Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã. (Continuarea dezbaterilor.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/1999 privind aprobarea amendãrii Protocolului nr. 4 la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte. (Procedurã de urgenþã.)

1. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor. (Proiectul de Hotãrâre care se referã numai la modificarea art. 176 din regulament.)

2. Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ. (Continuarea dezbaterilor.)

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobareaa continuãrii ºi finanþãrii activitãþilor de cercetare-dezvoltare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã, aferente suportului tehnic naþional pentru domeniul de energeticã nuclearã din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, precum ºi pentru aprobarea finanþãrii activitãþilor specifice cooperãrii internaþionale în domeniul de energeticã nuclearã. (Procedurã de urgenþã.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului. (Procedurã de urgenþã.)

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989. 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii, prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997 la Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. (Procedurã de urgenþã.)

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 195/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998, a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999.

18. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Asistenþilor Medicali din România. (Lege organicã.)

19. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului. 21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Secþiuna a 4-a Ñ Reþeaua de localitãþi. (Lege organicã.)

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/1999 pentru modificarea alin. 4 al art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru þigarete, produse din tutun ºi bãuturi alcoolice. (Procedurã de urgenþã.)

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã. (Procedurã de urgenþã.)

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import. (Procedurã de urgenþã.)

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/1999 privind exceptarea de la plata taxei pe valoarea adãugatã pentru importul de substanþe active necesare fabricãrii de îngrãºãminte chimice ºi produse fitosanitare. (Procedurã de urgenþã.)

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale. (Procedurã de urgenþã.)

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 150/1999 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale. (Procedurã de urgenþã.)

31. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/1999 pentru completarea alin. (1) al art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale. (Procedurã de urgenþã.)

32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/1999 pentru modificarea lit. c) a art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 17/1998 privind instituirea unor taxe pentru prestaþii vamale. (Procedurã de urgenþã.)

33. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1999 privind autorizarea Fondului Proprietãþii de Stat de a acorda sprijin financiar nerambursabil în valoare de 50 miliarde lei Societãþii Comerciale COMTIM Ñ S.A. Timiºoara. (Procedurã de urgenþã.)

34. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/1999 privind unele mãsuri pentru susþinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societãþii Comerciale TRACTORUL U.T.B.Ñ S.A. Braºov. (Procedurã de urgenþã.) 35. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1999 pentru modificarea alin. 3 al art. 4 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare. (Procedurã de urgenþã.)

36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/1999 privind sistemul de monitorizare a cheltuielilor de personal din bugetul de stat pe anul 1999. (Procedurã de urgenþã.)

37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/1999 privind modul de finanþare a cheltuielilor pentru întreþinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietatea publicã a statului ºi pentru trecerea la turma de bazã a cabalinelor necesare împrospãtãrii acesteia. (Procedurã de urgenþã.)

38. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/1999 pentru modificarea art. 17 lit. B s) din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã. (Procedurã de urgenþã.)

39. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor. (Procedurã de urgenþã.)

40. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/1999 pentru modificarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor în perioada 1998Ð2000. (Procedurã de urgenþã.)

41. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole ºi instalaþii pentru irigat din producþia internã. (Se dezbate o datã cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999, conform cererii comisiei raportoare ºi deciziei Biroului permanent din 27.09.1999.)

42. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, precum ºi de instalaþii pentru irigat din producþia internã. (Procedurã de urgenþã; se dezbate cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/1999, conform cererii comisiei raportoare ºi deciziei Biroului permanent din 27.09.1999.)

43. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zonã de interes naþional a unui ansamblu din perimetrul central al Municipiului Bucureºti, inclusiv Noul Centru Civic ºi Centrul Istoric ºi stabilirea condiþiilor de realizare a investiþiilor pentru ansamblul urbanistic din aceastã zonã. (Continuarea dezbaterilor.)

44. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaþilor discutã procedura de urmat.)

de lucru în perioada 25 Ð 29 septembrie 2000

- **Ñ ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ñ orele 14,00 Ð 16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 16,00 Ð 18,30 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 18,30 Ð 19,30 Ñ Expunerea oralã a întrebãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la întrebãrile adresate membrilor Guvernului**

- **Ñ orele 19,30 Ð 20,00 Ñ Prezentarea pe scurt de cãtre deputaþi a interpelãrilor adresate membrilor Guvernului**

## **Marþi, 26 septembrie 2000**

- **Ñ ora 8,30 ªedinþa comunã a Birourilor permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului (la sediul Camerei Deputaþilor)**

- **Ñ orele 8,30 Ð 16,30 ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE Avizarea unor proiecte de legi ºi propuneri legislative; documentare ºi soluþionarea unor probleme repartizate comisiilor**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi, joi, 21 septembrie 2000, a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri vã rog sã nu vã miraþi! Ñ, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 197. Sunt 146 de absenþi; participã la alte acþiuni parlamentare 37 de deputaþi, din care 8 sunt membri ai Guvernului, unul este în strãinãtate ºi mai este Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã tineret ºi sport, 28, care este scoasã din cvorum. Iatã un total de 37. Domnul deputat Stanciu este o excepþie, fiind prezent aici. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit; cvorumul de lucru este de 135.

Vã informez cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, adoptat de Senat în ºedinþa sa din 14 septembrie 2000.

Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2000 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, adoptat de Senat în ºedinþa sa din 14 septembrie 2000.

**ªEDINÞA COMUNÃ A CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI SENATULUI**

**Ñ orele 9,00 Ð 13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ñ ora 13,00 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

**Ñ ora 14,00 Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi a ºedinþei comune**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR orele 8,30 Ð 12,30 Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

*****

*** ***

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, ºi pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut tot în procedurã de urgenþã.

3. Propunerea legislativã privind unele mãsuri pentru campania de recoltare a cerealelor pãioase: grâu, orz, orzoaicã, pentru anul 2000, iniþiatã de un numãr de 6 deputaþi P.D.S.R.

Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, ºi pentru avize, Comisiile buget finanþe, bãnci ºi juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

4. Propunerea legislativã privind unele mãsuri în agriculturã pentru sprijinirea zonelor afectate de secetã ºi alþi factori naturali în anul 2000, iniþiatã de un numãr de 6 deputaþi P.D.S.R.

Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, ºi pentru avize, Comisiile buget, finanþe, bãnci ºi juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2, 3 din Legea nr. 47/1992, vã aduc la cunoºtinþã cã s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi: Legea pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii nr. 90/1996; Legea privind declararea ca municipiu a oraºului Codlea, judeþul Braºov; Legea privind declararea oraºului Gherla, judeþul Cluj, municipiu; Legea privind declararea oraºului Motru, judeþul Gorj, municipiu; Legea privind declararea oraºului Orºova, judeþul Mehedinþi, municipiu; Legea privind dispozitivele medicale ºi, evident, o lege foarte importantã, Legea privind produsele cosmetice.

Cu aceasta, eu zic cã ar fi bine sã dezbatem ordinea de zi ºi programul pentru sãptãmâna viitoare.

Ordinea de zi pentru ºedinþele Camerei Deputaþilor a fost prezentatã în proiect; sper cã o aveþi. Dacã sunt intervenþii?

Aveþi cuvântul, domnule deputat Stanca.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Sãptãmâna trecutã am aprobat în Camera Deputaþilor Ordonanþa de urgenþã nr. 118 privind Fondul naþional de solidaritate. Cum pe lista de aºteptare, la poziþia 63, se gãseºte Ordonanþa de urgenþã nr. 16/2000 privind modificarea Ordonanþei nr. 118, aº dori ca ºi aceastã ordonanþã sã fie rezolvatã, pentru cã am depus cu mult timp înainte raportul ºi aº vrea sã fie preluat de acolo ºi trecut pe ordinea de zi de luni, la poziþia 6.

Da, eu vã supun spre aprobare aceastã cerere care pare justificatã.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri?

În unanimitate adoptat.

Dacã sunt alte intervenþii? Nu mai sunt.

Atunci o sã vã supun spre aprobare ordinea de zi în ansamblul ei, cu acest amendament.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptat în unanimitate.

Trecem la programul de lucru al Camerei Deputaþilor.

Domnul deputat Acsinte Gaspar are o intervenþie. O sã-l rog pe dânsul sã pofteascã la microfon.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aºa cum este structurat programul pentru sãptãmâna viitoare, observaþi cã nu existã prevãzutã o activitate în cadrul comisiilor permanente; miercuri va fi ºedinþã comunã, împreunã cu Senatul, urmeazã sã se dezbatã raportul cu F.N.I.-ul, toatã ziua va fi afectatã acestui punct de pe ordinea de zi, deci nu se poate împãrþi ziua de miercuri, ca sã spunem cã dimineaþã facem ºedinþa comunã ºi dupã-amiazã sã avem activitãþi în comisii, ºi, ca atare, domnule preºedinte, þinând seama ºi de unele cereri venite din partea unor comisii care au proiecte de lege importante în avizare, ziua de marþi sã o afectãm activitãþii în comisiile permanente, urmând ca proiectele care sunt prevãzute pe ordinea de zi pentru ziua de marþi sã fie reportate pentru ziua de joi.

Deci ar fi: luni, activitate în plen; marþi, ºedinþa Birourilor permanente, activitate în comisiile permanente ale Camerei; miercuri, ºedinþa comunã cu Senatul ºi joi, activitate în plen, iar vineri, ca de obicei, activitate în circumscripþiile electorale.

Da, mie mi se pare judicioasã ºi din alt motiv aceastã propunere. Sãptãmâna viitoare, la Strasbourg, este sesiunea Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ºi toþi vicepreºedinþii Camerei vor fi acolo, ºedinþele Camerei urmând a fi conduse, în sãptãmâna viitoare, de domnul preºedinte Diaconescu.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã nu se supãrã colegul meu, domnul deputat Gaspar, aº vrea sã fac o completare la propunerea dânsului, ca ziua de joi sã fie afectatã comisiilor, ca sã nu pierdem o zi de plen, pentru cã, dacã rãmân cele douã proiecte: regulamentul ºi discutarea statutului Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, ar fi bine sã le discutãm marþi, iar joi am avea o zi pentru comisii. Dacã sunteþi de acord, aceasta este propunerea mea. Mulþumesc.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Fac o precizare: regulamentul nu se poate dezbate sãptãmâna viitoare, vorbesc de propunerea de modificare, din cauzã cã domnul vicepreºedinte Lupu, iniþiator, este plecat la Consiliul Europei ºi dânsul a fãcut cererea expresã sã nu se dezbatã în lipsa dânsului; de altfel, nici procedural nu se poate.

Vã voi supune spre aprobare propunerea fãcutã de domnul deputat Acsinte Gaspar, care, pentru motivele ºi raþiunile exprimate de dânsul ºi pentru completãrile fãcute de mine, se pare cã este rezonabilã ºi vã cer votul.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Înþeleg cã nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere, nici un vot împotrivã, s-a adoptat.

Vã menþineþi propunerea?

Nu.

Atunci, dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã supun spre aprobare programul pentru sãptãmâna viitoare, în ansamblu, cu amendamentul adoptat.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptat în unanimitate.

Onoraþi colegi,

O sã-i rog pe liderii de grupuri sã îºi cheme toþi colegii în salã ºi aceasta pentru cã avem în continuare, în ordinea de zi, propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ.

Fac precizarea cã se lucreazã pe raportul comisiei la text, anexele sunt cele din propunere ºi fac precizarea, de asemenea, cã ne-am oprit în cadrul dezbaterilor la art. 2 din lege, nr. crt. 4 din raportul comisiei. Aici eram, la alin. 4 ºi 5 pe care le trimisesem la comisie pentru a fi analizatã situaþia lor, ca urmare a unui numãr mare de amendamente ºi de intervenþii care au avut loc. Fac precizarea cã au vorbit domnul deputat Dejeu, domnul deputat Ianculescu, domnul deputat Gheorghe Cristea a propus eliminarea, ºi domnul deputat Ionescu Alexandru.

Deci o sã rog iniþiatorul ºi comisia sã ne spunã care sunt în momentul de faþã rezultatele acestei analize la comisie.

Cine doreºte sã ia cuvântul, domnul ministru Ianculescu sau preºedintele comisiei?

Vã dau dumneavoastrã cuvântul.

Este vorba de alin. 4 ºi 5, care au fost retrimise la comisie. O sã vedem care este situaþia lor acuma, dupã ce au trecut încã câteva zile ºi aþi putut sã le analizaþi acolo, la art. 2.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urma consultãrilor ºi cu partea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi cu ceilalþi factori interesaþi în aceastã lege, am convenit ca art. 2 alin. 4 sã aibã urmãtoarea formulare: ”Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ÇGheorghe Ionescu-ªiºeºtiÈ prezintã anual Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Agenþiei Naþionale de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare rapoarte asupra rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice, a modului de administrare a terenurilor agricole ºi silvice, precum ºi propuneri pentru valorificarea acestoraÒ. Atât referitor la alin. 4 al art. 2.

Dacã îmi este permis, aº da citire ºi alin. 5, ultimul alineat al art. 2, care are urmãtoarea formulare, în urma consultãrii dintre Comisia pentru ºtiinþã ºi iniþiatori.

Un moment. Acesta a fost pânã acuma alin. 4, cu o completare.

Cu o completare, am sã vã dau alineatul scris.

Da, da, acum, revenind la alin. 5...

La alin. 5 existã urmãtoarea formulare Ñ am sã vi le dau, domnule preºedinte,...

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

## **Din salã**

**:**

...ºi cu Papa Pius...

...precum ºi cu alte organisme ºi organizaþii guvernamentale ºi neguvernamentale din domeniile sale de activitateÒ. Prin acest amendament am cãutat sã nu limitãm colaborarea academiei numai cu o anumitã universitate, lãsând posibilitatea academiei sã colaboreze cu orice instituþie de învãþãmânt superior.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Vã mulþumesc.

Comisia înþeleg cã este de acord. Discutãm alineatele pe rând.

Deci la alin. 4, în formula aceasta... Aveþi forumula? Domnul deputat Dejeu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mai întâi o chestiune de procedurã. Eu ºtiu cã atunci când preºedintele de ºedinþã trimite un text la comisia avizatã în fond, pentru a reface textele, comisia trebuie sã prezinte în timp util un raport suplimentar cu privire la aceste texte. Am ridicat aceastã problemã ºi în unele din ºedinþele precedente, pentru cã acest raport suplimentar se poate depune cu, sã zicem, 24 de ore înainte de dezbateri, pentru a vedea substanþa ºi conþinutul propunerilor ce ni se fac. Aºa cum se procedeazã, fãrã un raport al comisiei ºi numai iniþiatorul sã-ºi schimbe textul, ºi aceastã modificare de text sã se facã direct de la acest microfon, pe probleme atât de importante cum este cea în discuþie, dupã pãrerea mea, este ºi neregulamentar, ºi inadmisibil.

Acum, pentru cã suntem familiarizaþi într-un fel oarecare cu problema,...

Domnule ministru, vã rog frumos, îmi permiteþi sã întreb dacã existã acest raport suplimentar fãcut conform regulamentului? Este o întrebare, pentru cã ...

Eu nu l-am întâlnit, nu l-am gãsit...

Îl întreb pe preºedintele comisiei. O sã îi dau cuvântul dupã aceea.

Continuaþi!

Da, vã rog.

...sunt scrise Ñ, are urmãtoarea formulare alin. 5 al art. 2: ”Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ÇGheorghe Ionescu-ªiºeºtiÈ poate colabora cu Academia Românã, cu instituþii de învãþãmânt superior...

Da. În ce priveºte chestiunea de fond, lucrurile rãmân exact la punctul de la care am pornit mai înainte, ºi anume: am arãtat ºi arãt ºi acum cã Academia de ªtiinþe Agricole trebuie, într-adevãr, sã fie forul care sã coordoneze cercetarea ºtiinþificã în domeniu, dar ea nu trebuie sã fie forul care sã administreze patrimoniul institutelor de cercetare. ªi acum, în acest text, deci în alin. 4 se aduce exact aceastã suplimentare, adicã academia va prezenta rapoarte asupra rezultatelor cercetãrilor ºtiinþifice ºi asupra modului de administrare. ªi dupã ce prezintã aceste rapoarte, ele rãmân bine prezentate ºi nimeni nu are cãderea sã ia decizii cu privire la modul de administrare a fondului patrimonial al staþiunilor ºi institutelor de cercetare. Aceastã chestiune este inadmisibilã!

Academia este un for ºtiinþific, are menirea ºi cãderea, într-adevãr, de a coordona cercetarea ºtiinþificã, dar nu este un for administrativ ºi economic. Pentru problemele de administraþie ºi economia instituþiilor de cercetare, altul trebuie sã fie forul care sã se ocupe, ºi nu Academia de ªtiinþe Agricole. Am subliniat de nu ºtiu câte ori aceastã problemã pânã acum, ºi ea, în concepþia iniþiatorilor, ºi vãd cã ºi comisia se declarã de acord, a rãmas, ca sã spunem aºa, aceeaºi.

Inadmisibil, absolut inadmisibil, pentru cã Academia este gânditã ºi conceputã ca o instituþie neguvernamentalã, pe când institutele de cercetare sunt instituþii publice ale statului, cu patrimoniul statului, iar statul este eliminat pur ºi simplu, înlãturat de la posibilitatea ºi capacitatea de a supraveghea ºi controla modul de activitate a acestor institute. O chestiune economicã fundamentalã pentru agriculturã ºi care este absolut inadmisibilã. Aceastã contradicþie trebuie rezolvatã. ªi de maniera în care Parlamentul va rezolva aceastã contradicþie depinde ºi calitatea, ºi valoarea actului legislativ pe care noi îl elaborãm astãzi.

Iatã de ce eu nu pot sã fiu de acord absolut deloc cu modul de redactare a acestui alin. 4, care consacrã aceastã idee de drept de administrare a institutelor de cercetare de cãtre Academia de ªtiinþe Agricole.

Onoraþi colegi,

Este o problemã proceduralã peste care nu vom putea sã trecem decât dacã, într-adevãr, existã toate documentele necesare.

Deci, procedural, am retrimis la comisie niºte alineate. Retrimiþându-le la comisie, evident cã trebuia fãcut un raport suplimentar. Întreb dacã existã acest raport suplimentar. Existã, discutãm; nu existã, nu discutãm, pentru cã existã regulile noastre care sunt destul de precise în aceastã problemã.

## Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mã gândeam în timp ce vorbea distinsul coleg Dejeu cã totul este posibil, absolut totul; sã vii ºi sã vorbeºti în totalã necunoºtinþã de cauzã, cu patos, cu posibilitatea, evident, avocãþeascã, exersatã de mulþi ani, în care cuvintele sunt golite de conþinut.

Un distins jurist care nu citeºte nici douã articole, dar vorbeºte cât întregul text al legii!, este, într-adevãr, pentru mine o surprizã total neplãcutã.

În art. 3 al acestei legi se spune foarte clar: este instituþie publicã. ªi Legea nr. 72 Ð eu nu sunt specialist în legi Ð spune clar ce sunt instituþiile publice, ºi sunt ºi alte instituþii publice; deci A.S.A.S.-ul nu este organizaþie neguvernamentalã. Aceastã dezinformare crasã ascunde în spate un text de lege pe care i l-am dat domnului ministru, ca toate cele 95 de staþiuni de cercetare sã fie transformate în fundaþii, în organizaþii neguvernamentale.

Deci iatã cã este acuzatã comisia cã printr-un text de lege ar dori sã împroprietãreascã Academia, organ neguvernamental, cu patrimoniu, când acest lucru îl doreºte domnul ministru Mureºan, prin proiectul de ordonanþã pe care l-aþi primit în casete, majoritatea, ieri. Deci, de ceea ce doresc dânºii, ne acuzã pe noi.

Nu este vorba de o instituþie neguvernamentalã, ci este o instituþie publicã a statului; textul acesta de lege l-au studiat suficient de mulþi oameni, este un text bine pus la punct.

Cealaltã chestiune ºi, bineînþeles, tendinþa de a bloca nu este nici o problemã, nu este singurul lucru pe care l-aþi blocat în aceastã þarã, blocaþi-o ºi pe aceasta ºi scoateþi-o, evident, la nivel de parcele, la vânzare.

## Domnule preºedinte,

Discutãm de patru zile, aceasta este a cincea zi; am fãcut un articol cu un singur alineat ºi la art. 2 douã alineate. Dacã distinºii colegi gãsesc cã asta este modalitatea de a discuta, eu unul nu mai reprezint nici un fel de comisie ºi sã o reprezinte cine doreºte, pentru cã nu pot asista neputincios la abuz de regulament ºi de drept. Dumneavoastrã aþi trimis un text, textul alin. 4, la comisie, ºi textul alin. 5, datoritã faptului cã într-o continuã ascensiune spre microfon, spre a consuma timpul, reprezentanþii domnului Mureºan, ºi nu ai P.N.Þ.C.D.-ului, în dorinþa de a accede pe liste ºi a arãta loialitate, vor sã blocheze. Noi am studiat regulamentul de la A la Z ºi ne cerem scuze cã nu am gãsit locul, articolul din regulament, alineatul prin care, pentru un articol trimis la comisie Ñ ºi nici din experienþa mea, de 8 ani, de parlamentar, 8 ani în Parlamentul acesta, probabil cã se încheie acum Ñ nu a rezultat cã pentru un articol din care practic s-a scos o singurã sintagmã, ”dupã cazÒ, un alineat din care s-a scos o singurã sintagmã, ”dupã cazÒ, trebuie fãcut raport suplimentar. Eu nu am gãsit acest lucru, dacã dumneavoastrã l-aþi gãsit, este bine sã ne spuneþi ºi nouã ºi sistãm lucrãrile, ºi rãmâne, aºa cum a rãmas o þarã întreagã, brambura, dupã o guvernare dezastruoasã.

La alin. 1.

La alin. 1. Aveþi cuvântul.

Îmi permiteþi sã fac niºte remarci, pentru cã ne reîntoarcem strict la chestiuni procedurale.

În momentul în care un articol este retrimis la comisie, comisia respectivã este obligatã sã analizeze, în plenul ei, acel articol, paragraf, alineat care s-a retrimis, iar retrimiterea se face dintr-un motiv foarte simplu: atunci când în plen apar discuþii mult prea lungi pe un anumit punct, este absolut normal ca aceste discuþii sã nu aibã loc aici, ci în plenul comisiei, în aºa fel încât aici sã putem vota cât mai mult. Nu este normal ca activitatea comisiei sã fie transferatã plenului. Deci aici este o chestiune de procedurã.

