Stenogramă plen

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu. Vă rog.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă reamintesc că declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Nu vor putea depăși 3 minute.

Și vom proceda în următoarea ordine: trei deputați – PSD, trei – PNL, doi – USR, unu – AUR, unu – UDMR, unu – minorități și un deputat neafiliat.

Și începem cu doamna Cristina Dumitrache. Din ce am înțeles, este online.

Vă rog, doamna deputat.

## **Doamna Ileana-Cristina Dumitrache**

**:**

Bună ziua, domnule președinte! Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Reprezentanții SCJU Constanța au anunțat că, odată cu startul sezonului estival, a crescut numărul pacienților care solicită Unitatea primiri urgențe. Secții precum pediatria, cardiologia sau ortopedia au fost, de asemenea, solicitate în număr foarte mare. Doar în timpul minivacanței de Rusalii aproximativ 1.600 de persoane au solicitat serviciile medicale ale spitalului județean.

Din experiența anilor trecuți, știm foarte bine cu toții că, pe lângă pacienții constănțeni și din regiunea de sud-est a țării, spitalul trebuie să facă față numărului mare de turiști aflați pe litoral, o situație care de multe ori a dus la suprasolicitarea personalului medical, la creșterea timpului de așteptare și la lipsa locurilor pe secții.

În condițiile în care de 9 luni, la Constanța, nu mai avem nici spital de infecțioase, iar îngrijirea medicală de specialitate a fost preluată tot de unitatea spitalicească județeană, este lesne de înțeles de ce personalul medical atenționează că urmează o perioadă dificilă.

Este mai important ca niciodată ca la Constanța, cel mai mare oraș din Dobrogea, oraș turistic cu o creștere a

Bună dimineața și vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi parlamentari,

„Salariul minim european” este un proiect asupra căruia Partidul Social Democrat a insistat foarte mult, inițial la nivelul familiei europene din care face parte și apoi la nivelul instituțiilor europene, dar și în România. Acum, avem satisfacția ca proiectul să fi devenit o temă majoră la nivelul Parlamentului European și să fi intrat în procedură de adoptare, după ce a fost acceptat de toți miniștrii muncii din țările membre.

Este important de cunoscut faptul că salariul minim european va oferi o protecție reală pentru cei cu venituri mici, în special pentru cei din domeniul privat.

Totodată, măsura este benefică și pentru mediul de afaceri, pentru că oferă un mecanism de calcul predictibil, ceea ce este important pentru orice antreprenor.

Eforturile Partidului Social Democrat, alături de partenerii social-democrați europeni, privind salariul minim european au dat rezultate. Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la Directiva privind salariile minime adecvate, propusă de Comisia Europeană.

Directiva Europeană protejează salariul minim. Statele Uniunii Europene trebuie să pună în aplicare un cadru de guvernanță solid pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime.

Partidul Social Democrat susține introducerea unui salariu minim european reprezentând 60% din media salarială națională la nivelul fiecărui stat membru.

Mai mult, studiile arată că majorarea salariilor minime contribuie la creșterea productivității muncii la nivelul întregii economii.

Campania pentru un salariu minim european, derulată de Partidul Social Democrat, este o acțiune cu rolul de a oferi oportunități egale la nivelul Uniunii Europene. Este important ca Europa să devină socială și protectoare și să apere, în primul rând, interesele cetățenilor din fiecare stat membru.

În cele 6 luni de guvernare, prin îmbinarea măsurilor de stimulare economică cu măsurile sociale, Partidul Social Democrat a crescut veniturile, concomitent cu protejarea intereselor antreprenorilor locali, ale IMM-urilor și ale categoriilor vulnerabile.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Alexandra Huțu. Vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Este în interesul tuturor ca agricultura românească să aibă acces la banii din PNRR, mai ales în contextul războiului actual. Devine de-o importanță vitală ca România să crească producția agricolă, cu scopul de a asigura necesarul de legume, fructe și produse agroalimentare din culturile și pământul românesc.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, trebuie să investim masiv în sistemele de irigații, în cele antigrindină și de creștere a precipitațiilor, precum și în construirea de depozite și unități de procesare.

PSD a cerut aceste lucruri încă din opoziție, când proiectul PNRR nu fusese trimis Comisiei pentru aprobare, și, după ce a intrat la guvernare, a susținut și a obținut acordul pentru modificarea acestuia.

Astfel, după ce PSD a revenit la guvernare, iar la conducerea Ministerului Agriculturii se află un social-democrat, a început punerea în funcțiune de noi investiții: reabilitarea Canalului Siret–Bărăgan, suplimentarea sistemului de irigații Ruginești–Pufești–Panciu și reabilitarea stațiilor de pompare de bază din amenajarea de irigații Sadova–Corabia. Împreună, aceste investiții deservesc o suprafață totală irigabilă de peste 50.000 de hectare.

Reamintesc faptul că, în perioada 2017–2019, la nivelul județului Botoșani, când PSD era la guvernare, au fost realizate proiecte de investiții rurale și sisteme de irigații în valoare de 68 de milioane de euro, 11.000 de hectare de teren agricol fiind acum irigate.

A fost pentru prima dată în ultimii 30 de ani când a început să fie pompată apă la culturile fermierilor botoșăneni, în urma lucrărilor efectuate în zonele de irigații de la Movileni–Havârna, Curtești, Horia–Liveni–Havârna și Ripiceni–Stânca.

Astfel de investiții continuă tot la inițiativa miniștrilor socialdemocrați, în special a ministrului agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Sunt convinsă că domnia-sa va arăta aceeași implicare și de acum încolo pentru ca statul român să aducă fonduri europene în agricultura românească, cu scopul de a crește cantitatea și calitatea culturilor de cereale, de fructe și legume, care să ajungă pe masa românilor sub formă de produse agroalimentare, în locul celor de import.

Vă rog, doamna Thellmann.

Fiind așa nerăbdătoare, nu puteam să vă trec cu vederea!

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Parlamentul României și-a asumat un angajament solid de susținere a agendei de reformare a Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană”.

Ședința solemnă a celor două parlamente, de la Chișinău și București, de săptămâna trecută, dar și ședințele comune ale comisiilor de specialitate din ultimele luni au dat un rezultat concret – România va sprijini toate eforturile de integrare a Republicii Moldova în UE.

Așa cum România a fost nevoită să adopte o serie de reforme la nivel de administrație publică centrală și locală, economie, justiție, educație, la fel și autoritățile de la Chișinău vor trebui să se mobilizeze și să adopte o serie de măsuri în beneficiul cetățenilor. Doar că Moldova va trebui să facă un efort mult mai mare, într-o perioadă foarte dificilă și într-o perioadă de timp mult mai scurtă.

În acest moment, provocările sunt enorme. Cu un război la graniță, valuri de refugiați care trec prin țară zilnic, cu o criză energetică și alimentară, cu blocările provocate de piețele internaționale din cauza crizei COVID și acum a războiului, Republica Moldova poate conta pe tot suportul României, prin reprezentanții ei în cadrul Uniunii Europene.

În urmă cu doar două săptămâni, Comisiile pentru administrație din cele două parlamente au decis să colaboreze pentru a accelera reforma administrației publice. Integrarea în Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, un set de reguli și drepturi de care trebuie să se bucure fiecare cetățean, servicii mai bune și o administrație publică transparentă și eficientă.

Îmi doresc ca eforturile noastre să meargă mai departe și propun astăzi crearea unui grup de lucru comun care să urmărească reforma din Republica Moldova și să vină cu bune practici din România, să împărtășească din experiența țării noastre în acest parcurs și să asiste autoritățile de la Chișinău să facă pași rapizi pentru a fi mai aproape de Europa și de România.

Apreciez că înființarea unei structuri interministeriale pentru integrarea Republicii Moldova, în care să se regăsească specialiști din toate ministerele, profesori universitari și reprezentanți ai societății civile, ar fi un ajutor concret și de mare folos acordat Republicii Moldova.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Avrămescu. Vă rog. Grupul PNL.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația de astăzi – „Resuscitarea sportului românesc – depolitizare și investiții în copii și juniori”. Fotbalul românesc a intrat în moarte clinică. Acest lucru poate fi constatat foarte ușor de fiecare român atunci când privește „performanțele” naționalei noastre. După o dublă manșă rușinoasă împotriva Muntenegrului, o țară de aproximativ 600.000 de locuitori, cam cât un sfert din București, speranța noastră că vom mai fi scoși în stradă de bucuria unei calificări la un turneu final, în viitorul apropiat, poate fi considerată deșartă.

Anul acesta, Dinamo București, o mare echipă a fotbalului românesc, a retrogradat pentru prima dată în istoria sa în Liga a II-a, iar perspectivele clubului sunt sumbre.

Steaua București, cea mai titrată echipă din România, este pasată de câțiva ani de zile între autoritățile publice și investitorii privați, prin tribunalele civile și sportive. Cauzele sunt unele adânci, ce țin de structura acestui întreg sistem.

Conform statutului său, Federația Română de Fotbal are obligația de a rămâne echidistantă politic. Numai că, spre exemplu, la Buzău, neutralitatea politică a persoanelor cu responsabilitate în gestionarea fenomenului sportiv lipsește cu desăvârșire. Vicepreședintele consiliului județean, a cărui singură tangență cu fotbalul este că a fost un mediocru arbitru de nivel județean, este simultan și președinte al Asociației Județene de Fotbal Buzău. O asociație județeană de fotbal este o persoană juridică de drept privat având drept scop organizarea activității fotbalistice la nivelul județului și se supune regulamentelor FRF. Toți românii își doresc performanță, își doresc să simtă ce simțeau odinioară, când pe teren se aflau mari fotbaliști precum Nicolae Dobrin, Florea Dumitrache, Marius Lăcătuș sau Gheorghe Hagi. Doar că dorința aceasta, din păcate, nu cred că va deveni fezabilă în viitorul apropiat, atât timp cât politica de partid va fi parte integrantă din lumea fotbalului.

Fotbalul în județul Buzău a ajuns să depindă într-o proporție covârșitoare de voința politică. De la vicele CJ și șeful AJF antemenționat până la cooptarea în loturile de arbitri a ceea ce buzoienii cunosc drept jokeri, tot acest mecanism are un singur scop, acela de a veghea și garanta că fotbalul din Buzău răspunde întocmai ordinelor venite pe linie de partid. Având în spate troli și echipe de propagandă, nimeni nu are dreptul să se atingă de membri de partid care taie și spânzură, iar cei care îndrăznesc pot fi făcuți să regrete amarnic.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Flucuș.

Știu că aveți o mică depășire, dar poate luați cadența colegului de la PNL și o să mai restrângeți.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu toții cunoașteți faptul că până în acest moment am susținut mereu, necondiționat, sprijinirea Republicii Moldova pe toate planurile.

În acest sens, am dat mai multe declarații politice, am propus inițiative legislative și am luat cuvântul în plen. Am înfrățit zeci de comune din țară cu comune din Republica Moldova și am sprijinit efectuarea mai multor investiții peste Prut. Am făcut astea cu inima deschisă, din dragoste pentru frații noștri din Basarabia.

La sfârșitul săptămânii trecute s-a întâmplat un eveniment care îmi ridică multe semne de întrebare în legătură cu bunele intenții ale conducătorilor politici actuali din Chișinău și București.

Așa cum știți, sâmbătă a avut loc la Chișinău o ședință comună a parlamentelor celor două țări românești. La această întâlnire i-a fost refuzat accesul domnului George Simion, președintele AUR, din cauză că domnul Simion ar avea o interdicție de intrare în Republica Moldova, dată pe timpul administrației Dodon, fiind acuzat că prin acțiunile sale unioniste ar fi atentat la statalitatea Republicii Moldova; actualele autorități moldovene l-au blocat pe aeroportul din Chișinău, nepermițându-i accesul în țară. După o noapte petrecută în aeroport, domnul președinte Simion s-a întors în România. Ce înseamnă asta?

Autoritățile din Republica Moldova au blocat accesul la această ședință simbolică a parlamentelor reunite singurului șef de partid din România care vorbește despre unire și care sprijină unirea celor două țări, aceasta fiind cea mai rapidă și scurtă cale de integrare în Uniunea Europeană și în NATO a Republicii Moldova.

Care este diferența dintre regimul Maia Sandu și regimul Dodon?

Actualul regim declară că sprijină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, deși recunoaște faptul că acest lucru nu se poate întâmpla decât, poate, în zeci de ani. Actualii lideri de la Chișinău nu au vorbit niciodată despre unire, pe care e evident că nu o doresc.

Regimul Dodon era apropiat și în strânsă legătură cu Rusia.

În legătură cu relația cu România, între administrația Dodon și Maia Sandu nu se mai vede nicio diferență. În ambele cazuri s-a folosit și încă se folosește un joc dublu, perfid și teatral, în care scopul final este să obțină niște finanțări sau sprijin financiar, fără ca, în schimb, ei să aibă vreo obligație. Au nevoie de sprijinul nostru necondiționat, însă ei nu oferă nimic, nici măcar respect!

Și eu vă mulțumesc. Domnul Aelenei, deputat neafiliat. Vă rog. Se pregătește domnul Tuhuț de la PSD.

Mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Portul Constanța a mai ratat o șansă”.

Portul Constanța beneficiază de o poziție geografică avantajoasă, fiind situat pe coridorul de transport paneuropean Rhin–Dunăre.

Caracteristicile Portului Constanța sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene și internaționale.

Când vine vorba despre infrastructură, Portul Constanța este considerat unul dintre cele mai importante și moderne obiective ale României. Însă, în ciuda politicienilor care comparau terminalele constănțene cu cele olandeze din Rotterdam, portul de la Marea Neagră s-a blocat imediat atunci când Ucraina a dorit să exporte cerealele prin România.

Pe hârtie, conform datelor Ministerului Transportului, din Constanța se pot exporta peste 50 de milioane de tone de cereale în fiecare an. În realitate, conform datelor primite de la Administrația Porturilor Maritime, din terminalul din Dobrogea nu au plecat mai mult de 27 de milioane de tone de cereale într-un an. Un studiu realizat de o agenție japoneză avertiza încă de acum două decenii că aceste date nu sunt realiste în lipsa unor investiții care să modernizeze portul.

Neputința Portului Constanța de a sprijini Kievul să-și exporte cerealele este dată de faptul că grâul și porumbul nu au cum să ajungă în terminalele portuare.

Ucraina a încercat din aprilie să trimită cereale în România pe trei trasee – apă, cale ferată și rutier.

După anul 1990 nu s-a mai investit aproape deloc în infrastructura de transport al mărfurilor către danele Portului Constanța. Nu s-a luat nicio măsură pentru a crește operaționalitatea portului și a face față traficului crescut din ultimii ani.

A fost nevoie de solicitarea Ucrainei de a transporta grânele prin Portul Constanța ca cei de la guvernare să-și dea seama că peste 50% din liniile CFR erau blocate cu peste 700 de vagoane ruginite, iar o bună parte din infrastructura feroviară, deficitară, de altfel, era neutilizabilă, transformându-se de-a lungul anilor într-un morman de fiare vechi.

V-aș ruga să finalizați!

...de mai mulți ani de sute de vagoane ruginite.

Chiar dacă pe termen scurt Portul Constanța a ratat șansa de a deveni un jucător important al exporturilor de cereale provenite din Ucraina, sunt șanse ca zona să se modernizeze, dacă Guvernul va aproba cât mai curând indicatorii tehnico-economici pentru extinderea drumurilor care fac legătura între porțile portului la patru benzi, pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii de acces rutier dintre autostrada A4 și Portul Constanța.

Vă mulțumesc.

Deputat Aelenei Dănuț, neafiliat, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.

Mulțumesc. Domnul Tuhuț. Se pregătește domnul Tanasă.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Partidul Social Democrat rămâne un partener solid al fermierilor”

În contextul crizei alimentare preconizate, capacitatea României de a hrăni Europa reprezintă un real element de securitate și stabilitate, iar Partidul Social Democrat a înțeles pe deplin valoarea fermierilor români, dovada de necontestat fiind reprezentată de investițiile din agricultură și subvențiile alocate ori de câte ori PSD a fost la guvernare.

Și de această dată, în doar 6 luni de guvernare, Partidul Social Democrat a accelerat implementarea soluțiilor concrete destinate desfășurării activității fermierilor. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a aprobat alocarea a 700 de milioane de lei proiectelor de investiții pentru irigații, un element strategic care stă la baza unei agriculturi performante și eficiente din punctul de vedere al productivității.

Deși foștii miniștri nu au acordat importanța necesară extinderii și modernizării sistemului național de irigații, în contextul secetei tot mai acute care se anunță, actuala conducere a Ministerului Agriculturii a anunțat că toți fermierii care se află în zonele viabile de irigat vor avea acces la apă mai devreme față de alți ani, asigurându-se astfel o producție care să poată susține cererea pieței interne.

În acest moment, România poate iriga la nivel optim peste un milion de hectare de teren arabil, însă, dacă s-ar fi putut beneficia și de alocările din PNRR, atât de vitale pentru dezvoltarea țării, toată suprafața agricolă a României ar fi putut fi irigată până la finalizarea noului cadru financiar multianual.

Chiar și în aceste condiții vitrege găsite la minister, ministrul Chesnoiu a găsit soluții pentru a implementa măsuri de sprijin pentru asigurarea gratuită a apei pompate pe infrastructura principală de irigații și suportarea a 50% din facturile la energie electrică pentru folosirea instalațiilor de pompare de către fermieri. În același timp, continuă și lucrările de modernizare a infrastructurii de irigații, într-un ritm accelerat, până la atingerea suprafeței totale de două milioane de hectare irigabile.

Astfel de măsuri, gândite de Partidul Social Democrat, sprijină sectorul agricol și asigură sustenabilitate în privința producției de alimente pentru români, în condițiile crizei energetice și războiului din Ucraina.

Domnul Tanasă.

Se pregătește domnul Manea.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie amintit faptul că ziua de 26 iunie este considerată Ziua drapelului tricolor întrucât, la această dată, în anul 1848, Guvernul pașoptist revoluționar de la București a emis Decretul nr. 1, prin care steagul roșu, galben și albastru devenea pentru prima dată, în mod oficial, simbolul statului. Pe el erau scrise cuvintele „DREPTATE – FRĂȚIE”, acestea fiind idealurile unei generații întregi de luptători revoluționari, marcați de o sete pentru dreptate împărtășită de toți tinerii pașoptiști din Muntenia, din Moldova, dar mai ales din Ardeal. Putem constata, așadar, o frăție a românilor care își cereau drepturile și libertatea.

În județul Mureș, pe care am onoarea de a-l reprezenta în calitate de deputat, mari revoluționari precum Avram Iancu și Papiu Ilarian s-au cunoscut, s-au influențat și împreună aveau să fie personaje principale ale luptei românilor pentru eliberare națională din Transilvania. Faptul că inima lor bătea românește a fost demonstrat și prin tricolorul care străjuia falnic peste mulțimea adunată pe Câmpia Libertății de la Blaj.

Deși abia în 1848 s-a oficializat statutul steagului tricolor, aceste culori au fost un simbol al românilor încă din cele mai vechi timpuri. Dovadă stau tocmai straiele noastre populare, cu o tradiție de secole, pe care vedem culorile roșu, galben și albastru ornamentate în cel mai curat și autentic mod, respectiv pe îmbrăcămintea a zeci de generații de români, din toate cele patru unghiuri.

În vremuri când neamul nostru din Ardeal nu avea voie să își afișeze drapelul, noi am învățat să îl purtăm, dar și, mai important, să îl păstrăm în suflet ca o flacără aprinsă ce stă mărturie crezului nostru național. Când armate străine și popoare neprietene au rupt din trupul țării, ultimul lucru care mai amintea de patria-mamă, steagul tricolor, a fost protejat și păstrat în casele țăranilor. Unii dintre aceștia au plătit chiar cu viața pentru singura vină că țineau aceste sfinte trei culori în propria casă.

Ei bine, aceste fapte istorice trebuie să ne responsabilizeze, fiind de datoria noastră să cinstim și să iubim tricolorul. După mai bine de 14 ani în care am luptat pentru respectarea limbii române și a tricolorului în instituțiile statului român din județele Harghita, Covasna, Mureș și din tot cuprinsul țării, vă mărturisesc că aceasta reprezintă o chestiune de onoare și demnitate. Atașamentul față de simbolurile naționale ale țării trebuie să constituie un sentiment firesc, extrem de necesar.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Manea. Și se pregătește domnul Lasca. Haideți mai în față!

Mulțumesc. Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Mă voi referi la moțiunea simplă înaintată împotriva ministrului educației, domnul Sorin Cîmpeanu, moțiune pe care eu, în calitate de deputat din partea minorității rome, nu o voi susține, la fel cum nici colegii mei din cadrul Grupului parlamentar al minorităților nu vor susține această moțiune.

De ce? Pentru că, stimați colegi, peste 1.415 unități de învățământ din România vor beneficia de Programul național de reducere a abandonului școlar, respectiv de Programul „Masă caldă”, ceea ce reprezintă un număr semnificativ de unități școlare, acest lucru doar în prima etapă a acestui program, urmând ca până la sfârșitul acestui an să avem încă un număr la fel de ridicat ca cel pentru care s-au alocat bani, respectiv pentru cele 1.415 unități de învățământ.

Un alt aspect pentru care nu voi susține această moțiune este faptul că bugetul burselor acordate elevilor a crescut de peste patru ori, comparativ cu anul 2020. Nu este puțin lucru. Peste 500.000 de elevi din toată țara beneficiază de burse.

Un alt aspect, care de data aceasta are și o particularitate, este cel legat de învățământul pentru minoritățile naționale, unde Ministerul Educației a făcut progrese semnificative, în sensul în care am înlăturat problema manualelor pentru elevii care studiază în limba minorităților naționale. A existat mai mult decât deschidere din partea Ministerului Educației în ceea ce privește încadrarea unor resurse specializate pentru învățământul minorităților naționale. În cazul minorității rome, ne-am bucurat de deschiderea ministerului în ceea ce privește formarea și încadrarea de noi mediatori școlari în comunitățile vulnerabile, în acele comunități unde copiii sunt expuși riscului de abandon școlar sau al neînscrierii în sistemul de învățământ.

De aceea, vreau să subliniez foarte clar că, în calitate de reprezentant al minorității rome, o minoritate care se confruntă cu probleme destul de mari în ceea ce privește accesul și menținerea copiilor în sistemul educațional românesc, nu voi vota această moțiune.

Consider că Ministerul Educației și întreaga echipă trebuie să își continue parcursul.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Lasca, vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează „5G – pericolul ce ne paște pe noi toți”.

Stimați colegi,

Românii sunt îngrijorați de așa-zisa Lege 5G, respectiv PL-x nr. 428/2021, pentru că efectele acestor radiații nestudiate îndeajuns pot provoca diverse boli grave și decese ființelor umane. Despre animalele care ne înconjoară nu vorbește nimeni, pentru că globaliștii vor să mâncăm insecte, în loc de carne, și să bem apă de canal filtrată, din dorința unui frustrat din adolescență.

Să nu uităm că tot pentru progresul științei foarte mulți oameni au picat în capcana serurilor experimentale ucigașe, iar acum regretă enorm. Să nu uităm că în perioada mascaradei covidiene, în timp ce oamenii stăteau în case pentru a fi responsabili, cică, se instalau de zor și cu o grabă fantastică antene 5G, iar acum această tehnologie, nedovedit a fi inofensivă pentru viața umană și animală, este prezentată ca fiind soluția salvatoare pentru a progresa. Aceste argumente sunt doar niște minciuni pentru ca sataniștii să continue cu tentativele de control total asupra oamenilor și asupra vieții private.

Tot de curând s-a vorbit și despre portofelul digital, un fel de cod de bare ambalat frumos, adică aceeași Mărie, dar cu altă pălărie. Oare de asta are nevoie omenirea acum? De 5G? De promisiuni privind transferuri de date cu găleata? Ce să își transfere țăranul român care aduce în piață mâncare naturală? Făcând o glumă, aș fi de acord cu această lege toxică la propriu dacă românii ar putea să transfere politicienilor sentimentele pe care le trăiesc atunci când merg la cumpărături și nu le ajung banii pentru traiul zilnic, atunci când merg la pompă și își dau seama de ce statul în casă în perioada minciunii COVID nu a fost o idee bună sau atunci când deschid plicurile cu facturile la utilități!

Înainte de 5G românii au nevoie de politicieni sinceri, care să respecte poporul român și România, au nevoie de salarii decente și de multe alte lucruri care asigură o viață liniștită.

Așa cum peste 70% din români au refuzat serurile experimentale ucigașe, numite în mod mincinos vaccinuri, așa cum același procent de români nu au fost de acord cu susținerea dansatorului pe tocuri din Ucraina, micul Zelensky, la fel și acum, peste 70% din români refuză să fie cobai într-un experiment digital numit 5G, un experiment periculos pentru sănătate, pentru animale și mediul înconjurător, un experiment criminal pentru care nimeni nu își asumă răspunderea, la fel ca în cazul serurilor fără număr care promiteau libertate, și nu sănătate.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris domnii și doamnele deputați: Bejinariu, Mușoiu, Alda, Cîtea, Mang, Furtună, Toma, Niță, Tudorache, Bulai, Macovei, Ciofu, Crușoveanu, Huțucă, Stoica, Muraru, Alexe, Popa, Șișcu, Burciu, Stângă, Havârneanu, Nagy, Enachi, Biró.

Declar ședința închisă.

În seara în care am asistat la acel moment de panică din benzinării, când s-au făcut cozi de zeci sau sute de mașini la pompă, prețul barilului de petrol era de 120 de dolari. În acel moment, conform unor informații apărute în presa economică, adaosul comercial practicat pe lanțul de producție și comercializare a carburanților era de 37%, la un preț mediu din piață de circa 7,5 lei/litru.

Acum, avem un preț mai mic al barilului, respectiv 113 dolari, iar prețul la pompă este de aproape 9 lei/litru sau, în unele cazuri, chiar peste această valoare. În mod evident, adaosul comercial este mai mare de 37%, probabil 40%-45%.

De asemenea, vedem că marile companii producătoare de carburanți din România, care extrag țiței din resursele minerale ale statului român, raportează în fiecare lună triplări ale profiturilor. În acest timp, creșterile de prețuri la carburanți lovesc puternic în economie și în buzunarele românilor, iar efectele se manifestă în cascadă, prin creșteri de prețuri la alimente și la produsele de bază.

În opinia mea, suntem într-o situație inacceptabilă. Vedem această industrie a carburanților că prosperă și își umflă de la zi la zi profiturile, distrugând economia națională și nivelul de trai al cetățenilor, iar aceste profituri excesive sunt realizate în cea mai mare parte din resursele statului român.

Așa ceva nu poate continua. Statul trebuie să fie responsabil și să intervină pentru a pune capăt acestui dezmăț al profiturilor din piața de carburanți pe seama puterii de cumpărare a românilor! Este mult prea mult pentru acești operatori și mult prea puțin ceea ce rămâne în buzunarele românilor. Este un contrast uriaș, care nu poate continua la nesfârșit.

Așadar, nu pot fi de acord cu soluțiile vehiculate în mediul politic, chiar din partea unor colegi de-ai noștri. O reducere a TVA nu îi obligă cu nimic pe operatorii economici să scadă prețul la pompă, iar o reducere a TVA pentru operatorii care vând la prețuri mai mici ar însemna, practic, o subvenționare a prețurilor cu bani de la bugetul de stat, respectiv cota de TVA la care ar renunța statul în favoarea benzinarilor. Nu cred în eficiența soluțiilor pe seama împuținării banilor de la buget.

„Excedentul de cereale și taxarea inversată, premisele reale care suprimă temerile privind așa-zisa criză alimentară internă”

Situația actuală din teren a principalelor culturi de cereale ne oferă o siguranță în plus în fața amenințării aparente privind o criză alimentară globală. Așa cum am subliniat și anterior, în alte declarații politice, este clar că România va avea o producție stabilă anul acesta, deci nu vom duce lipsa produselor alimentare de bază, indiferent de ceea ce se poate întâmpla în țările sărace din Asia și Africa, în funcție de problemele ridicate de distribuția cerealelor rusești și ucrainene. Ba mai mult, asta înseamnă chiar că vom avea și un excedent considerabil pentru export.

Dacă anul 2021 a fost un an agricol aproape perfect, 2022 nu se dovedește la fel, dar nu este foarte departe în urma anului trecut. Vremea capricioasă și presiunea asupra costurilor de producție sunt elementele principale care au afectat culturile de cereale. Evident că producția lui 2022 nu va mai atinge recordul anului trecut, respectiv cele 11,3 milioane de tone de grâu, dar va asigura consumul intern și un surplus care va pleca peste hotare.

România continuă să se situeze printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană, fiind și un exportator activ în Orientul Mijlociu. Și Egiptul este unul dintre principalii cumpărători ai cerealelor românești. Se prefigurează, de asemenea, ca procesatorii de făină din Asia să crească, cel mai probabil, achizițiile de grâu din Franța și din România în noul sezon de recoltare, deoarece aprovizionarea din Ucraina rămâne, în mare parte, blocată.

Dincolo de orice retorică politicianistă, trebuie să ne mândrim, stimați colegi, că toate culturile noastre de cereale sunt în general de două-trei ori mai mari decât nevoile interne. Însă, cu toate acestea, o parte din opoziție face uz de registrul manipulărilor și plasează exportul de grâne sub spectrul unui potențial risc al restricțiilor. Și această pistă se dovedește la fel de falsă, pentru că nici măcar Ucraina, aflată în plin război, nu și-a blocat sau limitat exporturile de materie primă ori de produse agricole prelucrate. Cu alte cuvinte, țara noastră nu are niciun fel de motiv real să suspende vânzarea surplusului rezultat după recoltare în afara granițelor.

„Egalitatea de gen este un principiu de bază al Uniunii Europene, dar nu este încă o realitate”

Vă rog să îmi permiteți să încep această declarație politică citând câteva propoziții dintr-un discurs al doamnei Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

„Egalitatea de gen este un principiu de bază al Uniunii Europene, dar nu este încă o realitate. În afaceri, în politică și în societate, în ansamblu, ne putem atinge potențialul maxim doar dacă folosim toate abilitățile și diversitatea noastră. Folosind doar jumătate din populație, jumătatea ideilor sau jumătate din energie nu este suficient.”

După cum bine știm, Uniunea Europeană s-a întemeiat pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.

Așa cum spunea președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Lyen, „...folosind doar jumătate din populație, jumătatea ideilor sau jumătate din energie nu este suficient...” – de aceea este important pentru noi toți, femei și bărbați, indiferent de cultură, religie sau etnie, să ne unim cu toții forțele pentru a găsi cele mai bune soluții în vederea consolidării construcției europene, pentru pace și pentru un viitor mai bun pentru cetățenii săi.

Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării și activității Uniunii Europene – unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, a drepturilor femeilor, în special a dreptului fundamental la viață – devin indispensabile.

Bazându-ne pe valorile democratice ale UDMR, am înființat organizația de femei a uniunii în 2013, drept răspuns la necesitățile comunității. De aceea, pe lângă obligativitatea reprezentării femeilor în structurile regionale, eliminarea stereotipurilor legate de implicarea femeilor în diferite activități – digitalizare sau mediul de afaceri –, pentru soluționarea problemelor majore cu care se confruntă femeile noastre, avem în vedere și problema violenței domestice, a traficului de persoane, a abandonului școlar și, nu în ultimul rând, diferența de salariu între femei și bărbați, care la nivel european atinge 16%.

„Românii și moldovenii pot fi împreună, fără granițe, în cadrul Uniunii Europene!” Am avut plăcerea și onoarea să particip la ședința comună a parlamentelor din România și Republica Moldova. A fost un moment deosebit, care va rămâne în istoria celor două țări, unul în care parlamentarii români și moldoveni au stat la un loc pentru a discuta direcțiile privind consolidarea colaborării dintre cele două țări, precum și susținerea de către țara noastră a parcursului european al Republicii Moldova.

Legătura de sânge între țările noastre este consolidată de istoria, limba și cultura comune care, laolaltă, reprezintă o obligație a noastră, a tuturor, de a ne apleca întotdeauna asupra problemelor pe care locuitorii Republicii Moldova le întâmpină.

Rolul nostru în România este acela de promotor și de catalizator al deschiderii Republicii Moldova către spațiul economic și cultural european, pentru a țese astfel împreună acea rețea capabilă să ancoreze viitorul în Europa unită al tuturor celor care trăiesc peste Prut.

România și Republica Moldova pot frânge granița ce le desparte, într-o Europă unită. România și Republica Moldova au un trecut comun și un viitor care poate fi construit împreună.

Astăzi, cele două țări sunt despărțite de un râu. Această graniță poate să nu mai conteze dacă Republica Moldova își continuă drumul european. România și Republica Moldova pot fi împreună, în Uniunea Europeană.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea împreună a țărilor noastre vor conduce, în final, nu doar la un pod simbolic de flori, ci la o linie continuă de dezvoltare între București și Chișinău.

România trebuie să fie puternică, pentru că așa va avea un cuvânt mult mai greu de spus în Europa și în lume, iar românii vor avea o viață plină de bunăstare și vor fi respectați pretutindeni în lume. O Românie puternică va însemna și o Moldovă puternică, o Moldovă care va parcurge, astfel, mult mai ușor și mai repede drumul spre Europa.

Politicienii de la București au înțeles nevoia de a susține drumul european al Republicii Moldova. Cu toții vrem ca Republica Moldova să fie membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Depunerea candidaturii pentru a obține statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană de către Guvernul de la Chișinău este semnalul clar că drumul pe care îl doresc moldovenii este cel european.

„Reducerea decalajelor de nivel de trai între cetățenii români”

În aceste zile, există o dezbatere consistentă în cadrul coaliției de guvernare cu privire la reformarea cadrului fiscal din România. În spațiul public s-au vehiculat mai multe modificări pe care partidele de la guvernare și-ar dori să le implementeze cu începere de la 1 ianuarie 2023.

În primul rând, este bine că avem această discuție în acest moment, adică ne propunem ca modificările aduse

Codului fiscal să se aplice abia după 6 luni de la adoptarea lor. Este un semn de însănătoșire, care oferă predictibilitate mediului de afaceri și cetățenilor. Ca o ironie, pentru că tot s-a vorbit în ultimele zile despre cota unică sau cota progresivă, vă reamintesc că decizia introducerii cotei unice s-a luat pe 30 decembrie 2004, cu aplicare de la 1 ianuarie 2005!

Cred însă că ar fi și mai bine dacă această discuție despre reforma fiscală ar porni de la niște principii fundamentale, adică de la ceea ce ne dorim să obținem în urma acestor modificări și reașezări fiscale. Cum ne dorim să arate societatea românească în urma acestei reforme? Ce anume ne dorim să corectăm prin astfel de modificări legislative? Iată câteva întrebări la care ar trebui să răspundem în primul rând, iar apoi, desigur, putem să vedem și cum putem realiza scopurile pe care ni le propunem.

În opinia mea, ca deputat social-democrat, cred că una dintre problemele majore care ar trebui soluționate în urma acestei reforme fiscale este de a reduce decalajele de nivel de trai dintre cetățenii români. Avem printre cele mai mari decalaje între cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni. Suntem pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria. Iar, dacă vorbim despre reducerea decalajelor, atunci este limpede că prin noul model fiscal trebuie să diminuăm impozitele pe veniturile cele mai mici și să le creștem la veniturile cele mai mari. Protecție pentru cei săraci și solidaritate din partea celor bogați – acesta ar trebui să fie principiul călăuzitor al acestei reforme fiscale.

Am văzut că liberalii sunt foarte preocupați să protejeze firmele mari, refuzând acea taxă de solidaritate, numită și contribuție pentru sănătate și educație. Eu le spun colegilor mei că, dacă ar accepta această măsură, am putea finanța Programul „Masă caldă în școli”, pe care știu că și dumnealor îl susțin din punct de vedere politic. De asemenea, s-ar putea finanța înființarea unei rețele naționale de centre comunitare de sănătate, pe care ne-am asumat-o cu toții în programul de guvernare, care ar aduce serviciile de sănătate mai aproape de cetățeni și ar degreva presiunea de pe sistemul spitalicesc din România.

„Lupta împotriva obezității la copii, o prioritate absolută” Obezitatea infantilă este considerată una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale acestui secol.

Printre principalii factori determinanți ai obezității se remarcă lipsa interesului în respectarea unui program de masă și, mai ales, în ceea ce privește calitatea alimentelor consumate. Nici un sfert dintre copii nu consumă zilnic fructe și legume, nu respectă cele trei mese zilnice și două gustări, aproape toți copiii consumă zilnic sucuri carbogazoase și/sau îndulcitori, iar peste jumătate dintre ei consumă carne de cel puțin trei ori pe săptămână.

De asemenea, un alt factor determinant al obezității este reprezentat de sedentarism. Puțin peste jumătate dintre copii nu fac niciun fel de mișcare, chiar dacă sunt conștienți de faptul că prin mișcare/sport își pot îmbunătăți condiția fizică, pot scăpa de câteva kilograme în plus și pot dobândi o stare de sănătate mai bună.

Obezitatea la copii poate afecta profund sănătatea fizică, bunăstarea socială și emoțională și stima de sine a copiilor. Este asociată cu performanța școlară slabă și cu o calitate mai scăzută a vieții pentru copil. Aceasta este deseori asociată cu stigmatizarea, discriminarea și reducerea sănătății psihologice.

Practicarea sportului face posibilă lupta împotriva efectelor unui stil de viață sedentar și devine astfel o strategie de prevenire a obezității infantile. Pe de altă parte, sportul promovează și dezvoltarea psihomotorie a copiilor, îmbunătățind abilitățile sociale interpersonale.

Obezitatea în rândul copiilor este o problemă națională și eforturile de luptă împotriva acestei reale boli trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.

Nicio țară nu este imună la epidemia de obezitate. Ca urmare, dezvoltarea unui plan de acțiune, strategie națională, politici, legi și programe împotriva acestei epidemii se cer acum, cât nu este prea târziu.

Să luptăm împreună împotriva acestei boli tăcute, prin măsuri legislative și programe care să promoveze o mai bună educație alimentară, o promovare a activităților fizice și sportive sau, pur și simplu, prin creșterea gradului de conștientizare!

„PSD vrea ca noul sistem fiscal să fie axat pe echitate și solidaritate socială!”

PSD consideră că, în această perioadă mai dificilă pe care o traversează societatea românească, este necesară o diferențiere a regimului fiscal aplicat contribuabililor în funcție de veniturile acestora.

Reforma sistemului fiscal din România trebuie să respecte, în accepțiunea PSD, principiile echității și solidarității sociale, ca fiind bazele de fundamentare a viitorului.

În consecință, noul model fiscal trebuie să introducă impozite mai mari pentru cei cu venituri mari și impozite mai mici pentru cei cu venituri mici.

Pentru realizarea acestui deziderat, PSD va înainta coaliției de guvernare, spre dezbatere și aprobare, un set concret de propuneri.

Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele: supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depășesc salariul Președintelui României; supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma

care depășește pragul 9.000 de lei, cinci pensii medii nete, și de 90% pentru ceea ce depășește 18.000 lei, 10 pensii medii nete; aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei astfel încât la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%; achitarea unei contribuții pentru sănătate și educație de 0,5% din cifra de afaceri de către companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Ultima măsură va avea însă un caracter temporar, aplicându-se pe o perioadă limitată de doi ani.

De asemenea, PSD se opune scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la un milion de euro la 67.000 de euro venituri, după cum a propus fosta guvernare, în perioada negocierilor Planului național de redresare și reziliență al României.

Considerăm că, cel puțin în prima fază, acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro, astfel încât cea mai mare parte a acestor companii să continue să beneficieze de un regim fiscal favorabil – impozit de 1% din cifra de afaceri –, care să le permită dezvoltarea economică. În prezent, circa 100.000 de IMM-uri au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro și 500.000 de euro.

„Record de angajați la stat, în plină criză economică”

Nu este o surpriză, Guvernul e zgârcit doar cu românii. În plină criză economică, plină de neajunsuri, când costurile facturilor sunt colosale, când prețurile sunt tot mai mari și puterea de cumpărare tot mai mică, când prețul carburanților a crescut, Guvernul a dat liber la angajările la stat, fără număr.

30.000 de angajați, în doar 3 luni, a reprezentat cea mai importantă măsură pentru Guvernul Ciucă, după instalarea la palat. Românii o duc tot mai greu, se simt falimentați, inflația se apropie de 14%, dobânzile au explodat și ele, iar mulți cetățeni duc un trai la limită. Românii sunt în prag de sărăcie, iar Guvernul este în pragul lăcomiei, cu record de angajări la stat, cea mai mare creștere din ultimii cinci ani.

În tot acest timp, plin de instabilitate și incertitudini pentru popor, PSD–PNL a creat mii posturi cu dedicație și a avut grijă să pună pe funcții toți partizanii și cumetrii fidelizați de partid. A avut prioritate finalizarea combinațiilor și aranjamentelor cu funcții la stat, funcții date unor neprofesioniști, care vor ține România în blocaj, în schimbul unor salarii generoase.

Au mărit schemele, ca să fie posturi pentru toți cei cărora li s-a promis ceva. Au adoptat o ordonanță prin care și-au acordat cale liberă la angajări pe bandă rulantă; cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat la megaministerul numit Secretariatul General al Guvernului. România să mai strângă încă o dată cureaua! Să înghită din nou sintagma „Asta e!” și să accepte creșterea taxelor, în timp ce incompetenții din Guvern își asigură traiul, pensiile speciale, privilegii și posturi pentru tot neamul de partid. Suntem în situația aceasta pentru că ani la rând au fost aleși să ne conducă numai hoți, șmecherași, manipulatori, incompetenți, corupți fără conștiință. Ei și clientela lor de partid prosperă la ora asta, când românii sunt îngropați de datorii.

În încheiere, vreau să vă mai spun doar atât, cei mai mulți angajați la stat sunt la Ministerul Educației, 290.875, ministerul fără o reformă de 30 de ani, cu cel mai mic buget alocat, cu măsuri dezastruoase care afectează milioane de copii și cadre didactice, un minister cu un plagiator în frunte, cu aproape 300.000 de salariați, a căror prezență nu poate fi justificată prin rezultate.

„Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană!” În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, sunt extrem de interesată de dezvoltarea cooperării dintre Uniunea Europeană și statele membre din Parteneriatul estic, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Desigur, fiecare dintre aceste state are un parcurs diferit și ambiții diferite cu privire la modalitățile concrete de colaborare cu Bruxelles-ul, unele dorind să devină membre ale UE, iar altele doar să dezvolte anumite parteneriate economice.

În condițiile actualului conflict din Ucraina, cooperarea cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina devine cu atât mai importantă.

În fapt, cooperarea cu aceste state ajută la dezvoltarea securității flancului estic al Uniunii Europene, din care facem parte și noi.

Mai mult, România are o legătură istorică și culturală cu Republica Moldova, iar din această perspectivă susținem pe deplin parcursul european al acesteia.

În acest sens, domnul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a efectuat o vizită la Chișinău pentru a sublinia faptul că înțelegem, încurajăm și sprijinim opțiunea europeană a Republicii Moldova și suntem gata să le oferim ajutorul și experiența noastră în procesul de aderare.

PSD susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și va lucra împreună cu partenerii din Moldova, la nivel parlamentar, pentru transpunerea legislației europene în legislația națională.

În mod concret, chiar de la intrarea PSD la guvernare, am semnat deja un acord de 100 de milioane de euro, intrat în vigoare pe 12 mai 2022, prin care România va finanța proiecte strategice de anvergură care să ajute la consolidarea stabilității Republica Moldova și la racordarea strânsă a țării la Uniunea Europeană.

Mai mult, de curând, domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul Guvernului României, domnul Bogdan Aurescu, ministrul de externe, și domnul Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale, au primit delegații oficiale de la Chișinău, în vederea dezvoltării cooperării noastre și intensificării procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

PSD va continua să sprijine orice formă de ajutor care să susțină eforturile Republicii Moldova, de integrare în Uniunea Europeană.

„Investițiile în energia regenerabilă, esențiale pentru asigurarea necesarului de energie de către țara noastră”

Am observat cu toții că războiul din Ucraina a dus la o creștere accelerată a prețurilor pe partea de energie, mă refer la curentul electric și gaze. Dacă partea de gaze o rezolvăm într-o proporție destul de mare odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră, rămânem cu partea de curent electric.

Aici, gândirea statului român este să acționeze într-un timp cât mai scurt, astfel încât efectele negative care se resimt asupra economiei românești să fie stopate cât mai rapid.

Primul pas este deschiderea prin Administrația Fondului de Mediu a unei surse de finanțare de 25.000 lei, cofinanțare 5.000 lei din partea beneficiarului, prin care vrem să transformăm mare parte dintre români în prosumatori, adică să aibă posibilitatea să producă energie electrică, surplusul să îl dea în sistem și să îl consume, apoi, în perioada nopții, când nu mai avem producție efectivă pe panourile solare. La sfârșitul fiecărui an se va face o analiză pentru a vedea cât a produs efectiv cetățeanul respectiv, cât a consumat, iar unde sunt diferențe de bani se va compensa dintr-o parte sau cealaltă.

A fost deja o primă sesiune, care s-a încheiat la începutul acestui an. Cei care își doresc să beneficieze de acești bani în sesiunile viitoare vor trebui în continuare să depună proiectele direct la AFM.

De asemenea, pe lângă banii care vin pe zona de AFM, prin PNRR, avem la dispoziție o sumă importantă de bani având ca principal scop asigurarea de surse regenerabile pentru energie. Important pentru țara noastră este ca în perioada următoare să poată atrage toți banii pe care îi are la dispoziție, astfel încât independența energetică să devină realitate.

„Despre demagogi și prescripția penală”

În domeniul justiției mulți își dau cu părerea, mai ales politicienii de „dreapta”, dar puțini pricep. La fel de mulți se dau mari „luptători” pentru apărarea statului de drept, dar, de fapt, nu sunt altceva decât niște demagogi care repetă la nesfârșit lozincile altora, ei nefiind capabili să ducă la bun sfârșit niciun proiect concret.

Este și cazul deja celebrei sesizări a Curții Constituționale de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la OUG nr. 71/2022, prin care s-a rescris art. 155 alin. (1) din Codul penal privind prescripția. Mulți se dau viteji și vin cu „soluții” din opoziție, doar că, atunci când puteau decide și acționa, nu au făcut nimic.

PSD a spus de la bun început că, pentru a pune Codul penal în acord cu observațiile Curții Constituționale, trebuia depus un proiect de lege care să fie dezbătut și adoptat în regim de urgență în Parlament, tocmai pentru a se respecta voința românilor exprimată prin referendumul din 2019. În acest fel, s-ar fi evitat riscul ca CCR să admită sesizarea ÎCCJL, ceea ce ar extinde perioada în care dosarele unor infractori ar trebui închise, pentru că nu mai există bază legală pentru întreruperea prescripției. Practic, din aprilie 2018 până în mai 2022, când a apărut actuala ordonanță de urgență, în România nu au existat cauze de întrerupere a prescripției. Drept urmare, toate dosarele penale care au depășit termenul de prescripție generală în cei 4 ani trebuie închise!

În acest context extrem de grav, consider că actuala coaliție de guvernare trebuie să intervină cât mai rapid în Parlament cu o reglementare prin lege, în cazul în care CCR va respinge ordonanța inițiată de ministrul Predoiu.

Anterior, CCR a mai spus că nerespectarea voinței populare exprimate prin referendum contravine Constituției: „Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 și 61.” Curtea a spus, Curtea a auzit, pentru că cei care pretindeau că „luptă” pentru statul de drept s-au prefăcut că nu știu de problemă.

„PSD accelerează investițiile în sistemele de irigații”

Unul dintre cele mai importante obiective pentru milioane de români pe care noi, social-democrații, ni l-am asumat, odată cu intrarea la guvernare alături de PNL și UDMR, este foarte aproape de realizare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a reluat procesul de accelerare a investițiilor în sistemele de irigații, atât de necesare agriculturii românești. În ședința Comisiei tehnico-economice de la sfârșitul săptămânii trecute, desfășurată la sediul MADR, a fost aprobată documentația de avizare a lucrărilor de reabilitare pentru două obiective de investiții de importanță națională. Primul dintre acestea vizează Canalul magistral Siret–Bărăgan pentru tronsonul Haret, de la barajul Călimănești până la km 23, în județul Vrancea. Așadar, încep investițiile la Canalul Siret–Bărăgan, continuându-se execuția devenită istorică pentru acest proiect vital pentru Câmpia Română.

Cel de-al doilea plan major are ca obiectiv reabilitarea stațiilor de pompare de bază, a stației de repompare, a canalelor de aducțiune și de distribuție din amenajarea de irigații Sadova–Corabia, din județul Dolj. Valoarea estimată a acestei investiții din sudul Olteniei este de 290.000.000 lei. 71.773 de hectare vor beneficia de metoda de udare prin aspersiune.

Cât privește proiectul Canalului magistral Siret–Bărăgan, pe tronsonul unde sunt reluate investițiile, acesta va deservi o suprafață de aproximativ 43.000 ha agricole, furnizând apa pentru irigații. Concret, sistemul Ruginești–Pufești–Panciu va alimenta cu apă 23.295 ha, sistemul Mărășești alte 3.595 ha, extinderea Mărășești va asigura irigarea altor 1.100 ha, iar sistemul Biliești–Slobozia–Ciorăști încă 15.000 ha. Valoarea totală estimată a investiției este de 711.100.000 lei.

Reluarea investițiilor la Canalul Siret–Bărăgan a constituit una dintre prioritățile mandatului meu anterior de deputat de Ialomița. Am insistat pentru construirea în continuare a

acestui canal, știind că va aduce beneficii economice pe trei planuri, respectiv va asigura apa pentru irigații în Bărăgan, va contribui în mod substanțial la reducerea riscului producerii de inundații în lunca Siretului și, de asemenea, va putea fi utilizat ca rută pentru transportul naval de mărfuri. Conform proiectului actual, canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri, o lățime la bază de 20 de metri și o adâncime de 7 metri.

„Poliția animalelor”

Agresivitatea orientată împotriva animalelor este un fenomen social din ce în ce mai răspândit în societatea actuală. Abuzul asupra animalelor reprezintă vătămarea fizică intenționată a acestora fără a avea drept scop sau obiectiv autoapărarea sau nevoia de hrană. În general, abuzul este constituit de orice formă de violență fizică sau emoțională.

Societatea își dorește să crească și să educe copii sănătoși fizic, moral, emoțional și psihic, însă, contrar acestui deziderat, fenomenul cruzimii față de animale este tot mai răspândit nu atât în mediul rural, cât mai ales în cel urban.

Evoluția noastră are la bază un fundament important, și anume dorința de progres. Progresul a adus cu sine, atât la nivel științific, cât și la nivel de dezvoltare socială, necesitatea apariției legilor.

Legile au devenit din ce în ce mai dese și reglementează situații complexe. Un astfel de exemplu este adoptarea unei prevederi legislative privind protecția animalelor și pentru a preveni violența împotriva animalelor. Întrucât acțiunile de la nivel social au devenit unele extrem de agresive, și legea a început să prevadă pedepse din ce în ce mai aspre pentru violența împotriva animalelor.

Legea nr. 205/2004 a fost modificată substanțial în 2022, violența împotriva animalelor fiind pedepsită mai aspru. Azi, în România, faptele de cruzime față de animale pot fi pedepsite cu închisoare de până la 7 ani.

În fiecare an, milioane de animale vii sunt transportate pe cale rutieră, maritimă, feroviară și aeriană în interiorul și în afara UE, pentru sacrificare, îngrășare sau reproducere.

Bunăstarea lor în timpul acestor călătorii trebuie să fie asigurată prin norme speciale ale UE, în vigoare din 2005; cu toate acestea, s-a dovedit că aceste norme nu sunt aplicate corespunzător.

Serviciul poliția animalelor se află în structura Direcției siguranță și ordine publică, este condus de un șef serviciu și are numeroase atribuții.

La nivelul Direcției pentru protecția animalelor sunt desfășurate activități de identificare a unor situații prezentate în mediul online privind posibile încălcări ale legislației. După efectuarea primelor verificări, datele obținute sunt transmise structurilor teritoriale de protecție a animalelor, în vederea luării măsurilor legale.

„Noi programe de sprijin pentru producătorii agricoli români”

Declarația mea se referă la programele de sprijin adoptate de Guvern pentru producătorii români de cartofi și struguri de masă.

Ministrul PSD al agriculturii a anunțat adoptarea a două hotărâri ale Guvernului privind aprobarea schemelor de ajutor pentru susținerea producției de cartof de masă și a strugurilor de masă. Valoarea pentru cele două programe de sprijin este de 15 milioane de lei pentru cultivatorii de cartofi și 15 milioane de lei pentru cultivatorii de struguri de masă.

Astfel, conform actului normativ, cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv a anului de cerere.

În ceea ce privește programul de sprijin pentru strugurii de masă, valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1.200 de euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

În privința Programului de susținere a cultivării de cartofi, valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200 de euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Astfel, producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice pot depune pentru acordarea acestui sprijin oferit de Ministerul Agriculturii.

Așa cum a anunțat ministrul PSD al agriculturii, Programul de sprijin pentru cartofi a fost gândit pentru a avea continuitate și în anul 2023, datorită includerii în Planul național strategic a măsurii de sprijin în valoare de 50 de milioane de euro pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi.

Aceste programe de sprijin vin în ajutorul producătorilor agricoli români care aveau nevoie de acest suport pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.

„Revizuiri frecvente ale salariilor minime”

Atrag atenția asupra negocierilor din Consiliul UE cu privire la o lege care să prevadă un salariu minim echitabil și rezonabil pentru toți lucrătorii din Uniune.

Legea propusă solicită statelor membre să examineze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt adecvate, pe baza unor criterii care să asigure condiții de muncă și de viață acceptabile și care să includă variabile precum puterea de cumpărare și ratele sărăciei. Programul încearcă să stabilească condiții minime pentru a asigura o bună calitate a vieții angajaților și familiilor acestora. Acest lucru poate fi realizat fie printr-un salariu minim legal, cel mai mic nivel legal de salarizare, fie permițând lucrătorilor să își negocieze salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective. Negocierile pot începe de îndată ce Consiliul își stabilește propria poziție. Asigurarea unor salarii minime adecvate este consfințită negru pe alb în principiul 6 din Pilonul european al drepturilor sociale, asupra căruia au convenit toate statele membre. Dacă România va atinge salariul minim indicat de 50% din venitul mediu, ne putem aștepta la o creștere cu 20%-25% a salariului minim al românilor, o creștere absolut firească.

Planul prevede o mai bună aplicare și monitorizare a protecției salariului minim din fiecare țară. Pentru ca angajații să aibă acces efectiv la protecția salariului minim și pentru ca întreprinderile să fie protejate de concurența neloială, sunt necesare respectarea și aplicarea efectivă a legislației. Regulamentul propus prevede ca statele membre să furnizeze anual Comisiei statistici privind protecția salariului minim.

Propunerea de directivă se bazează pe art. 153 alin. (1) lit. b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, TFUE, privind condițiile de muncă. Propunerea este rezultatul unei consultări în două etape cu partenerii sociali, în conformitate cu art. 154 din TFUE. Propunerea Comisiei va fi examinată în prezent de Parlamentul European și de Consiliu. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională.

Țările cu salarii minime legale trebuie să asigure mediul pentru stabilirea unor salarii minime adecvate. Acești factori includ standarde clare și coerente pentru calcularea salariului minim, valori de referință orientative care să ajute la evaluarea suficienței și revizuiri frecvente și în timp util ale salariilor minime.

„Necesitatea reformării și modernizării sistemului fiscal pe baza echității și solidarității sociale”

Impozite mai mari pentru cei cu venituri mari! Impozite mai mici pentru cei cu venituri mai mici! Acestea trebuie să fie de aici încolo liniile directoare pentru reformarea sistemului de taxare din România.

Modernizarea sistemului nostru fiscal se poate face doar într-un singur fel, prin respectarea întocmai a principiilor și valorilor de echitate și solidaritate sociale.

Împreună cu toți colegii mei social-democrați, salut decizia coaliției de guvernare de a accepta propunerea privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%.

De asemenea, susțin și îmi doresc ca alte două propuneri să fie acceptate și implementate cât mai urgent:

– supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depășesc salariul Președintelui României;

– supraimpozitarea cu până la 90% a pensiilor speciale care depășesc semnificativ pensia medie din România.

La fel de importantă este și contribuția pentru sănătate și educație care să fie plătită de marile companii din România, care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro și care, prin această contribuție în cuantum de 0,5% din cifra de afaceri, aplicată pe o perioadă limitată, ar contribui la dezvoltarea de programe educaționale și de infrastructură medicală comunitară.

În plus, alături de colegii mei social-democrați, mă opun scăderii pragului pentru încadrarea IMM-urilor de la un milion de euro la 67.000 de euro venituri, așa cum a propus fosta guvernare atunci când a negociat Planul național de redresare și reziliență al României. Cel puțin în primă fază acest prag nu poate fi mai mic de 500.000 de euro.

Cea mai mare parte a firmelor românești trebuie să beneficieze în continuare de un regim fiscal favorabil, impozit de 1% din cifra de afaceri, care să le permită să se dezvolte. Vorbim despre circa 100.000 de IMM-uri, care au o cifră anuală de afaceri cuprinsă între 67.000 de euro și 500.000 de euro și care asigură sute de mii de locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea economică a comunităților și a întregii țări! Toate aceste IMM-uri, toți angajații lor și comunitățile în care își desfășoară activitatea trebuie protejate!

„Independența energetică este vitală pentru suveranitatea oricărei țări!”

Întreaga lume trece printr-o perioadă extrem de solicitantă din punct de vedere geostrategic, economic și mai ales al resurselor energetice. Putem spune că trăim un punct de cotitură istorică în ceea ce privește reașezarea producției și consumului, exportului și utilizării sustenabile a resurselor energetice. Devine din ce în ce mai clar că Europa a fost forțată de conflictul ruso-ucrainean să regândească programele avangardiste de reducere a poluării industriale și rutiere.

Poate la început, Green Deal a părut un proiect futurist și ambițios. Închiderea unităților de producție bazate pe cărbune era foarte promițătoare în ceea ce privește scăderea emisiilor de carbon, atât de dăunătoare sănătății și producătoare de efect de seră. Nevoia de a „însănătoși” planeta o vedem tot mai frecvent, mai ales în sezonul cald, când canicula se instalează foarte devreme, iar anii secetoși sunt aproape o obișnuință de acum.

Este la fel de adevărat, totodată, că închiderea minelor de cărbune din România a dat o lovitură puternică industriei extractive. Costurile economice și sociale au obligat țara noastră să se adapteze și să își reconfigureze ponderea de hidrocarburi în producția de electricitate. Din fericire, România a reușit să introducă în circuitul de producție a energiei electrice sisteme ecologice sustenabile, astfel încât la ora actuală doar 40% din producția de electricitate se face cu cărbune și alte hidrocarburi, restul de 60% din producție se datorează sistemelor hidro (33%), nuclear (10%), fotovoltaic (10%) și eolian (6%). Din aceste date, este evident că țara noastră are potențial să crească producția în zona „curată” și sustenabilă.

Partea mai puțin bună este că dezvoltarea economică a României din ultimul deceniu a crescut extrem de mult cererea de electricitate, astfel încât balanța producție (6.740 MW) – consum (7.256 MW) este una negativă, ceea ce înseamnă că țara noastră este nevoită să importe zilnic electricitate.

Situația este mult mai gravă la nivel european. Țările din Vest, cu industrie foarte puternică, au o balanță mult mai rea decât a țării noastre. Consider că una dintre cele mai mari greșeli strategice pe care țările occidentale le-au făcut în ultimul deceniu nu a fost renunțarea la producția electrică prin arderea cărbunelui, ci renunțarea rapidă și necugetată la energia nucleară, în special în Germania. Energia nucleară, deși dezastruoasă în cazul unui accident, este considerată „curată”, fiindcă producția de electricitate prin acest sistem necesită extrem de puține resurse, iar cantitatea produsă este foarte mare. Din cauza riscurilor de mediu în cazul unui incident energia nucleară a fost considerată nesustenabilă.

„Românii vor fi protejați de creșterile artificiale de prețuri” Criza izbucnită în urma agresiunii ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei reverberează în toate colțurile planetei. Ne reamintim că, la puțin timp de la debutul ostilităților, pe fondul incertitudinii și fricii generalizate, unii operatori economici din domeniul comerțului cu carburant au vrut să profite de pe urma acestei stări și au mărit artificial prețurile la pompă. Guvernul condus de premierul PNL Nicolae Ciucă a adoptat ordonanța care pedepsește specula, protejând românii de creșterile de prețuri nefundamentate și de acțiuni nejustificate ale unor operatori economici. Această ordonanță asigură un cadru cât se poate de bine reglementat și onest între cerere și ofertă, pentru a putea combate orice creștere artificială a prețurilor. Această situație nu mai trebuie tolerată, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei trebuie să depună toate eforturile necesare în vederea clarificării aspectelor ce au condus la această situație.

Românii trebuie protejați în timpul crizei economice de posibile abuzuri. Totodată, prin pachetul „Sprijin pentru România”, Guvernul condus de PNL a luat măsuri pentru a veni în sprijinul românilor cu venituri mici, pentru a face față scumpirilor. Reamintesc voucherele în valoare de 250 lei, care au început să fie distribuite de Poșta Română încă de săptămâna trecută, urmând a beneficia de ele aproximativ 3 milioane de cetățeni aflați în situații dificile – pensionari, persoane cu dizabilități, persoane fără adăpost etc. În curând va urma implementarea celui de-al doilea pachet „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Noua ordonanță are scopul de a crea un instrument pentru a interveni în situații excepționale, de criză, când sunt disfuncționalități în funcționarea pieței. Prin acest proiect se pot aplica amenzi companiilor care comit acțiuni speculative. ANPC poate opri funcționarea unei companii și poate dispune confiscări, iar Consiliul Concurenței poate să oblige companiile să își reducă prețurile.

Toate aceste măsuri vor veni în ajutorul cetățenilor și îi vor proteja de eventuale cartelări sau acțiuni speculative. În acest moment, când inflația reduce puterea de cumpărare pe zi ce trece, orice creștere de prețuri care nu are la bază creșterea cheltuielilor pentru agenții economici este una abuzivă și nepermisă. De aceea, statul român are obligația de a veghea la buna funcționare a pieței și de a proteja consumatorii, fie ei persoane fizice sau juridice, de orice tentativă de speculă.

„Educația – punctul zero pentru o societate a viitorului în România”

Pentru a putea presta activitățile de astăzi care necesită un înalt nivel de calificare, pentru a putea crea plusvaloare folosind doar câțiva roboți de înaltă performanță sau un laptop, este nevoie de educație. Sigur, investiția în educație dă rezultate peste generații, însă aceste rezultate sunt, de cele mai multe ori, impresionante. Să ne gândim doar la cum ar arăta România dacă ar prelua exemplul Japoniei sau Coreei de Sud – investiții masive în educație, care să completeze înzestrările naturale ale poporului nostru. O populație activă cu un nivel înalt de educație nu doar că reprezintă un magnet pentru marile companii din orice domeniu, dar membrii săi sunt capabili să se dezvolte și pe cont propriu, depășind dependența de un angajator și aducând plusvaloare societății în care trăiesc prin inițiative individuale de succes.

Astăzi, așa ceva este posibil. De fapt, aceasta este cheia, aceasta este explicația progresului economic și social înregistrat în ultimele aproximativ două secole de națiunile pe care astăzi le considerăm modele de urmat. Ce avem de făcut pentru a obține și noi ceea ce pentru alții reprezintă normalitatea?

Noi, liberalii, credem că avem nevoie de un nou tip de „contract social”, în care educația să devină prioritatea numărul unu a societății în ansamblul său, în care educația să fie considerată punctul central, în jurul căruia gravitează și a cărui prezență garantează dezvoltarea societății.

De ce ne referim însă la societate în ansamblul său? Pentru că esența viziunii liberale este înțelegerea faptului că nu doar statul este responsabil pentru serviciile publice, nu doar statul este responsabil de educație. Așa cum s-a întâmplat începând aproximativ din perioada secolului al XVIII-lea în Europa de Vest și ceea ce aveau să devină Statele Unite ale Americii și aproximativ din secolul al XIX-lea pe meleagurile noastre, inițiative de succes în domeniul educației au venit nu numai de la state, ci și din sectorul privat.

Bunurile și serviciile produse și comercializate astăzi pe piață sunt, în bună măsură, nemateriale, constând în idei, viziuni, metode și tehnici inovative, rezultate din corelarea originală, neașteptată, a informațiilor existente. O astfel de economie aduce după sine șanse uriașe – să ne gândim numai la faptul că de multe ori nu va mai fi necesar să ne părăsim locurile natale, atât de dragi –, însă numai pentru persoanele care se pot integra în paradigmele ei, ceea ce nu se poate face decât beneficiind de un înalt nivel de educație.

„În perioadele instabile la nivel global nu te poți hazarda să mărești taxele și impozitele. Ar fi o greșeală să cioplim cadrul fiscal!”

Sistemul fiscal, în perioade de instabilitate, la nivel global, este necesar să rămână predictibil, iar eventualele intervenții trebuie făcute pentru a ajuta atât populația, cât și sectoarele vitale ale economiei. Orice modificare peste noapte a cadrului fiscal poate înrăutăți lucrurile, iar, în loc să corectăm o situație, mai mult o agravăm dacă acționăm hazardat și fără să calculăm exact impactul.

De doi ani și jumătate avem trei crize la nivel mondial. Mai întâi, am avut pandemia, apoi criza energetică, iar în acest an, războiul din Ucraina. Sunt turbulențe serioase cu care se confruntă sistemul economic și financiar global, iar statele lumii caută cele mai potrivite măsuri pentru a atenua impactul.

În România, vedem că sunt vânturate tot felul de idei și propuneri în privința modificării sistemului fiscal. În perioadele cu instabilitate este lipsit de responsabilitate să acționezi fără a analiza temeinic dacă nu cumva în final faci mai mult rău decât bine. Nu poți ciopli cadrul fiscal și să riști ca peste un an sau doi problemele să se acutizeze, în loc să dispară. Am mai avut momente în guvernările anterioare când am acționat la modul heirupist, iar ulterior au plătit toți românii pentru greșelile guvernanților.

Pentru perioada următoare trebuie să ne concentrăm cu prioritate pe dezvoltare, în condițiile în care vom avea alocați, în următorii ani, aproape 100 de miliarde de euro pentru investiții. Este obligatoriu să începem să direcționăm acești bani către domeniile-cheie, iar pentru asta avem nevoie de proiecte, dar și de seriozitate și de multă rigoare.

Românii nu mai trebuie amăgiți, iar o guvernare responsabilă înseamnă un plan coerent pentru investiții masive în această țară.

De asemenea, PNL nu va susține nicio măsură care să afecteze mediul de afaceri. Nu putem mări povara fiscală pentru antreprenori, din contră, dezvoltarea mediului privat rămâne pentru noi o prioritate.

Putem însă discuta de măsuri care să reducă birocrația și să venim cu propuneri pentru scăderea poverii administrative.

„Mediul de afaceri trebuie protejat, nu lovit!”

Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale, ne spune Constituția României la art. 56. Astăzi, modificarea Codului fiscal este în centrul atenției, aruncându-se în spațiul public tot felul de idei, multe dintre ele menite doar să agite apele. În acest moment, orice discuție pe acest subiect este prematură.

Partidul Național Liberal, prin președintele partidului și reprezentanții săi, a afirmat clar că anul acesta nu vor fi introduse noi taxe și nici cota unică nu va fi înlocuită. Pentru noi, ca liberali, mediul de afaceri reprezintă una dintre prioritățile noastre, fiind o sursă vitală a întregii societăți, pe care trebuie să o încurajăm, să o stimulăm, să o protejăm cât mai mult.

Pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, coroborate cu criza prețurilor la energie, carburant și inflație, au fost lovituri puternice asupra mediului de afaceri. Foarte multe companii au făcut eforturi mari de a-și ține angajații, de a nu face disponibilizări, chiar dacă au înregistrat pierderi. Ar trebui să ne gândim mai mult atunci când discutăm despre impozitarea capitalului și a muncii.

Viziunea noastră este de a nu îi sancționa pe cei care produc, pe cei care oferă locuri de muncă, pe cei pe care ne bazăm să genereze creșterea economică. Mediul economic trebuie încurajat, pentru că este și el lovit masiv de valurile de creșteri de prețuri. O suprataxă pentru anumite companii ar fi o eroare, cu rezultate proaste pentru economie și în final și pentru stat. Toate taxele și contribuțiile sunt plătite proporțional. Fiecare contribuie în funcție de câți angajați are, deci ar fi corect să spunem că efortul marilor companii este unul ridicat, pentru că au mulți salariați. Prin urmare, o companie mare va contribui mai mult la bugetul general.

Introdusă de Guvernul liberal în 2005, cota unică a fost o decizie-cheie ce a contribuit masiv la dezvoltarea economiei României în ultimii 15 ani și a fost o măsură liberală la care nu vom renunța. Cota unică a crescut conformarea, a atras investitori, a simplificat sistemul foarte mult, a încurajat antreprenoriatul. Mai mult, este un sistem simplu, schimbarea lui cu taxarea diferențiată nefăcând decât să îngreuneze activitatea unor instituții precum ANAF, care au nevoie, în acest moment, să treacă printr-o reformă care să dezvolte capacitatea lor operațională, în mod particular privind creșterea capacității de colectare.

În perioada 6–15 iunie am avut onoarea să fiu membru al unei delegații parlamentare române în Statele Unite ale Americii.

Vă spun fără lipsă de modestie, delegația Parlamentului care a reprezentat România în întâlniri bilaterale cu congresmeni, companii, reprezentanți ai Pentagonului sau ai Departamentului de Stat și think tankuri de top a avut cea mai consistentă vizită făcută vreodată la acest nivel în istoria relațiilor dintre cele două țări.

Unul dintre cele mai discutate subiecte în cadrul vizitei oficiale din SUA pe care am avut-o în calitate de membru al delegației Camerei Deputaților a fost includerea României în Programul „Visa Waiver”.

Vă spun că am făcut pași concreți pentru realizarea acestui obiectiv prioritar de maximă importanță pentru cetățenii români, cu eforturile susținute ale Ambasadei României în Statele Unite ale Americii, care a făcut un obiectiv principal din acest deziderat.

Programul „Visa Waiver” permite cetățenilor țărilor participante să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism, pentru sejururi de până la 90 de zile, fără viză. Includerea țării noastre în programul scutirii de viză ar oferi o confirmare vizibilă a statutului României de partener strategic al SUA.

De aceea, vă pot asigura că în toate discuțiile avute cu reprezentanții Congresului american am obținut susținerea și sprijinul pentru acest obiectiv important al țării noastre.

Deschiderea Congresului american față de accederea României la Programul „Visa Waiver” este mai actuală ca oricând, iar acest lucru se datorează, pe lângă eforturile diplomatice, întregii comunități de români care trăiesc pașnic în Statele Unite ale Americii și care se bucură de întreg respectul și admirația oficialităților americane.

Ca membru al delegației parlamentare române în SUA și în calitate de reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei, am avut întrevederi cu reprezentanți ai comunităților evreiești și supraviețuitori ai Holocaustului.

Am avut o întrevedere cu Ellen Germain, reprezentant special pentru Holocaust, Departamentul de Stat, și cu reprezentanți ai organizațiilor evreiești, alături de care am discutat despre pașii pe care i-am făcut în România prin adoptarea Strategiei naționale pentru prevenirea și

„Dezvoltarea și modernizarea comunităților locale, un obiectiv în plină realizare prin PNRR”

Guvernul condus de liberalul Nicolae-Ionel Ciucă continuă să se implice în realizarea obiectivelor asumate de România prin Planul național de redresare și reziliență, care presupune sume importante investite în următorii ani pentru dezvoltarea generală a țării și bunăstarea cetățenilor.

În acest context, prim-ministrul a girat semnarea primelor șase contracte finanțate din PNRR, acestea fiind selectate în cadrul apelurilor de proiecte pentru prima rundă din componenta 10 „Fondul local” – dezvoltarea durabilă urbană și rurală.

Cele șase contracte de finanțare au fost încheiate între autorități publice locale și Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Investițiile respective au o valoare de aproximativ 7,2 milioane de lei și vizează reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale.

Lăudabil este că proiectele respective, care presupun elaborarea/actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, în formatul adaptat pentru Sistemul informațional geografic, sunt contractate la doar o lună de la deschiderea platformei de depunere a proiectelor.

De remarcat este că anterior au mai fost definitivate alte șapte contracte finanțate prin PNRR, din componenta 5 – „Valul renovării”, pentru care au fost depuse peste 1.437 de cereri de finanțare, care vor beneficia de suma de 2,4 miliarde de euro.

În cadrul componentei „Fond local”, Guvernul finanțează prin PNRR o serie complexă și variată de investiții publice ai căror beneficiari direcți sunt autoritățile administrației locale. În consecință, primarii își vor prioritiza investițiile dezvoltării comunităților locale exact pe necesitățile prezentului, de la achiziția de mijloace de transport nepoluante la construirea de locuințe eficiente energetic pentru tineri specialiști în sănătate și educație sau de la reabilitarea clădirilor publice la construirea de piste de biciclete sau stații de încărcare electrică.

Consider meritoriu faptul că România se află în graficul scontat în ceea ce privește îndeplinirea reformelor din PNRR, actualmente fiind în plină desfășurare procedurile de parafare și semnare a noi contracte, pe toate domeniile planului.

„Ziua mondială a donatorului de sânge”

Cu ocazia celebrării a Zilei mondiale a donatorului de sânge, la data de 14 iunie, aș dori să profit de această ocazie pentru a le mulțumi tuturor voluntarilor care prin acest demers efectiv salvează vieți, dar și să transmit un mesaj de încurajare tuturor românilor să doneze sânge în mod regulat, fiindcă din cantitatea de sânge donată o singură dată se pot extrage elementele care pot salva viețile a trei pacienți.

Prima transfuzie de sânge la om a fost efectuată cu sânge de oaie, în anul 1667, de către Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost de-a dreptul catastrofal pentru bolnav. Totuși din această primă și nereușită încercare medicina a avut de profitat, ajungându-se la observația fundamentală că omul nu poate primi sânge decât de la un seamăn al său.

De atunci și până la începutul secolului XX s-au efectuat numeroase transfuzii de sânge de la omul sănătos la omul bolnav, dar cele mai multe s-au soldat cu rezultate nefavorabile. Insuccesele au fost explicate de-abia în anul

1900, când medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit trei din cele patru grupe sanguine din sistemul AOB, iar după un an și pe cea de-a patra grupă, AB.

În încheiere, vă încurajez să donați sânge, fiindcă este un act ușor și sigur, care poate avea un efect incredibil, și anume puteți salva vieți omenești!

„Cum va arăta viitorul școlii din România?”

„Cum arată astăzi școala va arăta mâine țara...” – sunt vorbele lui Spiru Haret, care sunt și astăzi mai actuale ca oricând. Doar un om plin de ipocrizie politică ar putea spune că este mulțumit de România de astăzi și de modul în care au evoluat societatea și economia.

Imaginea aceasta a României este reflexia imaginii educației românești. O țară care nu pune accent pe școală nu poate avea viitor, pentru că nu știe să își educe viitorii cetățeni.

De peste 30 de ani, școala românească este în derivă, cu miniștri care nu sunt în stare să dea o viziune coerentă acestui domeniu de importanță națională deosebită. „România Educată”, așa-zisul mare proiect prezidențial, a rămas doar o broșurică frumos colorată. În rest, doar vorbe, fără fapte.

În această perioadă, are loc examenul de bacalaureat și am aflat cu toții cu stupefacție că 40.000 de elevi nu s-au înscris la acest examen al maturității. Unde sunt acești copii și ce se va întâmpla cu ei?

De curând, s-a încheiat evaluarea națională și alți peste 17.000 de elevi care figurau înscriși în clasa a VIII-a nu au participat la examene. Dacă adăugăm și faptul că România continuă să înregistreze rate foarte mari ale abandonului școlar, mai ales rata de părăsire timpurie a școlii, avem imaginea dezastruoasă a educației românești.

Uniunea Salvați România a depus în Parlament o moțiune simplă împotriva ministrului educației, Sorin Cîmpeanu. Ați respins această moțiune, dragi colegi, însă sper ca acest demers să fi fost un semnal de alarmă și să vă trezească cu privire la soarta educației. Încă nu este târziu pentru a opri ruinarea școlii românești!

La final de an școlar, domnul ministru Cîmpeanu este corigent la toate materiile din portofoliul ministerului. Spre exemplu, este corigent la alocarea bugetară, pentru că România continuă să aibă cea mai mică investiție în educație din Uniunea Europeană. Bugetul educației este 2,28% din PIB, aproape jumătate din cât a promis domnul Cîmpeanu în noiembrie 2021.

A promis reforma învățământului românesc, dar a uitat subit despre această promisiune când a ajuns ministru.

„Matca, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din țară, furnizează legume românești de cea mai bună calitate datorită asocierii producătorilor români din localitate”

În comuna Matca, județul Galați, se află cea mai mare piață de legume angro, produse în solarii și pe câmp, produse 100% românești din țară, în cel mai mare bazin de legume. Comuna Matca are circa 12.000 de locuitori, din care aproape o treime cultivă legume. În primii ani după 2000, bazinul legumicol din Matca nu era cunoscut, iar astăzi este unul dintre cele mai cunoscute din țară, devenind un exemplu al dezvoltării legumiculturii din România. În prezent, s-a ajuns la o suprafață de cultură protejată de aproape o mie de hectare. În timpul sezonului se găsesc, practic, toate tipurile de legume, angro, de o calitate excepțională, de la castraveți extratimpurii, tomate, ardei gras galben și roșu, ardei capia, ardei iute, vinete, varză, conopidă, dovlecei etc.

Majoritatea legumelor se vând în piața angro de la Matca, care se află la 10 kilometri distanță de orașul Tecuci. Această abundență de legume îi ajută pe marii retaileri să se aprovizioneze direct de la producători cu legume proaspete. Bazinul legumicol Matca concurează în ceea ce privește furnizarea de legume timpurii cu alte bazine sudice, precum Izbiceni, Colibași și Balta Doamnei.

În bazinul legumicol Matca sunt sere foarte lungi, văzute în depărtare, iar locuitorii de aici nu fac din legumicultură doar o meserie, ci și un mod de viață; punctul principal de atracție din localitate este reprezentat de târgul de legume.

Mai mulți factori au condus către dezvoltarea legumiculturii în această zonă, deschiderea fermierilor către noi tehnologii, acesta fiind unul dintre elementele-cheie.

Utilizarea foliilor profesionale în construcția solariilor a reprezentat un pas important în cultura legumelor în spații protejate în Matca, având în vedere condițiile climatice din țara noastră. Cu ajutorul foliei termice cu aditivi de termicitate, se influențează foarte mult intervalul de luni în care se pot produce legume, iar acest fapt are impact major asupra potențialului de export al României. Fermierul trebuie să ia în considerare aditivii foliei, perioada de utilizare dorită și apoi grosimea acesteia.

„Ipocrizia USR sub forma moțiunii simple pe educație” Luni, 20 iunie, am dezbătut moțiunea simplă inițiată de către USR împotriva ministrului educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu.

În textul moțiunii simple, USR declara următorul lucru – și o să îi citez, pentru a nu exista interpretări: „Ministrul educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu, este singurul responsabil pentru dezastrul în care se afundă învățământul din România.” Întrebarea mea este următoarea: USR nu a participat la acest dezastru pe care îl declară astăzi?

Domnilor parlamentari de la USR, ați intrat încrezători la guvernare, de mână cu acest ministru, pe care astăzi îl puneți la zid, neasumându-vă nimic din cele create în timpul guvernării coaliției din care ați făcut parte.

Vorbiți despre rata de abandon școlar. Oare când a început abandonul școlar, despre care spuneți că nu a mai avut loc de ani de zile? Dacă nu vă amintiți, o să vă amintesc: întocmai în perioada în care erați la guvernare. Și nu ați făcut nimic în această privință; atunci erați ocupați să observați cu totul alte lucruri! Astăzi nu faceți altceva decât să prezentați dovada eșecului guvernării USR, tipărită pe hârtie și depusă sub numele de moțiunea simplă „Dezastru. Educație fără viitor”.

În timpul guvernării dumneavoastră, vi se aducea cel puțin o dată pe săptămână la cunoștință situația învățământului românesc, cu date exacte, cu referire la copiii din zonele defavorizate, la încălcarea dreptului la educație în timpul pandemiei, iar pe atunci acest lucru nu își găsea o rezolvare. Astăzi, ne-ați prezentat doar urmările ce au urmat perioadei guvernării voastre!

Dacă ar fi să treceți pe hârtie realizările USR din timpul guvernării, vă asigur că hârtia ar rămâne albă, fiindcă acolo nu ați mai avea ce să treceți! Un partid care a găsit o singură soluție în rezolvarea problemelor, iar aceea fiind demisia și aruncarea responsabilității pe umerii altora, astăzi nu are dreptul să ceară demisia nimănui! La demisii doar USR se pricepe cel mai bine, dovadă fiind chiar și demisia de luni a doamnei deputat Cristina Rizea și de marți a domnului deputat Alin Prunean. Astăzi cine urmează?

„«Fabricat în România» – singura cale pentru a echilibra balanța comercială a României!”

În ciuda progreselor economice incontestabile pe care le-a făcut țara noastră în ultimii ani, continuăm să exportăm materii prime și materiale cu un grad scăzut de prelucrare și importăm produse finite la prețuri mari. Acest fenomen se manifestă aproape în toate domeniile de activitate economică, de la industria prelucrătoare, industria lemnului, textilă și chiar în industria alimentară. Nu întâmplător, pe mesele noastre regăsim mai multe produse din import decât cele produse de operatorii economici români. Uneori, cumpărăm biscuiți din import făcuți din grâu românesc, conserve din legume românești sau mobilă făcută din lemn românesc. Știm cu toții că acest dezechilibru macroeconomic este cauzat de slaba capitalizare a întreprinderilor românești, de lipsa echipamentelor și a dotărilor moderne, care ar ajuta firmele naționale să realizeze produse finite de calitate la prețuri competitive.

Cu toții ar trebui să salutăm măsurile luate de Guvernul condus de Nicolae Ciucă în cadrul pachetului „Sprijin pentru România”, în mod special acele pachete de finanțare care vor merge către întreprinderile românești, care vor crește capacitatea de procesare a produselor agricole românești. Este un pas important în sensul în care producția agricolă românească să ajungă pe mesele românilor și la export în formă finită, cu eticheta „Fabricat în România”. Decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă este cu atât mai importantă cu cât, în contextul agresiunii ruse din Ucraina, există o îngrijorare importantă la nivel internațional cu privire la fluxul produselor agricole și alimentare. Așadar, ceea ce a început Guvernul Ciucă prin aceste măsuri trebuie continuat și susținut pe termen mediu și lung.

Cred că a venit momentul să revitalizăm termenul „Fabricat în România”! Industria românească a condus multă vreme în topurile calității produselor industriale și ar fi bine ca, prin măsuri de sprijin, să ne recâștigăm locul bine meritat. Industria siderurgică, industria textilă, industria constructoare și prelucrătoare, industria alimentară și chiar și vinurile românești au fost și sunt recunoscute pentru calitatea lor la nivel internațional.

„Primele gaze din Marea Neagră au ajuns în România” Zilele trecute s-a împlinit o lună de când Camera Deputaților a votat, cu o majoritate covârșitoare, Legea offshore. Ca urmare a licenței eliberate de ANRE, astăzi vedem deja rezultatele acestei legi. Primele gaze extrase din Marea Neagră, din perimetrele de adâncime mică Ana și Doina, au intrat, miercurea trecută, în sistemul național de transport operat de Transgaz. Potrivit estimărilor operatorului Black Sea Oil&Gas, anul acesta vor fi extrase jumătate de miliard de metri cubi de gaze, rata de extracție aproximată pentru următorii trei ani fiind de un miliard de metri cubi anual. Vorbim, în acest moment, despre cinci sonde de producție, una la zăcământul Doina și patru la zăcământul Ana, o platformă de producție monitorizată și operată de la țărm și o conductă submarină de 121 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua stație de tratare a gazelor din comuna Corbu, județul Constanța. De acolo, gazele naturale vor fi direcționate printr-o conductă îngropată de 16 țoli, aproximativ 4,3 kilometri lungime, către o stație de tratare a gazelor naturale cu amplasare în zona Vadu.

Prin Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia al Black Sea Oil&Gas, ce cuprinde zăcăminte descoperite în 1995 și 2007, se țintește spre asigurarea a 10% din cererea de gaze

internă a României, însă oportunitățile vor fi mult mai multe, mai ales în perspectiva dezvoltării și implementării altor planuri și proiecte privind exploatarea resurselor de pe platoul nostru continental, de pe urma cărora să profite România.

Prin intrarea primelor gaze în sistemul național de transport, România își consolidează securitatea energetică. Astfel, putem să demonstrăm că toată propaganda și lozincile aruncate în spațiul public de către oameni care ori nu au înțeles, ori reprezintă interese contrare țării noastre au fost în van. Statul român este un partener de încredere pentru orice investitor care, prin activitatea sa, contribuie direct la dezvoltarea economiei și societății românești.

Încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, liberalii și, ulterior, Partidul Național Liberal au vegheat la promovarea și urmărirea interesului național. Noi, reprezentanții PNL de astăzi, dorim să ne achităm onorabil de datoria pe care am moștenit-o de la marii noștri înaintași. Exploatarea gazelor din Marea Neagră va garanta, în anii următori, independența energetică a României – și vedem cât de vital este acest aspect pentru vremurile pe care le trăim – și, foarte important, va face din țara noastră un actor regional important pe segmentul sectorului energetic, oferindu-ne posibilitatea de a-i ajuta pe cei care astăzi depind, în proporție covârșitoare, de gazul rusesc. Prin gazele noastre din Marea Neagră, România va contribui activ la diminuarea influenței Kremlinului în Europa.

„PNL susține mediul de afaceri și protejarea acestuia”

În calitate de liberal, cred cu tărie că o societate poate avea parte de progres și modernizare atât timp cât ingerința statului este minimă și economia este degrevată de tot felul de poveri care pun bețe în roate dezvoltării sale. De aceea, Partidul Național Liberal va considera întotdeauna că taxarea suplimentară, diferențiată și nepredictibilă afectează economia, nu o susține și, cu atât mai mult, nu ajută la dezvoltarea ei. Am spus românilor – și suntem determinați să ne ținem de ceea ce am afirmat – că anul acesta nu vor fi introduse taxe noi, deoarece momentul în care ne aflăm solicită înțelegerea și sprijinul nostru, al clasei politice, noi impuneri asupra operatorilor economici și a cetățenilor fiind total contraproductive.

Deși în spațiul public au apărut tot felul de informații privind noua așezare a impunerilor, taxă pe avere și de solidaritate, Partidul Național Liberal consideră că aceste taxe nu sunt oportune. În legătură cu așa-zisa taxă de solidaritate, care privește direct companiile, suntem de părere – și ne susținem opiniile cu argumente economice și precedente – că nu va face decât să le împingă pe acestea la transferul impactului financiar asupra prețurilor produselor sau serviciilor lor, urmând ca populația să fie cea care va suporta costurile reale ale acestei taxe. Ne aflăm deja într-o perioadă în care inflația este în creștere, iar atenția Guvernului trebuie să fie îndreptată spre temperarea efectelor inflației.

Taxarea suplimentară a companiilor va lovi în activitatea pe care o desfășoară, pentru că, ulterior, aceste firme pot crește costurile de producție sau pot reduce locurile de muncă. PNL este un apărător ferm al mediului de afaceri, pentru că mediul de afaceri este cel care poate genera o creștere economică sănătoasă, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când PNL a fost la guvernare. Este prematur să vorbim despre posibile modificări fiscale până nu avem un acord în coaliție pe aceste măsuri.

Premierul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că nu vom avea taxe noi introduse anul acesta și nu renunțăm la cota unică de impozitare. PNL vede economia și mediul de afaceri drept sursa vitală a întregii societăți, pe care trebuie să o încurajăm, să o stimulăm, să o protejăm cât mai mult.

„Vești bune – băcăuanii vor beneficia de mijloace electrice de transport public rutier și feroviar”

Veștile pozitive circulă mai greu în ziua de astăzi. Unii spun că lucrurile bune se văd, deci nu trebuie promovate. Cu toate acestea, voi vorbi astăzi despre lucruri bune care se întâmplă în circumscripția mea electorală, județul Bacău.

Vestea bună este că, nu peste mult timp, băcăuanii vor beneficia de mijloace electrice de transport public. Mă refer la autobuze și microbuze electrice, la trenuri electrice pentru navetiști, dar și pentru cei care circulă pe distanțe mai lungi în țară.

În ceea ce privește transportul rutier, comunele Hemeiuș, Măgura, Luizi Călugăra, Letea Veche, Nicolae Bălcescu și Mărgineni s-au asociat cu municipiul reședință de județ pentru a achiziționa și operaționaliza, în cadrul serviciului metropolitan de transport, 24 de autobuze electrice, 5 microbuze electrice, 10 stații de încărcare rapidă pe traseele autobuzelor și 29 de stații de încărcare lentă la autobază. De asemenea, vor fi instalate 57 de stații de încărcare pentru vehicule electrice: 45 aferente municipiului Bacău și 12 pentru comunele partenere.

Trebuie subliniat că acest proiect este finanțat prin Programul național de redresare și reziliență, PNRR.

În ceea ce privește transportul feroviar, Guvernul a emis anul trecut Hotărârea nr. 1.226 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente achiziției de rame electrice noi în cadrul proiectului de investiții „Achiziție material rulant nou, rame electrice regionale RE-R și rame electrice interregionale RE-IR”.

Astfel, navetiștii din Bacău vor putea circula cu trenuri electrice pe traseul Bacău–Pașcani. Acesta are o lungime de 84 de kilometri și include, în județul Bacău, stațiile Itești, Șerbești și Galbeni. Transportul se va efectua cu rame electrice de scurt parcurs (RE-R), configurate pentru viteza maximă de 160 km/h, cu o capacitate de transport formată din minimum 200 locuri pe scaune fixe, minimum două locuri pentru persoane cu dizabilități și 200 locuri în picioare (la 4 persoane/mp), opt locuri pentru transportul bicicletelor.

„Suceava – pol turistic național!”

În primul rând, aș dori să-l felicit pe ministrul sucevean al turismului, domnul Daniel Cadariu, care s-a încăpățânat și a reușit să relanseze Programul de acordare a tichetelor de vacanță pentru angajații din sectorul public. Acest program guvernamental, prin care este sprijinit turismul în interiorul frontierelor României, a ajutat foarte mult sectorul turistic românesc, inclusiv pe cel din Bucovina, și am convingerea că anul acesta va contribui la relansarea turismului românesc după pandemie. Vreau să cred că, atunci când își vor face planurile pentru vacanța de vară sau pentru cea de iarnă, românii vor alege frumusețea inegalabilă a reliefului montan sucevean, liniștea sufletească oferită de mănăstirile bucovinene, tărâmurile pline de istorie ale cetăților de scaun, precum și ospitalitatea și mâncarea gustoasă din unitățile noastre de cazare. Să știți că cine a venit în Suceava o dată s-a îndrăgostit de Bucovina și a revenit mereu pe meleagurile noastre!

Demersurile concertate ale parlamentarilor și primarilor liberali din Suceava, precum și ale președintelui consiliului județean, Gheorghe Flutur, au transformat județul într-un adevărat pol turistic național, Suceava având în prezent recunoscute cele mai multe destinații istorice din țară.

Mulțumesc reprezentanților Guvernului, în special prim-ministrului Nicolae Ciucă, pentru că au înțeles cât de important este pentru Suceava și pentru întreaga regiune de nord-est să avem parte nu doar de o recunoaștere formală a potențialului turistic bucovinean, ci, pe baza acestei recunoașteri, să putem sprijini turismul, prin investiții publice de calitate și prin susținerea antreprenorilor privați din acest domeniu. Am încredere că proiectele de infrastructură rutieră și feroviară demarate în ultimii doi ani vor fi duse cu bine până la capăt și Bucovina va fi mai aproape de București, de Constanța și Brașov, de Cluj-Napoca și Sibiu, de statele din Uniunea Europeană.

„Dezvoltarea infrastructurii de irigații, soluția pentru agricultura românească!”

Unul dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare este dezvoltarea infrastructurii de irigații, care este atât de necesară fermierilor români. Partidul Social Democrat a avut întotdeauna soluții concrete pentru nevoile fermierilor, iar Programul național de reabilitare a infrastructurii de irigații este cel mai bun exemplu.

După doi ani în care s-a bătut pasul pe loc și s-au investit doar vorbe în infrastructura de irigații a României, am reușit să recuperăm timpul pierdut. Am majorat sumele de bani alocate pentru infrastructura de irigații și am inclus la finanțare sistemele de irigații de la nivelul fermelor.

În calitate de deputat de Vrancea, îl felicit pe ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, pentru avizarea unui obiectiv major din sectorul irigațiilor, Canalul Siret–Bărăgan. Mă refer la tronsonul Haret, de la barajul Călimănești până la km 23, în județul Vrancea, care va asigura apa necesară pentru irigarea unei suprafețe de aproximativ 43.000 hectare. Este vorba despre sistemul Ruginești–Pufești–Panciu, cu 23.295 hectare, sistemul Mărășești, cu 3.595 hectare, o extindere la Mărășești cu 1.100 hectare și sistemul Biliești–Slobozia– Ciorăști, cu 15.000 hectare. Valoarea totală a investiției a fost estimată la peste 711 milioane lei.

Mai mult, prin realizarea acestor investiții vor fi obținute economii de 50% la energia electrică, deoarece transportul apei în sistemele de irigații se va face preponderent gravitațional și mai puțin prin pompare. La nivel național, Ministerul Agriculturii a anunțat majorarea la 1,5 miliarde de euro a bugetului alocat investițiilor în infrastructura de irigații, dar și alocarea prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigații, a sistemelor locale de irigații la nivelul fermei, ceea ce reprezintă o garanție pentru creșterea suprafeței irigabile a României și înseamnă recolte mai bune pentru fermieri.

Astfel de măsuri inițiate de PSD sprijină sectorul agricol din țara noastră, care este greu încercat de criza energetică și războiul din Ucraina. Românii au nevoie de alimente produse în țara noastră, iar fermierii români trebuie sprijiniți prin investiții directe.

„În România, primește bani de la stat doar cel care strigă mai tare!”

Milioane de români au părăsit țara în perioada postaderare și cei mai mulți dintre cei care s-au așezat sau stau astăzi pe un fotoliu de ministru încă nu pricep cauzele pentru care copiii acestui popor și-au făcut un scop în viață să ia calea străinătății. Niciun român nu și-ar părăsi țara natală dacă la el acasă s-ar simți respectat, plătit pentru munca sa și ar avea perspective minime că ar putea să ducă un trai decent, iar copiii săi nu ar suferi de lipsuri. Din păcate, la mai bine de 15 ani de când ni s-a deschis ușa către Uniunea Europeană, statul îi ia angajatului român jumătate de leafă, prin impozite și contribuții, fermierului român nu i se asigură șanse să câștige din munca sa, iar antreprenorului i se spune mereu că va fi falimentat sau va merge la pușcărie dacă nu mai plătește un impozit în plus. Este trist că după atâția ani povara fiscală cea mai grea o duce angajatul, că fermierul este atât de puternic lipsit de mijloace, încât mâncăm tot mai mulți cartofi din Egipt și ceapă din Asia, că cei mai mulți antreprenori sunt în zona comerțului cu amănuntul, și nu în zona producției.

A trecut atâta timp și statul român încă nu este condus după o logică modernă de dezvoltare, nu are priorități și nicio viziune pe termen lung. În anul 2022, dascălii continuă să fie angajați cu venituri mai mici decât muncitorii necalificați din anumite sectoare, iar cercetătorilor să le fie rușine să spună ce meserie au. Educația și cercetarea sunt exact domeniile pe care se bazează dezvoltarea unui stat, iar în România sunt cel mai slab valorizate! Pentru majorările salariale prevăzute de lege pentru aceste categorii profesionale nu s-au găsit niciodată resurse financiare, însă pentru cei care strigă mai tare în fața Guvernului s-au găsit întotdeauna soluții, după principiul – strigi și ocărăști Guvernul, primești, însă, dacă îți faci datoria și dai semne de toleranță față de autorități, Guvernul te uită.

Nu ne vom dezvolta niciodată ca stat prin adoptarea de măsuri conjuncturale, care dau temporar satisfacție unor categorii socioprofesionale sau altora, măsuri calibrate nu după interese strategice naționale, ci după scorul din sondajele de opinie. Nu vom reuși să avem un standard de calitate a vieții ca în statele fondatoare ale Uniunii fără o școală puternică și fără absolvenți care să producă valoare adăugată mare în economie.

„Recensământul, între responsabilitate și satisfacerea membrilor de partid”

Ne aflăm în plină desfășurare a acțiunii de recenzare a populației și a locuințelor, cercetare statistică de amploare și de mare importanță deoarece datele colectate în urma recensământului vor oferi informații esențiale și de calitate pentru aplicarea politicilor publice, naționale și locale atât în domeniul economic, cât și social.

România are nevoie să știe care este populația rezidentă nu numai la nivel național, dar și la nivelul fiecărei localități în parte. Datele obținute la nivelul fiecărei țări sunt folosite pentru calcularea indicatorilor la nivel european, de aceea este foarte importantă calcularea cu cât mai mare exactitate a populației rezidente a României, aflată într-o perioadă de declin demografic. De asemenea, este cunoscut faptul că foarte multe fonduri europene sunt distribuite în funcție de populația rezidentă.

Realitatea ne arată un ritm de recenzare extrem de scăzut în această a doua etapă, care presupune intrarea în teren a recenzorilor și desfășurarea față în față a interviului cu cetățenii. Într-o lună nu s-au recenzat decât un milion de persoane din cele circa 10 milioane de persoane care trebuie recenzate, adică o medie de 70.000/zi, în condițiile în care media în perioada de autorecenzare a fost cel puțin dublă.

Cauzele ritmului scăzut de recenzare trebuie căutate și în modul în care au fost selectați coordonatorii și recenzorii-șefi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, selecție care nu în toate cazurile s-a realizat cu respectarea prevederilor legale.

La nivelul municipiului Roșiori de Vede, propunerile transmise pentru selecția coordonatorului și a celor 3 recenzori-șefi, deși s-au avut în vedere atât pregătirea profesională, cât și experiența anterioară în coordonarea și finalizarea cu succes a unor acțiuni de o asemenea amploare, reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul județului și președintele comisiei județene, a considerat să ignore propunerile făcute de primarul municipiului, președintele comisiei locale de recenzare, deși există prevederi legale clare în acest sens. Selecția s-a realizat, se pare, doar pe criterii politice; persoane fără experiență în astfel de acțiuni au fost desemnate pentru responsabilități cărora nu le pot face față.

„Stabilitatea sistemului fiscal reprezintă garanția unei creșteri economice sănătoase”

Partidul Național Liberal este un partid responsabil, preocupat în primul rând ca prin măsurile fiscale guvernamentale să putem asigura stabilitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni. Consider că este inoportun ca în acest moment economic dificil să ne lansăm în tot felul de propuneri populiste, care nu fac altceva decât să creeze speranțe deșarte oamenilor și să pericliteze stabilitatea economiei naționale.

Reiterez, pe această cale, poziția asumată public de Partidul Național Liberal de a nu modifica nici cota unică de impozitare, nici de a taxa suplimentar companiile, măsuri care ar lovi în mod direct mediul de afaceri! Angajamentul nostru este că vom lua doar măsuri pozitive pentru economie, menite să asigure o protecție suplimentară pentru locurile de muncă și să determine o creștere a numărului de angajați, concomitent cu măsuri de atragere a investițiilor străine în România.

Suntem capabili să facem asta, iar statistica ne dă dreptate, având în vedere că, potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României, investițiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui an, la 3,149 miliarde de euro, față de 2,35 miliarde euro în perioada similară din 2021. Totodată, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, numărul firmelor cu capital străin nou-înființate a crescut în primele patru luni din 2022 cu 27,8%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 2.186 de unități, iar în aprilie 2022 au fost înmatriculate 546 firme cu participare străină la capitalul social. Semnalele din economie sunt bune, așadar, iar datele confirmă eficiența soluțiilor pe care Guvernul Ciucă le-a luat în această perioadă.

Este important ca românii să știe că PNL este mai interesat de măsurile care vor asigura o creștere economică sănătoasă și un nivel de trai ridicat decât de introducerea de noi taxe! De asemenea, consider că este mai indicat ca cele aproximativ 96 de miliarde alocate pentru dezvoltare să fie direcționate inteligent, acolo unde este mai mare nevoie, ca să putem ajuta economia să facă față acestei perioade negre pe care o traversăm!

„Transparența cheltuirii banului public prin digitalizare” Digitalizarea a devenit în ultimii ani o promisiune electorală pe care românii o aud venind din gurile tuturor partidelor. PNL și PSD continuă să facă gargară, fără fapte concrete.

De la bun început, USR a mizat în primul și în primul rând pe două lucruri importante: digitalizare și transparența cheltuirii banului public. Sunt două lucruri care merg mână în mână și este imperios necesar să insistăm pe ele, deoarece astfel putem crește încrederea cetățenilor în instituțiile publice. Ca să nu mai spun că transparența modului în care se cheltuiește banul public nu ar trebui să fie facultativă, așa cum este acum.

„Necesitatea primirii României în spațiul Schengen”

În urmă cu 37 de ani s-a creat spațiul Schengen. După cum se știe, aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre. Până în prezent, țara noastră a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare.

Aderarea României la spațiul Schengen este, pentru România, atât un drept, cât și o obligație – un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar și o obligație izvorâtă din însuși actul de aderare la Uniunea Europeană. În prezent, România aplică majoritatea dispozițiilor și aduce o contribuție semnificativă la însăși securitatea spațiului Schengen, gestionând cu responsabilitate și eficiență peste 2.000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene.

Din păcate, deși România este membră a Uniunii Europene din anul 2007 și îndeplinește, din 2011, toate criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, admiterea țării noastre este în continuare blocată.

În contextul războiului din Ucraina, țara noastră a demonstrat din plin că este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei. România a fost solidară, și-a respectat obligațiile față de apărarea democrației și suveranității altui stat. Avem nevoie de libera circulație a mărfurilor. Ce oportunități ar fi avut țara noastră dacă, spre exemplu, am fi putut facilita transportul cerealelor din Ucraina!

Este inadmisibil să fim ținuți deoparte de spațiul Schengen de atâția ani! În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la spațiul Schengen reprezintă o necesitate. Țara noastră ar trebui să încheie cât mai repede ciclul proiectelor de țară cu intrarea în spațiul Schengen!

„Regimul fiscal al unei țări nu este teren de joacă politică!” Politica fiscală a unei țări nu trebuie să stea sub semnul incertitudinii.

Clasa politică își arată măsura maturității sale în momentul în care înțelege, la unison, că marile reforme se fac pe un teren fiscal solid și predictibil.

Partidul Național Liberal este partidul care susține antreprenoriatul și libera inițiativă, elemente care stau la baza unei dezvoltări economice durabile și sănătoase.

Sprijinul cel mai de preț pe care îl putem oferi mediului de afaceri este un sistem fiscal stabil și predictibil. Cu cât sunt forțate mai multe schimbări care produc șocuri în economie, cu atât fragilizăm mediul economic, care se va contracta. Cred că ultimul lucru de care avem nevoie acum este o criză economică generată de măsuri fiscale riscante și hazardate.

Schimbările fiscale radicale bulversează mediul economic, sperie investitorii și stopează planurile de investiții.

România are nevoie de o abordare limpede și așezată a politicii fiscale. Mai degrabă ne-am axa acțiunile pe consolidare fiscală, pe creșterea gradului de colectare și pe reducerea evaziunii fiscale.

Consider că o abordare prudentă este mult mai avantajoasă decât să creștem taxele sau să introducem altele noi.

Guvernul Nicolae Ciucă are un plan economic pentru români și pentru România. Acest plan include măsuri de sprijin pentru cei afectați de criză și scheme de sprijin pentru economie. Focusul trebuie să fie pe aplicarea acestui plan, nu pe experimente fiscale care pot afecta echilibrele economice, și așa prea fragile.

Am încredere că, prin dialog și analiză, politica fiscală va rămâne în afara jocului politic.

Avem un program de guvernare care trebuie pus în aplicare până în anul 2024, cu rigurozitate și responsabilitate.

Vom genera bunăstare dacă vom trata într-un registru profesionist politicile publice, dacă le vom accelera pe cele care aduc valoare adăugată economică mare și dacă vom aplica o politică fiscală unitară pe termen mediu și lung.

„Începerea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră creează condiții superioare de competitivitate pentru România!”

Guvernul condus de către președintele PNL, Nicolae Ciucă, a reușit ceea ce puțini ar fi crezut că este posibil în aceste vremuri economice dificile, și anume să demareze exploatarea gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre, în cadrul proiectului Black Sea Oil&Gas. Este un succes notabil al României, dar și al Uniunii Europene, în condițiile în care cu fiecare proiect energetic nou statele europene diminuează dependența energetică de Rusia. Mai mult decât atât, prin proiectul Black Sea Oil&Gas și prin proiectul Neptun Deep, care va demara peste câțiva ani, România devine lider energetic regional și factor de stabilitate economică în zona Mării Negre. De asigurarea stocurilor cu produse energetice și de prețul acestora va depinde pe termen lung întreaga economie a Uniunii Europene, în condițiile în care unele state membre depind astăzi și în procente de peste 80% de gazul și petrolul rusești.

Pentru industria românească, precum și pentru antreprenorii mici și mijlocii din țara noastră, creșterea independenței energetice naționale se transformă într-un factor suplimentar de competitivitate. Cred că acest lucru trebuie valorificat de țara noastră în sensul atragerii investițiilor străine strategice care se relochează din alte state ale lumii către Uniunea Europeană, dar și în sensul stimulării românilor din diaspora care și-au propus să se întoarcă în țara natală și să înființeze o nouă întreprindere.

Mai cred că proiectele curajoase demarate de guvernarea liberală în anii 2020–2022 atât în privința extragerii gazelor naturale onshore și offshore, cât și pentru dezvoltarea energiei alternative verzi își vor arăta efectele favorabile asupra economiei și standardului de viață al românilor încă din anii următori. Pentru ca aceste obiective să se îndeplinească, este esențial ca statul român să continue susținut investițiile publice, să stimuleze puternic investițiile private și să mențină un cadrul fiscal cât mai predictibil, fără majorări de impozite și taxe, care să compromită eforturile făcute de miniștrii liberali până în prezent.

„Investițiile și mediul de afaceri sunt priorități pentru PNL” Faptul că mediul de afaceri a suportat cele mai dure lovituri în ultimii doi ani de zile nu mai este o veste nouă pentru nimeni. Crizele care s-au succedat până acum au pus o presiune enormă pe economia românească și mediul de afaceri din România, iar această situație nefericită nu s-a terminat încă. Tocmai pentru a atenua impactul resimțit de agenții economici din România, în special întreprinderile mici și mijlocii, statul român trebuie să ia măsuri rapide și adecvate. Sprijinirea mediului de afaceri este vitală pentru funcționarea în bune condiții a economiei noastre, lucru care garantează armonia socială și dezvoltarea noastră per ansamblu, ca țară.

Guvernul României, condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, a adoptat Ordonanța de urgență pentru acordarea de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii, în valoare de 400 de milioane de euro. Această schemă de finanțare cuprinde două măsuri – măsura nr. 1, cu un număr estimat de 1.200 de beneficiari, prevede o alocare de 60 milioane de euro, cu granturi între 50.000 și 200.000 euro, destinată refacerii capacităților de prestări servicii pentru domenii precum: învățământ, sănătate, asistență socială și servicii prestate către populație; a doua măsură are o alocare de 360 de milioane de euro, cu granturi între 50.000 și 500.000 euro, pentru IMM-urile afectate de criză. Sunt vizate un număr de 4.000 de companii, iar domeniile pentru care se vor aloca aceste granturi sunt cele care privesc activitatea de producție, construcții, transport și depozitare, hoteluri, restaurante pe componenta de dotări specifice pentru serviciile de cazare, în principal, pentru decontarea costului cu echipamente, utilaje, dotări specifice și tot ce înseamnă partea de investiții ce ține de capitalizarea IMM-urilor și refacerea capacităților de reziliență.

Firmele care activează în România sunt cele care aduc valoarea adăugată imperioasă pentru recuperarea decalajelor dintre noi și țările dezvoltate, către a căror prosperitate tindem. Aceste ajutoare vor contribui substanțial la consolidarea capacității mediului de afaceri de a face față crizei în care ne aflăm și vor asigura un cadru predictibil pentru investitori.

## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**

„Diferențe salariale și nevoia de politici prietenoase familiei din perspectiva egalității de gen”

Astăzi, fiind deputată de diaspora, mă întreb cât de egali suntem într-un stat de drept și într-un spațiu european bazat pe valori.

Discrepanțele salariale dintre femei și bărbați sunt un cartof fierbinte în țară și în întreg spațiul european. În Uniunea Europeană, femeile câștigă în medie cu 13% mai puțin decât bărbații. În orice altă situație am fi revoltați în situația în care am afla că primim cu 13% mai puțin din ceva. Vă dau un exemplu ilustrativ. Mergeți într-un magazin, iar la casa de marcat constatați că un bărbat cumpără o tabletă de ciocolată ca a voastră, plătește și pleacă. Ajungeți și voi la casa de marcat, achitați, după care doamna de la casierie exclamă: „Ah, femeie!”, scoate un cuțit și taie o bucată din acea ciocolată, cam 13% din acea tabletă. Cum ați reacționa? Aceste diferențe trebuie să dispară!

Chiar dacă egalitatea de gen la nivelul UE a cunoscut o evoluție pozitivă, aceasta este apreciată în cel mai recent raport al Comisiei Europene ca fiind mult prea lentă, iar disparitățile dintre bărbați și femei rămân pronunțate.

Motivele diferențelor salariale sunt diverse – de la diferența de oportunități în piața muncii la nivelul diferit de educație și experiență profesională. Cele mai mici diferențe procentuale se întâlnesc în Luxemburg (0,7%), România (2,4%), Slovenia (3,1%), Italia (4,2%) și Polonia (4,5%), în anul 2020.

Cifrele mici privind diferențele salariale pot demonstra că în unele țări numărul femeilor angajate este mai mic decât număr bărbaților. Un decalaj salarial ridicat poate indica faptul că femeile sunt mai concentrate în sectoarele cu salarii mici sau că o proporție semnificativă dintre ele lucrează cu normă parțială.

Pentru a vorbi despre abilitare economică și plată egală, avem nevoie de șanse egale. Or, femeile au mai frecvent întreruperi de carieră – în 2018, o treime dintre femeile angajate din UE au întrerupt lucrul pentru motive legate de îngrijirea copiilor, față de 1,3% dintre bărbați. Atunci când femeile trebuie să-și aleagă ce carieră urmează, acolo unde

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bună ziua, stimați colegi!

Reluăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 163.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 – dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; pauză – până la 11.30; iar de la 11.30 – sesiunea de vot final.

Întreb liderii de grup dacă există obiecții în legătură cu ordinea de zi.

Nu există obiecții în legătură cu ordinea de zi.

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Programul, procedură!

Procedură, vă rog.

## Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mai multe chestiuni de procedură.

Voi începe prin a vă propune ca programul de lucru de astăzi să fie prelungit până la ora 13.00.

Vă rog să supuneți votului această propunere din partea grupurilor parlamentare care fac parte din coaliția de guvernare.

Și ulterior voi reveni cu alte chestiuni de procedură. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru de astăzi, până la ora 13.00. Fac eu corectura: de la 13.00 la 13.30 – pauză și la 13.30 – sesiunea de vot final.

Vot, vă rog.

Cu 138 de voturi pentru, 15 contra, programul de lucru a fost modificat, conform celor susținute de domnul Andronache.

Mai există intervenții pe procedură?

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Da, da.

Domnule Andronache, numai o secundă! Domnule Prunean, Grupul USR, vă rog, pe procedură.

Da.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În conformitate cu art. 20 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă aduc la cunoștință retragerea mea din Grupul parlamentar al USR.

Tot astăzi mi-am înaintat demisia din partid.

Le mulțumesc colegilor pentru colaborare și pentru susținerea de până acum și le urez succes pe mai departe! Mulțumesc.

Ia-l și pe Barna!

Vă mulțumesc. Am luat act. Domnule Ödön, vă rog.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun să aducem, pe ordinea de zi, de la poziția 57, PL-x 333/2021

pe poziția 30.

Am consensul liderilor.

Vă mulțumesc.

Există consens al liderilor de grup? În regulă.

PL-x 333/2021, de pe poziția 57, va figura pe poziția 30. Domnul Andronache, vă rog.

## Mulțumesc.

Există în curs de dezbatere mai multe proiecte importante în cadrul comisiilor de specialitate sesizate în comun pentru aceste proiecte.

De aceea, domnule președinte, vă rog să supuneți votului să acordăm permisiunea Comisiei pentru industrii și servicii și, de asemenea, Comisiei pentru muncă să lucreze în paralel cu ședința plenului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru desfășurarea ședințelor Comisiei pentru industrii și servicii și Comisiei pentru muncă în paralel cu plenul.

Vot, vă rog.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Coleșa, aveți puțină răbdare!

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Da, da, aștept.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu 117 voturi pentru, 57 contra, două abțineri, cele două comisii au permisiunea plenului să lucreze în paralel cu plenul.

V-am spus, domnule Coleșa, să aveți puțină răbdare, vă rog să luați loc în bancă!

Mulțumesc...

Domnule Coleșa, vă rog să luați loc în bancă! Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, vă rog să cereți acceptul plenului pentru ca membrii Comisiei pentru constituționalitate să se întrunească să dezbată PL-x 428/2021

.

Vă reamintesc faptul că mai avem această săptămână și săptămâna viitoare din sesiunea aceasta...

Deci PL-x 428/2021. Vă reamintesc faptul că mai avem două săptămâni, deci 3-4 zile din această sesiune, și e nevoie să adoptăm toate urgențele Guvernului, și nu numai ale Guvernului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru Comisia pentru constituționalitate să-și țină ședința în paralel cu plenul pentru dezbaterea PL-x 428/2021.

Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 61 contra și o abținere.

A fost aprobat.

Domnule Popa, stați, că l-am alungat de prea multe ori pe domnul Coleșa.

Domnule Coleșa, pe procedură, vă rog. Bănuiesc că pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu înțeleg de ce nu acordați dreptul la cuvânt în ordinea în care au apăsat...

Prima dată, intervențiile asupra programului și ordinii de

zi...

Da, exact...

...și apoi problemele pe...

...pe program și pe ordinea de zi aveam de gând să... să fac o propunere, în sensul în care nu văd...

Hai, să vă treacă supărarea...

...nicio grabă...

...faceți-o!

...da... nicio grabă pentru care am lucra și am adopta acest PL-x 428/2021, unul atât de controversat, până la încheierea timpului de lucru.

Ca atare, propun să fie mutat pe ultima poziție pe ordinea de zi acest PL-x 428/2021, de pe poziția 17.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Solicitarea Grupului AUR de mutare a PL-x 428/2021 de pe poziția 17 pe ultima poziție a ordinii de zi.

Vot, vă rog.

Cu 112 voturi contra, 39 de abțineri și 26 de voturi pentru, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Domnule Popa, vă rog.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am și eu o intervenție la ordinea de zi.

Și vă rog să supuneți votului să mutăm Pl-x 152/2022, care se află pe poziția 41, să o mutăm pe poziția 11. Este Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Cu grupurile PNL, UDMR am discutat, nu știu restul colegilor dacă sunt de acord.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Nu suntem de acord.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă, nu există consens asupra propunerii dumneavoastră.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Pl-x 152/2022, de pe poziția 41, pe poziția 11. Vot, vă rog.

Cu 121 de voturi pentru, 53 contra, două abțineri, propunerea a fost aprobată.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Mai am o intervenție.

Vă rog, domnule Andronache.

La solicitarea președintelui Comisiei pentru sănătate – am apucat să discut cu câțiva dintre liderii prezenți la momentul respectiv în sală –, vă adresez rugămintea, pentru că nu am discutat cu toți liderii de grup, să supuneți votului retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a punctului 44 – PL-x 218/2022 _[Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății]._ Este un proiect de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 29/2022. Vă mulțumesc.

Deci nu aveți consens asupra acestei propuneri. Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Poziția 44, și anume PL-x 218/2022, retrimitere la comisie, termen – o săptămână.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, 15 contra, 3 abțineri. Propunerea a fost aprobată. Stimați colegi, Mai aveți intervenții? Nu, nu mai sunt.

Rog stafful tehnic să rearanjeze ordinea de zi conform celor votate mai devreme.

Intrăm în ordinea de zi și începem cu Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie europeană pentru universități – COM(2022) 16; PHCD 51/2022. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene, doamna Diana Tușa, vă rog.

## Mulțumesc mult.

Raport privind Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie europeană pentru universități – COM(2022) 16

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru știință și tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, comisia propune, în principal:

– Susținerea strategiei europene pentru universități.

– Recomandă sprijinirea schimburilor de experiență între statele membre, în vederea diversificării studiilor universitare și a creșterii utilizării metodelor de învățare moderne.

– Și subliniază necesitatea finanțării adecvate a universităților din Uniunea Europeană, pentru a pune în valoare potențialul acestora de motor al creșterii economice.

Precizez că opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 iunie anul acesta și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de comisie. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Coleșa.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci avem un proiect de hotărâre privind o strategie europeană pentru universități.

Destul de multe cuvinte frumoase, cum ar fi creșterea calității învățământului universitar și a mobilității studenților și cadrelor didactice, dar avem și nelipsita egalitate de gen, o discriminare așa-zis pozitivă.

Suntem ferm împotriva acestor discriminări așa-zis pozitive, o contradicție în termenii care o definesc, deoarece o discriminare este, principial, o nedreptate și nu poate fi în niciun caz pozitivă, folosită ca normă, ca regulă aplicată în literă, fără niciun discernământ.

Deci acești birocrați ai Comisiei Europene au – doar un exemplu – au... principalul program de finanțare a cercetării și inovării, „Orizont Europa”; prin coada de topor binevoitoare a Ministerului Educației au elaborat un plan de egalitate de gen obligatoriu în toate universitățile și instituțiile de cercetare, care impune o ideologie politică de gen în universități, într-o formă dintre cele mai dure.

Dacă, în schimb, toate aceste lucruri sunt împotriva logicii, iar dacă ne uităm... Ele se așază firesc; dacă ne uităm la distribuția pe sexe, în universitățile noastre, a studenților, vom vedea că este semnificativ în favoarea sexului feminin, care depășește cu cel puțin 10 procente pe cel masculin.

Vedem că această distribuție se face în mod natural și nu este nevoie de o cotă de gen sau chiar de sexe. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PSD, vă rog.

Bună ziua!

Întrucât nevoile în materie de competențe evoluează rapid, sectorul învățământului superior trebuie să se adapteze.

Dubla tranziție, verde și digitală, necesită ca educația, cercetarea și inovarea să fie adaptate exigențelor viitorului, în strânsă cooperare cu industriile conexe și cu părțile interesate, și ca inegalitățile semnificative în ceea ce privește competențele digitale de pe teritoriul Uniunii Europene să fie depășite.

Studenții și personalul din toată Uniunea Europeană trebuie să dispună de competențe verzi și digitale pentru viitor, iar inovarea și potențialul tehnologic al universităților trebuie să fie puse în practică, pentru a face față provocărilor societale conexe.

Inițiativele emblematice ale Uniunii vor contribui la crearea unui cadru pentru cooperarea europeană în sectorul învățământului superior. Ele vor contura o veritabilă identitate europeană, aducând cooperarea transnațională la un nivel mai înalt.

În acest context, este important să se depună eforturi comune intense la nivelul Uniunii pentru a identifica cele mai bune practici de ocrotire a valorilor academice și democratice fundamentale, precum și de promovare a autonomiei universitare.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM(2022) 16, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Năcuță Sorin, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Obiectivul strategiei europene pentru universități este de a dezvolta o dimensiune cu adevărat europeană în sectorul de învățământ superior, care are o poziție unică în domeniul educației, cercetării, inovării, jucând un rol important în societate și economie.

Strategia propune un set de acțiuni importante pentru a sprijini universitățile, inclusiv cele din România, în vederea atingerii unor obiective.

Se propune, astfel:

– elaborarea unui statut juridic pentru alianțele instituțiilor de învățământ superior care să le permită acestora să își pună în comun resursele, capacitățile, punctele forte, cu un proiect-pilot, Erasmus+, începând din 2022;

– introducerea unor diplome europene comune pentru recunoașterea calificativelor obținute de studenți în învățământul superior și pentru a reduce birocrația în ceea ce privește realizarea programelor comune; – extinderea utilizării legitimației europene de student prin lansarea unui identificator european unic al studenților, disponibil pentru toți studenții din universitățile din Europa, până la jumătatea anului 2024;

– dezvoltarea unui sistem european de asigurare și recunoaștere a calității calificărilor, iar aceste calificări să fie digitalizate și recunoscute automat în întreaga Europă.

Având în vedere importanța implementării acestor principii în domeniul educațional din România, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestei opinii. Mulțumim.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ciubuc, deputat neafiliat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această comunicare a Comisiei Europene către Parlamentul României, în speță, Camera Deputaților, nu vine decât să ne confirme și să ne sublinieze încă o dată că se urmărește federalizarea Europei și se urmărește ca România să facă parte din Statele Unite ale Europei.

## Stimați colegi,

Cu toții știm că mediul universitar din România are autonomie specială și specifică. Nu putem noi accepta ca niște funcționari și niște birocrați de la Bruxelles să vină să intervină în mediul universitar din România.

Sunt sigur că profesori universitari și mediul academic din România pot negocia cu alte universități pentru a reduce birocrația și recunoașterea diplomelor.

Și eu consider că acest comunicat nu vine decât să se implice în autonomia universităților din România și consider că acest comunicat nu trebuie să fie adoptat.

Pentru că, pas cu pas, noi adoptăm comunicate europene și renunțăm atât la suveranitatea României, cât și la autonomia universitară, în acest caz.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

##

Domnule Grosaru, un singur deputat neafiliat vorbește. Domnul Gheorghe Andrei? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Până la urmă, este vorba de o comunicare a Comisiei Europene, și nu de un proiect de lege care presupune efecte juridice directe în România.

Eu nu m-am uitat, sincer să fiu, pe acest document, dar vă spun foarte sincer că nimeni nu pune în discuție suveranitatea României, integritatea României, identitatea națională și alte lucruri pe care le-am auzit aici.

Deci nu se pune problema de „Statele Unite ale Europei” ori o chestiune de felul acesta. Și, atâta timp cât există Partidul Național Liberal în Parlamentul României, România nu va face parte din nicio formă de federalizare transnațională și, cu atât mai puțin, un astfel de document ar putea să presupună un astfel de lucru pentru România. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat. Dezbaterile au fost finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

– Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare – COM(2022) 133; PHCD 52/2022.

Doamna Tușa, vă reinvit la microfon, pentru hotărâre, vă rog.

## Mulțumesc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare – COM(2022) 133

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, precum și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– A susținut comunicarea referitoare la garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare.

– A recomandat sprijinirea mai puternică, la nivelul Uniunii, a lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente, a micilor producători și a piețelor locale.

– A recomandat sprijinirea diversificării culturilor agricole, pentru a se asigura cetățenilor un raport echilibrat de fibre, vitamine și minerale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 iunie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, vă supun aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

– Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către o economie verde, digitală și rezilientă: modelul nostru european de creștere – COM(2022) 83; PHCD 55/2022. Doamna Tușa, înapoi, vă rog, la microfon.

## Mulțumesc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către o economie verde, digitală și rezilientă: modelul nostru european de creștere – COM(2022) 83

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, precum și proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– A susținut Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Către o economie verde, digitală și rezilientă: modelul nostru european de creștere.

– A recomandat consolidarea politicii de convergență a Uniunii, pentru a se asigura succesul tranziției ecologice și digitale.

– A recomandat, de asemenea, fructificarea cât mai largă a oportunităților acordurilor de liber schimb încheiate de Uniunea Europeană, cu participarea echilibrată a tuturor statelor membre.

Precizez faptul că opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 iunie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, vă supun aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PNL, doamna Christine Thellmann. Aveți astăzi chef de vorbă, doamnă, vă rog.

## Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Unul dintre efectele pandemiei de COVID-19 a fost cel referitor la accelerarea transformării digitale a societăților.

Totodată, pandemia a evidențiat importanța tehnologiilor digitale pentru creșterea economică viitoare a Europei.

Astfel, la 9 martie 2021, Comisia Europeană a prezentat viziunea și perspectivele Uniunii Europene pentru transformarea digitală a Europei până în 2030, prin intermediul propunerii „Busola pentru dimensiunea digitală 2030”.

Un alt document care confirmă obiectivele digitale pentru 2030 este propunerea de decizie privind instituirea programului de politică pentru 2030 – „Calea către deceniul digital”.

În completarea celor două documente amintite, documentul european aflat în dezbatere astăzi reamintește obiectivele comune pe care Uniunea Europeană și statele membre s-au angajat să le îndeplinească în ceea ce privește tranziția ecologică și digitală și consolidarea rezilienței sociale și economice.

Transformarea economică a Uniunii Europene prin tranziția ecologică și digitală se va baza deopotrivă pe investiții și reforme. Acestea pot contribui pozitiv la sustenabilitatea datoriei, în măsura în care sunt de înaltă calitate și susțin creșterea.

Strategiile de succes de reducere a datoriei ar trebui să se concentreze pe consolidarea fiscală, calitatea și compoziția finanțelor publice și promovarea creșterii.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Coleșa. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar două vorbe. Suntem asaltați de aceste proiecte de hotărâre în care vedem tot timpul: tranziție digitală, tranziție verde, tranziție digitală. Doar digital și verde ajungem să vedem, confundând în final, după cum am văzut în pandemie, digitalizarea cu un scop în sine, cu distrugerea învățământului, și nu folosind-o ca pe o unealtă, iar, în privința tranziției spre economia așa-zis verde, bineînțeles că suntem de acord cu reducerea poluării obiective, reducerea poluării aer, sol și apă, dar în niciun caz nu suntem de acord cu acele pacte verzi, acele „Fit for 55”, care înseamnă sinucidere economică, sinucidere socială, măsuri economice fără nicio legătură cu realitatea și cu economia, cu randamentele tehnice, cu orice logică vreți dumneavoastră, decât cu o logică verde neomarxistă. Cam atât. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat neafiliat Grosaru Andi-Gabriel. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu o mică corecție: mi-ați atribuit o calitate pe care nu o

## am.

În primul rând, dacă discutăm despre modelul de creștere europeană, trebuie să ne gândim că mai avem foarte mult de recuperat pentru a ajunge măcar la media de dezvoltare europeană. Vorbim despre niște... Dacă ne uităm în comunicarea respectivă o să vedem că avem niște parametri la care încă nu am ajuns. Este văd că o obișnuință, deja a intrat în obișnuința noastră... de a vorbi la modul general despre anumite valori și anumiți parametri la care nici măcar până la jumătate nu ajungem.

Lucrurile pleacă de la firul ierbii și astfel lucrurile trebuie înțelese mult mai bine, pentru că pentru a construi o economie rezilientă, digitală, așa cum ne dorim, trebuie să plecăm exact din vecinătatea noastră, exact din imediata noastră apropiere.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, eu nu v-am acordat nicio calitate, alții v-au luat-o.

Stați o secundă!

Și vă recomand cu căldură o lectură care se numește „Alexandru Lăpușneanu”, pentru o maximă celebră.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Pe procedură!

Comisia pentru afaceri europene, în principal, Comisia pentru afaceri europene a susținut obiectivele și măsurile propuse pentru asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă, a recomandat încurajarea adoptării de standarde voluntare de proiectare ecologică, a recomandat un cadru de politică normativ și administrativ pentru reducerea impactului creșterilor de prețuri asupra consumatorilor și adoptarea de stimulente pentru tehnologiile economiei circulare.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei din data de 15 iunie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de comisie. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Zoltán Zakarias, Grupul UDMR, la dezbateri generale.

Vă rog.

Vă rog, pe procedură.

Domnule președinte,

Am citit de toate, să știți! Și Vlahuță, și povești! Aud povești peste tot! Când e poveste, e poveste și n-am ce să-i fac!

Când este vorba de respectat legea, aici sunt foarte atent. Vă mulțumesc.

Da.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul rămâne la votul final.

– Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă – COM(2022) 140; PHCD 56/2022. Ce surpriză! Doamna Tușa, vă rog.

## Mulțumesc mult.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă – COM (2022) 140

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, precum și nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Asistăm în ultimul timp la un set de proiecte de strategii care vizează sustenabilitatea.

La acest proiect de strategie vizând produsele sustenabile trebuie să observăm că, după o relaxare de mai multe decenii în favoarea promovării exacerbării consumului, se pare că revenim la niște norme care... Mai ales în spațiul nostru european era o idee generală și o normă, ca să zic așa, privind produsele sustenabile. Am putea numi această strategie și pentru a redeveni normă produsele sustenabile.

În acest sens, considerăm oportună introducerea acestei strategii și sperăm că implementarea ei va fi pe măsură. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Leoreanu, Grupul PNL.

Așa, într-un scurt rezumat, acest COM pleacă de la un pachet de inițiative al Comisiei Europene, lansat în martie acest an, cu privire la trecerea de la economia tradițională la economia circulară, la o economie decuplată de consumul de energie major și de resurse și, evident, ca bunurile fizice să devină ecologice, circulante și eficiente pe piață, ducând și spre protejarea sănătății oamenilor.

Prin măsurile luate deja în anul 2021, prin această proiectare ecologică, s-a reușit să se ajungă la economii majore – 10% din consumul anual de energie –, iar prin noul plan, până în 2030, se dorește să se ajungă la o economie de 150 de miliarde de metri cubi, practic, ceea ce ar fi echivalentul a ceea ce importă Uniunea Europeană astăzi.

Pe cale de consecință, Partidul Național Liberal va susține și va vota acest COM.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Dan-Cristian Popescu, Grupul PSD. Vă rog.

Pentru ca Uniunea Europeană să reușească să realizeze tranziția către o economie circulară, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, neutră din punct de vedere climatic și nepoluantă, precum și să-și reducă dependența în materie de energie și de resurse, avem urgent nevoie de o nouă abordare a modului în care concepem, producem și utilizăm produsele.

Uniunea Europeană stabilește deja cerințele minime de mediu pentru anumite produse sau sectoare, cum ar fi: produsele cu impact energetic, ambalajele și substanțele chimice. Aceste cerințe au contribuit la reducerea substanțială a amprentei de mediu și climatice a Uniunii Europene, inclusiv a consumului de energie.

Uniunea Europeană va promova această abordare și la nivel internațional, consolidând astfel sustenabilitatea și reziliența lanțurilor valorice globale.

În acest cadru sunt esențiale recomandările pentru aplicarea Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile și eforturile educative pentru înțelegerea informațiilor privind mediul, care contribuie la adoptarea unei conduite de afaceri în care reducerea presiunilor asupra mediului este o prioritate.

Susținem, de aceea, adoptarea opiniei referitoare la comunicarea COM(2022) 140, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Grosaru Andi-Gabriel. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aici este o problemă mai mult de marketing.

În primul rând, discutăm despre niște lanțuri care deja au fost formate.

Revin la ceea ce spuneam și mai devreme. În primul rând, ca să putem să construim, să ajungem până acolo, ca să putem să folosim aceste lanțuri formate de către companiile producătoare de anumite produse, care să susțină într-adevăr viața – și este vorba despre produsele de bază –, trebuie să plecăm, cum spuneam, de la firul ierbii, trebuie să construim această modalitate de vânzare, de a sprijini și de a construi, practic, rețelele și de distribuție, și rețelele de producție, să le construim, practic, de la zero. Când vom înțelege că lucrurile astea se fac pas cu pas, din imediata noastră apropiere, atunci vom intra exact pe linia care trebuie și pe linia crescătoare.

Fac referire aici și la aspectul că vremurile acestea sunt niște vremuri care creează oportunități și au creat o oportunitate. Oportunitatea cea mai mare a noastră acum, la ora actuală, la momentul în care vorbesc, este că avem posibilitatea și puterea să renegociem tot ceea ce înseamnă resurse, și nu mă refer la resurse umane, chiar și acestea se pot renegocia, adică renegocia valoarea lor, nu atât la resursa de timp, cât la resursele naturale. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Stimați colegi,

Înainte de a trece la următorul punct, dați-mi voie să-i salut cu cel mai mare drag pe elevii olimpici din județul Hunedoara, comuna Băcia. Pe lângă faptul că sunt frumoși, sunt și deștepți.

Bine ați venit la Camera Deputaților!

Domnule primar Florin Alba, felicitări pentru ideea de a-i aduce aici!

Dragi copii, o vacanță binemeritată și frumoasă vă dorim! Mergem mai departe.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 54/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Există obiecții de ordin general? Nu.

Dacă la titlu aveți obiecții? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru realizarea capabilității operaționale aeriene de tranziție prevăzute în Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”; PL-x 370/2022. Suntem în procedură de urgență.

Dacă, din partea Guvernului, dorește inițiatorul? Nu.

Comisia pentru apărare, vă rog, raportul. Domnul Rodeanu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru realizarea capabilității operaționale aeriene de tranziție prevăzute în Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”; PL-x 370/2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare realizarea capabilității operaționale aeriene de tranziție prevăzute în Concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul Programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, prin atribuirea contractelor de achiziție pentru pachetul de 32 de avioane de la Guvernul Regatului Norvegiei, a pachetului de bunuri și servicii complementar de la Guvernul Statelor Unite ale Americii și atribuirea contractelor necesare instruirii personalului navigant.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil. Consiliul Suprem de Apărare a Țării avizează proiectul. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul de lege în ședința desfășurată în data de 20 iunie 2022.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită un raport de adoptare a acestui proiect, în forma transmisă către Biroul permanent.

Fac și precizarea că, în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Forțele Aeriene Române contribuie la asigurarea securității României, executând permanent apărarea spațiului aerian, atât național, cât și spațiul aerian NATO, pe timp de pace, precum și sub comanda NATO, concomitent cu generarea sau regenerarea forțelor pentru pregătirea în vederea executării misiunii de luptă în criză și în război.

Noi, politicienii, trebuie să le spunem cetățenilor care ne-au votat că atunci când achiziționăm astfel de capabilități militare sunt achiziționate cu niște scopuri foarte precise.

Și astăzi vă spun de la pupitrul Parlamentului faptul că Guvernul României a semnat la nivel de Guvern un contract care va fi nu benefic, ci extrem de benefic pentru tot ceea ce înseamnă securitatea cetățenilor români.

Conform deciziei CSAT S70 din 2012, capabilitatea Forțelor Aeriene Române va crește semnificativ. Mai precis, România va mai cumpăra două escadrile de avioane, în condiții excepționale de funcționare, cu o durată de viață de până la 10 ani, avioane care vor fi modernizate pe teritoriul statului român. Pe lângă aceste escadrile, România va mai cumpăra, va mai achiziționa și un pachet de bunuri și servicii care să servească vechii escadrile de F16. Practic, vom ajunge la trei escadrile de F16. Într-un an de zile, așa cum și-au asumat Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale, vom scăpa, practic, de ceea ce înseamnă MIG-21, niște avioane bune, de altfel, dar destul de vechi...

Apropiați-vă de final, domnule deputat!

...și vom intra în rândul țărilor NATO, având o capabilitate aeriană, aș spune eu, excelentă.

În economia României banii se vor întoarce prin modernizarea acestor avioane pe teritoriul statului român.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Și Grupul PNL susține în totalitate acest proiect de lege.

Domnul Nicu Fălcoi, Grupul USR.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Înainte de a fi politician am fost pilot de vânătoare. Asta face ca și acum, când sunt politician, să fiu foarte apropiat de acest corp de elită al oricărei armate din lumea asta și să știu foarte bine care este situația aviației românești.

Mulți poate vă întrebați: e suficientă achiziționarea acestor avioane, care nici măcar nu sunt noi? Nu, nu este suficientă!

Nu o să rezolvăm definitiv problema apărării spațiului aerian românesc cu aceste avioane. O să avem nevoie de altceva în viitorul foarte apropiat. Dar în acest moment e singura soluție viabilă. În acest moment România are nevoie de niște avioane care să contribuie la securitatea spațiului aerian românesc și al NATO, în același timp.

Grupul USR va susține și va vota în totalitate acest proiect, pentru că piloții români au nevoie de aceste avioane. Au nevoie tocmai pentru a face trecerea către avioanele de generația a 5-a și pentru că sunt 32 de avioane și poate mulți dintre dumneavoastră știți că atunci când vorbim de avioane, de tehnică militară, în general, nu te duci la supermarket și le iei de pe raft și îți vin toate odată. Ele vin pe rând și în timp foarte lung. Ei, acestea vor veni destul de repede în țară și, dacă ne mișcăm și responsabilii noștri vor face tot ce este omenește posibil, vom avea și piloții pregătiți într-un timp relativ scurt pentru a putea face trecerea pe aceste avioane.

Prin urmare, repet, voi vota cu inima deschisă acest proiect de lege, pentru că știu cât de necesare sunt aceste avioane.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ganț, din partea Grupului minorităților.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș începe prin a spune că Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota, evident, în favoarea acestui proiect. Suntem convinși de această necesitate, dincolo de angajamentele pe care România și le ia, ca aliat în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Avem în vedere, în primul rând, interesul nostru național, siguranța țării noastre și, în consecință, nu există niciun dubiu asupra utilității acestui demers.

Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Din partea Grupului AUR, domnul Chelaru Mircia.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca și colegul nostru parlamentar Fălcoi, iau cuvântul prin a mă obliga, în același timp, să scot în evidență necesitatea stringentă a achiziționării acestei capabilități operaționale pentru aviația României, aviația de luptă. Probabil că trebuia cu mult timp înainte să o facem, însă eu vreau să scot în evidență două aspecte. Primul este acela al situației geostrategice și al tensiunilor, nu numai regionale, ci chiar continentale, în fața cărora România este găsită cu o flotilă veche de peste 50 de ani. Este vorba de renumitele MIG-uri. Adică coeficient și capabilitate de luptă aproape zero.

Am auzit în spațiul public numeroase comentarii, vezi Doamne, că suntem locul în care se deversează secondhandul.

Da, când te duci la piață și vezi secondhandul, îți vine să-ți iei lumea în cap. Aici nu se pune problema de a fi achiziționat avioane cu capabilități de mâna a doua. Ele sunt, în așa-zisul full option, capabile să producă aceeași valoare tactică în câmpul operativ sau în câmpul tactic al celui românesc.

2. Este nevoie să compatibilizăm armata noastră, în cadrul procesului de interoperabilitate, cu aceleași tipuri de arme, indiferent că sunt aeriene, sunt navale sau alte tipuri de arme sau sisteme de arme supra și hipermoderne.

A face acest pas, la ora actuală, înseamnă că România se angajează pe mai departe în a intra într-adevăr cu o categorie de forțe aeriene identice cu cele ale marilor state care constituie nucleul dur al Alianței Nord-Atlantice.

Închei prin a felicita conducerea armatei, în primul rând. Discuțiile de ieri din Comisia pentru apărare au fost lămuritoare și mă bucură că am văzut, în același timp, chiar cu unele observații, o unanimitate, ceea ce înseamnă că, dragii mei, în ceea ce privește securitatea națiunii române avem o unanimitate deplină și un consens.

Vă mulțumesc.

AUR va vota, în integralitatea sa, această lege. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Încerc să păstrez un echilibru. Sunt doi colegi înscriși din partea deputaților neafiliați.

Domnule Tobă, vă rog.

## **Domnul Francisc Tobă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că un coleg distins a fost aviator pe avioane de vânătoare. Eu am condus patru ani ROMAERO. Știu ce înseamnă mentenanța unui avion.

Vă aduc aminte că ministrul Tinca a semnat un contract pentru 12 Herculesuri. Au ajuns patru în România, mai funcționează unul singur, restul au fost canibalizate.

Îmi pun întrebarea: de ce din nou este ocolită Legea offsetului, de ce din nou România nu beneficiază de Legea offsetului, pentru că avem capabilități să intrăm în relații de cooperare tehnică și tehnologică cu orice furnizor de echipamente militare.

Acest subterfugiu, de la guvern la guvern, de fapt, ne face să fim o simplă piață, în care luăm nu secondhanduri, să nu le spunem secondhand, dar sunt avioane despre care ni se spune că vor avea viață 10 ani.

Distinși colegi, știți în ce se măsoară viața unui avion? În numărul de ore de zbor pe care este capabil să le execute, că, dacă stă zece ani la sol și nu are ore de zbor, ăla nu mai este avion.

Pregătirea piloților este o pregătire care durează și ne costă tot pe noi.

Și ultima problemă, pe care mi-o pun întotdeauna: de ce nu ne orientăm către industria aeronautică europeană? De ce trebuie neapărat să luăm dintr-o anumită zonă? De ce nu intrăm în parteneriate strategice în zona tehnologiilor militare cu state din Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană ne scoate cartonașe galbene, roșii și așa mai departe, dar noi nu intrăm în cooperare în zona de industrie de apărare.

După mine, este o afacere proastă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor, stimați colegi, din partea...

Stimați colegi,

Suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Dacă i-am salutat pe cei din stânga, trebuie să-i salut și pe copilașii din dreapta, din județul Bacău, comuna Găiceana.

Bine ați venit, dragi copilași, la Palatul Parlamentului!

- Sper să ne molipsească veselia voastră! Mergem mai departe.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate; PL-x 479/2021.

Guvernul.

Vă rog, domnule secretar de stat, în numele inițiatorului.

## **Domnul Aurel-George Mohan** – _secretar de stat în Ministerul Sănătății_ _**:**_

## Bună ziua!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății susține proiectul de lege în forma adoptată de Senat, principalele aspecte vizate fiind referitoare la procesul de reacreditare a unităților sanitare, care va începe cu cel puțin 6 luni înainte de încetarea valabilității acreditării, iar procesul de evaluare a acreditării nu se poate extinde mai mult decât pe 12 luni de la încetarea valabilității acreditării.

Solicităm adoptarea proiectului de lege. Mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Tătaru, vă rog.

Înainte de a-l trimite la votul final, vă rog, raportul.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, trimis cu adresa PL-x 479/2021 din 18 octombrie 2021. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătății.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2021.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc și vă mărturisesc că sunt profund impresionat de cadența cuvintelor. Eu, fiind ardelean, nu am asemenea capabilități.

Acum, cu adevărat, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere; PL-x 98/2022.

Suntem în procedură de urgență. Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Proiectul de lege are ca obiect crearea cadrului legal, prin transpunerea Directivei nr. 520 din 2019, în vederea asigurării interoperabilității sistemelor de tarifare rutieră electronică pe întreg teritoriul Uniunii Europene și a facilitării schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere.

Lipsa interoperabilității reprezintă o problemă semnificativă în cazul sistemelor de taxare rutieră electronică în care taxa rutieră datorată este legată de distanța parcursă de vehicul.

Pentru a soluționa problema executării la nivel transfrontalier în caz de neplată a unei taxe rutiere, dispozițiile privind schimbul transfrontalier de informații trebuie să se aplice tuturor acestor sisteme de taxare rutieră electronică.

Scopul urmărit de Directiva nr. 520 din 2019 este acela de a asigura utilizarea pe scară largă a sistemelor de tarifare rutieră electronică în statele membre și țările învecinate și să existe pe cât posibil sisteme interoperabile fiabile, ușor de utilizat și eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să permită dezvoltarea viitoare a politicilor de tarifare rutieră la nivelul Uniunii și evoluțiile tehnice viitoare.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma adoptată de Guvern.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere

În temeiul dispozițiilor art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 martie 2022.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

Nu o să reiau toate cele spuse de reprezentantul Guvernului, menționez doar că proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele două comisii au dezbătut inițiativa legislativă în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au examinat proiectul de lege în ședința din 12 aprilie 2022. La lucrările ședinței au fost prezenți deputații conform listei de prezență.

Membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au dezbătut proiectul de lege în 18 mai 2022.

În conformitate cu prevederile art. 56 și 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările comisiilor a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnul Gábor Sándor, secretar de stat.

Mulțumesc.

Domnul Grosaru Andi-Gabriel, vă rog.

Mulțumesc.

Comisia pentru transporturi și infrastructură sau Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, vă rog, raportul.

Domnule Sărmaș, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege este puțin cam, să spunem, prea rapid pus pe ordinea de zi. Sunt lucruri – noi avem o vorbă: am pus căruța înaintea cailor.

Este binevenită cooperarea polițienească pe aspecte ce țin de neplata tarifelor la infrastructura rutieră. Dar, în primul rând, noi, ca să putem să facem și să ajungem să putem să ne dăm seama despre modul în care poate să fie fluidizat acest aspect, ca să nu reprezinte un impediment în circulația rutieră, trebuie să dezvoltăm infrastructura noastră rutieră.

În ceea ce privește neplata tarifelor, ține de drept contravențional și este vorba despre dreptul contravențional al fiecărei țări unde șoferul, conducătorul auto a săvârșit contravenția. Nu este vorba despre o infracțiune, ca să putem să ajungem la aspecte ce țin de cooperarea aprofundată polițienească.

Opinia personală este că acest proiect de lege este puțin prematur de luat în discuție și pus pe ordinea de zi. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Doar cu o mențiune – era vorba despre boi, și nu despre cai.

Nemaifiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014–2020; PL-x 197/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Raportul, Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație, vă rog.

Domnule Avrămescu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate prin adresa PL-x 197/2022 spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014–2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 aprilie 2022.

La întocmirea prezentului raport comun s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

De la Mediaș și de la PNL, doamna Christine Thellmann, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. În 2015 s-a stabilit cadrul financiar general, prin Ordonanța Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea asistenței financiare nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, precum și a plăților în avans și contribuției publice naționale aferente acestei asistențe.

Aplicarea prevederilor acestei ordonanțe a asigurat un management financiar eficient al fondurilor din programele „Cooperare teritorială europeană”, precum și cadrul legal necesar implementării mecanismelor și de retragere și recuperare din program.

Am participat la dezbaterile pe acest proiect de act normativ în ședința comună a Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru buget, finanțe, care a avut loc acum câteva săptămâni.

În baza acestei legi, se acordă pentru partea română posibilitatea suportării de la bugetul de stat a unei părți din cofinanțare, care trebuie asigurată de stat.

De asemenea, prezentul act normativ reglementează și modul de realizare a transferului de fonduri din alocarea financiară nerambursabilă de la Uniunea Europeană și din cofinanțare, de la bugetul de stat, de la autoritatea de management sau autoritatea națională, la beneficiar.

Practic, această lege va facilita accesarea fondurilor europene și cofinanțarea acestor proiecte.

Este o lege care a dat curaj liderilor locali să investească în comunitățile lor prin folosirea banilor europeni de care țara noastră poate beneficia pentru dezvoltare.

Mulțumesc frumos.

PNL va vota pentru acest proiect.

## Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt și nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

16. Proiectul de lege privind modificarea anexei nr. 1[1] la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă – București; PL-x 220/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Guvernul României, în calitate de inițiator. Vă rog, domnule secretar de stat, pe scurt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se propune modificarea calendarului de implementare, astfel încât să se evite anumite blocaje.

Menționăm că programul este în fază de pregătire, începută în 2021, și au fost demarate activități de obținere a avizelor, acordurilor, autorizațiilor necesare.

De asemenea, programul strategic va cuprinde și realizarea conexiunilor terestre, care va asigura accesul în zona de est a aeroportului, respectiv realizarea conexiunii pentru două moduri de transport – rutier și feroviar. Realizarea lucrărilor propuse conferă siguranță în exploatarea infrastructurii aeroportuare, precum și conformarea cu cerințele regulamentelor UE.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Mulțumesc.

Comisia pentru transporturi și infrastructură, raportul. Domnule Buican, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege privind modificarea anexei nr. 1[1] la Ordonanța Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă – București

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru transporturi a fost sesizată pentru dezbatere pe fond.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, Grupul AUR, domnul Axinia George, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum se numește un stat care are nevoie de 21 de ani să extindă un aeroport? Un stat eșuat, cum ar spune președintele nostru.

Ați avut nevoie de 15 ani pentru PUZ, SF, documentație tehnico-economică și exproprieri în cadrul Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”.

Dezvoltarea aeroportului trebuia finalizată în anul 2022.

Prin ordonanța pe care o votăm astăzi ne propuneți să amânăm cu 6 ani termenul de finalizare, de obținere a avizelor, acordurilor, autorizațiilor, respectiv pentru lucrările efective de infrastructură.

Acest calendar decalat denotă lipsa de consecvență a guvernelor succesive în abordarea proiectelor, dar și dezinteres, lipsă de profesionalism în rezolvarea unei probleme de mare impact pentru români, în ceea ce privește traficul aerian internațional de mărfuri și de pasageri.

Fiindcă nu vrem să fim acuzați că ne opunem dezvoltării infrastructurii Aeroportului Internațional „Henri Coandă”, AUR votează pentru prelungirea cu 6 ani a termenului de implementare a etapei a III-a din strategia de dezvoltare a celui mai mare aeroport din România.

Mulțumesc.

Grupul PNL, Gheorghe Andrei-Daniel, vă rog.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Aeroportul „Henri Coandă” – Otopeni, deoarece se găsește în Otopeni, iar nu în București, iar prin 2004 denumirea i-a fost schimbată în mod arbitrar de Guvernul Năstase, de atunci, în Aeroportul „Henri Coandă” – București, fără Otopeni, deși, iată, la Băneasa, care este un cartier al Bucureștilor, încă mai este denumirea de „Aurel Vlaicu”, Băneasa – București – este strategic pentru întreaga Românie. Este unul din acele obiective naționale de maximă importanță, pe care trebuie să le tratăm cu tot interesul și să nu le lăsăm de la o guvernare la alta, așa cum s-a întâmplat cu demararea acestor investiții de extindere, modernizare și dezvoltare a infrastructurii aeroportuare naționale.

Dacă mă uit atent, el era considerat în anul 1999 unul dintre cele mai bine pregătite aeroporturi din această regiune a Europei. Pe timpul acela, țin minte, mergeam în Aeroportul Otopeni și mă simțeam mai bine decât în orice magazin din București, arăta mai bine decât orice mall. Acum, din păcate, din pricina acestei lipse de investiții, a ajuns să arate precum o autogară – este supraîncărcat, este administrat într-un mod care nu mai face față în niciun fel cerințelor aeroportuare din 2022. Și, din păcate, aceste investiții au tot fost amânate. Și vedem acum că, în sfârșit, se preconizează pornirea fazei a III-a, reprezentând realizarea lucrărilor din Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare – dezvoltarea infrastructurilor de transport terestru; dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de pasageri și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri și poștă – cu un decalaj de 6 ani.

Iată cu câte speranțe a pornit în 1999 acest proiect, care ar fi trebuit să fie de mult timp gata! Între 2014 și 2019...

Vă rog să...

...procedurile au...

...finalizați.

...trenat. Din păcate, s-au încheiat târziu și exproprierile. Și vreau să vă mai spun câteva date.

Iată, aeroportul a ajuns astăzi la cifre record în ultimii ani – în 2019 au fost 14.707.376...

Domnule deputat...

...de călători; în 2018 – 13.819.000 de călători; iar în primele 4 luni ale anului 2022 profitul aeroportului a fost...

Mulțumesc, domnule deputat.

...de 16 milioane de euro.

Așadar, haideți să modernizăm Aeroportul Otopeni, cel mai important aeroport al României!

PNL va susține această...

Mulțumesc.

...inițiativă și sper că și Guvernul se va mișca în consecință.

Vă mulțumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaților neafiliați, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Sincer, nu vă e puțin jenă? Chiar nu vă e puțin jenă să veniți să vă lăudați cu aceste lucruri?

Hai să vedem un pic cum stau lucrurile!

În 2008, master planul era adoptat în timpul în care la Ministerul Transporturilor era Ludovic Orban. De atunci încoace s-au tot amânat lucrurile, până la... Culmea, în perioada pandemiei, ni se explică că n-au putut să circule hârtii, adică electronic, să schimbe informații, să pregătească documentele necesare studiilor de fezabilitate.

Chiar nu vă e puțin jenă, sincer?

De ce nu ne cereți 60 de ani? Să intrăm în pământ cu totul, ca să nu mai vedem nici măcar investiția terminată.

Cum puteți cere...

, după ce vedeți tot calendarul de care v-ați bătut joc? Inclusiv în problema retrocedării, pe care trebuie să o rezolvați! Că, așa, cereți-ne 60, 160 de ani, dacă nu sunteți în stare să le rezolvați! De ce ne cereți 6?

Dacă tot nu puteți face, nu mai bine acceptați că nu sunteți capabili și lăsați pe alții care pot?

Cum puteți cere încă o amânare de 6 ani, sub niște motive ridicole, că n-ați putut să schimbați documente, să pregătiți ce era de pregătit, în perioada pandemiei? Dar salariul vi l-ați luat? Indemnizațiile le-ați luat? În perioada pandemiei? A fost bine?

Dar treabă nu se putea face, că era pandemie.

Deci este un eșec acest proiect, într-adevăr, strategic, Aeroportul Internațional „Henri Coandă”. Este un eșec al modului în care persoane puse pe salarii mari în instituții publice vin să-și caute scuze și să ne ceară încă 6, încă 60 și încă 160.

Foarte rușinos!

Nemaifiind înscrieri la cuvânt și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 152/2022.

Dacă din partea inițiatorilor? Domnule Dunava, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă a fost semnată de peste 80 de parlamentari, alături de parlamentarii de Bacău, care au inițiat acest proiect.

Practic, prin acest proiect se corectează și se completează Codul administrativ.

Începând cu promulgarea acestei legi, după ce o vom vota astăzi în plen, viceprimarii vor beneficia și ei de vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.

Sper că acest proiect va fi votat astăzi în unanimitate în plenul Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială sau Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Vă rog, domnule Avrămescu, nu vă pot opri, astăzi ați fost de dimineață...

Asta e, dacă doamna...

...pe baricade.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, prin adresa Pl-x 152/2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative și a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a propunerii legislative, cu amendamente, admise și respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Hărătău, la dezbateri generale? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal susține Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 152/2022; lege organică. Aceasta se referă la mandatul viceprimarului.

Considerăm că și viceprimarul trebuie să beneficieze de dreptul privind vechimea obținută în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.

Totodată, susținem dreptul la recunoașterea vechimii în muncă, în specialitate și în grad profesional. Prin această modificare legislativă dorim să aplicăm principiul echității la locul de muncă, prin care să se asigure echilibrul de reglementare și un tratament egal.

Echitatea este balanța dintre atribuțiile, îndatoririle alături de contribuția angajatului la locul de muncă și obligațiile pe care angajatorul le are față de acesta, de la partea salarială și până la beneficiile de drept cuvenite în urma muncii prestate de acesta.

Argumentul nostru principal este că viceprimarul are un rol esențial în bunul mers al lucrurilor din cadrul unei unități administrativ-teritoriale.

De altfel, adesea îndeplinește o parte din atribuțiile unui primar, dar nu dispune de aceleași drepturi, deși în anumite circumstanțe poate deveni un înlocuitor de drept.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Grupul USR, domnul Seidler Cristian, vă rog.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Se va fi rezolvat prin acest proiect de lege și vechimea viceprimarilor. Foarte bine! Dar rămâne vechimea în domeniul studiilor absolvite, înțelegeți? Deci, dacă un individ, cetățean, cetățeană, are studii de veterinar, de medic, de inginer mecanic și câștigă un mandat de primar, de viceprimar, de președinte de consiliu județean, de vicepreședinte de consiliu județean, pe durata mandatului îi va curge vechimea în domeniul studiilor absolvite, fără nicio legătură cu activitatea sa. Asta este aberația care există deja în Codul administrativ.

În orice caz, veți fi rezolvat și vechimea în muncă pentru viceprimar.

Nu mai există niciun argument, așadar, pentru pensiile speciale ale aleșilor locali! Niciodată n-a existat, textul e neconstituțional, ne-a spus Curtea Constituțională – sigur, într-un alt proiect de lege –, și vă faceți că același text pus într-o nouă ordonanță nu e la fel de neconstituțional.

Dar, dacă tot vorbim despre pensiile speciale, dragi membri ai coaliției PSD–PNL–UDMR, nu doriți, cât mai avem sesiune parlamentară, să convocați un Birou permanent reunit, să avem în sfârșit un plen reunit, Comisia pentru statut să dea un raport din timp și să facem ceea ce Curtea Constituțională ne-a cerut pe Statutul parlamentarilor, să abrogăm în sfârșit pensiile speciale ale parlamentarilor?

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

E o minciună!

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Haideți să facem ceea ce Curtea Constituțională ne cere să facem!

Haideți, cu ocazia acestui proiect de lege, să eliminăm pentru totdeauna din legislație pensiile speciale ale aleșilor locali! Așa poate veți avea ceva credibilitate atunci când spuneți că vreți să eliminați pensiile speciale, dar, în realitate, acțiunea se vede de la o poștă distanță pentru că lipsește cu desăvârșire.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Ce păcat, câteodată, că nu pot să mă exprim de la acest microfon!

Domnule Solomon, vă rog.

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Puteți să apăsați butonul, să vorbiți de-acolo!

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Vă rugăm, domnule președinte.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu are nicio legătură inițiativa de astăzi cu ce a vorbit antevorbitorul meu. Pentru că nu vorbim de pensii speciale aici, vorbim despre o prevedere pe care atât Statutul aleșilor locali, cât și Legea nr. 215/2001 o conțineau. În momentul emiterii Ordonanței de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, aceste prevederi au fost scăpate la tehnoredactare, probabil, și, între timp, niște viceprimari și vicepreședinți s-au autosesizat că în țară sunt cazuri de oameni care nu-și pot folosi vechimea în specialitate, așa cum știau că au dreptul să o facă.

Nu numai că e necesară această prevedere – și asta pentru că trebuie să atragem în administrația publică locală și profesioniști, trebuie să avem și oameni bine pregătiți, care au școală, care au o profesie și care pot să renunțe, pentru un mandat, două, trei, la calitatea lor de profesori, de medici, de ingineri și să slujească comunitatea.

Sau poate că cei din partea stângă a mea vor ca în administrația publică locală să ajungă doar oameni care nu au profesie, oameni care nu au carieră, care nu au ce să-și apere în ceea ce privește parcursul profesional.

De aceea modificarea este absolut necesară, este de bun-simț și se practică în toată lumea.

Nu mai veniți cu tot felul de aberații de acestea, care, din cauza unor scăpări de redactare, produc efecte nedorite din punct de vedere juridic celor care se implică în administrație din punctul de vedere al funcției de viceprimar!

Mulțumesc.

Vom susține legea.

Mulțumesc. Domnul Cupșa, PNL.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Nu mi-aș fi dorit să intervin, dragi colegi, astăzi, dar, atunci când vii la acest pupitru și-ți construiești pe cuvântul „credibilitate” luarea de cuvânt și te folosești de niște neadevăruri – s-o spunem pe șleau, de niște minciuni grosolane –, cred că nu ne face nimănui bine o astfel de atitudine a unui politician, chiar dacă se află în opoziție, chiar dacă este membru al USR, nu ne face bine niciunuia dintre noi. Mai mult decât atât, vreau să vă spun că pentru noi, cei care suntem membri ai Partidului Național Liberal, concetățenii noștri nu sunt indivizi, concetățenii noștri sunt persoane cu toate atributele demnității omenești. Eu vă mulțumesc.

declarații politicianiste, care nu sunt altceva decât gargară politică dacă nu sunt urmate și de acțiune, iar în Parlament acțiunea înseamnă vot.

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt înscrieri la cuvânt. Ba mai sunt. Domnule Grosaru, vă rog.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Suntem în procedură de vot, domnule Simion, numai o secundă!

Vot pentru anexa nr. 2, poziția nr. 1.

## Domnule președinte,

Acum am lecturat acest proiect de lege foarte lung, ce-i drept, și mi-au atras atenția două aspecte: durata mandatului și specializarea studiilor.

## Domnule președinte,

Când discutăm despre administrație, discutăm, în primul rând, despre respectarea unor drepturi, a drepturilor cetățenești, și, în primul rând, pentru a avea un act de administrație de calitate, care este după aceea consfințit printr-un vot, în cunoștință de cauză.

În primul rând, trebuie să vorbim despre oameni care fac parte din aceste administrații, bine educați, care așa se presupune și așa am dori să facem, așa vrem fiecare dintre noi, privim către o lume ideală, încolo vrem să ne îndreptăm, dar ce facem cu acele persoane care nu au absolvit o facultate pe bune, nu și-au îndeplinit toate stadiile educaționale, conform eticii și moralei?

Ce facem cu aceste persoane? Într-adevăr le dăm vechime pentru simplul fapt că fac parte din aceste administrații? Nu spun că este un proiect de lege rău, dar este vorba, până la urmă, despre ceea ce trebuie să avem fiecare dintre noi: moralitate și conștiință. Da? Și aici fac referire la ceea ce spuneam și deunăzi cu privire la existența unor persoane cu o moralitate destul de joasă printre noi. Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc.

##

Doamna Victoria-Violeta Alexandru, nu vă pot da cuvântul. Tocmai a vorbit un coleg de la Grupul neafiliaților. Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții, comentarii sau observații? Nu.

Rog colegii să fie atenți. Va urma un vot pentru un amendament respins.

Domnule Seidler, susțineți amendamentul de la anexa nr. 2, amendamente respinse. Vă rog.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Da, există un singur amendament respins și care face simplu – abrogarea, eliminarea din legislație a pensiilor speciale ale aleșilor locali. După ce veți vota eliminarea lor, vă rog să convocați un Birou permanent reunit pentru a putea elimina, în sfârșit, și pensiile speciale ale parlamentarilor. Faceți ceea ce spuneți până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare și nu lăsați lucrurile suspendate în aer, doar cu

Cu 67 de voturi pentru, 72 contra, două abțineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Există, da, și nu mi-a dat cuvântul!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Suntem la amendamente respinse?

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Da, amendamentul pe care l-ați depus dumneavoastră...

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Iar îi lăsați să vorbească ce vor, când vor! S-a terminat cu dezbaterile generale!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Păi, tocmai s-a votat și nu mi-a dat președintele de ședință dreptul la cuvânt.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

N-ați apăsat pe buton!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Așa!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Vreau să intervin pe procedură!

Domnule Moșteanu, o secundă!

Păi, dacă respecta regulamentul trebuia să-mi dea cuvântul, domnule Moșteanu!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Moșteanu, unu la mână, la dezbateri generale n-au vorbit.

2. Domnule...

Te deranjează așa de rău ce vreau să spun, Ionuț?!

Da, trebuia să iau cuvântul, nu mi-a dat președintele de ședință cuvântul și mi-a dat acum. E o perversitate maximă ce ați vrut să faceți cu amendamentul ăsta...

Încercați să nu vă...

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...să arătați: „Ia uite, nu au vrut să anuleze pensiile speciale!” E o prostie ce ați făcut voi cu amendamentul ăsta! Am votat special ca să arătăm oamenilor că nu ne opunem tăierii pensiilor speciale și pe tine te interesează să-mi iei dreptul la cuvânt, să nu spun ce ați vrut să faceți. Ați vrut să băgați un amendament pe altă lege și ia uite cum se bate USR-ul pentru tăierea pensiilor speciale!

Mai mare ipocrizie ca asta n-am văzut și o să vă lăudați: „Noi ne batem pentru tăierea pensiilor speciale!” Nu vă luptați pentru nimic!

Vă faceți că vă jucați de-a opoziția! Bun!

Propunerea legislativă rămâne la votul final. Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Pe procedură, domnule președinte de ședință, din nou dați cuvântul celor de la AUR atunci când vor, pe lângă regulament, pe lângă proceduri.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Am apăsat pe buton!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Au fost dezbateri generale, AUR nu a luat cuvântul la dezbateri generale, n-au apăsat pe buton, am trecut la amendamente, a fost un singur amendament, cel al USR-ului, care a fost susținut, și în momentul ăsta trebuia să se încheie dezbaterile.

Vă rog, pe cei de la PSD, care conduceți ședința, nu-i mai favorizați pe cei de la AUR și pe George Simion! Ăsta este un lucru grav, un lucru care face foarte mult rău democrației și parlamentarismului.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

N-am să intru în această dezbatere.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Pe procedură, domnule președinte, pe procedură!

Vă rog, pe procedură, domnule Simion.

Pe procedură, președintele de ședință nu mi-a dat cuvântul când am apăsat, deci m-a defavorizat!

Domnul Moșteanu, în loc să se preocupe să semneze moțiunea de cenzură – e fără precedent într-o sesiune parlamentară să nu se depună o moțiune de cenzură –, are o grijă: George Simion.

Am apăsat pe buton, nu mi-ați dat cuvântul, domnule președinte! Asta e! Apreciez faptul că mi-ați dat cuvântul ulterior.

Mulțumesc.

Să-mi fie rușine! Mergem mai departe.

18. Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România; PL-x 221/2022. Suntem în procedură de urgență.

Guvernul, vă rog.

## **Domnul Attila György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are în vedere reglementarea cadrului general privind constituirea și funcționarea băncilor de dezvoltare pe teritoriul României, potrivit căruia acestea sunt constituite și funcționează ca instituții de credit, fiind autorizate de către Banca Națională a României.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de admitere al comisiei.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru politică economică.

Vă rog, domnule Dunava, și la final să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timp de dezbatere – 3 minute.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru timp de dezbatere – 3 minute. Vot, vă rog. 151 de voturi pentru, 5 contra, aprobat.

Grupul AUR, domnul Lilian Scripnic, vă rog, la dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect adoptarea unor măsuri privind cadrul general pentru constituirea și dezvoltarea băncilor de dezvoltare, pentru a desfășura activitatea pe teritoriul României.

Rolul băncilor de dezvoltare este unul destul de important, deoarece vin în completarea sectorului privat, creează o concurență loială între bănci și mai ales cu cele mari, nepermițând monopolizarea sistemului bancar. Aceste mici bănci au rol de identificare a disfuncționalităților pe piața financiară, oferind o gamă largă de produse și instrumente financiare.

Tot acestea pot activa în nume propriu, prin utilizarea resurselor fondurilor proprii, dar pot activa și în numele statului, pe bază de mandat.

De aceea, Grupul AUR consideră că aceasta este o soluție bună, o oportunitate pentru economia și sistemul bancar românesc.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Năsui, Grupul USR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul acesta de lege va trece, dar e important pentru istorie și pentru stenogramă să rămână spuse anumite lucruri, și anume faptul că prin acest proiect se înființează o nouă sinecură. Încă o nouă agenție a statului român, Banca de Dezvoltare – și o să spuneți că ne obligă Uniunea Europeană să mai facem încă o agenție de stat. Este fals, nu ne obligă Uniunea Europeană, Uniunea Europeană ne recomandă, de fapt, să avem o astfel de agenție. Puteam, evident, să facem una din FNGCIMM, din FRC, din EXIMBANK, din CEC, din o serie întreagă de instituții financiare pe care le are statul român. Evident, ați ales să nu faceți lucrul acesta în felul acesta, ci să creați încă o agenție, o agenție care va avea, probabil, salarii comparabile cu cele de la EXIMBANK. Să ne uităm deci în CA la EXIMBANK, au între 5.000 și 10.000 de euro pe lună, net. Astea sunt salariile care sunt în instituțiile acestea. Și, ca să fie clar că vă doriți să căpușați această instituție, nu știu dacă mai țineți minte, la un moment dat, PSD, în 2019, a venit cu un proiect de lege tocmai de înființare a Băncii de Dezvoltare în care apărea un articol care, dacă vă uitați la actuala propunere legislativă, nu mai apare. Și e foarte sugestiv să ne uităm la lucrul acesta.

Știți ce articol e acela? Articolul care spune că funcționarii băncii și cei care conduc această bancă trebuie să fie apolitici. Nu au voie să fie membrii unor partide politice. Fix acest articol dumneavoastră l-ați eliminat din această propunere legislativă, tocmai pentru că, de fapt, scopul nu este să dezvoltăm România, scopul Băncii de Dezvoltare nu este dezvoltarea, este căpușarea, de fapt, este continuarea aceluiași mod de a opera pe care l-ați avut de 30 de ani în țara aceasta.

Am și un amendament, ca să reintroducem exact prevederea aceea care fusese a PSD-ului, anume ca banca aceasta să fie nepolitizată, funcționarii ei și conducerea ei să nu aibă voie să aibă partizanat politic și să fie membri ai unui partid politic. Dacă într-adevăr nu vă doriți să fie căpușată această bancă, va trece acel amendament, dar am, așa, senzația nu doar că nu va trece, ci că veți continua să înființați această bancă și să o căpușați, așa cum ați căpușat toate agențiile statului român și, practic...

## Mulțumesc.

Și vă mai rog un lucru. Nu mai spuneți românilor că o să strângem cureaua la stat, că nu strângeți cureaua. Înființați

noi agenții, noi sinecuri, sunt salarii absolut colosale care se dau în anumite zone, mai mari decât ale președintelui Americii, în unele instituții de stat...

Domnule Năsui!

Practic, nu faceți decât să vă asigurați din ce în ce mai multe privilegii pentru dumneavoastră și pentru camarila politică. Și pentru lucrurile acestea ar trebui să vă fie rușine. Mulțumesc.

Pentru ultima afirmație nu pot să vă mulțumesc. Rămâneți, domnule Năsui, pentru că am înțeles că veți avea de susținut un amendament respins. Tocmai ați anunțat că o faceți.

Dacă la titlu există obiecții? Nu.

Se susține amendamentul respins. Vă rog, domnule Năsui.

Exact asta voiam să vă spun, să vă întoarceți, să susțineți amendamentul respins.

Rog colegii să fie atenți, urmează vot.

Ați furat și tu, și taică-tu, securistule!

## Domnule președinte,

Poate îi chemați la ordine pe colegii dumneavoastră din sală și le recomandați să se comporte într-un mod adecvat pentru Parlamentul României. Poate!

Vă rog să vă comportați într-un mod adecvat! Și asta spun tuturor colegilor.

Vă mulțumesc.

Iată, acesta este un coleg al dumneavoastră, domnule președinte, nu e de la AUR! Că ziceați că domnii de la AUR sunt golani.

Nu! Uitați, domnul Cristescu este de la PSD și uitați-l cum urlă acolo, în spate!

Domnule Năsui! Domnule Cristescu!

## Domnule președinte,

Acesta este partidul din care faceți dumneavoastră parte! Astea sunt specimenele pe care le-ați adus în Parlament! Uitați-i!

Vă rog și pe dumneavoastră să evitați orice formulare care inflamează și mai mult. Poate exact asta vă doriți!

Au furat și el, și taică-su și ne dă lecții acum!

Domnule președinte, în momentul în care o să fie liniște o să citesc!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa nr. 2, amendamente respinse. Vă rog.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Iată! Iată, domnule președinte!

Domnule Cristescu, vă rog!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Îi chemați la ordine, să se comporte civilizat? A învățat ceva? N-a învățat nimic! Ăsta-i nivelul!

Vă rog, domnule Năsui!

Domnule președinte, o să citesc amendamentul când o să pot să o fac. Deocamdată văd că colegul dumneavoastră încă zbiară.

Vă rog, domnule Năsui!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Da?

Iată! Iată! Calomnii și injurii! Uitați-vă ce poate să spună!

Domnule Năsui, vă rog să susțineți...

Domnule președinte, o să vorbesc în momentul în care o să pot să o fac!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am rugămintea ca liderii de grup să vină până la mine.

Vă rog, domnule Năsui, susțineți-vă amendamentul!

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul este exact cel formulat în proiectul inițial de lege al PSD pentru Banca de Dezvoltare, și anume: „Membrii organelor de conducere, funcționarii și personalul fiecărei bănci de dezvoltare sunt persoane apolitice, orice activitate având caracter politic fiind incompatibilă cu statutul acestora.”

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este amendamentul numărul cât de pe anexă, domnule Năsui? Amendamentul de la marginal 1?

Este marginal 2, domnule președinte.

Anexa „Amendamente respinse”, marginal 2. Vot, vă rog.

Cu 110 voturi contra, 73 pentru, amendamentul de la marginal 2 rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe.

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări; PL-x 233/2022. Suntem în procedură de urgență.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc frumos.

Proiectul de lege are în vedere transpunerea unor directive europene în legislația națională și asigură, de asemenea, o aliniere a diverselor prevederi legale din domeniul de reglementare al ASF.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de admitere. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget. Cine citește raportul?

Vă rog.

Iar la final să faceți și dumneavoastră propuneri pentru timpii de dezbateri. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări, transmis cu adresa PL-x 233/2022 din 4 mai 2022.

În raport cu...

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 în vederea consolidării cadrului legal privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, din perspectiva necesității de aliniere a legislației naționale de profil la normele și exigențele europene incidente în materie, în contextul îndeplinirii obligațiilor asumate de România.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru modificarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări, în forma adoptată de Senat. Singurul amendament respins este redat în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prin obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Timpi de dezbatere – două minute.

Vot pentru timp de dezbatere – două minute. 168 de voturi pentru, două abțineri. Aprobat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă reamintesc, stimați colegi, și vă rog să fiți atenți, raportul comisiilor conține un amendament respins. Înțeleg, domnule Botez, că-l susțineți. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O definiție a nebuniei este să faci același lucru și să aștepți rezultate diferite.

Cam același lucru facem și noi cu ASF. Am avut atâtea falimente răsunătoare și dureroase pentru economia României și nu am schimbat nimic.

ASF are un consiliu de administrație care funcționează foarte opac. Propunerea pe care v-o fac dumneavoastră este ca procesele-verbale și minutele ședințelor ASF să fie trimise către comisiile avizatoare din Camera Deputaților și Senat, astfel încât să putem să verificăm și noi ce se întâmplă acolo, pentru că au fost semnale referitoare la falimentul City Insurance încă din 2015–2016, când sesizările se înmulțeau foarte mult. Ar trebui să fim puși la curent cu ce se discută în ședințe și vă rog să dați un vot pentru acest amendament, care obligă ASF să trimită, în termen de 14 zile de la ședință, aceste informări către comisiile din Senat și Camera Deputaților.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Anexa cu amendamente respinse, marginal 1. Vot, vă rog.

Cu 78 de voturi pentru, 102 contra, 5 abțineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Tanasă, noi am terminat dezbaterile.

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Păi, am apăsat butonul!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ați apăsat când se susțineau amendamentele respinse, adică în procedură de vot.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

O să las butonul apăsat tot timpul!

E doar o chestiune de timing între minte și deget!

21. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; PL-x 457/2019/2021; procedură de urgență.

Guvernul României, vă rog, în calitate de inițiator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege cuprinde o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea situației mai multor categorii de copii și tineri, cum ar fi copiii îngrijiți de părinți între care există neînțelegeri cu privire la exercitarea dreptului de a avea legături personale cu copilul, copiii solicitanți de azil sau ai unor forme de protecție internațională, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate, copiii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială, tinerii care urmează să părăsească sistemul de protecție specială sau la finalizarea procesului de dezinstituționalizare. De altfel, aceste măsuri au fost preluate chiar la propunerea acestor tineri, fapt pentru care Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și/sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Doamna Csép, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 în vederea stabilirii mai precise a sensului unor expresii, reglementării posibilității desemnării drept persoană care să asigure creșterea și îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III, și a altor persoane față de care acesta a dezvoltat relații de atașament sau s-a bucurat de viața de familie. De asemenea, legea prevede redefinirea serviciilor de tip rezidențial, precum și instituirea unei indemnizații lunare de sprijin pentru familia sau persoana care a primit în plasament sau este tutore al unui copil, pe perioada în care asigură creșterea și îngrijirea copilului.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare a legii transmise spre promulgare. Obiectul cererii de reexaminare se referă la art. I pct. 10, respectiv la modificarea prevederilor art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 272/2004.

Această modificare prevede, în principal, înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității obținerii acordului scris al părinților sau reprezentanților legali ai copiilor pentru derularea în unitățile școlare a programelor de educație sexuală.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare și, în ședința din 22 iunie 2021, a adoptat Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului fără modificări.

În urma reanalizării textului legii, în raport cu obiecțiile formulate în cererea de reexaminare, s-a considerat că legea, în esență, și-a propus să promoveze două componente:

1. reintroducerea rolului părinților în procesul educațional, considerând că acesta este foarte important;

Mulțumesc.

Vă rog să vă întoarceți și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbateri.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O lege complexă, pe care o revotăm din cauza întoarcerii ei în Parlament de către Președintele României, un președinte al luptei împotriva educației copilului, prin promovarea drepturilor LGBT.

Deci votăm actuala formă a legii, care a înlocuit noțiunea de „educație sexuală” cu cea de „educație pentru viață”, pentru că viață înseamnă și sănătate. Mai mult, introducerea obligativității obținerii acordului scris al părinților pentru această educație și, foarte important, derularea ei începând doar cu clasa a VIII-a.

Susținem toate aceste prevederi.

Și trebuie să înțelegem că Legislativul trecut... Am ajuns în această situație deoarece Legislativul trecut a introdus această sintagmă, de „educație sexuală”, la propunerea USR.

Din expunerea de motive a acelui PL-x aflăm foarte clar ce se înțelege prin această sintagmă, mai precis normele OMS la care se face referire. Foarte pe scurt, ele spun: 0–4 ani – introducerea masturbării timpurii; 4–6 ani – primele elemente de ideologie LGBT; 9–12 ani – prima experiență sexuală; de la 12 ani – promovarea avortului și a relațiilor sexuale cu parteneri de același sex; de la 15 ani, adolescenții sunt îndemnați să aibă o atitudine critică față de normele culturale și religioase ce țin de sarcină, castitate, calitatea de a fi părinte, homosexualitate și așa mai departe.

Avem nevoie de un mediu deschis dezbaterii critice, nu de asemenea directive, pentru că avem nevoie de libertate, nu de ideologie. Avem nevoie de libertatea de a ne alege cum ne creștem copiii. Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de avortul la adolescenți, de sexualizarea lor, într-un cuvânt.

O astfel de educație ar trebui să aibă la bază niște concepte sănătoase. Expun doar câteva dintre ele.

Ar trebui să învețe că..., să fie încurajați să diminueze nevoia de atracție fizică, prin promovarea sportului. Tot felul de pericole care există în mediul digital...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...legate de aceste aspecte.

Foarte pe scurt, despre asta este vorba. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

N-a fost chiar pe scurt. Doamna Tulbure, la dezbateri generale? Vă rog.

Da.

Propun 3 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. 3 minute – timp de dezbatere.

Cu 191 de voturi pentru, unu contra, trei abțineri, aprobat. La dezbateri generale, domnul Coleșa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit dacă nu aș fi ascultat intervenția antevorbitorului meu.

Nici n-am înțeles ce a spus, de fapt, pentru că nici el nu cred că a înțeles.

Trebuie să vorbim mai mult despre educația sexuală, nu cea sanitară!

Trebuie să vorbim despre sex într-o țară în care...

suntem numărul 1 la mame minore...

Da? Mame minore!

Rog bărbații...

Suntem în topul...

...să nu aplaude zgomotos.

## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**

...țărilor din Uniunea Europeană unde violența domestică există în familii!

Trebuie să vorbim despre consimțământ...

, pentru că elevii noștri...

nu cunosc ideea de consimțământ!

Așadar, nu înțeleg de ce trebuie să vorbim despre educație sanitară într-o țară în care suntem în spatele Uniunii Europene, din nou...

, pentru că nu suntem la curent cu ceea ce se întâmplă cu elevii noștri în școală. Elevii noștri care învață...

despre sex la... pe internet, da...

, la filmele porno, când noi ar trebui să avem oameni specializați în școli care ar trebui să vorbească despre educație sexuală!

Așadar, să nu ne ascundem, nu este un subiect tabu! Ar trebui să ne educăm copiii așa cum sunt educați în Uniunea Europeană!

Mulțumesc.

## **O voce din sală:**

Bravo!

## **Domnul Adrian-Miroslav Merka:**

Da.

## Domnule președinte,

Vorbesc în calitatea mea de proaspăt părinte și nu am avizul grupului ca să mă pot exprima pe acest proiect de lege, dar, în schimb, mă pot exprima pe ceea ce a spus colega.

Stimată colegă,

Stimați colegi,

Prima mea funcție a fost cea de dascăl și este în continuare. Să știți că în cadrul orelor de dirigenție am avut obligația să pregătim copiii pentru așa ceva. Am avut obligația și avem obligația în continuare să pregătim părinții pentru aceste... aceste, să spunem, activități neprincipiale.

Nu vă supărați, credeți că Europa aceasta ne prezintă tot ceea ce e bun?

Să știți...

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Sunteți născut în urma unei „activități neprincipiale”.

## **Domnul Adrian-Miroslav Merka:**

...cred că...

, cred că vă uitați prea mult la o Europă care poate..., poate se cam schimbă. Suntem o țară democratică, într-adevăr, dar și o țară creștină.

Să știți că, din păcate, eu n-aș dori...

să văd copilul meu să fie educat...

, să fie educat...

mai mult decât o face părintele. Eu sunt părinte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am rugămintea la colegii bărbați foarte zgomotoși... Doamnă, ați reușit să-i treziți pe toți.

Doamna Mara Calista, vă rog, Grupul PNL.

## **Doamna Mara-Daniela Calista:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Știu că e o temă sensibilă. Nu o să încep eu acum o dezbatere care..., ea oricum ar trebui să aibă loc, fie că ne place, fie că nu, dar nu poți să stai absent când vezi anumite declarații care n-au nicio legătură cu realitatea.

Mi-ar fi plăcut foarte mult de la colegul nostru – primul care a vorbit, de altfel, să se înțeleagă foarte clar la cine fac referire – să citească din realitățile care se întâmplă în România.

Mi-ar fi plăcut să știe câte mame minore sunt în România, până în 15 ani; mi-ar fi plăcut să știe câte cazuri de boli cu transmitere sexuală sunt în România, sub 15 ani; mi-ar fi plăcut, de asemenea, să știe câte cazuri de violență domestică sunt în România, cu minore, și nu doar cu minore, cu mame cu copii și așa mai departe; și abia atunci să vină să ne susțină lecții de moralitate și ce ar trebui să discutăm în Parlamentul României.

Pentru că, stimați colegi, una citim, una sunt recomandările și alta se întâmplă în țara în care trăim. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Reamintesc că suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

Domnul Merka Miroslav, din partea Grupului deputaților aparținând minorităților naționale, vă rog.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Sunteți născut în urma unei „activități neprincipiale”!

## **Domnul Adrian-Miroslav Merka:**

Nu este adevărat!

Nu este adevărat!

Ceea ce a spus colega...

, ceea ce a spus colega... Eu am considerat aceasta, cu scuzele de rigoare!

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian-Miroslav Merka:**

Îmi cer scuze dacă am intervenit pe această temă, dar să știți că nu neapărat... dacă tinerețea este și o valoare față de viitorul nostru.

Mulțumesc, domnule Merka. Domnule Coleșa, așteptați să vă chem. Domnule Solomon, Grupul PSD, vă rog.

## **Domnul Adrian Solomon:**

## Stimați colegi,

De prea mult timp acest PL-x așteaptă pe ordinea de zi să intre în dezbatere și să ia drumul promulgării. Este o reexaminare trimisă de președintele Iohannis încă din august cred că 2020. Legea a fost votată de Parlament, a fost sub controlul constituționalității. Reexaminarea se referă doar la un articol, care iată ce pasiuni naște.

Haideți să lăsăm pasiunile acestea marginale, pentru că proiectul este despre drepturile copilului, și nu despre ce se învață la școală...

Acolo e treaba Legii nr. 1, a Legii educației!

În această lege avem drepturi pentru copiii instituționalizați care împlinesc 18 ani și rămân fără nicio formă de sprijin din partea statului și propune acest proiect să li se dea o bursă cât sunt în timpul școlii, fie că termină liceul, fie că merg la facultate, la nivelul salariului minim; sunt stimulente pentru cei care adoptă copii greu adoptabili, că sunt copii cu handicap sever, că sunt cu vârste foarte înaintate, trebuie acești copii să intre odată pentru totdeauna în posesia acestor drepturi.

Bazaconiile pe care le spun unii și alții de la această tribună n-au nicio legătură cu legea, au legătură doar cu un amendament pe care o fostă colegă a noastră, doamna Iurișniți, l-a strecurat pe la Comisia pentru egalitatea de șanse, crezând că astfel va introduce în școli nu știu ce programe revoluționare despre cum și în ce fel trebuie să transformăm tinerele generații în progresiști sau neomarxiști sau ce să-i facem.

Eu nu cred că știți când vorbiți despre lucrurile acestea ce credea Lenin despre familie și despre rolul femeii și al copiilor în societate.

Sper să vă opriți la nivelul pe care îl povestea colega noastră, cu gura plină, aici.

Haideți să...

terminăm discuțiile și să votăm legea despre drepturile copilului!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Seidler, procedură?

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Procedură, domnul Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Țin să dau dreptate celor care susțin – și asta este o chestiune de procedură, într-adevăr – că această lege, conținând două subiecte mari și late...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Nu e nicio procedură!

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

_..._ ar fi trebuit să discutăm două proiecte de lege...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Alo, ce procedură e asta? Ce articol?

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

...două proiecte de lege trebuia să discutăm, separat...

Unul referitor la adopții și toată partea respectivă și celălalt referitor la subiectul care naște foarte multă pasiune în Parlamentul României...

Mulțumesc...

...și în societate.

...domnule Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

În plus, domnule președinte, vreau să dau ocazia unui coleg să-și ceară scuze pentru o sugestie foarte misogină făcută în mod expres antevorbitorului meu.

O să vă rog să-l invitați la microfon, cu dorința dânsului, sigur, și să-și ceară scuze pentru remarca misogină pe care a făcut-o, pentru că nu-și are loc la microfonul Parlamentului. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Din partea deputaților neafiliați, domnul Coarnă, dacă mai e.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Este, este!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mai e.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Și eu susțin această inițiativă legislativă.

Sunt două componente majore – cu privire la acele burse și, sigur, cu privire la educația sanitară.

Noi în Europa sau în Uniune am intrat cu fața, nu cu spatele.

Noi trebuie să rămânem cu fața, trebuie să rămânem creștini-ortodocși, nu trebuie să venim acum, pe repede înainte, să implementăm niște principii care nu sunt ale noastre, nu sunt ale poporului român, nu sunt ale celor care fac parte din această religie creștin-ortodoxă.

Sigur că, acum 500 de ani, dacă erai homosexual te spânzurau. Acum se pare că dacă nu ești o să te dea afară din țară.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Acum te bagă în USR!

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Haideți să fim serioși!

Să fim serioși...

Să rămânem ancorați în realitățile noastre și să votăm inițiativa așa cum e scrisă. Este extrem de bine scrisă – acordul scris al părinților, că e vorba de drepturile copiilor. Copiii nu au acea capacitate de exercițiu ca să poată să propună, să dispună. În consecință, de la clasa a VIII-a se poate discuta, cu acordul scris al părinților, dacă și ce trebuie pus în aceste teme.

Sigur că domnul de la..., de dinainte, care a fost profesor diriginte, a spus extrem de clar.

Cu toții am făcut școlile – noi, cei mai în vârstă, zic – și ni se spunea și nouă la școală, la dirigenție, despre aceste probleme de tip sexual. Venea profesorul diriginte în școală și ne povestea, în clasa a VII-a, a VIII-a, când eram un pic mai mari și înțelegeam niște lucruri. Deci n-am fost crescuți, așa, undeva, în pădure și ne-am trezit... ne-am trezit dintr-odată în viață fără să înțelegem aceste mecanisme.

Mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Inițiativa este bună, eu o susțin. Mulțumesc și eu, domnule președinte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Coleșa, oare aveți drept la replică? Ca să înțeleg cu exactitate.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Da, da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

E cam la limită dreptul dumneavoastră la replică. Vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Domnule președinte de ședință, Mulțumesc.

S-a făcut referire strict și clar la afirmațiile mele, deci am un drept la replică.

S-a spus că nu știu ce vorbesc, pentru că această educație sexuală ar servi la reducerea numărului de sarcini pentru minore. O minciună! O mare minciună! ( _Vociferări.)_

Prin acest tip de educație tocmai asta se face, se ridică, se crește numărul de sarcini nedorite, prin sexualizare... ( _Vociferări.)_ prin supersexualizare, prin hipersexualizare...

timpurie, se toarnă gaz pe foc.

Și vă spun un studiu de caz clar. În Marea Britanie...

, în anii 2000 s-a introdus această educație... ( _Vociferări.)_ , care a fost... ( _Vociferări.)_ , care a fost apoi scoasă, deoarece după introducerea ei s-a constatat creșterea numărului de sarcini nedorite cu 40%-50%.

Domnule Coleșa...

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Acesta este adevărul. Concluzionez.

Știu ce vorbesc... ( _Vociferări.)_ Și, celorlalți, am cinci fete care acoperă... mai bine de 10 ani diferență între ele...

Știu ce se întâmplă...

Felicitări!

...în școli...

Bravo!

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

_..._ știu ce se întâmplă în școli, nu sunt rupt de realitate. Iar educația – și sexuală...

– știm să o facem, însă să nu o confundăm cu hipersexualizarea...

Mulțumesc...

...și cu...

...domnule Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...întinarea lor. Mulțumesc și eu.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Stimați colegi, Intrăm în dezbaterea pe articole.

Vă rog să fiți atenți, pentru că se vor susține..., se va cere respingerea unor amendamente admise, așa că vă rog să fiți atenți.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii?

Domnule Simion, am rugămintea, pentru că singura variantă pe care vă puteți exprima este pe procedură.

Procedură de urgență am avut, un singur vorbitor de grup am avut...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Păi, dacă pe titlu?

Pe titlu, avem obiecții la titlul legii, vă rog.

Nu avem obiecții la titlul legii...

Înseamnă că m-ați mințit.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu v-am mințit, discutăm, dezbatem titlul legii, nu, domnule președinte?

Colegii de la USR au o problemă cu titlul acestei legi, vor neapărat educație sexuală. Nu au auzit când erau mici de suficient de multe ori cuvântul „sex” _,_ asta clamează...

, și vor să audă...

sex, sex, sex, sex, sex sex, da. Sunteți mulțumiți?

Mulțumesc, domnule Simion.

Este o lege a educației sanitare și este o formă binevenită a acestei legi..., care se..., educație care se va face în școli de-abia după clasa a VIII-a, cu consimțământul...

Domnule Simion...

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...părinților.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Trebuie să citesc titlul legii!

Citiți, domnule Moșteanu, titlul legii...

Pentru domnul Simion și...

...că nu-l știam!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

...domnii de la AUR trebuie să citim titlul legii. Că se pare că n-au înțeles ce se dezbate aici de 20 de minute.

Titlul legii este: „Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului”.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Așa e!

## **Domnul Adrian Solomon**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi,

Avem de la 1 la 63. Și o să fac așa – dacă de la 1 la 63 există intervenții?

Doamna Murariu, vă rog.

Să îmi indicați numărul marginal și ce solicitați să

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Marginal 12, de la amendamente admise. Înainte de aceasta, vreau să-mi rog colegii.

Vă rog frumos, încetați să mai susțineți inepții de la tribuna Parlamentului!

Vă rog...

Acum...

...și pe dumneavoastră să vă opriți.

## **Doamna Oana Murariu:**

...marginal 12.

Este vorba despre amendamentul admis conform căruia educația pentru sănătate se face doar începând cu clasa a VIII-a.

## Stimați colegi,

Mai ales dacă discutăm despre educație pentru sănătate, conform acestui amendament, să înțeleg că sănătatea începe din clasa a VIII-a? Până atunci copiii nu trebuie să știe elemente de bază despre sănătate?

Și, acum, nu contează că se numește „educație pentru viață”, „educație pentru sănătate” sau „educație sexuală”, ci este important ceea ce predau profesorii la această materie. Și, mai ales, având în vedere faptul că România se află pe

primul loc în Uniunea Europeană la numărul mamelor minore sub 15 ani, să predai această materie începând cu clasa a VIII-a este mult prea târziu.

Ar trebui să conștientizăm asta și vă rog să votăm contra acestui amendament.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Numai o secundă, doamna Murariu.

Nu, e în regulă, puteți purcede la locul dumneavoastră. Dar vreau să citesc exact ceea ce scrie în acest articol, tocmai că ați lăsat doar jumătate de adevăr:

„...începând cu clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”.

Exact acesta este amendamentul corect, pe care îl

Domnule Grosaru, susțineți...?

Atunci, nu vă pot da cuvântul.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Procedură!

Aveți răbdare, să terminăm!

Mai întreb o dată – dacă de la 1 la 63, în afară de marginal 12, mai dorește cineva să susțină, să supună votului vreo respingere a vreunui amendament?

Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Domnule Grosaru, vă rog, procedura pe care doriți s-o invocați.

Domnule președinte,

Din tot ceea ce am învățat, ceea ce înseamnă putere, opoziție, jocul democratic, mie îmi vine să..., mie îmi vine să râd atunci când văd că opoziția a început să spună și să laude proiectele de lege ale puterii.

Domnule Grosaru...

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...aceasta nu reprezintă o procedură.

Vă rog să vă abțineți data viitoare.

Mergem mai departe.

26. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială; PL-x 606/2020/2022.

Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru muncă, vă rog, raportul. Doamna Csép, vă rog.

Nu uitați de timpii de dezbatere!

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă vă spun că proiectul este despre mămici o să-mi spuneți că e o coincidență mult prea mare să fie unul după celălalt.

Mulțumesc.

Raport asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 78/2018 în sensul remedierii unei abordări neunitare prin care se creează un tratament discriminatoriu ca urmare a faptului că, în contexte similare, unele categorii de personal din instituțiile publice au beneficiat de prevederile unei legi exoneratoare de plată și altele nu, ceea ce contravine principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat cererea de reexaminare și a adoptat legea, cu amendamente, în ședința din 18 mai 2022.

Potrivit prevederilor art. 56 și 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în raport cu conținutul ei, Comisia pentru muncă și protecție socială a dezbătut în ședință ordinară.

În raport cu obiectul și conținutul ei, legea face parte din categoria legilor ordinare.

## Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 140 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – 3 abțineri –, să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a legii, cu modificări și completări, în sensul cerut de președinte în cererea de reexaminare.

Propun 3 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Din...

Vă rog, timpii de dezbatere, doamna Csép.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

3 minute, a zis.

A zis.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Unde eram? Nu știți unde eram când i-ați propus?

Am zis: propun 3 minute pentru dezbatere.

În regulă. Mulțumesc că m-ați trezit. Vot pentru 3 minute – timp de dezbatere. 201 voturi pentru.

Aprobat.

Din partea Grupului PNL, doamna Mara Calista, vă rog. Și Daniela.

Nu, noi vă felicităm pentru această coincidență!

Dar voi începe prin a spune că Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege, care vine să repare un set de..., hai să nu le spunem greșeli, să le spunem omisiuni, din cauza cărora, din păcate, anumite instituții, fie ele autofinanțate, fie la nivel local, nu ar fi putut beneficia de o lege pe care, de altfel, în mandatul trecut, aproape în unanimitate, am votat-o toți.

Motiv pentru care președintele a transmis proiectul, prin cerere de reexaminare; Senatul s-a pronunțat; noi ne-am pronunțat. Vine să repare un set de discriminări care existau, atunci când vine vorba de exonerarea unor plăți, pentru instituțiile... atât la nivel central, cât și la nivel local.

Este o chestiune tehnică, o chestiune asumată și o chestiune pentru care sper să avem un vot în unanimitate. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Merka, vă rog, Grupul minorităților.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimata doamnă colegă a precizat exact cam despre ce este vorba, doar că aș dori să atrag atenția că se întâmplă în ultimul timp de foarte multe ori ca instituțiile publice să nu înțeleagă că aceasta este esența, esența celor care muncesc.

Acum, pentru această lege, sunt mulți din instituțiile publice locale care ne urmăresc și așteaptă, într-adevăr, această rectificare a acelor discrepanțe care au existat.

Solicit și în Parlament ca Curtea de Conturi să fie mult mai atentă la aceste revizuiri, la aceste verificări, pentru că pe baza acestor solicitări au apărut aceste neclarități și inegalități între persoanele care chiar au muncit pe aceste proiecte europene.

Eu sper că colegii vor fi, la fel, în unanimitate, din cadrul Grupului minorităților, pentru această lege, ca și toți ceilalți din Parlament.

Mulțumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaților neafiliați, vă rog.

Vă rog să-i faceți loc.

Am să fiu foarte scurtă.

Nu e vorba de nicio discriminare și inechitate. Unii au știut cum să încadreze și să plătească și alții nu.

Și noi acum îi scuzăm pe cei care au plătit, dar nu trebuiau să plătească. Haideți, vă rog, să fim și corecți în această țară! Țineți cont de faptul că, în România mare, unii știu cum să încadreze și să facă plăți, iar alții se fac că nu știu și acum îi scuzăm.

De asta merg lucrurile cum merg. Pentru că cei care sunt corecți și au știut cum să încadreze și să plătească văd de la noi că ne preocupă cum au greșit cei care au făcut plăți unde nu trebuiau să facă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Am avut deja un vorbitor din partea deputaților neafiliați, al doilea nu mai poate.

Domnule Solomon, vă rog.

Mă refeream la domnul Coarnă.

Din păcate, pentru mulți din administrația publică locală sau centrală, acest PL-x ajunge prea târziu pe ordinea de zi, ei reușind să-și plătească, de-a lungul celor doi ani de zile, toate debitele stabilite de Curtea de Conturi sau alte organe de control.

Asta este, pentru unii e la început perioada de rambursare, așa că poate le folosește.

Doamna ministru care a vorbit înaintea mea stă la baza retrimiterii acestei legi în Parlament și poate că stă și la baza tergiversării sale atâta timp în Senat.

Noi ne-am mișcat cât se poate de repede, iată, în 3-4 săptămâni a ajuns pe ordinea de zi.

Toți funcționarii din țara noastră primesc salarii de la organele care sunt abilitate să fixeze aceste salarii.

Interpretările din lege – au mai fost unele lămurite de minister, printr-o notă afișată pe site-ul ministerului; altele nu; altele s-au făcut prin viu grai, de la un contabil la altul, de la un șef de personal la altul, și uite așa s-au perpetuat niște greșeli.

Mai sunt și astăzi, datorate unor hotărâri judecătorești, încadrări pe la anumite spitale ca fiind instituții autofinanțate, pentru personalul TESA, pe anexa nr. 7, în loc de anexa nr. 8...