Stenogramă plen · Camera Deputaților · 2 mai 2000 · monitorul.ai

Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 mai 2000

Stenogramă plen

Camera Deputaților · MO 56/2000 · 2000-05-02

Numărul: 56 / 2000
Data ședinței: 2 mai 2000
Publicat: 2 mai 2000
Sesiune: sesiune ordinară

1punct pe ordinea de zi
569de discursuri
19voturi

Vezi PDF original

Cuprins

01
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2000. (Anexele 3/17; 3/18; 3/19; 3/20 Ñ se amânã votul; 3/21; 3/22 Ñ se amânã votul; 3/23; 3/24; 3/25; 3/26; 3/27; 3/28; 3/29; 3/30; 3/31; 3/32; 3/33; 3/34; 3/35 Ñ se amânã votul; 3/36; 3/37; 3/38; 3/39; 3/40; 3/41; 3/42; 3/43; 3/44; 3/45; 3/46; 3/47; 3/48; 3/49; 3/50; 3/51; 3/52; 3/53; 3/54; 3/55; 3/56; 3/57; 3/58; 3/60; 3/62; 3/63; 3/64; 3/65; 3/66; anexele 4; 6; 7; 8; 9; 10; 10 a); 10 b); 11; 12; 13; 14; 15; 16; 17; 18; 19; 20; 21; 22; 23; 24)
otherrespins

Stenograma

01 · other · respins

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2000. (Anexele 3/17; 3/18; 3/19; 3/20 Ñ se amânã votul; 3/21; 3/22 Ñ se amânã votul; 3/23; 3/24; 3/25; 3/26; 3/27; 3/28; 3/29; 3/30; 3/31; 3/32; 3/33; 3/34; 3/35 Ñ se amânã votul; 3/36; 3/37; 3/38; 3/39; 3/40; 3/41; 3/42; 3/43; 3/44; 3/45; 3/46; 3/47; 3/48; 3/49; 3/50; 3/51; 3/52; 3/53; 3/54; 3/55; 3/56; 3/57; 3/58; 3/60; 3/62; 3/63; 3/64; 3/65; 3/66; anexele 4; 6; 7; 8; 9; 10; 10 a); 10 b); 11; 12; 13; 14; 15; 16; 17; 18; 19; 20; 21; 22; 23; 24)

484 de discursuri

Ulm Nicolae Spineanu
#1153
## Domnilor colegi,
Fac un apel la ºefii de grupuri parlamentare. Am verificat prezenþa semnatã, deci domnii colegi sunt aici, putem sã începem, dar i-aº ruga sã vinã ºi în salã.
Domnilor colegi, declar deschisã ºedinþa din ziua de astãzi, 19 aprilie. Dintr-un total de 486 de parlamentari, ºi-au înregistrat prezenþa 324. Prin urmare, sunt absenþi în acest moment 162 de colegi.
Domnii secretari de ºedinþã, vã rog sã mã acompaniaþi; domnul vicepreºedinte de la Camera Deputaþilor, de asemenea, îl rog sã mã acompanieze.
Domnilor colegi, am rãmas la anexa 3.17. Am înþeles cã discuþiile s-au încheiat ieri, aºa cum vãd menþionat pe raportul de lucru.
Domnule ministru Remeº, vã consult. Aveþi de dat vreun rãspuns cu privire la anexa 3/17 de ieri? Nu? Nu aveþi, da? Comisia, de asemenea.
Domnilor colegi, vreau sã vã fac un anunþ. Deci, imediat dupã pauzã, Comisiile de buget, finanþe, bãnci se vor reuni pentru a lãmuri textele trimise înapoi comisiei. De asemenea, trebuie sã vã spun cã avem douã anexe Ñ 3/12 ºi 3/15 Ñ al cãror vot a fost amânat. S-au cerut niºte precizãri suplimentare; vom reveni, probabil, în finalul discuþiei.

Viorica Afrãsinei

#5566

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aºa cum vã explicam în urmã cu douã zile, când am susþinut acest amendament, el se referã la trei obiective pe care le-am nominalizat ºi, la rugãmintea judeþului Botoºani, desigur a celor care lucreazã în sistemul de învãþãmânt, am nominalizat cele trei obiective, ºi anume o suplimentare de fonduri pentru Ministerul Educaþiei Naþionale, în aºa fel încât sã fie nominalizate obiectivele: Liceul Sportiv Botoºani Ñ cu suma de 6 miliarde; Liceul ”A. T. LaurianÒ, Botoºani Ñ cu suma de 10 miliarde, ºi Grupul ªcolar Agricol ªendriceni Ñ cu suma de 6 miliarde. V-am explicat atunci ºi mã repet astãzi, pentru colegii care nu au fost atunci în salã, cã aceste trei obiective au fost începute în anul 1991, au avut termen de punere în funcþiune douã din ele la sfârºitul anului 1999, iar Liceul ”LaurianÒ, în acest an.

Aº vrea sã vã reamintesc, domnilor colegi, cã anul trecut, când am susþinut aceste trei amendamente, am avut, într-o oarecare mãsurã, promisiunea domnului ministru cã ele vor fi nominalizate în acest an, întrucât s-a motivat cã nu sunt fonduri. Vreau sã vã mai spun, de asemenea, cã aceste trei obiective sunt în stadiu foarte avansat de degradare ºi acesta este motivul principal pentru care vin în faþa dumneavoastrã sã susþin ºi sã-l rog, de asemenea, pe domnul ministru Remeº sã accepte transferul, aºa cum spuneam, de la Ministerul Finanþelor, din sumele alocate pentru investiþii noi pentru sedii de finanþe, sã îngãduie ca, în acest an, aceste sume sã fie transferate la Ministerul Educaþiei Naþionale, pentru nominalizarea acestor obiective, care trebuie sã fie puse în funcþiune în acest an, ºi sã lãsãm pentru anul urmãtor lucrãrile noi care au fost planificate pentru alte ministere. Consider cã este foarte important mãcar sã apãrãm, ca sã nu fie distrus ceea ce s-a început. Vã mulþumesc.

Petre Þurlea

#17910

## **Domnul Petre Þurlea:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã sesizez asupra unei chestiuni de procedurã privitoare în special la aceastã anexã 3/18.

Domniile voastre ºtiþi foarte bine cã anii trecuþi era un lucru pozitiv, ºi anume aceastã anexã a Ministerului Culturii era însoþitã întotdeauna de o listã privind instituþiile de culturã subvenþionate de la bugetul de stat. Acum lipseºte. Eu am vãzut totuºi aceastã listã în care, spre stupefacþia mea, pentru Muzeul Carpaþilor Rãsãriteni, din Covasna ºi Harghita, sunt doar 349 milioane lei, ceea ce nu înseamnã nici mãcar acoperirea salariilor, pe când toate celelalte 6 muzee secuieºti, maghiare, din aceste douã judeþe, au de zece ori mai mult.

Vã propun, propun ministerului ca sã nu treacã pe undeva sã gãseascã alte sume, ci, din suma totalã pentru aceste douã judeþe, pentru muzee, sã o împartã mãcar conform proporþiei demografice.

Românii reprezintã 25%... Mãcar 25% din suma totalã pentru muzee sã fie repartizatã acestora.

ªi, domnule preºedinte, a doua chestiune de procedurã o prezint pentru cã aº vrea Ñ ºi sunt convins cã toþi vreþi Ñ sã nu se mai întâmple greºeala care s-a întâmplat ieri sub preºedinþia domnului vicepreºedinte Mitrea.

Am luat stenograma pentru cã îmi place sã fiu exact. La 3/11, domnul vicepreºedinte Mitrea a spus ”Sunt 3 amendamente consecutive aprobate de cãtre comisie. Am sã le supun la votÒ... Deci pe acestea aprobate.

Mai departe, tot dânsul spune ”Dacã existã intervenþii?Ò...

Evident, orice om care ºtie gramatica limbii române... înseamnã cã intervenþii la aceste amendamente aprobate.

”Din salã, Petre Þurlea Ñ ÇAmendamentele respinse nu le puneþi la vot?È

Domnul Miron Mitrea Ñ ÇAm întrebat dacã existã.ÈÒ

A întrebat dacã existã intervenþii la amendamentele aprobate, nu la cele respinse, care erau în faþa Domniei sale.

Deci intenþionat nu a vrut sã punã în discuþie, mãcar sã se accepte discuþia pe aceste amendamente. Erau douã privitoare la românii din Covasna ºi Harghita.

Iatã cã domnul Mitrea a împiedicat discutarea acestor douã amendamente.

Evident cã trebuie ca aceºti români sã ºtie cine este cel care a împiedicat discutarea amendamentelor despre ei.

ªi mã întreb, dinstinºi colegi, dacã aceasta nu este una din pietrele temeliei care se pune, se pare, astãzi, la viitoarea alianþã între P.D.S.R. ºi U.D.M.R...

Petru ªteolea

#34742

Deci eu iau cuvântul cu referire la punctul 191 din amendamente respinse.

Deci este vorba de completarea la art. 40 a obiectivelor care se pot finanþa aici cu poziþia ”Ansamblul cetãþilor dacice din Munþii OrãºtieiÒ. Este vorba de a finanþa în mod distinct acest obiectiv. Este cunoscutã situaþia sa în momentul de faþã. Un adevãrat fief al cãutãtorilor de comori a devenit dupã Õ90 acest sit istoric. Este nevoie atât de lucrãri de conservare a ceea ce a mai rãmas acolo în picioare; este vorba de lucrãri de stabilizare a

alunecãrilor de teren; este vorba de finanþare pentru a se asigura cel puþin paza acestui obiectiv.

ªtiþi dumneavoastrã, domnilor colegi, membri ai Comisiei pentru culturã Ñ aþi avut ºi o discuþie în Comisia pentru culturã referitor la acest aspect, au fost ºi interpelãri pe acest domeniu ºi rãspunsul de la Ministerul Culturii a fost: ”Nu sunt fonduriÒ... Nu sunt fonduri, fiindcã în momentul de faþã paza acestui obiectiv de civilizaþie, de trecut istoric al þãrii este asiguratã doar de o singurã persoanã. Este insuficient...

Consider necesar ca alãturi de celelalte obiective care sunt nominalizate aici, la art. 40, sã se includã ºi ”Cetãþile dacice din Munþii OrãºtieiÒ. Motivaþia care vine la respingere o consider cumva neavenitã, fiindcã, dacã pentru fiecare obiectiv care este nominalizat aici sau se încearcã sau se propune sã fie nominalizat avem nevoie de o lege, este anormal.

Prima datã va trebui sã facem, probabil, lege pentru fiecare obiectiv ºi apoi sã cerem finanþarea lui. Este o chestiune care nu o consider normalã. Deci, ca sã finanþãm Sarmisegetuza romanã de la Haþeg ar fi nevoie de o lege; ca sã mai finanþãm obeictivul de la Adamclisi, de altã lege. Este anormalã aceastã motivaþie. Rog, fãrã a fi patetic, Ñ este vorba de ceea ce înseamnã trecutul istoric al þãrii, al poporului român Ñ sã o finanþãm. Mulþumesc.

Am propus sursã normalã veniturile obþinute din taxele pe jocurile de noroc. Este clar cã adresarea vine, undeva, de finanþat, din sursele Ministerului de Finanþe ºi Ñ dupã cum s-a vãzut Ñ sunt surse suficiente acolo, în modul în care ºi-a dimensionat bugetul propriu. Mulþumesc.

Marin Cristea

#46533

Domnule preºedinte,

În legãturã cu anexa nr. 3/20, mai ales în discuþiile ce vor avea loc Ñ am înþeles eu Ñ de cãtre comisiile de specialitate, bãnuiesc buget-finanþe.

Eu sunt Cristea Marin ºi am înþeles cã trebuie sã-mi spun numele.

ªi la poziþia 193, anexa 1a), ºi la poziþia 47, anexa 2 b), Ñ ”Amendamente respinseÒ Ñ se fac unele propuneri în legãturã ori cu creºterea volumului de cheltuieli pentru construcþia de locuinþe, ori pentru lucrãri de natura celor dorite ºi necesare, altele decât cele ce s-au avut în vedere pânã acum la construcþia bugetului. De aceea, luând în analizã ºi mai de ultimã instanþã toate necazurile ºi neajunsurile care au apãrut mai ales dupã inundaþii sau în timpul inundaþiilor, eu vã fac propunerea Ñ ºi s-o aibã în vedere Ñ ca la anexa 3/20 la poziþia 39 cu 14 din Capitolul II Ñ ”CheltuieliÒ, la programul privind ”pietruirea drumurilor comunale ºi alimentare cu apã a satelorÒ, în valoare de 617,136 miliarde lei, sã se includã un asterisc care, în finalul acestei anexe, sã aibã urmãtoarea formulare, care sã rãspundã foarte bine intenþiilor tuturor, ºi anume: ”În limita cheltuielilor de 617,136 miliarde de lei prevãzute pentru pietruirea drumurilor comunale ºi alimentarea cu apã a satelor se vor realiza ºi lucrãri de consolidare a terenurilor pentru oprirea alunecãrilor ºi de eliminare a efectelor inundaþiilor, pe baza unui program aprobat de guvern. Toate lucrãrile care se înscriu în aceastã categorie sunt în domeniul ºi potenþialul ºi atributul de ordonanþare de credite al Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, ele cuprinzând ºi lucrãri de drumuri ºi de alimentãri cu apã a satelor, ºi de consolidare a terenurilor în propriul profil, ºi de lucrãri de artã la drumuri avariate sau alte lucrãri din infrastructurã avariate de inundaþiiÒ. Formularea aceasta v-o prezint dumneavoastrã sau preºedintelui comisiei. Mulþumesc.

Constantin-Gheorghe Avramescu

#48834

## Doamnelor ºi domnilor,

Mã refer la bugetul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, cu un amendament respins, care se aflã la punctul 203. Despre ce e vorba? În banii alocaþi pentru Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului sunt ºi bani de investiþii pentru o serie de obiective hidro- tehnice. Din consultarea listelor de la diferite ministere apare cã pentru unele din aceste obiective se executã concomitent ºi lucrãri energetice, deci sunt obiective hidroenergetice, partea de energie la Ministerul Industriilor. Din citirea cifrelor care sunt prezentate în anexe rezultã o discrepanþã între termenele de terminare a investiþiilor pentru partea strict hidrotehnicã, respectiv pentru partea strict energeticã, în sensul cã acelea energetice se terminã mult mai repede decât cele hidrotehnice, ceea ce din punct de vedere tehnic este o anomalie. În mod normal, le termini pe cele hidrotehnice înainte ºi dupã aceea vii la cele energetice. Pentru aceasta Ñ sigur, þinând cont de anumite proporþii Ñ am propus la unele obiective, pe care nu le mai înºir, ca sã nu abuzez de rãbdarea dumneavoastrã, suma de 52 de miliarde de lei, care se pot lua de la Fondul special pentru energie. La sfârºit, voi spune ºi de unde de la Fondul special pentru energie.

## A doua categorie de lucrãri.

Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului face o serie de lucrãri de amenajãri împotriva inundaþiilor, lucrãri de investiþii. Vreau sã vã spun cã la ora actualã pagubele Ñ fãrã sã þin cont de ceea ce s-a întâmplat anul acesta, cã poate nu sunt fãcute socotelile Ñ rezultate din anul trecut sunt apreciate la o sumã cam de 4.500 de miliarde de lei. Deci aceste lucrãri trebuie grãbite. Sigur, nu pot sã spun cã ele pot fi luate tot de la Fondul special de energie, pentru cã nu sunt lucrãri de energie, dar am examinat toate listele ºi se poate face urmãtorul aranjament Ñ ºi sã nu vã speriaþi, sã mã ascultaþi pânã la urmã Ñ a se lua de la obiectivul Cernavodã, care are fonduri de la buget, fonduri de la Fondul special de energie, luat 47 de miliarde Ñ aºa l-am socotit Ñ ºi compensat obiectivul Cernavodã Ñ pentru care eu zic cã nu se pot face diminuãri de fonduri, pentru cã este un obiectiv important, luate din Fondul special pentru energie.

Vreau sã remarc un lucru, cã din Fondul special pentru energie nu susþin luarea din excedent, pentru cã am discutat unde merge acest excedent, ci dintr-o redistribuþie în cadrul fondurilor alocate. Dacã dumneavoastrã vã uitaþi pe listã veþi vedea cã din Fondul special de energie se trimit banii la vreo 78 de obiective, adicã o dispersare a cheltuielilor, multe þinute în funcþie pentru unul, douã, trei miliarde Ñ unde este evident cã nu se poate face nimic Ñ ºi altele, din motive gospodãreºti ºi ca om care am lucrat în economie, le înþeleg Ñ sunt o serie de obiective nenominalizate, sub titluri: ”Reþele termoficareÒ; ”Terminãri lucrãri hidroÒ; ”Linii, staþii 110Ò; ”Centrale electrice de micã putereÒ; ”Reþele medie ºi joasãÒ ºi aºa mai departe, care, toate la un loc, însumeazã 242 de miliarde lei. Or, din ãºtia cer de fapt 97 de miliarde lei, deci 40%. Sumele sunt mici, pentru cã nu ne putem întinde prea mult pentru a nu dezechilibra o anumitã construcþie a bugetului.

Faþã de aceste explicaþii Ñ dacã se mai doresc ºi altele, vã stau la dispoziþie.

Propun acceptarea amendamentului de la punctul 203.

Marian Ianculescu

#53512

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din parcurgerea fondurilor alocate Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului la bugetul pe anul 2000 se remarcã o mare disproporþie în repartizarea acestor fonduri. În condiþiile în care în ultimii 3 ani de zile România s-a confruntat cu, aproape, cele mai mari dezastre ecologice din ultimii 20 de ani, în condiþiile în care ºi-au pierdut viaþa aproape 100 de persoane, pe care le avem pe conºtiinþã, bugetul ministerului este repartizat în proporþie de 80% pe lucrãri care nu sunt în concordanþã cu apãrarea localitãþilor împotriva inundaþiilor, în general, cu lucrãri care sã previnã apariþia unor noi dezastre ecologice. Iatã cã 80% din bugetul ministerului este repartizat, în marea majoritate, în refaceri de drumuri forestiere, ceea ce nu consider cã este o prioritate absolutã, în refaceri de calamitãþi în perioada Õ95ÐÕ99, care multe dintre ele pot sã mai suporte amânare ºi consider cã aceste fonduri trebuie alocate cu prioritate în lucrãri pentru prevenirea unor asemenea dezastre ecologice.

În acest sens am propus la poziþia 194, din amendamentele respinse în cadrul raportului comisiilor reunite de buget-finanþe ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, ca la poziþia 64.01 Ñ ”Mediu ºi apeÒ Ñ unde se prevãd aproape 400 de miliarde de lei la lucrãri pentru înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale din Õ95ÐÕ99, precum ºi cu dotãri Ñ iatã ”dotãriÒ (cheltuieli de proiecte ºi aºa mai departe) Ñ am propus ca parte din aceste fonduri sã fie redistribuite astfel... Nu este normal ca în localitãþile Deltei Dunãrii, unde se prevede, în buget, pentru aprovizionarea cu apã potabilã a acestor localitãþi suma de numai un miliard de lei... Am propus sã se repartizeze încã 10 miliarde de lei de la poziþia anunþatã mai sus. De asemenea, am propus sã tranferãm 40 de miliarde de lei de la bugetul de stat alocat acestei poziþii pentru lucrãrile de la acumularea Ogrezeni, care la ora actualã au numai 6 miliarde de lei. Practic, nu se poate face nimic cu aceastã acumulare, care este destinatã pentru aprovizionarea populaþiei cu apã potabilã. De asemenea, am propus transferarea a 50 de miliarde de lei de la bugetul de stat, prevãzute la aceastã lucrare, sã fie repartizate la ”Amenajarea râului Argeº pentru apãrarea împotriva indundaþiilorÒ. De asemenea, am propus sã transferãm 50 de miliarde lei de la bugetul de stat la lucrarea ”Amenajarea râului Jijia pentru prevenirea inundaþiilorÒ, care se aflã numai într-o sumã de 2.000 de miliarde lei prevãzutã în proiect. Observaþi ºi dumneavoastrã cã, în principal, la aceste poziþii de apãrare împotriva inundãrii localitãþilor care, am vãzut, necesitã lucrãri de decolmatare a râurilor, lucrãri de îndiguire, de desecãri, de amenajare a lucrãrilor în complexe pe versanþi, practic, lucrãrile respective sunt inexistente în bugetul de stat.

De aceea consider încã o datã cã noi trebuie sã aprobãm acest amendament.

O sã ni se invoce faptul cã la aceastã poziþie participã ºi creditele externe în proporþie de 96 de miliarde, dar am lãsat diferenþa de la bugetul de stat cu fonduri interne 100 de miliarde.

Practic, de la 400 de miliarde alocate acestei poziþii, 200 de miliarde, deci, jumãtate din ele, sã fie alocate lucrãrilor pe care vi le-am enumerat mai sus. Vã mulþumesc.

Petru ªteolea

#57502

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Voi vorbi cu referire la cele douã amendamente de la poziþiile 9, 199 ºi 200.

Dar, înainte de aceasta, consider cã cele abordate aici, atât la anexa privind Ministerul Lucrãrilor Publice, cât ºi de domnul deputat Avramescu, conþin niºte elemente care pot fi luate în considerare în dezbaterea ce va urma astãzi, în pauzã, în Comisiile de buget, finanþe ale celor douã Camere privind acel amendament de asigurare a unor fonduri pentru combaterea efectelor indundaþiilor ºi prevenirea lor.

Deci, trecând la amendamentele subsemnatului, primul se referã la suplimentarea volumului sumelor aferente la obiectivul de investiþii ”Acumulare Mihãileni Ñ Criºul Alb, judeþul HunedoaraÒ, în aºa fel încât acest obiectiv sã înceapã sã poatã avea rolul de atenuare a undelor de viiturã pe râul Criºul Alb.

Cunoaºteþi cã, în fiecare an, în bazinul hidrografic al acestui râu se produc inundaþii. Acestea s-au manifestat

ºi în anul 2000. Au fost douã inundaþii consecutive, una la începutul lunii martie, alta în urmã cu douã sãptãmâni. Fiecare din ele a însemnat ca afectare circa 35 de gospodãrii inundate ºi vreo 350 hectare teren arabil, la prima, volume suplimentare la urmãtoarea inundaþie.

Propunerea care am fãcut-o aici este de redistribuire în cadrul obiectivelor de la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului, pe criteriul restului minim de lucrãri de construcþii-montaj în execuþie Ñ suma de 11,5 miliarde Ñ, iar diferenþa, reducerea cu 30 de miliarde a volumului de cheltuieli de capital la anexa 3/12 Ministerul Finanþelor.

Am studiat aceastã anexã de la Ministerul Finanþelor cu referire la cheltuielile de capital ºi am o nelãmurire. În ceea ce înseamnã construcþia de vãmi, este aºa o prioritate în momentul de faþã în România încât în afara capitalelor de judeþ este nevoie sã construim puncte vamale?! Mã întreb ºi vã întreb ce susþinere are, de exemplu, un sediu de vamã la Odorheiul-Secuiesc? Atunci, prin compensare, de ce nu gândim un sediu de vamã la Uricani sau Vulcan, în valea Jiului?!

Eu zic cã este nevoie de o mãsurã aici, o mãsurã în ceea ce înseamnã un echilibru, funcþie de efortul bugetar al þãrii la un moment dat, în aºa fel încât în centrele de judeþ, într-adevãr, sã avem construcþii ale vãmilor, sã avem punctele de frontierã, dar când este vorba de a le înmulþi în fiecare judeþ, pe nu ºtiu ce criteriu, este totuºi, un exces.

De aceea, am punctat ca sursã acest volum de investiþii, de cheltuieli de capital la Ministerul Finanþelor.

Al doilea amendament se referã la faptul cã este nevoie ca în România sã extindem suprafeþele pe care se fac plantaþii forestiere. De fapt, în ghilimele este vorba de o ”extindereÒ, fiindcã prin volumul care este proiectat financiar aici, la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului, dupã întrebarea pusã domnului ministru, mi s-a rãspuns cã în anul 2000 se vor împãduri doar 157 hectare. Este infim pentru ceea ce înseamnã un principiu: a menþine o suprafaþã constantã de fond forestier în România.

Tocmai ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadã, catastrofele de natura inundaþiilor vin sã certifice acest lucru.

Avem nevoie de împãduriri în bazinele hidrografice ale râurilor ºi eu am propus aici o suplimentare la acest capitol cu suma de 20 de miliarde, deci un plus de 20 de miliarde, care sã vinã ca surse din diminuarea cuantumului sumelor prevãzute la alte cheltuieli de investiþii cu 5 miliarde de lei ºi de la lucrãrile de punere în siguranþã ºi mãrire a gradului de circulaþie a drumurilor forestiere existente, 20 de miliarde de lei.

Sunt niºte surse clare. Ele vin ºi pe direcþia politicã pe care merg liderii actualei puteri, reducerea volumului de masã lemnoasã exploatatã din pãdurile care vor fi retrocedate proprietarilor. Mã refer aici la poziþia domnului vicepreºedinte Lupu. ªi atunci e logic, normal, sã canalizãm niºte fonduri de aici în direcþia pe care am solicitat-o, deci împãduriri.

Este nevoie ca în România fondul forestier sã-ºi pãstreze dimensiunea actualã.

A spune cã 157 de hectare se împãduresc în România anului 2000... Este infim, iar un punct al amendamentului meu vine tocmai sã impunã în textul anexei capacitatea, adicã hectare ºi cifra efectivã care, dacã va rãmâne atât, este prea puþin.

În final, vreau sã transmit domnului ministru al finanþelor, aºa cum m-au rugat cetãþenii din comuna Hriscior, douã fotografii privind starea în zona bazinului hidrografic al Criºului Alb, care a cauzat afectarea acestor gospodãrii þãrãneºti, cât ºi pagubele produse în agriculturã.

Mulþumesc.

Marian Ianculescu

#66802

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi cer scuze cã vin din nou la microfon. Eu am crezut cã se iau amendamentele respinse în ordinea prezentatã în raport, de aceea m-am oprit numai la primul din amendamentele respinse pe anexa 3/21.

Vreau sã mã refer în continuare Ñ pentru cã vãd cã se discutã ºi de alte amendamente Ñ la un amendament asemãnãtor cu al domnului senator Alexandru Ilie, care se gãseºte la poziþia 202, unde am propus ca din poziþia ”Refaceri de drumuri forestiere, corecþii de torent, reconstrucþie ecologicã în zonele afectate de calamitãþi în perioada 1995Ð1998Ò, e bine sã fie executate ºi acestea, dar nu în valoarea care este prezentatã în buget, ºi propun ca din suma alocatã pe aceastã poziþie sã luãm 55 de miliarde ºi sã le alocãm la poziþia ”Lucrãri de reconstrucþie ecologicã a terenurilor degradate ºi perdele forestiereÒ. De ce?

Noi degeaba facem lucrãrile de decolmatare, de îndiguiri ºi alte lucrãri de apãrare a obiectivelor de jos, dacã nu începem lucrãrile de sus, de pe versant. Dacã nu împãdurim terenurile degradate, dacã nu stopãm defriºãrile rase de pãduri sus pe versant, degeaba facem decolmatarea cã, imediat, dupã o ploaie, se colmateazã din nou râul.

De aceea, propun sã se suplimenteze fondurile de la ”Lucrãri de reconstrucþie ecologicã a terenurilor degradateÒ, care se regãsesc numai cu 5 miliarde de lei, sã se ridice la suma de 60 de miliarde, luând 55 de miliarde de la poziþia ”Refaceri de drumuri forestiereÒ.

De asemenea, domnule preºedinte, am o poziþie faþã de un amendament admis la anexa 3/21, mã refer la amendamente admise, în care se propune ca suma de 50 de miliarde de lei alocatã drept sprijin pentru proprietarii de pãduri private care, iniþial, aºa a fost prezentatã în proiectul de buget, s-a admis ca aceastã sumã de 50 de miliarde de lei sã fie redistribuitã pentru toþi proprietarii de pãduri, indiferent de forma de proprietate.

V-aº propune ca pentru anul 2000, an de începere a punerii în aplicare a Legii nr. 1/2000, deci ºi de retrocedare a terenurilor forestiere, sã acordãm foarte mare importanþã acestui proces ºi sã procedãm la punerea în posesie aºa cum trebuie, în aºa fel încât viitorii proprietari de pãduri sã nu mai defriºeze pãdurile în necunoºtinþã de cauzã.

De aceea, este necesar ca, o datã cu punerea în posesie, sã se punã la dispoziþia proprietarilor de pãduri, în mod gratuit, o cãrticicã în care sã fie un extras din Codul silvic, un extras din Legea regimului silvic, un extras din Legea contravenþiilor silvice ºi o copie de pe descrierile parcelare din amenajamentele silvice, pentru cã acolo se prescrie regimul silvic. Sã se distribuie în mod gratuit sub semnãturã viitorilor proprietari.

Dacã nu procedãm aºa ºi procedãm conform normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 1/2000, care au fost aprobate prin hotãrâre de guvern, ca aceste copii de pe descrierile parcelare sã se dea numai la cerere ºi chiar ºi contra cost pentru persoanele juridice, noi greºim din start.

Pãrerea mea este cã trebuie sã le dãm gratuit ºi sub semnãturã, ca sã nu mai aibã obiecþiuni cã n-au ºtiut ce sã facã cu pãdurea.

Luând semnãturã cã pãdurea trebuie protejatã este un indiciu cã oamenii vor proceda ca atare.

De aceea, propun ca cei 50 de miliarde de lei sã fie cheltuiþi, în general, cu lucrãri pentru sprijinirea proprietarilor privaþi de pãduri, nu aºa cum ni s-a prezentat la comisie. Întrebând în ce constau cei 50 de miliarde, mi s-a spus cã 30 de miliarde vor fi destinaþi refacerilor de drumuri forestiere.

Iar refaceri de drumuri forestiere?! Nu se poate aºa ceva! Sã mã ierte domnul ministru, dar nu este posibil ca cei 50 de miliarde, pe care domnul ministru Remeº a fost destul de amabil sã-i acorde pentru proprietarii de pãduri private, sã fie destinaþi pentru alte lucrãri.

ªi fie vorba între noi, ºtim ce înseamnã o refacere de drum forestier. Pui douã bascule cu pietriº ºi cu nisip ºi ai încasat miliardul...

De aceea noi trebuie sã fim extrem de prudenþi cu cheltuirea banului public. Vã mulþumesc.

Constantin Blejan

#71153

## Domnule preºedinte,

Domnilor senatori ºi domnilor deputaþi,

Mã refer la poziþia 195, unde am un amendament ce propune o redistribuþie în cadrul bugetului Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, la care s-au mai referit ºi alþi colegi înainte.

Nu vreau sã repet raþiunile pentru care susþin acest amendament, pentru cã, în mare parte, un coleg deputat, domnul deputat ªteolea, a adus multe argumente în favoarea acestei redistribuþii ºi mãririi fondurilor la un obiectiv pe care o sã-l numesc.

Aº vrea sã amintesc numai faptul cã, dacã dumneavoastrã rememoraþi tot ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, în ultimii ani, în legãturã cu inundaþiile, vã amintiþi cã foarte frecvent oraºul Brad ºi celelalte localitãþi de pe cursul Criºului Alb au fost amintite des în legãturã cu nenorocirile pe care le-au produs inundaþiile acestui râu.

Aproape întotdeauna când au fost inundaþii au fost amintite ºi Brad ºi localitãþile de pe Criºul Alb.

Existã acolo o lucrare care este fãcutã în proporþie de aproape 70%. Mai trebuie foarte puþin ca sã fie terminatã ºi s-ar rezolva problema inundaþiilor Criºului Alb.

De aceea, am propus acest amendament care cere o redistribuþie, o mãrire a alocaþiilor fondurilor pentru acumularea Mihãileni, care ar rezolva problema, ºi se pare cã am gândit bine când am spus cã aceste fonduri sã fie luate de la un alt capitol care prevede construcþia de drumuri forestiere ºi alte obiective.

Pentru aceste motive ºi pentru faptul cã au fost foarte mulþi colegi care s-au referit la felul cum au fost distribuite fondurile la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, vã propun, având în vedere cã se pare cã poate existã probleme cu redistribuþia fondurilor acestui minister, eu vã propun sã se amâne votul pentru acest punct de la anexa 3, punctul 21, ºi comisia împreunã cu ministerul sã revizuiascã repartizarea fondurilor pe obiective. Mã refer, în special, la fondurile care sunt alocare la acea construcþie de drumuri forestiere, de amenajãri ale unor lucrãri care trebuie sã se facã pentru inundaþiile care s-au produs în anii trecuþi, care trebuie fãcute, bineînþeles, dar fiind prioritar acum niºte amenajãri, niºte lucrãri care au fost amânate ºi care se degradeazã Ñ mã refer ºi la acest baraj de la Mihãileni, care este proiectat sã se facã de vreo 15 ani ºi care se degradeazã Ñ eu cred cã prioritare acum ar fi aceste lucrãri pentru prevenirea inundaþiilor. Vedem ce s-a întâmplat ºi propun sã se amâne votarea acestui punct pânã când se întruneºte din nou comisia cu ministerul.

Poate gândesc la o altã distribuþie, inclusiv la amendamentul pe care l-am propus. Vã mulþumesc.

Dan Constantinescu

#80620

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu cred cã este vreun membru al Comisiilor reunite de buget, finanþe, bãnci care sã aibã cinismul de a discerne între ce este mai important: înlãturarea efectelor vechilor calamitãþi naturale, 1995Ð1999, înlãturarea actualelor calamitãþi naturale cu care se confruntã încã þara, prevenirea eventualelor viitoare calamitãþi naturale.

Din acest punct de vedere, cred cã a angrena comisia ºi plenul Camerelor într-o suitã falsã de prioritãþi nu

este corect ºi trebuie sã ne referim la faptul cã, potrivit Legii finanþelor publice, ordonatorul principal de credite stabileºte aceste prioritãþi.

Sigur cã se poate vorbi cu patos despre cei care aºteaptã, de ani de zile, sã li se rezolve problemele legate de calamitãþi, ca ºi despre dramele trãite sãptãmâna trecutã sau acum douã sãptãmâni, dupã cum este firesc mai bine sã previi, decât sã combaþi.

Lucrãrile sunt foarte multe de efectuat, sumele sunt cele care sunt, se va discuta la comisie posibilitatea unui fond special care sã fie utilizat pentru înlãturarea calamitãþilor, atât de Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului, cât ºi de entitãþile administraþiei publice locale, probabil. Vom vedea dacã apar surse.

V-aº propune însã sã ne rezumãm la aceste amendamente, pe motivaþiile Ñ sã zicem, cred Ñ destul de profesionale ale comisiei, ºi anume, la amendamentul nr. 194, respingerea amendamentului este motivatã de faptul cã aceste lucrãri pentru înlãturarea calamitãþilor naturale în 20 de judeþe fac obiectul Acordului-cadru de Împrumut dintre România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã a Consiliului Europei, pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaþii, ratificat de Ordonanþa nr. 28. Or, acesta este, de fapt, un credit cu destinaþie.

Reducerea acestor sume ar însemna pierderea creditului, iar utilizarea din bugetul de stat a unor alte sume ar însemna, practic, cã numai acest credit susþine, selectiv, obiectivele prevãzute în acest program.

În ce priveºte amendamentul nr. 195, veniturile din încasarea rãmãºiþelor din anii precedenþi reprezintã o problemã deja tranºatã ºi în comisie, ºi în plen, întrucât ele au fost avute în calculul veniturilor totale la fundamentarea cifrei prevãzute la art. 2, dacã nu mã înºel Ñ în orice caz, la începutul bugetului Ñ care a fost votatã. Motiv pentru care suma respectivã nu are acoperire sub aspectul resurselor.

În ce priveºte amendamentul de la nr. 197, atât în bugetul de stat, cât ºi în bugetele fondurilor speciale, precizeazã, din nou, comisia cã nu se pot înscrie ºi aproba cheltuieli fãrã stabilirea resurselor din care urmeazã a fi efectuate. Sigur cã rãmâne la latitudinea ordonatorului principal de credite sã facã o eventualã redistribuire, în condiþiile în care acestea reprezintã, într-adevãr, noi prioritãþi.

În ce priveºte amendamentul nr. 199, avem aceeaºi Ñ sã spunem Ñ motivaþie. Este foarte greu ºi ne este foarte greu sã discernem, chiar un numãr de 40 de membri ai celor douã comisii, la care se mai adaugã ºi comisiile de specialitate, o nouã, deci, sã acceptãm o nouã variantã de alocare de alte obiective de investiþii. Motiv pentru care facem din nou apel la prevederile art. 22 din Legea finanþelor publice, prin care ordonatorul principal de credite stabileºte ºi repartizeazã sumele pe fiecare obiectiv înscris în lista de investiþii. Sigur, în limita fondurilor prevãzute. Diminuarea cheltuielilor de capital la Ministerul Finanþelor cu 30 de miliarde lei reprezintã, cel mult, o aciditate faþã de domnul ministru Remeº, în condiþiile în care totalul cheltuielilor de capital este de 48 de miliarde de lei. Iar în ceea ce priveºte posibila discuþie asupra sediilor de vamã, trebuie sã reamintim faptul cã acestea se fac dintr-un fond special, care are aceastã destinaþie. Deci, nu i se pot schimba destinaþiile.

La amendamentul nr. 200, avem, de asemenea, discuþii referitoare la prioritãþile pe care fiecare dintre noi le considerã mai semnificative decât prioritãþile Guvernului sau ale ordonatorului principal de credite. Nu mai comentãm, pentru cã, practic, comportã aceleaºi chestiuni, aceleaºi proceduri ºi aceleaºi argumente. Ca singur titlu, de exemplu, se spune cã este preferabil sã nu finanþãm refacerea drumurilor forestiere. Atunci, sigur, se va tãia la marginea pãdurii ºi apar implicaþii Ñ cum spun specialiºtii, nu noi Ñ mult mai mari decât cele pe care ni le-am dori.

De asemenea, în ce priveºte amendamentul nr. 202 Ñ am mai vorbit despre Acordul-cadru dintre România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã a Consiliului Europei pentru sprijinirea regiunilor afectate de inundaþii Ñ, suma respectivã reprezintã obligaþia pãrþii române la cofinanþare a programului. Renunþãm la ea, renunþãm, practic, la întreg programul sprijinit de Consiliul Europei.

În ce priveºte amendamentul nr. 203, domnule deputat Avramescu, sigur cã argumentaþia este foarte corectã. Existã lucrãri de hidroamelioraþii care se finanþeazã de ambele ministere, ºi de Ministerul Industriilor, ºi de Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului. Existã amenajãri hidroenergetice complexe care, sigur, se pot finanþa la buna înþelegere între cei doi ordonatori. Din pãcate, însã, atâta vreme cât fondul este gestionat de Ministerul Industriei ºi Comerþului, este vorba de Fondul energetic, Ñ Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic Ñ, iar Ministerul Industriei ºi Comerþului nu acceptã sã fie distribuit ºi, pentru asemenea obiective, realizate în colaborare cu Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, nu putem sã schimbãm aceste destinaþii.

Desigur cã amendamentul, propus de domnul deputat Radu Mânea, privind redistribuirea unor sume în cadrul anexei Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, ca urmare a modificãrii unei hotãrâri de guvern, este acceptat de cãtre comisie, întrucât este vorba de modificarea Hotãrârii de Guvern nr. 104/1999, modificãrii prin Hotãrârea de Guvern nr. 104/1999, care nu a fost avutã în vedere la întocmirea proiectului de buget.

Menþinem, în continuare, cu aceastã excepþie, propunerea de respingere.

Vã mulþumesc.

Ulm Nicolae Spineanu

#86720

Mulþumesc, domnule coleg, Aþi auzit punctele de vedere. Domnilor colegi, vã rog, atenþie! Domnilor, vã rog frumos!

Eu voi citi din lista amendamentelor propuse ºi respinse numãrul amendamentului ºi îl voi supune la vot.

Vã rog, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, poziþia dumneavoastrã.

A expus-o domnul ministru Remeº. Este aceeaºi poziþie, dar, de acord cu dumneavoastrã, însã, sã auzim ºi poziþia ministerului.

## **Domnul Anton Vlad** _Ñ secretar de stat la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Desigur cã niciodatã nu sunt bani suficienþi, pentru ca Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului sã îºi îndeplineascã menirea. ªi, în fiecare an, din pãcate, uneori de douã ori pe an, constatãm cã ne lipsesc bani mulþi, ne lipsesc lucrãri, în primul rând, de prevenire a inundaþiilor ºi de pierdere de bunuri ºi de vieþi omeneºti.

În 1998, dupã inundaþiile din varã, Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei a acceptat sã finanþeze un program de înlãturare a efectelor inundaþiilor. Aceastã temã a fost de înlãturare, ºi nu de prevenire a altor inundaþii. Ni s-a cerut, într-un termen foarte scurt, sã depunem studii ºi proiecte. Am depus studii ºi proiecte în zonele calamitate, am fost verificaþi ºi rãsverificaþi pe acele zone calamitate, implicaþiile proiectelor, ºi vã mãrturisesc cã au fost aprecieri unanime cã proiectele au fost bine alese, lucrãrile au fost bine fãcute. Din acest punct de vedere, actualul buget nu este decât o prelungire a lucrãrilor începute atunci ºi identificate.

Pentru apãrarea împotriva inundaþiilor este nevoie de fonduri mult mai mari ºi de programe. Existã programe, programe complexe, care merg de la împãdurire, corecþii de torenþi, îndiguire ºi lucrãri hidrotehnice. Ele trebuie sã facã obiectul unor finanþãri mari, în anii care vin.

De aceea, cu regret, constatã cã, neexistând bani astãzi, suplimentar, nu putem aborda ºi alte lucrãri strict necesare. Este foarte greu sã împarþi puþinul pe care îl ai.

Dintr-un alt punct de vedere, vreau sã susþin amendamentul propus de domnul deputat Radu Mânea, pentru cã Inspectoratele silvice teritoriale, înfiinþate printr-o nouã hotãrâre de guvern, recent adoptatã, vor avea personalitate juridicã în 7 regiuni ale României. Astfel, descentralizarea de la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului înspre cele 7 zone va lua viaþã ºi aceºti bani, care erau prevãzuþi, în lipsa unui temei legal, în cheltuiala centralei ministerului, se redistribuie acum, dupã temeiul legal apãrut, în cele 7 zone.

Am rugãmintea sã votaþi acest amendament. Vã mulþumesc.

Mihai Chiriac

#96328

## Stimat auditoriu,

Am cerut, sãptãmâna trecutã, la Ministerul Finanþelor ºi la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã vinã, totuºi, cu niºte clarificãri.

Eu reamintesc care este ameþeala, rãu de tot, în acest buget.

Când s-a discutat bugetul, s-a venit cu 8.100 de persoane. Ministerul Finanþelor a spus, prin reprezentantul sãu, secretarul de stat, cã nu intereseazã numãrul de persoane, ci numai cifra care este pusã, acolo, la salarizare.

Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, prin domnul secretar de stat Pete, a spus cã lor le ajung banii pentru 18.500 de persoane. Când am cerut în scris aceastã treabã, a venit a doua zi ºi a zis: ”Dragi colegi, nouã ne mai trebuie 200 de miliarde de leiÒ. Neputând veni 200 de miliarde de lei din altã parte, nu sunt de nici unde ºi, cu asta, basta! Ñ s-a discutat ca Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, pânã la votarea bugetului, sã vinã cu modificãri în cadrul bugetului Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. Deci, fãrã sã cearã fonduri suplimentare, ca sã rãmânã cei 18.500 de specialiºti.

Propunerea noastrã care este? Nu este numai a mea, ci a întregii comisii. Cã, în cazul în care Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei nu este, nici de data aceasta, pregãtit sã dea rãspunsuri clare, pentru câþi salariaþi ajung aceºti bani, sã rãmânã ca ordonatorul principal de credite, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, pe 18.500 de persoane, ºi urmeazã ca el sã îºi aranjeze bugetul pe parcursul anului. Pentru cã, am auzit, odatã, la televizor, pe un stimat domn cum spunea: ”Se mai reduc doi agricultori, cã ºi aºa nu fac nimicÒ... Eu reamintesc cam cine face parte din Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei: Direcþia generalã pentru agriculturã, care are toþi salariaþii în teritoriu; Inspectoratul pentru controlul calitãþii seminþelor ºi materialului sãditor; direcþiile fito-sanitare; direcþiile de ameliorare ºi de producþie în zootehnie; Oficiul de consultanþã agricolã; oficiile de cadastru agricol ºi organizarea teritoriului, care au treabã câtã vreþi; direcþiile sanitar-veterinare; instituþii ºi laboratoare centrale pentru controlul calitãþii alimentelor ºi produselor biologice;

aparatul propriu al ministerului, care s-a redus ºi a ajuns la 380 de persoane.

Reamintesc cifra realã, ºi anume cã în 1989 lucrau în agriculturã în jur de 60.000 de specialiºti. S-a redus numãrul celor 60.000 de specialiºti, prin diverse cãi ºi metode, pânã când s-a ajuns, anul trecut, la 29.000 ºi ceva. S-au mai redus 7.000 de medici veterinari, adicã personal sanitar-veterinar, ºi au rãmas doar 23.000. Dacã cumva ajungem la 8.100 de persoane, practic, desfiinþãm Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei.

De aceea, sã rãmânã în sarcina Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei sã îºi rezolve treaba, dar cu 18.500 de persoane.

Vã mulþumesc.

Gheorghe Dumitraºcu

#104809

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Mie mi s-a pãrut de la început cã e o greºealã de tipar. Fãrã îndoialã, cum dactilografele sunt întotdeauna vinovate de toate greºelile guvernanþilor, ale preºedinþilor ºi aºa mai departe, am considerat ºi de data aceasta cã este vorba de o greºealã de tipar, adicã, de fapt, ar fi fost 18.500 sau 18.900, cum scrie aici, ci s-a greºit cu 1, vârât în faþã, nevârât în faþã...

## Domnilor,

Judecând la nivelul lui 1907, ºi fac trimitere la ziarul ”Rãvaºul nostruÒ, care apãrea într-un sat din Dobrogea, de la marginea de sud a Dobrogei, la Dobromir Vale, acolo, în ziarul acela semnau aproximativ 7Ð8 medici veterinari de sat. Judecând acest 8.193 de aºa-ziºi specialiºti, pentru cã trebuie sã fie superspecialiºti, înseamnã cã existã mai puþin de un specialist la localitate. În privinþa localitãþilor din România, e vorba de mai puþin de un specialist la o localitate. Dupã ce s-a distrus, tot cu sprijinul larg ºi profund Ñ pentru cã nu e numai larg este ºi profund Ñ al Guvernului, al Ministerului Finanþelor, ºi nu fac aici trimitere la partide, structura veterinarã a þãrii, distrugerea unui întreg sistem, care fãcea altãdatã una dintre elementele caracteristice ale þãrii, de data aceasta ajungem la cee ce am spus mai înainte.

## Domnilor,

Pun întrebarea: Care este pãrerea domnului ministru al agriculturii, care în momentul acesta ar trebui sã aibã greutatea pe care o are, mãcar, greutatea pe jumãtate a ultimei sale vile, a ultimului sãu complex de vile, dacã este adevãrat ce zice presa, care este greutatea acestui ministru care ne zâmbeºte numai din afiºe. Ne zâmbeºte din afiºe, domnilor, de parcã ar fi un angajat al Hollywood-ului, care prezintã o premierã ”pentru prima datãÒ, sã mã exprim aºa, ”o premierã pentru prima datãÒ. Domnilor,

Eu nu discut probleme de agriculturã, pun numai semne de întrebare, atâta vreme cât ministrul agriculturii, ca mai înainte ºi ministrul industriei ºi comerþului Ñ omul acela ar putea sã fie mai mult ministru al comerþului, în sensul cã vinde tot, ºi ar putea face frãþie de cruce cu ºeful F.P.S.-ului, deºi aparent se aflã la cuþite, dar cuþitele sunt produse tot de industria noastrã, altãdatã producãtoare de arme de mare capacitate, acum produce arme albe Ñ repet, nu discutãm ºi sunt împotrivã de a discuta acest subiect fãrã ministrul agriculturii. Asta nu înseamnã cã eu aº micºora meritele ºi locul domnului secretar de stat, dar angajamentul cel mare este al ministrului agriculturii. Dacã, cumva, agricultura româneascã mai mare un ministru sau un vag ministru. Vã mulþumesc.

Ulm Nicolae Spineanu

#109433

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc.

Sã audiem punctul de vedere al domnului ministru, dupã care întrerupem ºi reluãm dupã-amiazã cu votul acestei anexe.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan** _Ñ ministrul agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor, Stimaþi colegi,

Trebuie sã vã mãrturisesc cã în discuþiile pe care leam avut atât în cadrul Guvernului, cât ºi în cadrul celor douã comisii de specialitate Ñ de la Camera ºi de la Senat Ñ am scos în evidenþã cã sunt alãturi de demersul iniþiat de Cabinet, ºi anume acela al reducerii birocraþiei într-un an în care restrângerile bugetare sunt atât de mari. Dar de aici, ºi pânã a accepta o cifrã pentru Ministerul Agriculturii de asemenea amplitudine joasã, de bunã seamã, încât acest minister sã nu mai poatã funcþiona, sigur cã eu nu pot sã accept. ªi, pentru cã am cerut seriozitate în tratarea acestei probleme, stau mãrturie discuþiile pe care le-am avut atât în Guvern, cât ºi în cele douã comisii de specialitate, ºi pentru cã am dat un exemplu al faptelor petrecute anul trecut, ºi anume momentul în care am venit la conducerea acestui minister, ministerul avea 29.000 de oameni în structurã. La sfârºitul anului au mai rãmas 23.000. Aceasta, pentru cã un proces foarte important, ºi anume acela de translatare în sectorul privat a activitãþii sanitar-veterinare, trebuie s-o spun aici, insuficient de bine pregãtit, dar dus pânã la urmã pânã la capãt, a fãcut nu ca aceastã activitate sã se desfiinþeze, cum doresc mulþi sã se desfiinþeze o serie de activitãþi din cadrul Ministerului Agriculturii, ci aceastã activitate sã fie translatatã în sectorul privat, ea menþinându-se însã, comunitatea plãteºte astãzi pentru serviciile oferite de specialiºtii din sectorul sanitar-veterinar. Am propus colegilor mei din Cabinet, ºi eu cred c-am fost înþeles, am propus colegilor mei din cele douã comisii ºi, de asemenea, cred c-am fost înþeles ca acest demers sau aceastã metodã s-o folosim ºi anul acesta pentru alte douã activitãþi, ºi anume pentru activitatea de selecþie ºi reproducþie a animalelor ºi pentru activitatea de consultanþã agricolã. Douã activitãþi aflate în structura Ministerului Agriculturii, care se preteazã la translatarea în sectorul privat, pentru cã serviciile oferite de acestea sunt serviciile de care se bucurã comunitatea, în special, fermierul.

Deci, din aceste douã activitãþi se poate face o reducere, dar nu o desfiinþare de activitãþi. Coroborat cu reducerea aparatului nespecialist din cadrul ministerului, respectiv, mã rog, ºofer, secretare ºi aºa mai departe, care mai poate sã ducã încã un 10%, am ajuns la concluzia cã reducerea ministerului anul acesta poate fi fãcutã pânã la nivelul de 18.000Ð18.500. Pentru cã, observaþi, de la 23.000Ð5.000 de oameni sã fie translataþi în sectorul privat, iar o parte sã fie disponibilizaþi Ñ un coeficient sau o proporþie foarte mare faþã de alte ministere supradimensionate, ºi nu e cazul sã dau acuma exemple aici, dumneavoastrã le cunoaºteþi cu siguranþã, aºa încât eu vã solicit ca cifra pe care o vom vota astãzi sã fie cea de 18.500 pentru Ministerul Agriculturii, într-un an în care trebuie sã punem în practicã Legea nr. 1, Legea restituirii, ºi pe care o facem cu specialiºtii din cadrul Ministerului Agriculturii, într-un an în care începem sã punem în practicã subvenþiile pe categorii de produse, ºi toate acestea se fac cu specialiºtii din Ministerul Agriculturii, într-un an în care atâtea activitãþi legate de susþinerea agriculturii nu pot fi fãcute cu alþi oameni sau cu alte structuri atrase din afara sectorului sau sistemului Ministerului Agriculturii. ªi încã ceva, pen- tru cunoºtinþa dumneavoastrã, stimaþi colegi. Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei beneficiazã în acest proces de integrare în Uniunea Europeanã de o înfrãþire instituþionalã cu Ministerul francez al Agriculturii. Propunerile care ni s-au fãcut ºi întrebãrile care ne-au fost puse au fost acelea dacã noi considerãm cã, cu un numãr redus de oameni, vom putea fi în stare sã punem în practicã politici compatibile cu cele promovate în Uniunea Europeanã.

Prima întrebare pe care mi-au pus-o specialiºtii din Ministerul francez al Agriculturii a fost aceasta: ”Domnule ministru, intenþionaþi sã scãdeþi numãrul angajaþilor din minister sau intenþionaþi sã-l menþineþi, pentru cã în funcþie de aceasta noi o sã vã propunem o structurã de minister, cu prelungirile în teritoriu compatibile cu cele ale ministerelor din Uniunea EuropeanãÒ. Când am dat acest exemplu Ñ sigur, sunt voci care sã spunã cã nu e cel mai bun model Ministerul Agriculturii din Franþa, cunoscând birocraþia foarte puternicã acolo Ñ, dar eu am rãspuns... Ñ principala putere agricolã în Uniunea Europeanã este astãzi Franþa, ºi cred cã România, care este a doua putere agricolã, ca potenþial, în Europa trebuie sã aibã model acest model de organizare ºi de gestionare a treburilor din agriculturã.

De aceea, stimaþi colegi, vã rog sã susþineþi propunerea pe care am fãcut-o ºi pe care, mã rog, dintr-un accident, probabil, sau neînþelegere, colegul meu, domnul ministru Traian Remeº, care are, sigur, o sarcinã grea aici, de a susþine un buget insuficient, nu a ascultat suficient de bine argumentele pe care le-am adus.

Vã mulþumesc.

Petru ªteolea

#123423

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de acea revenire pe care aþi promis-o joi, cu referire la art. 21 alin. 3 nou, unde aþi spus cã vom primi ºi punctul de vedere al ministrului agriculturii ºi alimentaþiei cu privire la ”Écheltuielile programelor de dezvoltare a pieþelor interne ºi externe, a programelor de cercetare ºi a programelor de dezvoltare a activitãþii micilor fermieri, care sã se stabileascã în sumã de 930 miliarde de lei în baza prevederilor art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã ºi în baza alocãrii sumei de 500 de miliarde de lei provenite din procesul de privatizare a societãþilor comerciale, altele decât cele prevãzute în prezenta ordonanþãÒ.

Dacã vã reamintiþi, era acel aspect legat de canalizarea spre sectorul de agriculturã a unor fonduri din privatizare, fiindcã nici în 1998, nici în 1999, din procesul de privatizare spre agriculturã nu a mers nimic.

Acesta era amendamentul la art. 21 alin. 3 (nou) la care aþi promis cã, o datã cu prezenþa ministrului agriculturii aici, vom reveni, iar al doilea amendament al subsemnatului se aflã în lista de amendamente cu privire la: ÇÉsuplimentarea cuantumului la Capitolul ”Cheltuieli de capital Ñ investiþiiÒ, cu 15 miliarde de lei pentru finanþarea continuãrii unor lucrãri de îmbunãtãþiri funciare, desecãri ºi combaterea eroziunii solului în judeþele Hunedoara, Alba, Arad, obiective la care lucrãrile de construcþii-montaj au fost sistate în anul 1999ÉÈ

Am dat ºi aici sursele, introducerea în lista de lucrãri a douã obiective din judeþul Hunedoara, este vorba despre desecarea Brad-Vaþa ºi combaterea eroziunii solului în bazinul râului Strei, ºi cu sumele respective, 1,2 Ñ 1,3 miliarde ºi toate sumele suplimentare la celelalte obiective din judeþele limitrofe. Sunt lucrãri de combatere a eroziunii solului în zonele în care în anul trecut, dar ºi în acest an, au fost acele fenomene nedorite de inundaþii în care inclusiv terenurile agricole au avut de suferit. Sursele le-am prezentat, diminuarea cuantumului cheltuie-

lilor la poziþiile de cheltuieli de capital la anexa 3/12 Ñ Ministerul Finanþelor.

Vã mulþumesc.

Mihai Nicolescu

#128579

## **Domnul Mihai Nicolescu:**

## Domnule preºedinte,

Stimate ºi stimaþi deputaþi ºi senatori, Stimaþi invitaþi,

Dimineaþã aºa s-a întâmplat, am supus anexa 3/23, însã numai pe poziþia 221, care a prevãzut problematica legatã de personal. Sunt încã foarte multe amendamente respinse la anexele respective. Am sã mã refer, în continuare, cu accepþiunea dumneavoastrã, la poziþia 220, prin care se propunea ”Ésuplimentarea alocaþiei pentru Ministerul Agriculturii cu 2 mii de miliarde, din care cinci sute de miliarde de lei pentru prime, cinci sute de miliarde subvenþii ºi o mie de miliarde pentru capital Ñ dotãri.

De ce facem aceste propuneri? În primul rând, în ceea ce priveºte primele, în buget sunt prevãzute 474 de miliarde prime, dar acestea vizeazã, de regulã, activitãþi desfãºurate în anul 1998 Ñ 1999, deci sunt activitãþi restante referitoare la Ordonanþele guvernamentale nr. 31, 35, 149, Legea nr. 165, toate vizeazã activitatea desfãºuratã în 1998 ºi 1999.

Propunerea pentru prime, 500 de miliarde, vizeazã anul agricol. Aceastã propunere trebuie sã se adreseze producþiei anului 2000 ºi se adreseazã direct producãtorilor.

În ceea ce priveºte propunerea pentru subvenþie, de 500 de miliarde, trebuie sã remarcãm faptul cã Legea nr. 75 privind producerea seminþelor are în interior prevederile de a subvenþiona aceastã sãmânþã. Anul acesta s-a desfiinþat acest capitol, sãmânþa nu mai este subvenþionatã, se conteazã pe cumpãrarea seminþei din cupoane, lucru care nu se realizeazã în totalitate, pentru cã acestea permit sã se efectueze, de regulã, lucrãrile de bazã ºi de întreþinere, iar sãmânþa, în loc sã se cumpere sãmânþã de calitate, se foloseºte sãmânþã necertifi-

catã. De aceea este absolut necesar sã acceptãm ºi aceastã propunere, iar legat de propunerea aceasta de 1000 de miliarde cheltuieli de capital pentru dotãri, tractoare ºi utilaje agricole, trebuie sã remarcãm faptul cã dacã dorim sã realizãm într-adevãr o agriculturã eficientã nu putem s-o realizãm cu productivitãþi deosebite decât în condiþii de mecanizareÉ

Viorica Afrãsinei

#131542

Vã mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã, ºi, de asemenea, domnului ministru, pentru cã este prezent la lucrãrile noastre.

Am dorit prezenþa Domniei sale la acest punct de pe ordinea de zi la dezbaterea bugetului nu numai pentru cã vizeazã Ministerul Transporturilor, dar ºi pentru cã doresc sã-mi susþin câteva amendamente pe care le-am formulat la acest capitol ºi, mai ales, doresc un rãspuns sau câteva rãspunsuri din partea Domniei sale.

Domnule ministru, am formulat aici câteva amendamente pe care doresc sã le repet pentru a fi preluate în stenogramã, dar ºi pentru ca, audiindu-le, colegii mei sã poatã înþelege de ce susþin aceste amendamente.

Deci, la numãrul 50 din raportul suplimentar am solicitat suplimentarea sumei prevãzute la poziþia ”Cheltuieli de capitalÒ Ñ Capitolul A Ñ Lucrãri în continuare, reprezentând nominalizarea unor obiective de investiþii propuse pe judeþe, dintre care am nominalizat podul Rãdãuþi-Prut, judeþul Botoºani, obiectiv început în anul 1998, l-am nominalizat cu suma de 10 miliarde de lei Ñ ºtiþi foarte bine cã nu înseamnã foarte mult, dar faþã de exemplele pe care le voi da ulterior, înseamnã foarte puþin.

Aºa cum am arãtat în susþinere, sursele de venit ale judeþului Botoºani alocate ºi estimate a se realiza la nivelul judeþului în anul 2000 nu asigurã finanþarea cheltuielilor minime necesare desfãºurãrii activitãþilor instituþiilor, fapt care totodatã va conduce la sistarea investiþiilor începute. Aºadar, nu putem sã ne sprijinim pe nici o speranþã din partea bugetului judeþului.

De asemenea, am nominalizat la acest capitol 24, la anexa 58, modificarea corespunzãtoare, astfel: 58,9 miliarde de lei la total judeþ, din careÉ Pardon, nu, acesta este un alt amendament pe care îl voi susþine ulterior... Am solicitat, de asemenea, suplimentarea sumei prevãzute la poziþia ”Cheltuieli de capitalÒ, Ñ Capitolul A Ñ ”Lucrãri în continuareÒ, reprezentând nominalizarea unor obiective de investiþii pe care, domnule ministru, le-am susþinut ºi în anul precedent, tot în prezenþa Domniei voastre, ºi anume calea feratã Dângeni-Darabani, cu suma de 10 miliarde de lei, ºi calea feratã HârlãuFlãmânzi, cu suma de 8 miliarde de lei, obiective începute în anul 1992 ºi, aºa precum ºtiþi ºi dumneavoastrã, obiective care sunt într-un stadiu avansat de deteriorare.

ªi al treilea punct pentru care am formulat amendament ºi care aº dori sã fie în atenþia dumneavoastrã în special, domnule ministru, este modernizarea Drumului Naþional Manoleasa-Rãdãuþi-Prut, cu suma de 20 de miliarde de lei. Aº dori sã vã reamintesc, aºa cum vã spuneam ºi anul trecut, ºi aº dori ca toþi colegii sã cunoascã acest lucru, este singura secþiune de drum naþional din þarã, de aproximativ 38 de kilometri, care nu numai cã nu este asfaltat, deºi este drum naþional, dar nici mãcar nu este pietruit.

Deci este singura porþiune de drum naþional din þarã care se aflã în acest stadiu ºi nici mãcar nu poate judeþul sã sprijine, întrucât nu poate realiza lucrãri pe drum naþional de la fondurile drumurilor judeþene.

Domnule ministru, în susþinerea acestor amendamente, desigur, aduc ca argumentaþie bugetul foarte mic al judeþului Botoºani, dar mai ales aº dori, cu respect, sã pun câteva întrebãri la care sunt convinsã cã Domnia voastrã va reuºi sã-mi rãspundã ºi în mod colegial ºi, desigur, va gãsi resurse sã aloce ºi judeþului Botoºani ceea ce i se cuvine.

Am gãsit la acest capitol 24, domnule ministru, suma pentru investiþii de 3 miliarde 66 mii lei, am lucrat cu astfel de proiecte ºi ºtiu ce înseamnã o valoare a unor lucrãri de drumuri, dar am gãsit, domnule ministru, din aceastã sumã, la Capitolul ”TransporturiÒ, la Capitolul ”Alte cheltuieliÒ, 1.527 de mii de miliarde de lei care nu sunt nominalizaþi ºi despre care noi nu ºtim nimic decât cã sunt prevãzuþi în acest buget.

Am dori, domnule ministru, sã ºtim ce înseamnã aceºti 1.527 de mii de miliarde de lei Ñ alte cheltuieli Ñ pentru cã, desigur, dacã noi solicitãm nominalizarea pentru o sumã de doar 2Ñ3 miliarde de lei sau chiar mai puþin, nu înþeleg de ce n-am solicita nominalizare ºi pentru 1.527 de mii de miliarde de lei.

De asemenea, domnule ministru, aº vrea sã observaþi cã la lucrãri în continuare, din suma de 1.539 de miliarde de lei, 288,8, spre exemplu, sunt alocaþi pentru terminalul de containere din Constanþa ºi este nominalizat ca lucrare în continuare.

Vreau sã observaþi cã are termen de începere ianuarie 2000, ceea ce înseamnã cã nu este lucrare în continuare, ceea ce înseamnã cã este o lucrare nouã. 288,8 miliarde de lei, desigur, înseamnã suma alocatã Ministerului Învãþãmântului pentru investiþii sau altor ministere ºi mai mult.

De asemenea, aº vrea sã descoperiþi ºi dumneavoastrã, ca ºi mine, cã sunt alte fonduri alocate pentru sedii de centru ºi de studii Ñ 16 miliarde de lei, pentru Administraþia Naþionalã a Drumurilor Ñ alte cheltuieli, probabil dotãri, 36 de miliarde de lei, pentru Compania naþionalã o sumã de 11 miliarde de lei ºi, mai ales, aº vrea sã observaþi cã, de asemenea, o sumã de 1.044 de miliarde de lei sunt alocate la alte cheltuieli Ñ Societatea comercialã TAROM S.A., din care, desigur, 901 sunt din credite externe, dar nu înþeleg de ce trebuia ca 143 de miliarde de lei din acest an sã fie alocate pentru aceastã Societate Comercialã TAROM, poate doar dacã ne

hotãrâm ca ºi noi sã sponsorizãm Televiziunea Românã cu anumite emisiuni, nu numai ”Surprize, Surprize...Ò, unde TAROM-ul sponsorizeazã emisiunea. Poate ºi noi, Parlamentul, ar trebui sã sponsorizãm alte acþiuni sau activitãþi din þarã pentru lume mai sãracã, mai necãjitã, care ar putea sã beneficieze de sprijinul nostru.

Domnule ministru, mã opresc aici deºi am foarte multe lucrãri nominalizate pe aceste materiale pe care le am în faþã. Sper cã dumneavoastrã, audiind punctul meu de vedere, veþi gãsi resurse ºi pentru judeþul Botoºani, pentru nominalizarea acelor obiective pe care eu le-am formulat în amendamente.

Vã mulþumesc.

Traian Bãsescu

#145611

Acest 1.527 de miliarde este format, în cea mai mare parte, din credite externe ºi mai are douã componente. Doamnã,

Ca sã nu pierdem vremea, daþi-mi sã vã citesc cã sunt 280 de miliarde, care sunt componenta autohtonã la creditul extern.

Deci un credit extern, doamnã, are douã componente. Nu ºtiu dacã plenul Parlamentului este locul în care putem sã învãþãm. Un credit extern are o componentã internaþionalã ºi o componentã autohtonã. Ce vedeþi la ”Alte cheltuieliÒ sunt 1.527 miliarde în total, din care: 1.132 miliarde sunt din credit extern, contribuþie de 136 miliarde la acest credit extern Ñ vã puteþi uita pe verticalã! Ñ este din fondul special, ºi încã 225 miliarde provin din bugetul de stat.

Este doar un efort de a citi pagina aºa cum trebuie. Creditele externe sunt pe diverse activitãþi.

În ceea ce priveºte investiþia de 16 miliarde de la Centrul de perfecþionare Ñ este Centru de Perfecþionare a Lucrãtorilor din Marina Civilã, plus CESTRIN-ul Ñ, sunt douã instituþii obligatorii pe care le executãm de câþiva ani ºi continuãm sã le finanþãm ºi anul acesta. Când spun ”obligatoriiÒ, sunt instituþii pe care le utilizeazã autoritatea pentru brevetarea personalului.

Când vã referiþi la cele 36 de miliarde de la Administraþia Naþionalã a Drumurilor, dacã dãdeaþi pagina aþi fi vãzut la ce sunt utilizate. Sunt bazele de deszãpezire pe care trebuie sã le amplasãm, pentru cã atunci când vine iarna sã nu se mai blocheze, pentru cã trebuie sã mutãm utilajul pe 150 km. Le amplasãm în apropierea zonelor de înzãpezire curentã.

În ceea ce priveºte cãile ferate Hârlãu-Flãmânzi ºi Murgeni-Dãrãbani, sunt investiþii sistate din lipsã de fonduri ºi rãmân sistate.

De acord cu suplimentarea cu 10 miliarde a fondurilor alocate pentru podul Rãdãuþi-Prut. Acest amendament este acceptat ºi îl vom finanþa.

În ceea ce priveºte mult discutatul drum Câmpul lui Neag Ñ Herculane, nu este prezentat în buget, pentru cã deocamdatã nu am reuºit sã intrãm în posesia terenurilor care, în cea mai mare parte, sunt proprietate ROMSILVA. Acest lucru se va întâmpla, însã deºi nu am avut trecute în proprietate terenurile, anul trecut am cheltuit 38 miliarde. S-au refãcut toate podurile rupte de inundaþii în zona Câmpu lui Neag Ñ Herculane ºi, la ora actualã, lucrãrile se desfãºoarã acolo. Este adevãrat cã noi am început aceastã lucrare pentru a prelua forþa de muncã din zonã. În acelaºi timp însã nu pot fi de acord cu alocarea directã de 300 miliarde, atâta timp cât acum câteva minute la comisie discutam de prioritatea zero, refacerea infrastructurilor din zonele inundate.

Ce vã pot asigura însã este cã acest drum va beneficia în continuare de o finanþare de 50 miliarde din

Ulm Nicolae Spineanu

#157377

Mã scuzaþi, a fost votat. Pct. 222. Vã rog, voturi pentru? 29 de voturi pentru. Insuficient...

Pct. 223.

Vã rog, voturi pentru? 22 de voturi pentru. Insuficient. Mulþumesc.

În aceste condiþii, votul pe care l-am dat în prima parte a programului de astãzi rãmâne valabil, nu mai necesitã nici o corecturã în ceea ce priveºte anexa de la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Trecem la anexa 3/26.

Sunt puncte de vedere, altele decât în Raportul de amendamente propuse? Înþeleg cã nu sunt. Atunci, solicit votul dumneavoastrã pentru pct. 53 din Raportul privind amendamentele propuse ºi acceptate de cãtre comisie. Se pãstreazã punctul de vedere al domnului ministru Remeº ºi al comisiei.

Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la anexa 3/26,

cu includerea amendamentului votat adineauri.

Vã rog, voturile dumneavoastrã. Cine este pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Deci, cu majoritate de voturi ºi o abþinere, s-a adoptat anexa 3/26.

Trecem la anexa 3/27. Mulþumesc.

Pct. 54 din Raportul de amendamente propuse ºi acceptate. Vã rog, votul dumneavoastrã. Este acceptat de cãtre comisie.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru. Majoritate. Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Deci, s-a adoptat amendamentul din Raportul de amendamente propuse ºi acceptate.

Vã rog, acum, votul dumneavoastrã privind anexa 3/27.

Voturi pentru, vã rog? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri. S-a adoptat anexa 3/27. Trecem la anexa 3/28.

Nu sunt observaþii. Sunt alte precizãri la anexa 3/28? Nu sunt. Nu sunt nici modificãri la comisie.

Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã la anexa 3/28. Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat, cu majoritate de voturi, anexa 3/28 cu privire la Serviciul de Informaþii Externe.

Anexa 3/29 Ñ ”Serviciul de Protecþie ºi PazãÒ. Nu sunt intervenþii. Vã rog, voturile dumneavoastrã. Cine este pentru anexa 3/29? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. S-a adoptat anexa 3/29. Anexa 3/30. Nu sunt intervenþii. Vã rog, voturile dumneavoastrã. Cine este pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. S-a adoptat anexa 3/30. Anexa 3/31. Nu sunt observaþii. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cine este pentru? Majoritate. Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri, vã rog. O abþinere. Mulþumesc. S-a adoptat anexa 3/31. Anexa 3/32. Observaþii, precizãri? Nu sunt. Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. S-a adoptat anexa 3/32. Anexa 3/33. Nu sunt observaþii. Vã rog, voturi pentru? Majoritate. Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri. S-a adoptat anexa 3/33. Anexa 3/34. O intervenþie. Vã rog, domnule deputat. Deci este vorba de poziþia 247 din Raportul de amendamente respinse, da?

Mihai-Theodor Constantin Grigoriu

#169753

Amendamentul de la pct. 252, indicând sursa de finanþare, conform înþelegerilor cu domnul ministru Ciumara ºi domnul prim-ministru. Deci sã nu mi se spunã cã nu existã sursa de finanþare.

Proiectul de buget pe anul 2000 al Comisiei Naþionale de Statisticã a avut în vedere alocarea resurselor financiare necesare pentru realizarea, în cursul anului 2000, a 3 programe de mare importanþã, dupã cum urmeazã:

Ñ programul cercetãrilor statistice, lucrãrile curente ale Comisiei Naþionale de Statisticã pentru anul 2000, program elaborat potrivit cerinþelor de date statistice pe plan intern ºi internaþional, în special comunitar ºi în contextul prevederilor Ordonanþei nr. 83/1999 privind organizarea statisticii publice.

În al doilea rând, implementarea, în cadrul Programului Naþional PHARE, a unui set de 12 proiecte statistice, prin care se creeazã premisele integrãrii statisticii româneºti în sistemul statistic din Uniunea Europeanã, proiecte ce necesitã cofinanþare.

În al treilea rând, dar nu cel mai puþin important, Programul de pregãtire a recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor, ce va avea loc în luna martie 2001, potrivit prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 878/1999, ale cãrei prevederi alocã fonduri pentru aceastã operaþiune.

Resursele financiare necesare realizãrii integrale a acestor trei programe însumeazã 342 miliarde lei, repartizate astfel: 172 de miliarde lei pentru realizarea programului de cercetãri statistice; 24 de miliarde lei pentru cofinanþarea proiectelor din Programul Naþional PHARE; 145 miliarde lei pentru finanþarea acþiunilor de pregãtire a

recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor, din martie 2001, conform hotãrârii de guvern amintite Ñ deci, lucru hotãrât deja.

Resursele financiare alocate Comisiei Naþionale de Statisticã prin proiectul Legii bugetului pe anul 2000 însumeazã 291 de miliarde, adicã cu 50 de miliarde mai puþin, respectiv, o acoperire într-o proporþie de 85%.

Nealocarea sumei de 50 de miliarde va obliga Comisia Naþionalã de Statisticã sã cearã amânarea recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor pentru anul 2001, ceea ce ar însemna pentru România o nerealizare în raport cu cerinþele internaþionale privind runda 2000 a recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor.

Diminuarea bugetului programului cercetãrilor statistice pe anul 2000 cu 50 de miliarde, în favoarea recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor, care ar fi altã variantã, ar conduce la grave implicaþii privind integrarea sistemului statistic românesc în cel al Uniunii Europene, statistica fiind dosar separat de negociere pentru integrarea României în comunitate.

În acelaºi context, solicit ºi suplimentarea numãrului actual de salariaþi ai Comisiei Naþionale de Statisticã de la 2.252 de persoane cu încã 106 persoane pentru recensãmânt, ajungându-se la un total de 2.358. În mod curios, în condiþiile în care statistica, în acest an, are atâtea sarcini, pe care le-am arãtat, în buget este propusã o diminuare a personalului la 2.113.

Subliniez încã o datã cã sursa este Fondul de rezervã al Guvernului ºi cã acest lucru este convenit atât cu prim-ministrul, direct, cât ºi cu domnul ministru de stat Ciumara.

Vã mulþumesc.

Alexandru Ioan Badea

#195518

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnule ministru,

## Domnilor deputaþi ºi senatori,

Am sã vã cer îngãduinþa, domnule preºedinte, sã tratez materia de la anexele 3/51 ºi 3/52, deoarece problemele ºi argumentele sunt aceleaºi, ºi numai sumele diferã. ªi anume, mã voi referi la o problemã de principiu: dacã aºa cum s-a întâmplat anul trecut, printr-o situaþie de excepþie, încãlcãm o datã cu Legea bugetului propriile noastre legi sau întocmim Legea bugetului plecând de la prevederile legislaþiei existente ºi adoptate de noi înºine.

Despre ce este vorba? La aceste anexe 3/51 ºi 3/52, Legea nr. 41/1994, republicatã, prevede suportarea de la bugetul de stat integral a cheltuielilor pentru plata spaþiilor ºi circuitelor ºi pentru funcþionarea direcþiei radio, respectiv televiziune, România Internaþional. Sumele pe care Comisia de culturã le-a cerut ca suplimentare la actualul proiect de buget privesc tocmai îndeplinirea acestei obligaþii, repet, care este prevãzutã într-o lege. Este vorba la anexa 3/51, de suma de 55,5 miliarde de lei diferenþã pentru plata circuitelor de transmisiuni. Repet: este vorba de o obligaþie prevãzutã de lege. Din acest punct de vedere, obiecþia comisiei cã nu s-au indicat sursele de finanþare nu mi se pare oportunã, întrucât problema era ca înainte de stabilirea bugetului, prioritate absolutã trebuia sã aibã îndeplinirea obligaþiilor prevãzute prin legile anterioare acestei legi a bugetului.

Vreau sã mai subliniez faptul cã, în cele din urmã, la sfârºitul anului trecut, sumele prevãzute pentru acest capitol, atât la Radio, cât ºi la Televiziune, deºi au fost acuze cã nu s-au purtat negocieri corespunzãtoare, au fost plãtite în cele din urmã de la buget. ªi atunci întrebarea mea este: de ce suntem puºi în situaþia de a încãlca propriile noastre legi? Acesta este amendamentul de principiu ºi pentru anexa 3/51 solicit suplimentarea cu 55,5 miliarde lei pentru cheltuieli de transmisiuni ºi cu 2 miliarde de lei pentru cheltuielile Radio România Internaþional.

În ceea ce priveºte anexa 3/52, cum socotiþi oportun, domnule preºedinte, o discut tot acum sau...

Sorin Pantiº

#200736

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Nu aº fi intervenit ºi anul acesta, pentru cã tot intervin asupra acestui punct de câþiva ani buni, însã luarea de cuvânt a domnului M‡rton m-a fãcut sã vin la tribunã ºi sã vã aduc câteva precizãri.

Este adevãrat cã serviciile cãtre cele douã societãþi de radio ºi de televiziune sunt prestate de cãtre un mono-

pol, de cãtre Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii, însã Ñ ca sã punem lucrurile la punct Ñ în fiecare an, cel puþin începând din anul 1996, ritmul de creºtere al tarifelor practicate de cãtre aceastã societate comercialã cãtre cele douã societãþi a fost cu cel puþin 20% sub ritmul inflaþiei. În acelaºi timp, tot în aceastã perioadã, aceastã societate naþionalã ºi-a redus numãrul de salariaþi cu 10%. Tot în aceastã perioadã, prin eforturile acestei societãþi comerciale, au fost fãcute investiþii de aproximativ 20 de milioane de dolari. ªi peste aceasta vã fac cunoscut cã datoritã faptului cã de la buget nu s-au alocat cãtre cele douã societãþi naþionale de radio ºi de televiziune sumele necesare ºi la timp, Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii a avut în fiecare an restanþe la RENEL sau CONEL, actualmente, restanþe care au fost purtãtoare de penalitãþi, penalitãþi care nu se pot factura ºi cãtre cele douã societãþi de radio ºi de televiziune. În fiecare an echivalentul a aproximativ 150.000 de dolari au fost numai penalitãþi pe care onor Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii le-a plãtit cãtre CONEL datoritã întârzierii sau lipsei finanþãrii suficiente cãtre cele douã societãþi naþionale de radio ºi de televiziune.

De ce nu se pune problema însã ºi invers? De ce trebuie sã avem în România trei posturi naþionale publice de televiziune? De ce trebuie sã avem trei posturi naþionale publice de radio? De ce nu lãsãm un post naþional public de televiziune, un post naþional public de radio, iar celelalte douã sã fie privatizate, pentru a scãpa de acest balast la care vom reveni în fiecare an ºi sã ºtiþi cã dreptatea este la Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii, pentru cã ei au fãcut eforturile, ei ºi-au redus permanent aceste tarife, tocmai pentru a nu intra în blocaje financiare.

Problema trebuie pusã însã invers. Restructurarea trebuie sã vinã de la cele douã societãþi naþionale de televiziune ºi de radio. Niciodatã Societatea de Radiocomunicaþii nu a intentat un proces, cu toate cã legea nu interzice societãþilor naþionale de radio ºi de televiziune sã plãteascã ºi din surse proprii, nu numai din surse bugetare. ªi eu am oprit de douã ori un astfel de proces, tocmai pentru a nu crea probleme în cele douã societãþi. Cu toate acestea de 10 ani aceste societãþi nu se restructureazã. Vreau sã privim deschis ºi sã punem punctul pe ”iÒ.

Vã mulþumesc.

Sergiu Nicolaescu

#209701

Ceea ce spun este perfect valabil pentru amândouãÉ care au fost, cândva, una ºi aceeaºi instituþie.

În fiecare an, guvernele, indiferent care, începând din 1990 ºi pânã astãzi, au trebuit sã suplimenteze în funcþie de valoarea dolarului, sã suplimenteze spre sfârºitul anului, în partea a doua a anului, sume care, în momentul de faþã, se ridicã la circa 60 Ð 80 de miliarde de dolari. Este foarte ciudat însã cã, în toatã aceastã perioadã nimeni nu s-a gândit Ñ aºa cum a mai spus ºi un antevorbitor Ñ cã aceste instituþii ar trebui ºi ele privatizate. Încercãm sã facem privatizãri în toate domeniile. Câteodatã o luãm brambura, o luãm pe câmp cu ochii legaþi.

Mai deunãzi, în cazul cinematografiei, am avut un caz de acest gen: privatizarea unor cinematografe, care de fapt erau o sursã pentru cinematografie ºi pentru filmele pe care le produce O.N.C.-ul. Bun. Invers vãd cazul în cele douã domenii: al televiziunii ºi al radioului.

## Doamnelor ºi domnilor,

Este cazul ca o þarã ca RomâniaÉ Germania are douã posturi naþionale Ñ Z.D.F.-ul ºi A.R.D.-ul Ñ este cazul ca România sã aibã acum 3 posturi ºi sã menþinem aceste 3 posturi încã din 1990 ºi pânã astãzi? Acelaºi lucru ºi cu domeniul radioului. Deci, în aceastã situaþie, în momentul în care de la buget nu putem acoperi pretenþiile pe care le avem de la un post naþional, nu putem sã le cerem decât procentul respectiv. Deci este de datoria ºi de managementul fiecãreia dintre aceste societãþi sã-ºi gãseascã soluþii de a câºtiga banii. Nu sunt capabili de acest lucru, sã trecem la privatizare.

Deci, nu e bine sã continuãm, sã continuãm an de an, domnule Þepelea, cu tot respectul, ºi ºtiu dragostea pe care o aveþi pentru culturã ºi artã, sã încurajãm lipsa de gãsire a unor soluþii ca aceste întreprinderi sã-ºi câºtige banii. Vreau sã spun cã un post de radio, un post de televiziune privat câºtigã între 20 ºi 28 de milioane de dolari pe an pe reclama pe care o face. De ce nu poate sã facã acelaºi lucru postul naþional de televiziune sau de radio?

Mulþumesc.

Decebal-Traian Remeº

#211982

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Domnilor parlamentari,

E adevãrat cã intervenþia vine de la Comisia de culturã. De fapt aici nu discutãm aspecte legate de culturã. Aici avem de-a face cu relaþii comerciale viciate. Unde e relaþia comercialã viciatã? Între cele douã societãþi Ñ de radiodifuziune ºi televiziune Ñ ºi societatea care încaseazã banii pentru transmisii. Cine: Parlamentul? Guvernul? Ministerul Finanþelor? Cine intervine în aceastã relaþie? Nimeni. Arãtaþi-mi un singur contract negociat între Televiziune sau Radiodifuziune ºi societatea respectivã. Nu este. Ei cer, Radiodifuziunea sau Televiziunea semneazã cã va da ºi vine aici ºi face trimitere la o lege

uitatã de noi, o lege greºitã în fond. Terþul sã plãteascã fãrã limitã de sumã.

Vã propun sã se cearã de cãtre preºedintele de ºedinþã contractele anului 1999 ºi 1998 ºi sã se aducã situaþia economicã a beneficiarului, ºi sã se ia calculaþia de preþ care a plecat Ñ atenþie, oameni buni ! Ñ cu 15% profit calculat pentru aceste serviciu. Aplicaþi 15% pe suma pretinsã de la cele douã societãþi, veþi ajunge la o sumã foarte mare, pentru cã aici se pretind acucm aproape 500 de miliarde, ºi socotiþi-le cã vin din taxe ºi impozite, sã se transforme în profit la societatea care face serviciul. ªi sã vinã atunci domnul M‡rton sã punã impozite ºi taxe sau sã veniþi dumneavoastrã, de la Comisiile de culturã. Nu mã îndemnaþi pe mine sã pun impozite ºi taxe care devin profit, profit care se împarte Ñ atenþie! Ñ unor reprezentanþi din clientela politicã, numiþi de noi, acolo, în conducerile societãþii respective, fãrã nici un aport, fãrã a fi patron, fãrã a-ºi risca averea. Iau dividende din impozite ºi taxe de la cetãþeanul român. Dacã dumneavoastrã aºa gândiþi, vã rog mai insistaþi pentru asta. Eu nu pot sã fiu de acord ca terþul sã plãteascã o înþelegere comercialã viciatã. ( _Discuþii, comentarii în salã._ )