Stenogramă plen

Îl rog pe domnul secretar de ședință Rotaru să citească prezența.

|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|absent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent|

|Butnaru Florinel|prezent| |---|---| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Coste Marius|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|absent| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|absent| |Dobra Dorin Mircea|absent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Drăghici Damian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent| |Durbacă Eugen|prezent| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|absent| |Flutur Gheorghe|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/26.VI.2013

Ghișe Ioan prezent Popa Constantin prezent Grapă Sebastian absent Popa Florian prezent Greblă Toni prezent Popa Ion prezent Grigoraș Viorel prezent Popa Mihaela prezentă Hașotti Puiu prezent Popa Nicolae Vlad absent Ichim Paul prezent Popescu Corneliu prezent Igaș Traian Constantin prezent Popescu Dumitru Dian absent Iliescu Lucian absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Ilieșiu Sorin prezent Purec Ion Simeon prezent Ioniță Dan Aurel prezent Rădulescu Cristian absent Iovescu Ioan prezent Rogojan Mihai Ciprian prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Jipa Florina Ruxandra absentă Roșca-Stănescu Sorin Ștefan absent Klárik László Attila absent Rotaru Ion prezent László Attila prezent Saghian Gheorghe prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Savu Daniel prezent Luchian Dragoș absent Sârbu Ilie prezent Luchian Ion prezent Secășan Iosif prezent Marian Dan Mihai prezent Severin Georgică prezent Marian Valer prezent Silistru Doina prezentă Marin Nicolae prezent Solomon Antonie prezent Markó Béla prezent Stoica Ștefan absent Mazăre Alexandru absent Stuparu Timotei prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Suciu Matei prezent Mihai Neagu absent Șova Dan Coman absent Mihăilescu Petru Șerban absent Tánczos Barna prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Tămagă Constantin prezent Mitu Augustin Constantin prezent Tătaru Dan prezent Mocanu Victor prezent Tătaru Nelu prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Teodorovici Eugen Orlando absent Mora Ákos Daniel absent Tișe Alin Păunel absent Motoc Octavian prezent Toma Ion prezent Mutu Gabriel prezent Todirașcu Valeriu absent Nasta Nicolae prezent Tomoiagă Ștefan Liviu prezent Neagu Nicolae prezent Tudor Doina Anca absentă Neculoiu Marius absent Țapu Nazare Eugen absent Nicoară Marius Petre absent Ungureanu Mihai Răzvan prezent Nicolae Șerban absent Valeca Șerban Constantin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Vasiliev Marian prezent Nistor Vasile prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Niță Mihai prezent Vegh Alexandru absent Nițu Remus Daniel absent Verestóy Attila prezent Obreja Marius Lucian absent Vochițoiu Haralambie absent Oprea Dumitru absent Voinea Florea absent Oprea Gabriel absent Volosevici Andrei Liviu absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu absent Vosganian Varujan absent Pașca Liviu Titus absent Zisu Ionuț Elie prezent Pașcan Emil Marius prezent **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:** Pataki Csaba prezent Pavel Marian prezent Mulțumesc. Păran Dorin prezent Ați făcut prezența, domnule... Păunescu Teiu absent **Domnul Ion Rotaru:** Pelican Dumitru prezent Pereș Alexandru prezent Numai o secundă, domnule președinte. Pop Gheorghe prezent Ichim Paul, prezent; Igaș Traian, prezent; Iliescu Lucian... Pop Liviu Marian absent Ilieșiu Sorin, prezent.

Ichim Paul, prezent; Igaș Traian, prezent; Iliescu Lucian... Ilieșiu Sorin, prezent.

Domnule secretar, veniți la pupitru, și domnii senatori care au venit să poftească aici la dumneavoastră să-și înregistreze prezența, să dăm drumul la ședință.

Ungureanu Răzvan, prezent.

Cine nu a fost prezent, dar a ajuns în sală între timp, să vină să...

În regulă!

## Mulțumesc, domnule secretar.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 17 iunie 2013.

Vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența 115, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de vicepreședintele Senatului, Cristian Dumitrescu – președintele Senatului se află în deplasare oficială în străinătate –, asistat de domnii senatori Ion Rotaru și Alexandru Pereș, secretari ai Senatului.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin – procedură de drept comun;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate – procedură de drept comun;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă – procedură de drept comun;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii – procedură de drept comun;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea imobilelor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei

Stimați colegi, Domnule președinte de ședință, Vă mulțumesc mult.

Înainte de a începe ședința de astăzi, vreau să fac un anunț.

Subsemnatul, Tudor Barbu, senator ales în Circumscripția electorală nr. 20, Gorj, Colegiul uninominal nr. 1, începând de astăzi, voi activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Conservator, încetând colaborarea cu Grupul parlamentar al Partidului Poporului.

Vă mulțumesc.

Și îmi cer iertare că v-am deranjat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Partidul Poporului – Dan Diaconescu. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală. Vă rog în mod respectuos să luați loc în sală.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. În legătură cu ordinea de zi sunt observații?

Dacă nu,

A! Bun. Când votăm programul din ziua de astăzi și de mâine...

În continuare, marți, de la ora 15.00, avem ședință în comisii; miercuri, 19 iunie 2013, joi, 20 iunie 2013, lucrări în comisiile parlamentare; vineri, 21 iunie 2013, și sâmbătă, 22 iunie 2013, activități în circumscripțiile electorale.

V-am spus programul săptămânii complet.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Unanimitate. Aprobat.

Revin cu specificarea că mâine, la ora 9.00, ne întâlnim în plen pentru dezbaterea proiectelor de lege care se află pe ordinea de zi.

Pentru perioada 24–29 iunie 2013.

Luni, v-am spus, e zi liberă.

Marți, de la ora 9.00 la ora 11.00, activități în comisii; la ora 14.00 – Birou permanent, la 15.00 – lucrări în grupuri parlamentare, între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plen, de la 18.00 la 19.30 – întrebări și interpelări.

Deci ziua de marți devine zi de luni. Ziua de miercuri devine zi de marți.

Miercuri avem declarații politice, lucrări în plen, comisii parlamentare la ora 15.00.

Joi – lucrări în comisiile parlamentare.

Vineri, 28 iunie 2013, și sâmbătă, 29 iunie 2013, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații?

Nu sunt.

Supun la vot.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? S-a aprobat.

Punctul 1 al ordinii de zi, aprobarea programului de lucru al Senatului.

L-am aprobat. Și ordinea de zi pentru astăzi.

Punctul 2 din ordinea de zi – Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

1. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide în ceea ce privește anumite condiții de acces pe piață – COM(2013) 288 final.

2. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2011 privind conturile economice și de mediu europene – COM(2013) 247 final.

3.1. Prima hotărâre este cu privire la documentul european de consultare Carte Verde privind finanțarea pe termen lung a economiei europene – COM(2013) 150 final 2.

Vă rog, domnule senator Motoc, microfonul 7, prezentați raportul Comisiei pentru afaceri europene și al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

S-a făcut o mică schimbare. O agreăm, este vorba...

Explicația este că eu sunt raportorul pe acest proiect, care nu apărea în ordinea de zi pe care o aveam eu.

Nu este nicio problemă, o avem noi cu toții, ceilalți. Microfonul 7, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi da citire raportului comun la Cartea Verde privind finanțarea pe termen lung a economiei europene – COM(2013) 150 final 2.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au fost sesizate pentru întocmirea punctului de vedere privind Cartea Verde referitoare la finanțarea pe termen lung a economiei europene.

Dezbaterile au avut loc în zilele de 22 mai, 11 și 12 iunie 2013, în prezența majorității membrilor comisiilor. La dezbateri au participat reprezentanți de la Ministerul Finanțelor Publice și reprezentanți de la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui punct de vedere favorabil documentului, apreciind pozitivă intervenția Comisiei Europene în acest domeniu. Scopul prezentei Cărți Verzi este de a iniția o dezbatere mai amplă vizând modalitățile de încurajare a finanțării pe termen lung, precum și modalitățile de ameliorare și de diversificare a sistemului de intermediere financiară pentru investițiile pe termen lung în Europa.

Răspunsurile la întrebările din cadrul consultării vor contribui la continuarea evaluării de către Comisie a obstacolelor în cadrul finanțării pe termen lung în vederea identificării unor posibile acțiuni pentru înlăturarea acestora.

Eventualele măsuri ulterioare ar putea lua mai multe forme. În unele domenii vor fi necesare reglementări noi sau adaptate, în timp ce în altele rolul UE ar putea consta într-o mai bună coordonare și în promovarea celor mai bune practici sau ar putea lua forma unui efort specific de

monitorizare cu fiecare stat membru în contextul Semestrului european.

Marea provocare cu care se confruntă Europa constă în creșterea economică și creșterea numărului de noi locuri de muncă, precum și în consolidarea domeniilor în care deține avantaje concurențiale, sporindu-și astfel competitivitatea pe piața mondială.

Cartea Verde subliniază că este important ca Uniunea Europeană să se asigure că noile norme prudențiale pentru sistemele de pensii ocupaționale nu vor descuraja finanțarea pe termen lung.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, A fost prezentat raportul.

Trecem la votarea hotărârii.

Titlul: Hotărâre cu privire la documentul european de consultare Carte Verde privind finanțarea pe termen lung a economiei europene.

Sunt observații în legătură cu titlul?

Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc. Art. 1. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Supun la vot întreaga hotărâre. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Mulțumesc. Unanimitate. Avem un alt proiect de hotărâre.

Dau cuvântul domnului senator Motoc, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât adoptarea unui punct de vedere favorabil documentului, apreciind pozitivă intervenția Comisiei Europene în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Trecem la votarea hotărârii.

Titlul: Hotărâre cu privire la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice.

Sunt observații? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? În unanimitate, a fost adoptată. Punctul 1, art. 1 alin. a), b), c), d), e). Sunt observații? Nu sunt.

Supun la vot articolul 1 și alineatele respective. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Unanimitate. Punctul 2. Sunt observații? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Unanimitate. Supun la vot hotărârea în ansamblul ei. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? A fost adoptată cu unanimitate de voturi. Mulțumesc, domnilor colegi de la Comisia...

Punctul 4 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul de modernizare a Administrației Fiscale) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 8 mai 2013.

2. Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naționale pentru Adopție. |Se solicită dezbaterea și adoptarea, în procedură de|Se solicită dezbaterea și adoptarea, în procedură de|Calcan Valentin Gigel|absent| |---|---|---|---| |ență, care a fost...||Câmpeanu Mariana|absentă| |Vă rog, domnule senator Ungureanu.||Chelaru Ioan|prezent| |Microfonul 2.||Chiriac Viorel|prezent| |**Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:**||Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|absent<br>absent| |Vă mulțumesc, domnule președinte.<br>Nu cred că suntem în cvorum în acest moment.<br>Vă rugăm să verificați prezența în sală.||Ciorbea Victor<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**||Cordoș Alexandru|prezent| |Doamnelor și domnilor...<br>Domnilor secretari, faceți o evaluare a cvorumului pe<br>tea dumneavoastră și pe partea dumneavoastră.<br>Rog liderii grupurilor parlamentare să solicite domnilor<br>egi să intre în sală. Cei care sunt la bufet, cei care sunt...||Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian|absent<br>prezent<br>absent<br>prezentă<br>absent| |?

||Cristina Ioan|prezent| |Doamnelor și domnilor, vă rog să mai chemați încă||Croitoru Cătălin|absent| |ru-cinci senatori, să fim în cvorum legal de discuții.||Deneș Ioan|prezent| |Domnule președinte Ilie Sârbu, domnule președinte||Dincă Mărinică|absent| |șotti, haideți, vă rog.||Dobra Dorin Mircea|absent| |Apel nominal.||Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Vă rog, domnule secretar Rotaru, poftiți.||Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Uite, unul a venit.<br>În sfârșit, dacă s-a solicitat apel nominal, apel nominal.<br>Vă rog.||Drăghici Damian<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel|prezent<br>prezent<br>absent| |**Domnul Ion Rotaru:**||Dumitrescu Iulian|absent| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>absent|Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru<br>Firea Gabriela|absent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>prezentă| |Ariton Ion|absent|Florian Daniel Cristian|absent| |Atanasiu Teodor|absent|Flutur Gheorghe|absent| |Badea Leonardo|absent|Frătean Petru Alexandru|absent| |Badea Viorel Riceard|absent|Geoană Mircea Dan|prezent| |Banias Mircea Marius|absent|Ghilea Găvrilă|absent| |Barbu Daniel Constantin|absent|Ghișe Ioan|prezent| |Barbu Tudor|absent|Grapă Sebastian|absent| |Bădălău Niculae|absent|Greblă Toni|prezent| |Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>absentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absentă| |Bujor Dumitru Marcel|absent|Klárik László Attila|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|László Attila|prezent| |Burlea Marin|prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Butnaru Florinel|absent|Luchian Dragoș|absent| |Butunoi Ionel Daniel|absent|Luchian Ion|absent| |Cadăr Leonard|prezent|Marian Dan Mihai|absent|

Doamnelor și domnilor, vă rog să mai chemați încă patru-cinci senatori, să fim în cvorum legal de discuții.

Domnule președinte Ilie Sârbu, domnule președinte Hașotti, haideți, vă rog.

Domnule senator, nu mai continuați. Suntem în cvorum substanțial depășit.

Atrag atenția domnilor colegi că avem două comisii care lucrează la audieri acum și rog colegii, în mod respectuos, să nu mai părăsească sala, chiar dacă se duc – cum am văzut – doar până la o țigară sau până la bufet, pentru că, din cauza faptului că am aprobat aceste audieri pentru nominalizările de mâine, avem un număr de domni și doamne senatori care sunt la audieri acum. Și, atunci, vă rog, în mod respectuos, să încercăm să facem un efort, pentru că ați văzut, colegii noștri din opoziție sunt foarte vigilenți. Ei știu că la Domniile Lor nu sunt..., dar tot atât de bine știu că obligația cvorumului este, în primul rând, la majoritate, da? Și nu avem ce să le spunem, că și dânșii au constatat că sunt foarte rarefiați. În sfârșit, asta este viața! Dar nu este obligația lor să facă cvorum.

Mulțumesc.

Asta este.

Suntem în cvorum de ședință.

M-am consultat și cu domnul senator Pereș și vă rog foarte mult, domnilor colegi.

Notă privind aprobarea procedurii de urgență:

1. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul de modernizare a Administrației Fiscale) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 8 mai 2013.

Guvernul României solicită procedură de urgență. Microfonul 10, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Hogea –** _secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Intrarea în vigoare a acordului de împrumut, accesarea fondurilor împrumutului, respectiv a primei trageri, sunt condiționate de aprobarea de către Parlament a proiectului de lege, motiv pentru care se solicită aprobarea procedurii de urgență.

Vă mulțumesc.

Ați înțeles? Este vorba de bani pentru România. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc.

2. Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naționale pentru Adopție.

Niște domni senatori, printre care distinsul domn senator Popa, domnul Andronache – deputat și așa mai departe...

Este susținută în plen această solicitare, care nu mai are răbdare, pentru că Ziua Națională pentru Adopții trebuie să fie stabilită în regim de urgență.

Cine susține?

Nu susține nimeni.

Pe cale de consecință, nu se supune la vot. Mergem mai departe.

Punctul următor, punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală.

Raportul este al comisiei sesizate în fond, care este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea Guvernului participă – punctul 5, da? – domnul Banu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Banu, care ridică un deget în sus, să văd unde se găsește.

Microfonul 8.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați proiectul de lege și poziția Guvernului.

## **Domnul Constantin Marius Banu –** _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Programul național de dezvoltare locală creează cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socioeducativă, fiind coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Acest program include trei subprograme: subprogramele „Modernizarea satului românesc, „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor” și „Infrastructură la nivel județean”.

Mulțumesc mult.

Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov, microfonul 7. Prezentați, vă rog, raportul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 11 iunie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale.

Sunt înscrieri din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este lăudabilă inițiativa Guvernului de a comasa mai multe programe de dezvoltare a infrastructurii rurale aflate în diferite ministere.

Aș vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă s-a făcut un inventar cu privire la necesarul de fonduri și dacă s-a comparat acest necesar de fonduri din cele trei – din câte știu – programe de dezvoltare cu bugetul de investiții al ministerului și în ce măsură acoperă acest buget necesarul de fonduri pentru 2013.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Bodea, microfonul 3.

Grupul parlamentar al PNL sprijină acest program. Este foarte bine că s-a făcut această unificare, dar aș vrea ca Guvernul să-și noteze, cu litere mari, cuvântul „predictibilitate”.

Și firmele, și administrațiile locale lucrează pe bugete și trebuie să-și facă planuri. Deja s-a dat o primă tranșă pe acest program și ar fi bine ca, până la sfârșitul anului, să fie anunțate administrațiile locale cam de ce bani vor dispune pentru a-și putea face o programare a lucrărilor. Vorbim despre lucrări restante, nu despre proiecte noi în acest an. Și firmele, și primăriile, și consiliile județene așteaptă să știe cum se organizează privitor la aceste lucrări.

În rest, noi susținem, dar trebuie ca Guvernul să țină cont de faptul că trebuie să comunicăm mai mult cu administrațiile și să informăm, anual măcar, cam ce sume vor exista.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Dau cuvântul domnului Constantin Banu, secretar de stat. A, domnul senator Răzvan Ungureanu, microfonul 2.

O să-i dau, dar după ce termină domnii senatori de făcut intervenții.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nimic de zis. Un asemenea program continuă inițiative lăudabile ale guvernelor precedente, începând cu anul 2010. Ceea ce sperăm însă de la un asemenea program este: o dată, momentul în care sunt atacate proiectele de infrastructură, care sunt deja în derulare, dacă există o prioritizare a lor în funcție de gradul de executare fizică și în funcție de necesitatea resimțită la nivelul comunității locale.

În al doilea rând, sperăm ca asemenea proiecte investiționale să nu fie acordate, dincolo de criteriile obiective, tehnice, după criterii de ordin politic.

În al treilea rând, am dori să vedem o expunere, după șase luni, din partea ministerului dumneavoastră, domnule secretar de stat, o expunere parțială, până la încheierea

anului cel puțin, a rezultatelor pe care un asemenea program în derulare le are, la nivel fizic, pe șantiere aflate deja deschise sau pe investiții noi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Marius Bălu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă proiectele eligibile, dar fără finanțare, de pe programul operațional regional vor avea prioritate în viitorul Program național de dezvoltare regională.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

S-au pus mai multe întrebări.

Domnule secretar de stat Banu, vă rog să răspundeți. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am un răspuns care încearcă să satisfacă toate întrebările adresate aici, în sensul că s-a făcut o inventariere a obiectivelor care trebuie finanțate, s-a făcut o prioritizare a acestor obiective, s-au stabilit, în mod clar, sumele care vor fi atribuite acestor proiecte în anul 2013 și sumele care vor fi alocate în anul 2014 acestor proiecte.

De asemenea, s-a întocmit o listă cu proiecte care au importanță redusă în acest Program național de dezvoltare locală și acestea vor fi finanțate în anul 2014, în funcție de resursele bugetare. Aceste liste se regăsesc pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu sume aferente fiecărui proiect din localități, clasificate și pe județe. Deci sunt absolut publice.

Mulțumesc.

Domnul senator Bodea, microfonul 3.

## Domnule secretar de stat,

Am văzut listele pe care le aveți. Sunt pentru alocările din această lună sau când veți da banii. Eu vorbesc de a comunica primarilor, în funcție de ce proiecte și ce restanțe au, pentru că sunt restanțele Guvernului la Ordonanța Guvernului nr. 40/2006, care știți că ar trebui finalizate în acest an.

Ei așteaptă. Sunt speriați, că nu știu ce se întâmplă. Vor fi penalizați de Uniunea Europeană sau nu? Nu vorbesc despre ceea ce dați acum. Asta se știe de la consiliul județean, că ei au făcut prioritizarea și propunerile pe ce sume le-ați spus că sunt pe fiecare județ.

Vorbim despre o informare la nivel anual. Anul acesta am putea să vă dăm așa. Să aibă oamenii niște așteptări, că, altfel, ei s-ar apuca de lucru, dar nu pot. Ei trebuie să-și pună cota de cofinanțare. Nu știu când vin banii de la Guvern. Cota de 85%, de exemplu, pe Ordonanța Guvernului nr. 40/2006, care arde.

În privința asta, ce faceți cu Ordonanța Guvernului nr. 40/2006? Pentru că ați prelungit de câteva ori și anul acesta trebuie finalizat, dar nu aveți banii, sunt sigur, ca să finalizăm. Prelungiți, negociați cu Uniunea Europeană prelungirea finalizării sau găsiți acești bani?

Iar domnului Ungureanu aș vrea să-i transmit că cei de la Guvern nu au de unde să facă o evidență la șase luni, pentru că sunt lucrări care funcționează din 2006 pe Ordonanța Guvernului nr. 40, de exemplu. Nu știu dacă știți.

Domnule senator, lăsați Guvernul să răspundă. Întrebarea pentru domnul prim-ministru lăsați-o, că nu mai răspunde Domnia Sa. A fost când puteați să-l întrebați. Ați pierdut ocazia. Data viitoare, cum spune englezul, _next time_ .

Doamnelor și domnilor,

Dacă nu mai sunt alte solicitări, intrăm în procedură de vot.

Pe cale de consecință, este vorba despre un raport al comisiei, de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 92 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă rog – stafful – să-l transmiteți la Camera Deputaților.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanțelor bugetare restante asupra Companiei Naționale a Metalelor Prețioase și Neferoase „REMIN” – SA Baia Mare, administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică, industrii și servicii.

Are un raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Ministerul Economiei este reprezentat prin președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, domnul Adrian Volintiru, microfonul – două degete în sus – 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere.

## **Domnul Constantin Adrian Volintiru –** _președintele_

_Autorității pentru Administrarea Activelor Statului_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă refer la amendamentele propuse de domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota la proiectul de

Domnule președinte, lăsați amendamentele. Dumneavoastră susțineți proiectul de lege. De ce l-ați înaintat?

Despre amendamente va spune comisia, care sunt admise și...

Am înțeles, domnule președinte.

În principiu, e vorba de preluarea creanței de la Agenția Națională de Administrare Fiscală la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în scopul reinserției industriale și dezvoltării societății, al creării locurilor de muncă și al deblocării activității acestei instituții.

Mulțumesc, doamnelor și domnilor. Comisia, prin domnul vicepreședinte Belacurencu. Domnule senator, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședințele de comisie din 28 mai și 10 iunie anul curent, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz favorabil, cu amendamente. Amendamentele cuprinse în avizul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, la care s-a referit și reprezentantul Guvernului, au fost respinse cu majoritate de voturi și se regăsesc în anexa la raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

Deschidem dezbaterile generale în legătură cu proiectul de lege.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Trecem la procedura de vot.

Amendamentul respins este susținut?

Nu este susținut amendamentul respins.

Ca atare,

Fiind prima Cameră sesizată, vă rog să-l transmiteți rapid la Camera Deputaților.

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi.

Raportul este al Comisiei economice, industrii și servicii, este un raport de admitere.

Legea este ordinară.

Ministerul Transporturilor este inițiator.

Participă domnul secretar de stat Septimiu Buzașu. De la microfonul 8, îl rog să prezinte punctul de vedere al Guvernului și al ministerului.

Vă rog să prezentați.

## **Domnul Septimiu Buzașu –** _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Măsurile reglementate de prezenta ordonanță de urgență se referă la beneficiarii direcți, inclusiv Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, care a trecut de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.

CNADNR a rămas în continuare însă beneficiar al Programului Operațional Sectorial Transport, pe care Autoritatea de Management a Ministerului Transporturilor... și este singura abilitată să exercite o activitate de evaluare și control al capacității administrative în sensul celor prevăzute de prezenta ordonanță.

Controlul capacității administrative vizează respectarea procedurilor și prevederilor contractuale ale tuturor beneficiarilor existenți la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Împreună cu Comisia Europeană, AM POS Transport a ajuns la concluzia necesității instituirii unei noi structuri

dedicate evaluării și controlului capacității administrative în domeniul implementării proiectelor finanțate din fonduri europene de către beneficiarii direcți, aceasta nereprezentând o dublare instituțională față de structurile de evaluare și control anterioare. Toate aceste reglementări au impact asupra creșterii gradului de absorbție.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Belacurencu, vicepreședintele Comisiei economice, industrii și servicii, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 10 iunie anul curent, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Din partea doamnelor și domnilor senatori, sunt intervenții la acest punct al ordinii de zi?

Constatăm că nu sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori. Pe cale de consecință, intrăm în procedura de vot.

Raportul comisiei este admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Aștept să fiu acompaniat măcar de un secretar, pentru a exercita votul.

Domnule secretar!

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Vă consult prin vot, supunându-vă votului raportul și proiectul de lege.

Cine este pentru?

Vă rog.

Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă rog să-l transmiteți, doamnelor și domnilor din staff, către Camera Deputaților. Punctul 8 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea petrolului nr. 238/2004.

Această propunere legislativă a fost inițiată de un număr de domni senatori.

Din partea domnilor senatori, există vreun inițiator care vrea să o susțină?

Domnule senator Boeriu Valeriu Victor, vă rog să luați loc la masa comisiei.

Domnule senator, la masa comisiei. Acolo iau loc inițiatorii.

Microfonul 6.

Asta e uzanța, ce să facem?! Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare Legea petrolului, mai exact, exploatarea gazelor de șist, o problemă care intră în preocupările cetățenilor, care este una extrem de complexă și care, după părerea noastră, ar necesita și ar merita, în același timp, o analiză în plus.

De aceea, dați-mi voie ca, în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al PNL, să propun retrimiterea la comisie a propunerii legislative, adoptarea tacită fiind undeva în octombrie.

## Mulțumesc.

Deci, la solicitarea unui grup parlamentar, se cere ca propunerea legislativă să fie retrimisă la comisie.

Vă rog.

Nu sunt observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori.

Supun la vot.

Cine este pentru aprobarea acestei solicitări?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, această propunere legislativă a fost retrimisă la comisie, urmând ca noul raport să fie prezentat – vă dau și un termen, că așa e normal – pe data de 10 septembrie, domnule inițiator.

Deci raport pe data de 10 septembrie.

Vă rog să notați.

Punctul 9 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrativteritoriale.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Caracterul legii este organic.

Inițiator – Ministerul Finanțelor Publice.

Domnul secretar de stat Dan Manolescu, din partea

Ministerului Finanțelor Publice.

Îi dau cuvântul, microfonul 9.

Vă rog să prezentați proiectul de lege.

## **Domnul Dan Manolescu –** _secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale a fost asumată de către Guvern față de finanțatorii externi, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, intenționându-se adoptarea proiectului de lege până la intrarea în boardul Fondului Monetar Internațional a scrisorii de intenție asumate de către Guvern.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2013, se introduce o procedură care reprezintă o protecție a unității administrativ-teritoriale față de creditor, cât și o garanție pentru mediul de afaceri că își va recupera creanțele de la unitățile administrativ-teritoriale aflate în dificultate.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnule senator Fifor, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu 12 voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1 la raport.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Domnul senator Ghișe. Microfonul 2.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Vreau să știu care este, față de ordonanță, punctul de vedere al structurilor asociative ale autorităților publice locale. Mă refer la Uniunea Națională a Președinților de Consilii Județene, Asociația Municipiilor, Asociația Orașelor și Asociația Comunelor.

Mulțumesc. Domnul senator Deneș. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur că ați intrat, în sfârșit, în posesia desfășurătorului sălii și nu mai trebuie să mă prezint cine sunt, ci în sfârșit ați aflat cum mă cheamă.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2013, în intenție, este una bună, însă vreau să aduc în fața plenului câteva realități la care solicit precizări din partea reprezentantului Guvernului.

Prima: ce se întâmplă în situația derulării proiectelor cu bani de la Uniunea Europeană în care banii întârzie mai mult de 120 de zile și acești bani depășesc 50% din cheltuielile pe care le bugetează administrația locală respectivă? Intră primăria în insolvență?

A doua precizare pe care o solicit: ce se întâmplă în situația în care întârzie mai mult de 120 de zile banii alocați administrațiilor locale pentru învățământ, asistenți personali, persoane cu handicap? Intră primăria în insolvență?

A treia precizare solicitată: sunt primării care au venituri de 16 miliarde de lei vechi anual și arierate de 30 de miliarde acumulate de-a lungul anilor, iar primarul primăriei respective este la prima legislatură. E adevărat că, din punct de vedere instituțional, acel primar preia și activele, și pasivele acelei administrații locale.

Din punct de vedere _stricto sensu_ , e corect, dar nu știu dacă este și moral. În speța prezentată, întrebarea mea, la care nu știu dacă reprezentantul Guvernului poate să facă precizările: cum poate administratorul judiciar să redreseze primăria respectivă?

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator Deneș.

Vreau să vă asigur de toată considerația și respectul meu, dar eu trebuie totdeauna să aștept de la domnii secretari care mă ajută la conducerea ședinței să-mi comunice cine urmează. Sigur că pe dumneavoastră vă cunosc foarte bine și chiar sunt onorat că suntem membri ai aceluiași Senat. Dau cuvântul domnului senator Roșca-Stănescu. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Știm că Fondul Monetar Internațional ne-a impus un termen legat de această situație financiară a comunităților locale. Știm, de asemenea, că există comunități locale în care s-au încheiat multe contracte frauduloase, că au ajuns în situația financiară în care sunt în urma acestor contracte frauduloase, iar procedura de insolvență, în principiu, este o cale de a pune capăt ușor acestui tip de contracte și de a contribui, astfel, la redresarea situației financiare a primăriilor. Dar mai știm că sunt alte primării care, în absența unor contracte frauduloase, nu au mijloacele necesare pentru a colecta suficiente venituri și pentru a supraviețui.

Dincolo de întrebările pe care le-a pus colegul meu din Senat, am și eu câteva la care acest proiect de act normativ, din păcate, nu dă răspunsuri.

Cine devine ordonator de credite în momentul declarării insolvenței unei primării, în locul primarului ales? Cine ia deciziile în locul consiliului ales? Cum poate fi eșalonată datoria unei primării în condițiile în care urmează alegeri, urmează alt consiliu și alt primar? Se va extinde starea de insolvență și asupra celor care urmează să fie aleși?

Să ne gândim că legea este valabilă mai mulți ani și ne putem afla în situația în care cade securea insolvenței cu o lună, două, trei, patru înaintea alegerilor. Ce se întâmplă? Devine insolventă viitoarea conducere aleasă? Ne-am trezi într-o situație gen Kafka.

Ce se întâmplă dacă nu se redresează primăria, conform planului de insolvență care acoperă nu știu câți ani? Va da primăria faliment? Cum vor fi valorificate activele?

Vedeți, sunt toate acestea întrebări la care inițiatorii acestui proiect, care înțeleg că e solicitat de Fondul Monetar Internațional, respectiv reprezentanții onoratului Guvern al României, ar fi trebuit să dea răspunsuri în textul legii sau măcar în expunerea de motive.

Or, răspunsuri la asemenea întrebări lipsesc, ceea ce înseamnă o gravă superficialitate în inițierea acestui act normativ.

După ce voi primi răspunsuri din partea reprezentanților Guvernului, mă voi decide cum votez.

Mulțumesc. Domnul senator Petru Filip. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, dacă în urmă cu mulți ani m-aș fi gândit că o asemenea lege poate apărea în România, mi-aș fi pus mari semne de întrebare, pentru că o astfel de lege ar fi trebuit să apară cu mult mai mult timp înainte, pentru că probabil că astăzi nu am fi fost puși în situația să discutăm despre efectele perverse pe care o asemenea lege le va induce în administrația publică românească.

Și aici aș vrea să fac câteva comentarii.

În primul rând, după părerea mea, există două paliere de discuție: este un palier politic, pe care, vrând-nevrând, va trebui să-l luăm în considerare în momentul aplicării acestei legi, pentru că primarii sunt oameni politici la nivel local și, evident, intrarea în insolvență va ridica multe probleme politice asupra poziției primarului și consiliului local în gestionarea unei comunități aflate în insolvență, iar partea strict tehnică, care și ea, la rândul ei, poate ridica multe efecte complicate, este cea financiar-administrativă. Sigur, dacă discutăm din punct de vedere financiar-administrativ, cu o administrație publică care după 120 de zile nu este în stare să-și plătească facturile vechi, în mod normal, ca orice activitate economică, ar trebui să intre într-un proces de reorganizare.

Aici însă am un comentariu și o întrebare în același timp. Datorită efectelor în timp ale aplicării unei asemenea legi, mi-aș pune întrebarea dacă există o evaluare – un audit – a situațiilor administrațiilor publice din România vizavi de această situație. Mă refer la cele care au datorii mai mari de 120 de zile și asupra cărora se pot îndrepta creditorii pentru facturi neachitate. Eu, dacă aș fi primarul unei astfel de comunități, mi-aș declara insolvența, pentru că în felul acesta nu ar mai trebui să plătesc facturile vechi față de datornici și aș putea să trăiesc.

Dar există, în același timp, cel de-al treilea element, pe care onorabilii colegi de la Ministerul Administrației Publice îl știu foarte bine, referitor la procesul de redresare a unei comunități de tip oraș mic și comună, care trăiește numai din taxe și impozite, în principal, aplicate persoanelor fizice și juridice, câte or fi ele în comunitatea respectivă, mică și prăpădită: vor fi în stare să-și facă un plan de redresare financiar real?

Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aici a fost o serie de argumente care m-au făcut să am consultări cu liderul Grupului parlamentar al PSD, cu domnul senator Sârbu, cu președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cu domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu, de la Forța Civică și din Grupul parlamentar al PDL..., zic temutul grup, că sunt doi senatori în sală... 3 cu Alexandru Pereș... 4, 5, 6.

Sunt mai mulți. Uitați-vă și în spatele dumneavoastră!

Puțini ați fost, mulți ați rămas.

Mulțumim!

Argumentele aduse aici, alături de consultările pe care le-am avut cu cei menționați, cu distinșii noștri colegi, mă fac să cred că, dacă retrimitem acest proiect de lege pentru o săptămână la comisie, pentru a fi o consultare foarte serioasă între membrii comisiei și reprezentantul Guvernului sau reprezentanții Guvernului, ar fi foarte util.

Prin urmare, pe procedură, solicit retrimiterea la comisie, dar termen – săptămâna viitoare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, avem o solicitare de a retrimite proiectul de lege la comisie, din partea unui grup parlamentar.

Au mai fost înscriși și alți doi-trei...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Haideți să...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ce să mai, dacă îl retrimitem la comisie?!

Bun, atunci mai luăm o intervenție.

Se dezbate..., deci domnul senator Mărinică Dincă, microfonul 2, punctul de vedere al PDL-ului. Vă rog.

## Domnule președinte,

Am înțeles că nu pe dezbateri, o să mă opresc cu privire la dezbaterea acestui proiect. O să vorbesc despre ceea ce a spus domnul Hașotti. Sunt secretarul grupului, ceilalți colegi PDL, liderul de grup și viceliderul de grup, nu sunt prezenți. Suntem de acord cu această retrimitere, dar cu o observație.

La comisia de specialitate au fost făcute amendamente care răspundeau întrebărilor colegilor noștri. Colegul nostru Marius Bălu a făcut amendamente tocmai pentru a evita un răspuns pozitiv la întrebările puse de colegii PNL și PSD, așa încât comisiei de specialitate să-i aducem să reitereze aceste amendamente, pentru că discuția este legată de răspunsul la aceste întrebări, iar răspunsul la aceste întrebări se găsește în amendamentele respective.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Este clar că prin această solicitare este vorba de a se face un raport suplimentar. Că asta este rațiunea trimiterii unui raport înapoi la comisie, înseamnă a se face un raport suplimentar.

Ce vor decide colegii noștri în urma dezbaterii nu știu, dar, în orice caz, probabil că atunci vor putea fi reluate discuțiile și, eventual, să se discute despre amendamente. Pe cale de consecință, vă supun la vot retrimiterea la comisie.

Cine este pentru retrimitere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Vă rog, până pe data de 25 iunie, marți, că 24 iunie știți că este zi liberă.

Sunt în ședință!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Știu, comisiile lucrează pentru avize. Îl lăsăm pentru mâine. Nu avem procedură.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

E un membru al comisiei în sală.

Mulțumesc.

Punctul 10 al ordinii de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Mai erau înscriși câțiva domni colegi, au solicitat cuvântul la punctul trecut, dar, pentru că s-a luat această decizie, rămâne pentru dezbaterea de săptămâna viitoare.

Inițiativa legislativă este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, al Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare are ca scop suplimentarea plafonului prevăzut pentru acoperirea cererilor de împrumut formulate de unitățile administrativ-teritoriale pentru achitarea arieratelor de la 680 de milioane de lei, cât era anterior, la 800 de milioane de lei, cât fusese inițial prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2013.

Guvernul susține Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2013 în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Domnul senator Fifor.

Domnule senator Fifor! Poftiți?

Dar cine e la buget?

Nu, domnule, aici spune ministerul...

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Domnul senator Fifor este la administrație.

Aici avem o problemă, să știți. Nu avem pe nimeni de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

E un membru al comisiei aici prezent?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul senator Ákos.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Poftiți, domnule senator Ákos, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, se majorează, de la 680 de milioane de lei la 800 de milioane de lei, plafonul prevăzut pentru acoperirea cererilor de împrumut formulate de unități administrativ-teritoriale pentru achitarea arieratelor.

Consiliul Legislativ a trimis un aviz favorabil.

Comisia economică, industrii și servicii, de asemenea, a transmis aviz favorabil.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, Laurențiu Andrei, director general în Ministerul Finanțelor Publice.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Sunt înscrieri la dezbaterile generale asupra proiectului de lege?

Nu sunt înscrieri la dezbaterile generale din partea doamnelor și domnilor senatori.

Închei deci această parte a dezbaterii noastre.

Le transmitem la Camera Deputaților.

Punctul 11 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h) a alin. (1) al art. 257 din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal. Este procedură de urgență.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori – un număr de doamne și domni senatori.

Invit la microfon pe – cine dorește? – domnul senator Arcaș, microfonul 6, pentru a prezenta propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Potrivit dispozițiilor art. 257 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, sunt scutiți de la plata impozitului pe teren doar proprietarii de teren degradat sau poluat inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia.

Având în vedere faptul că există terenuri arabile poluate sau degradate care nu au fost incluse în perimetre de ameliorare, proprietarii continuă să plătească impozit pentru acestea, cu toate că terenul nu poate fi cultivat din cauza poluării, iar caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricolă. Produsele cultivate pe terenurile poluate nu pot fi valorificate, din cauza substanțelor nocive pe care le conțin.

De aceea, considerăm oportună scutirea de la plata impozitelor pe terenurile agricole a celor aflați în această situație.

În acest sens, am elaborat această propunere legislativă, pe care vă rog să o susțineți.

Mulțumesc domnului senator Arcaș, din partea inițiatorului.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, din partea Ministerului Finanțelor Publice, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului și al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor Publice susține propunerea legislativă, cu modificările și amendamentele aduse în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

A, președintele comisiei. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Îl rog pe domnul senator Mora Ákos să prezinte raportul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis aviz favorabil, cu un amendament.

De asemenea, Guvernul susține adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor formulate.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1 la raport.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Sunt înscrieri din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedura de vot.

- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- admise și un singur amendament respins.

Întreb dacă susține cineva amendamentul respins. Nu se susține amendamentul respins.

- Noi suntem prima Cameră sesizată, iar legea este

- ordinară.

Dacă amendamentul respins nu a fost susținut, supun la vot raportul cu amendamente admise, inclusiv...

- Raportul cu amendamente admise. Vă rog să vă exprimați prin vot.

- Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă?

- Vă rog să numărați.

- 8 voturi împotrivă.

- Abțineri?

Cu 96 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Noi fiind prima Cameră sesizată, vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind emisiile industriale. Este o prioritate legislativă a Guvernului.

Comisiile sesizate în fond sunt două: Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Raportul este comun, raport de admitere.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiator este Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Participă doamna secretar de stat Anne Jugănaru pentru a susține proiectul.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul pentru a susține proiectul de lege.

## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru –** _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind emisiile industriale transpune în legislația națională prevederile Directivei 75/2010 privind emisiile industriale. Această nouă reglementare europeană este rezultatul reunirii, prin procedeul de reformare, a șapte directive într-una singură.

Luând în considerare faptul că noua directivă include un număr mare de noi prevederi și că un număr mare de articole din cele șapte directive anterior menționate au fost reformulate, înlocuite sau abrogate, s-a decis elaborarea unui singur act de reglementare corespunzător, care abrogă și înlocuiește legislația națională corespunzătoare celor șapte directive europene.

Scopul acestui proiect de lege este acela al prevenirii și controlului integral al poluării în toate componentele de mediu – aer, apă, sol –, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.

Având în vedere cele enunțate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice susține adoptarea prezentului proiect de lege.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Fifor, secretarul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru a prezenta raportul comun.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 4 și 11 iunie 2013, membrii Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Sunt inițiative din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să-l transmiteți cât mai repede la Camera Deputaților, Camera decizională.

Punctul 13 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Comisiile sesizate în fond sunt două: Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Raportul este de respingere.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori – un număr de deputați.

Întreb dacă există vreun domn deputat care să susțină propunerea legislativă.

Nu sunt, din partea inițiatorilor, doritori să susțină propunerea legislativă.

Din partea Guvernului, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice este cea vizată.

Participă domnul președinte Lucian Vlădescu. Microfonul 9.

Îi dau cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere.

## **Domnul Lucian Dan Vlădescu –** _președintele_

_Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

## Domnule președinte, Stimați senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este acela de respingere a acestei propuneri legislative, motivat de faptul că directivele europene, pe de o parte, nu stabilesc un termen-limită în interiorul căruia comisia de evaluare să stabilească rezultatul procedurii. Pe de altă parte, așa cum am arătat în poziția noastră prezentată în scris la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, o propunere similară a fost adoptată, de altfel, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2009, care a stabilit un termen de 25 de zile în momentul în care se prelungește prima perioadă de evaluare a ofertelor.

Această situație nu a dat rezultatele scontate în perioada de aplicare, respectiv până în vara anului 2010, atunci când acest text a fost abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2010.

Prin urmare, propunerea pe care o formulează domnii deputați în momentul de față a fost adusă la stadiul de act normativ prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2009, ulterior abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2010.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnului vicepreședinte Belacurencu, pentru a prezenta raportul comun. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cele două comisii sesizate pentru raport, în ședința lor comună din 4 iunie 2013, au adoptat, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.

Sunt doamne și domni senatori care se înscriu la dezbateri generale?

Nu sunt.

Pe cale de consecință, trecem la procedura de vot.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

11 voturi împotrivă. Abțineri?

Nu sunt.

Cu 77 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Vă rog să transmiteți Camerei Deputaților, doamnelor și domnilor din staff, cât mai urgent, propunerea legislativă, deoarece este Cameră decizională.

Punctul 14 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind înființarea Fundației „Proiect Ferentari”.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori – Secretariatul General al Guvernului și Agenția Națională pentru Romi. Participă domnul Daniel Vasile, președintele agenției.

Îi dau cuvântul domnului Daniel Vasile, microfonul 10, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Daniel Vasile –** _președintele_

## _Agenției Naționale pentru Romi_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor și doamnelor senatori,

În prezent, situația privind comunitatea romilor din România este una delicată, în ciuda eforturilor autorităților publice cu atribuții în domeniu. Fenomenul capătă o dimensiune majoră atât la nivel național, regional, cât și la nivel internațional.

În România, au fost identificate patru teme complexe, prioritare, în vederea ameliorării situației romilor, respectiv: educația, ocuparea, sănătatea și construcția de locuințe.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Fifor, secretarul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 4 și 11 iunie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Ghișe. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Scopul proiectului de lege, adică al Fundației „Proiect Ferentari” a Secretariatului General al Guvernului, îl constituie – foarte mare atenție! – „derularea unor proiecte, programe și activități ce vizează incluziunea socială adresată comunităților de romi din România”. Deci este vorba de politici publice, politici sociale.

Acum, la art. 1 în proiectul de lege, se spune că „se înființează Fundația «Proiect Ferentari» a Secretariatului General al Guvernului”, adică a unei structuri organizatorice a Guvernului. Și, în expunerea de motive, se spune că se creează derogare de la Legea nr. 246/2005, care aprobă Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, ordonanță cu privire la asociații și fundații.

Art. 1 al Legii asociațiilor și fundațiilor spune așa: „Asociațiile și fundațiile constituite potrivit prezentei ordonanțe – devenită lege – sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.”

Or, noi, cu acest proiect de lege, suntem într-o dificultate constituțională. Deci nu discutăm scopul, pentru că el este corect și trebuie susținut și este generos, însă forma în care se face, în opinia mea, este neconstituțională. De ce? În Constituție, la art. 116 și art. 117, se vorbește despre autorități publice de specialitate, iar acestea pot fi înființate în subordinea Guvernului, a ministerelor sau ca autorități autonome, prin lege organică.

Așadar, trebuie înființată, în opinia mea, o autoritate publică de specialitate cu exact misiunea care se propune aici fundației, dar nu putem face o derogare prin lege de la o lege privind asociațiile și fundațiile, persoane juridice de drept privat, prin legea prin care înființăm o fundație a unei structuri organizatorice a Guvernului. Este neconstituțional.

De aceea, propunerea mea este ca inițiatorul, în cazul nostru Guvernul, să-și retragă propunerea de lege și să vină cu o propunere de înființare a unei autorități publice de specialitate cu exact această misiune. Pentru că este mult prea importantă, pentru milioane de cetățeni români, politica socială, bună și generoasă, care se propune, dar forma prin care se face încalcă pur și simplu Constituția.

Domnul senator Roșca-Stănescu. Microfonul 2.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

În calitatea mea de senator netraseist, declar că voi susține orice proiect ce ameliorează situația romilor. În același timp, nu pot să nu fiu de acord cu colegul meu, domnul senator Ghișe, și nu mai insist asupra argumentelor invocate de Domnia Sa.

Eu am venit la acest microfon însă pentru a vă semnala o trăsătură ținând de domeniul științifico-fantasticului a acestui proiect de act normativ. Am citit și nu mi-a venit să cred, în expunerea de motive, faptul că recensământul s-a terminat, faptul că noi, acum, ne aflăm după data de 4 iunie, când de la Institutul Național de Statistică ni se spune oficial că vom primi, în fine, datele recensământului din 2011.

Iată ce scrie, negru pe alb, în expunerea de motive: în conformitate cu recensământul populației din 2011, numărul romilor declarați este de 619.000, ceea ce – atenție, scrie acolo – „reprezintă 3,2% din totalul populației României”.

L-am rugat pe colegul meu, domnul Tăriceanu, ca să nu greșesc eu cumva în calcule, și a făcut în jumătate de minut calculul populației reieșite din recensământul care va fi comunicat pe 4 iulie. Iată, avem o populație de 19.343.000 de cetățeni, total, din care nu știu ce se întâmplă dacă îi scădem pe cei 17–18% sub 18 ani. Nu știu la ce rezultat va ajunge domnul Ghișe mâine, când se va lua act de o inițiativă a președintelui sau nonpreședintelui Traian Băsescu.

Mai mult, din aceeași expunere năstrușnică de motive mai aflăm că, în realitate, numărul romilor este de trei ori mai mare – deci s-a făcut și un superrecensământ, de care habar nu aveam – și că, în realitate, romii reprezintă 10% din populație.

Personal, și eu cred că așa stau lucrurile. Și eu cred acest lucru și, atunci, îi aștept cu dragoste pe romi să-și formeze un partid și un grup parlamentar și să-și reprezinte interesele cum trebuie, singuri și în mod direct, în Parlamentul României.

Mulțumesc.

Domnul senator Marius Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, consider că argumentele antevorbitorului meu – antevorbitorilor mei, de fapt – sunt corecte, pertinente, atât ale domnului Ghișe, cât și ale domnului Sorin RoșcaStănescu. Nu cred că poate exista un ONG care, din punct de vedere constituțional, să respecte legislația în vigoare și să funcționeze în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Pe de altă parte, consider că însăși denumirea acestei asociații, fundații – „Proiect pentru Ferentari” sau „Proiect Ferentari” – este cât se poate de nefericită, întrucât nu putem stigmatiza un întreg cartier al Bucureștiului și să-l arondăm exclusiv în zona romilor. Cred că acolo nu locuiesc doar romi.

Pe de altă parte, dacă ne referim la proiecte care privesc întreaga Românie – și la asta fac trimitere și expunerea de motive, și proiectul de act normativ –, cred că a spune „Proiect Ferentari” la Târgu-Mureș, de pildă, de unde vin eu, nu înseamnă mare lucru, și acolo avem foarte mulți romi, cum nu înseamnă mare lucru „Proiect Ferentari” nici la Cluj, nici în altă parte a țării. De aceea, probabil că o altă denumire era mult mai inspirată, probabil „Proiect pentru reintegrarea socială a romilor” sau oricum altfel să-i zică, dar să se refere la proiecte care reprezintă întreaga țară, și nu doar Bucureștiul.

Aceasta ar fi o chestiune. Pe de altă parte, aș dori să vă reamintesc că există un program asumat în guvernarea Boc care privește reintegrarea socială a romilor, asumat în fața Uniunii Europene și pe care Guvernul este dator să-l ducă la bun sfârșit, respectiv să-l respecte și să-l pună în practică.

Deci nu cred că aceasta este cea mai fericită soluție, cu atât mai mult cu cât s-au invocat argumente pertinente și din punctul de vedere al încălcării legalității.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la acest microfon să susțin această inițiativă legislativă a Guvernului și să-mi exprim speranța că orice proiect pe care noi îl avizăm și care merge în direcția în care comunitatea romă este ajutată, în special prin educație, să se integreze este un câștig pentru România. Și nu numai pentru România, pentru că, fără îndoială, problema comunității rome a trecut de mult granița României.

Am avut mai multe proiecte, sunt foarte multe asemenea fundații. Proiectul pe învățământ pe care l-am avut s-a legat de locuri care sunt alocate special elevilor romi sau studenților, pentru învățământul superior. Din păcate, deși noi am sperat că cei care se formează în felul acesta devin interfața cu comunitățile rome și fac în așa fel încât comunitățile să fie integrate, doar ei au reușit. Sunt niște reușite individuale, dar nu am reușit să integrăm comunitatea romă.

Mă bazez pe avizul Consiliului Legislativ în ceea ce privește problema ridicată aici de domnul senator Ghișe și cred că, prin avizul său, noi avem temei legal să putem exprima prin vot acordul nostru pentru înființarea unei astfel de fundații. De asemenea, mă bucur că ea este asociată cu o structură guvernamentală, pentru că numeroasele fundații care au dezvoltat proiecte, din păcate, nu au atras prin aceste proiecte și rezolvarea de fond a integrării comunității rome.

De aceea, susțin votul nostru favorabil pentru această inițiativă legislativă a Guvernului.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Stați, că sunt multe solicitări și trebuie să încheiem ședința cu un vot. Sunt două persoane cărora o să le mai dau cuvântul, cu regret că trebuie să i-l dau înainte domnului senator Ungureanu, apoi doamnei senator Firea, după care

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cumva în continuarea a ceea ce spunea doamna ministru Andronescu. Evident că, pe seama Strategiei naționale privind integrarea romilor, strategie adoptată în urmă cu aproape patru ani de zile, trebuie să facem tot ceea ce se poate pentru a duce la bun sfârșit programe guvernamentale care sunt în derulare. Că ele se derulează mai bine sau mai prost este o altă chestiune. Subiectul în cauză..., că nu principiul este aici în discuție, este forma în care Guvernul vine în fața Parlamentului, în fața Senatului cu un proiect de ONG susținut de Secretariatul General al Guvernului.

Cum se vede acest lucru de la distanță? Un amestec al politicului și al administrativului în activitatea societății civile. Dacă un contraargument este reprezentat de faptul că alte ONG-uri, care au avut același scop și și-au asumat aceleași competențe, nu au putut să facă mare lucru, nu cred că soluția este ca Secretariatul General al Guvernului să inventeze un ONG prin care să deruleze aceste fonduri. Aceasta este prima chestiune.

A doua chestiune. Nu țin minte ca Secretariatul General al Guvernului să-și fi putut permite vreodată o asemenea construcție, ale cărei rezultate propriu-zise nu pot fi, în niciun caz, legate de integrare, ci, cel mult, de ordin politic, ceea ce cred, domnule președinte, că este suficient ca argument.

Mulțumesc.

Doamna senator Firea, după care domnul senator Vasiliev, ultimul intervenient.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Dragi colegi,

Îmi pare foarte rău că sunt nevoită să demolez unele dintre argumentele dumneavoastră. Sunt mai nouă în Senat și ar trebui să ascult, ca literă de Evanghelie, ceea ce spuneți dumneavoastră, dar nu am cum de data aceasta. Promit, pe viitor.

Este vorba despre faptul că nota de fundamentare pe care ați citit-o probabil că a fost în primă lectură și ați scăpat cel mai important paragraf, și anume la scopul înființării acestei fundații de utilitate publică, principalul scop – atragerea de fonduri pentru incluziunea socială a romilor. Și se scria la un paragraf despre granturi.

Toți cei care au derulat astfel de proiecte, care presupun bani nerambursabili – asta înseamnă granturi –, știu foarte bine că, în codul de bune practici al oricărei instituții financiare private sau publice, interne sau internaționale, există obligativitatea asocierii instituției centrale sau locale a statului cu un ONG. Prin urmare și în concluzie, și în sinteză, Secretariatul General al Guvernului devine ordonator principal de credite și asigură fluxul financiar al acestei Fundații „Proiect Ferentari”, iar fundația în sine asigură transparența și obiectivitatea aplicării acestor programe și garanția față de noi și public că banii vor merge cu adevărat pentru incluziunea socială a romilor, și nu în alte scopuri.

Repet, condiția asocierii dintre SGG și un ONG de utilitate publică este pusă chiar de către finanțator.

Vă rog frumos, nu v-am întrerupt. Deci grantul, adică fonduri nerambursabile, presupune..., acest proiect presupune asocierea în cauză. Cu alte cuvinte, dacă noi, cei de aici, din Senat, ne opunem ca programele pentru incluziunea romilor să fie finanțate de maniera cerută de finanțator, înseamnă că..., știți cum spune americanul, _no comment_ .

Mulțumesc.

Domnule senator Ghișe, am înțeles. Nu a fost un drept la replică, ați revenit la subiect.

Păi, m-au invocat colegii aici.

Mulțumesc.

Domnul senator Vasiliev, microfonul central.

Stimați colegi,

Aș vrea să mă adresez dumneavoastră din poziția de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse și aș vrea să vă supun atenției nu un argument elaborat și foarte profund, ci o chestiune simplă, de logică.

Problematica romilor este abordată de foarte multe ONG-uri. Aceste ONG-uri luptă, fiecare în parte, pentru fonduri, pentru câștigarea de programe europene, pentru implicarea lor și pentru o destinație cât mai mare.

Nu considerați că este inegală poziția acestor ONG-uri și la finanțare, și la toate celelalte activități, raportat la acest ONG, care este o creație a unei entități guvernamentale, în momentul în care se vor accesa fonduri? Dacă tot avem problematica romilor și foarte multe ONG-uri, să le acordăm tuturor ONG-urilor o șansă egală în a obține fonduri...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Intrăm în procedură de vot, doamnelor și domnilor senatori.

Nu există...

**Domnul Ioan Ghișe**

**:**

Drept la replică!

30 de secunde!

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Mulțumesc. Aveți dreptate. Ați răspuns. Doamnelor și domnilor,

Nu avem decât o singură posibilitate de a dezbate acest proiect de lege: să-l supunem la vot, pentru că nu s-a cerut altceva. Asta este situația.

Pe cale de consecință, supun la vot raportul comisiei, de admitere.

Sunt observații? Nu sunt. Supun la vot.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot și să numărați, domnilor secretari.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. 75 de voturi pentru. Voturi împotrivă?

Vă rog să-l transmiteți la Camera Deputaților. Încheiem prima parte a ședinței.

La ora 18.15 avem sesiunea de întrebări și interpelări. Am

să-l rog pe domnul vicepreședinte Constantinescu să conducă această parte.

Mulțumesc.

Ne întâlnim mâine-dimineață, la ora 9.00, în plen. Domnule senator Constantinescu, puteți începe acum, că nu este transmisie radio.

Domnule președinte și stimați colegi,

Noi susținem – zic de mine și de alți colegi – acest scop și această politică propuse, dar avem Agenție Națională pentru Romi. Este autoritate publică de specialitate. Corect.

Această politică publică necesară și susținută de noi prin agenția aceea trebuie să se deruleze, pentru că în ce constă neconstituționalitatea? Și, distinșii juriști, vă dați seama. Păi cum să faci o persoană juridică de drept privat...

Am înțeles! Am înțeles...

...în subordinea unei structuri organizatorice a Guvernului, care nu este nici persoană fizică, nici persoană juridică.

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi! Începem cea de-a doua parte a ședinței noastre de astăzi, destinată întrebărilor și interpelărilor pe care vreți să le adresați Guvernului.

Vă reamintesc timpii acordați pentru fiecare grup parlamentar, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 21 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute;

- independenți – 1 minut. Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL...

Văd că nu este nimeni de la PNL. O să mai vedem.

A doua întrebare o adresez doamnei Maria Grapini, ministrul delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism.

Obiectul întrebării este: „Condiționarea angajării persoanelor recalificate prin fonduri POSDRU”.

Doamnă ministru,

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

Stimate domnule președinte,

Ca urmare a informațiilor apărute în presă, în general, și, în special, în cadrul emisiunii „Exces de putere”, de la Antena 3, privind erorile depistate în cadrul procesului de recenzare a populației, printre care enumăr doar câteva: CNP-uri multiple, adrese cu prezentări greșite în formular privind structura locuințelor față de realitatea din teren, un număr mare de chiriași falși la anumite adrese etc., vă rog să-mi spuneți care este modalitatea științifică prin care aceste erori grave, care pun în pericol acuratețea rezultatului final al recensământului, pot fi depistate și eliminate din sistem, pentru a nu compromite procesul de recensământ în ansamblul său.

Solicit, domnule președinte, răspuns scris înainte de a difuza oficial rezultatul recensământului.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Mulțumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Dezvoltarea sistemelor de irigații în România”.

Domnule ministru,

Conform ultimului studiu al Băncii Mondiale, din 9,3 milioane de hectare cultivabile, sistemele de irigație acoperă puțin peste un milion de hectare. Asta cu toate că aproape jumătate din suprafața țării are deficit de umiditate naturală la sol. Datorită calităților de fertilitate a solului, avem în România un potențial agricol echivalent cu asigurarea hranei pentru cel puțin 50 de milioane de consumatori. Cu toate acestea, importăm masiv alimente. Una din cauzele majore este lipsa unui sistem de irigații care să permită o agricultură performantă.

## Domnule ministru,

Care este planul concret al ministerului în acest sens și câte hectare noi de teren vor beneficia de irigații în acest an?

Cu câteva zile în urmă, ați anunțat că intenționați să introduceți drept criteriu de evaluare pentru firmele ce accesează fonduri POSDRU obligativitatea garantării angajării a 80% dintre cursanții calificați. O asemenea condiționare poate fi dezastruoasă ONG-urilor și firmelor ce aplică proiecte pe fonduri europene, care nu pot garanta un asemenea procent. Efectul imediat ar fi scăderea drastică a numărului de proiecte aplicate și, implicit, diminuarea atragerii de fonduri europene.

Doamnă ministru,

Decizia dumneavoastră este luată în urma unui studiu de piață oficial? Ce presupune, concret, o astfel de măsură? Care vor fi penalitățile în caz de neîndeplinire a obiectivului? Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Saghian.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Răspuns la problemele cu care se confruntă Spitalul Județean de Urgență Alba”.

## Domnule ministru,

Deblocarea posturilor în sistemul sanitar este o condiție esențială pentru buna funcționare a unităților spitalicești, inclusiv a Spitalului Județean de Urgență Alba, unitate ale cărei secții se află în plin proces de reabilitare, confruntându-se cu o lipsă acută de personal la nivel de infirmiere și îngrijitori. Mai exact, ar fi nevoie de încă 10 infirmiere și 10 îngrijitori pentru ca activitatea spitalului județean să se desfășoare în mod normal. Deocamdată, din cauza Hotărârii Guvernului nr. 849/7.08.2012, nu se poate angaja personal decât în condițiile în care se vacantează posturi.

O altă problemă nerezolvată încă la Spitalul Județean de Urgență Alba, pe care doresc să v-o aduc la cunoștință, se referă la notele de fundamentare privind solicitările de reparații capitale, lucrări de extindere și dotări independente propuse de această unitate spitalicească pentru anul 2013 și care au fost trimise către Ministerul Sănătății, însă nu s-a oferit încă niciun răspuns.

## Domnule ministru,

Având în vedere cele două situații pe care vi le-am adus în atenție, dar și faptul că nu doar Spitalul Județean de Urgență Alba se confruntă cu un deficit de personal, aceasta fiind o situație generală pentru România, doresc să-mi comunicați:

1. Ce soluții propune Ministerul Sănătății pentru deblocarea rapidă a posturilor necesare unităților spitalicești din România?

2. De ce întârzie răspunsul la solicitările Spitalului Județean de Urgență Alba cu privire la reparațiile capitale, de extindere și dotările necesare unei bune funcționări?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

A doua întrebare este adresată Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecție sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Măsuri referitoare la soluționarea problemelor semnalate în Raportul special privind protecția persoanelor cu handicap”.

## Stimată doamnă ministru,

În luna mai, Avocatul Poporului a făcut public Raportul special privind protecția persoanelor cu handicap. În acest raport sunt evidențiate problemele cu care se confruntă această categorie de persoane. Una dintre probleme se referă la neconcordanța anexei privind certificatul de încadrare în grad de handicap din Hotărârea Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap cu art. 35 din Legea nr. 448/2006; tratarea handicapului în funcție de cauza bolii; problema revizuirii stării persoanelor cu handicap ireversibil.

În acest sens, vă rog să-mi transmiteți care sunt măsurile pe care le veți adopta în vederea rezolvării situației menționate.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Transportul elevilor școlari din mediul rural”.

Stimate domnule ministru,

În vederea respectării dreptului fundamental la învățătură, a protecției copiilor și tinerilor din România, este firesc ca accesul la școală să fie garantat și pentru elevii din mediul rural. În ultimul timp, s-au constatat multe dificultăți ale autorităților administrației publice locale cu privire la gestionarea problemei transportului școlar, în special sub aspectul necesarului de microbuze și al cheltuielilor cu întreținerea acestor mijloace de transport.

Vă rog să-mi transmiteți care sunt măsurile pe care le veți adopta în vederea rezolvării situației prezentate.

Cu deosebită stimă, Saghian Gheorghe, senator de Galați.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește domnul senator Marcel Bujor, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Combaterea riscurilor liberalizării achizițiilor de terenuri agricole”.

Domnule ministru,

Știm că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pregătește măsuri de protecție cu aplicare de la 1 ianuarie 2014, dată de la care străinii vor putea cumpăra terenuri agricole în România.

Totuși, liberalizarea achiziționării de terenuri agricole poate genera riscuri privind securitatea alimentară, printre care se numără și cumpărarea de suprafețe mari de teren de către cetățeni din state care au un anumit deficit de terenuri agricole, cumpărarea unor suprafețe mari de terenuri care să fie scoase din circuitul agricol sau lăsate pârloagă în scopul subminării producției agricole naționale și cumpărarea de terenuri pentru a le revinde în profit, nu în scopul exploatării. ## Domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce măsuri legislative concrete vor fi elaborate pentru a minimiza efectele riscurilor liberalizării achiziționării de terenuri agricole în România.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Marcel Bujor, din partea Grupului parlamentar al PP-DD. Se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

Obiectul întrebării: „Implementarea strategiei de apărare împotriva inundațiilor”.

Precipitațiile abundente, căzute în ultima perioadă, au produs pagube însemnate la nivelul județului Bacău. Autoritățile locale s-au deplasat în zonele afectate, realizând o evaluare estimativă a pagubelor generate de condițiile meteorologice nefavorabile și prezentând soluțiile pentru revenirea situației la normal. Astfel, au fost afectate 16 comune din întregul județ, printre care Podu Turcului și Glăvănești, iar în aceste localități au fost avariați 47 de kilometri de drum județean, 192 de kilometri de drum comunal, 17 poduri, 700 de hectare de teren agricol, două case, patru anexe gospodărești și 19 podețe. Autoritățile locale se declară, în multe cazuri, luate prin surprindere și, de aceea, este necesară pregătirea și îmbunătățirea capacității de răspuns în situațiile de urgență generate de inundații, mai ales că prognozele meteo indică viitoare căderi abundente de precipitații și producerea unor fenomene hidrometeorologice periculoase.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza care este strategia ministerului pe care-l conduceți în scopul refacerii infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor și al creșterii gradului de siguranță a populației și bunurilor în zonele care sunt expuse riscului unor asemenea fenomene.

Solicit răspuns în scris.

O altă întrebare este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene, și se referă la „Creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene”.

România se află pe ultimul loc la absorbția fondurilor europene, cu o rată de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune nerambursabile de aproximativ 10%. Fondurile alocate României de către Uniunea Europeană reprezintă un factor esențial în dezvoltarea economiei și societății românești, de aceea ar fi necesară o utilizare cât mai eficientă a acestora. În șase ani de când România a aderat la Uniunea Europeană, nu a existat o creștere a absorbției fondurilor europene, țara noastră irosind oportunitatea de a utiliza eficient și integral aceste fonduri, iar una dintre cauzele principale o reprezintă sistemul birocratic existent în țara noastră.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Neculai Bereanu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministru, și are ca obiect: „Plată despăgubiri aferente imobilului preluat abuziv de la Mureșan Vasile”.

Stimate domnule prim-ministru,

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis, în luna martie 2010, un titlu de despăgubire în favoarea domnului Mureșan Vasile, domiciliat în municipiul Zalău, în cuantum de 256.526,39 lei, pentru o casă și terenul aferent care au fost preluate, în mod abuziv, de regimul comunist cu scopul construirii unor blocuri de locuințe.

După primirea Deciziei cu nr. 8.036/2010, domnul Mureșan Vasile a respectat întocmai procedura în vederea valorificării titlului de despăgubire, astfel că a depus la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților dosarul cu numărul de înregistrare de mai sus, dosar ce cuprinde toate actele prevăzute de legislație. Însă, până în prezent, persoana îndreptățită nu a primit niciun răspuns de la ANRP, iar despre despăgubirea în bani sau acțiuni nici nu se pune problema.

Ținând cont de cele prezentate și de actele atașate, vă întreb, domnule prim-ministru, când va demara ANRP procedura de emitere a titlului de plată și/sau a titlului de conversie și dacă domnul Mureșan Vasile va trebui să revină cu o solicitare în vederea obținerii despăgubirii.

A doua întrebare este adresată tot domnului prim-ministru și are ca obiect: „Plată despăgubiri aferente terenului preluat abuziv de la Gergely Ileana”.

La cabinetul parlamentar din teritoriu s-a adresat doamna Gergely Ileana, domiciliată în orașul Jibou, în vârstă de 86 de ani, care trebuia să primească de la statul român suma de 7.300 de lei drept despăgubiri pentru un teren preluat în mod abuziv. Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis titlul de despăgubire în luna iulie 2009, iar doamna Gergely a depus actele necesare acordării despăgubirii prin împuternicirea prezentată de doamna Haiduc Maria Loredana, în luna ianuarie 2010, aflându-se în incapacitate de a se deplasa personal la București.

Doamna Gergely nu a primit niciun răspuns de la ANRP, iar acum are nevoie urgentă de acești bani, pentru că se află într-o situație specială, fiind bolnavă și având un copil cu handicap sever în îngrijire.

Ținând cont de aspectele prezentate, de actele atașate și de suma pe care doamna în cauză trebuie s-o primească, vă întreb, domnule prim-ministru, când va emite ANRP titlul de plată și dacă este necesar ca doamna Gergely să revină cu o solicitare în vederea obținerii despăgubirii.

Mulțumesc.

Cu deosebit respect, senator de Sălaj, Gheorghe Pop. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Neculai Bereanu. Se pregătește domnul senator Petru Alexandru Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte. Obiectul întrebării: „Executare lucrări de închidere/ecologizare a iazului de decantare Tărnicioara, de la cariera Ostra, județul Suceava”.

Este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Stimate domnule ministru,

Activitatea minieră desfășurată în cadrul exploatării miniere din Bucovina a exercitat asupra mediului înconjurător influențe deosebite, care se manifestă în toate fazele proceselor tehnologice de exploatare și de preparare a substanțelor minerale utile.

Substanța minerală utilă reprezintă, aproape întotdeauna, procente reduse față de masa totală a minereurilor extrase din zăcământ. Cantitățile de reziduuri solide rezultate în urma extragerii și prelucrării minereurilor sunt mari, la care se adaugă cantități mari de roci sterile rezultate din lucrările miniere de deschidere și pregătire.

În județul Suceava, într-un număr de 16 perimetre a încetat activitatea, închizându-se și cele opt iazuri de decantare existente în aceste perimetre, în baza hotărârilor de guvern.

Un caz aparte îl reprezintă iazul de decantare Tărnicioara, al doilea ca suprafață și primul ca înălțime din țară, căruia, din acest punct de vedere, trebuie să i se asigure o atenție deosebită. Iazul s-a realizat între 1972 și 1975. De atunci și până astăzi, incidente semnificative au fost înregistrate pe perioada de funcționare.

În momentul de față, iazul este în administrarea SC MINBUCOVINA – SA Vatra Dornei, care asigură monitorizarea și paza acestui obiectiv.

Domnule ministru,

În urma calamităților din data de 10.06.2012, survenite pe iazul Tărnicioara, s-a întocmit o documentație tehnică pentru remedierea și eliminarea efectelor acestor calamități. Finanțarea acestor lucrări se va face din Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2006. Apoi, prin notificarea nr. 15/1.02.2013, asistența tehnică a dat ordin de sistare a serviciilor de monitorizare postînchidere.

În această situație, în prezent, pe iazul de decantare Tărnicioara activitățile de monitorizare postînchidere, de

asistență tehnică, precum și activitatea de închidere/ecologizare sunt suspendate.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Petru Alexandru Frătean, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Obiectul întrebării: „Sprijinirea parcurilor industriale”. Stimate domnule ministru,

Doresc să vă adresez o întrebare legată de problematica parcurilor industriale.

Dincolo de bine-cunoscutele avantaje pe care le oferă parcurile industriale tehnologice și științifice, care se constituie în poli de inovare și dezvoltare economică regională și globală, preocuparea mea pentru acest subiect este determinată de experiența pozitivă pe care am avut-o în demersul de a deschide și a aduce la un nivel de performanță Parcul Industrial Mureș, proiect pe care l-am coordonat în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș, în perioada 2004–2008, și care s-a dovedit a fi un succes pentru județul Mureș, pe care îl reprezint în Senatul României.

Consider că e nevoie să avem cât mai multe parcuri industriale și sprijin orice inițiativă în acest sens, fiind unul dintre inițiatorii Legii privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, aflată în faza finală a procedurii legislative.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi comunicați care este demersul ministerului pe care îl coordonați de a sprijini crearea și funcționarea în condiții de performanță a parcurilor industriale.

Cu toată stima și considerația, aștept răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Viorel Chiriac, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului președinte Adrian Gearâp, Administrația Fondului pentru Mediu.

Obiectul întrebării: „Situația proiectului «Îmbunătățirea calității mediului prin împădurirea terenurilor degradate în comuna Lungești, județul Vâlcea»”.

Primăria comunei Lungești, județul Vâlcea, a depus, în anul 2012, cu numărul de înregistrare 2.989/25.07.2012, la Administrația Fondului pentru Mediu, proiectul referitor la „Îmbunătățirea calității mediului prin împădurirea terenurilor degradate în comuna Lungești”.

De la acea dată și până în prezent, nu s-a mai întâmplat nimic în vederea realizării acestui proiect.

Față de această situație, vă rog să aveți amabilitatea de a mă informa cu privire la stadiul derulării proiectului menționat mai sus.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Vâlcea, Laurențiu Florian Coca. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Chiriac Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Butnaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.

Obiectul întrebării: „Discriminarea studenților români în Marea Britanie”.

Domnule ministru Cristian David,

Deși România este un stat membru al Uniunii Europene, studenții români sunt discriminați în Marea Britanie, asemenea studenților proveniți din Bulgaria.

Astfel, studenții români și bulgari care urmează cursurile universitare în Marea Britanie sunt discriminați de legislația britanică, ce prevede extinderea restricțiilor privind piața forței de muncă până la data de 31.12.2013.

Această decizie a fost aspru criticată, deoarece contravine principiului fundamental al integrării în Uniunea Europeană, încălcându-se dreptul la circulație, reiterat prin Decizia Curții Europene de Justiție (Cazul C – 15/11) cu privire la restricțiile impuse românilor și bulgarilor de către Austria.

Concret, studenții români trebuie să obțină un certificat de înregistrare numit „cardul galben”, care le oferă posibilitatea să muncească. Aceștia trebuie să completeze un formular de 15 pagini, care trebuie să fie însoțit de o dovadă a identității și a domiciliului, declarații bancare și dovezi de sponsorizare, dar și o declarație în care să fie stipulat faptul că „nu vor

deveni o povară pentru statul britanic”. Recent, acestor documente li s-a alăturat și obligativitatea încheierii unei asigurări de sănătate private. Obținerea acestui permis de muncă poate dura până la 10 luni, timp în care studenții români nu au dreptul să muncească pentru a se întreține, având în vedere că, de cele mai multe ori, părinții nu-i pot susține financiar. Menționez că aceste reguli se aplică în mod strict doar studenților români și bulgari.

În plus, procedura obținerii „cardului galben” presupune reținerea buletinului sau a pașaportului, restricționând astfel și posibilitatea ca studentul să se întoarcă acasă.

Având în vedere această situație absolut discriminatorie, vă întreb, domnule ministru Cristian David:

– Ministerul condus de dumneavoastră are cunoștință de aceste prevederi ale legislației britanice?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Butnaru Florinel.

Este?

Nu este.

Pentru că nu mai sunt colegi care să adreseze întrebări, pentru stenogramă, vreau să vă informez că au mai depus întrebări în scris la Secretariatul Senatului următorii colegi senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Butunoi Ionel Daniel, Florin Constantinescu, Bădălău Niculae, Lazăr Sorin Constantin, Toma Ion, Donțu Ovidiu Liviu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL nu am avut întrebări;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Isăilă Marius Ovidiu, Dumitru Oprea, Ghilea Găvrilă, Tișe Alin Păunel, Chiru Gigi Christian, Igaș Traian Constantin;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Butnaru Florinel, Ioniță Dan Aurel, Vochițoiu Haralambie, Marin Nicolae, Popa Constantin;

– din partea Grupului parlamentar al PC: Nistor Vasile. Acestea fiind spuse, trecem la interpelări adresate Guvernului de către colegii senatori.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Ehegartner Petru, dar nu știu dacă este...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu tot respectul față de colegii mei, aș vrea să fac o remarcă, că majoritatea întrebărilor care au fost prezentate, practic, au fost interpelări. În acest caz, cred că o să ajungem toți să adresăm interpelările în prima parte a acestei sesiuni.

Interpelarea mea este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, și domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Școlile de șoferi din învățământul preuniversitar”.

Domnule ministru,

Art. 5 din anexa nr. 2 a Ordinului MTI nr. 1.019/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea instructorilor de pregătire practică și a profesorilor de legislație rutieră, a Normelor privind autorizarea școlilor de conducători auto, a Metodologiei privind autorizarea instructorilor de pregătire practică, a Programei de școlarizare și a Metodologiei de organizare și desfășurare a cursurilor de pregătire teoretică și practică în vederea obținerii permisului de conducere prevede următoarele:

„Școlile de conducători auto sunt: școli de conducători auto aparținând sistemului învățământului de stat sau unități din sistemul de învățământ particular, care școlarizează numai elevii sau studenții înmatriculați în sistemul propriu de învățământ” – lit. a) și lit. b) – „școli de conducători auto care funcționează în cadrul unor societăți comerciale sau regii autonome”.

Prin aplicarea prevederilor art. 5 lit. a) se creează discriminare între elevii înscriși într-o unitate de învățământ în

cadrul căreia există o școală de conducători auto și ceilalți elevi, care sunt obligați să apeleze la școlile de șoferi private, suportând costuri mult mai mari, ținând cont de faptul că școlile de șoferi din cadrul unităților de învățământ preuniversitar nu sunt plătitoare de TVA.

Mai mult, în școlile de șoferi din aceste instituții de învățământ investițiile nu pot fi recuperate, multe din acestea stând cu mașinile trase pe dreapta din cauza numărului limitat de cursanți, scăzând astfel și veniturile externe ale unității de învățământ, care, prin obținerea de venituri proprii, și-ar putea rezolva problemele financiare fără a apela la bugetul de stat.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Îl invit la microfon pe domnul senator Rotaru Ion, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Posibilitatea completării legislației farmaceutice”.

Domnule ministru,

Un proverb spune că „Sănătatea e mai bună decât toate”, dar ce se întâmplă când, în goana noastră după sănătate, ajungem să exagerăm? Fiindcă la fel de adevărat este că excesul e un lucru rău, în cazul de față fiind vorba despre excesul de medicamente. Cu toții știm că reclama este sufletul comerțului, iar de câțiva ani încoace suntem asaltați de reclame la farmacii, medicamente și suplimente nutriționale. Publicitatea are eficiență maximă, astfel, foarte mulți români se duc la farmacie și cer anumite medicamente pe motiv că au văzut că le face reclamă la televizor. Îndoparea cu chimicale, altele decât cele pe care le ingerăm involuntar prin alimentația noastră de zi cu zi, este o problemă gravă, care poate avea efecte dezastruoase asupra sănătății.

Problema a fost semnalată și de către reprezentanții Colegiului Farmaciștilor din România. Aceștia afirmă că publicitatea farmaciilor trebuie să fie restrictivă, centrată exclusiv pe mesaje de informare a publicului, din cauza riscurilor pentru sănătate, și nu cum este în prezent, pur comercială, axată pe avantajele materiale pe care le oferă clienților unele farmacii, care se folosesc de imaginea unor vedete pentru a atrage cât mai mulți cumpărători. Aceiași reprezentanți ai Colegiului Farmaciștilor atrag atenția asupra farmaciilor online, unde clienții sunt „la un click distanță” de a-și achiziționa adevărate depozite de medicamente ori suplimente nutriționale. Pentru a încuraja vânzările, aproape toate farmaciile care vând online au în permanență promoții caracteristice hipermarketurilor, reduceri peste reduceri sau clasicul „cumperi două produse din gama X și-l primești pe cel de-al treilea cadou”.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente atrage și ea atenția asupra pericolelor cauzate de consumul excesiv de medicamente luate „după ureche”. Potrivit unui studiu realizat de către aceasta, împreună cu o firmă de cercetare, făcut în martie 2012, 87% din adulții din România folosesc medicamente fără a beneficia de sfatul unui specialist. În acest sens, în același an, asociația a derulat, cu sprijinul Ministerului Sănătății, campania „Medicamentele nu sunt bomboane”, cu scopul de a-i conștientiza pe oameni asupra riscurilor la care se supun atunci când iau medicamente fără a beneficia de sfatul specialistului.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Bujor Dumitru Marcel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, domnului ministru delegat Dan Coman Șova.

Obiectul interpelării: „Proiect pentru nod rutier la Decea, km 53 al autostrăzii Sebeș – Turda”.

Domnule ministru,

Proiectul autostrăzii Sebeș – Turda a provocat numeroase discuții în localitățile pe care urmează să le tranziteze: unii locuitori văd potențialul pe care această construcție îl va avea pentru localitatea în care trăiesc, alții, proprietari de terenuri

sau locuințe afectați de acest drum expres, își exprimă nemulțumirea legată de această importantă investiție.

Trecând peste aceste aspecte, România are mare nevoie de autostrăzi, iar faptul că 85% din valoarea lucrării drumului expres Sebeș – Turda va putea fi decontată din banii europeni, prin fonduri structurale, îmi dă optimism să cred că termenul de finalizare, anul 2016, va fi respectat.

Fiindcă acest drum sau autostradă Sebeș – Turda reprezintă o oportunitate economică, dar și socială, atât pentru localitățile pe care le tranzitează, cât și pentru cele din vecinătatea ei, vă aduc în atenție propunerea – venită și din partea administrației locale și județene – de a construi un nod rutier la km 53 al drumului expres, la Decea. Acest nod ar avea o importanță foarte mare în susținerea parcului industrial care se va dezvolta în localitatea Ocna Mureș și ar descongestiona traficul pe E 60, E 81, respectiv DN 1 și A 1.

Domnule ministru,

Pentru a evita neînțelegerile, așa cum au fost cele legate de includerea unui by-pass pentru a lega orașul Cugir de autostrada Orăștie – Sibiu, prin crearea unui nod de intrare și ieșire în tronsonul de autostradă, solicit includerea în proiectul încă în lucru a deviației spre orașul Ocna Mureș, la km 53 al autostrăzii Sebeș – Turda.

Solicit, de asemenea, un răspuns în scris din partea dumneavoastră.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Bujor Dumitru Marcel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

Obiectul interpelării: „Liberalizarea prețului gazelor naturale”.

În data de 10 mai 2013, Departamentul pentru energie a transmis o scrisoare comisarului european pentru energie, în care a evidențiat intenția Guvernului român de a amâna, cu șase luni, calendarul de liberalizare a prețului gazelor naturale. Răspunsul Comisiei Europene a venit cu recomandarea ca România să nu amâne liberalizarea prețului gazelor naturale, în contextul în care prețul gazelor de pe piața locală trebuie raportat la prețurile existente pe piața Uniunii Europene. În urma Acordului semnat de România cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, este necesar ca liberalizarea prețului gazelor naturale să fie în mai multe etape. Astfel, de la 1 iulie prețul pentru consumatorii casnici ar trebui să se majoreze cu 8% și de la 1 octombrie cu alte două procente, iar finalizarea acestei liberalizări a prețului gazelor naturale va avea loc de abia în 2018, în rate de majorare de 12% pe an. Liberalizarea prețului gazelor naturale va fi realizată gradual, pentru ca populația să se poată adapta la prețurile mai mari, însă acest aspect nu are nicio relevanță pentru consumatorii care consideră că și facturile din prezent sunt dificil de achitat.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza:

1. Care este strategia ministerului pe care îl conduceți în vederea adoptării și implementării unor măsuri legislative pentru siguranța consumatorilor vulnerabili?

2. Ce acțiuni veți demara în scopul asigurării resurselor financiare pentru subvenționarea consumatorilor vulnerabili, așa cum ați specificat în Programul de guvernare?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD de Bacău, Marcel Bujor.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Desființarea Judecătoriei Jibou”.

## Domnule ministru,

În urma unei întâlniri cu magistrații care profesează la Judecătoria Jibou, am aflat că urmează să decideți soarta a 30 de instanțe judecătorești și a parchetelor aferente acestora, pe „lista neagră” a propunerilor Consiliului Superior al Magistraturii aflându-se și Judecătoria Jibou. Însă desființarea acestei instanțe ar însemna să punem oameni pe drumuri, indiferent dacă activitatea Judecătoriei Jibou ar urma să fie preluată de instanța din Zalău sau de cea din orașul Șimleu Silvaniei. Înființarea, în anul 2008, a Judecătoriei și Parchetului din orașul Jibou a reprezentat scutirea de multe cheltuieli a locuitorilor din aproape 20 de comune și, în plus, a implicat și costuri foarte mari pentru un proiect care acum este aruncat, pur și simplu, la gunoi. Dacă cele două instituții nu vor mai exista la Jibou, locuitori precum cei din comunele Gâlgău, Ileanda ori Zalha ar avea de parcurs peste 100 de kilometri ca să ajungă la Judecătoria Zalău.

În condițiile în care numărul dosarelor aflate pe rolul instanței a crescut în ultimii ani și pentru faptul că încercăm, sub toate aspectele, să ducem serviciile publice cât mai aproape de cetățean și de nevoile sale, vă întreb, domnule ministru, în baza căror criterii s-au făcut propunerile de desființare a celor 30 de instanțe.

S-a luat în calcul faptul că unele dintre aceste instituții funcționează în spații noi și moderne, pentru care s-au cheltuit foarte mulți bani de la bugetul statului? Ce costuri a implicat funcționarea instanței Jibou într-un an? S-ar putea găsi resurse de finanțare auxiliare, astfel încât locuitorii din

comunele arondate instanței să nu aibă de suferit de pe urma

- unei decizii de desființare luate strict pe criterii financiare? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Sălaj, Gheorghe Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Chiriac.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Propunerea nr. 3 de creștere a finanțării sănătății fără alocări suplimentare de fonduri de la buget, respectiv prin diminuarea costurilor nejustificate generate de modalități incorecte de soluționare a solicitărilor privind analizele de laborator în cadrul laboratoarelor publice”.

## Domnule ministru,

Până în prezent, am emis și trimis în atenția dumneavoastră două propuneri de creștere a finanțării sănătății fără să necesite alocări suplimentare de fonduri de la bugetul de stat, care se realizează prin diminuarea costurilor actuale nejustificate, ce decurg din luarea în considerație a unor rapoarte de cost-eficiență. Astfel:

– prima propunere a fost făcută în interpelarea înregistrată de mine la Senat în 15 mai 2013, care se referă la necesitatea definirii corecte a structurii viitorului pachet de servicii medicale de bază, unde printr-un studiu de costeficiență al diverselor servicii medicale, „clasice” sau inovatoare, ieftine sau scumpe, să se identifice și să se includă în pachetul de bază acele servicii medicale care oferă un efect medical benefic asupra unui număr cât mai mare de asigurați;

– a doua propunere a fost făcută de mine prin emiterea unei declarații politice în 6 iunie 2013, care se referă la necesitatea reluării urgente a finanțării activității transplantului renal, care ar disponibiliza până la de 10 ori mai mulți bani din fondurile care sunt alocate acum de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în mod nejustificat, pentru dializă.

Interpelarea de astăzi reprezintă o a treia propunere, pe care v-o prezint, de creștere a finanțării sănătății fără alocări suplimentare de fonduri de la buget, care se referă la domeniul diagnosticului de laborator, care generează, nejustificat, o uriașă risipă din banii asiguraților, de peste 40 de milioane de euro anual, grație politicilor antieconomice aplicate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin următoarele două ordine emise anterior:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Chiriac. Se pregătește domnul Marian Valer, senator independent.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Relu Fenechiu.

Obiectul interpelării: „Privatizarea CFR Marfă – punct și de la capăt!”

Domnule ministru,

Avem deja o încercare eșuată a procedurii de privatizare a CFR Marfă – SA, finalizată în data de 8 mai 2013, când cele trei oferte depuse au fost respinse. Deși s-au înscris în cursă trei investitori, în presă au existat speculații că ar fi fost folosită metoda „iepurelui”.

Această metodă este, din păcate, des întâlnită în lumea licitațiilor publice din România. Astfel, „iepurele” este o companie care participă la procedură doar în scopul de a mima competiția, pentru a ajuta un alt investitor participant. De cele mai multe ori, compania-„iepure” aparține unor rude, prieteni sau parteneri de afaceri. Însă, din păcate, nu putem ști cu certitudine dacă „iepurașii” au participat la cursă sau nu. Știm doar că întreaga procedură a fost un eșec ce se încearcă să fie reparat.

Dar, cum și din greșeli se învață, cu siguranță că au fost luate toate măsurile necesare pentru anihilarea cauzelor care au condus la acest eșec, bineînțeles, de către participanți, fiindcă procedura nu a avut finalitatea dorită, pe motiv de documentații incomplete.

Acum, au rămas în cursă pentru privatizarea CFR Marfă – SA doar doi competitori: SC Grup Feroviar Român – SA și asocierea SC Transferoviar Grup – SA cu Donau-Finantz GmbH, pe care, pentru operativitate, îi vom numi în continuare GFR, respectiv TG.

Printr-o asociere între CFR Marfă și GFR, a fost înființată compania Rolling Stock, iar CFR Marfă era majoritar. Însă, datorită unor chestiuni, să le numim „detalii”, în scurt timp, GFR a devenit majoritar, detronând compania de stat. În plus, la acel moment, compania privată și-a arătat deschis interesul pentru privatizarea CFR Marfă, dar, așa cum am spus și anterior, acestea sunt deja „detalii”!

În prag de finalitate a noii proceduri de privatizare, apar și noi reguli, aproape în mod subit. Acestea vin după ce datoriile CFR Marfă, de 1,5 miliarde de lei, au fost șterse, fără ca acest lucru să fi fost anunțat în mod clar, din timp. Firma care va reuși să câștige va trebui să depună o garanție de 36 de milioane de euro într-un cont _escrow_ . Un lucru este cert: compania GFR a primit, cu două zile înainte de anunțul Ministerului Transporturilor în acest sens, o garanție în contul statului de 194 de milioane de lei din partea EximBank. Să numim aceasta pură întâmplare sau „fler în afaceri”?!

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, senator independent. Se pregătește domnul senator Ion Purec, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministru, și are ca obiect: „Motivarea angajării generalului Ilie Botoș în funcția de consilier la Cancelaria Primului-Ministru”.

După învestirea Guvernului Ponta 2 l-ați numit consilier la Cancelaria Primului-Ministru pe generalul de armată Ilie Botoș, de profesie procuror. Numeroși cetățeni, dar și mulți membri sau simpatizanți ai PSD au privit cu suspiciune această numire, având în vedere că generalul Ilie Botoș l-a servit cu fidelitate pe președintele Traian Băsescu în calitate de procuror general al României, în perioada 2005–2006, fiind schimbat din funcție doar în urma scandalului generat de fuga din România a celebrului terorist Omar Hayssam, și în calitate de șef al Direcției de Informații a Armatei, în perioada 2007–2010.

Procuror militar mediocru, promovat în aceste funcții pe criterii politice, clientelare, generalul Botoș nu s-a remarcat nici prin profesionalism, nici prin moralitate. Împotriva sa au fost formulate mai multe acuze privind abuzuri sau fapte de corupție. Inclusiv subsemnatul am depus, în anul 2005, o sesizare penală la Consiliul Superior al Magistraturii (pe care v-o anexez), prin care am solicitat cercetarea numitului Ilie Botoș sub aspectul infracțiunii de favorizare a infractorului, legată de fapte de corupție. În ceea ce privește moralitatea sa, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au lansat la adresa sa acuze că ar fi avut relații foarte apropiate și neprincipiale cu două subordonate, respectiv cu procuroarele Alina Bica și Georgiana Hosu, pe care le-ați numit recent în funcțiile de procuror-șef, respectiv procuror-șef adjunct al DIICOT, probabil la recomandarea consilierului Ilie Botoș.

Având în vedere aspectele invocate, vă solicit să-mi comunicați în baza căror criterii de competență și de probitate profesională l-ați angajat pe generalul Ilie Botoș consilier la Cancelaria Primului-Ministru.

Totodată, vă solicit să-mi comunicați ce atribuții de serviciu are generalul-consilier Botoș și care este retribuția sa lunară în această funcție.

Considerați că se poate face dreptate până la capăt cu oameni ca Ilie Botoș?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Purec, Grupul parlamentar al PP-DD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Neculai Bereanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Stimate domnule ministru,

Cu respect vă reamintesc că, în data de 1 septembrie 2012, în județul Caraș-Severin, în municipiul Reșița, un bloc de locuințe situat pe Aleea Gugu nr. 1, scara 1 a fost avariat grav de o explozie.

Inspectorii de specialitate, expertul tehnic atestat MLPAT, reprezentanții ISU au întocmit Procesul-verbal de constatare nr. 187/1.09.2012. Potrivit acestui document, deflagrația a afectat grav structura de rezistență a imobilului, existând în continuare pericol de prăbușire a blocului de locuințe.

De asemenea, autoritățile locale au dispus expertizarea structurii de rezistență și a stării generale a clădirii. Constatările, concluziile și soluțiile tehnice au fost consemnate într-o expertiză tehnică elaborată de către Universitatea Politehnică Timișoara. Într-o primă evaluare, valoarea serviciilor de proiectare, precum și a lucrărilor de intervenție se ridică la suma 1.127.960 de lei. Având în vedere dificultățile financiare cu care se confruntă bugetul local al municipiului Reșița, acesta a solicitat, prin adresa nr. 693/14.01.2013, sprijinul Guvernului pentru alocarea sumei respective.

O solicitare similară a fost formulată de Instituția prefectului din județul Caraș-Severin, cu adresa nr. 4/474/29.01.2013, și Consiliul Județean Caraș-Severin, cu adresa nr. 937/29.01.2013.

Pe această cale, domnule ministru, revin și eu la solicitările reformulate de autoritățile publice locale din județul Caraș-Severin și vă întreb dacă și când va fi înaintat spre aprobare proiectul de Hotărâre a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru municipiul Reșița, județul Caraș-Severin.

Doresc răspuns verbal și în scris.

Cu stimă, Ion Simeon Purec, senator PP-DD, Caraș-Severin. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Neculai Bereanu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Desființarea Judecătoriei Gura Humorului, Suceava”.

Stimate domnule ministru,

Printre condiționalitățile Mecanismului de Cooperare și Verificare este și aceea a raționalizării instanțelor și parchetelor, respectiv desființarea unor judecătorii sau lărgirea competenței teritoriale prin rearondarea unor localități.

În acest raționament de reorganizare și de funcționare optimă a instanțelor este inclusă și Judecătoria Gura Humorului, cu toate că o astfel de măsură nu se justifică din următoarele motive:

- I. Volumul de activitate în perioada 2006–2009 a fost de

- 3.713 cauze, astfel:

- în 2006 – 3.356;

- în 2007 – 3.849;

- în 2008 – 3.676;

- în 2009 –3.770.

Volumul de activitate în perioada 2010–2012 a fost de

- 3.638 de cauze, respectiv:

- în 2010 – 3.778;

– în 2011 – 3.956;

- în 2012 – 3.179.

II. Schema de funcționare este completă și cuprinde:

- 6 judecători;

- 10 grefieri;

- 3 grefieri arhivari;

- un agent procedural;

- un aprod;

- un șofer;

- un muncitor.

Cu numărul de judecători și grefieri existent, se pot pune în aplicare noile coduri. Doar un singur judecător și doi grefieri sunt navetiști din localitățile apropiate, ceilalți având domiciliul în Gura Humorului.

III. Judecătoria Gura Humorului dispune de toate spațiile necesare atât pentru desfășurarea ședințelor de judecată, cât și pentru celelalte activități: arhivă, relații cu publicul, bibliotecă, birouri pentru fiecare judecător, birouri pentru grefieri.

IV. La această instanță sunt arondate două orașe și 10 comune, cu un număr de 60.214 locuitori.

Având în vedere volumul mare de activitate de la judecătoriile Suceava și Rădăuți, propunem rearondarea din raza de competență a Judecătoriei Suceava a următoarelor localități:

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionel Agrigoroaei. Se pregătește domnul senator Dumitrescu Florinel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Remus Pricopie, Ministerul Educației Naționale, din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei.

Obiectul interpelări: „Transportul la școală al elevilor din mediul rural”. ## Domnule ministru,

Zeci de mii de elevi din mediul rural nu și-au primit banii pentru decontarea navetei timp de șase luni. Situația este cu atât mai critică cu cât mii de copii au fost nevoiți să renunțe la cursuri. Din cauza sărăciei accentuate, părinții nu-și permit să plătească biletele pentru transport. Unii dintre ei trebuie să suporte lunar costuri de până la 250 de lei.

Legea educației prevede, negru pe alb, aceste decontări. Neacordarea lor presupune, practic, încălcarea ei și, mai grav, contribuie, în mod alarmant, la creșterea abandonului școlar. Conform ultimelor date ale cercetărilor făcute de UNICEF, peste 100.000 de copii din România nu merg la școală.

A fost nevoie de protestele a mii de elevi din mai multe județe ale României pentru ca Ministerul Educației să deblocheze sumele necesare. Din păcate, ca în multe alte situații, a fost rezolvat un efect, și nu cauza. Cele șase luni au fost acoperite, dar nimic nu garantează că, în anul școlar viitor, situația nu se va repeta. Și asta pentru că Ministerul Educației Naționale nu a prevăzut în bugetul de stat suma necesară decontării transportului elevilor.

## Domnule ministru,

Accesul la educație este un drept și o obligație a statului român, nu este o favoare. Accesul egal la educație este unul dintre principiile de bază.

De aceea, consider că trebuie să devină o prioritate adoptarea de măsuri concrete, ferme și fezabile din partea Ministerului Educației Naționale pentru a rezolva problema transportului elevilor la școală. În caz contrar, consecințele pe termen mediu și lung vor fi catastrofale.

Vă mulțumesc mult.

Doresc răspuns în scris.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitrescu Florinel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

În ultimii ani, o serie de unități de învățământ, precum și spitale au fost retrocedate foștilor proprietari în baza Legii nr. 10/2001. În municipiul București a fost retrocedat un număr de 20 de școli și sunt depuse cereri la Primăria Generală a Capitalei pentru alte 14.

În conformitate cu art. 16 din Legea nr. 10/2001, și imobilele care sunt în folosință publică (școli, spitale, clădiri folosite pentru activități social-culturale etc.) sunt restituite proprietarilor de drept, aceștia intrând în posesia bunurilor imobile în cel mult cinci ani de la redobândirea dreptului de proprietate.

De asemenea, în alin. 4 al art. 16 din Legea nr. 10/2001 este menționată posibilitatea ca, în termen de 90 de zile, utilizatorul imobilului retrocedat să procedeze la eliberarea

acestuia, dacă proprietarul îi pune la dispoziție un alt imobil corespunzător, care respectă normele și cerințele legale incidente desfășurării în bune condiții a activităților aferente imobilului în cauză.

În aceste condiții, au fost retrocedate în Capitală imobile precum: Liceul Tehnologic „Constantin C. Kirițescu”, Liceul Tehnologic „Timpuri noi”, Școala gimnazială „Sfânta Treime”, Școala gimnazială nr. 200, Grădinița „Prichindel” și lista ar putea continua.

Aceste unități de învățământ au fost retrocedate întrucât nu s-a putut face dovada proprietății sau a înscrierii lor ca domeniu public de către autoritățile locale.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să mă informați, domnule ministru, dacă aveți o situație la nivel național cu privire la școlile retrocedate, precum și cele care au fost notificate la primării, incluzând aici și municipiul București, și care sunt măsurile pe care le preconizați în viitorul apropiat, având în vedere că toți acești copii care învață în grădinițele, școlile și liceele retrocedate nu vor mai avea unde învăța.

De asemenea, în condițiile unui buget național din ce în ce mai restrictiv și mai sărac, de unde veți lua banii necesari pentru construcția altor imobile destinate activităților de învățământ, dacă Ministerul Educației Naționale asistă pasiv la acest fenomen?

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Coste Marius. Se pare să este ultimul coleg care vrea să susțină interpelarea.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și mai ales pentru înțelegere.

Interpelarea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Situația Judecătoriei Rupea”.

## Domnule ministru al justiției,

Ca urmare a informațiilor apărute în mass-media în luna iunie 2013 și drept urmare a consultării ordinii de zi a ședinței plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4.06.2013, unde a fost dezbătută lucrarea „Raportul privind concluziile Grupului de lucru interinstituțional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, în ceea ce privește raționalizarea instanțelor și a parchetelor”, cetățenii din zona de competență teritorială a Judecătorie Rupea, prin reprezentanții lor aleși în mod democratic, supun atenției dumneavoastră spre informare și atentă soluționare următoarele:

Vă solicităm să revizuiți lista cu instanțele propuse spre a fi desființate și, pe cale de consecință, păstrarea Judecătoriei Rupea și a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rupea, pentru următoarele motive:

Judecătoria Rupea deservește drept competență teritorială aproximativ o treime din suprafața totală a județului Brașov. Are arondate un număr de 12 comune, plus orașul Rupea, unde-și are sediul, deservind un număr total de 39 de localități. Această zonă, compusă din 39 de localități situate în nord-vestul județului, este una dintre cele mai sărace zone ale județului, în ciuda resurselor naturale și culturale de care dispune.

Potrivit datelor statistice, numărul de locuitori din această zonă este de aproximativ 37.500 de locuitori pe o suprafață de 1.200 km[2] .

De asemenea, în hotărârea pe care o veți lua trebuie să se țină seama și de distanțele în kilometri care separă locuitorii acestei zone de cele mai apropiate judecătorii în comparație cu Judecătoria Rupea. Astfel, după cum se poate observa din tabelul anexat prezentei interpelări, aceste distanțe sunt foarte mari, în medie cu peste 70–80 km, mergând, în unele cazuri, la 100 km, față de Judecătoria Făgăraș sau Judecătoria Brașov.

Apreciem că, prin desființarea Judecătoriei Rupea, acest drept este mult îngrădit, ceea ce contravine art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 21 din Constituția României.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Pentru stenogramă, au mai depus interpelări la Secretariatul Senatului:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel Daniel, Lazăr Sorin Constantin, Nicolae Moga, Ion Toma, Donțu Ovidiu Liviu și Alexandru Cordoș;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Doina Anca Tudor, Tomoiagă Ștefan Liviu, Ehegartner Petru;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Ghilea Găvrilă, Tișe Alin Păunel, Chiru Gigi Christian, Pașcan Emil Marius și Igaș Traian Constantin;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Marin Nicolae, Ioniță Dan Aurel, Popa Constantin;

– din partea Grupului parlamentar al PC: Niță Mihai, Mihai Neagu, Mihai Cristian Dănuț;

– din partea senatorilor independenți a depus încă o interpelare domnul senator Marian Valer.

Acestea fiind spuse, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 17 iunie 2013.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.25._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647428]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/26.VI.2013 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei