Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 10 iunie 2020 · monitorul.ai

19 · final vote batch

Supunerea la votul final a: – Proiectului de lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 647/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul COVID-19 (PL-x 304/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea (PL-x 568/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 63/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 297/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță (PL-x 217/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (PL-x 289/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL-x 354/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (PL-x 244/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (PL-x 62/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind instituirea Ordinului „Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social” (PL-x 337/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (Pl-x 478/2017; respinsă prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (Pl-x 167/2020; respinsă prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (PL-x 314/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, reexaminată la cererea Președintelui României (Pl-x 157/2019; adoptată legea prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului (PL-x 489/2017; respins prin vot electronic la distanță).

464 de discursuri

Florin Iordache
#17899
## **Domnul Florin Iordache:**
Bună ziua, stimați colegi! Vă rog să luați loc, să putem începe ședința. Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 174.
Ordinea de zi și programul au fost distribuite.
Dezbatem inițiativele aflate pe ordinea de zi și la încheierea dezbaterilor vom avea votul final electronic la distanță.
Așa cum știți, ședința se desfășoară prin mijloace electronice.
Invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu.
Florin Iordache
#18469
Bun. În urma consultării și potrivit regulamentului – așa cum știți, acolo unde nu e consens, păstrăm ordinea de zi –, vă informez următoarele:
Poziția 14 de pe ordinea de zi – aici este vorba de Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii (PL-x 353/2020) –, prin consens, a fost retrimis Comisiei juridice; termen – două săptămâni.

Florin Iordache

#24312

H=1V=0L=2

**:**

## Stimați colegi,

Ceea ce vă arăt eu aici și vedeți, din păcate, prea puțini dintre voi, este o mască cumpărată prin UNIFARM. O mare porcărie care a fost vândută în mai multe spitale ca fiind mască FFP2 și, de fapt, este o porcărie care a venit fără certificat de conformitate.

Faptul că Ministerul Sănătății lucrează cu UNIFARM în continuare și vrea să achiziționeze această cantitate foarte mare de măști, fără să se specifice dacă aceste standarde europene înseamnă măști medicale sau non-medicale... Repet, în spitale UNIFARM a livrat măști non-medicale ca fiind medicale.

Întrebarea care se pune este următoarea. În condițiile în care UNIFARM este cercetat de către DNA pentru o fraudă de milioane de euro cu măști neconforme, ce încredere putem să avem noi, care suntem de acord că aceste măști trebuie să ajungă la populația săracă care nu-și permite măști? Și vom fi pentru această metodă de a da populației măști, dar vrem garanții că șeful UNIFARM, care a comis erori foarte grave, abuz în serviciu, care a cumpărat măști de proastă calitate, este îndepărtat din funcție, este pus un om competent și această achiziție de măști se va face în transparență, cu un traseu foarte clar al firmelor care se înscriu la o licitație, repet, transparentă, la care..., dacă se poate, nu cum s-a întâmplat în alte ocazii, să nu ajungă firmele clanului Nuțu Cămătaru. Putem să cumpărăm măști de la oameni serioși, nu de la interlopi? Asta a făcut UNIFARM!

Este o dovadă de iresponsabilitate să folosești o instituție cercetată de DNA pentru a cumpăra măști, în condițiile în care, repet, acest tip de mască a fost vândut în spitale ca fiind FFP2, fără certificate de conformitate, în condițiile în care erau măști non-medicale. Ca să înțelegeți toți: măști care erau gândite pentru zugravi!

Ce tip de măști o să împărțim populației: niște porcării sau lucruri de calitate?

Acestea sunt întrebări la care așteptăm răspuns urgent din partea Ministerului Sănătății, care trebuie să se gândească de două ori de ce îl ține în funcție pe Adrian Ionel, cercetat de DNA pentru abuz în serviciu, în aceste zile.

Florin Iordache

#27646

H=0V=0L=1

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Aud foarte mult în Parlament, venind din toate părțile, că s-au dat tunuri pe achizițiile de materiale, că s-au luat materiale proaste.

Nu știu, nu știu, că nu sunt specialist în domeniu. Însă vreau să ridic următoarea problemă.

Haideți să le clarificăm pe toate! Haideți să le numim și haideți să trimitem parchetului toate situațiile de acest gen, pe care le cunoaștem, pentru că altfel rămânem într-o retorică fără sens!

Și să le și putem dovedi. Că, așa, e ușor să arunci vorbe. Am auzit PSD-ul acuzându-ne de foarte multe ori de acest lucru.

Cei care cunosc această situație știu că spitalele, în marea lor majoritate, sunt în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene. Ministerul Sănătății gestionează o rețea infimă față de ceea ce este în subordinea autorităților locale și județene.

Cine deține cel mai mare număr de aleși locali în România? Partidul Social Democrat. Sunteți colegi cu circa 1.700 de primari, cu 28 de președinți de consilii județene și înțeleg că acum vreți să-i trimiteți să dea cu subsemnatul.

Niciun fel de problemă; merg toți primarii din țara aceasta, dacă asta vă doriți, și de la PNL, și de la PSD și așa mai departe.

Însă rugămintea este următoarea: nu mai politizați acest subiect! Au fost momente grele, când acei oameni au luat decizii. Au luat decizii pentru că, atunci când oamenii s-au îmbolnăvit, în primul rând au sunat la primar: „Domnule primar, mi-e rău.” Atunci când medicii n-au avut materiale, medicii au sunat la primar: „Domnule primar, n-avem echipamente.” Și așa mai departe.

Iar acei oameni au făcut ceea ce trebuie. Nu și-au abandonat nici cetățenii, nu și-au abandonat nici medicii, nu și-au abandonat nici spitalele și, conform legii, au făcut acele achiziții.

A face din asta un subiect de campanie se poate – sigur, în politică se poate orice –, numai că rugămintea e să aveți o mai mare atenție când vorbim despre astfel de lucruri.

Pentru că, repet, foarte mulți, majoritatea celor care au fost aleși ca primari sau ca președinți de consilii județene au făcut ceea ce trebuie. N-au așteptat cu mâna întinsă nici la Uniunea Europeană, nici la Guvern, nici la altcineva; s- au mișcat cât au putut de repede, pentru a-și proteja populația, conform legii.

Vă rog, opriți această vânătoare de vrăjitoare!

Și, evident, pentru cei care au călcat pe bec, cei care au încălcat legea, să lăsăm parchetul să răspundă. Pentru că am impresia că de fiecare dată discutăm despre acest subiect de parcă aici este procuratura, nu Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#31311

H=1V=0L=2

**:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Practic, astăzi votăm o inițiativă pentru a oferi categoriilor vulnerabile măști cu titlu gratuit.

Spunea și domnul Ungureanu și s-a vorbit, în ultimele săptămâni, de mai multe golăneli ale Guvernului și ale societăților comerciale care au ca acționar Guvernul, mai multe golăneli în achizițiile publice.

Acele tunuri de care se vorbea mai devreme n-au fost date de primari, ci au fost date de aceste companii. Unele dintre ele au fost menționate. Nici acele vizete de 17.000 de euro bucata nu le-a cumpărat un primar, ci le-a cumpărat o companie a statului român.

Acele măști de categorie inferioară au fost cumpărate, de asemenea, nu de primari, ci de companii din subordinea Guvernului.

Avem, astăzi, de trei săptămâni deja, o lege în vigoare, prin care statul român – Guvernul – era obligat să pună la dispoziția categoriilor defavorizate, persoanelor vulnerabile câte un set de măști.

Au trecut trei săptămâni de când acea lege este în vigoare și nu avem cunoștință de această distribuire a măștilor către oameni.

Astăzi nu facem decât să dublăm acea lege, să venim cu o modificare suplimentară; aducem niște corecturi. Și, de acum înainte, după ce această lege va fi promulgată, dacă nu va fi atacată și aceasta la CCR, pentru a fi amânată, obligăm Guvernul să cumpere măști conform standardelor europene în vigoare și preponderent de la producătorii interni, în măsura în care există.

Mă întreb: Guvernul, care trebuia să pună la dispoziție măști oamenilor amărâți și n-a făcut asta, încălcând legea, iar oamenii aceia au fost amendați de poliție, de Ministerul de Interne, prin poliție, pentru că nu purtau măști, deci cine amendează Guvernul pentru că n-a pus la dispoziție măștile respective? Adică Guvernul are obligația de a pune masca la dispoziție, n-o face, omul e amendat că nu-și permite s-o cumpere și tot omul plătește.

L-am văzut pe Orban, săptămâna trecută sau acum două săptămâni, în biroul dânsului, bând, fumând fără mască, fără nimic și am văzut că a doua zi și-a făcut singur o amendă de 3.000 de lei. Minimum pentru acest tip de contravenție. Asta în timp ce oameni cu posibilități mult inferioare au primit amenzi de 10.000, 15.000 și 20.000 de lei.

Stau și mă întreb de ce domnul Orban și-a dat amendă minimă, de exemplu. Pentru că nu purta mască, pentru că bea în biroul premierului, pentru că fumau, pentru că nu

Florin Iordache

#38097

H=0V=0L=2

**:**

E foarte complicat să vorbesc de fiecare dată după colegul meu de la PNL.

Stimați colegi,

Dacă se cheamă atac la persoană atunci când spui că premierul bea la Guvern și fuma trabucuri, o fi atac la persoană.

Dacă se cheamă atac la persoană că acela a cumpărat cu 17.000 de euro vizetă, o fi atac la persoană.

Dacă ai curajul să spui de faptul că au pus șefi de pompe funebre ca directori de spitale, în plină pandemie, o fi atac la persoană.

Eu nu le văd așa. Eu le spun, să spunem, realitatea. Vorbiți de reforma clasei politice de fiecare dată,

Stimați colegi,

Sigur, n-aș putea să-l contrazic pe niciunul dintre colegii care au vorbit aici, pentru că văd că vă cunoașteți foarte bine între dumneavoastră și că ați uitat care era scopul pentru care ați venit la microfon.

Era un proiect de lege despre care, sigur, ar putea fi comentat că are ceva nuanțe populiste.

Dar PMP îl va vota, pentru că sunt foarte mulți cetățeni, în România, care nu au bani să-și cumpere echipament de protecție, poate chiar deloc, sau să-l schimbe frecvent, așa cum se recomandă, la o anumită perioadă.

În ceea ce privește acuzațiile privind achizițiile nelegale sau imorale făcute în perioada pandemiei de diverse instituții ale statului român, Partidul Mișcarea Populară a spus, încă de la începutul stării de urgență, că va solicita, va avea un punct de vedere, astfel încât toate aceste achiziții să fie verificate corect, da? Nu ca o răzbunare, nu ca o răfuială politică între cei care au primari și cei care guvernează.

Pot să vă spun că, la Iași, Consiliul Județean Iași, într-o asociere de consilii județene din zona Moldovei, a achiziționat un spital mobil de 13.000.000 de euro, care trebuia deja instalat, dar nu a ajuns în România decât 40% din acest spital. Deci 13.000.000 de euro – bani care au fost luați de la instituții de cultură, bani care au fost luați de la drumuri județene, de la alte instituții care sunt în subordinea și coordonarea Consiliului Județean Iași; și nici până în acest moment nu a ajuns în întregime în România. Nemaivorbind de faptul că trebuia instalat și să și funcționeze.

Partidul Mișcarea Populară va participa la această comisie de evaluare a achizițiilor în perioada de pandemie, dar nu cu scopul de a ne răfui cu cineva, ci pentru a vedea clar unde s-a încălcat legea, unde s-a încălcat moralitatea achizițiilor. Și sancțiunile de acolo trebuie date pentru cei care au greșit pe lege, nu că au fost susținuți sau că fac parte dintr-un partid sau din altul.

Vă mulțumesc.

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege.

Florin Iordache

#44146

H=1V=0L=2

**:**

Bună dimineața, domnule președinte! Vă mulțumesc.

În legătură cu această propunere legislativă deosebit de populistă, pe care o vedem astăzi elaborată de PSD, lucrurile pentru noi sunt destul de clare.

La prima vedere, dacă e să abordăm dintr-o perspectivă economică, vedem că, în cazul în care va fi adoptată această inițiativă, va fi imposibilă listarea unor pachete minoritare de acțiuni ale companiilor publice din România pe piața de capital, în vederea atragerii de capital și resursă financiară de către întreprinderile românești și, mai departe, retehnologizare și investiții – acesta este un aspect.

Alții ar putea spune că, vezi, Doamne, trecem printr-o perioadă de recesiune și sunt anumite active care trebuie protejate pe termen determinat.

Nu înțeleg de ce este acest termen de doi ani. Poate ne spune domnul Șerban Nicolae.

Dar ceea ce aș dori să mai subliniez este faptul că o astfel de inițiativă poate avea și efectul contrar. Acela de a scădea gradul de valorizare al acestor active pe care statul român le deține în participațiune la o serie de companii și, mai departe, bineînțeles, de a scădea valoarea economiei naționale.

Un alt aspect pe care îl vedem este acela că PSD ne tot vorbește că „nu ne vindem țara”. Dar senzația noastră este că, de fapt, avem de-a face cu o vânzare la bucată, pentru că această lege ar favoriza foarte clar lichidarea anumitor companii și lichidarea anumitor active publice. Pare a fi o lege dată cu dedicație, o lege cum se dădeau pe vremea „patrulaterului roșu”, între 1992 și 1996. Și de aceea îmi pare rău că nu este prezent aici, chiar l-aș întreba pe domnul Șerban Nicolae dacă dumnealui are cumva vreo legătură sau vreun interes personal cu privire la proiectul lichidării activelor Horticola București. Ar fi o întrebare la care aș aștepta un răspuns din partea inițiatorului.

Ca atare, iată, vedem o nouă inițiativă populistă. O inițiativă care pare a veni în interesul cetățenilor României, dar care, în realitate, vine să satisfacă, nu-i așa?, nevoile samsarilor imobiliari. Samsari care, din păcate, sunt foarte legați de interesele multora dintre colegii noștri de la PSD, care vin, în numele populismului și al interesului general, cu astfel de legi.

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#46602

H=0V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul despre care vorbim astăzi poate fi un nou OUG nr. 114, care poate să ne dea bătăi de cap și va trebui corectat sau anulat ulterior.

Proiectul, în titlu, spune că protejează interesele naționale, dar numai asta nu face. Și o să vă dau câteva detalii.

Sunt două argumente majore pentru care vă rog să vă gândiți bine înainte să dați votul dumneavoastră acestui proiect.

Mai întâi aș vrea să vă prezint implicațiile tehnice ale acestei inițiative toxice.

Se interzice pentru doi ani înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitate de acționar, indiferent de cota de participație deținută. Dar această decizie este luată total arbitrar, fără studiu de impact și fără luarea în considerare a punctelor de vedere ale specialiștilor din domeniul financiar.

Anul trecut, după 30 de ani de democrație, Bursa de Valori din București a trecut de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă, iar acest lucru este echivalat de specialiștii din domeniu cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Acest titlu permite unor mari investitori să se uite și către țara noastră cu interes investițional.

Proiectul despre care vorbim însă nu ajută deloc la dezvoltarea în continuare a pieței de capital din România.

Mai trebuie spus că, pentru a se dezvolta sustenabil, orice stat are nevoie de o piață de capital puternică, lichidă și diversificată. Iar listarea pachetelor minoritare în companiile de stat este și trebuie să fie în continuare prioritară, din trei motive: 1. dezvoltarea pieței de capital prin listarea de noi companii; 2. creșterea performanțelor acestor companii, ca urmare a cerințelor de guvernanță corporativă; și 3. venituri aduse în plus la bugetul de stat.

În contextul încetinirii economiei, al pandemiei COVID și în perspectiva crizei economice către care ne îndreptăm, România are nevoie de instrumente de finanțare sigure, facile și accesibile, astfel încât să poată să fie susținută

economia pe termen mediu și scurt, iar în piața de capital, în general, și în Bursa de Valori București, în particular, sunt instrumente-cheie în acest demers.

Toate țările dezvoltate au piețe de capital puternice. Iar prin decizia pe care o vom lua pe acest proiect putem ajuta dezvoltarea ei sau îi putem pune piedici.

În al doilea rând, aș vrea să vă amintesc și argumentul procedural. De regulă, dacă un proiect ajunge în plen cu raport de adoptare, ne gândim că totuși mai multe păreri avizate au fost convergente către această decizie, însă nu este deloc așa. Fondul Proprietatea, Asociația CFA România, cei mai buni finanțiști din România și Guvernul României au trimis puncte de vedere negative acestui proiect.

Proiectul de lege a fost pus pe ordinea de zi a comisiei cu o zi înainte de ședință, iar în cadrul ședinței dezbaterile au durat cel mult cinci minute și a fost votată fără invitarea celor mai sus menționați, pentru a-și expune punctele de vedere.

Ședința s-a ținut fără cvorum, în timpul dezbaterilor, iar proiectul a fost votat la fel.

Această ședință a fost o insultă adusă democrației. Iar acesta este motivul pentru care țara aceasta funcționează defectuos: pentru că puterea, oricum s-ar numi ea, nu înțelege că trebuie să asculte toate părțile interesate.

Din aceste motive, dragi colegi, vă rog să vă gândiți bine, iar la ședința de vot final să votați pentru respingerea acestui proiect de lege toxic și care nu apără deloc interesele naționale.

USR va vota împotrivă. Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#56836

H=1V=0L=2

**:**

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră un proiect de lege prin care inițiatorii propun un singur lucru – ziua de 15 martie să fie Ziua comunității maghiare din România. Și acest lucru să fie recunoscut prin lege. Ceea ce facem de ani de zile să fie legiferat. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea

maghiară, punând astfel încă o cărămidă la construcția noastră comună.

Idealurile asumate de Revoluția din 1848 sunt de fapt idealurile Revoluției Franceze, preluate de toate popoarele Europei – libertate, egalitate și fraternitate. Trei valori care sunt și astăzi valabile, sunt de actualitate.

Ziua de 15 martie – începutul, izbucnirea revoluției. Idealurile revoluției în acel moment, în acea zi, nu erau îndreptate împotriva niciunui popor.

Vorbim de 15 martie. Nu vorbim de anul 1848, nu vorbim de anul 1849. Acest lucru trebuie să îl înțelegem și să îl interpretăm doar în contextul mijlocului secolului al XIX-lea, și nicidecum prin perspectiva retroactivă, bineînțeles, a secolului XXI.

De aceea, considerăm că, dacă am reuși să avem o dezbatere rațională, o dezbatere mai detașată pe marginea acestui proiect, atunci ar fi posibil și un vot favorabil în acest sens.

Trebuie să înțelegeți că prin această inițiativă nu luăm nimic de la nimeni. Nu trebuie să renunțați la nimic. Puteți da fără să pierdeți, fără să deveniți mai săraci.

Prin votul dumneavoastră puteți demonstra că susțineți idealurile enunțate la începutul revoluției – idealul libertății, idealul egalității și idealul fraternității. Și putem demonstra împreună că, astfel, ducem mai departe acele valori din istorie care ne fac mai buni, mai puternici și, de ce nu?, mai uniți în ideea de a proiecta un viitor comun.

Stimați colegi,

O spun direct. Am urmărit și eu dezbaterile legate de acest proiect, și nu numai de acest proiect. Am urmărit toate dezbaterile din ultima perioadă, deloc raționale, despre comunitatea maghiară din România, despre aspirațiile comunității, despre Uniunea Democrată Maghiară din România și, vrând-nevrând, m-am întors cu gândul în trecut. Nu în trecutul îndepărtat, nu în secolul al XIX-lea, nu în timpul Revoluției Pașoptiste, nu la idealurile de libertate formulate în acel secol, care pot fi înțelese, desigur, doar dacă ești în stare să contextualizezi și nu vrei să interpretezi evenimentele de atunci din perspectiva secolului XXI. Nu, eu m-am întors în gând doar 30 de ani, în anii 1989–1990, la anul prăbușirii dictaturii comuniste și la anii care au urmat. M-am gândit la speranța renăscută de atunci, la politica speranței pe care am tot construit-o și în care eu cred și astăzi.

Printre altele, am sperat cu toții că vom lăsa în urma noastră politica de discriminare a minorităților etnice, politica de asimilare și că vom reuși să vindecăm rănile produse în acei ani de dictatură național-comunistă.

Maghiarii din România au nutrit speranța că vor fi cetățeni egali și în drepturi. Dorința noastră era păstrarea identității etnice, cultivarea acestei identități în mod liber și fără a-i leza nimănui identitatea și demnitatea națională.

Am ales să luptăm pentru aceste deziderate în Parlamentul României și prin mijloace parlamentare democratice. Am ales, absolut firesc, dialogul politic, dialogul între majoritatea românească și comunitatea maghiară, aflată în minoritate numerică în România. Și consider chiar și acum, după 30 de ani, că am făcut o alegere corectă.

## Stimați colegi,

Săptămânile trecute am avut un sentiment ciudat. Am avut senzația că politica speranței, în sensul de a gândi împreună soluții politice pentru minoritatea maghiară, nu mai funcționează aproape deloc. Am avut senzația că unii în loc de speranță oferă politica urii.

Faptul că acest lucru este valabil și în alte domenii, nu numai în relațiile majoritate–minorități, nu îndulcește deloc situația.

Este adevărat, România a atins cele două deziderate mari – a intrat în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană –, nu mai există presiuni permanente, nu mai există criterii, așa cum erau formulate, inclusiv în gestionarea relațiilor interetnice, înainte de aderare și nu mai există nici sancțiuni.

În aceste condiții, parcă unii s-au gândit că a venit momentul să oprească construcția comună și chiar să dărâme munca noastră comună.

Încercările vizibile există din anii 2012–2013, dar acum, în perioada pandemiei, a crizei economice provocate de această pandemie, și în perioada reașezării ordinii mondiale, a raporturilor de forță pe plan global, a sosit momentul să fie accelerată această schimbare de paradigmă în relația dintre majoritatea românească și minoritatea maghiară.

Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Puteți demonstra, putem demonstra împreună că ceea ce am descris mai înainte nu este adevărat. Puteți arăta că nu există o schimbare de paradigmă și perioada de după 29 aprilie și tot ce s-a întâmplat recent putem considera că a fost doar un accident de parcurs. Puteți demonstra și chiar aș dori să arătăm împreună că tot ce am realizat nu a fost doar praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderarea la celor două structuri economico-politico-militare. Sau, dimpotrivă, puteți merge în direcția cealaltă și îi veți înstrăina și mai mult pe maghiarii din România.

## Doamnelor și domnilor,

Raportul la acest proiect de lege este un raport de respingere. Și nu mai discut, fiindcă nu ați fost de acord să retrimitem la comisie, dacă a fost regulamentară sau nu întocmirea acestui raport de respingere.

De data aceasta vă rog să vă întoarceți spre viitor. Spre un viitor în care trecutul, pe care oricum nu puteți nici voi, nici noi să-l schimbăm, nu va mai influența în mod dramatic proiectarea unui viitor comun bazat pe respect reciproc.

Vă rog să respingeți acest raport. Acest lucru nu înseamnă că legea automat va fi aprobată. Acest vot ar însemna doar că mai dați o șansă unei discuții în condiții mai calme.

Oferiți doar șansa de a continua politica speranței în domeniul relațiilor interetnice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Florin Iordache

#66018

H=2V=1L=1

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect legislativ privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România stă în așteptare din 2017 în Parlament și se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa.

Perfidia și viclenia politice prin care UDMR își urmărește consecvent interesele subminatoare la adresa statului român sunt foarte bine cunoscute. De altfel, rezultă și din tonul mieros, inocent, aparent nevinovat, exprimat anterior chiar de președintele UDMR, Kelemen Hunor. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase!

La 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR dorește să se sărbătorească de fapt masacrul din anul revoluționar 1848, în care au fost uciși circa 40.000 de români. Aveau o singură vină – nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români eroi, omorâți la comanda nobilimii ungurești și secuiești, sunt incluși patru prefecți, unul din județul Mureș, pe care îl reprezint, prefectul Constantin Romanu-Vivu, alți 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul românilor pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte.

Dacă anii revoluționari 1848–1849 pot fi considerați o primăvară a popoarelor, pentru românii din Transilvania au reprezentat o lungă iarnă însângerată, din care românii au ieșit doar printr-un război revoluționar purtat împotriva asupritorilor lor de veacuri.

La 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremații maghiare, nu a vrut să le fie acordate drepturi egale și românilor. Kossuth a declarat că: „În Ungaria nouă poate exista numai o singură națiune politică – cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naționalități care se pot bucura de toată egalitatea în fața legii și un anumit grad de autonomie în religie și învățământ, dar nu vor putea deveni niciodată națiune politică, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei.”

Ce credeți oare că a determinat Marea Adunare de la Blaj și acțiunile revoluționare ale „crăișorului munților”, Avram Iancu, care i-a chemat pe toți moții, pe românii transilvăneni, la luptă? „No, gata? No, hai!” – strigătul său de luptă, cu toate implicațiile și semnificațiile sale extraordinare pentru națiunea română.

În programul Revoluției Pașoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12, care nu trebuie uitat vreodată, al proclamației care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania.

În acest context, Dieta de la Cluj a proclamat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulțumit deopotrivă pe români și pe sași, dar și pe o parte a maghiarilor.

Însuși poetul Petőfi Sándor se ridicase împotriva hotărârii Unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în dieta care luase această decizie s-au aflat din 300 de reprezentanți numai trei români și 24 de sași.

După această decizie a început în Transilvania prigoana antiromânească, iar cine protesta împotriva unirii forțate, impuse cu de-a sila, era arestat, bătut și chiar spânzurat.

Adevărate masacre pentru vina de a fi român și a nu fi de acord cu oprimarea și asupritorii.

Să ne înțelegem, maghiarii...

Florin Iordache

#71950

H=0V=0L=2

**:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Anul 1848 este un an în care în întreaga Europă începe o luptă pentru idealuri și țeluri comune.

Revoluția Franceză și perioada premergătoare acesteia, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, lansează o serie de idei care vin să aducă o nouă gândire în relația om–societate–stat.

Idealurile lansate, ca „ _Liberté, égalité, fraternité_ ”, se regăsesc la toate popoarele, în mai toate revendicările pașoptiste.

În Revoluția Franceză, în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, libertatea apare ca teză, în punctul 6, și spune așa: „Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limită, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea acelorași drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.

Egalitatea înseamnă simplu: toți cetățenii sunt egali în fața legii.”

Fraternitatea, în preambulul Constituției a III-a era trecut: „Să nu faci nimănuia ceea ce nu vrei să facă cineva cu tine. Să faci bine, în așa fel, altuia, cum ți-ai dori sieși.”

După ce au aflat că pe 13 martie, în Viena, tinerii reușesc să-și impună programul revoluționar, pe 15 martie 1848 un grup de tineri maghiari încep să se organizeze, în frunte cu poetul Petőfi Sándor, scriitorul Jókai Mór, și adoptă o serie de revendicări formulate de Irinyi József, ce au ca bază principiile alimentate de Revoluția Franceză.

Mai mult chiar, tinerii au pus accent pe egalitate, inversând ordinea inițială în „egalitate, libertate, fraternitate”.

Proclamația, care conține aspirațiile revoluționarilor, începe prin a declara „Ce dorește națiunea?” și continuă imediat cu răspunsul: „Să fie pace, libertate și înțelegere!”

Revendicările prefigurau lumea modernă; astfel, se doreau, printre altele, libertatea presei, desființarea cenzurii, egalitate în fața legii în chestiuni civile și religioase, egalitatea în fața impunerilor fiscale, desființarea iobăgiei, curte cu jurați pe baza egalei reprezentativități, iar deținuții politici să fie eliberați.

De 30 de ani comunitatea maghiară din România sărbătorește liber idealurile comune ale revoluțiilor pașoptiste.

În fiecare an înalții reprezentanți demnitari ai statului român, președinți și prim-miniștri adresează un mesaj comunității maghiare cu ocazia zilei de 15 martie. Astfel, nu există formațiune politică românească azi în Parlament ai cărei reprezentanți să nu fi transmis un mesaj corect comunității maghiare în această zi.

După un sfert de secol putem spune că această zi este un moment când cu toții căutăm și aducem în prim-plan valorile conviețuirii și libertății.

De fiecare dată, reprezentanții tuturor forțelor politice democratice ne sunt alături pe 15 martie și sărbătorim împreună această zi de excepție care ne-a unit cândva idealurile și care, suntem convinși, ne poate uni și în continuare.

15 martie semnifică cea mai importantă sărbătoare a comunității maghiare, indiferent unde ar trăi. Indiferent de țara, continentul, emisfera pe care trăiește, comunitatea maghiară sărbătorește această zi de 15 martie.

Doi președinți ai României și 10 prim-miniștri ai României ne-au transmis mesaje în acești ani, în care am sărbătorit împreună cu sute și mii de politicieni ai partidelor românești și conducători ai comunității majoritare. Și le mulțumim pentru acest lucru.

Am să citesc din mesajele pe care le-am primit de-a lungul anilor pe 15 martie. Și o să încep cu colegul care tocmai a terminat mai înainte.

Domnul Traian Băsescu: „Ziua de 15 martie este sărbătorită de etnicii maghiari, inclusiv în România, ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni. Atunci aspirațiile maghiarilor, ale românilor și ale altor națiuni europene au fost legate de valorile modernizării și emancipării naționale. Revoluția, începută pe 15 martie 1848, a întrunit un larg consens în societatea vremii și a fost susținută de cele mai luminate personalități ale epocii respective.” Citat din Traian Băsescu.

Doamna Viorica Dăncilă: „Transmit maghiarilor de pretutindeni salutul meu și al Guvernului României în această zi cu semnificație deosebită pentru întreaga comunitate maghiară. Prin programul de guvernare și prin agenda președinției rotative la Consiliul Uniunii Europene ne implicăm în promovarea drepturilor minorităților naționale. Vom continua să susținem cu toată determinarea libera exprimare a identității etnice, păstrarea valorilor de limbă, tradiție și cultură.” – anul trecut.

Domnul Sorin Grindeanu: „Bazându-mă și pe ideea europeană a unității în diversitate, cred sincer că diferențele nu ne separă, nu ne fac adversari, ci, dimpotrivă, contribuie la cunoașterea reciprocă, la creșterea respectului față de celălalt, la conviețuirea armonioasă, la definirea unei moșteniri culturale comune pe care să o lăsăm urmașilor noștri.

Cred că uniți de dorința unei vieți mai bune și respectându-ne fără a dori să impunem celuilalt putem transforma în realitate frumosul ideal de la ’48, de pace, libertate și bună înțelegere.”

Domnul Dacian Cioloș: „15 martie este un moment în care suntem datori să ne amintim că societatea în care trăim în zilele noastre, ca români și maghiari, dar mai ales ca cetățeni europeni, este rezultatul unor aspirații și idealuri pentru care au luptat înaintașii noștri.

Valorile pentru care maghiarii au declanșat pe 15 martie Revoluția de la Pesta sunt în spiritul revendicărilor exprimate de transilvăneni în Proclamația de la Blaj și, mai mult, sunt valori care călăuzesc în prezent națiunile noastre.”

Domnul Victor Ponta: „Evenimentele revoluționare din ’48–’49 obligă la reflectarea importanței unor valori universale: dreptatea, libertatea și pacea. Societatea de astăzi nu ar fi fost posibilă fără curajul și sacrificiile celor care au luptat în toate statele Uniunii Europene pentru libertate și dreptul de a-și decide soarta. Anul 1848 i-a apropiat pe români și unguri, arătând lumii că cele două popoare au aspirații comune și aparțin marii familii europene.”

Domnul Emil Boc: „În calitate de prim-ministru salut marcarea Zilei maghiarilor de pretutindeni, reafirmându-mi convingerea că normalitatea europeană a vieții de zi cu zi trebuie să se regăsească și în susținerea, protejarea și afirmarea identității etnice și culturale a minorităților naționale.”

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: „Împărtășim bucuria acestei zile cu membrii comunității maghiare din România. Întreaga societate românească, în care maghiarii sunt parte integrantă, salută acest moment aniversar și își aduce aminte de ceea ce în 1848 i-a unit pe români și maghiari – idealul de libertate.”

## Stimați colegi,

Revoluțiile pașoptiste au fost înfrânte; popoarele asuprite ale Imperiului Habsburgic s-au aliat prea târziu. Evenimentele ulterioare zilei de 15 martie sunt reflectate și interpretate în multe situații în mod diferit.

Haideți să-i lăsăm pe istorici să susțină argumentele în care cred!

Această diversitate de opinii și de argumente nu poate însă să reducă cu nimic însemnătatea zilei de 15 martie ’48 și a necesarei promovări a ideii de libertate de atunci.

Așa cum spunea mai târziu și istoricul și publicistul transilvănean Gheorghe Barițiu, care a fost secretarul Adunării de la Blaj din 1848: „Ziua de 15 martie a fost cea mai fericită zi din viața mea!”

În final, vreau să vă spun un lucru despre care foarte puțini oameni istorici au vorbit, și anume că Declarația de la Pesta, cu cele 12 puncte adoptate și proclamate pe 15 martie, a fost scrisă de revoluționarul Irinyi, botezat în biserica ortodoxă din comuna Diosig, unchiul din partea mamei al lui Iosif Vulcan. Vulcan a fost membru al Academiei Române, editorul celebrei reviste „Familia”, unde și-a publicat prima poezie Mihai Eminescu.

Revoluția începe cu idealuri comune, susținute de toți, și se încheie cu o înțelegere româno-maghiară mijlocită de Nicolae Bălcescu.

## Stimați colegi,

Credem că a venit timpul ca această sărbătoare a comunității maghiare, această sărbătoare a idealului libertății să îmbrace o formă din partea Parlamentului României...

Florin Iordache

#86562

H=1V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De aproape trei decenii încoace se încearcă, prin diferite tertipuri și inițiative normative, transferul palatelor administrative din municipiile reședință de județe la autoritățile administrației publice locale.

Acest proiect, în viziunea Partidului Mișcarea Populară, constituie încă o mostră, iar în cazul în care va fi adoptat este un precedent periculos.

Nu întâmplător Consiliul Legislativ, precum și Consiliul Economic și Social au dat avize nefavorabile proiectului de lege. Menționez că aceste palate administrative sunt bunuri proprietate publică de interes național, respectiv fac parte din domeniul public al statului.

Considerăm că se creează un conflict de interese și o știrbire a autorității prefectului prin trecerea imobilului și a terenului din patrimoniul statului în domeniul public, respectiv din administrarea instituției prefectului în cea a Consiliului Județean Vrancea. Prefectul asigură verificarea legalității actelor administrative ale autorităților administrației publice locale și poate ataca în instanța de contencios administrativ actele administrative pe care le consideră nelegale.

Vă întreb: cum mai asigură prefectul, independent și obiectiv, verificarea legalității, câtă vreme instituția pe care o conduce va sta „în gazdă” la consiliul județean, adică la instituția pe care s-ar cuveni să o verifice și eventual să o notifice sau împotriva căreia să sesizeze la nevoie instanța de contencios administrativ?

Nu ține nici argumentația construită în expunerea de motive conform căreia imobilul se află în stare de degradare avansată, necesitând reparații urgente, iar instituția prefectului, întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite, nu poate realiza lucrările de întreținere necesare.

Să fim serioși! Instituția prefectului este subordonată Guvernului, care are tocmai pâinea și cuțitul bugetului de stat. E un pretext și o făcătură această justificare.

Sunt o mulțime de imobile, la nivel național, în patrimoniul statului, iar în această logică, întrucât, chipurile, nu pot fi întreținute, toate ar trebui cedate autorităților publice locale. Să fim serioși! Este doar o speculație politicianistă. Să nu uităm însă că prin astfel de proceduri și tertipuri administrative s-au produs cele mai mari tunuri și afaceri imobiliare oneroase în România. Apropo și de lacul Belina! De altfel, am mai spus-o și cu altă ocazie: conform legislației în vigoare, transferul unor terenuri și bunuri imobiliare din patrimoniul statului în cel al autorităților publice locale sau invers trebuie promovat prin hotărâre a Guvernului. Dar, evident, Guvernul nu-și asumă o astfel de responsabilitate cu posibile implicații, inclusiv penale.

Așadar, Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva raportului de adoptare a acestui proiect de lege. Vă mulțumesc pentru atenție.

Florin Iordache

#89567

H=0V=0L=2

**:**

Mult politicianism pot să accept, dar ipocrizia și mai ales indiferența, ca să fie foarte bine înțeles pentru cei care contestă o astfel de inițiativă, lasă de dorit.

Indiferența aceasta poate să cauzeze morți – și nu este o terminologie forțată.

Instituția la care facem referire este construită în anii ’70 și a fost în proprietatea județului.

În anii ’90, prin hotărâre a Guvernului, a trecut în proprietatea statului.

Vreau să vă spun că din anii ’70 – și nu cred că este singulară Vrancea – nu s-a mai intervenit absolut deloc.

Vreau să vă spun, de asemenea, că există rapoarte seismice în ceea ce privește gradul de uzură a acestei clădiri și se spune foarte clar că aceasta ar trebui consolidată în regim de urgență, pentru că pune în pericol vieți, ale celor care lucrează și ale cetățenilor care vin să acceseze serviciile publice în această instituție.

Faptul că un sfert din instituție este administrată și utilizată de Consiliul Județean Vrancea și o altă parte este utilizată și în proprietatea statului și utilizată de Instituția Prefectului Vrancea face imposibilă, din punct de vedere administrativ, consolidarea acestei clădiri, pentru o chestiune absolut birocratică, și nu va fi condiționat absolut nimeni vreodată să facă ceva sau să nu facă ceva, în detrimentul unei instituții care este proprietar, doar pentru că utilizează acel bun. Aceste politicianisme cred că ar trebui lăsate, poate, la urmă și ar trebui avut în vedere interesul primar. În primul rând sănătatea, securitatea celor care lucrează și accesează serviciile publice și în al doilea rând gestionarea cât mai eficientă a bunurilor statului, pentru că și județul este tot stat. Iar pe statul român, în ansamblu, nu l-a mai interesat; de foarte multe ori nici punctul de vedere al Guvernului, e adevărat: au spus că nu sunt de acord, dar să vină cu o soluție, soluție care le-a fost solicitată, în ultimii 20 de ani, cu foarte multe insistențe și cu foarte multe solicitări.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#91715

H=0V=0L=2

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am fost întotdeauna adeptul trecerii acestor palate administrative din domeniul public al statului în domeniul public al județului, atunci când aceste transferuri s-au făcut cu respectarea legii.

Curtea Constituțională, știți foarte bine, de fiecare dată când am avut astfel de proiecte, a venit și ne-a spus: „OK, se poate face prin hotărâre a Guvernului.” A apărut acea

problemă: „Nu se poate prin hotărâre a Guvernului, se poate face prin lege” și am intrat într-un blocaj.

Domnule Halici, pentru a lăsa politica la o parte, eu vă propun o soluție așteptată de toate autoritățile locale și vă fac această provocare, în calitate de președinte al Comisiei juridice.

Știm că la ora actuală nu doar palatele administrative sunt în această situație. Avem sute de unități școlare care, la nivel local, sunt închise, întrucât nu mai au efective de elevi sau, pur și simplu, sunt închise de ani buni din cauza depopulării, mai ales în zonele de munte, cum este și cazul județului Alba sau cazul județului Vrancea.

Avem situații de companii naționale, de societăți comerciale care dețin active, terenuri, clădiri în orașe și primarii pot face minuni, dar nu pot interveni în aceste zone, întrucât nu le au în proprietate, ele fiind adevărate ruine.

Am avut această discuție și cu asociațiile primarilor de municipii, de orașe și de comune. Cred că putem, dacă vrem cu adevărat, să ne așezăm – și eu sunt dispus, dacă doriți – să discutăm pe acest subiect, pentru a rezolva o problemă locală, să facem un proiect de lege susținut de toate partidele parlamentare, să inventariem aceste spații, prin prefecturi, să vedem care sunt spațiile abandonate, spațiile închise, spațiile în ruină, spațiile folosite, dar pe care nu le avem în administrare și, practic, să generăm un caracter general în lege pentru ca aceste spații să ajungă, odată și odată, în administrarea autorităților locale.

În caz contrar, sigur, putem, punctual, să rezolvăm câte o problemă sau alta, dar nu vom rezolva niciodată problema de fond.

Dacă și Comisia juridică este dispusă, eu o să vorbesc și cu colegii din Comisia pentru administrație, să facem front comun și să scoatem o lege bună.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#101117

H=0V=0L=2

**:**

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Vă mulțumesc mult de tot pentru oportunitatea de a vorbi la acest proiect.

Este un proiect foarte bun. Un proiect de debirocratizare, un proiect care va ajuta mediul antreprenorial român, întreprinzătorii din România și oamenii care până la urmă produc valoarea, plătesc taxe și impozite, angajează oameni, creează locuri de muncă, fac tot ceea ce vedem noi în jur. Indemnizațiile noastre, pensiile noastre speciale, toate sunt plătite din munca acestui mediu privat, pe care de multe ori îl îngreunăm foarte tare. În România, din păcate, birocrația crește foarte ușor.

De câte ori n-am văzut, de la această tribună, un act în plus, un aviz în plus, o licență în plus, o semnătură de dat undeva în plus? Toate acestea se adaugă picătură cu picătură și fac ca România să fie pe locul 55 în lume la ușurința de a face afaceri, sub cât era înainte. Noi am scăzut în mod constant. În 2017 eram pe locul 36. Deci noi am scăzut în anii aceștia, s-a adăugat birocrație, am îngreunat, practic, viața mediului antreprenorial din România.

Mă bucur să văd că acest proiect a trecut, cu unanimitate, și de Senat, și de Comisia juridică. Este un semnal bun. Este un semnal bun!

Aș vrea să dăm acest semnal în mai multe locuri.

Vă reamintesc că în privința ușurinței de a deschide o firmă suntem pe locul 91. Deci la birocrație suntem chiar ași, suntem chiar sub Burkina Faso.

Ce face acest proiect în mod concret? Practic, spune că beneficiarii reali se declară nu anual, cum este acum, dacă nu există nicio schimbare. Deci acum, practic, noi punem un milion de firme pe drumuri ca să ne declare anual că nu s-a schimbat nimic.

Păi, dacă nu s-a schimbat nimic, haideți să nu mai declarăm, rămâne așa. Declarăm doar dacă s-a schimbat ceva. E de bun-simț, este normal. Corect?

Și, de asemenea, statul să nu mai ceară informații pe care le are deja. Dacă o firmă are numai acționari persoane fizice, păi, e clar că statul știe care sunt acționarii și poate să noteze lucrurile din stânga în dreapta, dintr-un registru într-altul, și lucrul acesta să fie făcut automat.

Deci este un lucru foarte bun pe care îl face Parlamentul astăzi.

Sper să reușim să facem cât mai multe astfel de proiecte de debirocratizare.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#106281

H=0V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În calitate de inițiator, aș vrea să vă explic importanța acestui proiect de lege.

Acest proiect de lege reglementează un segment din domeniul sănătății, deși restrâns, extrem de important: spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță.

Sunt patru asemenea unități spitalicești la noi în țară și fiecare deservește între nouă și 11 județe: Jebelul, din Timiș, Grajdurile, din Iași, Șteiul, din Bihor, și Săpoca, din Buzău. Aceste spitale, până acum, au funcționat și funcționează – pentru că nu avem încă lege, sperăm să o avem începând de astăzi – într-un sistem de avarie. Nu există o lege care să reglementeze funcționarea acestor spitale.

Și cred că ne aducem aminte cu toții de acel incident care a avut loc nu de mult la Săpoca, unde unul dintre pacienți a ucis alți cinci pacienți și a rănit încă opt.

Ca să înțelegeți, pacienții internați în aceste spitale sunt pacienți cu o patologie psihiatrică, care, într-o proporție de peste 90%, au comis o faptă penală – omoruri sau alte violențe. Ei sunt achitați din punct de vedere juridic, prin lipsa discernământului în momentul comiterii faptei, dar sunt internați, printr-o hotărâre judecătorească, într-o unitate pentru măsuri de siguranță. Această hotărâre este privativă de libertate, ei fiind considerați periculoși atât pentru sine, cât și pentru alții.

Ei, aceste spitale nu au avut absolut nicio lege care să le reglementeze activitatea!

Acest pachet de măsuri reglementează internarea pacienților, circuitul lor, modul în care sunt ei îngrijiți, anumite particularități care țin de patologia acestor pacienți, paza și protecția unității, paza și protecția pacienților și a personalului, cine duce acești pacienți, transportul lor din unitatea spitalicească către judecătorie sau către alte unități și așa mai departe, implicarea altor instituții și a altor ministere în reglementarea întregului proces.

Eu am condus o asemenea unitate trei ani de zile. Vă pot spune că este aproape imposibil să gestionezi un asemenea spital fără un set clar de măsuri care să reglementeze funcționarea acestor spitale.

De aceea,

Florin Iordache

#110567

H=0V=0L=2

**:**

## Domnule președinte,

Aveți simptomul unui om sănătos, așa că n-o să intrați sub incidența Comisiei pentru sănătate niciodată, ca și cazuistică.

Și eu vreau să îi felicit pe Bianca și pe managerii spitalelor de maximă siguranță din România. Patru spitale au fost enunțate aici de Bianca. Iașiul are un asemenea spital, spitalul de maximă siguranță de la Grajduri. Sunt instituții medicale, sperăm, odată cu adoptarea acestei legi, care asigură internarea bolnavilor care, prin hotărâre judecătorească, au și condamnări, iar aceste spitale sunt obligate să-i cazeze acolo, să le asigure tratamentul medical corespunzător.

Prin acest proiect de lege, clar, se prevede, se arată care sunt serviciile medicale care se derulează, se pot desfășura într-un asemenea spital de maximă siguranță, ce documente le sunt necesare pacienților respectivi, care este baza legală în care sunt internați acolo.

De asemenea, se prevede foarte clar responsabilitatea celor trei ministere care decid în privința activității, pentru că hotărârile judecătorești sunt elaborate de Ministerul Justiției, transportul, însoțirea pacienților sunt asigurate de Ministerul de Interne, pentru tot ce înseamnă deplasări în afara acestei unități; de asemenea, Ministerul Sănătății, prin contractul pe care spitalul îl încheie cu casa de asigurări de sănătate, primește o parte din finanțarea respectivă.

Mai este important de spus faptul că, prin acest proiect de lege, se prevede echipa specializată care asigură îngrijirea medicală a unui pacient internat la un asemenea spital, se prevede norma de personal sau câți pacienți revin unui cadru medical.

E un proiect de lege bun, un proiect de lege necesar; sperăm să fie promulgat repede și mai ales să fie aplicat așa cum am gândit noi, membrii celor două comisii, Comisia pentru sănătate și Comisia juridică, și cum și-au dorit și managerii de spitale, și sindicatele din aceste spitale. Bineînțeles, și familiile, aparținătorii pacienților de acolo.

Partidul Mișcarea Populară va vota, fără îndoială, acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#117453

H=1V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Am inițiat, alături de colegii mei de la USR, această propunere legislativă pentru că noi nu considerăm oportună această instituție acum, în România, pe bani publici.

O să vă dau câteva date.

În doi ani de activitate, această instituție a avut alocat câte un milion de euro pe an. Deci două milioane de euro. Nu-i mult, nu-i puțin.

Știți câți bani au mers pe proiecte din aceste două milioane de euro? Știți? Vă spun eu: 80.000 de lei. Atât au mers pe proiecte în anul 2019: 80.000 de lei, din două milioane de euro! Vi se pare normal? Mie nu.

Acești bani au mers pe salarii foarte mari, pe deplasări, pe diurne, pe sindrofii, pe tot felul de activități care nu au niciun obiect de activitate și nicio legătură cu ideea de Levant. În acești ani, această instituție a avut doar 20.000 de lei venituri proprii.

Această instituție reprezintă un institut luat pe persoană fizică de către o personalitate care a reprezentat speranța României acum 20 de ani.

Știți ce este trist? Este trist faptul că salariații din această instituție câștigă, fără să facă nimic concret pentru cercetare în chestiuni de istorie și de relații internaționale și de interes pentru Levant – pentru că așa se cheamă instituția –, mai mult decât cercetătorii de la Academia Română. Un referent de la această instituție moartă din naștere câștigă mai mult decât un cercetător de la Academie. Nu este corect.

O să vă spun puțin din activitățile acestei instituții.

1. Expoziție – „Comori și mărturii ale prețuirii. Minerale”. Spuneți-mi, doamnelor, domnilor parlamentari, ce legătură ar putea să aibă această expoziție cu ideea de Levant, cu ideea de spațiu cultural oriental?

2. Lansarea unui album aniversar de la o vizită de stat importantă de acum 20 de ani.

Fără nicio legătură cu Levantul, care, apropo, din punct de vedere cultural, nu mai există. Sunt alți termeni care definesc acest spațiu în limbajul relațiilor internaționale acum.

3. Videoconferință cu foști șefi de state pentru discuții pe obiective de dezvoltare durabilă.

Unde este Levantul în această discuție? Nu știu. Poate că ar trebui să găsim împreună răspuns la această dilemă.

CCR a decis că atât legea de înființare a institutului, cât și legea privind aprobarea OUG de transformare a institutului în instituție de utilitate publică sunt neconstituționale. Deci două legi – două elemente de neconstituționalitate. Este evident că și Curtea Constituțională a României consideră că această instituție nu-și are rostul sau a fost înființată pe premise greșite.

Noi, cei de la USR, prin această lege de desființare a unei sinecuri, anticipam aceste nereguli și această lipsă de legitimitate a unei instituții create pentru o singură persoană, pentru a-și face un album de memorii din perioada când a primit încrederea oamenilor și a dezamăgit enorm.

Sper ca împreună să înțelegem că această instituție nu se justifică. Și, dacă există interes pentru acest tip de cercetare, acesta să fie efectuat de către institutele aparținând universităților din România care au asemenea materii în studiu, care își fac treaba, dar care nu primesc milioane de euro pentru o cercetare inexistentă. Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#122146

H=1V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

De la academiciana cu pretins renume mondial din regimul ceaușist, din păcate, România a perpetuat impostura academică și instituțională, a stimulat producția de diplome și titluri universitare pompoase, dar fade, fără nicio relevanță valorică, la fel de veritabile și spornice ca plagiatele care le-au alcătuit fortuit temelia. Niște șmecheri pretinși intelectuali au pus, prin învârteli politicianiste și parlamentare, de o academie de științe ale interesului național, adică de o Academie de Științe ale Securității Naționale. Un vehicul pentru doctorate demonstrat plagiate, menit a-i transforma peste noapte în profesori universitari pe unii care și-au luat căznit până și bacalaureatul, la o etate taman venerabilă.

S-a mai inventat, din pix, mai apoi și prin vot, o pretinsă academie a autointitulaților oameni de știință, care, evident, reunește și mulți politicieni – deștepți, de altfel – de prin diverse guvernări profitabile.

Acestea și altele sporesc zestrea de titluri academice fără nicio acoperire în realitatea cercetării științifice. Ba mai mult, după ce au izbutit să fie și profesori, și cercetători dintr-o suflare, pasul următor a fost cumularea salariilor din universități cu cele din institutele de cercetare științifică.

Un astfel de intelectual „de excepție” – evident, în ghilimele –, care și-a dobândit calificările academice pe ușa politică din dos, ajunge să aibă un salariu de două și chiar trei ori mai mare decât un academician veritabil din cadrul

Academiei Române. Trai, neneacă, doar țara este bogată și poate, își permite!

Culmea, cu toată această inflație de genii, educația și cercetarea din România ocupă constant locuri codașe în clasamentele internaționale. Vă întrebați oare de ce?

Astăzi dezbatem încă un exemplu de instituție creată fraudulos, nu pe baza unor vocații sau merite științifice, ci pe bază de lobby și cumetrie politică. Un institut aflat fără nicio noimă în siajul Senatului României, care irosește milioane de euro anual, fără a produce ceva concret în schimb, de doi ani încoace. A, pardon, poate studiază atât de avansat cultura și civilizația Levantului, încât noi, ceilalți intelectuali – e drept, modești –, nici nu prea avem cum să pricepem!

Dar, în schimb, e lesne de înțeles că institutul excelează contabil în domeniul protocolului, al recepțiilor fastuoase, al festivismelor, al deplasărilor prin străinătate și al diurnelor aferente – al formelor, în esență, fără fond, care cuantifică circa 80% din totalul resurselor, alocate din banii românilor, necesare funcționării. Din păcate însă, nicio lucrare monumentală sau măcar semnificativă de cercetare științifică nu a produs, în schimb, până acum, acest institut.

Președintele acestei instituții, domnul Emil Constantinescu, ne-a transmis la Comisia pentru cultură, arte și mass-media o epistolă în care pledează pentru continuitatea acestui institut, nu făcând vorbire despre realizările instituției pe care o conduce – evident, nu prea avea la ce se referi –, ci incriminând „mediocritatea liderilor politici, ineficiența sistemului economico-financiar bazat pe obținerea profitului”, limitele științelor medicale, ale științei, în general, precum și riscurile unor tehnologii scăpate de sub control.

Iar în narativul său apoteotic, așa, într-o doară, ne trimite la două basme care ne-au însoțit copilăria, cel al împăratului fără haine și cel al ucenicului vrăjitor, care consideră Domnia Sa că par a fi transpuse în realitatea zilelor noastre.

Aveți dreptate, domnule președinte Constantinescu, împăratul e gol, iar pentru institutul fantomatic, pe care l-a configurat pur demagogic, are rolul vrăjitorului politic, adică al celui malefic și rău. Cât despre mediocritatea politică la care faceți referire, nu deschideți subiectul fără a vă privi măcar în oglindă, cu gândul la mandatul dumneavoastră de Președinte al României și guvernarea PNȚCD, pe care ați păstorit-o, din păcate, fatalist.

Când România nu are bani pentru alocațiile copiilor, în contextul crizei economice care afectează milioane de români, considerăm că este absolut imoral ca resursele țării să susțină meritele inexistente ale unor așa-zise „institute” sau pseudoacademii de cercetare științifică.

Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea acestui proiect legislativ. Vă mulțumesc pentru atenție.

Florin Iordache

#126812

H=1V=0L=2

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De multe ori avem, tot de la această tribună, proiecte care înființează câte o agenție nouă. Am avut aproximativ cam una pe lună, da? Institutul Marketingului Agroalimentar... Toate institutele le avem în țara noastră – al cartofului, al calității vieții, de toate.

Avem mii de astfel de agenții și autorități; marea majoritate, de fapt, nu fac nimic, adică au niște nume pompoase și nu sunt folosite decât pentru salarizare, pentru pile. Toate au bugete cam apropiate bugetului Institutului Levantului, da? Adică suficient de mici cât să zboare pe sub radar, dar tot cresc. De la an la an tot cresc, se mai adaugă câte un post, se mai adaugă câte un spor, toată lumea e fericită! Toată lumea..., mai puțin contribuabilii, care trebuie să plătească toată risipa aceasta!

M-am uitat puțin în răspunsul pe care-l dă Institutul Levantului la această lege. Vă cruciți dacă vedeți ce e acolo! Jigniri către inițiatori. Se spune că ar fi chiar ilegal să propunem desființarea acestei instituții, acestei sinecuri. Într-o analogie făcută foarte atent cu un institut din Statele Unite ni se spune că: „Uitați, și în Statele Unite există un institut care studiază Levantul; trebuie să avem și noi unul, nu-i așa?” Corect! Doar că o diferență esențială între ce se întâmplă la noi și ce se întâmplă în Statele Unite este că cel din Statele Unite este finanțat privat, este finanțat voluntar de oamenii care cred în misiunea lui, cei din acel institut caută finanțare și sponsorizări și așa își acoperă cheltuielile. Nu se duc cerșind la stat banii contribuabilului și acesta este un lucru pe care ar trebui să-l facem cu toții.

Cred că domnul Orban, care la începutul guvernării acesteia ne spunea că el e împotriva sinecurilor, deși apoi PNL a votat finanțarea Academiei Oamenilor de Știință, acea academie la care întrerupsesem finanțarea la începutul anului, prin Legea bugetului, ar trebui să se gândească, pentru că în momentul acesta nu poți să fii declarativ contra sinecurilor, iar apoi, în Parlament, să fii complice cu ele și să le votezi în continuare. Aceștia sunt banii contribuabililor, aceștia sunt banii pe care dumneavoastră spuneți – de multe ori, în public – că vreți să-i apărați. Haideți să fim chibzuiți cu banii! Păi, banii se duc în astfel de risipe.

Nu vă abțineți la vot, nu votați contra, ci votați pentru acest proiect, să desființăm o mică sinecură din statul român. Da, sunt de acord, nu e suficient, sunt mai multe, dar, pas cu pas, le facem pe toate!

Mulțumesc.

Florin Iordache

#133973

H=1V=0L=1

**:**

## Stimați colegi,

Toată lumea se plânge, tot eșichierul politic, că nu avem destui bani pentru investiții în cercetare. Această instituție este un institut de cercetare care a fost realizat și înființat cu doi ani în urmă și, dacă vreți să aibă, după doi ani de zile, performanța unei academii de științe înființate cu sute de ani în urmă, vă înșelați! Orice institut care se înființează trebuie să aibă un parcurs și trebuie să aibă un rodaj până ce-și formează specialiștii, până ce își realizează contactele și așa mai departe – pe de o parte.

Pe de altă parte, stimați colegi și cei care criticați acest institut, da, într-adevăr, trebuie spus, pentru personalitatea lui Emil Constantinescu, cu toții și pentru el trebuie să menținem și să apreciem multe lucruri, nu acest institut neapărat. Dar să vorbiți despre Emil Constantinescu, cel care a realizat acea reorientare politică internațională spre Vest, acea reorientare și acele înțelegeri prin care România a putut deveni parte a NATO și parte a Uniunii Europene, este prea mult!

Domnul Emil Constantinescu, la final de mandat, nu a mai candidat și a spus în felul următor: „Am fost învins de sistem!” Și văd că acum același sistem îl hăituiește în continuare. Alde Petrov? Cine este împotrivă? Și cei care mai sunt noi, poate, în momentul de față, în aceleași structuri de tip Petrov.

De ce-l hăituiți, vechi Petrovi și noi Petrovi, pe domnul Emil Constantinescu?!

Poate că este o figură care are o moralitate pe care nimeni, în ultimii 30 de ani, nu a reușit să o pună sub semnul întrebării?

Că atunci când a spus „Domnule, nu reușesc anumite lucruri!” s-a lăsat și a lăsat să se realizeze o altă majoritate, eventual, dar a pus direcția României pe o direcție bună, corectă, occidentală. Și toți Petrovii, vechi și noi, iată, și în momentul de față îl atacă.

Vă mulțumesc.

UDMR va susține această inițiativă legislativă.

Florin Iordache

#137383

H=0V=0L=2

**:**

## Stimați colegi,

Avem în față un proiect de lege extrem de important. Aparent, ai spune: „Ce mare importanță are un proiect de lege care se adresează performanței energetice a clădirilor?”

Ascultând și dezbaterea anterioară, nu am doar convingerea, stimați colegi, că traversăm o criză economică, socială, politică foarte puternică și agresivă, ci cred că cea mai importantă criză este dimensiunea morală deasupra căreia nu am reușit să ne ridicăm sau că n-am reușit să ne ridicăm la dimensiunea morală pentru care o societate trebuie să se organizeze, să înființeze și să funcționeze, și, de asemenea, o criză de conștiință.

Ce propunem noi prin acest act normativ, stimați colegi, este realmente un program de guvernare de ieșire din criză. Acest act normativ este o inițiativă la care am invitat 15 membri de la toate partidele politice: și UDMR, și PNL, și PRO România, și PSD, și ALDE.

De ce este atât de important?

Stimați colegi,

Performanța energetică a clădirilor înseamnă așa: 9,1 milioane de clădiri în România; înseamnă 647.000 de clădiri noi, cu 60.000 apărute numai de la un la altul, 2018–2019; 50%-75% din energia României e consumată în aceste clădiri – ineficient! Avem o intensitate energetică, în continuare, raportat la puterea de cumpărare, dublă față de media Uniunii Europene și suntem în situația în care ardem 20 de milioane de metri cubi de materie de biomasă și de lemn, în condiții de randament de maximum 40%.

Ce înseamnă acest lucru, stimați colegi? Înseamnă cel mai puternic program guvernamental de ieșire din criză, care oferă, în sute de mii de companii, milioane de locuri de muncă, răspândite uniform pe tot cuprinsul României.

Este România în măsură să susțină acest program, fiind și cea mai ineficientă dintre statele europene la utilizarea energiei?

Nu trebuie să fie efortul României, pentru că, din fericire, Uniunea Europeană, prin programul Green Deal, prin programul integrat de energie și schimbări climatice și actualul program, din 27 mai, Next Generation, se adresează în primul rând clădirilor. De ce clădirilor, stimați colegi? Pentru că, vă spuneam, consumăm 50% din totalul energiei. 80% din timpul nostru îl petrecem în clădiri, iar când e pandemie, chiar 95%. Și, atunci, Uniunea Europeană și-a propus, cu prioritate, un program având ca obiectiv-țintă renovarea în ritm accelerat a tuturor clădirilor din România.

Se începe cu clădirile publice. Câte clădiri publice avem? 112.000 de clădiri publice, dintre care 82% sunt în orașe. Pentru acestea se alocă resurse financiare de la Uniunea Europeană.

## Închei, domnule președinte.

Ce înseamnă acest lucru, stimați colegi? Comercializarea de echipamente, instalații, materiale de construcții, materiale de izolație, materiale și tehnologie privind utilizarea surselor regenerabile, tehnologia privind utilizarea hidrogenului. Adică punem în funcțiune cel mai laborios mecanism industrial, punem în valoare institutele de cercetare din România, cum este cel de la Râmnicu Vâlcea, punem în valoare toate companiile și forța de muncă activă din această țară, salvând totodată populația care astăzi nu are soluție, ca loc de muncă, și oferindu-i o soluție la ea acasă, pentru că e răspândită uniform în toate orașele României.

Acesta este tipul de program, stimați colegi, din care colegii inițiatori de la toate partidele vă invită să luați parte și care dă o soluție chiar în aceste momente, momente de criză.

Vă rugăm să votați, de asemenea, în unanimitate, așa cum s-a votat la comisie.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#149517

H=0V=0L=2

**:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vom vota, vom dezbate și vom vota un proiect de lege cu impact pentru cel puțin următorul deceniu al României, un proiect care reglementează domeniul fondurilor europene.

Ca ministru al fondurilor europene, în 2019 am fost implicată direct în cel puțin două teme pe care le regăsiți în această lege și am inițiat două zone importante de îmbunătățire a mecanismelor de absorbție a fondurilor europene – descentralizarea Programului operațional regional. Anul trecut spuneam pentru prima dată public că România este pregătită să gestioneze bani europeni la nivelul regiunilor, că dau un vot de încredere, sigur, cu unele rezerve, dar dau un vot de încredere ADR-urilor, agențiilor de dezvoltare regională, ca entități capabile ca în fiecare regiune de dezvoltare să gândească un program de finanțare particularizat pentru nevoile acelor regiuni.

Pentru că unele sunt investițiile necesare în Regiunea Nord-Est, unde sunt Botoșaniul, Suceava, altele sunt investițiile necesare, poate, în vest, unde e mai multă dezvoltare industrială, cum e Timiș și așa mai departe. Astfel încât în acest proiect de lege aveți exact această componentă de descentralizare a unuia dintre programele cele mai importante de finanțare pentru perioada 2021–2027, programul din care se finanțează IMM-urile, drumurile județene, străzile urbane, regenerarea urbană. Vom avea componente de finanțare pe turism și așa mai departe, zona de infrastructură socială, sanitară și așa mai departe.

Un alt domeniu pe care îl regăsiți reglementat în acest proiect de lege este pregătirea unui portofoliu de proiecte în domenii strategice, cum ar fi transportul, regenerarea urbană, specializarea inteligentă și așa mai departe, astfel încât încă din 2021 să avem proiectele tehnice, autorizațiile de construcție, documentațiile tehnice necesare, să absorbim rapid banii care intră pe următorul exercițiu financiar.

Asta înseamnă că gândim un mecanism prin care, cu asistență tehnică, și autoritățile publice centrale și locale să pregătească deja documentațiile ca să absoarbă banii din exercițiul viitor.

Și, nu în ultimul rând, am să mai subliniez un aspect din acest proiect de lege.

Sigur, a fost inițiativa colegilor Florin Roman și Alfred Simonis de a identifica teritoriile pe care vom aplica mecanismul ITI, investiție teritorială integrată, ceea ce înseamnă o gândire prin care zona respectivă, cu un buget alocat din fonduri europene, să poată să-și decidă proiectele pe care le finanțează în mod integrat, corelat, în teritoriul respectiv.

Și, cu sprijinul colegilor, al lui Simonis, al senatorului Trufin, al lui Marius Budăi și al colegului Florin Roman, am adoptat astăzi în Comisia pentru buget și un amendament care vizează identificarea a trei teritorii: în primul rând, zona munților Apuseni, în al doilea rând, zona de nord a Moldovei – Botoșani, Iași, Suceava – și, în al treilea rând, zona munților Făgăraș. Sunt zone în care eu, ca ministru al fondurilor europene, am avut întâlniri, există asociații de dezvoltare intercomunitară constituite, care au lucrat și au pregătit fișele de proiecte care așteptau această decizie.

Și este extrem de important că astăzi în acest proiect de lege avem precizate aceste teritorii, care vor avea șansa să se dezvolte de o manieră integrată în aceste teritorii cu un uriaș potențial economic și, de asemenea, de a-și rezolva unele nevoi sociale extrem de importante, cum este în zona din nordul Moldovei.

Sunt câteva argumente pentru care vă invit pe toți să votați acest proiect de lege.

Grupul PSD – așa cum am spus, inițiator, în guvernarea PSD, al unora dintre măsuri – va susține acest proiect de lege.

Este foarte important ce urmează, ca legislație, din partea Guvernului Orban și din partea Ministerului Fondurilor Europene.

Solicit foarte clar să continuăm să lucrăm în această manieră politică, să spun așa, pe domeniul fondurilor europene, colaborând și dialogând și adoptând proiecte de lege în Parlament pe subiecte atât de importante, evitând, poate, ordonanțele de urgență, pentru că și acest proiect de lege, în realitate, este o ordonanță, adoptată în 4 februarie, care, sigur, neputând fi publicată în monitor, din cauza acelor condiții, a trebuit să vină în Parlament, ca inițiativă legislativă.

Și eu zic că a ieșit un proiect de lege extrem, extrem de valoros pentru utilizarea banilor europeni în următorul deceniu, următorul exercițiu, 2021–2027.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#154156

H=0V=0L=2

**:**

## Domnule președinte,

În primul rând, vreau să le mulțumesc tuturor colegilor lideri de grup care sunt semnatari ai acestui proiect de lege.

Din punctul meu de vedere, e cea mai importantă lege din acest an.

E o lege care practic împlinește un vechi vis al administrațiilor locale: să nu mai meargă cu jalba în proțap pe la ministere.

Și, aici, într-adevăr, și doamna ministru Mînzatu, și domnul ministru Boloș au avut un cuvânt greu de spus, pentru că funcționarii din ministere s-au cam opus la treaba asta, că nu se mai merge cu sărut-mâna prin ministere, iar agențiile de dezvoltare regională devin autorități de management și, practic, înlăturăm o mare parte din ceea ce înseamnă birocrație.

Îi îndemn și pe colegii de la USR să voteze această lege. Pentru că am înțeles că au rezerve. Am văzut și tot felul de explicații în public cum că ar fi un paralelism.

N-are nicio legătură, nu e niciun fel de paralelism. Este pur și simplu o descentralizare a fondurilor europene de pe minister pe agențiile de dezvoltare regională. Iar, practic, fondurile europene pe care le putem accesa pe cele trei unități, așa cum a specificat și doamna Mînzatu, pe tot ceea ce înseamnă zone de dezvoltare economică, înseamnă șansa oricărei comunități locale de a se dezvolta, indiferent de cine va guverna.

Și, indiferent de cine va guverna, că e PNL, că e PSD, că e USR, că e UDMR, că e PMP sau mai știu eu cine, acești bani vor veni în România și vor fi folosiți acolo unde trebuie. Asta este cel mai important de știut.

Închei prin a spune că astăzi, repet, din punctul meu de vedere, adoptăm cea mai importantă lege a anului. Adoptăm o lege care înseamnă bani pentru viitorul dezvoltării infrastructurii rutiere, spitalicești, de învățământ, din toate punctele de vedere, în România.

Încă o dată țin să le mulțumesc colegilor lideri de grup pentru că au susținut acest proiect de lege.

Florin Iordache

#158246

H=0V=0L=2

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Încep prezența mea online în această ședință prin câteva cifre relevante și statistici la nivel european, pentru că statistici la nivel național încă nu avem.

Este vorba de 45% dintre victimele violenței domestice care au raportat existența unei forme de abuz online în timpul

relației; 40% care au raportat că au fost hărțuiți sau abuzați online de fostul partener; 38% care au raportat o urmărire online odată ce au părăsit o relație; 75% care au raportat îngrijorarea că poliția nu a știut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau la hărțuire.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Prezența aici, în această ședință, a acestei legi vine în urma unei analize de nevoi... Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, în sensul includerii violenței cibernetice printre toate tipurile și formele de violență pedepsite în România.

Pentru că știm foarte bine că, odată cu evoluția tehnologiei și a extinderii mijloacelor de comunicare online, violența cibernetică a căpătat o amploare și statele europene trebuie să incrimineze acest fenomen, cu scopul de a preveni și a combate în mod eficient.

Tipul acesta de violență nu există în cadrul legislativ din legislația românească. El a fost descris de către Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați ca fiind acea manifestare antisocială care se referă la fapte de hărțuire și amenințare online, publicare nonconsensuală de informații, date personale, tot ce înseamnă amenințări online, conținut grafic intim, acces ilegal de interceptare a comunicațiilor și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și comunicațiilor, cu scopul, bineînțeles, de a umili, de a amenința, de a reduce la tăcere victima.

Este un proiect transpartinic pe care l-am inițiat și am ținut foarte mult ca acest proiect să ajungă în Camera Deputaților. Am obținut sprijinul colegilor din toate grupurile parlamentare. Și este în acord cu Convenția de la Istanbul, primul acord european cu caracter juridic multinațional obligatoriu privind combaterea violenței împotriva femeilor sau violenței domestice, este în acord cu noua Agendă globală 2030 și, până la urmă, include un obiectiv specific privind realizarea egalității de gen a tuturor femeilor și bărbaților.

Am lucrat alături de experți din organizații nonguvernamentale, juriști, pentru această completare a legislației atât de necesară în România, unde aceste forme de violență cibernetică nu erau definite, nu erau prevăzute și, ca atare, nici pedepsite.

Odată promulgată această inițiativă, sper ca instituțiile statului să se mobilizeze și să se responsabilizeze, inclusiv pentru acțiuni conexe, esențiale în prevenție, de exemplu campanii naționale de informare și de educare. Pentru că fetele și femeile reprezintă principalele victime ale acestui tip de infracțiuni. Să ne reamintim de recente violuri care au fost mediatizate în presă sau de alte acțiuni de abuzuri incredibile care au loc încă în România. Ele trebuie să recunoască astfel că violența cibernetică, inclusiv acest tip de violență, este sancționată și să știe cui să i se adreseze.

Sper ca toate autoritățile competente, mass-media și societatea civilă să înțeleagă importanța acestor noi reglementări în lupta pentru prevenirea și combaterea acestui tip de violență.

Vreau să mai adaug în final, în calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, că această lege trebuie să pună în mișcare instituții și ministere. Este vorba de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, care, prin organismele aflate în coordonare, inclusiv ANES, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, trebuie să dezvolte campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică, să ofere asistență practică autorităților centrale și locale pentru a preveni și a răspunde la acest tip de violență și să bugeteze – foarte important –, să promoveze și să bugeteze programe destinate unei game largi de utilizatori pentru alfabetizarea digitală.

Trăim într-un secol digitalizat și avem nevoie de aceste prevederi legislative.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#164567

H=0V=0L=2

**:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Nu mai este o mirare pentru noi faptul că era digitală vine cu un set de provocări, dar și de responsabilități din partea noastră.

Proiectul de lege vine să facă o modificare atunci când vorbim despre combaterea violenței domestice și introduce noțiunea de „violență domestică cibernetică”. Violență cibernetică, mai exact.

Ce înseamnă de fapt violența cibernetică? Înseamnă hărțuirea sau urmărirea, dacă vreți, online a unor persoane, distribuirea unor materiale cu caracter intim fără acordul persoanelor și înseamnă, de altfel, folosirea în mediul online a oricărui fel de documente sau oricărui fel de amenințări proliferate asupra unei persoane, cu scopul de a o vătăma pe aceasta.

Sunt foarte multe țări la nivel european care, de altfel, au reglementat deja această chestiune a violenței cibernetice. Și mă refer aici..., o să vă dau câteva exemple: Franța, Olanda, Germania, Austria, Spania, Italia – sunt țări care au prevăzut în ceea ce înseamnă partea penală genul de infracțiuni care rezultă din această utilizare a violenței cibernetice.

Reglementarea era necesară, întrucât în Codul penal din România sunt câteva referiri la ceea ce înseamnă șantaj sau la ceea ce înseamnă violarea vieții intime, dar nu cu referire concretă la violența domestică, respectiv introducerea violenței cibernetice în definirea violenței domestice.

Prin modificarea adusă, se definesc foarte clar infracțiunile la care făceam referire mai devreme, motiv pentru care Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege, extrem de necesar într-o țară în care – ne place sau nu ne place să recunoaștem – violența domestică încă se regăsește la niște cote foarte, foarte mari, mai ales dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă a acestei pandemii, în care victimele au fost deseori forțate să locuiască în același spațiu, dacă vreți, cu agresorii lor.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#192217

H=0V=0L=2

**:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Evident, USR a votat pentru acest proiect de lege și le mulțumim tuturor colegilor care au dat astăzi un vot pozitiv.

Acest proiect de lege face parte dintr-un pachet legislativ de reducere a birocrației inutile, pe care USR l-a depus în Parlament. Mai întâi, am simplificat procedura de înființare a unei firme. Din păcate, acest proiect este acum pe masa CCR, atacat, culmea, de către Guvernul PNL. Sper că totuși astăzi colegii din PNL au dat un vot pozitiv pentru acest proiect de lege.

În România cetățenii sunt de multe ori tratați de către stat ca niște cărăuși de hârtii și de multe ori legislația, în loc să le ușureze viața celor care întreprind, vine și o face un calvar.

Acest proiect de lege corectează tocmai obligativitatea cetățenilor de a declara constant la stat informații pe care, culmea, instituțiile publice le dețin deja.

Din nou a fost transpusă o directivă în cea mai greoaie formă posibilă și astfel societățile comerciale trebuie să depună anual o declarație privind beneficiarul real al firmei, chiar dacă nu s-a modificat nimic în structura acestuia.

Prin acest proiect de lege, venim să ușurăm viața a peste 900.000 de SRL-uri, aproximativ 96% dintre acestea, care nu au în componență o persoană juridică pentru care s-ar justifica declararea beneficiarului real.

Ce facem concret prin acest proiect? Ei bine, lucruri de bun-simț. Dacă nu s-au produs schimbări, nu va mai fi cazul să revii anual să tot declari același lucru, iar statul nu are decât să ia datele despre beneficiarul real de la Registrul Comerțului, care, până la urmă, este tot o instituție a sa.

A venit momentul, stimați colegi, să luăm exemplul altor țări și să nu mai ținem oamenii pe drumuri inutil, mai ales că, înlesnind antreprenoriatul, vom avea o prosperitate reală și vom crea locuri de muncă bine plătite aici, în România.

Încă o dată, mulțumiri celor care au susținut acest proiect de lege și abia așteptăm să fie și promulgat. Mulțumim.

Florin Iordache

#194785

H=0V=0L=2

**:**

Bună ziua!

Domnule președinte,

Este rușinos că astăzi, la începutul ședinței, la ora 10.00, procedural, am solicitat cuvântul, regulamentar, și dumneavoastră ați refuzat de nenumărate ori să-mi dați cuvântul, așa cum am dreptul, fiind deputat în Parlamentul României. Pentru că voiam să solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru că, așa cum este formulat, luând în considerare și punctul de vedere al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care a fost negativ, sigur că simplificarea procedurilor poate fi bine-venită, atât timp cât aceasta nu neagă scopul directivei și nu împiedică sau nu pune în dificultate realizarea obiectivelor acestei directive de transparență a circulației capitalurilor, de integritate a mediului de afaceri, de prevenire a fenomenelor de spălare a banilor și de finanțare a activităților ce ar reprezenta o amenințare la adresa statului și a cetățenilor săi.

Tocmai de aceea se impunea ca Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor să analizeze în ansamblu acest proiect de lege, pentru a da siguranța că se respectă transpunerea Directivei nr. 843/2018.

Eu vă spun că în prezent – și vreau să rămână pe bandă – Comisia Europeană evaluează modul de implementare a Directivei nr. 849 din 2015, a patra directivă care abordează amenințarea reprezentată de spălarea banilor, în care se reglementează situația beneficiarului real, iar raportul pentru România va avea loc în octombrie 2020. În spiritul directivei, se are în vedere faptul că beneficiarul real nu este întotdeauna același cu proprietarul entității, și anume societate comercială, asociație etc.

Obligația de a identifica beneficiarul real se află în sarcina entităților contractoare și nu trebuie trecută în sarcina unei instituții, cum este Oficiul Registrului Comerțului, așa cum apare în textul de modificare a Legii nr. 129/2019.

Modificând aceste prevederi care au fost comunicate comisiei...

Florin Iordache

#209270

H=0V=0L=2

**:**

## Domnule președinte,

Vreau să vă felicit pe inițiatori și pe dumneavoastră, toți cei care ați votat pentru această lege, într-o calitate personală, de părinte de adolescenți. Pentru că toți cei care aveți copii adolescenți știți ce înseamnă violența digitală: amenințări, mesaje, expunerea pe rețele sociale. „Bullying” este termenul englezesc care definește chiar mai bine.

Vreau însă să vă rog, să vă cer sprijinul pentru a face încă doi pași. Pentru că acesta a fost doar un pas.

Al doilea pas este de a explica și de a informa. Violența domestică, în înțelesul opiniei publice, se referă la violența între soț, soție, copii. Or, aici e vorba de violența digitală exercitată din partea colegilor de clasă, din partea prietenilor adolescenți.

Și al doilea lucru: să găsim un instrument eficient. Acum nu cred că va fi eficient. Nu cred că o să ne ducem noi, părinții, cu copiii de mână, să depunem plângeri la poliție. Și cred că poliția va avea lucruri mai importante de făcut.

Singurul instrument eficient, care se aplică deja în Franța, de exemplu, și în alte țări, este un instrument legislativ asupra rețelelor sociale. În așa fel încât copilul, adolescentul, maturul care folosește rețelele sociale pentru tipul de activități definite prin această lege, în primul rând, să dispună ștergerea, suspendarea contului. Și, dacă rețeaua socială nu o face, atunci să poți să-i dai în judecată pe cei din rețeaua socială respectivă. De fapt asta va fi soluția.

Repet, azi a fost un pas foarte important. Să înțelegeți ce înseamnă suferința expunerii mediatice în social media pentru o tânără sau un tânăr, mult mai important decât la televizor sau în Camera Deputaților. Dar trebuie să mergem mai departe. Și să mergem la rețelele sociale, în așa fel încât acestea să sprijine ceea ce noi tocmai am adoptat astăzi.

Altfel, am adoptat o declarație de intenții foarte frumoasă, dar care nu va avea niciun efect practic. Vă mulțumesc.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Informare privind suplimentarea ordinii de zi

Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 647/2019; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege privind acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul COVID-19 (PL-x 304/2020; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (PL-x 314/2020) și a Proiectului de lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului (PL-x 489/2017) – rămase pentru votul final

Proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL-x 354/2020; aprobarea cererii de retrimitere la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de desfășurare a lucrărilor comisiei în paralel cu plenul)

Dezbaterea Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (Pl-x 478/2017; rămasă pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea (PL-x 568/2019; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 176/

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (Pl-x 157/2019; rămasă pentru votul final) 20

Dezbaterea Proiectului de lege privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță (PL-x 217/2020; rămas pentru votul final) 22–23

Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (PL-x 289/2020; rămas pentru votul final) 23–24

Dezbaterea Propunerii legislative privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (Pl-x 167/2020; rămasă pentru votul final) 24–27

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (PL-x 244/2020; rămas pentru votul final) 27–29

Dezbaterea Proiectului de lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL-x 354/2020; rămas pentru votul final) 29–31

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (PL-x 62/2020; rămas pentru votul final) 31–32

Dezbaterea Proiectului de lege privind instituirea Ordinului „Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social” (PL-x 337/2020; rămas pentru votul final) 32–34