A doua chestiune de procedurã. Aºa cum un raport dat pe o lege se difuzeazã înainte de a fi dezbãtut, aºa, ºi în momentul în care se retrimite un articol la comisie, pentru ca el sã fie dezbãtut în cunoºtinþã de cauzã, este normal ca textele convenite la comisie ºi ce s-a discutat la comisie sã se regãseascã într-un raport suplimentar care sã se difuzeze tuturor deputaþilor. Deci este absolut normal sã nu încercãm sã tragem de regulamentul acesta în toate felurile ºi eu cred cã, dacã luãm stenograma ºedinþei trecute, când s-a mai discutat lucrul ãsta, reieºea foarte clar care sunt articolele ºi alineatele care s-au retrimis la comisie. Însã am impresia cã existã o încrâncenare ca sã nu se dezbatã la comisie, nu ºtiu de ce, ºi, pe de altã parte, o altã încrâncenare ca sã se dezbatã neapãrat în plen.

Or, eu nu pot sã accept încrâncenarea într-un Parlament unde trebuie sã scoatem texte cât se poate de corecte ºi de bune. Deci, pornind de la principiul acesta, pe care trebuie sã încercãm sã-l menþinem, indiferent dacã suntem într-un anumit punct în situaþii diametral opuse, trebuie sã încercãm sã privim lucrurile fãrã încrâncenare ºi sã le tranºãm prin vot. Dar nu este normal ca discuþiile care n-au avut loc în comisie sã se transfere plenului.

Ca atare, solicit comisiei sã facã ceea ce n-a fãcut pentru alin. 4 ºi alin. 5, sã difuzeze raportul, în aºa fel încât sãptãmâna viitoare sã poatã sã fie dezbãtute aceste douã paragrafe Ñ alin. 4 ºi alin. 5 Ñ, pentru care nu existã un asemenea raport suplimentar. ªi cu aceasta chestiunea proceduralã rãmâne rezolvatã.

Doresc sã ºtiu dacã mai sunt alte intervenþii la alin. 1? Dacã nu sunt, atunci îi voi da cuvântul iniþiatorului. Domnul deputat Ianculescu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Din raþiuni logice ºi din economia textului, desigur cã iniþiatorul este de acord cu propunerea distinsului nostru coleg, domnul deputat Nicolescu Mihai. Deci iniþiatorii sunt de acord cu acest amendament de eliminare a alin. 2 al art. 3 ºi cu includerea la alin. 1 a problematicii din silviculturã.

Vã mulþumesc.

Comisia, de acord? De acord. În aceste condiþii, dacã nu sunt alte intervenþii, vã supun spre aprobare art. 3, care rãmâne cu un singur alineat, în formularea propusã de domnul deputat Nicolescu.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? 5 abþineri. Deci, adoptat. Trecem la nr. crt. 6 din raport, referitor la art. 4. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Nu putem sã închidem capitolul I din cauzã cã avem niºte alineate rãmase în dezbatere.

La nr. crt. 7, titlul capitolului II. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La nr. crt. 8 din raport, art. 5. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? A fost adoptat în unanimitate. Nr. crt. 9 din raport. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Deci suntem la art. 6. Întreb dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere. Deci cu o abþinere, nici un vot împotrivã, adoptat. La nr. crt. 10 din raport, art. 7, dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 11, referitor la art. 8, intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? 3 abþineri. Adoptat. Capitolul II, în ansamblul lui. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Adoptat. Titlul capitolului III. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate, la nr. crt. 12 din raport.

La nr. crt. 13 din raport, art. 9. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 6 abþineri. Adoptat. Nr. crt. 14 din raport, referitor la art. 10. Intervenþii? Domnul deputat Cristea, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Propun eliminarea art. 10 din proiect, pentru cã nu are nici un fel de legãturã cu fondul problemei, cu conþinutul proiectului de lege. Nu pot sã spun într-o lege care vizeazã organizarea Academiei de ªtiinþe Agricole cã ministerele trebuie sã-ºi introducã în bugetele proprii fonduri pentru nu ºtiu ce gen de activitãþi.

În text se spune aºa, în raport, la art. 10, care este articol nou introdus, care n-a fost în proiect: ”Ministerele beneficiare ale activitãþii de cercetare-dezvoltare pot sã prevadã în bugetele proprietãþii fonduri destinate finanþãrii de obiective specifice necesare fundamentãrii strategiilor ºi politicii de dezvoltareÒ. Deci nu are nici un fel de legãturã cu textul ca atare. Acestea sunt fonduri pe care ministerul ºi le propune, dacã ºi le propune, ºi nu pot sã le trec în acest proiect de lege.

Mai mult: la alin. 2 este o contradicþie de fond, pentru cã se spune cã ”Fondurile destinate acestor obiective vor fi atribuite de ministerele beneficiare unitãþilor ...Ò, ceea ce nu se poate.

Deci nu poate în nici un fel legea care prevede organizarea A.S.A.S.-ului sã spunã cã ministerul trebuie sã foloseascã într-un anume fel niºte fonduri pe care ºi le propune sau ºi le introduce în buget.

Propun eliminarea acestui articol.

Da. Deci domnul deputat Cristea a propus eliminarea art. 10, în ansamblu.

Îi dau cuvântul iniþiatorului, domnului deputat Ianculescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Distinsul nostru coleg, domnul deputat Cristea, are perfectã dreptate. Iniþiatorii sunt de acord cu eliminarea ºi îi mulþumesc domnului deputat Cristea pentru aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

Comisia? De acord.

Vã supun spre aprobare Ñ procedural aºa se face Ñ eliminarea propusã de domnul deputat Cristea, cu care iniþiatorul ºi comisia sunt de acord.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/3.X.2000

Voturi împotrivã? Abþineri?

Deci a fost eliminat în unanimitate.

Nr. crt. 15 din raport, referitor la art. 11. Sigur, va urma o renumerotare.

Intervenþii? Domnul deputat Cristea, aveþi cuvântul. La alin. 1 sau la alin. 2?

La ambele.

La ambele. Atunci sã le luãm pe rând. Vã rog.

Intervenþia este la ambele alineate.

Art. 11 alin. 1 spune cã ”Unitãþile de cercetare-dezvoltare din anexã Ð eu nu am la îndemânã aici anexa, este în raport Ð vor beneficia de toate prevederile, reglementãrile ºi legislaþia în vigoare privind subvenþiile, creditarea ºi alte facilitãþi asigurate de stat agenþilor economici din agriculturã, inclusiv fonduri de investiþii asigurate de statÒ.

În momentul în care în proiectul de lege s-a precizat foarte clar cã aceste unitãþi sunt extrabugetare, nu mai pot trece în lege, pentru cã, în momentul în care spun ”vor beneficiaÒ, asta înseamnã un regim de obligativitate. Pe de o parte. Sigur, se poate introduce ”potÒ, care înseamnã pot sau nu pot. Dar problema de fond este puþin mai departe ºi nu þine de aceastã lege. Pentru cã, sigur, o sã mã repet aici. Am spus cã legea nu trebuie sã treacã în forma asta, cã face deservicii instituþiei în sine, academiei ºi celor subordonaþi ei.

Legislaþia româneascã care prevede, atât cât prevede, intervenþia statului în diverse domenii, nu numai pentru cercetare ºtiinþificã, ci intervenþia statului sub forma asistenþei financiare, sub forma facilitãþilor ºi altor chestiuni de aceastã naturã, în general, este reglementatã în afara ºi trebuie reglementatã în afara Legii de organizare ºi funcþionare a A.S.A.S.-ului. Pentru cã nu pot, prin aceastã lege, sã introduc deja termenul ca atare de obligativitate. Ea þine de politica ºi de strategia statului în domeniul respectiv.

Deci, _recte_ , Ministerul Agriculturii, pe acest domeniu, Ministerul Mediului, pe domeniul în cauzã, sau Agenþia de Cercetare ªtiinþificã, ordonatori de credite, vor face sau vor pune în practicã politica statului în domeniile: subvenþiilor, asistenþei financiare sau alte lucruri de acest fel. Nu legea A.S.A.S.-ului spune cã trebuie sã facem asistenþã financiarã pentru, pentru, pentru .... Sau cã trebuie sã facem subvenþie pentru, pentru, pentru ... ºi aºa mai departe.

Articolul în cauzã, alin. 1 Ñ ºi cu asta mã opresc Ñ, chiar în formularea respectivã, intrã în contradicþie cu fondul legii, pentru cã Academia de ªtiinþe Agricole, conform acestui proiect, este o entitate absolut independentã, absolut autonomã ºi are în subordine întregul evantai de

O sã dau cuvântul domnului deputat Stanciu, preºedintele comisiei sesizate în fond. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Discutãm despre cercetare ºtiinþificã.

Alin. 2, îmi permiteþi, vã rog, sã o iau de sus în jos, alin. 2 a fost propus a fi eliminat de distinsul nostru coleg, domnul deputat Cristea.

Alin. 2, exact în forma în care este scris în raport, este din Legea învãþãmântului, care este lege organicã. Deci este un text similar cu cel din Legea învãþãmântului, care a trecut de Parlament ºi este lege organicã. Bineînþeles cã distinsul coleg nu a avut timp sã lectureze aceastã lege. Deci este unul din argumente, este un text care a trecut.

Al doilea argument.

Domnilor colegi,

Este vorba de utilaje, echipamente, materii, seminþe, material seminal, animale de rasã necesare activitãþii de cercetare-dezvoltare. Deci este vorba de un volum foarte mic, foarte mic.

Dacã distinsul coleg Cristea crede cã dânsul va aduce venituri la bugetul statului prin taxe vamale pe materiale care sunt utilizate în cercetare, cred cã are o imagine total denaturatã asupra volumului, costurilor ºi importanþei respective.

Deci eu cred cã, dacã luãm toatã legislaþia, o sã vedem cã ºi la învãþãmânt, ºi la cercetare ºtiinþificã, ºi chiar la sport echipamentele care au fost importate acum pentru olimpiadã, o sã vedeþi cã sunt scutite de taxã vamalã.

Sunt legi specifice ºi, pe categoriile respective, s-au dat aceste scutiri. Faptul cã ele sunt numai de resortul Ministerului Finanþelor nu este relevant.

Deci vã propun ca alin. 2 sã rãmânã, el fiind, de fapt, în legislaþia actualã, chiar în legi organice, ºi având o justificare foarte clarã prin extinderea lui ºi la altele.

În ceea ce priveºte alin. 1, sunt de acord nu cu eliminarea, ci cuvântul ”vorÒ sã fie înlocuit cu cuvântul ”potÒ beneficia. ªi este un lucru normal, pentru cã, în mod voit ºi cu totalã lipsã de responsabilitate Ñ o afirm Ñ, toate staþiunile de cercetare ºtiinþificã au fost neglijate ºi nu au beneficiat de nici un fel de sprijin, fie sub formã de cupoane, fie sub altã formã, cum au beneficiat, sã zicem, fostele I.A.S.-uri sau cetãþenii. Deci s-a voit falimentarea aceasta din motive strict politice, ºi nicidecum de politicã a creºterii eficienþei activitãþii.

Domnul deputat Cristea, domnul deputat Dejeu. Totuºi, vreau sã vã spun urmãtorul lucru.

Fac urmãtoarea precizare pentru preºedintele comisiei sesizate în fond. La art. 3, alin. 1 spune aºa despre academie: ”...instituþie publicã specializatã, cu personalitate juridicã, finanþatã integral din venituri extrabugetareÒ.

La art. 12, iarãºi, la alin. 1, se spune aºa: ”... instituþii publice finanþate integral din venituri extrabugetareÒ. Or, aici, la art. 11 alin. 1 este vorba de niºte chestiuni legate tocmai de venituri bugetare.

Având în vedere cã existã un text gata votat, art. 3, cum a fost el modificat prin intervenþia domnului deputat Nicolescu, având în vedere cã mai este ºi la art. 12, având în vedere cã, în legãturã cu aceastã problemã cu importurile, domnul deputat Cristea a propus ºi niºte soluþii care s-ar putea rezolva în momentul în care se dezbat alin. 4 ºi alin. 5 de la art. 2, care au fost retrimise comisiei, personal cred cã ar fi bine ca comisia sã se aplece asupra acestui articol în ansamblul lui ºi sã-l coreleze cu celelalte.

Acum îi dau cuvântul domnului deputat Cristea ºi pe urmã domnului deputat Dejeu.

Douã precizãri scurte sau trei, dacã vreþi.

O datã, rog pe domnul Stanciu sã nu mai facã afirmaþii cã domnul Cristea n-a citit sau n-a vãzut... Domnul Cristea are un obicei prost: când vine la microfon, citeºte ºi spune ce e de spus...

În al doilea rând, sunteþi într-o mare eroare, domnule profesor. Nu putem spune... Ministerul Învãþãmântului ºi Sportului... acestea sunt instituþii publice finanþate integral din veniturile statului. Ministerul Învãþãmântului este finanþat integral ºi statul vine ºi spune cã... în baza acestei finanþãri integrale, suntem de acord, printr-o ordonanþã sau prin ce vreþi dumneavoastrã, ca la importul de... ºi eu ºtiu, face acolo o listã necesarã Ministerului Învãþãmântului, sã-l scutim de taxe vamale. Statul vine ºi spune: suntem de acord ca pentru S.R.I., pentru armatã, pentru... sã scutim de taxe vamale prin legislaþie specialã. Nu spune Legea de organizare a poliþiei, a S.R.I.-ului, a armatei tot ce se scuteºte de taxe vamale. Ministerul Sportului, pe care l-aþi amintit, este exact acelaºi lucru, sunt bani publici ºi este o finanþare asiguratã de stat pentru acest gen de activitãþi. Or, aici suntem exact într-o situaþie opusã, suntem într-o situaþie opusã celei pe care dumneavoastrã aþi prezentat-o. Indiferent de cum aþi vrea s-o argumentaþi. În momentul în care sunt complet extrabugetar, în momentul în care nu am nici un fel de relaþie cu statul, cã nu mai am, în aceastã situaþie, este foarte clar; singura relaþie, care este ºi ea ocolitã ºi nu mai ºtiu acum, articolul se pare cã a trecut, este terenul pe care statul ca domeniu public îl pune la dispoziþia acestor unitãþi. Dar îl pune la dispoziþie contra unei redevenþe ºi cu asta punct, s-a încheiat raportul sau relaþia cu statul. Acesta este drumul greºit pe care a plecat aceastã ordonanþã, pentru cã în loc sã se realizeze parteneriatul obli- gatoriu, în opinia mea, cu statul, nu gen de subordonare, cine e ºef, cine nu e ºef, cine numeºte directorii ºi cine nu-i numeºte, ci în sensul activitãþii în cauzã. Pentru cã de aceea a ajuns în aceastã situaþie, domnule Stanciu, nu politic, vã spun eu, nu politic, în nici un caz, datoritã acestor deficienþe majore ale domeniului care au fost preluate ºi care acum se încearcã prin lege sã fie menþinute.

Sã ne întoarcem la subiect, domnule deputat.

## Da, domnule preºedinte.

Da, haideþi, ca sã mergem pe calea de mijloc. Propun ca alãturi de cele 3 alineate de la art. 4 comisia sã revadã aceste lucruri ºi sã încerce o armonizare... pentru cã altfel, sigur, poþi sã votezi orice într-o lege. Deci haideþi sã renunþ la chestiunea de eliminare a textelor ºi propun ca aceste texte sã fie trimise la comisie pentru a fi discutate ºi a se gãsi o formulare care sã facã legea viabilã.

Da. O sã dau cuvântul iniþiatorilor, domnului deputat Ianculescu.

Domnule deputat Antonescu, sunteþi tot de la iniþiator, da? Vã rog.

## Stimaþi colegi,

Eu vreau sã spun cã domnul deputat Cristea nu are dreptate, nu sunt numai bani publici acolo la institutul de care aþi spus dumneavoastrã. De exemplu, la învãþãmânt ºi cercetare sunt bani proveniþi din toate fondurile, sunt universitãþi private, instituþiile de stat au fonduri proprii, deci care nu sunt bani proveniþi de la buget, ºi toate acestea sunt scutite, nu numai de taxã vamalã, dar ºi de T.V.A. Deci sunt director de universitate ºi orice plãtesc din strãinãtate sunt scutit de T.V.A., ºi sunt scutit ºi de taxa de vamã pe ele. Deci eu cred cã ...

Nu este aºa. Depinde de ce este trecut acolo în legea... A.S.A.S.... Nu pot sã trec în aceastã lege...

De ce, pentru cã în celelalte legi am trecut. Am trecut în Legea învãþãmântului, am trecut în Legea cercetãrii ºtiinþifice, am trecut în Legea sportului, am trecut în Legea de organizare a Ministerului Apãrãrii ºi altora... am trecut astfel de lucruri. Da. Nu e a A.S.A.S., este o lege care priveºte organizarea ºi funcþionarea Institutului de cercetare din agriculturã ºi a staþiunilor respective. Deci pãrerea mea este cã dacã facem referire la Legea cercetãrii, care ar trebui sã se regãseascã ºi se regãseºte sub o formã sau alta în aceastã lege, eu zic cã e bine sã rãmânã aºa, pentru cã nu e nici o pagubã pentru statul român, dimpotrivã, va fi un câºtig imens. Pãrerea mea este cã trebuie sã rãmânã aºa cum este acolo.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul iniþiatorului, domnului deputat Ianculescu, ºi pe urmã o sã vedem ce decizie o sã luãm.

- Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, are dreptate ºi distinsul nostru coleg, domnul deputat Cristea, probabil cã singura soluþie care se impune e sã reanalizãm acest aspect, dar vreau sã vã spun, chiar dacã nu suntem la discuþii generale, cã aceastã formulare din iniþiativa legislativã ne-a fost dictatã imperios de art. 70 din Legea finanþelor publice, din Legea nr. 72 privind finanþele publice, pentru cã aici, la aceastã finanþare, se trimite expres cã soldurile anuale rezultate din execuþia bugetelor instituþiilor publice finanþate integral din venituri extrabugetare rãmân la dispoziþia acestora, urmând a fi folosite în anul urmãtor. ªi atunci, în folosul cercetãrii, pentru a stimula mai mult cercetarea, noi ne-am vãzut nevoiþi sã ne încadrãm în cadrul art. 70 din Legea nr. 72 privind finanþele publice, sã ne încadrãm la aceastã prevedere cã activitatea se finanþeazã integral din venituri extrabugetare.

În realitate, activitatea institutelor academiei se realizeazã atât din venituri extrabugetare, pentru cã au activitate economicã, au ºi bazã materialã, deci material sãditor, seminþe selecþionate etc, dar ºi din venituri de la bugetul de stat. Nu se poate face abstracþie cã nu pot fi finanþate ºi de la bugetul de stat. ªi atunci, sã vedem cum vom împãca cele douã chestiuni pentru cã este vorba, într-adevãr, de un real sprijin pe care trebuie sã-l dãm institutelor de cercetare, nu numai din domeniul agriculturii, ci în general în sprijinul care trebuie acordat institutelor de cercetare din toate domeniile de activitate din þara noastrã.

De aceea, cred cã e bine s-o mai regândim ºi sã vedem cum ne putem circumscrie ºi în prevederile art. 70 din Legea nr. 72 privind finanþele publice locale. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi mie mi se pare cã retrimiterea la comisie a nr. crt. 15, art. 11, este bunã, o sã-i dau cuvântul însã domnului deputat Dejeu care era înscris la cuvânt înainte. Mi se pare judicioasã propunerea fãcutã de domnul deputat Cristea ºi preluatã ºi de iniþiator ca textele acestea sã mai fie analizate ºi corelate.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Înþeleg sã iau cuvântul în continuare, cu toate cã am fost atenþionat de cãtre domnul preºedinte sã nu mã amestec unde nu-mi fierbe oala, cum se spune.

Eu?

Nu dumneavoastrã, domnul preºedinte Stanciu. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În aceste texte ne confruntãm cu niºte contradicþii aproape ireconciliabile datoritã concepþiei greºite care stã la baza legii. Am votat art. 8 care defineºte aceste societãþi comerciale ca instituþii publice. Instituþiile publice þin de stat, þin de domeniul public. Este aproape de neconceput ca instituþii publice, cum sunt acestea, de cercetare ºi dezvoltare, ºi eu prelungesc termenul, ºi producþie sã nu aibã nimic de-a face cu bugetul statului. Cu toate acestea, în art. 11 care va urma, 12, ºi care a fost deja amintit de domnul preºedinte de ºedinþã, ele sunt definite ca finanþate integral ºi asta însemneazã exclusiv din venituri extrabugetare, deci instituþii publice ale statului finanþate exclusiv sau integral din venituri extrabugetare. Articolul nostru, 11, pe care-l discutãm acum, alin. 1, s-a vãzut confruntat cu aceastã realitate ºi vrea sã dreagã busuiocul, cum se spune, adicã, în formulã iniþialã, era cã aceste instituþii ”vor beneficiaÒ de toate prevederile reglementãrilor ºi legislaþiei în vigoare privind subvenþiile, creditarea ºi alte facilitãþi asigurate de stat agenþilor economici din agriculturã. Asta însemneazã, dupã maniera în care a fost redactat textul, o instituþie care apeleazã din plin la bugetul statului, pentru cã Ministerul Agriculturii nu poate da nici o centimã nimãnui în afara prevederilor bugetare. Iatã contradicþia fundamentalã de text.

Acum, textul ni s-a propus a fi modificat: ”pot beneficiaÒ, ºi nu ”vor beneficiaÒ. În mãsura în care este vorba despre instituþii publice finanþate integral din venituri extrabugetare, orice fel de trimitere la finanþare bugetarã trebuie exclusã ºi, într-adevãr, domnule preºedinte, în mod judicios, dispuneþi trimiterea acestor texte la comisie pentru a încerca sã se rezolve ceea ce este aproape de nerezolvat ºi anume contradicþia care stãruie în continuare în texte, datoritã gândirii, concepþiei, dupã pãrerea mea, greºite care stau la baza organizãrii acestei legi.

## Onoraþi colegi,

Deci aºa cum a rezultat, cred cã cea mai bunã soluþie este retrimiterea la comisie cu care ºi iniþiatorul este de acord ºi cu asta trecem la nr. crt. 16, unde întreb dacã sunt intervenþii.

Domnule deputat Cristea, aveþi cuvântul.

Sunt obligat sã intervin, nu neapãrat pe formularea de la alin. 1, care, sigur, puþin reaºezatã ar merge sã spunem pe direcþia finanþelor publice, dar formularea de la alin. 2 nu mai are nici un fel de loc aici, pentru cã ea spune aºa: ”Veniturile unitãþile de cercetare-dezvoltare organizate ca instituþii publice nu se impoziteazã ºi nu se taxeazã în nici un felÒ. Pot oare sã stabilesc în aceastã lege, exceptând, sau în afara Legii finanþelor publice, în afara legislaþiei privind taxele, fiscalitatea în România cã veniturile unei instituþii de acest gen nu se impoziteazã ºi nu se taxeazã în nici un fel? Este imposibil. N-o sã gãsim în nici un fel de lege cã veniturile nu se impoziteazã ºi nu se taxeazã în nici un fel, o sã gãsim în legislaþia româneascã, cei care s-au ocupat puþin de chestia asta, diverse excepþii sau diverse exceptãri periodice, temporare, de la o anume regulã. Poftiþi?

Mai tare.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat.

Deci obligatoriu, alin. 2 trebuie eliminat, iar alin. 3 comportã sigur o discuþie mai serioasã, nu am s-o fac aici, numai am sã anunþ, ca atare. Deci, din aceastã formulare, reiese cã, de fapt, unitãþile de cercetare, aºa cum sunt ele structurate, se comportã ca niºte societãþi comerciale independente. Pentru cã organizate ca societãþi comerciale întocmesc bilanþ ºi cont de profit ºi pierderi în condiþiile prevãzute de lege. ªi atunci, dacã lucrurile stau aºa, sigur cã da, legea asta ar fi trebuit sã arate cu totul altfel, dacã cercetarea agricolã româneascã este organizatã pe structura ºi, eu ºtiu, interdependenþa, dacã vreþi, unor societãþi comerciale. Este cu totul altceva. Discuþia pe acest punct oricum nu poate pleca mai departe.

ªi, stimaþi colegi, nu trebuie sã uitãm un lucru, tot ce au aceste societãþi, unitãþi de cercetare, aici, este domeniul public, este patrimoniul statului, inclusiv partea patrimonialã de clãdiri, deci tot ce existã acolo. Repet, nu mai revin la teren, nu putem juridic sã rãmânem într-o astfel de formulã. Deci terenul este al statului, domeniul public este domeniu public, ele sunt unitãþi publice, dar se comportã ca societãþi comerciale. Vreau sã-l corelez acum ºi cu art. 13 la care faceþi trimitere ca sã nu mai intervin încã o datã.

La punctul 17, art. 13 spune: ”Finanþarea activitãþii proprii a academiei...Ò ceea ce înseamnã cã sunt douã lucruri diferite ºi trebuiau din start tratate ca atare, ”...se realizeazã...Ò, din ce, ”...din cote reprezentând regia pentru servicii asigurate unitãþilor de cercetare-dezvoltare, regia asiguratã de academie ca instituþie. Sigur cã e de discutat ce înseamnã regie ºi nu ºtiu ce. Poate sã însemne asistenþã ºtiinþificã, pentru cã altceva nu vãd ce poate sã însemne. Dar asta înseamnã niºte cote care se duc cãtre, exact cum se duceau cotele stabilite în lege, cãtre Centrocoop, cãtre Federalcoop de la societãþile coop etc., deci o suprastructurã care de fapt aici se fragmenteazã ºi care nu face decât, domnule preºedinte, domnule profesor Stanciu, sã se constituie într-un argument cã legea trebuia altfel structuratã, din start. ªi sigur cã putem sã mergem mai departe, dacã academia este instituþie publicã, aºa cum spunem în articolul respectiv ºi dacã vreþi îl recitim, îl recitim. Deci ”organizate ca instituþii publiceÒ, iar acum venim ºi spunem cã ele sunt de fapt societãþi comerciale, o parte din ele. O parte, sigur.

Am rugãmintea, domnule deputat...

... sã oprim dezbaterea, sã trimitem proiectul, în ansamblul lui, la comisie pentru a fi revãzut ºi mãcar acum în ceasul al 12-lea sã-l refacem de maniera la care el sã poatã sã fie funcþional.

Aº dori sã facem propunerea. Propunerea dumneavoastrã este retrimiterea art. 12, da?

Aº dori sã ºtiu punctul de vedere al... Domnule deputat Dejeu... dau cuvântul comisiei ºi dau cuvântul iniþiatorului, dupã ce intervenþiile colegilor din salã s-au epuizat. Domnule deputat Dejeu? Nr. crt. 16 din raport.

Eu nu aº avea opoziþie la facilitãþile propuse în alin. 2 al art. 12, dacã n-ar fi vorba aici ºi de altceva decât de purã cercetare. Din informaþiile pe care le deþin, suprafaþa de teren afectatã de stat acestor institute de cercetare este de circa 85-90 de mii de ha. Am aflat cã Franþa are, de pildã, 30 de mii de ha de pãmânt afectat cercetãrii ºtiinþifice ºi alte þãri mai mari decât noi, mai puþin chiar.

În documentele care ni se dau pe masã din partea Ministerului Agriculturii rezultã cã unele dintre aceste instituþii de cercetãri au suprafeþe nemãsurat mai mari, excedând necesarului de cercetare. Prin urmare, aici este vorba ºi de suprafeþe de pãmânt, probabil, din cel mai bun pe care îl are þara, afectate propriu-zis producþiei.

ªi acum revenim la text. Aceste societãþi, aceste institute sau societãþi, cum le vom numi, pentru cã pot fi ºi de una ºi de alta, pe lângã faptul cã primesc tot terenul, toatã dotaþia structuralã ºi constructivã din partea statului ºi cã propriu-zis patrimoniul lor este patrimoniul statului, urmeazã sã fie ºi scutite de orice fel de taxã cãtre stat.

Întrebarea pe care mi-am pus-o ºi mi-o pun este dacã aceastã prevedere urmãreºte stimularea cercetãrii sau aceastã prevedere urmãreºte scutirea de la impozit pe niºte venituri pe care pe urmã aceste unitãþi sau institute urmeazã sã le foloseascã în mod, sã spunem, discreþionar, pentru cã nu dau seamã cu aceste venituri nimãnui.

Ministerul Agriculturii, fiind instituþia guvernamentalã care rãspunde nu de cercetare neapãrat, direct, ci rãspunde de politica agricolã în România, în aceste condiþii, fiind þinut la o parte de activitatea ºi modul de desfãºurare a activitãþii acestor societãþi comerciale, Guvernul, spun, mai este lipsit ºi de aceste venituri normale pe care ar trebui sã le plãteascã oricine produce ºi realizeazã venit.

De aceea, socot ºi eu cã ºi acest text ar fi nimerit, domnule preºedinte, sã-l trimiteþi înapoi comisiei pentru a fi pus de acord cu gândirea ºi concepþia, în ansamblu, a legii.

Cred cã trebuie sã declar aici: noi nu ne opunem cercetãrii agricole româneºti; dacã cineva stãruie în aceastã idee, ideea este greºitã. Ne opunem însã la ceea ce se poate ascunde sub paravanul cercetãrii agricole româneºti pentru a fi exploatat de cãtre unii ºi alþii. Aceasta este ideea. ªi noi vrem ca aceastã lege sã stimuleze cercetarea, dar sã ofere un control asupra patrimoniului ºi asupra modului de administrare a bunurilor publice care le sunt date în administrare.

Domnul deputat Nicolescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La discuþiile introductive mi-am permis ºi am spus cã cele 82 500 de ha pe care le are cercetarea agricolã din România, peste 10 ani, probabil, nu vor mai trebui sã fie 82 de mii. S-a fãcut aici apreciere ºi comparaþie cu Franþa care are o suprafaþã mai micã. Este clar, la ora actualã, în afara activitãþii propriu-zise de cercetare, existã activitatea aceasta de producere de sãmânþã superioarã. Eu, în calitate de cercetãtor, îmi convine sã mã opresc la sãmânþa autorului, spre exemplu, care înseamnã o cantitate mult mai micã ºi de aici se dau în aval redevenþã, sã calculez redevenþã pentru tot ce se produce în aval. Dar, fãrã nici o tendinþã de a ascunde ceva, vã spun cã nu suntem pregãtiþi la ora aceasta sã realizãm sãmânþa din verigi superioare în societãþi, companii pe care nu le avem formate în þarã. Peste câþiva ani, 5-10 ani, cei care vor discuta vor discuta aceastã problemã în alþi parametri ºi în notã de normalitate. Cred cã este bine, haideþi sã fim mai înþelegãtori puþin în legãturã cu funcþionalitatea acestor unitãþi de cercetare care au particularitatea lor. ªi mi-aº permite sã consider cã în toamna aceasta noi nu vom avea nici 200 de mii de tone de sãmânþã la grâu de semãnat ºi ne trebuie 500 de mii de tone, ºi acest lucru datoritã unor imper- fecþiuni care survin în activitatea noastrã pe ansamblu. Sãmînþa care s-a dat, de bazã 2, bazã 1, s-a mers cu ea la consum.

S-a ridicat problema aceasta: unitãþile de cercetare au cel mai bun pãmânt. Este normal, vedeþi dumneavoastrã, în condiþiile anului acestuia, 2000, cu secetã extraordinar de mare. Unitãþile de cercetare din domeniul agriculturii sunt unitãþi care, pe medie, înglobând toate particularitãþile zonale, deci de la sol cernoziom pânã la cel mai sãrac sol Ñ nisip, podzol de Maramureº sau de Albota Ñ au obþinut o medie peste 4700 aproape 5000 de kg la ha, cu toatã seceta pe care am avut-o. ªi acest lucru nu prin faptul cã terenul respectiv a fost amplasat pe cele mai bune zone, ci datoritã faptului cã fiecare unitate de cercetare din domeniul agriculturii ºi-a desfãºurat o activitate de 30-40 de ani pe acelaºi teritoriu, s-a venit cu un program de ameliorare sistematic, de rotaþie a culturilor într-un asolament corespunzãtor, de aplicare de resurse ºi astãzi într-adevãr terenul se prezintã aºa.

Da.

Dacã mai sunt alte intervenþii? Nu mai sunt.

O intervenþie de procedurã a domnului deputat Stanciu, dupã care trecem la punctul de vedere al iniþiatorului faþã de intervenþiile care au fost.

## Domnule preºedinte,

Vã declar deschis cã am fost întotdeauna plãcut impresionat de modul elegant ºi uneori discret prin care dumneavoastrã aþi adus vorbitorii la litera regulamentului.

Cred cã este bine sã repuneþi pe tapet aceastã elegantã procedurã, pentru cã senzaþia noastrã este cã se eludeazã în mod intenþionat de unii colegi art. 98 din regulament unde se precizeazã: ”În cursul dezbaterilor, deputaþii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuþie amendamentele respinse de comisia sesizatã în fond...Ò nu au amendamente, nu le-au depus la comisii, ”...sau amendamentele depuse la comisie...Ò deci nu sunt, ”...în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figureazã în raportul acesteia. În mod excepþional pot fi depuse amendamente noi în timpul dezbaterilor în plenÒ.

Iatã cã noi, excepþia, am transformat-o în regulã. Deci eu vã declar, la experienþa parlamentarã pe care o aveþi, puteþi sã susþineþi sau nu acest punct de vedere, cã distinºii colegi nu sunt interesaþi de text, ci de gãsirea chichiþelor pentru a-l bloca. ªi spun acest lucru bazându-mã pe douã chestiuni. Se dezinformeazã voit; nu pot sã nu spun cã distinsul nostru coleg s-a referit aproape cinci minute la societãþi comerciale când chestiunea este clarã Ð actualele institute ºi, respectiv, staþiuni de cercetare, conform Ordonanþei nr. 8, a cercetãrii ºtiinþifice, se pot declara instituþii publice prin lege sau societãþi comerciale. Cele care sunt societãþi comerciale, chiar dacã au domeniul de activitate cercetarea, se supun integral regulilor unei societãþi comerciale. Cele care sunt instituþii publice au specificul pe care-l dã ºi Legea nr. 72. Deci nu este vorba de o încurcãturã a acesteia, ci voit se încearcã tot felul de discuþii, sã trimitem toatã legea ºi aºa mai departe.

Legea este structuratã, foarte bine structuratã, dar sunt douã opþiuni: o opþiune este a iniþiatorilor, care merge pe filiera din 1914, pe structura academiei impusã de Decretul lui Antonescu, deci pe o chestiune clar de tradiþii, ºi a doua, cea pe care ministerul vrea s-o impunã prin ordonanþã de urgenþã ºi trage de timp ca sã dea ordonanþa, în care aceste staþiuni de cercetare se transformã, aveþi toþi textul, vi-l pun la dispoziþie, este ºi consilierul aici, se transformã în fundaþii. Deci, pe de o parte, venim ºi aprobãm un patrimoniu, pe de altã parte, acest patrimoniu îl pulverizãm.

Pentru cã v-aþi referit la chestiuni de procedurã, cred cã ar fi fost bine sã citiþi ºi art. 99 din regulamentul nostru care spune aºa: dacã în dezbaterea amendamentelor relevã consecinþe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, preºedintele Camerei poate trimite textele în discuþie comisiei sesizate în fond.

Deci eu m-am referit la art. 99 ºi atâta vreme cât au existat necorelãri evidente între articole ºi între conþinutul articolelor consecutive ºi restul economiei legii, este absolut normal ca sã fie retrimise comisiei.

Problema principalã cred cã este alta, din ce aþi spus dumneavoastrã la microfon. Ne e fricã de o ordonanþã pe care eventual ministerul ar putea sã o scoatã înainte sã adoptãm noi textul legii ãsteia. Ei bine, eu vreau sã vã spun cã mie nu mi-e fricã de o ordonanþã, cã am mai picat noi ordonanþe aici ºi altele.

Problema care se pune este sã facem o lege coerentã ºi bunã. ªi din cauza asta, daþi-mi voie sã nu fiu de acord cu afirmaþia dumneavoastrã. Eu cred cã legea asta e necesarã, dar trebuie în acelaºi timp sã fie o lege bine construitã ºi, ca sã fie bine construitã, trebuie sã nu pornim de la ideea cã o trecem în forþã ºi punct, ci trebuie s-o trecem în aºa fel încât ea sã fie valabilã mult mai mult decât zece ani de zile, sã fie valabilã poate 2030 de ani de zile. Altminteri, înseamnã cã activitatea acestei instituþii, acestei academii, va fi perturbatã la fiecare 3-4 ani de zile din interese electorale sau de altã naturã.

ªi vã rog sã mã credeþi cã o lege nu trebuie sã fie perturbatã de interese electorale, mai ales când e vorba de o instituþie cum este aceastã academie.

Domnul deputat Cristea, procedurã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, regulamentul stabileºte fãrã echivoc dezbaterea ºi adoptarea legilor în condiþii de cvorum. Eu n-am calitatea de lider de grup sã solicit acest lucru pentru cã aº fi fãcut-o demult, cã nu se poate sã se adopte totuºi o lege cu cvorumul din salã. Îl constataþi dumneavoastrã.

În al doilea rând, tot regulamentul nu stabileºte nici un text cã un deputat nu are dreptul sã participe la dezbaterea unui articol ºi sã propunã eliminarea lui. Eu am propus aici eliminarea a trei texte, iar în douã cazuri, retrimiterea lor la comisie pentru a fi reanalizate. Nu scrie în regulament cã dacã n-ai fãcut amendament de eliminare nu poþi sã vii la microfon în dezbatere sã propui eliminarea unui text.

Mulþumesc.

Este vorba de ultimul alineat al art. 98 care spune cã, ”În mod excepþional, pot fi depuse amendamente noi ºi în timpul dezbaterilor în plenÒ. Eu cred cã procedural nu s-a încãlcat pânã în acest moment regulamentul ºi aluziile la acest lucru sunt nefondate.

Noi aici suntem însã la nr. crt. 16 referitor la art. 12. Domnul deputat Cristea am înþeles cã a propus retrimiterea la comisie pentru corelare, domnul deputat Dejeu am înþeles cã a propus acelaºi lucru, domnul deputat Nicolescu, cu un discurs elegant, n-a propus acelaºi lucru, dar a susþinut cã textele astea trebuie, într-adevãr, sã iasã bune.

Eu o sã-i dau cuvântul iniþiatorului pentru a-ºi spune punctul de vedere faþã de opiniile exprimate.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastrã, n-aº vrea sã fiu interpretat cã intru în dialog cu distinsul meu coleg, domnul deputat Cristea, dar aº vrea sã îl întreb pe domnul deputat Cristea dacã într-adevãr vrea sã-ºi ducã la îndeplinire ceea ce mi-a spus la comisie, cã va lupta pentru ca aceastã lege sã nu iasã ºi cã îmi va demonstra cã nu va ieºi.

Dacã este o chestiune de orgoliu, de ambiþie sã blocãm aceastã lege, aºa cum mi-a promis prieteneºte, am înþeles-o eu, domnul deputat Cristea, nu mai are rost sã mai dezbatem în continuare, pentru cã noi tot vom ajunge la blocaj.

Dacã domnul deputat Cristea este animat de dorinþa constructivã ca legea sã fie dezbãtutã în continuare, ºi cred cã acest lucru doreºte domnul deputat Cristea, eu l-aº ruga, de asemenea, prieteneºte, colegialiceºte, sã dea dovadã de acest lucru ºi nu de ceea ce mi-a spus mie într-o discuþie amicalã la Comisia noastrã de agriculturã.

Revenim la art. 12. Într-adevãr, toatã aceastã discuþie porneºte de la faptul cã s-a prevãzut într-un articol anterior, ºi v-am spus din ce raþiuni, cã activitatea de cercetare-dezvoltare este finanþatã integral din venituri extrabugetare. ªi v-am explicat pentru ce a fost aceastã raþiune: tocmai pentru ca fondurile obþinute sã poatã fi utilizate ºi în anul urmãtor, conform prevederilor Legii finanþelor publice nr. 72.

Cred cã nu se poate interpreta cã activitatea institutelor este finanþatã integral din venituri extrabugetare. Nici nu existã acest lucru. Se ºtie cã activitatea institutelor de cercetare-dezvoltare ºi din domeniul agriculturii se realizeazã ºi din bugetul de stat. ªi art. 12 trimite numai la acea finanþare care provine din venituri extrabugetare, nu din veniturile de la bugetul de stat pentru care, conform Legii finanþelor publice, la sfârºitul anului, trebuie sã se încheie bilanþul respectiv.

De aceea, cred eu cã art. 12 am putea sã-l lãsãm în formularea actualã sau poate cu o micã modificare, sã spunem în loc de ”finanþate integral din venituri bugetareÒ, sã spunem ”cu finanþare integral din venituri extrabugetareÒ, deci cu finanþare integral din venituri extrabugetare. Deci partea referitoare la aceasta trimite art. 12 alin. 1.

Domnule deputat, vã rog sã rãmâneþi la microfon. Art. 13 de la nr. crt. 17 se referã la finanþarea activitãþii proprii a academiei. Doriþi sã fie ºi acesta lãsat pentru dezbatere o datã cu celelalte?

Nu. Art. 13 este...

Bun. Dacã nu, atunci nu intrãm în el, continuãm imediat.

Continuãm cu art. 13 pentru cã nu este legat de finanþarea extrabugetarã.

Bine. Am înþeles.

Deci dumneavoastrã propuneþi sã fie retrimis la comisie. Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu pentru a expune punctul de vedere ca preºedinte al comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia, prin discuþie ºi cu colegul Brezniceanu, rãmâne la ideea cã nu avem ce sã discutãm la comisie. ªi de ce nu avem? Pentru cã dincolo de vorbe ºi tertipuri lipsite de o anumitã probitate, s-a spus aici clar ce s-a declarat.

Art. 12 alin. 1 nu este altceva decât art. 70 alin. c) din Legea finanþelor publice ºi, respectiv, art. 73 alin. 3 din Legea nr. 72 din 12 iulie 1996. Care spune, la art. 70 alin. 1, lit.c): ”Finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital ale instituþiilor publice se asigurã integral din veniturile extrabugetareÒ.

Acest proiect de lege a fost la Ministerul Finanþelor ºi avem hârtia prin care Ministerul Finanþelor ne solicitã sã introducem cuvântul ”integralÒ. ªi l-am introdus.

La art. 73 alin. 3: ”Soldurile anuale rezultate din execuþia bugetelor instituþiilor publice, finanþate integral din veniturile extrabugetare, rãmân la dispoziþia acestora, urmând a fi folosite în anul urmãtor cu aceeaºi destinaþie.Ò

Deci este clar cã acest art. 12 care este rezultatul lui 70 cu c) ºi 73 cu alin. 3 vine sã fie aplicat explicit acestor venituri ale unitãþilor de cercetare care sunt instituþii publice. Nu vãd ce sã mai discute comisia. Sã revotãm Legea nr. 72? Deci art. 12 alin. 1, nu vãd, domnule preºedinte, ce sã mai discute comisia când este de fapt o încadrare a unui text pe text de lege.

La art. 12 alin. 2, este vorba de ceea ce s-a spus aici foarte clar. Între aceste unitãþi de cercetare sunt schimburi, deci ele, în cadrul schimburilor dintre ele cu material sãditor, cu o serie de produse care sunt folosite în actul de cercetare, sã fie scutite de acest lucru.

Repet încã o datã: aceste instituþii le supunem acum unui tratament mai rãu decât un agent particular. Deci ele sunt ale statului, sunt instituþii publice. Facilitãþile se cereau sã fie similare cu ale unui agent economic. Or, agentul economic e particular. Se cerea ca o instituþie publicã sã poatã fi tratatã la nivelul unui agent economic. ªi nici acest lucru nu e valabil.

Art. 12 alin. 1 este clar cã nu vãd ce putem discuta. La art. 12 alin. 2 este o chestiune de decizie. Noi am propus acest text ca în schimburile de cartofi pe care-i ia de la Braºov ºi-i duce la Suceava, ca sã vadã dacã cancerul cartofului este cutare, acei cartofi n-o sã mai intre pe formele de schimburi, de taxe ºi aºa mai departe.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îi sugerez domnului preºedinte al Comisiei de învãþãmânt sã citeascã integral textul din Legea finanþelor publice. Pentru cã în textul ºi în articolul în cauzã, nu-l am la mine, am crezut cã îl au colegii de acolo, dar ºtiu, se descriu pe puncte, a, b, c ºi aºa mai departe, tipurile de finanþare. Nu spune nicãieri în acea lege cã în instituþiile publice finanþarea de capital ºi finanþarea curentã se face numai din venituri extrabugetare.

Scrie foarte clar. Nu scrie aºa ceva în aceastã lege. ªi vreau sã fac o precizare foarte clarã: i-am spus colegului meu Ianculescu cã mã voi bate pentru aceastã lege sã nu treacã în aceastã formã. ªi asta în interesul academiei. Nu în interesul meu sau în interes de nu ºtiu ce altã naturã. Pentru cã academia îºi face un deserviciu foarte mare prin aceastã structurã de lege, cã nu se înþeleg...

Stimate domnule preºedinte, din ce existã în academie, unele sunt instituþii, altele societãþi comerciale. Uitaþi-vã la textul propriu-zis. Sunt texte în care le trataþi ca entitãþi diferite pentru cã sunt diferite, pentru cã unul este statutul juridic ºi comportamentul inclusiv fiscal, financiar al unei societãþi comerciale ºi altul al unei unitãþi publice. Sunt texte care nu fac nici un fel de diferenþe între ele. Pot sã vi le citesc.

Am o rugãminte. Am retrimis articolul la comisie...

Deci propunerea mea este, pentru cã în intervenþia anterioarã tot am ajuns ºi la art. 13 care þine de acelaºi tratament...

N-am ajuns încã la art. 13.

Vroiam sã nu mai revin, domnule preºedinte.

Nu. Reveniþi, cã aºa este regulamentul.

Înþeleg cã dumneavoastrã nu doriþi sã fie retrimis la comisie. Însã cum cererea a venit de la doi dintre cei care au vorbit ºi iniþiatorul este de acord, voi retrimite nr. crt. 16, art. 12, la comisie, pentru cã e bine ca textele pe care le prezentãm ºi le votãm sã fie coerente ºi, evident, e în interesul aplicãrii legii acest lucru.

Dacã o prevedere existã într-o lege, conform tehnicii legislative, ea nu trebuie sã se regãseascã identic în altã lege. Asta este o chestiune de tehnicã legislativã ºi nu o discutãm aici. Poate cã e bine ca tocmai ºi din cauza asta comisia sã se aplece ºi asupra acestui punct aici. Domnul deputat Cristea.

Pentru toate cele retrimise la comisii, autorii amendamentelor au dreptul sã fie ascultaþi în cadrul comisiei ºi cred cã e bine ca sã fie chemaþi toþi, ca sã nu mai avem asemenea discuþii. Sunt prezentate aici în plen ºi amendamentele pe care le prezintã, le vor prezenta în scris comisiei. Ca sã nu fie discuþii.

Vã rog, toþi cei care aþi fãcut amendamente în plen sã le faceþi în scris la comisie ºi comisia sã vã cheme ca sã puteþi sã fiþi audiaþi, sã vã susþineþi punctele de vedere acolo.

Art. 13, la nr. crt. 17.

Dacã sunt intervenþii la acest articol! Domnul deputat Dejeu, aveþi cuvântul. Domnule deputat, o secundã numai. Au venit douã comisii de mediere. Aº vrea sã le supun aprobãrii ºi pe urmã vã dau cuvântul.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor de redactãri diferite la proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar: Gheorghe Vâlceanu, Tãnase-Pavel Tãvalã, Liviu-Alexandru Mera, ªerban Constantin Rãdulescu-Zoner, Attila Varga, Varujan Pambuccian ºi Petre Þurlea.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

ªi a doua: comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în redactãri diferite la proiectul de Lege privind executorii judecãtoreºti: Ioan-Mihai Popa, Carmen Dumitriu, Emil-Teodor Popescu, Gavril Dejeu, ªtefan Popa, Ervin-Zolt‡n SzŽkely ºi Ioan Gavra.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Aici am o observaþie, de asemenea: la art. 3 noi am votat deja cã întreaga activitate de cercetare este nu subordonatã, ci coordonatã de academie. ªi dacã întreaga activitate de cercetare este coordonatã, cum se împacã aceastã idee, de principiu, cu menþiunea din art. 13, de subordonare? Pentru cã vom merge mai departe, îndatã, la art. 14 ºi mai ales 14 alin. 2, în care rezultã cã academia va face ºi numirea personalului de conducere a institutelor de cercetare, ceea ce presupune, bineînþeles, subordonare.

ªi atunci unde suntem? Suntem la coordonarea prevãzutã de art. 3? Suntem la subordonarea prevãzutã de art. 13? ªi în ipoteza în care ar fi vorba de subordonare, care este raþiunea juridicã, raþiunea administrativã ca aceste institute de cercetare sã fie subordonate academiei, câtã vreme ... Noi cred cã suntem de acord cu toþii cã academia, ca for ºtiinþific, trebuie sã se rezume la aspectele de cercetare ºi ºtiinþã, aspecte pe care sã le coordoneze, ºi nu sã subordoneze niºte unitãþi productive, administrative ºi instituþii publice ale statului.

Iatã, aº dori sã se limpezeascã aceastã contradicþie.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Alte intervenþii? Domnul deputat Cristea.

## Domnule preºedinte,

Aici se prevede prelevarea unei cote pentru regia ºi serviciile asigurate unitãþilor de cercetare-dezvoltare ºi spune textul mai departe ”...din subordineÒ.

Am în faþã un tabel, o schiþã, ”Organizarea structuralã a cercetãrii agricole ºi silvice Ñ 2000Ò. ªi aici se indicã care unitãþi sunt subordonate academiei ºi care unitãþi numai în coordonarea academiei. ªi anume sunt una, douã, trei institute care sunt numai în coordonarea academiei ºi care informativ þin de Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului.

Întrebare: academia urmeazã sã preleve cote pentru serviciile prestate ºi de la unitãþile pe care le are în coordonare, alãturi de cele pe care le are în subordonare? Ipotezã în care textul ar urma sã fie completat în mod corespunzãtor.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

ªi în comunism se fãceau prestaþii fãrã platã.

Modificaþi textul. De aia am venit la microfon.

Vã rog, nu discutaþi între dumneavoastrã, interveniþi de la microfon!

Atunci înseamnã cã cele care sunt ”din subordine sau coordonareÒ. ªi atunci vom fi eventual de acord cu textul. Pentru cã, într-adevãr, pentru serviciile prestate trebuie sã facã platã.

Sigur, nu mai reiau intervenþia, domnul Dejeu are perfectã dreptate, pentru cã juridic este o altã construcþie, pentru cã subordonarea se face inclusiv juridic, pentru cã altfel nu pot sã dau cotã din veniturile pe care le obþin unei instituþii, indiferent cum aº vrea sã fac lucrurile, decât dacã le dau cadou sau pomanã, sau ceva de genul ãsta. ªi vreau sã vã mai spun un lucru: aceste venituri prevãzute a se da fac trimitere la Hotãrârea de Guvern nr. 42 din 1994, care prevedea o finanþare într-un alt sistem ºi cu un alt statut al academiei, al A.S.A.S.-ului. Deci în 1994 A.S.A.S.-ul nu era instituþie finanþatã integral din venituri extrabugetare, nu era instituþie care sã aibã, hai sã spunem, în coordonare sau în subordonare ºi coordonare, cum spune textul actual, pentru cã le îmbinã, ºi instituþii publice ºi societãþi comerciale.

În articolul în cauzã din hotãrâre se spune textual Ð am fost sã-l citesc, pentru cã nu eram foarte sigur Ð cã se face dintr-o cotã a veniturilor obþinute din producþie. Pentru cã structura de funcþionare a acestor unitãþi era, la rândul ei, împãrþitã în douã categorii: activitãþi de cercetare propriu-zisã, cu tot ce þine de ea, ºi activitate de producþie, pe terenurile pe care le aveau în administrare, produse care erau vândute pe piaþã unor beneficiari, iar din aceste venituri, pentru a se asigura o parte din finanþarea academiei, ca atare, se aplica acest procent, aceastã cotã pe aceste ventituri, lucru care nu mai este valabil absolut deloc în condiþiile de astãzi.

Articolul în cauzã, sigur, trebuie reaºezat integral. Domnul Dejeu a adus toate argumentele ºi ele continuã, de altfel, ºi la art. 14, pentru cã, din cele existente, se preia personalul pentru cele care vor deveni unitãþi publice, despre celelalte nu se mai vorbeºte.

E un ºir de argumente care implicã sau care conduce, domnule preºedinte, ºi eu acum vã rog sã faceþi acest lucru, sã oprim dezbaterile sã trimitem legea la comisie.

ªi vreau sã mai fac o precizare, domnule preºedinte, domnule profesor Stanciu. Comisia pentru agriculturã, în momentul în care s-a iniþiat, s-a trimis aceastã iniþiativã legislativã, a trimis, a solicitat Biroului permanent dezbaterea în comun Comisia pentru învãþãmânt, printr-o decizie luatã cu votul unanimitãþii membrilor Comisiei pentru agriculturã ºi transmisã Biroului permanent, tocmai pentru cã în Comisia pentru agriculturã se cunosc absolut toate problemele care þin inclusiv de modul de funcþionare, de, haideþi sã spunem, de intimitatea de organizare a unor astfel de societãþi, pentru cã sunt oameni care au lucrat în aceste societãþi, unii chiar de o viaþã.

Dacã mai sunt alte intervenþii la acest articol? Nu mai sunt. Atunci îi dau cuvântul iniþiatorului.

Domnul deputat Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

Nu, vã rog, rãmâneþi la microfon, domnule deputat. Vã rog, rãmâneþi la microfon, pentru cã domnul deputat Dejeu a avut ºi dânsul niºte obiecþii, ºi eu cred cã dacã dumneavoastrã aþi rãspuns unei obiecþiuni fãcute de la microfon, aþi rãspuns propunerii fãcute de domnul deputat Cristea. Domnul deputat Dejeu, însã, a ridicat o problemã legatã de coordonare, subordonare ºi aºa mai departe, ºi de corelare cu texte deja votate. Vã rog sã rãspundeþi ºi acestui punct de vedere.

## **Domnul Marian Ianculescu:**

## Domnule preºedinte,

Eu am considerat cã nu mai este nevoie sã rãspund la acest punct de vedere, pentru cã restul distinºilor noºtri colegi deputaþi din Camera Deputaþilor cred cã au putut sã-ºi dea seama cã este în perfectã corelare cu articolele deja votate. Este perfect cum este prevãzut la art. 13, ”cu unitãþile de cercetare-dezvoltare din subordineÒ. Este corect aºa cum este prevãzut în acest proiect de lege. Aºa cum este prevãzutã la art. 13, formularea este cea mai fericitã din punctul meu de vedere.

## **Domnul Gheorghe Cristea**

**:**

N-are relaþie juridicã sã plãteascã. Trebuie sã spui în lege cã este subordonatã juridic academiei propriu-zise. Nu are formã juridicã sã plãteascã aceºti bani.

## **Domnul Gavril Dejeu**

**:**

Dacã e vorba de subordonare, atunci este cu totul altceva! Dar pânã acum este pentru prima datã când întâlnim textul de subordonare, pentru cã...

## Stimaþi colegi,

Dacã pânã acum am înclinat sã cred cã, totuºi, distinsul coleg deputat Cristea este animat de o dorinþã de a scoate o lege bunã, de data aceasta daþi-mi voie sã afirm cã este rãu intenþionat ºi nu doreºte sã iasã aceastã lege.

Dacã Domnia sa nu ºtie cã activitatea de dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare este activitatea de producþie, îl trimit sã se ducã sã se documenteze. Exact activitatea de dezvoltare care este trimisã în text, conform Hotãrârii Guvernului nr. 42/1994, este perfect legalã. Nu mai înþeleg acum, din partea domnului deputat Cristea, aceastã obstrucþionare permanentã.

Domnule deputat Cristea, vã rog sã mã credeþi cã de data aceasta Ð încã o datã afirm Ð sunteþi rãu intenþionat ºi nu cred cã din cauza unui deputat care este rãu intenþionat plenul Camerei Deputaþilor trebuie sã-ºi opreascã activitatea la aceastã lege.

## Domnule preºedinte,

Vã rog, de aceastã datã eu nu sunt de acord cu retrimiterea acestui articol la comisie ºi sã fie ori votat, ori respins de plenul Camerei Deputaþilor. Nu se mai poate în felul acesta! Sunt convins cã domnul deputat Cristea vrea sã blocheze legea. Este o atitudine profund antidemocratã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Domnule deputat, vã rog, poftiþi la microfon, nu vorbiþi din salã.

## **Domnul Marian Ianculescu**

**:**

Uitaþi-vã la art. 6 alin. 1 ºi 2!

La alin. 1 ... Vã rog, vã dau cuvântul...

Aº vrea sã rog iniþiatorul... Domnule preºedinte, iniþiatorul sã lãmureascã lucrurile acestea, pentru cã în momentul în care spune ”de subordineÒ spune de situaþia actualã, de situaþia existentã în momentul de faþã, care a fost consfinþitã în 1991, 1994, 1995, 1996 în niºte documente, fie hotãrâri de guvern. Pentru cã acum se spune aºa în art. 6, domnule profesor, ºi vã citesc finalul: ”se transformã în instituþii publice ºi societãþi comercialeÒ. Din ce existã ele devin altceva ºi în acest sens se coreleazã cu coordonarea activitãþii de cãtre academie, care este la art. 3: ”Organizeazã ºi coordoneazã întreaga activitate de...Ò

Domnul deputat Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acum pot sã dau rãspuns pentru cã s-a vorbit de la microfon. Pe baza unui dialog din salã nu pot sã dau rãspunsul.

Dacã ne întoarcem la art. 6, alin. 1 reglementeazã întreaga problemã. Dacã observaþi cã în finalul alineatului 1 de la art. 6 se spune: ”Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ÇGheorghe Ionescu-ªiºeºtiÈ are în subordonare unitãþile de cercetare-dezvoltare prevãzute în Anexele I/1, I/2 ºi I/3 la prezenta legeÒ. Acest articol, cu acest alineat, aºa cum este formulat în acest raport, a fost votat de plenul Camerei Deputaþilor. Este drept, nu a fost domnul deputat Cristea atunci în salã. Deci iatã încã o dovadã.

Art. 13, domnule preºedinte, vã rog sã constataþi cã este legal, ºi mã adresez ºi distinsului nostru coleg, distinsul jurist, domnul deputat Gavril Dejeu, este în concordanþã cu art. 6 alin. 1 ºi nu vãd nici un impediment în a vota sau a respinge prin vot democratic, în plenul Camerei Deputaþilor acest articol de lege.

Din punctul meu de vedere, rog distinºii colegi deputaþi de bunã-credinþã sã dea votul asupra acestui articol, în formularea prezentatã în raportul comisiei. Vã mulþumesc.

Comisia? Domnule deputat Stanciu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Evident cã trebuie creatã imaginea cã aceastã lege este pur ºi simplu de la un cap la altul o bramburealã. Vã informez cã au lucrat mulþi oameni, cu activitate ºi pregãtire deosebitã în domeniu, pentru redactarea ei.

Acum, privind direct la ceea ce întreba distinsul nostru jurist, domnul deputat Dejeu, chestiunile sunt amestecate, spre a nu mai înþelege nimic.

Domnilor, deci activitatea de cercetare se desfãºoarã în unitãþile de cercetare, fiecare pe specialitatea respectivã. Academia ca atare, ca for ºtiinþific, nu desfãºoarã activitate de cercetare, nu are personal plãtit, ci membrii academiei sunt, inclusiv miniºtrii agriculturii, fãcuþi academicieni ca s-o distrugã.

Prin urmare, este vorba de coordonarea activitãþii ºtiinþifice între aceste institute, având în vedere cã sunt activitãþi evident interdisciplinare. Este vorba de o subordonare pe care nu am dat-o noi, ci a dat-o Legea nr. 51 din 1996. Unitãþile de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii ºi industriei alimentare sunt subordonate Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ ºi funcþioneazã ca structuri ale acesteia.

Deci noi venim ºi discutãm de o finanþare a activitãþii proprii a academiei, în cadrul sarcinilor care-i revin, ºi de

la aceastã discuþie venim pe structura legii, pe structura academiei, pe nu ºtiu ce. Deci ”Cronica cârcotaºuluiÒ, domnule preºedinte, cu toatã stima, de la televizor, la Prima TV, este o nimica toatã faþã de ceea ce se întâmplã acum ºi în mod inadmisibil, cu tot riscul de a o stopa ºi a o trimite toatã la comisie, inclusiv pe mine în afara acestei sãli, vã spun, domnule preºedinte, cã nu se poate discuta o lege în care arbitrul trimite totul la comisie, cã unii dintre colegi spun cã un text este bun sau nu este bun.

În momentul când scoatem votul din funcþiune, atunci intervine arbitrarul.

## **Domnul Gheorghe Cristea**

**:**

Cvorumul, domnule preºedinte!

## Acum cere cvorumul!

Cred, domnule preºedinte, cã art. 3 ºi explicaþia pe care o aºtepa domnul Dejeu este clarã. Aceste unitãþi, prin legea anterioarã, sunt în subordinea academiei, cercetarea se face la unitãþile de cercetare-dezvoltare care sunt subordonate ºi, evident, pentru prestaþiile pe care prezidiul Academiei le face acestora, acestea dau o anumitã cotã. Nici un serviciu nu se presteazã gratuit.

Deci nu vãd de ce trebuie atât de mult retrimis la comisie, când acest articol face ºi obiectul unei hotãrâri de Guvern, decât sã o împiedicãm, sã o trimitem pas cu pas, sã o blocãm. O blocãm, domnule... O blocãm ºi vom dezagrega tot sistemul de cercetare ºtiinþificã din agriculturã, îl vom falimenta, vom parcela ca la Bãneasa, domnule Cristea, vom scoate prin hotãrâre de guvern din Staþiunea pomicolã Bãneasa hectarele, le vom parcela ºi le vom vinde. Vindeþi-o ºi faceþi ceea ce doriþi!

Chestiune de procedurã. Îi dau cuvântul doamnei deputat Viorica Afrãsinei.

Aveþi cuvântul.

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. Înþeleg cã sunt foarte multe puncte de vedere divergente la acest articol, atât punctul iniþiatorului, cât ºi al colegilor care ºi l-au exprimat din salã, cât ºi al comisiei.

Am reþinut de la dumneavoastrã intenþia de a retrimite la comisie ºi considerãm noi cã este una dintre cele mai viabile posibilitãþi pentru a ajunge la un text aºa cum ar trebui sã fie o lege corectã.

De aceea, domnule preºedinte, mã uit, totodatã, în salã, ºi consider cã suntem prea puþini pentru a putea lua o decizie corectã în ceea ce priveºte o lege atât de importantã, pe dezbateri atât de discordante, dacã vreþi, pe puncte de vedere atât de discordante.

Vã propun o invitare a colegilor la dezbateri, într-o lipsã de cvorum, o retrimitere la comisie pentru a se reanaliza acest text. Pentru cã, privind în salã, consider, totuºi, cã nu putem sã continuãm dezbaterile cu un cvorum atât de mic, la o lege atât de importantã. Vã mulþumesc.

Eu îi mulþumesc doamnei deputat Afrãsinei. Dânsa, de fapt, nu face altceva decât sã exprime ºi nemulþumirea mea, legatã de prezenþa în salã a colegilor deputaþi, de faptul cã liderii de grupuri nu-ºi exercitã autoritatea sã-i aducã în salã pe colegi. La ora actualã noi suntem sub cvorumul de lucru, nu sub cvorumul de jumãtate plus unu.

Ca atare, eu vã spun foarte sincer: pe o lege importantã ca aceasta, nu putem sã ne jucãm tot timpul cu cvorumul. Sunt probleme, apar la fiecare text diverse formulãri care, sigur, se pun în discuþie. Or, pe de o parte, este dorinþa ca legea sã treacã mai repede, este ºi dorinþa mea, pe de altã parte, din lipsã de cvorum nu pot sã fac acest lucru.

Pe de altã parte, suntem acuzaþi de o serie de colegi cã existã interese de a bloca aceastã lege. Legea aceasta este blocatã, de fapt, de lipsa de cvorum, în momentul de faþã. Am fi putut sã trecem mai departe, pentru cã prin votul unei majoritãþi, dar sigur în condiþiile existente cvorumului, am fi putut sã depãºim, poate, acest text de la art. 13, care nu este un text care sã fie retrimis la comisie.

Dar, dacã vi-l supun spre aprobare în momentul de faþã, cu 75 Ð 80 de oameni în salã nu putem sã-l votãm în mod corect.

Ca atare, rog liderii de grupuri sã ia mãsurile ferme necesare pentru asigurarea prezenþei la lucrãri. Dacã nu

sunt în stare, sã spunã, mai bine, lucrul acesta de la început, nu voi face apel nominal, pentru cã ar însemna sã ajungem cu el peste ora de închidere a ºedinþei, o sã aplic art. 128 alin. 3 din regulament ºi vã rog foarte mult sã luaþi act cã o fac cu foarte multã nemulþumire pentru modul în care se blocheazã activitatea Parlamentului prin lipsa colegilor deputaþi de la lucrãri.

Deci la ºedinþa de la comisie domnul deputat Stanciu anunþã ora, data ºi locul ºi rog toþi colegii care au avut amendamente sã le facã, sã le prezinte în scris ºi sã participe la dezbateri, în aºa fel încât sã nu mai existe motive de blocare proceduralã.

Vã rog.

Rugãm toþi colegii care au fãcut propuneri sã le aducã la comisie, ºi luni, între orele 15,00 ºi 16,00, Comisia pentru învãþãmânt va fi convocatã conform prerogativelor pe care le am, de preºedinte, ºi vom lua în discuþie toate amendamentele care au fost trimise la comise ºi alte propuneri care sunt depuse pânã atunci. Vã mulþumesc.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, suspend ºedinþa.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 123/2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei