Stenogramă plen

2. Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate (procedură de urgență);

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (procedură de urgență);

4. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor;

5. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;

6. Lege privind instituirea Zilei mondiale a vederii în România;

7. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

8. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

9. Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

10. Lege pentru modificarea art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003;

11. Lege pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei și consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic și tratament și abordarea nevoilor grupurilor de populație cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015–31 martie 2018, implementat de Fundația „Romanian Angel Appeal”;

12. Lege privind instituirea zilei de 16 octombrie – Ziua națională a alimentației și a combaterii risipei alimentare;

13. Lege pentru modificarea art. 6 alin. (2) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații;

14. Lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008;

15. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2015 privind unele măsuri pentru consolidarea poziției de acționar al statului la operatorii economici la care Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri are calitatea de instituție publică implicată (procedură de urgență);

16. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și pentru stabilirea unor măsuri bugetare (procedură de urgență);

17. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului;

Mulțumesc, domnule președinte.

La ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 1 martie au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și domnul Florea Tiberiu Trifan, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Raportor la acest raport: Dorin Mircea Dobra.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:

– consolidarea activităților operaționale și a cooperării cu statele din Europa de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Ucraina și Turcia; – armonizarea, la nivelul statelor membre, a standardelor și procedurilor minime de verificare în recrutarea și formarea personalului implicat în lanțul de aprovizionare cu exploziv.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului raport.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare plenului hotărârea de adoptare a opiniei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dacă există puncte de vedere sau intervenții? Nu sunt.

2. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Către finalizarea Uniunii bancare” [COM(2015) 587 final].

Din partea comisiei, prezentă, doamna senator Popa.

Informez plenul Senatului că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sper că a verificat și doamna Anghel.

Vă rog, prezentați proiectul, doamna...

În ședința Comisiei pentru afaceri europene din 23 februarie 2016 au fost analizate puncte de vedere ale Ministerului Finanțelor Publice, Băncii Naționale a României și Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare din România.

A fost analizat, de asemenea, procesul-verbal al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. În cadrul comisiei, raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Această comunicare prezintă propunerile Comisiei Europene de a institui un sistem comun de garantare a depozitelor pentru Uniunea bancară, bazat pe o abordare de tip reasigurare, care se va transforma progresiv, după un număr de ani, într-un sistem de asigurare completă.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii în concordanță cu observațiile incluse în prezentul raport.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului hotărârea de adoptare a opiniei.

Mulțumesc tare mult. Intervenții?

Doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Știu că colegii nu sunt foarte interesați de Uniunea bancară, deși ar trebui să fie.

Ca și data trecută, vreau să insist numai asupra unui lucru. Uniunea bancară este concepută astfel încât să mutualizeze riscurile în zona euro și să reducă, pe termen lung cel puțin, necesitatea intervenției bugetelor publice pentru depășirea situațiilor de criză.

Deci integrarea suplimentară ar avea o componentă pozitivă, și anume că ar reduce efectele negative ale construcției sistemului monetar european, care nu e bazat pe monedă unică, ci pe monedă comună.

Totuși, în Uniunea Europeană există state care sunt membre ale zonei euro, state care nu sunt încă membre ale zonei euro, dar vor fi în viitor, așa cum este România, și state care au clauză de neparticipare la sistemul monetar, cum este Marea Britanie, de exemplu.

Prin reglementările actuale, noi batem în cuie și instituim o uniune cu mai multe viteze, în sensul legal al cuvântului.

România trebuie să fie oarecum îngrijorată, pentru că ea e prinsă într-o capcană. Și dacă intră în Uniunea monetară, care-i obligatorie doar pentru țările din zona euro, dar e deschisă și celorlalte, întrucât, la ora asta, are un sistem monetar și un sistem bancar cu indicatori de performanță peste nivelul Uniunii Europene, s-ar putea ca acești indicatori să scadă, mutualizarea ducând la o medie cumva mai jos; iar dacă nu intră... să nu poată beneficia de solidaritatea pe care mutualizarea o creează între celelalte state membre.

Din acest punct de vedere, spun că cel puțin colegii care sunt interesați și știu că au suficientă cunoaștere în domeniu ar trebui să urmărească cu mare atenție acest proces.

Noi am trimis către Uniunea Europeană, către Comisia Europeană, mă iertați, o opinie în acest sens, care este mai lungă și, așa cum a spus Mihaela Popa, poate fi consultată pe site.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Mulțumesc doamnei Crețu.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, proiect de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate, conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 1.406/2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă [COM(2015) 667 final].

Dacă este...? Este prezentă, din partea Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Popa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:

– cooperare mai strânsă cu autoritățile componente la nivelul Uniunii Europene;

– reducerea deficiențelor privind informațiile misiunilor și asigurarea resursei umane necesare;

România susține descurajarea comerțului ilicit cu arme de foc, însă fără a se pune bariere pe piața legală.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului raport.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare plenului hotărârea de adoptare a opiniei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale, informându-vă că proiectul respectiv se regăsește în forma electronică pe pagina de internet a Senatului.

Nu sunt puncte de vedere.

În aceste condiții, nefiind intervenții, supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea hotărârilor Senatului nr. 44/2011, nr. 4/2012, nr. 36/2012, nr. 3/2013, nr. 47/2013 și nr. 43/2012.

O invit pe doamna senator Doina Federovici, secretarul Comisiei juridice, să prezinte raportul și am s-o rog să citească și proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Observând dispozițiile art. 59 și ale art. 71 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

## Art. 1

Articolul unic al Hotărârii nr. 44 din 7 septembrie 2011 privind validarea unor magistrați aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se modifică și va avea următorul cuprins:

Articol unic. Se validează doamna judecător Mona Maria Pivniceru, doamna judecător Alina Nicoleta Ghica și doamna procuror Florentina Gavadia ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de șase ani.

## Art. 2

Articolul unic al Hotărârii nr. 4 din 2 aprilie 2012 privind validarea unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii se modifică și va avea următorul cuprins:

Articol unic. Se validează domnul procuror Bogdan Gabor ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de șase ani.

Art. 3

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din data de 2 februarie 2016, a hotărât să solicite Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări un punct de vedere asupra scrisorii CSM prin care solicită rectificarea hotărârilor Senatului nr. 44/2011, nr. 4/2012, nr. 36/2013, nr. 3/2013 și nr. 47/2013 cu privire la durata mandatelor membrilor CSM validați prin aceste hotărâri și, doi, a scrisorii CSM prin care solicită rectificarea Hotărârii Senatului nr. 43/2012 cu privire la durata mandatului doamnei Daniela Ciochină, membru al CSM, reprezentant al societății civile.

Membrii Comisiei juridice au analizat aceste scrisori în ședința din data de 9 februarie 2016, în prezența președintelui și vicepreședintelui Comisiei Consiliului Superior al Magistraturii, și au hotărât să propună Biroului permanent următoarele:

1. durata mandatului membrilor CSM validați sau aleși prin hotărârile Senatului nr. 44/2011, 4/2012, 36/2012, 3/2013, 47/2013 și 43/2012 să fie de șase ani din momentul validării sau alegerii acestor persoane în funcții;

Vă rog să dați curs, firesc, citirii proiectului de hotărâre a Senatului.

Proiect de hotărâre privind modificarea hotărârilor Senatului nr. 44/2011, nr. 4/2012, nr. 36/2012, nr. 3/2013, nr. 47/2013 și nr. 43/2012

Având în vedere scrisoarea Consiliului Superior al Magistraturii prin care se solicită rectificarea hotărârilor mai sus-menționate cu privire la durata mandatelor membrilor CSM validați prin aceste hotărâri,

Având în vedere scrisoarea Consiliului Superior al Magistraturii prin care se solicită rectificarea Hotărârii Senatului nr. 43/2012 cu privire la durata mandatului doamnei Daniela Ciochină, membru al CSM, reprezentant al societății civile,

În temeiul prevederilor art. 133 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Articolul unic al Hotărârii nr. 36 din 8 octombrie 2012 privind validarea unor magistrați aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se modifică și va avea următorul cuprins:

Articol unic. Se validează domnul procuror Gheorghe Muscalu și doamna judecător Mona Lisa Neagoe ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de șase ani.

Art. 4

Articolul unic al Hotărârii nr. 3 din 28 ianuarie 2013 privind validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii se modifică și va avea următorul cuprins:

Articol unic. Senatul îl validează în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pe domnul judecător Adrian Bordea, ca urmare a încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin demisie, a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru, pentru un mandat de șase ani.

## Art. 5

Articolul unic al Hotărârii nr. 47 din 25 iunie 2013 privind validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii se modifică și va avea următorul cuprins:

Articol unic. Senatul o validează în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pe doamna procuror Luminița Palade, pentru un mandat de șase ani, ca urmare a încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin demisie, a domnului procuror George Bălan.

## Art. 6

Articolul unic al Hotărârii nr. 43 din 20 noiembrie 2012 privind alegerea unui membru în Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al societății civile se modifică și va avea următorul cuprins:

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc. Stimați colegi,

Proiectul de hotărâre pe care l-ați ascultat citit de doamna senator este deja în format electronic de mai multe zile pe pagina de internet a Senatului, mai ales că noi, în Comisia juridică, am discutat în urmă cu două–trei săptămâni pe îndelete aceste aspecte. Sunt intervenții? Nu sunt.

Domnul Nicolae Vlad Popa.

## Domnule președinte,

Eu cred că totuși procedura asta ultra, ultra rapidă... Noi nu am discutat hotărârile, modificările acestea. Eu cred că trebuie să le puneți, repuneți pe ordinea de zi la o ședință viitoare.

Da. Eu, nu... Îmi pare rău, sunt în cunoștință de cauză pentru că sunt membru al Comisiei juridice. Ele s-au discutat în urmă cu aproape o lună la Comisia juridică, au fost adoptate, a urmat comisia să decidă forma în care propune acest proiect, s-a obținut vot unanim, n-au fost probleme din acest punct de vedere.

Și mai avem o urgență – Consiliul Superior al Magistraturii insistă să lămurim acest aspect, pentru că urmează să organizeze alegeri și nu poate organiza alegeri decât în condițiile în care știe foarte exact care sunt posturile care se eliberează de la judecătorii, de la tribunale și așa mai departe.

Pentru discuții, vă rog, domnule senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Nici eu nu sunt membru în Comisia juridică – ca și antevorbitorul meu –, dar din grupul nostru parlamentar avem membru în Comisia juridică și, în ședința de grup, noi ne-am consultat și am dat crez colegului nostru, ceea ce presupun că e bine să se facă și în alte grupuri parlamentare, pentru că de-aia avem membri într-o comisie, ca să avem încredere în formulările pe care ei ni le prezintă. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Eu vreau să știți că am fost prezent la dezbateri pe acest punct de vedere. Toți reprezentanții grupurilor parlamentare în Comisia juridică au votat acest proiect de hotărâre.

Iertați-mă. Aș vrea să-l finalizăm. Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre care v-a fost prezentat de doamna Federovici.

78 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri. Adoptat.

Intrăm în proiectele și inițiativele legislative.

Punctul 1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect este prezentă doamna ministru Gabriela Scutea. Doamna ministru, microfonul 10... 9. Aveți cuvântul.

## **Doamna Gabriela Scutea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ :

Mulțumesc domnule președinte, Bună ziua!

Vă rog să stați mai aproape de microfon. Colegii noștri senatori sunt extrem de sensibili, vor să vă audă.

Mulțumesc pentru sugestiile dumneavoastră.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență are în vedere faptul că pentru punerea în aplicare a tuturor prevederilor noului Cod de procedură civilă... unele măsuri de ordin administrativ indicate în planul de acțiune pentru implementarea acestuia nu au fost atinse.

Este vorba despre un volum important de măsuri administrative care trebuie luate la nivelul tuturor instanțelor pentru organizarea camerelor de consiliu.

În mod consecutiv, considerăm că prin proiectul de... prin ordonanța de urgență care prorogă termenul sunt indicate și măsuri în completare, care realizează un balans adecvat pentru drepturile și garanțiile procesuale ale persoanelor, astfel încât, procedurile să decurgă în termeni utili și în scopul pentru care noul cod a fost instituit.

Vă adresăm mulțumiri pentru raportul transmis de Comisia juridică pentru acest proiect.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Federovici, vă rog.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere avizele pozitive venite de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Superior al Magistraturii, în ședința din 23 februarie 2016, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl

Punctul 2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66...

Vă rog.

Pe o chestiune de procedură, domnul senator Oprea.

Mă adresez, în primul rând, serviciului tehnic. Niciodată noi nu suntem sincronizați cu ceea ce apare pe ecranul fiecărui aparat al senatorilor. Uitați-vă: aveți 92 de voturi, 90 pentru, o abținere și o persoană care nu a votat. Are cartela în... încercați la nivelul serviciului să sincronizăm numărul prezenților cu distribuția comportamentului Senatului... senatorilor.

## Mulțumesc.

Am înțeles. Repet, rog personalul tehnic și pe cei care asigură partea tehnică a lucrărilor de plen să ia act de sugestiile domnului senator Oprea și să procedeze în consecință.

Punctul 2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2015 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (5) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect este prezent președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, domnul George Băeșu.

Vă rog. Microfonul 8. Pe scurt, domnule președinte.

## **Domnul George Băeșu** _– președintele_

## _Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin această ordonanță de urgență s-au prorogat trei termene din Legea nr. 165/2013. De fapt, este vorba despre unul singur, respectiv data de 1 ianuarie 2016, care ar fi trebuit să fie data până la care comisiile de fond funciar din toată țara să-și termine activitățile legate de retrocedare. Ar fi trebuit ca, de la această dată, terenurile nefolosite de comisiile de fond funciar să intre în Fondul național al imobilelor și, tot de la această dată, ar fi trebuit să înceapă licitațiile de terenuri din Fondul imobilelor, cu participarea beneficiarilor de măsuri compensatorii prin ANRP.

Având în vedere faptul că au fost mai multe prorogări de termene în sprijinul inventarierii, nu s-a mai putut menține acest ritm de lucru la nivelul comisiilor de fond funciar, ceea ce a făcut necesară această măsură.

Vreau să vă spun, doamnelor și domnilor senatori, că dumneavoastră, de fapt, ați votat anul trecut toate aceste lucruri, numai că, prin întoarcerea la Curtea Constituțională a legii votate de dumneavoastră anul trecut, a fost absolut necesar ca acest termen să se proroge printr-o altă ordonanță de urgență.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Doina Federovici, din partea comisiei de specialitate.

Pentru acest proiect de lege, Comisia juridică vă propune un raport de admitere, care are la bază avizele favorabile atât ale Consiliului Legislativ, cât și ale Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, avizul pozitiv al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale. Domnul senator Titus Corlățean.

Urmează domnul senator Daniel Savu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt. Evident că va fi un vot pentru adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență. Doar câteva cuvinte pentru informarea colegilor. Actul normativ de bază, Legea nr. 165/2013, este o lege istorică. Până la urmă, ea a decurs dintr-o hotărâre de condamnare la fel de importantă împotriva României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în speța Maria Atanasiu, caz pilot, care privea ansamblul cauzelor legate de despăgubiri de imobile naționalizate în perioada regimului comunist.

Este o lege extrem de importantă. Ca urmare, termenele prevăzute de aplicare și de implementare a angajamentelor României pe linia respectivă și de reglementare a unui proces istoric privind proprietățile în România trebuie respectate.

Deci eu susțin prorogarea acestor termene, însă solicitarea mea către actualul Guvern este că să fie extrem de scrupulos cu respectarea acestor termene. Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Corlățean. Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Daniel Savu.

## Mulțumesc, domnule președinte,

Vreau să salut această inițiativă a Guvernului și o susțin din toată inima. Mă gândesc, totuși, că dacă după 27 de ani de la căderea regimului comunist în România avem aceste preocupări de a pune lucrurile la punct este foarte bine și este o inițiativă a Guvernului perfectă, dar aș dori să fac o sugestie guvernanților: poate iau niște măsuri să nu mai aștepte lumea 27 de ani sau cât o fi, mai bine, pentru imobilele preluate prin fals, cum ar fi cele de la Sibiu preluate de familia Iohannis.

Nu ar fi trebuit să avem noi niște legi care să pună la punct și această treabă, mai devreme, după ce se pronunță judecătorii în cauza asta? Să nu mai stea lumea 27 de ani la Sibiu să aștepte.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Mă voi repeta, dar o fac cred că a patra sau a cincea oară. Soluția Ponta... această lege de care vorbea colegul nostru a fost cea mai proastă soluție pentru rezolvarea acelei condamnări a României de la Strasbourg. Și dovada că a fost o lege proastă o avem astăzi, când a nu știu câta oară se prorogă termene. Soluția aceasta de vânzare la licitație, în momentul în care ai modificat legea și ai introdus primarii, care nu au niciun interes în rezolvarea cazurilor în comisiile de inventariere, face ca legea să se amâne la calendrele... mă rog, nu spun ce fel de calendre, ca să nu se interpreteze.

Asta este realitatea. Asta este realitatea și ne lovim, încă o dată spun, de modul în care legea a fost gândită, ca ea să nu poată fi executată.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Vă rog, domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca antevorbitorul meu să nu spună că i-am preluat ideea, o să citez din notița pe care am făcut-o imediat ce un alt antevorbitor a numit legea ca fiind istorică. Eu am zis: lege istorică, lege proastă.

Deci din punctul meu de vedere este, probabil, cea mai proastă soluție la situația care exista în 2013–2014 în domeniul retrocedărilor. Cei care au gândit această lege se vede că nu cunoșteau situația din teren și nu cunoșteau – bună sau rea – gândirea celor care sunt de 25 de ani sau de 26 de ani îndreptățiți, însărcinați, prin lege, să retrocedeze aceste imobile.

Propunerea ca toate terenurile, care... toate plusurile care rămân la comisiile locale după retrocedare să fie transferate la ADS, în proprietatea statului român, o să întârzie încă 10 ani retrocedarea, pentru că nu există comunitate locală care, după ce rezolvă problemele retrocedării, să fie dornică să transfere proprietatea aceasta la București. Și, indiferent de județ, indiferent de regiune, acest lucru se va întâmpla. Și vor trage de timp.

Putem să punem nu știu câte termene.

Al doilea lucru. Cei care au impus aceste termene și la o lună, două luni de zile au suspendat emiterea titlurilor din cauza unor proceduri interne ale ANCPI au blocat, practic, retrocedarea încă doi ani de zile sau un an și jumătate.

Știm foarte bine că în 2013–2014 nu se emiteau titluri. Deci cum voia un executiv să finalizeze acest proces, care cu o mână dădea termene, cu cealaltă mână suspenda emiterea acestor documente?

Nu rezolvă problema. Vom vota pentru prelungirea termenului pentru că altfel nu se poate, dar Legea nr. 165/2013, din păcate, a adus mai mult rău decât bine. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfonul nr. 1 pe domnul senator Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Împărtășesc în mare măsură punctul de vedere al antevorbitorului, colegul de la UDMR, și, ca fost prefect, m-am confruntat cu astfel de situații. De altfel, se știe, terenurile, imobilele neretrocedate până azi, de regulă, sunt în situații litigioase.

Aceste situații litigioase ajung până la nivel de moștenitori care se confruntă între ei, care fac expertize, paraexpertize, care apelează la ANCPI, mai apoi vin cu alți experți care invalidează ceea ce a constatat ANCPI-ul și așa mai departe. Și sunt situații litigioase care se pot prelungi la nesfârșit.

Însă a prelua acele terenuri care n-au fost... sau imobile retrocedate și a le introduce în fondul acesta național nu clarifică deloc situația, ba, din contră, o complică.

Prin urmare, sunt pentru prorogarea acestui termen, deși aceste procese, aceste situații litigioase pot continua la infinit. Putem ajunge și în situația în care, peste un an sau când se finalizează acest termen, să revenim cu un nou proiect exact în același sens. Pentru că, din păcate, legislația României privind retrocedările n-a făcut decât să vină cu noi și cu noi completări care au făcut ca diverse acte normative să se bată cap în cap.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt...

Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, voiam doar să fac o precizare.

Nu știu dacă este vorba de „calendre”, n-am mai auzit termenul; știam de „calende”, dar asta este o chestiune...

Ei, la alea grecești se referea, cred că... domnul...

## **Domnul Șerban Nicolae:**

...secundară. Și grecești. Atunci ar fi „calendre gecești”, ca să luăm „r”-ul de acolo, dar să-l retrocedăm unde îi e locul. Stimați colegi,

Cu tot respectul, am auzit de ce nu e bună această lege. Am auzit de ce e proastă. Am auzit de ce nu rezolvă. Dar soluții, de 26 de ani, n-am auzit. Soluții ca persoane neîndreptățite să primească terenul sau despăgubiri supraevaluate, să existe un jaf, n-am auzit.

A! Alea au existat oarecum într-un cadru legal gândit de toți cei care s-au confruntat cu această problemă și care au fost, așa cum a zis un antevorbitor, îndreptățiți să se ocupe de ele.

Eu aș fi vrut ca aceasta să fie o amânare folosită în sensul în care cei care au cunoscut, prin atribuții de prefect, de președinte de comisii și așa mai departe, să vină cu o propunere concretă. De ani de zile ne confruntăm cu această situație, ea n-a fost rezolvată, a permis un jaf inimaginabil, evaluat nu de mine, ci de oameni care lucrează cu cifre, undeva la 4 miliarde de euro, și am aflat că această prorogare nu e bună. Altceva ați propus în loc? Eu vă spun că nu.

Și atunci, să folosim acest termen, dacă tot e toată lumea de acord cu el, să găsim acele soluții, care n-o să fie perfecte, ca de obicei, dar măcar o să îndreptățească să primească pe cei care au dreptul, o să-i scoată din listă pe cei care nu au dreptul, dar care nu au nicio jenă să solicite, și să încheiem acest capitol început acum 60 de ani odată pentru totdeauna.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

10 secunde, domnul Băeșu. Ultimele 10 secunde.

Urmează să intrăm pe vot și, de la ora 17.00, vot pe legi organice. Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii care sunt prezenți, pentru a avea și cvorumul, și numărul necesar de voturi pentru trecerea legilor organice. Vă rog. 10 secunde aveți.

## Da. Mulțumesc.

Îmi cer eu scuze, nu am știut să explic.

Nu pleacă niciun teren la Fondul național al imobilelor dintre terenurile care sunt, în momentul acesta, în rezerva comisiei locale. Se duc în Fondul național doar terenurile pe care statul le-a pus la dispoziție și nu au fost folosite în scopul pentru care au fost afectate. Potrivit legilor reconstituirii, de toate terenurile din rezervă care nu se retrocedează la sfârșitul operațiunii de retrocedare va dispune consiliul local, așa cum va crede de cuviință. Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar deschise... închise, pardon, iertați-mă, dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl

Raportul și proiectul au fost adoptate.

Stimați colegi, este ora 17.05. Aș ruga să fiți de acord să intrăm în program, în sensul în care de la ora 17.00 avem șase proiecte de acte normative cu caracter organic pe care aș vrea să le

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Dezbaterile au fost tot în 2 martie.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 3. Proiectul de lege pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.

Dezbaterile au avut loc în ședința plenului din 2 martie. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Îl

Au fost adoptate și raportul, și proiectul de lege, care va merge la Camera Deputaților.

Punctul 4. Proiectul de lege privind ordinul european de protecție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Dezbaterile pe acest proiect au fost în 2 martie.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl

Punctul 5. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dezbaterile au avut loc în ședința plenului Senatului din 2 martie.

- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- admise.

Îl

Listă la acest proiect legislativ. Vă rog, partea tehnică. Punctul 6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Dezbaterile au avut loc tot în 2 martie.

- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- admise.

Îl

Ca atare,

Continuăm lucrările cu dezbaterile pe proiectele de legi. Punctul 3 din ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind Codul penal. Inițiatorul este prezent?

Bănuiesc că este. De obicei, îl avem la timp și la pupitrul necesar pentru dezbateri.

Doamna senator Anghel, sunteți inițiatorul acestui proiect legislativ?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vreți să-l susțineți?

Da sau nu?

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog. Aveți microfonul 6 la dispoziție.

Vă ajută domnul senator Șerban Nicolae. Am înțeles.

Mă gândeam la...

Putea să vă ajute la propunere, într-adevăr.

Vă rog. Microfonul 6.

Pentru că se începe întotdeauna cu inițiatorul, încep acolo când inițiator este Guvernul României.

Așa zice la regulament. Nu că... Eu, dacă ar fi... toate le-aș începe cu dumneavoastră.

Vă rog, doamna senator Anghel, pe scurt, susțineți proiectul pe care l-ați propus spre dezbatere Senatului. Microfonul 6.

Cu tot respectul, domnule președinte, pe scurt nu pot. Deci este o lege atât de importantă, încât aș vrea și v-aș ruga să-mi dați voie să-mi susțin punctul de vedere.

În primul rând, sunt niște amendamente. N-am înțeles din raport dacă au fost admise sau respinse...

Respinse.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Va trebui să susțin prima dată amendamentele.

Este foarte adevărat că raportul este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Da.

Însă, fiind inițiator, întâi susțineți-vă proiectul în ansamblu și după aceea veți susține, separat, fiecare amendament.

Bine, cum ziceți dumneavoastră.

Nu cum zic eu, cum zice regulamentul, că așa cum am spus...

Cum ziceți dumneavoastră, pentru că dumneavoastră știți regulamentul.

Însă vă rog să intrați în problemă direct. Colegii sunt extrem de atenți și nerăbdători să cunoască esența acestui proiect.

Bun. Esența acestui proiect este că se referă la reincriminarea insultei și calomniei și toată inițiativa legislativă se bazează pe două decizii ale Curții Constituționale.

Știm foarte clar că, în 2012, că ne-a convenit sau că nu ne-a convenit, un număr de 8 milioane și jumătate de voturi au fost aruncate la coșul de gunoi doar pentru că așa a fost voința Curții Constituționale.

Prin urmare, pentru cei care acum au scris un aviz negativ sau au considerat că nu trebuie respectată voința Curții Constituționale, eu zic că, de fapt și de drept, se plasează în afara legii și în afara regulilor constituționale.

Curtea spune că prezenta decizie determină, de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, restabilirea, pentru viitor, a efectului general obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale nr. 62/2007 și a aplicării normelor de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205–206 din Codul penal, precum și a dispozițiilor art. 207 din Codul penal privind proba verității, cu respectarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție.

În decizia sa din 2013, Curtea spune foarte clar că dreptul la demnitate este în Constituție cuprins în art. 1, că este un drept garantat, și nu un drept apărat, iar art. 30 face referire la dreptul de exprimare cu anumite limite.

Mai mult decât atât, Curtea Constituțională ne spune câte țări din Uniunea Europeană – Franța, Germania, Italia, Elveția, Portugalia, Spania, Grecia, Finlanda, Cehia, Slovenia, Ungaria și altele – nu au abrogat această infracțiune, pentru că se consideră că se încalcă articolul din Constituție care spune și face vorbire despre dreptul la instanță.

Pentru că au fost opinii divergente în comisii, eu am cerut și un punct de vedere al Curții Constituționale, care mi-a răspuns.

„Răspunzând scrisorii dumneavoastră înregistrată sub numărul 565 din 29 ianuarie, prin care ne solicitați lămuriri în privința incriminării sau dezincriminării insultei și calomniei, vă informăm că instanța de contencios constituțional, ale cărei atribuții sunt strict reglementate de art. 146 din Constituție și de Legea nr. 47/1992, nu poate contribui la elaborarea de acte normative”, dar în cuprinsul Deciziei nr. 206 din 29 aprilie, pe care dumneavoastră însevă o citați, se precizează că, de această dată, Curtea avea să restabilească pentru viitor efectul general obligatoriu al unei decizii de constatare a neconstituționalității unor norme abrogatoare, în raport cu dezlegarea dată problemelor de drept, judecate prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite...

Aș vrea să conchideți.

...nr. VIII...

Doamna senator, aș dori să conchideți susținerea pe care o faceți.

Nu pot să conchid. Vă rog frumos.

Faceți un efort pentru colegi, din respect pentru colegii dumneavoastră.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Din respect pentru colegii mei fac lucrul acesta și din respect nu numai pentru colegii mei, din respect pentru cele 20 de milioane de cetățeni ai acestei țări, care au dreptul să le fie apărată demnitatea, așa cum este garantată ea în Constituție, v-aș ruga să mă lăsați să termin.

Am dat, atunci când am intrat în sală, două materiale. Am zis eu că sunt materiale didactice.

Da, bineînțeles că dacă s-a... nu mai zic nimic.

Una dintre ele... este vorba despre o calomnie a unei persoane civile, deci nu din presă, și anume domnul ministru Funeriu, care spunea la un moment dat...

Domnule președinte...

Păi ați zis că protestați. Ce protestați?

Vă rog să nu dialogați cu sala.

V-am rugat insistent să încercați să faceți o sinteză a proiectului pe care toți colegii dumneavoastră îl cunosc.

În loc să faceți acest lucru, dumneavoastră preferați dialogul cu sala. Insist la dumneavoastră să vă concentrați pe susținerea proiectului pe care l-ați propus.

Bun.

## Stimați colegi,

Aveți un material care începe cu scris de mână, da?

Este vorba despre o calomnie despre mine scrisă într-un ziar – nu spun ziarul, da? –, în urma căreia s-a autosesizat ANI. Culmea! ANI nu m-a invitat să mă duc, m-am dus eu de bună voie, că așa fac eu. Și, culmea, i-am prins... și-n procesul-verbal, pe care-l aveți acolo atașat, se vede foarte clar că ei n-aveau la dosar decât acel articol calomnios, cu o fotografie sub orice critică și sub orice mizerie.

Pentru că n-am înțeles să fac sluj și să mă târăsc în fața celor de la ANI – și aveți dovezile acolo – mi-au trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Înalta Curte.

Deci în urma unei calomnii, într-un ziar, de câteva rânduri – da? –, senatoarea Anghel a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Norocul ei este că a avut parte de un procuror cu conștiință și cu știre de carte, care n-a trimis-o și-n instanță, da? Și dacă vă uitați, spre exemplu, la ordonanța Înaltei Curți, la pagina 3, o să vedeți că „faptul că aceasta locuia fără forme legale nu reprezintă relevanță în ceea ce privește dreptul de a beneficia de decontarea cazării”.

Deci, până la urmă, ANI, în urma unui articol calomnios, m-a trimis la Înalta Curte pentru faptul că n-aveam mutație pe buletin.

Și acum este plin tot internetul de aceste calomnii și de aceste lucruri...

Încercați să finalizați într-un minut, doamna senator.

...care s-au înrădăcinat.

Încercați să finalizați într-un minut.

Doamna senator, mă puneți în situația să vă tai microfonul.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Stimate domn, dacă ar fi vorba despre demnitatea și onoarea dumneavoastră, tot la fel ați acționa?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog. Mai aveți un minut.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu mai vreau niciun minut.

## Mulțumesc frumos.

Din partea Guvernului, prezent...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mai am ceva de spus.

...pentru a dezbate această propunere legislativă, doamna ministru Gabriela Scutea.

Vă rog, pe scurt, doamna ministru. Microfonul 9.

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului exprimat față de această propunere legislativă a examinat succesiunea de legi în timp, ținând cont de faptul că dispoziția în privința căreia Curtea Constituțională a reținut neconstituționalitatea abrogării este una din vechiul Cod penal, și anume cel din anul 1968.

În urma dezbaterilor organizate la Comisia juridică, de asemenea, Guvernul a semnalat faptul că protecția juridică a dreptului la demnitate este realizată în continuare prin mijloacele dreptului civil, de asemenea, prin mijloacele dreptului administrativ.

Revin. Subliniez și insist asupra succesiunii de legi în timp și asupra faptului că, începând cu 1 februarie 2014, Codul penal din 1968 nu mai este în vigoare, fiind înlocuit de Legea nr. 286 din 2009.

În aceste condiții, opțiunile de politică penală referitoare la incriminarea unor infracțiuni sunt cele care răspund votului legiuitorului și considerăm că astfel de opțiuni nu s-au manifestat numai în ceea ce privește infracțiunile de insultă și calomnie.

Este un efect al politicii penale care ține cont de realitățile sociale și de un nivel adecvat de protecție.

Pentru aceste considerente, Guvernul a transmis punctul de vedere că nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, doamna ministru. Din partea comisiei, doamna senator Federovici. Vă rog.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință. Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului a transmis același aviz favorabil.

În consecință, pe parcursul a mai multor ședințe, Comisia juridică a examinat inițiativa legislativă, în prezența inițiatorului, care a adus precizările pe care le-a considerat necesare în vederea adoptării acesteia și, în ședința din data de 23 februarie 2016, membrii prezenți ai comisiei au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere, cu amendamente respinse.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Este mai mult o intervenție pe procedură decât pe fond. Eu cred... mă uit că avem la balcon invitați, care se uită și merg în societate cu un punct de vedere pe care și l-au format urmărind în direct, așa, pe viu, dezbaterile senatorilor.

Și vreau să nu plece nimeni din Camera superioară a Parlamentului cu ideea că putem discuta o speță privată, o speță... un dosar al unui senator – doamnă sau domn, nici nu contează –, și, de aici, să discutăm o inițiativă legislativă.

Deci vă rog, ca președinte de ședință, să marcați faptul că nu se discută un dosar, indiferent cine este subiectul dosarului, fie el și demnitar al statului, senator ales, ci se discută o inițiativă legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. La microfonul 4, domnul senator Georgică Severin. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu credeam că mai reluăm vreodată această problemă a calomniei și a sancționării ei sub aceste forme, inclusiv penale. Nu credeam că vom mai vorbi de insulta pedepsită penal.

Vedeți, s-a spus de multe ori că adevărata valoarea a democrației constă în faptul că dreptul tău de a mă critica, chiar de a mă insulta, este mai important decât dreptul meu de a mă apăra. Și acest lucru a fost consfințit într-un amendament la Constituția Statelor Unite.

Aș putea să spun că, într-adevăr, sunt foarte multe abuzuri în presa actuală, sunt depășiri ale limitelor care, de multe ori, frizează absurdul, încălcări ale demnității umane, dar, în același timp, dreptul fundamental la liberă expresie, la informare, este mai presus de toate.

Și o să spun un lucru: în această societate în care trăim și spre care ne îndreptăm și în care văd tot mai mult cum se încearcă, hai să spun, o militarizare a vieții cotidiene, când vedem cum instituții de presă pe net, pe hârtie sau pe televizor execută ordine și nu știu exact din ce părți vin, când văd că au avut loc campanii de genul „lichidează-l mediatic pe cutare” și așa..., dacă am da drumul și la această condamnare a insultei și calomniei, pur și simplu am da o armă uriașă tuturor celor care controlează, într-un fel sau altul, presa și i-am face pe puținii care mai au curajul să facă jurnalism de investigații, să spună opinii sincere legate de anumite probleme să fie foarte ușor condamnați pentru că au calomniat știu eu ce general, ce serviciu sau pe oricine altcineva.

De aceea, dacă vrem să mai păstrăm bruma de democrație și de libertate de exprimare pe care le mai avem, nu votați acest proiect.

Eu nu-l voi vota.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Într-adevăr, trebuie spuse niște lucruri, pentru că, așa cum e formulată această inițiativă, am putea ajunge la niște urmări catastrofale, spun eu. De ce? Avem două valori pe care le respectăm și trebuie să le respectăm: valoarea dreptului de liberă exprimare, libertatea aceasta a exprimării, pe de o parte, și, pe de altă parte, o altă valoare importantă, demnitatea umană, care și ea trebuie respectată. Dar n-avem voie să le contrapunem, n-avem voie să spunem „ori una, ori alta”, pentru că ajungem la ceea ce legea de care vorbea doamna secretar de stat, acel Cod penal din ’68, a ajuns. Adică cei puternici atunci – și cei puternici erau membrii nomenclaturii – puteau foarte ușor să obțină o condamnare pentru insultă și calomnie, pentru că aveau mijloacele cuvenite.

Este adevărat, în România se insultă. În România există această armă a calomniei, care, uneori, lovește foarte nedrept, dar între cele două valori, și anume să avem o posibilitate de a pune căluș, de a bloca presa, mai ales, că aici vorbim de jurnaliști, de a bloca libertatea aceasta a cetățeanului să se exprime și, pe de altă parte, jignirea adusă unui cetățean, chiar dacă este senator al României, prefer libertatea de exprimare, având această cale a Codului civil, a dreptului civil și administrativ, prin care putem, în luptă dreaptă în... și acolo puteți să faceți proba verității cât doriți, în luptă dreaptă să obținem satisfacția de a arăta lumii care este adevărul.

Asta este calea civilizată și corectă în a proteja libertatea de exprimare pe care cu greu am dobândit-o.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am ascultat cu foarte multă atenție punctul de vedere exprimat de Guvern și punctele de vedere exprimate de colegii senatori.

Ca unul care a fost ministru pentru Relația cu Parlamentul, îmi doresc din tot sufletul ca doamna secretar de stat să nu creadă în punctul de vedere pe care a fost nevoită să-l citească, pentru că există o fractură logică în această opinie pe care, din nefericire, o împărtășesc și alții, opinia mea – dacă greșesc, mea culpa– _,_ și anume aceea că nu e bine să limităm libertatea de exprimare, că nu e bine s-o sancționăm, dar, pe de altă parte, ni se aduce argumentul că ea este sancționabilă civil și, eventual, administrativ. Ori e, ori nu e sancționabilă insulta? Ori e, ori nu e sancționabilă calomnia? Sunt fapte antisociale sau sunt fapte suportabile într-un regim civilizat? Că, de fapt, de aici pornim.

Îmi pare rău că un coleg avocat cu mult mai multă experiență decât mine – și o recunosc, și o respect – spune că-n civil putem să facem proba verității cât vrem.

Stimate coleg,

Cu tot respectul, proba verității era nu întâmplător introdusă în Codul penal. După 205, 206 – știți foarte bine –, era articolul 207, care, spre deosebire de civil, unde partea își face probe și unde apărarea slabă sau greșită poate duce la un rezultat nefavorabil, în materie penală, proba verității îl obliga pe cel care a rostit o calomnie, cel care a expus – că așa spunea legea – oprobriului public – unei răspunderi civile, penale sau administrative – să facă proba verității, să facă proba realității a ceea ce a afirmat și a expus cu privire la o altă persoană, tocmai pentru că în materie penală se poate impune așa ceva.

E adevărat, poate Vintilă Dongoroz, cel sub coordonarea căruia s-au elaborat codurile, penal și de procedură penală, la sfârșitul anilor ’60, nu se ridica la nivelul de pregătire profesională al Alinei Bica, al lui Cătălin Predoiu, al lui Emil Boc și al altor corifei ai științei dreptului din România, dar vă reamintesc că Vintilă Dongoroz nu era un comunist. Tot Vintilă Dongoroz a elaborat, sub coordonarea sa, și Codul penal „Carol”, la sfârșitul anilor ’30, Carol al II-lea – monarhie, rege și așa mai departe –, când totul era perfect în România.

Mulțumesc.

La microfonul central, domnul senator Motoc. Continuăm discuțiile pe tema acestei propuneri legislative. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ca fost jurnalist pentru o perioadă de vreme, consider o asemenea inițiativă legislativă ca fiind cel puțin neinspirată.

De ce spun asta? Am trăit acele momente în care aceste acuzații de insultă, calomnie – și mai era încă una –, defăimarea unei instituții nu făceau altceva decât să exercite o presiune foarte mare pe jurnalist, ca el să nu poată să fie liber, să nu poată să scrie ceea ce are de scris, pentru că trăia sub teama că va fi dus în fața instanței de judecată.

Și mi s-a întâmplat acest lucru în mai multe rânduri. Nu contează că până la urmă am câștigat, dar am stat în instanță, uneori, de ordinul lunilor, încercând să aduc acea probă a verității, și, nu de foarte multe ori, era foarte greu să faci această probă, atâta vreme cât aveam în recuzita mea de jurnalist doar un simplu carnețel în care îmi făceam notițele.

Nu vreau acum să vă dau exemple din acea viață de jurnalist, dar vreau să vă spun că până și un simplu pamflet putea să fie considerat la acea vreme ca o jignire sau o calomnie.

Eu cred că nu trebuie să facem o astfel de greșeală, mai ales că trebuie să ne aducem aminte că, uneori, în spatele unor așa-zise declarații politice pe care le fac unii dintre colegii noștri – și poate și noi, uneori – pot să apară jigniri și calomnii ascunse, care, într-un fel, nu ne-ar da dreptul la această imunitate parlamentară, care ne lasă, ne dă dreptul de a face declarații, în spatele cărora stăm ascunși.

Cred că nu este momentul pentru o asemenea decizie, cu atât mai mult cu cât există această posibilitate ca, în temeiul Codului civil, să îi sancționăm de fiecare dată pe cei care exagerează.

## Mulțumesc.

10 secunde, domnul Nicolae Vlad Popa, nu neapărat în replică, dar poate aveți a spune ceva legat de esența problemei.

Esența este una singură. Eu n-am vorbit de procedura de care a vorbit colegul meu, eu am vorbit de proba în sine, și anume proba cu care să demonstrez adevărul.

Dacă doamna senator Anghel insistă, poate să aducă în zona penală cel puțin 3 milioane de oameni care, la supărare, spun ceea ce dumneaei definește ca insultă.

Vreți să ajungem o națiune penală sau nu?

## Mulțumesc.

O invit la microfonul central pe inițiatoare, la dezbateri generale.

Vă rog, doamna Anghel. Microfonul central. La dezbateri generale. _(Discuții la prezidiu._ ) Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Se pare că n-am fost înțeleasă bine. Eu n-am venit cu cazul meu, pentru că cazul meu este închis. Eu am venit cu un exemplu concret, pentru că aici, la calomnie, se spune așa: „Afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală...”. Deci calomnia respectivă pe mine m-ar fi supus unei sancțiuni penale. Nu contează numele meu, contează că un om absolut nevinovat a trebuit să bată ușile la Înalta Curte. Opt luni de zile n-a avut liniște și pace, ca să lucreze aici, în Parlament, ca să demonstreze ce? Ca să demonstreze ce? Că cineva, un ziarist care a primit o comandă, a făcut lucrul acesta.

Iertați-mă, v-ați dus în civil? Câți ați câștigat în civil și ce câștigați? Bani? Păi ce bani și ce sumă de bani poate să șteargă o mizerie de pe obrazul unui om? Eu n-am altă avere, am spus, și sunt mulți oameni ca mine. Demnitatea și onoarea, pentru mine, reprezintă totul. Mi le-ai luat pe astea, mi-ai luat totul.

Uitați-vă pe internet și vedeți cum arată! Dacă dați căutare, spre exemplu, „fotografii Cristiana Anghel”... alea toate sunt calomnii, insulte, dar nu vorbesc numai de mine. Nu se poate.

Îmi spune domnul că 3 milioane de oameni vor fi și vor avea probleme. Domnul meu, nu înțelegeți un singur lucru. Am spus-o, și veți vedea peste un an maximum: toată violența verbală din mediul on-line va coborî în stradă, iar oamenii se vor omorî unii pe alții, pentru că nu avem legi care să ne apere și pe care să le folosim într-o atare situație. Dar chestiunea e cu totul alta. Noi punem la îndoială dacă aplicăm sau nu o decizie a Curții Constituționale.

Iertați-mă, Codul penal și Codul de procedură penală s-au modificat, dar Constituția a rămas aceeași, iar Curtea, în momentul în care a emis decizia din 2013, a invocat articole din Constituție, a invocat articole din CEDO, unde spun și unul... și Constituția, și CEDO spun foarte clar că există dreptul la liberă exprimare, dar acesta nu este absolut.

În momentul în care faci în așa fel încât un om să ajungă în... pe mâinile parchetului sau să fie supus oprobriului public absolut nevinovat, așa ceva nu se admite, pentru că, așa cum spuneam, uitați-vă în art. 1, demnitatea umană în România, stat de drept, este garantată! N-ai cum s-o garantezi dacă nu o prinzi în Codul penal!

## Mulțumesc, doamnă senator...

Mai mult decât atât, a existat o inițiativă legislativă și zace încă la Camera Deputaților. Toată lumea a spus: Cristiana Anghel vrea să reintroducă insulta și calomnia. Nu! Pe modificarea legii... art. 74 din Codul penal, Camera Deputaților a făcut lucrul acesta. A fost atacată legea la Curtea Constituțională, dar știți pe ce articol? Tot pe 74, deși acolo erau reintroduse și reincriminate insulta și calomnia. Nimeni nu a îndrăznit să se ducă încă o dată la Curte și să spună: „Mai zi o dată, Curte, că nu ai zis decât de trei ori până acum!”

Este libertatea dumneavoastră de a vota sau nu. Eu nu am venit cu cazul meu personal, pentru că la mine este rezolvat. Chestiunea este aceasta: în momentul în care, pentru că aruncă unul o vorbă – și putea să nu fie ziarist, putea să fie cum a fost Funeriu, și am vrut să vă zic lucrul

acesta, fost ministru, a aruncat o vorbă –, în momentul în care arunci o vorbă și-l trimiți pe un om nevinovat în penal, ce scuză poți să ai?! Ce scuză poți să ai?!

În art. 207, în articol, se spune foarte clar: proba verității. Da, a furat X și am dovezi, foarte bine, am făcut proba verității, să răspundă. A fost un nemernic respectivul, da, am proba verității. Dar, în momentul în care te duci în civil, ce șanse ai? Să stai la mâna cui?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfonul 3 al Senatului pe domnul senator Bumbu. Se pregătește domnul senator Croitoru.

Dacă ajungem la ele.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

Chiar nu știu cât este de oportună legea sub forma prezentată.

Am luptat tot timpul pentru libertatea presei ca om, dar permiteți-mi să citez numai două fraze apărute într-un ziar on-line astăzi, la adresa unui coleg: „Tupeu de borfași! Îți vine să vomiți când auzi ce debitează imbecilul acesta!” Știu precis că nu-i nici borfaș și nici imbecil colegul. „Imbecilul care...” – mi-e jenă să spun ce scrie... „Imbecilul care a...” făcut ceva... „pe gură cuvintele de mai sus (...). Și este un senator al României. Pardon, un jeg care parazitează prin Casa Poporului. L-ați văzut la televizor.” L-ați văzut alături de „un alt jeg”.

Vă rog să-mi spuneți dumneavoastră. Eu nu știu dacă e oportună legea, dar dacă s-ar scrie despre dumneavoastră, despre orice cetățean normal, pentru că are o opinie, despre un ziarist, unul despre altul, așa ceva... dacă este admisibil. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Croitoru. Urmează domnul senator Barbu.

Vă rog.

## **Domnul Cătălin Croitoru:**

## Dragi colegi,

Mă bucur că colegul Bumbu a pus un pic degetul pe rană.

Susțin și am susținut întotdeauna libertatea presei, libertatea de exprimare, dar să nu uităm că libertatea de exprimare e valabilă pentru toți cetățenii României, ziariști sau neziariști, inclusiv pentru demnitari. Ce ați zice dacă, de mâine, începem și noi să folosim terminologia din presă, să înjurăm pe toată lumea în stânga și în dreapta, să folosim expresiile citate mai devreme?

Asta ar fi, probabil, realitatea societății despre care ne vorbea doamna secretar de stat ca argumentație. Însă aș vrea să-i reamintesc și Domniei Sale, și colegilor de aici, care se simt mari experți juriști, că sunt, în momentul de față, probabil, zeci de articole din codurile penale declarate neconstituționale de Curtea Constituțională. Și văd... Vreo 80, îmi suflă un coleg.

Și văd că grija asta n-o avem, de articolele astea, să le aducem în concordanță cu Constituția, nu ne preocupăm, dar avem grijă să ajungem să trăim într-o societate în care ne bălăcărim unii pe alții ca la cocina de porci și spunem că asta-i libertate de exprimare!

Greșiți, domnilor care vă faceți iluzii! În civil veți fi dumneavoastră obligați să faceți dovada că cel care v-a calomniat a mințit. În penal e fix invers: cine a scos o porcărie pe gură trebuie să o și probeze, altfel primește cuvenita sancțiune. Dacă vreți să trăim într-o țară de nebuni, suntem pe drumul cel bun.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu, microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Asasinarea unui copil și folosirea organelor lui în ceea ce se numește trafic de organe național sau internațional este o faptă penală de o gravitate fără margini.

Nu cu mult timp în urmă, despre un om, în România, s-a spus că, împreună cu soția lui, a tranșat copii și le-a folosit organele în trafic internațional de organe. E adevărat că a devenit Președintele Republicii.

Întrebare către colegii cu experiență în domeniu: care-i partea din civil unde familia cu pricina putea să se adreseze, care era articolul pe care-l puteau invoca și care era soluția dată de instanță? În civil!

Eu nu voi vota inițiativa, proiectul legislativ, pentru că am făcut foarte mulți ani de presă, știu exact ce înseamnă ca un politician să încerce, și de multe ori să reușească, să-ți pună genunchiul pe grumaz, ca ziarist, să nu cumva să denigrezi, să calomniezi sau așa mai departe. Ba chiar am lucrat într-o televiziune care s-a închis datorită sau din cauza, mai bine spus, unor așa-zise amenzi date de o instituție pe care vreau s-o aduc în discuție în plenul Senatului azi. Se numește Consiliul Național al Audiovizualului.

În mod normal, în înțelepciunea lui, Parlamentul a creat, având în vedere funcția, a creat și organul: se numește CNA. Numai că CNA-ul nostru este o bătaie de joc sinistră, sub control parlamentar, ce e drept, care nu face nimic din ce ar trebui să facă, pentru că nu ar fi trebuit să ajungem la propunerea doamnei senator Cristiana Anghel. Într-o țară normală, cu o instituție normală și cu un Parlament care își exercită dreptul de control asupra instituțiilor pe care, prin statut și prin legea de organizare, le controlează și cărora le stabilește, prin vot, conducerea, cum e cazul CNA, inițiativa doamnei senator nu ar fi trebuit să ajungă pe masa de lucru a Senatului sau a Camerei Deputaților, pentru că aveam deja organul abilitat care avea și pârghii și sisteme de analiză și de evaluare și așa mai departe. Noi ajungem să discutăm despre incriminarea în penal a calomniei sau a insultei.

Vin și întreb, și cu asta termin: ce facem, doamnelor și domnilor senatori, când, cu fonduri europene, se construiește o fabrică boboc – și nu fac..., să mă ierte colegul –, o bijuterie de fabrică, în Argeș, fabrică unde se produc, la nivel european, la calitate europeană, produse lactate? Credeți-mă, nici nu știu unde anume în Curtea de Argeș e fabrica, dar o știe toată România și a început s-o știe toată Europa. Se numește Brădet.

**:**

Se plătește!

Nu se plătește, pentru că...

Vă rog să nu dialogați cu sala!

...pentru că nu este singurul caz. Dacă vreți, vă țin două ore, dar nu are sens; exemple sunt nenumărate.

Repet, vă rog mult să ne gândim – și chiar îmi cer scuze, n-a fost o intervenție foarte scurtă, dar cred că a fost aplicată –, să ne gândim la maniera la care, cu adevărat, ne exercităm dreptul de senatori ai României de a controla instituțiile care, conform legii, lucrează sub control parlamentar, și aici mă refer direct la CNA.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos.

Vă rog, domnule senator, poftiți la microfonul central. Dacă mai sunt colegi care doresc să se înscrie la dezbateri generale, nu...

Drept la replică... Nu avem o chestiune personală, maestre. Haideți, că sunt mulți colegi care doresc să ia cuvântul.

Vă rog.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mi-e ușor, vă mărturisesc că lecția am învățat-o când am început exercițiul acesta. Odată senator, am citit că sunt hoț și am aflat, ulterior: „Domnule, dar ești senator, spune oricine, trebuia să te aștepți!” Am aflat că sunt impostor și am spus: „Doamne, dar sunt și impostor!” „Dar ești senator, trebuia să te aștepți, spune oricine orice!” Și cine știe ce am mai aflat și am învățat și la ce să mă aștept!

Nedreptatea cea mare s-a produs însă într-un alt moment, când un fost coleg, din depărtare, a dat pe Google „Dorin Dobra”. S-a uitat la poze, s-a uitat la acele articole, care au vizualizări, și s-a întrebat dacă eu sunt acel Dorin Dobra și dacă să mă sune, respectiv dacă să mă mai sune. La asta nu m-am așteptat, prieteni! Și v-o spun până la capăt!

Decid astăzi, peste șase luni sau peste patru ani și șase luni că nu mai vreau, dar articolele alea rămân și vor citi nepoții mei, prietenii mei! Și aici e problema acestui echilibru! Că, v-o spun... și, sincer, nu vreau să facă cineva pușcărie pentru ce a scris – Doamne ferește! – sau cine știe ce amendă să plătească, dar le pot confirma că de făcut rău au făcut. Mult! Nouă, tuturor!

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule senator, microfonul central, la dispoziția dumneavoastră.

Mulțumesc domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă captez puțin atenția, pentru că știți că vorbesc mai rar și vreau să mă ascultați, pentru că am să spun lucruri, cred eu, foarte importante.

După cum știți, am fost, sunt și voi fi adeptul liberei exprimări, libertății de expresie a tuturor jurnaliștilor, a tuturor factorilor din media și n-am fost niciodată adeptul Parlamentului ca „fabrică” de legi.

Poate unii dintre dumneavoastră nu știți că sunt inițiatorul unui memorandum intern trecut prin cele două Camere, dar nu în plen, ci în Birourile permanente, referitor la legislația României. Suntem astăzi, după 26 de ani de democrație, unde am fabricat 15.000 de legi. Eu nu vorbesc aici de dispoziții de primari, de ordine de prefecți, de metodologii de aplicare, care sunt de ordinul milioanelor. Dar noi suntem cei care ar trebui să punem de acord legislația românească.

Vreau să vă spun niște curiozități pe care le-am avut când am studiat aceste lucruri. Deci avem legi aplicabile astăzi în România din 1868. Avem 154 de hotărâri ale Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Stat de pe vremea răposatului.

Deci am propus prin memorandumul intern să luăm toată legislația..., nu putem singuri, împreună cu Consiliul Legislativ, împreună cu Guvernul României, cu Secretariatul General al Guvernului, să luăm toată legislația și să o curățăm, să facem – n-am inventat eu lucrul acesta –, să facem codexurile pe materii. Și să luăm – eu am propus să începem prima dată cu educația –, să luăm tot ce înseamnă educație, să strângă Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, legile pe educație, câte or fi ele, dispoziții și așa mai departe, să le strângem și să le curățăm, să le lăsăm pe alea bune, să le abrogăm pe cele rele, da?! Am propus să luăm sănătatea, care-i mai presus de toate, și, după aia, să ajungem și la celelalte, pentru că, dacă propunem să începem cu legile justiției, știți foarte bine că ne-am dat foc la valiză.

Dar spunea un coleg de-al meu aici că ar trebui, domnul senator Croitoru, să curățăm legislația de... în funcție de deciziile – imediat termin –, în funcție de deciziile Curții Constituționale, câte or fi ele, 78–80.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Procedură.

Domnul Nicolae Vlad Popa, 10 secunde! Au trecut deja primele două secunde!

În dreptul civil există o prevedere foarte clară: orice prejudiciu, orice daună trebuie reparată. Există daune morale care pot fi evaluate. Iar cel care scrie, inclusiv cel care editează, răspunde pentru aceste daune morale care trebuie cerute. Dacă nu le ceri și dacă le accepți și stai și nu reacționezi... asta este o altă problemă. Dar să transformăm totul într-o chestiune penală este inadmisibil.

Mulțumesc. Continuăm dezbaterile.

Domnul senator Haralambie Vochițoiu, microfonul central. Probabil că vom continua dezbaterile și mâine dimineață.

Eu nu vreau decât să vă relatez o întâmplare, pentru a privi acest proiect legislativ dintr-un alt unghi de vedere, pentru că au fost foarte pertinente și unele, și altele... din poziții. Eu sunt unul din cei 10 români care, cu acceptul dumneavoastră, reprezintă România în Adunarea Parlamentară NATO.

La una din reuniunile acestei adunări parlamentare foarte importante, zic eu, la o masă, unul din colegii mei de acolo, un lord britanic, mă întreabă, vizibil stânjenit, dacă am afaceri în agricultură.

Și zic: „Nu, eu provin dintr-o zonă montană, cel mult zootehnie, nu. Dar de ce?!”

„Păi...” – zice – „...domnule senator, știți, veniți pentru prima dată la întâlnire cu noi și consilierii mei” – făceam parte din aceeași comisie acolo – „v-au făcut o fișă, au făcut o documentare și în dreptul numelui dumneavoastră a apărut o chestiune foarte ciudată.”

O chestiune care..., acum revin la dumneavoastră; vă aduceți aminte că, într-o zi, la începutul mandatului, ați găsit pe masă, din partea unui coleg de-al nostru – de fapt, era senator, acum a plecat într-o altă instituție –, cum că eu, senatorul Vochițoiu Haralambie, aș fi furat apă în Valea Jiului.

Domnule, omul acesta..., ca să vedeți unde dai și unde crapă, că, dacă există acest internet... Această poveste i-am spus-o și onoratei instanțe, unde mai e un pic și câștig acel proces..., să câștig, să demonstrez că nu am făcut așa ceva în viața mea.

Dar gândiți-vă, și cu asta închei, gândiți-vă cam cum m-a privit omul acela – sper să mă fi crezut – și cum ne facem singuri unii pe alții de râs în lumea aceasta mare și ce capacitate de negociere mai are un om, un român, într-o astfel de instituție în fața celorlalți?

Deci cred, cred cu desăvârșire în dreptul la exprimare liberă, dar, în același timp, cred și în responsabilitate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Înainte de a încheia, aș vrea să spun câteva cuvinte. Vom continua dezbaterile mâine dimineață, însă vreau să vă aduc la cunoștință, conform prevederilor Regulamentului Senatului, că, raportul fiind de respingere, după încheierea dezbaterilor generale, vom supune votului raportul de respingere. Dacă raportul de respingere nu trece, deci nu întrunește numărul de 83 de voturi, cei care au făcut propuneri, respectiv amendamente care au fost respinse urmează să le susțină.

Eu cred că și mâine, la dezbaterile pe acest proiect, va fi la fel de interesant ca astăzi.

Mulțumesc tare mult.

Continuăm dezbaterile mâine.

Declar partea aceasta din ședința de astăzi închisă. Vă mulțumesc.

O seară plăcută!

PAUZĂ