Stenogramă plen

Bună ziua!

Deschidem astăzi, 22 mai 2013, ședința Senatului cu sesiunea de declarații politice.

Îl rog pe domnul senator Frătean Petru Alexandru – Grupul parlamentar al PSD – să-și prezinte declarația politică.

Se pregătește domnul senator Iliescu Lucian. Vă rog, domnule senator, microfonul central.

Bună ziua!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Nevoia de performanță pentru sistemul de sănătate românesc”.

„Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, ci și mintea, spiritul și perspectiva unui om”, citat din James H. West.

Extrapolând această afirmație la nivel colectiv, putem spune că sănătatea, privită prin diversele sale fațete, fie că vorbim de starea de sănătate sau de sistemul de sănătate, reprezintă perspectiva unei națiuni. Mă simt obligat, dar și onorat să abordez această problematică, dat fiind faptul că județul Mureș, pe care am responsabilitatea de a-l reprezenta în Senatul României, este, cu siguranță, un reper definitoriu pentru sistemul de sănătate românesc, din cel puțin trei considerente.

În primul rând, mă refer la elita învățământului medical de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, care, de aproape șapte decenii, formează generații de medici excepționali, față de care avem datoria de a le oferi condiții de muncă și salarii decente, precum și statutul pe care îl merită.

Apoi, elocventă este performanța actului medical pe toate domeniile de specialitate, unele chiar unice în țară, care a transformat spitalele mureșene în centre medicale de nivel cel puțin regional, dacă ne uităm la numărul și zona de proveniență a pacienților pe care îi deservesc.

În al treilea rând, dar la fel de important, este sistemul SMURD, care s-a născut la Târgu-Mureș și a devenit un model pentru sistemul de urgență din întreaga țară.

USL s-a angajat să susțină conceptul social pe care se fundamentează sistemul de sănătate, bazat pe principiile de acces universal la asistență medicală de calitate. Cu siguranță că sunt încă multe de făcut în acest domeniu, iar sistemul medical are nevoie el însuși de un tratament corespunzător, care, în primul rând, să vindece bolile trecutului.

Să nu uităm că am trăit vremuri în care culoarea portocalie a guvernării pedeliste a ascuns, în fapt, o perioadă neagră pentru sistemul de sănătate, o perioadă în care s-au tăiat salariile personalului medical și s-au desființat spitale. Nici instituțiile medicale de excelență nu au scăpat de decizii aberante sub semnătură pedelistă, așa cum a fost cazul Institutului Inimii, care a fost desființat în anul 2011. Paradoxal, a fost furată inima din inima țării.

Cred însă că trebuie nu doar să reparăm aceste nedreptăți, care au generat consecințe grave pentru români, ci trebuie să creăm toate condițiile pentru performanța sistemului de sănătate, iar mesajul meu se îndreaptă și către ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu: avem nevoie de Institutul Inimii, avem nevoie de spital regional la Târgu-Mureș, avem nevoie să continuăm tradiția mureșeană în medicină!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Iliescu Lucian – Grupul parlamentar al PNL.

Urmează domnul senator Pereș Alexandru.

## **Domnul Lucian Iliescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să continui problema aceasta de democrație privind revizuirea Constituției.

„Democrația, dincolo de revizuirea Constituției”

În continuarea declarației politice anterioare, referitoare la procesul consolidării democrației, înlăturării deficitului de democrație indus în societatea noastră în ultimii nouă ani, doresc să atrag atenția asupra unor perspective noi, ignorate, în opinia mea, ori de câte ori Constituția României și normele accesorii colaterale au făcut obiectul revizuirii ori dezbaterii publice.

Repet, așa cum am precizat și în declarația anterioară, proiecția viitorului trebuie să țină seama de experiența trecutului și de realitatea că, inevitabil, vom fi în partea aceluiași binom al democrației: învingători, dar, la fel de posibil, și învinși, la putere, dar, la fel de posibil, și în opoziție.

Cred că unul dintre factorii de tensiune în relațiile dintre învingători și învinși, între putere și opoziție, în toată perioada care a urmat după decembrie 1989, a fost lipsa de încredere, consecință a unor abuzuri, mai mici sau mai mari, ale puterii, ale majorității, și lipsa aproape în totalitate a posibilității opoziției, a minorității, de a exercita un control eficient democratic.

Principiul fundamental al democrației este acceptarea dreptului majorității rezultate din voința votului popular de a-și desemna Executivul, prin care să aplice politici economice sociale conforme programului politic. Proporționalitatea votului popular, reflectată în structura Parlamentului, în structura comisiilor permanente de specialitate, constituie mecanismul democratic care face posibilă aplicarea politicilor guvernamentale. Și totuși, chiar în aceste condiții sau poate tocmai în aceste condiții, ceva lipsește pentru a micșora riscul apariției exceselor, pentru a bloca apariția deficitului de democrație.

Constituția României, pe lângă funcția de legiferare, consfințește funcția, la fel de importantă, a Parlamentului de a exercita controlul asupra Executivului și asupra instituțiilor acestuia. Fără exercitarea acestui control, democrația este și rămâne un sistem politic vulnerabil.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Pereș Alexandru – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna senator Crețu Gabriela.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Titlul declarației mele de astăzi este „România USL-istă – țara care își stabilește ziua națională în funcție de... climă”.

USL reușește să arunce națiunea din surpriză în surpriză, una mai neplăcută decât alta. Decizii politice fundamentale ajung să se ia nu potrivit interesului național, ci celui de partid, efemer, de guvernământ. Modificarea cvorumului la referendumuri este doar un exemplu. Până și revizuirea Constituției, necesară în această etapă istorică, a încăput pe mâna unei echipe de ignoranți, coordonată nefericit de un prezumtiv candidat la președinție, care încearcă să-și promoveze interesele sau preferințele proprii.

Mai nou, transpar propuneri halucinante ale colegilor liberali din Camera Deputaților – și, sigur, mai nou și din Senat – privind modificarea, respectiv înlocuirea Zilei Naționale a României. Nici nu știu dacă să mă amuz sau să mă întristez auzind hilara idee a domnului deputat

Gigel Știrbu, care găsește că ziua de 10 mai este mai potrivită ca zi națională decât 1 decembrie, întrucât, dincolo de considerentele istorice – între 1877 și 1947 sărbătoarea națională a fost la 10 mai –, condițiile climatice sunt mai agreabile la sfârșitul primăverii decât iarna.

Mai exact, ne schimbăm ziua națională fiindcă pe 1 decembrie ziua este scurtă, poate mai și ninge, bate vântul... vorba aceea, probleme esențiale și grave, care pot întuneca frumusețea unei sărbători naționale!

Ca o mică paranteză, țin să amintesc că independența României a fost câștigată în urma victoriilor Armatei române de la Plevna, Grivița, Smârdan împotriva Imperiului Otoman și a fost proclamată în data de 9 mai 1877, atunci când Parlamentul României a votat moțiunea care a declarat independența absolută a României. O zi mai târziu, pe 10 mai, Carol I oficializa independența României, anunțând-o Europei și întregii lumi. După exact patru ani, la 10 mai 1881, România s-a proclamat, din principat, regat.

Eu cred că cele două zile, 1 decembrie și 10 mai, au amândouă un rang, deopotrivă, extrem de important în istoria poporului nostru și acest fapt trebuie analizat cu multă chibzuință. Dacă ziua de 10 mai semnifică câștigarea independenței statului român, la 1 decembrie 1918, prin reîntregirea cu Transilvania, s-a realizat unitatea națiunii române și a teritoriului său. Cred că nimeni nu poate susține că unul din aceste evenimente istorice este mai important decât altul.

Vă mulțumesc.

O rog pe doamna senator Crețu Gabriela – Grupul parlamentar al PSD – să-și prezinte declarația politică. Se pregătește domnul senator Popa Ion.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă uit în sală și mă gândesc că încăpățânarea noastră de a vorbi în fața sălii goale este legată de credința că adevărul iese totdeauna la lumină și trebuie pronunțat oricum.

Declarația mea politică se numește „România nu e stat patrimonial, domnule președinte!”. Și, întrucât sunt mulți președinți, precizez că mă adresez Președintelui României.

Statul patrimonial este un tip de stat tradițional, în care conducerea este personală și personalizată, iar puterea executivă este o extensie a liderului. Într-un asemenea sistem, liderul național controlează viața politică și economică a țării, iar relațiile personale cu liderul joacă rolul esențial în creșterea și descreșterea puterii politice și economice a elitei conducătoare.

Statul de drept, așa cum știm cu toții, exercită suveranitatea, care aparține poporului, prin intermediul unor autorități publice cu atribuții definite, care au obligația să coopereze în mod loial.

Dat fiind caracterul fragil al democrației noastre, pericolul lunecării spre patrimonialism a existat permanent în istorie, nu e deloc o noutate. Ori de câte ori reapare este obligația Parlamentului însă să denunțe situația, pentru că este direct afectat, ca reprezentant al adevăratului suveran. În caz contrar, raporturile instituționale sunt răsturnate, iar Constituția încălcată.

Precizarea este cauzată de felul în care a ajuns la cetățeni informația despre participarea premierului la Consiliul European de astăzi, respectiv că președintele l-a mandatat să participe. În baza principiilor de drept valabile oriunde în lume, nicio autoritate publică nu poate mandata, transfera, dispune de atribuții pe care nu le are. Or, președintele nu are, conform art. 80 al Constituției, nicio atribuție constituțională în realizarea politicilor interne sau externe și, drept urmare, nicio legitimitate să-i dea mandat șefului Guvernului legat de conținutul unor decizii care privesc țara noastră. În aceste domenii, bineînțeles. Mandatul este elaborat de Guvern, cum s-a și întâmplat. Președintele poate fi informat, dar este opțional. Informarea Parlamentului n-ar trebui să fie opțională.

## Și eu vă mulțumesc. Doamnă senator,

Sunt obligat să vă spun că declarațiile politice fac parte din activitatea parlamentară a senatorilor și că ele apar în Monitorul Oficial al României. Chiar dacă suntem 16 senatori în sală, așa a hotărât Biroul permanent: cine are declarații politice vine și le prezintă.

Domnul senator Popa Ion – Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Oprea Dumitru. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care o voi face astăzi se intitulează „Necesitatea investițiilor și oportunitățile existente nefructificate de autoritățile din județul Argeș”.

Mă voi referi în declarația de astăzi la impactul unor măsuri guvernamentale în consolidarea economiilor locale. De asemenea, voi atrage atenția și asupra pericolului nesusținerii turismului în zona de nord a județului Argeș, în special în ceea ce privește zona municipiului Curtea de Argeș și a Transfăgărășanului.

Municipiul Curtea de Argeș reprezintă, fără urmă de îndoială, un obiectiv turistic destul de important la nivel regional și național. Mânăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită de către domnitorul Neagoe Basarab, între anii 1512 și 1517. Mânăstirea are o lungime de 18 metri, o lățime de 10 metri și înălțimea de 25 de metri, iar cel mai edificator element de însemnătate națională este că în interiorul acesteia se odihnesc regii Ferdinand și Carol I, precum și reginele Elisabeta și Maria.

## Stimați colegi,

Nu pot uita, de asemenea, și unele proiecte de interes strategic regional și chiar național care pot contribui la creșterea numărului locurilor de muncă în județul pe care îl reprezint și – de ce nu?– și în obținerea, prin taxe și impozite specifice, de noi venituri la bugetul de stat pentru măsurile sociale blamate sau sprijinite de unii sau alții. Un asemenea proiect îl reprezintă reabilitarea completă a Transfăgărășanului.

Drumul național 7C, un drum construit printre Munții Făgărașului și inaugurat în septembrie 1974, este unul dintre cele mai spectaculoase din România și reprezintă în acest moment un proiect de o importanță strategică pentru județul Argeș, dar și pentru România. Este un drum asfaltat, cu o lungime totală de 152 de kilometri, care face legătura între cele două provincii istorice ale României: Muntenia și Transilvania.

În acest loc, lângă tunelul de lângă Bâlea Lac, șoseaua ajunge la o altitudine de 2.042 de metri, iar la ieșirea din tunel suntem deja în județul Sibiu, adică în Transilvania. Pe Transfăgărășan sunt accesibile cele mai înalte două vârfuri din masivul muntos Făgăraș și din România: Vârful Moldoveanu și Vârful Negoiu.

## Domnule senator,

Am rugămintea, când mai faceți o nouă declarație politică... Ați consumat 6 minute și jumătate. Mult, foarte mult. Vă rog să fiți mai concis.

Domnul profesor, domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL.

- Se pregătește domnul senator Ioniță Dan Aurel. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică are titlul „Disponibilizările lui Ponta sunt mai bune decât cele ale lui Boc?”.

Restructurările de personal sunt un subiect ce provoacă intense dezbateri. Pe lângă necazurile produse celor care își pierd serviciul, măsura este incomodă și pentru cei nevoiți să o adopte. Niciun politician nu-și asumă de plăcere o decizie atât de impopulară. De aceea, de principiu, dacă un guvern este nevoit să trimită acasă oameni, din motive indiscutabile, ceilalți politicieni, din opoziție, ar trebui să se abțină de la jocuri demagogice.

Doar că această atitudine, ce presupune responsabilitate și demnitate, nu pare să-i caracterizeze pe reprezentanții USL. Când criza economică făcea ravagii în Europa, iar bugetul țării era la pământ, domnii Ponta și Antonescu atacau Guvernul Boc din cauza disponibilizărilor, deși erau conștienți că aparatul bugetar era nesustenabil și mărit artificial de toate guvernările anterioare. Astfel, USL a preferat să radicalizeze nemulțumirile oamenilor, să-i sperie și să-i incite, adunând procente electorale, fără a se gândi la consecințele economice ulterioare ale gestului lor.

Astăzi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2013, ce va fi discutată, va rămâne în memoria colectivă pentru cele 36 de luni, condiție de lucru pe contract pe perioadă nedeterminată, ca să poți să beneficiezi de astfel de ajutoare.

Iată că roata istoriei se întoarce și premierul Ponta s-a izbit de realitate. Chiar dacă i-a mințit pe români în campania electorală, afirmând că disponibilizările sunt o eroare a Guvernului Boc, că numărul bugetarilor ar trebui mărit, și nu diminuat, acum face exact pe dos. Anunță concedieri la Poșta Română și disponibilizarea a peste 10.000 de salariați din sectorul de stat, până în 2018.

Să dea Domnul să fie numai atâția!

În aceste condiții, credem că avem dreptul să întrebăm liderii USL când erau inconștienți: când se opuneau disponibilizărilor sau când le propun chiar ei? Ce ar trebui să facă opoziția acum: să profite electoral de măsurile Guvernului, la fel cum făceau domnii Ponta și Antonescu, sau să analizeze cu atenție dacă e o măsură strict necesară?

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Ioniță Aurel – Grupul parlamentar al PP-DD – să-și prezinte declarația politică.

Se pregătește domnul senator Klárik László Attila.

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației din această dimineață este „Rușinea primirii navei «Flaminia» pe teritoriul românesc”.

Este cunoscut faptul că, încă din data de 29 martie 2013, nava MSC Flaminia, sub pavilion german, puternic avariată ca urmare a unui incendiu izbucnit la bord, a sosit în rada portului Constanța, urmând a intra în reparații. Dintre cele 2.876 de containere pe care vasul le transporta, în jur de 150 de containere conțineau substanțe chimice clasificate ca deșeuri periculoase.

În incendiul provocat de o explozie la bordul navei au fost distruse și deteriorate parțial aproximativ 120 de containere cu astfel de substanțe. În conținutul acestora se regăsesc și 40 de tone de policlorobifenil, PCB, expediate din Statele Unite ale Americii către uzina Trédi din Saint-Vulbas, Franța,

singura societate acreditată internațional să neutralizeze aceste tipuri de substanțe și subliniez acest lucru.

Dar, după accident, nava nu a mai fost primită în Franța. Ne întrebăm, pe bună dreptate: din ce cauză? De ce România a acceptat intrarea navei în apele teritoriale, mai ales că în legislația noastră se prevede în mod explicit, în art. 32 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, că „introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”. Când ne vom lua măsuri împotriva practicilor deja constatate de a accepta tot ce restul Europei refuză?

În urma incendiului din iulie 2012, mai mulți specialiști internaționali au făcut expertize ale încărcăturii navei. Autoritățile române nu știu sau nu vor să facă cunoscute concluziile acestora. Este evident că rezultatele analizelor au generat suficientă îngrijorare încât Danemarca, Olanda, Franța, dar și Germania, țara de origine a vasului, au refuzat descărcarea și decontaminarea navei. În România, toate analizele ne garantează lipsa oricărui pericol.

Faptul că afacerea cu deșeuri este una extrem de profitabilă, dar extrem de riscantă pentru mediu reprezintă, de fapt, motivul real pentru care transformăm țara într-o groapă de gunoi. Germania a evaluat costurile neutralizării la 8.000 de euro pe tonă. Dacă înmulțim această sumă cu 8.000 de tone de deșeuri, avem valoarea reală a operațiunii: 64 de milioane de euro. Estimările reprezentanților Șantierului Naval Mangalia sunt de doar 4 milioane de euro.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Klárik László Attila – Grupul parlamentar al UDMR.

Îl rog, după aceea, pe domnul senator Voinea Florea să prezinte declarația politică „Se poate, depinde doar cu cine”. Vă rog, domnule senator Klárik.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată „România regionalizată – necesitate sau aventură politică?”.

Și permiteți-mi să încep cu un motto, un citat: „Aflăm, poate pentru prima dată, cu suport empiric, faptul că apartenența regională are un impact diferit pentru dezvoltarea socială, în funcție de tipul de mediu rezidențial de referință. Dacă un oraș este localizat în Moldova, probabilitatea de a fi sărac este semnificativ mai mare” – profesor Dumitru Sandu.

Rog să nu mă judece colegii care se revoltă, pe bună dreptate, din cauza torturării limbii române. Citatul provine din studiul intitulat „Disparități și fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României”. Autorii acestui studiu sunt sociologi, economiști, specialiști în administrație publică și, probabil, exprimarea corectă în limba română nu reprezintă punctul lor forte. Însă raționamentul naiv al studiului, îmbrăcat într-un limbaj pseudoștiințific, nu poate să ne facă să zâmbim compătimitor.

Din păcate, studiul citat nu a dorit să fie un pamflet, ci fundamentarea socio-economică a reorganizării statului. Ne-am permite să zâmbim, dacă acest eseu nu ar reprezenta temelia așa-zis științifică pe care Guvernul vrea să construiască statul român modern.

Sunt de acord cu afirmația că administrația publică românească nu excelează în performanțe, nu răspunde nici pe departe nevoilor societății actuale. Din aceste motive, sunt un militant al reformei administrației publice românești. Însă reforma administrativă trebuie începută cu inventarierea problemelor și formularea politicilor publice cele mai adecvate pentru rezolvarea problemelor identificate.

Dacă politicile publice formulate cu rigurozitate științifică indică ca soluție reorganizarea administrativă a țării și crearea unui nou nivel administrativ, va veni rândul clasei politice să adopte deciziile cumpătate care sunt necesare. Însă să impui o reorganizare profundă a statului și a societății pe baza unui studiu care recunoaște că nu și-a propus să răspundă la întrebarea dacă este o soluție mai bună regionalizarea administrativă decât cea de dezvoltare este un act de maximă iresponsabilitate.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Să știți că ați avut 5 minute și ați consumat 6 minute și 30 de secunde, dar nu este nicio problemă.

Vă rog să fiți mai sintetic în declarațiile dumneavoastră. Domnul senator Voinea Florea – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul profesor, domnul senator Ilieșiu Sorin.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „Se poate, depinde doar cu cine”.

Departe de o pledoarie _pro domo_ SUA, țin să punctez un eveniment pentru economia românească, care a înregistrat o deloc neglijabilă scădere a deficitului balanței comerciale în primul trimestru al acestui an. Și spun că nu este un fapt minor nu datorită cifrelor, ci datorită contextului economic în care s-a realizat. În condițiile în care piața de desfacere a Uniunii Europene agonizează sub recesiune, producătorii români au reușit să demonstreze că se poate.

Ce-i drept, curajoșii exportatori români au reușit o performanță care merită o analiză mai serioasă, și nu doar o mențiune „en passant”.

Cum a fost posibil, pe fondul unei crize economice europene care este departe de a fi depășită? Aderarea României la Uniunea Europeană, fiind agreată din rațiuni strict politice, nu a adus și așteptata dezvoltare a industriei și agriculturii, dimpotrivă, a reprezentat un factor de decădere a acestora prin presiunea concurențială. La șapte ani de la aderare, România a rămas la stadiul de contributor net și zonă de valorificare a capitalurilor occidentale.

De fapt, am neglijat producția în favoarea consumului produselor importate din Uniune, pierzând din vedere că acest lucru afectează viitorul nostru economic. Economia românească a devenit astfel subcontractor specializat în producerea de produse de lohn, piese de schimb și subansambluri. Și așa am ajuns să purtăm stigmatul de economie manufacturieră de asamblare, crezând cu naivitate că am intrat pe o piață concurențială corectă.

Și acum, când Occidentul european a dovedit slăbiciuni ale sistemului monetar unic, iar puterea concurențială a pierdut lupta cu țările asiatice și nord-americane, exportatorii români au înțeles că trebuie să-și orienteze oferta către statele extracomunitare. Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria nu au încetat, după căderea Cortinei de Fier, să-și dezvolte bunele relații economice cu Rusia, China și Turcia. Sunt țări care dețin un capital uriaș și, mai mult decât atât, sunt și interesate să investească în zona Uniunii Europene.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul profesor Ilieșiu Sorin – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Ghilea Găvrilă.

## Vă mulțumesc.

Declarație politică – „Scrisoare deschisă către membrii Parlamentului din Ungaria și către deputații și senatorii Uniunii Democrate Maghiare din România”.

## Stimați colegi maghiari,

În data de 12 martie anul curent am citit în plenul Senatului o declarație politică sub forma unei scrisori deschise adresate Domniilor Voastre, scrisoare publicată în aceeași zi de Agenția Națională de Presă din România, precum și de alte publicații. Cu toate că mesajul acestei scrisori este deosebit de important pentru o reconciliere româno-maghiară bazată pe legitimitate, adevăr, corectitudine și moralitate, până în prezent nu am primit răspuns.

Având convingerea că relațiile dintre Ungaria și România trebuie să fie compatibile cu noul lor statut de țări membre ale Uniunii Europene și ale NATO, așa cum am mai arătat, reiau în continuare textul scrisorii, cu credința că veți răspunde.

## Stimați colegi maghiari,

Între parlamentarii români și cei maghiari există, oficial, o relație de prietenie. Aceasta pare a fi doar formală. Ea ar putea deveni reală numai dacă ar avea loc o veritabilă reconciliere româno-maghiară. Credem că, în acest sens, se impune să adoptați o declarație precum cea care urmează.

## „Declarație

(1) Noi, membrii Parlamentului Ungariei, și noi, deputații și senatorii Uniunii Democrate Maghiare din România, recunoaștem dreptul României asupra Transilvaniei, stipulat în tratatele de pace semnate de Ungaria la Trianon în anul 1920, la Paris în 1947, și dezaprobăm declarațiile care contestă acest drept, ca, de exemplu, următoarea declarație a politicianului László Tökés din 15 martie 2011: «La cea dea 90-a aniversare de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a dus la ruperea națiunii noastre, ne-am propus demararea unui proces de vindecare – Vindecarea Trianonului. (...) Acum a venit și momentul înfăptuirii unității maghiare într-un spirit demn de secolul al XXI-lea, o unitate maghiară în Uniunea Europeană.»

(2) Regretăm și dezavuăm masacrele antiromânești cu mii de victime și masacrele antievreiești înfăptuite în Transilvania, în 1940–1944, de către autorități maghiare horthyste din armată, poliție și jandarmerie, cu implicarea a numeroase organizații maghiare șovine și cu implicarea unei părți a populației maghiare din Transilvania. Condamnăm, de asemenea, masacrele antimaghiare din Transilvania, cu zeci de victime, comise, în 1944, ca represalii de o organizație paramilitară română.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Bereanu Neculai.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Nu există sectoare de drum proaste, ci numai miniștri dezinteresați”.

Într-o conferință de presă susținută, săptămâna trecută, la Oradea, mi-am anunțat intenția de a promova o propunere legislativă privind exceptarea sectoarelor de drumuri naționale impracticabile de la plata rovinietei.

Consider că acest aspect s-ar putea reglementa prin declasificarea temporară a acestor drumuri, la o categorie inferioară, până la restabilirea tuturor parametrilor tehnici de conformitate.

Am zăbovit îndelung până să dau publicității intenția acestui demers, sperând că, până la urmă, domnul ministru al proiectelor de infrastructură de interes național se va întoarce cu fața spre români și păsurile lor de fiecare zi. M-am înșelat.

În loc să se facă luntre și punte pentru a-și conecta ministerul la surse reale de finanțare, distinsul demnitar pare că se mulțumește să-și întoarcă buzunarele pe dos în talk-showuri televizate. Domnia Sa arată națiunii, în locul unor soluții concrete de rezolvare a problemelor, doar urzeala uzată a sacului bugetar.

Când recunoști în fața unei țări întregi că în loc de 4 miliarde de euro, necesare pentru repararea drumurilor naționale din România, tu nu ai disponibile decât 180 de milioane de euro, afirmând că din 10 gropi contabilizate nu poți repara decât două, înseamnă că te descalifici public prin propria neputință ridicată la rang de virtute.

Iată de ce sunt decis să inițiez modificarea legislativă pe care o aminteam în preambulul acestei declarații și vă cer tuturor sprijinul în promovarea și susținerea ei. Chiar și domnului ministru al marilor proiecte, care, dacă tot nu poate repara drumurile naționale, de ce să mai perceapă taxe pentru utilizarea lor ca atare?

Eu cred că nimeni nu-l ține ostatic pe domnul ministru în fruntea proiectelor de infrastructură de interes național, nici măcar formația sa academică, despre care am înțeles că este una juridică, nu una tehnică.

Sunt convins că nu există sectoare de drum proaste sau mai puțin proaste, ci numai miniștri fără vocație managerială, necompetenți sau dezinteresați. Până când vor mai achita românii usturătoarea notă de plată a menținerii unor asemenea demnitari în fruntea unor ministere rămase fără obiectul muncii?

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Bereanu Neculai – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Doina Anca Tudor. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Să salvăm zona montană a României!”.

Stimate colege, stimați colegi,

Aș dori să aduc în atenția dumneavoastră un aspect, spunând că Colegiul nr. 1 din Suceava, în care îmi desfășor activitatea ca senator, se află într-o zonă preponderent montană, cu frumuseți, bogății și oportunități deosebit de generoase, dar și cu probleme la fel de numeroase, specifice acestor ținuturi.

Se știe că zona montană a României se întinde pe 3,2 milioane de hectare, din care 2,3 milioane de hectare sunt pășuni și fânețe, cu peste 850.000 de gospodării, unde trăiesc peste 3 milioane de locuitori, din care peste 2,1 milioane sunt producători agricoli, crescători de animale. Pe acest imens areal geografic sunt peste 3.500 de sate, în 27 de județe, cu o suprafață de peste 74.000 de km pătrați.

Cel puțin trei au fost factorii care m-au determinat să abordez această problemă și să trag un semnal de alarmă, sub genericul „SOS salvați zona de munte a României!”.

În primul rând, m-au determinat ponderea județului Suceava în zona montană românească, bogăția resurselor naturale insuficient sau ineficient valorificate și potențialul uman uriaș, oportunitățile turistice și, nu în ultimul rând, zootehnia, prelucrarea lemnului, a meșteșugurilor și zestrea culturală.

În al doilea rând, m-au stimulat și doresc să mă alătur și să sprijin eforturile unui mare specialist în domeniu, profesorul doctor Radu Rey. Eforturile Domniei Sale au început înainte de 1989 și l-au consacrat, alături de opera sa scrisă, ca un mare montanolog de reputație internațională. El este inițiatorul a numeroase acțiuni și sufletul unor structuri organizate, așa cum este Consiliul Național al Muntelui, sub girul științific al Academiei Române, organism care încearcă să coaguleze factorul științific, societatea civilă cu cel de decizie politică.

În al treilea rând, am fost sensibilizat și am perceput cu atenție problematica complexă și specifică zonei și care trebuie să primească răspunsuri diferențiate și urgente, altele decât cele din zonele de deal sau câmpie.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Doina Anca Tudor – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Ungureanu Mihai Răzvan.

## Bună ziua!

„Economia subterană din România și Uniunea Europeană”

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimii ani, în toate declarațiile publice și în dezbaterile televizate, s-a tot discutat despre economia națională, despre slăbirea puterii de cumpărare a românilor, despre faptul că economia subterană contribuie la diminuarea veniturilor bugetului de stat, dar nu s-a precizat niciun mijloc de informare a opiniei publice despre reducerea puterii acestui subsector al societății românești în ultimii 10 ani, mai precis în perioadele 2004–2008, 2012–2013.

Într-un raport al celebrei organizații Visa, respectiv subsidiara continentală Visa Europe, se consideră că „economia subterană a României a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani, fiind estimată la 39,6 miliarde de euro în 2013, în scădere cu peste 3,5% față de 2008 și cu aproape 15% comparativ cu 2003. Cu toate acestea, România se situează, în continuare, pe locul doi în Europa în ceea privește ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croația, Estonia și Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%”, potrivit raportului „Economia subterană în Europa”, publicat de Visa Europe.

În respectivul raport se precizează că economia subterană din Europa este estimată la 2.100 de miliarde de euro sau 18,5% din activitatea economică. O soluție ar fi, conform acestui studiu, utilizarea plăților electronice, care ar conduce la o scădere a economiei subterane cu 10%, respectiv cu 200 de miliarde de euro. În general, în toate țările europene, economia subterană este favorizată de plățile în numerar, creându-se astfel o oportunitate pentru munca la negru. Potrivit raportului Visa Europe, preluat de portalul EurActiv.ro, în 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 de miliarde de euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa. Potrivit raportului, munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa.

Măsurile guvernamentale care vizează soluționarea acestor aspecte pot genera schimbarea, plățile electronice evidențiindu-se pentru eficiența în combaterea economiei subterane.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Chiriac Viorel. Să fim operativi. Mai avem 25 de minute. Vă rog, domnule prim-ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Cum ratează Guvernul acordurile cu FMI” Stimați colegi,

Privatizarea companiilor de stat și plata arieratelor reprezintă două dintre condițiile _sine qua non_ pentru relansarea economică. Însă, în cazul ambelor, am fost din nou martorii unui spectacol uluitor, care se reduce la același cinic algoritm al intereselor și înțelegerilor subterane partinice.

Privatizarea CFR Marfă, o companie lider pe piața transporturilor feroviare de marfă din România, se înscrie pe lista registrului de eșecuri ale guvernării Ponta, alături de dezastrul care se desfășoară, sub ochii noștri și la televizor, la Oltchim.

Asigurările premierului legate de existența mai multor investitori serioși interesați de CFR Marfă s-au dovedit, din nou, a fi doar praf aruncat în ochii noștri. Statul a cheltuit 2,5 milioane de euro pentru promovare. Însă din lunga listă – anunțată cu surle și trâmbițe – de 12 investitori interesați au rămas doar trei. Și niciuna dintre cele trei companii rămase în cursă nu s-a precalificat pentru etapa următoare, ulterior depunerii ofertelor pentru preluarea pachetului majoritar de 51% din capitalul social al CFR Marfă.

„OmniTRAX”, o companie implicată într-un scandal de proporții în urma unei licitații controversate pentru o porțiune din „British Columbia Railway”, reprezentată de un om de afaceri cercetat de DIICOT pentru spălare de bani, apoi „Transferoviar Grup”, o companie care deține „Remar 16 februarie”, firma căreia i-au fost impuse proceduri de executare silită de către CFR, și, în cele din urmă, un fond de investiții cu răspundere limitată, iată care sunt ofertanții care au ajuns să depună documentele pentru privatizarea CFR Marfă.

Graba prin care s-a realizat acest proces de privatizare justifică eșecul lui, prin așezarea la masa discuțiilor a unor investitori privați incapabili să îndeplinească criteriile cerute. Nicio companie cu șanse reale de a câștiga procesul nu s-a arătat interesată de participare. Nu a existat nicio ofertă din partea unor investitori internaționali serioși. Din păcate, constatăm că România, sub guvernarea actuală, și-a pierdut credibilitatea în fața investitorilor străini. Cum putem atrage capital străin, dacă singurele proiecte ale Guvernului în ceea ce privește fiscalitatea se concentrează pe o taxare mai mare a capitalului și a forței de muncă? Nu este o coincidență faptul că până și investiția Daimler în România este condiționată de facilitățile fiscale pe care le oferă statul român.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Chiriac Viorel – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Sorin Roșca-Stănescu. Vă rog, mai sintetic, dacă se poate, ca să ne încadrăm în timp.

Am înțeles, domnule președinte. Mulțumesc. Stimați colegi, Domnule președinte,

Declarația mea politică se intitulează „Copiii de aur ai României”.

Cu toții suntem de acord că tinerii sunt temelia societății, viitorul și bogăția unei țări. În acest caz, România este una dintre cele mai bogate țări.

Avem tineri valoroși, care se fac remarcați în fiecare an în cadrul olimpiadelor internaționale. Demonstrează că sunt cei mai buni, deși concurează cu elevi din țări care beneficiază de o pregătire mult mai temeinică.

În acest sens, o avem drept exemplu pe eleva Ileana Gabriela Popescu, care la Olimpiada internațională de limba și literatura latină „Certamen Ciceronianum Arpinas” a obținut locul al treilea din 193 de concurenți. Impresionant este faptul că această elevă studiază doar o oră pe săptămână limba latină, în cadrul școlii, față de alți elevi străini, care au în programa școlară chiar patru-cinci ore de limba latină săptămânal.

Cel mai recent rezultat al lotului olimpic de chimie al României este excepțional și ne face să fim mândri că suntem români. La Olimpiada internațională de chimie „D. Mendeleev” elevii români au obținut o medalie de aur, două medalii de argint și trei medalii de bronz. Astfel, din 118 elevi reprezentând 17 țări, românca Andreea Maria Filip a cucerit aurul.

Elevii români au rezultate remarcabile la toate olimpiadele internaționale la care participă, iar aceste rezultate se datorează unor copii deosebiți, unor părinți responsabili și cadrelor didactice devotate, care nu cer elevilor decât un singur lucru: să fie cei mai buni.

Noi avem obligația de a sprijini acești tineri, de a-i promova, dar mai ales să le oferim condiții adecvate pentru dezvoltare profesională optimă. Valorile românești să rămână în România!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Roșca-Stănescu – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Firea Gabriela. Vă rog, excelență, microfonul central.

Declarația politică se intitulează astfel: „O simplă infracțiune, un act de poliție politică sau o provocare în materie de siguranță națională?”.

Evenimentele petrecute săptămâna trecută pe scena politicii românești au evidențiat, printre altele, o practică ilegală extrem de periculoasă, care, deși are un corespondent în Codul penal, poate fi denumită infracțiune politică. Mă refer la înregistrarea unor discuții din interiorul staffurilor unor partide politice.

În speță, au fost interceptate dezbaterile care au avut loc în Biroul politic al Partidului Național Liberal. Acestea nu erau publice, dar, în urma înregistrării, ele au fost devoalate presei. Efectul este nociv pentru democrația noastră prin chiar faptul că stenogramele, astfel difuzate, au indus un element nociv și au tensionat relațiile din USL. Desigur, nu presa este vinovată, ci cei care au făcut înregistrările ilegale.

Și mai grav este un alt eveniment, petrecut tot săptămâna trecută, când au fost interceptate și convorbirile politice din interiorul staffului USL. Au fost prezente opt persoane, printre cele mai importante din statul român, cum ar fi al doilea demnitar, care este președintele Senatului, Crin Antonescu, președinte al PNL și viitor candidat prezidențial, sau prim-ministrul României, la rândul său, șef al celui mai mare partid. Nici discuțiile purtate la vârf de către conducerea USL nu erau destinate publicității. Și în acest caz interceptarea și devoalarea lor au fost nocive, tensionând și mai mult viața politică. Avem de-a face, pur și simplu, cu infracțiuni extrem de periculoase pe care eu, utilizând o licență, le taxez drept infracțiuni politice. De fapt, indiferent cine ar fi făcut înregistrarea, avem de-a face cu o acțiune de poliție politică.

Pe de altă parte, întrucât la discuțiile purtate la vârf în USL nu au participat decât opt persoane, care sunt printre cele mai importante personalități ale statului român și ale vieții politice, și fiind limpede că niciuna dintre acestea nu ar fi avut interesul să se înregistreze singură, cred că nu exagerez deloc dacă afirm că actul de poliție politică, al interceptării respectivei ședințe USL și devoalării conținutului acesteia, reprezintă și un atac la siguranța națională.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Gabriela Firea – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Bumbu Liviu Octavian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice este „Cumulul pensiei cu salariul, izvor de nedreptăți și aberații”.

În urmă cu patru ani, sub presiunea unei crize pe care habar nu avea cum să o rezolve, premierul de atunci declara război pensiilor „nesimțite” din sistemul bugetar, potrivit propriilor declarații. În acordurile melodiei „Pușca și cureaua lată” se năștea Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordului-cadru cu Fondul Monetar Internațional.

Capitolul IV al respectivei legi prevede – pentru că legea este încă în vigoare – faptul că în sistemul bugetar se poate cumula salariul cu pensia numai dacă aceasta din urmă nu depășește salariul mediu pe economie, la vremea respectivă 1.700 de lei, anul acesta 2.223 de lei. În caz contrar, cei vinovați că au pensia cu un leu mai mare decât salariul mediu aveau în față două variante simple: fie renunțau să muncească, păstrând pensia, fie renunțau la pensie și se mulțumeau cu salariul. La vremea respectivă, mulți au considerat că este o măsură justă sau măcar acceptabilă, în condiții de criză severă.

Ca orice lucru făcut în grabă însă, Legea nr. 329/2009 lăsa loc unor anomalii generatoare de nedreptăți flagrante. Cum este cazul unui pensionar militar care mi-a scris de curând, mâhnit că și-a văzut toată viața de treabă și de carieră, căci dacă ar fi fost „un terchea-berchea” prin armată, potrivit propriilor aprecieri, ar fi avut pensia mai mică, pe care ar fi putut să o cumuleze cu salariul. Mai mult, pentru a-și putea face mai departe meseria, una de înaltă calificare și pentru care nu există personal civil pregătit, dat fiind specificul, salariul pe care îl încasează lunar este mai mic decât pensia la care a renunțat.

Ei bine, în anul 2011, un grup destul de numeros de parlamentari ai USL a inițiat un proiect de lege pentru abrogarea articolelor cuprinse la capitolul IV, respectiv cele referitoare la cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar, printre motivele invocate fiind și acela că în nicio țară membră a Uniunii Europene sau NATO nu a fost adoptată, ca

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Bumbu Liviu Octavian – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin Constantin.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Regionalizarea, încotro?”

Legat de subiectul regionalizării, despre care se va vorbi, e clar, din ce în ce mai mult în perioada următoare, sunt foarte multe aspecte care trebuie lămurite.

Sunt avansate până acum vreo patru variante, iar împărțirea României în opt sau nouă regiuni pare să devină din ce în ce mai sigură. În opinia experților, argumentele care susțin regionalizarea ar fi:

– stimularea dezvoltării economice, respectiv reducerea decalajelor economice interjudețene și interregionale;

– eficientizarea procesului decizional public și o mai bună gestionare a resurselor publice;

– accelerarea descentralizării și transparentizarea actului decizional public;

– creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Dar există și argumente contra regionalizării, și anume:

– se vor accentua disparitățile interregionale, pe fondul dezvoltării accentuate și disproporționate a marilor aglomerări urbane și a capitalelor de regiuni, în dauna localităților periferice ale acelorași regiuni;

– va crește birocrația, din cauza multiplelor schimbări legislative necesare, precum și din cauza etapelor indispensabile ale tranziției;

– o bună descentralizare se poate realiza și în afara procesului de regionalizare;

– există riscul federalizării României, și anume al enclavizării anumitor zone ale țării, al pierderii identității naționale și istorice. Este necesară, se subînțelege, continuarea dezbaterii publice cu privire la nevoia reală de regionalizare și abia apoi să se analizeze alternativele reorganizării din punct de vedere politic, acestea însemnând: menținerea ori nu a județelor, câte regiuni să fie, conducerile acestora să fie alese sau numite, cu ce mandate, cu ce resurse, cu ce grad de autonomie și pe ce domenii.

Se spune că finalul acestui an trebuie să găsească țara împărțită. Exercițiul financiar al Uniunii Europene pentru următorii șapte ani trebuie să găsească în așa fel România încât regiunea să devină partener direct cu Comisia Europeană, și nu Guvernul României.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Lazăr Sorin Constantin – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Donțu Ovidiu Liviu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În intervenția mea de astăzi mă voi referi la „Necesitatea modificării Legii adopțiilor”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Deși prin modificarea Legii adopțiilor s-a dorit facilitarea procedurilor legate de acest proces, în ultimul an de când legea a intrat în vigoare au fost adoptați mai puțin de o mie de copii dintre cei care se află în centrele de plasament. În timp ce micuții rămân captivi, uneori până la vârsta majoratului, într-un sistem înțepenit de birocrație, familiile care vor să adopte așteaptă chiar și câțiva ani până când vor putea lua acasă un copil.

Conform actualei legislații în domeniu, statul trebuie să întrebe rudele de până la gradul patru ale copiilor abandonați dacă nu vor să-și asume creșterea și educarea acestora. Doar când se lovesc de refuzul tuturor minorii sunt declarați adoptabili.

Angajați ai Oficiului Român pentru Adopții au declarat că anul trecut au fost eliberate 1.478 de atestate pentru familii apte să adopte copii, dintre care 52 au fost anulate sau retrase, în timp ce un număr de 699 de familii se află într-o anumită fază – mai mult sau mai puțin avansată – a procesului de adopție, și anume: potrivire practică, încredințare în vederea adopției sau chiar au adoptat deja legal un copil. Totodată, au mai precizat că nu toți copiii instituționalizați sunt eligibili pentru a fi adoptați, deoarece „unii mai păstrează legături cu diverși membri ai familiei, iar alții sunt deja prea mari”.

În medie, pe an, potrivit acelorași autorități, numărul copiilor eligibili pentru a fi adoptați nu depășește 1.000, iar perioada medie de așteptare pentru o familie este de un an

și patru luni. Mai mult de jumătate dintre familiile declarate apte să adopte un copil în 2012 nu au primit un răspuns pozitiv până acum. În aceste condiții, cei care doresc să devină părinți sunt dispuși să-și asume riscuri majore, care pot ajunge în unele cazuri la condamnarea la închisoare.

Având în vedere toate acestea, stimați colegi, consider că ar trebui să găsim și să propunem soluții legislative pentru ca adopțiile în România să fie mult mai facile. Acest lucru ar veni atât în ajutorul statului, cât mai ales al copiilor și al familiilor dornice să adopte un copil. Poate că ar trebui regândită perioada monitorizării familiei adoptatoare după încheierea adopției legale, pentru a ne asigura că respectivul copil beneficiază de toate condițiile optime unei dezvoltări fizice și intelectuale.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Donțu Ovidiu Liviu – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Liviu Pop.

Declarația politică se intitulează „Un pas hotărâtor al ministrului justiției pentru un nou raport MCV favorabil”.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru al justiției,

În acest moment asistăm, pentru prima dată de la preluarea de către dumneavoastră a portofoliului Ministerului Justiției, la unul dintre cei mai importanți pași pe care acest minister îl face după momentul alegerilor din 2012.

Iarna trecută, actuala guvernare și-a asumat o serie de reforme de o importanță vitală pentru viitorul României, dar mai ales pentru prezentul său, iar una dintre direcțiile asumate, care reprezintă, de fapt, unul dintre pivoții centrali ai statului de drept și garantul acestuia, este justiția.

În urmă cu aproximativ șase luni, Comisia Europeană a întocmit concluziile Raportului MCV din iulie 2012, iar concluziile acestuia au fost, din păcate, în marea lor parte, nesatisfăcătoare pentru realitatea actuală a țării noastre și pentru imaginea noastră în Europa și în lume.

Faptul că dumneavoastră, domnule ministru al justiției, ați demarat în aceste zile procesul de monitorizare în domeniul sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, luând decizii împreună cu Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei în sistemul judiciar și luptei împotriva corupției, precum și cu instituțiile implicate în acest proces – Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție –, dar și cu reprezentanți ai Cabinetului prim-ministrului și ai altor instituții determinante în acest proces, reprezintă, în opinia mea, ca parlamentar, membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, un act de o importanță decisivă, care subliniază o atitudine pozitivă a actualului Guvern în ceea ce privește respectarea recomandărilor făcute pentru România în ultimul raport de țară. Această atitudine hotărâtă se reflectă în faptul că, nu mai târziu de vineri, 17 mai 2013, ați stabilit deja împreună cu toți cei menționați mai sus, în cadrul convocării avute, obiectivele principale pe care le aveți în vedere pentru ca reforma din cadrul justiției să devină o realitate, iar efectele ei să poată face subiectul pozitiv al următorului raport MCV.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Liviu Pop – Grupul parlamentar al PSD – să încheie sesiunea de declarații politice. Scurt, domnule senator.

## Foarte scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se numește „Legea internshipului, o necesitate pentru studenții din România”.

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută am fost invitat și am participat la o acțiune a Uniunii Studenților din România, unde una dintre temele abordate de către aceștia a fost Legea internshipului.

Legea internshipului, în viziunea Uniunii Studenților din România, ar trebui să creeze o punte de comunicare între mediul universitar și instituțiile private și să reglementeze derularea internshipurilor de o manieră care să se vădească avantajoasă atât pentru student, cât și pentru angajator sau instituțiile de învățământ superior. Legea ar contura cadrul normativ pentru încheierea unor convenții-cadru între universități și companii, urmate de semnarea de contracte de internship între studenții universității și companie.

Beneficiile pentru companiile private ar fi reprezentate de accesul la cei mai buni studenți ai universității colaboratoare și de promovarea în mediul academic. Un alt avantaj ar fi acela al acordării de facilități fiscale angajatorului pentru fiecare contract de internship încheiat. Însă cel mai important plus pe care îl are angajatorul este acela de a avea prioritate în a valorifica competențele unor studenți cu un nivel de pregătire teoretic și practic ridicat, prin angajarea acestora la momentul absolvirii. S-a dovedit în mod repetat, în cadrul companiilor din țările occidentale, unde fenomenul internshipului este comun și clar reglementat, că principalul avantaj al unui internship este pregătirea viitoarei forțe de muncă a companiei cu costuri reduse.

Cât privește instituțiile de învățământ superior, acestea s-ar putea și ar trebui să se bucure de susținere financiară din partea companiilor. Apropierea dintre entitățile private și

universități creată de Legea internshipului ar trebui să fie primul pas logic către programe de susținere financiară a mediului academic prin investiții din partea angajatorilor în formarea teoretică a viitorilor angajați. Mai mult, consecințele faste ar fi constituite de „ademenirea” de liceeni cu un bun nivel de pregătire, atrași de posibilitățile de angajare oferite de facultate.

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

Sunteți mai mulți acum. V-aș ruga, din tot sufletul, pentru săptămâna viitoare... v-am mai rugat, dar insist: declarațiile politice, interpelările și întrebările să le stabiliți în trei minute maximum, ca să dăm posibilitatea mai multor colegi să facă declarații politice, întrebări și interpelări.

Cu această precizare, declar prima parte închisă.

Pentru partea a doua, pentru lucrările în plenul Senatului, am să-l rog pe colegul meu, domnul senator Mario Oprea, secretarul Senatului, să facă prezența.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor! Am să dau citire listei senatorilor.

|Bună dimineața tuturor!<br>Am să dau citire listei senatorilor.|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor|absent<br>absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|absent|

## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/31.V.2013

Boagiu Anca Daniela absentă Boboc Cătălin absent Bodea Cristian Petru absent Bodog Florian Dorel prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Burlea Marin prezent Butnaru Florinel prezent Butunoi Ionel Daniel absent Cadăr Leonard absent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpeanu Mariana absentă Chelaru Ioan prezent Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Ciorbea Victor prezent Coca Laurențiu Florian absent Constantinescu Florin prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus absent Coste Marius prezent Cotescu Marin Adrănel absent Crețu Gabriela prezentă Cristache Iulian prezent Cristina Ioan absent Croitoru Cătălin absent Deneș Ioan prezent Dincă Mărinică absent Dobra Dorin Mircea prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Drăghici Damian absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian absent Durbacă Eugen absent Duruț Aurel absent Ehegartner Petru absent Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel absent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian absent Flutur Gheorghe absent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghilea Găvrilă prezent Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian absent Greblă Toni prezent Grigoraș Viorel absent Hașotti Puiu prezent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin absent Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin prezent Ioniță Dan Aurel prezent Iovescu Ioan prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Jipa Florina Ruxandra prezentă Klárik László Attila prezent László Attila prezent

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, Declar deschisă ședința plenului Senatului.

Vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența 121, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Tudor Barbu.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Pe procedură mergem.

1. Biroul pentru conducerea ședinței este incomplet.

Eu am prezentat rezultatul apelului nominal făcut.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Ați prezentat, dar nu este...

Cât este?

Vă spun, dați-mi voie să fac eu lucrul acesta. Și dumneavoastră o puteți face de sus, să vedeți că nu suntem nici 100.

Adică lucrurile acestea ar trebui să fie clare, încât niciodată să nu avem semne de întrebare.

Și procedura de vot este un subiect și ați promis, domnule președinte, că poate, poate intrăm odată în normalitate, că sunt câteva mese care nu au cititor de card și poate reușiți să le rezolvați mai repede. Și atunci ar dispărea orice dubiu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, prima problemă s-a rezolvat, după cum vedeți. 121 de colegi au răspuns apelului nominal, foarte recent efectuat, și, de asemenea, au semnat.

S-a făcut apel nominal adineauri.

Cu prilejul primului vot putem, de altfel, să verificăm și prezența efectivă în acest moment.

Supun, așadar, votului dumneavoastră programul de lucru prezentat pentru săptămâna viitoare.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri.

Programul de lucru pentru săptămâna următoare a fost aprobat.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind modificarea art. 66 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru regulament, domnul președinte Ioan Ghișe. Domnule președinte, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședința din 14 mai 2013 pentru a lua în discuție sesizarea din partea Biroului permanent al Senatului privind modificarea denumirii Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, conform art. 66 din Regulamentul Senatului.

Cu unanimitate de voturi, comisia a adoptat raport de admitere privind solicitarea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, de modificare a denumirii în „Comisia pentru cultură și media”.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere. Membrii comisiei au hotărât să discute ulterior și alte articole care necesită modificări sau completări.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a Proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului Senatului.

Și, dacă-mi permiteți un comentariu mai răutăcios, așa, presupun că acei colegi ai noștri din Comisia pentru cultură, când ne-au cerut schimbarea denumirii din „Comisie pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă” în „Comisie pentru cultură și media”, s-au gândit că unele mijloace de informare în masă sunt de dezinformare în masă și așa au găsit de cuviință să inițieze proiectul de hotărâre.

Noi vă propunem adoptarea solicitării Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă pentru schimbarea denumirii.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau citire textului integral al hotărârii.

„Hotărâre privind modificarea art. 66 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic – La articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, punctul XI va avea următorul cuprins: «XI. Comisia pentru cultură și media».”

Dacă nu mai sunt intervenții, binevoitoare sau răutăcioase, supun...

Sunt?

Domnul senator Dumitru Oprea.

În învățământ persistă o prostie ca asta – și iertați-mă, că vin din zona învățământului –, există o specializare numită „comerț, turism și servicii”, ca și cum comerțul și turismul nu sunt servicii.

Aici avem „cultură și media”. Cultura este cultură, media este altceva.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba, practic, de o clarificare. Și artele înseamnă cultură. Prin urmare era o denumire superfluă, de aceea am limitat-o și am redus-o _stricto sensu_ la ceea ce înseamnă cultură și media.

Vă mulțumesc.

Sigur.

Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Gabriela Firea.

În cazul în care nu era evident de ce avem nevoie de schimbarea denumirii acestei comisii, adaug și eu câteva cuvinte la cele ale colegului meu de la PDL și apreciez faptul că nu discutăm politic o chestiune care ține de limba română.

Era foarte dificil, dragi colegi, să explici tuturor reprezentanților ambasadelor, atașaților culturali că draga noastră comisie, care se ocupă, până la urmă, în esență, de cultură și presă, are o denumire atât de sofisticată, dar în sens negativ, și în special redundanța cultură și artă – sper că o sesizați și dumneavoastră, dragi colegi –, și am decis să procedăm în consecință.

Prin urmare, să dăm o denumire exactă, scurtă, clară, internațională unei comisii de specialitate. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Îmi cer iertare că revin! Noul trend se numește _social media_ , în care media se regăsește. Dar nu facem aici teoria chibritului! Dacă am pune cultură... Cultura e cultură, indiferent de mijloacele prin care cultura este promovată. Asta era intenția mea să spun, fiindcă marketingul mixt de la 4P a ajuns la 28P, fiindcă se schimbă tehnologiile.

Cultura nu se schimbă în niciun fel. Mijloacele de promovare pot fi schimbate.

Vă mulțumesc. Doamna senator Firea.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Cultura înseamnă un act de creație, presa înseamnă un act de diseminare.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnul senator Tudor Barbu.

Dezbaterea ia o turnură captivantă și eu vă rog să... sau interpretez rumoarea ca pe semnul acestei bucurii pe care o încerc și eu.

Domnul senator Tudor Barbu, despre cultură, probabil, și despre diseminare.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

O să vă surprind pentru 38 sau 40 de secunde. Nu voi vorbi despre cultură, ci despre intenția și dorința de a supune la vot schimbarea titulaturii unei comisii, pe care o cunosc foarte bine, fiind ani de zile unul dintre angajații instituțiilor subordonate controlului parlamentar prin aceste două comisii.

Știu că o să fie greu de acceptat, că nu poți să pui numele unei comisii folosind 66 de cuvinte. Dar eu v-aș propune să ne gândim totuși la o formulare de genul: Comisia pentru cultură și control al pușcăriabililor din instituțiile subordonate acestor două comisii, la Senat și la Camera Deputaților, oameni care, cu banul public în buzunar, se joacă, în interesul familiei, în interesul cercurilor oculte de tip politic sau de tip mafiot... Este adevărat, este o titulatură un pic mai lungă, dar mie mi se pare – și acum termin – că este hilar să discutăm despre cum se numește o comisie care lasă Televiziunea Română, instituție extrem de importantă...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Vă rog frumos, aceasta este declarație politică și nu se susține...

Vă rog, doamnă senator. Domnule senator, vă rog să...

## **Domnul Tudor Barbu:**

Nu polemizăm de la microfon cu sala, este chestiune de procedură elementară!

Spuneam, și închei, că titulatura comisiei nu are nicio relevanță, stimați colegi, de vreme ce această comisie nu stăpânește devalizarea banului public în SRTV.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Pe procedură, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Procedură.

Intervine însuși domnul senator Puiu Hașotti.

Câtă patimă a stârnit cultura totdeauna!

Imediat, doamnă senator. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În primul rând, regulamentul arată, în mod clar, că în plen nu se mai pot face amendamente. Prin urmare, toată această discuție este fără rost.

Din punctul meu de vedere, e evident că titulatura găsită de comisie este una corectă.

Așadar, dumneavoastră, domnule președinte, trebuie să supuneți votului plenului noua denumire a acestei comisii, denumire propusă, conform regulamentului, de comisia îndrituită să facă acest lucru.

În rest, în plen nu se fac amendamente. Poate fi câte o intervenție scurtă pentru fiecare grup parlamentar.

Da. Asta voi face. Eu am dat deja citire textului hotărârii, pe care o voi supune votului, dar... Doamna senator...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Domnule președinte,

Mi se pare aberant ceea ce trăim în acest Parlament. Există acea persoană care stă lângă dumneavoastră și care este a nu știu câta oară când face niște declarații la adresa unor colegi: „pușcăriabili” etc.

Faptul că dumnealui are imunitate parlamentară pentru ceea ce vorbește nu înseamnă că noi trebuie să suportăm lucrurile acestea. Iar dumneavoastră, în calitate și de președinte de ședință, și în calitate de președinte al Senatului, ar trebui să-l chemați la ordin și, în cazul în care dumnealui nu răspunde la lucrul ăsta, să-l dați și afară din ședință.

Deci nu se poate să vorbim de colegi pușcăriabili. Atâta timp cât nimeni de aici nu a fost condamnat, nu există pușcăriabili.

Chestiunea aceasta mergea la OTV, nu în Parlamentul României.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nemaiexistând OTV-ul, cred că nimeni nu are drept la replică.

În fine,

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog, dar totuși ar trebui să reglementăm...

Spuneți tot ce este de spus, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

La Iași am avut o carte „Triumful rațiunii împotriva violenței”, ceva de genul ăsta, și Iașiul a trecut peste acel moment...

...de prea multe ori, încât vreau să spun un singur lucru pe înțelesul tuturor românilor. Se spune că presa este a patra putere în stat. De ce a treia putere în stat confiscă a patra putere?

Cultură și media. De când media este sub controlul Parlamentului?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Da, domnule președinte. Numai că, între timp, domnul Dogaru, președintele sindicatului cadrelor militare, m-a rugat – eu l-am rugat să-și asume public lucrul acesta –, pentru a nu întârzia proiectul, să nu mai susțin respectivele amendamente.

Prin urmare, la rugămintea dumnealui și la asumarea publică a faptului că răspunde pentru lucrul acesta, renunț la susținerea amendamentelor.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Am reținut.

Astfel, dacă nu mai sunt intervenții la dezbaterile generale care au început, supun...

Vă rog, domnule senator Tudor Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

În numele Grupului parlamentar al PP-DD, solicit, dacă este posibil și colegial, domnului ex-ministru și actual coleg, Oprea, să ne ajute în a ne îndruma, prin intervenția Domniei Sale, în ceea ce vom vota, ca inițiator al acestui document, să ne explice de la microfonul Senatului cum a fost posibilă – ca să-l citez pe domnul senator Dobrițoiu, pe care-l respect foarte tare și cu care am participat la o importantă reuniune NATO acum câteva zile – o astfel de acțiune prin care – nu-i așa? – au fost tăiate samavolnic, injust și aberant pensiile unor militari.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Noi suntem, din punct de vedere procedural, în faza în care am ascultat, în ședința trecută, inițiatorul, am ascultat punctul de vedere al Guvernului, am ascultat prezentarea raportului, am avut dezbateri generale.

Supun, dacă nu mai sunt intervenții pe subiect, votului dumneavoastră raportul...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu este corect.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ce anume nu este corect, domnule senator?

Domnule senator, eu am recapitulat – am încercat s-o fac – situația procedurală în care ne aflăm, pentru că domnul senator Barbu a solicitat domnului senator Oprea, inițiator, să ne facă o descriere de natură istorică, fatalmente, a modului în care s-a ajuns la o anumită situație și așa mai departe. Dacă domnul senator Oprea sau oricine altcineva dorește să mai intervină... să discute... dorește, dar aici nu suntem în regimul de întrebări la care sunt obligatorii răspunsuri. Sunt obligatorii proceduri. Nu mai am intervenție pe dezbateri

generale. Amendamentele doamnei senator Anghel s-au retras.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Domnul senator Banias a uitat mâna sus.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

A uitat-o, a uitat-o. Abțineri? Nu avem nici abțineri.

Raportul a fost adoptat, cu amendamentele admise.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

După cum vedeți, în ședința anterioară am pledat în favoarea acestei propuneri legislative și, în acest moment, Grupul parlamentar al PDL a votat pentru ea.

Am avut, data trecută, o intervenție pentru a repune lucrurile în nota lor adevărată. Pe vremea când era ministru domnul Gabriel Oprea s-a încercat o introducere a principiului contributivității în absolut toate domeniile. Drept care, sigur, unii au ieșit mai supărați, alții au ieșit mai fericiți. În domeniul militar, 85% din militari au avut pensiile recalculate în plus. Așa a ieșit pe principiul contributivității.

O parte – mică – au rămas cam cu aceeași pensie și v-am informat la reprezentantul ministerului că 11,6% din toți militarii și reprezentanții serviciilor au avut, ca urmare a recalculării, o pensie mai mică.

La vremea respectivă asta a putut face Guvernul Boc – nu mai știu al câtelea –, să introducă acest principiu sănătos al contributivității și în domeniul pensiilor militare și bineînțeles că generațiile ulterioare vor beneficia de această modalitate mai corectă de calcul.

La vremea aceea, Guvernul Boc nu a putut să facă un lucru pe care îl făcuse mai înainte Guvernul Alianței DA, în sensul de a se păstra acele pensii care, prin recalculare, devin mai mici la cuantumul anterior.

În momentul acesta, Guvernul Ponta și-a propus – și îi dorim succes – să găsească mijloacele financiare pentru a aduce pensiile care, prin recalculare, sunt mai mici la cuantumul anterior. Este un efort financiar de aproximativ 1.000.000 de euro lunar.

Dacă ei vor acest lucru, le urăm să și poată. În rest, chestiunea cu tăierea samavolnică a pensiilor – repet încă o dată și mă miră că această chestiune este susținută, în continuare, în plen – este totalmente pe lângă adevăr, în condițiile în care 85% din militari au avut o pensie crescută substanțial.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dobrițoiu.

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru faptul că-mi dați prilejul să-mi justific votul.

Îngăduiți-mi doar să reamintesc – pentru memoria colectivă – faptul că, atunci, Guvernul Boc și domnul Boc, care s-a năpustit vitriolic asupra pensiilor militarilor, denumindu-le pensii nesimțite, au adus prejudicii enorme, care se resimt și astăzi în bugetul apărării.

Nu a cerut nimeni să se recalculeze pensiile militarilor. A fost doar o ambiție personală, iar în urma acestei ambiții și în absența oricărei analize de impact asupra bugetului privind recalcularea pensiilor în funcție de contributivitate, au consumat bugetul pentru înzestrare al ministerului.

Uitați, aveți un reprezentant al ministerului la masă și vă poate confirma acest lucru.

Deci ați reușit să generați un haos total în instituția Armatei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel.

## Domnule președinte,

Am spus-o, o spun și o voi spune în continuare. Chestiunea nu este de bani, chestiunea este de principiu, de faptul că le-a fost luat un drept câștigat. Pensiile militare nu au fost recalculate, au fost desființate, ceea ce este un abuz fantastic. Iar ceea ce încearcă să spună PDL-ul, că au crescut unele, că au scăzut altele, nu are niciun fel de relevanță. Oamenii aceștia au fost călcați în picioare. Mai mult decât atât, întregi categorii sociale au fost puse împotriva lor, li s-a spus că din cauza lor nu există bani de salarii, că din cauza lor nu există bani de pensii și că trăiesc și huzuresc pe banii celorlalți, ceea ce este o mizerie. Și lucrul acesta ar trebui să înceteze.

Mai am o rugăminte, domnule președinte. Pentru rigoare. Vă rog să-mi spuneți de când se va aplica această lege. De la publicarea în Monitorul Oficial al României sau, cum a vrut Guvernul, de la 1 ianuarie 2014?

Așa cum este precizat în textul legii. Dacă există o prevedere specială în acest sens, cu data care este precizată, dacă nu, de la publicarea în Monitorul Oficial al României, conform legii.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Se spune că nu poți să faci o inițiativă legislativă în momentul în care nu prevezi și de unde se iau banii. Guvernul a spus că este de acord, cu condiția să se aplice de la 1 ianuarie 2014. Vreau să știu de când se va aplica. De la publicarea în Monitorul Oficial al României sau de la 1 ianuarie 2014?

Guvernul...

Vă rog. Da.

Rog reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat... Vă ascult.

Pentru rigoare doar. Mulțumesc.

**Domnul Vasile Costea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

Domnilor senatori,

În textul actual al legii este o prevedere specială cum că din luna imediat următoare intrării în vigoare.

Mulțumesc.

În punctul de vedere al Guvernului este de la 1 ianuarie 2014.

## Mulțumesc.

Precizez oricum că suntem prima Cameră sesizată, dacă nu greșesc, ca nu cumva să aibă cineva sentimentul că, după votul de astăzi, pleacă la Monitorul Oficial al României, pentru că urmează cealaltă Cameră și urmează promulgarea și așa mai departe.

Domnul semnator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cred că din momentul acesta Guvernul nu mai poate reveni, pentru că, în proiectul de lege votat, probabil și la Camera Deputaților, în art. 1 – unic, de fapt – alin. (2) se spune clar: „Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu luna următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege”. Deci nu mai poate veni Guvernul cu 1 ianuarie. Dacă trece luna asta, luna următoare se plătesc pensiile.

Doamna senator Silistru.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator Oprea,

Acum un minut, domnul președinte Antonescu a spus clar: suntem prima Cameră sesizată. Camera Deputaților este decizională și acolo se pot lua alte hotărâri. Deci poate fi luat în calcul punctul de vedere al Guvernului.

Nu.

De la 1 ianuarie 2014.

Mulțumesc, doamnă senator.

Eu cred că este foarte clar ce am votat astăzi și am votat în unanimitate. Dezbaterile sunt aprinse, dar votul a fost unanim.

E la fel de clar, în al doilea rând, că suntem prima Cameră sesizată și nu vorbim deci de iminența la nivel de zile, ore, minute a intrării în vigoare a legii. Dar ce am votat este foarte clar și este ceea ce, într-adevăr, s-a citit acolo. Da?

Mulțumesc.

Domnul senator, domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi, Pentru informarea colegilor.

Când am făcut această lege, împreună cu colegii noștri, ministerele în speță, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul Român de Informații, deci cele trei case de pensii sectoriale au spus... Guvernul a dat un aviz, fiindcă nu avea banii prevăzuți decât de la 1 ianuarie 2014, dar aceste trei ministere, titularii acestor trei case de pensii speciale au spus, scris că au banii încă de anul acesta. Cu alte cuvinte, în momentul în care se va vota legea de către Camera decizională, Camera Deputaților, se va putea pune în aplicare, așa cum prevede textul legii, de luna următoare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Cred că acum lucrurile sunt foarte clare și din acest punct de vedere și, cu voia dumneavoastră, trecem la punctul 5.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013–2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.

Inițiatori – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Economiei și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Manuel Donescu, microfonul 8.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Manuel Marian Donescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de act normativ se instituie cadrul legal care să reglementeze măsurile de protecție socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective în baza planurilor de disponibilizare a operatorilor economici aprobate în condițiile Legii nr. 31/1990.

Aceste măsuri au în vedere interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu reglementările interne și ale armonizării legislației naționale.

Scopul prezentei este asigurarea unor măsuri de protecție socială a salariaților concediați, ca urmare a aplicării măsurilor de eficientizare a activității și întocmirii planurilor de disponibilizare.

Neluarea acestor măsuri imediate în scopul diminuării consecințelor concedierilor colective din cadrul unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, subordonate autorităților administrației publice centrale și locale, ar putea conduce la probleme cu impact social pe fondul situației economico-sociale dificile.

Societățile care pot efectua concedieri colective în condițiile acestui act normativ, precum și numărul de salariați ce urmează să fie disponibilizați se stabilesc prin hotărârea Guvernului, la propunerea ministerelor de resort.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Liviu Marian Pop. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 14 mai 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Nu sunt intervenții... Supun... Vă rog, domnule senator Oprea.

Da. Cred că o să rămână în istorie, în memoria colectivă a oamenilor care beneficiază de măsuri de protecție. Începeți cinstit. Continuăm cu ceea ce Guvernul Boc a fost criticat că face, disponibilizări, fiindcă acordul semnat cu Banca, Fondul și Comisia Europeană prevedea așa ceva. Dar o să rămână în istorie, pentru că numărul 36 este de asociat cu condiția de acordare a unor astfel de măsuri de protecție. Priviți cu atenție la punctul care spune... art. 4 alin. (1): „Pot beneficia de prevederile Ordonanței de urgență numai persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată cu operatorii economici prevăzuți la art. 1 cu cel puțin 36 de luni înainte de data concedierii.”

E crimă ce faceți. Este atac la statutul tinerilor care, în sfârșit, s-au bucurat de 2 ani și 11 luni că au contract pe perioadă nedeterminată și sunt dați afară cu fărașul. Deci măsura de protecție operează condiționat. De unde și până unde o astfel de înțelepciune nu știu!

Am fost surprins să constat că, astăzi, pe site-ul Senatului a fost un fel de fata morgana. Când apărea regulamentul, când nu apărea. Ultima formă primită la grupuri nu a mai fost cu modificarea Regulamentului Senatului. Referitor la această ordonanță, la art. 5 veți vedea două variante: una on-line, care face trimitere la o hotărâre a Guvernului ce va veni după lege, prevăzută la art. 2 alin (1), care nu există, și în forma tipărită este, într-adevăr, doar art. 2.

Mai departe sunt formulări care nu-și au rostul. Cât timp dumneavoastră vorbiți de venitul lunar complementar... și pe ăsta îl condiționați, oameni buni? Un om nu are voie să... Precum Ceaușescu. Știți cum spunea: să fiți toți peste media veniturilor din economie. Toți peste medie. Dumneavoastră cereți ca toți să fie sub medie. Cum puneți condiția asta, dacă drepturile salariale dobândite de o persoană angajată la astfel de entități sunt un pic peste media veniturilor pe economia națională? Să-l hăcuiți și pe ăsta? Este o chestie de bun-simț elementar. Ăsta e ban muncit. Un venit câștigat de oamenii respectivi. De ce să-i duceți în patul lui Procust? Nu am priceput.

La art. 7 lucrurile sunt clar formulate vizavi de venitul lunar de completare. Apoi veniți cu luatul și acestui venit, fiindcă, dacă îl prindeți că face efortul să-și redreseze statutul, nu se aplică obligația cu pricina, dacă persoana vrea să facă un program de formare profesională. Nu știu dacă dumneavoastră chiar urmăriți ca oamenii aceștia să fie cu măsuri active angajabili, fiindcă încearcă să facă lucrul acesta și normal că vrabia din mână nu se dă pe cea de pe gard. Iar dumneavoastră îi determinați să aibă abonament la acest ban, nicidecum să facă efortul de schimbare a calificării prin programe de formare profesională.

Mulțumesc. Domnul senator Vochițoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am senzația că în România guvernează două guverne. Unul la televizor, care ne vorbește despre reindustrializare, despre creștere economică, despre absorbție de fonduri, și al doilea guvern, care vine în Parlament și la Palatul Victoria cu acte din acestea normative, de disponibilizări, de încă o taxă, de suprataxare și așa mai departe.

Deci cred astăzi că încă o dată suntem puși în fața unei legi pe care, sincer, nu știu cum să o votez și cum să... Am vorbit cu colegii mei din Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu. Dacă ne opunem acestei legi, sigur ne vom opune pentru acei amărâți de sute de mii de români pe care îi veți da în șomaj, îi împingeți cu forța pe poarta fabricilor, afară, pe o piață a muncii unde oricum nu sunt locuri de muncă, dacă vom vota pentru înseamnă că suntem parte a acestui act samavolnic, într-adevăr, de punere pe drumuri a sute de mii de români.

Îmi pare foarte rău că nu se vede și cineva nu vrea să coboare cu picioarele pe pământ. Ieri am primit în cadrul mapei de la Biroul permanent al Senatului o informare de la ANRE, care mie mi-a dat fiori reci pe șira spinării. Observ că ne preocupăm de orice altceva decât de lucrurile importante. Ce spunea această informare de la Agenția Națională de Reglementare a Energiei? Și o să vedeți că are legătură cu acest proiect de lege: „În perioada 1–6 mai 2013, în România, s-a atins un minim istoric de consum de energie electrică.” De când se măsoară în România acest consum de energie electrică, în perioada 1–6 mai 2013 s-a consumat cel mai puțin.

Pe de o parte, persoanele fizice, din cauza prețului foarte mare la curent electric, au stins toate becurile și consumă tot mai puțin, dar economia României – și aici voiam să ajung – ne arată că este în colaps. Deci, dragilor colegi de la USL, PSD+PNL+PC, coborâți de pe sticla televizoarelor în România profundă! Haideți cu picioarele pe pământ și faceți ceva, atâta timp cât se mai poate face. Eu sunt de acord că trebuie să reindustrializăm țara. Noi, Partidul Poporului – Dan Diaconescu, suntem alături de dumneavoastră când veniți cu măsuri pentru creșterea economică, dar, repet, doar a comunica, ceea ce, sigur, premierul Ponta face foarte bine, nu este de ajuns. În cămara românilor nu vor apărea borcane cu zacuscă în plus, dacă venim, pe de o parte, cu legi prin care lăsăm oamenii în șomaj și, pe de altă parte, seara, la televizor, povestim lucruri frumoase.

Mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule președinte,

Vreau să vă cer scuze că am fost puțin neatent. Am primit un mesaj și am răspuns la mesaj de pe telefon, dar am ascultat însă cu mult interes ce se spunea de la microfon și m-a furat, așa, peisajul și, când m-am reîntors, normal, m-am uitat unde e sigla.

Am avut, așa, o revelație: parcă mă uitam la televizor, dar lipsea sigla.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu**

**:**

De 20 de ani dormiți aici.

Așa. Sigla.

Sigla de la OTV, domnule coleg. Asta lipsea.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Se pare că se descurcă și fără.

Dacă mai sunt intervenții... Dacă nu mai sunt,

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 6 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării. Reexaminare.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Király, din partea Ministerului Educației Naționale.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Guvernul a formulat un punct de vedere prin care nu susține aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2010. Totodată, a trasat ca sarcină ca Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor Publice să prezinte în următoarea ședință a Guvernului un proiect de lege prin care să se reglementeze organizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, Academiei de Științe Tehnice din România, Academiei de Științe Medicale și Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, precum și modul de finanțare al acestora.

Deci Guvernul cere respingerea ordonanței de urgență.

## Mulțumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au reanalizat legea, rapoartele de admitere, cu amendamente, depuse anterior de comisie, decizia Curții Constituționale, precum și punctul de vedere al Guvernului, conform căruia Guvernul nu susține aprobarea acestei ordonanțe de urgență și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport suplimentar de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului.

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Sunt de acord cu pozițiile antevorbitorilor, dar ar fi fost culmea ca, după votul dat Ordonanței Guvernului nr. 36/2013, în care disponibilizăm specialiștii țării de la institutele naționale de cercetare, să alocăm bani pentru o componentă în care cred, dar aici sunt și oameni vârstnici, și tineri la institutele naționale de cercetare și cred că trebuie să avem grijă atât față de ei, cât și față de cei care reprezintă academiile. Într-un viitor mai îndepărtat probabil că o să se găsească formula, dar, deocamdată, este corectă propunerea de respingere.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitrescu.

O intervenție foarte scurtă, domnule președinte.

Este un proiect de lege care a fost extrem de controversat, vine de undeva – era să spun din negura istoriei, dar nu e chiar așa de departe – dintr-o decizie care a fost luată vizavi de instituții fundamentale, zicem noi, care există în statul român.

Este vorba de recunoașterea activității academice, de recunoașterea oamenilor de știință. Aceste instituții funcționează de zeci de ani ca atare, în sistemul în care funcționează. Știm foarte bine că este un sistem care are o anumită caracteristică legată și de faptul că sunt structuri reprezentative, sunt structuri care țin de natura statului, de dorința statului de a le cunoaște valoarea și așa mai departe.

Pe cale de consecință, cred că această soluție este cea mai bună. Or, respingerea acestui proiect de lege înseamnă că ne reîntoarcem la ceea ce însemnă reglementarea de până acum, de zeci de ani, în acest domeniu.

Nu pot decât să salut decizia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și a colegilor juriști de a propune respingerea și poziția actualei conduceri a Ministerului Educației Naționale în legătură cu acest proiect de lege.

Este o revenire la normalitate, nu este niciun act de clemență, niciun act de bunăvoință, este, pur și simplu, normalitate și vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Raportul de respingere a fost adoptat.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Mai întâi de toate vreau să-i spun bună dimineața stimatului meu coleg, domnul senator Dumitrescu, după 20 de ani de Parlament. Am înțeles că acum s-a trezit, în urma unui mesaj. Mă bucur că sunt de folos și în felul acesta.

De ce ne-am abținut la acest proiect de lege? Ne-am abținut pentru că... Și de ce vreau să explic votul acesta? Aș vrea, dacă se poate, sigur, în măsura în care electoratul mi-a dat voturi, 15%, măcar să atragem atenția celor 60% care au votat altceva asupra a ce se întâmplă aici.

Avem o listă, avem catalogul pesediștilor trecuți aici, de la domnul Arcaș – nu-mi cereți drept la replică – la inițiatori. De la domnul Arcaș până la domnul Valeca Șerban Constantin – o listă de senatori ai Grupului parlamentar al PSD. Cu toții au inițiat acest proiect de lege, care eu cred că are și părțile lui bune. Așa cum vom avea peste câteva zile în dezbatere un alt proiect de lege, semnat de foarte mulți pesediști, prin care se cere amnistia celor care au fost sancționați de Curtea de Conturi, prin primăriile din România...

Deci presa locală din România și presa centrală sunt intoxicate de unii oameni care vă mai spun încă o dată, la televizor, la radio și în presa scrisă, ce lucruri bune vor să facă pentru români.

Iar domnul senator Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, vine și spune împotriva listei de colegi – zeci de pesediști –, spune că este o treabă bună să respingem acest proiect de lege. Păi, inițiatorii acestui proiect de lege...

Domnule senator!

...inițiatorii acestui proiect de lege sunt senatori ai Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator, iertați-mă! La motivarea votului, vă rog.

Nu. Nu. Stați o secundă. Deci lucrurile stau în felul următor.

## **Din sală:**

Am înțeles.

Pe de o parte, inițiem anumite proiecte de lege și, pe de altă parte, ne opunem la ele. Nu este primul proiect de lege la care se întâmplă lucrul acesta.

Mulțumesc. Mulțumesc. Domnul senator Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule coleg...

Nu. Nu am ce replică să-i dau, că dânsului cred că îi vor trebui 44 de ani – îi urez să rămână în Parlament –, dar tot nu o să se trezească.

Dar, oricum, fac o mențiune: este foarte bine să vorbim, mai ales să te antrenezi venind la microfon, e un lucru foarte bun pentru cei care sunt la început, eu chiar îi încurajez, dar e interesant să vorbești la obiect, la subiect, pentru că riscul este ca – eu știu că domnul președinte este extrem de tolerant! – să-ți atragă președintele de ședință atenția că nu ești la subiect.

Eu am fost perfect la subiect – mă trezisem, știți? – și am explicat de ce susținem ca acest proiect de lege să fie respins, și cred că majoritatea colegilor m-au înțeles. Sigur, nu o să dau nicio altă replică. Rugămintea mea este însă să tratăm cu seriozitate proiectele de lege, mai ales acestea care implică instituții fundamentale, domnule Vochițoiu, cum sunt academiile – Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe Medicale. Sunt anumite instituții, cu timpul o să le cunoașteți și dumneavoastră, sunt importante însă pentru noi.

## Mulțumesc.

Punctul 7 – Propunerea legislativă pentru trecerea din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor, prin Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în domeniul public al județului Tulcea și administrarea Consiliului Județean Tulcea.

Inițiator este domnul senator Trifon Belacurencu, pe care îl rog să ia cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în anul 2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 120/2010, a fost aprobat obiectivul de investiții „Miniport în localitatea Murighiol”. Este o continuare a unui proiect mai mare, de înființare a unui număr de patru – posibil cinci – miniporturi turistice în județul Tulcea, în speță în Delta Dunării.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul județean, ca titular de investiție, are nevoie de un teren, rezultat în urma excavațiilor din zona portului Murighiol, de 15.000 m[2] , 1,5 hectare. Având în vedere că acest teren aparține domeniului public de interes național și este administrat de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, prin Administrația Biosferei „Delta Dunării”, care a primit această administrare printr-o lege specială, Legea nr. 82/1993 privind

înființarea și funcționarea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, a fost nevoie de un act juridic de aceeași putere, respectiv de o lege, fapt pentru care am făcut propunerea legislativă pe care am supus-o atenției dumneavoastră.

Aș vrea să mulțumesc comisiei sesizate pentru raport și pentru avize, precum și Guvernului pentru colaborarea serioasă și constructivă pe care mi-au asigurat-o.

Mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Anne Jugănaru.

**Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice susține propunerea legislativă pentru trecerea din administrarea Ministerului Mediului, prin Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea județului Tulcea și administrarea Consiliului Județean Tulcea a acestui teren. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 21 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Nu sunt intervenții.

Așadar

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm retrimiterea la comisie pentru o mai bună corelare între păreri... avizul Guvernului și comisie. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur.

O asumă liderul.

Eu comunic din ochi cu liderul Grupului parlamentar al

PSD. Din ochi!

Mulțumesc. Împotrivă?

Nu e nimeni.

Abțineri?

Nu sunt abțineri.

S-a retrimis la comisie.

Punctul 9 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea forței de muncă.

Inițiator, doamna deputat Claudia Boghicevici.

Punctul de vedere al Guvernului.

Ministerul Muncii...

Domnul Vochițoiu este provocator la adresa marelui Grup parlamentar al PSD.

Reveniți la loc! Păstrați ordinea!

Punctul de vedere al Guvernului, deci doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Sărut mâna!

Aveți cuvântul.

## **Doamna Georgeta Bratu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât majoritatea propunerilor din materialul prezentat se regăsesc în inițiativa Guvernului de modificare a Legii nr. 76/2002, care a trecut deja de Senat și se află la vot final în Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia pentru muncă, familie, și protecție socială. Domnule președinte Liviu Pop, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, și vă rog să nu treceți foarte repede, pentru că-i surprindeți pe colegii noștri de la unele partide cu ordinea de zi și confundă numerele... 6 cu 8 și 8 cu 6. Așa că...

Referitor la propunerea legislativă respectivă, în ședința din 14 mai 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul contextului

economic național în ceea ce privește constrângerile bugetare.

Comisia propune un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Camera decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru mine este și o onoare să apăr inițiativa doamnei Boghicevici, care a fost ministrul de resort în Cabinetul pe care am avut onoarea să-l conduc.

Iată care sunt obiecțiile mele.

În primul rând, în ceea ce privește punctul de vedere al Guvernului, trebuie să remarcăm că, deși guvernează din mai 2012, Guvernul a introdus în dezbaterea Parlamentului Proiectul de lege privind combaterea șomajului abia la sfârșitul lui februarie, începutul lui martie 2013. Știm foarte bine că este o lege cu caracter social esențial.

Mai mult, nu mă feresc să spun că proiectul Guvernului plagiază propuneri din inițiativa legislativă a doamnei ministru Boghicevici, inițiativă care a fost înregistrată în Parlament la începutul lui februarie 2013, mai precis pe 11 februarie, deci înainte de proiectul Guvernului.

Astfel, în proiectul Guvernului se regăsesc propuneri din proiectul inițial al doamnei Boghicevici, cum ar fi: evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, primele de mobilitate, promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de marginalizare socială și enumerarea continuă.

Culmea penibilului însă e că acest nou proiect de lege al Guvernului are în expunerea de motive niște erori pe care nu le pot considera erori materiale neapărat. La partea de impact economic, inițiatorii – Guvernul, adică – au trecut costuri de aproape 90 de miliarde de lei anual.

Firește, corect, este vorba de milioane, și nu de miliarde, dar faptul că inițiatorii înaintează un document în care ne spun că măsuri „subțiri” ajung să coste cât împrumutul României la FMI apare cel puțin neserios.

Proiectul Guvernului, cred, din punctul acesta de vedere, se îndreaptă spre un eșec rușinos și în aplicarea sa. Proiectul nu a fost votat, stimați colegi, în ședința din 23 aprilie, a fost retrimis la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială pentru raport suplimentar, la cererea opoziției.

De ce – e întrebarea pe care v-o adresez – nu ținem cont de proiectul deja existent, care este mai bun, mai corect, mai cuprinzător, mai serios? De ce dăm prioritate unui proiect guvernamental care și-a demonstrat deja, prin construcție, lipsa de profesionalism?

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnul președinte, domnul senator Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu îl înțeleg pe colegul nostru că e nostalgic după vremurile în care guverna, însă dacă acest proiect de lege era extraordinar de bun, de ce a fost nevoie să fie inițiat de un deputat, și nu de Guvernul României din acea perioadă? Varianta cu care Guvernul actual a venit este o variantă agreată de FMI și Comisia Europeană, iar domnul ex-premier cred că ar trebui să se abțină din acest punct de vedere. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.

- Raportul nu a întrunit 88 de voturi. Atunci,

- 75 de voturi.

- Abțineri?

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

- Inițiatori sunt mai mulți colegi, senatori și deputați. Din partea inițiatorilor, dorește cineva să susțină? Nu.

- Dau cuvântul, pentru punctul de vedere al Guvernului,

- domnului secretar de stat Valentin Șoneriu. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât există o hotărâre de guvern pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care are luată în calcul înființarea acestei agenții, care va intra în ședința de guvern de săptămâna viitoare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Domnule președinte, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 26/2012, în scopul corectării neconcordanțelor de ordin funcțional și legislativ generate de aplicarea acestui act normativ și al reînființării Administrației sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a depus aviz negativ.

În ședința din 14 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de respingere. Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Eu insist în a verifica dacă, în momentul acesta, avem cvorum de ședință.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, imediat verificăm...

Sigur, verificăm imediat, prin vot, dacă există cvorumul de ședință.

Da, păi..., numărăm. Numărăm vot cu vot. Am făcut-o și înainte, de altfel. Erau, dacă rețin bine... la ultimul vot...

Vă rog!

Regulamentul Senatului nu prevede prin vot. Votul se dă prin cvorum. Iertați-mă! Deci verificați dacă avem cvorum de ședință și apoi supuneți la vot sau nu.

Există... Eu înțeleg că dumneavoastră... și vă respect dreptul de a avea în permanență această preocupare...

Dar o am pentru respectarea Regulamentului Senatului pe care îl conduceți.

Da, sigur. Domnule senator...

Vă apăr poziția dumneavoastră.

Acum un minut s-a săvârșit un vot: 75 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 7 sau 6 abțineri. Cvorumul de ședință este îndeplinit, îmi dă mie socoteala din aceste voturi.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Dacă ar fi electronic, da, dar așa, cât mi-este să vă spun când 112, când 72...

Am cerut verificare.

Care e povestea? E un drept al nostru, da?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Este și verificăm imediat.

Deci

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Domnule Iliescu, vă rog eu să mergeți la dumneavoastră, ca să putem contoriza votul.

Vă rog mult de tot.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Se putea vota și de acolo.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

E mai greu de numărat.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

71 de voturi pentru. Împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abțineri? 10 abțineri. Raportul a fost adoptat.

Totalul voturilor exprimate acum, cu prezență fizică, aici, în sală, este de 97, deci suntem în cvorum.

87.

Ce nu avem?

## **Din sală:**

Nu e cvorum.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Există colegi care nu-și exprimă votul, deși sunt aici?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Da, da.

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

În partea de opoziție sunt.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sunt peste 90 de oameni în sală, deși numai 87 s-au exprimat la ultimul vot. Remarca este..., deci suntem în cvorum.

Vă rog, domnule Dumitrescu.

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Permiteți-mi să intervin.

Dați-mi voie să vorbesc eu.

Imediat.

Vă rog.

Domnule Oprea, sunt la microfon.

Da.

Domnul Dumitrescu.

Domnule senator Oprea, vă rog, numai un minut. Doamnelor și domnilor colegi,

În momentul în care se votează și se constată că nu există cvorum și sunt colegi în sală care nu au votat, aceia se introduc în cvorum. Este obligația secretarilor de ședință să confirme acest cvorum.

Domnii secretari de ședință, în momentul acesta, pot să numere câți suntem în sală.

Există două posibilități de verificare a cvorumului. Amândouă sunt la latitudinea președintelui de ședință: se solicită verificarea cvorumului, președintele solicită secretarilor să numere, să constate dacă suntem în cvorum, sau, dacă există o solicitare din partea unui lider de grup, dar care să fie evidentă, la limită, atunci se poate propune verificarea cvorumului prin apel nominal.

Dacă cei doi secretari de ședință... și asta este uzuală, așa s-a întâmplat totdeauna, sunt colegi care nu votează nici împotrivă, nici nu se abțin și așa mai departe. Eu am încredere în secretarii de ședință și vă rog să aveți și dumneavoastră încredere. Unul este de la opoziție și unul este de la majoritate. În momentul în care se ridică astfel de suspiciuni, că nu am fi în sală, înseamnă că președintele de ședință este indus în eroare de unul dintre cei doi secretari sau de amândoi. Eu nu cred acest lucru. Nu au nici interes. Avem camere de luat vederi, se poate verifica – știți ce s-a întâmplat cu cazul Anastase, a fost evident –, deci nu suntem în situația aceasta. Sigur, când există o suspiciune, că este la limită, mai ales la un vot, se poate face verificarea prin citirea apelului nominal.

Eu rog secretarii de ședință să ne spună. Eu am toată încrederea că domnul senator Barbu ne va spune foarte clar și nu ne va păcăli, de asemenea și colegul său, domnul senator Mario Oprea.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur că da, secretarii asta au și făcut. Domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Imediat.

Domnule senator, totuși mai au dreptul și ceilalți senatori să vorbească.

Domnule senator Mario Ovidiu Oprea, vă rog.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Domnule președinte și distinși colegi,

De la microfonul 2 înspre dreapta mea sunt 71 de senatori așezați pe scaune. Eu deja funcționez ca un scaner, sunt

atent la toate ușile și văd cine intră și cine iese în orice secundă.

Vă rog să aveți încredere.

De la microfonul 2 în stânga mea sunt 21 așezați pe scaune, numai că 5 dintre colegii de la opoziție nu au votat. De aceea nu iese cvorumul de ședință.

Vă rog să aveți încredere că nu voi raporta alte cifre. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Și domnul senator Barbu și, după aceea...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Domnule președinte,

Există o explicație.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Explicația..., problema noastră nu este căutarea de explicații, ci constatarea cvorumului. Sigur, putem să verificăm.

Vă rog, domnule senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc, domnule președinte, 20 de secunde...

Îi mulțumesc mult domnului vicepreședinte Dumitrescu pentru încrederea pe care ne-a acordat-o celor care prezidăm, domnului președinte Antonescu și celor doi secretari.

În momentul acestui vot, care văd că a trezit mici controverse nejustificate, în partea de sală în care se află opoziția, așa cum a și precizat colegul Oprea, erau 21 de senatori. Au fost exercitate 17 voturi, pe care le-am contorizat. Asta nu înseamnă că cei 21 nu erau, în mod firesc, conform Regulamentului Camerei noastre, contorizați în cvorumul de ședință, care, la momentul acela, era de 91 de senatori.

Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Domnule președinte,

Vă invit să luați stenograma ședinței de astăzi și, dacă dumneavoastră vă respectați cuvântul, atunci respectați și votul rezultat. Ați spus, la solicitarea noastră, a Grupului parlamentar al PDL, de verificare a cvorumului, că o faceți prin vot. Ați dat vot și aveți 71 plus 6 plus 10. Nu este cvorumul.

5 senatori nu au votat.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Președintele de ședință a spus că face verificarea prin

vot.

A făcut vot și nu-i cvorum. Ce nu-i clar?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator, așa cum...

Preocuparea ar fi să-i aduceți pe ceilalți 87 care nu vin.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Așa cum a explicat, cred, suficient de clar, în bază regulamentară, domnul senator Dumitrescu, după ce i-am ascultat și pe cei doi secretari de ședință, inclusiv pe cel al opoziției, cred că nu avem o problemă de îndoială legată de cvorum și vă rog să-mi permiteți să mergem mai departe.

La punctul 10 s-a votat?

La punctul 10 am votat doar raportul de respingere, care a fost adoptat.

Proiectul de lege este respins. Este lege ordinară.

Punctul 11 din ordinea de zi îl amânăm puțin. Mai așteptăm un pic.

Reprezentantul Guvernului este pe drum, de la Camera Deputaților.

La punctul 12 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse.

Inițiator, domnul deputat Radu Mihai Popa. Este aici?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Senatorul Agrigoroaei...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Eu vorbesc doar de inițiator. Inițiatorul nu este aici. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Albulescu.

Microfonul 10.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse...

Da, da, am zis la punctul 11, este greșeala mea. Domnul secretar de stat Florin Moțiu va prezenta punctul de vedere, pe subiectul anunțat.

...întrucât, așa cum este formulată această propunere legislativă, ar putea duce la încurajarea săvârșirii de infracțiuni.

Prin ea se prevede să fie grațiate pedepsele aplicate, de până la 6 ani de închisoare. De asemenea, nu sunt exceptate de la prevederile acestui act infracțiuni deosebit de grave, cum ar fi: infracțiunile care privesc traficul de persoane, criminalitatea organizată, infracțiunile îndreptate împotriva minorilor.

De aceea, Guvernul nu susține adoptarea proiectului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Să rectificăm, eu am făcut o greșeală, fiind nevoiți să amânăm, să sărim peste un punct.

Inițiatorii acestei legi – am spus că inițiatorul este domnul Popa, dar nu este, este la punctul 11, la care vom reveni – sunt: domnul deputat Mădălin Voicu și domnul deputat Nicolae Păun.

Am ascultat punctul de vedere al Guvernului.

În continuare, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doamnă senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri. Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Ca urmare a constatării unor prevederi care nu sunt în concordanță cu litera și spiritul Codului penal în vigoare și, mai ales, ca urmare a faptului că de la beneficiul grațierii și amnistiei nu sunt exceptate infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social – de exemplu, cele de corupție sau de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni de criminalitate organizată și trafic de persoane –, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din data de 23 aprilie 2013, au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere, cu respectarea prevederilor din Constituția României.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Agrigoroaei.

Imediat.

Domnul senator Agrigoroaei ceruse înainte cuvântul. Domnule senator Agrigoroaei, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu sunt de acord cu raportul de respingere și propun reîntoarcerea propunerii legislative la comisie, sub rezerva că nu am cunoștințe în detaliu despre această lege și nu cunosc interesele ascunse care ar putea fi în spatele acestei propuneri.

Eu aș propune colegilor să mergem cu această propunere legislativă, din nou, la comisie, din următoarele motive:

Știați că sunt bătrâni de peste 70 de ani, de fapt, la 70 de ani nu sunt bătrâni, vârstnici, la peste 70 de ani, care stau în închisoare pentru că s-au certat de la un gard?! Și-a mutat gardul un metru și a primit o condamnare. Sau sunt doi vecini care s-au certat pentru că a trecut proprietatea un animal al celuilalt vecin și sunt în închisoare. Avem asemenea cazuri sociale și sunt multe exemple în acest sens.

Cu acești deținuți se cheltuiesc, pe lună, 2.900 lei, cu fiecare, și nu sunt... Din informațiile pe care le am eu, se presupune că un procent de peste 30 sunt cazuri care nu reprezintă un pericol public, dar această situație este – mai grav – interpretată în cadrul organismelor internaționale ca ceva premeditat, pentru a le induce în eroare, aglomerând penitenciarele cu cazuri minore pentru a da bine în datele statistice, iar marile infracțiuni nu sunt sancționate.

Bineînțeles, eu știu, ca și dumneavoastră, că această interpretare păguboasă pentru România nu are fundamente reale. Dar lacune legislative sau administrative care ne pun în această situație, defavorabilă pentru România, trebuie să recunoaștem că există.

De aceea, propun și eu, ca și domnul senator Sorin Roșca-Stănescu săptămâna trecută, a nu se lua în considerație recomandarea liderilor de grup la acest vot, bineînțeles, eu făcând apel pentru a ne uni constructiv, opoziția cu puterea, în interesul României, și nu pentru a dezbina USL, cum s-a întâmplat săptămâna trecută. Vă mulțumesc mult.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi

Voi folosi cuvinte poate dure, dar aceasta este o inițiativă legislativă antisistem. Aceasta este o propunere legislativă care poate destabiliza viața, siguranța cetățeanului, viața socială din România.

Gândiți-vă că se „iartă” tot ce înseamnă pedeapsă până la 4 ani și se grațiază, adică „tăieri de pedeapsă”, tot ce înseamnă pedeapsă până la 6 ani. Deci este ceva care poate crea în societatea românească o stare de nesiguranță clară, concretă, materială.

Eu aș cere ca cei care au elaborat..., n-avea ce căuta o astfel de inițiativă legislativă în Senatul României, este punctul meu de vedere, dar cei care au „creat” această propunere legislativă trebuie să-și asume răspunderea pentru faptul că noi, astăzi, discutăm o inițiativă legislativă antisistem.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Vochițoiu, pe care, în calitate de lider de grup, îl și rog să precizeze dacă solicitarea de retrimitere la comisie este asumată de grup, ca s-o supun la vot sau nu.

Da, suntem de acord și vă rugăm să nu votăm astăzi această propunere legislativă în forma în care este, pentru că, într-adevăr, conține anumite inadvertențe, care pot pune în pericol siguranța cetățenilor din România, dar nici nu aș vrea să tratăm cele câteva zeci de mii de români, care, o parte dintre ei, stau în pușcării în niște situații foarte grele și poate pe pedepse nu întotdeauna juste...

Și aș propune, în numele grupului nostru, să retrimitem această propunere legislativă la comisii, să fie armonizate toate detaliile și, ulterior, să trecem această inițiativă legislativă. Iar noi vom vota pentru, atunci când toate detaliile vor fi puse la punct, pentru că eu nu vreau să ne speriem de ce zice nu știu cine și nu știu cine din presă la ceas de seară, la televizor, că e legea făcută pentru nu știu cine sau pentru nu știu cine. Haideți să tratăm lucrurile așa cum trebuie tratate și să dăm o lege bună pentru români.

Deci punctul nostru de vedere este ca, astăzi, să trimitem propunerea legislativă la comisie, să fie toate inadvertențele eliminate și, ulterior, să votăm această propunere legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Procedez, ca atare, la supunerea la vot a propunerii dumneavoastră, a Grupului parlamentar al PP-DD, de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? 11 voturi pentru. Împotrivă? 78 de voturi împotrivă. Abțineri?

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

5 abțineri.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Propunerea a fost respinsă.

Continuăm dezbaterea.

Domnul senator Roșca-Stănescu. Emoții?!

Domnilor colegi, aș fi vrut să intervin pe procedură pentru a aduce argumente suplimentare propunerii făcute de domnul senator Vochițoiu.

Nu mai, asta e caduc.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

Bun.

## Domnilor colegi,

Nu mă număr printre semnatarii acestei propuneri legislative, dar mărturisesc că m-am preocupat de o asemenea lege. Am avut mai multe discuții cu doamna ministru Pivniceru și cu Direcția Penitenciarelor pentru a vedea dacă este sau nu necesară o asemenea propunere legislativă. Am discutat – și m-am documentat – cu multe asociații care se ocupă de drepturile omului și, în special, cu acele ONG-uri care se ocupă de starea penitenciarelor și, fără a fi apucat să inițiez o propunere legislativă, mi-am format un punct de vedere destul de solid.

În primul rând, pornim sau ar trebui să pornim toți de la ideea că o lege nu se face pentru niște oameni și nu se respinge pentru niște oameni.

Deci ar fi un prim lucru la care toți ar trebui să cădem de acord, că trebuie să ne delimităm de o asemenea prejudecată.

În al doilea rând, de vreme ce amnistia și grațierea sunt instrumente prevăzute în Constituția României, în legea fundamentală și, cu certitudine, se vor regăsi și în viitoarea lege fundamentală, și este singura cale prin care oamenii pot fi amnistiați sau grațiați colectiv, atunci înseamnă că un asemenea proiect de lege poate fi introdus, poate fi discutat, poate fi dezbătut cu maturitate și, sigur că da, dacă trebuie respins, poate fi și respins.

Singurul criteriu pe care trebuie să-l avem în vedere este interesul național. Din perspectiva interesului național, putem, unii dintre noi, să spunem, categoric, că acest proiect de lege trebuie respins, și alții dintre noi, la fel de categoric – din punctul de vedere al interesului național, care coincide cu interesul cetățenilor –, pot spune, categoric, trebuie promovat un asemenea proiect de lege. De ce unii, cei care vor ridica mâna să-l respingă, au dreptate? De ce cei care îl susțin, printre care mă număr, au și ei dreptate?

Cei care-l resping se gândesc la siguranța cetățeanului, se gândesc: „Aoleu, ce ne facem dacă nu știu câte mii de persoane, 10.000, 20.000 de persoane, care au săvârșit infracțiuni, care au fost pedepsite pentru infracțiuni, se vor afla, deodată, în libertate?!”

Colegul, domnul senator Popa, a spus: „Domnule, societatea va fi în pericol, dacă se întâmplă așa ceva!”. Domnul Popa, din perspectiva modului în care Domnia Sa gândește și analizează această chestiune, are dreptate.

Și da, au dreptate să respingă această propunere legislativă cei care, uitându-se în cele 28 de excepții prevăzute de inițiator, nu regăsesc infracțiunile de corupție. Păi, când știm că flagelul numărul unu în această țară este corupția, sigur că este grav să faci o amnistie și o grațiere cu cei care sunt condamnați pentru corupție. De aceea mă și pregăteam să insist să fie retrimisă și completată la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dintr-o altă perspectivă, această lege, care nu a mai fost aplicată de 12 ani în România, este necesară. Că nu o facem acum, poate o s-o facem mâine. Va fi respinsă aceasta, o să introduc eu o altă propunere legislativă și, până la urmă, tot este necesară și am să vă explic de ce.

Domnule senator, cu respect, comprimați, că avem...

## Comprim.

Situația se va agrava extrem de mult și sunt puse în pericol nu numai viața și sănătatea deținuților, care sunt torturați în condițiile de detenție de la noi, ci și viața și siguranța gardienilor. Deci, chiar dacă veți respinge astăzi această propunere legislativă, eu vă rog să meditați dacă nu este cazul s-o facem împreună, s-o facem cu tot USL-ul, s-o facem cu opoziția, s-o facem toți, pentru că ne vom sufoca.

De aceea există amnistie și grațiere, ca să fie făcute din când în când, și o societate, cât de cât umană, măcar la 10 ani face așa ceva. Au trecut 12 ani.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

## Domnul senator Tudor Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deși sunt convins că aș fi în stare să țin un speech un pic mai lung și cel puțin la fel de coerent ca al colegului Sorin Roșca-Stănescu, am să fiu cât pot de succint.

Am avut privilegiul – o să sune foarte bizar ce spun –, ca jurnalist, să intru prima oară într-un penitenciar în 1993.

Au fost primul interviu și prima filmare pe care le-am făcut dincolo de porțile de intrare de la Jilava. Cumplit moment, pentru că – pentru cei care nu au avut șansa – este o stare cumplită să..., chiar dacă intri ca ziarist, chiar dacă nu ești condamnat. Condițiile de detenție erau dintre cele mai rele și – atenție, mă refer la o perioadă de acum 20 de ani – grele, la limita suportabilului.

Apoi, am vizitat și am filmat în Penitenciarul pentru femei de la Târgșor. Halucinant! Incredibil în ce condiții își executau acolo pedepse privative de libertate femeile condamnate pentru diverse fapte – unele cu violență, altele fără violență, unele care acum ar intra sau care nu ar intra sub incidența acestei legi, dacă am vota-o.

Când am intrat în presă, cu mulți ani în urmă, am fost învățat că, în momentul în care apare o știre – dacă vreau s-o înțeleg și dacă vreau s-o transmit telespectatorilor corect –, trebuie să răspund prompt și nealterat, neinfluențat material, spiritual de nimeni la două întrebări: de ce a apărut azi acea problemă și de ce a apărut în acel organ de presă acea problemă?

Am extrapolat un pic acest mecanism de gândire – și am aici colegi redutabili, Gabriela Firea, domnul Pelican, care mă pot confirma – și am încercat să răspund la aceste două întrebări: de ce a apărut acum această propunere legislativă și de ce în acel organ de presă, metaforic exprimându-mă. Eu mi-am răspuns. Nu are sens, de la microfonul Senatului, să fac acum afirmații care nu reprezintă decât puncte de vedere personale, panseuri fără valoare ale lui Tudor Barbu.

În schimb, vă rog, în momentul în care vom analiza această propunere legislativă și o vom transforma sau nu într-o lege aplicabilă, cum bine spunea Sorin RoșcaStănescu, pentru 4.000, 5.000, 6.000 de deținuți, să ne gândim la un singur lucru: când în România a fost inițiată o astfel de propunere legislativă, în urmă cu câți ani, câți români au beneficiat de atunci de astfel de clemență din partea instituțiilor statului și, în această perioadă, câți oameni au făcut pușcărie, și-au executat pedeapsa privativă de libertate. Astăzi, când vorbim, sunt oameni care încă bat la ușa comisiilor pentru eliberare condiționată, oameni cu astfel de pedepse, care au executat partea de pedeapsă prevăzută în Codul de procedură penală, deci care nu ar fi beneficiari, pentru că au avut, probabil, purtare așa cum trebuie și ar ieși înainte de termen, conform Codului de procedură penală. Adică, în traducere – și cu asta închei –, cum le explicăm românilor care și-au executat pedepsele după faptele comise că ei au făcut pușcărie în ultimii 5, 6, 10, 12, 14 ani în România și alții nu o vor face? Prima întrebare.

Vă mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu chiar voi fi foarte concis. Că, astăzi, bugetul acordă 2.900 de lei pe lună pentru un deținut politic este o realitate, dar tot o realitate este că pentru un elev acordă 2.200 de lei pe lună.

Pe an!

Pe an, da. Faptul că România nu are bani, nu are decât atâția bani, nu este argument să dăm drumul din pușcărie unei armate de infractori. Și, aici, domnul senator Nicolae Vlad Popa bineînțeles că are dreptate. Este o lege antisistem.

Cele prezentate de domnul senator Sorin RoșcaStănescu reprezintă un punct de vedere personal. Grupul parlamentar al PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative.

## Vă mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel.

Exemplară a fost concizia domnului senator Hașotti. Zic și eu așa!

Domnule președinte,

Eu vreau să spun un lucru. Discutăm fapte întotdeauna, nu discutăm principii. Nu putem să spunem că-i grațiem pentru că nu avem spațiu. Ce nebunie este asta? Dacă este nevoie de spațiu, trebuie să construim spațiu.

Deci, dacă oamenii respectivi trebuie să stea după gratii, atunci trebuie să stea acolo. Dar eu întreb un singur lucru: de ce trebuie să intre unii la închisoare, când pot foarte bine să facă închisoare acasă? Au brățară pe mână și sunt arestați acasă. Alții pot să plătească amendă penală, pentru că fapta lor nu a fost făcută cu violență, cu tâlhărie etcetera.

Deci noi trebuie să umblăm la cauză, nu la efect. Și cauza este Codul penal, care a fost asumat și care nu a fost discutat. Acela trebuie rezolvat, nicidecum efectele. Și nu este o lege pentru Gigi Becali, el nu se încadrează. Deși Gigi Becali ar fi putut să plătească o amendă penală și să scape de închisoare, pentru că nu a fost o chestie cu violență.

Bun. Asta chiar nu mai este chestiunea noastră. Asta este chestiunea justiției și nu o reluăm...

Nu vorbesc de cum a fost aplicată, vorbesc de viitor, de faptul că ar trebui să ne preocupe Codul penal, Codul de procedură penală și să facem în așa fel încât pentru chestiuni care se pot rezolva prin amendă penală sau cu arest la domiciliu să se poată face lucrul acesta.

Am înțeles.

Mulțumesc.

O rectificare de formă, nu de fond, din partea senatorului Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sigur, o rectificare de formă.

Am spus, fără să vreau, și sigur că nu este conform cu realitatea, „deținut politic”. Era vorba despre deținuți, pur și simplu.

Da. Domnul senator...

S-a tot vorbit de scurt, clar, concis... Eu fac o propunere extrem de concisă și extrem de scurtă: să sistăm lucrările. S-au spus foarte multe lucruri, am fost impresionați până la lacrimi, câtă grijă purtăm noi infractorilor și celor care ne fac viața așa cum ne-o fac, de toate categoriile!

Să dăm vot, fiindcă și așa ne-a mai rămas puțin timp și poate epuizăm totuși ordinea de zi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnul Hașotti se gândește la altceva și spune „deținut politic” și dumneavoastră ați spus „să sistăm lucrările”. Doar dezbaterile, sper că propuneți.

Abțineri?

Mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Ne putem întoarce la punctul 11? Da.

Punctul 11 – Propunerea legislativă privind redevența gazelor.

Inițiatorul acestui proiect de lege este domnul deputat Radu Popa.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Albulescu.

Microfonul 8.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă a propus instituirea unei redevențe pentru gazele naturale achitate de concesionari statului în calitate de concedenți, valoarea acesteia urmând a fi stabilită anual de către ANRM.

Proiectul de lege nu este susținut întrucât – și am 12 puncte, din care o să reliefez două: – instituirea unei noi forme de proprietate, proprietatea poporului român, se poate realiza numai prin modificarea Constituției României. Prevederea art. 4 privind posibilitatea vânzării zăcămintelor de gaze naturale se poate institui tot prin modificarea Constituției;

– de asemenea, pentru propunerile de la art. 8 există dispoziții foarte clare la art. 174 și 175 din Legea nr. 123/2012.

Semnalăm că în cursul aceluiași articol sunt prevederi prin care ANRE poate să emită un ordin prin care să abroge sau să anuleze acte normative de nivel superior, fapt care încalcă principiul ierarhiei actelor normative.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem respingerea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 23 aprilie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi pentru, să adopte raportul de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis aviz negativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și proiectul de lege. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții,

Această inițiativă legislativă aparține Partidului Poporului – Dan Diaconescu și, sigur, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru valorificarea resurselor naționale de gaze naturale, urmărindu-se, printre altele:

– stabilirea unei noi valori a redevenței, fapt ce va avea ca rezultat ameliorarea prețurilor la energie;

– scutirea de la plata redevenței în anumite condiții a utilizatorilor casnici;

– precum și instituirea obligației ca orice vânzare a zăcămintelor de gaze naturale să se efectueze numai după un referendum național favorabil acestei modalități de înstrăinare.

Eu aș vrea să văd dacă vreunul dintre colegii senatori, indiferent de culoarea politică, se va opune ca prețul facturilor la energie, la gaze pentru consumatorii casnici să poată fi scăzut, adică nu cred că astăzi vreun senator va fi împotrivă ca românii să plătească puțin, mai puțin la factura de gaze naturale. Haideți să nu uităm că, începând cu luna iulie, din

nou, vor avea loc un șoc pe piața energiei în România și o nouă creștere a facturilor și la energia electrică, și la gaze.

Or, eu cred că cine va vota împotriva acestei inițiative legislative, inițiativă aparținând Partidului Poporului – Dan Diaconescu, nu dorește ca zăcămintele naturale ale românilor să aparțină românilor. De ce să nu fim de acord ca aceste zăcăminte, care aparțin întregii țări și tuturor românilor, să poată fi înstrăinate doar după un referendum, și un referendum așa cum trebuie, cu un cvorum de 50%, nu cu 30% sau cu 15%, cu cât vor vrea unii ulterior?

Deci vă rog, stimați colegi, și vă propun ca astăzi să votăm acest proiect de lege prin care facturile la gazele românilor să scadă, iar zăcămintele de gaze naturale ale românilor să le rămână românilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Gabriela Crețu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Vochițoiu, este unul care este de acord cu respingerea acestui proiect – eu. Și am să vă explic și de ce.

Eu înțeleg foarte bine că există conjuncturi financiare, economice sau chiar politice în care o țară nu poate să exploateze ea însăși zăcămintele subsolului și încredințează această sarcină unor companii private.

În acest caz însă singurul tip de contract care are sens este cel bazat pe principiul împărțirii producției, pentru că este singura formă în care țara poate să beneficieze de propriile resurse și să reducă dependența de piețele străine în aprovizionarea cu resurse.

Spunând acest lucru și că susțin respingerea proiectului de lege, întrucât redevențele – nu contează cum le calculăm – nu pot îndeplini această condiție, vreau să mai semnalez un fapt: am semnalat deja câtorva dintre colegii abilitați să ceară retrimiterea la comisii că în raport s-a strecurat o eroare de argumentare. Noi nu putem vota această eroare de argumentare, pe care nu vreau să o spun în plenul Senatului, fără a ne dezonora drept Cameră a Parlamentului. Deci, din acest motiv, mai solicit o dată celor îndreptățiți, poate retrimitem, pentru corectare, raportul la comisii.

Mulțumesc din suflet.

Da.

Domnul senator Atanasiu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că inițiatorii propunerii legislative nu au studiat foarte bine legislația României. Niciun consumator de gaze casnic sau necasnic nu plătește redevență, în România, la gaze. Redevența se percepe celor care concesionează zăcământul și care-l exploatează. Deci nu scade nicio factură la gaze, dacă scade redevența.

Doi. Propunerea de a face referendum pentru a vinde zăcămintele de gaze este una nefericită, pentru că România nu poate vinde zăcăminte de gaze, poate doar să le concesioneze.

Deci întreaga propunere legislativă este pe lângă legislația existentă, nu are nicio legătură cu realitatea din această țară, deci nu are rost să votăm o asemenea lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel.

Eu obișnuiesc să lecturez avizul Consiliului Legislativ. Și, dacă ne uităm pe două fraze: „În concluzie, prezenta propunere, pe lângă textele neconstituționale pe care le cuprinde, în loc să aducă un plus de valoare actualei reglementări (...), nu ar face decât să favorizeze interpretările eronate și confuziile cu privire la rolul, activitatea și drepturile diferitelor persoane și autorităților implicate în aceste domenii” –, deci este vorba despre texte neconstituționale și lucrul acesta îl spune Consiliul Legislativ. Prin urmare, vot negativ.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Acum, stimați colegi,

Doamna senator Crețu a propus retrimiterea la comisie. Doriți retrimitere, grupul? Nu.

Nu asumă grupul.

Atunci,

Domnule președinte,

Vă rog să se înregistreze în procesul-verbal că nu am participat la acest vot.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Sigur.

Vă rog să menționați că doamna senator Gabriela Crețu nu și-a exprimat votul, dar este, evident, în cvorum.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 13 – Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social. Inițiator, domnul senator Liviu Marian Pop. Dacă dorește cuvântul, da? Vă rog, în calitate de inițiator. Domnul senator Pop, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Între timp, Guvernul și-a propus un proiect de lege privind organizarea și funcționarea CES-ului, pe care l-am amendat.

Din punctul meu de vedere, proiectul inițiat de mine nu mai are nicio valoare. Pot să-l retrag sau să-l scoatem pe circuit, cum e procedura, pentru că am amendat legea care, în momentul de față, este la comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu știu dacă se mai poate retrage.

Votăm respingerea. Putem să votăm respingerea, cu acordul inițiatorului.

Da.

Dacă nu aveți nimic împotrivă,

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Direcția Națională Anticorupție nu a avut și, evident, nici nu cred că va putea să aibă atribuții de verificare a cazierului medical al persoanelor.

Pe de altă parte, instituirea unei asemenea obligații pentru depunerea unui cazier medical complet și păstrarea acestuia de către DNA ar constitui și o intruziune gravă în viața intimă și privată a persoanei.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Deci asta voia să facă domnul Ciuhodaru.

Punctul de vedere al comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat negativ.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis primei Camere sesizate, nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative.

Pe de altă parte, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, precum și Comisia pentru sănătate publică au avizat negativ propunerea legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Aș mai adăuga faptul că, în cadrul dezbaterilor, s-a arătat faptul că dispoziții de natura celor cuprinse în prezenta propunere legislativă, de exemplu obligația persoanelor care ocupă anumite funcții și demnități publice de a depune documente medicale la momentul angajării, respectiv al numirii, precum și periodic sunt prevăzute de numeroase alte acte normative, iar cu titlu de exemplu au fost menționate prevederile Legii nr. 303/2004, Legii nr. 188/1999 și Legii nr. 269/2003.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții...

Dacă nu sunt intervenții,

## **Domnul Tudor Barbu:**

Sper că a fost o eroare neintenționată din partea distinsei noastre colege atunci când a spus că votul la nivelul comisiei a fost în unanimitate împotrivă. Colega noastră, doamna senator Steliana Miron, a votat pentru, fiind membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Asta și pentru acuitatea stenogramei, și pentru istorie.

Nu putem vota împotriva propriului nostru coleg.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Abțineri?

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu avem...

Iertați-mă, o abținere!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cu 82 de voturi pentru, raportul nu a întrunit numărul de 88 de voturi.

Ia uite cum susținătorii...

12 voturi pentru. Împotrivă?

82 de voturi împotrivă. Abțineri?

Nu sunt abțineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Într-o admirabilă, exemplară coincidență, am epuizat timpul de lucru și ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647275]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 68/31.V.2013 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei