Stenogramă plen

## Bunã dimineaþa!

Declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului din 29 februarie.

Conducerea ºedinþei este coordonatã de subsemnatul, asistat de domnii senatori Alexandru Ioan Mortun ºi Mircea Ioan Popa Ñ secretari ai Senatului. Ordinea de zi o cunoaºteþi.

În privinþa prezenþei, din totalul de 143 de colegi senatori lipsesc 5; 3 sunt în Guvern ºi 2 în delegaþii. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori.

Dacã în privinþa ordinii de zi existã observaþii? Vã rog, domnul senator Gaita.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº aborda foarte scurt în legãturã cu ordinea de zi. Aº lega-o de relaþia GuvernÑParlament.

Nu cred cã trebuie sã ne mai mirãm de ce suntem cum suntem, deoarece Guvernul nici pânã acum, dupã 3 ani, nu a înþeles care este relaþia GuvernÑParlament.

Vreau sã vã spun cã am avut o propunere ºi o avem pe rol, legatã de iniþiativa legislativã privind reeºalonarea datoriilor ºi ºtergerea penalitãþilor în anumite condiþii.

Aceastã problemã am ridicat-o, s-a votat în plenul Senatului pentru a o trece pe ordinea de zi joia care a trecut. Am înþeles perfect importanþa legii ºi Senatul a stabilit ca Legea fermelor de stat, a I.A.S.-urilor, sã treacã pe locul întâi. Am aflat cu stupoare însã asearã de ordonanþa care se dã ºi care prevede cam aceleaºi prevederi.

Vreau sã vã spun cã domnul ministru Remeº mie, personal, mi-a promis în ianuarie cã o sã vinã sã analizãm ºi sã dãm o formã care va trece în Senat, o formã cu care sã fie toatã lumea de acord.

Nu s-a întâmplat aºa ºi ne trezim cu un act normativ al Guvernului, în timp ce o dezbatere exact pe aceeaºi temã este în lucru, nu este pe ordinea de zi, este în dezbatere ºi vã reamintesc cã s-au discutat primele douã puncte.

EsteÉ Nu am cuvinte ºi mã abþin sã nu jignesc, pentru cã sunt puþin necãjit pe aceastã temã.

Este inadmisibil ca în aprilie sã începem sã discutãm aceastã propunere legislativã, sã se întrerupã, sã se punã pe ordinea de zi de câteva ori pe locul întâi ºi sã nu se discute dupã aceea, peste Parlament, peste Senat, ea fiind în discuþie, ºi vã rog sã mã scuzaþi cã repet, cu primele douã puncte discutate, sã dãm o ordonanþã pe aceeaºi temã.

Dumneavoastrã discutaþi în Biroul permanent cât de moral este acest gest al Guvernului. Vã rog frumos sã nu daþi din cap, aþi fost cei care aþi fost împotriva acestei legi, acel partid de ordonanþe. Cred cã ar trebui sã vedem foarte serios rolul nostru ºi misiunea pe care ne-a dat-o electoratul în acest Parlament.

Deci, propunere concretã: vã rog ca dupã Legea fermelor de stat, aceastã iniþiativã legislativã, care este în dezbatere din luna aprilie, care a fost pe ordinea de zi

Ñ astãzi nu se gãseºte Ñ, sã fie trecutã imediat pe locul 2.

Deci, indiferent ce se va întâmpla, indiferent cã este marþi, cã este luni, cã este joi, când se terminã Legea I.A.S.-urilor sã intre aceastã propunere legislativã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Am luat notã. Vom supune votului plenului Senatului solicitarea dumneavoastrã.

Dacã existã alte observaþii? Domnul Tiberiu Vladislav.

## Domnule preºedinte,

Avem pe ordinea de zi 19 proiecte de lege. Am fãcut un calcul simplu ºi 5 dintre aceste proiecte de lege sunt cu articol unic, care ar putea sã fie votate în maximum o jumãtate de orã.

Sunt legi tehnice ºi, vã rog, în caz cã se blocheazã discuþia la aceastã lege, sã le votãm, sã le mutãm ordinea sau cel puþin de la ora 15,00 sã le votãm. Pot sã vã dau ºi exemplu: 8, 9, 10, 12, 14 ºi 16. Le þinem de trei luni în spatele legii de la punctul numãrul 1 din ordinea de zi. Nu este corect!

Deci asta este propunerea mea.

Vã mulþumesc.

Am reþinut, domnule senator. Consider cã avem create toate condiþiile ca astãzi sã depãºim momentul Legii Agenþiei Fermelor de Stat Ñ este prezent ºi domnul Ioan Mureºan la dezbaterile noastre.

S-a cãzut de acord în cele douã comisii, s-a întocmit un raport suplimentar ºi sperãm ca astãzi sã finalizãm aceastã iniþiativã legislativã.

Domnul senator Ardelean.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã informaþiile pe care le deþin, domnul ministru Mureºan este de faþã, aºa cã se va putea intra pe punctul întâi, dar aº vrea sã pãstrãm aceastã ordine, iar în cazul în care ministrul nu va fi de faþã sã ieºimÉ Eu am fost informat, dar, dacã dânsul este aici sã porneascã punctul întâi ºi punctul 2, este foarte important, pentru cã este vorba de Legea sportului. Se apropie Jocurile Olimpice, nu avem aceastã lege a sporturilor, performanþele vin una dupã alta, dupã câte se vede, ºi apreciem cã acest domeniu de activitate al sportului, cel care face la aceastã orã faimã României, trebuie sã aibã legea sa.

Vã mulþumesc.

Am reþinut, domnule coleg.

Totul depinde de noiÉ Dacã vom reuºi sã dezbatem rapid Legea fermelor de stat, sunt convins cã punctul 2 de pe ordinea de zi, de asemeni, poate fi trecut tot în cursul zilei de astãzi.

Dacã mai existã alte observaþii privind ordinea de zi?

Nu mai sunt!

poate sã treacã oriunde, însã sã pãstrãm ordinea care este propusã de cãtre Biroul permanent. Vã mulþumesc.

Nu mai sunt...

Stimaþi colegi, existã o singurã propunere, a domnului senator Gaita, de a include în ordinea de zi o iniþiativã legislativã privind reeºalonarea datoriilor.

Consult plenul Senatului dacã este de acord cu aceastã propunere a domnului senator Gaita.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 61 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost acceptatã.

Deci a fost inclusã în ordinea de zi de astãzi, ordine de zi care cuprinde 19 proiecte de lege, ºi cu acesta, 20.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut, domnule senator, dar atâta timp cât vine o propunere din salã, plenul este cel care hotãrãºte prioritãþile pe ordinea de zi.

Deci

Procedurã!

Cu propunerea dupã I.A.S.-uriÉ

Domnul senator, vã rog sã faceþi aceastã precizare de la microfon!

Am fãcut-o!

Da? Atunci îmi cer scuze!

Procedurã...

Vã rog!

Vã rog sã înþelegeþi cã Senatul a votat ca toate legile în continuare sã fie trecute pe ordinea de zi absolut cu prioritate. Deci aceasta nu a fost trecutã pe ordinea de zi.

În momentul în care eu am cerut introducerea am spus cã cer introducerea ºi nu trebuia vot diferenþiat, pe locul 2, imediat dupã fermele de statÉ

Am spus locul 2, dupã Legea I.A.S.-urilor.

Domnule senatorÉ

Am reþinut!

Deci, dumneavoastrã propuneþi ca pe locul 2 sã fie dezbãtutã aceastã iniþiativã legislativã. Da?

ªi s-a votat!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, vã rog, liniºte!

S-a votat includerea în ordinea de zi, nu ºi locul pe care trebuie sã figureze în vederea dezbaterilor.

Deci

În al doilea rând, prevedeÉ Vã rog sã mã înþelegeþi cã aceastã lege prevede modul de reeºalonareÉ La ora actualã, reeºalonarea este una din marile probleme ale Ministerului de Finanþe ºi se face aºa cum se face. Eu vreau o regulã în aceastã þarã Ñ reeºalonarea Ñ ºi afirm de la acest microfon sã nu se mai facã cu portbagajul sau cu 10% din suma reeºalonatã, ºi este foarte urgentã. Este pentru moralitatea acestei economii, pentru relansarea acesteia, ºi propunerea mea a fost de introducere pe locul 2, nu introducerea pe ordinea de zi. Mulþumesc.

Procedurã!

Procedurã înainte?!

## Domnule preºedinte,

Ordinea de zi prevede la punctul cu numãrul 2 Legea sportului ºi nu sunt de acord sã treacã aceastã lege a domnului Gaita pe locul 2. Dupã ce se discutã aceasta,

Stimate coleg,

Existã un Regulament al Senatului.

Atâta timp cât aceastã iniþiativã nu figura pe ordinea de zi, eu eram obligat ca în primul rând sã supun acest lucru votului plenului Senatului, includerea pe ordinea de zi, urmând pe urmã sã stabilim celelalte criterii, prioritãþi.

Biroul permanent al Senatului a venit în faþa dumneavoastrã cu o propunere de ordine de zi.

Procedurã!

Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Este vorba de o lege, o propunere de lege din care am discutat deja douã puncte, au mai rãmas 3.

Iniþiativa ºi insistenþa colegilor noºtri se datoreazã faptului cã în acelaºi timp Guvernul scoate o ordonanþã care este imoralã.

Din acest punct de vedere, aº ruga Ñ ºi fac aceastã propunere, domnule preºedinte Ñ sã fie trecutã propunerea domnului senator pe locul 3 ºi vã rog sã supuneþi la vot.

Vã rog, domnilor colegi, sã înþelegeþi cã într-adevãr este o chestiune de moralitate. Mulþumesc.

Mai avem o propunere pe locul 3.

Atunci pe locul 2, înaintea Legii sporturilor, pentru cã este foarteÉ se poate vota în 5 minute.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, dacã vreþi sã lungim dezbaterile pe probleme organizatorice la infinit, o putem face.

Deci, pentru locul 2, domnul senator, da? Bine.

Stimaþi colegi, existã 3 propuneri; propunerea domnului senator Sergiu Nicolaescu, ca iniþiativa legislativã privind reeºalonarea datoriilor sã figureze pe locul 3 al ordinii noastre de zi.

Da.

Dacã mai existã alte observaþii? Domnul senator ApostolacheÉ

## Stimaþi colegi,

Este ora 9,40. Cred cã ar trebui sã ne preocupe mai mult dezbaterile legislative ºi nu problemele organizatorice.

Vã rog!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

La punctul 13 al ordinii de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142 privind instituirea sistemului de platã pentru motorinã pe bazã de bonuri valorice.

Pentru cã a fost amânatã de nu ºtiu câte ori dezbaterea acestei ordonanþeÉ Eu înþeleg cã în sectorul acela este o veselie totalã, pentru cã vom ajunge sã dezbatem aceastã ordonanþã de atribuire a cupoanelor pentru arãturile de toamnã în vara anului 2000.

Eu înþeleg cã anotimpurile chiar au fost schimbate de actualul ministru al agriculturii, dar cred cã nu trebuie sã ne facem noi de râs, Senatul, în continuare, discutând probabil în varã o asemenea ordonanþã.

Ca atare, eu propun ca aceastã ordonanþã sã fie trecutã pe locul 4 al ordinii de zi.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Mai existã alte observaþii? Domnul Vladislav.

## **Domnul Tiberiu Vladislav:**

## Domnule preºedinte,

ªi eu am fãcut o propunere ºi atunci revin la o propunere concretã în acest sens. Propun ca punctul 8, care priveºte, de asemenea, viaþa minerilor Ñ vedeþi ºi dumneavoastrã cã îºi dau foc prin faþa primãriei ºi aºa mai departe Ñ, ºi are un articol unic Ñ este o lege tehnicã Ñ sã fie trecutã pe locul 3.

Cu 51 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivã ºi 9 abþineri, nu a fost acceptatã aceastã propunere.

Domnul senator Apostolache propune ca punctul 13 de pe ordinea de zi sã figureze la punctul 4.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui amendament al domnului senator.

Vã rog sã votaþi.

Propunerea a fost acceptatã cu 69 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

De asemeni, existã propunerea domnului senator Tiberiu Vladislav ca punctul 8 de pe ordinea de zi sã figureze la punctul 2.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 39 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, nu a fost acceptatã propunerea.

Stimaþi colegi,

Punctul 1 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Invit pe domnul ministru Ioan Mureºan la pupitrul Executivului, ºi pe preºedinþii celor douã comisii, de privatizare ºi pentru agriculturã.

Stimaþi colegi, vreau sã vã aduc aminte: dezbaterile la acest proiect de lege au fost oprite la art. 3, ºi în urma solicitãrilor dumneavoastrã, cele douã comisii s-au întrunit în plen pentru a întocmi un raport suplimentar referitor la art. 3[1] , 3 (nou), 4 ºi 18.

Rog pe domnii preºedinþi sã prezinte plenului Senatului raportul suplimentar, dupã care, îl invit pe domnul ministru Mureºan sã-ºi exprime punctul de vedere. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisiile de privatizare, agriculturã ºi silviculturã, industrie alimentarã s-au întrunit corespunzãtor hotãrârii plenului, pentru a lua în discuþie articolele care au fost atât de frãmântate în plenul Senatului.

Ca urmare, la data de 16 februarie, noi am luat în dezbatere prevederile art. 3[1] alin. 1 ºi ale art. 3[1] (nou), art. 4 ºi 18. Cele la care m-am referit au fost retrimise celor douã comisii de cãtre plenul Senatului.

ªedinþa a fost condusã alternativ de subsemnatul ºi de domnul profesor Gherman.

La art. 3[1] alin. 1 au luat cuvântul domnul preºedinte Gherman, domnul senator Buruianã, domnul senator Apostolache, domnul senator Dima, care au susþinut ca prevederile acestui articol sã rãmânã în forma cuprinsã în raportul iniþial.

Domnul preºedinte Triþã Fãniþã propune ca art. 3[1] alin. 1 sã fie eliminat, întrucât capitalul social al acestor societãþi este definit din alte acte normative în vigoare.

Se supune la vot eliminarea prevederilor art. 3[1] alin. 1. Din cei 19 membri prezenþi, 13 au votat pentru eliminare, 5 împotrivã ºi unul s-a abþinut. În urma dezbaterilor, art. 3[1] alin. 1 a fost eliminat.

La art. 3[1] (nou), domnul preºedinte Oliviu Gherman propune ca articolul sã rãmânã în forma adoptatã în raportul iniþial, cu o completare pentru determinarea suprafeþei de teren aferentã construcþiilor, în baza art. 7 din Legea nr. 76/1994.

Se supune la vot propunerea domnului preºedinte, profesor Oliviu Gherman, ºi, din 17 membri, 7 voteazã pentru ºi 10 împotrivã.

Domnul senator Popovici ºi domnul senator Pãcuraru propun reformularea ºi completarea art. 3[1] (nou), astfel: ”Nu fac parte din capitalul social al acestor societãþi comerciale terenurile agricole ºi terenurile aflate permanent sub luciu de apã, drumurile sau alte cãi de acces, investiþiile funciare, sistemele de irigaþii, desecãri, diguiri ºi amenajãrile de orezãriiÒ.

Domnul preºedinte Triþã Fãniþã a propus sã fie completate prevederile articolului cu urmãtoarele prevederi: ”a) Instalaþiile de transport de apã potabilã, energie electricã ºi termicã.

Mulþumesc, domnilor preºedinþi. Domnule ministru, aveþi cuvântul.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan** _Ñ ministrul agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor,

Am participat la ºedinþa comunã a celor douã comisii, Comisia de privatizare ºi Comisia de agriculturã din Senat, unde s-au dezbãtut art. 3, 4 ºi 18.

Trebuie sã vã spun cã, dacã în ceea ce priveºte structura art. 3 existã din punctul nostru de vedere o susþinere ºi o agreare totalã, a existat o discuþie legatã de art. 4 ºi art. 18, pentru cã eu am înþeles cã ºi art. 4 a fost întors la comisie pentru a se discuta în fond.

Colegii mei senatori ne-au explicat cã numai partea de legãturã cu art. 3 o discutãm în ºedinþã, aºa încât nu putem discuta sau rediscuta art. 4 pe fond, cum eu aº fi dorit, pentru cã am lipsit de la ºedinþa la care s-a votat.

Am înþeles însã cã votul a fost dat în plen ºi atunci cu siguranþã lucrurile nu puteau fi întoarse într-o comisie.

De aceea, domnule preºedinte, eu sunt de acord cu ceea ce s-a prezentat aici de cãtre domnul preºedinte Triþã Fãniþã, cu menþiunea cã de la capitolul 2, la art. 4, aº vrea sã-mi daþi cuvântul sã-mi susþin punctul meu de vedere.

Am reþinut, domnule ministru. Stimaþi colegi,

Deci, de acum, ne aflãm pe textul de lege, la art. 3[1] , ºi supun atenþiei dumneavoastrã, dezbaterilor plenului, redactarea fãcutã de cãtre comisia de specialitate.

Aveþi observaþii, dupã câte am înþeles, domnul senator Csap—.

Mai repetaþi o datã!

Dacã se doreºte, vã rog sã mai citiþi o datã art. 3[1] , dar s-a solicitat eliminarea, am înþeles. Deci 3[1] Ñ comisiile de specialitateÉ

Art. 3[1] (nou): ”Nu fac parte din capitalul social al acestor societãþi comerciale terenurile agricole ºi terenurile aflate permanent sub luciu de apã, drumurile sau alte cãi de acces, investiþiile funciare, sistemele de irigaþii, desecãri, diguiri ºi amenajãri de orezãrii.Ò

Deci, practic, aici este deblocatã vânzarea activelor. Pânã acum noi am susþinut sã nu se vândã activele ºi sã fie concesionate, ºi prin propunerea fãcutã, de eliminare a acestui articol, activele pot fi vândute alãturi de terenurile concesionate ºi arendate.

Am reþinut, domnule preºedinte, dar eu trebuie sã supun plenului Senatului propunerea de eliminare a lui 3[1] .

Dacã asupra acestui lucru existã observaþii? Vã rog, domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Aº dori sã menþionez în privinþa tehnicii legislative ºi v-aº ruga frumos sã aveþi amabilitatea de a constata cã este vorba despre art. 3, art. 3[1] (nou) ºi art. 3[2] .

În conformitate cu tehnica legislativã, aceastã numerotare nu poate fi acceptatã, deoarece art. 3[1] este tot un articol nou.

Deci, art. 3[1] (nou) trebuie sã devinã art. 3[2] .

V-aº ruga frumos, în conformitate cu tehnica legislativã, sã punctãm aceste inadvertenþe, pentru cã altfel este foarte greu de urmãrit ºi de a lua deciziile corespunzãtoare, mai ales la nivelul Compartimentului tehniclegislativ.

Deci aceasta este observaþia mea cu privire la tehnica legislativã.

În ceea ce priveºte art. 3, aº dori sã menþionez cã textul adoptat de Senat exclude persoanele fizice ºi juridice strãine de a participa la privatizare, iar art. 3[2] , care nu s-a propus pentru eliminare ºi trebuie sã clarificãm situaþia alin. 2 al art. 3, cuprinde o reglementare foarte justã, care apare ºi în alte legi, ºi anume cã terenul de incintã poate sã facã parte ºi face parte din capitalul social al acestor societãþi comerciale.

Deci nu se pot exclude din capitalul social terenurile de incintã care înseamnã terenuri sub clãdiri, terenuri care sunt necesare pentru exploatarea clãdirilor respective, a imobilelor respective. Dacã excludem posibilitatea de a face parte din capitalul social, deci sã fie privatizabile, înseamnã cã investitorul este lezat în drepturi, deoarece cumpãrã numai imobilul ca atare, construcþia, dar terenul de incintã ºi de sub clãdire nu-i va aparþine.

Deci v-aº ruga frumos, cu respect, sã clarificãm situaþia alin. 2 al art. 3. Existã ºi alin. 3 ºi 4 al art. 3, care au fost cuprinse în cele douã articole noi indice 3, indice 2 ºi 3, care vor fi rezolvate, dar ne rãmâne nerezolvatã situaþia alin. 2 al art. 3.

În ceea ce priveºte eliminarea alin. 1 al art. 3[1] , sunt de acord cu aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Vãcãroiu, domnul vicepreºedinte Vãcãroiu.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Am încercat de la aceastã tribunã, acum vreo douã sãptãmâni, sã vã demonstrez de ce nu este posibilã separarea mijloacelor de producþie, a clãdirilor, a terenurilor de incintã care aparþin astãzi domeniului public al statului, de terenuri, în ceea ce priveºte modul în care se deruleazã procesul de privatizare, ºi vãd astãzi cum comisiile reunite au venit cu o formulã puþin hazlie, ca ºi cum mâine investitorii se bat sã cumpere instalaþiile care se ocupã de desecãri, de îndiguiri sau instalaþiile de irigaþii. Eu cred cã este o glumã, domnilorÉ

Dacã îmi arãtaþi în lume vreun investitor cãruia, cel puþin, îi trece prin minte sã cumpere aºa cevaÉ Deci, aþi încercat într-un fel, sub o formã camuflatã, sã veniþi la formularea pe care o gãsiþi în ordonanþa care provoacã astãzi dezastrul în tot ce înseamnã societãþi agricole cu capital majoritar de stat.

Vreau sã reþineþi cã, în timp ce noi discutãm, lucrurile merg într-un ritm extrem de rapid.

Cu toate intervenþiile de aici ºiÉ, în fiecare zi, ca pe bandã rulantã, se deruleazã acþiuni de privatizare, direcþionate pe persoane, ºi mai discutãm douã sãptãmâni, dupã care, scoatem o lege careÉ nu mai are de ce s-o punem în aplicare, pentru cã nu mai are obiectul muncii.

Vã spuneam atunci, domnilor, cã în þarã au început acþiuni, nu de acum, pregãtite destul de inteligent, de majorare a incidentelor pentru a deveni proprietari pe ele la preþuri de nimic ºi selectarea I.A.S.-urilor care deþin spaþii imobile, bune, care au o situaþie, o bazã materialãÉ ºi am sã vã dau un exemplu, poate vã lãmuriþi de ce nu se poate aºa cevaÉ cu gândul cã voi reuºiÉ sau nu voi reuºi, cel puþin mi-am fãcut datoria ºi v-am atras atenþia.

V-am explicat cã nu poþi sã dai o suprafaþã imensã de teren care reprezintã incinta cu toate bunurile imobile care înseamnã, acolo Ñ eu ºtiu Ñ, hale pentru reparaþii utilaje agricole, sediu administrativ, centru de vinificaþie sau de prelucrare, silozuriÉ nu poþi sã le separi de terenÉ de terenul care face obiectul concesionãrii pe 15Ð25 de ani. De ce? Pentru cã dai în proprietate permanentã toate aceste mijloace de producþie, în timp ce restul, terenul, intrã concesionat pe o perioadã limitatã.

É0,25É

Da, 0,25 cenþiÉ Scuzaþi-mãÉ metrul pãtrat, deci 4.547 lei metrul pãtrat, care înseamnã în preþul lui 1989 vreo 24.000 de lei.

Iatã jaful care se petrece, domnilor, în agriculturã, ºi de ce sunt anumite interese ºi jocuriÉ

Domnilor, rapid, acum, douã luni de zile, sã dãm aceste lucruriÉ

Pãi, domnul în cauzã, peste vreun an de zile, n-are nevoie de terenul care l-a concesionat, sã-ºi batã capul cu elÉ ºi renunþã la concesionareÉ ºi rãmâne proprietar peste 33 de hectare, pe care le-a luat cu 24.000 lei ºi cu tot ce existã pe aceste terenuri.

Dacã doriþi sã facem aºa ceva ºi votaþi acest articol, este dreptul dumneavoastrã, dar vreau sã se reþinã în stenogramã cã noi, P.D.S.R.-ul, am atras atenþia asupra acestui jaf organizat care se deruleazã astãzi. ( _Aplauze._ )

Da. Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte,

Vorbesc de la aceastã tribunã deoarece nu am dreptul ca ceea ce voi susþine sã susþin de la pupitrul comisiei, deoarece comisia a prezentat un raport cu majoritatea corespunzãtoare, deci acesta este punctul de vedere pe care trebuie sã mi-l însuºesc în mod democratic.

Vreau însã sã precizez cã nu subsemnatul, ci Comisia de privatizare a insistat ºi a cerut ca art. 3 (nou) sã rãmânã sub forma veche Ñ ºi acuma vã rog sã fiþi atenþi Ñ, cu urmãtorul adaos: acolo unde în forma veche se spunea în forma iniþialã ”cu terenurile aferente existenteÒ, noi am cerut aºa: ”cu terenurile aferente conform art. 7 din Legea nr. 76/1994Ò, adicã am precizat ce înseamnã teren aferent. Exact ceea ce a ridicat domnul senator Vãcãroiu, teren aferent, în conformitate cu

aceastã lege este prevãzut perfect. Se spune care este terenul pe care este desfãºuratã construcþia.

Deci amendamentul pe care îl propunem în numele Comisiei pentru privatizare Ñ ºi menþionez cã acest amendament a fost votat în mod democratic în comisie Ñ este de a pãstra art. 3 (nou) sub forma care este în vechiul raport al celor douã comisii, cu precizarea referitoare la terenurile aferente, care, sã fie foarte clar, conform legii, conform art. 7 din Legea nr. 76/1994.

În ceea ce priveºte amendamentul ºi punctul de vedere prezentat de domnul senator Csap—, voi rãspunde de la masa comisiei, deoarece este o problemã de comisie, de data aceasta.

Stimaþi colegi, totuºi, sunt obligat sã vã reamintesc un lucru. Eu am supus dezbaterii plenului Senatului propunerea comisiei de specialitate, de eliminare a art. 3 alin. 1.

Vã rog, dacã asupra acestei propuneri a comisiilor de specialitate existã observaþii, pentru cã tot ce s-a întâmplat pânã acum se referã la art. 3 (nou). Vã rog, domnul senator.

Procedurã, dacã îmi permiteþiÉ

Deci este vorba despre alin. 1 art. 3[1] , nu despre art. 3.

Art. 3[1] . Este o diferenþã.

Exact, domnule senator! Acolo unde comisiile de specialitate au propus, prin raportul suplimentar, eliminarea. Dacã mai existã observaþii la eliminarea art. 3[1] ? Vã rog, domnule senator.

Stimaþi colegi, la dezbaterea în comisie, atunci când eu am propus eliminarea art. 3É 3[1] , É3 (nou)É PardonÉ

Nu, nu 3 (nou)É 3[1] alineat 1É

DaÉ Am fãcut-o ca sã punem o datã punct la divergenþele care erau cu privire la vânzarea sau la concesionarea activelor. ªi, dacã nu rezolvam aceastã problemã, rãmâneam cu legea pe loc încã multã vreme. Am fãcut-o conºtient, cã nu aduce foarte mult rãu unitãþilor propriuzise dacãÉ dacã vor fi exceptate, aºa cum am spus Ñ ºi domnul Pãcuraru ºi parcã ºi domnul Popovici, dar nu-mi mai amintesc, mã iertaþi, exact ce a spus. Domnul Pãcuraru a propus ºi investiþiile funciareÉ avusese o discuþie recentã la Galaþi, în Brateº, sistemele de irigaþii, eu am propus deci ca, pe lângã cãile de acces, drumurile sau cãile de acces, sã fie reþinute ºi instalaþiile de producere ºi transport apã potabilã, energie electricã ºi termicã. De ce am spus acest lucru? Pentru cã vor fi cazuri, ºi nu puþine, când nu se va putea concesiona sau vinde întreg pachetul de active ºi atunci vor rãmâne ferme sau suprafeþe de teren-trupuri care vor avea nevoie sã circule pe cãile de acces, care vor avea nevoie de apã potabilã sau de energie termicã. ªi ei trebuie sã aibã acces la aceste surse.

Mã rog, eu, în comisie, am cerut. Raportul vãd cã nu prevede. Asta este o treabã cum au înþeles-o ºi cum au reþinut-o experþii noºtri. Am cerut sã fie menþionatã pãrerea mea când voi ridica în plen, ceea ce fac acuma.

Deci am propunerea sã fie reþinute, adãugat la acest articol 3 (nou), la partea exceptabilã, ºi instalaþiile de producere ºi transport de apã potabilã, energie electricã ºi termicã.

Domnule preºedinte, permiteþi-mi sã fac o lãmurire.

Vã rog, domnule senator.

În fond, este o confuzie în discuþie.

Deocamdatã se discutã despre 3[1] . Acest 3[1] face o enumerare a acelor componente care fac parte din capitalul social. Existã însã o lege foarte precisã care face enumerarea componentelor capitalului social. Argumentul pentru care s-a propus eliminarea completã a lui 3[1] ºi menþinerea numai a lui 3 (nou) este cã 3 (nou) introduce o excepþie. Deci lui 3[1] i s-a propus eliminarea deoarece acest lucru este fãcut în lege. Aici suntem acuma.

Dumneavoastrã, în mod justificat, domnule preºedinte, aþi prezentat punctul de vedere al comisiilor, de eliminare, deoarece acest text este un text redundant faþã de legea existentãÉ, ca sã ºtim ce votãm. Deci s-a propus Ñ ceea ce ºi comisia a propus Ñ eliminarea lui 3[1] din textÉ

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã aveþi observaþii suplimentare asupra propunerii comisiei, de eliminare a alin. 1? Aici ne aflãm.

Mai existã observaþii? Eu nu cred cã mai trebuie sã dezbatemÉ

Vã rogÉ domnul senator, doriþi sã luaþi cuvântul, am înþelesÉ Vã rog, aveþi cuvântulÉ

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Îmi pare rãu cã trebuie sã venim pentru a nu ºtiu câta oarã la microfon, ca sã atragem atenþia cã aici este vorba despre o lege specialã, cã agricultura reprezintã cu totul ºi cu totul altceva faþã de celelalte sectoare ºi de aceea am venit cu acest art. 3[1] Ñ tocmai specificului sectorului agricol.

Or, acest lucru este foarte greu sã-l înþeleagã un ministru care nu are nimic comun cu sectorul. Deci de aceea noi am susþinut sã definim în acest art. 3[1] ce înseamnã capitalul social. Altfel decât în legea la care a fãcut trimitere Comisia pentru privatizare.

În altã ordine de idei, mie îmi pare rãu cã se amestecã lucrurile. Pãi vânzarea de active este deblocatã prin acest proiect de lege, practic, prin ceea ce au hotãrât cele douã comisii. Numai cã, în prima etapã, se face concesionarea terenurilor o datã cu bunurileÉ dacã de douã ori, se scoate la vânzare sau la concesionare ºi nu

se realizeazã aceasta, se divide unitatea pe centre de profit, pe ferme, ºi dacã nici dupã aceasta nu se ajunge la aceastã variantã, efectiv se trece la vânzarea de active. Deci acest lucru este stipulat.

Din nefericire, îmi pare foarte rãu sã constat cã mulþi din colegii noºtri nu au trecut de art. 3 (nou). De aici sunt toate neînþelegerile. Ba, mai mult, o sã vedeþi în continuare susþinerile cu care va veni ministrul agriculturii ca totul sã fie exact ca ordonanþa.

ªi, pentru cã s-a dat un exemplu aici cu I.A.S.-ul Prejmer, vã mai dau unul, cu I.A.S.-ul Prundu, care a fostÉ Suprafaþa de 8.000 de hectare a fost concesionatã de ”onorÒ Ministerul Agriculturii, neglijând total P.A.S.-ul Ñ cui credeþi? Ñ unui proprietar de benzinãrie, în condiþiile în care celãlalt patrimoniu a fost împãrþit ºi vândut ca active, aºa cum numai Domnia sa gândeºte. Dacã dumneavoastrã doriþi sã legiferaþi fãrãdelegea, am spus-o de multe ori, nu aveþi decât, dar noi nu putem fi pãrtaºi la aºa ceva!

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, mai sunt 3 înscrieri la cuvânt.

Repet Ñ dacã existã observaþii asupra propunerii de eliminare?

Deci, domnii senatori Pãcuraru, Szab— ºi Csap—.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu regret foarte mult cã noi amestecãm persoane cu probleme, pentru cã în trimiterile ºi în analizele pe care le facem vorbim despre persoane, ºi textul legii vorbeºte despre probleme ºi despre definiþii pe care le dãm în textul legii ºi sigur cã din aceastã punere a problemei nu poate sã rezulte, oricâte ore am discuta, nimic.

S-a fãcut aici trimitere la capitolul legat de definirea capitalului social ºi sunt obligat sã aduc aminte pentru cei care au pomenit despre domeniul public al statului, al judeþelor sau al comunelor cã noi vorbim acuma de capitalul social al societãþilor comerciale, deci de domeniul privat al statului, nu de domeniul public al statului.

Noi nu mai suntem la C.S.P. sã vorbim de bunuri ale întregului popor.

Deci suntem într-o altã societate ºi, dacã nu clarificãm acest lucru, sigur cã nu mai putem sã facem nici un fel de pas înainte.

Deci noi avem aici o situaþie în care vorbim de capitalul social al societãþilor comerciale, de ceea ce avem de privatizat, ºi am cerut, ºi comisiile de specialitate, dupã îndelungi dezbateri Ñ cã a fost punctul nodal al acestei legi Ñ, au acceptat ºi au înþeles cã vorbind de acest capital social, cã definireaÉ cã obligativitatea eliminãrii unor definiþii specifice se impune de la sine, pentru cã fiecare domeniu are specificitatea sa.

ªi atunci am ajunge în condiþiile în care pentru fiecare domeniu de activitate am face o lege aparte de privatizare a domeniului respectiv de activitate. Or, avem un regim general al privatizãrii în România acceptat prin lege. ªi atunci propunerea de eliminare pe fond a venit tocmai datoritã faptului cã aveam o definiþie specificã, sui generis Ñ asta intrã, asta nu intrã, asta o facem aºa... Ñ ceea ce ar fi creat o confuzie totalã în procesul de privatizare. ªi, atunci, la nivelul comisiilor, am cerut ca lucrurile specifice, sistemele de irigaþie, sistemele de îmbunãtãþiri funciare, digurile, desecãrile, amenajãrile care, evident, nu fac, într-adevãr, ce spune domnul senator Vãcãroiu, nu fac interesul privatizãrii, este un adevãr cã nimeni nu vrea sã cumpere lucruri care nu sunt de utilizare directã în activitate.

Da. Mulþumesc. Domnul senator Szab—.

Mulþumesc frumos. Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Sigur, aceastã chestiune a terenurilor de incintã care nu sunt în circuitul agricol este o datã pentru totdeauna rezolvatã pentru orice fel de societãþi comerciale, ºi pentru acelea industriale a constituit o problemã faptul cã, pânã la un anumit moment, terenul nu fãcea parte, ca atare, din capitalul social, ºi acest element a perturbat privatizarea.

Cât priveºte invocarea unor lãrgiri abuzive, aº spune, împotriva legii a acestui teren din incintã, acest lucru înseamnã o scoatere din circuitul agricol care nu este legalã. Asta este o altã problemã. Este o cu totul altã problemã, care îºi are instrumente de rezolvare în sfera justiþiei.

Cu privire la chestiunea exceptãrii, cu alte cuvinte, a scoaterii din capitalul social ºi a acelor utilitãþi la care s-a referit domnul senator Triþã Fãniþã, în legãturã cu care s-ar putea presupune cã, nefãcând obiectul vânzãrii, respectiv, al concesionãrii, ar putea sã împiedice funcþionarea unitãþii ca atare, care ia naºtere în urma acestei tranzacþii, eu aº spune cã orice bun care este cumpãrat sau chiar concesionat trebuie sã poatã fi folosit ºi, prin urmare, nu se poate concepe înstrãinarea, privatizarea în cazul de faþã a bunului respectiv fãrã Ñ e treaba lui dacã nu poate sã-ºi asigure utilitãþile de apã Ñ ºi cel care investeºte bani în aceastã afacere, sigur, nu va face, nu îºi va face sieºi rãu Ñ am spune într-un limbaj jurnalistic ”nu-ºi va bate cuie în talpãÒ.

Cât priveºte libertatea de expresie garantatã prin Constituþie, dar cu deosebire libertatea de a spune orice în Parlament, cu referire la persoane care au sau nu au o anumitã funcþie publicã, cum cã nu ar înþelege ce se petrece într-un domeniu anume datoritã unei calificãri în alt domeniu, acest lucru eu îl las la aprecierea Domniilor voastre, dar în orice caz nu mi se pare corect.

Prin urmare, acceptând cã forma tehnicã prezentatã aici, a acestui raport suplimentar, poate sã dea naºtere la o anumitã confuzie, vã rog sã constataþi cã la întrunirea Comisiilor pentru privatizare ºi, respectiv, pentru agriculturã, acolo totul a fost clar ºi, prin urmare, vã rog sã supuneþi la vot, domnule preºedinte, amendamentul comisiei, care presupune eliminarea unor formulãri din precedentul raport.

Domnule preºedinte, nu vã supãraþiÉ

Numai o clipã, domnule preºedinte! Mai era domnul senator Csap—.

Domnule senator Csap—, mai insistaþi sã luaþi cuvântul tot pe aceastã problemã? Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Analizez raportul comisiei în legãturã cu textul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului care a apãrut în data de 13 decembrie, Éanul trecut, deci este în vigoare de mai mult de douã luni de zile, ºi cu textul proiectului de lege care a fost supus dezbaterii.

De aceea am insistat asupra menþinerii alin. 2 din art. 3, care reglementeazã situaþia terenurilor din incintã, pentru cã în ordonanþa de urgenþã, la art. 3 alin. 2, se face referire la aceastã suprafaþã, se precizeazã cã suprafaþa de incintã face parte din capitalul social, ce fel de suprafaþã... Suprafaþa asupra cãreia societãþile comerciale au obþinut certificatul de atestare.

Deci este o specificare fundamentalã cã, dupã reconstituirea dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile legale, societãþile comerciale vor obþine acest atestat, certificat de atestare asupra terenului de incintã, ºi aceste terenuri care au acest atestat, certificat de atestat, vor face parte din capitalul social.

De aceea am insistat ºi insist ca alin. 2 al art. 3 sã fie menþinut. În ceea ce priveºte alin. 1 art. 3[1] , care este propus pentru eliminare, am spus cã sunt de acord cu aceastã eliminare, dar aº dori sã menþionez, pentru cã s-a fãcut referire cã existã specificitate în agriculturã ºi s-a fãcut ºi o anumitã tentã de jignire la adresa unui demnitar, cã în acest alineat al art. 3[1] este vorba, având în vedere intenþia celor douã comisiiÉ A fost propusã pentru a include în capitalul social numai bunurile mobile, ceea ce ar fi o absurditate, pentru cã nu se poate gândi cã numai bunurile mobile fac parte din capitalul social al unei societãþi comerciale.

De aceea propunerea este foarte bine venitã, de a elimina acest alineat.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Dau cuvântul domnului preºedinte Gherman, dar am rugãmintea ca dumneavoastrã sã faceþi urmãtoarea precizareÉ DeciÉ practic, 3[1] É În varianta rezultatã de la comisiile noastre deci se solicitã eliminarea.

În aceste condiþii, practic, noi vom elimina 3[2] , varianta venitã de la Camera Deputaþilor.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, Se face aici o confuzie.

În primul rând, noi nu discutãm ordonanþa de urgenþã. Noi discutãm textul propus de comisie. Or, din pãcate, se face confuzie, cã se amestecã 3[1] cu 3 (nou).

Ca sã precizez încã o datãÉ În 3[1] se face o enumerare a ceea ce face parte din capitalul social. Eu am votat împotriva eliminãrii, dar trebuie sã susþin, sã prezint ce s-a discutat acolo, ºi anume s-a spus cã aceastã enumerare a ceea ce face parte nu poate fi niciodatã exhaustivã ºi, ca atare, s-a propus eliminarea lui 3[1] ºi sã despãrþim aceastã discuþie la 3 (nou). La 3 (nou) este exceptare. Deci eu nu fac altceva decât sã prezint ce s-a discutat în comisie.

Deci 3[1] este enumerare, ce esteÉ ºi s-a spus cã acest lucru este într-o lege ordinarã ºi, ca atare, nu aduce nimic în plus. Eu propun sã rupem în douã discuþiaÉ 3[1] Ñ dumneavoastrã ºi comisiile reunite prin vot majoritar au propus eliminarea, dupã care, vom discuta despre 3 (nou), la care existã diferenþe de puncte de vedere.

Da. Mulþumesc, domnule preºedinte. Îl rog pe domnul ministru Mureºan sã rãspundã la întrebãrile puse din salã.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu nu am sã încep acum sã fac din nou o prezentare a legii. Am fãcut-o data trecutã. Am discutat ºi în comisie. Se reitereazã aceleaºi puncte de vedere. Vreau sã spun însã un lucru foarte clar ºi concis. Aceastã lege nu este decât rezultatul unei alãturãri a douã texte legislative: cel legat de privatizarea societãþilor comerciale ºi un text de lege aflat în vigoare, care se numeºte ”Legea concesiunilorÒ. Dorinþa mea a fost aceea de a le trata unitar, acest proces fiind într-adevãr foarte complicat ºi foarte sensibil, pentru cã intervine terenul agricol. Aceasta este diferenþa de privatizare. Diferenþa nu survine în zona societãþilor comerciale. Orice societate comercialã din agriculturã este articulatã la fel ca orice altã societate comercialã. De aceea nu-ºi avea rostul definirea capitalului social atâta vreme cât avem deja legi care definesc un cadru general pentru toate societãþile comerciale. Vreau sã fac câteva precizãri...

## **Din salã:**

Poate ne spuneþi ºi ce este teren agricolÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu**

**:**

Luate din domeniul publicÉ Sã luaþi legea ºi sã vedeþi care este domeniul public!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

## Domnule prim-ministru Vãcãroiu,

Terenurile agricole nu sunt domeniu public, sunt domeniul privat al statului ºi ele vor intra în circuit ca atare. Ele sunt domeniul privat al statului. S-a delimitat domeniul public de domeniul privat. Domeniul public este terenul necesar cercetãrii, învãþãmântului, cel alocat pentruÉ Este domeniu privat.

Existã câteva societãþi comerciale unde s-a definit ºi domeniul public, dar marea majoritate este domeniul privat.

În ceea ce priveºte Societatea ”PrejmerÒ. Societatea ”PrejmerÒ, la care dumneavoastrã aþi fãcut trimitere, este societate privatizatã de F.P.S. ca o societate comercialã, fãrã sã aibã în administrare teren agricol. Chiar dumneavoastrã aþi spus cã terenul Ñ cele 33 de hectare Ñ sunt

terenuri de incintã. Este un tratament egal cu orice societate comercialã ºi am sã vã dau un exemplu, domnule prim-ministru, ºi anume cel legat de AZOMUREª, pe care îl cunosc foarte bine ºi care are sute de hectare teren de incintã într-un teren foarte bun ºi propice agriculturii în Lunca Mureºului ºi care a fost privatizat cu acest teren de incintã. M-am gândit aºa, repede la un calcul: deci 33 de hectare faþã de câteva sute de hectare câte are AZOMUREª sau DANUBIANA sau FLOREªTIPRAHOVA Ñ poate ºtie domnul Apostolache. Preþul, sigur, s-a negociat la nivelul F.P.S.-ului. Nu cunosc detalii, ºtiu însã cã societatea avea datorii foarte mari, care au fost preluate de cãtre cel care a cumpãrat aceastã societate.

La comisie, stimaþi senatori, am discutat foarte mult ceea ce trebuie sã rãmânã spre concesionare, deci delimitarea lucrurilor care se vor privatiza ºi cele care se vor concesiona, ºi am fost de acord, pentru cã nici noi n-am prevãzut în proiectul de lege iniþial, lucrãrile funciare, deci tot ceea ce þine de pãmânt. Tot ceea ce s-a fãcut ca pãmântul sã producã mai mult: îmbunãtãþiri funciare, desecãri, irigaþii, orezãrii ºi aºa mai departeÉ

## **Din salã**

**:**

Astea am fost de acord sã le privatizãmÉ

Nu! Acestea am fost de acord sã le þinem lângã pãmânt ºi sã le concesionãm. Vã rog foarte mult sã citiþi atent textul. Deci aceste lucrãri nu se privatizeazã. ( _Comentarii în salã în partea P.D.S.R._ ).

Domnule prim-ministru, domnule senator, eu v-am ascultat cu atenþie. Dacã sunteþi amabili sã mã ascultaþi ºi dumneavoastrã. Deci sunt lucrãrile aferente pãmântului, tot ceea ce înseamnã productivitate.

ªi încã un scurt rãspuns pentru domnul senator Apostolache. Este vorba de I.A.S. Prundu.

Stimaþi senatori,

V-am spus ºi data trecutã cã, din 450 de societãþi comerciale foste I.A.S.-uri, avem 73 astãzi în lichidare judiciarã. Printre acestea se aflã ºi I.A.S. Prundu. Practic I.A.S. Prundu, care, în momentul când noi am scos la concesiune terenul Ñ am încercat sã scoatem la concesiune cele 8.000 de hectare, pentru cã erau nelucrate Ñ, s-a descoperit cã nu erau în lichidare judiciarã, ci în reorganizare adminsitrativã. În acel moment mai mulþi judecãtori sindici Ñ culmea! Un judecãtor sindic ajunge, în momentul în care societatea este în lichidare judiciarã! Ñ au venit sã ne spunã: ”Domnilor, nu aveþi voie sã intraþi pe pãmântulÉ Ò Pe pãmântul cui?! Pe pãmântul statului. Adicã eu, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, nu am voie sã-mi administrez pãmântul Ð pãmântul statului Ð, pentru cã nu mã lasã un judecãtor sindic care spune cã nu ne aflãm în lichidare judiciarã pentru ca eu sã pot sã intru la concesiune, ci în reorganizare administrativã...

De ani de zile ne aflãm în reorganizarea administrativã, iar statul pierde în fiecare an, iar agricultura Ð aºa cum spuneþi dumneavoastrã Ð nu are fonduri ca sã-ºi poatã pune în practicã politicile de dezvoltare. Deci iatã ce s-a întâmplat acolo. Aceastã licitaþie a fost anulatã, pentru cã au fost niºte incorectitudini în caietele de sarcini ºi în oferte, aºa încât concesionarea Ð pentru cã nu e vorba de privatizare Ð se va reface aici la I.A.S. Prundu. A fost de datoria mea sã vã dau rãspunsul acesta.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, iatã, de o orã dezbatem eliminarea unui articol care a fost, de asemenea, dezbãtut în cele douã comisii preþ de douã oreÉ

termicã ºi electricãÒ. Am înþeles de la domnul coleg Szab— cã cei care au rãmas fãrã e treaba lor, sã se descurce. Eu cred cã e privit prea simplist acest lucru. Dacã din 10 ferme, sã vorbim de douã sau 8 ºi celelalte rãmân fãrã sursã de apã sau de energie... Nu se pot descurca. Eu vã solicit supunerea la vot a acestei propuneri.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gherman.

Trecem la art. 3 (nou).

Dacã existã observaþii? Vã rog, domnule senator Csap—.

Domnule preºedinte,

Sunt de acord cu textul redactat de cele douã comisii. O singurã problemã am ºi aº dori sã obþin informaþii despre sintagma ”sisteme de irigaþii, desecãri ºi indiguiriÒ. Ce se înþelege prin aceastã sintagmã? Pentru cã, fiind specialist, ºtiu foarte bine cã sistemele de irigaþii ºi desecãri cuprind ºi suprafeþele. Dacã se vorbeºte despre un sistem, nu se vorbeºte numai din punct de vedere tehnologic. Nu se vorbeºte numai despre o instalaþie ºi se vorbeºte despre un întreg sistem în care se cuprind ºi terenurile. Aceastã sintagmã cã ”Nu fac parte din capitalul social sistemele de irigaþii, desecãriÒ s-ar putea eventual interpreta cã nu fac parte din capitalul social, bineînþeles, nici terenurile care sunt incluse în aceste sisteme de irigaþii ºi desecãri. Aceastã menþiune este de prisos de fapt, pentru cã ºi în textul ordonanþei, ºi în textul proiectului de lege aceastã situaþie este rezolvatã în felul cum este redactatã ºi prima parte a acestui art. 3[1] (nou).

Deci eu v-aº propune eliminarea acestei sintagme de ”sistemele de irigaþii ºi desecãriÒ sau, în loc de sisteme, sã spunem ”instalaþiile de irigaþii ºi desecãri ºi de indiguiriÒ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Triþã Fãniþã.

Înainte de a mã referi la propunerea care am avut-o ºi o reamintesc ºi sã cer supunerea la vot, vreau sã fiu sigur cã am înþeles bine expresia domnului Mureºan cã ”Ministerul Agriculturii îºi propune sã facã concesionare, privatizare etcÒ. Fiindcã e o mare eroare, pentru cã prin aceastã lege se înfiinþeazã o agenþie naþionalã, aºa cum a fost acest sector de stat dintodeauna, ºi înainte de rãzboi ºi dupã rãzboi, în subordinea Ministerului Agriculturii, dar cu funcþiuni specifice, de exploatare a pãmântului, a ºeptelului de animale ºi, în faza în care suntem noi, de concesionare ºi privatizare. Ministerul Agriculturii nu poate sã-ºi atribuie astfel de sarcini.

În legãturã cu art. 3 (nou), reamintesc cã la cele exceptate ”nu fac parte din capitalul social terenurile agricole, terenurile aflate permanent sub luciu de apã, drumurile sau alte cãi de acces, investiþiile funciare etc.Ò, eu am propus ºi instalaþii ºi m-am motivat de ce Ñ ºi ”instalaþii de producere ºi transport de apã potabilã, energie

Domnule preºedinte, deoarece suntem, de data aceasta, la ”exceptãriÒ, deci, la art. 3 (nou), reiterez propunerea fãcutã de Comisia pentru privatizare, prin votul majoritar al acesteia, ca sã rãmânã textul vechi, ºi anume: ”Nu fac parte din capitalul social al acestor societãþi comerciale terenurile agricole ºi terenurile aflate permanent sub luciu de apã, drumurile sau alte cãi de acces, precum ºi bunurile imobile de orice fel, cum sunt clãdiri reprezentând sedii, spaþii productive ºi anexele gospodãreºti, castele de apã, mori de furaje, instalaþii tehnologice ºi orice alte construcþii cu terenurile aferenteÒ Ñ ºi aici introducem o precizare Ñ ”conform articolului 7 din Legea nr. 76/1994, din proprietatea acestor societãþi. Aceasta este propunerea Comisiei pentru privatizare, propunere care a fost discutatã, prezentatã în ºedinþa comisiilor reunite. Este deci un amendament care a fost discutat, n-a fost acceptat prin vot, dar este un amendament al Comisiei pentru privatizare, prin votul majoritar al acesteia, cu precizarea referitoare la terenurile aferente Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Buruianã.

## **Domnul Florin Buruianã:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Dacã în discutarea ºi evoluþia aprobãrii art. 3 (nou) se va ajunge sã se aprobe redactarea comunã a celor douã comisii...

Stimaþi colegi, am rugãmintea sã-l ascultãm pe colegul nostru.

Dacã se va ajunge la adoptarea soluþiei comune propuse de cele douã comisii, atunci propun ca în finalul ei sã se completeze cu o propunere care a fost discutatã în cadrul comisiei ºi prezentatã în cadrul comisiei ºi care sunã astfel: ”Incintele acestor societãþi sunt delimitate conform art. 7 din Legea nr. 76/1994Ò, în aºa fel încât cadrul de delimitare a acestor incinte sã fie foarte bine clarificat prin lege.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Apostolache.

În primul rînd vreau sã susþin textul pe care l-a propus Comisia pentru privatizare. Dar, în acelaºi timp, aº vrea ca, domnule preºedinte, sã mai facem din când în când referire la Legea rãspunderii ministeriale ºi la Ordonanþa de modificare a Legii rãspunderii ministeriale Ñ ºi doresc ca acest lucru sã fie consemnat în stenogramã Ñ, întrucât dezinformarea Senatului de un membru al Guvernului intrã sub incidenþa acestei legi. Ca atare, sunt nevoit sã declar cã cele spuse de domnul ministru Mureºan, prin cele afirmate înainte, încearcã sã inducã în eroare Senatul, întrucât terenul agricol al acestor societãþi este atât în domeniul privat, cât ºi în domeniul public al statului ºi este normal ca Domnia sa sã corecteze ceea ce a afirmat aici. ªi, binenþeles, ceea ce rãmâne va fi mai mult în public decât în privat, dacã avem în vedere ceea ce este stipulat în Legea domeniului public, dar Domnia sa a omis acest lucru, nu ºtiu pentru ce.

Venind la rãspunsul privind I.A.S. Prundu, vã informez, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã nu aºa stau lucrurile. Prundu, într-adevãr, se aflã în reorganizare judecãtoreascã. Terenul de la Prundu era lucrat sau semãnat peste 4.000 de hectare în aceastã toamnã. Tot terenul este lucrat, ºi domnul ministru spune cã terenul era nelucrat ºi plin de buruieni.

8.000 de hectare!

8.000 de hectare.

În privinþa incorectitudinilor pentru care a anulat aceastã licitaþie sau concesionare, lucrurile nu stau deloc aºa. Caietul de sarcini a fost întocmit la Ministerul Agriculturii, s-a cumpãrat de persoanele care trebuia sã-l cumpere ºi vã informez cã nu s-a anulat aceastã licitaþie care s-a fãcut. Deci, din nou, domnul ministru nu spune realitatea în plenul Senatului.

Nu suntem la întrebãri ºi interpelãri!

Am vrut sã fac aceastã remarcã pentru cã foarte mulþi colegi fac trimitere la alte probleme, dar atâta timp cât lucrurile acestea intrã sub incidenþa unei legi, este normal ca dupã aceea eu sã uzez de ea în baza celor scrise în stenogramã.

Referitor la art. 3 (nou), am spus cã-l susþin în varianta comisiei, dar cum maºina de vot va trece peste orice, eu nu înþeleg de ce nu avem în vedere sã privatizãm aceste obiective de care cu atâta uºurinþã se vorbeºte, respectiv, aceste investiþii funciare, sisteme de irigaþii. Ce facem, le þinem la domeniul public, sã pompãm bani din domeniul public în timp ce restul facem cam cum gândesc alþii?! Dar pentru cã sigur se va vota aºa cum doreºte ministrul agriculturii, eu vã rog sã vã uitaþi bine la articolul nou, cã ne facem de râs. ªi de aceea chiar am ºi spus: ”Domnilor, parcã nu-þi mai vine sã mai corectezi câte ceva, cã este cazul sã râdã destui oameni de noiÒ.

Pãi dacã vorbim de investiþii funciare, acestea nu cuprind ºi sisteme de irigaþii, de desecãri, de îndiguiri, de orezãrii?! Ba le cuprind, domnilor! Ca atare, dacã vrem

sã fie textul cum trebuie, sã spunem aºa Ñ pentru cã dumneavoastrã sigur veþi vota cum va spune domnul ministru, dupã ”... drumurile sau alte cãi de accesÒ ºi ”lucrãrile de îmbunãtãþiri funciareÒ. ªi cu aceasta am rezolvat problema.

Altfel, sã fiu iertat, dar mai citesc ºi alþii ”MonitorulÒ ãsta.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule senator Pãcuraru.

În primul rînd, ca procedurã, domnule preºedinte, rog sã avem în vedere cã în agenda Senatului existã o reuniune de interpelãri, de întrebãri, în care ministerul rãspunde. Noi nu putem sã facem în dezbaterea unei legi ºi o discuþie despre ce s-a întâmplat cu o privatizare aparte, pentru cã nu vom putea termina niciodatã aceastã discuþie.

Sunt obligat sã revin la problema care este acum în discuþie ºi sã-mi manifest o imensã surprizã faþã de propunerea de amendamente pe care a fãcut-o Comisia pentru privatizare, pentru cã ºi Comisia pentru privatizare a fost în salã ºi a fost în reuniune comunã atunci când am fixat textul art. 3 (nou). Deci nu putem sã revenim la nesfârºit asupra excluderilor din capitalul social, sã facem o privatizare parþialã limitatã pe subiecte tehnice care au fost înþelese la nivelul comisiilor reunite. ªi, din acest punct de vedere, cred cã avem obligaþia de a supune la vot ce s-a obþinut în comisiile reunite cu 12 voturi pentru din 17. Deci deja existã un vot al celor douã comisii pe articol aºa cum apare el formulat în raportul suplimentar.

În ceea ce priveºte investiþiile funciare, sigur cã vom fi de acord cã sistemele de irigaþii, desecãri, îndiguiri ºi aºa mai departe sunt investiþii funciare. Dar este o definire mai precisã, mai exactã, pentru o mai bunã înþelegere. Nu este o definiþie ”ºi/sau sisteme de îmbunãtãþiri funciareÒ ºi cutare. Este o formulare care permite mai buna înþelegere, mai buna lecturã ºi mai buna aplicare a textului. ªi, din acest punct de vedere, v-aº ruga sã propuneþi la vot art. 3 (nou) aºa cum este în raportul comun al Comisiilor pentru privatizare ºi pentru agriculturã.

Da. Mulþumesc. Domnul senator Vãcãroiu.

Daþi-mi voie în primul rând sã îi amintesc domnului coleg senator Pãcuraru cã, timp de 3 luni, la Comisia pentru privatizare am discutat, am analizat ºi a fost de acord cu varianta iniþialã, nu cu aceasta. Sigur, între timp s-au schimbat lucrurile. Înþeleg cã sunt interese serioase în joc acolo ºi Domnia sa a reuºit s-o întoarcã la 180û.

Stimaþi colegi, nu vreau sã reiau toatã argumentaþia, eu vã propun sã pãstrãm textul iniþial al celor douã comisii, nu cel refãcut de diferite jocuri de interese. De asemenea, ce spunea domnul Apostolache Ð trebuie sã þinem cont de irigaþii. Se împart în douã categorii: sistemul naþional, de interes naþional, ºi irigaþiile de incintã, care înseamnã cu totul altceva.

De asemenea, ajungem la o formulã foarte interesantã. Deci toate cheltuielile mari de investiþii care, practic, greveazã bugetul rãmân bine mersi pe buget, iar cel care preia în privatizare, în concesionare, n-are nici o obligaþie de întreþinere a digurilor pentru a fi curãþate, chiar pentru a pãstra terenurile, eforturile care s-au fãcut pentru desecãri, pentru eliminarea excesului de sare ºi aºa mai departe. ªi ar fi fost chiar o propunere interesantã, uite, se preteazã foarte bine la privatizare. Haideþi sã degrevãm bugetul cã-i sãrac! Iar cel care preia în concesiune cu tot ce e acolo, cu conac, cu instalaþii, cu centre de vinificaþie, sã fie obligat sã se ocupe de aºa ceva ºi sã preia în întreþinere, sã investeascã în acest domeniu. Degrevãm astfel bugetul, punem în caietul de sarcini obligaþia urmãririi de cãtre agenþie pentru respectarea acestor condiþii de întreþinere. Uite un subiect la care ar trebui sã reflectãm. De ce sã le aruncãm toate pe buget?

Mai existã o propunere...

Numai o clipã! Aveþi perfectã dreptate. La acest text nou, propus de cele douã comisii de specialitate, existã o solicitare din partea domnului senator Buruianã, ca textul sã fie completat cu urmãtoarele: ”Incintele acestor societãþi sunt delimitate conform art. 7 din Legea nr. 76/1994Ò. Aceastã propunere a fost fãcutã ºi în cadrul celor douã comisii.

Iniþiatorul este de acord?

Da.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Existã douã propuneri de eliminare din text. Sunt obligat sã le

De asemenea, domnul senator Apostolache propune eliminarea din text a formulãrii: ”sistemele de irigaþii, desecãri, diguri ºi amenajãriÒ... textul curge. Aceeaºi problemã, de fapt.

Douã probleme!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

ªi veniþi cu adãugarea... Dar, deocamdatã, eu ar trebui sã

Domnule preºedinte...

Cu 83 voturi pentru, 20 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost acceptat amendamentul.

De asemenea, tot în completare, existã propunerea domnului senator Triþã Fãniþã, care a trecut în cele douã comisii...

Care n-a trecut în cele douã comisii...

Ba da! Primul punct: ”a) Instalaþiile de transport apã potabilã, energie electricã ºi termicãÒ.

Nu a trecut!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Ba da! Pentru prima propunere, cea la care am fãcut menþiunea, din 17 membri prezenþi, 12 au votat pentru ºi 5 împotrivã.

Înseamnã cã este o greºealã. Deci nu a trecut.

Deci, domnul senator, eu am supus votului textul comisiilor reunite. Dacã acel text nu trecea supuneam votului plenului Senatului ºi celelalte propuneri venite din salã.

Deci, stimaþi colegi,

Acum urmeazã art. 3[2 ] (nou).

Trecem la art. 3[2 ] (nou). Dacã existã din salã observaþii? Domnul senator Apostolache.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mie îmi pare rãu cã se fac deja comentarii pe ce urmeazã sã spun, dar o sã vã surprindã ceea ce o sã vã spun acum: eliminarea acestui articol! ªi cred cã ºi domnul ministru trebuie sã se gândeascã foarte bine, pentru cã acesta este un articol care face obiectul unei legi, Legea nr. 1 pe anul 2000, celebra Lege ”LupuÒ, ºi nu are nimic comun cu privatizarea societãþilor care deþin terenuri agricole ºi luciu de apã. Dacã vreþi cumva sã facem trimitere ºi la alte legi, nu avem decât sã venim cu texte din Legea fondului funciar. Din acest punct de vedere, eu vã propun ca acest art. 3[2] sã fie eliminat, mai ales cã atribuþiile în aplicarea legii nu le va avea aceastã agenþie, ci cei care deja au început sã o aplice, respectiv, prefecturile ºi comisiile locale.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Am reþinut, domnule senator.

Domnul senator Pãcuraru, dupã care, domnul senator Buruianã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În votul anterior am acceptat un amendament de întãrire care nu modificã sensul, ci întãreºte o prevedere ºi obligã la o lecturã exactã a modului de aplicare privind terenurile din incintã. Acum, sigur cã, pe fond, ne aflãm în faþa unui text în care persoanele fizice Ñ acþionari, locatori Ñ care au terenuri în administrare la societãþi comerciale vor fi puse în posesie efectivã, sigur cã textul, aparent, nu face parte din înºiruirea de articole care vizeazã procedura de privatizare. Dar Ñ ºi aici vine marele ”darÒ Ñ în România, de când au apãrut acþionarii privaþi, locatorii, arendaºii ºi aºa mai departe, suntem într-o permanentã situaþie în care drepturile lor sunt discutate, nerespectate, neînsuºite, nedate de acþionari ºi aºa mai departe.

Problema este una singurã, ºi anume a evita un mare moment de confuzie, care þine de aplicarea Legii nr. 1/2000, pentru cã foarte mult din acest pãmânt este la aceste societãþi ºi pentru cã vor înregistra mari probleme, prin care, în opinia mea, va exista o înclinaþie a managerilor, a administratorilor ºi a actorilor de privatizare, dacã se poate sã ignore interesele acestor proprietari, sau dacã ar putea sã îi facã ca aceastã proprietate pe care o vor obþine în baza Legii nr. 1/2000 sã fie un blestem pentru ei, sã fie aruncatã pe dealuri, pe costiºe, peste Prut, peste Siret, pe oriunde, numai sã nu fie în terenurile de exploatare.

Deci, pentru cã suntem într-un moment efectiv important Ñ ºi din punct de vedere social, ºi din punct de vedere economic al proprietãþii private Ñ, cerem, în mod expres, ca acest articol sã fie pãstrat în text, pentru cã tocmai aceºti oameni trebuie sã fie protejaþi, ºi oamenii sã înþeleagã cã, o datã cu privatizarea... sau privatizarea se face doar consecutiv punerii în posesie.

Da, am reþinut, domnule senator. Domnul senator Florin Buruianã.

## Da, vã mulþumesc.

Nu mai am multe de adãugat, dupã cele spuse, mai înainte, de domnul senator Paul Pãcuraru. Acesta este adevãrul. Pentru ca sã existe siguranþa cã privatizarea sau concesionarea, privatizarea I.A.S.-urilor sau concesionarea vor avea loc dupã ce se vor rezolva problemele de punere în proprietate a cetãþenilor care sunt acum acþionari la I.A.S.-uri. Este nevoie de acest articol. Este foarte important pentru acurateþea lui.

Da. Vã mulþumesc.

A solicitat cuvântul domnul ministru Mureºan.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Nu vin decât sã reiterez cererea colegilor noºtri domni senatori. Este un articol pe care trebuie sã îl menþinem în textul legii, cu atât mai mult cu cât procedura, sã spunem, secvenþa este urmãtoarea: terenul se delimiteazã, în primul pas, public de privat; din domeniul privat se delimiteazã terenul retrocedabil, în conformitate cu Legea nr. 1/2000; se pune de o parte ºi comisiile, care vor lucra în conformitate cu Legea nr. 1/2000, vor accesa acest teren ºi vor pune în posesie pe foºtii proprietari, iar restul terenului din domeniul privat se va concesiona acelora care cumpãrã societatea comercialã.

Aceasta este procedura ºi aceºtia sunt paºii ºi secvenþele pe care trebuie sã le facem, ºi nu invers, pentru cã, putem sã denaturãm procesul, sã facem înainte privatizarea, sã intre într-o formã de concesionare, un contract de concesiune pe vreo 15Ð25 de ani, iar foºtii proprietari sã nu îºi poatã accesa terenul.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da.

Stimaþi colegi, existã o propunere de eliminare a textului art. 3 (nou), propunere venitã din partea domnului senator Victor Apostolache.

Sunt obligat sã

abþineri, art. 3[2 ] (nou) a fost adoptat.

Înainte de capitolul al II-lea, domnul senator Victor Apostolache solicitã cuvântul.

Vã rog, domnule senator.

Nu am vrut sã intervin, ca nu cumva sã influenþez votul, deºi eram convins cã nu îl voi influenþa, în schimb, vreau sã vã spun un singur lucru, ºi anume cã etapa concesionãrii deja se deruleazã. Nu este adevãrat ceea ce ne prezintã domnul Mureºan aici. În conformitate cu Hotãrârea nr. 1.010/1999, deja terenuri ale acþionarilor ºi locatorilor au fãcut obiectul concesiunii.

Deci eu v-aº ruga, domnule preºedinte, am fãcut aceastã afirmaþie tot din dorinþa de a atrage atenþia cã aceastã acþiune este în derulare, în conformitate cu Hotãrârea de Guvern nr. 1.010/1999. Deja la noi, vã spun, nu prea mai am curaj sã stau la audienþe, la biroul senatorial, de mulþimea de oameni care vine ºi sesizeazã acest lucru. Dacã, din nou, nu se recunoaºte, am fãcut intervenþia pentru a fi consemnatã în stenogramã, ca, din nou, sã am un reper, pentru a arãta cã se dezinformeazã Senatul.

Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc. Stimaþi colegi, trecem la capitolul al II-lea. Titlul capitolului al II-lea.

Procedurã, vã rog!

Procedurã, domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã este nevoie sã supuneþi votului Senatului art. 3, în întregime.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Aveþi perfectã dreptate.

Art. 3, în totalitate.

Deci, stimaþi colegi,

- Capitolul al II-lea. Observaþii asupra titlului capitolului. Domnul senator Iosif Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Modificarea propusã de cele douã comisii este esenþialã. În titlul capitolului al II-lea, în funcþie de proiectul de lege prezentat ºi ordonanþa de urgenþã, publicatã, se referã la înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului ºi de limitarea patrimoniului acesteia, iar comisiile de specialitate din Senat propun constituirea Agenþiei Naþionale pentru Administrarea ºi Privatizarea Societãþilor Comerciale Agricole. Diferenþa este esenþialã ºi nu numai de formã, de denumire, dar ºi care se referã la competenþele acestei agenþii.

În viziunea iniþiatorului, a Guvernului, agenþia ar avea ca scop exercitarea dreptului de proprietate a statului asupra bunurilor care rãmân în domeniul privat ºi public al statului, în domeniul agrar, ºi concesionarea acestor bunuri. Iar în viziunea comisiilor de specialitate ale Senatului, agenþia va avea atribuþii ºi de administrare ºi de privatizare, excluzând ºi F.P.S., care, în ordonanþa de urgenþã ºi în textul proiectului de lege este parte

componentã a privatizãrii ºi a acþiunilor de privatizare dirijate de Ministerul Agriculturii.

Deci, dacã se acceptã aceastã denumire ºi aceastã competenþã care este prevãzutã în secþiunea 1-a a capitolului al II-lea, înseamnã cã agenþia va administra ºi va avea obligaþia de a administra nu numai bunurile care rãmân în domeniul public ºi privat al statului, dupã reconstituirea dreptului de proprietate, pe baza legilor existente, ci va gestiona ºi va administra toate cele 654 de societãþi comerciale care existã la ora actualã ºi fac parte din anexa 1 care face parte integrantã a legii, a proiectului de lege.

Deci competenþele, de exemplu, ºi, bineînþeles, viziunea ºi concepþia comisiilor reflectã aceastã situaþie, pentru cã se cuprinde ºi urmãrirea asigurãrii, cu prioritate, a comenzii de stat la principalele produse stabilite anual, ceea ce înseamnã cã o comandã centralizatã asupra cãreia noi ne-am spus de nenumãrate ori pãrerea din 1990 încoace apare în aceastã competenþã. Aºadar, comandã de stat pentru principalele produse agricole, ceea ce este de neînchipuit. Sau administrarea tuturor, asigurarea menþinerii în stare de funcþionare a bazei materiale a societãþilor comerciale neprivatizate, care fac obiectul prezentei legi.

Mulþumesc.

Domnul senator Victor Fuior.

Domnule senator Bold, dumneavoastrã doriþi acum? Mi-aþi prezentat o notã cã aþi dori sã vã exprimaþi la art. 4 alin. 2. Doriþi la titlul capitolului?

Nu la titlul capitolului al II-lea, ci la pct. 2, domnule preºedinte.

Deocamdatã discutãm titlul capitolului al II-lea, domnule senator.

Atunci, ulterior, domnule preºedinte.

Da. Vã mulþumesc. Domnul senator Victor Fuior.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

U.D.M.R. a fãcut o mare greºealã prin faptul cã l-a retras pe domnul senator Csap— Iosif de la Comisia pentru agriculturã, pentru cã este un specialist. Într-adevãr, dânsul vine, pentru a patra oarã, în dezbaterea acestei legi cu probleme care s-au dezbãtut în comisie ºi s-au rezolvat. Dacã ar fi participat sau dacã ar fi fost informat în cadrul Grupului parlamentar al U.D.M.R., nu ar mai fi fost nevoie de intervenþie.

Referitor la capitolul al II-lea, titlul, în comisie consider cã am adoptat cel mai bun titlu: ”Înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului pentru Administrarea ºi Privatizarea Societãþilor Comerciale Agricole ºi delimitarea patrimoniului acesteia.Ò

Consider cã denumirea Agenþiei Domeniilor Statului este mult mai sugestivã, are semnificaþie mai mare ºi este mult mai reprezentativã.

Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc. Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Atâta vreme, domnule preºedinte, cât titlul acestui capitol se înscrie foarte bine în titlul general al legii pe care am votat-o, consider cã aceastã corespondenþã exclude orice discuþie de nu ºtiu care fel, venitã din partea unor specialiºti sau nespecialiºti.

Aºadar, eu consider cã problema se poate pune la vot, dar în condiþiile în care ea ar fi altceva decât titlul legii. Deci ea curge firesc.

În al doilea rând, pentru nelãmurirea cuiva, þin sã anunþ cã legile germane, legile din Germania, care s-ar putea sã fie ºi pentru noi nu neapãrat un model, dar un loc de privit, aºa, articolul este publicat într-o revistã româneascã: ”Structura agrarã în Germania ºi restructurarea exploataþiilor agricole din fosta R.D.G.Ò, ºi aratã, în mod clar, impunerea intereselor statului, ale statului german Ð sau statul român nu mai este stat? Ð ale statului în privinþa grijii faþã de pãmântul sãu; ale statului, în privinþa îngrijirii faþã de organizarea lui ºi faþã de producþie, faþã de comenzile lui. Cum adicã sã se ia din mâna statului, pentru pãmântul lui, pentru proprietatea aceasta, toate pârghiile necesare funcþionãrii bune, în folosul þãrii, numai pentru cã cineva, venind din partea stângã, dincolo de graniþã, ca sã mã exprim aºa, de graniþa stângii, aºa, vrea lucrul acesta?!

Deci consider ca sã se punã la vot ºi lucrul este foarte firesc. El se confundã cu legea însãºi.

Da. Mulþumesc. Domnul senator K‡roly Szab—.

Domnul senator Gyšrgy Frunda, în locul domnului senator K‡roly Szab—.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În principiu, desigur, plenul va hotãrî care din cele douã variante propuse va fi adoptatã. Este însã regretabil cã iarãºi se face trimitere la legea strãinã, la legea germanã, atunci când nu se ºtie legea germanã, ce prevede ea însãºi sau care este prevederea legii germane.

Eu cred cã este inacceptabil sã acceptãm aici, în plen, ca un coleg de al nostru sã fie pus la punct pentru cã are un alt punct de vedere decât comisia sau doreºte, propune plenului adoptarea unei alte soluþii. Este dreptul fiecãrui senator sã propunã varianta de care este convins, iar plenul sã voteze aceastã variantã.

Îi rãspund domnului senator Gheorghe Dumitraºcu. Eu nu cred cã în stânga existã o graniþã; în stânga existã Europa ºi sper cã ºi noi, pas cu pas, tiptil, adoptând ºi aceastã lege, sã ajungem acolo unde va fi mai bine pentru noi toþi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Paul Pãcuraru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aparent, o problemã de formã. De fapt, o problemã de conþinut. ªi, dacã vreþi, de întreagã concepþie ºi de construcþie a legii.

Opinia pe care o exprim, în numele Grupului parlamentar al P.N.L., este, sigur, de pãstrare a denumirii din proiectul de lege, în sensul înfiinþãrii Agenþiei Domeniilor Statului ºi delimitãrii patrimoniului acesteia, ca titlu. ªi pot sã spun cã ºi la nivelul comisiilor Ð pentru a nu exista nici un element de incertitudine Ñ, ºi la nivelul comisiilor a existat un moment, în perioada aceasta lungã de 3 luni, în care s-a discutat într-un fel, în altul, s-a spus vom reveni la vot ºi, finalmente, mã rog, titlul a rãmas, cumva, în dublã formulare.

Opinia noastrã este, de fapt, cã denumirea nu este o simplã denumire, ci este o concepþie ºi exprimã ceea ce vrem noi ºi ceea ce gândim noi cã trebuie sã fie aceastã agenþie.

Noi ne-am opus ideii de a înfiinþa o nouã agenþie care sã aibã atribuþii de administrare, de organizare, de control, de funcþionare ºi aºa mai departe, pentru cã, oricum, România este plinã de astfel de agenþii care, în parantezã fie spus, îºi fac destul de puþin datoria.

Opinia noastrã este cã ºi în acest proces avem nevoie de o Agenþie a Domeniilor Statului ºi cred cã denumirea agenþiei este, dacã vreþi, ºi pe o tradiþie socialã ºi de organizare internã a domeniilor statului. În afarã de aceasta, cred cã ea trebuie sã aibã funcþiile ºi rolurile care sunt concepute de iniþiator, dar, în nici un caz sã nu aibã atribuþii legate de administrare, de organizare, de control ºi aºa mai departe.

Noi suntem, indiscutabil, partizanii faptului cã societãþile comerciale, ele însele, ºtiu sã se organizeze, sã se administreze ºi sã îºi facã managementul, pentru cã nu au nevoie de coordonare, de planuri, de programe de referinþã ºi aºa mai departe. ªi pentru ca sã exprimãm mai sugestiv ºi mai clar acest lucru ºi pentru cã sã nu înfiinþãm o nouã agenþie care sã coordoneze agricultura în România, susþinem denumirea iniþiatorului: ”Agenþia Domeniilor StatuluiÒ.

Aþi finalizat, da? Domnul senator Victor Apostolache.

urmãreascã, într-adevãr, ca ele sã funcþioneze, aºa cum au gândit cele douã comisii.

Deci susþin varianta comisiilor reunite. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În primul rând, doresc sã îmi exprim surprinderea faþã de cele afirmate pânã acum aici de o serie de oameni care în Comisia de privatizare au susþinut efectiv textele care ne-au fost prezentate, comisii care au lucrat mai bine de douã luni, dacã nu chiar trei luni la aceastã lege, ºi au contribuit, practic, cu toate cunoºtinþele pe care le deþin ºi, astãzi, fãrã sã auzim nici un argument din partea iniþiatorului, de ce susþine aceasta, avemÉ

Am considerat ca la final sã îi dãm cuvântul domnului ministru, dupãÉ

Era mai interesant sã îi dãm cuvântul înainte, pentru cãÉ

Aceasta este procedura la Senat.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Procedura este aºa cum este, dar noi ne aflãm într-o situaþie specialã: ministrul agriculturii ºi alimentaþiei vrea sã impunã ceea ce, practic, materializeazã acum în teren. Ca atare, cred cã era normal sã ne spunã acest lucru.

Un singur lucru vreau sã vã spun: cã mã surprinde. Mãcar nu þinem la aceastã instituþie, pentru cã, de acum, dacã mergem pe aceastã idee, cã tot ce se elaboreazã printr-o ordonanþã este mai bun decât ceea ce decid comisiile de specialitate ale Senatului, este clar cã noi suntem cei care arãtãm cã, practic, nici nu îºi mai are rost parlamentarismul în aceastã þarã.

Deci, din acest punct de vedere, eu cred cã ar fi bine sã se gândeascã colegii care au muncit ºi, într-adevãr, au contribuit la acest proiect de lege dacã mai au rost dezbaterile în cadrul comisiilor sau trebuie sã mergem pe niºte variante care se stabilesc în cadrul coaliþiei.

Eu susþin varianta elaboratã în cele douã comisii ºi îmi exprim totala surprindere pentru modul în care se gândeºte sã funcþioneze aceastã agenþie de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei. Pânã acum, am vorbit continuu de jaful din acest sector, jaf practic patronat de Fondul Proprietãþii de Stat ºi Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, iar astãzi refuzãm o agenþie care nu va face altceva decât sã protejeze ºi sã urmãreascã utilizarea acestui patrimoniu, a acestor terenuri, prin care trebuie fãcutã politica unui guvern. Dacã vrem sã eliminãm, într-adevãr, rolul statului, practic, eu cred cã mergem, de la bun început, pe gândirea domnului Mureºan. Domnia sa deja crede cã va privatiza toate societãþile acestea în câteva luni ºi nu ne spune ce se va întâmpla cu cele care, totuºi, nu se vor privatiza, ci se vor lichida, aºa cum se doreºte, sau avem o agenþie care sã

Da. Mulþumesc.

Domnul senator Ionel Aichimoaie.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Domnule ministru, la sfârºit. Mai sunt doar doi colegi ºi, apoi, veþi rãspunde la toate întrebãrile.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În primul rând, eu vreau sã informez plenul Senatului cã a fost votat art. 3, care sunã aºa:

”Privatizarea societãþilor comerciale prevãzutã la art. 1 ºi art. 2 se face de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Administrarea ºi Privatizarea Societãþilor ComercialeÒ.

Deci este dat un vot în plenul Senatului la art. 3, care, de fapt, ºi defineºte ce vrea sã facã aceastã agenþie.

În ceea ce ne priveºte, sã nu privim lucrurile simplist ºi sã nu ne ducem cu imaginea ºi cu gândul numai la centralism. Vã rog sã vã raportaþi, sã vã racordaþi la realitãþile din România de astãzi. Avem un Fond al Proprietãþii de Stat care nu a fãcut altceva decât sã vândã, sã prãduiascã o avere de miliarde Ð 70% din averea acestei þãri Ð care nu a rãspuns. La ora aceasta noi ne facem cã controlãm F.P.S., care nu are absolut nici un fel de rãspundere. Nu cred cã cineva din aceastã salã se înºealã ºi crede cã, în prima perioadã sau în perioadã imediat urmãtoare, I.A.S.-urile sau fostele I.A.S.-uri se pot privatiza toate. Deci aceste suprafeþe care nu se vor privatiza, cineva trebuie sã le administreze ºi sã le gestioneze ºi sã rãspundã, în acelaºi timp, de ceea ce se întâmplã cu aceste terenuri. Or, la ora aceasta, ce vrem noi sã reglementãm, de fapt, prin aceastã lege ºi prin aceastã Agenþie a Domeniilor Statului? Faptul cã, la ora aceasta, niºte domni care au fost directori sau preºedinþi de I.A.S.-uri ºi-au însuºit uzufructul acestor societãþi ºi cã au fost lãsaþi fãrã control, vrem sã nu se mai întâmple lucrul acesta ºi sã privatizãm managementul, acolo unde societãþile nu se pot privatiza. ªi rolul acestei agenþii, pe acesta vrem sã i-l dãm, ºi prin titlu trebuie sã îi stabilim ºi atribuþiile.

Deci rog sã reflectaþi asupra obligaþiilor ºi atribuþiilor pe care agenþia trebuie sã le aibã, pentru cã societãþile nu se pot privatiza de la început, în totalitatea lor. Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc.

Dau cuvântul ultimului coleg înscris, domnul senator Florin Buruianã.

Acelaºi lucru aº vrea sã spun ºi eu, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi. În perioada tranzitorie, pânã la privatizarea acestor I.A.S.-uri, trebuie sã rãspundã cineva de buna lor funcþionare, a celor care rãmân încã în proprietatea statului. Acest lucru este numai spre binele funcþionãrii agriculturii ºi nu vãd de ce ne-am opune ca acest lucru sã fie prevãzut în lege.

Da. Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului ministru Ioan Mureºan, dupã care, comisiile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Toate argumentele pe care le-am auzit aici sunt absolut corecte, începând cu ceea ce spunea domnul senator Dumitraºcu, ºi anume, faptul cã statul trebuie sã îºi exercite rolul de proprietar pentru terenurile pe care le are în proprietate. Pentru cã astãzi, domnilor, 1.800.000 de hectare care sunt proprietatea statului, nu produc pentru statul român nici un leu.

De ce?!

Nu produc nici un leu, pentru cã ele sunt administrate de aceste societãþi comerciale care Ñ am spune imediat: ”Da, dar ele sunt cu capital de stat ºi înseamnã cã profitul vine la statÒ Ñ iatã cã aceste societãþi comerciale, de ani buni, nu au profit, ci, dimpotrivã, adunã datorii, adunã foarte multe pierderi pe care cu toþii le vom plãti, din buzunarele noastre, pentru cã, pânã la urmã, va fi, undeva, o datorie publicã mare, noi va trebui sã înfiinþãm noi impozite ºi taxe ºi sã preluãm aceste datorii la datoria publicã. Astãzi, I.A.S.-urile au 30.000 de miliarde datorii.

Terenurile acestea au fost administrate de niºte structuri economice, care se numeau I.A.S.-uri, societãþi comerciale. Aceste structuri, aceste societãþi comerciale sunt ca orice alte societãþi comerciale.

În momentul în care statul se retrage din activitãþi economice, în care statul, prin Fondul Proprietãþii de Stat, translateazã în sectorul privat aceste activitãþi economice, noi propunem înfiinþarea unui F.P.S. mai mic la agriculturã, a unei agenþii care sã administreze societãþile comerciale?!

Repet, sunt de acord sã avem grijã de terenul statului Ñ ºi eu am introdus aceastã noþiune Ñ, am venit la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei în 1998, în decembrie, ºi, pânã în ianuarie 1999, nu vorbea nimeni de terenul statului. Nu vorbea nimeni cã existã o sursã de bani pentru agriculturã, acest teren de pe care noi nu luãm nici un leu. ªi am spus-o, la un moment dat: statul Ñ sper sã nu se supere colegii mei din partea stângã Ñ este cel mai mare moºier, are 1.800.000 de hectare ºi nu ia nici un leu de pe aceastã avere pe care o are el. Este inadmisibil! În vreme ce ne batem la buget, în fiecare an, sã aducem bani cãtre agriculturã, ca sã putem subvenþiona agricultura mãcar la nivelul colegilor noºtri din Ungaria.

Deci, iatã în ce stare suntem.

Propunerea dumneavoastrã are acest viciu. Toate argumentele sunt pertinente. Ñ repet încã o datã Ñ ºi cele pe care le-a spus domnul senator Florin Buruianã, ºi cele pe care le-a spus domnul senator Victor Apostolache, ºi cele pe care le-a spus domnul senator Gheorghe Dumitraºcu. Aceste societãþi comerciale au creat pierderi, dar, pentru aceasta, nu trebuie sã înfiinþãm o altã structurã. În momentul în care noi desfacem aceste structuri sau le unim, sau le punem în subordinea ministerelor, sã facem o altã agenþie, existã necesitatea ca statul sã se preocupe de averea lui care înseamnã pãmântul ºi existã acest demers de privatizare, care accept cã n-a fost bine condus de cãtre F.P.S. De aceea, daþi-mi voie sã-l fac eu la Ministerul Agriculturii. Pentru acest lucru nu am nevoie de nici un fel de agenþie.

Facem un nou F.P.S.?!

De ce?!

Pentru cã au fost prost gestionate, pentru cã 10 ani de zile aceste societãþi comerciale nu au fost administrate sau nu au fost supuse unei strategii coerente. Este adevãrat. De aceea, vreau sã spun, pornind de la faptul cã pãmântul trebuie gestionat ºi cã 1.800.000 de hectare, dupã ce va fi delimitat ºi va fi retrocedat vechilor proprietari aproximativ 1.000.000 de hectare, rãmân 800.000 de hectare pe care statul trebuie de acum, veºnic, sã gestioneze de cea mai bunã manierã, sã obþinem cele mai mari producþii ºi sã avem, sub conducerea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, o strategie de dezvoltare a acestui sector. Acestea vor fi fermele model. Aici se vor articula exploataþiile în care se vor aplica cele mai noi tehnologii.

Deci sunt întru totul de acord cu dumneavoastrã. Dar sã venim în zona în care am pornit acum, de terenuri.

Domnule senator, dacãÉ

Vã rog, vã rog, continuaþi, domnule ministru.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

ªi acum am pornit procesul de privatizare. Dupã cum ºtiþi, sunt câteva societãþi comerciale, societãþi naþionale, care sunt în subordinea Ministerului Agriculturii ºi care n-au nevoie de nici un fel de agenþie. Sunt direct conduse, coordonate de cãtre Ministerul Agriculturii. Deci privatizarea ºi restructurarea sunt direct conduse de Direcþia de patrimoniu ºi privatizare din minister.

Deci sunt douã lucruri esenþiale: sã gestionãm terenul ºi averea statului ºi sã privatizãm aceste structuri economice care lucreazã astãzi pãmântul, aºa cum lucreazã, ºi nu mai vreau sã intru în discuþii, când s-au fãcut pierderile mai mari, pânã în Õ96 sau dupã Õ96, cred cã întruna de 10 ani de zile aceste lucruri s-au amplificat. E momentul acum sã stopãm acest demers.

De aceea, formula pe care v-o propun eu, stimaþi senatori, aceastã construcþie instituþionalã, este una simplã: pãmântul va fi veºnic, ne trebuie o structurã care s-o gestioneze. Societãþile se vor duce în sectorul privat dacã nu în 6 luni, cum doresc eu, le veþi translata dumneavoastrã cu siguranþã, dupã ce veþi veni la putere în urmãtorul an. ªi tot le veþi duce în privat. Tot veþi face aceastã privatizare, pentru cã statul nu mai are resurse sã þinã astfel de structuri care sunt gãuri negre ºi care n-au nici o motivaþie sã aibã eficienþã economicã. ªtim cu toþii acest lucru. În afarã de motivaþia simplã a managerilor de a avea succes personal, care nu este identicã cu succesul societãþii, nu avem eficienþã în acest domeniu.

De aceea, credeþi-mã, am vrut ºi am discutat cu toatã lumea. Aceasta este formula care va debloca procesul de privatizare. Se spune cã deja am început acest lucru. Sigur cã am început acest lucru. Am ºi fãcut protocolul cu F.P.S.-ul, am preluat societãþile comerciale la minister, le facem studiile, le oferim pentru privatizare, pentru cã primãvara e aici,

mâine este 1 martie ºi rãmân terenurile nelucrate pentru cã nu introducem ºi alþi ”actoriÒ pe piaþã, domnule senator. Trebuie sã introducem ºi alþi ”actoriÒ dacã s-au dovedit ceilalþi neputincioºi sã lucreze acest pãmânt. Sunt cereri imense pentru ca sã se lucreze acest pãmânt. Existã tehnologie care abia aºteaptã sã vinã aici în România. Existã tehnologie care ar pune, într-adevãr, în valoare uriaºul potenþial de care dispunem ºi, într-adevãr, am ajunge la formula aceea cu ”grânarul EuropeiÒ, despre care vorbim de fiecare datã.

Deci rugãmintea mea este, stimaþi colegi, acceptaþi propunerea pe care v-am fãcut-o în proiectul de lege: sã înfiinþãm Agenþia Domeniilor Statului, sã gestionãm, iar în caietele de sarcini, în contractul de concesiune, sã punem performanþe. Dacâ în Insula Mare a Brãilei a râs de mine cineva ºi a spus: ”Domnul Mureºan, eºti întreg la cap când îmi spui cã ai 2.700 de kg de grâu la hectar?! Pãi, aici fãrã sã faci mare lucru trebuie sã ai 8.000.Ò

Cum sã am 8.000 dacã nu existã nici o motivaþie sã fie acest 8.000 la ha? Dar în caietul de sarcini le voi pune 8.000 la grâu, iar statului o sã-i daþi 15% Ñ 20%, asta însemnând 1.500 de kg. De pe un milion de hectare, automat, atunci când voi semna acele contracte de concesiune, voi avea rezerva de grâu necesarã cel puþin mediului urban. În acel moment în care ei au semnat contractul voi avea grâul. Pentru cã pe mine nu mã va interesa dacã-l face sau nu-l face, mie trebuie sã mi-l dea, statul român. Mie trebuie sã mi-l aducã în curte. Aceasta a fost filosofia pe care v-am propus-o. Nu este nici o noutate. Este doar un proces mai eficient de a gestiona averea statului.

În condiþiile în care, repet, asearã am adoptat bugetul, am de 3 ori mai puþini bani în buget, decât ar trebui sã aibã Ministerul Agriculturii. Dar ce sã fac când pensionarii cer bani, învãþãtorii cer bani ºi aºa mai departe?! Trebuie sã gãsesc soluþii, sã gãsesc bani din averea statului, ºi aceasta este o soluþie. Douã fonduri: taxa de concesiune, din care ºtiþi cã am demarat cele douã programe pentru tractoare, ºi banii de privatizare, care tre-

buie sã stea tot în agriculturã, ca sã relansãm acest sector principal al economiei.

Da. Mulþumesc.

Dacã domnii preºedinþi ai comisiilor de specialitate doresc sã facã precizãri? Domnul preºedinte Gherman.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În primul rând aº putea sã mã leg de un aspect formal, ºi anume de faptul cã existã un titlu al legii care deja a fost adoptat prin votul Senatului, existã un art. 3, care a fost adoptat prin vot al Senatului, în care aceasta este titulatura. Dar permiteþi-mi sã nu fac uz de acest lucru, care este absolut natural, deoarece menþionez cã în acest moment noi introducem un alt titlu, legea fiind votatã deja, titlul iniþial ºi al art. 3, înseamnã cã legea intrã în zona ridicolului.

Dar nu despre asta vreau sã vorbesc. Vreau sã vorbesc despre ceea ce ne-a spus aici domnul ministru Mureºan. Domnul ministru Mureºan a folosit un termen extraordinar de savant, un termen probabil ºi de origine sã spunem mai apropiatã de acest domeniu. Domnia sa a spus cã statul, Ministerul Agriculturii, trebuie sã gestioneze activitatea acestor societãþi comerciale.

Nu, nu, nu!

Dar discuþia în cele douã comisii a fost exact pe acest domeniu, doar cã, iertaþi-mã, noi am întrebuinþat termenul foarte pãmântean ”administrareÒ. Termenul de ”administrareÒ este central dacã noi abdicãm de la acest termen, care este introdus în titlu. Dacã abdicãm de la acest termen, pur ºi simplu, aceastã Agenþie a Domeniilor Statului este, dacã vreþi, un loc unde se vor plasa nepoþii, fraþii, surorile ºi soþiile, care nu vor avea nici un fel de obligaþie, va fi o agenþie în cadrul Ministerului Agriculturii, de fapt, fãrã responsabilitate, deoarece cel care decide este Ministerul Agriculturii, F.P.S. ºi alþii. Or, în viziunea Comisiei de privatizare ºi a comisiilor reunite, termenul de ”administrareÒ a fost un termen central, de responsabilitate a acestui organism. Prin urmare, motivul pentru care îl susþin, lãsând la o parte aspectele formale, motivul central este cã noi nu putem sã renunþãm la ceea ce chiar domnul ministru a spus, la gestionare, nu putem renunþa la administrare, la responsabilitatea legatã de actul de administrare.

Votul comisiilor în aceastã privinþã a fost un vot, þin minte, puternic majoritar ºi a ne reîntoarce la titlul din proiectul trimis de minister Ñ lãsând la o parte ridicolul cã vom avea un titlu al legii, un articol votat ºi un alt titlu al capitolului, lãsând la o parte acest ridicol Ñ însemneazã cã a înfiinþa o instituþie fãrã obiect al muncii Ñ deoarece aceastã instituþie nu mai are nici o atribuþie Ñ este, dacã vreþi, un fel, aºa cum am spus, un loc cãlduþ în care cineva se poate aºeza în condiþiile în care Ministerul Agriculturii ºi alte foruri vor avea grijã de întregul proces de privatizare. Toate argumentele domnului ministru sunt argumente care, dacã sunt luate ca atare, sunt pentru titlu, aºa cum au fost propuse de cele douã comisii ale Senatului. Dacã vom menþine titlul din proiectul de lege, înseamnã cã nu vom face decât sã contrazicem chiar ceea ce a spus aici domnul ministru.

Doresc sã propun, în numele celor douã comisii, sã pãstrãm acest titlu, atât din motive de conþinut, cât ºi din motive de derularea în condiþii de normalitate a întregului proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Pentru încã o precizare, domnul ministru Mureºan, dupã care

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Cu tot respectul pe care-l port faþã de domnul profesor Gherman, Domnia sa ºtie acest lucru, am avut discuþiile personal cu Domnia saÉ

Domnule profesor, nu vreau sã se facã o confuzie. Eu spun: gestionarea domeniului statului Ñ care înseamnã pãmântul Ñ eficientã. Eu nu spun de gestionarea structurilor economice, eu spun cã statul, acum, în anul 2000, se retrage din activitãþi economice ºi lasã sectorul privat, care s-a dovedit cã are eficienþã, sã lucreze în acest domeniu. Noi trebuie sã avem grijã de averea noastrã, care înseamnã, mã rog, dupã retrocedare, un milion de hectare teren agricol.

## Domnule profesor,

Mai vreau sã spunÉ Probabil, în termeni de fizicã sau de matematicã, propunerea dumneavoastrã cu Agenþia pentru Administrare ºi Privatizare este o, sã spunem, o mulþime care include agenþia pe care am propus-o eu. Deci este o relaþie de incluziune. Pentru cã nu vreau ceva foarte mare, nu vreau ca ministerul sã fie încãrcat cu 600 de societãþi comerciale pe care sã stea sã le gestioneze, cã abia încercãm sã ne retragem din aceste activitãþi. Pentru un motiv foarte simplu: s-a dovedit, domnilor, ºi dumneavoastrã aþi adus argumente, cã sectorul de stat, în activitãþi economice, nu este eficient. Deci el trebuie translatat în zona privatã.

Au trecut 10 ani ºi nu s-a fãcut nimicÉ

Au trecut 10 ani, domnule senator, nu cred cã mai putem inventa ceva, ca structuri economice cu capital de stat sã aibã eficienþã economicã, fãrã o susþinere din partea statului, cu resurse ºi cu bani, foarte puternic. Deci dorinþa mea este sã facem ceva simplu ºi funcþional. Agenþia Domeniilor Statului este o structurã care poate fi inclusã în structura pe care dumneavoastrã aþi propus-o, de aceea eu am propus-o mult mai suplã, legatã de un singur obiect de activitate, ºi anume terenul. Vã rog frumos sã votaþi pentru aceastã formulã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da. Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

## **Domnul Constantin Sava**

**:**

## Domnule preºedinte,

Scuzaþi-mã, vã rog. Am ridicat mâna, vroiam sã spun domnului senator ce spunea domnul ministru.

## Domnule senator,

Vã dau cuvântul atunci când procedural puteþi sã-l obþineþi. Deci am dat cuvântul tuturor colegilor care au dorit sã se înscrie la dezbateri, pentru titlul capitolului al II-lea. Am ºi anunþat ultimul vorbitor ca fiind domnul senator Buruianã, dupã care, am dat cuvântul domnului ministru ºi comisiilor de specialitate. Haideþi sã nu încãlcãm procedurile votate de noi, senatorii!

Dumneavoastrã sunteþi un bun cunoscãtor al procedurilor, dar vreau sã vã spun cã, la justificãrile fãcute de domnul ministru, se ridicã unele probleme. Pentru cã dânºii susþin un punct de vedere pe care-l doresc dânºii, dar suntem ºi noi datori sã ne lãmurim pânã la capãt, ºi de aceea doream sã-i pun o întrebare la ceea ce dumnealui a expus pe acest subiect. Asta este problema. Eu v-am cerut o procedurã. Nu în afara procedurilor. Iar dumneavoastrã sunteþi obligat ca sã daþi cuvântul senatorilor, pentru a lãmuri problemele pânã la capãt, nu sã le lãsãm aºa, în suspans.

## Domnule senator,

Au fost 8 colegi care s-au înscris la cuvânt. Aveaþi tot timpul ca dumneavoastrã sãÉ

Nu susþin un punct de vedere. Vreau neapãrat sã-mi dea un rãspuns la o întrebare.

O sã vã dea rãspunsul domnul ministru, dupã exercitarea votului.

## Domnule preºedinte,

Aºa poate sã-mi dea rãspuns dupã ce se voteazã legeaÉ Vã mulþumesc frumos. Eu cred cã nu e normal. ªi dumneavoastrã sunteþi dator ca aceastã lege, care nu este încadratã într-un timp pentru dezbatere, ºi niciÉ eu ºtiu, alte probleme de procedurã nu sunt încãlcateÉ Sunteþi obligat sã daþi cuvântul tuturor senatorilor.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Stimaþi colegi, vã rog sã votaþi.

Cine este pentru titlul capitolului al II-lea din varianta propusã de comisiile de specialitate? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 58 de voturi pentru, 45 împotrivã ºi douã abþineri, titlul capitolului al II-lea a fost adoptat. Secþiunea 1.

Solicitãm listã pentru grupurile parlamentare...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

În numele grupului parlamentar solicitaþi, da? Listã pentru grupurile parlamentare.

Secþiunea 1. Dezbateri. Dacã sunt observaþii? Nefiind observaþii, vã

Art. 4 (1) Observaþii? Domnul senator Csap—.

## **Domnul Csap— Iosif:**

## Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor,

Iniþiatorul, în art. 4 (1), propune înfiinþarea agenþiei, fixând ca scop lit. a) Ñ exercitarea în numele statului a prerogativelor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole din domeniul privat ºi public al statului, din domeniul privat al statului, ºi lit. b) Ñ concesionarea bunurilor activitãþilor ºi serviciilor aparþinând domeniului public sau privat al statului ºi în administrarea institutelor ºi staþiunilor de cercetãri ºtiinþifice ºi unitãþilor de învãþãmânt agricol.

Comisia propune modificarea acestui text, eliminând, de fapt, lit. b) cu privire la administrarea suprafeþelor aparþinând institutelor ºi staþiunilor de cercetãri, respectiv concesionarea acelor suprafeþe care sunt administrate de institutele ºi staþiunile de cercetãri ºtiinþifice ºi ale unitãþilor de învãþãmânt agricol. Modificarea este semnificativã, pentru cã, în concepþia iniþiatorului, terenurile aflate în domeniul privat al statului, care sunt desemnate prin hotãrâri de guvern aparþinând staþiunilor ºi instituþiilor de cercetãri ºtiinþifice, vor fi concesionate acestor unitãþi ºi unitãþile devin administratoare ale acestor suprafeþe.

Deci domeniul public al statului va rãmâne la staþiunile ºi instituþiile de cercetãri care au fost stabilite prin hotãrâri de guvern, iar restul suprafeþelor vor rãmâne în domeniul privat al statului ºi bineînþeles cã statul, ministerul sau agenþia, în numele statului, concesioneazã aceste bunuri acestor instituþii.

Deci consider cã formularea alin. 1 al art. 4 din prezentul proiect de lege este adecvatã ºi propun acceptarea acestui alineat în formularea iniþiatorului, respectiv a Guvernului.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Deci v-aþi referit la lit. b), domnule senator?

M-am referit la alin. 1 al art. 4. Cuprinde cele douãÉ

## E perfect!

Stimaþi colegi,

Dacã mai sunt doritori de a lua cuvântul la art. 4 alin. 1? Nu. Comisia de specialitate, dupã care, domnul ministru.

Vã rog. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Precizãm cã domnul senator Csap—, în argumentaþia sa, în continuu, revine la proiectul de lege ºi la ordonanþa de urgenþã. În mod evident, din clipa în care, prin vot, Senatul ºi-a însuºit un punct de vedere, noi nu mai putem, ca de exemplu, în art. 4 (1)É Menþionez cã art. 4 (1) în formularea actualã, 4 (1), 4 (2), cu subcomponentele a) ºi b), în comisiile mixte s-au votat în unanimitate, deoarece acest lucru decurge în mod firesc din modul în care ne-am însuºit noi, Senatul, titlul legii, art. 3 ºi denumirea celor douã articole.

Dacã se doreºte sã intrãm în ridicol, n-avem decât sã facem acest lucru, dar, încã o datã, existã o anumitã consecvenþã logicã în aceastã privinþã. Menþionez cã în ºedinþa reunitã a celor douã comisii nu a existat nici o obiecþie la întregul art. 4, decât alinierea acestuia la art. 3 cu ceea ce s-a adoptat. Prin urmare, a modifica, a reveni ºiÉ eu cred cã pânã la sfârºitul legii se poate propune ca mereu sã ne reîntoarcem la titlul care a fost refuzat de cãtre plen. Dacã plenul a acceptat ceva, eu cred cã este firesc, logic, sã mergem în continuare la fel. Prin urmare, ceea ce propune domnul senator Csap— este, dacã vreþi, în afara întregii structuri a legii ºi nu se încadreazã în ceea ce s-a adoptat. Menþionez 4 (1), 4 (2), în totalitate, au fost adoptate de comisii în plenul comisiilor reunite fãrã nici o obiecþie ºi fãrã nici un amendament în aceste comisii. Prin urmare, aceasta este poziþia, cel puþin, a mea, ca preºedinte al Comisiei de privatizare.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Mulþumesc, domnule senator.

Domnul ministru Mureºan a dorit sã ia cuvântul.

Nu existã, deci, unanimitate. A fost în plenul celor douã comisii.

Vã rog, domnule ministru.

Da, domnule preºedinte de ºedinþã.

Doamnelor ºi domnilor,

Sigur, eu pot sã înþeleg cã aceasta este voinþa Senatului, sã spunem, sã reînfiinþeze o structurã pe care o doream de mult apusã, ºi anume o stucturã hipercentralistã, pentru cã asta va deveni dacã citim tot art. 4, aºa cum el este propus, ºi ni se spune cã în unanimitate a fost votat, ceea ce nu pot sã cred, pentru cã asta reprezintã o altã filozofie. Dumneavoastrã mi-aþi adus atâtea argumente înainte, ca sã-mi demonstraþi cât este de nevoie ca ministerul sã se implice ºi sã gestionãm, sã facem, sã avem grijã de societãþi comerciale, iar dacã citim atent toate alineatele din art. 1, nu veþi gãsi un loc unde sã spunã cã Ministerul Agriculturii exercitã, în numele statului, dreptul de proprietar, respectiv are toate acþiunile de la societãþile comerciale. Pãi, dacã nu eºti proprietar, cum sã le administrezi?! Cum o sã ai grijã de ele? Ne ducem în grãdina vecinului sã avem grijã de lucrurile vecinului?!

Observaþi cã aþi preluat textul din lege ºi, apropo, legea ºi ordonanþa de urgenþã care a fost fãcutã exact dupã litera Camerei Deputaþilor aceasta a fost ºi este voinþa Cabinetului. Deci legea vorbeºte foarte clar: exercitã în numele statului conform prerogativelor, prin dreptul de proprietate asupra terenului agricol, terenul aflat sub luciu de apã, ºi nu vorbeºte nimic de societãþi comerciale. Facem o agenþie, dar înãuntru ºi în definiþie vorbim ca ºi când ar fi Agenþia Domeniilor Statului, aºa cum v-am propus-o. Dumneavoastrã vorbiþi de administrare, vorbiþi de privatizare. Cum sã faci privatizare, dacã nu ai acþiunile pe care le vinzi? Unde scrie aici cã acþiunile sunt la aceastã agenþie?

Domnule ministru,

Am rugãmintea sã vã referiþi la art. 4 (1), adoptat de plenul Senatului, pânã la parcurgerea finalã a legii. Dacã se va considera cã este util sã se revinã la un articol, fiþi convins cã se va supune plenului aceastã propunere ºi vom reveni. Dacã va fi cazul.

A fost de datoria mea, domnule preºedinte, sã spun aceste lucruri, pentru cã eu, repet, am înþeles dorinþa dumneavoastrã, dar dacã tot doriþi, atunci faceþi-o pânã la capãt. Spuneþi aici cã acþiunile sunt aleÉ, sã se transfere la Ministerul Agriculturii, pentru cã altfel nici nu se poate gândi administrare, privatizare ºi aºa mai departe.

Aþi terminat, da?

Am terminat, cã nu ºtiu ce sã mai spun, la o astfel deÉ

Ne cerþi pentru cum am votat?! Du-te la Ministerul Agriculturii ºi ceartã-i pe ãia de acolo!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Deci doar dorinþa sã transmitem un semnal cã s-au întors din nou într-o direcþie a agriculturii de stat pe care o s-o perpetuãm 100 de ani de acum înainte la Ministerul Agriculturii.

Oricum, vreau sã vã spun, sunt dispus la discuþii ºi cred cã vom reuºi sã refacem acest articol.

Pe partea cealaltã... Nu pe dumneavoastrãÉ Pe partea cealaltã, pentru cã filozofia dumneavoastrãÉ

Am rugãmintea sã ne pãstrãm calmul.

Dumneavoastrã vreþi în continuare agriculturã de stat? Colegii mei nu ºtiu dacã vor sau nu vor agriculturã de stat! Pãi, asta trebuie sã facem.

Domnul ministru,

Am rugãmintea la colegiÉ

În momentul în care am adus argumente suficiente ca sã demonstrez cã nu este viabilã o astfel de structurã, argumentele cele mai puternice ale dumneavoastrã au fost acelea cã s-au votat ºi cã nu putem sã revenim. De câte ori, domnilor, s-a revenit asupra articolelor din lege? ªtiþi cã sunt membru al Parlamentului de 8 ani de zile ºi sunt nenumãrate cazurile când am revenit asupra articolelor în momentul în care ne-am dat seama cã am greºit. Sã greºeºti sau sã recunoºti cã ai greºit e o ruºine?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Avem în faþã art. 4 (1), adoptat de comisiile noastre de specialitate cu unanimitate de voturi.

Art. 4 alin. 2. Aici are domnul senator Bold un amendament.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Onorat Senat,

Este util de intervenit mãcar acum, pentru ca legea sã capete orientarea corespunzãtoare. Legea, în continuare, îºi propune sã privatizeze societãþi comerciale întregi de 7.000, de 11.000 de ha, cum a fost dat exemplul aici. Este o imposibilitate practicã ca cei care efectiv au lucrat, cei care efectiv au trudit în agriculturã sã poatã participa la acest proces. Agenþia trebuie sã îndeplineascã în atribuþiile ei, aºa cum se prevede la art. 4 alin. 2, încã un prerogativ esenþial, care trebuie precizat aici, domnule preºedinte. ªi anume pct. c) Ñ ”repartiþia terenului pe ferme, optim amplasate ºi dimensionateÒ. Aceasta creeazã, domnule preºedinte, onorat Senat, precedentul ca pentru licitaþiile care au loc sã se poatã face licitaþia la nivel de fermã, nu dupã a treia strigare, dupã cum doreºte domnul ministru.

Douã licitaþii care nu au avut loc, în care nu s-au gãsit cei neavizaþi, dar cu bani, care sã cumpere, de-abia a treia oarã poate ºi specialistul din ferma respectivã sã participe la acest proces. De ce sã nu-l punem de la început în situaþia pe care o doreºte statul ºi pentru care face atâta caz domnul ministru, sã participe efectiv cei care se pricep la agriculturã. Deci prima mãsurã a agenþiei este sã stabileascã fermele, sã le delimiteze ºi sã le amplaseze corect, iar licitaþia sã însemne începutul ei cu aceste ferme, ºi nu pe ansamblu, pentru cã 7.000, 11.000 de hectare ºi mai mult nu poate sã ia decât cineva care nu are competenþã în agriculturã.

Sã fiþi de acord, deci, domnule preºedinte, cu aceastã completare, sã adãugãm punctul c) Ñ ”repartiþia terenului pe ferme optim amplasate ºi dimensionateÒ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnul Zavici, procedurã.

Domnule preºedinte,

În numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., al cãrui vicepreºedinte sunt, ºi în virtutea normelor regulamentare cer o pauzã de 15 minute pentru consultarea grupului.

Stimaþi colegi,

La solicitarea Grupului P.N.Þ.C.D. luãm o pauzã de 15 minute. La 12,15 revenim la lucrãri.

Pãi nu continuãm, domnule?!

Sigur cã da, continuãm cu dezbaterile la acest proiect de lege.

Am înþeles cã se îndreaptã spre sala de ºedinþe colegii din P.N.Þ.C.D. ºi domnul ministru Mureºan. Mai aºteptãm douã minute.

Prelungim din pauzã.

Nu trebuie sã-i condamnãm pe colegii care au fost prezenþi la lucrãrile în plen.

Propun sã se multiplice ºi sã se distribuie piesa de teatru ”Aºteptându-l pe GodotÒ.

Îmi daþi voie?

## DUPÃ PAUZÃ

Rog pe domnii senatori sã-ºi ocupe locul în salã. Invit pe domnii senatori Ioan Mortun ºi Mircea Ioan Popa, secretarii de ºedinþã, sã pofteascã în salã, la locurile dumnealor.

Îl invit, de asemenea, pe domnul ministru Mureºan sã participe la lucrãrile noastre.

Cred cã suntem în cvorum ºi, pânã când va veni domnul ministru Mureºan, îi rog pe colegii din P.N.Þ.C.D. sã ia cuvântul, întrucât dumnealor au solicitat timp de dezbatere. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în acest sens?

Domnul senator Ilie ªtefan, ocupaþi-vã locul în salã, pentru cã începem lucrãrile ºedinþei.

Am rugãmintea la staff-ul tehnic sã ia legãtura la Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., poate cã domnul ministru Mureºan se aflã acolo la dezbaterile din grup, ca sã ºtim ºi noi ce avem de fãcut. Au trecut deja trei sferturi de orã, nu sfertul de orã.

Asta este coaliþia, domnule! Daþi un telefon la domnul preºedinte Diaconescu!

Aºa este, dar aºteptãm sã vedem unde se aflã domnul ministru Mureºan, pentru a ºti ce avem de fãcut.

Vã rog, domnule senator, vã rog!

Voiam sã spun cã, spre pãrerea noastrã de rãu, domnul ministru al agriculturii a fost rãpit de marþieni, întrucât este mai mult marþian decât pãmântean ºi este evident cã acolo sunt canale de irigaþie. Abia aºtept venirea sa aici, pentru a intra în contact cu noi.

Domnul preºedinte Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îl asigur pe distinsul meu coleg ºi prieten, domnul senator Dumitraºcu, cã nu e nici un pericol cã domnul ministru a fost rãpit de marþieni, pentru cã astãzi este marþi.

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

ªi, din câte ºtiu eu, domnule preºedinte, existã un singur ”marþianÒ în Parlament, dar e la P.D.S.R., nu e la noi.

Câtã inteligenþã, ºi cât de subtil eºti, neaÕ betoane!

Mai fac o datã apel la liderii Grupului P.N.Þ.C.D. ºi la domnul ministru Mureºan sã pofteascã la lucrãri.

Domnule preºedinte, vã rog sã constataþi cã au trecut mai bine de 20 de minute de când trebuia sã începem lucrãrile. Eu cred cã este cazul sã luaþi o decizie, mai ales cã suntem obiºnuiþi cu acest comportament.

Stimaþi colegi, întrucât mai sunt doar 12 minute pânã la ora 13,00 propun sistarea lucrãrilor în plen.

Reluãm activitatea la orele 15,00 ºi am rugãmintea la staff-ul tehnic sã ia legãtura cu domnul ministru Mureºan pentru a putea continua dezbaterile la legea începutã astãzi.

Al doilea domn secretar de ºedinþã cine a fost, domnul Badea?

Domnul Mortun.

Dupã-amiazã este domnul Badea...

Vã mulþumesc ºi vã doresc poftã bunã.

Dincolo de glumã, numai primul sfert este academic, celelalte douã nu sunt academiceÉ

## PAUZÃ

Haideþi, domnule preºedinte, sã începem lucrãrile!

Domnul Mortun dacã sunteþi în salã?

*

## **Din salã:**

* *

DUPÃ PAUZÃ

Îmi daþi cuvântul, pe procedurã, domnule preºedinte?

Ne-am înþeles Ñ pe procedurã! Declaraþiile politice sunt lunea.

Dacã numãr din 1 în 1 ºi înmulþesc cu 2, suntem în cvorum.

Faceþi apelul moninal!

Daþi pauzã de 15 minute pentru consultaþii!

Vã rog, domnule senator Sãndulescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº avea de fãcut o propunere care vizeazã o problemã de procedurã.

Pentru respectabilitatea noastrã ºi pentru poziþia pe care o avem în faþa oamenilor, trebuie sã luãm niºte mãsuri, pentru cã dacã miniºtrii nu sunt prezenþi la ora la care s-a stabilit aici, îi reprogramãm, domnule, dar nu e posibil sã fie fãcut un Senat cu 100 de oameni sã aºtepte pânã când vor ei sã vinã. Eu sunt de acord cã miniºtrii sunt ocupaþi ºi cã au multe probleme, dar ori respectãm orele, ori nu le respectãm, domnule, cã de-asta suntem aici unde suntem!

Vã mulþumesc.

Sã începem ºedinþa!

## Domnilor colegi,

Eu n-am nimic împotrivã, de-aia sunt aici, ca sã încerc sã vãd dacã pot sã mergem mai departe sau nu. Eu v-am promis povestea cu cvorumul. De altfel, ºi pe norma de procedurã mi s-a atras, într-un anume fel, atenþia. Prima chestiune este cã dacã mã uit în salã, evident, nu este cvorum. Voi striga catalogul.

Pãi haideþi sã-i numãrãm!

Numãraþi, domnulÉ!

Sã trecem la Legea sportului.

Bun, dacã trecem la Legea sportului avem cvorum, da?

Domnul Ion Cârciumaru, sunteþi de acord? Vã consult pentru a nu veni iarãºi sã-mi imputaþi ceva cum cã încerc sã forþezÉ, ºi vedem mai departe cum mergem.

Sã mergem mai departe, domnule preºedinte!

Domnul senator, eu iau la cunoºtinþã ce vãd aici, ce vãd dincolo, nu pot sã merg în continuare. Nu pot sã merg fãrã iniþiator în continuare ºi, atunci, ori ne propunem sã speculãm situaþia în cauzã ºi trag concluzia pe care o vãd, ori mergem mai departe, ca sã nu ratãm ziua, ºi vedem ce se întâmplã pe parcursul zilei.

Vã rog. Am înþeles ce vreþi. Domnul secretar a cerutÉ

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Poate este necesar, cu autoritatea funcþiei pe care o deþineþi acum, sã vã invitaþi colegul sã vinã, pentru cã tot amânând legea din diferite motiveÉ Noi înþelegem care este strategiaÉ

Privatizãm tot.

Nu? Deci, în continuare, Legea fermelor, nu altceva.

Da.

Domnule preºedinte, înþeleg cã mi-aþi dat cuvântul, dar n-am putut vorbi. Nu am vrut sã întrerup pe altcineva. Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Având în vedere cã domnul ministru Mureºan nu este aici, ºi eu sunt de acord sã fie anunþat sã vinã, dar pânã când se face anunþul ºi vine propun sã începem sã discutãm Legea sportului, care este o lege foarte importantã, poate, la fel de importantã ca ºi Legea I.A.S.-urilor, ºi atunci, dacã vine, întrerupem aceastã lege ºi trecem la ce ne intereseazã. Aici ar fi consensul în Senat, ca sã putem discuta aceastã lege. Dacã tot tragem de timp, nu discutãm nici Legea sportului ºi nici Legea I.A.S.-urilor.

Gata, a venit domnul ministru Mureºan!

A venit. Domnul Mureºan, vã mulþumesc.

Ei, ce sã-i facem, n-a fost câºtig de cauzã. Acum chiar cã am o problemã, pentru cã avem aici

ºi Ministerul Tineretului ºi Sportului, avem de toate. Câte articole are Legea sportului?

Multe!

97 de articole!

Domnule, nu, cã altfel blocãm iarãºi o lege care aºteaptã.

Haideþi sã vedem ce facem mai departe.

Domnule, acuma, între timp, s-a ridicat o problemã. Domnilor colegi, vreau, nu vreau, trebuie sã vã consult.

Domnul ministru este aici, eu m-am consultat cu dânsul.

Câte articole are Legea sportului?

97 de articole, dar merge repede.

Eu sunt artist s-o fac repede, cã am mai fãcut de-astea în trei sferturi de orã, exact 97 de articole. Dacã eu aº avea garanþia cã suntem atenþi ºi ne putem concentraÉ, pentru cã datoritãÉ, mã rogÉ, sigur, aºa cum este pe legea aceasta, domnul ministru a spus cã are disponibilitatea sã ne acorde timpul ca mãcar sã facem Legea sportului, pentru cã dânºii au venit, sunt de astãzi de dimineaþãÉ

Aºa ceva nu este cu putinþã!

Haideþi, domnilor!

Staþi puþin, domnule!

Trebuie sã facem, domnule, ceva, pentru cã asta o sã mai dureze ca discuþii. Este ºi jenant... Dânºii sunt de astãzi de dimineaþã ºi asta aº cere, sã fiþi de acord sã intrãm în legea asta. Dacã ne concentrãm, o facem, realmente, o facem, dupã care, revenim la aceastã chestiune. Pânã la 19,00 este timp, rãmâne timp ºi pentru asta, putem s-o facem, pânã la 18,00, domnilor colegi...

Cer cuvântul pe procedurã, domnule preºedinte!

Vã rog, domnul senator Ciurtin, v-aº ruga sã mã susþineþi.

Dacã domnul ministru Mureºan tot a plecat la Arad, atunciÉ

Domnul ministru este aici, în salã.

Este, domnule!

Pãi, ce facem atunci?!

Eu am acceptul Domniei saleÉ

Domnul preºedinte, ce cer eu? Sã nu daþi voie sã se discute pe Legea sportului cu discuþii generale ºi sã facem nu ºtiu ce ºi nu ºtiu cum tam-tam, cât de importantã sau cât de neimportantã este. Sã trecem direct comisiile ºi iniþiatorul, ºi am terminat ºi mergem la vot.

Domnilor colegi, vã rog frumos sã vã însuºiþi aceastã propunere, adicã sã facem Legea sportului în cel mult o orã, dupã care, revenim la Legea I.A.S.-urilor.

De ce sã facem aºa, domnule?!

Pentru cã discuþiile pe legea domnului ministru Mureºan se vor duce departe, ne vom întinde astãzi ºi nu vom ajunge sã le finalizãm pânã la sfârºitul zilei ºi sã terminãm toate discuþiile pe care le avem, mãcar în esenþã, ºi iarãºi ratãm, pe când, în acest fel, lãmurim o lege, îi dãm drumul, ºtiþi bine cã ºi dânºii sunt de atâta timp în dificultate.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþiÉ

Aceasta este o strategie de a amâna permanent discutarea, dezbaterea acestei legi.

Acum sportulÉ Pânã acum nu a venit domnul Mureºan... în timp ce ordonanþa Domniei sale, scoasã cum a fost scoasã, se aplicã. Eu mã opun categoric ºi protestez în acelaºi timp!

Domnilor colegi, vã propun sã facem aceastã inversiune ºi sã mergem repede pe Legea sportului, pentru cã e pusã la punct.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru aceastã propunere? Vã rog, votul dumneavoastrã.

Ce propunere?

Ca sã bãgãm acum Legea sportului, s-o terminãm repede ºi sã intrãm pe Legea ”MureºanÒ dupã aceea. Vã rog frumos, votul dumneavoastrã.

Cu 92 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivã ºi o abþinere, facem aceastã inversiune cu Legea sportului, dupã care, revenim. Pot sã vã spun cã l-am consultat ºi pe domnul ministru Mureºanu ºi a fost de acord ºi dânsul.

Vã rog, iniþiatorul ºi comisia sã-ºi ocupe locurile.

Domnule preºedinte, procedurã! Îmi permiteþi?

Vã rog.

Liste pentru grupurile parlamentare.

Domnule preºedinte,

Eu propun ca în acelaºi context sã nici nu mai discutãm legea, pentru cã joi, atunci când ar urma sã o discutãm aºa cum ar fi normal, deoarece este pentru prima datã când se propune întreruperea unei legi pentru ca sã

o terminãm pe alta, joi domnul ministru este în ºedinþã ordinarã de guvern.

Pentru a evita acest aspect penibil în care mereu se gãsesc niºte explicaþii puerile, eu propun sã nu o mai discutãm pentru cã, de fapt, acesta este mesajul pe care l-am înþeles. Este inadmisibil ca o lege care a început, care s-a votat, în cursul desfãºurãrii discuþiilor sã fie înlocuitã pentru ca sã terminãm o altã lege, a sportului.

Avându-se în vedere acest lucru, deºi menþionez, mã intereseazã foarte mult aceastã Lege a sportului, ca protest faþã de acest mod de lucru, nu particip la lucrãri.

Dupã ce am terminat-o, vã invit, reveniþi, domnule senator.

Nu mã intereseazã. Nu accept asemenea lucruri care nu au nimic de-a face cu procedura normalã!

Comisia este, iniþiatorul este.

Iniþiatorul, aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi legea sintetic.

## **Domnul Anghel Stanciu Ñ** _deputat_ **:**

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul noii Legi a educaþiei fizice ºi sportului reprezintã un document aºteptat de 10 ani cu nerãbdare ºi emoþie de toþi sportivii, antrenorii, tehnicienii, conducãtorii, mass-media sportivã ºi majoritatea iubitorilor de sport.

Astãzi avem ocazia ca dupã 32 de ani sã daþi o nouã formã sportului românesc prin aceastã lege.

Ceea ce este inedit faþã de alte legi pe care dumneavoastrã le-aþi avut spre examinare este faptul cã proiectul de lege definitivat s-a nãscut din douã iniþiative legislative convergente în intenþie ºi idei fundamentale.

Prima iniþiativã, în timp, aparþine unui grup de 11 domni deputaþi, reprezentanþi deopotrivã ai puterii ºi opoziþiei, ºi anume: Anghel Stanciu Ñ Grupul parlamentar P.R.M.; Alexandru Brezniceanu Ñ Grupul parlamentar U.S.D. Ñ P.D.; Ion Andrei Gherasim Ñ Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.; Ovidiu Virgil Drãgãnescu Ñ Grupul parlamentar P.N.L.; Ioan Roman Ñ Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.; R—bert R‡duly Ñ Grupul parlamentar U.D.M.R.; Nicolae Vasilescu Ñ Grupul parlamentar P.R.M.; Mihai-Sorin Stãnescu Ñ Grupul parlamentar P.N.L.; Traian Dobre Ñ Grupul parlamentar P.D.S.R.; Mihai Drecin Ñ Grupul parlamentar P.U.N.R.; Geamãn Adrian Tudor Moroianu Ñ independent.

A doua propunere aparþine Guvernului.

În esenþã, principiile avute în vedere la structurarea prezentului raport întocmit în baza celor douã iniþiative legislative ºi pe care dumneavoastrã îl aveþi în faþã au în vedere:

Ð descentralizarea decizionalã ºi a responsabilitãþii în sport;

Ð definirea juridicã a structurilor sportive existente ºi viitoare;

Ð înlocuirea subordonãrii pe verticalã, faþã de administraþia publicã, cu principiul colaborãrii responsabile;

Ð asociativitatea, iniþierea, organizarea ºi funcþionarea structurilor sportive; Ð legitimarea sportului profesionist;

Ð optimizarea preformanþei sportive prin integrarea cercetãrii sportive ºi medicale;

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, comisia, raportul.

Raport la proiectul Legii educaþiei fizice ºi sportului. Cu adresa nr. LÐ4/29 octombrie 1999, preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului în vederea dezbaterii ºi avizãrii proiectului de lege mai sus menþionat.

S-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cu numãrul 1.084/1999, de la Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, nr. 425/11 noiembrie 1999, de la Comisia pentru învãþãmânt, cercetare, nr. 17/13 februarie 2000, ºi de la Comisia de muncã ºi protecþie socialã, nr. 37/11 februarie 2000.

Totodatã, comisia s-a pronunþat asupra caracterului legii ca fiind organicã, conform art. 72 ºi 74 din Constituþie.

Comisia, întrunitã în sesiune extraordinarã în perioada 10Ð14 ianuarie 2000, a dezbãtut proiectul de lege propus ºi a hotãrât ca propunerea legislativã privind renta viagerã acordatã unor sportivi care au obþinut titlurile de campioni olimpici mondiali ºi europeni sã fie inclusã în proiectul Legii educaþiei fizice ºi sportului în capitolul care face referire la protecþia socialã a sportivilor performanþi.

Comisia a avizat favorabil proiectul legii menþionat, cu urmãtoarele amendamente prevãzute în anexã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã rog, domnul senator.

Am înþeles, e o luare de cuvânt ºi vom trece la vot.

Noi am renunþat la cuvânt ºi dumneata...

Fiþi sigur cã nu vorbesc mult. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Legea sportului, pe care vrem cu toþii sã o trecem rapid, stabileºte un cadru juridic pentru activitatea sportivã din þara noastrã. Comisia noastrã, de sãnãtate, ecologie ºi sport a venit, în legislatura precedentã cu niºte iniþiative legislative prin care scuteam de impozitul pe premiile acordate medaliaþilor situaþi, clasaþi pe podium, pe primele 3 locuri, la campionatele mondiale, olimpice, europene, cât ºi pentru echipele clasate în optimile de finalã ale competiþiilor intercluburi europene. Aceastã iniþiativã a fost preluatã ºi înglobatã în lege.

Colegul Frunda, prezent aici, a venit cu o idee privind renta viagerã. Comisia noastrã a fost de acord cu aceastã iniþiativã legislativã a dumnealui ºi am introdus-o ca pe un capitol în aceastã lege.

În timpul discuþiilor ºi al dezbaterilor s-a prezentat la Comisia de sãnãtate, la mine personal ºi la câþiva colegi, fosta flotilã...

N-am zis cã nu mai discutãm, domnule preºedinte?!

Îmi daþi voie?

Am zis cã nu se mai fac discuþii generale, domnule senator.

Avem angajamentul unui punct de vedere scurt.

Mulþumesc, domnule senator. Întreb iniþiatorii dacã sunt de acord cu amendamentele propuse de comisie?

## **Domnul Costicã Ciurtin:**

Domnule, lãsaþi punctele de vedere, daþi-i drumul, într-o orã sã terminãm legea asta cã ne prinde Sidney!

Da.

Ajungem la Olimpiadã fãrã lege, pânã la urmã...

Sunteþi de acord. Mulþumesc. Domnilor colegi, discuþii generale dacã sunt.

Foarte, foarte pe scurt, dacã mã lasã colegul Costicã Ciurtin, pentru cã eu niciodatã nu l-am întrerupt pe dânsul ºi am aceeaºi pretenþie.

Nu sunt! Doar s-a stabilit sã facem repede aceastã lege!

Disearã e meci...

Domnul coleg, înþeleg cã ar fi ºi încheiat în perioada asta.

## **Domnul Frunda Gyýorgy:**

Arãtaþi-le cartonaºul galben!

Vã rog!

## **Domnul Ioan Creþu:**

S-a prezentat la noi fosta flotilã româneascã de caiaccanoe, printre care aº aminti pe câþiva.

Numai o secundã, nu o sã spun decât câteva nume: Maxim Petru, Simionov Aurel, Paþaichin Covaliov, Paþaichin Simionov, Cozniþã Costel, ªciotnic Atanasie, Macarenco Kuprian, Simioncenco Vasile, Varabiov Antrop, Terente Ion, Bârlãdeanu Ion ºi Eseanu Nicuºor.

Nu-i ajung voturile, oricum!

V-am spus doar câþiva dintre cei care reprezintã flotila de aur a României, care a participat la Campionatele mondiale, europene, olimpice de caiac-canoe.

Unde vreþi sã ajungeþi?

## **Domnul Ioan Creþu:**

Vã spun, dacã vreþi, ºi vã spun ºi localitãþile.

Ce vreau este sã...

Vã spun toate localitãþile unde au participat.

Domnul senator...!

## Dacã mã provoacã...

Vreau sã vã spun cã eu consider cã aceºti oameni care au reprezentat cu cinste Romãnia de-a lungul a 10Ð20 de ani ºi care au ocupat locuri de frunte în ierarhia mondialã Ñ pentru cã la Olimpiada de la Montreal proba de 10.000 de metri, care a fost olimpicã, iar în momentul de faþã probele de 10.000 de metri de caiaccanoe nu mai sunt considerate probe olimpice Ñ aceºti oameni oare nu meritã ºi ei sã primeascã aceastã rentã viagerã dacã ieri aceste probe au fost considerate olimpice ºi astãzi nu mai sunt considerate?

E prevãzutã corectura în propunerea de lege.

Nu e prevãzutã ºi de aceea eu am venit ºi în comisie ºi am susþinut împreunã cu alþi colegi sã introducem un amendament, pentru a-i mulþumi ºi pe aceºti oameni deo-

sebiþi care au reprezentat cu cinste culorile României la fostele probe olimpice ºi actualele probe olimpice.

Este vorba de performanþã.

Campioni olimpici, mondiali, europeni, de zeci de ori, de 5, de 6 ori.

Vã mulþumesc pentru rãbdare.

Bravo, bravo! Într-adevãr, dreptate aveþi!

Vã rog, domnul senator, dar vã rog sã respectãm angajamentul. Un minut a spus ºi domnul senator ºi m-a pãcãlit.

Vã mulþumesc mult, domnule preºedinte. Domnilor senatori, Domnilor iniþiatori, Domnule ministru, Domnilor ºi stimaþi invitaþi,

Am trei criterii de performanþã în susþinerea acestei legi pe care vi le spun telegrafic, ca sã mã þin de cuvânt:

1. Ð Pentru cã respect principiul general axiomatic _mens sana in corpore sano_ , al strãmoºilor noºtri romani;

2. Ð Se creeazã cadrul legal pentru funcþionarea armonioasã a iniþiativei geniale individuale sau de echipã cu care este înzestrat poporul român, cu manifestarea solidarã a comunitãþii naþionale pentru succesul celor mai distinºi ºi eficienþi ambasadori, care sunt campionii noºtri olimpici, mondiali ºi europeni.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. One little minute, please!

Nu! Nu! Haideþi! A spus cã doar o întrebare doreºte sã punã.

## **Domnul Frunda Gyýorgy:**

Domnule preºedinte, mulþumesc.

E deja o constatare, pentru cã domnul senator Creþu a fãcut o referire, eu vreau sã mulþumesc colegilor din Comisia de sãnãtate, tineret ºi sport cã acum aflu cã acea iniþiativã legislativã pe care am depus-o în 1997 a fost discutatã în lipsa mea, fãrã sã fiu întrebat, fãrã sã mi se cearã punctul de vedere, ºi a fost acceptatã. Aceasta este finalitatea ºi eu mã bucur ca toþi medaliaþii cu aur la olimpiade, campionate mondiale ºi europene sã primeascã aceastã indemnizaþie pe care eu am propus-o atunci sã fie de 100 dolari la valoarea zilei, neimpozabili. Cred cã trebuia respectate normele parlamentare ºi aveam dreptul sã fiu consultat ºi sã-mi spun punctul de vedere din primul moment pânã acum ºi þin ca aceastã iniþiativã a mea sã fie recunoscutã ca aparþinând Grupului U.D.M.R. ºi mie, pentru cã am depus muncã ºi nu este corect ca acest lucru sã nu fie recunoscut în plen. Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul preºedinte Quintus.

Pentru cã ne-am angajat sã dezbatem rapid aceastã lege, vã rog sã-mi permiteþi, domnule preºedinte, domnilor colegi, sã vã reamintesc performanþele sportivilor români în olimpiade ºi campionatele mondiale, începând din anul 1924 pânã azi. Pentru aceste merite extraordinare, Grupul parlamentar P.N.L. voteazã aceastã importantã lege.

- Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Nu mai este

- nevoie. Vom merge.

Domnilor colegi, am depãºit discuþiile generale.

Titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi. Daþi ºi pentru nataþie, domnilor, conform legii acesteia?

- Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere, s-a adoptat.

Titlul I Ñ ”Dispoziþii generaleÒ. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 99 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o

- abþinere, s-a adoptat.

- Art. 1, cu 3 alineate. Nici o observaþie de la comisie.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 92 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere,

- s-a adoptat.

- Art. 2, cu 6 alineate. Nici o observaþie de la comisie.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã

- abþineri, s-a adoptat.

Art. 3, text modificat la alin. 1 Ñ comisie. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Se introduce o sintagmã: ”organizatorice ºi...

Nu este... Are toatã lumea raportul, domnule senator.

Domnule preºedinte, iniþiatorii sunt de acord cu textul dumneavoastrã.

Da, sigur. Pãi, am cerut acest asentiment. Prin urmare, domnilor colegi, art. 3 cu 3 alineate, din care alin. 1 se reformuleazã conform comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Titlul II. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul I. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 4. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 102 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 5, reformulare comisie, acceptatã de iniþiator. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 93 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, art. 6, cu amendamentele ºi reformulãrile pe alineate ºi alineat nou introdus. Douã alineate, deci ºi 6 cu 1, aºa cum este formulat de cãtre comisie. Vã rog, votul dumneavoastrã. Deci 6, din textul de bazã, ºi 6, reformulat de comisie.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul II. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 89 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 7. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 85 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 8. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 89 de voturi pentru, nici unul împotrivã, nici o

- abþinere, s-a adoptat.

Art. 9. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul III. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã. Pânã la art. 15 nu mai avem nici o modificare a comisiei.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Art. 10, cu 3 alineate. Pãi, l-am votat. Sporturi pentru toatã lumea. Haideþi, domnule, cã e mai bine aºa!

Art. 10, cu 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Domnilor colegi, dintre amendamentele pe care prin intermediul Comisiei de învãþãmânt le-am înaintat comisiei, unul singur nu a fost acceptat, cel de la art. 14. Am avut o discuþie particularã cu domnul secretar de stat Dobrescu în legãturã cu acest amendament. Dumnealui are unele rezerve. Eu vã supun dumneavoastrã spre vot urmãtorul amendament.

La lit. b) din alin. 3...

Nu, nu, staþi puþin! Suntem la art. 14 la litera... da. Da.

Lit. b) alin. 3. Discutãm tot articolul, da?

Da. Alin. 3 lit. b). Vã rog.

Evident! Se spune: ”un contract individual de muncã pe baza cãruia obþine licenþa de sportiv profesionist care le conferã statutul de sportiv profesionistÔ, la care eu cer sã se adauge ”aceºtia se supun legislaþiei munciiÒ. Acest adaos, în legãturã cu care ministerul are rezerve, dupã cum v-am spus, în gândirea mea este menit sã protejeze pe unii sportivi în raport cu unele cluburi profesioniste. Mã gândesc nu atât la cei foarte mari.

## **Domnul Ion Dobrescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul_

## _Tineretului ºi Sportului_ **:**

Am renunþat la orice rezervã. Mulþumesc, domnule senator.

ªi eu vã mulþumesc. Atunci asta este.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator, vom votaÉ cine? Vã rog. Acum dacã-mi permiteþi o observaþie. Când vorbesc de contract individual de muncã, altul decât cel legiferat de Ministerul Muncii, nu poate existaÉ ca formã. Dar dacã este o întãrire prin redundanþã, nu am nimic împotrivã.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Dar e necesar.

Éde o întãrire prin redundanþã.

Se întãreºte practic textul legii.

Deci la alin. 3: ”un contract de muncã pe bazaÉ licenþa de profesionistÉÒ ºi cum aþi spus? Ca sã repet sã se prindã în stenogramã. ”Aceºtia se supun legislaþiei muncii în vigoare.Ò

Se înþelege ”în vigoareÒÉ

É”legislaþiei munciiÒ. E în ordine! Sunteþi de acord, domnule secretar de stat?

Da, domnule preºedinte.

Atunci vã rog sã votaþi art. 14, cu aceastãÉ

Îmi permiteþi, domnule preºedinte? V-am lãsat acolo un amendament în care am reformulat tot art. 14 pentru, zicem noi, o clarificare a situaþiei articolului. Respectiv, apar clasificãri.

”Sportivii de performanþã pot fi amatori ºi nonamatori.Ò... Pe urmã mai apar ºi profesioniºti. Am lãsat, pânã la urmã, douã categorii: amatori ºi profesioniºti. I-am definit dupã cum sunt în cele 4 alineate ale art. 14, reformulat. Vã rog sã-l citiþi ºi sã-l supuneþi votului, amintindu-vã cã în cadrul comisiei a fost prezentat acest amendament ºi ea a hotãrât în unanimitate sã accepte discutarea în plen a tuturor amendamentelor.

Domnule senator, eu sunt de acord cu ceea ce spuneþi dumneavoastrã, dar nu comisia trebuie sã accepte sã discutãm în plen. Asta este problema plenului. Vedeþi regulamentul. Ea spune da sau nu. Atât are dreptul ºi scrie acolo, pe raport. O aveþi?

Da. Vã rugãm sã ne permiteþi sã mulþumim domnului senator pentru observaþiile pertinente pe care Domnia sa le-a fãcut, dar la fel de adevãrat este cã, în intenþia noastrã de originalitate prin bun-simþ, trebuie sã ne afiliem ºi la nomenclatura pe care organizaþiile sportive internaþionale o uziteazã. Ne-am simþit ºi noi puþin ofensaþi prin acest termen de non-amator º.a.m.d., dar când am luat statutele UEFA ºi ale asociaþiilor europene, am constatat cã el este un termen frecvent. ªi atunci nu cred cã dintr-o lege care a fost avizatã, prin discuþii, ºi cu Comisia sportivã de la Consiliul Europei, prezentã la Camera Deputaþilor timp de 3 zile, putem sã renunþãm.

De aceea, v-aº propune sã aveþi îngãduinþa de a ne crede ºi pe noi, iniþiatorii, ºi pe domnul secretar de stat, care mã va completa, spre a menþine forma pe care comisia dumneavoastrã ºi cea de la Camerã a dat-o.

Comisia, vã rog, punctul de vedere.

În cadrul comisiei acest amendament nu a fost votat. Adicã s-a discutat, dar nu am fost de acord sã fie trecut acest amendament. Dânsul a susþinut cã totuºi vrea sã ridice în cadrul plenului. Comisia nu a fost de acord cu el.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Foarte bine.

Domnilor colegi, ca sã o tranºãm. Nu putem tranºa decât prin vot cu art. 14, reformulat. Aþi ascultat punctele de vedere. Pot sã

Ce votãm?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Dacã sunteþi de acord cu reformularea integralã a art. 14, conform propunerii, sau nu sunteþi de acord. Da, de acord. NuÉ îl respingem.

**Din salã**

**:**

Comisia ºi l-a însuºit?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Comisia nu ºi l-a însuºit.

## **Din salã**

**:**

Supuneþi votului varianta comisieiÉ Comisia, cu amendamentulÉ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Forma comisiei, întâi. Da. Vã rog întâi sã votãm punctul de vedere al comisiei.

Al dumneavoastrã, da, cu amendamentul domnului senator Tocaci, art. 14, cum este formulat în lege, cu 4 alineate.

Dacã-mi permiteþi... Rog înþelegere din partea colegilor. ªi iniþiatorii, dar ºi onorata comisie, prin cei care sunt la tribunã, n-au explicat ce avem în disputã ºi de ce este mai acoperitor, deºi poate nu sunã chiar româneºte ”nonamatorÒ decât ”profesionistÒ. Sunt o serie întreagã de trepte în care intervine pânã la urmã o susþinere materialã din partea unui grup sau persoane interesate, care sunt relaþii de profesionism, de sponsorizãri º.a.m.d. ºi care, într-un fel, trebuie cuprinse.

Eu nu sunt de specialitate în legãturã cu aceastã lege, dar ºi eu ºi cred cã ºi alþi colegi din Senat, ca sã voteze în cunoºtinþã de cauzã, sã facem legea cât mai bunã ºi compatibilã cu ce existã în alte pãrþi Ñ deoarece aici existã multe raporturi între cetãþeni români ºi, cum sã spun, instituþii din strãinãtate, sponsori, impresari º.a.m.d. Ñ ºi ar trebui reglementatã astfel încât sã nu lãsãm spaþii juridice care sã fie defavorabile. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Nu este nici un spaþiu lãsat.

Domnule senator, citiþi, vã rog, formularea. ªi eu am fost sportiv de performanþã, dupã aia amator, ºi acum nu mai sunt amator. Aºa.

Vã rog. Art. 14, în forma din textul de lege, cu completarea domnului senator Tocaci. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Acum nu mai sunt amator. Am glumit, domnule, dar am fost.

Cu 77 de voturi pentru, 5 împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Nu mai ºtiu dacã sã-l supun la vot pe celãlalt. Evident, nu mai trebuieÉ

ªi vom face comparaþie de text, sã vedeþi cã este o raþionalizare. Nu este nici o ”ºopârlãÒ. Vã rog sã mã credeþi cã m-am uitat uºor. Da.

Trecem la art. 15, cu reformularea alin. 2, aºa cum este în raport. Alin. 1 rãmâne cum este în textul de bazã. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Nu, domnule, nu-mi plac cuvintele astea, dar mai vreau sã ne mai descreþim puþin.

Cu 86 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 16. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 90 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Titlul III. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 85 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul I. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 90 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 17, cu douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Trecem la art. 18. Vã rog sã vã uitaþi în raport. Alin. I, reformulat, inclusiv subpunctul (a). Vã rog, votul dumneavoastrã, cu punctul de vedere al comisiei de specialitate ºi restul rãmâne cum este. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul II. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

**Domnul Victor Fuior**

**:**

Cine este împotrivã ºi se abþine?!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Aºa este democraþiaÉ

Cu 88 de voturi pentru, unul împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 19 cu 4 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Domnule senator Fuior, aºa este democraþiaÉ Mai trebuie sã fie ºi împotrivãÉ

Cu 82 de voturi pentru, unul împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 20, cu douã alineate ºi mai multe subpuncte. Vã rog, votul dumneavoastrã. Pânã la art. 37 nu mai avem modificãri.

Cu 90 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Listã!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Listã? Unde? Sunteþi preºedinte de grup?

**Domnul Victor Fuior**

**:**

Da!

Titlul IV. Vã rog. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 89 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Capitolul I Ñ Dispoziþii generale. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 21, cu 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

- Art. 22, cu douã alineate. Vã rog, votul dumnea-

- voastrã.

- Cu 91 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere,

- s-a adoptat.

Art. 23. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 89 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere,

- s-a adoptat.

Art. 24, cu douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cicã se dã o medalie la legea asta.

- Cu 86 de voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere,

- s-a adoptat.

- Capitolul II. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere, s-a adoptat.

Art. 25, cu 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere,

- s-a adoptat.

## **Domnul Ion Dobrescu:**

Aici ar trebui adãugatã sintagma ”persoane juridice de drept privatÒ ºi ”persoane juridice de drept publicÒ.

## **Domnul Petre Ninosu**

**:**

NuÉ

Dacã-mi permiteþi, domnule senatorÉ

Mai întâi ascultaþi explicaþia mea. Nu pot fi de interes public ºi de interes privat. Nu vã supãraþi! Nu pot sã fie de drept public. Nu faceþi club sportiv de drept penal. Trebuie sã spuneþi cã este de interes. Tot ce rãmâne strict juridic, cu titulaturã juridicã, vã iese altceva decât aþi urmãrit dumneavoastrã. Vã spun cu toatã simpatia, ca fost sportiv de performanþã.

Domnule senator, art. 26 alin. 1 prevede:

”Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridicã, constituite în condiþiile legii.Ò

La alin. 2 se precizeazã: ”cluburile sportive pot fi: a) persoane juridice de drept privat, structuri fãrã scop lucrativ sau societãþi comercialeÉÒ.

- Capitolul III. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 86 de voturi pentru, douã împotrivã, douã abþineri,

- s-a adoptat.

- Art. 26, cu douã alineate. Vã rog, votul dumnea-

- voastrã.

Cu 91 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Staþi, domnule, cã ºtiu sã citescÉ

Eu nu am avut îndoieli cã ºtiþi sã citiþi.

Art. 27. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 28, cu 6 alineate. Nici o observaþie. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 29, cu douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog, domnule senator. La art. 29, da?

## **Domnul Petre Ninosu:**

La art. 29, dar rãmãsesem pe gânduri de la art. 26. Sã mi se explice ºi mie ce este un club sportiv de drept privat. Pentru cã bãnuiesc care este intenþia iniþiatorilor.

Ce înþelegeþi prin cele de drept privat ºi de drept public? Ramurile dreptului privat sunt ramurile dreptului privat, ramurile dreptului public sunt ramurile dreptului public. Drept public este dreptul administrativ, drept public este dreptul penal. Drept public este drept de procedurã penalã.

Mie mi-e teamã cã aiciÉ Vã bãnuiesc intenþia, dar este cu totul altceva. Adicã cluburile de drept privat sunt acelea de drept civil, de procedurã civilã.

Vã rog, iniþiatorul, sã precizaþi rãspunsul la întrebarea adresatã.

Eu vã spun cã nu existã. Acelea pot exista, de interes privat, de interes public. Nu vã supãraþi!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Staþi sã ne lãmurim. Aceastã titulaturã este luatã pe Legea nr. 21/1924.

Scoateþi ”dreptÒ de acolo!

Am mari îndoieli cã existã terminologia asta.

Nu este trecutã prin ambele Camere. Staþi liniºtit...

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule senator,

Eu nu sunt jurist ºi am un mare respect pentru juriºti. Dumneavoastrã sunteþi, ºi încã unul de renume. Noi am încercat sã armonizãm textul cu ce preciza textul Legii nr. 21/1924, care spune: ”Ésunt persoane juridice de drept privatÒ. Acum dumneavoastrã îndreptaþi-le. Unde este subliniat.

Noi spuneam cã dreptul trebuie sã rãmânã. Dacã nu este dreptul, unde este ºpaga?

Eu propun sã trecem pe textul iniþiatoruluiÉ

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

V-am propune sã mergem pe acest text. A apãrut ºi Ordonanþa nr. 26 privitoare la asociaþii ºi fundaþii ºi noi ne angajãm ca la mediere sã-l punem de acord cu textul Ordonanþei nr. 26/1999. Este ºi domnul senator Turianu. Poate sã ne ajute în problema asta.

”Cluburile sportive de interes public sunt persoane juridice înfiinþate ca instituþii publice în subordineaÉÒ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Eu am tras concluzia acestei propuneri, cã am vrut ºi eu sã înþeleg ceva de abia acum.

Comisia, vã rog, punctul de vedere. Aþi auzit discuþia. Propuneþi sã rãmânã textul cum e?

Comisia este de acord sã rãmânã textul neschimbat.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Ce rãmâne la mediere, domnule deputat? Cã dacã nu rãmâneþi în divergenþã nu aveþi ce media.

Un moment! Voi cere ºi pãrerea comisiei.

## **Domnul Petre Ninosu:**

Nu vã supãraþi. Nu vreau sã þin în loc legea. Chestiunea trebuie clarificatã. Suntem gata. M-am lãmurit. Sunt persoane juridice de drept public, se creeazã numai prin lege.

**Din salã**

**:**

DaÉ DaÉ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Corect. Da.

Da.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pe art. 29, cu douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Nu poate sã fie ”de interes.Ò Este ”de dreptÒ, domnule!

Cu 70 de voturi pentru, 3 împotrivã, 10 abþineri, s-a adoptat.

Ia uite cum au crescut!

Art. 30.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Pânã la art. 37 nu mai avem observaþii.

95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. S-a adoptat.

Art. 31 Ñ 4 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 32 Ñ 7 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Sunt fostele cluburi departamentale.

Persoane fizice de drept public sunt toate instituþiile statului, sã ºtiþi. În accepþiunea Legii nr. 21/1924, aºa cum a gândit-o Traian Ionaºcu, când a fãcut-o. ªtiþiÉ Acum vedeþi cã intraþi într-o altã accepþiune. Eu nu cred cã e fericitã formularea. Dumneavoastrã vreþi ca asta sã fie de interes public sau privat. Adicã dumneavoastrã, de pildã, vreþiÉ nu lãmuriþi chestiunea cu persoanele juridice de drept public. Eu vã spun ce este dreptul public ºi dreptul privat. V-am dat exemplu: ramurile dreptului privat, ramurile dreptului public.

Aici asta a urmãrit legiuitorul: interesul privat ºi interesul public. Daþi, potrivit interesului privat ºi interesului publicÉ Uitaþi, dacã vã uitaþi, de pildã, la Legea radioului din 1935, este o instituþie de interes public care avea ºi caracter de societate comercialã, într-o anumitã zonã.

Dumneavoastrã propuneþi în loc ”de dreptÒ, sã spunem ”de interesÒ.

Cred cã mai degrabã.

La art. 29, unde v-aþi oprit dumneavoastrã, sunt niºte precizãri.

89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 33. Vã rog, votul dumneavoastrã.

90 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Capitolul IV Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 34 Ñ 7 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Capitolul V Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 35 Ñ 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã. 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Art. 36 Ñ 6 alineate. Nici o observaþie. Vã rog, votul dumneavoastrã.

83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Vã rog, fiþi atenþi, art. 37 cu modificãrile de la comisie, la care s-a introdus ºi un punct bÕ).

Vã rog, domnul senator Avram.

Domnule preºedinte, Stimaþi domni senatori,

Vã cerem scuze cã la aceastã modificare a comisiei am observat o greºealã de dactilografiere, însã dupã multiplicare Ñ ºi trebuie sã revedeþi în raportul comisiei care v-a venit Ñ, la paragraful bÕ) care este introdus, corect este ”organizeazã ºi coordoneazã întreaga activitate a arbitrilor **ramurii** Ò. A apãrut acolo ”româniÒ. Deci, nu ”româniÒ, ci ”arbitrilor **ramurii** din sport de la formarea, perfecþionarea continuã, clasificarea ºiÉÒ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Era mai bine ”româniÒ.

Dar ce, altul nu are voie sã arbitreze la noi?! Domnilor colegi, deci art. 37, douã alineate.

La alin. 1 s-a introdus litera bÕ).

Deci, þinând cont de raport ºi de formularea din textul de bazã, vã rog, votul dumneavoastrã.

- 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

- Art. 38 Ñ douã alineate. Vã rog, votul dumnea-

- voastrã.

- 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

- Art. 39 Ñ 4 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

- S-a adoptat.

- Art. 40. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 86 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

- S-a adoptat.

- Art. 41. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Pânã la art. 55, cu 2, nu mai avem nici o observaþie.

- 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

- S-a adoptat.

- Art. 42, cu 9 alineate. Nici o observaþie.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

- S-a adoptat.

- Capitolul VII Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

- Art. 43, cu 12 alineate.

- Existã vreo precizare nouã, vreo observaþie? Nu.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 80 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

- S-a adoptat.

- Capitolul VIII Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 77 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

- S-a adoptat.

- Art. 44. Nici o observaþie.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

- S-a adoptat.

- Art. 45 Ñ douã alineate. Vreo observaþie? Nu.

ªi titlul anterior. S-a sãrit peste el. ”Supraveghere ºi controlÒ.

Nu, nuÉ Am votat. Am zis: ”Titlul VI Ñ titlulÒ. Aºa am spus.

S-a votat.

Deci, titlul VII. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

Art. 51. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 75 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

- S-a adoptat.

Art. 52, cu 3 alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

- Art. 53 Ñ douã alineate. Vã rog, votul dumnea-

- voastrã.

- 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

- Titlul VIII. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

- Art. 54. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

- Art. 55, cu reformularea de la alin. 2, aºa cum este

- ea în raport.

- Mai existã vreo observaþie? Nu.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 80 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

- S-a adoptat.

- Art. 56 Ñ douã alineate. Vã rog, votul dumnea-

- voastrã.

- 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat. Art. 57 Ñ douã alineate. Vã rog, votul dumneavoastrã.

74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere. S-a adoptat.

Titlul IX. Titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

Art. 58. Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

Art. 59 Ñ 4 alineate. Nici o observaþie.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o

- abþinere. S-a adoptat.

Dacã îmi permiteþi, în cadrul pensiilor private este o relaþie contractualã între cel careÉ ºi deci este respectatã. Nu ieºim din cadrul legii. Aº ruga sã-mi sarã în ajutor juriºtii.

Comisia ce punct de vedere are?

Comisia este de pãrere sã rãmânã textul.

Bine, domnilor colegi. Iniþiatorul?

Susþinem sã rãmânem la textul iniþial.

Da. Deci, cu precizarea ”asigurarea socialã de sãnãtateÉÒ aºa cum este în textul comisiei, da?

Da, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog sã revedeþi amendamentul pe care vi l-am dat anterior. Este reformularea art. 26, din care am eliminat un text care excede. Nu are rost referinþa cu privire la pensiile private. ªi este foarte simplu: ”Sportivii beneficiazã de drepturile de asistenþã socialã, de asigurãri sociale de sãnãtate, precum ºi de alte drepturi ce li se cuvin în condiþiile legiiÒ.

ªi pe urmã o sã facem o întreagã discuþie ºi vorbire, sã vedem care sunt acele alte drepturi.

Condiþiile legiiÉ Nu sunt multe, faþã de cele precizate acolo, în acest articol, ºi se referã, de exemplu, la drepturile pe care le au asupra indemnizaþiei de campion Ñ ºi îmi prefaþez intervenþiile de la art. 64 Ñ care nu este grevatã de impozit, de exemplu.

Am reþinut.

Vã rog, iniþiatorul, ce punct de vedere aveþi?

Vrem sã precizãm cã aceastã adãugire la textul iniþial a fost determinatã de Sindicatul fotbaliºtilor profesioniºti, care au þinut în mod special, prin domnul Bobu Sotir, sã fie prinsã, deoarece ei intenþioneazã sã fie în cadru legal, sã-ºi facã fondurile corespunzãtoare de pensii.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, pun la vot punctul de vedere al comisiei.

Vã rog, votul dumneavoastrã la art. 63, cum este reformulat în raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.

71 de voturi, nici un vot împotrivã, 3 abþineri. S-a adoptat.

Art. 64.

## **Domnul Ioan Creþu**

**:**

Am observaþii la acest articol.

Vã rog, domnule senator. ªtiu, am vãzut aici. ªi mai este o reformulare ºi în raportul comisiei.

La art. 64 alin. 1, cum v-am arãtat înainte, aº propune sã vedeþi la alin. 1, unde zice ”Sportivii de performanþã, care au obþinut o medalie de aur, argint sau bronz în probe individuale sau pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale ºi europene de seniori la probe **foste ºi actuale olimpiceÒ.** ªi argumentez: în 1956, în Australia, la Melbourne, a fost probã olimpicã proba de fond de 10.000 de metri caiac-canoe, unde a fost campion mondial Leo Rotman, la dublu, campion ºi la vitezã, la 1.000 de metri, ºi la fond, la 10.000 de metri, iar în prezent aceastã probã nu mai este olimpicã. De exemplu, la Olimpiada care a fost organizatã în Austria, a fost scoasã regata de caiac-canoe, nemaifiind probã olimpicã.

De aceea v-am citit câþiva dintre sportivii de performanþã din regata de aur a României, care nu beneficiazã de aceste drepturi, deºi au fost campioni mondiali, au fost campioni olimpici, care, astãzi,É De exemplu, proba de 10.000 de metri, proba de fond, nu mai este consideratã. Deci, sã se scrie: ”foste ºi actuale probe olimpiceÒ, ca sã nu-i neglijãmÉ Practic, sunt vreo 20 de oameni, nu sunt mai mulþi, îi am pe listã, care ar trebui sã beneficieze de aceastã prevedere.

Vã mulþumesc.

Cum aþi spus? ”O rentã viagerãÒ?

Deci susþin punctul de vedere al iniþiatorului, respectiv ”rentã viagerã lunarãÒ, dar propun ca în locul sintagmei ”cu aprobarea Ministerului Tineretului ºi SportuluiÒ sã fie ”cu confirmarea MinisteruluiÉÒ.

Am înþeles, ”cu confirmareaÒ. Am înþeles. Comisia, ce pãrere aveþi de cele douã luãri de poziþie?

## Mulþumesc ºi eu.

Domnule senator, este clar textul, domnule! Este clar textul. Este la timpul trecut ºi trecut este _ad integrum._ Aici scrie: ”sportivul de performanþã care a obþinutÉÒ Nu se specificã dacã mai existã sau nu proba. A obþinut-o, domnule! O are!

Noi am scos, în cadrul comisieiÉ Îmi pare rãu cã domnul doctor Pop nu a fost atunci. Noi am scos ”viagerãÒ la sesizarea juriºtilor, care spun cã, dacã lãsãm ”viagerãÒÉ

Dacã-mi permiteþiÉ Nu se pune problema ca acest sportivÉ Este o alarmã falsã. Au venit ºi la minister. Nu se pune nici o problemã de excludere. Este vorba de orice probã olimpicã, chiar dacã mai este sau a fost. Deci nu conteazã cã nu mai este acum, vor primi pensia viagerã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Nu spune ”care vorÉÒ Deci, tot timpul decurgeÉ pentru cã este normal, este _post festum,_ este dupã ce se întâmplã.

## **Domnul Ioan Creþu**

**:**

Sunt finanþiºti care se pot lega de faptul cã nu scrie în lege.

Un moment!

Domnul senator Pop.

Dar eu v-am spus cã am citit textul ºi pentru mine este limpede. AcumÉ Nu mã deranjeazã sã-l sucim.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Tot la art. 64 alin. 1 scrie cãÉ, deci dupã probe olimpice, ”are dreptul la cerere ºi cu aprobarea Ministerului Tineretului ºi SportuluiÒ. Propunerea mea esteÉ deci, dupã ce avem un campion olimpic, dupã ce avem lege, sã nu fie nevoie de aprobarea ministerului, ci de o confirmare. ªi, mai departe, o altã propunere: sã rãmânã varianta iniþiatorului, în sensul de ”o rentã viagerã lunarãÒ, ºi nu varianta ”rentã lunarãÒ, deoarece o rentã lunarã poate sã fie ºase luni sau un an, pe când, aºa cum iniþiatorul Ñ dupã pãrerea mea, foarte corect Ñ spune, ”rentã viagerã lunarãÒ este pentru întreaga viaþã.

Mulþumesc.

Pãi, ”viagerãÒ înseamnã ”pe viaþãÒ.

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

Ne-au spus, în comisie, acolo, cã, dacã lãsãm ”viagerãÒ, nu mai beneficiazã urmaºii, copiiiÉ Dacã scoatem ”viagerãÒ, e valabil ºi pentru urmaºi: soþie, copii ºi aºa mai departe.

Domnul senator Turianu.

Dacã este viagerã, este numai pentru persoana respectivã. Nu râdeþi, cã aºa este. Juriºtii au spus-o. Râdeþi de pomanã, cã nu vã pricepeþi.

Eu cred cã preºedintele comisiei îºi menþine raportul. Raportul respectiv se referã la propunerea legislativã privind renta viagerã acordatã unor sportivi. Renta viagerã, termenul ”viagerÒ este ”pe viaþãÒ sportivului respectiv.

Textul, aºa cum a fost formulat de iniþiatori, este perfect de la un capãt la altul. Nu trebuie modificat nimic din el.

Cum sã moºteneascã fiul unui sportiv care a fost campion la caiac-canoe?!É Asta nu se poateÉ

Copiii sportivuluiÉ

Este considerarea meritelor personale ale sportivului respectiv, exact cele pe care le enumeraþi dumneavoastrã în text: la probe individuale, medalii olimpice. Deci, este vorba de el, nu de moºtenitorii sportivului. Este o pensie pe viaþã, viagerã, cât persoana respectivã este în viaþã.

Deci, textul formulat, fãrã alte adãugiri ºi alte modificãri, trebuie lãsat aºa cum a fost formulat de iniþiatori. Este foarte bine formulat ºi îl voi vota.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci, ”viagerã lunarãÒ cã se înþelege cã îþi dã lunar. Corect.

Domnul senator Turianu, aici nu trebuie ”la cerereÒ. Trebuie scris doar ”cu confirmareaÒ. El are un drept. Noi constituim un drept, nu mai trebuie sã-l cearã. Trebuie sã confirm existenþa realitãþii acestei situaþii, atât.

Atunci, sã zicem ”la cerere ºi cu confirmareaÉÒ, nu ”cu aprobareaÉÒ. Aprobare înseamnã altceva. Poate sã aparã altceva.

De acord sã spunem ”cu confirmareaÒ, domnule preºedinte.

Deci, la ”cerere ºi cu confirmarea MinisteruluiÉÒ.

De acord. Absolut de acord.

Bun!

Domnul senator Ardelean.

Am un amendament pe care l-am depus la comisie, dar, din pãcate, cred cã a scãpat din text. Acest amendament se referea la sportivii ce obþin performanþe ºi premii înaintea majoratului. Comisia a acceptat ca jumãtate din sume sã fie depuse în conturi personale de care vor beneficia la împlinirea vârstei de 18 ani ºi acest amendament a fost fãcut la sugestia sportivilor ºi a celor care conduc activitatea sportivã la copiii mici Ñ de obicei, la gimnasticã Ñ, unde pãrinþii au cheltuit întreaga sumã de bani în alte scopuri decât ar fi vrut sportivul. ªi atunci propun prin acest amendament ca cel puþin 50 % din sumã sã fie depusã la C.E.C., la bancã, iar restul sã o cheltuie pãrinþii dupã cum vor crede dânºii de cuviinþã.

Are dreptate, domnul senator. Probabil cã ºi la Domnia sa acasã copiii vor sã facã altceva...

Eu cred cã este bine sã rãmânem pe textul iniþiatorului ºi sã nu rezolvãm problemele casnice ale unuia sau ale altuia.

Aceea este altã problemã, intrã în alt domeniu de reglementare, domnule. Nu reglementãm noi starea de conflict dintre pãrinte ºi copil. Evident, aceea intrã pe altã chestiune.

Eu vreau sã vã spun cã este plângerea...

E organ tutelar, existã o lege a organului tutelar, acolo se merge. Nu trebuie sã reglementãm noi aici problema aceasta. Nu avem dreptul. O parazitãm de pomanã. Nu este sediul materiei aici.

Deci, domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pe articolul...

V-am anunþat...

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, v-am anunþat cã sunt înscris la art. 64.

Vã rog!