Stenogramă plen

## Domnule președinte,

Am să vă propun ca la momentul de după deschiderea ședinței să faceți prezența prin apel nominal, în numele grupurilor parlamentare.

A avut și domnul Orban aceeași propunere. Singura chestiune pe care o avem este că, după ce au modificat niște colegi de la Partidul Democrat Liberal regulamentul, nu mai putem să facem acest lucru decât la votul final. Așa încât fostul președinte al Comisiei de regulament... puteți să-l sunați acasă, să-l întrebați de ce a avut această inițiativă genială.

## Domnule președinte,

Nimeni nu ne poate împiedica să facem prezența, că nu este interzis prin regulament să nu se facă prezența. Putem s-o facem prin cartele și, iată, avem și un motiv în plus să mai lucrăm un pic la regulament.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Păi, nu, dar problema pe care v-am spus-o este foarte clară: în regulament, în trecut, se putea cum spuneam noi, cum știți și dumneavoastră. Dar acela este fostul regulament. Noul regulament ne spune că numai la votul final putem să facem verificarea prezenței, fie prin apel nominal, fie prin introducerea cartelei.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Plenul este suveran.

Nu și în zona asta. Domnul Nicolăescu. Vă rog frumos.

Domnule președinte,

Aveți două propuneri de la doi lideri de grupuri parlamentare. Indiferent ce considerați dumneavoastră pe interpretarea regulamentului, eu cred că cele două propuneri aveți obligația să le supuneți votului plenului, care astăzi trebuie să spună într-un fel sau altul, pentru că altfel mergem înainte din greșeală în greșeală, ceea ce nu cred că este corect.

Domnule Nicolăescu, eu n-am deschis ședința pentru că nu avem... Avem o prevedere în regulament, pe care n-am anulat-o în ultimii ani, din 2005 până în 2012, n-a fost voință politică în această zonă, astfel încât să punem în concordanță regulamentul cu prevederile Deciziei Curții, care spunea: „Cvorumul nu se face decât la votul final.” Atunci, această ședință o începeam și cu 30 de oameni, și cu trei oameni în sală, adică cei trei de la prezidiu.

Acum, dumneavoastră îmi cereți... Sunt într-un clișeu în care, dacă merg pe mâna dumneavoastră, încalc regulamentul și pot fi sancționat, dacă nu merg pe mâna dumneavoastră, atunci respect regulamentul și dumneavoastră vreți să faceți cine știe ce altceva că vreau să nu ascult de voința liderilor. Nu se poate, cu tot respectul. Aș vrea să fac asta, sunt și eu de acord să facem prezența, dar încalc regulamentul. Când semnează... chiar mi-aș dori.

Pot să vă fac o sugestie, domnule președinte?

Da.

Aveți prezența confirmată prin semnături. Eu vă propun să prezentați public prezența prin semnături și celor care sunt absenți să le tăiem ziua, pur și simplu. Adică nu putem aștepta la nesfârșit într-o chestiune care ține de șapte ani de acasă, de prezență la începutul ședinței.

Puteți s-o faceți și dumneavoastră. Lista de semnături este publică.

Nu eu, că nu am această competență. Dumneavoastră, ca lider, aveți această competență. Ar trebui să-i prezentați, în primul rând, pe cei de la PNL, după care domnul Neacșu pe cei de la PSD. Eu nu pot să fac așa ceva, că n-am această competență.

Secretarii pot s-o facă.

Nici secretarul nu poate. Nu are această competență. Dragi colegi,

Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 394 de deputați, în acest moment, și-au înregistrat prezența 201. 193 sunt absenți sau participă la alte activități parlamentare. Cvorumul legal, în sfârșit, după 35 de minute, este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, vă informez că, în conformitate cu prevederile regulamentului, au fost distribuite următoarele documente către membrii Camerei Deputaților: ordinea de zi de astăzi; programul de lucru 23–28 martie; lista rapoartelor 18–25 martie; informare cu privire la inițiativele legislative la care puteți, bineînțeles, să depuneți contestații la Curtea Constituțională și inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisii.

Vă informez următoarele chestiuni care au fost primite la Biroul permanent: domnul deputat Pârgaru Ion, deputat în Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, Colegiul uninominal nr. 4, devine deputat neafiliat și domnul deputat Anton Marin, începând cu 9 martie, devine deputat UNPR în Grupul parlamentar al PSD, iar domnul Pârgaru, începând cu 18 martie.

Mulțumesc foarte mult. Domnul Neacșu. Pe procedură.

După care domnul deputat Orban, pe procedură.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă propun completarea ordinii de zi prin introducerea pe poziția 8 a Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, PL-x 200/2015.

Necesitatea introducerii acestui proiect în ordinea de zi rezidă din faptul că președintele și ministrul apărării au luat un angajament în vizita în Ucraina, potrivit căruia o parte dintre combatanții de acolo, ca și în celelalte state prietene în această conjunctură diplomatică dimprejurul României, să poată primi și trata combatanți pe teritoriul statelor respective, iar în această lege există posibilitatea legală pentru a se împlini acest lucru.

Sunt de acord cu dumneavoastră în această chestiune. O să am și eu o propunere înainte de a-i da cuvântul domnului Orban.

Punctul 4, vă rog frumos, aveți două articole care... comisia, am discutat și cu domnul Emacu, și cu dumneavoastră, liderii grupurilor parlamentare, aveți vreo trei articole care sunt un pic greșit transcrise în regulament din statut, așa încât v-aș ruga frumos să retrimiteți la comisie pentru câteva ore, să le puneți în concordanță cu deciziile Curții Constituționale. Este a opta săptămână consecutiv pe care o avem fără să facem modificările la regulament pe cele trei axe pe care toți liderii grupurilor parlamentare și-au luat angajamentul și membrii comisiei.

Nu vreau să comentez. Astăzi e Buna Vestire. Nu am de gând să intru în polemică cu nimeni. De aceea, vă și propun eu, ca președinte al Camerei, retrimiterea la comisie. În rest, chestiunile pe care nu le-ați agreat, ca lideri ai grupurilor politice parlamentare, să le discutați, sper, în această sesiune, prin câteva modificări consecutive, regulamentul să vină la forma pe care o discutăm. La momentul când va intra în plen, voi avea și eu o discuție și voi avea și o intervenție, ca deputat în Parlamentul României.

Până atunci, acestea sunt chestiunile pe care vi le propun.

Îi dau cuvântul domnului Orban, după care facem votul pe cele două chestiuni și, dacă mai are Domnia Sa altceva, pe cea de-a treia chestiune.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința de luni a Biroului permanent al Camerei Deputaților am solicitat amânarea cu o săptămână a dezbaterii regulamentului care era inclus pe ordinea de zi de astăzi. Am motivat în solicitarea mea faptul că a existat o înțelegere la nivelul liderilor de grupuri parlamentare să modificăm regulamentul în acele puncte unde există o înțelegere, unde se poate ajunge la un consens.

Din păcate, solicitarea Grupului liberal a fost respinsă de Biroul permanent. Și ne trezim astăzi că exact pe punctul legat de procedurile privind arestul preventiv, reținerea, începerea urmăririi penale, percheziția, în proiectul de modificare a regulamentului, fără acordul nostru, sunt incluse prevederi din Statutul deputaților și senatorilor care au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.

Eu nu cred că este o soluție să trimitem la Comisia de regulament, care, în două ore, să dezbată pe fugă aceste chestiuni care țin de imunitatea parlamentară.

Din acest motiv, vă propun scoaterea de pe ordinea de zi astăzi, amânarea cu o săptămână a dezbaterii și căutarea unei soluții înainte de dezbaterea în Comisia de regulament,

împreună cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare, căutarea unei soluții care să fie constituțională, care să fie conformă așteptărilor populației și...

Domnule deputat...

...și care să permită cu adevărat înfăptuirea justiției în România.

Domnule deputat, ați depășit trei minute... sunteți...

Eu nu cred că modificarea acestui regulament, care cuprinde...

Domnule deputat...

Termin.

Aveți patru minute de când vorbiți.

Termin.

Nu cred că...

Sunteți un parlamentar care întotdeauna depășește cu cel puțin trei minute intervenția de două minute.

Vă rog frumos, aveți respect față de noi. Atât. Asta e singura mea rugăminte. Vă rog frumos, aveți cuvântul.

## Termin imediat.

E păcat ca această modificare a regulamentului, care cuprinde o serie de propuneri care duc la îmbunătățirea regulamentului, să fie pusă în umbră de această jenantă tentativă de a-i apăra pe cei corupți.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Liderii grupurilor parlamentare care au făcut acest proiect. Pentru că toți liderii grupurilor parlamentare și-au luat angajamentul în fața Biroului permanent. Vreau să aud și opinia dumneavoastră, după care domnul Árpád, domnul Nicolicea, domnul Neacșu și președintele comisiei.

Unde este domnul Emacu?

Domnule Emacu, vreau să interveniți și dumneavoastră, pentru că, până la urmă, trebuie să clarificăm. Biroul permanent v-a cerut în ianuarie să faceți acest lucru. Suntem deja la două luni și jumătate și nu suntem în stare să ne întâlnim pe trei puncte.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Poate dumneavoastră nu știți, dar, dacă ați fi parcurs raportul, inclusiv cu amendamentele respinse, v-ați fi dat seama că noi am susținut eliminarea cel puțin a două capitole întregi din noua propunere și rămânerea în cel puțin 10 locuri la termenele prevăzute de actuala lege, adică actualul regulament, ele propunându-se a fi scurtate.

Ca atare, și noi credem că trebuie să fie retrimisă pentru o săptămână. Toate observațiile noastre pot fi luate în considerare, mai ales că în continuare sunt convins că nu trebuie să reglementăm paralel. Adică, dacă este ceva într-o lege s-o mai preluăm și s-o transcriem exact și în regulamentul nostru.

Ca atare, suntem de acord cu retrimiterea, dar pentru o săptămână, că poate găsiți apetitul pentru a face compromisuri și în celelalte puncte decât aceste trei articole. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul Neacșu. Domnul Nicolicea.

În prezentarea făcută de colegul meu, liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul Orban, există și o parte care este corectă, realistă și adevărată. Așa este, am decis, împreună cu membrii Biroului permanent, noi, liderii grupurilor parlamentare, că vom face schimbarea regulamentului având ca principal principiu, să-i spun, consensualitatea. Adică asupra prevederilor cu care vom cădea de acord cu toții, și vreau să vă spun că am parcurs împreună cu toți liderii grupurilor parlamentare sau cu reprezentanții lor, după caz, eu am fost la fiecare dintre aceste ședințe și, împreună cu aparatul tehnic de la comisia de specialitate și, respectiv, de la Direcția legislativă a Camerei, de cinci ori, articol cu articol, propunerea de modificare a regulamentului.

Acele propuneri asupra cărora... și nu-s multe, asupra cărora nu am căzut de acord, iar lucrurile pe care astăzi le amintește domnul Orban nu intrau în acea categorie, au rămas pentru a fi rediscutate la o altă propunere de modificare a regulamentului, pe care tot noi, Comitetul liderilor, vom decide când și în ce condiții o vom face.

Aceste prevederi care s-au strecurat absolut, absolut din greșeală, din greșeala de redactare, în opinia mea, și peste care, la un moment dat, am trecut și ne asumăm fiecare dintre noi a unsprezecea sau a douăsprezecea parte din vină, că atâția oameni am fost acolo de fiecare dată, pentru faptul că ea a rămas în regulament, se poate rezolva, în opinia mea, foarte simplu: preluând exact textul din Hotărârea Curții Constituționale, lucru care se poate face în câteva secunde, nu într-o săptămână, nu în trei săptămâni, nici măcar în două ore. Dar, mă rog, trebuie împlinit elementul formal.

Din toate aceste considerente, eu apreciez că propunerea președintelui Camerei, de retrimitere a acestui proiect legislativ, pentru două ore sau până la finalul acestei prime părți a ședinței, la Comisia de regulament și punerea de acord pe cele două articole... Până la urmă, doar de asta este vorba. Și propunerea mea este să fie preluat exact textul din Hotărârea Curții Constituționale, care este mai mult decât acoperitor.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnul ministru Nicolicea.

## **Domnul Ludovic Orban**

**:**

În calitate de ce?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Eu vreau să dau câteva explicații cu privire la ce s-a întâmplat cu Decizia aceasta nr. 319/2013, atunci când s-a modificat statutul. Formularea care s-a făcut la art. 24 a fost declarată de către Curte neconstituțională, ca imprecisă și dând posibilitatea să se interpreteze eronat, iar Curtea ne-a dat și modalitatea în care ar fi trebuit să fie acest articol scris.

Prin urmare, nu avem altceva de făcut, ba e chiar o obligație, pentru punerea în acord cu Decizia Curții, să scriem acest text copiind din Decizia Curții și, prin urmare, nu cred că cineva se poate opune la punerea în acord cu o decizie a Curții Constituționale. Acest lucru se poate face, evident, foarte rapid, pentru că e vorba de o singură propoziție sau două de copiat.

Cu privire la populismele expuse aici referitor la creșterea imunității parlamentare, vă citez din Decizia nr. 46/1994: „Imunitatea nu poate fi nici extinsă și nici restrânsă printr-un act subordonat Constituției.” Deci, indiferent ce facem noi în regulament, nu putem să mărim imunitatea, cum susțin unii colegi. Nu știu în ce calitate susțin acest lucru.

Mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Tinel. Este membru al comisiei.

După care, domnul președinte Emacu.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu am cerut cuvântul pe procedură pentru că mie mi s-a părut întemeiată solicitarea și a noastră, și a UDMR-ului de a retrimite la comisie pentru o săptămână acest regulament.

Sunt câteva chestiuni procedurale care au fost încălcate grav. În primul rând, e... sau mă refer la aspectul legat de modalitatea practică de a redacta această modificare. Avem o comisie de regulament a Camerei Deputaților. După părerea mea, abuziv, Comitetul liderilor a preluat atribuțiile Comisiei de regulament și a modificat _ad litteram_ , articol cu articol, amendament cu amendament, tot textul, lipsind de obiect și de activitate Comisia de regulament. A fost pasat textul modificat Comisiei de regulament. În Comisia de regulament ne-am întâlnit o oră, nu ne-am pus de acord, pentru că amendamentele n-au fost acceptate, unele au venit la „impuse”, și a trebuit să rediscutăm.

Sunt texte propuse în regulament care...

Domnule deputat, am o rugăminte.

Dați-mi voie, pe procedură.

Am o rugăminte la dumneavoastră. Nu putem să intrăm pe fondul problemei. Mi-ați cerut pe procedură. Procedura are două minute. Când va fi dezbaterea acestui regulament, atunci puteți să vorbiți și 25 de minute la dezbateri generale. Vă rog...

Sunt în textul de două minute.

Nu sunteți, ați depășit de mult, domnule deputat. Eu vă spun că ați depășit, că de-aia avem doi secretari aici.

Nu puteți să treceți la inițiator întreaga Comisie de regulament, atâta timp cât unul sau doi membri ai Comisiei de regulament nu-și însușesc amendamentul respectiv. Despre ce discutăm? Cum să mă duc două ore în comisie înapoi, ca să discut ce? S-o iau de la început pe texte care nu sunt însușite și care au fost trecute ca însușite, recunoscute de întreaga comisie?

Doi membri ai grupurilor parlamentare spun de aici că nu recunosc mare parte, două capitole, și foarte multe aspecte care apar însușite de Comisia de regulament, în ansamblu. Și sunt foarte multe chestiuni procedurale, domnule președinte, inclusiv... și dumneavoastră aveți datoria să lămuriți opinia publică cu privire la aspectele legate de scrisoarea dumneavoastră adresată procurorului general. Pentru că n-au apărut nici din greșeală și nici dintr-o, eu știu?, eroare a membrilor comisiei, noile prevederi ale art. 153–157 și 193–195, cele legate de imunitate. Ele vin dintr-o propunere. Și trebuie să lămurim cine a făcut această propunere, la solicitarea cui, dacă ați avut mandat, domnule președinte, să faceți aceste propuneri și să vi le asumați, până la urmă, public.

Mulțumesc foarte mult.

Am început să plâng astăzi, de Buna Vestire. Sunt emoționat.

Domnule Emacu, vă rog frumos.

Domnule președinte, vă rog frumos să clarificați.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că zbaterea pentru aducerea Regulamentului Camerei Deputaților la zi este una, dacă nu credeți, vă spun eu, este undeva la 21 de ani de când tot încercăm să upgradăm acest regulament, acest Cod de procedură, el fiind aprobat în 1994, conform Hotărârii nr. 8 a Camerei Deputaților. De atunci, după cum bine știți, și mult mai bine decât mulți dintre noi, cei care aveți experiență în Parlament, au fost adoptate multe acte normative care obligau la o astfel de abordare, respectiv de revizuire a regulamentului. Am să aduc în discuție doar Legea nr. 96/2006 privind statutul. Nu s-a întâmplat nimic de atunci.

Vreau să vă mai spun că sunt 12 decizii ale Curții Constituționale de mulți ani, ultima, sigur, de acum doi ani de zile, care obligă la astfel de modificări ale Regulamentului Camerei. A venit mai aproape de acest moment și Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene. Și acestea trebuie incluse.

Vreau să vă spun că se muncește în cadrul comisiei de câteva luni bune pentru această modificare. În ultimele două luni, aproape trei luni, se lucrează într-o formulă mai amplă, împreună cu liderii partidelor politice reprezentate în Camera Deputaților. În momentul în care s-au decis lucrurile care pot fi modificate și care au suportul consensului tuturor, acestea au fost cuprinse în acest proiect. Sigur că au participat unii în cadrul Comitetului sau echipei liderilor. Ulterior s-au schimbat. Unii membri din comisie au fost și pe post de lideri

la un moment dat, și pe post de membru al comisiei. Unii n-au fost la început, au fost după aceea și au respins prin propria voință tot ce au lucrat colegii lor din formațiunea politică respinsă.

În opinia mea, stimați colegi, este o urgență, este o necesitate să aducem regulamentul la zi. Riscăm să-l modificăm și să-l aducem mai greu la zi decât însăși Constituția României.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

Am să fac eu o precizare, după care supun la vot ceea ce au propus liderii.

##

Nu vreau să intru cu nimeni în polemică, nu acesta este gândul meu, dar sunt câteva chestiuni pe care o să le comentez în momentul în care vine acest regulament în plenul Camerei, și atunci o să vă spun, cu date și cu fapte prezentate de către președintele comisiei, domnul președinte Emacu, domnul deputat Emacu, a cărui probitate și onoare, și seriozitate nu pot fi contestate de nimeni de când Domnia Sa este în Parlament, și înainte, când a avut toate funcțiile pe care le-a avut și demnitățile în statul român.

Pe de altă parte, Biroul permanent și subsemnatul am cerut personal ca în această sesiune parlamentară, începând cu 15 ianuarie, până la 1 martie să putem să facem acest regulament, ca urmare a criticii pe care presa și toată lumea a sesizat-o. Regulamentul are foarte multe scăpări, puține concordanțe cu deciziile Curții Constituționale, în multe momente ne certăm între noi, nu avem o oră a prim-ministrului și o oră a miniștrilor, suntem singurul Parlament din Europa, nu avem transpus în regulamentul nostru, ceea ce după 7 ani am reușit să facem printr-o lege organică, raporturile dintre Parlament și Guvern în materia afacerilor europene. Și toate aceste chestiuni am zis că le facem, acceptate de toți liderii grupurilor parlamentare pe cele trei puncte, în maximum câteva săptămâni. Din câteva săptămâni s-au transformat în câteva luni și o să fim foarte serioși, cum sunt și alte instituții fundamentale, mă refer la Senatul României, care nu este în stare să facă nicio modificare.

Am cerut Comitetului liderilor, pentru că întotdeauna regulamentul a fost făcut de către Comitetul liderilor... Liderii grupurilor politice parlamentare recomandă membrilor comisiilor, care au această calitate de a fi buni profesioniști în fiecare comisie permanentă, în special în Comisia de regulament, unde fiecare grup parlamentar are un singur reprezentant. Asta înseamnă că toți sunt egali. Eu nu cred că există o diferență între domnul deputat Tinel Gheorghe, fost lider al grupului parlamentar, și domnul deputat Orban, liderul Grupului parlamentar al PNL. Eu cred că un vicelider și un lider lucrează cu înțelepciune și știu unii de ceilalți ce fac. Mai ales că am văzut declarația domnului deputat Motreanu, vicepreședintele comisiei, care a și spus că domnul Orban la ultima stenogramă a Biroului permanent știa în fiecare minut și în fiecare secundă tot ce s-a întâmplat în acest Comitet al liderilor care a negociat și, după aceea, în comisii.

Este straniu pentru mine că nu putem să facem în două luni și jumătate un consens între liderii grupurilor parlamentare. Nu vorbesc de ultimii 10 ani, că nu s-a vrut OK, când modificările se făceau doar la comisie, și astăzi suferim.

Chiar astăzi am avut o dezbatere, de ce nu putem să facem un apel nominal? Pentru că fostul președinte al comisiei, de la PDL, a modificat, cu majoritatea de atunci, conjuncturală, regulamentul. Doar aici, unde îl deranja. Și uite că nu putem să facem un apel nominal. Problema este: avem voință politică sau nu avem? Problema este: ne legăm de ceva ce ne place nouă, să dăm bine la presă? Sau suntem capabili să transferăm o parte din atribuțiile statutului în regulamentul nostru, care este lege ordinară, și să-i ascultăm pe toți?

Am citit regulamentul. Când am văzut în presă că două articole au fost făcute copy-paste din statut, bineînțeles că am verificat imediat cu Departamentul legislativ, am avut o discuție cu domnul Emacu și am aflat toată povestea aceasta.

Dar mie mi se pare straniu ca un membru al comisiei să-i jignească pe ceilalți membri ai comisiei și să nu fie în stare în câteva ore, fiind un bun cunoscător al regulamentului... Pentru că nu trimiți pe nimeni care nu este bun cunoscător al regulamentului acolo.

Cu calm, cu calm, fiți calm, fiți calm, nu trebuie să fiți nervos!

Din punctul meu de vedere, cred că toate discuțiile pe care le facem aici ar trebui să le facem la dezbateri generale. Am văzut propuneri care sunt foarte bune, doi oameni să... doi colegi să vină să vorbească la dezbateri generale, în loc de unul, să fie mai mult de 5 minute, cum a stabilit Comitetul liderilor, am văzut chestiuni care sunt în acest moment fără un consens. Grupul parlamentar al UDMR a făcut câteva propuneri pe care eu le consider oportune. Nu m-ar deranja dacă, într-o săptămână, ceea ce nu ați reușit în 10 ani, cei de la PDL și PNL, ați reuși să faceți. Pe mine nu m-ar deranja. Singura problemă pe care o am – de credibilitate în fața Comitetului liderilor – este că în fiecare săptămână cineva, în numele Grupului parlamentar al PNL, a cerut amânarea cu o săptămână. Săptămâna trecută s-a cerut amânarea pentru că a venit scrisoarea din partea procurorului general. Eu cred – iar dacă dumneavoastră sunteți împotriva acestei chestiuni nu am nicio problemă –, dar eu cred, ca președinte al Camerei, că atunci când facem o modificare la regulament trebuie să avem susținerea tuturor instituțiilor cu care noi, în conformitate cu prevederile constituționale, colaborăm. Procurorul general ne-a trimis în ultimii ani foarte multe cereri de ridicare a imunității. După aprobarea Codului penal și a Codului de procedură penală sunt multe chestiuni care nu sunt prevăzute în regulament și Comitetul liderilor, în consens, a stabilit că trebuie să le stabilim în regulament, care sunt procedurile transparente și predictibile ca să ieșim din Mecanismul de cooperare și verificare.

Astăzi – pentru că vrem să avem o colaborare cu toate instituțiile statului – suntem acuzați. Acesta este atributul președintelui, să poată să-i întrebe pe toți cei care sunt interesați ca acest regulament să fie transparent, predictibil și să nu afecteze Mecanismul de cooperare și verificare. Pentru că noi nu avem o relație de subordonare sau de cooperare, cum are Comisia Europeană, cu Guvernul României. Și atunci trebuie să găsim alt instrument.

Eu cred că scrisoarea pe care am făcut-o procurorului general este una bine-venită. Dacă domnul Orban a propus să scriem și CSM-ului nu mă deranjează. Dar, săptămâna trecută, pentru toți colegii, vă spun că am amânat o săptămână, pentru a pune în concordanță aceste chestiuni. Acum mai cerem o săptămână pentru alte chestiuni. Pentru mine nu este o problemă, dacă Comitetul liderilor... cad de comun acord. Dacă sunteți de comun acord toți liderii, așa cum ați fost de obicei, să mai stați o săptămână, eu votez pentru. Singurele probleme pe care le am sunt constanța și seriozitatea. Constanța și seriozitatea în a trimite la Comitetul

liderilor și la Comisia pentru regulament acele persoane care vorbesc în numele Grupului parlamentar al PNL, care găsesc rezultate în modificarea regulamentului, care să fie pentru noi toți. Nu pentru PSD-iști, nu pentru PNL-iști, nu pentru UDMR-iști. Eu sunt de acord fără nicio problemă. Aceasta este singura mea rugăminte.

##

Îmi cer scuze că am vorbit un pic mai mult, dar așa am propus, că prima dată supun la vot și după aceea mergem pe procedură.

Dacă aveți ceva legat de vot?

Dacă este legat de vot, atunci vă dau cuvântul, pe procedură.

## Vă mulțumesc.

Vă solicit, domnule președinte, o pauză de două minute, ca să ne putem pune de acord, liderii grupurilor parlamentare.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Sunt de acord cu dumneavoastră. O pauză de două minute. Rog liderii grupurilor parlamentare să se consulte.

S-a degajat o soluție, domnule Neacșu, liderul Grupului majoritar?

Da. Domnule președinte, s-a degajat soluția că nu avem o soluție. Așa încât vă rog frumos să supuneți la vot propunerile așa cum au fost ele formulate.

Bun. Eu nu pot să... Domnul deputat Orban.

Domnule președinte,

Vreau să știți că punctul nostru de vedere la această întrunire a fost că suntem deschiși la orice discuții, cu o singură excepție, și anume votul deschis la solicitările Justiției în plen, pe care de altfel îl avem ca suport pentru un proiect de lege. Așa că noi nu putem să ne schimbăm punctul de vedere. Din cauza aceasta PSD-ul nu a acceptat o săptămână de dezbateri.

Păi, dacă aveți o inițiativă legislativă, o discutăm la inițiativa legislativă, că aceea este lege organică, nu este lege ordinară.

Domnul Marton Árpád.

## **Domnul Marton Árpád Francisc:**

Dacă onor Partidul Național Liberal dorește să ne trimită înapoi în China, în era comunistă, să ne rupă de structura euroatlantică, unde toate aceste voturi se dau secret, pentru că țin de democrație, și poate la momentul când vom vota, așa cum prevede regulamentul nostru, o să mai dau citire la niște texte din niște cărți de explicare a Constituției României, poate își aduce aminte și doamna președintă a acestui partid ce a învățat sau... nu știu, ca să-și mai aducă aminte ce înseamnă statul de drept și un stat democratic și, poate, și un partid liberal.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Bun. Dragi colegi... Nu mai..., gata, vă rog frumos, nu a atacat pe nimeni, e un discurs...

Domnule Orban, vă rog frumos, de ce vă plac așa de mult scandalul și circul? Vă rog din suflet, domnul Árpád a avut o intervenție, de ce vreți... tot timpul aveți nevoie să veniți la microfon?

## Domnule președinte,

În momentul în care se fac referiri grave la adresa Partidului Național Liberal de la tribuna acestui Parlament, sub pretextul intervențiilor procedurale, îmi cer scuze, dar cred că am obligația să intervin și să vorbesc. Și vă spun doar atât. În situația în care ne găsim astăzi – gândiți-vă la ce se întâmplă la Senat, gândiți-vă la ce se întâmplă la Cameră –, eu cred că este mai important dreptul cetățeanului de a ști cum votează deputatul căruia i-a dat mandat de reprezentare, pentru a ști cine împiedică săvârșirea justiției și cine împiedică lupta anticorupție, decât să ne ascundem în spatele unui vot secret, în condițiile în care eu cred că într-o situație de genul acesta trebuie asumat public, bărbătește, un punct de vedere.

În ceea ce privește Partidul Național Liberal, îi readuc aminte colegului de la UDMR că am fost de 25 de ani oamenii care am susținut democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului și care am asigurat în mare parte, de multe ori cu opoziția forțelor provenite din sistemul comunist, realizarea unei democrații în România.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Bun. Vă rog frumos, vă rog frumos, intrăm în niște discuții care nu au niciun sens, nu au nicio legătură cu parlamentarismul. Bun.

Prima chestiune. PL-x-ul 200, nu? 200/2015, pe poziția 8.

A doua chestiune, propunerea pe care eu am făcut-o, retrimiterea la comisie timp de două ore, pentru a se pune în concordanță cu decizia... deciziile Curții Constituționale, două articole, trei articole care nu au legătură cu modificarea regulamentului, așa cum a spus și domnul președinte Emacu, sunt câteva erori pe care nu le putem vota noi în plen. Și trebuie să fim corecți, să punem exact ce scrie în decizia Curții. Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Propunerea a fost adoptată. Proiectul de modificare... Proiectul de hotărâre de modificare și completare a regulamentului se retrimite la comisie până la ora 14.00. Eu zic că este bine, că la 14.00 începem partea a doua a ședinței de astăzi, astfel încât să facă modificările și completările.

Cu scuzele de rigoare, având în vedere acest vot, cealaltă propunere, cu amânarea o săptămână, care nu a avut consensul liderilor, nu mai poate fi supusă la vot.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea

componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

În temeiul prevederilor art. 60 din regulamentul nostru, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, cu modificările și completările, bineînțeles, ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Aurel Niculae, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru politică economică la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în calitate de membru, iar domnul deputat Petre Petrescu, neafiliat la un grup parlamentar, trece de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci la Comisia pentru transporturi, în calitate de membru.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Merge la votul final.

3. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2015, COM 902 (2014), împreună cu documentele asociate la aceasta.

Comisia pentru afaceri europene. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Notă procedurală de prezentare a Proiectului de hotărâre a Camerei Deputaților, redactat pe baza Proiectului final de opinie a Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei – Analiza anuală a creșterii pentru 2015 COM (2014) 902

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a Comunicării Comisiei – Analiza anuală a creșterii pentru 2015 COM (2014) 902, ce conține referiri la documentele asociate.

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectele de opinie exprimate de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și pe fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană – Departamentul pentru Studii Parlamentare și Politici ale Uniunii Europene al Camerei Deputaților și pe analiza realizată de personalul secretariatului comisiei.

Proiectul final de opinie a fost supus dezbaterii în ședințele Comisiei pentru afaceri europene din datele de 3 și 10 martie 2015, fiind adoptat în unanimitate de membrii prezenți.

Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților susține abordarea Comisiei Europene, bazată pe susținerea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și continuarea consolidării fiscale favorabile creșterii, dar consideră că prin prevalența punctelor de vedere economice există riscul ca abordarea să se îndepărteze atât de aspectele sociale ale coeziunii, cât și de tendințele noii economii emergente, reamintește că investițiile sunt necesare, inclusiv din perspectiva dezvoltării durabile și a afacerilor de mediu, și recomandă ca strategia investițională să fie analizată și din acest punct de vedere, în perspectiva viitorului semestru european, reamintește că sunt necesare reforme structurale în sistemul de educație, în cercetare și inovare, acestea fiind în prezent subfinanțate în unele cazuri. Atât cât este posibil și admisibil, prin prisma tratatelor constitutive, ar fi indicat ca domeniile acestea să fie subiectul unor inițiative la nivelul Uniunii, astfel încât să fie puse bazele de perspectivă pentru piața unică. Ia act cu îngrijorare că România figurează în raport pentru 2013 cu o poziție internațional investițională netă de o valoare negativă foarte mare, dar reamintește faptul că o asemenea situație nu este neobișnuită într-o economie aflată în curs de revenire, fapt de altfel menționat chiar în raport.

Ținând cont că analiza actuală a creșterii stabilește și prioritățile generale în materie de politici pentru ansamblul Uniunii Europene pentru anul următor, propune: studierea șomajului neînregistrat și elaborarea unor strategii pentru diferite categorii aflate în postșomaj; realizarea unor prognoze privind evoluția meseriilor la nivelul Uniunii; stabilirea de politici specifice pentru a răspunde evoluției pieței muncii, sub impactul automatizării, în contextul economiei digitale; analiza parteneriatului public-privat universități–firme, școli profesionale–firme și în perspectivă stabilirea unui cadru normativ unional sau unor politici specifice pe termen lung, care să țină seama atât de condițiile naționale, cât și de cerințele pieței unice, și elaborarea unor mari proiecte strategice, ce pot fi susținute și realizate de IMM-uri, cu scopul de a înființa locuri de muncă.

În concluzie, Comisia pentru afaceri europene sprijină concluziile și orientările stabilite prin analiza anuală a creșterii, cu recomandările precizate. Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt obiecții, comentarii?

Dacă nu, proiectul de hotărâre merge la votul final. Propunere...

Deci, dragi colegi, avem două chestiuni pe care le vom discuta, dacă vine... la punctul 5, dacă vine raportul de la Comisia juridică mai târziu... am primit deja Decizia penală nr. 1.687, cu privire la domnul deputat Gheorghe Nețoiu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, și a fost trimisă Comisiei juridice pentru a face raportul și Proiectul de hotărâre cu privire la vacantarea... așa cum scrie în regulament... vacantarea postului de deputat, astfel încât să poată fi trimis către Guvernul României.

Cererea ministrului justiției nr. 2/24546..., referitoare la reținerea și arestarea preventivă a domnului deputat Nicolescu Theodor Cătălin, se va discuta la ora 15.30, așa cum am stabilit în Biroul permanent. Așa încât mergem la poziția 7.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Are 8 amendamente admise, procedura este de urgență, caracterul – organic.

## Inițiatorul?

Nu dorește să ia cuvântul. Domnul Dușa este inițiator. Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională?

Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

După care o să dau cuvântul și reprezentantului ministerului, pentru a-și spune punctul de vedere, fiind o inițiativă legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte.

În baza Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, pentru a crea baza legală necesară constituirii unor structuri de conducere și de forțe care să fie puse la dispoziția NATO, pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Totodată, demersul legislativ propune modificări pentru reglementarea unor aspecte care vizează raporturile dintre structura de forță și comandamente, precum și posibilitatea Ministerului Apărării Naționale să asigure sprijin logistic.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Suntem prima Cameră sesizată. În urma dezbaterilor, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei inițiative legislative, cu amendamentele admise, cuprinse în anexă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Poziția Guvernului? După care vă dau cuvântul la dezbateri.

## **Doamna Otilia Sava** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Demersul legislativ propune modificări pentru reglementarea unor aspecte care vizează raporturile dintre structura de forțe și comandamente, precum și posibilitatea ca Ministerul Apărării Naționale să asigure sprijin logistic comandamentelor, bazelor militare străine sau reprezentanțelor militare ale organizațiilor internaționale, înființate pe teritoriul României.

Ministerul Apărării Naționale susține promovarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat, cine vorbește în numele Grupului parlamentar al PNL?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Modificarea legii și completarea ei constau practic în adaptarea structurilor noastre la gradul și nevoile actuale ale structurilor nord-atlantice.

Partidul Național Liberal susține această propunere legislativă și considerăm că aceste modificări în structura de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale sunt de natură a implementa o serie de principii fundamentale care stau la baza funcționării NATO. Astfel, problema constituirii unor structuri de forțe și de comandă care să fie puse la dispoziția NATO este în linia directoare pe care Partidul Național Liberal o susține.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Dacă mai intervine cineva? Dacă nu...

Vă rog frumos, domnule doctor, este plăcerea mea, aveți cuvântul.

Domnul deputat Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect legislativ cât se poate de actual, mai ales ținând cont de ceea ce se întâmplă în geopolitica zilelor noastre. Grupul nostru parlamentar va susține acest demers legislativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Cel de-al șaptelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al optulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter organic.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a altor acte normative...

Cred că l-am pus eu mai... 200, iertați-mă, da.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Un amendament respins, 14 admise, caracter ordinar. Inițiatorii? Domnule Buicu, sunteți inițiator? Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere contextul politic actual, respectiv situațiile de conflict armat, situațiile de urgență, epidemii, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, în conformitate cu cadrul legal existent, nu pot acorda ajutoare umanitare statelor care lansează apeluri umanitare de urgență.

Prin intermediul inițiativei, am introdus o prevedere în acest sens. De asemenea, Ministerul Sănătății este autoritate competentă și decizională în domeniul dispozitivelor medicale. Mai introducem termenul de 1 ianuarie 2016, dată la care persoanele care efectuează și eliberează medicamente angro nu pot face și distribuția en détail de medicamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia? Din partea comisiei?

Tot dumneavoastră. Nu puteți să lăsați pe altcineva să prezinte din partea comisiei?

Pentru rapiditate, domnule...

Pentru rapiditate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95, Comisia a fost sesizată cu PL-x 200, Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 95. La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul... La dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Apărării, Ministerului Sănătății, Direcției Medicale din Ministerul Apărării. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 4 martie. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate vă propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și respinse redate în anexe. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Intrăm pe... Domnule doctor, iertați-mă, nu v-am văzut. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Din păcate, rapiditatea ne omoară. E un proiect de lege care a introdus o serie de prevederi absolut normale legate de situația existentă la ora actuală în Ucraina și de angajamentele României legate de acest conflict. Până aici nimic senzațional sau nimic ieșit din comun. Însă proiectul de lege mai abordează câteva prevederi legate de modul în care se selecționează managerii de spitale, modul în care se face evaluarea proiectelor de management și a programelor de management ale acestora, modificări care desființează prevederi anterioare care garantau un minimum de calitate al actului managerial.

Din păcate, aceste modificări au fost introduse și trecute din niște motive absolut puerile. Cum că unii și alții nu pot să angajeze auditori sau nu pot să angajeze experți externi.

De asemenea, s-au introdus prevederi în această lege care fac ca managerii de spital să fie puși la adăpostul legii în cazul în care creează arierate în cursul actului lor de management; simplul fapt că, dacă ai 2 lei arierate la momentul în care semnezi contractul de management, nu mai poți fi demis niciodată în cursul desfășurării acestui contract.

Toate aceste prevederi nu sunt de natură a îmbunătăți situația în spitalele românești și am argumentat foarte puternic împotriva lor, în comisie. Din păcate, democrația așa funcționează și majoritatea hotărăște.

Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege pentru prevederile din primele articole, legate de situația din Ucraina și ajutorul umanitar pe care trebuie să-l acordăm. Dar, din păcate, așa cum este deja în tradiția acestui Guvern, se înaintează proiecte de lege care vin să atingă mai multe domenii, făcând un mix, un compositum care nu este de natură să servească democrației din România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Movilă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege în ansamblu este un proiect bun și necesar. Dincolo de culoarea politică a discursurilor de la această tribună, necesitatea asigurării cadrului legal pentru buget în caz de urgență, ajutor umanitar pe care România se angajează, prin acorduri guvernamentale, tratate internaționale, să îl acorde și să îl asigure pe teatre de operațiuni în caz de situații excepționale – vorbim de Ucraina –, poate chiar în caz de situații excepționale în interiorul țării, deci proiectul de lege este un proiect bun. Însă în cadrul dezbaterilor a ieșit la iveală un lucru care trenează din 2006, odată cu adoptarea Legii nr. 95, acela că există încă un conflict de interese care nu este clarificat. Și Ministerul Sănătății, și noi, Comisia pentru sănătate, trebuie, în cel mai scurt timp, să clarificăm acest lucru, acela că managerul unui spital participă la un concurs organizat de consiliul de administrație al spitalului, dar, de fapt, el semnează contractul de management cu proprietarul, care poate fi Ministerul Sănătății sau administrația locală, după caz, primăria sau consiliul județean.

Cu speranța că vom clarifica cât de repede acest lucru, eu voi susține proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte luări de cuvânt? Nu.

Mergem pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Aprobat. Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Aprobat. Al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al cincilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al șaselea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al șaptelea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al optulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al nouălea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al zecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al unsprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al doisprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al treisprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al paisprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final. Are caracter ordinar.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a altor acte normative.

Raportul nu are amendamente. Are procedură de urgență. Domnule ministru, aveți cuvântul. ## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2014 are în vedere o serie de modificări în ceea ce privește normele fiscale, în principal pe impozit pe venit, TVA, accize, contribuții sociale, precum și o serie de modificări în ceea ce privește Codul de procedură fiscală și prorogarea unor termene.

Susținem forma Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu prezentul proiect de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și art. 92 alin. (9) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru transporturi, Comisia pentru industrii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a altor acte normative și cuprinde măsuri precum eliminarea din Codul fiscal a prevederilor referitoare la obligațiile privind organizarea și conducerea contabilității în partidă simplă și a celor referitoare la completarea registrelor încasări plăți inventar pentru contribuabilii care obțin venit în activități independente, cedarea folosinței bunurilor și veniturile în activități agricole, silvicultură și piscicultură.

Se instituie, totodată, obligația privind completarea registrului de evidență fiscală, modelul și conținutul acestuia urmând să fie aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Definirea serviciilor de radiodifuziune și televiziune pentru a asigura aplicarea uniformă a noilor reguli privind locul prestării acestor servicii către persoane neimpozabile.

Schimbarea monedei, din lei în euro, în care se vor întocmi declarațiile speciale de TVA și în care se va achita suma TVA acordată în statele membre de consum de către persoanele impozabile care vor aplica regimuri speciale pentru serviciile electronice de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune prestate de către persoane neimpozabile.

Crearea unui mecanism de evaluare periodică a unor categorii de persoane impozabile care pot reprezenta risc crescut.

Crearea cadrului legal care să permită stabilirea unor condiții de autorizare simplificate pentru operatorii economici declarați ca antrepozite fiscale de depozitare a combustibilului pentru cantități și perioade limitate în condiții similare celor aplicate rezervei de stat și de mobilizare.

Corelarea cu prevederile titlului III, ca urmare a propunerilor de modificare a Legii contabilității nr. 82/1991.

Corelarea prevederilor referitoare la contribuțiile pentru finanțarea cheltuielilor pentru sănătate cu cele referitoare la nivelul accizelor, în sensul exprimării acestora în lei.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nici nu trebuia să... vă întrebam eu dacă vreți să luați cuvântul.

Domnule deputat Ialomițianu, aveți cuvântul, vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu veneam neinvitat. Astăzi vreți să încălcați regulamentul? Nu cred.

Acest act normativ, sigur, cuprinde o serie de măsuri privind îmbunătățirea activității în domeniul contabilității, chiar simplificări. Persoanele impozabile nu mai sunt obligate să țină contabilitate, ci să țină evidență fiscală. Este un lucru bun. Este vorba și de o armonizare a legislației României în raport cu directivele Uniunii Europene. Până aici lucrurile sunt bune.

Dar acest act normativ cuprinde și o serie de măsuri care sunt împotriva mediului de afaceri și duc la reducerea puterii de cumpărare a românilor.

Prin modificarea metodei de calcul al accizei, în loc să aplicați metoda pe care dumneavoastră ați modificat-o și trebuia să aplicați un curs valutar de 4,52 la calculul accizei, printr-o șmecherie, ați transformat-o în lei și aplicați în continuare 4,74 de lei.

Nu știu cum cei din PSD vor vota pentru acest act normativ când însuși Guvernul României, Guvernul Ponta, critică această metodă, spunând că a fost o metodă greșită de calcul al accizei care a dus la scăderea puterii de cumpărare și a avut efecte negative în activitatea multor întreprinderi.

Mai mult decât atât, acest act normativ prelungește termenul privind impozitarea suplimentară a veniturilor din dereglementarea prețurilor la energie și gaze.

S-a dovedit că a fost o metodă proastă, n-a adus bani la buget, iar Guvernul actual continuă să aplice această metodă de supraimpozitare a veniturilor din domeniul energiei și gazelor și să ia bani mai puțini, în loc să promoveze un act normativ, să implementeze redevențele la nivelul la care și alte țări au făcut-o și au încasat bani mai puțini.

Deci Guvernul Ponta vrea bani mai puțini la buget și reglementează niște lucruri în mod defectuos, împotriva românilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2014 privind modificarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare. Raportul nu are amendamente. Aceeași procedură de urgență. Caracter ordinar. Guvernul României?

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege se referă la includerea și stabilirea nivelului de salarizare a personalului autorității competente pentru acreditarea agențiilor de plăți și a organismului de coordonare, a personalului Direcției pentru coordonarea agențiilor de plăți și a organismului de coordonare, a personalului structurilor care îndeplinesc prin delegare funcții de gestionare și implementare a asistenței financiare nerambursabile comunitare, a personalului unității de plată, a personalului structurii de control ex-post pe lista derogărilor de la prevederile capitolului I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare. Motiv pentru care vă rugăm să aprobați actualul proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte, vă rog frumos.

Mulțumesc. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanțe a fost sesizată pentru întocmirea raportului pe fond pe marginea acestui proiect de lege.

Fac precizarea că, în conformitate cu prevederile constituționale și ale Regulamentului Camerei, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în forma prezentată de Guvern.

Proiectul are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal în vederea motivării financiare a personalului din cadrul APIA și a celui din cadrul autorităților de management, astfel încât salarizarea funcționarilor publici din cadrul APIA se stabilește la 85% din nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, precum și includerea APIA ca structură distinctă, cu rol de gestionare și implementare a fondurilor europene.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, comisia a examinat în ședința din 17 martie. În urma examinării proiectului și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Grupurile parlamentare. Domnule deputat, aveți cuvântul. Scuzați-mă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Deși promiteți de trei ani că o să rezolvați problema salarizării unice, totuși o faceți în mod sistematic și în funcție de presiuni și interese.

Partidul Național Liberal va susține această reglementare pentru că este necesară, chiar dacă este făcută mai târziu și se pun pe aceeași linie toți cei care lucrează în sistemul de atragere a fondurilor europene.

Mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Vă rog frumos. Domnul deputat Iacoban, după care domnul deputat Ciuhodaru. Da?

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu siguranță că noi, cei de la putere, vom reuși să facem o nouă lege a salarizării unice, una mult mai bună și mai echitabilă pentru toți cetățenii acestei țări și pentru toți cei care sunt implicați în această zonă a instituțiilor publice.

Dar să revenim la proiectul ordonanței de urgență care are ca obiect crearea cadrului legal privind motivarea financiară a personalului în cadrul Agenției de Plăți și Intervenii pentru Agricultură și a personalului din cadrul autorităților de management prin modificarea art. 7 din Ordonanța nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, ordonanță aprobată de Legea nr. 70/2014.

Se preconizează prin acest act normativ creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene destinate agriculturii, prin asigurarea cadrului legal în vederea motivării financiare a personalului din cadrul APIA și păstrarea unor experți din domeniul agriculturii.

Prin prezentul act normativ se urmărește eliminarea diferențelor salariale dintre personalul APIA și cel al autorităților de management, cel din Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, dar și față de cel din Ministerul Fondurilor Europene. Se reușește prin acest act normativ includerea APIA ca structură distinctă, cu rol de gestionare și implementare a fondurilor europene. Sumele necesare au fost prevăzute prin Legea bugetului pe 2015 pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Având în vedere cele precizate, Grupul PSD din Camera Deputaților susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Abia aștept ca domnul Iacoban să facă o nouă lege a salarizării.

Până una-alta, nu contest că este nevoie de a plăti mai bine acești funcționari care se ocupă de atragerea de fonduri europene. Dar ce facem cu salariile celor care lucrează în sistemul de sănătate? Sunt cele mai mici din Uniunea Europeană.

Și vă reamintesc că mâine colegii mei vor fi în stradă pentru a le da ce le-ați promis: acea majorare de 10% care a fost valabilă doar pentru campaniile prezidențiale. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, ați fost în nucleul acela dur al proiectului. Ați vorbit numai despre proiect. Am fost emoționați și eu, și colegii mei secretari. Am observat, ca de obicei, că vă mențineți punctul de vedere.

Dacă mai sunt și alte luări de cuvânt la fel de substanțiale?

Nu.

Vă mulțumesc foarte mult.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă informez că următoarele două proiecte, propuneri legislative pentru stimularea elitelor cercetării științifice și pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, au depășit termenul pentru dezbatere și vot final din Camera Deputaților, prima Cameră sesizată, așa încât ele merg la Senat.

14. Trecem la următorul punct, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

15 amendamente, caracter organic.

Guvernul României.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Și la mulți ani pentru Poliția română!

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei Curții Constituționale nr. 392, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a unor prevederi referitoare la regimul disciplinar al polițiștilor, a fost elaborat un nou proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360 privind Statutul polițiștilor, pentru punerea în acord a dispozițiilor statutare cu decizia Curții Constituționale.

Având în vedere aceste situații, vă rugăm, în considerarea celor menționate, să adoptați Proiectul de lege de modificare și completare a Legii nr. 360 privind Statutul polițiștilor, precum și pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare în forma propusă de Comisia pentru apărare și, având în vedere că este Ziua Poliției române, cred că este un lucru care va fi apreciat de toată lumea.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

În numele comisiei, tot dumneavoastră, domnule Răducanu, aveți cuvântul. Domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 5 februarie.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare îl constituie modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se respectarea Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din iulie 2014.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în 24 februarie 2015 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360.

În ședința Camerei Deputaților din 4 martie, plenul a decis prin vot retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru o nouă dezbatere.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au reluat dezbaterea în ședința din 17 martie.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât menținerea raportului inițial de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

Legea este organică.

- Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat, aveți cuvântul pe dezbateri generale. Scuzați-mă! La dezbateri generale.

Bună ziua, stimați colegi!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a precizat domnul vicepreședinte, domnul deputat, proiectul de lege a fost întors la comisie pentru un subiect destul de delicat.

Dacă în vechea prevedere privind Statutul polițistului polițistul cercetat disciplinar avea dreptul, în anumite situații, să fie asistat de un polițist coleg cu studii juridice și, în anumite situații, de un avocat, în această reglementare supusă astăzi dezbaterii și votului dreptul polițistului de a fi asistat de avocat nu mai există.

Sigur că avem, în această materie, situații în care – vorbesc în alte state membre ale Uniunii Europene –, situații în care polițiștii sunt asistați de avocați în cercetarea preliminară disciplinară sau nu sunt asistați de avocați.

Practica de la noi de până acum a fost aceea ca să fie asistați și de avocat. De ce am considerat noi că e mai potrivit așa?

În sistemul polițienesc, legătura ierarhică și de comandă este foarte puternică. Or, polițistul ales pentru a asista un coleg cercetat disciplinar poate fi influențat ierarhic, în variate feluri poate fi influențat și avem suficiente dovezi în acest sens, astfel încât să nu fie atât de atent la apărarea colegului respectiv.

De aceea, noi considerăm că era important ca prevederea aceasta ca polițistul să poată apela la avocat să rămână în vigoare.

O majoritate în comisie a stabilit că acest lucru nu se dorește. Am avut o comunicare expresă în special pe acest subiect cu Ministerul Afacerilor Interne. Dânșii au susținut că au această dorință, deoarece în cercetarea preliminară disciplinară se vehiculează uneori proceduri și date care țin de secretul profesional sau secretul de serviciu sau chiar mai mult, secrete de stat, și că este nevoie să fie asigurată confidențialitatea, polițistul putând apela la avocat numai în procedura de contencios. Credem că putem susține, până la urmă, și acest punct de vedere. Credem că trebuie să urmărim cum va funcționa în practică și, în măsura în care vom avea reclamații în sensul abuzării polițistului cercetat, să reintervenim să modificăm această lege și să acordăm dreptul de a fi asistat polițistul de un avocat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Alte intervenții? Nu mai sunt. Mergem pe amendamente. Vă propun calupuri de câte cinci. Sunteți de acord? Mulțumesc. Aprobat. De la 1 la 5, obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. De la 6 la 10, obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. De la 11 la 15, obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter organic.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor. 24 de amendamente admise. Inițiatorul?

Nu dorește să ia cuvântul. Din partea Comisiei pentru politică economică? Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, transmis cu adresa PL-x 411/8 octombrie 2012.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 punctul 1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 2 octombrie 2012.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Guvernul, prin adresele 4.841/2012 și 7.935/2014, menționează că susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu amendamente.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat negativ proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva

cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată, în sensul instituirii obligației societăților de asigurare, altele decât cele asociate în cadrul PAID, de a transmite lunar primăriilor lista proprietarilor persoane fizice și juridice care au încheiat o asigurare facultativă a locuințelor care acoperă toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au dezbătut inițiativa legislativă pe parcursul mai multor ședințe, dezbaterile finalizându-se în ședința din 17 martie 2015.

Din totalul de 26 de membri ai comisiei au fost prezenți la dezbateri 24 de deputați. În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi și numai două abțineri, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul UDMR va susține aceste modificări, completări la Legea nr. 260, dar avem o observație, am o observație.

După cum vedeți, din 2000 avem această lege care are obligativitatea asigurării locuințelor și se știe că am ajuns la numai 18% acoperire. Dacă continuăm așa, poate că peste 30 de ani o să avem toate locuințele din România asigurate.

Eu cred că ar trebui să ne comportăm altfel noi, politicul, dar și organele abilitate ale statului, când avem o problemă în țară. Că, dacă avem catastrofă și scoatem banul public și nu ne uităm că avem o lege prin care ar trebui să asigurăm locuințele, atunci tot o să ajungem în această situație cum suntem acum și poate și peste 30 de ani o să avem 30% acoperire a asigurării locuințelor.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Intrăm pe cele 24 de amendamente.

Vă propun calupuri de câte cinci, dacă sunteți de acord. Mulțumesc.

Aprobat. 1–5, obiecții, comentarii? Nu sunt. Aprobate. 6–10, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. 11–15, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. 16–20, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. 21–24, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.

16. Proiectul de lege pentru completarea art. 84 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative și a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Are șase amendamente admise. Caracterul este organic.

Inițiatorul, aveți cuvântul. Din partea Guvernului României.

## **Domnul Gabriel Lungu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează completarea art. 84 din Legea nr. 204/2006 cu reglementarea potrivit căreia investirea activelor fondurilor de pensii facultative de către administratorii acestora nu trebuie să fie bazată în mod exclusiv și mecanic pe ratingurile de credit emise de către agențiile de rating.

Prin aceste schimbări este integrat principiul general al evitării încrederii excesive în ratingurile de credit, în conformitate cu prevederile aplicabile dreptului comunitar, și se asigură transpunerea prevederilor art. 1 din Directiva 2013/14/UE.

În domeniul pensiilor private, procesul de reglementare are în vedere asigurarea unui cadru legal, solid și armonizat cu cel european, implementarea principiului general al evitării încrederii excesive în ratingurile de credit pentru pilonul II este o măsură prudențială. Este utilă abordarea legislativă și la nivelul Legii nr. 411/2004, astfel încât investirea activelor fondurilor de pensii administrate privat să nu se bazeze în mod exclusiv pe ratingurile de credit emise de agențiile de rating, astfel completarea art. 23 vizează siguranța investirii activelor fondurilor de pensii administrate privat.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține prezentul proiect legislativ.

Mulțumesc.

Domnule președinte Solomon, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea articolului 84 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 84 din Legea nr. 204/2006 cu o nouă literă, lit. f), potrivit căreia investirea activelor fondurilor de pensii facultative de către administratorii acestora nu trebuie să fie

bazată, în mod exclusiv și mecanic, pe ratinguri de credit emise de agențiile de rating.

Implementarea acestor soluții legislative asigură transpunerea prevederilor articolului 1 din Directiva 2013/14 a Uniunii Europene și au în vedere natura, amploarea și complexitatea activităților unităților autorizate și reglementate în domeniul pensiilor facultative.

De asemenea, implementarea principiului general al evitării încrederii excesive în ratingurile de credit pentru pilonul doi este o măsură prudențială și nu o obligație de transpunere a cadrului european.

Prin urmare, este utilă o abordare legislativă și la nivelul Legii nr. 411/2004, astfel încât investirea activelor fondurilor de pensii administrate privat de către administratorii acestora să nu fie bazată în mod exclusiv pe ratinguri de credit emise de agențiile de rating.

Așadar, completarea art. 23 din Legea nr. 411/2004 vizează siguranța investirii activelor fondurilor pensii administrate privat, fără a fi o obligație de transpunere a unui act normativ european.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat în ședința din 25 februarie 2015, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Prin urmare, în urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc. Luări de cuvânt? Nu sunt. Intrăm pe amendamente.

Doamna deputat Boghicevici, vă rog frumos să mă iertați, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ne aflăm în situația în care o directivă europeană trebuia s-o transpunem din 21 decembrie 2014. Schimbările preconizate vizează investirea activelor fondurilor de pensii facultative sau private, iar acest mod să nu se realizeze exclusiv pe ratingurile de credit.

Ni se atrage atenția că statele membre trebuie să se asigure, prin autoritățile competente, că monitorizează modul în care se realizează acest lucru, iar investitorii trebuie ei înșiși să verifice bonitatea emitenților unor astfel de instrumente.

Mi-ar fi plăcut să dăm mai multă importanță acestui act normativ. Așa cum de multe ori vedem graba prin care Guvernul încearcă să vină în fața noastră cu ordonanțe de urgență, mi-ar fi plăcut ca și acest domeniu să fie tratat în regim de urgență.

Din păcate, toate măsurile care vizează acest domeniu sunt tratate seara, la televizor. Atunci când vorbim de o viziune coerentă în ceea ce privește sistemul de pensii, vedem că proiecte ale noastre, ale parlamentarilor, sunt blocate – și vă aduc aminte aici de sistemul pensiilor ocupaționale, despre care nu am văzut nicio preocupare din partea Ministerului Muncii pentru a veni, în cazul în care nu-l susține în varianta propusă de noi, cu o altă viziune. Vă mulțumesc.

Vom susține prezentul proiect.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/3.IV.2015

Mulțumesc. Alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis de către comisie. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Mulțumesc foarte mult. Merge la votul final. 17. Proiectul de lege pentru modificarea art. 6 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994. Patru amendamente admise. Caracter ordinar. Inițiatorul. Doamnă deputat, haideți, vă rog frumos.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Știu că în ultima perioadă, atât de aici, cât mai ales în spațiul public, ați auzit mai mult vorbindu-se despre cutremurele de pe scena politică, din justiție, însă nu trebuie să uităm că în viața de zi cu zi, în viața reală există și acele cutremure fizice care produc dezastre.

Chiar luna aceasta s-au împlinit 38 de ani de la cutremurul din 1977. Din păcate, cel puțin în ultimii 20 de ani, nu au fost reabilitate clădirile cu risc seismic, din cauza faptului că în legislație nu a existat acea prevedere care să permită acest lucru.

Din necesitatea prevenirii dezastrelor provocate de cutremure am văzut că în ultimii zece ani s-au făcut destul de multe expertize, însă mai rar s-a trecut la proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare a clădirilor identificate ca fiind cu risc seismic, și aceasta, de multe ori, din cauză că pentru finanțarea execuției lucrărilor de consolidare a locuințelor proprietate privată a persoanelor fizice nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local, neexistând o bază legală.

De exemplu, în municipiul București doar 5% din blocurile cu risc seismic au fost reabilitate.

Prin inițiativa legislativă pe care eu v-o propun astăzi spre adoptare se prevede modificarea alin. (3) din art. 6 al Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 tocmai în sensul introducerii unei noi prevederi, respectiv a posibilității ca autoritățile administrației publice să poată dispune, prin

buget, în limita fondurilor alocate anual, bineînțeles, și pentru activitățile de proiectare și execuție a lucrărilor de intervenție în cazul locuințelor proprietate privată a persoanelor fizice.

Având în vedere importanța acestei prevederi, vă mulțumesc anticipat pentru votul pe care-l veți da azi.

Mulțumesc, doamnă deputat. Din partea Comisiei pentru administrație. Domnule deputat, aveți cuvântul. Domnule vicepreședinte, scuzați.

Domnule președinte, Stimați colegi, Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 6 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa PL-x 209 din 22 aprilie 2014, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru modificarea art. 6 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere următoarele: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere favorabil al Guvernului primit cu nr. 875 din 8 mai 2014.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat, în ședința din 14 aprilie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 6 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, în sensul reglementării posibilităților autorităților administrative publice locale de a finanța din bugetele locale, în limita fondurilor alocate anual cu această destinație, pe lângă operațiunile de expertizare tehnică a clădirilor care prezintă risc seismic, și activități de proiectare și execuție a lucrărilor de intervenție în cazul locuințelor proprietate privată a persoanelor fizice.

Potrivit art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisia a examinat un proiect de lege în ședința din 10 martie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 23 de membri ai comisiei.

La dezbaterile care au avut loc au participat și din partea Guvernului. În urma examinării intervențiilor legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, pentru prezentarea și raportul respectiv.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ciuhodaru, la dezbateri generale.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vom susține acest demers legislativ plin de bune intenții. Într-adevăr, până acum vorbeam despre evaluare, și nu de proiectare și execuție și nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla cu aceste clădiri aflate în proprietate privată atunci când ar fi un cutremur devastator.

Singura mea rezervă rămâne de unde vor găsi autoritățile locale acești bani. În rest, aveți votul grupului nostru parlamentar pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog frumos. Grupul parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Tot ceea ce am discutat adineauri sunt niște măsuri care nu au putut fi adoptate de către autoritățile locale deoarece nu exista o bază legală pentru aceste intervenții asupra locuințelor proprietate privată.

Consider că în tot acest context prevenția este extrem de importantă, autoritățile administrației publice locale și centrale fiind obligate să creeze toate pârghiile necesare, logistice, structurale, financiare, tocmai pentru a putea fi pregătite în a face față oricăror astfel de evenimente neplăcute.

Statisticile bazate pe atente studii spun că suntem o țară cu expunere mare la dezastre seismice. Guvernul trebuie să ia de îndată toate măsurile necesare prin alocarea de sume importante de la bugetul de stat în vederea realizării, dar și executării concrete a unui plan prin care să asigure diminuarea riscurilor.

Nu este normal să asistăm la evenimente neplăcute, iar apoi să regretăm că nu s-au alocat din timp resursele care puteau minimaliza efectele unor tragedii.

Grupul nostru parlamentar susține că această măsură pe care o adoptăm astăzi este extrem de importantă și, chiar dacă sună oarecum a centralism, consider că putem face un efort în a impune, prin intermediul legilor speciale, ca cel puțin autoritățile publice județene să fie obligate la constituirea unui fond, în care să fie alocate sume gen 1, 2, 3% din bugetele anuale, destinate prevenirii și înlăturării efectelor dezastrelor și calamităților.

Aici putem discuta de cutremure, inundații, epidemii etc. Vă mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Cel de-al patrulea și ultimul amendament admis de către comisie.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Mulțumesc.

Merge la votul final.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014. Inițiatorul.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța nr. 17/2014 se reglementează modificarea alin. (3) al art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii competenței organului de specialitate al unității administrativ-teritoriale, prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în a cărei rază teritorială domiciliază contravenientul, de a sesiza instanța judecătorească în a cărei circumscripție domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea, obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității.

În considerarea acestor aspecte, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014.

Din partea Comisiei juridice. Domnul Necula. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a aprobat proiectul de lege în ședința din 12 februarie 2015.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 din alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Ordonanța de modificare conferă competență organului de executare de a solicita instanței de judecată în a cărei circumscripție domiciliază contravenientul ca, în cadrul procedurilor de executare, amenda să poată fi înlocuită cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege și avizele accesorii în ședința din 17 martie 2015.

La lucrări, membrii comisiei au fost prezenți conform listei de prezență. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, în unanimitate, să propună Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Doamnă deputat, aveți cuvântul. Vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de lege. Apreciem că modificările care s-au adus Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor vin, practic, să înlăture acele impedimente cu care ne-am întâlnit de multe ori în practică, situațiile în care anumiți contravenienți nu au de unde să-și plătească amenzile și nu au niciun fel de bunuri de executat, astfel încât organul de executare poate cere instanței de judecată înlocuirea acestei amenzi cu prestarea unei munci în folosul comunității.

Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Domnul Iacoban.

Și Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților susține acest proiect de lege, prin faptul că ușurează muncă unităților administrativ-teritoriale, a primăriilor, în sensul că aceste amenzi rămâneau acolo neachitate, fiind în imposibilitate de a fi executate, și se crea în bugetul primăriei o mare problemă.

Astfel, acest proiect de lege prevede modificarea alin. (3), alin. (9) din Ordonanța de urgență nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul că organul de specialitate al unității administrativ-teritoriale poate sesiza instanța judecătorească competentă pe raza căreia are domiciliul persoana fizică pentru transformarea sancțiunii din amendă, amendă care nu a fost achitată în termen de 30 de zile de persoana fizică și nici nu există posibilitatea executării silite, în muncă în folosul comunității.

Proiectul nu are impact bugetar și comisiile sesizate au dat raport și aviz pozitive, prin urmare vă supunem aprobarea acestui proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

lege nu se aplică corect, dacă nu monitorizează nimeni faptul că acești contravenienți prestează muncă în folosul comunității, riscăm să fim în situația altor legi în care cetățenii trebuie să presteze muncă în folosul comunității și nu o fac, ajungând o masă de manevră în campaniile electorale.

De aceea, cred că după adoptarea acestui proiect de lege este foarte important să avem și elementul de monitorizare și control asupra orelor de muncă prestate în folosul comunității.

Eu voi vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Nu mai sunt luări de cuvânt.

Merge la votul final. Raportul nu are amendamente.

19. Proiectul de lege privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 226/2011.

Inițiatorul.

Domnule deputat Mircovici, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

E cunoscut de toată lumea că după instaurarea regimului comunist, după 23 august 1944, a început o perioadă de epurare politică a principalelor instituții ale statului și primele au fost instituțiile de forță, respectiv Armata, în special ofițerii, care reprezentau nucleul instituției militare și păstrătorii tradițiilor și valorilor fundamentale ale societății românești.

Imediat după venirea în Parlament am inițiat un proiect de lege, care, din păcate, s-a materializat de-abia în anul 2011 prin Legea nr. 226 pentru asigurarea unor reparații materiale și morale.

În momentul în care am început inițiativa mai erau în viață 600 de persoane, iar la promulgarea legii, 120.

La sfârșitul anului trecut, în evidența Ministerului Apărării Naționale mai erau 61 de persoane, care cuprind atât ofițeri, cât și soții supraviețuitoare.

Întârzierea a fost determinată, din păcate, de unele calcule, mi-e greu să spun astăzi, de Buna Vestire, cuvântul „meschine”, dar se potrivește, pentru că se făceau calcule, efortul bugetar pe următorii zece ani, iar noi vorbim de cel mai tânăr dintre ei care are 92 de ani.

Totuși astăzi am ajuns, dincolo de toate aceste calcule contabilicești, să putem să luăm în seamă faptul că aceste reparații morale și materiale, neînsemnate față de abuzurile împotriva acestor cadre, abuzuri care au continuat nu numai prin îndepărtarea lor din armată, dar în toată viața ulterioară, în viața civilă, și au fost împiedicați atât la pregătire, cât și la ocuparea unor posturi conform pregătirii lor.

De aceea, inițiativa legislativă vizează asigurarea unei indemnizații la nivelul salariului minim brut pe economie pentru cei care mai supraviețuiesc, sub rezerva că legea va fi adoptată și promulgată într-un timp care să le permită, dacă nu, va fi măcar un gest simbolic, pe care-l facem astăzi, de Buna Vestire.

Mulțumesc. Comisia.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este un proiect foarte bun, care vine să reglementeze această situație a unor veșnici datornici, însă, dacă această

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul mai sus amintit. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare dublarea indemnizației fostelor cadre militare îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem Cameră decizională.

În urma dezbaterilor din 17 martie, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei inițiative legislative în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

O secundă. Ministerul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Apărării Naționale susține propunerea legislativă și precizează că instituția noastră are în evidență un număr de 61 de beneficiari ai prevederilor Legii nr. 226/2011, dublarea indemnizației generând un efort financiar disponibil în acest moment în bugetul instituției militare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ciuhodaru, la dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte.

Armata nu înseamnă doar curaj, înseamnă și recunoaștere, și recunoștință.

Salut această inițiativă legislativă, pe care grupul nostru parlamentar o va susține. Sper doar să nu vină prea târziu, pentru că, din câte a spus domnul deputat Mircovici, erau 65, ministerul ne spunea că mai sunt 61.

Sper ca această lege măcar acum să fie promulgată, de urgență, pentru că Armata merită mult mai mult. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

O intervenție scurtă. E o lege din categoria: „Dă, Doamne, românului mintea cea de pe urmă.”

Și, iată, mintea cea de pe urmă a venit în 2011, când, după îndelungi discuții cu ministerul de resort, care avea tot felul de argumente, unele legate chiar de cum să stabilim calitatea acestor foști militari activi în armata regală, și că unii dintre ei nu meritau aceste indemnizații pentru că din alte motive ar fi fost eliminați din armata regală, și nu motivele pe care noi le-am prevăzut în această lege în anul 2011...

Susținem acest proiect de lege. Vom vota pentru și să le dea Dumnezeu sănătate, să-i țină în viață, să se bucure de proiectul de lege pe care-l votăm astăzi!

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Neavând amendamente, merge la votul final.

20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2014.

Guvernul României.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare unele măsuri financiar-bugetare, prin modificarea art. 2 al Ordonanței 201/2011, aprobată cu completări prin Legea nr. 382, în sensul stabilirii destinației sumelor ținute din vânzarea imobilelor administrate.

În vederea atenuării tensiunilor sociale care pot fi determinate de disponibilizările colective efectuate de către RAAN, se propune exceptarea acestei regii de la prevederile art. 10 din Ordonanța nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, astfel încât persoanele disponibilizate să beneficieze de venit lunar de completare, în conformitate cu prevederile Ordonanței nr. 36.

Având în vedere cele prezentate, propunem plenului adoptarea acestuia.

Vă mulțumesc.

Comisiile? Sunteți deputat nou și, astăzi fiind Buna Vestire, vă înțeleg emoția.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul, în numele celor două comisii – Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Domnule președinte, Stimați colegi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2014 privind reglementarea unor măsuri fiscalbugetare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2014 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, trimis cu adresa PL-x 483 din 8 martie 2014 și înregistrat cu nr. 4C/6/333 din 8 octombrie 2014 și, respectiv, sub nr. 4C/11/1042 din 10 octombrie 2014.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 1 octombrie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat cu nr. 888 din 1 august 2014, aviz favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu avizul 4C/7/482/2014.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare prin modificarea Ordonanței nr. 2, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 382/2013, în sensul stabilirii destinației sumelor obținute din vânzarea imobilelor administrative. Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut inițiativa legislativă în ședința din 24 februarie 2015.

Din numărul total de 24 de membri ai Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au participat la dezbateri 23 de deputați.

La dezbaterile care au avut loc a participat, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 54 și art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, doamna Papp Erika, consilier în cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut proiectul de lege în ședința din 17 martie 2015.

La dezbaterile care au avut loc a participat, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 54 și art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, doamna Sirma Caraman, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, trei abțineri, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2014 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementărilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Luări de cuvânt la dezbateri generale?

Domnul Ciuhodaru, după aceea domnul Bode și domnul Traicu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să precizez că avizul favorabil al Consiliului Legislativ este condiționat; condiționat de respectarea procedurilor în ceea ce privește tehnica legislativă, mai precis art. 9 din Legea nr. 24/2000, care spune că orice proiect de lege trebuie să aibă semnătura și a instituțiilor emitente, și a celor care avizează acest proiect de lege.

Din raportul comisiei nu reiese că aceste semnături ar fi fost obținute, existând, evident, întrebarea dacă acest proiect nu a fost modificat pe traseu.

Rog membrii comisiei să ne precizeze dacă au obținut, într-un final, aceste semnături.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, sesiunea de întrebări și interpelări are altă dată; a trecut săptămâna aceasta.

Domnule Bode, ați fost primul. V-ați grăbit înaintea comisiei; nu pot, ați fost ministru. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din păcate, sectorul energetic din România în ultimii doi ani este guvernat de haos legislativ și impredictibilitate. Nici acest sector – sectorul nuclear – nu a scăpat.

Tot ce ține de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, de la intrare în insolvență, culmea!, cerută de către consiliul de administrație, cu mandat de la ministrul delegat pentru energie, și nu de la creditori... este derogare la derogare.

Prima derogare apare în Ordonanța nr. 85/2013, prin care s-a aprobat intrarea în insolvență a regiei; derogare de la Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, care nu prevedea insolvența la regii autonome.

A doua derogare apare în Legea de aprobare a Ordonanței nr. 85, prin care se aprobă insolvența, mai precis derogare de la art. 5 din Legea nr. 82, actualizată, privind rezerva de stat, în sensul că permite RAAN ca pentru trecerea iernii să scoată din rezerva de stat, cu titlu de împrumut, cărbunele necesar, deși era declarată insolvența.

A treia derogare, stimați colegi, suntem chemați să o aprobăm azi, și anume sumele, întrucât regia autonomă nu se încadrează în prevederile legale în vigoare, este necesară adoptarea acestor măsuri de sprijin al persoanelor disponibilizate, prin derogare de la prevederile art. 10 din Ordonanța nr. 29/2013.

A patra derogare, stimați colegi, o să vină imediat ce Proiectul de lege de aprobare a celebrei Ordonanțe nr. 2/2015, care înglobează nu mai puțin de 26 de acte normative, prin care se aprobă plata împrumutului din rezerva de stat pentru Regia de Activități Nucleare...

Și am lăsat la urmă cel mai important amănunt: Guvernul României a adoptat, se pare la secret, confidențial, un memorandum prin care se impune închiderea controlată a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, în condițiile în care acest memorandum cred eu că vine în contradicție gravă cu planul de reorganizare, restructurarea de personal aprobată la momentul intrării în insolvență.

Suntem în această situație, în condițiile în care casa de insolvență care se ocupă de această regie – Tudor și asociații – încasează lunar 30 de mii de euro net, plus 3% din plățile către toți creditorii, iar angajații sunt neplătiți.

Partidul Național Liberal nu poate fi părtaș la acest proces, lung șir de ilegalități.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Traicu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal, fost PDL, sigur că nu poate să fie părtaș, pentru că este direct răspunzător de starea în care a ajuns Regia Autonomă de Activități Nucleare, direct răspunzător prin miniștrii pe care i-a avut în guvernele din perioada 2005 și 2012, lucru care a dus, din păcate, la necesitatea emiterii unor acte normative, adresate – și menționez: adresate – problemei sociale pe care o generează jaful imens și desăvârșit pe care l-au practicat aceste guverne din perioada 2005–2012, dar cu predilecție în perioada Videanu, când zona era controlată de un cetățean, Stănișoară Mihai, care, cu camarila sa, a dus regia, un agent economic viabil, cum poate să confirme și antevorbitorul meu, dacă este onest, până în anul 2006.

În aceste condiții, ca să nu mai intru în amănunte, vreau să vă precizez doar câteva aspecte.

Memorandumul este nu secret, ci confidențial, datorită sistemului de clasificare a informațiilor referitoare la substanțele cu dublă utilizare, între care este și produsul denumit popular apă grea – deuterium, nu din alte condiții.

Măsurile care au fost luate de toți miniștrii care au urmat – primul, în fine, am fost eu, care am trimis Corpul de control acolo, dar a urmat ministrul Niță, a urmat ministrul Nicolescu; acum, ministrul Gerea luptă din răsputeri pentru a aduce situația la normal –, repet, încă o dată, din punct de vedere social, prin acest act normativ...

Ca să nu vă mai plictisesc cu detalii în plus, dacă sunt întrebări, vă pot răspunde în cunoștință de cauză. Dacă nu, vreau să vă spun că Grupul parlamentar social-democrat susține acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Aș vrea să vă spun că Grupul PLR–PC susține acest act normativ și cred eu că este un act pe deplin justificat deoarece oamenii care vor fi disponibilizați – și nu din vina lor – de la Regia de Activități Nucleare au dreptul la această compensație socială.

Sigur, situația de la regie este complexă, comportă foarte multe discuții. În ultimii ani, acolo nu s-au întâmplat lucruri care să dea o speranță de funcționare a acestei regii. Un lucru este cert: că în acest moment România se pare că nu mai are nevoie de apă grea și, practic, acesta este motivul principal pentru care va urma această restructurare.

Noi susținem acest act normativ, dar aș ruga, în același timp, Guvernul să aibă în continuare în vedere și să privească cu mare atenție situația de la Regia de Activități Nucleare din Turnu-Severin, pentru că acolo există două probleme fundamentale – una, aceasta, a plăților pentru oameni și a disponibilizărilor care vor urma, și nu numai a disponibilizărilor în sine, dar cred eu că este necesar ca Guvernul să sprijine și crearea unor alternative, a unor locuri de muncă pentru cei care vor fi disponibilizați.

Este necesar ca platforma aceea importantă ce se găsește la Turnu-Severin să fie valorificată, eventual, printr-un parc industrial, dar mai ales să aibă în atenție termoficarea orașului Turnu-Severin, pentru că aproape tot orașul se încălzește de la Termocentrala Halânga și, în cazul unor disfuncționalități majore la această termocentrală, practic, orașul rămâne fără căldură.

Eu cred că este de datoria Guvernului, cel puțin pentru iarna anului 2015–2016, să facă încă un efort pentru a asigura căldura și confortul termic al orașului Turnu-Severin. Vă mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la vot final. Are caracter ordinar. 21. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 care modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Procedura este de urgență, caracterul ordinar. Guvernul României.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Valentin Șoneriu, secretar de stat la Fondurile Europene.

Guvernul susține adoptarea OUG nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 64/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Prezentul proiect de lege armonizează legislația națională cu Decizia Comisiei CE 9.527.

Prin prezentul act normativ se intenționează adoptarea unor măsuri de sprijin prin flexibilizarea nivelului corecțiilor financiare.

Prezentul act prevede acordarea posibilității ca autoritățile de management să nu aplice corecții financiare pentru neregulile care nu au niciun potențial impact financiar.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiilor raportoare – Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

## Vă mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 2 decembrie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 754 din 27 iunie 2014, a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a avizat favorabil inițiativa.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Această inițiativă legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare flexibilizarea nivelului corecțiilor în raport cu prevederile noului Ghid pentru determinarea corecțiilor financiare aplicate de Comisia Europeană pentru cheltuielile finanțate de Uniunea Europeană prin management partajat, pentru neconformitate cu regulile de achiziție publică, aprobat prin Decizia CE nr. 21.031/9.527 din 19 decembrie 2013, precum și posibilitatea ca autoritățile de management să nu aplice corecții financiare pentru neregulile care nu au niciun impact financiar.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 3 februarie 2015. DUPĂ PAUZĂ

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat inițiativa legislativă în ședința din 17 martie 2015.

Membrii ambelor comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PNL susține flexibilizarea nivelului corecțiilor în raport cu prevederile noului Ghid pentru determinarea corecțiilor financiare aplicate de Comisia Europeană pentru cheltuielile finanțate de Uniunea Europeană prin management partajat pentru neconformitate cu regulile de achiziție publică, aprobat prin Decizia CE nr. 21.031/9.527 din 19.XII.2013, precum și cu posibilitatea ca autoritățile de management să nu aplice corecții financiare pentru neregulile care nu au niciun impact financiar.

Argumentul nostru politic este următorul: dorim să dăm Guvernului șansa să atragă cât mai multe fonduri europene și să avem cât mai puțini bani pierduți la sfârșitul acestui an.

Conform situației publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la 28 februarie 2015, România absorbise 47,68%, adică puțin peste 9 miliarde de euro din cele 19 miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune pe care le avem alocate pentru acest ciclu financiar.

Domnul ministru Teodorovici s-a angajat public că vom avea o rată de absorbție de 80% la sfârșitul anului 2015, deși acum suntem abia la 50%.

Susținem acest proiect de lege tocmai pentru a nu lăsa niciun fel de scuze Guvernului dacă nu-și îndeplinește obiectivul. Nu avem scuze și explicații din partea Ministerului Fondurilor Europene. Vrem mai mult efort pentru a atrage cele 10 miliarde de euro pe care le-am mai avea de atras în următoarele zece luni. Practic, un miliard de euro pe lună.

Pentru aceste argumente, Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final.

Dragi colegi, am epuizat prima parte a ordinii de zi.

Ne vedem la ora 14.00, cu dezbaterea pe regulament. Comisia pentru regulament îl finalizează până atunci. Vă mulțumesc foarte mult.

Redeschidem ședința de astăzi, partea a doua, și, înainte de a intra pe dezbateri la Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei, unde a venit și raportul suplimentar, o să vă rog frumos să-i dăm cuvântul domnului deputat Zisopol, să spună câteva cuvinte astăzi. Este o zi importantă pentru Grecia.

## **Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:**

Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Permiteți-mi, pentru început, să-i mulțumesc domnului președinte Valeriu Zgonea pentru posibilitatea de a vă adresa câteva cuvinte cu prilejul zilei de 25 martie 1821, Ziua Națională a Greciei.

Doamnelor și domnilor,

Ziua națională a unei națiuni are rădăcinile adânc înfipte în evenimentele sale cruciale, evenimente pe care le invocăm cu mândrie și demnitate în fiecare an.

În acest context se încadrează și Ziua Națională a Greciei – 25 martie 1821. Ce înseamnă pentru grecii de pretutindeni această zi? Înainte de tot și de toate, înseamnă Ziua Bunei Vestiri. Iar, apoi, este Ziua Demnității Naționale, ziua în care a început revoluția de eliberare de sub dominația otomană.

Sigur că, iată, astăzi, se împlinesc 194 de ani de la această revoluție care a marcat istoria nu numai a poporului grec, ci a întregii Europe.

Dar vreau să vă aduc la cunoștință un lucru foarte important – anul acesta se împlinesc și 135 de ani de colaborări bilaterale neîntrerupte între cele două popoare.

Iată de ce, în dubla măsură în care mă aflu astăzi în fața dumneavoastră, de președinte și deputat reprezentant al grecilor din România, vreau să vă mulțumesc dumneavoastră și poporului român pentru tot ceea ce a făcut și face pentru minoritatea greacă din această țară.

Suntem mândri că suntem cetățeni români de origine greacă. Suntem mândri că astăzi vă putem fi alături. Suntem mândri că, iată, reprezentăm, ca cetățeni români de origine greacă, acest stat extraordinar, printr-o alianță indestructibilă a creștin-ortodoxiei, elementul fundamental care a legat dintotdeauna cele două popoare.

De altfel, Revoluția de la 1821 își are izvorul pe tărâmul de astăzi al României. Iată câte lucruri ne leagă!

Doamnelor și domnilor,

În acest context, vă rog să-mi permiteți să urez grecilor și filoelenilor de pretutindeni un călduros la mulți ani! _Chrónia sas pollá_ !

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci intrăm pe regulament. A venit un raport suplimentar, cu cele trei puncte care erau cu nemulțumiri din partea tuturor, inclusiv a presei, și intrăm pe dezbateri, bineînțeles, normal că da.

Avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților și raportul aferent, suplimentar.

Domnule președinte Emacu, vă rog frumos să prezentați raportul suplimentar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar câteva cuvinte și despre raportul de bază, dacă vreți.

PAUZĂ În ședința din 17 martie, Comisia pentru regulament a Camerei Deputaților a luat în dezbatere o serie de modificări care urmau a fi transpuse în noul proiect de hotărâre, astfel încât Regulamentul Camerei să fie adus la zi.

Acest lucru, cum am arătat și mai devreme, a fost necesar din cauza multiplelor acte normative care au apărut, din perioada aprobării sale, în 1994 – și am să amintesc doar două-trei dintre ele. Mă refer la Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților. De asemenea, multe decizii ale Curții Constituționale, nu în ultimul rând Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene. Desigur, o serie întreagă de amendamente pe care le-au făcut colegii noștri din toate formațiunile politice prezente în Camera Deputaților. Și, nu în ultimul rând, așa cum arătați și dumneavoastră, domnule președinte, o idee spre amplificarea funcției de control a Camerei Deputaților și, în acest sens, s-a introdus ora prim-ministrului și ora Guvernului. Acest proiect a fost aprobat în ședința din 17 martie, cu majoritate de voturi.

Așa cum s-a hotărât în plenul Camerei Deputaților de astăzi, am întocmit un raport suplimentar privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

La ședința din 25 martie 2015, la dezbateri au participat membrii Comisiei pentru regulament și domnul deputat Varujan Pambuccian, ca înlocuitor al domnului deputat Ionel Stancu, din Grupul minorităților naționale.

Prezentul raport suplimentar a fost aprobat cu 5 voturi pentru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, domnul deputat Márton Árpád.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cum am spus și în prima intervenție, o repet și acum: regulamentul acesta sau propunerea de nou Regulament al Camerei Deputaților e, cam ca în gimnastică, așa, la impuse; la impuse de către PSD. S-a zis la început că va fi un consens, rezultatul unui consens între liderii grupurilor parlamentare, că se va transmite Comisiei pentru regulament, care va trebui să-și aducă contribuția la îmbunătățirea acestuia, nu a fost nici una, nici alta.

Acolo unde nu ne-am înțeles, a venit PSD și a spus: facem așa!

Atunci, dacă a apărut arbitrarul, Grupul parlamentar al PNL s-a retras de la dezbateri și nu și-a însușit nici raportul și nici raportul suplimentar, pe care domnul președinte l-a supus votului astăzi.

De altfel, eu, astăzi, după o jumătate de oră, dacă am văzut că lista de dezbateri suplimentare este la impuse pe două articole, pentru care, de altfel, presa și noi făcusem scandal că ne întorceam la „marțea neagră”, sunt cele care trebuie discutate, și celelalte nu, atunci am considerat că nu trebuie să particip la aceste discuții.

Dar, domnule președinte, întrucât în spațiul public au apărut, zilele trecute, în mod deosebit alaltăieri, informații și declarații de presă ale dumneavoastră, că eu aș fi fost cel care aș fi propus modificarea art. 25 din regulament, în sensul că schimbarea președintelui de Cameră se face la propunerea liderului de grup căruia îi aparține președintele,

vă rog, public, după ce voi termina această intervenție, să dezmințiți acest lucru, pentru că este un neadevăr. Altfel, voi considera că ați mințit cu dezinvoltură și, în general, în stilul în care faceți dumneavoastră aceste afirmații.

Dar, de altfel, modificarea art. 25 este însușită de Comisia pentru regulament. Nu are nicio treabă Grupul parlamentar al PNL cu această propunere. De el se leagă și procedura de revocare, care nu a fost însușită de Comisia pentru regulament în totalitatea ei, ci de unii membri ai comisiei. Dar, așa cum se practică în Parlamentul României, este mult mai acoperitor să treci Comisia pentru regulament.

În ceea ce privește capitolul de imunitate – prevederile art. 157, 193, 195, 156, 158 –, domnule președinte, aici nu ne-am înțeles; și nu ne-am înțeles pe fond. Avem o inițiativă legislativă în care am propus să urgentăm punerea în practică a solicitărilor instituțiilor abilitate.

Dumneavoastră ați venit, prima dată, cu prevederi care îngreunau punerea în practică a acestor solicitări, iar la presiunea noastră și a opiniei publice ați modificat procedura practică care precizează ce trebuie să conțină raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități; și atât. Restul celorlalte aspecte care privesc procedurile de punere în practică a cererii n-au mai fost discutate.

Mai sunt și alte aspecte pe care sunt ferm convins că le vor aduce la cunoștința plenului Camerei Deputaților ceilalți vorbitori din partea celorlalte grupuri parlamentare, pe care iarăși nu le-am înțeles, și sunt aici chestiuni legate de modificări care țin de termenele de depunere a rapoartelor, de modificări importante. Iarăși, nu există un consens, n-a existat un consens pe acest aspect.

În concluzie, domnule președinte, după părerea mea personală, cred că regulamentul în forma în care este propus va fi mai prost și în aplicare, dar și în text, față cel pe care-l avem în momentul de față.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu va vota forma propusă de PSD pentru noul regulament. Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Înainte de a-i da cuvântul domnului Árpád, îmi dați voie, numai o secundă, pentru că mi-a folosit numele și sunt președintele Camerei, să fac câteva precizări.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

V-a înjurat domnul Tinel!

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Doamne ferește! Domnul Tinel Gheorghe nu poate să înjure. E un blând, un simpatic.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Are argumente solide!

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Exact. Folosind fraza dumneavoastră, are argumente solide.

N-aș putea să nu fiu de acord cu ce a zis domnul deputat Tinel Gheorghe. De fapt, el nu este de acord cu ceea ce a declarat. Și eu sunt consternat, pentru că atât membrii comisiei, cât și președintele, precum și liderii grupurilor parlamentare mi-au spus că domnul deputat Tinel Gheorghe, un serios membru al acestui Parlament, n-a chiulit de la nicio ședință a Comisiei de regulament și amendamentul respins este semnat de Grupul parlamentar al PNL. Bănuiesc că Domnia Sa l-a pus. Dar asta este o altă chestiune și nu vreau s-o deschidem astăzi.

E normal că nu poți să-l acuzi pe domnul deputat c-a spus ceva, ceea ce era în regulament din 2001, și pentru acest lucru îmi cer scuze. De fapt, dânsul astăzi a făcut o afirmație direct proporțională cu art. 26 alin. (3). Nu același lucru a spus și la presă și nu același lucru au spus colegii Domniei Sale când a venit vorba de revocarea președintelui Camerei și că s-a introdus de către PSD acest alin. (3), care este din 2002, votat de toate grupurile parlamentare.

Ceea ce a spus și a cerut domnul deputat, în numele Grupului parlamentar al PNL, este ceea ce am afirmat eu la presă. Și cred că ceea ce a spus Domnia Sa este în neconcordanță cu art. 26 alin. (3)*, care a fost declarat neconstituțional în 2005, tot la inițiativa unui lider al Grupului parlamentar al PDL, domnul Emil Boc, și a unei distinse deputate de la dumneavoastră, doamna Mona Muscă. De fapt, repetăm după 10 ani aceeași greșeală. Și spunem una în presă, spunem alta în comisie și aici venim să spunem ceea ce scrie în regulament de 10 ani.

Domnule deputat,

Eu îmi cer scuze că dumneavoastră schimbați declarațiile politice și, dacă vreți, eu n-am nicio problemă să-mi cer scuze, dar ceea ce am spus în presă și ceea ce au spus colegii dumneavoastră nu pot să retractez eu. Pe baza afirmațiilor colegilor dumneavoastră, eu am spus la presă un lucru foarte simplu: că, fiind membru al Comisiei de regulament, singurul membru fiind domnul deputat Tinel Gheorghe, Domnia Sa nechiulind niciodată de la această comisie, argumentele fiind date de către colegii săi și fiind tot timpul informat de modificări, mi se părea normal ca, în numele Grupului parlamentar al PNL, să depună Domnia Sa amendament. Dacă am greșit, vă rog frumos să mă iertați. Sancționați-i pe colegii dumneavoastră care au făcut afirmații și în Biroul permanent, și în întâlnirile liderilor grupurilor parlamentare.

În ceea ce privește chestiunea pe care am spus-o și presei și pe care o consider corectă. Nu trebuie să mai sancționăm niciodată un președinte de Cameră – cu excepția mea, pe mine puteți să mă sancționați –, ca să putem să-l revocăm din funcție. Am avut discuția aceasta cu foarte mulți dintre colegii mei mai vechi în Parlament și trebuie să găsim o soluție de comun acord. Soluția soft pe care parlamentele naționale europene o folosesc este aceea prin care președintele Camerei fie este rugat să-și depună demisia din motive personale, fie grupul parlamentar căruia îi aparține, așa cum a fost cazul dumneavoastră la doamna Roberta Anastase, îi retrage sprijinul politic sau nu mai depune un candidat, fiind aceeași chestiune. Este un subterfugiu pe care-l folosește grupul parlamentar ca să ieși dintr-o situație delicată.

Așa cum am spus, în ultimii 25 de ani, cele două instrumente folosite de alin. (3) din art. 26 au fost folosite pentru revocarea domnului președinte Adrian Năstase din funcția de președinte al Camerei și a doamnei președinte Roberta Anastase din funcția de președinte al Camerei Deputaților. În ambele cazuri, grupurile parlamentare din care făceau parte nu au nominalizat o altă propunere, așa încât la Curtea Constituțională nu aveai cum să contești. Dar sunt de acord că trebuie găsită și o altă soluție, o a treia soluție. Nu este dreptul meu să fac acest lucru. Nici n-aș putea, am și spus, este imoral, neconstituțional și, dintr-un punct de vedere, cred că neprincipial pentru mine, ca președinte,

să mă implic în această chestiune, dar am cerut liderilor grupurilor parlamentare să găsească o soluție.

Restul discuțiilor, între faptă și declarație... e o diferență foarte mare. O să-mi permiteți la anumite chestiuni să-mi spun și eu punctul meu de vedere, să mi-l spun ca deputat, nu ca președinte al Camerei Deputaților. Dar cred că modificările pe care le facem astăzi arată o voință politică. Eu l-am ascultat și pe domnul deputat Ludovic Orban în Biroul permanent, și pe domnul deputat Dan Motreanu, tot în Biroul permanent. Amândoi au spus că în proporție de 90%, cu excepția a două cazuri, sunt de acord cu aceste modificări ale regulamentului, care sunt necesare și utile.

Din punctul meu de vedere, aceste lucruri sunt extrem de importante pentru noi. Restul, cine a avut dreptate, cine n-a avut dreptate, cine a fost primul, cine a fost al doilea, mai puțin contează, atâta timp cât regulamentul este acceptat de noi toți și acoperă o gaură destul de delicată din interpretarea acestui regulament din ultimii 10 ani de zile.

Așa încât vreau să le mulțumesc membrilor Comisiei de regulament și liderilor grupurilor politice parlamentare, indiferent de micile disensiuni, care sunt normale, pentru voința politică pe care au arătat-o în ultimele două luni de zile.

Le mulțumesc sincer și am speranța că până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare să găsim și alte scăpări de regulament, așa cum îmi spunea astăzi domnul deputat Nicolăescu cu privire la dezbateri, cu privire la lucrurile care sunt importante în interiorul Parlamentului, să găsim un consens, pentru că regulamentul nu aparține niciuneia dintre părți, aparține Camerei Deputaților. Și scăpăm de povestea pe care câteodată domnul deputat Mircea Toader o recunoștea în trecut, când liderului grupului parlamentar i se solicita o anumită schimbare, că deranja un anumit articol, și comisia, nediscutând cu nimeni, unde avea o majoritate, știți cum a fost făcută majoritatea respectivă, în care noi votasem un proiect de hotărâre în care eram cinci în comisie și în comisie erau șase membri... Să nu uităm că sunt acte ale Parlamentului făcute și așa s-au luat deciziile atunci. Schimbam niște articole care deranjau o mare majoritate în acel moment.

Acele lucruri pe care le-am făcut trebuie să nu le mai facem în viitor. În rest, că dumneavoastră sau eu am dreptate, este mai puțin important. Important este să avem un regulament care să fie pentru noi toți favorabil și să fie pentru cei care sunt în afară transparent și predictibil și să-l înțeleagă și ei așa cum îl înțelegem și noi. Eu cred că acesta este obiectivul nostru și, dacă ne uităm ce s-a întâmplat astăzi la Senat și cum interpretăm noi aici, eu spun că această Cameră este cu mai mulți pași înainte în reforma – pe care au înțeles-o – decât Senatul României. Îmi pare rău, dar acesta este adevărul și vi se datorează și dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

##

Îmi cer scuze. Domnule Toader, numai o secundă.

Liderul Grupului parlamentar al PP-DD mi-a amintit că au trecut prin Biroul permanent patru cereri de mutare a unor deputați neafiliați în Grupul parlamentar democrat și popular, în acest moment, care au fost omise de președinții de ședință în ultimele două săptămâni: domnul Geantă Florian Daniel, începând cu 6 martie, trece la Grupul parlamentar democrat și popular; domnul Tomac Eugen, începând cu 4 martie, la același grup; domnul Movilă Petru, la același grup, începând cu 4 martie; și domnul Adrian Gurzău, începând cu 4 martie, la același Grup parlamentar democrat și popular. Pe procedură, pentru că i s-a pronunțat numele, domnul deputat Tinel Gheorghe, apoi domnul deputat Mircea Toader, după care, cu scuzele de rigoare pentru domnul deputat Márton Árpád, o să intrăm în dezbaterile generale.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Domnule președinte,

Recunosc că astăzi poate că ar fi trebuit să fie o zi specială și n-ar fi trebuit să abordăm situații conflictuale. Dar, unu: sincer să fiu, am observat c-ați întors-o ca la Craiova, așa, oltenește, pe românește spus. Eu v-am spus, cu subiect și predicat, că propunerea de revocare a președintelui Camerei în formă scrisă la solicitarea liderului de grup din care face parte președintele Camerei nu-mi aparține și nici Grupului parlamentar al PNL. Acesta era răspunsul, să spuneți, aparține PNL-ului sau nu. Și eu v-am spus că nu aparține.

Doi: v-am spus, domnule președinte, și am repetat de multe ori de la această tribună, și, dacă vreți, vă stau mărturie și documentele scrise aflate la Comisia de regulament că există mari lacune în activitatea acestei comisii. Și-mi pare rău că mă forțați să spun de la tribuna acestui Parlament lucruri pe care n-ar trebui să le spun. Comisia de regulament nu lucrează. Ați preluat, Comitetul liderilor, și m-aștept să preluați și atribuțiile Comisiei juridice, atunci când veți constata dumneavoastră de cuviință, și ale celei de mediu, și ale celei de agricultură, și ale tuturor celorlalte comisii acolo unde dumneavoastră veți considera că sunt aspecte foarte importante care trebuie legiferate prin acordul liderilor, exclusiv al liderilor de grup. Altfel nu se justifică existența acestei comisii. Eu m-așteptam ca în Comitetul liderilor să se stabilească principiile care vor guverna regulamentul, modificările la acest regulament. Nu _ad litteram_ , articol cu articol, amendament cu amendament.

Mulțumesc foarte mult.

Altfel, de ce mai funcționează această comisie?

Și acum, ca să vă spun, într-un an de zile nu știu dacă Comisia de regulament a funcționat de două ori; de două ori, în rest, n-a funcționat.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule Orban, îmi dați voie? Domnul Toader.

Nu vă supărați. E domnul Toader, să nu se supere pe mine. E dreptul la replică, că i-am pronunțat numele.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru acordarea cuvântului ca drept la replică.

Întotdeauna văd că numele meu este citat pentru perioada de atunci, așa a fost în acel Parlament.

Dar trebuie să vă spun, și aici, sigur, n-am cum să mă derobez, modificările care au fost făcute la regulament, la solicitările către Curtea Constituțională, au fost făcute pentru o majoritate relativ fragilă. A trebuit să luăm deciziile unui grup de presiune care astăzi este la dumneavoastră. Să nu vă gândiți că istoria nu se întoarce și vă veți trezi poate cu

alte modificări, care chiar dacă acum spuneți un lucru, va trebui să spuneți altceva.

Și vă mai spun ceva, domnule președinte: împreună am pregătit un regulament, dacă vă aduceți aminte, în perioada aia când era grevă parlamentară, și ați pus două condiții: facem legea electorală și regulamentul. Și l-am făcut împreună 99%. Dacă nu se întâmpla povestea cu căderea Guvernului Ungureanu, azi aveam regulamentul acceptat de toată lumea, inclusiv o lege electorală corespunzătoare. Și un amendament la...

Nu vă contrazic.

...la regulament nu mai am cum să fac.

Dar eu vă întreb așa: dumneavoastră ați spus, și așa scrie în regulament, drept la replică, intervenții două minute și închideți microfonul. Dar dumneavoastră, când sunteți jos, cine vă închide microfonul? Că asta n-am înțeles-o. Doar să facem un buton jos, undeva.

Mulțumesc.

Am înțeles. Domnul deputat Ludovic Orban. După care domnul deputat Márton Árpád.

## Domnule președinte,

Fac abstracție de toate considerațiile neadevărate pe care le-ați făcut legate de poziția Grupului PNL și reamintesc, ca să se știe foarte clar, atât în ceea ce privește articolele legate de procedurile privind imunitatea parlamentară, cât și în articolul legat de schimbarea, de revocarea din funcție a președintelui Camerei, Grupul PNL nu a căzut de comun acord cu celelalte grupuri parlamentare niciodată. Și, de asemenea, vreau să vă mai spun un lucru: grupul dumneavoastră a fost acela care a menținut în regulament propunerea formulată prin care dumneavoastră nu puteți fi schimbat decât dacă vrea Grupul PSD, grupul care v-a propus.

Așa că nu încercați să prezentați o altă poziție a dumneavoastră personal referitoare la acest regulament, atâta timp cât Grupul PSD care v-a propus și datorită căruia sunteți președinte a susținut că trebuie să vă eternizeze, nu să vă eternizeze, dar oricum să vă țină până la sfârșitul legislaturii în funcția de președinte.

Domnule deputat, vorbim numai lucruri care nu sunt adevărate.

Sunt dezamăgit de atitudinea dumneavoastră. Nu mă miră, dar azi este Buna Vestire.

Vă reamintesc că acest articol este din anul 2002. Între 2005 și 2012, mi-aduc aminte de o Alianță DA și după aceea de un PDL care a fost la guvernare. Niciodată alin. (3) n-a fost schimbat. Deci vă rog frumos să nu mai faceți astfel de afirmații. El este în regulament de aproape 13 ani.

Domnul deputat Marian Neacșu. După care domnul deputat Márton Árpád. Îmi cer scuze, domnule Árpád.

Am să fiu foarte scurt, domnule președinte. Stimați colegi,

N-am să fac sau n-am să încep cu istoria de la 2002, să mă întorc la plebiscit, ci simt nevoia să fac câteva precizări referitoare la istoricul aprobării proiectului pe care îl discutăm în momentul ăsta. Și, înainte de a intra pe subiectul lucrurilor pe care voiam să le spun, aș vrea să-i reamintesc colegului Ludovic Orban, probabil că Domnia Sa într-adevăr e posibil să nu fi votat lucrul acela, dar Valeriu Zgonea, ca președinte al Camerei, a fost votat de larga majoritate de la momentul acela, din care Partidul Național Liberal făcea parte, pentru că se candidase pe USL. Cel puțin așa mi-amintesc eu, atât cât mi-aduc aminte, cât mă mai ține memoria, și de celelalte grupuri parlamentare care în momentul acela alcătuiau coaliția de guvernare. Că acum avem alte opțiuni, da, nicio problemă, e problema de opinie a fiecăruia.

Revenind aici și foarte scurt, reiau. Am convenit, Biroul permanent și Comitetul liderilor, ca să fie însărcinat Comitetul liderilor cu elaborarea, într-o primă fază, și cu lectura, și cu citirea, și, într-un final, și cu aprobarea și a principiilor, dar și a regulamentului. Am avut cinci întâlniri, cea mai scurtă dintre ele durând patru ore și jumătate sau cinci ore. La acele întâlniri au participat liderii grupurilor parlamentare sau persoanele desemnate de aceștia. Din partea Grupului UDMR au venit de fiecare dată liderul de grup însoțit de domnul Árpád. De la Grupul PP-DD, actualmente democrat și popular, a venit de fiecare dată domnul Burlacu. De la Grupul Partidului Liberal Conservator și PC a fost de fiecare dată prezent domnul Aurelian Ionescu. De la Grupul minorităților a fost prezent o dată domnul Pambuccian și la toate celelalte prilejuri domnul Ganț. De la Grupul parlamentar al PSD am fost prezent eu, de fiecare dată, și la câteva din întâlniri însoțit și de colegul meu, domnul deputat Iordache. De la Grupul Partidului Național Liberal a venit la o ședință domnul Tinel. La a doua ședință a venit domnul Paul Dobre, însoțit de domnul Dan Motreanu. La a treia ședință a venit domnul Dan Motreanu, însoțit de domnul Gabi Andronache. La ultima ședință, în aceeași formulă. La niciuna dintre ele n-a venit domnul Orban.

Dar, așa cum am înțeles, fiecare dintre noi reprezentam punctele de vedere ale grupurilor noastre parlamentare. Acum, că asupra unora dintre puncte nu am ajuns la un consens, în condițiile în care toate celelalte, și sunt 400 și ceva de puncte, le vom vedea acum când le parcurgem, au fost parcurse de fiecare dată și avute în vedere. Și, din toate aceste 400 și ceva de puncte, aproape 500, au rămas trei sau patru puncte în suspensie, asupra cărora nu ne-am înțeles, și asta să fie socotită o procedură antidemocratică mi se pare foarte mare pasul, foarte departe de adevăr această abordare.

În consecință, și cu asta am să închei, bineînțeles, pentru că oricum am vorbit mai mult decât mi-am propus legat de acest lucru, președintele Camerei a făcut un istoric mai larg al acestei abordări referitoare la proiectul de modificare a regulamentului. Dați-mi voie, dincolo de micile disensiuni care au existat, dincolo de multele discuții pe care le-am avut de fiecare dată în aceste ședințe, împreună cu liderii de grup, să îi felicit și să mulțumesc fiecăruia pentru munca pe care a făcut-o. Faptul că în Comisia de regulament n-au fost „la impuse”, pentru că, dacă vă uitați în textul pe care îl aveți în față fiecare dintre dumneavoastră, un număr destul de important de amendamente admise poartă semnătura colegului meu, domnul Tinel, a colegului meu, domnul Iane, și a altor colegi de-ai noștri care au depus amendamente în termenele pe care le-am convenit, conform procedurii regulamentare, ei, de aici, încercând acum să minimalizăm un efort mare și colectiv, nu mi se pare nici potrivit și nici fezabil.

Sunt convins că ne vom mai reîntâlni pe probleme legate de regulament, cele câteva lucruri care au rămas în

momentul ăsta în divergență, să spunem așa, cu siguranță că vor fi reluate și ne vom apleca asupra lor. Dar acum pentru a ține pe loc o inițiativă pe care toți o așteaptă, care este necesară, pentru că acest regulament se constituie într-un foarte important instrument de lucru, fiecare dintre noi vom ști exact ce, când, cum și în ce fel trebuie să facem aici, în această cupolă, să-l ținem pe loc, spun, mi se pare nepotrivit, tocmai ca o formă de a nu respecta munca colegilor noștri care s-au aplecat cu atât de multă dăruire asupra acestui proiect.

Și într-un final, bineînțeles, sunt de sau este de apreciat și efortul colegilor noștri din aparatul tehnic al Camerei, care ne-au pus de fiecare dată la dispoziție materialele necesare, cu modica afirmație că în varianta finală de săptămâna trecută s-a strecurat acea inexactitate pe care cu siguranță o regretăm cu toții și care a fost reparată astăzi în această ședință ad-hoc a comisiei.

Mulțumesc foarte mult. Domnul deputat Márton Árpád. Dezbateri generale. Deputații neafiliați ultima dată. Vă dau cuvântul, cu mare plăcere.

Domnule Árpád, vă rog frumos să mă iertați pentru că am pronunțat mai multe nume și au fost drepturi la replică. Și la mulți ani pentru ziua de naștere!

Mulțumesc.

Și după cum ați văzut, după o vreme, am stat liniștit, că eram convins că aveți multe de dezbătut.

În legătură cu ceea ce s-a întâmplat. Da, într-adevăr, au fost mai multe ședințe în care împreună cu reprezentanții, liderii grupurilor parlamentare, membrii sau anumiți membri din Comisia de regulament au discutat mult despre acest proiect de modificare a regulamentului. Acum, evident, am fost și eu întrebat la vremea respectivă dacă această comisie mai lucrează sau nu mai lucrează. Ce puteam să spun eu, din moment ce tocmai veneam în urma unei ședințe de cinci ore în care am dezbătut amendarea regulamentului nostru? Că nu lucrează comisia? Păi, din moment ce am lucrat cinci ore, cum puteam să spun că nu lucrează comisia?!

Că anumite grupuri parlamentare n-au venit la aceste dezbateri tocmai cu persoanele care sunt în comisia respectivă era alegerea lor. Și mai este o problemă tot de natură generală: credeți-ne, în cazul grupului nostru parlamentar, fiecare deputat membru într-o comisie are acordul grupului parlamentar să ia deciziile pe care le consideră cele mai adecvate. Și nu trebuie să ceară din moment în moment acordul grupului să voteze într-un fel sau altul. Cred că, în fapt, asta este o procedură normală a parlamentarismului.

Dar revenind la ceea ce s-a întâmplat, într-adevăr, la început, am căzut de acord că, acolo unde este un consens, acele articole vor intra în acest proiect de modificare a regulamentului, iar acolo unde nu există consens, acele elemente nu vor mai apărea. Și adevărul este că astfel de elemente totuși au apărut și, cu majoritate de voturi, s-au adoptat în comisie, ceea ce nu este de bun augur. Și, credeți-mă, o să vedeți, noi avem cinci amendamente respinse. Voi interveni în toate cele cinci cazuri și voi încerca să vă conving că nici dumneavoastră nu vă face bine să faceți modificările propuse, pe de o parte. Pe de altă parte, în anumite situații, nici nu puteți să vă țineți de prevederea regulamentară pe care o propuneți. Iar în a treia situație nici nu sunt convins dacă în interesul României este amendamentul pe care-l propuneți.

Ca atare, noi ne vom susține amendamentele respinse și, în funcție de cum veți reacționa la susținerile noastre, vom vota noi pentru sau împotriva întregii hotărâri. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Ovidiu Ganț, Grupul minorităților naționale.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, stimate domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Ce avem astăzi în față este rezultatul unor eforturi depuse de colegii noștri din Comisia de regulament și ale liderilor și viceliderilor de grup care cu maximă seriozitate s-au aplecat asupra subiectului.

Este evident faptul că la o asemenea diversitate de opinii politice n-am reușit să ajungem la o unanimitate, dacă vreți, asupra tuturor chestiunilor în discuție.

În egală măsură însă cred că trebuie să avem în vedere două lucruri: că am avut o discuție absolut colegială, cel puțin discuțiile la care eu am participat au fost într-o atmosferă absolut corectă și colegială; și doi, că de fiecare dată s-a încercat, argumentându-se cât se poate de serios, să se ajungă la acel consens. În foarte multe situații, în marea lor majoritate, l-am găsit.

Sigur că există puncte în litigiu despre care putem să vorbim. Dar haideți, în primul rând, să ne uităm la faptul că modificarea regulamentului, de fapt, este o necesitate impusă de decizii ale Curții Constituționale care trebuiau transpuse în regulament, de apariția unor legi, cum este legea care reglementează relația dintre Parlament și Guvern în ceea ce privește afacerile europene, de faptul că trebuia să corelăm regulamentul chiar cu realități care s-au consumat în anii care au trecut și care erau nereglementate. Sunt exemple cât se poate de concrete în acest sens.

Am reușit, pe de altă parte, să îmbunătățim, după părerea mea, modul în care va funcționa dezbaterea asupra proiectelor de legi și asupra inițiativelor. Cred că ceea ce prevede această propunere este o mai largă participare a colegilor la aceste dezbateri și o argumentare mai diversă la fiecare chestiune în discuție.

Mai cred, totodată, că am reușit să eliminăm o chestiune care ne deranjează pe foarte mulți dintre noi, și anume un motiv pentru care nu începeam ședințele de plen la ora anunțată. Prin modificarea pe care o propunem acest lucru s-a eliminat. Nu mai există niciun impediment să începem la 10 fix, și nu la 10.45, pentru că lipsesc semnăturile.

Ce nu am reușit – și nu este un secret – sunt aspectele divergente legate de revocarea din funcție a președintelui. Este o discuție amplă, nu vreau să o fac aici. Personal, cred că principiul majorității pentru numirea președintelui este greșit. Cred că în parlamentele occidentale în care președintele revine celui mai mare grup politic, iar celorlalte grupuri politice, automat, câte o funcție de vicepreședinte, aceștia urmând să conducă după un program clar stabilit, pe rând, lucrările de plen, ca să nu existe discuții, este o soluție mult mai elegantă decât ceea ce avem în prezent.

Nu înțeleg de ce nu funcționează sistemul de simetrie, dacă totuși este vorba de majoritate, dacă majoritatea îl numește, o altă majoritate să-l revoce. Am înțeles, există argumente constituționale care împiedică acest lucru.

Nu sunt de acord cu soluția sancționării președintelui, ca printr-o metodă suspectă să-l înlocuim, acuzându-l de ceva. Am trăit o astfel de experiență penibilă în cazul doamnei președinte Anastase, demers la care nu am participat, tocmai pentru că nu cred în el. Deci sancționarea președintelui Camerei, numai din dorința politică de a-l schimba, după părerea mea, este fundamental greșită.

Nu vreau să continui enumerările. Cred că, dacă insistăm foarte mult pe ce nu ne-am înțeles și ignorăm marea majoritate a lucrurilor foarte bune pe care le-am stabilit, greșim. Pe de altă parte, exacerbând această tendință, prevăd că în viitoarea legislatură se vor întâmpla noi modificări strict legate de anumite interese, și nu spre buna funcționare a instituției Parlamentului, în care cu toții suntem egali, inclusiv președintele, pe principiul _primus inter pares_ .

În consecință, având în vedere aceste lucruri, închei spunând că putem avea un regulament perfect în litera și în spiritul lui, dar nu ne folosește la nimic dacă nu credem în el, nu-l aplicăm ca atare și încercăm să-l interpretăm în interes politic.

Dacă nu vom reuși să avem o abordare colegială și corectă în raport cu regulamentul, vom încerca să ne păcălim unii pe alții, nu vom respecta înțelegerile politice la care am ajuns și nu ne vom ține de cuvânt. Chiar dacă regulamentul este perfect, nu ne va ajuta la nimic.

În concluzie, Grupul parlamentar al minorităților naționale, apreciind că prevalează multitudinea de puncte favorabile pe care le-am stabilit față de cele câteva care sunt în litigiu, va vota în favoarea modificării regulamentului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat, pentru clarificări. Și sunt întru totul de acord cu toate abordările pe care le-ați spus.

Domnul deputat Ciuhodaru, vă rog frumos, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voi vota cu două mâini împotriva acestui regulament, pe care îl consider o sfidare cât Casa Poporului la adresa democrației. În primul rând, se încalcă regula elementară a democrației, regula de aur „majoritatea decide”, indiferent că este vorba de un președinte de Cameră, indiferent că este vorba de un proiect de lege. A lăsa la latitudinea unui partid, fie și el unic, astfel de situații înseamnă un grav derapaj democratic.

În al doilea rând, în ceea ce privește imunitatea, ați hotărât prin acest regulament că sunteți mai presus de Constituție și de lege. Nu voi permite ca azi, în acest Parlament, să se hotărască nașterea unei noi nomenclaturi, a unei noi oligarhii care să nu respecte democrația.

În consecință, nu aveți votul meu pe acest regulament.

Domnul deputat Remus Cernea.

Ne mai și distrăm astăzi, să nu vă supărați. Aveți o intervenție scurtă, vă rog frumos.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este de respectat munca tuturor celor implicați în acest efort de a amenda și îmbunătăți regulamentul, dar am primit acest text abia ieri la căsuțe și cred că ar trebui respectată și posibilitatea de intervenție a altor parlamentari care nu au fost direct implicați, a altor deputați care ar putea veni cu amendamente suplimentare, pentru că noi acum suntem într-o procedură în care în plen nu mai putem formula amendamente, ci doar va trebui să ne pronunțăm prin vot asupra amendamentelor propuse și asupra proiectului, în integralitatea lui. Dar cred că ar fi trebuit să găsim o procedură astfel încât pe varianta primită să mai putem formula observații și amendamente.

În plus, cred că ar fi trebuit respectate procedurile și nu mi se pare corect faptul că, până la urmă, Comitetul liderilor s-a substituit comisiei care avea ca atribuții îmbunătățirea regulamentului.

Și, în cele din urmă, cred că trebuie ținut cont de faptul că voința politică, aceasta desigur se va putea manifesta prin vot, nu este totuna cu înțelepciunea și cu voința politică. Ar fi trebuit, cred, mai mult timp acordat pentru căutarea unei soluții consensuale.

Și, iată, suntem, de exemplu, acum în situația de a contoriza prezența, pentru că m-am semnat mai devreme prezent, dar se contorizează și prezența – și este o situație absurdă – pentru ziua de luni, când sunt ședințe consacrate întrebărilor și interpelărilor. Atunci, cum se știe, sunt 10–20 de deputați în sală, aproximativ, dar noi toți vom figura prezenți, ceea ce este o situație absurdă. Și nu știu de ce s-a ajuns aici.

De asemenea, eu aș fi avut amendamente pe acest proiect. Cred că ar fi trebuit ca dezbaterile să fie încurajate și vă dau un exemplu: din partea grupurilor parlamentare ar trebui să avem, poate, câte doi reprezentanți care să spună un punct de vedere, pentru că este posibil ca la liberali, la social-democrați...

Domnul deputat, nu ați...

Eu sunt de acord cu toate chestiunile, mai ales cu ultima. Din păcate, aparține directorului general al Televiziunii, care refuză să facem acest acord între noi și ei. Doar așa putem să intrăm în eter și să intrăm în pachetul obligatoriu, stabilit prin directivă europeană. Când Domnia Sa va fi de acord, Camera Deputaților va da drumul la acest proiect. Deocamdată, s-ar părea că are alte probleme mai importante.

Nu mai sunt luări de cuvânt la dezbateri generale. Dragi colegi,

Vă propun..., sunt aproape 471 de amendamente admise de către comisie, fix. Și mai sunt 12..., 14 amendamente respinse. Vă propun calupuri de 20, cu următoarea obiecție: dacă un coleg de-al nostru deputat nu este atent, să putem să revenim. Este regulamentul nostru și este extrem de important. Și vă rog frumos ca la aceste argumentații și contraargumentații pe care le vom susține, pentru că este Regulamentul Camerei, să putem să depășim cele două minute stabilite prin regulament. Dacă sunteți de acord cu această chestiune ar fi extraordinar.

Pe procedură, domnul deputat Marton Árpád. Ați înțeles ce am spus eu, da?

## Domnule președinte,

Este adevărat că per total, numărate, or fi vreo 500 de amendamente, dar per raport sunt 155 de numere curente. Și... pe proiectul de hotărâre, nu vă supărați..., noi votăm un proiect de hotărâre. Proiectul de hotărâre... sau atunci trimiteți-ne altundeva, dar va trebui să...

Sunt de acord cu dumneavoastră. Pentru că celelalte sunt nemodificate, așa este.

Dar celelalte sunt nemodificate. Ca atare, aceasta am dorit, să mergeți pe număr curent din proiectul de hotărâre, ca să putem urmări. Că dacă ori sunteți aici, ori pe acel tabel...

E unul singur.

...nu ați citit regulamentul nou. Propunerea? Bun.

De asemenea, pentru buget. Și e ultimul lucru, cu care închei. Pentru buget cred că ar fi trebuit mai mult timp alocat, acordat pentru a formula amendamente. Se precizează că vor fi șapte zile timp pentru dezbateri și aprobare, dar ar fi trebuit șapte zile doar pentru a formula amendamente. Documentul este uriaș, sunt mii de pagini. Da, dar regulamentul prevede aceasta. Regulamentul ar trebui să prevadă un timp de vreo șapte zile cel puțin pentru a putea să formulăm amendamente la buget. Este o chestiune foarte importantă.

Și ar trebui clarificat modul în care se contorizează prezența, pentru că doar semnăturile sunt insuficiente. Ar trebui poate o verificare dublă și în format electronic.

Nu în ultimul rând, haideți să înființăm TVR Parlament, ca toți cetățenii României să poată vedea, urmărind direct, la un post TV dezbaterile noastre. Sunt importante și de interes public.

Mulțumesc.

Așa facem.

...comparativ...

Sunt de acord cu dumneavoastră.

...unde nu sunt modificate, atunci pot să greșesc. Deși știu exact când doresc să intervin. Eu pot să vă dau și numerele curente ale celor cinci amendamente pe care doresc să mi le susțin. Și o să vă dați seama că acum, de exemplu, a treia oară, ați susținut că în amendament apare așa cum nu apare. Pentru că, deși ne-am înțeles asupra unui lucru, apare cu totul altfel.

Sunt de acord cu dumneavoastră. Mergem în... mergem pe PHCD... Și atunci pe proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților... o să mergem pe câte... calupuri de câte 10, să fie mai puține, da? Sunteți de acord? Calupuri de câte 10.

Vă mulțumesc foarte mult.

Cu următoarea obiecție. Avem un raport suplimentar, pe care îl introducem în PHCD, da? Îl considerăm introdus în PHCD.

Mulțumesc foarte mult.

Atunci vă propun să mergem în calupuri de câte 10. Mulțumesc.

O să-l rog pe domnul deputat Árpád Márton să fie atent. Și ceilalți colegi care au amendamente, îi rog frumos să le susțină. Domnul Andronache, domnul Tinel..., ceea ce văd, așa, la prima... Ceea ce văd la prima citire. Bun.

Articolul I. Se aprobă regulamentul.

Nu sunt obiecții, comentarii la această chestiune.

De la punctul 1 la punctul 10. Aceasta înseamnă inclusiv art. 14 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

De la punctul 11 din Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților de modificare a regulamentului până la punctul 20. Aceasta înseamnă de la alin. (1[1] ) al art. 14 până la art. 23 alin. (3).

Obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

De la punctul 21, art. 24 al regulamentului, până la punctul 20... până la punctul 30, art. 28 din regulament.

Nu.

Deci lucrăm pe PHCD, pe proiectul de hotărâre. Așa a cerut domnul Márton Árpád.

Dumneavoastră aveți și amendamentele, așa cum le-a făcut comisia, ca și mine, de altfel. Ceilalți colegi nu le au și atunci discutăm pe PHCD. Propunerea domnului Márton a fost corectă și lucrăm exact pe Proiectul de modificare a Hotărârii Camerei... Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților de modificare a regulamentului.

Deci suntem la art. 24 din Regulamentul Camerei, punctul 20 din PHCD, până la punctul 30 din PHCD – înseamnă art. 28. Se modifică și va avea următorul cuprins... Păi nu, că este...

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. OK!

Suntem între art. 24 și art. 28. Pentru dumneavoastră, suntem între..., da, suntem între..., stați o secundă..., suntem între numărul de criteriu 57...

A, nu. Cum? Deci suntem la poziția 25..., de la 24, ziceți? În PH suntem la poziția..., la art. 2..., la ce am eu...

Nu, nu. Suntem așa..., repet..., vă rog și eu frumos..., vă rog frumos, da? Suntem..., dacă vă uitați pe raportul comisiei, suntem de la amendamentul 57 admis până la amendamentul 73. Dacă ne uităm pe PHCD, atunci suntem de la punctul 20 până la punctul 30.

Corect.

...punctul 21, vă rog frumos, iertați-mă!

Eu sunt la poziția marginală 25, art. 27...

Da...

...care se referă la revocare. Și am o obiecție, domnule președinte, la fraza terminală a acestui articol, care spune: „Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparține membrul biroului a cărui revocare se solicită”. Și eu propun eliminarea acesteia.

Comisia? Este din ceea ce spuneți dumneavoastră aici, revin, la marginal 26... Păi... am și eu o rugăminte la dumneavoastră. Vă rog frumos, marginal 25...

Nu, e art. 26 alin. (7). Se abrogă. Marginal 26 este cel care spuneți dumneavoastră, marginal 26, în PHCD. Da, marginal 26 este la mine. Este cel corect. Păi după... nu 25. Ultima frază este..., din ceea ce citesc eu aici, e alineatul... în art. 27, fraza pe care dumneavoastră o spuneți este... „în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparține”, este legată de abrogarea de către comisia din care faceți parte a prevederilor alin. (3) din art. 26.

Deci, domnule deputat, m-am uitat cu multă atenție pe el. Sper ca domnul Emacu să poată să susțină ceea ce spun eu. Deci la regulamentul nostru, art. 26 alin. (3), valabil din 2002, spune: „Revocarea președintelui Camerei poate fi cerută de grupul parlamentar care l-a propus”. Comisia cere abrogarea și introducerea în art. 27 alin. (1), partea finală. Este corect?

Domnule Emacu, vă rog frumos să spuneți, ca să nu intru eu în..., că sunt președintele de ședință...

Aveți dreptate, domnule președinte.

Este vorba de o sintetizare, de o precizare care s-a făcut în acest sens, și preluarea pe care ați spus-o dumneavoastră este corectă.

Mulțumesc.

Aceeași prevedere există și la art. 25 nou, în care spune același lucru: „Cererea de revocare se face de către...”. Ceea ce s-a întâmplat în cazul din 2005.

Domnul deputat Márton.

Stați o secundă, să supun la vot prima dată ce a cerut domnul...

Vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt două ipostaze. Ipostaza președintelui care, în conformitate cu prevederile constituționale, se alege pe durata de patru ani, a întregului mandat, și schimbarea acestuia. Deci este situația din art. 25. Și cealaltă situație este în art. 27 alin. (1), care vizează ceilalți membri ai Biroului permanent, care, în funcție de algoritmul politic, aparțin unuia sau altuia dintre grupurile parlamentare.

Aveți dreptate. Scuzați-mă! Gata, așa este.

Ca atare, este normal. Acolo nici nu încape o discuție, din moment ce aparține unui grup parlamentar, că acel grup parlamentar poate să-l revoce și să pună o altă persoană din același grup parlamentar, pentru că așa a decis... De aceea spun, ca să nu discutăm despre 27 alin. (1), că este o altă problemă.

Domnul deputat Tinel Gheorghe spune că a greșit, este vorba de art. 25...

Exact.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

58 marginal din raportul comisiei, 22 marginal din PHCD, care transpune art. 26 alin. (3) din actualul regulament: „Revocarea președintelui Camerei se face doar de către liderul grupului din care face parte.”

Am înțeles. Deci la 22 marginal este această obiecție a domnului deputat Tinel Gheorghe, da? Pregătiți-vă cartelele.

Dacă între marginal 23 și marginal 30 mai sunt obiecții, comentarii?

Nu.

Mulțumesc.

Aprobate.

Marginal 31, adică art. 29, până la marginal 40, adică art. 33 lit. g)?

Domnul...

La cât?

Vă rog frumos. Domnul Cernea.

## Stimați colegi,

La art. 31 alin. (1) lit. d) și f) sunt câteva modificări. Mă voi referi la lit. d) și fac precizarea că un partid astăzi este în opoziție, mâine este la putere. Dar le privește pe toate acest aspect. Pentru că bugetul unei țări este o chestiune centrală, care face demarcația de multe ori doctrinară între stânga și dreapta. Și este nevoie de timp pentru analiză, reflecție, depunere de amendamente...

Domnule deputat, obiecția dumneavoastră?

Obiecția mea este ca acele șapte zile care sunt prevăzute la pct. d)..., se spune așa: „Bugetul și anexele vor fi depuse la casetele deputaților cu cel puțin șapte zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei.” Dar nu se face vorbire deloc despre timpul alocat pentru depunerea de amendamente.

Propunerea mea este să avem șapte zile pentru depunere de amendamente și încă șapte pentru data supunerii spre aprobare.

Domnule deputat, este de competența Comitetului liderilor să stabilească... și a Biroului permanent... câte zile sunt necesare pentru depunerea amendamentului, conform Constituției. Este vorba de bugetul Camerei aici. Deci noi putem să stabilim două zile de amendament, trei zile pe procedura de urgență sau pe procedura de drept comun la bugetul Camerei putem să stabilim și 30 de zile. Nu are nicio legătură cu amendamentul ceea ce spuneți dumneavoastră și cu bugetul de stat.

În fine. Propunerea mea este să fie șapte zile...

Este bugetul nostru, al Camerei, m-ați înțeles? Deci la 31 alin. (1) lit. d) și f) referirea este strict la bugetul nostru, al Camerei, pe care noi trebuie să-l aprobăm înainte de bugetul de stat.

Dar este aceeași problemă. Este același lucru. Este același lucru, tot bugetul..., tot o temă de buget și de viziune și de cheltuire a banului public.

Vă mulțumesc foarte mult. Care este amendamentul dumneavoastră?

Amendamentul este să avem șapte zile pentru depunere de amendament și încă șapte până la supunerea spre aprobarea plenului Camerei.

## Domnule deputat,

Îmi pare rău, dar nu am cum. Amendamente nu se fac în plen. Dacă aveți o obiecție, aceasta înseamnă că propuneți eliminarea lit. d). Atâta lucru puteți să faceți. Dacă doriți eliminarea lit. d), spuneți „am o obiecție” și atunci eu trebuie să supun la vot eliminarea ei.

Eu aș propune atunci măcar 14 zile, dacă e să...

Domnule deputat, nu facem negocieri.

Bun. Propun eliminarea acestui amendament.

Nu este..., este un...

...a acestui paragraf. Punctul d).

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

A acestui paragraf.

32. Obiecție din partea domnului deputat Remus Cernea.

Are o obiecție, nu vă supărați. Acesta este..., acesta este regulamentul.

Pregătiți-vă cartelele.

În ce calitate?

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

În calitate de deputat are această chestiune. Obiecția înseamnă eliminarea.

Vă rog frumos, nu vă enervați. Pregătiți-vă cartelele. Domnul deputat... Imediat.

Domnul deputat vă propune eliminarea punctului d) din marginal 32.

Tot a găsit 11 susținători. 12 voturi pentru, 5 abțineri, 174 împotrivă.

Domnul deputat Neacșu, pe procedură. Dacă până la 40 mai sunt obiecții, comentarii? Nu.

## Mulțumesc.

Și voi fi foarte scurt, domnule președinte. Haideți să încercăm să nu mai fim penibili. Păi cum să supunem la vot o asemenea procedură, eliminarea literei respective care propunea exact procedura de aprobare a bugetului Camerei? Adică nu mai aprobăm bugetul Camerei? Vă rog frumos...

## Domnule deputat,

Am văzut lucruri și mai trăsnite în 15 ani, vă rog frumos... Deci am văzut respingeri cu proiect de lege în care nu a mai rămas decât titlul, dacă îmi aduc aminte bine, așa încât această chestiune este atât de simplă, încât trebuie să o acceptăm.

Și este atributul fiecărui...

Suntem la marginal 41, art. 31 alin. (1) lit. g); după lit. g) se introduce lit. g[1] ).

Marginal 41 – marginal 50. Obiecții? Comentarii? Nu.

Aprobat. Marginal 51.

La art. 46 lit. g) se modifică și are următorul cuprins... Deci marginal 51 până la marginal 60; marginal 60 înseamnă art. 60.

## Comisia?

Aveți în raportul comisiei, da. Vă rog frumos să spuneți, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Art. 46 lit. i), conținutul acestui amendament, se propune eliminarea lui.

Comisia a fost de acord cu eliminarea acestuia. Vă mulțumesc.

46 lit. i)... A, introducem încă un punct..., lit. i), da, se elimină: „nominalizează pe funcții sau solicită schimbarea din funcții a funcționarilor publici parlamentari”. Excelent, o decizie înțeleaptă a comisiei.

Vă mulțumesc foarte mult.

Având acest raport suplimentar, dacă între marginal 51 și marginal 60 mai sunt obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Numai o secundă, vă rog frumos.

Supuneți la vot!

Ce să supunem la vot?

Dragi colegi, avem în raportul suplimentar, PHCD-ul domnului deputat Márton Árpád, pe care-l discutăm, a fost..., se completează cu aceste trei amendamente.

Bun. Numai o secundă, vă rog frumos. Marginal 61 din PHCD până la marginal 70. Domnul deputat Márton Árpád.

La raportul comisiei suntem la marginal 170 în acest moment.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă refer la marginal 64, prima situație în care micșorați anumite termene. Actuala formă zice astfel: „Raportul va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege”, iar dumneavoastră propuneți, în această modificare, „cu cel puțin o zi înainte”. Deci regula să fie ca rapoartele să le primim cu cel puțin o zi înainte.

Iată motivarea, foarte interesantă, o modificare cerută de o practică constantă. Adică, dacă, din păcate, am încălcat constant o lege, atunci trebuie să o legiferez? Adică dacă se constată, în zilele de sâmbătă și duminică, respectiv alte sărbători legale, cum ar fi Crăciunul sau Paștele, că ne apropiem, că foarte mulți dintre conducători auto au o îmbibație alcoolică mai ridicată, din asta să facem o lege, prin care, în aceste zile, este obligatoriu să circulăm doar prin îmbibația alcoolică respectivă?

Nu vă supărați, acesta nu este un argument.

Mai departe, asta este pentru legile unde suntem prima Cameră, pentru celelalte legi aveam cinci zile și dumneavoastră reduceți la trei zile.

Să nu mai vorbim, că o să vedeți, mai la vale, în alte situații, mai ales în formula actuală de lucru a noastră, nici dumneavoastră nu vă puteți încadra în zilele pe care le-ați propus, având în vedere zilele săptămânii și ziua de miercuri, când dezbatem în plen și dăm și votul final. Ca atare, eu vă propun, așa cum, de altfel, era la un moment dat o înțelegere, că ar fi bine să punem aici cuvântul „de regulă” și, atunci, din când în când, la necesitate, să mai putem să avem și un alt termen, dar nicidecum, nicidecum nu putem fi de acord să primim în toate..., deci regula să fie ca toate rapoartele să le primim doar cu o zi înainte în cazul legilor când suntem prima Cameră și trei zile atunci când suntem Camera decizională.

Deci, domnule președinte, propun eliminarea punctului 64 din hotărâre.

Domnule deputat, numai o secundă!

Deci scrie „cel puțin o zi”, nu scrie obligatoriu o zi. Deci „cel puțin”, dumneavoastră fiind un expert în acest regulament...

Da.

...înseamnă minimum 24 de ore și este din nemulțumirea opoziției. Și noi, când am fost în opoziție, și PNL-ul este nemulțumit de această chestiune.

Da, dar noi credem că cel puțin trei zile ar trebui să fie regula. Deci să avem cel puțin trei zile să putem citi, mai ales când apar astfel de rapoarte, cum este, de exemplu, acest raport.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Comitetul liderilor, până la prezidiu, vă rog frumos, să luăm o decizie în acest caz.

Haideți, vă rog frumos.

Comitetul liderilor a acceptat propunerea dumneavoastră, domnule Árpád, să rămânem pe textul actual.

Deci vi se propune ca, în raportul venit de la comisie, marginal 64 să fie eliminat, să votați pentru eliminarea lui din PHCD. Da?

Rămâne textul vechi: trei zile de când facem raportul și cinci zile pentru când avem decizională. Și Comitetul liderilor va lua, ca și până acum, decizia, dacă există o urgență, să-l pună a doua zi.

Bun.

Dacă până la marginal 70 mai avem obiecții, comentarii? Nu.

Până la 70 mai sunt? Nu. Nu mai sunt, nu? Vă mulțumesc. De la 71 la 80. Domnul Márton Árpád. Suntem deja la art. 84 alin. (1).

Domnule președinte, marginal 73, art. 87, am amendamente respinse la punctele 5 și 6.

Da.

Tot o scurtare de timp este prevăzută și o să vedeți că, dacă în forma inițială este un text logic, care ia în considerare zilele unei săptămâni și spune așa: „se înscriu în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 5 zile – deci pentru cele urgente – și în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Cameră decizională”...

E corect. Este corelat cu cel dinainte?

...cum este în raport, și se propune aici: de cel mult o zi de la primirea raportului.

Este corelat cu cel de dinainte? Nu.

Nu, este altceva.

Când se pune pe ordinea de zi de către Biroul permanent, vă dați seama, da, deci primesc un raport, intră un raport la Biroul permanent și Biroul permanent este obligat să pună în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult o zi de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond.

Gândiți-vă ce se întâmplă dacă, de exemplu, o comisie depune un raport în ziua de joi. Ce faceți dumneavoastră ca să o puneți într-o zi pe ordinea de zi? Da? Teoretic. Practic, cred că trebuie să rămânem și în aceste cazuri, deci alin. (2) și alin. (3), la varianta inițială, pentru că ia în considerare activitatea parlamentară și zilele de lucru dintr-o săptămână.

Care este propunerea dumneavoastră?

Să fie eliminate propunerile de modificare de la alin. (2) și alin. (3) ale art. 87. Să rămână textul în varianta inițială.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Comitetul liderilor? Domnul Neacșu? De acord. Toată lumea este de acord.

Marginal 73. La art. 87 rămân numai punctele 4 și 7. 2 și 3 se elimină din textul nou, rămân cele vechi. M-ați înțeles? Deci se votează, vom avea două voturi: unul pentru eliminarea alin. (2), după aceea, încă unul pentru eliminarea alin. (3); după care un vot pentru art. 87, în forma nouă. M-ați înțeles? Păi așa trebuie, este regulamentul. Nu am ce să fac.

Marginal 73. Alin. (3) al art. 87, se propune eliminarea.

Supun marginal 73, în forma următoare: art. 87 alin. (4) și (7). Aveți corectură aici?

Da, o eroare materială.

O eroare materială.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru o punere de acord a raportului, marginal 214, cu proiectul de hotărâre – marginal 73... alin. (4) –, vă rog frumos să fiți de acord ca ultimele cuvinte de la alin. (4) să fie „prima Cameră sesizată”.

Deci nu „Cameră decizională”, ci „prima Cameră sesizată”. Am înțeles.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

O eroare materială.

Supun marginal 73, în această formulă: rămân numai alin. (4) și (7) din art. 87.

Nu.

Între marginal 81 și marginal 90? Care aveți primul? Vorbiți între voi. 82. Domnul Árpád, prima dată.

Domnule președinte,

Este vorba de marginal 82, adică art. 107 alin. (2).

Da.

Tot o diminuare. În cazul acesta, în textul inițial se spune clar că: „luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de cinci minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și o altă durată”.

Deci regula este de cinci minute, dar putem stabili și un minut. Deci aceasta este forma inițială, care se propune a fi modificată la trei minute, de regulă să fie de trei minute. Și la începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la propunerea raportorului sau a președintelui comisiei, care, iarăși este preluată o formulă de la procedura de urgență, care nu are ce căuta aici... și este normal, poate chiar... de ce nu chiar președintele să poată să propună, ca să avem un termen mai scurt? Că și asta este logic.

Ca atare, eu cred că trebuie să rămânem la regula ca deputatul, măcar, să aibă posibilitatea de a vorbi cinci minute. Și dacă se consideră necesar, plenul poate limita, inclusiv la un minut, de ce nu?

Vă mulțumesc.

Deci eliminarea propunerii de modificare.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Să supun la vot eliminarea. Păi, nu am ce să fac. Așa scrie la regulament. Supun la vot eliminarea 82 marginal.

Domnul Cernea, înainte de a supune la vot, că tot la același..., la 82 are.

Eu am la 84.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Păi, domnule Cernea, vă rog frumos, plecăm cu un gând, ne întoarcem, venim cu altul. Ați spus că tot 82 aveți. V-ați răzgândit între timp. Am înțeles.

Supun la vot marginal 82, în formula propusă de către comisie.

Dacă de la marginal 83 până la 90 mai sunt obiecții, comentarii?

La care?

84.

84.

Vă rog frumos.

## Stimați colegi,

Este același lucru ca și la marginal 82, și anume o diminuare a timpilor alocați pentru dezbateri.

Cred, dimpotrivă, că Parlamentul trebuie să încurajeze dezbaterile politice. Este important să avem timpii necesari, să articulăm o idee, să o argumentăm și să încercăm să ne influențăm unii pe ceilalți în deciziile pe care le luăm prin vot.

De aceea susțin ceea ce a spus domnul Márton Árpád.

Și mai fac o precizare, dacă vreți, procedurală: atunci când propunem eliminarea unui punct din cele de pe această listă nu înseamnă că eliminăm acel punct din regulamentul existent. Așadar, eu pot să nu fiu de acord cu un punct și să cer eliminarea lui, dar în raport rămâne că putem aproba bugetul.

Așadar, reacția de mai devreme a fost deplasată și fără fundament, a domnului Neacșu. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

## Dragi colegi,

Vreau să vă spun că noi suntem una dintre structurile parlamentelor naționale cu cea mai mare bunăvoință în intervențiile în plen – cinci minute, șapte, câteodată 10, în loc de două. În celelalte parlamente, două minute, trei este... În afară de ora prim-ministrului, nu depășește nimeni trei-patru minute, maximum. Adică ai voie un minut peste cele trei minute.

Domnule deputat Márton Árpád, nu am înțeles nimic din ce ați spus dumneavoastră. Vă rog frumos să mă iertați.

Domnule președinte,

Pe mine poate o să mă înțelegeți, mai ales că azi, de trei ori, ați spus că acest art. 118 alin. (1) are alt conținut decât este scris în acest raport de amendare.

Dumneavoastră poate vă aduceți aminte că ați spus corect că noi, liderii grupurilor parlamentare, ne-am înțeles că la dezbateri generale pot lua cuvântul chiar câte două persoane din partea unui grup parlamentar, a câte trei minute.

Unde este mai presus? În faza dezbaterii generale fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăși trei minute.

Marginal 81.

Încă o dată citesc, este art. 118 alin. (1): în faza dezbaterii generale...

Nu, așa este, domnul deputat Márton Árpád are dreptate.

...fiecare grup parlamentar poate interveni o singură...

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Deci, domnule...

Domnule Neacșu, așa scrie la art. 118 alin. (1).

Nu, nu. Domnule Neacșu, nu este corelat 118, marginal 84, cu marginal 81. Deci marginal 81 ne permite să avem doi reprezentanți de grup parlamentar. Marginal 84 a rămas în formula veche. Deci liderii au stabilit să fie doi reprezentanți. Așa văd eu.

Ori eliminăm, ori scriem aici, în loc de „poate interveni o singură...”, „poate interveni de două ori”.

Vă rog frumos, pe procedură. Domnul deputat Marian Neacșu. Eu așa înțeleg. Acum...

Încă o dată spun, este vorba despre dezbateri generale și vă aduc aminte că avem apucături de președinte de comisii, să dăm un termen de dezbatere de cinci minute pe un raport de 120 de pagini.

Corect.

Deci, domnule președinte, noi am convenit, în discuțiile pe care le-am avut, proceduri pentru două categorii de abordări. În situația în care dezbatem proiecte legislative în procedură de urgență avem dreptul la un singur vorbitor, la trei minute, iar în procedurile de drept comun avem doi vorbitori, fiecare cu câte trei minute. Și de asta sunt două categorii de capitole.

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu reiese din amendament.

Sunt de acord cu dumneavoastră, numai că nu reiese acest lucru din textul art. 118 alin. (1). Nu reiese, sincer.

Deci, la art. 101, stabiliți pentru dezbateri generale ale proiectului și propunerii legislative doi reprezentanți, fiecare are dreptul la trei minute. La 118, care este în continuare...

Suntem la capitole diferite.

Suntem în capitole diferite?

Este procedura normală și asta este procedura de urgență.

Asta este procedura de urgență? Am înțeles.

Numai o secundă, vă rog! Ca să văd și eu. Numai să ne uităm un pic în regulament. 101 – că nu arde, dacă stăm un pic în plus –, 101 intră în procedura normală și 118 este în procedură de urgență. Este corect.

Domnule deputat Márton Árpád, sunt două secțiuni diferite.

Este corect, domnule președinte, numai că revin, încă o dată: suntem la dezbateri generale. Adică, dacă este vorba de intervenția unui singur parlamentar din partea fiecărui grup, la dezbateri generale, mai ales la legile importante, ar fi bine, chiar dacă suntem în procedură de urgență, că, de exemplu, toate ordonanțele de urgență se dezbat în procedură de urgență, este bine să avem, atunci, aceste cinci minute, așa cum sunt.

Oricum, trei cu trei fac șase. Cinci minute este mai scurt decât șase.

Domnule deputat...

Și, încă o dată, să fie 10 grupuri parlamentare, 20 de minute în plus la o lege importantă, că nimeni nu o să intervină să discute cinci minute despre lucruri mărunte.

Domnule deputat...

Deci eu solicit eliminarea modificării lui 84.

84?

Da, 84.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Perfect. Pregătiți-vă cartelele. Eliminarea 84 marginal.

Domnule președinte, Stimați colegi,

La 101, propunerea de lărgire a dezbaterilor mi-a aparținut. Propunerea inițială a fost de trei luări de cuvânt, în cadrul fiecărui grup parlamentar, câte trei minute.

Când a fost să lărgim dezbaterile, am venit noi, opoziția. Când a fost să restrângem activitatea și dezbaterile în plenul Parlamentului, am venit și am spus trei minute, și nu este în regulă.

Domnule deputat, vă rog frumos, referiți-vă la marginal 84. Vă rog frumos să vă referiți la marginal 84, pe procedură. Nu știu cine a venit cu ideea, din păcate, nu a fost făcută când erați dumneavoastră.

## **Domnul Marian Neacșu:**

Nu aș vrea să rămână acreditată ideea că, într-un fel sau altul, dezbaterile generale pe proiectele importante vrem să le restrângem ca timp. V-aș ruga frumos să aveți în vedere că la art. 120 este următoarea prevedere: dezbaterile unui proiect de lege sau ale unei propuneri legislative în procedură de urgență nu pot depăși durata de timp aprobată de Cameră. Adică președintele sau raportorul propune o durată de timp care poate să fie mai mare și Camera o aprobă.

Nu, domnule, Camera!

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mergem la 84.

Domnule Márton Árpád, vă rog frumos, să terminăm cu 84, că discutăm despre 120, noi suntem la 84.

## **Domnul Márton Árpád Francisc**

**:**

A fost un enunț legat de un cuvânt de-al meu, care nu este corect!

Domnule Márton Árpád, am supus la vot ceea ce ați vrut dumneavoastră și am respins.

Putem să mergem la supunerea la vot a marginalului 84? Așa este corect. După care, vă dau cuvântul. Dacă vreți înainte, vă rog frumos. Nu este nicio problemă, pentru două minute în plus sau în minus, vă rog frumos, că nu ne grăbim nicăieri.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Este adevărat, și eu tocmai am făcut trimitere la această prevedere, că președintele unei comisii, sau raportor, la o lege importantă, cu 120 de amendamente respinse, poate propune dezbatere de cinci minute și se votează. Că nu se acceptă... Eu am pățit așa, fiind lider, să intervin, să zic: măcar puneți o jumătate de oră, de ochii lumii. Și nu au fost

de acord. Ați votat cinci minute. Nu, măcar la dezbaterile generale permiteți să avem un...

Știu. Asta am cerut.

Domnule deputat, știți foarte bine că la dezbateri generale fiecare a vorbit cât a vrut.

E corect, e corect, dar, încă o dată spun, inclusiv acea prevedere regulamentară care permite la o lege vastă să propună, și doar președintele să propună un termen, sau raportorul, de câte minute dorește, chiar de un minut, de batjocură.

Domnule deputat!

Nu eu am început această discuție, ci domnul Neacșu m-a trimis acolo, cum că ar fi o prevedere foarte democratică.

Sunt de acord.

Nu, nu este.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnule deputat, în acest moment, avem un pas înainte făcut. Pasul este următorul: vorbește și raportorul stabilit de către comisie, vorbește și președintele comisiei la început și, la sfârșit, vorbesc și inițiatorii, vorbește, din partea fiecărui grup parlamentar, câte un membru.

Dacă facem această mică adunare fără amendamente, o să vedeți că... Să dea Dumnezeu să avem vorbitori. Asta să dea Dumnezeu. Că dacă stau să mă uit în ultimii ani, sunt aceiași colegi care vin la microfon. Aceiași, cu rare intervenții citite, date de către grupurile parlamentare, sunt aceiași colegi care vin la microfon.

Dacă de la marginalul 85 până la 90 mai sunt obiecții, comentarii?

Nu, aprobate.

De la marginal 91 până la marginal 100? Domnul deputat Márton Árpád.

Marginal 91 este art. 146 alin. (5). Este la marginal 265 din raportul comisiei.

Este poziția 98.

98.

Da, prin care...

Numai o secundă. Poziția 98, după articolul 159 se introduce un nou capitol, II[1] , cuprinzând articolele 159[1] –159[26] , controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene.

Concilierea prevederilor cu conținut emergent din hotărârile celor două Camere.

Eu am altceva. Deci marginal 98 din PHCD. Da, la mine asta scrie.

Concilierea prevederilor cu conținut...

Nu, nu este acolo.

Deci eu, nu știu...

...deci nu raportul, proiectul de hotărâre, că pe el lucrăm. Așa ne-ați spus. Acum v-ați întors la raport?

Vă rog frumos, domnule președinte Emacu, până atunci.

Domnule președinte, în proiectul de hotărâre la punctul 96, iar pe raport la 280.

Nu. La cât?

280 pe raport și pe proiectul de hotărâre la 96. Este vorba de art. 157 alin. (4). Conform raportului suplimentar solicitat de dimineață, art. 157 alin. (4) va avea, vă propunem să aibă următorul conținut: „Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.”

Deci raportul comisiei, aici, marginal 96, art. 157. Acum, în forma pe care dumneavoastră ne-ați distribuit-o prima dată scrie: „Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale și temeinice invocate.”

Da.

„Acestea se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.”

Așa. Iar ce propunem, și comisia a fost de acord, să aibă următorul conținut: „Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.”

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Am înțeles. Ăsta este raportul suplimentar. Bun. El oricum este în raportul PHCD.

Acum ne întoarcem la domnul Árpád. Păi nu supunem la vot, că este raportul suplimentar. Intră, deja... Deci în raportul inițial, în PHCD-ul inițial, astăzi, la ora 14, președintele comisiei a venit cu un raport suplimentar în care se modifică la 96 marginal, art. 157 alin. (4).

Domnul deputat, președintele comisiei, v-a citit acest articol.

Dacă sunt obiecții, comentarii la el? Nu.

Vă mulțumesc.

Deci la 96, în forma nouă, dacă sunt obiecții, comentarii? Dacă nu, pregătiți-vă cartelele, vă rog frumos, să votăm 96 marginal, 96 este articolul 157 din regulament.

În raportul suplimentar există o schimbare. Cea pe care am discutat-o cu tot Comitetul liderilor, să nu mai fie „motive concrete, legale și temeinice invocate”, să fie doar „raportul comisiei se aprobă prin vot secret, cu majoritatea membrilor prezenți”. Este procedura privind punerea sub urmărire penală a deputaților care sunt sau au fost membri ai Guvernului. Unul dintre articolele care au fost cu comentarii. Pregătiți-vă cartelele.

Domnul deputat Márton Árpád.

Da, domnule președinte, am avut dreptate, este poziția 98...

Din ce?

Din proiectul de hotărâre care cuprinde un număr de 26 de articole.

Da, și care dintre ele?

Și secțiunea a 3-a – Concilierea prevederilor cu conținut divergent, articolul 159[21] .

Așa. Gata, acum am înțeles.

Asta e, nu eu am făcut modificarea.

Da, vă rog frumos să mă iertați. Este secțiunea a 3-a, primul articol, da?

Da, exact. Deci singurul articol. Și eu... Da, e pagina 30. Eu am încercat să vă conving că, într-adevăr, este o prevedere dintr-o lege pe care o punem într-un regulament, care e dublă reglementare din punctul meu de vedere, pe de o parte.

Pe de altă parte, că este contrar prevederilor din tratat; actualmente în Uniunea Europeană o treime dintre voturile date cu care se poate obliga regândirea unei decizii înseamnă 19 voturi. Fiecare țară are dreptul la două voturi. Dacă are două Camere, astea se împart între cele două Camere. Deci, dacă nouă țări au votat procedura prin care ei constată că se încalcă principiul subsidiarității, România, dacă una dintre Camere votează la fel, a avut puterea să oblige să fie regândită acea reglementare. Și am avut astfel de situații, când Senatul a votat, de exemplu, Senatul, care reprezintă totuși altceva, a gândit într-un fel, iar Camera Deputaților altfel. Și noi, prin acest regulament, obligăm ca cele două Camere din România să aibă același punct de vedere. Și până când nu decid să aibă același punct de vedere, nu se poate ieși, deși Uniunea Europeană ne permite. Ca atare, eu știu, mi-ați explicat că așa e legea. Dacă este în lege e foarte bine, locul lui e acolo și sper să vă luminați din timp și să modificați inclusiv legea în interesul României, și n-are ce căuta și în acest regulament.

Domnule deputat...

Propun eliminarea.

Da, sunt de acord cu dumneavoastră, numai că faceți o greșeală și le spuneți și colegilor o abordare care e total neconstituțională și nu are nicio legătură cu tratatul la care noi suntem parte. Noi discutăm pe acele voturi și avem o opinie pe subsidiaritate.

Exact.

Art. 3 alin. (3) este o opinie normală pe tot ce înseamnă materia afacerilor europene în afara subsidiarității. Nu putem să introducem nici în lege – era declarat neconstituțional, când a fost de două ori verificată de Curtea Constituțională, prima dată articol cu articol – și nici aici o chestiune de înțelegere între Camere în materia subsidiarității. Noi discutăm despre opinii care sunt pe fond, opiniile pe fond nu intră în categoria celor care se contabilizează ca opinie a fiecărei Camere. Aveți încredere, l-am întrebat și pe domnul Mocearov, aici de față, susține același punct de vedere ca și mine.

Pe subsidiaritate nu putem să facem conciliere. Nu avem cum să facem, e scris și în lege.

Este, numai că această prevedere care ne trimite la conciliere nu face o distincție între opinii și cealaltă hotărâre.

Păi, scrie..., de aia ne trimite la art. 3 alin. (3) din lege. Acolo nu se face referire la subsidiaritate, ci la opiniile pe fond. Cele care sunt trimise săptămânal de către comisie.

## Domnule președinte,

Eu vă spun încă o dată. E o dublă reglementare. Dacă o avem în lege, nu avem nevoie de ea aici. Dacă doriți, puteți s-o mențineți. Dincolo, la lege, poate vă mai gândiți s-o modificați.

În orice caz, eu solicit eliminarea acestui articol.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult.

- Eu am făcut o precizare ca să fim în concordanță cu

- directiva, cu tratatul și cu legea pe care noi o avem.

- Domnul deputat propune eliminarea art. 159[21] .

- împotrivă.

-

Aprobate.

Marginal 101 – marginal 110. Obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

Marginal 111 – marginal 120.

Domnule președinte Emacu, vă rog frumos să mă iertați, cu gândul la dumneavoastră, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte, apreciez.

La art. 195 pe hotărâre, pe proiectul de hotărâre la marginal 119, iar pe raport la 386.

Deci la art. 195 alin. (1[1] ), comisia a hotărât și vă propune următoarea reformulare..., deci la 195 alin. (1[1] ) conținutul să fie următorul: „Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului se adresează de către ministrul justiției președintelui Camerei Deputaților, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art. 72 din Constituția României, republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt și în drept.”

Bun. Este eroarea pe care am sesizat-o noi cu toții, în primul rând presa și după aceea ceilalți, de fapt în același timp, miercurea trecută, când a apărut în propunerea trimisă de dumneavoastră. Se elimină ultima parte, cererea trebuie să conțină indiciile cazului prevăzut de Codul de procedură și motivele concrete și temeinice care să justifice luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziției, chestiune declarată neconstituțională la Statutul nostru, și se introduce ultima frază: „Cererea trebuie să fie motivată în fapt și în drept...”, pe care o găsim în vreo patru sau cinci decizii ale Curții Constituționale.

Inclusiv în 319/2013 a Curții Constituționale.

Perfect.

Și la art. 195 alin. (1[2 ] ) comisia vă propune reformularea după cum urmează, deci la art. 195 alin. (1[2] ): „Președintele Camerei Deputaților aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru a întocmi un raport în termen de cel mult trei zile. Președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități poate solicita motivat Biroului permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult două zile. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.”

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/3.IV.2015

Bun. Deci au fost eliminate două chestiuni, chestiuni de fond, și apare o chestiune suplimentară, că mai poate să mai prelungească raportul cu două zile.

Motivat, sigur.

Da, motivat.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Bun, cele două chestiuni pe care le-a spus domnul președinte Emacu vi le supun la vot în cuprinsul marginalului 122, da? Domnule Emacu, marginal 122.

Mulțumesc.

Vă rog.

122... 119, scuzați-mă, cu nr. 122. 119, da, este articolul 195.

Vă rog frumos, dumneavoastră unde mai aveți...

## Mulțumesc.

Am la 116, dar mai devreme ați trecut peste 116, însă vă rog, vă cer permisiunea să...

Nu-i problemă. A fost votat numai marginalul 119 în integralitatea sa.

Da, da.

O să supun la vot tot calupul după aceea.

La marginal 116, articolul 191, este bună formularea nouă, o susțin, dar sper ca atunci când se spune că înscrierile pentru declarațiile politice și pentru intervenții se fac la secretarul desemnat al Camerei Deputaților, asta ar însemna că se pot face înscrierile și în format electronic. De ce? În mod concret, există posibilitatea uneori să fim în ședințe cu o zi înainte de declarațiile politice până târziu și au fost cazuri, până la 10 seara sau până la ora 24...

Domnule deputat,

Acest atribut, de obicei, îl au angajații dumneavoastră. Aveți sumă forfetară, poate să depună oricând în scris un angajat pe care îl aveți. Nu trebuie parlamentarul să facă așa ceva.

Bun, dar, din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să avem în vedere, pe viitor măcar...

Mulțumesc.

...și folosirea înscrierii electronice.

Am luat act de această chestiune. Deci nu există niciun amendament la 116. Dacă până la marginal 120 mai sunt obiecții, comentarii? Nu. Până la 120...

Domnule președinte, vă rog mult să acceptați și intervenția mea oarecum tardivă. E vorba de art. 126...

Domnule deputat, îmi pare rău, suntem departe.

Păi, ați aprobat 116 mai devreme.

Păi, și unde este...

126...

Domnule deputat, marginalul 119, suntem la calupul dintre articolele 182 și 200.

Nu-i nicio problemă... Este o greșeală, o să avem probleme la numărarea voturilor, pentru că ați eliminat voturile nule pentru urna neagră și le-ați lăsat la latitudinea oricui. Și atunci n-o să mai fie niciun vot nul și o să avem voturi pentru sau voturi contra.

N-am înțeles, domnule deputat.

Nu-i nimic, o să vedem la primul vot.

Deci, adică toți membrii, Comitetul liderilor n-au observat până acum? Nici membrii comisiei? N-am înțeles ce vreți să spuneți.

Domnule deputat, explicați-ne, că nu înțelegem. Unde este eroare? Dacă e o eroare, o reparăm, nu-i problemă.

Deci, domnule președinte, să presupunem că...

Unde este amendamentul? Care este amendamentul? Unde, la ce articol?

Deci vorbesc de art. 126.

Votul prin bile se desfășoară astfel: bila albă la urna albă, neagră la neagră – vot pentru, invers vot contra. În vechiul regulament se spunea clar că pentru votul nul ambele bile se introduc în urna neagră. Acum ați schimbat și ați spus că se introduc pentru vot nul în aceeași urnă, fără a specifica care. Și eu vă dau următorul exemplu. 50 de oameni care vor vot nul bagă în urna albă, 50 bagă în urna neagră. Nu vom avea niciun vot nul, vom avea 50 de voturi pentru și 50 de voturi contra. Ați înțeles?

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, domnule deputat... Domnule Máté, vă rog frumos.

Domnule președinte,

Țineți minte când atât grupul nostru, cât și Grupul Partidului Național Liberal au solicitat o săptămână, să nu ne grăbim, pentru că putem greși? Iată o dovadă astăzi că am greșit. Dacă rămâne așa, la următorul vot nu o să aveți în veci voturi nule.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Deci ne întoarcem. Comitetul liderilor, eu nu cred că e o greșeală, dar veniți, hai să discutăm, să facem o simulare.

Veniți la prezidiu, vă rog frumos.

Domnule deputat, aveți perfectă dreptate.

Vă propun să mergem la 247 din raport și eu vă propun eliminarea textului comisiei, care este greșit. Vă spun și care este marginalul din PHCD, numai o secundă, stați să vedem, cu răbdare. Marginalul 86.

Ne întoarcem la poziția marginală 113, nu? 119.

Dacă la 120 sunt obiecții, comentarii?

Nu sunt.

Aprobat. 119 a fost aprobat.

Art. 195 alin. (2), am supus la vot completarea făcută de președintele Emacu, cu două amendamente venite pe suplimentară, la 195, și acum intrăm de la marginal 121 la marginal 130. Asta înseamnă așa: articolul 195 alin. (3) și (8) care se abrogă și marginal 130 – ajungem la art. 201.

Dacă sunt obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobat.

Marginal 131 până la marginal 140. Obiecții, comentarii? Am ajuns la art. 214 alin. (2). Mulțumesc. Aprobate.

Marginal 141 până la marginal 150, adică de la art. 214, care se abrogă, până la art. 221 și 222, care și ele se abrogă. Obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

De la marginal 151 până la marginal 155. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. Art. II în integralitatea sa.

A, nu, scuzați-mă, articolul I în integralitatea sa din Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților.

Dacă sunt obiecții, comentarii? Aprobat.

Art. II din Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Dragi colegi,

Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului merge la votul final.

6. Bun, intrăm în ultimul punct al ordinii de zi, punctul cu privire la Cererea ministrului justiției nr. 2/24546, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de încuviințare a arestării preventive a domnului deputat Nicolescu Theodor Cătălin, formulată în Dosarul 700/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție.

Domnule deputat Neacșu.

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, solicit prelungirea programului.

Noi la ora 15.30 trebuia să începem acest punct, până când epuizăm ordinea de zi, după care va urma votul final și, la final, votul asupra solicitării. Păi, ordinea de zi e asta.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Da, ordinea de zi cu care am votat astăzi.

Prelungirea programului de lucru până la finalizarea ordinii de zi cu acest punct.

Pregătiți-vă cartelele.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este însoțit de proiectul de hotărâre.

Biroul permanent și Comitetul liderilor propun următoarea procedură, pe care deja o știți. Se citește cererea ministrului justiției de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, se prezintă raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și proiectul de hotărâre de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, după aceea, dacă domnul deputat Nicolescu Theodor Cătălin, dacă dorește, își prezintă punctul său de vedere cu privire la cererea de încuviințare a reținerii și a arestării preventive. Este prezent și-l salut cu această ocazie.

La raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și, bineînțeles, la raportul proiectului de hotărâre se fac dezbateri. Grupurile parlamentare pot să ia cuvântul. Constituim comisiile de numărare și validare a voturilor și, în final, votul secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind încuviințarea reținerii și arestării preventive, precum și constatarea și prezentarea rezultatului votului.

Dacă sunt obiecții cu privire la această procedură? Nu sunt.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Nica pentru a prezenta primele trei documente. Cererea, raportul și proiectul de hotărâre. Tot dumneavoastră.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dau întâi citire cererii înaintate de către Ministerul Justiției. „În temeiul art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, al art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și al art. 195 din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă adresăm rugămintea de a analiza și soluționa conform procedurilor și dispozițiilor legale în vigoare prezenta cerere de încuviințare a reținerii și arestării preventive privind pe domnul deputat Nicolescu Theodor Cătălin. Această solicitare este formulată ca urmare a cererii transmise ministrului justiției de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 700/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție și vizează săvârșirea infracțiunilor următoare: abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzut de art. 13[2] din Legea nr. 78/2000, și luare de mită prevăzută de art. 289 din Codul penal, raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Cu deosebită stimă, ministrul justiției.”

Vă rog să-mi permiteți să dau citire raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată prin Adresa nr. 427 a Biroului permanent cu scrisoarea ministrului justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție privind cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a domnului deputat Theodor Cătălin Nicolescu.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat ministrului justiției, domnul Robert Cazanciuc, referatul întocmit de Direcția Națională Anticorupție în Dosarul penal nr. 700/P/2014.

În temeiul art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, al art. 24 alin. (1) și (3) din Legea nr. 96 privind Statutul deputaților și al senatorilor și al art. 195 din Regulamentul Camerei Deputaților, se solicită Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și arestării preventive a domnului deputat Theodor Cătălin Nicolescu pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorul de caz.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat solicitarea Biroului permanent privind scrisoarea ministrului justiției în ședința din 23 martie 2015. Membrii comisiei, precum și înlocuitorii deputaților absenți, împuterniciți să participe în condițiile art. 51 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, au luat cuvântul pentru a-și exprima punctele de vedere.

Conform listei de prezență, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în data de 23 martie 2015, au fost prezenți 19 deputați din numărul total de 26 de membri ai comisiei.

1. Cu privire la cererea privind reținerea domnului deputat Theodor Cătălin Nicolescu, în urma numărării voturilor valabil exprimate, domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă, prezent în comisie, a prezentat rezultatul votului: 14 voturi pentru încuviințarea reținerii, 4 voturi împotriva încuviințării, o abținere.

2. Cu privire la solicitarea de arestare preventivă a domnului deputat Theodor Cătălin Nicolescu, în urma numărării voturilor valabil exprimate, domnul deputat, președintele comisiei, a prezentat rezultatul votului: 13 voturi pentru încuviințarea arestării preventive a domnului deputat Theodor Cătălin Nicolescu, 3 voturi împotriva încuviințării și 3 voturi pentru abținere.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaților raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, însoțit de proiectul de hotărâre solicitat.

Dau citire Hotărârii Camerei Deputaților:

„Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Camera Deputaților încuviințează reținerea și arestarea preventivă a domnului deputat Theodor Cătălin Nicolescu în Dosarul nr. 700/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Semnează președintele Camerei Deputaților – Valeriu Ștefan Zgonea.”

Vă mulțumesc.

OK! Domnule deputat Theodorescu, aveți cuvântul, conform procedurii.

Vă rog frumos.

## **Domnul Theodor Cătălin Nicolescu:**

## Mulțumesc frumos.

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor deputați,

Vă vorbesc într-un moment negru al vieții mele. Mi-este foarte greu să-mi aleg cuvintele și, la urma urmei, ce-aș putea să vă spun legat de acest dosar?

Să vă spun faptul că sunt acuzat pentru că un evaluator a greșit expertiza și mi se impută faptul că eu, alături de ceilalți colegi ai mei de comisie, niciunul dintre noi nefiind evaluatori, ar fi trebuit să vedem că acel raport de evaluare nu este în regulă?

Vă mărturisesc că, dacă aș lua acel raport de evaluare și m-aș uita la el un an de zile, tot n-aș putea să vă spun ce este în regulă sau ce este în neregulă la el, pentru că, așa cum v-am spus, nu face parte din specialitatea mea.

Ce să vă spun? Că există denunț la acest dosar, un denunț pe care l-aș numi, dacă vreți, pălmuiește realitatea și revoltă bunul-simț, creând niște fapte imaginare. Și o să vă dau un singur exemplu: se spune că la un moment dat am plătit prin bancă niște bani denunțătorului, care ulterior i-a scos și mi i-a remis, dar când te uiți pe extrasul de cont constați că a doua zi după ce i-am trimis banii denunțătorul și-a făcut un depozit bancar?

Astea sunt acuzațiile care mi se aduc. Ce să vă mai spun că faptele pretins comise de mine sunt niște fapte care au avut loc în anii 2007–2008, că, dacă există un prejudiciu în acest dosar – și eu cred că nu există –, dar, dacă ar exista acest prejudiciu, oamenii în buzunarele cărora a ajuns acest prejudiciu nu au nicio calitate în acest dosar, nu sunt urmăriți penal, că se pare că este mai important să se ceară arestarea mea și a celorlalți membri ai comisiei, decât să încercăm recuperarea prejudiciului.

Acestea sunt întrebările la care va trebui să răspund în perioada următoare în procedura judiciară.

Sunt întrebările care, dacă vreți, îmi vor urmări viața din următorii câțiva ani. Nu vreau să vă tulbur cu argumente juridice, nu vreau să vă aduc apărările pe care am de gând să le aduc în proces. Așa cum am spus întotdeauna, toate aceste lucruri își au locul în fața instanței de judecată și voi face lucrul acesta în fața instanței de judecată.

Așa cum am declarat, cred în decența justiției și înțeleg să-mi asum partea de decență în cadrul procedurii în care sunt implicat. De câteva ori, în ultima săptămână, am vrut să ies public și să spun: lucrurile nu sunt chiar așa cum se prezintă, dar mi-am dat seama că n-aș fi făcut nimic altceva decât să fi creat un spectacol inutil, un spectacol care n-are legătură cu justiția.

Nu am participat la ședința Comisiei juridice, nu pentru că nu aș fi avut nimic de spus în apărarea mea, ci pentru că m-am gândit că nu este frumos să-mi pun colegii alături de care am lucrat în acest mandat într-o situație destul de ciudată.

Oricât de grea ar fi situația în care mă aflu, cred cu tărie că delicatețea de comportament trebuie să existe în continuare și, din acest motiv, n-am vrut să-i deranjez pe colegii mei din Comisia juridică.

Lașitatea, dacă m-ar fi caracterizat, m-ar fi făcut să merg în Comisia juridică, m-ar fi făcut să vin în fața dumneavoastră și să țin un discurs lacrimogen, să vă implor, să vă rog și, la urma urmei, să sper că dumneavoastră veți respinge această cerere.

După cum vedeți, nu fac acest lucru, nu vă cer să votați într-un anume fel, pentru că eu cred că ceea ce-i mai important este ca Parlamentul să dea un vot așa cum crede că este drept, așa cum crede că este corect.

Asta este ceea ce vă cer, doamnelor și domnilor deputați, atât și nimic mai mult.

Vă mulțumesc frumos.

Grupurile parlamentare. Domnul deputat Ludovic Orban.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Fiind vorba de un coleg de-al nostru din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, am simțit nevoia să iau cuvântul și să anunț care este poziția Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Permiteți-mi, înainte de a face acest lucru, să vă spun câteva cuvinte despre colegul nostru căruia i se cere arestarea de către DNA.

În primul rând, cred în nevinovăția domnului Theodor Nicolescu, așa cum cred că orice cetățean român care este devotat principiilor democratice, care este devotat mecanismelor care stau la baza funcționării democratice trebuie să creadă despre orice cetățean până în momentul în care apare o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Toată activitatea, mai ales în Comisia juridică, în calitate de vicepreședinte, a domnului deputat Theodor Nicolescu a fost o activitate exemplară, a fost un parlamentar extrem de serios, un parlamentar care a stat la baza multor propuneri legislative, inițiative de revizuire a Constituției și la baza multor atacuri la Curtea Constituțională, care au fost aprobate de Curtea Constituțională.

Repet, ca om, Theodor Nicolescu este un om corect, un om extrem de apropiat și un foarte bun coleg al nostru. Cu toate acestea, deși consider că cererea este o cerere excesivă, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal rămâne consecvent poziției sale, și anume aceea de a nu împiedica în Parlament în niciun fel înfăptuirea justiției. Cred că nu noi, ca parlamentari, suntem aceia care să decidem dacă începe sau nu începe urmărirea penală împotriva unui coleg de-al nostru, dacă urmează să fie efectuată o percheziție, o reținere sau o arestare.

Un vot în favoarea cererii nu înseamnă un vot în favoarea vinovăției unui coleg deputat. Cei care vor decide, în ultimă instanță, vor fi judecătorii din completurile de judecată.

Astăzi, așa cum ne găsim în situația de astăzi, a respinge solicitările justiției, nu face altceva respingerea lor decât să creeze un prejudiciu atât României, în poziția sa la nivelul Uniunii Europene, Parlamentului, ca instituție, nouă, ca parlamentari, ca indivizi care suntem reprezentanți ai națiunii. Le face rău și acelora care sunt în anchete penale împiedicarea solicitărilor justiției, pentru că asupra lor va plana în continuare suspiciunea de vinovăție.

Sigur că este în Constituție prevăzut acest lucru, că trebuie să ne pronunțăm ca Parlament. În schimb, dragii mei, gândiți-vă că n-are nimeni de câștigat dacă la adăpostul votului secret, în situația de astăzi, când vedem zi de zi ce amploare a avut fenomenul de corupție în România, nu face bine nimănui dacă respingem solicitările justiției.

Vreau să știți că astăzi, dacă cererea formulată de DNA va fi respinsă, va fi numai rezultatul votului majorității parlamentare. Deși o facem cu inima grea, deși o facem poate împotriva conștiinței, noi, liberalii, vom vota pentru solicitarea justiției.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor,

Pentru cazul în care Camera hotărăște să încuviințeze reținerea și arestarea preventivă a fost instituit și supus dezbaterii generale proiectul de hotărâre.

Urmează dezbaterea pe articole a acestuia, conform regulamentului.

Dacă la titlu sunt obiecții? Nu sunt.

Aprobat. La preambul. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. La articolul unic.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

S-a închis dezbaterea.

Merge la votul final.

Luăm o pauză de...

Dar de ce sunteți nervoși de Buna Vestire? Stați un pic! Calm, calm! Luăm o pauză de câteva minute, ca să putem să listăm ordinea de zi pentru votul final, să fie distribuită Comitetului liderilor și să fie ridicată pe site-ul Camerei, să nu conteste vreun coleg.

Nu fiți nervoși! Câteva minute, până... liderii se pun de acord și stafful tehnic distribuie ordinea de zi.

Ultimul punct este ridicarea imunității, nu? Reținerea și arestarea preventivă.

PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

A fost distribuită ordinea de zi. Sunt 16 puncte. Comitetul liderilor, l-ați primit, da? Facem o verificare? Vă rog frumos să vă invitați colegii în sală. Începe votul final. Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Când se votează pentru domnul deputat Nicolescu?

Ultimul, că este vot cu bile. Haideți, domnule Șimon, haideți!

Am ochii după colț. Am dat drumul la sonerie. Haideți, domnilor, haideți!

Domnul Grama, bine ați venit în rândul nostru! De când sunteți președintele comisiei, nu v-am mai văzut pe la plen. Treabă multă la Comisia pentru politică economică. Mi-a spus domnul Tudose că lucrați acolo... din greu. Pe procedură? La votul final?

Pe procedură, domnul Pambuccian, după care vă rog frumos să vă pregătiți cartelele, să facem un vot de control.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am o rugăminte. Există un spațiu în care stăm și în pauză. În spațiul acela se mai întâmplă să mai bem un suc, să mai mâncăm, să ne mai uităm la telefon.

Apare câte un fotograf de la tabloidul național, că România a devenit de 15 ani un mare tabloid care ne duce pe noi culmi de progres și civilizație. După aceea, apare acolo că în timpul ședințelor nu știu ce faci.

Vă rog frumos să reglementați chestiunea aceasta. Este o chestiune, până la urmă, de civilizație. Nu trebuie să proliferăm cultura scării de bloc la infinit. Este vremea să mai și ieșim din ea.

OK, am mutat luminișul de pădure la scara de bloc în timpul comunismului, acum hai totuși să mutăm lucrurile într-o cetate normală.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Sper ca aplauzele dumneavoastră să fie un semnal și pentru cei care...

Da. Pregătiți-vă cartelele,

2. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană,

Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2015, COM 902 (2014), împreună cu documentele asociate la aceasta.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Legea este ordinară.

Comisia pentru sănătate vă propune adoptarea proiectului de lege.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a altor acte normative.

Procedură de urgență.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2014 privind modificarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare.

Legea este ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor. Legea este ordinară.

Comisia pentru politică economică vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Legea este ordinară.

Comisia pentru administrație publică vă propune adoptarea proiectului de lege.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Legea este ordinară.

Comisia juridică vă propune adoptarea proiectului de lege.

9. Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944–31 decembrie 1961.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea proiectului de lege.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2014 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Legea este ordinară.

Comisiile pentru administrație publică și juridică vă propun adoptarea proiectului de lege.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Legea este ordinară.

Procedură de urgență.

Comisiile pentru buget și juridică vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.

Legea este organică.

Procedură de urgență.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Legea este organică.

Comisia pentru apărare vă propune și aici adoptarea proiectului de lege.

14. Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

A, e organică? Cum să fie organică, e lege ordinară.

E lege ordinară, cum să fie... Ești avocat!