife într-o altă monedă este altceva. Plata serviciilor respective se face în moneda națională, deci în lei, nu se face în euro sau în alte monede.

Mircea Dan Geoană

#238725

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator, doriți să mai spuneți ceva?

Tudor Udriștoiu

#238828

Doar două vorbe. Aici este vorba numai de taxe și servicii ale statului, nu e vorba de relații comerciale. Așa scrie, cel puțin, în prezentarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#239051

Vă mulțumesc.

Vă rog, încă o dată, dacă puteți să mai clarificați și acest aspect.

Emilian Ionică Antonescu

#239170

Cu atât mai mult, proiectul de lege creează o discriminare între stat și ceilalți agenți economici.

Deci și statul, și agenții economici trebuie să lucreze pe principii de egalitate în economie, și nicidecum pe principii de...

Mircea Dan Geoană

#239440

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Urban.

Iulian Urban

#239521

Cu atât mai mult nu înțeleg explicația dumneavoastră, dar asta este, poate că nu înțeleg eu, dar, în acest context, am și eu o întrebare: dacă tot vorbim de independența Băncii Naționale a României, de ce nu este aici reprezentantul Băncii Naționale a României să susțină acest punct de vedere? Pentru că am văzut că reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice a citit punctul de vedere al BNR...

Mircea Dan Geoană

#239951

Nu, nu... Cred că avem de-a face cu o prezență geamănă, ca să spun așa...

Am înțeles.

Doamna secretar de stat a prezentat punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice și cred că cel care a fost invitat să comenteze este reprezentantul Băncii Naționale a României, dacă înțeleg bine...

Iulian Urban

#240344

Bine ar fi atunci ca reprezentanții BNR să vină și pe la comisiile parlamentare. Nu ar strica.

Mircea Dan Geoană

#240469

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport de respingere, legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul de respingere.

Mircea Dan Geoană

#240780

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 422/2001, republicată, privind protejarea monumentelor istorice.

Din partea Guvernului, participă domnul secretar de stat Vasile Timiș.

Domnule senator Puiu Hașotti, în calitate de inițiator, vă rog să prezentați propunerea legislativă.

Puiu Hașotti

#241199

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o propunere legislativă fără niciun fel de conotație politică. Cu toții, dumneavoastră... Este imposibil să nu știți de situații care inițiatorilor li s-au părut paradoxale. Doar câteva mențiuni...

Știți foarte bine că, în anumite zone de protecție a lăcașurilor de cult și a monumentelor, unele dintre ele clasate în monumente de mare importanță, nu se respectă caracterul acestora, nici caracterul religios, nici caracterul de monument de maximă importanță, știți că sunt niște prevederi foarte stricte în această privință...

De asemenea, în aceste zone au loc o serie de manifestări publice de orice gen, spectacole cu sonorizări puternice, concerte nonreligioase în lăcașuri religioase, se creează o poluare sonoră și vizuală cu efecte negative și, de multe ori, sunt manifestări, chipurile, culturale, care afectează monumentele, fie ele laice, fie religioase.

Am considerat necesar ca evaluarea monumentelor istorice – nu vă mai arăt acum toată această categorie de monumente –, indiferent dacă sunt trecute pe lista patrimoniului mondial, național sau nu, trebuie să se realizeze periodic, trimestrial, am zis noi, sau anual, în funcție de anumite monumente, nu mai intru în detalii.

De asemenea, am avut în vedere și o creștere a veniturilor pentru a finanța activitățile de protejare a monumentelor istorice și prin impunerea unor sancțiuni mai severe asupra celor care profită de anumite interpretări juridice și asupra celor care profită de aceste monumente, de fapt asupra celor care afectează statutul – în opinia noastră – al acestor monumente istorice, fie religioase, fie laice, prin organizarea a ceea ce v-am arătat mai înainte: spectacole, concerte și chestiuni care nu au legătură cu aceste monumente și chiar le dăunează.

În opinia mea – și cu asta închei –, punctul de vedere al Guvernului este nefundamentat, cel puțin în ceea ce ni s-a prezentat ca punct de vedere al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

Mircea Dan Geoană

#243231

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Vasile Timiș** _– secretar de stat în Ministerul_

## _Culturii și Patrimoniului Național_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la actul normativ, vă prezentăm câteva observații și propuneri. Interdicția prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 422/2001, republicată, privind protejarea monumentelor istorice este în măsură să asigure protejarea atât a monumentelor istorice care sunt lăcașuri de cult, cât și a serviciului religios în sine, prin instituirea de servituți de utilitate publică menite să asigure buna desfășurare a ritualurilor sau a slujbelor religioase.

În ceea ce privește modificarea propusă la art. 10 alin. (2), considerăm că aceasta nu schimbă esența și efectul reglementării. Constatăm, în egală măsură, că textul propus pentru alin. (3) al art. 10, respectiv „instituirea obligativității avizului consiliului local în cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică a monumentelor istorice”, nu se circumscrie domeniului de reglementare al Legii nr. 422/2001, republicată. Astfel, exproprierea poate fi realizată în limitele și în baza Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și a regulamentului de aplicare a acesteia.

Legea nr. 422/2001, republicată, nu cuprinde procedurile sau prevederile derogatorii referitoare la exproprierea imobilelor cu statut de monument istoric.

Întrucât propunerea legislativă cuprinde și prevederi care vizează în mod direct autoritățile administrației publice locale, având în vedere și dispozițiile art. 8 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înainte de adoptarea oricărei decizii, apreciem că ar trebui consultate structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.

Având în vedere considerentele de mai sus, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#245291

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul senator Bokor Tiberiu.

Bokor Tiberiu

#245399

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, pentru motivele cuprinse în punctul de vedere al Guvernului, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu 7 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#245853

## Mulțumesc.

Doamna senator Boagiu, vă rog, o intervenție pe fondul dezbaterii noastre.

Anca Daniela Boagiu

#245978

Mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai mă încuraja un coleg, spunându-mi că vin să susțin o inițiativă ce va fi respinsă.

Eu, în pofida a tot ceea ce s-a spus aici, am să spun contrariul, am să fac afirmații care contrazic afirmațiile făcute de Guvern, chiar și de către colegul pe care-l stimez foarte mult și care reprezintă, conduce Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Am să spun doar atât Ministerului Culturii și Patrimoniului Național: am o inițiativă legislativă de care sper că vă aduceți

aminte, e destul de bătrână, merge în picioare, are cam un an și jumătate de când a fost adoptată tacit de Senat, a ajuns în Camera Deputaților, vizează același obiect de reglementare. Guvernul ne-a promis că va veni cu un proiect de lege, astfel încât în România să fie reglementată sau să fie completată Legea nr. 422/2001, care protejează monumentele.

Eu, credeți-mă, nu am răbdare, și cred că nici colegul meu Hașotti și colegii din Camera Deputaților să mai așteptăm până ce aparatul de sub miniștrii care se succed la conducerea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național va decide să renunțe la orgoliile instituționale și să dea drumul unor legi care sunt utile în România.

V-aș invita, de data aceasta, în sectorul 2, pe care-l reprezint în Senatul României, să vedeți ce se întâmplă cu monumentele istorice, cu patrimoniul pe care lumea îl distruge și nimeni nu-l protejează, pentru că „nimeni” acela înseamnă lege și instituție care să facă legea.

Noi reprezentăm o instituție care, prin natura ei, face legi, motiv pentru care eu, personal, Anca Boagiu, voi susține inițiativa domnului senator Puiu Hașotti.

Va ajunge și ea dincolo, în Camera Deputaților, unde se va pune laolaltă cu inițiativa pe care eu am avut-o, și vă invit pe dumneavoastră, care ați fost, domnule Timiș, implicat de la bun început în dezbaterea acestor modificări, să vă grăbiți un pic, pentru că noi, parlamentarii, nu mai avem răbdare să vă așteptăm pe dumneavoastră.

Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#248018

Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, bineînțeles.

Puiu Hașotti

#248102

Mulțumesc. Domnule președinte,

Stimați colegi,

În afară de surprinderea pentru un punct de vedere prezentat aici de domnul secretar de stat, care nu a fost decât lecturarea punctului de vedere al Guvernului, vreau să vă spun două lucruri. Primul, că această inițiativă legislativă este în proporție de 80% asemănătoare cu inițiativa legislativă de care vorbea doamna senator Anca Boagiu. Nu știam că inițiativa Domniei Sale zace la Camera Deputaților. Bineînțeles, conform cutumei, dacă vom aproba această inițiativă legislativă, se va discuta împreună cu cea a doamnei senator Anca Boagiu.

Al doilea lucru, stimați colegi, este imposibil să nu știți că pe lângă monumentele istorice, laice sau religioase se desfășoară tot felul de acțiuni care afectează, zi de zi, aceste monumente. Sunt zeci, sute de exemple. În fiecare județ există așa ceva.

Ce am făcut noi? Interzicem, pur și simplu, ca în zona sau în interiorul acestor monumente să se desfășoare niște acțiuni așa-zis culturale, care să nu mai afecteze aceste monumente. Nu are niciun fel de conotație politică. Este o chestiune de conservare a patrimoniului cultural național și atât.

Mircea Dan Geoană

#249281

Mulțumesc. Domnule senator Oprea, vă rog.

Dumitru Oprea

#249357

Eu sunt total de acord să protejăm toate aceste monumente, dar cred că a fi atât de categorici ne duce într-o zonă în care... Știu că în țări – în Cehia, în Slovenia – ce organizează evenimente de top mondial acesta este câștigul evenimentelor speciale, în care și o muzică clasică, și o operă din perioada renascentistă sunt puse laolaltă într-un castel, se cântă și chiar se dansează, și cu aceasta evenimentul câștigă.

Nu știu dacă noi putem, acum, să venim cu selecția tipurilor de evenimente, să spunem ce se poate face și ce nu se poate face. Există, cred eu, protecție locală și prin lege.

Mircea Dan Geoană

#249986

Da, este o temă, într-adevăr, importantă și sensibilă. Suntem într-o fază avansată a dezbaterii noastre de astăzi și vă supun...

A, vă rog, iertați-mă, domnule senator.

Petru Bașa

#250191

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am lecturat un pic și în art. 5–9, dacă bine îmi amintesc, se prevede ca aceste manifestări să fie cumva controlate în zona de protecție. Dacă ne gândim la zona de protecție a monumentelor istorice, atunci, de exemplu, Sibiul cuprinde o jumătate de oraș, iar Sighișoara tot jumătate.

Cred că ar trebui diferențiat și stabilit ce este în zona de protecție, care este lăcașul de cult și zona pe care nu se pot desfășura manifestări care sunt în contradicție cu istoria. Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#250734

Mulțumesc domnului senator Bașa. Domnul senator Severin Georgică.

Punctul 16 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea activităților și practicilor de terapie centrate pe tulburări din spectrul autist.

Domnul senator Urban sau altcineva dintre inițiatori. Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Irimie.

Microfonul 10.

Cristian Anton Irimie

#251145

Domnule președinte, Stimate doamne și domni senatori,

Ministerul Sănătății nu susține inițiativa legislativă în forma înaintată spre promulgare.

Mircea Dan Geoană

#251330

Mulțumesc.

Domnul senator Secășan, raportul comisiei.

Iosif Secășan

#251420

Actul normativ reglementează activitățile și practicile de terapie centrate pe tulburări din spectrul autist și cadrul instituțional pentru formarea de specialiști în domeniu.

În ședința din 16 februarie anul curent, Ministerul Sănătății a solicitat, iar comisia a acceptat, constituirea unui grup de lucru format din specialiști ai Ministerului Sănătății, Centrul Național de Sănătate Mintală, Colegiul Psihologilor din România și Colegiul Medicilor din România, care să elaboreze un proiect de lege în acest domeniu.

Până în data de 9 martie anul curent, când noi am dat avizul negativ, rezoluția acestui grup de lucru nu a sosit. Am dat deci avizul negativ și, între timp, a intrat la comisie o altă inițiativă legislativă, L686/2009, cu aceeași temă de legiferare.

Domnule președinte, Stimați colegi, Voi fi foarte scurt.

Vreau să spun doar două lucruri: am avut șansa în viață să văd „Aida” în fața piramidelor, să văd o piesă de teatru în amfiteatrul din Epidaur și să văd, la fel, un spectacol de operă la Acropole. Pe logica acestei legi n-aș fi putut. Concluzia vă rog să o trageți singuri.

Mircea Dan Geoană

#252622

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și mă bucur sincer că acest tip de problematică suscită interesul plenului Senatului. Este un lucru îmbucurător.

Vă

Vă

Fac apel la plenul Senatului pentru ultimele două propuneri pe care le avem în fața noastră. Sunt cu termen de adoptare tacită astăzi. Aș vrea să facem un ultim efort, chiar dacă ora este ceva mai înaintată.

Raportul comisiei?

Iosif Secășan

#253441

Raportul este de respingere.

Mircea Dan Geoană

#253501

Intervenții pe fond? Domnul senator Urban.

Iulian Urban

#253579

Domnule președinte, Stimați colegi,

Așadar, raportul de respingere al Comisiei pentru sănătate publică s-a bazat pe faptul că Guvernul a spus că va constitui un grup de lucru care urma să vină și să aducă îmbunătățiri acestui proiect de lege, pentru că este bine să știți că este un proiect de lege inițiat de către doi senatori de la PDL, există un proiect de lege inițiat de colegi de la PSD, iar Guvernul a spus că are și el un proiect de lege prin care vrea să vină să reglementeze situația copiilor și a persoanelor care suferă de autism, pentru că, până la urmă, repet ce am mai spus o dată astăzi, ne chinuim, bălmăjim, încercăm să facem legi aici, și persoanele care au nevoie cu adevărat de aceste legi nu mai apucă să beneficieze de ele.

Eu consider că este inacceptabil ca inițiative legislative ale noastre, care-și propun într-o formă... pentru că, de exemplu, eu sunt jurist... Într-adevăr, poate sunt lucruri criticabile în acest proiect de lege, dar acestea ar fi trebuit să fie îndreptate exact de această comisie de lucru, care nu s-a pronunțat, însă, cu adevărat, societatea românească are nevoie de aceste legi, iar eu cred că respingerea unei inițiative legislative a parlamentarilor pentru faptul că Guvernul nu are timp sau comisiile de lucru pe care le constituie nu au timp să ne răspundă în timp, în parametrii ceruți de tehnica legislativă, nu poate să ducă decât la adoptarea acestei inițiative legislative.

Vreau să mai precizez un lucru: am o inițiativă legislativă depusă pe circuitul parlamentar în februarie 2009, se referă la Legea insolvenței municipalităților. Între timp, ați văzut în presă că primul oraș din România, Aninoasa, a intrat în faliment, iar punctul de vedere al Guvernului nu a venit nici după 13 luni de zile.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#255389

## Mulțumesc.

Eu aș dori să-i transmiteți domnului ministru Cseke punctul de vedere al domnului senator Urban și cred că și al nostru: atunci când Guvernul vine și motivează în sensul unui aviz negativ pentru o inițiativă, indiferent din partea cui este, și se invocă crearea unui grup de lucru guvernamental pentru a se putea apleca asupra acestei chestiuni, mi se pare un gest de minimă decență și eleganță, ca să nu spun de obligație politică, ca Guvernul să și înființeze acea comisie și să informeze Parlamentul cu privire la speța respectivă. Este un lucru de minimă politețe și decență în relația dintre Executiv și Legislativ.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 10.

Cristian Anton Irimie

#256110

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu respect, vreau să vă informez că grupul de lucru s-a înființat, a definitivat și în prima ședință, săptămâna trecută, a Comisiei pentru sănătate publică a fost citită pentru prima dată această propunere legislativă, și mâine este din nou pe ordinea de zi a Comisiei pentru sănătate publică a Senatului.

Deci noi ne-am făcut datoria și vă rog să mă scuzați, dacă cumva a intervenit o neînțelegere între toți cei care au dorit să participe la acest... Noi am lansat invitații către toți inițiatorii. Sunt mai mulți inițiatori ai acestei legislații privitoare la copii cu dizabilități de acest tip.

Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#256796

O secundă. Aș vrea să clarific, domnule senator, cu domnul senator Secășan și comisia.

Înțeleg că este o altă inițiativă legislativă care ar putea să rezolve măcar parțial aceste situații?

Iosif Secășan

#257021

## Stimați colegi,

Pentru a nu se crea confuzii, sunt trei inițiative legislative cu aceeași tematică de legiferare. Atitudinea noastră de astăzi și raportul de respingere sunt pentru inițiativa înregistrată la Senat cu nr. L650/2009, unde am avut două întruniri pentru a discuta, în data de 16 februarie 2010 și în data de 9 martie 2010.

Deci raportul de respingere este din data de 9 martie 2010.

Este adevărat, între timp, ministerul și comisia au întrunit grupul de lucru. Acesta a deliberat, ne-a prezentat un prim proiect săptămâna trecută, dar este vorba de discuția pe inițiativa înregistrată la Senat cu nr. L686/2009, care este cu același...

Mircea Dan Geoană

#257707

Am înțeles.

Doamnă senator Mitrea, aveți cuvântul.

Să luăm și un punct de vedere din partea unui alt grup parlamentar și vă ofer cuvântul imediat, domnule senator Urban.

Elena Mitrea

#257914

## Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să-i mulțumesc pe această cale domnului secretar de stat Irimie, care a avut o deschidere și un interes deosebit pentru propunerea legislativă, fără a face diferență că aparține PSD-ului sau PDL-ului. Sunt problematici preluate din teritoriu, de interes pentru părinții copiilor cu autism.

S-a făcut discuția referitoare la faptul că ar fi o inițiativă copiată. Nu, această inițiativă are aceeași sursă, și anume Asociația părinților copiilor cu autism.

Vreau să vă spun că, la fel ca mine, toți inițiatorii au fost invitați pentru a-și susține inițiativa legislativă în cadrul comisiei. Am fost singura care am participat la susținere. Am făcut, personal, invitația doamnei senator Popa pentru a participa la grupul de inițiativă care s-a creat în cadrul Ministerului Sănătății.

Continuăm această inițiativă mulțumită implicației noastre și a înțelegerii ministerului, căruia îi mulțumesc pe această cale.

Mircea Dan Geoană

#258902

## Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Urban, urmează domnul senator Ion Rotaru, care am observat că și-a manifestat interesul pentru a interveni.

Iulian Urban

#259094

În mod evident, nu poate fi decât salutar faptul că Guvernul PDL susține și se implică într-o propunere legislativă a Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Este un lucru cu care sunt perfect de acord, nu este niciun fel de problemă, însă este dincolo de logica mea faptul că astăzi este termen de adoptare tacită a propunerii legislative înregistrate la Senat cu nr. L650/2009 și Guvernul ne spune că mâine se întrunește grupul de lucru care ar fi trebuit să dea un punct de vedere, astfel încât raportul pe propunerea legislativă cu nr. L650/2009 este deja negativ din cauza tardivității cu care a lucrat acest grup de lucru.

Astfel, din punctul meu de vedere, indiferent de culoarea politică a inițiatorilor, Guvernul este obligat întotdeauna, atunci când este ținut de lege, să dea un punct de vedere, să-l redacteze, pentru că nu este posibil să vină cu următoarea explicație: aruncăm la coșul de gunoi inițiativa legislativă cu L650/2009 și vedem pe care dintre proiectele care vin din urmă le putem plia, astfel încât să se încadreze pe timpul pe care-l au la dispoziție specialiștii Guvernului să lucreze. Consider că, dimpotrivă, având în vedere așteptările tuturor celor care, în această țară, se confruntă cu această gravă problemă a autismului, ar trebui să dăm un vot pe această propunere legislativă, să meargă la Camera Deputaților, unde există șanse ca ea să se materializeze, să devină o lege mai mult decât utilă și așteptată în România la acest moment.

Repet, această explicație prin care ni se spune că abia mâine comisia va da un punct de vedere nu mă satisface, pentru că raportul Comisiei pentru sănătate publică este foarte vechi, tocmai așteptând un punct de vedere al Guvernului.

Mircea Dan Geoană

#260843

Mulțumesc.

Domnule senator Rotaru, aveți cuvântul.

Iulian Urban

#260930

Îmi pare foarte rău că nu reușesc să ajung la celelalte comisii permanente ale Senatului atunci când pe rolul lor se dezbat proiecte de lege inițiate de mine. Nu este vina mea că toate comisiile permanente ale Senatului, sau aproape toate, lucrează de la aceeași oră, iar pentru cei care spun că l-au invitat pe inițiator și nu a venit, îi rog frumos să vină și să vadă că în fiecare zi de marți, când lucrările comisiilor permanente ale Senatului se suprapun, eu sunt la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, începând de la ora 9.00 până la 9.30, așa că acest argument, că dacă sunt inițiator și nu mă prezint la comisie inițiativa mea legislativă trebuie să fie respinsă, nu cred că ține. Eu așa văd lucrurile. În primul și în primul rând, sunt dator să merg la comisia al cărei vicepreședinte sunt. Nu am ce să fac. Nu am cum să plec de acolo, să las comisia fără cvorum, pentru că și așa lucrăm, în general, fără cvorum.

Ion Rotaru

#261911

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o precizare. Cred că este foarte important pentru oameni, pentru cei cărora li se adresează, de fapt, orice proiect legislativ și orice lege care se elaborează în această țară, nu care sunt inițiatorii, ci conținutul și prevederile acestora. Cred că suntem într-o zonă în care ar trebui să privim lucrurile cu realism și să le punem pe făgașul în care au fost ele inițial.

Ca membru al Comisiei pentru sănătate publică și, în același timp, ca inițiator al proiectului de lege care urmează să se discute mâine în Comisia pentru sănătate publică, aș vrea să vă relatez încă o dată, în 30 de secunde, ce s-a întâmplat. Proiectul de lege elaborat de colegii noștri de la PDL a fost anterior. Pentru că nu au fost la comisie să-l susțină, să-și spună punctele de vedere și să ia act de observațiile făcute de specialiștii din cadrul comisiei, s-a ajuns la concluzia că nu poate să treacă în acea formă, și de aceea a fost respins, și nu din alte considerente.

Venind acest al doilea proiect, cu observațiile de rigoare, s-a mers pe ideea aceasta de a se constitui grupul de lucru la minister, grup de lucru la care am participat și eu, care a avut deja două întruniri și la care, așa cum a spus și colega, doamna senator Mitrea, a fost invitată și doamna senator Popa, care, din motive obiective, se pare, nu a putut să participe. Nu a fost nicio intenție de a elimina pe cineva, de a încerca cineva să-și aroge paternitatea unei inițiative legislative, de altfel foarte importantă și necesară, și cred că trebuie să ținem cont de faptul că, așa cum era forma inițială propusă de domnul senator Urban și de doamna senator Popa, nu putea să treacă. Este inacceptabilă din perspectiva specialiștilor, care au avut un punct de vedere foarte clar, concis și la obiect.

Grupul de lucru este constituit, nu... s-a constituit, el a funcționat. Mâine avem, la comisie, această variantă și ea poate fi, de asemenea, îmbunătățită la Camera Deputaților sau în urma deciziei pe care o va lua Comisia pentru sănătate publică.

Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#264012

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

O secundă, domnule senator Urban.

Îi ofer cuvântul domnului senator Udriștoiu și, după aceea,

Mircea Dan Geoană

#264172

Pe mine mă frământă mai mult, domnilor senatori, faptul că există întârzieri nepermise în modul în care Guvernul transmite punctul de vedere pentru anumite inițiative legislative. Aici este o problemă. Domnul senator Urban a sesizat, în repetate rânduri, această situație. Și alți colegi au aceeași...

De aceea, intenționez ca mâine, la Biroul permanent, să ridicăm acest subiect reprezentantului Guvernului, pentru a putea să încurajăm Guvernul.

Domnule secretar de stat, după ce luăm și ultimul comentariu, veți avea o intervenție.

- Domnule senator Udriștoiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Tudor Udriștoiu

#264803

Câteva precizări. Întâmplător, sunt de meserie psihiatru. Întâi și întâi, aș vrea să precizez că trebuie să preluăm probleme din teritoriu, trebuie să ținem seama de ele, dar să nu legiferăm sub presiune, nici a teritoriului, nici a timpului, nici a nimănui. Trebuie să gândim. Or, acest gen de inițiativă este o suprareglementare.

Autismul este dramatic, dar este una dintre boli, bolile psihice. Începe la copii, iar unii ajung și la vârsta adultă. În aceste condiții, cred că schizofrenia ar merita vreo trei legi, depresia, care bate la ușă cu 20% din populație, merită iar vreo trei, patru legi și nu știu unde o să ajungem cu această chestiune.

Atrag atenția, nu mă opun niciunei inițiative. Aș vrea, în încheiere, totuși, să spun ceva, pentru că se pare că se perpetuează ideea că la medicină, fotbal și altele se pricepe toată lumea. Nu știu cum se întâmplă – fotbal nu avem aici – că majoritatea inițiativelor din domeniul medical aparțin persoanelor din afara domeniului. Mă gândesc cum să fac și eu să am o inițiativă în domeniul legislativ agricol, economic și pe urmă să vin și să spun că nu mă pricep la chestia aceasta, dar este inițiativa mea, am vorbit cu persoane din teritoriu, oamenii aceia au nevoie de așa ceva și am venit și am propus-o.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#266114

Mulțumesc. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Cristian Anton Irimie

#266201

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Vreau să vă cer scuze, dar trebuie să fac o mică precizare. Punctul de vedere al Guvernului a fost înaintat către Biroul permanent al Senatului pe data de 25 ianuarie 2010 și era punctul de vedere pe care l-am susținut mai înainte.

Punctul de vedere negativ nu se referea la bază, după cum reiese și din expunerea de motive, se referă mai mult la ceea ce înseamnă aspectul tehnicii legislative decât la utilitatea legii, pe care noi am apreciat-o ca atare, doar că am și spus că nu susținem forma respectivă a legii.

De aceea s-a și lucrat, și s-a lucrat în mod serios, pentru a da totuși satisfacție tuturor. Nu am făcut niciun fel de ingerințe în această temă.

Mircea Dan Geoană

#266958

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Mircea Dan Geoană

#267708

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri medico-sociale.

Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Irimie, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Cristian Anton Irimie

#267941

Obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative este lăudabil, prin înființarea unor structuri care să asigure asistența medico-socială unor categorii de persoane defavorizate.

Sub aspectul formei prezentate, dorim să subliniem că inițiativa nu respectă normele de tehnică legislativă reglementate.

De asemenea, este necesar a fi precizată asigurarea efectivă a resurselor financiare.

Având în vedere cele sus-menționate, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă în forma prezentată.

Mircea Dan Geoană

#268491

## Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog să prezentați raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei pentru sănătate publică.

Petru Filip

#268732

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru sănătate publică, este un raport de respingere, cu majoritate de voturi, plecând de la concluzia că actuala legislație privind administrația publică locală acoperă cadrul legal pe care această propunere legislativă ar dori să-l soluționeze.

Cu alte cuvinte, și până acum autoritățile publice locale au avut și au posibilitatea de a decide în cunoștință de cauză modul în care se raportează la aceste grupuri de persoane defavorizate, dacă doresc să creeze cămine, dacă doresc să realizeze aziluri de bătrâni și așa mai departe.

Nu este nevoie de un cadru legislativ aparte, cum, de altfel, dacă vă aduceți aminte, au mai fost astfel de situații cu alte propuneri legislative de transformare a unor cazărmi în stabilimente sociale și așa mai departe.

Există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#269791

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Mircea Dan Geoană

#270170

Vreau să vă mulțumesc pentru efortul făcut în această după-amiază și seară.

Încheiem aici segmentul de legiferare și trecem, fără întrerupere, la ultimul punct pe ordinea de zi, întrebări și interpelări adresate Guvernului.

Înțeleg de la liderii de grupuri parlamentare că aceste întrebări și interpelări au fost deja depuse în scris, se află în posesia noastră.

Dați-mi voie să citesc numele colegilor și colegelor senatori care au depus întrebări, pentru a fi consemnate în stenograma ședinței de astăzi:

Din partea Grupului parlamentar al PDL:

– domnul senator Alexandru Mocanu, pentru ANRP;

- domnul senator Iulian Bădescu, pentru Ministerul

- Sănătății;

– doamna senator Anca Boagiu, pentru Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale;

– domnul senator Alexandru Pereș, pentru Ministerul Apărării Naționale;

- domnul senator Dorel Jurcan, pentru Ministerul

- Agriculturii și Dezvoltării Rurale și pentru Ministerul Sănătății;

– domnul senator Dumitru Oprea, pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC:

– domnul senator Dan Voiculescu, pentru prim-ministru;

– doamna senator Doina Silistru, pentru Ministerul Finanțelor Publice;

– domnul senator Ilie Sârbu, pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; - domnul senator Viorel Arcaș, pentru Ministerul

- Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, două întrebări;

- domnul senator Ion Toma, liderul grupului, are o astfel

- de întrebare pentru prim-ministru.

Din partea Grupului parlamentar al PNL:

- doamna senator Minerva Boitan, pentru Ministerul

- Finanțelor Publice;

– domnul senator Emilian Frâncu, două întrebări, pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și pentru Ministerul Apărării Naționale;

- domnul senator Romeo Florin Nicoară, pentru Ministerul

- Administrației și Internelor, respectiv pentru AVAS.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

#275630

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438705]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/9.IV.2010 conține 48 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei

Cuprins

Stenograma

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuți (L651/2009) 32

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare (L633/2009) 32–33

Respingerea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (L647/2009) 33

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (L634/2009) 33

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L135/2009; votul final se va relua într-o ședință viitoare) 33

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (L131/2009; votul final se va relua într-o ședință viitoare) 33

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor și al munițiilor (L656/2009) 34–36

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 61 al Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L657/2009) 36–38

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale (L653/2009) 38

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (L632/2009)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenției Domeniilor Statului de către partenerii contractuali (L655/2009)

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind sprijinul acordat de statul român pentru intabularea terenurilor agricole și forestiere aflate în extravilanul localităților, restituite vechilor proprietari prin legile de retrocedare a proprietăților (L646/2009)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind utilizarea monedei naționale (L636/2009)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 422/2001, republicată, privind protejarea monumentelor istorice (L649/2009)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea activităților și practicilor de terapie centrate pe tulburări din spectrul autist (L650/2009)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind unele măsuri medico-sociale (L641/2009)