Stenogramă plen

2. Pentru cã vorbim de buget, propun Parlamentului sã luãm în discuþie, cu prioritate, Ordonanþa de urgenþã privind stabilirea salariilor colegiului, care am înþeles cã sunt mai mari decât ale Preºedintelui României.

3. La art. 7, în proiectul de regulament existã un text care dã dreptul consiliului sã beneficieze de sponsorizãri, donaþii, testamente.

Propunem sã fie eliminat ºi acest text, cât ºi amendamentul comisiilor, conform cãruia, de asemenea, pot beneficia de aceste sponsorizãri ºi donaþii. Noi credem cã nu se poate pãstra verticalitatea acestei instituþii dacã vom crea posibilitatea sponsorizãrilor ºi a donaþiilor. Dimpotrivã, este necesarã completarea regulamentului cu o prevedere care sã declare cã este incompatibilã cu scopurile pentru care a fost creat consiliul orice creºtere

a mijloacelor sale financiare ºi materiale, altele decât sursele bugetare ºi taxele stabilite de regulament. Mai mult, credem cã este necesar sã se prevadã obligativitatea membrilor consiliului ºi a întregului personal de a declara în scris orice sume de bani sau obiecte primite sub diferite forme, în virtutea atribuþiilor de serviciu.

4. Propunem eliminarea amendamentului Comisiilor juridice de la art. 25. Din experienþa comisiilor parlamentare permanente, ºtim cã prevederea conform cãreia, în caz de paritate, votul preºedintelui este hotãrâtor conduce de cele mai multe ori la denaturarea rezultatului votului.

## Vã mulþumesc.

Dacã existã alte intervenþii din partea grupurilor parlamentare sau din partea parlamentarilor independenþi?

Proiectul de hotãrâre a venit?

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea regulamentului, care va fi aprobat în final printr-o hotãrâre a Parlamentului.

Deci asupra titlului regulamentului existã obiecþiuni? Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Vreau sã fac o precizare. Nu se poate anticipa un vot. Nu putem trece la discutarea unui regulament, atâta vreme cât nu existã hotãrârea. ªi nu este vorba de o chichiþã, dacã vreþi, de regulament, ci o chestiune de principiu. Noi, dupã ce discutãm tot regulamentul, sã presupunem cã îl votãm ºi îl adoptãm, pentru ca, la sfârºit, în hotãrâre sã se spunã cã regulamentul nu se aplicã. Adicã noi trebuie sã cunoaºtem care este subiectul discuþiei noastre. Nu putem anticipa nici structura hotãrârii, nu putem anticipa nici votul la hotãrâre. Sã nu vã supãraþi, dar este o muncã nu numai inutilã, dar este împotriva principiilor fundamentale de neanticipare a unui vot. Noi trebuie sã ºtim ce discutãm ºi care este hotãrârea noastrã pe care o votãm. Noi putem discuta regulamentul doar în condiþiile în care hotãrârea prevede aºa ceva ºi în condiþiile în care hotãrârea este adoptatã cu majoritatea corespunzãtoare a Parlamentului. Altfel, avem o discuþie lipsitã de obiect, deoarece nimeni nu ºtie în ce mãsurã prevederile hotãrârii vor fi sau nu în concordanþã cu ceea ce vrem sã stabilim noi prin regulament.

Începem sã devenim atât de originali, încât, probabil, în final nici nu vom mai discuta nimic, ci vom vota fãrã sã ºtim ceea ce este supus la vot.

Repet, nu este o chestiune de chichiþã de regulament, ci este o chestiune de principiu. Dacã stabilim regula sã discutãm ceva înainte de a ºti care este obiectul votului nostru, ne punem într-o situaþie extrem de dificilã. Nu am calitatea, în numele grupului parlamentar, sã propun o întrerupere pentru 10Ñ15 minute, pânã când, în sfârºit, ne vine ceea ce, conform Constituþiei, avem obligaþia ºi dreptul de a vota Ñ o hotãrâre.

Vã mulþumesc.

Domnule senator, lucrurile stau exact invers. Obiectul îl avem Ñ este Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii. Hotãrârea se va chema: ”Hotãrârea Parlamentului României pentru aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor SecuritãþiiÒ.

Noi avem aceastã practicã, dacã vreþi, la proiecte de lege privind aprobarea unor ordonanþe. Dezbatem obiectul reglementãrii, ordonanþa de urgenþã, ºi apoi aprobãm titlul legii ºi proiectul de lege cu un articol unic, cum va fi ºi aceastã hotãrâre, fãrã sã cãutãm pretexte de a lungi dezbaterile.

Dar, cât ne lãmurim noi aici în problemele de procedurã, veþi avea distribuit ºi proiectul de hotãrâre.

Domnule preºedinte, îmi permiteþi? Situaþia este complet diferitã. În cazul în care se discutã o ordonaþã, existã proiectul de lege privitor la aceastã ordonanþã ºi, în final, se face completarea la proiectul de lege, dacã existã sau nu amendamente la structura ordonanþei. Deci situaþia nu este deloc similarã. Noi, în acest moment, nu avem proiectul de hotãrâre. Dacã ne puneþi pe masã proiectul de hotãrâre, putem discuta regulamentul. Atâta vreme cât nu-l avem, noi nu avem ce discuta. Noi nu putem discuta un regulament fãrã existenþa obiectului constituþional, iar aceastã practicã se referã la cu totul altceva Ñ faptul cã, în vederea completãrii proiectului de lege cu eventualele amendamente care se aduc la ordonanþele aduse în discuþie, se discutã întâi ordonanþa, pentru a vedea dacã proiectul de lege rãmâne aºa cum a fost.

Domnule preºedinte, sã nu forþãm nota, pentru cã introducem noi un...

Domnule senator, apreciez intervenþia dumneavoastrã. A fost, într-adevãr, utilã, pentru cã între timp s-a redactat proiectul de hotãrâre. Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Domnul senator Oliviu Gherman are intervenþii foarte logice ºi mã surprinde cã azi nu se aflã în cea mai bunã formã a sa. Domnia sa nu are dreptate ºi trebuie procedat exact, adicã aºa cum a arãtat domnul vicepreºedinte Vasile Lupu, pentru urmãtoarele motive.

Acest regulament pe care îl dezbatem noi azi trebuie dezbãtut mai întâi ºi dupã aceea trebuie dezbãtutã hotãrârea, pentru simplul motiv cã, teoretic, este posibil sã fie sau adoptat sau respins. În cazul în care regulamentul ar fi respins, hotãrârea nu-ºi mai are rostul ºi de aceea este necesar ca mai întâi sã dezbatem regulamentul ºi, dacã îl vom adopta, vom supune la vot ºi hotãrârea. Dacã îl vom respinge, nu vom mai avea ce hotãrâre sã supunem la vot.

Domnul Acsinte Gaspar.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã ar trebui sã redeschidem Constituþia ºi sã vedem ce spune la art. 64: ”Camera Deputaþilor ºi Senatul adoptã legi, hotãrâri ºi moþiuni, în prezenþa majoritãþii membrilor.Ò

În Legea nr. 187/1999 cu privire la Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii se spune foarte clar: ”Consiliul funcþioneazã pe baza unui regulament elaborat de cãtre colegiul Consiliului ºi aprobat de cãtre Parlament.Ò

Deci noi nu aprobãm regulamentul, ci hotãrârea, pentru cã acesta este actul juridic pe care îl dau cele douã Camere: hotãrâre pentru aprobarea regulamentului. ªi, singur cã da: luãm în discuþie textul hotãrârii ºi pe urmã vom intra, aºa cum este firesc, ºi vom lua în discuþie fiecare text din cuprinsul acestui regulament. Dar sã fie clar, nu regulamentul este cel care constituie actul juridic al celor douã Camere, ci hotãrârea prin care ele îºi dau votul asupra acestuia.

Are cuvântul domnul Gavril Dejeu.

Dacã vrem sã pierdem vremea în continuare în Parlament încã vreo orã-douã putem sã o facem pe aceastã temã hilarã, pur ºi simplu. Pentru cã este absolut elementar, în clipa în care Parlamentul se decide sã adopte hotãrâri, trebuie sã ºtie ce anume va decide ºi va cuprinde acea hotãrâre.

Este posibil sã se cearã sã ne pronunþãm acum asupra conþinutului hotãrârii, când noi încã nu am dezbãtut subiectul care face obiectul acestei hotãrâri? Prin urmare, trebuie sã dezbatem, sã vedem acest regulament, ºi la final sã spunem da sau ba, prin hotãrârea prevãzutã de Constituþie ºi proiectul de hotãrâre care se cere a fi votat.

Prin urmare, orice fel de discuþie este hilarã ºi este menitã numai ca sã pierdem vremea.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,

Cred cã cei care au trecut pe ordinea de zi acest document, intenþionat nu au întocmit ºi proiectul de hotãrâre, ca sã ne determine pe noi, cei din opoziþie, sã protestãm în conformitate cu regulamentul Ñ fiindcã oricum noi avem dreptate Ñ ºi sã poatã arunca pe noi vina de a se tergiversa adoptarea regulamentului ºi începerea lucrãrilor acestei comisii.

Eu propun colegilor mei din opoziþie sã lãsãm lucrurile aºa cum sunt ºi sã trecem la dezbaterea pe fond a acestui regulament. Pânã atunci probabil cã se va intra în legalitate. Fiindcã în mass-media cu siguranþã noi vom fi cei culpabilizaþi pentru vina de a fi încercat Ñ vor zice ei Ñ sã împiedicãm lucrãrile acestui colegiu. Eu de abia aºtept sã înceapã sã lucreze, sã vedem cine sunt adevãraþii colaboratori ai Securitãþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Stimaþi colegi, este, evident, o scãpare a staffului din Secretariatul general al Camerei ºi eu vã propun ºi titlul hotãrârii, care nu poate fi altul decât: ”Hotãrârea Parlamentului României pentru aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor SecuritãþiiÒ.

Dupã care va urma un articol unic care se va referi la textul pe care urmeazã sã-l dezbatem, articol ce nu va putea fi aprobat decât dupã dezbaterea regulamentului. În urmãtoarele 5Ð10 minute, veþi primi un exemplar dupã proiectul de hotãrâre redactat Ñ care nu va cuprinde mai mult de 30Ð40 de cuvinte Ñ ºi totul va deveni foarte clar, dacã mai sunt îndoieli.

Eu propun sã trecem Ñ ºi îmi asum rãspunderea pentru aceastã procedurã Ñ la dezbaterea regulamentului.

Asupra titlului regulamentului existã obiecþiuni? Nu existã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Unul. Abþineri? 4 abþineri.

Sper cã toþi colegii au în faþã raportul comun asupra proiectului regulamentului în dezbatere.

Avem un preambul. Nu. Este textul raportului. Da.

Avem cap. I, intitulat ”Dispoziþii generaleÒ. Înainte de cap. I avem titlul ”Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor SecuritãþiiÒ.

**Din salã (** _câteva voci)_ **:**

Acela este antetul!

Da. Este antetul documentului. Domnul Gaspar are cuvântul.

## **Din salã:**

Sã aprobãm ºi antetul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Regulamentele care sunt date în executarea legii se structureazã ºi ele pe anumite materiii ºi cel puþin capitolul de dispoziþii generale se scrie potrivit unor norme care sã consacre, într-adevãr, ideile fundamentale ale acestui regulament.

Vã rog sã observaþi cã, în cadrul acestui cap. I, de la art. 1 pânã la 8, este un amalgam de texte, 4 dintre ele gãsindu-ºi locul la capitolele urmãtoare din cuprinsul acestui regulament.

Astfel, art. 3, care se referã la Colegiul Consiliului Naþional, trebuie sã-ºi gãseascã locul la cap. al IV-lea, unde se vorbeºte de organizarea ºi funcþionarea Colegiului Consiliului.

De asemenea, art. 7, care se referã la bugetul de venituri ºi cheltuieli Ñ ºi vom discuta problema veniturilor extrabugetare Ñ iar nu are ce cãuta în cadrul cap. ”Dispoziþii generaleÒ.

Acelaºi lucru este valabil ºi în ceea ce priveºte art. 2.

De aceea, domnule preºedinte, eu am redactat 4 articole la acest capitol Ñ le-am arãtat ºi iniþiatorului, ºi le voi da ºi comisiei, ºi dumneavoastrã Ñ care, într-adevãr, sã pãstreze nota a ceea ce înseamnã un regulament de organizare ºi funcþionare, ºi în special problemele legate de capitolul ”Dispoziþii generaleÒ.

În acest sens, am propus ca art. 1, care trebuie sã arate care este temeiul legal cu privire la organizarea ºi funcþionarea consiliului, sã aibã urmãtoarea redactare: ”Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii Statului se organizeazã ºi funcþioneazã în baza dispoziþiilor art. 7 Ð art. 20 ale Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 603 din decembrie 1999, ºi ale prezentului regulament emis potrivit prevederilor acestei legi.Ò

Deci dintr-o datã s-a stabilit temeiul juridic privind organizarea ºi funcþionarea consiliului.

Dupã aceea ce stabileºte? Care este obiectul acestui regulament?

”Prezentul regulament stabileºte reguli de organizare privind structura organizatoricã, atribuþiile, procedura de desfãºurare a activitãþilor, statutul personalului de specialitate ºi administrativ din serviciile generale ale Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi reguli de disciplinã ºi rãspunderea disciplinarã.Ò

Domnule deputat Gaspar, eu sunt de acord cu dumneavoastrã ºi sper cã ºi iniþiatorul ºi comisia vor aprecia aceastã redactare. Problema este dacã aþi depus amendamentele la comisiile întrunite? Da. Nu a fost timp... Bun.

Eu cred cã este o propunere rezonabilã, pe o tehnicã legislativã indiscutabilã, iniþiatorul înþeleg cã este de acord ºi cred cã nici comisiile nu au obiecþii.

Da.

ªi atunci începem cu art. 1. Mai întâi titlul Ñ ”Dispoziþii generaleÒ.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Votat.

”Art. 1. Ñ Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii Statului se organizeazã ºi funcþioneazã în baza dispoziþiilor art. 7 la 20 ale Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din decembrie 1999, ºi ale prezentului regulament emis potrivit prevederilor acestei legi.Ò

Obiecþiuni? Partea I, nr. 603 din... Din cât decembrie?

Atenþie! Sunt douã monitoare. Dacã le trecem, trebuie sã le trecem pe ambele!

Din 9 decembrie!

Din 9 decembrie.

Stimaþi colegi, cred cã nu sunt obiecþiuni. Comisia acceptã. Iniþiatorul acceptã.

Voturi pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Votat.

”Art. 2 Ñ Prezentul regulament stabileºte reguli de organizare privind structura organizatoricã, atribuþiile, procedura de desfãºurare a activitãþilor, statutul personalului de specialitate ºi administrativ din serviciile generale ale Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi reguli de disciplinã ºi rãspunderea disciplinarã.Ò Domnul Rãsvan Dobrescu.

Suntem de acord cu textul propus de domnul deputat Gaspar, care este mai bun decât textul fãcut de comisie, însã aº avea o observaþie de limbã românã. V-o supun aprecierii. Mie, personal, nu-mi place acest cuvânt, ”organizatoricÒ.

Propun înlocuirea expresiei ”structurã organizatoricãÒ cu expresia ”structurã de organizareÒ. Este mai româneºte, iar mie mi se pare ºi mai eufonic, mai frumos.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnule preºedinte, supunem ºi aceasta votului, dar cred cã mai gramatical este ”structura organizatoricãÒ. Sã nu ne împotmolim în aceastã chestiune.

Iniþiatorul acceptã textul, da? Da.

De la ce articol? Începem cu atribuþiile?

Poz. 9 din raport.

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara (din salã)_ _**:**_

ªi celelalte de la 4 la 7?

## **Domnul Vasile Lupu:**

Celelalte texte vor fi plasate la locul lor pe parcursul dezbaterii.

Titlul capitolului Ñ ”Atribuþiile C.N.S.A.S.Ò. Cap. al II-lea. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Acum art. 5, patru articole fiind votate.

În art. 5 includem textul de la pct. 9.

Iatã propunerea Comisiei juridice: sã mergem pe

numerotarea veche, iar departamentul tehnic va orândui, va renumerota în ordinea cuvenitã.

Observaþii la art. 9? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 9 a trecut aºa cum este prezentat în raport: la lit. a), b), c) Ñ varianta comisiei; la lit. d), e), f), g), h) Ñ varianta iniþiatorului.

La lit. g) o greºealã de redactare este sesizatã de domnul Gaspar. Sau la lit. f)?

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

Lit. f) din cadrul art. 9 reia textul art. 17 alin. 3 din Legea nr. 187/1999 ºi vã rog sã observaþi cã existã o omisiune, în sensul cã dupã sintagma ”ºi altor structuriÒ, trebuie introdus cuvântul ”politiceÒ. ”ªi altor structuri politice ºi represiveÒ. Trebuie pus de acord.

La lit. f) a art. 9, ”fÒ de la ”FloricaÒ, se preia textul art. 17 alin. 3 din lege, s-a omis ca la sintagma ”altor structuriÒ sã se adauge ”politice ºi represiveÒ.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

De acord.

”Politice ºi represiveÒ. Comisiile sunt de acord. Cu aceastã precizare, textul a fost votat. Trecem la cap. al III-lea Ñ ”Structura C.N.S.A.S.Ò Observaþii la titlul capitolului? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 10. Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte,

Fraza a doua de la art. 10 Ñ v-o citesc în textul propus de comisie: ”Structura organizatoricã, înfiinþarea ºi desfiinþarea unor niveluri din structurã se aprobã de Colegiul C.N.S.A.S. cu respectarea configuraþiei de bazã.Ò

Vreau sã vã spun cã, în cadrul normelor de structurã, de organizare, nu avem niveluri, pentru cã structura organizatoricã este constituitã din niºte compartimente care sigur cã dupã aceea pot fi diferenþiate la nivel de birouri, servicii, direcþii.

De asemenea, nu existã configuraþia de bazã. Ce înseamnã configuraþia de bazã?

Alin. 2 spune cã ”configuraþia de bazã este cea prevãzutã în anexa care face parte...Ò

În realitate anexa este organigrama care, ºtiþi, este redarea graficã a structurii organizatorice, ºi atunci eu aº propune ca fraza a doua sã spunã: ”Structura organizatoricã, înfiinþarea ºi desfiinþarea unor compartimente din structurã se aprobã de ColegiuÒ, fãrã ”cu respectarea configuraþiei de bazãÒ. Asta sã disparã.

Pe urmã: ”Organigrama structurii organizatorice este prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul regulament.Ò

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, comisia acceptã acest amendament. Iniþiatorul îl acceptã.

Cu precizãrile fãcute,

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, referitor la cel de al doilea alineat, ºi anexa trebuie discutatã în detaliu. Se vorbeºte de o anexã care face parte integrantã din prezentul regulament fãrã ca, în documentul care ne-a fost trimis de comisiile juridice, sã existe un comentariu pe marginea acestei anexe.

Domnule senator, anexa o vom dezbate în final.

Da. Bine.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Stimaþi colegi, acceptãm textul art. 10, pe care îl

Domnule preºedinte, prin regulament noi nu putem nici modifica, nici completa legea. Aici, într-adevãr, situaþia este destul de delicatã ºi o ridic ºi comisiei, sã vedem ce rezolvare gãsim.

Corespunzãtor art. 13 propus în regulament este art. 11 din lege.

Art. 11 din lege spune: ”Consiliul este organizat la nivel naþional ºi funcþioneazã într-o structurã unicã.Ò

Prin regulament ni se propune aºa: ”Consiliul Naþional funcþioneazã ca structurã unicã, cu reprezentanþi în teritoriu.Ò

Deci aceºti reprezentanþi în teritoriu vor constitui o structurã sub forma unor filiale, vor fi din cadrul aparatului central ºi se vor duce în teritoriu? În tot cazul trebuie sã fie corelat ºi sã nu ajungem în situaþia sã adãugãm la lege.

## **Domnul Liviu Popescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne (din salã)_ **:**

Explicaþi!

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

## **Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:**

Sunt nevoit sã intervin pentru a reaminti cã, în timpul dezbaterilor în comisii ºi în plen, aceastã problemã a avut o oarecare importanþã, pentru cã una este sã spui cã ai organizare unicã la nivel naþional ºi alta este sã înfiinþezi filiale Ñ cum spunea domnul Gaspar Ñ sau oricum le-am numi, în teritoriu.

În felul acesta se deschide posibilitatea lãrgirii sau creãrii unor grupuri de lucru, pentru cã nu se poate gândi cã o filialã poate lucra fãrã mai puþin de 15Ð20Ð30 de oameni.

În afarã de aceasta, se extinde posibilitatea ca, rupte de contextul arhivei ºi de datele din arhiva centralã, aceste grupuri sã nu poatã lucra în mod normal. De aceea, noi am gândit cã arhivele se centralizeazã ºi de aceea s-a spus ”la nivel naþionalÒ. Aici ar trebui sã gândim foarte serios ce este de fãcut, pentru cã, practic, se desprind douã lucruri.

Ori ne rupem în zeci de filiale în judeþe, ori ne concentrãm activitatea în jurul arhivei centrale, ajutându-ne, atunci când este nevoie, prin trimiterea unor oameni pentru studierea arhivelor locale.

Vã mulþumesc.

Propunerea mea este textul legii pe care l-aþi votat: ”la nivel naþionalÒ.

Domnul deputat Matei Vasile.

## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,

Cei care cunosc arhivele fostei Securitãþi îºi dau seama cã problema aceasta este foarte complexã, fiindcã arhivele nu se gãsesc numai la Arhiva centralã a S.R.I.-ului, ele sunt arhive ale fostei Securitãþi ºi la secþiile judeþene, aºa cum existã arhive ale fostei Securitãþi ºi la Ministerul de Interne ºi la Parchetul General ºi la Ministerul Justiþiei, în funcþie de destinaþia celui anchetat la momentul respectiv, în anii când s-au întocmit masiv asemenea dosare.

Deci va fi foarte greu ca toate aceste dosare sã fie adunate într-o singurã arhivã aici, la Bucureºti, ºi studiate. Cred, totuºi, cã trebuie sã se gãseascã o soluþie de a se putea lucra ºi în arhivele din teritoriu. Nu cred cã ele vor putea fi aduse la... Eu am vãzut asemenea arhive cum sunt, sunt foarte multe dosare ºi nu vor putea fi aduse toate la centru, aici, la colegiu.

Domnul deputat Grigoriu ºi la urmã iniþiatorul.

Vã mulþumesc foarte mult.

Eu socotesc cã, aºa cum a fost fãcut regulamentul, nu reprezintã o încãlcare a legii, ci reprezintã, cum îmi spunea domnul coleg Emil Popescu, o dezvoltare a legii.

Aici nu discutãm de reprezentanþi, în genul cã se deschid filiale, pentru cã atunci ar fi scris filiale. Noi am votat cã este o structurã unicã la nivel naþional. Ideea de structurã unicã la nivel naþional nu înseamnã sã nu ai oameni în teritoriu, tot o structurã unicã este. Aceºti reprezentanþi la care cred cã s-au gândit membrii consiliului, se referã mai mult la a scuti o sumã de deplasãri ale petiþionarilor, de a intra într-un prim contact cu el. Este clar un lucru: aºa cum este fãcutã legea, toate lucrurile se judecã la colegiu, deci este evident cã se judecã la Bucureºti, dar pentru a putea face ceva schimburi de deplasãri, eliminãri de deplasãri, este util ca acest consiliu sã poatã avea ceva reprezentanþi în teritoriu, în funcþie de necesitãþi. Nu pentru ce a spus colegul antevorbitor, cã s-ar uita în arhive, pentru cã în arhive trebuie sã se uite membrii colegiului ºi aparatul care ajutã la judecarea cazului ºi, pe de altã parte, noi am votat cã arhivele se transferã. Deci într-un viitor pe care-l dorim cel mai apropiat toate arhivele vor fi într-un local mare ºi frumos ºi adecvat al acestui consiliu. Sigur cã tocmai am votat cã pânã la transfer, ºi a fost o poveste

aici, se pot studia lucrurile ºi la sediile deþinãtorilor, studiile pe fond le vor face membrii colegiului sau funcþionarii delegaþi de aceºtia, evident, prin deplasare de la Bucureºti. Aceºti reprezentanþi, dupã opinia mea, vor avea o funcþie de relaþie cu publicul, binevenitã pentru a nu se face deplasãri costisitoare care s-ar putea, amintiþi-vã cum am discutat la Comisia de apãrare, la un moment dat, cine suportã costurile. S-a zis: Unul reclamã pe altul. Asta dã naºtere la deplasãri, exact ca la un tribunal ºi, la sfârºit, când se terminã într-un fel sau altul, cel care a fãcut deplasãrile degeaba poate întreba: Bun, dar pe mine cine mã despãgubeºte? Noi am lãsat aceastã problemã nerezolvatã, dar în sensul acesta sunt reprezentanþii, nu pot fi în sensul de a face, de a rezolva fondul problemei, dar pot ajuta pentru a fi în relaþii cu publicul, pentru a asigura un transfer de informaþii, acela care este posibil, local, oamenilor care solicitã intrarea în legãturã cu consiliul.

Domnul senator Oliviu Gherman, urmeazã domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

În primul rând vreau sã-mi mãrturisesc ignoranþa. Nu am vãzut niciodatã cum aratã aceste arhive, deci nu pot sã vorbesc despre modul de operare cu aceste arhive, nu m-a interesat subiectul, dar repetãm la articolul 13 pe care-l discutãm Ñ la alineatul 2 se spune: ”Colegiul poate decide angajarea unor colaboratori externi, în funcþie de necesitãþi.Ò

Daþi-mi voie sã spun cã acest lucru este extrem de ambiguu ºi extrem de periculos, deoarece, atâta vreme cât în lege nu se prevede care sunt obligaþiile colaboratorilor externi, existã pericolul ca acesta sã devinã, dacã vreþi, mijlocul de hemoragie a unor informaþii sau, dacã vreþi, invers, un mod de a se influenþa realitatea prin angajarea acestora. Atâta vreme cât în textul legii nu sunt prevederi referitoare la toþi cei care opereazã cu aceste arhive, angajarea unor colaboratori externi despre care nu se spune nimic privind obligaþiile acestora, dupã pãrerea mea este, dacã vreþi, un mijloc de a exploda întregul sistem informaþional referitor la aceste arhive. Eu nu mã erijez într-un judecãtor; dacã votãm, sã ne asumãm ºi rãspunderea în aceastã privinþã care este extrem de gravã.

ªi o observaþie cu o oarecare maliþiozitate, domnule preºedinte: dacã continuãm aºa, cred cã foarte curând vom ajunge ca întregul regulament sã fie votat doar de prezidiu. Îmi pare foarte rãu, dar e o chestiune de interes faþã deÉ aceasta nu este o glumã, ceea ce facem noi aici, nu glumim. Discutãm o problemã fundamentalã, legatã de întreaga activitate.

Rog sã faceþi apel la colegi. Uitaþi-vã, avem ºiruri întregi în care nu e nici un coleg parlamentar. Dacã, într-adevãr, nu ne intereseazã acest regulament, eu propun sã-l votãm tale-qvale integral la sfârºit ºi cu asta rezolvãm toatã treaba.

Vã mulþumesc.

Domnul senator, sunt de acord cu dumneavoastrã, sã ºtiþi.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ana Gheorghe, apoi domnul Rãdulescu-Zoner.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cele douã teze care compun cele douã alineate ale acestui articol trebuie discutate, evident, separat.

În contextul prevederilor legii, eu vã propun sã ne oprim la primul alineat, formulând: ”Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii funcþioneazã ca structurã naþionalã unicã.Ò

De ce? Fiindcã argumentele ºi argumentaþia cu privire la extinderea în teritoriu nu este susþinutã nici mãcar de iniþiator ºi v-aº invita sã binevoiþi sã observaþi pe organigrama ce ne-a fost înaintatã ca anexã la regulament cã nu existã structuri în teritoriu ºi mi se pare corect sã nu existe structuri în teritoriu în condiþiile în care, prin voinþa legiuitorului, s-a definit cu claritate cã este o structurã naþionalã unicã.

În ceea ce priveºte teza a doua, respectiv alineatul asupra cãruia distinsul nostru coleg, domnul profesor Oliviu Gherman, s-a oprit, este foarte firesc ca în regulament sã nu putem permite înscrierea unui asemenea text, deoarece mai la vale, observaþi dumneavoastrã cã încadrarea personalului se va face în urma unui interviu ºi în urma unei bune cunoaºteri a celui care urmeazã sã lucreze în acest domeniu atât de sensibil. Atunci cum este posibil ca sã punem în lege un text care sã permitã colegiului angajarea unor colaboratori externi în ”funcþie de necesitãþiÒ ºi de aceea eu vã propun ca aceastã tezã, respectiv acest alineat sã fie eliminat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul ªerban Rãdulescu-Zoner.

Stimaþi colegi, lucrurile au început a deveni destul de clare sau sunt deja destul de clare, este clar cã nu putem excede textul legii.

Poftiþi, domnule deputat.

În primul rând, cã anexa la care s-a fãcut referire poate fi modificatã în funcþie de cum votãm aici. Nu ne luãm, nu venim sã spunem cã nu se poate vota într-un fel, pentru cã iniþiatorul n-a inclus în anexã. Asta una.

În al doilea rând, în ceea ce priveºte colaboratorii externi, pentru cã vãd cã se discutã ambele alineate, eu zic cã este normal, mai ales cã domnul Grigoriu v-a explicat, dar cel mai bun lucru este urmãtorul: eu îl rog pe domnul secretar Gaspar, care a fost ºi secretar general al Camerei, care cunoaºte poate cel mai bine regulamentul, îl ºtie pe dinafarã, eu nu-l ºtiu chiar pe dinafarã, recunosc, ºi sã-mi spunã urmãtorul lucru: existã în Regulamentul Camerei prevederea cã se pot angaja colaboratori sau nu?

Nu zice aºa. Aici e vorba de Legea nr. 53/1991.

Nu, pãi atunci sã-i dãm pe nu ºtiu câþi afarã, cã-i cunosc eu personal.

Vã mulþumesc.

Aici, în Palatul Parlamentului, dacã doriþi, vã fac o listã.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã-mi daþi cuvântul, domnule preºedinte.

Da, domnul Gaspar ºi apoi domnul Emil Popescu.

Domnule preºedinte, într-adevãr, în Secretariatul general al Parlamentului funcþioneazã ºi unii colaboratori externi, dar temeiul nu-l constituie regulamentul de organizare ºi funcþionare, ci este vorba de Legea nr. 53/1991, cu privire la drepturile parlamentarilor ºi personal, ºi acolo existã un text expres, în lege. Deci legea a fost cea care a luat ºi a statuat posibilitatea de a utiliza colaboratori în activitatea parlamentarã. De altfel, sã ºtiþi cã drepturile ºi toate acestea, de regulã, se stabilesc prin lege ºi existã o anexã la lege referitoare la colaboratori, în ce condiþii ºi care este sistemul lor de salarizare. Deci nu regulamentul, ceea ce se vrea sã se facã aici, cu atât mai mult cu cât n-a existat în lege.

Eu cred cã, domnule preºedinte, ar trebui eliminat alineatul 2. Sigur cã consiliul poate ca din personalul care va fi angajat, ºi aºa cum se spune la articolul 15, o parte sã fie detaºaþi, sã desfãºoare, atunci când este nevoie, ºi activitãþi în teritoriu, adicã în felul acesta se poate gândi.

ªi, de asemenea, sã eliminãm partea aceea de la alineatul 1 ºi sã dãm exact sensul pe care-l are în lege, adicã acela de autoritate unicã la nivel naþional.

Preºedintele comisiei, domnul Emil Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mereu revin, ca un laitmotiv, în discuþie niºte idei care au fost de mult discutate ºi depãºite.

Mai întâi vã rog respectuos sã reþineþi un adevãr fundamental: ori de câte ori un regulament aplicã ºi dezvoltã o lege, el va avea texte noi, va dezvolta, va amãnunþi anumite texte de principiu din lege. Nu putem pretinde ca într-un regulament sã reproducem mereu cuvânt cu cuvânt legea, pentru cã atunci nu mai adoptãm regulamentul, ci mai repetãm o datã legea ºi zicem cã-i regulament. Prin urmare, întotdeauna, indiferent de domeniul reglementat, un regulament dezvoltã ºi amãnunþeºte ceea ce era normal sã nu fie spus în lege. Sunt chestiuni de domeniul legii, care au fost rezolvate prin lege. Totul este ca textele care dezvoltã sã nu contravinã legii. Asta este discuþia.

Cu privire la problema acum discutatã, noi am discutat-o în comisie ºi sunt convins cã toatã lumea _sine ira et studio_ vrea sã discutãm lucrurile serios ºi ºtiinþific, inclusiv domnul Ticu Dumitrescu. Cred cã toatã lumea doreºte sã se punã odatã în aplicare acest regulament, adicã sã se punã odatã în aplicare aceastã lege, ºi anume, am discutat cu privire la aceste realitãþi care existã acum ºi care sunt în aceastã fazã de primã aplicaþiune a legii ºi în aceastã fazã în care nu toate arhivele sunt concentrate la Bucureºti. Principiul fundamental pe care regulamentul îl respectã este cã acest organ este unic ºi este la nivel naþional. Acest principiu rãmâne în picioare neafectat, dar aºa cum s-a spus mai degrabã, de curând, este firesc sã vã întrebaþi cum anume se vor rezolva problemele din teritoriu, pentru cã este o realitate care nu poate fi negatã, cã multe arhive, la ora când a intrat deja în vigoare legea, încã nu sunt centralizate la Bucureºti ºi cã, deci asta înseamnã ca sã-ºi trimitã organul omul lui acolo. Despre asta este vorba. Deci asupra acestui aspect n-are rost sã controversãm. Pot însã sã existe, nu uitaþi cã au fost ºi situaþii, sunt texte în lege, care prevãd cã este vorba nu numai de rezolvãri de cazuri concrete, istorici, sinteze, rapoarte cu privire la anumite probleme, deci chestiuni care þin de analizã, de sintezã, unde poate cã el, colegiul, simte nevoia sã angajeze un istoric, sã angajeze un om serios, pe o problemã datã, pe o felie datã, asta nu înseamnã scurgere de informaþii, el va avea un anumit mandat, va semna cã respectã secretul ºi este supus prevederilor legii ºi regulamentului în ceea ce priveºte pedepsele.

Sã vedem ce spune iniþiatorul, domnul profesor Oniºor. Este? Este.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Noi am pornit de la situaþia care existã în arhive ºi mai ales în arhiva Serviciului Român de Informaþii. Arhiva Serviciului Român de Informaþii nu este concentratã doar la Bucureºti. Mai bine de jumãtate este în teritoriu, în cele 40 de filiale judeþene. Or dacã noi, pânã când vom putea sã concentrãm toatã arhiva... dacã ar fi fost situaþia din Germania, acolo unde Institutul Gauch ºi-a început activitatea prin a ocupa sediul central, arhivã, tot, ºi a intrat direct în pâine... la noi este altceva. Noi trebuie sã preluãm dosarele, nu avem sedii pentru acestea ºi deci este clar cã, pentru început, noi va trebui sã avem niºte oameni în cele 40 de judeþe care sã ne reprezinte acolo în raportul cu Serviciul Român de InformaþiiÉ

Atunci este vorba de câteva mii de oameni.

Nu, nu, nu, un omÐdoi de fiecare judeþ, nu mai mult, deci care sã ne reprezinte în raporturile cu Serviciul Român de Informaþii, cãruia sã-i transferãm comenzile pentru Bucureºti ºi care, de asemenea, sã poatã spune oamenilor care vor sã-ºi studieze dosarul, sã le dea detalii despre felul în care se pot depune cereri, cum poate omul sã aibã acces la lege.

În ceea ce priveºteÉ Deci evident cã noi ne dorim ca sã concentrãm toatã arhiva la Bucureºti, dar asta va lua timp ºi bani ºi noi suntem o þarã care nu are un buget care-ºi permite sã arunce acum sute de miliarde de lei pe sedii.

În legãturã cu cea de-a doua propoziþie Ñ ”Colegiul poate decide angajarea unor colaboratori externiÒ Ñ ne-am gândit în primul rând la un caz foarte concret, deci dacã colegiul, la un moment dat, gãseºte, dã o soluþie pe baza angajamentului, a informãrilor, a notelor de platã ºi aºa mai departe, cã cineva a fost informator, respectiva persoanã ne poate da în judecatã, deci sã-i adresãm niºte proceduri, deci se poate ajunge la judecatã.

Deci eu trebuie sã mã apãr în instanþã ºi nu-mi pot permite sã plãtesc în mod permanent din bugetul pe care-l am un avocat bun, dar pot sã-l angajez pentru proces. Iatã un caz de colaborator extern. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Vasile Matei.

Eu cred cã problema poate fi rezolvatã foarte uºor. Deci colegiul ar trebui sã aibã o evaluare a numãrului de angajaþi de care are nevoie în baza informaþiilor pe care le are despre volumul de dosare care existã în momentul de faþã la Arhiva centralã ºi la cele 40 de filiale ale Serviciului Român de Informaþii, plus Ministerul de Interne, Parchet ºi Justiþie, subliniez, fiindcã acolo sunt foarte multe dosare ºi, în funcþie de aceasta, sã angajeze un anumit numãr de personal. Nu este obligatoriu ca acest personal sã fie în totalitatea lui din Bucureºti, eu aº spune chiar cã este nerecomandabil ºi neproductiv sã fie din Bucureºti tot personalul colegiului. Pãi faceþi bine ºi, din capul locului, fie prevedeþi în lege obligativitatea ca sã existe angajaþi din toate judeþele, fie faceþi aceastã angajare cu angajaþi de la început, din diferite judeþe, care vor avea mandat pe o anumitã zonã geograficã de a verifica acestea împreunã cu un membru al colegiului ºi problema se rezolvã ºi atunci este altceva când ai nevoie de un avocat ºi este un angajat extern, ºi altceva când ai nevoie de un om care sã studieze dosare ºi este un oarecare, fiindcã nu trebuie sã confundãm studierea arhivelor Securitãþii ca poliþie politicã, cu activitatea istoricilor de a cerceta arhivele Securitãþii ºi de refacerea unei anumite pãrþi din istoria naþionalã. Este total diferit acest lucru. Deci sã nu le confundãm, istoricul este istoric la treaba lui, are acces la o anumitã perioadã ºi la anumite dosare ºi colegiul este colegiu care are acces la alte dosare, ºi sã-ºi facã aceastã evaluare, de la început, a numãrului de angajaþi de care are nevoie, care sã acopere toatã þara.

Vreþi sã angajaþi funcþionari numai din Bucureºti, asta este o greºealã, angajaþi ºi din Cluj, ºi din Bistriþa, ºi din Satu Mare.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Da, vã mulþumim, domnule deputat.

Stimaþi colegi, într-adevãr, chestiunea este foarte simplã, dar fiecare o vede din punctul sãu de vedere. Eu cred cã prea mult ne lungim pe acest text ºi haideþi sã

Doamnelor ºi domnilor, lucrurile sunt mult mai simple ºi vã rog respectuos sã observaþi redactarea textului Ñ ”poate sãÉÒ Ñ textul este facultativ. În funcþie de anumite dificultãþi care se vor crea pe teren, în realitatea obiectivã a zilei de luni, de marþi, de miercuri, în septembrie, noiembrie, consiliul va putea sã nu facã nici un fel de apel la un astfel de om, va putea sã numeascã 10 sau 5 inºi undeva, într-un judeþ. Sigur cã atunci când el îºi va numi oamenii, apropo de ce spunea domnul senator, sigur cã va þine seama de o anumitã repartizare a forþelor pe judeþe, dar nu trebuie sã fie neapãrat cu o filierã judeþeanã sau cu o reþea judeþeanã, am cãdea exact în pãcatul de care vorbeam mai înainte.

Prin urmare, sã zicem cã în luna septembrie sau octombrie consiliul e confruntat cu 100 de mii de cereri, dintre care 10 mii sunt bornate pe un judeþ, acolo va face un efort temporar pentru o lunã sau va aprecia, de aceea textul e facultativ. Vã rog sã votaþi textul aºa cum este.

Vã mulþumesc.

Deci domnul deputat Gaspar care a deschis aceastã discuþie, vine cu o variantã.

## Domnule preºedinte,

Aº propune ca la articolul 13 sã luãm în discuþie urmãtoarea redactare: ”Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii funcþioneazã la nivel naþional ca structurã unicã.

În cadrul personalului de specialitate pot fi angajate ºi persoane cu domiciliul în teritoriu, cu respectarea cerinþelor prevãzute la articolul 15.Ò

Este bunã propunerea domnului Gaspar, scrieþi aºa.

ªi la articolul 15 avemÉ da, iatã soluþia.

Domnul senator, mai aveþi o variantã, poftiþi!

Domnule profesor, e bunã propunerea domnului Gaspar, vã rog frumos, lãsaþi-o, e bunã propunerea!

Vã rog, liniºte, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte.

Apreciez enorm buna intenþie a domnului deputat Popescu, dar refuz sã accept ideea de prezumþie de reacredinþã.

Efectiv, doream sã fac o propunere constructivã în aceastã privinþã, eu nu vin pentru ca sã împiedic; dacã se doreºte regulamentul oricum, n-am nimic împotrivã, mã duc acasã, dar am venit cu o propunere constructivã.

Textul, aºa cum a fost propus de domnul deputat Gaspar, este un text corect, dar aceasta implicã faptul cã orice colaborator trebuie sã ºi îndeplineascã condiþiile prevãzute la articolul 15.

Aºa s-a ºi spus!

Domnul, dacã doriþi, eu vã dau ºi dumneavoastrã meditaþii, nu primescÉ

Domnul senator, nu daþi importanþã intervenþiilor din exterior.

Eu nu doresc decât respect reciproc.

Deci este clar, nu se pot face angajãri de colaboratori fãrã ca aceºtia sã respecte toate prevederile care sunt incluse ºi care au fost bine menþionate în textul domnului deputat Gaspar.

Deci sunteþi de acord cu textul domnului Gaspar. Comisia este de acord, iniþiatorul este. La vot. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? Cine se abþine? Votat. Articolul 14. Domnul Gaspar cere cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã observaþi cã primele douã alineate din articolul 14 sunt redactate la forma negativã Ñ ”cei care nu pot face parteÒ, aºa, ”din Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor SecuritãþiiÒ Ñ ºi pe urmã vine alineatul 3, care vorbeºte despre ce condiþii ar trebui sã îndeplineascã angajaþii ºi atunci eu aº propune ca, în mod firesc, sã megem întâi cu alineatul 3, ca parte pozitivã de redactare a textului, ºi am sã-i dau ºi formularea corespunzãtoare, urmând ca, dupã aceea, celelalte douã alineate sã-ºi pãstreze redactarea care este prevãzutã în proiect. ªi aº propune aºa, deci articolul 14 sã aibã primul alineat aºa: ”Pot fi angajaþi ai Colegiului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii persoanele care au numai cetãþenia românã ºi domiciliul în þarã ºi care nu fac parte din partide politice.Ò Acesta ar fi primul alineat, iar dupã aceea alineatul actual 1 devine 2 ºi actualul 2 devine 3. Adicã textul, aºa cum este formulat, este în concordanþã cu textul din Constituþie.

Deci repet, alineatul 1 ar urma sã fie redactat astfel: ”Pot fi angajaþi ai Colegiului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, sau pot fi angajate, persoanele care au numai cetãþenia românã ºi domiciliul în þarã ºi care nu fac parte din partide politice.Ò

Da, da, corect, de acord!

Da, domnul Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, în aceeaºi idee care a fost prezentatã de domnul deputat Gaspar, chiar alineatul 1 care devine 2, respectiv 2 care devine 3, propun sã fie formulate în mod pozitiv, nu cã nu pot face, ci: ”Din Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii pot face parte numai acele persoane care îndeplinesc condiþiile legii ºi care au fost stabiliteÒ Ñ adicã a începe cã din Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii nu pot face parte nu este un text care sã fie potrivit din punctul de vedere al formulãrii legislative. ”Pot face parte acele persoane care îndeplinesc condiþiileÉÒ Ñ tehnica legislativã cred cã poate fi revãzutã, dar propun ca textul sã fie un text pozitiv.

Deci care este textul, domnule senator, diferit de al domnului Gaspar?

Alineatul 2 Ñ text din proiect, acceptat de toatã lumea.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alineatul 3 Ñ deci actualul alineat 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul în întregime. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Articolul 15: ”Personalul de specialitate este angajat prin interviu.Ò

- Domnul Matei.

Cred cã aici ar trebui, având în vedere faptul cã la art. 14... sã spunem cã nu pot fi angajaþi cei care au avutÉ sau au fost agenþi sau colaboratori, asta o putem verifica noi, dar avem aici prevederea: ”cei ai altor servicii de informaþii strãineÒ.

Noi nu prea avem acces la dosare ale colaboratorilor serviciilor de informaþii strãine. Deocamdatã! S-ar putea sã aflãm.

Din acest context eu propun sã introducem un nou alineat, la art. 15, în care sã prevedem cã la angajare respectivii dau o declaraþie, poate nu e formularea cea mai bunã pe care o gãsesc acuma, dau o declaraþie prin care subiniazã faptul cã nu au fost agenþi sau colaboratori ai Securitãþii ºi nu au colaborat cu serviciile de informaþii strãine, de spionaj, strãine, din România.

Eu cred cã nu ar fi lipsit de interes acest lucru. Nu esteÉ

De acord. Suntem de acord cu propunerea dânsului.

Da, domnul Gaspar. Domnule, dar dacã nu e superfluãÉ

Textul de la alineatul 3, care devine 1, textele de la alineatele 1 ºi 2, care devin 2 ºi 3 sã fie formulate în sens pozitiv, cine poate face parte ºi nu cine nu poate face parte. Este o chestiune, dacã vreþi, obiºnuitã în formularea textelor legislative.

Stimaþi colegi, dacã primul alineat face o afirmaþie, stabileºte regula generalã, celelalte douã stabilesc excepþiile, ºi eu cred cã este firesc ca sã fie o formulare cu sens pozitiv în primul alineat ºi la excepþii, cu sens negativ, de interdicþie.

De acord, aºa cum a zis domnul Gaspar.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, deci comisia aprobã textul domnului Gaspar. ªi iniþiatorul la fel.

E bine sã fie datã ºi o astfel de declaraþie, nu deranjeazã.

E foarte bunã propunereaÉ

Domnule preºedinte, la art. 15 este o chestiune de redactare ºi aº propune urmãtoarea redactare: Personalul de specialitate este angajat nu prin interviu, cum se spune aici, cã nu poate fi angajat prin interviu, personalul de specialitate este angajat pe baza unui interviu ºi a depunerii unui dosar profesional. Deciziile de angajare se iau în plenul Colegiului Naþional de Studiere a Arhivelor Securitãþii Ñ ºi acum completare Ñ ”iar numirea se face prin ordin al preºedintetuluiÒ, pentru cã nu cred cã se va da o decizie de cãtre Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, de colegiu, de cei 11.

Sigur cã ei decid acolo, dar numirea, actul propriu-zis, va fi un ordin de numire din partea preºedintelui acestui colegiu.

Domnul Gaspar, vã rog, introduceþi ºi declaraþiaÉ

Bun, da, sigur, dar se poate introduce un alineat 2la sugestia pe care a fãcut-oÉ

Stimaþi colegi, pentru declaraþie sã se redacteze textul, cã nu-l avemÉ Suntem în dezbaterea articolului 15. La art. 15 mai aveþi ceva de adãugat?

Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi, vreau sã spun o întrebare.

Vreau sã reamintesc cã, într-o altã salã, cea care este acum a Patriarhiei, atunci când s-a discutat Legea nr. 18 am fãcut aºa, un calcul foarte rapid, ºi, când se prevedea ca titlurile de proprietate sã fie eliberate într-o jumãtate de an, am spus cã aceasta este o purã iluzie.

ªi acum sã ne întoarcem la aceastã lege. Spune aºa: personalul de specialitate este angajatÉ mã refer la textul propus de domnul Gaspar, care este un text juridic corect, dar am înþeles cã personalul de specialitate este de ordinul a câtorva mii. Consiliul, Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii are posibilitatea fizicã ca sã-ºi vadã ºi de treabã ºi, într-un termen rezonabil, sã poatã sã decidã asupra angajãrii a câtorva mii de angajaþi, de specialitate. Este un semnÉ

O secundã! Prin buget nu pot angaja mai mult de 250 de oameni, deci mai mult de 250 nu am cumÉ

Atunci este în ordineÉ 250É Vedeþi, prevederea bugetarã este pentru anul ãsta. Nimeni nu mã împiedicã sã o repar, dar vreau sãÉ Domnul senator Ticu Dumitrescu probabil are un punct de vedere asupra acestei chestiuni.

Era o întrebare, deoarece nu ar fi dorit ca aspectul acesta sã fie formalizat. Aº fi dorit ca acest aspect sã fie profesionist ºi cu responsabilitatea care revine Colegiului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Sigur, pentru început, colegiul ar putea sã-ºi ia obligaþia de a face angajãrile, fiind vorba de câteva zeci, câteva sute de oameni. Problema însã pe care nu o înþeleg eu este cea care se referã la dosarul profesional. Despre ce profesie este vorba? De arhivist sau de ce?!

E vorba de informaticieniÉ

E puþin confuzã sau puþin generalã aceastã apreciere. Cred cã era bine sã nu existe, în fond, ”dosar profesionalÒ.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Sigur, pregãtirea profesionalã trebuie sã fie dupã nevoile activitãþii acestui regulament, cã nu vãd angajaþi acolo medici veterinari.

Da, stimaþi colegi, asupra textului propus de domnul Gaspar ce spune comisia?

Suntem de acord, dar, în loc de ”dosar profesionalÒ, sã introducem ”curriculum vitaeÒ.

Da, ce-aþi convenit?

Am convenit cu domnul preºedinte Oniºor sã eliminãm din prima frazã ultima parte, ”pe baza unui dosar profesionalÒ, ºi sã rãmânã fraza aºa: ”Personalul de specialitate este angajatÒ Ñ nu prin, ci Ñ ”în urma unui interviu.Ò

Este ultima parte; cea a cãrei eliminare o propun devine inutilã, pentru cã oricum trebuie respectatã organigrama ºi, dacã în organigramã se prevede un anumit numãr de informaticieni, normal cã o sã angajãm informaticieni, ºi nu medici.

Aºa încât se ajunge la acelaºi rezultat dorit de iniþiator, chiar dacã se eliminã aceastã ultimã parte a frazei.

Da, deci cum va suna? ”Personalul de specialitate este angajat pe baza unui dosarÉÒ

”În urma unui interviuÒ, nu pe bazaÉ ”angajat în urma unui interviuÒ.

ªi eliminãm dosarul profesional?

Da.

”Pe baza unui interviu.Ò

În urma unui interviu sau pe bazaÉ

Deci de acord cu acest text. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Avem textul privind declaraþia prealabilã a angajaþilor? Pânã se redacteazã, trecem mai departe.

Capitolul IV Ñ ”Colegiul Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor SecuritãþiiÒ.

La capitolul IV, la titlu, sunt obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 17. Obiecþiuni?

Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, aici, la capitolul IV Ñ ”Colegiul Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor SecuritãþiiÒ Ñ trebuie sã preluãm din primul capitol, aºa cum am spus, acea prevedere de la art. 3, ºi anumeÉ

Vã rog, liniºte acolo!

Domnule preºedinte, la capitolul IV, aºa cum am spus în partea iniþialã, va trebui de acum încolo sã trecem la preluarea unor texte din forma iniþialã care nu se regãsesc în ceea ce s-a adoptat, ca urmare a amendamentelor mele.

ªi atunci, primul articol din cadrul capitolului IV va suna în felul urmãtor: ”Colegiul Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii este compus din 11 membri, numiþi de Parlament, pentru un mandat de ºase ani. Mandatul poate fi reînnoit o singurã datã.Ò

În felul acesta am eliminat din dispoziþiile generale acest textÉ

Spuneþi cã este vechiul articol 3, care a fost eliminat.

Da, sigur cã da, este vechiul articol 3.

Este vechiul articol 3, care a fost eliminat, trecând însã la capitolul IV.

Deci Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii este condus de un colegiu sau colegiul este compus din 11 membri numiþi de Parlament pentru un mandat de ºase ani. Mandatul poate fi reînnoit o singurã datã.

Nu integral, fostul articol 3. La vot.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Domnul Gaspar, vã rog sã daþi un text scris Departamentului tehnic, pentru a nu se comite vreo eroare sau puneþi-vã de acord cu cei careÉ Trecem la textul existent în art. 17: ”Colegiul Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii funcþioneazã dupã principiul egalitãþii membrilor sãi. În termen de cinci zile de la constituire, aceºtia aleg o structurã de coordonare compusã din preºedinte, vicepreºedinte ºi secretar.Ò

Obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Trecem la punctul 17 din raport. Punctul 17, în formularea comisiei: ”Structura de coordonare a Colegiului conduce activitatea curentã a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii prin intermediul unui director.Ò

Deci poziþia 17. Domnul Gaspar.

## Domnule preºedinte,

În redactarea propusã de cãtre comisie deci Ñ ”Structura de coordonare a Colegiului conduce activitatea curentã a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii prin intermediul unui director executivÒ Ñ mi se pare formularea total improprie.

Structura de coordonare este formatã, aºa cum am vãzut la articolul precedent, din preºedinte, vicepreºedinte ºi secretar.

Deci ei asigurã conducerea activitãþii curente. Poate, sã vedem, ca sã introducem aici un text, cã unele activitãþi ale structurii vor fi îndeplinite de cãtre directorul executiv, dar nu putem sã spunem cã toatã activitatea curentã, cei trei o realizeazã prin intermediul directorului executiv.

Stimaþi colegi, eu pun întrebareaÉ Structura este termenul generic, dar noi nu-i putem da un nume acestei structuri? Biroul de coordonareÉ

Sau Biroul de coordonareÉ ªi mie mi se pare cã ºi structurã de coordonareÉ trebuie sã fie totuºi denumirea unui organismÉ

Biroul de coordonare.

Aºa aleg, Biroul de coordonare. Sã revenim la textul anterior!

Deci preºedintele, vicepreºedintele ºi secretarul alcãtuiesc Biroul de coordonare.

Da, deci asta va reveni la textul care a fost laÉ

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci revenim la textul precedent ºi vã

ªi atunci, dincoace, la art. 15: ”Biroul de coordonare a Colegiului conduce activitatea curentã a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.Ò

ªi pe urmã: ”ɺi informeazã la urmãtoarea ºedinþã membrii Colegiului de mãsurile luateÒ. Unele activitãþi ale Biroului de coordonare pot fi îndeplinite de cãtre directorii executivi, adicã trebuie gãsitã o formulã, dar nu pot sã spun cã prin intermediulÉ

Da, domnul Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Cred cã lucrurile se pot rezolva foarte simplu, mai ales pe marginea votului anterior. Cred cã, pur ºi simplu, alin. 1 de la art. 15 este inutil ºi încurcã toate lucrurile. Atâta vreme cât existã un birou care a fost stabilit din preºedinte, vicepreºedinte ºi secretar, în art. 15 sã rãmânã doar: ”Preºedintele Colegiului este ordonator principal de credite ºi asigurã gestionarea mijloacelor materiale ºi bãneºti. De asemeneaÉÒ etc., deoarece preºedintele ºi biroul, în principiu, poate sã-ºi alcãtuiascã o structurã executivã pe care o doreºte. Nu este nevoie ca sã punem pe picior de egalitate ceva, care este o structurã aprobatã de Parlament ºi care este o structurã decizionalã cu aprobare de Parlament, cu o structurã care nu are nici un sens.

Deci eu aº propune concret ca art. 15 sã cuprindã doar alin. 2, 3 ºi 4, eliminãm alin. 1, aceasta fiind o chestiune organizatoricã pe care o poate hotãrî Biroul pe care l-am votat de-abia cu un minut înainte.

Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, totuºi eu zic cã textul trebuie sã rãmânã, pentru cã observaþi cã Biroul de coordonare care este format din preºedinte, vicepreºedinte ºi secretar are obligaþia ca sã informeze, totuºi, ºi trebuie ca undeva sã fie stipulat, sã informeze Colegiul la prima ºedinþãÉ

Biroul!

BiroulÉ Deci eliminãm ”prin intermediul unui director executivÒ, se eliminã din text ºi atunci alin. 1 ar avea urmãtoarea redactare: ”Biroul de coordonare a Colegiului conduce activitatea curentã a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii ºi informeazã la prima ºedinþã Ñ nu la urmãtoarea Ñ membrii Colegiului asupra mãsurilor luate.

Preºedintele Colegiului este ordonator principal de credite ºi asigurã gestionarea mijloacelor materiale ºi bãneºti ale Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii Ñ este alin. 2.

De asemenea, preºedintele convoacã ºi conduce ºedinþele Colegiului. În absenþa preºedintelui, atribuþiile sale se exercitã de vicepreºedinte.Ò

ªi trebuie scos ultimul alineat, pentru cã nu se poate ca plenul Colegiului sã modifice componenþa Biroului de coordonare, pentru cã Biroul de coordonare, chiar dacã nu a fost denumit în lege, dar el este format din preºedinte, vicepreºedinte ºi secretar, care au fost aleºi pe funcþie de cãtre Parlament.

Deci trebuie sã disparã ultimul alineat.

Cu acestea, stimaþi colegi, cred cã putem trece la vot. Comisia ºi iniþiatorul sunt de acord. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

La poziþia 18, textul din proiect. Obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Poziþia 19.

Asta trebuie eliminatã, este de douã oriÉ

Poziþia 19, art. 18 este propus pentru eliminare pentru cã se repetã.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. L-am eliminat.

Poziþia 20, articolul în varianta comisiei: ”Colegiul rãspunde pentru deciziile sau mãsurile adoptate de acestaÒ. La vot.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Alineatul 2 din acest articol, din textul proiectului. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul integral.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Dacã la poziþia 21 sunt comentarii?

Domnul Rãsvan Dobrescu propune: ”Potrivit legii, Colegiului îi revine urmãtoarele atribuþiiÉÒ DeciÉ Atribuþii nu este totuna cu îndatoriri, atribuþiile cuprind drepturi ºi obligaþii. Eu cred cã este mai bine sã rãmânã aºaÉ Îi revin urmãtoareleÉ da, atribuþii, pentru cã sunt ºi drepturi, elaboreazã, este un drept, este ºi o obligaþie.

Deci, potrivit legii, Colegiul are urmãtoarea competenþãÉ

Urmãtoarele!

Este o competenþã care prinde mai multe atribuþiiÉ sau urmãtoarele atribuþii, da, urmãtoarele atribuþii.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

Votat. Punctul 21 a fost votat.

La pagina 11 Ñ nu ºtiu cum Ñ raportul o ia cu punctul 13, cu numãrul de ordine 13, deºi articolele sunt în ordinea lor.

Este o greºealã!

Deci suntem nu la punctul 13, ci la punctul 22 din raport.

Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, actele pe care le adoptã Colegiul nu sunt hotãrâri. Vã rog sã revedeþi art. 8 alin. 7 din lege ºi unde se vorbeºte cã ”în exercitarea atribuþiilor se adoptã deciziiÒ, deci propun înlocuirea sintagmei ”hotãrâriÒ cu ”deciziiÒ, ”adoptã deciziiÉ în exercitarea atribuþiilor sale legaleÒ.

Deci rãmâne varianta comisiei ºi, în loc de ”hotãrâriÒ, ”deciziiÒÉ indiscutabil aici.

În rest, nici o obiecþiune. Deci la vot, alin. 1, cu modificarea propusã de domnul Gaspar.

- Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, 3 ºi 4 din proiect.

- Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Este clar, aici opereazã termenul stabilit în baza tex-

- tului de lege. Articol integral. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Poziþia 23 din raport. La alin. 1, varianta comisiei. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

Daþi-mi voie, domnule preºedinte, daþi-mi voie!

Vã rog!

Deci acuma suntem, dupã numerotarea veche, suntem la art. 20, 20, în varianta comisiei.

Aici se spune aºa Ñ textul propus de cãtre comisie ”Calitatea de angajat al Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii este incompatibilã cu exercitarea altei funcþii.Ò

Eu cred cã, domnule preºedinte, trebuie totuºi sã precizãm despre ce funcþii ar fi vorba ºi, în al doilea rând, totuºi, sã creãm ºi o excepþie. ªi v-aº propune aºa: ”Calitatea de angajat al Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii este incompatibilã cu exercitarea altei funcþii publice de autoritate, cu excepþia celei de cadru didactic ºi cercetãtor ºtiinþific.Ò

Dacã nu-i dau autoritateÉ

Pãi, cu excepþiaÉ pãi, dacã este cadru didactic universitar, este exact ca ºi statutul judecãtorului de la Curtea Constituþionalã. Deci nu pot ocupaÉ

Este funcþie publicã de autoritate?!

Domnul Gaspar, dacã am spus ”cu exercitarea altei funcþii publice de autoritateÒ, este clar!

Da, bun!

Pentru cã activitatea de catedrã nu este de autoritate publicã.

Domnul Rãdulescu-Zoner.

Mã scuzaþi, au fost discuþii aici, prin urmare dumneavoastrã acceptaþi cadre didactice ºi cercetãtori?! Este o întrebare.

Da.

Pãi, uitaþi care este problema!

Eu vorbesc acum în cunoºtinþã de cauzã. ªi sunt cercetãtor, dar nu fac parte dinÉ Dar este un obicei moºtenit din trecut cã cei care lucreazã la Arhivele Statului au prioritate, fiind cercetãtori sau fiind cadre didactice, sã publice, sã studieze ºi aºa mai departe.

Aceastã instituþie este mult prea importantã, are rãspunderi mult prea mari, încât cei care fac parte din ConsiliuÉ cercetarea o fac cei care au acces laÉ dupã ce au primit aprobarea din partea Consiliului.

Avem experienþa de la arhive, toate noutãþile le publicã cei care lucreazã acolo, dar, în acelaºi timp, eu ºi alþii, ºi poate ºi domnul Dumitraºcu, nouã ni se spune: Nu aveþi acces, cã nu sunt inventariate ºi alte bazaconii de genul ãsta.

Vã mulþumesc.

Domnul Ticu Dumitrescu.

Spuneam mai înainte de munca grea pe care trebuie sã o ducã acest Colegiu, aº putea sã zic, muncã de zi ºi de noapte.

De aceea, eu cred cã, dacã facem excepþii, tebuie sã le nominalizãm. Altfel, vom da posibilitatea unor lipsuri permanente, justificate prin cealaltã preocupare a angajatului respectiv, a membrului Colegiului respectiv.

Stimaþi colegi, problema se pune dacã un angajat al acestui Colegiu mai poate exercita ºi altã activitate plãtitã sau îºi mai poate exercita profesia! Aici trebuie sã hotãrâm. Iatã, pentru cercetãtori ºi profesori s-a adus argumentul cã vor profita de informaþiile pe care le procurã de aici în activitatea publicisticã ºi cred cã este aºa.

Pe de altã parte, deci îi limitãm exclusiv la aceastã activitate, vom gãsi noi oameni competenþi care sã o îndeplineascã?!

Domnul senator Dumitraºcu. Dupã aceea, dupã aceea, domnul Oniºor.

SuntÉ adicã am întrebãri, am probleme, am îndoieliÉ

Cine n-are, domnule senator?!

A, sunt unii care nu se îndoiesc de nimic. Aceia sunt la conducerea þãrii. Ei bine, zic, dar aceasta este o glumã Ñ fãrã îndoialã, prieteneascã.

Zic cã este vorba de o singurã categorie de cercetãtori, în legãturã cu care a vorbit domnul coleg Zoner. Cercetãtorul care s-ar angaja pe baza materialelor pe care le are el la îndemânã acolo, el acolo nu mai este cercetãtor, atenþiune! Deci problema care se scoate de sub imperiul cercetãrii sale pentru perioada în care este membru al respectivului Colegiu este problema legatã de perioada comunismului ºi de situaþia oamenilor care, prin dosare, i-au trecut prin mânã.

Este moral ca un om sã nu se pronunþe atunci în calitate de cercetãtor, atenþiune!, în aceastã problemã.

Eu aº restrânge doar la aceastã interdicþie. Ba, chiar, eu înþeleg cã ºi mai încolo nu ai voie sã vorbeºti despre niºte lucruri. Dar mai ales cercetare ºtiinþificã nu merge. Este o posturã tristã, fãrã îndoialã, eu aº muri dacã, fiind cercetãtor, aº avea toate lucrurile asteaÉ aº muri, dar ãsta este imperativul respectivei funcþii.

Repet, sã se facã o trimitere expresã la interdicþia de a publica în legãturã cu problema care stã în atenþia ºi în preocuparea lui în calitate de membru al Colegiului.

Da, stimaþi colegi, sintetizând, cred cã o asemenea interdicþie trebuie sã aparã, dar calitatea de profesor universitar nu i-o poþi lua unei persoane dacã l-ai angajat la Colegiu, ca ºi aceea de cercetãtor, dar domnul profesor Oniºor poate ne lãmureºte în aceastã problemã, ca iniþiator.

O secundã. Articolul se referã la angajaþii C.N.S.A.S. Deci sunt douã paliere. E vorba de colegiu Ñ de cei 11 Ñ ºi este vorba de angajaþi, de cei 250 de oameni care vor lucra. ªi aceºti angajaþi lucreazã 8 ore pe zi. Deci nu va mai avea timp sã facã altceva. În ceea ce îi priveºte pe membrii colegiului, o parte din cei 11 suntem profesori universitari, iar în ceea ce mã priveºte, eu, de exemplu, sunt ºi secretar ºtiinþific al Institutului Xenopol din Iaºi, cercetãtor principal gradul I. Dar asta nu cred cã este incompatibilã cu... deci e vorba de membrii Colegiului. Iar membrii Consiliului Naþional, într-adevãr, aceia sunt angajaþi publici ºi trebuie sã-ºi desfãºoare o activitate de bazã la noi.

## Domnul Corâci!

Personal vã mãrturisesc cã explicaþiile domnului Oniºor pe mine m-au derutat complet. Nu sunt de acord deloc cu punctul dânsului de vedere. Textul mi se pare foarte clar. Vorbea despre funcþii de autoritate publicã. Deci aceea de secretar ºtiinþific al unui institut, din nefericire, cred cã se încadreazã în aceastã categorie. Nu era vorba în nici un fel de dreptul cuiva ca, în afara celor 8 ore de program, de a þine ore, de exemplu, în regimul plata cu ora, sau de a fi colaborator al unui institut. Mi se pare cã nici nu putem interzice acest drept ºi nici nu avem de ce s-o facem. A ne cantona numai de specialitatea ”istorieÒ mi se pare un lucru, de asemenea, absurd, pentru cã în acest colegiu vor lucra tot felul de oameni, din tot felul de specialitãþi. Haideþi sã luãm chiar specialitatea mea, informaticã. Deci de ce sã interzicem celui care se ocupã de informaticã sã þinã ore la Facultatea de automaticã dupã orele de program în regimul plata cu

ora? Mi se pare absolut absurd. Iar discriminarea pe care vrem s-o facem între membrii colegiului ºi restul salariaþilor, de asemenea, mi se pare absurdã. Cred cã textul este bun. El este foarte clar. Nu poþi ocupa o altã funcþie de autoritate publicã, deci nu poþi fi decan, rector, secretar ºtiinþific, eu ºtiu ce altceva... dar nu þi se interzice ca în afara orelor de program, conform Codului muncii, sã desfãºori alte activitãþi. Aºa cum nu li se interzice nici membrilor colegiului.

Stimaþi colegi, lucrurile sunt foarte clare. Incompatibilitatea cu o funcþie de autoritate publicã este indiscutabilã. Asupra acestui aspect am tranºat. Nu putem cere angajatului, în privinþa interdicþiilor, mai mult decât am acordat membrilor plini ai Colegiului. Dacã membrul plin al Colegiului poate fi profesor universitar, cred cã ºi angajatul poate sã fie. Cât priveºte posibilitatea de a valorifica informaþii din dosare, aceºti angajaþi sunt þinuþi de secretul profesional ºi intrã sub incidenþa legii penale dacã o fac. Dacã tot despicãm firul în ºapte nu ºtiu unde ajungem.

Da, domnul Oniºor!

Vreau sã mai fac o precizare în legãturã cu cercetarea. În colegiu, de exemplu, din cei 11, 3 suntem istorici ºi suntem istorici care ne ocupãm, întâmplãtor, chiar de secolul XX ºi de partea a doua a secolului. Noi avem Ñ se va vedea mai departe în regulament Ñ prevederi legate de cercetare. Toate documentele pentru studii istorice, subliniez, deci studiu istoric, pe care le voi vedea eu, Claudiu Secaºiu ºi Constantin Buchet, care suntem istorici, le vor vedea în egalã mãsurã ºi ceilalþi cercetãtori care vor fi abilitaþi sã desfãºoare teme de plan, oameni angajaþi la Academie, la Ministerul Educaþiei Naþionale ºi aºa mai departe.

Deci nu vom face ca la Arhivele Naþionale, unul publicã ºi altul stã la uºã. Asta vã asigur!

Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Cred cã textul, aºa cum a fost formulat, este complet dacã la acest lucru adãugãm prevederile articolului 21. Nu existã nici un fel de pericol dacã la textul, aºa cum e formulat la articolul 20, ”funcþie de autoritate publicãÒ, avem în vedere ºi articolul 21 care spune: ”Membrii, personalul ºi angajaþii (trebuie trecut) ºi angajaþii C.N.S.A.S. sunt obligaþi sã respecte normele de confidenþialitate.Ò Deci, dacã la art. 21 adãugãm termenii: membrii, personalul ºi angajaþii C.N.S.A.S. (pentru cã intrã ºi termenul de angajat care a fost adoptat) Ñ textul poate rãmâne la articolul 20 aºa cum a fost formulat: ”Calitatea de angajat C.N.S.A.S. este incompatibilã cu exercitarea altei funcþii de autoritate publicã.Ò Cu articolul 21 completat cu termenul de ”angajatÒ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Domnul Gaspar, care vine cu soluþii sãnãtoase.

Domnule preºedinte, din propunerea pe care am fãcut-o iniþial, aº elimina Ñ la funcþii publice Ñ aº elimina sintagma ”de autoritateÒ. ªi atunci textul dã posibilitatea ca, într-adevãr, sã introducem ºi excepþia. Atunci am spune: ”Calitatea de angajat al C.S.A.S.-ului este incompatibilã cu exercitarea altei funcþii publice, cu excepþia celei de cadru didactic ºi cercetãtor ºtiinþific.Ò

Da. Domnul Matei.

O observaþie pe care eu am repetat-o mai înainte ºi, din cele spuse de domnul preºedinte al colegiului, am impresia cã nu a înþeles o treabã. Aceste dosare încã nu sunt fãcute publice. Ele sunt dosare care se referã la persoane ºi cãrora li se dã o adeverinþã cã au fost sau nu colaboratori. Cercetãtorii care fac parte din acest colegiu sau vor fi angajaþi au dreptul sã publice referiri la dosare care îndeplinesc termenul de prescriere, de 40 de ani, dacã nu mã înºel, care sunt în arhive. Deci nu se pune problema ca cercetãtorul care este în acest colegiu sã aibã dreptul sau sã poatã sã scrie o carte despre aceste dosare. Acestea, deocamdatã, sunt dosare care se referã la persoane care au colaborat cu Securitatea ca poliþie politicã ºi ele au o destinaþie politicã clarã: sã nominalizeze aceste persoane dacã ele vor sã candideze sau sã le dea o adeverinþã la cerere. ªi când dosarul împlineºte 40 de ani el poate intra în studiul cercetãtorului istoric ºi dat publicitãþii. La noi, vedeþi dumneavoastrã, legea s-a încãlcat de mult. ªi când s-a publicat ”Cartea albã a SecuritãþiiÒ s-a încãlcat legea de acces ºi de pãstrare a dosarelor. S-au dat informaþii de-a valma din diferite perioade despre informaþiile conþinute în aceste dosare. Colegiul trebuie sã aibã în vedere acest lucru: cã ele nu sunt publicabile imediat, aceste informaþii pe care dânºii le vor acumula din aceste dosare, ci elibereazã adeverinþele despre cei care au colaborat sau care au fost securiºti.

Stimaþi colegi, caracterul secret al acestei activitãþi ºi al informaþiilor obþinute din dosare este stabilit de lege. Divulgarea în orice formã a unor asemenea informaþii este infracþiune. ªi atunci eu cred cã dacã rãmânem la textul propus prima datã Ñ ”Calitatea de angajat al colegiului este incompatibilã cu exercitarea altei funcþii publice de autoritateÒ Ñ este suficient. Pentru cã... ”funcþia publicãÒ. Activitatea de catedrã nu este o activitate publicã, nu? Dacã-i spunem doar ”publicãÒ, fãrã ”autoritateÒ, n-am rãspuns în nici un termen legal. Dar ”funcþie publicãÒ în sens juridic, domnule Gaspar, unde îºi gãseºte explicaþia? Unde îºi gãseºte determinarea? Noi am stabilit ca aceºti angajaþi sã nu fie membri ai unor partide politice. Deci politic nu sunt angajaþi. Sã nu fie angajaþi nici în structurile de stat îndeplinind o activitate

în exerciþiu autoritãþii de stat. N-au ce cãuta acolo. Dar, dacã lãsãm numai ”funcþie publicãÒ, ºtiu eu...? Iatã, el poate lucra undeva o orã pe zi stând la dispoziþia publicului cu niºte informaþii, cu totul altele decât cele din activitatea profesionalã.

Domnul Dejeu.

Ne aºteptam ca acest text sã suscite discuþii ºi tocmai de aceea comisia a hotãrât ca exercitarea acestei calitãþi de angajat ºi membru al C.N.S.A.S. sã fie incompatibilã cu exercitarea oricãrei alte funcþii. Fiindcã, dacã dãm prilejul la excepþii, se pune întrebarea de ce profesorul ºi nu ºi medicul, inginerul ºi aºa mai departe. Prin urmare, nu existã nici un fel de raþiune pentru a face excepþii aici. Dumneavoastrã vã referiþi la exercitarea unei funcþii de autoritate. Care este raþiunea distincþiei între funcþia de autoritate ºi altã funcþie? Dacã numim astfel de oameni ºi îi plãtim bine, precum se vede, aceºti oameni trebuie sã aibã preocuparea centralã ºi exclusivã pe aceastã temã. ªi atâta vreme cât sunt angajaþi aici, sã nu poatã exercita alte funcþii. De aceea, noi, în comisie, ne-am mãrginit la acest text, care mi se pare cã este fezabil ºi trebuie sã fie acceptat ca atare, fãrã nici un fel de restricþii ºi excepþii.

Ce spune comisia? În sfârºit, revenim la textul comisiei.

Comisia îºi menþine textul cu argumentele aduse de domnul deputat Dejeu, pe care ni le însuºim.

Da. Textul comisiei.

Voturi pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Votat.

Prin acest vot înþelegem ºi alineatul 2 din proiect, acceptat de comisie.

Trecem la punctul urmãtor, care în ordinea fireascã ar fi 24.

Avem articolul 21, în varianta comisiei.

Aici intervine domnul Gaspar ºi, sigur, o va face cu competenþã.

Domnule preºedinte, partea finalã a articolului 21 este supãrãtor redactatã. Calitatea de membru înceteazã ºi dupã plecarea Ñ ca ºi când pleacã la plimbare Ñ într-un alt loc de muncã ori dupã pensionare. Eu zic sã folosim, totuºi, terminologia consacratã ºi sã spunem: ”Membrii ºi personalul C.N.S.A.S.-ului sunt obligaþi sã respecte normele de confidenþialitate ale problemelor de serviciu ºi dupã pierderea calitãþii de membru, ca urmare a revocãrii, transferãrii într-un alt loc de muncã ori dupã pensionare.Ò

Ca urmare a încetãrii contractului de muncã în cadrul colegiului...

Deci ”..dupã pierderea calitãþii de membru, ca urmare a revocãriiÒ, cã poate fi revocat, nu?, de Parlament...

Dar, dacã este revocat, înceteazã contractul de muncã.

Da. Deci: ”ca urmare a revocãrii, transferãrii la o altã unitate ori dupã pensionareÒ. Sau, dacã vreþi, a ”încetãrii raporturilor de muncãÒ. Cum doriþi.

Da. E mai sintetic, mai clar.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

”...ca urmare a încetãrii raporturilor de muncãÒ.

Da. Deci ca urmare a revocãrii sau...

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, am putea sã spunem: Sunt obligaþi sã respecte normele de confidenþialitate ale problemelor serviciului dupã pierderea calitãþii de membru.Ò

Membru sau angajat.

Dupã pierderea calitãþii de membru sau angajat...

Sigur cã da, ”dupã pierderea calitãþii de membru sau angajatÒ. Da. La vot.

Voturi pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Votat. Trecem la punctul 25.

Nu s-a înþeles sensul, ceea ce se vrea. Textul, în forma comisiei, zice: ”Pentru membrii colegiului, activitatea în cadrul CN.S.A.S.-ului reprezintã continuitate în activitatea profesionalã de bazãÒ Ñ ceea ce nu poate sã existe aºa ceva. ªi pe urmã zice: ”Pentru perioada cât au calitatea de membru al colegiului, funcþia anterioarã se suspendãÒ Ñ lucru care iarãºi nu se poate. ªi atunci sã spunem în felul urmãtor: ”Pentru membrii colegiului, activitatea în cadrul C.N.S.A.S.-ului se considerã vechime în specialitate (cã asta vor dânºii). Pentru perioada cât au calitatea de membru al colegiului, actul în baza cãruia îºi desfãºoarã activitatea se suspendã.Ò Funcþia nu poate sã fie suspendatã, pentru cã ea rãmâne vacantã ºi poate, pe perioada aceea, sã încadreze pe altcineva. Deci actul în baza cãruia el îºi desfãºoarã activitatea se suspendã pânã la reluare.

Sau postul va fi pãstrat.

E bunã formularea asta!

Da, da. Formularea domnului Gaspar, acceptatã de toatã lumea.

Voturi pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Votat.

Trecem la poziþia 26 din raport: ”În cazul încãlcãrii Legii nr. 187/1999 sau a sãvârºirii unei infracþiuni cu intenþie, constatatã prin hotãrâre definitivã ºi irevocabilã, membrii Colegiului vor fi revocaþi de Parlament.Ò

Obiecþiuni? Domnul Rãsvan Dobrescu.

Domnilor colegi, vã supun atenþiei urmãtoarea problemã. Textul acesta prevede revocarea membrilor Colegiului care sunt condamnaþi printr-o hotãrâre penalã pentru o infracþiune sãvârºitã cu intenþie. Prin urmare, deci, sub incidenþa acestui text, ies condamnãrile pentru infracþiuni neintenþionate. ªi atunci eu vã întreb urmãtorul lucru Ñ exemplu de infracþiune neintenþionatã: uciderea din culpã; ucidere din culpã, de exemplu, ca urmare a unui accident de circulaþie; era la volan ºi a cãlcat un om ºi omul moare, este condamnat, hotãrâre definitivã.

Din punct de vedere moral vã întreb, consideraþi cã acest om, indiferent cã infracþiunea pe care a sãvârºit-o nu are un caracter infamant, poate sã continue sã facã parte ca membru al Colegiului? Eu cred cã nu. Pentru cã pãstrarea unui astfel de om în consiliul Colegiului ar fi de naturã sã aducã atingere prestigiului acestei instituþii ºi activitãþii deosebit de importante pe care instituþia o desfãºoarã.

ªi, de aceea, eu v-aº propune sã eliminãm cuvintele ”cu intenþieÒ ºi textul sã sune în felul urmãtor: ”În cazul încãlcãrii Legii nr. 187/1999 sau a sãvârºirii unei infracþiuni constatatã prin hotãrâre definitivã ºi irevocabilã, membrii Colegiului pot fi revocaþi de Parlament.Ò

Domnule preºedinte, domnule senator, legea, reglementarea de bazã, reglementarea primarã, stabileºte niºte condiþii de admisibilitate în acest Colegiu. Noi nu putem pune alte bariere prin regulament. Când au fost încãlcate acele condiþii de admisibilitate, când au dispãrut, când au fost depãºite, Parlamentul revocã. Dar nu este cazul sã ne pronunþãm aici. Eu nu am textul legii în faþã. Mai degrabã, de vãzut textul legii, facem trimitere la lege ºi am terminat.

Îl are domnul Gaspar!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Nu trimiteþi numai la domnul Gaspar, cã trebuie sã-l aibã comisia.

Stimaþi colegi, la ora 13,00, fiecare din cele douã Birouri permanente se vor întruni în ºedinþã. Eu invit comisia sã mai reflecteze asupra acestui text. Reluãm lucrãrile la ora 14,00 pe acest text. Continuãm ºedinþa comunã. În cazul în care nu se încheie ºedinþa la ora 14,00... dar mai degrabã stabilim ora 14,30 acum, ca sã nu avem probleme, s-ar putea ca ºedinþa Biroului permanent sã dureze mai mult de o orã.

La 14,30 reluãm lucrãrile în plen. ªedinþa s-a suspendat. Discutaþi cu comisia, cu iniþiatorul, pentru cã suntem în crizã de timp privind pregãtirea Birourilor permanente.

Vã mulþumesc, ne revedem la ora 14,30.

## DUPÃ PAUZÃ

Cerem scuze pentru întârziere. Acum s-au finalizat lucrãrile celor douã Birouri permanente.

Continuãm cu poz. 26 din raport, art. 23. Comisiile aveau de lãmurit textul: ”În cazul încãlcãrii Legii nr. 187/1999 sau a sãvârºirii unei infracþiuni cu intenþie constatatã prin hotãrâre definitivã ºi irevocabilã, membrii colegiului vor fi revocaþi de Parlament.Ò

Comisiile ce au de spus?

Sã tãiem cuvintele ”cu intenþieÒ.

Stimaþi colegi, aici trebuie sã ne raportãm la Legea nr. 187/1999 ºi cred cã situaþiile în care poate fi revocat un membru de Parlament sunt mai numeroase, mai multe. Sunt situaþii care rezultã din încãlcarea condiþiilor prevãzute de lege pentru accesul în acest colegiu. Domnul Dejeu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Textul a reþinut atenþia Comisiei juridice în momentul în care am ajuns la el, dar formularea aceasta este o formulare de compromis. Orice fel de eforturi ai face pentru a determina cazurile concrete sau mai aproape de excludere sau de luare a acestei mãsuri, este inoperantã.

De exemplu, în rândul infracþiunilor cu intenþie intrã ºi injuria, intrã ºi calomnia, infracþiuni sancþionabile ºi care reprezintã un pericol social redus.

În rândul infracþiunilor din culpã intrã infracþiuni cu o cotã de periculozitate ºi mai redusã.

A alege între ele fie numai cele cu intenþie, fie numai cele din culpã sau o parte din cele cu intenþie sau o parte din cele din culpã este aproape imposibil ºi atunci compromisul a constat în felul urmãtor: dacã cineva, totuºi, în mod intenþionat încalcã legea ºi devine infractor are o cotã de periculozitate care trebuie sã fie luatã în considerare în gândirea acestei legi.

De aceea, Comisia juridicã a adoptat aceastã formulare lãsând la o parte infracþiunile din culpã care, într-adevãr, unele dintre ele pot sã fie mai periculoase din punct de vedere social decât unele dintre infracþiunile cu intenþie, dar nu se poate face nici un fel de distincþie, nici un fel de categorisire între ele.

De aceea v-am spus cã textul în concepþia comisiei a fost ºi rãmâne un fel de text de compromis.

Iatã, disputa cotinuã între membrii comisiilor juridice.

Îmi pare foarte rãu, dar, de data aceasta, nu pot sã fiu de acord cu domnul deputat Dejeu ºi o sã vã dau exemple de infracþiuni fãrã intenþie care sunt mult, mult, mult mai grave decât infracþiuni sãvârºite cu intenþie, din cele minore, cum ar fi insulta sau calomnia: catastrofa de cale feratã, care merge cu pedeapsã pânã la închisoare pe viaþã, pânã la detenþia pe viaþã, este o infracþiune sãvârºitã fãrã intenþie, deci ipoteza de la care pleacã textul Codului penal este cã, din neglijenþã, un personaj de la C.F.R. Ñ în speþã impiegatul de miºcare Ñ a pus verde unui tren ºi trenul s-a lovit cu un alt tren, s-a întâmplat o catastrofã de cale feratã cu distrugeri majore, cu pierderi de o sutã ºi ceva de vieþi omeneºti. Este o infracþiune mult mai gravã.

Deci nu acesta este criteriul pe care îl aratã domnul deputat Dejeu, cã infracþiunile sãvârºite cu intenþie...

Dar membrii colegiului nu sunt ºi C.F.R.-iºti!

...cã infracþiunile sãvârºite cu intenþie sunt mai grave ºi cele sãvârºite fãrã intenþie sunt mai puþin grave. Sunt douã noþiuni încruciºate, pentru cã, dupã cum vã spuneam, pot exista infracþiuni cu intenþie care sã fie de o gravitate neglijabilã ºi infracþiuni sãvârºite fãrã intenþie care sã fie de o gravitate excepþionalã.

E adevãrat cã pot fi infracþiuni fãrã intenþie care pot avea ºi ele un pericol social redus ºi infracþiuni cu intenþie de pericol social major, deci noþiunile sunt perfect încruciºate.

De aceea, nu acesta este criteriul dupã care trebuie sã ne ghidãm.

Noi trebuie sã ne ghidãm dupã alt criteriu: în acest colegiu trebuie sã fie niºte oameni a cãror comportare, sub toate aspectele, inclusiv sub acest aspect, sã fie deasupra oricãror bãnuieli.

Aceastã instituþie este o instituþie menitã sã vegheze la moralitatea în viaþa publicã ºi chiar în viaþa particularã, în anumite cazuri, deci un membru al acestui colegiu trebuie sã fie deasupra oricãrei bãnuieli din punct de vedere moral.

De aceea, un cetãþean care a fost condamnat printr-o hotãrâre de condamnare penalã definitivã ºi irevocabilã, deci nu mai este dubiu, e vinovat sau nu e vinovat, e clar, justiþia a stabilit cã este vinovat, el nu mai poate, nu mai are statura moralã de a face parte din acest colegiu ºi el trebuie înlãturat.

Aici, dupã pãrerea mea, criteriile morale nu lasã loc la tocmeli.

Stimaþi colegi, ca atare, avem acest text rezultat din dezbaterile Comisiei juridice.

Este adevãrat, uneori, o infracþiune sãvârºitã din culpã poate avea un pericol social mai mare decât o infracþiune sãvârºitã cu intenþie. Eu cred cã ne putem pronunþa prin vot.

Vã rog, scurt, domnule deputat, fiindcã ieºim din program ºi am ieºit ºi din termenul de adoptare a acestui regulament de multã vreme.

Cred cã intenþia legiuitorului era aceea de a proba, de a garanta calitatea moralã a membrilor comisiei, ºi nu aceea de a sancþiona pe cei care au comis o infracþiune mai gravã sau mai uºoarã.

Este evident cã cineva care a comis o infracþiune din culpã, un accident de maºinã Ñ ºi poate cã a omorât pe cineva Ñ poate sã rãmânã în acest colegiu, pentru cã atitudinea lui faþã de munca pe care o desfãºoarã nu este afectatã de acest incident, însã dacã cineva cu intenþie calomniazã în presã pe cineva ºi afirmã despre el cã a avut legãturã cu Securitatea ºi cel vizat dovedeºte printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã cã nu este adevãrat, dupã pãrerea mea, acela nu mai are ce cãuta în acest colegiu.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi, supunem mai întâi textul comisiei. Cine este pentru?

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Larga majoritate.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Larga majoritate, precum spune domnul senator. Împotrivã? Abþineri? Douã abþineri. S-a votat.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Eu am votat contra!

Deci douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, text votat. Cap. 5 Ñ ”Proceduri de funcþionareÒ. Obiecþiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? S-a votat.

Secþiunea I Ñ ”Eliberarea ºi decizia în plenul Colegiului C.N.S.A.S.Ò.

Titlul secþiunii.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? S-a votat. Art. 24, poz. 27 din raport. Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, intervenþia mea la acest text este legatã mai mult de o acurateþe în redactarea ambelor alineate.

La alin. 1 al art. 24, aº propune urmãtoarea formulare: ”Colegiul C.N.S.A.S. se întruneºte în plen cel puþin de douã ori pe sãptãmânã, la convocarea preºedintelui sau Ñ ºi intervine sintagma care o introduc Ñ sau la cererea a cel puþinÉ membri ai sãi.Ò

Da, se admite ºi de comisie ºi de iniþiator.

Iar la alin. 2 Ñ ”ªedinþele colegiului sunt pregãtite de secretarul colegiuluiÒ ºi acum intervin cu o nouã redactare: ”Proiectul ordinii de zi a ºedinþei ºi materialele care fac obiectul acesteia vor fi transmise tuturor membrilor colegiului cu 24 de ore înainte de data stabilitã pentru ºedinþã.Ò

Cred cã este acceptat amendamentul.

Mai departe: ”Dezbaterile colegiului nu sunt publice.Ò Alineatul urmãtor, nu ”la reuniunileÒ, pentru cã am spus cã lucreazã în ºedinþe, deci ”La ºedinþele colegiului, pot participaÉÒ Ñ ºi textul curge mai departe.

De acord.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Alineatul urmãtor: ”Dezbaterile colegiului ºi modul de adoptare a deciziilor ca ºi a oricãror altor mãsuri se consemneazã în procese-verbale Ñ ºi intervin acum Ñ sau în stenograme întocmite de o persoanã desemnatã de vicepreºedinte.Ò

Este partea a doua a alineatului, care ridicã urmãtoarea problemã: ”Dupã transcrierea în registrul de deliberãri, procesul-verbal va fi semnat de toþi membrii prezenþi ai colegiului, inclusiv de cei care nu au participat la ºedinþã.Ò

Pãi, cum pot sã-l pun pe unul care nu a participat la ºedinþã sã semneze niºte hotãrâri care au fost luate întrun anumit cadru. Eu cred cã trebuie eliminatã sintagma ”inclusiv de cei care nu au participat la ºedinþãÒ. Totodatã, se poate face menþiunea, adicã sã se consemneze la cerere ºi opinia separatã cu privire la vreuna dintre problemele care au fost supuse deliberãrii.

Deci, domnule preºedinte, precizarea mea ar urma sã fie redactatã în felul urmãtorÉ

Acum vreau sã inversez fraza ºi sã spun urmãtorul lucru: ”Dezbaterile colegiului ºi modul de adoptare a deciziilor, ca ºi a oricãror altor mãsuri se consemneazã în procese verbale sau în stenograme întocmite de o persoanã desemnatã de preºedinte. În procesul-verbal ºi în stenograme se poate consemna, la cerere, ºi opinia separatã cu privire la vreuna dintre problemele supuse deliberãrii.Ò ªi dupã aceea: ”Dupã transcrierea în registrul de deliberãri, procesul-verbal va fi semnat de toþi membrii prezenþi ai colegiului.Ò

S-a înþeles?

Domnul Matei ºi apoi domnul Dejeu.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Eu aº propune eliminarea alin. 4. Pãi, dacã noi spunem cã dezbaterile colegiului C.N.S.A.S. nu sunt publice, cine, ce conducãtor de direcþie putem noi invita, ce rost au ei sã fie invitaþi la dezbateri? Deci noi analizãm un dosar de Securitate în care constatãm cã un anume om a colaborat cu Securitatea. Vrem sã invitãm ºeful lui de la serviciu, sã-mi spunã: Domnule, a colaborat el, dar nu-i aºa bãiat rãu, cã e cuminþel ºi-l putem noi corecta, sã-l lãsãm în pace. Ce rost are? Eu nu cred cã la ºedinþele colegiului este necesar sã participe absolut nici un fel de reprezentanþi ai autoritãþii publice, care pot influenþa într-un fel sau altul deciziile acestui colegiu. Deciziile colegiului se iau pe baza unui document clar, a dosarului care existã la Securitate, pe care-l studiazã, ºi colegiul este cel care-ºi asumã responsabilitatea asupra adeverinþei pe care o va da, cã a fost sau n-a fost colaborator cu Securitatea.

Colegiul poate trimite la instituþia respectivã o hârtie, prin care sã atenþioneze, dacã este cazul: Domnule preºedinte sau domnule director, X, Y, Z a colaborat cu Securitatea. Vã rugãm sã-l îndepãrtaþi din funcþie sau de pe lista de consilieri Ñ sau ºtiu eu altã mãsurã.

Nu cred cã este cazul ca la ºedinþele colegiului sã participe vreun reprezentant al autoritãþii publice, care, politic, va putea influenþa decizia acestui colegiu.

Vã rog sã nu fiþi de acord ºi sã acceptaþi eliminarea acestui alineat.

Eu mã voi referi la discuþia pe care a antamat-o domnul deputat Matei.

Consider, cel puþin aºa am gândit eu, cã aceste ºedinþe ale colegiului sunt un fel de ºedinþe secrete, la care nu putem invita eu ºtiu ce general de poliþie sau un membru al S.R.I., S.I.E. sau mai ºtiu eu ce. Cel mult, aceºti oameni pot fi consultaþi, în întâlniri separate, de preºedinte sau de un membru al colegiului ºi, la discuþiile care vor avea loc ºi unde se vor pune concluziile, sã se prezinte date, deºi în general trebuie mers numai pe documente.

Dacã nu mergem numai pe documente ºi ne luãm dupã ceea ce poate aduce drept mãrturie oricine ar fi cel care se prezintã sau orice grad ar putea avea cel care se prezintã la colegiu, n-am fãcut nimic. Deci totul pe bazã de documente ºi documente care sã se coroboreze între ele.

Stimaþi colegi, sã precizãm, este vorba de directorii de departamente ºi de direcþii din cadrul colegiului.

Domnul Gavril Dejeu ºi apoi domnul senator Ticu Dumitrescu.

Stimaþi colegi, vã rog, intervenþii mai concentrate, ca sã ne încadrãm în timp.

Eu am sã mã refer la cererea de reformulare a tezei a doua de la alineatul final, ºi anume, la ideea dacã procesul-verbal de ºedinþã trebuie sã fie semnat de toþi membrii colegiului sau nu.

Noi, în comisie, am ajuns la concluzia cã el trebuie sã fie semnat de toþi membrii colegiului, deoarece, potrivit art. 18 pe care l-am adoptat, colegiul rãspunde pentru deciziile sau mãsurile adoptate de colegiu. Toþi membrii colegiului, indiferent cã au fost sau n-au fost de faþã la ºedinþã, o datã hotãrârile adoptate de colegiu impun responsabilitatea tuturor membrilor.

Pentru cei care n-au fost la dezbateri ºi semneazã procesul-verbal al ºedinþei, am lãsat posibilitatea ca aceºtia, la cerere, sã insereze o opinie proprie separatã, contrarã, probabil, hotãrârii astfel adoptate, dar rãspunderea este solidarã, a tuturor. Nu se poate admite ideea cã unul sau mai mulþi membri ai colegiului nu-ºi angajeazã rãspunderea pentru hotãrârea adoptatã. Atunci dãm toatã operaþiunea ºi tot rostul acestui colegiu peste cap.

Acesta a fost motivul pentru care, în cadrul comisiei, s-a adoptat aceastã soluþie.

Stimaþi colegi, iatã o precizare care este necesarã: în intenþia iniþiatorului este vorba de conducãtorii direcþiilor ºi compartimentelor de specialitate din cadrul colegiului ºi aceasta trebuie sã o specificãm. ªi atunci curmãm discuþia.

Domnul senator Ticu Dumitrescu.

Sã adauge!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã rog, iniþiatorul sã-ºi spunã cuvântul ºi sã adauge precizarea cuvenitã, ca sã nu mai întindem discuþia pe situaþii ipotetice.

Vã rog, domnule profesor.

Noi ne-am gândit cã în lege, la un moment dat, se vorbeºte de faptul cã pe lângã documente existã posibilitatea ca persoana care are dosar sã fie audiatã. Însã la ºedinþele colegiului nu se vor discuta numai dosare, se pot discuta ºi alte chestiuni legate de buna funcþionare a colegiului, de ordin administrativ, mai ºtiu eu, legate de reþeaua de calculatoare. Este o instituþie care funcþioneazã.

Deci nu se referã totul numai la dosarele propriu-zise.

Domnule preºedinte, precizaþi cã este vorba de departamentele ºi direcþiile din cadrul colegiului ºi am terminat discuþia.

Domnul Grigoriu.

Aici se discutã mai multe lucruri deodatã, de aceea discuþia decurge greu.

Am sã mã refer întâi la chestiunea cu opinia separatã ºi cu semnãtura ulterioarã, chiar dacã nu au fost prezenþi. Acest lucru nu merge, din douã puncte de vedere. Imaginaþi-vã cã participã, cum scrie în alineatul urmãtor, mai puþini la ºedinþã, iau o decizie cu o majoritate a celor prezenþi, 5, dupã care cei 3 absenþi îºi spun opinii separate, contrare, cã sunt obligaþi sã semneze ºi devine rizibil. Cu o majoritate de 5 a celor prezenþi, apare în procesul-verbal cã în practicã, o majoritate de 6 din 11 este împotrivã. De aceea, procesul-verbal trebuie semnat de cei prezenþi. Chestiunea cu solidaritatea nu poate fi un argument.

Apoi, a doua problemã, dacã unul din membri, la un moment dat, pur ºi simplu, nu vrea sã semneze. Având în vedere cã în regulament nu e trecutã nici o sancþiune, nu i se poate face nimic, dar, dacã este trecutã în regulament, aceastã obligaþie de semnãturã ºi acela nu semneazã, se poate interpreta cã procesul-verbal de ºedinþã sau decizia respectivã nu e valabilã, ceea ce va bloca activitatea.

Deci pãrerea mea este cã semneazã cei prezenþi, nu se comenteazã despre ceilalþi absenþi. Dacã vreþi un alt articol, în care n-au decât sã semneze sau sã-ºi facã referate, ce vor. Dar procesul-verbal ºi decizia luatã, în condiþiile în care sunt descrise mai jos, în regulament, sã fie valabile ºi sã nu fie contrazise sau posibil de contrazis. Asta o datã.

În ceea ce priveºte participãrile mai multor categorii de persoane, noi facem o limitare, sigur, la ceea ce prezintã maximum de interes, ºedinþele în care se iau decizii, în care se hotãrãsc verdicte, cã a fost sau nu colaborator al Securitãþii sau agent. Sigur cã acolo, asemãnãtor unui complet de judecatã, cei 11 membri ai colegiului trebuie sã dezbatã fãrã participarea vreunei persoane strãine, cu excepþia unor ºedinþe în care au nevoie de un consult de specialitate juridic.

Dar putem interpreta cã acea ºedinþã în care se face consultul juridic nu este ºedinþa de decizie, este ºedinþa de documentare, pentru cã ei au mare nevoie Ñ cei 11 membri ai colegiului care nu sunt juriºti, decât în micã mãsurã Ñ sã discute cu juriºtii care vor susþine deciziile lor în instanþele judecãtoreºti.

Domnule deputat, aþi depãºit mult timpul. La concluzii.

Îmi cer scuze, termin în 10 secunde.

Mulþumesc.

Deci pe cel de la juridic când iau o decizie sau vor sã se lãmureascã asupra unei decizii ºi pe nimeni atunci când sunt decizii, cum aþi spus dumneavoastrã ºi se face procesul de judecatã, cã ei sunt acum, totuºi, ca niºte judecãtori.

Eu cred cã, chiar dacã lãsãm textul aºa, ºi aºa vor lucra ºi din cauza aceasta poate sã rãmânã textul ca atare.

În ceea ce priveºte autoritãþile publice, e clar, când au o problemã, cã doresc un sediu, cã doresc ceva, îi cheamã sã discute cu ei.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Stimaþi colegi, fiind mai multe alineate, sã le luãm pe rând, pentru cã s-au împrãºtiat ideile ºi scãpãm textul. Sã luãm alin. 1. La alin. 1 cine mai are obiecþii?

La alin. 1 nu mai are nimeni!

Pãi, sã-l votãm ºi trecem mai departe. Acceptãm propunerea domnului Gaspar la alin. 1 ºi-l votãm.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. La alin. 2 cine mai are obiecþii? Domnul Rãdulescu-Zoner.

Pentru cei care participãÉ

Nu, nu, nu, alin. 2 Ñ ªedinþele colegiului sunt pregãtite de secretarul colegiului. Proiectul ordinii de zi de ºedinþãÉ Deci amendat de domnul Gaspar.

Mai sunt intervenþii? Nu.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Intrãm la alin. 3, cu cei care pot participaÉ Dezbaterile colegiului nu sunt publice. Obiecþiuni? Domnul Rãsvan Dobrescu.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Este foarte bine cã dezbaterile nu sunt publice, numai cã modul de exprimare nu este fericit, pentru cã, din punctul de vedere al exprimãrii, existã douã categorii de dezbateri: dezbateri publice ºi dezbateri secrete ºi trebuie sã folosim unul din aceste cuvinte, în funcþie de ce vrem. ªi pentru cã noi vrem sã nu fie publice, trebuie sã formulãm în felul urmãtor: ”Dezbaterile colegiului sunt secreteÒ Ñ ºi am terminat povestea.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Nu dezbaterile, ci ºedinþele.

Da, are dreptate domnul deputat Gaspar: ”ªedinþele colegiului sunt secrete.Ò Aceasta este o exprimare corectã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, o variantã ar fi: ”ªedinþele colegiului nu sunt publiceÒ, ”ªedinþele colegiului sunt secreteÒ. Cred cã mai bine sunã prima variantã.

Domnul Matei.

Cred totuºi cã domnul senator are dreptate, fiindcã se poate întâmpla, dacã nu facem aceastã precizare, sã existe un interes politic, care sã dirijeze o anumitã direcþie de activitate a acestui colegiu fiindcã, noi trebuie sã recunoaºtem cã influenþa politicã se va resimþi ºi acum ºi poate ºi mai târziu ºi atunci se poate întâmpla ca, dacã nu facem aceastã precizare, sã aparã elementul influenþãrii prin prezenþa unui ºtiu eu care ºef de departament de la nu ºtiu ce minister care sã influenþeze o decizie a acestui colegiu.

Eu zic sã rãmânã secrete, fiindcã însãºi legea precizeazã cã documentele dosarului, fãrã acordul petentului ºi dacã el nu candideazã, rãmân secrete, nu se fac publice. El mi se comunicã mie, dacã nu candidez, cã am fost informator al Securitãþii ºi, numai dacã voi candida, se face public.

Propunerea mi se pare bunã ºi cred cã e bine sã rãmânã ceea ce spunea domnul senator, cã e mai bine aºa.

Domnul Rãdulescu-Zoner. Nu la aceasta. Domnul Caraman.

Este foarte bine cã domnul deputat Badea a ridicat aceastã problemã ºi mã refer la acel pasaj, din intervenþia Domniei sale, în care a întrebat: Dacã ºedinþele sunt secrete, înseamnã cã secret este ºi locul ºi ziua în care se þin ºedinþele? ªi rãspunsul este, categoric, negativ.

Luaþi, de exemplu, ºedinþele instanþelor judecãtoreºti. În principiu, ºedinþele instanþelor judecãtoreºti sunt publice. Totuºi, în mod excepþional, în anumite situaþii anume prevãzute de lege, tribunalul poate declara ºedinþã secretã.

ªedinþã secretã înseamnã cã nu participã acolo decât persoanele anume abilitate sã participe, dar ºedinþa se þine în clãdirea tribunalului ºi în ziua stabilitã prin procedurile de citare.

Deci caracterul secret al ºedinþei se referã numai la persoanele care participã. Nu se referã la locul ºi la ziua, ora în care se desfãºoarã ºedinþa. Exprimarea bunã este ”secretãÒ, nu este ”nu sunt publiceÒ. Este, nu vã supãraþi, dar a spune cã ºedinþele ”nu sunt publiceÒ este un limbaj de bucãtãrie.

Deºi nu sunt jurist, mie mi se pare cã diferenþa de nuanþe este urmãtoarea, între secret ºi nepublic: în momentul când nu e public, nu se admite participarea altor persoane în afarã de colegiu, iar când este secret, membrii colegiului nu au voie sã difuzeze, sã comunice discuþiile care au avut loc în aceastã ºedinþã care este secretã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnul senator are dreptate, dar obligaþia de a nu divulga secretul este reglementatã în altã parte. Stimaþi colegi, sã

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Totuºi, aº vrea sã întreb, dacã acceptãm aceastã sintagmã, ”ºedinþele sunt secreteÒ, aceasta înseamnã cã inclusiv data ºi locul lor sunt secrete?

Sigur cã sunt secrete!

Nu, nu, staþi un moment, pentru cã lucrurile nu sunt aºa de simple. Dupã câte ºtiu eu, comisiile Parlamentului nu au ºedinþe secrete, ci au ºedinþe care nu sunt publice, ceea ce este cu totul altceva. Aceastã foarte strictã împãrþire a ºedinþelor, în ºedinþe, cele care nu sunt publice, sunt secrete, este o implicare, dar care nu acoperã realitatea în întregime.

Pãrerea mea este cã unul este caracterul secret al dezbaterilor ºi al concluziilor ºi acestea, într-adevãr, sunt secrete, ºi altul este caracterul secret al ºedinþelor, ceea ce este cu totul altceva. Dar, mã rog, repet, pãrerea mea este cã formularea din text este corectã.

Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnul deputat Ignea, ultima intervenþie, ºi apoi

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am trecut la art. 34. Aici scrie cã, pe baza unor cereri, anumite persoane pot avea acces pentru documente, pentru studii istorice, politologice, sociologice ºi aºa mai departe. Deci nu ºtiu ce relevanþã mai are un document, din moment ce se ia o decizie de cãtre un grup de oameni, când dupã aceea vine un cercetãtor, pe care, oricum, îl face public.

Deci pentru mine, caracterul secret sau nepublic al unei întruniri, în aceste condiþii nu mi se pare firesc.

Mai apare însã un aspect, tot la alin. 4, referitor la participarea unor persoane. Mi se pare cã domnul senator, chiar la început, când...

Dar nu suntem la acest punct!

Nu, nu, nu, la alin. 4 de la articolul în discuþie.

Suntem la alt articol!

Nu, nu, cred cã nu m-aþi înþeles!

Vã mulþumesc, domnule deputat.

La art. 24 este vorba de...

Haideþi sã curmãm aceastã discuþie!

Bine, am sã revin.

Domnul deputat Mihail Nicã.

Domnilor colegi, eu aº zice sã folosim termenii consacraþi de Constituþie. Art. 65 spune: ”ªedinþele celor douã Camere sunt publice. Camerele pot hotãrî ca anumite ºedinþe sã fie secrete.Ò

Deci se face diferenþa dintre ºedinþele publice ºi ºedinþele secrete.

Domnul deputat Gaspar.

Domnule preºedinte, eu cred cã suntem ºi puþin obosiþi, nu ne-am mai uitat prin lege. Problema este rezolvatã în lege. Art. 8 alin. 7 spune clar: ”Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.Ò

Deci nu putem acum sã venim noi în regulament ºi sã scriem altceva decât scrie în lege.

Mai mult, dacã scrie în lege, nici nu mai trebuie sã scrie în regulament. Deci corect ar fi sã eliminãm, cum propune preºedintele Comisiei juridice.

Aveþi nevoie, domnilor din colegiu, sã aveþi anumite discuþii cu S.R.I. sau cu nu ºtiu cine? Nu ºtiu, faceþi corespondenþã, eu ºtiu cum? Dar cum, organe ale represiunii sau organe secrete sã participe la ºedinþele acestea, care sunt tot secrete?

Deci nu se poate ºi, ca atare, eu am cerut eliminarea acestui pasaj. ªi când treceþi, vã rog, la vot, sã puneþi în primul rând acest amendament, pentru cã este amendament de eliminare.

Vã mulþumesc.

De acord.

O secundã!

Vã rog, domnul deputat Matei.

Deci rãmân la pãrerea a ceea ce spunea domnul Zoner Rãdulescu, care spunea mai înainte de propunerea de eliminare, fiindcã domnul preºedinte al colegiului a venit cu o discuþie din care eu cred cã nu a înþeles fenomenul. Pãi, direcþiile din cadrul colegiului ºi angajaþii sãi, aceasta depinde de ei. Nu trebuie sã propunem în regulament cã ei participã la lucrãri. De regulã, ei participã, cã acesta este rostul lor, sã studieze documentele, ca experþi, sigur cã da, dar din afarã, repet, aceasta ar însemna o influenþare a deciziilor colegiului.

Eliminare.

Sã nu eliminãm, ci doar sã întãrim.

Dar a repeta în regulament _ad litteram_ texte din lege, nu vãd sensul!

S-au mai repetat ºi altele!

## **Domnul Vasile Lupu:**

S-au mai repetat ºi altele, dar mai dezvoltat, aºa.

Au mai fost discuþii pe marginea acestui alineat. Acum, bine cã am trecut sã discutãm pe fiecare în parte. Pãrerea mea este, deci, la reuniunile colegiului pot participa, în calitate de invitaþi, în funcþie de subiectul prezent, conducãtorii direcþiilor ºi compartimentelor de specialitate ºi, de acolo, se eliminã pânã la sfârºitul frazei. Altfel, invitãm ºi S.R.I., invitãm ºi S.I.E., invitãm ºi poliþia, ºi miliþia, ºi primarul ºi pe nu ºtiu cine, sã ne mai sfãtuim cu ei.

Domnul deputat Gavril Dejeu.

Domnilor, membrii colegiului sunt 11. Problematica de dezbatere va fi de un volum extrem de mare. Aici vor lucra specialiºti ai colegiului, pe diverse compartimente sau pe diverse probleme. În momentul în care colegiul va fi chemat sã ia o decizie, are nevoie de aceste consultãri, de aceºti oameni, care sã fie prezenþi cu prilejul dezbaterilor.

Deci ºi eu sunt de acord cu domnul deputat Zoner Rãdulescu, sã nu lãsãm pe nimeni în afara oamenilor cu competenþe specifice sã participe la aceste dezbateri, dar sã participe ºefii de direcþii sau compartimente atunci când colegiul are nevoie de ei, precum ºi dacã, partea finalã, în cazul în care se dezbate un material propus de cãtre unul din compartimentele C.N.S.A.S., va participa, în mod obligatoriu, conducãtorul compartimentului.

Da, vã mulþumesc, domnule deputat.

Nu aºa, pentru cã, dacã noi, prin acest regulament Ñ ºi legea presupune ºi aratã cã ºedinþele nu sunt publice Ñ noi trebuie sã facem aceste precizãri concrete, cine, totuºi, are dreptul sã participe. ªi nu oricine.

Da. Domnul senator Ciurtin.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu, foarte pe scurt, aº zice cã trebuie sã avem în vedere propunerea domnului deputat Matei ºi acest alineat trebuie eliminat în totalitate.

Eu nu înþeleg, cei care vin din afarã, ºefii de departamente, nu fac parte din colegiu? Pãi, dar colegiul este acela care stabileºte pe ce problemã discutã, ce ºef de departament cheamã ºi pe cine nu cheamã. Nu înþeleg.

Atunci înseamnã cã, aºa cum spunea domnul preºedinte, cred cã dânsul poate cã încã nu este introdus în aceastã problemã. Dânsul spunea cã, în afarã de dosare, mai discutã ºi altceva. Pãi, ce sã discute altceva? Ce alte documente? Acest colegiu ºi aceastã instituþie pe care am înfiinþat-o noi acum se ocupã numai de dosare, nu se ocupã de altceva. Nu poate sã ia în discuþie altceva decât dosarul respectiv. ªi dosarul acela, aºa cum s-a afirmat aici de câteva ori ºi de câþiva antevorbitori, pãi, dosarele acestea se fac publice în momentul în care omul candideazã pentru o funcþie sau alta. Restul rãmân secrete. Sau la cererea celui care este interesat.

Deci nu vãd acest lucru bine conturat.

Mulþumesc, domnule senator.

Dar sã vã mai spun altceva ºi cu aceasta închei. Domnule preºedinte, cine sunt în salã? Cei care au dosare sau cei care nu au dosare? Îmi pun aceastã întrebare, pentru cã noi suntem 486 de parlamentari ºi aici suntem, dupã cât am numãrat eu, acum am rãmas 73. Hotãrâm în numele a încã 410 parlamentari?

Vã rog, domnule preºedinte, ar fi bine dacã am fi la o limitã ºi am accepta-o, dar sã fie 73 de parlamentari la o asemenea lege ºi la un asemenea regulament, pe care noi îl facem astãzi, mi se pare puþin...

Suntem 64 de parlamentari în salã!

64? Atunci am greºit. Eu am zis 74.

Da. Domnul deputat Igna.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, eu cred cã trebuie sã împãcãm ambele aspecte. Eu cred cã este nevoie ca la unele lucrãri sã participe ºi invitaþi, ºi specialiºti, ºi vor fi ºi ºedinþe pentru decizii asupra unei persoane ºi care vor fi, într-adevãr, secrete. Deci probabil cã este bine sã se separe aceste douã aspecte.

Mai apare, totuºi, un lucru, pe care mi l-a sugerat chiar domnul senator, iniþiatorul legii. A spus, la un

moment dat, cã s-ar putea sã existe situaþii în care au fost fabricate dosare ºi introduse persoane, fãrã ca un om sã ºtie acest aspect. Probabil cã nu ar fi rãu ca, la ºedinþele premergãtoare celor deliberative, sã fie invitate, în cazuri excepþionale, persoanele în cauzã. Mi se pare foarte interesant cã sunt chemaþi alþii ºi cel în situaþie Ñ sau obligatoriu, sigur cã da, sã fie invitaþi în mod obligatoriu, în cazuri excepþionale, persoanele despre care este vorba ºi asupra cãrora existã, totuºi, neclaritãþi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, vã mulþumesc, domnule deputat.

Stimaþi colegi, deci este o propunere de eliminare totalã a textului, susþinutã de domnul deputat Matei. O

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Eu cred cã acest alin. 4 poate fi menþinut, cu urmãtoarele modificãri. S-a fãcut aici o propunere de a se introduce, în afarã de procesul-verbal, ºi stenograma. Eu cred cã nu poate fi adoptat acest fapt, pentru cã stenograma constituie un obiect de consemnare a discuþiilor în cadrul colegiului respectiv. Ceea ce este important, este procesul-verbal, care seamãnã cu un fel de hotãrâre, dacã vreþi, interlocutorie, care se traduce ºi pe plan juridic.

De asemenea, eu consider cã textul care este, în momentul de faþã, propus de cãtre comisie este ambiguu, ºi anume Ñ dacã vreþi sã mã urmãriþi. Deci: ”Dezbaterile colegiului ºi modul de adoptare a deciziilor, ca ºi a altor mãsuri, se consemneazã în procesul-verbal de ºedinþã, întocmit de o persoanã desemnatã de vicepreºedinte. Dupã transcriere în registrul de deliberãri, procesul-verbal va fi semnat de toþi membrii prezenþi ai colegiului, inclusiv de cei care nu au participat la ºedinþã.Ò Pãi, cum adicã? Este contradictoriu. Adicã, ori de cãtre toþi membrii prezenþi, ori de cãtre toþi membrii colegiului.

Deci eu am urmãtoarea propunere, ºi am ºi scris-o, pentru modificarea acestui alineat, ºi anume: ”Dezbaterile colegiului ºi modul de adoptare a deciziilor, ca ºi a oricãror altor mãsuri, se consemneazã în procesul-verbal de ºedinþã, întocmit de o persoanã desemnatã de vice- preºedinte ºi semnat de cei prezenþi. Dupã transcrierea în registrul de deliberãri, deci dupã transcrierea în registrul de deliberãri, procesul-verbal va putea fi semnat ºi de ceilalþi membri ai colegiului, putându-se consemna, la cerere, ºi opinia separatã cu privire la vreuna din problemele supuse deliberãrii.Ò De ce? Deci dupã transcrierea Ñ pentru cã este clar cã existã un registru de transcripþiuni al procesului-verbal, care a fost semnat de cãtre membrii prezenþi. Dupã aceea, poate fi consultat acest proces-verbal ºi de cãtre membrii care nu au fost prezenþi ºi el poate fi semnat, cu opinia separatã a acestora, care nu au fost prezenþi.

Deci pãrerea mea este cã aceasta ar fi...

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, sã nu zãpãcim de tot textul.

Deci, dupã toatã practica, cei care nu participã la ºedinþã, nu pot semna procesul-verbal.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Pãi, mai întâi, trebuie sã consemnãm faptul cã dezbaterile ºi hotãrârile se pot lua numai în prezenþa majoritãþii membrilor colegiului.

Este scris în regulament, mai jos.

Da, dar trebuia aici sã scrie, nu mai jos. Acum, de aici se creeazã confuzia, fiindcã noi stabilim modul cum se iau deciziile ºi apoi cine le ia, ºi cine nu participã nu participã, el nu mai semneazã. Noi consemnãm acolo cã au participat 7, X, Y, Y, pânã la 7, ºi restul nu au participat. El nu mai semneazã procesul-verbal, pentru cã nu este la ºedinþã. Atunci, ori eliminãm, ori modificãm acest articol.

Deci, stimaþi colegi, haideþi sã citim prima frazã: ”Dezbaterile Colegiului ºi modul de adoptare a deciziilor, ca ºi a oricãror altor mãsuri, se consemneazã în procesele-verbale de ºedinþã, întocmite de o persoanã desemnatã de vicepreºedinte.Ò

De ce de vicepreºedinte?

Dacã este preºedintele prezent, este preºedintele de ºedinþã.

Domnul deputat Gaspar, care a venit cu prima propunere rezonabilã, care credeam cã o sã treacã foarte repede, cere cuvântul.

În primul rând, vreau sã vã spun cã Ñ mã rog, nu ºtiu, colegul senator care spunea, dânsul face confuzie între un proces-verbal ºi o stenogramã Ñ vreau sã vã spun cã procesul-verbal, aºa cum se întocmeºte, aºa cum cunoaºteþi fiecare, cuprinde obiectul problemelor supuse, deci un fel de redare a ordinii de zi, ºi, dupã

aceea, hotãrârile care au fost luate în legãturã cu fiecare problemã înscrisã pe ordinea de zi. Atât este în procesulverbal. Stenograma, însã, îþi aratã în mod fidel participarea, modul în care s-a gândit, modul în care s-a deliberat ºi sunt elemente esenþiale în eventualitatea contestãrii chiar a procesului-verbal.

De aceea, eu am introdus aici ºi problema ca dezbaterile sã fie consemnate ºi în stenogramã. ªi, în ceea ce priveºte transcrierea în registrul de deliberãri a procesului-verbal, sã fie semnat de cãtre toþi membrii prezenþi, am ºi spus din capul locului cã nu are ce cãuta aici problema cu cei care nu participã acolo. Nu poþi sã mã pui sã semnez un lucru în legãturã cu care nu am cunoºtinþã.

Cine desemneazã? Acum persoana Ñ s-a pus în discuþie de ce sã o desemneze vicepreºedintele Ñ ei zic cã nu trebuie sã o desemneze vicepreºedintele, pentru cã noi am mai spus cã cel care pregãteºte lucrãrile colegiului este secretarul. Deci secretarul rãspunde absolut de toatã pregãtirea ºedinþelor: întocmirea proiectului ordinii de zi, materialele care se înscriu pe ordinea de zi, difuzarea ºi, în acelaºi timp, amenajarea Secretariatului tehnic. Pentru cã, în fond, asta este, este vorba de Secretariatul tehnic. ªi atunci, el este cel care se ocupã, ºi nu vicepreºedintele.

Da. Stimaþi colegi, dacã adãugãm ºi ”stenogrameÒ, deci sporim cheltuielile, asta înseamnã cã lucrãrile, dezbaterile colegiului vor fi stenodactilografiate, asta înseamnã cã vor fi angajate niºte stenodactilografe pentru aceste ºedinþe, cu transcrierea stenogramei ºi aºa mai departe. Deci aici trebuie sã hotãrâm, pentru cã þine de buget, ”coane FãnicãÒ.

O secundã, vã rog!

Da, vã rog.

Sigur cã bugetul este foarte frumos, salariile, iarãºi, sunt frumoase la membrii colegiului, nu trebuie sã se plângã, dar dumneavoastrã trebuie sã aveþi în vedere cã vor fi foarte multe contestaþii la concluziile la care va ajunge colegiul ºi atunci, în contextul în care va exista o stenogramã, cu toate luãrile de poziþie, acolo, în legãturã cu dosarul lui X sau Y, contestaþiile vor putea fi rezolvate. Or, dacã facem un proces-verbal, care este rezumativ, el nu va reda cu fidelitate opinia tuturor membrilor colegiului, care participã la aceastã ºedinþã. Deci este important sã avem o stenogramã.

Da, aºa este, domnule deputat. Eu am fãcut numai distincþia între una ºi alta.

Da. Deci domnul deputat Ana Gheorghe ºi apoi domnul deputat Gavril Dejeu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mi se pare normal sã ne înþelegem: eliminãm sintagma ”inclusiv de cei care nu au participat la ºedinþãÒ, fiindcã este firesc ºi v-aº ruga sã fiþi de acord sã eliminãm din rândul urmãtor conjuncþia ”ºiÒ, pentru cã nu este vorba de o relativitate, ci este vorba de un drept, putându-se consemna, la cerere, opinia separatã, nu ”ºi opiniaÒ.

Sau, mai sintetic, ”consemnându-se, la cerere, opinia separatã cu privire la...Ò una dintre problemele expuse de dumneavoastrã.

Deci acestea sunt propunerile de eliminare pe care vi le fac.

În ceea ce priveºte amendamentul de includere, fãcut de domnul secretar Gaspar, mi se pare potrivit, indiferent dacã antreneazã o anume cheltuialã în plus. Dar cred cã domnul preºedinte va avea în vedere ca, atunci când angajeazã personalul, sã aibã calificarea atât de dactilograf, cât ºi de steno.

Da. Stimaþi colegi, ºi acum domnul deputat Gavril Dejeu.

La comisie, noi am fost sesizaþi cu cererea iniþiatorului, pentru a rezolva o problemã. O problemã care este dependentã de prevederile art. 17, care spune încã o datã cã: ”Colegiul rãspunde pentru deciziile sau mãsurile adoptate.Ò ªi ni s-a spus: Vom forma dosare, se vor face contestaþii, care vor presupune cheltuieli ºi cine va câºtiga contestaþiile va formula pretenþii ºi, probabil, membrii colegiului vor trebui sã plãteascã. Aºa.

ªi atunci, întrebarea este urmãtoarea ºi care trebuie rezolvatã: sã spunem cã la ºedinþã participã 8 din 11. Opt iau decizii. Pe aceºti opt îi facem rãspunzãtori pentru decizia adoptatã. Ce se întâmplã cu cei trei, care au lipsit? Pentru cã rãspunderea este a colegiului, nu este numai a unora dintre ei.

ªi de aceea s-a adoptat ideea ca aceia care lipsesc sã ia cunoºtinþã de decizia adoptatã în lipsa lor ºi, la rigoare, dacã nu sunt de acord cu ea, dacã sunt de acord cu ea, semneazã ºi ei procesul-verbal ºi îºi asumã rãspunderea, iar, dacã nu sunt de acord cu ea, semneazã procesul-verbal, dar fac opinie separatã ºi spun: ”Eu semnez, pentru cã sunt membru al colegiului, dar nu îmi asum soluþia adoptatã.Ò ªi atunci ar urma ca, în final, sã se stabileascã o rãspundere Ñ sã spunem aºa Ñ în funcþie de poziþia astfel adoptatã. Dar simplul fapt cã ai lipsit de la ºedinþele colegiului nu te scuteºte de rãspundere.

De aceea, noi, în cadrul comisiei, am inclus aceastã idee, ca ºi cei care au lipsit sã semneze procesul-verbal. ªi, dacã nu sunt de acord cu el, sã facã opinie separatã, pentru cã, altminteri, rãmân pe dinafara rãspunderii,

iar art. 17 spune cã: ”Colegiul rãspunde, în integralitatea lui, în solidar pentru deciziile adoptate.Ò Aici este problema care, dupã pãrerea noastrã, a comisiei, trebuia ºi trebuie rezolvatã.

Da, vã mulþumesc, domnule deputat.

Stimaþi colegi, din aceastã pledoarie mai apare o situaþie: Dar, dacã omul este bolnav ºi nu poate participa la ºedinþa colegiului, aºtepþi sã se însãnãtoºeascã ºi îl faci rãspunzãtor? Sau, dacã nu se mai ridicã niciodatã, îl faci rãspunzãtor pe moºtenitor?

Domnule preºedinte, ideea a fost aceasta: cineva este bolnav, nu participã la lucrãri, vine, ia cunoºtinþã de hotãrârea adoptatã de colegiu ºi, ori se declarã de acord cu ea ºi cu aceasta nu mai sunt probleme, dacã nu se declarã de acord cu ea, face opinie separatã.

Mã tem cã aceastã variantã va stimula absenþele de la ºedinþele colegiului ºi lucrãrile nu vor mai fi cele care ar trebui sã fie, pentru cã aºa este la noi.

Domnule preºedinte, domnule deputat Dejeu, aþi fost membru al Guvernului ºi nu aþi participat întotdeauna. Ce fãceaþi? Vã duceaþi la secretariat, luaþi hotãrârile, fãceaþi opinie separatã ºi semnaþi aceste hotãrâri ale Guvernului, care erau adoptate de Guvern, în lipsa dumneavoastrã? Cred cã nu, nu se poate întâmpla aºa ceva. Acelaºi lucru este ºi aici. Adicã, sigur cã existã o rãspundere solidarã, în mãsura în care toþi au participat la deliberare ºi la luarea actului, dar, din moment ce nu am participat, cum sã îmi angajez rãspunderea? Iar exemplul pe care vi l-am dat, dumneavoastrã, ca membru al Guvernului, vã duceaþi ºi fãceaþi opinie separatã la Guvern?

Stimaþi colegi, în aceastã situaþie, avem o cale deja bãtutã, cu rãspunderea consiliilor locale, a consiliilor judeþene, în alte comisii. Nicãieri nu gãsim aceastã practicã Ñ ºtiu eu? Ñ ca acei care au lipsit sã vinã ºi sã semneze procesele-verbale de ºedinþã. Dar sã supunem la vot. Sã vedem ce trece.

Vã rog, domnul deputat Drãgãnescu.

Totuºi, nu pot fi de acord cu colegul nostru, domnul deputat Dejeu, deoarece, chiar din redactarea textului apare o neconcordanþã de logicã. Se spune cã: ”Procesul-verbal va fi semnat de toþi membrii prezenþi, inclusiv de cãtre cei care nu au participat.Ò Se bate cap în cap, cei prezenþi ºi cei care nu au participat.

De aceea, aº propune, totuºi, fiindcã peste tot în lume, nu numai în România, semneazã un proces-verbal cei care au participat la acea ºedinþã, nu alþii ºi nu putem aºtepta dupã toþi ceilalþi, sã vinã ºi din strãinãtãþuri, ºi din alte pãrþi. De aceea, sã se opreascã acest alineat: ”Dupã transcrierea în registrul de deliberãri, procesul-verbal va fi semnat de toþi membrii prezenþi ai colegiului.Ò ªi punct. Mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci, stimaþi colegi, sã votãm, pentru cã este foarte târziu.

”Dezbaterile colegiului Ñ vã citesc prima frazã Ñ ºi modul de adoptare a deciziilor, ca ºi a oricãror altor mãsuri, se consemneazã în procesul-verbal ºi în stenograma de ºedinþã; sau în stenograma de ºedinþã.Ò

Deci: ”Dezbaterile colegiului ºi modul de adoptare a deciziilor, ca ºi a oricãror altor mãsuri, se consemneazã în procesul-verbal ºi în stenograma de ºedinþã.Ò Punct. Deci, domnule deputat, dacã acceptãm stenodactilografierea acestor ºedinþe, se face la toate ºi este necesarã. Procesul-verbal este o sintezã a stenogramei ºi este, iarãºi, necesar.

## **Domnul Dan Marþian**

**:**

Sã se stenografieze numai când este cazul!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Asta depinde de opþiunea dumneavoastrã, dacã facem regulã din stenodactilografiere sau nu. Pânã acum s-a pledat de la microfon cã este necesarã. Cine decide aceste cazuri? Ar trebui sã decidã cei care sunt vizaþi, cetãþenii care au interesul, or ei nu pot participa la aceastã decizie.

Deci v-am propus aceastã variantã pe care am reþinut-o din majoritatea intervenþiilor.

Deci cine este pentru? Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi, cu acest text ne oprim. Împotrivã? Abþineri? 6 abþineri.

Urmãtoarea frazã: ”Dupã transcrierea în registrul de deliberãri, procesul-verbal va fi semnat de membrii prezenþi ai colegiului, consemnându-se, la cerere, opinia

separatã cu privire la vreuna din problemele supuse deliberãrii.Ò

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? S-a votat.

ªi acum, ultimul vot pe articolul integral. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? S-a votat. Ne-am oprit la textul art. 25, deci 25 sã fie pregãtit pentru ºedinþa urmãtoare, sã aibã ºi comisia timp de reflecþie, ºi vom stabili o ºedinþã viitoare a plenului celor douã Camere, dupã o altã ºedinþã de Birou permanent.

Stimaþi colegi, mi-e cã intrãm în disputã ºi...

Nu putem intra, pentru cã e lege...

Eu vã mulþumesc pentru colaborare ºi aº ruga participanþii la dezbateri când se pregãtesc de intervenþie, sã citeascã ºi legea ºi, astfel, în ºedinþa urmãtoare vom fi mai eficienþi.

Dar noi am propune ºedinþa comunã pentru marþi, dar se va hotãrî la începutul programului sãptãmânii viitoare.

Stimaþi colegi, putem hotãrî aici, cât mai suntem în plen, ca marþi sã continuãm dezbaterile?

Da!

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Ca sã nu mai fie nevoie de întrunirea Birourilor permanente.

Dezbaterile vor fi reluate marþi, suspendãm ºedinþa. O dupã-amiazã cât mai tihnitã!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 17,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 65/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei