Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Senatul · 4 aprilie 2018 · monitorul.ai

Doru Adrian Pănescu

#13608

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi are ca obiect „Salvarea unuia dintre monumentele vechi ale Iașiului”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Nu știu de câte ori ați mers în Iași în ultimii ani sau poate dacă ați reușit să ajungeți vreodată și să vedeți faptul că, dincolo de universitățile de tradiție din capitala Moldovei, de muzeele pline de viață sau de un Palat al Culturii care a ajuns simbol național, Iașiul mai are câteva comori, care nu sunt la fel de bine cunoscute și promovate.

Nu degeaba i se spune orașului nostru „cetatea celor 100 de biserici”, fiindcă acestea există și sunt îmbinate, pe cât de fericit s-a putut la momentul zidirii lor, cu restul arhitecturii orașului. Le găsești și în centrul vechi al Iașiului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare, unde, alături de Palatul Roznovanu, splendida clădire a Teatrului Național și cunoscutul Palat al Culturii, treci pe lângă impozanta Catedrală Mitropolitană, la care încă se lucrează, și bijuteria reprezentată de Biserica „Trei Ierarhi”, o construcție, cu siguranță, unică în țară.

Însă nu peste toate bisericile Iașiului a trecut timpul la fel de blând și nu s-au găsit pentru toate fondurile necesare reabilitării. Câteva dintre comorile Iașiului sunt pe cale să cadă la primul cutremur. Și vorbim de monumente vechi de sute de ani, ce păstrează în zidurile lor rămășițe și amintiri de pe vremea în care țara încă nu era unită și când nimeni nu se aștepta să discutăm vreodată despre un centenar al acestei uniri.

Am adresat, în urmă cu două săptămâni, o întrebare ministrului culturii și identității naționale, domnul George Ivașcu, și domnului Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, cu privire la situația uneia dintre cel mai vechi biserici ortodoxe din Iași, Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril”. Datată la mijlocul veacului al XVII-lea, aceasta deține una dintre cele mai valoroase catapetesme din Moldova și, totodată, este locul în care a funcționat primul cor polifonic în limba română din Moldova. Din nefericire, biserica nu a fost niciodată în decursul istoriei sale restaurată profesionist. Cutremurele și mai cu seamă bombardamentele din vremea celui de-al Doilea Război Mondial au adus-o în pragul colapsului. Azi, expertizele tehnice arată că Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril” se prezintă în cel mai grav stadiu de degradare dintre toate monumentele istorice din Iași, fiind necesare lucrări de consolidare în regim de maximă urgență.

M-am bucurat să aflu, din răspunsul comunicat și din discuțiile purtate cu reprezentanții Secretariatului de Stat pentru Culte, că a fost depusă integral documentația pentru restaurare, că aceasta a fost analizată și că există șanse ca biserica să primească fonduri pentru demararea lucrărilor încă de anul acesta.

În Anul Centenarului, consider că demersurile de restaurare a unor edificii ce constituie mărci ale identității naționale, cum este și cazul Bisericii „Sfinții Atanasie și Chiril” din Iași, vor da cu adevărat contur și consistență acestei aniversări.

Totodată, față de alte orașe cu un bogat patrimoniu arhitectural vechi, cum sunt Sighișoara, Sibiu sau Brașov,

Iașiul a avut mult de suferit din pricina tristei sistematizări urbane din perioada comunistă. De aceea cred că încercarea de a salva monumentele care ne-au mai rămas merită orice efort financiar și reprezintă o binemeritată recompensă pentru însemnătatea istorică și culturală a acestui oraș. Iar peste 50 de ani, când se va discuta, poate, despre Centenarul Marii Uniri, românii își vor aminti ce anume s-a clădit, ce proiecte am declanșat în această perioadă și ce a rezistat în timp.

Vă mulțumesc.

Sunt Doru Adrian Pănescu, senator din Circumscripția electorală nr. 24 Iași, Grup PSD.

Remus Mihai Goțiu

#17528

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Felicitări! Ieri ați mai rezolvat una din marile probleme ale cetățenilor români. În Comisia juridică a Camerei Deputaților, colegii de la PSD și ALDE, cu sprijin de la UDMR, au votat revenirea la reducerea pedepsei cu câte 20 de zile pentru fiecare carte ori lucrare științifică scrisă și pentru fiecare invenție sau inovație brevetată în închisoare. Bravo! Asta chiar era o prioritate pentru cetățeni!

Tot ieri, în plenul Senatului s-a adoptat legea de punere în aplicare a Ordonanței de urgență nr. 54/2017, prin care termenul de evaluare a școlilor doctorale s-a amânat, o dată în plus, până la data de 31 decembrie 2019.

Înțeleg, dar poate înțeleg greșit, că prin însumarea celor două decizii se pune capăt imposturii academice din România. Numai bine, pe când viitorii cercetători de top vor ieși de pe porțile închisorilor, vor avea posibilitatea să treacă direct în băncile școlilor doctorale proaspăt evaluate. Perfect! Și, ținând cont de decizia de a compensa perioada petrecută în închisoare cu câteva mii de euro din cauza lipsei condițiilor decente de detenție, nu va mai fi necesar să alocați bani suplimentari pentru cercetare. Felicitări!

Stimate colege și stimați colegi,

Nu-mi rămâne decât să vă doresc sărbători fericite! Poate după întoarcerea din minivacanța de Paști o să vă faceți timp, un pic de timp, și pentru problemele alea mărunte rămase pe agenda cetățenilor. Poate mai finalizăm canalizarea la o școală. Poate mai construim un spital. Poate dăm în folosință niște kilometri de autostradă, măcar pentru câteva săptămâni, înainte să-i închidem din cauza alunecărilor de teren. Poate mai plantăm niște copaci, nu doar îi tăiem. Desigur, asta doar în cazul în care nu e mai urgentă dezincriminarea abuzului în serviciu și a altor infracțiuni de corupție. Știu, domnul Dragnea ne-a dat asigurări că asta vor cetățenii români și de asta v-au votat. Sper totuși să mai rămână ceva timp și pentru chestiunile alea mărunte enumerate mai înainte, legate de educație, sănătate, infrastructură, mediu, cultură.

La final, îmi cer scuze că vă tot deranjez cu problemele astea, dar promit că o voi face în continuare.

Sărbători fericite!

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Doina Elena Federovici

#19919

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Masacrul de la Fântâna Albă, un adevărat Katyń românesc”.

Distinși colegi,

1 aprilie 1941 – una dintre cele mai negre zile ale poporului român. S-a vorbit în aceste zile și se va vorbi în continuare despre Centenarul Unirii, dar nimeni nu a amintit în acest an de masacrul de la Fântâna Albă. Astăzi, iată, se împlinesc 77 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, localitate de frontieră cu Uniunea Sovietică, unde trupele poliției secrete comuniste sovietice au masacrat aproape 3.000 de oameni. Aveau o singură vină: erau români și își doreau să treacă și să trăiască în România.

Pe lângă deportările românilor în Siberia la începutul anului 1941, după ce trupele sovietice au pus stăpânire pe Basarabia și Bucovina de Nord, NKVD-ul a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România, pentru a atrage în cursă românii care doreau să treacă granița din teritoriile ocupate.

Astfel, în data de 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe Valea Siretului, purtând în față un steag alb și însemne religioase, icoane, prapuri și cruci din cetină, a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieticoromână, în speranța că așa vor putea să ducă până la capăt acțiunea lor. Însă nu a fost să fie așa. În Poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana ar fi ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și omorâți cu sabia. La finalul măcelului, răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la cinci gropi comune, săpate dinainte, unde au fost îngropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari, vii, morți sau muribunzi. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD-ul din Hilboca, adică Adâncata de astăzi, și, după torturi de neimaginat, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var, fără ca fosta URSS să recunoască aceste crime împotriva umanității.

După masacru a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au supraviețuit puțini. Ca rezultat al emigrărilor, deportărilor și al asasinatelor, populația românească din regiunea Cernăuți a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 și primul recensământ sovietic din 1959.

Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii 1990, fiind interzisă de autoritățile sovietice și ulterior de cele ucrainene orice referire la el sau comemorarea lui. Doar în anul 2000 autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor care și-au dorit să trăiască în România.

Prin Legea nr. 68/2011, Parlamentul României a instituit ziua de 1 aprilie ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și din alte zone, ale deportărilor, foametei și altor forme

de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Distinși colegi,

Pentru a comemora acest tragic eveniment, Asociația „Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța” organizează în fiecare an simpozioane, iar pentru acest lucru merită felicitați din tot sufletul. Tot pe 1 aprilie, în fiecare an de la destrămarea imperiului sovietic, la Troița de la Varnița, ridicată în memoria victimelor de la 1 aprilie 1941, au loc slujbe de pomenire a celor căzuți fără vină.

Dumnezeu să-i aibă în grija Sa!

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Gheorghe Baciu

#24048

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună dimineața, distinși colegi!

Bună dimineața, domnule președinte!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Comerț la distanță sau distanță fără comerț?”.

Comerțul online este reglementat de Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic și de Ordonanța de urgență nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Există două categorii de comerț online. Primul palier este cel privitor la operatorii economici care se comportă corect cu consumatorii și care trebuie încurajați, trebuie sprijiniți și consiliați. Și mai există și palierul de vizavi de aceștia, indiferent că operează pe site-uri, magazine online, Facebook ori alte variante de vânzare la distanță, comercianții care ating, într-un anumit moment, limita de infracțiune.

Referitor la aceștia din urmă, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a primit nenumărate reclamații referitoare la o serie de nereguli, atenționări privitoare la civilitatea și legalitatea comerțului pe care îl practică, semnalând prejudicii materiale și financiare aduse consumatorului sau acuzând practici comerciale înșelătoare.

Din totalul sesizărilor de 92.400 transmise anul trecut la ANPC pe segmentul comerțului, peste o treime, deci, respectiv, 36%, 28.224, reprezintă comerțul la distanță, restul de 64%, 50.176, vizând vânzările directe. Pentru serviciile comerciale prestate online în perioada de _Black Friday_ , ANPC-ul a primit 600 de reclamații anul trecut și 150 de sesizări în primele două luni din acest an. Pot părea multe sau puține, în funcție de modul în care apreciem deverul acestui tip de comerț.

Cele mai frecvente reclamații fac referire la nerespectarea termenului de livrare la produsele comandate – peste 50%. Există operatori economici care nu respectă termenele de livrare, dând de obicei vina pe firmele de curierat, deși cuantumul prejudiciului economic adus consumatorului de întârzierea la livrarea unui anumit produs nu este suportat de transportatori.

Printre altele, se mai reclamă neîncadrarea în termenul legal de restituire a contravalorii, deteriorări ale produselor în timpul transportului, lipsa de verificare a integrității produselor, abateri de la informațiile privind caracteristicile produsului în momentul încheierii contractului, comportament incorect în relația cu consumatorul, nerespectarea termenului de remediere etc.

Pentru abaterile constatate, comisarii din ANPC aplică sancțiunile prevăzute în Ordonanța nr. 34/2014, dar magazinele online funcționează în continuare și sunt foarte greu de verificat, deoarece sediul lor social sunt căsuțe din oficii poștale sau adrese luate la întâmplare.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu are în acest moment prerogative să închidă sau să suspende activitatea unui site care comercializează produse, deși Comisia Europeană a luat în calcul varianta de a discuta despre comerțul online, comerț care a luat amploare în ultima perioadă, înregistrând în prezent un adevărat boom pe piață.

Consider că aceasta este o problemă care trebuie luată în discuție în Parlamentul României, pentru a fi reglată din punct de vedere legislativ în cazul vânzărilor online, pentru că în prezent produsul poate fi returnat în 14 zile, dar sumele primite de la consumator sunt rambursate tot în 14 zile, produsul nu poate fi testat, nu pot fi identificate diferențele de calitate dintre produsul livrat și cel descris în site. În timp ce, spre comparație, în cazul vânzărilor directe produsul se poate returna, în funcție de politica comerciantului, acesta poate fi testat, văzut, probat chiar, iar metoda de plată este sigură.

Este evident că acest sector al serviciilor pentru populație a avansat în țara noastră într-un ritm mai rapid decât reglementările la nivel național. Fără a fi specialist în domeniu, dar în calitate de adept convins al viitorului acestui tip de comerț modern și confortabil pentru client, tocmai pentru că m-am confruntat adeseori cu deficiențele semnalate mai sus în domeniul comerțului la distanță, consider de interes cetățenesc înlăturarea acestora, prin elaborarea, împreună cu specialiști în domeniu, a unor prevederi legislative clare, prin constituirea unui grup de lucru în cadrul comisiei de specialitate a Senatului, căreia am toată hotărârea și determinarea să mă alătur.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă invit, stimați colegi, alături de mine.

Senator Gheorghe Baciu, Partidul Mișcarea Populară, Circumscripția nr. 15 Covasna.

Mulțumesc.

Adrian Wiener

#28867

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Situația de la Consiliul pentru monitorizarea implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități”.

În anul 2010, România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Astfel, după o lungă perioadă de abulie politică, prin Legea nr. 8/2016 se înființează unele dintre mecanismele prevăzute la art. 33 al convenției. Unul dintre aceste mecanisme este reprezentat de Consiliul pentru monitorizarea implementării Convenției

privind drepturile persoanelor cu dizabilități, autoritate administrativă autonomă sub control parlamentar.

Rolul principal al acestei instituții era de a monitoriza, promova și proteja drepturile persoanelor cu dizabilități instituționalizate în entități publice sau private. Misiune grea, care ar fi trebuit să înceapă prin „desecretizarea” și amendarea condițiilor în care aceste persoane sunt „depozitate” în spații depersonalizate, uneori insalubre, în condiții degradante. Ar fi trebuit să desfășoare inspecții de monitorizare în echipe mixte, cu participarea deplină și transparentă a societății civile, prin ONG-urile de resort, și cooptarea de inspectori de monitorizare independenți. Era o șansă pentru demascarea și reformarea cinismului instituționalizat din spatele zidurilor și pereților scorojiți ai spitalelor, centrelor, secțiilor și altor epitomi ai „lagărelor dintre noi”.

Autonomia pe care am menționat-o permite consiliului să sesizeze organe judiciare, să atenționeze și să condiționeze autorități competente, să colaboreze cu avocatul poporului, să facă recomandări, să fie, în esență, o instituție care să responsabilizeze statul social România și pe noi toți față de abuzul prin neglijență al compatrioților noștri, perpetuat în atâția ani de indiferență și dezumanizare. Perspectiva asupra persoanei cu dizabilități a rămas una strict medicalizată. Dreptul la viață independentă sau la libertate rămâne, din păcate, în continuare dependent de gardurile ruginite din noi înșine.

În 2017 abia echipa de conducere, numită de Senat, a început construcția instituțională a consiliului. Greu, fără buget adecvat pentru crearea corpului administrativ, fără a beneficia de un sediu accesibilizat de la RA-APPS, fără suport interinstituțional adecvat, prin detașarea de funcționari publici pe o perioadă limitată.

S-au deschis conturi în trezorerie, s-au creat protocoale de colaborare cu diverse ONG-uri, staturi de funcții, organigrame, fundamentare de buget, regulament de organizare și funcționare, s-au realizat baza de date cu toate instituțiile rezidențiale publice și private, modelul de notificare a decesului în instituții și procedura de selecție a experților independenți.

S-a muncit mult și, parțial, benevol pentru crearea premiselor funcționării unei instituții care ar fi putut să schimbe paradigma privitoare la persoanele cu dizabilități și incluziunea socială în România. Aveți respectul și prețuirea mea, Marta Bencze!

Urmează însă execuția sumară a doamnei Bencze, președintele consiliului, și a echipei sale, în urma unei ședințe a Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senat, ședință care a durat doar 15 minute și a fost, practic, un simulacru.

Înlocuitorul dânsei, Florinel Butnaru – membru al Partidului Social Democrat, fost senator PP-DD, întâmplător, în aceeași Comisie pentru drepturile omului, și conectat la unul dintre cei mai influenți comunicatori la vârf ai PSD. Practic, instituția a fost bugetată cu peste 5 milioane de lei și a început să fie privită cu râvnă nedisimulată de împărțitorii de dispense și sinecuri din PSD. Se pare că pactul acestor „ribbentropi și molotovi” ai politicii de Dâmbovița a inclus negocieri și înțelegeri nescrise cu PNL asupra posturilor acestei instituții autonome.

Astfel, instituția a fost pur și simplu „arestată”, cu largul concurs al adevăratei opoziții. Traiectoria profesională a inginerului auto Florinel Butnaru, fost șef la Autoritatea Rutieră Vâlcea, fost vicepreședinte PSD Sector 4, nu are nicio legătură cu materia drepturilor persoanelor cu dizabilități. Nicio expertiză de funcționar public specializat, deși criteriile de eligibilitate din lege o impun. Singura calitate a oamenilor pe care i-a adus în consiliu pare a fi apropierea de PSD.

Sunt multe detalii sordide în această poveste, care nu este, de fapt, decât o replicare a anexării, bucată cu bucată, a României instituționale de către o clasă politică cu reflexe de prădător.

Senator de Arad, Adrian Wiener.

Ioan Iustin Talpoș

#33573

Bună dimineața, domnule președinte!

Înainte de a citi declarația, dați-mi voie să-i urez colegului meu, domnul secretar al Senatului: La mulți ani!

Declarația politică poartă numele „Poluarea în județul Maramureș – indolență sau incompetență?”.

Stimați colegi,

Stimați reprezentanți ai Guvernului României,

În luna ianuarie 2000, aproximativ 100 de tone de cianuri s-au împrăștiat în sistemul hidrografic al zonei Baia Mare, accidentul fiind catalogat drept unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din Europa. Acel eveniment a afectat pentru o perioadă de 10 ani fauna și flora acvatică, iar statul român a plătit despăgubiri în valoare de 100 de milioane de dolari Ungariei pentru cianura deversată în râul Tisa și fluviul Dunărea.

Cu toate că ar fi trebuit să învățăm din lecțiile trecutului, se pare că autoritățile locale au memoria scurtă. Săptămâna trecută, județul Maramureș s-a confruntat cu un nou dezastru ecologic. Acesta a afectat un întreg ecosistem și a avut ca rezultat peste trei tone de pește mort.

Deversarea de ape de la mina Băiuț a contaminat râul Lăpuș și a compromis pentru următorii cinci ani aria protejată Cheile Lăpușului, care a fost declarată rezervație naturală. Pe lângă faptul că peste 90% din fauna piscicolă a fost afectată, specialiștii spun că vor suferi și câteva specii ocrotite, precum stârcul cenușiu sau pescărușul albastru.

În ultimul an am făcut numeroase întrebări, interpelări sau sesizări adresate autorităților locale, precum și reprezentanților Guvernului, deoarece acest eveniment nu este singular. Menționez aici accidentul ecologic de la Bozânta Mare, din luna octombrie 2017, sau deversarea de metale grele în râul Săsar din luna ianuarie anul curent. Trebuie precizat că trimisul Guvernului în teritoriu, subprefectul județului Maramureș, a declarat în luna ianuarie faptul că poluarea râului Săsar este inventată de către presă, iar pozele sunt trucate, cu toate că sute de cetățeni ai orașului Baia Mare au semnalat neregula, mulți dintre ei punând aceste imagini inclusiv pe rețelele de socializare.

Putem observa că autorităților locale nu le pasă și chiar încearcă să ascundă aceste evenimente, în loc să caute soluții.

Incompetența și lenea se pot observa și la nivelul ministerelor, care nu intenționează să ia măsuri pentru închiderea și ecologizarea minelor din județul Maramureș. Reprezentanții companiei naționale Remin au declarat în repetate rânduri că din anul 2012 nu s-a mai alocat niciun

leu pentru lucrări de ecologizare a minelor, ci doar pentru conservări și monitorizări. Deși ministrul economiei a fost un reprezentant al județului Maramureș, care ar trebui să știe problemele din zonă, nici în bugetul anului 2018 nu sunt prevăzute fonduri pentru începerea unor lucrări de ecologizare, cu toate că parlamentarii opoziției au depus numeroase amendamente pe această temă la Legea bugetului.

Stimați colegi,

Prevenția este mult mai utilă decât tratarea problemelor. Dacă guvernelor PSD nu le-a păsat, fac un apel la bun-simț și la normalitatea dumneavoastră. Haideți să rezolvăm problema minelor dezafectate, care pun în pericol flora, fauna și viața locuitorilor din județul Maramureș.

Senator Iustin Talpoș, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.

Mulțumesc.

Nicu Fălcoi

#37094

Declarația mea politică de astăzi se numește „Comisia PSD pentru verificat posibilități, declarată neconstituțională de CCR”.

## Stimați colegi,

Decizia de ieri a Curții Constituționale a României, care a admis sesizările de neconstituționalitate formulate în urma înființării, în februarie, a Comisiei speciale de verificare a activității directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, a readus în discuție un subiect pe marginea căruia aș dori să fac câteva precizări.

Am remarcat, nu o dată, în ultima perioadă motivațiile mai mult decât îndoielnice invocate de reprezentanții actualei majorități politice PSD–ALDE atunci când au argumentat necesitatea înființării câte unei noi comisii speciale.

Cu referire la cazul de față, am atenționat chiar în cadrul ședinței Birourilor permanente reunite care a premers adoptarea hotărârii de înființare a acestei comisii, Hotărârea nr. 11/2018, asupra caracterului inutil și lipsit de logică al acestei decizii, atâta vreme cât toate prerogativele ce se doreau a fi încredințate acestei comisii se regăseau clar printre prerogativele Comisiilor de apărare ale celor două Camere ale Parlamentului.

Mai mult, adoptarea pe repede-nainte a hotărârii de înființare a acestei comisii, sub presiunea politică a actualei majorități, care face diverse lucruri „pentru că poate”, a survenit după ce în ambele Comisii de apărare propunerile de audiere a domnului Liviu Dragnea, susținute de USR și PNL, au fost respinse la vot de reprezentanții PSD și ALDE. Ce altceva aș putea concluziona de aici decât că intenția noastră de a vedea și ce probe aduce domnul Dragnea în sprijinul declarațiilor Domniei Sale a fost supărătoare pentru reprezentanții actualei majorități politice?

Și atunci vă întreb, domnilor colegi de la PSD și ALDE: ce anume doreați să dezvăluiți și ce anume doreați să țineți ascuns opunându-vă audierii președintelui PSD în Comisiile de apărare? Sau poate aveați raportul acestei comisii speciale gata întocmit și mai trebuia doar să înființați pur formal o comisie ale cărei concluzii să se suprapună exact pe conținutul acestui raport? Cum altfel s-ar putea explica această atitudine contradictorie, prin care teoretic vreți să se afle, dar practic țineți morțiș ca domnul Dragnea să nu spună nimic în fața comisiilor permanente ale Parlamentului?

Las la o parte un alt detaliu complet absurd al situației, dezvăluit chiar de titlul proiectului de hotărâre de înființare a acestei comisii, care-și propunea să verifice nu probe sau indicii concrete cu privire la săvârșirea vreunor fapte, ci „modul în care este posibil ca directorul SPP să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare”. Deci, așa cum am apreciat și atunci, la momentul adoptării deciziei, o inovație brevetată de PSD – comisia specială de verificat posibilități.

Domnilor colegi,

Avem, cred, cea mai mare densitate de astfel de comisii speciale, înființate toate pe repede-nainte și cărora cruda realitate este că le sunt încredințate sarcini politice trasate de președintele PSD. Aceasta este, de altfel, și cea mai mare problemă de fond legată de înființarea și funcționarea acestor comisii: că, în loc ca ele să fie puse onest în slujba unor cauze prevăzute de lege, reprezintă, într-o formă sau alta, instrumente puse în slujba unor jocuri politice meschine, care slujesc unor interese personale extrem de discutabile. Or, această abordare este o abordare... este o abatere de la regulile de funcționare ale unui stat democratic.

Nu poți ignora complet existența unor comisii permanente, alcătuite din persoane care au competențe și prerogative în diverse domenii, numai pentru că majoritatea politică pe care o deții îți dă iluzia că ai îndreptățirea să calci în picioare orice reguli și să impui cu forța decizii, într-o deplină sfidare față de mecanismele democratice elementare. E nefiresc, de altfel, și să adopți în avans rapoarte de modificare a unor legi, așa cum ați procedat săptămâna trecută cu legile justiției. Dar ați făcut asta fără nicio remușcare, tot „pentru că puteți”. Și felul acesta de a proceda spune foarte multe despre dumneavoastră și despre felul complet distorsionat în care înțelegeți să vă raportați la rigorile jocului democratic.

Și exact așa ați vrut să faceți și cu această comisie, domnilor colegi de la PSD și ALDE. Ați înființat-o intempestiv, pentru a-i oferi satisfacție domnului Dragnea, care, în încercarea de a ascunde probleme importante și obiective ce nu sunt declarabile, mimează acum o vajnică luptă cu statul paralel, pe care, judecând după declarațiile ce s-au făcut până acum în spațiul public, pare mai degrabă că PSD l-a creat și din care domnul Dragnea și mulți colegi membri în partidul dumneavoastră au făcut parte.

Vă mulțumesc.

Nicu Fălcoi, senator USR Timiș.

Ion Ganea

#42032

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Ca în fiecare primăvară, mai normală sau nu – în ultimii ani s-au întâmplat o mulțime de anomalii și abateri de la așa-zisele reguli ale climei continentale care caracterizează teritoriul României –, se întâmplă în fiecare an fenomenul cu care ne confruntăm mereu: inundații de primăvară.

În mod obișnuit, debitele maxime pe Dunăre se produc în perioada de primăvară–vară, vârfurile producându-se mai frecvent în lunile aprilie–mai. Există însă și unele excepții,

când vârfurile undelor de viitură se produc fie în lunile decembrie–ianuarie, fie către sfârșitul verii, în lunile august–septembrie. Experții de la Apele Române spun că, în istoria recentă, pe teritoriul României Dunărea a produs trei mari inundații. Cele mai semnificative evenimente hidrologice au avut loc în ianuarie 1998, martie 2006, iunie 2010. Cele mai mari pagube s-au produs în timpul inundațiilor din 2006, valoarea acestora ridicându-se, din calculele autorităților, la circa 340 de milioane de euro.

Cea mai recentă inundație semnificativă la nivelul Dunării a fost cea din vara anului 2010, când suprafața afectată a fost de circa 35 de kilometri pătrați. Inundația din 2010 a avut efecte nefaste în Delta Dunării, inundarea controlată a incintei Sireasa, de circa 6.000 de hectare, fiind considerată singura soluție la acea dată pentru protejarea localităților Ceatalchioi, Plauru și Sălceni, din județul Tulcea, și puțin a lipsit ca o soluție similară să nu fie aplicată și incintei agricole I.C. Brătianu, din zona de nord a județului, pentru protejarea părții mai joase a municipiului Galați, aflat în mare pericol de inundare.

În perioada care a urmat după inundațiile din 2010 au fost depuse eforturi considerabile pentru recuperarea terenurilor inundate și reutilizarea acestora, deși este foarte evident că eficiența reutilizării acestor terenuri este greu de estimat. De altfel, în perioada care a urmat inundației, ARBDD – Rezervația Biosferei „Delta Dunării” a propus ca soluție trecerea incintei în regim de renaturare, care ar transforma incinta într-o zonă tampon pentru vârfurile de viitură și ar favoriza dezvoltarea unor habitate naturale de tip mozaic, cu productivitate naturală ridicată, favorizând dezvoltarea unor activități economice diferite, în folosul nemijlocit al populației locale, precum pescuit, agricultură, creșterea animalelor, turism.

Având în vedere faptul că inundarea controlată a incintei Sireasa s-a făcut de către autorități, după trecerea perioadei de inundații s-a impus refacerea incintei agricole Sireasa, la solicitarea concesionarului, care a cerut consiliului județean și o despăgubire foarte mare, de circa 70 de milioane de euro, sumă ce ar fi reprezentat pierderile înregistrate de societate în urma inundării controlate a incintelor agricole din această zonă a Deltei.

Pe de altă parte, guvernatorul din acea perioadă al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a declarat la vremea respectivă că reconstrucția ecologică a incintei agricole Sireasa era singura soluție posibilă, mai ales că rezervația avea și are și în prezent un studiu de soluție pentru această variantă. Din păcate, Consiliul Județean Tulcea s-a opus, argumentând că refacerea zonei pentru agricultură ar aduce mai mulți bani la buget.

Reconstrucția ecologică a incintei agricole Sireasa ar fi posibilă și în prezent, în contextul în care în Strategia de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării sunt prevăzute sume consistente pentru astfel de activități. Singura problemă rămâne statutul juridic al acestei zone, finanțarea fiind posibilă doar dacă zona ar fi inclusă în domeniul public de interes național și în administrarea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Pe data de 23 martie 2018, brațul Sulina a depășit cota de inundație, iar apa a intrat pe faleza orașului. Autoritățile au anunțat că nivelul brațului Sulina a crescut cu aproape 80 cm pe malul stâng, fiind inundate zeci de gospodării. Fenomenul s-a petrecut ca urmare a vântului puternic dinspre est, nord-est, care a împins apele Mării Negre spre continent, blocând scurgerea Dunării. Odată cu încetarea vântului, apele mării s-au retras, iar apele Dunării și-au reluat scurgerea normal.

Față de cele menționate mai sus și având în vedere faptul că există riscul unor noi inundații atât în anul acesta, cât și în anii care vor urma, atât de-a lungul fluviului Dunărea, cât mai ales în Delta Dunării, se impun măsuri care să prevină aceste inundații.

Considerăm că una dintre măsurile cele mai importante pentru atenuarea efectelor negative ale inundațiilor este aceea experimentată deja și în alte state europene, de creare a unei zone-tampon de tip buzunar, inundabilă, în incintele îndiguite amenajate atât de-a lungul Dunării, cât și în Delta Dunării. În această categorie de lucrări se încadrează și propunerile de renaturare a unor incinte îndiguite din zonele amonte Deltei Dunării, de-a lungul Luncii Dunării și în Delta Dunării, în incintele Sireasa, Pardina etc.

Sunt necesare reluarea rezultatelor din studiile realizate de Institutul Național de Cercetare Delta Dunării Tulcea, actualizarea acestora și implementarea lor în incintele îndiguite menționate. Este necesar să se implementeze și măsurile stabilite în Planul de management al riscului la inundații – fluviul Dunărea.

Vă mulțumesc.

Senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

Silvia Monica Dinică

#47569

Mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi doresc să vă vorbesc despre sesiunea anulată de finanțare a proiectelor culturale din București.

Am aflat de pe site-ul ARCUB despre intenția Primăriei Municipiului București de a transfera concursul de selecție de proiecte culturale desfășurat în anii anteriori de către ARCUB către Direcția ONG din Primăria Municipiului București.

Ne întrebăm ce anume a motivat această decizie a dumneavoastră, doamnă primar, având în vedere că, pe 9 martie, ARCUB a postat pe site-ul său anunțul de participare la selecția de proiecte pe anul 2018, iar o săptămână mai târziu anunțul a fost șters de pe site fără altă explicație, până la data de 31 martie, când a fost făcut anunțul referitor la Direcția relația cu ONG, sindicate și patronate. Astfel, din acest an, programul de finanțare nerambursabilă care s-a desfășurat între 2014 și 2017 prin ARCUB se va derula prin Direcția relația cu ONG, sindicate și patronate din cadrul Primăriei Municipiului București.

ARCUB este o instituție respectată în mediul cultural din România, are buni specialiști și a colaborat de-a lungul timpului cu cele mai reprezentative nume ale culturii române contemporane. Concursurile de selecție organizate de ARCUB au permis finanțarea unor proiecte culturale valoroase, dovedind profesionalismul celor care au pregătit aceste concursuri.

Ne întrebăm: de ce ați dori ca un fond de 4 milioane de lei să fie gestionat nu de profesioniști care și-au dovedit

competența, ci de o direcție în ale cărei atribuții nu există finanțarea de proiecte culturale? Și aș dori, de asemenea, să vă mai întreb: ce se întâmplă cu procedura de selecție de anul acesta? Când va fi reluată?

Doamnă primar general,

Fac un apel la dumneavoastră să nu afectați calitatea concursului de selecție pentru proiecte culturale derulat din fondurile capitalei.

Doamnă primar general, vă rog, lăsați profesioniștii să-și facă treaba!

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București.

Victorel Lupu

#49859

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Programul Săptămâna «Școala altfel», o reușită a Ministerului Educației”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să vă vorbesc astăzi despre un program care mi s-a părut încă de la început un pas important spre modernizarea învățământului românesc.

Introdus acum câțiva ani și eficientizat la sfârșitul anului 2016, prin introducerea unui ghid de implementare care să vină în sprijinul profesorilor, programul „Școala altfel” a fost și este o provocare pentru elevi, cadre didactice și părinți. Ghidul de implementare a reprezentat rezultatul unei ample analize, la care au participat peste 1.500 de persoane și 50 de organizații.

Am ales acest moment pentru că tocmai săptămâna aceasta care a trecut elevii din Iași și din întreaga țară au parcurs o nouă etapă a acestui program. Am văzut centrul Iașiului, pietonalul Ștefan cel Mare, înțesat de grupuri de elevi care urmau să viziteze fie importante obiective turistice, cum ar fi Palatul Culturii, Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea Golia, fie clădirile istorice în care-și desfășoară activitatea Primăria Iași – Palatul Roznovanu și Consiliul Județean – Palatul Administrativ.

Programul „Școala altfel” a devenit deja o tradiție în școlile din România, iar elevii așteaptă cu nerăbdare perioada în care orele de curs obișnuite sunt înlocuite cu activități care mai de care mai interesante: vizite la diverse obiective turistice sau instituții, concursuri sportive și de orientare turistică, excursii, drumeții, șezători literare, activități culturale, tehnico-științifice, sportive, de voluntariat, de responsabilizare socială, de implicare în societate, activități educaționale privind sănătatea, educație ecologică, protecția mediului, educație rutieră, prevenirea incendiilor. Toate aceste activități de educație nonformală oferite elevilor reprezintă un pas înainte spre o dezvoltare normală și armonioasă a copiilor noștri. Prin intermediul acestora, cei mici sunt stimulați să dea frâu liber imaginației, să-și dezvolte abilitățile socioemoționale și comunicaționale, să conștientizeze și să-și valorifice talentele. Totodată, elevii învață lucruri noi, care le vor fi de folos în procesul de dezvoltare intelectuală. În plus, activitățile extracurriculare îi ajută și pe profesori să-și cunoască mult mai bine elevii și să găsească modalitatea perfectă pentru a se face înțeleși și pentru a adapta apoi conținutul materiilor la nevoile elevilor.

Concluzionând, programul „Școala altfel” se dovedește o metodă de succes în educația copiilor, contribuind la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socioemoționale ale acestora, pentru că învață să învețe din lucrurile practice, palpabile, pe care nu le descoperă din cărți și manuale, ci din ceea ce realizează, văd sau ating. De asemenea, profesorii buni... vor beneficia de un instrument suplimentar pentru a-și cunoaște elevii, precum și pentru a folosi pe parcursul anului școlar activități care s-au dovedit a fi eficiente, iar părinții și membrii comunității vor simți satisfacția propriei contribuții la educația copiilor și a tinerilor. Așadar, „Școala altfel” este cel mai potrivit instrument de a uni și perfecționa echipa formată din cadre didactice, părinți și copii.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Emilia Arcan

#53615

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Familia – o valoare socială și o instituție fundamentală”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În prezenta declarație politică revin asupra temei valorii familiei în societatea noastră, fiind dintotdeauna o susținătoare declarată a femeilor, a rolului acestora în viața de zi cu zi și mai ales a condiției de mamă, de soție și iubită pe care o au reprezentantele sexului frumos, condiție care nu poate fi îndeplinită decât alături de un bărbat.

Mă aflu la această tribună cu o temă ce privește rolul familiei deoarece, recent, informații publice privind fixarea datei referendumului prin care românii vor fi chemați să-și expună punctul de vedere privind concepția despre această instituție, unde s-au declanșat din nou discuții și s-au ridicat semne de întrebare care nu ar trebui lăsate fără un răspuns

clar din partea noastră... eu voi fi cât se poate de fermă în a-mi spune părerea privind definirea familiei în Constituția României.

Poziția mea – și, cred, a colegilor mei din Partidul Social Democrat, precum, bănuiesc, a majorității cetățenilor statului român – apără, conservă un anumit înțeles al familiei, fără a fi împotriva sau a obstrucționa alte conotații care se dau realității sociale foarte diverse a familiei în zilele noastre. Eu susțin și pledez pentru ceva pozitiv și firesc, și nu împotriva a altceva.

Doresc să definim familia ca o asociere între un bărbat și o femeie, așa cum știm dintotdeauna, cum ne-a fost lăsată de înaintașii noștri. Pentru acest lucru sunt de acord cu organizarea referendumului cât mai repede cu putință și pe parcursul desfășurării acestuia voi milita în sensul definiției precizate mai sus, fără a leza sensibilitatea celor care ne propun alte formule sau alte practici sociale.

Fiind o instituție fundamentală a societății contemporane, familia trebuie să-și găsească o reglementare fără niciun echivoc în Constituția statului român, spunând de multe ori – și spun și acum și nu ignor – faptul că în mass-media și, în general, în opinia publică sunt aduse în discuție și alte formule, alte concepții de familii sau asocieri de persoane. În acest sens, ne declarăm disponibilitatea pentru o discuție deschisă și o reglementare corespunzătoare a ceea ce este desemnat ca parteneriat civil și solicitat de alte minorități.

Sunt de acord că parteneriatul civil este necesar, ca protecție reală pentru cuplurile de același sex. Aceste comunități au toată libertatea să se manifeste după cum doresc, dar, ca oameni politici, suntem datori să promovăm adevăratele valori sociale, acelea care și-au dovedit utilitatea și trăinicia în decursul timpului. Familia, ca asociere a bărbatului și femeii, a fost confirmată și validată în istorie, iar eu am libertatea să nu doresc să ies din aceasta și să susțin adevăratele valori sociale.

Este necesar și oportun ca familia să fie mai bine definită din punct de vedere legislativ, dar acest demers nu este suficient pentru a beneficia de tot ceea ce are ea mai bun. Sunt oameni din viața politică, socială, religioasă și laică ce cred că familia tradițională este factorul de continuitate și echilibru al societății. Vreau să transmit cu fermitate că românii încă mai cred că familia formată dintre un bărbat și o femeie este și va rămâne celula de bază a societății, iar viitorul României este asigurat doar dacă se respectă acest concept lăsat de Dumnezeu de la întemeierea lumii.

Subliniez faptul că atât Constituția României, cât și Codul civil reflectă realitatea că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe drepturile și îndatoririle părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor și consider că aceste acte normative trebuie respectate și aplicate, și nu diminuată importanța lor prin instituții noi, fără nicio tradiție, dar care pretind drepturile ce decurg din căsătorie.

Familia actuală trebuie apărată de tot felul de provocări, mai vechi și mai noi. În România, în ultimele trei decenii, familiile au avut mult de suferit din pricina plecării din țară a femeilor și bărbaților, și mai ales a celor tineri. Cred că, din moment ce referendumul ne va da verdictul, preocupările privind valoarea familiei se vor deplasa de la aspectul definirii la problemele reale și dificile cu care se confruntă cetățenii noștri – femei, bărbați, copii sau vârstnici.

Ca membri ai unui partid aflat la guvernare, un partid cu o pondere importantă a femeilor, dăm o mare apreciere beneficiilor pe care familia le oferă societății contemporane, fără a subestima derapajele sau evenimentele grave, uneori tragice, care se mai petrec în sânul acesteia. Așadar, acestora va trebui să le răspundem în continuare cu politici adecvate și vom continua să acționăm pe această direcție.

Și, pentru că suntem în una din cele mai renumite perioade ale anului, cea în care ne pregătim ori trăim deja sentimentul de cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, vă rog să-mi îngăduiți să vă adresez tradiționalele urări specifice sărbătorilor pascale.

Trecând peste opiniile diferite politic, peste divergențele referitoare la diversele probleme ale societății actuale, dragi colegi, distinse colege, suntem uniți într-o credință care ne îndeamnă să fim mai buni, mai îngăduitori, iar zilele acestea să le trăim în pioșenie, cu gândul la Fiul lui Dumnezeu, care a murit și a înviat pentru noi. Sunt zile sfinte, în care, mai presus decât toate, trebuie să avem grijă de sufletele noastre. Colegilor de rit catolic sper că Paștele le-a adus sănătate, liniște și bucurii, iar celor care suntem în Săptămâna Mare să ne ajute Dumnezeu să o trăim cu înaltă emoție sufletească și cu bucurie să primim Sfânta Lumină a Învierii!

Transmit tuturor românilor din această țară și oriunde se vor afla să aibă parte de împăcare, de fericire în familie și le doresc, cu mult respect, sărbători pascale binecuvântate și luminate!

întâi pe lista îngrijorărilor: un procent zdrobitor de 66% dintre bucureșteni declară că își fac adeseori griji pentru sănătatea lor.

În Uniunea Europeană ne aflăm pe locul 25 la capitolul sănătate, iar cu atât mai alarmant, în aceste condiții, este faptul că investițiile în acest domeniu se află în scădere. Cheltuielile totale cu sănătatea ca pondere din PIB au ajuns, de la aproximativ 6%, în 2010, la 4%, în prezent, adică doar 56% din media europeană.

În această sesiune parlamentară am depus două proiecte de lege în domeniul sănătății și voi continua să lucrez pentru remedierea problemelor din sistemul medical, astfel ca românii să beneficieze de dreptul lor constituțional la sănătate și îngrijire. Chiar ieri am fost într-o vizită la Spitalul Militar Central și am discutat cu doi medici în ceea ce privește experiența lor în domeniul bolilor rare.

- Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă rog să sprijinim aceste proiecte și orice inițiativă legislativă din domeniul sănătății.

- Vă urez sărbători fericite, cu sănătate, alături de cei dragi! Vă mulțumesc.

Sunt senator Cristian Ghica, din Circumscripția electorală nr. 42 București.

Eleonora Carmen Hărău

#62515

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi conține un avertisment adresat angajatorilor: „Atenție, angajatori! PSD pune la cale amenzi pe care să vi le aplice instituțiile!”.

Stimați colegi,

Încet și sigur au început să apară efectele nocive provocate de revoluția fiscală, așa-zisa „revoluție fiscală”, de care nimeni nu avea nevoie. Avem din 2015 un Cod fiscal care asigura creștere economică, întocmit tot de o guvernare PSD, dar cu o largă majoritate de susținere politică, din care s-a ales praful. 261 de modificări ale Codului fiscal s-au făcut anul trecut și revoluția fiscală este, practic, o abrambureală fiscală, atât în ceea ce privește impactul acesteia asupra salariilor nete încasate de angajați, cât și asupra modului de gestionare a contractelor de muncă în economie.

Astfel, marea așteptare a populației privind majorările de salarii s-a transformat în mare dezamăgire. Statistica oficială ne spune că salariul mediu net, adică banii luați efectiv de angajat în mână, sunt mai puțini în ianuarie 2018 cu 145 de lei. Tot datele oficiale ne arată că numărul de contracte de muncă din economie a scăzut în 2018 cu peste 53.215 în mediul privat.

Vreau să vă amintesc, stimați colegi și stimați angajatori, unde găsise doamna Olguța Vasilescu principala cauză a avansului lent de creștere salarială în sectorul economic privat. Angajatorii sunt hoți – a zis Domnia Sa –, pentru că nu majorează salariile brute ale angajaților. Vă rog să nu uitați această atitudine, pentru că doamna Vasilescu nu este singura care gândește așa și care consideră mediul privat format din hoți, și nu din contribuabili care alimentează lunar bugetul de stat.

Abrambureala fiscală a PSD–ALDE, cea pe care Guvernul o peticește în fiecare ședință de Guvern în mod penibil, a adus prejudicii importante nu numai în sectorul economic, ci și la nivelul bugetului de stat. Pentru că au început să vadă dimensiunea dezastrului, miniștrii Guvernului Dăncilă și-au propus ca după Sfintele Paști să asmută și mai tare autoritățile de control asupra agenților economici onești, cei care de regulă plătesc și cei care pot fi găsiți ușor în sediile lor. Că, nu vă amăgiți, evazioniștii lucrează în liniște.

Prima care a furat startul a fost chiar doamna Olguța Vasilescu, care a pregătit deja Inspecția Muncii cu suficiente chitanțiere pentru a amenda acei agenți economici care nu au sărit pe burtă la ordinele Guvernului și nu au făcut dialog social cu forța. Așadar, dragi angajatori, puneți bani deoparte, căci Inspecția Muncii a primit norma de amenzi și nu contează dacă sunteți sau nu în vreo situație culpabilă, vor găsi inspectorii un motiv să vă taie amendă.

Pe de altă parte, nici Ministerul Finanțelor nu stă cu mâinile încrucișate. După ce a răvășit o țară întreagă cu abrambureala fiscală și a demonstrat că nu este bun nici măcar de consilier în acest minister, fostul ministru a fost promovat la ceas de seară în funcția de șef al fiscului. Alți 20 de șefi din ANAF au fost demiși pentru că nu jupoaie pielea de pe contribuabil prea convingător.

Stimați colegi, oricât ar încerca miniștrii guvernelor Dragnea să smulgă mai mulți bani de la agenții economici onești, nu vor reuși, pentru că nu mai e de unde. Și-a dat și cămașa de pe el agentul economic onest pentru a onora obligațiile fiscale. Soluția noastră, a liberalilor, pentru ieșirea din fundătura economică în care ne-au aruncat trei guverne conduse de Dragnea și Tăriceanu stă în deblocarea de urgență a investițiilor publice. Agenții economici nu au de lucru. Își pierd și bruma de angajați pe care o mai aveau. Au trecut deja trei luni din 2018 și banii care ar trebui să vină de la Uniunea Europeană sunt tot zero. Pe niciun șantier din țară nu se lucrează.

De asemenea, dacă ANAF vrea să încaseze mai mulți bani, atunci să se străduiască puțin să deranjeze marea evaziune fiscală, pe care toată lumea o cunoaște, numai Guvernul nu. Despre agenții economici români onești, ANAF ar face bine să-i sprijine, să le ia de pe cap o parte din birocrația inutilă, să-i stimuleze să facă investiții private consistente. Știm cu toții că, dacă doar dai cu biciul într-un cal slab și flămând, mai devreme sau mai târziu calul o să se prăbușească.

Sunt Eleonora Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara. Vă mulțumesc.

Costel Șoptică

#72339

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă voi prezenta în sinteză Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea al anului 2017.

Astfel, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru analiză în a soluționa 216 petiții.

Din cele 216 petiții analizate, 185 de petiții au fost luate în considerare și 31 de petiții au fost clasate.

Pentru 128 de petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor, evidențiate în anexele II–IV ale prezentului raport, iar în 88 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor, pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă etc. ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări, când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului, după caz.

Așa cum am prezentat în anexele II–IV, pentru soluționarea celor 128 de petiții care au fost înaintate unor organe sau structuri ale statului, s-au făcut 98 de sesizări către instituții reprezentând administrația publică centrală sau locală, 15 sesizări către instituții ale sistemului judiciar și 7 către structuri ale Parlamentului.

Comisia a efectuat audieri în vederea soluționării petițiilor, fiind audiați petenți și persoane din conducerea Agenției Domeniilor Statului, Inspectoratului Județean de Poliție Brașov, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brașov, reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, ai Monitorului Oficial al României, ai primarului sectorului 1 al municipiului București, directorul ADP Sector 1, reprezentanți ai Consiliului Local Sector 1.

Raportul detaliat al comisiei poate fi studiat pe pagina de internet a Senatului.

Vă mulțumesc.

Titus Corlățean

#76294

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O scurtă intervenție, pentru că e bine să informăm colegii pe câteva chestiuni de fond.

Doamna președinte a informat cu privire la faptul că membrii Comisiei de afaceri europene au adoptat acest raport și aveți pe masă un proiect de hotărâre a Senatului pentru adoptarea acestui raport care privește un al 12-lea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei uniuni a securității efective și reale adoptat de Comisia Europeană. E o comunicare a Comisiei, de fapt.

Ce mă interesa? Să precizez două-trei lucruri.

În primul rând, care este contextul.

În 2015, aduc aminte, Comisia Europeană a adoptat Agenda europeană privind securitatea, cu câteva obiective extrem de clare, care vizează, de fapt, combaterea terorismului, a amenințărilor în materie de securitate și, respectiv, adoptarea unor măsuri de combatere a finanțării terorismului.

În 2016, aceeași Comisie a adoptat un document de punere în aplicare a acestei Agende a terorismului, care include un pachet de măsuri, printre altele două propuneri de regulament; și ne interesează în mod direct aceste lucruri: o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale Uniunii Europene în materie de frontiere și vize – deci apropo de tematica Schengen – și, respectiv, o Propunere de regulament privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE în materie de cooperare polițienească, judiciară, azil și migrație. Pe ambele propuneri de regulament noi vom avea un raport separat. Îl vom prezenta atunci când ajunge în plen. Deja l-am discutat.

Ei, în acest context apare această comunicare a Comisiei privind progresele înregistrate privind implementarea

pachetului de măsuri propuse. Noi salutăm și susținem această abordare în materie de securitate. Ea face parte din prioritățile Uniunii Europene și am convingerea că se va regăsi printre prioritățile președinției României a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului viitor.

Ceea ce vreau – în mod particular să atrag atenția: membrii comisiei atrag atenția Guvernului asupra întârzierii transpunerii în legislația națională a Directivei Uniunii Europene 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului și am solicitat și solicităm și se regăsește în propunerea de hotărâre a Senatului... să solicităm Guvernului să accelereze procedurile interne de avizare a proiectului de lege, cu sugestia reprezentantului Guvernului care preia acest mesaj să se propună procedură de urgență pentru ca noi în Parlament s-o putem transpune cât mai rapid.

În rest, susținem pachetul de măsuri și raportul așa cum e el prezentat.

Vă mulțumesc.

Titus Corlățean

#87354

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte scurt, pentru că prezentarea raportului comisiei și prezentarea pe care am făcut-o la primul document, la al doisprezecelea raport al Comisiei, sunt pertinente, inclusiv pentru tema pe care o avem. Aș vrea doar să menționez faptul că, în mod specific, acest raport privește progresele înregistrate în implementarea unui pachet de măsuri care vizează mai întâi intensificarea luptei împotriva radicalizării. Și aici este o problemă pe care începem s-o resimțim tot mai larg în Uniunea Europeană, inclusiv radicalizare în penitenciare sau propaganda teroristă on-line și off-line; chestiunile legate de securitatea cibernetică; protecția spațiilor publice – și deja, aici, am văzut lucrurile care s-au întâmplat, din păcate, în inima Europei în ultimii ani, plus finanțarea terorismului – și alte priorități; schimb de informații; interoperabilitate.

Un ultim comentariu, și acest lucru va fi mai dezvoltat la cele două proiecte de regulament pe care le-am menționat la raportul viitor al Comisiei afacerilor europene.

Există un pachet de sisteme de informații, acces de informații care sunt în vigoare în clipa de față și se lucrează la un pachet de sisteme de informații care vor intra în vigoare. Acest lucru este pertinent pentru interesul României din perspectiva de țară membră UE, dar non-membră a spațiului Schengen. Și trebuie să fim extrem de atenți cum gestionăm acest lucru. Doar un lucru să vă spun – că, de exemplu, pe lângă sistemele în vigoare, Sistemul de Informații Schengen (SIS) și celelalte, EURODAC, va intra în vigoare un sistem de intrare-ieșire, care va înlocui actualul sistem de ștampilare manuală a pașapoartelor. Deci mare progres mare la nivelul Uniunii Europene. Noi trebuie să fim racordați la toate aceste schimbări. Dificultatea rezidă, spuneam, din faptul că încă nu suntem membri ai spațiului Schengen, dar vom preciza foarte clar care este poziția noastră în documentul pe care l-am anunțat.

În rest, propun să votăm acest document. Este și în interesul României.

Mulțumesc.

Ion Rotaru

#98729

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe fond, această inițiativă legislativă este bună, este corectă. Evident că toți ne-am dori ca nicio persoană care are o problemă, o dizabilitate, să nu fie plimbată sau să nu fie pusă în situația ca, nedeplasabilă fiind, să meargă undeva la o comisie.

Pe de o parte, acest lucru este reglementat și ar trebui să funcționeze, pe de altă parte însă, trebuie să fim realiști că, dacă adoptăm o lege, ea trebuie să se și aplice. Aplicarea legii presupune resursele necesare pentru aplicare.

Am să vă dau un exemplu destul de elocvent care ilustrează foarte clar dificultatea în care ne aflăm astăzi pentru a aplica această prevedere legală.

De pildă, am cerut o informație de la Casa Județeană de Pensii Brăila, care, în luna noiembrie anul trecut, având în vedere niște evenimente care s-au întâmplat acolo cu medicii de expertiză... Casa Județeană de Pensii Brăila a rămas fără niciun medic de expertiză. Această situație se regăsește și în alte județe. Ori nu mai sunt deloc medici, ori mai e un medic sau doi, comparativ cu cinci câți avea Brăila, cu un program zilnic de 6, de 8 ore, eu știu cât a fost el, și care rezolva zeci, sute, mii de cazuri.

Astăzi, Brăila, de pildă, are 2.508 cazuri nerezolvate pe zona de expertiză, pentru că nu mai e niciun medic. Au fost ținute trei sesiuni de concurs și nu s-a prezentat nimeni la acest tip de concurs.

Apar asemenea situații în continuare, pentru că zilnic... Și într-o lună de zile, pe o sinteză prezentată tot de conducerea Casei, rezultă că, lunar, apar cel puțin 50 de cazuri noi care vizează încadrarea privind capacitatea de muncă a persoanelor care solicită acest lucru pe Legea nr. 416,

apar lunar circa 100 de cazuri noi care înseamnă încadrare într-un grad de invaliditate, apar circa 200 de cazuri pentru prelungirea concediilor medicale peste 90 de zile și apar cam 500 de cazuri, lunar, pentru revizuiri periodice. Suntem într-o situație fără ieșire. Acești oameni nu numai că nu se pot adresa, undeva, la Brăila, ci și trebuie să meargă la un județ arondat sau vine un medic din județele limitrofe o oră sau două pe săptămână să rezolve această problemă.

Situația este așa cum am spus nu numai la Brăila, ci în multe județe.

Și atunci, plecând de la aceste realități, trebuie să vedem care este rezolvarea problemei? Și rezolvarea problemei este să vedem cum am putea stimula medicii să se îndrepte spre această Comisie de expertiză, care presupune o doză de risc, de expunere și așa mai departe. Nu discutăm alte argumente aici sau alte elemente. Cert e că aceasta este realitatea și, pe cale de consecință, a vota... Și noi ne-am dori să votăm, votăm, dar este inaplicabil.

Acesta a fost motivul pentru care am adoptat un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Adrian Wiener

#114203

O să încep prin a sublinia importanța acestei inițiative și ce are în vedere în esență. Articolul 3 al Tratatului Uniunii Europene prevede, printre altele, că Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția socială.

De asemenea, câteva dintre principiile recent aprobatului Pilon european al drepturilor sociale se referă, insistent, la demersul pentru protecția socială adecvată. În diverse alte documente strategice ale Uniunii Europene se recomandă, de exemplu în art. 30 al Cartei Europene Sociale, revizuită, ca statele membre să ia măsuri în cadrul unei abordări globale și coordonate pentru a promova accesul persoanelor aflate într-o situație de excludere socială sau sărăcie la angajare, asistență socială și alte beneficii.

Indicatorul social de referință – obiectul de reglementare al prezentei legi este o modalitate de calcul unitară prin care, practic, toate prestațiile sociale se raportează la o anumită valoare, printre ele: venitul minim garantat, indemnizația de șomaj, ajutorul pentru încălzire, alocația de stat pentru copii. Astăzi, valoarea indicatorului social de referință este 500 de lei și nu s-a modificat din 2008, de 10 ani. Deși schimbarea valorii ISR-ului conduce la actualizarea tuturor prestațiilor sociale acordate prin raportare la acesta, valoarea ISR a rămas aceeași de la introducerea sa, iar indexările survenite în vederea asigurării coșului zilnic au fost conforme unui raport al rețelei europene de politici sociale arbitrare și urmând mai degrabă o logică politică.

Așadar actuala inițiativă legislativă propune indexarea anuală a indicatorului social de referință cu sută la sută din rata inflației. Acest mecanism autonom nu este o noutate, este prevăzut deja în cazul pensiilor.

De altfel, această recomandare de stabilire a unor mecanisme independente și autonome atât pentru salariul minim, cât și pentru calculul prestațiilor sociale apare insistent în rapoartele de țară ale Comisiei Europene. Eliminarea arbitrariului din metoda de indexare a indicatorului social de referință, totodată, poate să aducă stabilitate socială și economică prin predictibilitatea bugetului necesar și efectele sociale produse prin aplicarea sa.

Liviu Lucian Mazilu

#146997

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu am să reiau argumentele pe care le-a prezentat doamna secretar de stat privind regimul diferit nejustificat dintre Agenția Națională a Funcționarilor Publici și instituția prefectului care s-ar crea cu ocazia adoptării acestei propuneri legislative.

Vreau totuși să subliniez faptul că, în opinia mea, această lege nu poate fi aplicată, în primul rând din cauza faptului că Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu poate cunoaște în orice moment care sunt cazurile în care autoritățile centrale sau locale refuză aplicarea legislației în privința funcției publice. Nu are o structură specializată în acest sens, nu are resurse umane și resurse materiale pentru aceasta.

Mai mult decât atât, consider că, așa cum spunea și colegul nostru, domnul Cseke, ideea în care se instituie obligativitatea de a ataca toate actele administrative care pot părea nelegale unor funcționari care din exces de zel ar putea ataca, de-a valma, toate actele administrative care le vin în față ar duce la situații absurde, în sensul că ar putea fi atacate acte administrative care nu-și mai produc efectele sau, în mod cert, ar duce la supraaglomerarea instanțelor de judecată.

Eu cred că, în condițiile actualei legi, Agenția Națională a Funcționarilor Publici funcționează, să spunem, ca un filtru, în ideea că are posibilitatea să analizeze oportunitatea sub

aspectul gravității faptelor și sub aspectul consecințelor juridice, astfel poate discerne unde probele sunt suficient de concludente pentru a ataca în instanță un act administrativ.

Vreau să reamintesc faptul că legalitatea sau nelegalitatea unui act administrativ este totuși hotărâtă de instanță, și nu de niște funcționari.

În situația în care atacarea actului administrativ, în mod evident, conduce la suspendarea aplicării efectelor lui, în această situație pot exista persoane implicate în actul juridic care pot fi prejudiciate. Și, dacă instanța respinge acțiunea, există posibilitatea de a se crea prejudiciu bugetului de stat, prin eventualele cheltuieli de judecată, și, evident, alt fel de daune pe care le pot cere persoanele implicate.

Din aceste motive, și nu numai, Grupul PSD nu va susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

Cătălin Daniel Fenechiu

#151049

Mulțumesc, domnule președinte.

Discuția pe care o facem noi aici este o discuție care, rezumată, arată cam așa: dacă se constată că există o încălcare a legii, cel care constată poate sau nu să sesizeze nelegalitatea. În contextul în care noi ne dorim ca lucrurile să devină clare, nu cred că este suficient să mergem pe obligația pe care o are orice autoritate, care e o obligație care mai mult derivă dintr-un principiu decât dintr-o prevedere legală.

Ne-am dorit, de exemplu, să avem răspunderea magistraților. Și am constatat că Partidul Social Democrat a fost un campion în sensul acesta. Nu că noi am condamna această inițiativă, dar am apreciat faptul..., am aprecia dacă ar exista o anumită consecvență și în sensul ăsta. Adică ne dorim ca magistratul să răspundă, dar nu ne dorim ca un cap al administrației sau o instituție publică, în momentul în care constată că se încalcă legea, să răspundă.

Din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu putem lucra cu dublă măsură, da? Dacă sancționăm un magistrat că încalcă legea sau că comite, săvârșește o eroare judiciară, cred că va trebui să sancționăm și pe cine, constatând că se încalcă legea, nu apelează la instanță.

Or, din punctul ăsta de vedere, eu cred că este obligatoriu, dacă ne dorim să avem o administrație coerentă și dacă ne dorim ca drepturile cetățenilor să fie respectate, să se stipuleze clar obligativitatea ca, în momentul în care se constată o încălcare a legii, să se formuleze cele legal prevăzute, pentru că, altminteri, suntem în situația în care, a spus un antevorbitor, dacă ilegalitatea ne profită, închidem ochii, iar dacă ilegalitatea nu ne profită nouă – da? –, o atacăm.

Eu cred că măsura care trebuie să decidă, care să încline balanța nu este dacă ne profită sau nu ne profită, ci, pur și simplu, dacă există sau nu o încălcare.

Grupul Partidului Național Liberal va susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința