Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnilor colegi, vã invit sã vã ocupaþi locurile în salã. Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 20 septembrie 2001, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Valentin Zolt‡n Pusk‡s, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 senatori, ºi-au înregistrat prezenþa, pânã în acest moment, un numãr de 74 de colegi. Cvorumul de ºedinþã este de 71 domni senatori, absentând motivat de la lucrãrile Senatului doar 4 colegi, 3 fiind membri ai Guvernului, iar un coleg, domnul senator Belu Ioan, este bolnav.

Pentru ziua de astãzi Ñ lucrãri în plen pânã la orele 13,00, iar ordinea de zi v-a fost distribuitã.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Programul de lucru al Senatului este aprobat, în unanimitate, cu 100 de voturi.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint o Notã pentru exercitarea de cãtre noi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii administraþiei publice locale nr. 69/1991, republicatã;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1998 privind protecþia tranzitorie a brevetelor de invenþie;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/1998 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/1998 privind preþurile ºi tarifele produselor ºi serviciilor care se executã sau se presteazã în þarã în cadrul activitãþilor cu caracter monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2001 privind soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanþelor Publice;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2001 pentru modificarea art. 44 din Legea nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2001 privind reglementarea rambursãrii ratelor scadente, precum ºi plata altor costuri aferente unor împrumuturi externe;

Ñ Legea privind respinerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 266/2000 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale;

La punctul 4, în ordinea de zi, la probleme organizatorice, avem de constituit 7 comisii de mediere.

O primã comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru protecþia persoanelor în privinþa prelucrãrii datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Ion Predescu, Antonie Iorgovan ºi Opriº Octavian.

Vã consult dacã sunt observaþii în legãturã cu domnii senatori propuºi? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra comisiei de mediere.

Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ºi douã contra.

O a doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal ºi protecþia vieþii private în sectorul telecomunicaþiilor.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Dinu Marin, Gogoi Ioan ºi Pujinã Nelu.

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Mircea Mihordea ºi Mircea Nedelcu.

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Frunda Gyšrgy.

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Aron Belaºcu ºi Ioan Aurel Rus.

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Mircea Teodor Iustian.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

## Mulþumesc.

Sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului, în unanimitate, cu 88 de voturi.

O a treia comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Doamna senator Sporea Elena ºi domnii senatori Mocanu Vasile ºi Matei Viorel.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privnd timbrul judiciar. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Domnul senator Aurel Panã.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã pronunþaþi prin vot.

Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru ºi un vot contra.

O altã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1999 privind mãsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier, prin construirea de drumuri forestiere în perioada 2000Ð2010.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 4 propuneri.

Domnii senatori Victor Apostolache, Matei Viorel, Sporea Elena ºi Mocanu Vasile.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ o propunere.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete Istv‡n.

Mulþumesc.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului, în unanimitate cu 89 de voturi.

O altã comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea

Domnii senatori Ion Predescu, Antonie Iorgovan ºi Opriº Octavian.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Viorel Dumitrescu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Iuliu Pãcurariu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Noi nu avem aiciÉ

Aveþi, prin grija secretariatului tehnic.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Mulþumim.

Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisia a fost aprobatã, în unanimitate, cu 94 de voturi.

O altã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 284/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici.

Grupul parlamentar P.S.D. (socialÐdemocrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Hriþcu Florin, Pricop Mihai ºi Bucur Dionisie.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Domnul senator Ionel Alexandru ºi doamna senator Angela Bãlan.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Fabini Herman Armeniu.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru ºi 4 contra.

Ultima comisie de mediere, astãzi, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale.

Grupul parlamentar P.S.D. (socialÐdemocrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Iliescu Ion ºi Popescu Laurenþiu-Mircea.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Constantin Gãucan.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul senator Penciuc Corin.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Doamna senator Wajda Borbala.

Vã mulþumesc, domnilor senatori.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu aceste propuneri.

Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru ºi douã contra.

Înainte de a intra în dezbaterea legislativã, la punctul 5, a solicitat cuvântul doamna senator Simona Marinescu. Vã rog, aveþi cuvântul, doamna senator!

## **Doamna Simona Marinescu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urma consultãrilor pe care le-am purtat astãzi cu Grupul parlamentar P.S.D. (socialÐdemocrat ºi umanist), am decis sã resupunem la vot funcþia de preºedinte în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, marþi, sãptãmâna viitoare. Pentru a-i da o ºansã colegului Constantin Bãlãlãu, nu voi candida.

Aº vrea sã adresez mulþumiri colegilor din Grupurile parlamentare P.S.D., P.R.M. ºi U.D.M.R. pentru modul în care m-au sprijinit în aceastã perioadã. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim. Solicitaþi cuvântul? Da, vã rog, domnul senator Panã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Totul ar fi fost foarte bine, dacã n-ar fi existat acea idee de a da o ºansã cuiva. Nu cred cã vreunul dintre senatori trebuie sã-i dea o ºansã altui senator. Toþi avem aceleaºi ºanse în Parlamentul României.

Ca atare, presupun cã a fost o exprimare nefericitã a doamnei senator Simona Marinescu. Trecem peste acest lucru. Marþi va avea loc ºedinþa comisiei ºi, în consecinþã, presupun cã lucrurile vor intra în normal. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. ªi eu cã mulþumesc dumneavoastrã. Sã închidem acest incident aici, sã nu-l dezvoltãm pentru a nu tensiona relaþiile dintre noi.

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului ºi a studiilor avansate în Academia Românã.

Din partea comisiei noastre au participat domnii senatori Pruteanu George Mihail, Nicolaescu Ioan, Filipescu Cornel, Bãlan Angela, Bunduc Gheorghe, Vela Ion, Otiman-Pãun Ion.

Invit unul dintre colegii care a participat la mediere sã prezinte raportul.

Invit unul dintre cei ºapte colegi ai noºtri, care a participat la mediere, sã prezinte raportul.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 19 septembrie, ora 9,00, la sediul Camerei Deputaþilor. În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege, în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport, dupã cum urmeazãÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Avem distribuit raportul, deci dumneavoastrã îl susþineþi în faþa noastrã.

Vã rog sã observaþi cã la raport, la poziþia 1, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu textul propus.

Textul a fost adoptat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, douã contra ºi 4 abþineri.

La poziþia nr. 2, la art. 3, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat de plen cu 93 de voturi pentru, 3 contra ºi 4 abþineri.

Da, îmi cer eu scuze, mai sunt încã patru texte. Deci, rog colegii sã revenim asupra celor patru puncte omise. Mai sunt propuse o serie de patru texte. Un prim text, la art. 5.

Consult plenul Senatului dacã este de acord sã revenim asupra raportului respectiv. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Revenire acceptatã de plen cu 88 de voturi pentru, 8 contra ºi o abþinere. Da, vã mulþumesc. ªi, totodatã, mulþumesc ºi domnilor secretari cã au observat cu rapiditate cã nu am pus în dezbatere toate textele.

La poziþia nr. 3, din raport, modificarea art. 6, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Poziþia nr. 4 din raport, art. 6, modificat, în varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, 3 contra ºi 3 abþineri.

Poziþia nr. 5 din anexã, modificarea art. 7, în varianta Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 4 contra ºi douã abþineri.

Poziþia nr. 6 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului. Raportul comisiei de mediere a fost aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, 4 contra ºi 4 abþineri. Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Aþi întrebat unde au fost senatorii la aceastã mediere?!É

NuÉ

S-a întrebat din salãÉ din salã s-a întrebatÉ

Vrem sã vã facem cunoscut cã, cel puþin noi, de la P.R.M., nu am primit la timp nici înºtiinþarea ºi nici documentaþia legatã de aceastã mediere. Medierea s-a fãcut în pripã, ºi noi am ajuns, fãrã sã putem sã participãm, efectiv, la discuþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dar, stimaþi colegi, în momentul în care Senatul a votat cu 89 de voturi pentru, 4 contra ºi 4 abþineri, textele propuse de comisia de mediere, sigur, varianta aleasã de dumneavoastrã, chiar dacã aþi fost mai puþin documentaþi, a fost foarte bunã.

Vã mulþumesc.

La poziþia nr. 6 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 256/2000 privind aprobarea surselor de platã pentru achitarea de cãtre Ministerul Finanþelor a obligaþiilor financiare faþã de Banca Naþionalã a României rezultate din plata serviciului datoriei publice externe.

Doamna senator Ciocan Maria, vã rog sã prezentaþi raportul. Aveþi cuvântul!

Raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 256/2000.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege, în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în prezentul raport, dupã cum urmeazã:...

La punctul 1, textul propus spre adoptare de comisia de medire este textul Senatului, în unanimitate.

## Vã mulþumesc.

De data aceasta, stimaþi colegi, textul adoptat de cãtre comisia de mediere este textul în varianta Senatului.

Vã rog sã luãm act, prin vot, în legãturã cu conþinutul raportului comisiei de mediere.

Raport aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 5 contra ºi 3 abþineri.

Nu se mai impune sã repunem votului proiectul de lege pentru cã este în varianta noastrã.

La poziþia nr. 7 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului.

Aveþi cuvântul, doamna senator!

Raport asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege, în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în prezentul raport, dupã cum urmeazã:...

La punctul 1, textul propus spre adoptare de cãtre comisia de mediere este textul Senatului, în unanimitate.

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sã luãm act prin vot despre acest raport. Vã rog sã votaþi!

Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 3 contra ºi 4 abþineri.

Punctul 8 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2001 privind prelungirea valabilitãþii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import ºi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import.

Aveþi cuvântul, doamna senator Ciocan Maria!

Raport asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2001.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege, în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport, dupã cum urmeazã:...

La punctul 1, art. 1, textul propus este textul Senatului, în unanimitate.

La punctul 2, textul propus este textul Senatului, în unanimitate.

## Mulþumesc.

Având în vedere soluþia propusã de comisia de mediere, vã rog sã luãm act, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului.

Raport aprobat de plen cu 91 de voturi pentru ºi douã contra, deci sunt doi colegi care doreau un alt punct de vedere.

La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficienþilor de ierarhizare a soldelor unor funcþii din structurile Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Caracterul legii Ñ lege ordinarã.

Invit colegii din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã ºi iniþiatorii.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca urmare a procesului de reorganizare ºi restructurare a armatei, este nevoie ca ºi la nivelul gradelor militare sã se întreprindã unele modificãri. Astfel, gradul de sergent care, pânã în trecut, era cunoscut ca un ultim grad, la nivelul militarilor în termen sau militarilor angajaþi pe bazã de contract, devine acum primul grad în cadrul Corpului de subofiþeri ºi maiºtri militari. La fel ºi gradul de maistru militar clasa a V-a.

Deci, se impune, în mod necesar, ºi reglementarea imediatã a salarizãrii acestor cadre militare.

De asemenea, tot ca urmare a procesului de restructurare ºi reorganizare, foarte multe funcþii, funcþii de generali, funcþii de colonei, au fost reduse, dar, din pãcate, sunt colonei ºi locotenenþi-colonei care vor trebui sã rãmânã în armatã ºi sã treacã pe funcþii mai mici. Astfel, s-a hotãrât ca, în perioada de restructurare ºi reorganizare a armatei, respectiv pânã în 2003, cei care sunt cu grade mai mari ºi au trecut pe funcþii mai mici sã-ºi pãstreze aceeaºi salarizare.

Deci, acestea ar fi, în esenþã, modificãrile pe care aceastã ordonanþã le introduce ºi, faþã de aceste considerente, vã adresãm rugãmintea de a aproba acest proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2000 pentru stabilirea coeficienþilor de ierarhizare a soldelor unor funcþii din structurile Ministerului Apãrãrii Naþionale ale cãror state de organizare intrã în vigoare în perioada 1 iunie 2001 la 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Române.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia de muncã ºi protecþie socialã, precum ºi de Consiliul Legislativ.

Comisia a analizat ºi avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului adoptat de Guvern ºi îl supune spre dezbatere plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi aprobat în conformitate cu prevederile art. 74 din Constituþia României.

Vã mulþumesc pentru raportul prezentat. Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Domnul senator Paul Pãcuraru, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Aº vrea doar o întrebare. Am încercat, aºa, din priviri, sã mã înþeleg cu colega mea din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, sã vãd despre ce este vorbaÉ

ªi n-aþi citit nimic în ochii doamnei senator?!É

Nu, dânsa mi-a spus cã argumentul care a funcþionat a fost teoria dreptului câºtigat, adicã faptul cã se menþin nivele de salarii aferente gradelor ºi funcþiilor anterior ocupate.

Întrebarea mea este, doar o întrebare aº vrea sã pun, dacã existã ºi precedente, adicã, dacã ºi în alte structuri, ºi în alte instituþii ºi dacã ºi în alte situaþii, în momentul în care are loc, fie un proces de reorganizare internã, de restructurare ºi se ocupã alte funcþii ºi intervin, evident, alte competenþe, alte activitãþi, dacã se utilizeazã aceeaºi teorie a dreptului câºtigat, în sensul cã se menþine întotdeauna nivelul maxim sau superior de retribuire, ºi nu cel aferent noii situaþii.

Mulþumesc.

Se pare cã ºi doamna senator a privit în ochii dumneavoastrã, întrucât a ridicat mâna ºi doreºte sã intervinã.

Aveþi cuvântul, doamna senator Norica Nicolai!

Da, fãrã îndoialã, nu este imputabil persoanei, deci, accentuez acest lucru Ñ **reorganizarea unui sistem** . Sunt ºi precedente. ªi Serviciul Român de Informaþii, ºi Serviciul de Informaþii Externe, în momentul restructurãrii au mers pe salarizarea existentã la data actului de restructurare. Este absolut firesc ca nimeni sã nu-ºi diminueze drepturile salariale, ºi îmi exprim speranþa, public, cã atunci când direcþiile de informatizare, Direcþia generalã de informatizare a persoanei, vor trece la Ministerul Administraþiei Publice Locale, sã fie tratate cu aceleaºi criterii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Nefiind alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi!

Raport aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

## Vã mulþumim.

## Mulþumesc ºi eu.

La puntul 10 în ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Givernului nr. 34/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Comisia juridicã sesizatã în fond Ñ Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Invit un coleg din Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri Ñ domnul vicepreºedinte Aron Belaºcu.

Deci, într-adevãr astãzi cred cã sunteþi foarte activi. Vã rog, aveþi cuvântul în calitate de iniþiator sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Ioan Alexandru Ñ** _secretar de stat la Ministerul Justiþiei_ **:**

Mã numesc Ioan Alexandru, sunt secretar de stat la Ministerul Justiþiei.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum bine ºtiþi, legislaþia României este în proces de reînnoire, de armonizare cu legislaþia europeanã. Normele de drept substanþial sau de procedurã se modificã în ideea aplicãrii ºi introducerea _acquis_ -ul comunitar.

Prezentul proiect de lege urmãreºte modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru prin aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2001 ºi, pe cale de consecinþã, modificarea Legii nr. 146/1997. Argumentele iniþiatorului, sintetic, sunt urmãtoarele:

În primul rând, vã rugãm respectuos sã observaþi cã modificãrile în legislaþia civilã ºi în special modificãrile aduse procedurii civile au impus o serie de modificãri în legislaþia secundarã.

Spre exemplu, s-a introdus somaþia de platã pentru accelerarea recuperãrii sumelor de cãtre creditori prin dobândirea titlului executor ºi în acest fel a apãrut necesitatea introducerii taxei judiciare de timbru pentru acþiunile care urmãresc acest scop.

În al doilea rând, vã rugãm sã observaþi cã prin Legea nr. 188/2000 s-a reorganizat activitatea executãrilor judecãtoreºti pe o formulã de birouri individuale ºi asocieri ºi, pe cale de consecinþã, a apãrut necesitatea de a se introduce taxã judiciarã de timbru pentru activitãþile care sunt legate de aceste noi formule ale executorilor judecãtoreºti, ºi anume, felurite cereri care se introduc pentru soluþionarea conflictelor de competenþã dintre birouri, plângeri împotriva refuzului de exercitare a executorilor judecãtoreºti de a îndeplini un act anume solicitat de justiþiabili sau cereri pentru supralegalizãri.

Vã mulþumesc domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul vicepreºedinte al Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã prezinte raportul.

## Da, domnule preºedinte.

Cu adresa nr. L323/2001 Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost sesizatã spre dezbatere ºi întocmire a raportului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, trimis de Guvern.

În ºedinþa din 11 septembrie 2001, Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât cu majoritate de voturi sã adopte raportul, fãrã amendamente.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/29.IX.2001

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Aº avea, domnule preºedinte...

Vã rog!

Aº avea, domnule preºedinte, sã mai completez aici cã domnul senator Eckstein-PŽter Kov‡cs a formulat amendament de eliminare a art. 2 al ordonanþei, nefiind de acord cu abrogarea Ordonanþai de urgenþã nr. 53/2000 pentru unele mãsuri privind soluþionarea cererilor referitoare la acordarea de despãgubiri pentru daune morale publicatã în **Monitorul Oficial al României** , Partea I, nr. 227/23 mai 2000.

ªi dânsul a þinut sã-ºi motiveze în plen amendamentul propus.

De acord cu dumneavoastrã, domnul senator ar fi avut posibilitatea, potrivit Regulamentului Senatului, sã-ºi susþinã amendamentul în plen, dar nefiind prezent, declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Dacã nu sunt dezbateri....

Sunt, dar nu le vedeþi!

Da, îmi cer scuze!

Aveþi cuvântul, domnule senator Szab—!

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Este cazul sã pun aici o întrebare, nu pentru mine, ci pentru ca rãspunsul sã devinã public.

Sunt cunoscute dificultãþile pe care le întâmpinã justiþiabilii în punerea în practicã a unei hotãrâri judecãtoreºti rãmase definitive atunci când ea reclamã activitatea executorului judecãtoresc.

În concepþia mea, dar ºi a numeroºi cetãþeni, ºi sper cã ºi a Domniilor voastre, cel puþin a multora dintre Domniile voastre, nu cred cã justiþiabilul cãreia i s-a fãcut dreptate, fiind parte într-un proces ºi care reclamã intervenþia executorului judecãtoresc sã mai suporte vreo cheltuialã, chiar ºi sub forma timbrului judiciar atunci când el se adreseazã, uneori în repetate rânduri, pentru punerea în aplicare a hotãrârii judecãtoreºti definitive.

Întrebarea mea, legatã de proiectul de lege aflat în dezbatere, este dacã avem de-a face cu vreun asemenea caz prin aplicarea acestei legi? Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Nemaifiind, îl rog pe domnul secretar de stat sã ofere colegului rãspuns.

Este de observat cã concepþia care stã la baza modificãrii statutului ºi modului de lucru al executorului judecãtoresc nu a avut în vedere, bineînþeles, drept scop îmbogãþirea acestora, sumele stabilite pentru cererile formulate sunt modice, dacã doriþi, vi le pot citi, spre exemplu: 60.000 de lei pentru soluþionarea conflictelor, 60.000 de lei pentru o plângere împotriva refuzului, 30.000 de lei pentru o supralegalizare.

Apreciem cã în aceste condiþii nu se poate pune problema, sã zicem, supralicitãrii posibilitãþilor financiare ale justiþiabililor.

Vã mulþumesc.

Totuºi sã ºtiþi cã întrebarea colegului are fundament, pentru cã avem fel de fel de solicitãri venite din þarã de unde rezultã cã executorii încaseazã pentru cele extrem de simple milioane de lei.

Aia este o altã problemã!

Aceea se referã la taxele de executare, aici este vorba de cu totul altceva.

De supralegalizarea semnãrii ºi a ºtampilei care dã autoritate actului, aºa cum o cer îndeosebi acordurile internaþionale.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii? Nemaifiind alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere. Mulþumesc.

La punctul 11 în ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, caracterul legii Ñ lege ordinarã.

Vã rog, doamna secetar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

**Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunerile din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 43/2001 vizeazã, în primul rând, realizarea unei transparenþe totale în ceea ce priveºte acordarea de înlesniri la platã de cãtre creditorii bugetari vizând marii datornici, înlesnirile fiind aprobate prin hotãrâri ale Guvernului pentru sumele totale ce depãºesc 500 de miliarde de lei, în cazul eºalonãrilor sau amânãrilor la plata obligaþiilor bugetare, sau pentru sume ce depãºesc 50 de miliarde de lei în cazul reducerii sau scutirii de majorãri de întârziere precum ºi în toate cazurile de înlesniri acordate debitorilor bugetari supuºi procesului de privatizare.

Totodatã, prin ordonanþã s-au instituit modalitãþi de recuperare a debitelor bugetare restante înaintea începerii executãrii silite ºi în timpul efectuãrii acesteia în scopul ameliorãrii încasãrilor creanþelor bugetare ºi a diminuãrii costului gestiunii arieratelor.

Având în vedere avizul dat de comisiile de specialitate ale Senatului, precum ºi obiectivele pe care le urmãreºte ordonanþa, propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2001.

Vã mulþumesc.

Vã rog, doamna senator, sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cu scrisoarea L249/2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ; de asemenea, s-a primit aviz favorabil de la Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

În urma dezbaterii, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât sã-l avizeze favorabil ºi sã fie supus pentru dezbatere ºi adoptare plenului Senatului.

Proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat cu respectarea prevederilor articolului 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Rog domnii senatori sã voteze!

Raport aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu. Proiectul de lege a fost aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

Punctul 12.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2001, comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

Ordonanþa are ca obiect de reglementare stabilirea nivelului de deductibilitate la calculul profitului impozabil,

potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, a cheltuielilor cu diurna la maximul 2,5 ori aplicat la nivelul egal stabilit pentru instituþiile publice.

De asemenea, ordonanþa are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã în scopul reducerii corespunzãtoare a bazei de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã în cazul refuzurilor totale sau parþiale privind cantitatea, preþurile sau alte elemente cuprinse în facturi sau în alte documente legal aprobate, precum ºi în cazul retururilor de pânã la 15% din presa scrisã.

Având în vedere avizele comisiilor de specialitate, precum ºi obiectivul urmãrit de ordonanþã, vã propunem adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Doamna senator,

Aveþi cuvântul în numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Cu scrisoarea L316/31 august 2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat.

S-a primit aviz favorabil de la Comisia economicã, de la Consiliul Legislativ de asemenea, iar proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 74 de voturi.

Precizând caracterul legii de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu. Vã rog sã votaþi!

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2001 a fost aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 84 de voturi.

Poziþia 13 din ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Deci, vã rog, doamna secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii deoarece obiectul sãu a fost preluat prin Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit care o abrogã explicit prin art. 86.

Menþionãm cã proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1991 a fost adoptat ºi de plenul Camerei Deputaþilor în 12 iunie 2001.

În consecinþã, suntem de acord cu respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

O rog pe doamna senator Rodica ªelaru sã prezinte raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, comisie sesizatã în fond.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Întrunitã în ºedinþa din 11 ºi 12 septembrie 2001, la care au participat ºi reprezentanþi ai Ministerului Finanþelor Publice, comisia a examinat proiectul de lege menþionat ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Menþionãm cã proiectul de lege are aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei prezentat de doamna senator ªelaru. Vã rog!

Raport aprobat de plen în unanimitate, cu 75 de voturi.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra legii în ansamblu.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998, aprobat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru ºi douã voturi contra.

Punctul 14 din ordinea de zi.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2001 pentru ratificarea amendamentelor convenite prin schimbul de scrisori, semnate la Bucureºti ºi Washington 2001, între Guvernul României ºi BIRD.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Rog pe doamna secretar de stat sã prezinte expunerea de motive.

## Da. Mulþumesc.

La 9 februarie 2000, la Washington, ºi la 23 februarie 2000, la Bucureºti, s-a semnat Acordul dintre Guvernul României ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în numele Agenþiei de Implementare a Facilitãþii Globale de Mediu, privind o donaþie de pânã la 300.000 dolari, destinaþi finanþãrii pregãtirii proiectului _Controlul poluãrii în agriculturã_ . Acordul a fost ratificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 107/2000 aprobatã prin Legea nr. 226/30.11.2000.

Prin amendamentul adus prin Ordonanþa Guvernului nr. 66/2001 s-au redistribuit sumele prevãzute iniþial. Anexa nr. 2 la amendamentul la acord prezintã Acordul Bãncii Internaþionale pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru redistribuirea sumelor conform cererii pãrþii române.

Faþã de cele de mai sus, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2001, þinând cont ºi de raportul favorabil al comisiilor de specialitate ale Senatului. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Invit pe doamna senator Maria Ciocan sã prezinte raportul comisiei sesizatã în fond. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu scrisoarea L 333 din 31 august 2001, comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat.

Comisia pentru politicã externã avizeazã favorabil proiectul de lege. De asemenea, se primeºte aviz favorabil de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Consiliul Legislativ, de asemenea, avizeazã favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei. Vã rog sã votaþi!

Raport aprobat de plen în unanimitate, cu 84 de voturi.

## Da. Vã mulþumesc.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 26/2001 s-au modificat unele prevederi în materie de executare a creanþelor bugetare astfel:

Plata obligaþiilor bugetare se face distinct pentru fiecare sumã în parte în ordinea de vechime, respectiv: plata obligaþiilor bugetare restante în ordinea scadenþei ºi majorãrilor de întârziere aferente; obligaþii de platã curente; obligaþii de platã viitoare.

Plata obligaþiilor bugetare se face de cãtre debitor, pe fiecare impozit, taxã, contribuþie ºi alte venituri bugetare în urmãtoarea ordine: obligaþii bugetare cu termen de platã în anul curent, obligaþii bugetare datorate ºi neachitate la sfârºitul anului precedent, majorãri de întârziere ºi penalitãþi de întârziere aferente obligaþiilor bugetare datorate ºi neachitate la sfârºitul anului precedent ºi obligaþii bugetare viitoare.

Funcþia recuperatorie ºi sancþionatorie pentru neplata la termen a obligaþiilor bugetare este reglementatã distinct, fiind necesarã pentru armonizarea cu legislaþia aplicabilã în materie din þãrile Comunitãþii Europene.

Faþã de cele de mai sus ºi având în vedere raportul comisiei de specialitate a Senatului, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2001 prin legea corespunzãtoare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

O invit pe doamna senator Maria Ciocan sã prezinte raportul comisiei sesizatã în fond.

Aveþi cuvântul!

Da.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu scrisoarea L 301/2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat. Proiectul de lege a primit votul favorabil al membrilor comisiei prezenþi la dezbateri, fãrã nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere. Proiectul de ordonanþã a primit avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Vreau sã fac menþiunea cã s-a primit un aviz de la Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului dupã ce noi am întocmit raportul ºi nu s-a þinut cont de acest aviz. Acum urmeazã sã vedem dacã se dezbate aici sau vom primi din nou raportul ºi proiectul de lege la comisie pentru a introduce ºi acest aviz.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost aprobat de plenul Senatului cu 78 de voturi.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru ºi douã contra.

Punctul 16 în ordinea de zi, avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale.

Comisii sesizate în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

Da. Vã mulþumesc.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 a fost aprobatã pentru punerea de acord a prevederilor Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale cu Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.

În urma dezbaterii actului normativ, având în vedere ºi cum s-a aprobat Legea bugetului de stat pe anul 2001, s-a hotãrât modificarea acestuia astfel:

Majorarea cotei din impozitul pe venit ce rãmâne la dispoziþia judeþului, respectiv a municipiului Bucureºti, de la 60% la 61,5%, cu urmãtoarea repartizare: 36,5% la bugetele locale, 10% la bugetul propriu al judeþului ºi 15% la dispoziþia consiliului judeþean. Pentru municipiul Bucureºti, cota de 61,5% se repartizeazã pe sectoare ca urmare a descentralizãrii unor activitãþi. Cota din impozitul pe venit este prevãzut sã se aloce unitãþilor administrativteritoriale pe teritoriul cãrora îºi desfãºoarã activitatea plãtitorii de impozite.

Ministerul Finanþelor Publice susþine promovarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 în forma adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Îi rog pe cei doi colegi sã-ºi desemneze un raportor.

Da, domnule preºedinte.

Deci, are cuvântul doamna senator Maria Ciocan. Vã rog!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu scrisoarea nr. L 523 din 4 iulie 2001, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci au fost sesizate în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.

S-a primit de la Consiliul Legislativ aviz favorabil la proiectul de lege.

De asemenea, proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor organice.

În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului propun plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Am sentimentul cã, totuºi, în raport aveþi un amendament. Îl susþineþi sau nu?

Cu amendamentul.

Atunci nu este în forma Camerei Deputaþilor, ci în forma modificatã de cãtre dumneavoastrã. Deci, reprezentanþii celor douã comisii susþin acel amendament, în sensul introducerii unui punct suplimentar Ñ 3 Ñ pentru a elimina prevederile art. 1 punctul 2. Da?

Da.

Iniþiatorul e de acord sau nu?

De acord.

Deci iniþiatorul este de acord cu acest amendament propus de Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de comisie.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 12 voturi contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiilor sesizate în fond.

Raport aprobat cu 71 de voturi pentru, 17 voturi contra ºi o abþinere.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã precizez caracterul legii de lege organicã. Deci ea va trebui sã aibã cel puþin 71 de voturi pentru.

Nefiind alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999. Vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, 19 voturi contra ºi 3 abþineri, proiectul de lege a fost aprobat de plenul Senatului.

La punctul 17 în ordinea de zi este înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/1998 privind regimul de confecþionare a plãcilor cu numere de înmatriculare pentru vehiculele rutiere.

Este prezent domnul secretar de stat Pavel Abraham, din partea Ministerului de Interne. Invit o colegã din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Doamna senator Norica Nicolai, vã rog! Domnule secretar de stat, Aveþi cuvântul!

Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat_

## _la Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege se supune aprobãrii dumneavoastrã Ordonanþa Guvernului nr. 73/2001 pentru modificarea ºi completarea unei alte Ordonanþe a

Guvernului, nr. 26/1998, privind regimul de confecþionare a plãcilor cu numere de înmatriculare pentru vehiculele rutiere.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna senator Norica Nicolai sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Sesizatã în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã nici un fel de amendament.

Doresc sã precizez cã existã avizul Consiliului Legislativ, iar avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, care nu a fost primit de comisie în termenul stabilit de Biroul permanent al Senatului, nu a fost însuºit de senatori, deºi cuprinde o serie de amendamente.

Vã propunem sã votãm aceastã lege în forma aprobatã de Guvern, aºa cum a fost aprobatã ºi de cãtre comisia noastrã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Declar deschise dezbaterile generale. Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului prezentat de doamna senator Norica Nicolai în numele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru ºi 5 abþineri.

Mulþumesc.

Poziþia 18 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2000 pentru completarea unor dispoziþii privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã Ñ adoptat de Camera Deputaþilor.

Comisie sesizatã în fond Ñ Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Pavel Abraham.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege supus atenþiei dumneavoastrã spre dezbatere ºi adoptare vizeazã respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2000 pentru completarea unor dispoziþii privind sistemul de stabilire al salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Proiectul de act normativ de referinþã a fost adoptat de Camera Deputaþilor.

Având în vedere faptul cã Anexa nr. 5 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã la care face referire ordonanþa mai sus menþionatã a fost abrogatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, vã rog sã aprobaþi textul legii în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna senator Rodica ªelaru sã prezinte raportul Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a examinat proiectul de lege menþionat ºi a hotãrât avizarea lui în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Menþionãm cã proiectul de lege are aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi?! Întrucât nu doreºte nici un senator sã intervinã la dezbateri generale, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, în unanimitate.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Proiect de lege adoptat de plenul Senatului în unanimitate, cu 104 voturi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã întreb dacã domnul senator Pruteanu este în salã. Nu este. Atunci, pânã vine, sã luãm în

dezbatere proiectul de lege urmãtor. Îl invit în salã pe domnul senator Pruteanu. Putem lua în dezbatere proiectul de lege de la punctul 20?

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2000.

Nu-i nimic. Revenim imediat. O sã-l luãm imediat, domnule senator. Luaþi loc. Îl vom lua imediat în discuþie.

Vã propunem sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 20 din ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2000 privind unele mãsuri pentru aprobarea ºi implementarea programului special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate ºi a altor zone cu dezechilibre economice ºi sociale.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã. Este prezent domnul preºedinte Mircea Dan Popescu. Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat la Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul Industriilor susþine respingerea acestei ordonanþe din urmãtoarele motive:

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 18/2000 se prevede Ñ ca un cadru general Ñ o implementare a unui program de reabilitare a unor zone cu dezechilibre economice. Atribuirea lucrãrilor s-a fãcut direct unei societãþi comerciale Ñ EUROFINANCES Ñ din Vulcan. Aceastã societate comercialã, abilitatã prin ordonanþã sã realizeze implementarea programului, nu a fost, de fapt, niciodatã pregãtitã Ñ nici material, nici financiar Ñ pentru a face aceste lucrãri.

De asemenea, deºi titlul ordonanþei se referã la zonele miniere în general, de fapt referirile din ordonanþã sunt numai pentru trei judeþe, respectiv: Gorj, Vâlcea ºi Valea Jiului. În aceste condiþii, mai ales datoritã faptului cã nu se precizeazã ca termen de execuþie decât 25 de ani Ñ deci nu o eºalonare în timp mult mai apropiatã nouã Ñ considerãm cã, de fapt, ordonanþa a fost o ordonanþã ”cu adresãÒ, care, de fapt, nu a reuºit ºi nu a vrut altceva decât sã acorde unei anumite societãþi comerciale facilitãþi financiare.

În aceste condiþii, propunem ºi vã rugãm ca sã fiþi de acord cu respingerea acestei ordonanþe.

## Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Mircea Dan Popescu, Aveþi cuvântul, în numele Comisiei economice!

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã a luat în dezbatere acest proiect de act normativ. Vreau sã vã spun cã dezbaterile au fost destul de aprinse. În final, comisia este de acord cu respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2000. În acelaºi timp, însã, ºi membrii comisiei, dar cred cã cel mai mult locuitorii ºi lucrãtorii din Valea Jiului, aºteaptã strategia de dezvoltare a zonei miniere Valea Jiului, cu care ministerul este în restanþã, ºi organismele subordonate, de asemenea.

Revenind la proiectul de lege, vreau sã vã spun cã el face parte din categoria legilor ordinare, cã existã avizele favorabile de aprobare a proiectului de lege, în forma venitã de la Camera Deputaþilor, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Deci, votând favorabil, respingem Ordonanþa Guvernului nr. 18/2000.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru ºi 3 contra.

Deci Ordonanþa Guvernului nr. 18/2000 a fost respinsã.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la poziþia nr. 21 din ordinea de zi. Tot dumneavoastrã sunteþi, nu? Sau Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci?

Nu. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Mai avem douã care bãnuiesc cã sunt ale dumneavoastrã, domnule secretar de stat: punctele 21 ºi 22?

Da, da!

Ordonanþa 170 ºi 55, da?

Da, domnule preºedinte. Sunt ale mele, sunt pregãtit. Sunt gata sã susþin.

## Da. Vã rog!

Invit încã un coleg de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci lângã domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat, pentru proiectul de lege înscris la punctul 21 în ordinea de zi, respectiv proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, a dobânzilor ºi a altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea Comercialã TERMOELECTRICA Ñ S.A.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000 defineºte sursele de rambursare a unor credite externe, a

dobânzilor ºi altor costuri adiacente ºi care sunt aferente împrumuturilor contractate de Societatea Comercialã TERMOELECTRICA.

Doresc sã vã spun cã în urma dezbaterilor pe care le-am avut atât în cadrul ministerului cât ºi în cadrul comisiilor Senatului s-a ajuns, ºi am ajuns împreunã, la concluzia cã aceastã ordonanþã trebuie respinsã dintr-un simplu motiv: TERMOELECTRICA este capabilã sã-ºi rezolve din mijloace proprii rambursarea acestor credite ºi nu este nevoie sã se facã apel la bugetul de stat. În aceste condiþii, vã rog sã fiþi de acord cu respingerea acestei ordonanþe.

Deci, în calitate de iniþiator, sunteþi de acord cu respingerea, da?

Da, domnule preºedinte.

## Da.

O invit pe doamna senator Maria Ciocan sã prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cu scrisoare L 267 din 22.06.2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus.

Scopul declarat al ordonanþei este ca rambursarea obligaþiilor externe sã se facã din surse proprii ale Societãþii Comerciale TERMOELECTRICA ºi în completare de la bugetul de stat.

Camera Deputaþilor a adoptat proiectul de lege în forma emisã de Guvern.

Comisia economicã a avizat negativ proiectul de lege. Membrii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci au hotãrât respingerea proiectului de lege cu 3 voturi de respingere, douã voturi raport favorabil ºi douã abþineri, din urmãtorul motiv: la audierile din cadrul comisiei, conducerea TERMOELECTRICA a confirmat constituirea surselor necesare rambursãrii obligaþiilor externe din venituri proprii, fãrã a mai fi necesar efortul bugetar.

Potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul de funcþionare a Senatului supunem spre respingere plenului proiectul de lege enunþat mai sus. Vã mulþumesc.

Da. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Leca.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Am înþeles cã TERMOELECTRICA are surse proprii de unde poate sã ramburseze aceste credite. Sursele proprii sunt constituite din tarif, iar tariful Ñ astãzi Ñ nu acoperã costurile ºi în anul 2001 ea funcþionazã cu pierderi. Deci, la aceastã problemã, care mie mi se pare din punct de vedere financiar, totuºi, mai greu de înþeles, ar trebui gãsitã o soluþie.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Pãcurariu.

Dacã mai sunt intervenþii? Nemaifiind alte intervenþii, îl invit pe domnul secretar de stat sã ofere rãspuns colegilor senatori.

Întrebãrile puse de doamna senator le-am reþinut cu cea mai mare atenþie. Vor fi analizate ºi vã promit cã foarte curând veþi primi rãspunsul.

Am votat împotriva aprobãrii acestui proiect de lege din alte motive decât cele descrise de doamna senator în prezentarea raportului.

Vreau sã vã spun cã din cele spuse de domnul director general ºi domnul director economic, în 10 septembrie TERMOELECTRICA trebuia sã încaseze 70 de miliarde lei ºi a încasat doar 6 miliarde lei. Vreau sã vã spun cã în ultimele 12 luni de zile TERMOELECTRICA are de recuperat urmãtoarele arierate: 7.000 de miliarde lei pentru energia electricã pe care a livrat-o Societãþii ELECTRICA, ºi care nu este capabilã sã achite aceºti bani, ºi 4.200 de miliarde lei pentru agentul termic livrat. În aceste 4.200 de miliarde pentru agentul termic existã ºi o restanþã de 1.200 miliarde ale administraþiei locale pentru subvenþia pentru energia termicã. ªtim foarte clar cã în clipa de faþã dacã administraþia localã nu a alocat pânã acum aceºti bani înseamnã cã nu îi are, iar în rectificarea de buget nu am gãsit acest transfer pentru administraþia localã. Deci, motivul pentru care eu, personal, ºi colegii mei din Partidul Democrat au respins acest proiect de lege este pentru cã Guvernul nu a gãsit soluþia economicã în acest moment pentru a asigura funcþionarea Societãþii TERMOELECTRICA. Cei 7.000 de miliarde lei pentru energia electricã livratã ºi neîncasatã aratã cã în industrie sunt în continuare agenþi economici care consumã resurse, în cazul de faþã energie electricã, ºi sunt incapabili sã-ºi plãteascã din activitãþile economice realizate banii respectivi. De fapt, în presã, acum o zi sau douã, a apãrut faptul cã TERMOELECTRICA este incapabilã, în acest moment, ca urmare a situaþiei pe care v-am prezentat-o, sã-ºi asigure resurse pentru importul de agent termic primar în viitoarea iarnã 2001Ð2002.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule preºedinte,

Grupul nostru are de pus douã întrebãri domnului secretar de stat.

Situaþia financiarã a societãþii o cunoaºtem cu toþii. Deci, ca sã asiguraþi posibilitatea rambursãrii creditului la cât veþi mãri tarifele de energie electricã, ca sã ajungeþi efectiv pe un echilibru de costuri? ªi, dacã aveþi în vedere acea mãsurã a obligãrii celor care s-au debranºat de la alimentarea cu agent termic a rebranºãrii lor la TERMEOELECTRICA pentru a asigura o sursã de venit? Cã trebuie sã luãm în calcul ºi aceastã chestiune.

Da.

Dacã mai sunt intervenþii? Dacã nu mai sunt intervenþii, stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã Ñ ºi vã adresez rugãmintea pentru toþi colegii senatori Ñ cã avem o problemã cu raportul comisiei sesizate în fond. Un raport al unei comisii nu poate fi aprobat cu numai 3 voturi, atâta timp cât componenþa unei comisii este de 11 membri, iar pentru un raport au votatÉ

Au fost 7.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

E adevãrat, 7; au fost în cvorum, dar numai 3 au votat pentru. Deci, sunt convins cã era vorba de respingere pentru cã, oricum, nu ar fi îndeplinit numãrul de voturi pentru. Rugãmintea este, când sunt situaþii delicate Ñ pentru cã se pare cã a fost o situaþie delicatã la comisie faþã de modul în care s-au împãrþit voturile Ñ de respingere, pentru, abþineri Ñ rugãmintea era sã invitaþi sã participe la dezbateri toþi colegii dintr-o comisie, pentru cã au lipsit 4 membri.

## Stimaþi colegi,

Sigur, dacã veþi aproba raportul de respingere Ñ având în vedere ºi poziþia iniþiatorului, deci de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000 în proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000. ªi sunt convins cã colegii din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sunt de acord cu aceste douã amendamente, în situaþia în care veþi aproba raportul, pe care îl

În aceastã situaþie votul negativ ne obligã sã luãm în dezbatere douã amendamente Ñ deºi nu erau prevãzute în raport. Un amendament la titlul legii ºi la articolul unic.

Deci, proiectul de lege îl transformãm din proiect de lege de aprobare în proiect de Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu acest amendament.

Aprobat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 22 contra ºi douã abþineri.

Un ultim proiect de lege pe care îl are domnul secretar de stat, punctul 22 în ordinea de zi Ñ proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare Sucursalei ROMGAZ Ñ PROD din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare.

Comisie sesizatã în fond Ñ Comisia economicã. Domnul preºedinte Mircea Dan Popescu este prezent. Vã rog, domnule secretar de stat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aºa dupã cum cunoaºteþi, lucrãrile sunt în curs la Centrala Nuclearã de la Cernavodã pentru Grupul nr. II ºi existã perspectiva ca în viitorul foarte apropiat sã poatã începe chiar la Grupul nr. III. Este ºtiut de toatã lumea cã pentru funcþionarea Centralei de la Cernavodã este necesarã apa grea. S-a stabilit ca în cursul acestui an sã se producã ºi sã se stocheze la rezerva de stat o cantitate de 500 de tone de apã grea.

Materia primã sau, mai bine zis, una dintre componentele necesare producþiei de apã grea este hidrogenul sulfurat. Hidrogenul sulfurat este un gaz deosebit de nociv, deosebit de coroziv ºi care poate fi manipulat, poate fi monitorizat, poate fi controlat prin instalaþii speciale, deosebite ca construcþie ºi ca componenþã, ca specificaþie tehnicã a lor. Aceste instalaþii se fabricã, cea mai mare parte, în exterior. Din acest motiv, pentru a impulsiona ºi pentru a uºura, în acelaºi timp, ºi a permite producþia de apã grea în România este necesarã aducerea unor utilaje din import.

În acest sens, ordonanþa pe care o aveþi în atenþie defineºte introducerea acestor utilaje în þarã cu scutirea de la plata taxelor vamale ºi a T.V.A.-ului.

Vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea acestei ordonanþe, întrucât în felul acesta se dã un impuls categoric producþiei de apã grea în România care, în viitorul apropiat, poate sã treacã ºi la un export de apã grea.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul preºedinte Mircea Dan Popescu, preºedintele Comisiei economice, sã prezinte raportul comisiei sesizate în fond.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã adaug în plus faþã de cele susþinute de domnul secretar de stat faptul cã, datoritã austeritãþii bugetului de stat din aceºti ani, finanþarea producþiei de apã grea din România a fost asiguratã cu lichiditãþi doar în proporþie de 15%.

Condiþiile financiare deosebit de grele în care îºi desfãºoarã activitatea Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleare, cu obligaþia încadrãrii în fondul de lichiditãþi aprobat, fac imposibilã plata taxelor vamale pentru importurile respective.

Iatã de ce Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern.

Menþionez cã existã avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Iar, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Domnul senator Sergiu Nicolaescu. Aveþi cuvântul, domnule senator!

O întrebare, domnule ministru: s-a calculat, existã o apreciere fãcutã ca materiile prime care stau la baza realizãrii apei grele câþi ani mai potÉ vor mai funcþiona? Nu vom pãþi acelaºi lucru, ce am pãþit ºi cu petrolul?

Materia primã de bazã este apa care se ia din Dunãre ºi hidrogenul sulfurat, deci, ca materii prime nu este nici un fel de problemã.

Problema de bazã este cã corozivitatea deosebitã a hidrogenului sulfurat Ñ ºi, dacã vã aduceþi aminte, acum câþiva ani a avut loc, din pãcate, o micã eºapare de gaz, de hidrogen sulfurat care a pus în pericol, oarecum, zona Ñ deci corozivitatea hidrogenului sulfurat impune, în mod univoc, utilizarea de echipamente foarte sigure ºi de înaltã perfomanþã. Acesta este de fapt lucrul...

În rest, apa grea produsã în România este una din cele mai bune din lume. Poate fi exportatã fãrã absolut nici un fel de restricþie din acest punct de vedere ºi ea poate fi chiar cãutatã pe pieþe. Dacã ne amintim, chiar acum câteva luni s-a ºi exportat o primã cantitate în Coreea de Sud, de 16 tone.

În continuare, apa grea este un moderator în centralele nucleare ºi ea va fi folositã în cantitãþi tot mai mari, pe mãsurã ce grupurile de la Cernavodã vor intra în funcþiune. Acum este grupul nr. I, în lucru grupul nr. II ºi, cu perspectivã imediatã, grupul nr. III.

Deci, aceastã producþie de apã grea are viitor în România.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Dacã sunt alte intervenþii? Dacã nu sunt alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei economice. Vã rog sã votaþi!

Raport aprobat de plenul Senatului cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 106 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Am sãrit un proiect de lege înscris la punctul 19 în ordinea de zi, respectiv Propunerea legislativã pentru protecþia limbii române.

Invit pe iniþiator, domnul senator Pruteanu.

Invit colegii din Comisia pentru culturã, culte, arte ºi mijloace de informare în masã.

Deci, domnul senator Zanc, domnul senator Pruteanu, vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Îl invit pe domnul senator Pruteanu, în calitate de iniþiator, sã prezinte proiectul de lege. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Aceastã lege nu e o lege care þine nici de cald, nici de foame, dar ea este necesarã pentru cã nu trãim numai prin pântec, ”nu-i viaþã unde nu e cântecÒ, ºi confortul sufletesc înseamnã mult, înseamnã jumãtate din ceea ce este viaþa noastrã, chiar dacã cealaltã jumãtate înseamnã stomac ºi înseamnã celelalte facilitãþi ale vieþii.

Legea nu este o iniþiativã recentã, ea împlineºte acum 4 ani. Acest proiect legislativ a fost înaintat Senatului în octombrie 1997. Partide care nu mai sunt în Parlament, partide care mai sunt în Parlament s-au împotrivit cu înverºunare ei ºi, cu atât mai mult, trebuie sã mulþumesc persoanelor, în primul rând, care, ºi moral ºi intelectual, au susþinut-o.

E cazul sã spun aici cã am simþit sprijinul unor oameni precum Grigore Zanc, precum Adrian Pãunescu, precum Mihai Ungheanu, precum Sergiu Nicolaescu. Le mulþumesc pentru sprijinul acordat acestei legi. Dupã cum, trebuie sã spun cã ºi publiciºti de mare prestigiu, scriitori ºi intelectuali de rang înalt, intelectuali de valoare ai acestei þãri au susþinut-o prin intervenþiile lor publicistice ºi ar merita sã pomenesc aici cel puþin numele lui Nicolae Breban, al lui Octavian Paler, al lui Augustin Buzura sau al criticului Alex ªtefãnescu.

Legea încearcã sã rezolve o chestiune, cum spuneam, de confort sufletesc. Am sesizat, ca ºi mulþi poate dintre dumneavoastrã, starea de agasare, starea de iritare pe care o provoacã multor români excesul de inscripþii în limbi strãine, prin inscripþii înþelegându-se foarte multe tipuri de înscrisuri, plecând de la prospecte ale unor mãrfuri, trecând prin formulare ale unor bãnci, trecând, de asemenea, ºi prin firme ºi pancarte care se aflã pe diferite strãzi în toate oraºele þãrii. Acestea, redactate în limbi strãine, din pãcate încã necunoscute românilor, le creeazã o stare de iritare ºi, exagerând poate, puþin, o stare, unora, de înstrãinare în propria þarã, de alienare, de cvasicolonie.

Nu sunt un adversar al limbilor strãine. Recomand, am recomandat ºi în mãsura mea, în mãsura calitãþii mele de profesor ºi de propagator public prin massmedia, am recomandat cunoaºterea limbilor strãine. Limba englezã este un _esperanto_ al epocii actuale, o limbã _sine qua non_ a înþelegerii internaþionale ºi, pe planul doi, franceza.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Grigore Zanc sã prezinte raportul comisiei.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia sesizatã de existenþa acestui proiect l-a luat în dezbatere, ºi nu într-o singurã întrunire. Începând cu ºedinþa din 29 mai, continuând pânã sãptãmâna trecutã, a luat în dezbatere aceastã propunere legislativã ºi a ajuns la concluzia, dupã dezbaterile care au avut loc, cu propunerile care s-au fãcut de modificãri ºi de amendãri ale textului iniþialÉ Aº adãuga aici, întreaga Comisie de culturã, culte, arte ºi mijloace de informare în masã, ºi înþeleg inclusiv pe colegul de la U.D.M.R., au contribuit la modificarea ºi adoptarea, prin vot, a textului pe care vi-l supunem astãzi atenþiei.

Dupã primirea punctului de vedere din partea Guvernului ºi examinarea din 28 august, comisia a hotãrât sã-ºi însuºeascã amendamentele Guvernului aproape în întregime, în forma în care au fost formulate de cãtre colegul Kereskenyi S‡ndor.

ªi, cu votul majoritãþii absolute, o abþinere a fost la un moment dat, comisia vã supune atenþiei ºi solicitã aprobarea acestui proiect de lege care, aºa cum s-a menþionat, este, inclusiv prin titlu, care s-a modificat în cadrul comisiei, o lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice. Nu este vorba, deci, de titlul iniþial, cel puþin în comisie aºa am convenit, de protejare, într-un fel oarecare sau de formulare mai restrânsã sau insiduoasã pentru cineva, ci, pur ºi simplu, e o lege a modului în care limba românã trebuie utilizatã în aceste contexte în care cetãþeanul român are nevoie de perceperea contextului ºi a obiectului de care are trebuinþã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

## Domnilor senatori,

Declar deschise dezbaterile generale la aceastã propunere legislativã.

Vã adresez rugãmintea sã prezentaþi, în primul rând, punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Invit la cuvânt pe doamna senator Dobrescu Ð Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În primul rând, aº începe personal prin a-l felicita pe domnul senator Pruteanu pentru rãbdarea cu care a reuºit, pânã la urmã, sã redacteze textul acestei legi ºi, în acelaºi timp, îi felicit ºi pe acei colegi ai noºtri din comisie care, iatã, au ajuns la un consens ºi astãzi probabil cã vom reuºi împreunã sã trecem aceastã lege.

Sigur cã s-ar putea interpreta ºi ca o chestiune de patriotism, pe care s-o discutãm, din partea domnului senator Pruteanu sau a celorlalþi colegi, s-ar putea interpreta oricum. Chiar domnul senator Pruteanu fãcea vorbire despre excesul de zel. Sã nu facem noi un exces de zel.

Era foarte necesar sã punctãm, aºa cum foarte bine a spus ºi reprezentantul Comisiei de culturã, culte, arte ºi mijloace de informare în masã, domnul vicepreºedinte al comisiei Grigore Zanc, este vorba de a ajuta oamenii sã perceapã corect ce se încearcã a se percepe de-a dreptul ciudat.

Eu sunt profesor de limbi strãine, am terminat facultatea de limbi germanice. Prin urmare, aº putea fi un adept al contrariului, ceea ce nu este posibil pentru cã, adeseori, urechea mea este deranjatã prin pronunþarea de-a dreptul, nu incorectã, ci penibilã a unor inscripþii

aºezate la uºa unor firme prestigioase, de cãtre trecãtorii obiºnuiþi, de cãtre oamenii obiºbuiþi care atâta cunosc ei, citesc aºa cum este scris.

Aº putea aduce foarte multe argumente care ar veni în sprijinul Ñ cum sã vã spun? Ñ nu al protecþiei limbii, ci al protecþiei noastre pentru a nu se ajunge de la neologisme spre barbarisme, de a se ajunge în penibil pur ºi simplu.

Este un lucru bun sã acceptãm amendamentele la lege, cu care a venit comisia, ºi iniþiatorului sã-i transmitem, încã o datã, mulþumiri cã a avut rãbdarea ºi puterea sã ajungã pânã la capãt ºi sã facem în aºa fel încât în România limba românã sã fie de-a dreptul respectatã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Doriþi din partea Grupului parlamentar P.R.M. sau nu?

Da.

Vã rog!

Aveþi cuvântul, domnule senator Ungheanu!

Limba este un factor identitar esenþial într-o culturã, pentru o naþiune, pentru un stat.

Limba românã este, prin Constituþia României, limba statului român. A o apãra este necesar. Existã o eroziune care se produce cu orice limbã atunci când existã o invazie de cuvinte strãine sau când apare o limbã concurenþialã. Lucrul acesta este ºtiut, este evident. Cazul cel mai cunoscut este cel al francezei penetratã de cuvintele limbii engleze, de apariþia unei limbi noi, aproape, vorbitã cu cuvinte din ambele limbi.

Ce vreau sã spun? Este necesarã, în spirit european, aceastã apãrare a unei limbi. Limba românã face, de altfel, parte dintre unele dintre cele mai vechi ºi mai interesante limbi ale continentului. A o lãsa la voia întâmplãrii nu este bine nici din partea Academiei, care nu ºtiu cât a reacþionat în acest caz.

Dar, iatã cã avem aici un senator pasionat de limba românã, cunoscut ca atare, care a venit cu o iniþiativã. E mai veche, e reînoitã chiar de autor.

Academia susþine proiectul. Iertaþi-mi întreruperea!

ªtiu, dar mi-ar fi pãrut mult mai bine sã fi avut ea însãºi un proiect. La asta mã refer.

Mergând mai departe, vreau sã spun cã în Comisia pentru culturã, culte, arte ºi mijloace de informare în masã s-a discutat, pe toate laturile, aceastã iniþiativã, mai ales cã era ºi una în germene a Ministerului Culturii ºi Cultelor. Ministerul Culturii ºi Cultelor a renunþat, din câte ºtiu, în favoarea acestei iniþiative.

Limba românã este limpede cã trebuie pronunþatã corect, cã nu trebuie substituitã, cã în toate locurile publice ea trebuie sã-ºi gãseascã întrebuinþarea fireascã. Aceastã invazie de firme care este de o agresivitate rarã, unele în arabãÉ Nu continui aceastã observaþie mai departe pentru cã ea poate da naºtere la conotaþii, în sfârºit, de o anumitã facturãÉ

Deci este absolut necesar ca în locurile publice, ca în relaþiile publice sã avem o limbã românã corectã aºa cum cere aceastã lege.

Am încercat s-o facem cât mai bunã. Ea nu satisface în întregime necesitatea de a apãra limba românã ca limbã unicã în stat, dar este foarte bine venitã ºi aº vrea sã spun cã, ceea ce mã intereseazã pe mine ca ºi pe domnul Pruteanu, ca ºi comisia cãreia eu, aici, îi mulþumesc pentru tot ceea ce a fãcut, domnului Zanc, în primul rând, deci aº vrea ca aplicarea legii sã fie urmãritã. Fãrã aplicarea acestei legi, noi o votãm, sigur, cu toatã inima, dar nu avem garanþia aplicãrii ei peste tot.

Trebuie sã fie puse în lucrare acele instituþii, acele pârghii care sã urmãreascã aplicarea legii.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., am înþeles cã aþi solicitat cuvântul?

Domnul senator Mark— BŽla.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cel puþin parþial sunt de acord cu domnul senator Pruteanu ºi anume, cã avem o problemã.

Avem cu toþii o problemã, probabil cã nu numai noi, cei din România, ci toate þãrile care sunt deja înãuntrul Uniunii Europene sau cele care sunt þãri candidate ºi aºteaptã intrarea lor în Uniunea Europeanã.

Deci, sunt de acord cu îngrijorarea tuturor celor care încearcã sã protejeze limba lor naþionalã, limba oficialã a þãrii respective, limba maternã ºi aºa mai departe. Dar Ñ ºi dumneavoastrã cunoaºteþi Ñ de fapt, de foarte multe ori, din pãcate, numai prin aceste demersuri de a ne proteja, în mod firesc, limba noastrã maternã, de a obþine o reglementare potrivitã privind protecþia limbii respective, de a crea un cadru juridic potrivit ideii de protecþie a limbii materne nu se obþin rezultatele scontate.

Dacã suntem foarte consecvenþi ºi foarte cinstiþi, ºi aºa ar trebui sã fim, bineînþeles, atunci nu putem respinge _ab ovo_ , din plecare, ideea unei legi care sã protejeze limba oficialã, limba naþionalã a þãrii, mai ales cã existã astfel de intenþii ºi în alte þãri ale Europei, existã astfel de proiecte, eventual legi, deja adoptate ºi în alte þãri europene.

Este vorba de îngrijorarea provenitã din rãspândirea fenomenului globalizãrii, faptul cã, sper foarte mult, într-un anumit timp, vom reuºi ºi noi sã fim înãuntrul unei structuri Ñ este vorba de Uniunea Europeanã Ñ în cazul cãreia frontierele nu vor mai avea o semnificaþie aºa mare, dar, din acest motiv, într-adevãr, se va pune problema protecþiei culturilor naþionale, se va pune problema protecþiei limbilor naþionale ºi problema protecþiei tradiþiilor noastre proprii.

Este o problemã realã. Nu cred cã în acest moment avem deja un rãspuns adecvat la aceastã problemã ºi nu cred cã deja am gãsit reþeta. Vã spun de la început cã

nu cred cã o astfel de lege este reþeta potrivitã ºi cã o astfel de lege este soluþia.

Un lucru este cert: suntem într-o perioadã de cãutare a unei astfel de reþete sau a unor astfel de reþete, fiindcã suntem naivi dacã credem cã nu ne vom confrunta cu aceastã problemã în Uniunea Europeanã ºi într-o Europã unitã. E firesc.

Mie mi se pare cã vorbesc la subiect. Nu ies la acest microfon chiar atât de des, astfel încât sã nu suportaþi prezenþa mea, eventual, puþin mai lungã decât se obiºnuieºte în cazul dezbaterilor generale. Mie mi se pare cã, dimpotrivã, v-am privat de prezenþa mea ºi de cuvântul meu de la acest microfon. Aºa cã, acum, v-am oferit o suplimentare, eventual, sau o completare, sau o corectare faþã de aceastã absenþã. DarÉ

Vã rog sã reveniþi la subiect.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dar, în ceea ce priveºte firmele comerciale, magazinele, restaurantele ºi aºa mai departe, tot aºa, mã ener-

veazã ºi pe mine, **Drink Bar** , **Shop** É Însã, aici se pune o problemã a dreptului fiecãruia de a asigura acces la astfel de instituþii sau de a nu asigura. Cu alte cuvinte, patronul, proprietarul respectiv, decide ca inscripþionând astfel o instituþie comercialã, nu asigurã acces la toþi cetãþenii. Dupã pãrerea mea, el acþioneazã împotriva propriilor interese, în acest moment, când nu asigurã un asemenea acces. Deci, eu, în ceea ce mã priveºte, l-aº lãsa sã decidã. Dacã prin inscripþionãri inaccesibile se priveazã de un anumit tip public, este decizia dânsului. Nu e cazul în privinþa spitalelor, farmaciilor, toate instituþiile publice ºi aºa mai departe. Aºadar, nu observ aceastã distincþie, vã spun sincer, în acest proiect de lege. Dacã acceptãm cã, totuºi, se legifereazã aceastã problemã Ñ ºi observã cã majoritatea, eventual, susþine o astfel de legiferare Ñ, atunci ar trebui sã discutãm ºi problema acestor dinstincþii ºi sã gãsim soluþiile adecvate în ceea ce priveºte accesul general al cetãþeanului ºi, în unele cazuri, decizia fiecãruia de a asigura un astfel de acces, ºi de a nu asigura, eventual, accesul respectiv.

Acum, referindu-mã la problema minoritãþilor ºi a limbilor minoritãþilor, e clar cã acest proiect de lege nu este direcþionat împotriva limbilor minoritãþilor. Eu cred cã este clar Ñ sau permiteþi-mi sã fiu convins de acest lucru Ñ cã atunci când dorim sã ne protejãm limba naþionalã, limba oficialã a þãrii, prin aceeaºi idee, de fapt, dorim sã protejãm ºi celelalte valori lingvistice ºi culturale existente în þara noastrã. Deci, când plecãm de la ideea cã trebuie sã ne protejãm limba naþionalã, suntem de acord ºi cu ideea cã va trebui sã ne protejãm ºi limbile minoritãþilor existente în România, culturile ºi tradiþiile existente în cadrul acestor minoritãþi.

Deci, acest proiect am înþeles cã doreºte sã protejeze limba oficialã a þãrii, limba românã, limba naþionalã, împotriva penetrãrii unor limbi strãine ºi împotriva suprimãrii limbii române, prin firme, inscripþii prezente în mod public de cãtre aceste limbi. ªi eu cred cã este posibil, dacã se doreºte adoptarea unei astfel de legi, ºi s-au ºi gãsit, în mare parte, amendamentele necesare în aceastã privinþã. Este posibilã protejarea limbilor minoritãþilor împotriva aceluiaºi fenomen, prin acelaºi text, prin acelaºi proiect.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

U.D.M.R. a avut un reprezentant în comisie, a fãcut observaþii ºi amendamente. Ceea ce auzim aici este o altã lege.

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Vã rog sã mã iertaþi cã nu v-am oferit cuvântul. Sã nu uitãm cã la dezbaterile generale am fãcut precizarea ca fiecare coleg sã prezinte punctul de vedere al grupului parlamentar. Deci, vã adresez dumneavoastrã rugãmintea sã pãstraþi ordinea în salã, ºi adresez rugãmintea ºi domnului senator Mark— BŽla sã prezinte succint, sau sã încerce sã concluzioneze, întrucât prezintã punctul de vedere al Grupului parlamentar U.D.M.R. de 25 de minute.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nu aveam cunoºtinþã cã timpul e limitat. Bineînþeles cã voi încerca sã fie scurt. ªi încã ceva nu ºtiam, cã îl enerveazã prezenþa mea atât de mult pe domnul senator Ungheanu. Dacã ºtiam acest lucru, veneam mai des la acest microfon. Eventual, în viitor, voi avea grijã sã mã ascultaþi mai des ºi sã vã pun la încercare nervii, sã avem ºi noi parte de astfel de delectãri.

Deci, în plus, dacã nu vã supãraþi, am înþeles cã intenþia noastrã, în cadrul activitãþii legislative, ar fi, totuºi, sã ajungem la un consens. Nu se reuºeºte acest lucru, în general, nu þine de natura parlamentelor. Dar, totuºi, intenþia aceasta ar fi. ªi eu încerc, prin discursul meu, sã cãutãm acest consens ºi posibilitãþile de consens. Ele existã. Dacã dumneavostrã nu sunteþi de acord cu aceastã idee cã totuºi, în perspectivã, ar trebui sã cãutãm pobilisibilitãþile de consens ºi de compromis, aceasta þine de dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi o clipã! Domnule preºedinte,

Ridicaþi probleme care fac obiectul discuþiilor pe articole.

Domnule senator,

Sã ºtiþi cã regulamentul este valabil ºi pentru iniþiator. Orice disputã în contradictoriu conduce la o anumitã situaþie, ca proiectul de lege sã nu fie dezbãtut ºi adoptat.

Vã rog sã încercaþi sã concluzionaþi!

Deci, în cazul limbilor minoritãþilor, aºa cum am spus, existã douã ipostaze: iposataza de bilingvism, cu care suntem de acord ºi noi, în cazul indicatoarelor, inscripþiilor,

firmelor ºi alte situaþii asemãnãtoare, ºi sunt cazuri unde trebuie sã impunem, sã dispunem unele excepþii. Mã refer la opere de artã, literare, culturale, mã refer ºi la emisiunile de radio ºi de televiziune. De data aceasta, în timp ce în cazul altor amendamente formularea e exactã ºi e acceptabilã ºi de cãtre noi, în cazul dispoziþiilor privind exceptarea emisiunilor de radio ºi de televiziune, formularea este inexactã, mai bine-zis, restrictivã, fiindcã referirile se fac numai la emisiunile în direct, ceea ce îngrãdeºte posibilitatea, dreptul Ñ ºi cele financiare, binenþeles Ñ unor emisiuni locale, regionale de radio ºi de televiziune, de a-ºi face propriile emisiuni, fãrã sã aibã aceastã obligaþie de subtitrare, obligaþie cu care suntem de acord în cazul televiziunii publice naþionale. Aºa cum se întâmplã ºi în acest moment în cazul emisiunilor maghiare la televiziunea publicã unde, în afara emisiunilor în direct, celelalte emisiuni se subtitreazã ºi suntem de acord sã dipunem în acest sens. În cazul altor emisiuni de radio, de televiziune, cele comerciale, cele locale, cele regionale, cele de cablu ºi aºa mai departe, nu suntem de acord cu aceastã interdicþie fiindcã îngrãdeºte posibilitatea, dreptul, aspiraþiile unei comunitãþi de a avea propriile activitãþi în propria sa limbã în acest domeniu. Deci, când vom ajunge la articolul respectiv, vom veni cu corectãrile necesare privind aceastã exceptare a limbilor minoritãþilor.

Vã mulþumesc pentru rãbdare, celor ce m-aþi ascultat. ªi promit, celor ce au fost extrem de nerãbdãtori, cã voi mai veni, eventual, mai des decât pânã acum, la acest microfon, sã vã dau ocazia sã vã exprimaþi protestele în legãturã cu prezenþa noastrã în Parlament, la microfon ºi aºa mai departe. Vã promit cã vã vom da aceastã posibilitate ºi în continuare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, am înþeles, din aceastã expunere, cã Grupul parlamentar al U.D.M.R. va susþine proiectul de lege.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Ofer cuvântul domnului senator Radu Alexandru Feldman.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu ºtiu cum se simte domnul senator Ungheanu, dar mãrturisesc cã, dacã ar fi fost sã vorbesc în nume propriu, eu aº fi renunþat sã mai vin la microfon, dupã tot ce s-a spus pânã acum. Dar, totuºi, mã simt dator sã vin la microfon pentru a expune punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

A spune cã limba românã este, astãzi, în dificultate înseamnã a emite un truism. Limba românã stâlcitã, limba românã este Ñ îndrãznesc sã spun Ñ batjocoritã nu numai în relaþiile directe între indivizi. Limba românã este în gravã suferinþã pe postul naþional de televiziune, pe postul naþional de radiodifuziune. Cât despre posturile private aº spune cã este aproape un concurs în felul în care este siluitã limba românã. Întrebarea care se pune nu este dacã limba românã poate ºi trebuie repusã în drepturi printr-o lege, ci întrebarea este dacã limba românã poate ºi este repusã în drepturi prin aceastã lege.

Sunt unul dintre supravieþuitorii Comisiei pentru culturã din fosta legislaturã, alãturi de domnul senator Ion Solcanu ºi alãturi de domnul senator Sergiu Nicolaescu. Fac o afirmaþie, ºi Domniile lor pot sã o confirme sau, dacã considerã, sã o infirme: proiectul de lege, înaintat de senatorul Pruteanu în vechea legislaturã, nu trebuie ca distinºii colegi din actualul Senat sã îºi imagineze cã a fost respins, punându-se pumnul în gura fostei opoziþii, ci cã s-a blocat un proiect de lege care, altfel, a fost susþinut cu ardoare de cei de pe bãncile opoziþiei. Atunci, ca ºi acum, proiectul de lege a ridicat numeroase semne de întrebare din partea celor care erau ºi sunt ºi astãzi în Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului. S-a observat, ºi afirm imediat, pe bunã dreptate, cã existã flagrante ºi frapante similitudini între aceastã lege ºi o lege care existã ºi care se aplicã pe tot teritoriul þãrii, ºi care priveºte protecþia consumatorului. Protecþia consumatorului este acea lege care reglementeazã tot ce înseamnã produs ce se oferã cetãþeanului român în comerþul de stat sau în comerþul privat, ºi care trebuie sã îi asigure cetãþeanului român toate facilitãþile, fireºtile facilitãþi care sã permitã întrebuinþarea produsului pe care doreºte sã ºi-l cumpere în condiþii optime.

Nu am mãrturisit niciodatã aºa ceva!

Domnule senator,...

Este o minciunã!

Este o minciunã? Vã referiþi la publicaþia în care a apãrut o asemenea declaraþie? Vãd în fiecare zi ziarele, nu am vãzut nici o dezminþire. Cred cã ar fi fost bine venitã, pentru cã cei care ºi-au permis sã punã în gura dumneavoastrã asemenea cuvinte produc o gravã deturnare a intenþiilor dumneavoastrã, de care eu nu mã îndoiesc.

Vã rog sã citaþi publicaþia respectivã!

Ei bine, o sã fac o anchetã ºi o sã vã comunic.

Altfel, nu vã pot crede!

Vã angajaþi, cu prea multã uºurinþã, în afirmaþii. Eu nu mã îndoiesc de bunele dumneavoastrã intenþii...

Daþi numele publicaþiei în care a apãrut asemenea declaraþie.

O sã vã aduc ºi publicaþia ºi, oricât de mult þineþi la aceastã lege Ñ ºi nu spune oricât de puþine idei fixe aveþi, pentru cã vã respect prea mult Ñ, vã rog sã nu vã îndoiþi de buna mea credinþã.

Pânã la proba contrarie, mã îndoiesc.

Bun. Atunci, vã rog sã vã abþineþi ºi îl rog pe domnul preºedinte al ºedinþei sã asigure buna desfãºurare.

Deci, adresez rugãmintea domnului senator Pruteanu sã intervinã doar atunci când i se oferã cuvântul de la prezidiu.

Vã rog!

Vreau sã vã spun, nu am presa vremii ºi nu pot sã fac nici un fel de trimitere, cum s-au raportat cei care au fost, dintr-o datã, puºi în situaþia sã accepte în limba românã, fie _tramvai,_ fie _pulover._

Nu cred, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã cetãþeni care se simt grav ºi dureros strãini în þara lor, ºi sunt oameni care se simt strãini în þara lor, din pãcate, se simt doar atunci sau doar din cauzã cã, trecând prin faþa magazinului **Unirea** , vãd pe magazinul **Unirea** cã scrie **Center Shoping** .

Vreau sã vã spun dumneavoastrã cã am avut un ºoc, mãrturisesc cã am avut un ºoc intrând în Biserica San Pietro, care înseamnã inima bisericii creºtine, am ascultat Messa într-o superbã limbã italianã ºi am avut uluiala sã ascult Messa, repetatã, în limba englezã. În San Pietro slujba se þine în limba italianã ºi în limba englezã. Nu ºi-a pus nimeni problema cã este un atentat împotriva limbii italiene, nu ºi-a pus nimeni problema cum ne apãrãm de o asemenea barbarie.

Eu cred cã limba românã, astãzi, este suficient de puternicã, dacã o respectãm ºi o folosim în mod corect, ca sã nu trebuie sã fie apãratã de acea infuzie Ñ aº spune, fireascã Ñ pe care o aduce o convieþuire planetarã.

Nu vreau sã lungesc ceea ce spun acum, dar ar fi încã multe argumente care susþin punctul de vedere, sau încercãm sã credem cã dau greutate punctului de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Subscriem la orice program de învãþare ºi vorbire corectã a limbii române, dar avem rezerve cã aceastã lege, paralelã, cu Legea pentru protecþia consumatorului, îºi dovedeºte utilitatea.

Motiv pentru care ne vom abþine de la votul final pe lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,...

Intenþionaþi sã mai luaþi cuvântul, domnule senator Nicolaescu?

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Da.

## Stimaþi colegi,

Vã adresez rugãmintea ca sã încercãm sã concentrãm expunerile, pentru a putea trece la vot, pentru cã altfel ne vom trezi în situaþia cã se terminã programul ºi nu reuºim sã finalizãm proiectul de lege.

Aveþi cuvântul, domnule senator Sergiu Nicolaescu!

## Domnule preºedinte,

Conform procedurii, aº avea dreptul sã iau cuvântul. În nici un caz, vã garantez, ºi dumneavoastrã, ºi colegilor mei, cã nu va dura atât de mult cât au vorbit ceilalþi colegi. Nici nu voi vorbi în contradictoriu, pentru cã nu este cazul. Eu cred, în primul rând, stimaþi colegi, cã s-a depãºit în cuvântul colegilor noºtri senatori, care au vorbit pânã acum, s-a depãºit sfera legii respective, cadrul legii pe care noi o discutãm astãzi. Aceasta este în primul rând. Totuºi, s-au spus niºte lucruri, pe care nu pot sã mã prefac cã nu le-am reþinut sau cã nu m-au deranjat.

Nu cred, domnule Mark— BŽla, cã, vreodatã, un francez va spune cã este minoritar. Cuvântul _minoritar_ va dispãrea, când va exista o Europã unitã. Atunci, care sunt majoritarii? Deci, vedeþi dumneavoastrã, într-o Europã unitã, cum e în Statele Unite, nimeni nu vorbeºte cã unul din state e minoritar sau altul e majoritar. Aºadar, cuvântul _minoritar_ va dispãrea ºi este un lucru foarte bun cã va dispãrea. În ceea ce priveºte ideea cã un francez ar putea sã spunã, este exclusã în viitorul Europei. Mai mult, nici un francez, nici un german, indiferent cine.

De asemenea, vreau sã spun cã este vorba de limba românã în aceastã lege, iar legea precizeazã Ñ ºi mã mir cã ceilalþi nu au þinut cont de acest lucru Ñ în ce domenii. Existã un ridicol în care noi am putea intra ºi am intrat în multe cazuri. Dacã limba francezã a pãtruns în limba cultã româneascã în decurs de vreo 200 de ani ºi, poate, chiar mai mult, trebuie sã recunoaºtem cã, în ultima vreme, pãtrunderea limbii engleze apare într-un mod vulgar ºi în domenii care nu au nimic comun cu cultura româneascã ºi cu cultura mondialã. În aceastã situaþie, cum aþi dat un exemplu de _Fast food,_ eu vreau sã spun cã la Mangalia, am trecut în vara aceasta, în fiecare zi, pe lângã un mare magazin modern deschis, în care avea scris mare _Fast food_ ºi dedesubt, cu aceleaºi litere mari, _Ciorbã de burtã._

Deci, vedeþi dumneavostrã? Pentru a evita astfel de situaþii, înþelegând cã, departe de noi a încerca sã îngrãdim introducerea limbii engleze în lume, ca o limbã internaþionalã, ºi nicidecum a îngrãdi limba maghiarã, acolo unde ea îºi are locul, deci toate aceste lucruri, revenind la ceea ce legea cuprinde, eu vã rog sã intrãm în discuþia legii. În ceea ce mã priveºte, cu conºtiinþa împãcatã, sunt absolut de acord sã votez pentru o astfel de lege absolut necesarã.

Mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Buzatu, ultimul vorbitor înscris.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº vrea sã mã refer, pornind de la faptul cã asearã, nu mai târziu, la Televiziunea Românã, un general de poliþie a început sã vorbeascã despre evenimentele actuale ºi a ajuns ºi la aceastã formulã ”cetãþeni afganistaniÒ. Mã gândesc cã, mâine-poimâine, va vorbi despre ”cetãþeni polnordiciÒ ºi aºa mai departe.

Eu vreau sã îl felicit pe domnul senator, pe domnul profesor Pruteanu, pentru aceastã iniþiativã. A publicat deja douã cãrþi excelente pe aceastã temã. Regret cã nu sunt ºi eu printe iniþiatori. Îl invidiez, din acest motiv.

Care este fondul intervenþiei mele? Legea aceasta trebuie, din punctul de vedere, adoptatã fãrã discuþii prea îndelungate. Dacã societatea este în tranziþie, trebuie, mãcar, sã admitem cã nu ºi limba românã este în tranziþie. Cred cã aceasta este esenþa intervenþiei iniþiatorului.

Dacã nu mã înºel, nu este bine sã fim prea sceptici în ce priveºte posibilitatea de a se aplica aceastã lege. Copil fiind, elev fiind, îmi aduc aminte care era situaþia prin 1945-1955. La fel, mai toþi vorbeam cu _miºto,_ cu _pulemiot_ ºi aºa mai departe. Ajunseserãm noi, copiii, sã ne înjurãm, chiar, în limba rusã, dacã nu ar fi intervenit un decret din 1953, care a fãcut ordine pentru multe decenii, pânã la urmãtoarea intervenþie a Academiei Române din 1991. Este absolut necesarã aceastã lege. Din acest punct de vedere, vã rog sã-mi daþi voie sã merg chiar ºi mai departe ºi sã fac un fel de ”recomandareÒ, între ghilimele, este evident. Vedem ce se petrece în lume, ce s-a petrecut aiurea. Iatã, spre exemplu, serviciile americane de informaþii erau la un moment dat informate, probabil prin ambasade, despre ce se petrece în România. Erau mai interesate despre inaugurarea bustului lui Antonescu sau despre activitatea unor falºi legionari (care nu existã), s-au dus cu toþii din ianuarie 1941, ºi teroriºtii erau lângã ei. În acest context, aº merge aºa de departe încât aº propune ca pentru aplicarea legii sã controleze, sã intervinã S.R.I. Sã nu mai umble dupã false nãluci: dupã busturi, dupã legionari ºi aºa mai departe. Îl felicit din nou pe domnul senator, voi vota, dacã se poate spune, cu ambele mâini pentru aceastã lege.

Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Potrivit prevederilor regulamentului, vã rog sã-mi permiteþi sã vã propun sistarea discuþiilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cu 94 de voturi pentru ºi 7 contra, plenul Senatului a dispus sistarea discuþiilor.

Deci, vã rog doar sã rãspundeþi la câteva chestiuni, dar vã adresez rugãmintea ca prin cuvânt sã nu tensionaþi relaþiile din plenul Senatului.

Sã nu periclitez, ce?! Da, am înþeles. Am înþeles. Nu voi periclita nimic.

Puteþi sã-i determinaþi pe unii sã voteze contra.

Nu, dar efectiv nu v-am auzit. Nu v-am auzit bine. Sã nu periclitez relaþiile...?

Nu, nu, nu! Ca sã nu vã adresaþi în mod direct unui coleg, pentru cã sunt obligat dupã aceea sã-i ofer dânsului dreptul la replicã.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Bine, atunci nu mã voi adresa direct ºi voi da rãspunsul foarte scurt. Îmi permiteþi sã dau rãspunsul foarte scurt la câteva probleme care vizau, totuºi, fondul ideilor mele?

Într-un discurs frumos, dar cam epopeic, þinut aici, s-a repetat ca un leit-motiv ideea cã nu legea ar fi soluþia, ºi m-aº întreba totuºi, aº formula chiar obiecþia: De ce vorbitorul acela, într-o românã destul de corectã, nu a ºi precizat care ar fi totuºi soluþia care ne priveºte pe noi ca legiuitori, care ne revine nouã ca o sarcinã? Sigur cã limba se cultivã, în primul rând prin ºcoalã... Nu, cei 7 ani de acasã, apoi ºcoala ºi apoi mass-media în sensul cel mai larg: ziare, reviste, televiziune, radio. Dar nu e direct treaba noastrã, noi putem face legi ºi în mãsura în care ceva din limbã se poate..., din fenomenul limbii se poate reglementa, e datoria noastrã s-o facem. Nu e soluþia absolutã, dar ne priveºte pe noi.

2) Nu este întru totul adevãrat, în acelaºi discurs epopeic s-a spus cã în Franþa legea n-a reuºit. Eu însumi am amintit anumite ironii, dar a reuºit în bunã mãsurã, mãcar 50% a reuºit, în sensul cã iatã, în limba francezã de azi cuvinte care la noi sunt anglicisme, pentru cã n-am gãsit cuvântul potrivit, în limba francezã sunt cuvinte franþuzeºti. De pildã, ei nu spun _programe,_ spun _logiciel_ ºi aºa mai departe. Deci, ceva au reuºit. Asta ne ºi propunem. Nu ne închipuim cã vom eradica fenomenul acesta al furculisionului, al sclifoselii, al fandoselii, al snobismului, al imitaþiei ºi aºa mai departe, ºi, chiar ºi al globalizãrii.

Al treilea punct în care, în principiu, îmi manifest un anume dezacord: tot în acelaºi discurs frumos, dar cam epopeic, s-a spus cã aceastã lege ar îngrãdi nu ºtiu ce. Orice lege îngrãdeºte. Orice lege impune cuiva: unei comunitãþi, unui grup, unui sector din realitate sã nu facã ce vrea, ci ce trebuie sã facã. Important este ca aceastã îngrãdire sã þinã seamã de bunul-simþ ºi de toate celelalte valori respectate de omenire. Dar, orice lege îngrãdeºte. De-asta e fãcutã. Nu existã lege care spune: ”Fã ce vrei!Ò, decât ºtim cine spune Ñ Sfântul Augustin Ñ ”Iubeºte ºi fã ce vrei!Ò, iar referirea colegului din Partidul Naþional Liberal la Legea protecþiei consumatoru-

**:**

N-am înþeles.

Pentru stenogramã, am imitat accentul limbii maghiare. Precizez încã o datã cu toatã fermitatea: este efectiv o scornealã, nu ºtiu a cui, poate a presei, cã eu aº fi spus cã aceastã lege e o pavãzã împotriva anglicismelor ºi, cu atât mai stupid, a maghiarismelor. Întâi cã nu existã. Cei aia ”maghiarismeÒ? Un maghiarism excepþional este cuvântul _gând._ Cuvântul gând e de origine maghiarã, din maghiarul ”gondÒ. Apoi toate cuvintele care se terminã cu ”ºagÒ sau cu ”ºugÒ: _meºteºug, feleºug._ Mie îmi place sã spun _feleºag,_ în fel de a fi ca ºi cuvânt filosofic, ce înseamnã sã lupt împotriva..., dar nu existã maghiarisme care sã ne supere cu ceva. Anglicismele, da. Dau loc fenomenului acesta al sclifoselii, al strâmbãturii ºi al neînþelegerii. Deci, nu sunt împotriva lor, ci Messa în românã ºi apoi Messa în maghiarã, englezã, francezã, germanã. **Centrul Comercial Unirea** ºi dedesubt în câte limbi dorim. În câte limbi doreºte patronul acela, numai cã va plãti cu 25% mai scump. Asta-i ideea principalã ºi vã mulþumesc cã m-aþi grãbit.

Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sã trecem la dezbaterea pe articole a propunerii legislative. Vã rog sã interveniþi, domnule senator Pruteanu, în calitatea pe care o aveþi de iniþiator, de fiecare datã, legat de amendamentele din textul posibil.

O voi face cât mai scurt posibil.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur, discutate ºi aprobate în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Dacã sunt intervenþii legat de amendamentul la titlul legii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Titlul legii aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, unul contra ºi 5 abþineri.

Art. 1, în noua variantã, vã rog sã observaþi cã este structurat de Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã în 3 alineate. Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt,

Art. 2 are, de asemenea, 3 alineate. Existã intervenþii? Iniþiatorul de acord? Numai puþin. Iniþiatorul de acord în varianta venitã de la...?

Domnul senator Pruteanu...

Da, de acord.

Intervenþie domnul senator Mark— BŽla. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La acest articol, respectiv la alin. 3 ar fi formulatã o excepþie privind texte cu caracter ºtiinþific, literar-artistic, cultural. Art. 2 alin. 3.

Da, am înþeles. Vã rog!

## **Domnul Mark— BŽla:**

Un alineat nou faþã de proiect. ªi aici s-ar dispune ºi în legãturã cu exceptarea publicaþiilor în limbile minoritãþilor naþionale, respectiv emisiunile de radio ºi televiziune în limbile minoritãþilor naþionale. Formularea este pe de o parte ambiguã ºi, pe de altã parte, restrictivã. Noi am propus iniþial, ºi a existat un astfel de amendament, ca formularea sã sune astfel: ”Nu fac obiectul prezentei legi denumirile mãrcilor înregistrate, textele cu caracter exclusiv ºtiinþific sau literar-artistic ºi cultural, publicaþiile redactate integral sau parþial în limbi strãine, publicaþiile ºi emisiunile radio ºi TV în limbile minoritãþilor naþionaleÒ.

Faþã de amendamentul propus de noi, existã o sintagmã cu care nu suntem de acord ºi anume: ”emisiunile radio ºi TV în directÒ. Ce-ar însemna acest lucru? Dacã acceptãm cã numai emisiunile radio ºi TV în direct sunt exceptate în ceea ce priveºte dispoziþiile acestei legi, acest lucru ar avea ca consecinþã subtitrarea tuturor emi-

siunilor de televiziune existente în þara noastrã în limba maghiarã, de exemplu, sau, eventual, în limba altor minoritãþi, indiferent dacã ele sunt emisiuni incluse în televiziunea publicã româneascã sau televiziuni comerciale, sau televiziuni locale, regionale, prin cablu, fiindcã în acest moment, dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã, existã o serie de emisiuni locale, emisiuni prin cablu, emisiuni regionale ºi aºa mai departe.

Pe de altã parte, formularea este ambiguã în ceea ce priveºte emisiunile de radio, dar am încercat sã clarific acest lucru cu iniþiatorul ºi, cred cã suntem de acord cã nicicum, nici un fel de restricþie nu poate sã se refere la emisiunile de radio, fiindcã ar fi absurd sã ceri aºa ceva în cazul emisiunilor radio. Subtitrarea nu... Existã, bineînþeles, posibilitatea de traducere, deci, am distruge emisiunile de radio existente. Trebui sã subliniez cã, probabil, majoritatea dintre dumneavoastrã cunoaºteþi acest lucru, noi în acest moment, în þarã, în România, prin radioul public avem emisiuni în limba maghiarã destul de bune, mai multe ore în ºir în cazul Studioului de radio din Târgu-Mureº, la secþia maghiarã, de la Studioul de radio din Târgu-Mureº, tot aºa la secþia maghiarã de la Studioul de radio din Cluj-Napoca, o orã zilnic pentru emisiunea din Bucureºti. Existã o tradiþie în acest sens, existã o practicã în acest sens, deci, în primul rând, aº vrea sã clarific acest lucru cã dispoziþia nu se referã la emisiunile de radio. Pe de altã parte, în cazul emisiunilor de televiziune ar putea sã existe o singurã excepþie, ºi sunt de acord cu aceastã excepþie, ºi anume..., excepþie în ce sens? Ca dispoziþiile legii sã se refere ºi la emisiunea respectivã. Mã gândesc la emisiunea de televiziune în limba maghiarã de la Televiziunea publicã naþionalã. Existã în acest moment o astfel de emisiune aici, în Bucureºti, în zilele de luni ºi marþi, mi se pare, 3 ore de emisiune în limba maghiarã la programul 1, respectiv programul 2. ªi, în acest moment, în cazul acestor emisiuni, care sunt destinate întregii populaþii, prin caracterul lor de televiziune publicã ºi televiziune naþionalã, în cazul emisiunilor în limba maghiarã, cele care nu sunt în direct, sunt ºi emisiuni în direct, cele care sunt în direct acest lucru nu se poate realiza. În cazul celorlalte emisiuni, existã subtitrarea. Cunoaºteþi ºi dumneavoastrã, vedeþi aceste emisiuni. ªi suntem de acord cu ideea acestei subtitrãri. În schimb nu putem fi de acord cu aceastã practicã, care pânã acum (nici aºa nu a fost legiferatã), deci, prima datã s-ar legifera o astfel de obligaþie, nu putem fi de acord ca aceastã practicã sã fie extinsã în cazul tuturor emisiunilor de televiziune locale, regionale ºi aºa mai departe. Nici nu e posibil acest lucru. Nu poþi face emisiuni zilnice cu obligaþia subtitrãrii ºi în cazul în care aceste emisiuni sunt destinate unor comunitãþi locale sau regionale, nici nu avem nevoie de aºa ceva, fiindcã existã alte emisiuni alternative, bineînþeles, în primul rând în limba românã, dar aºa cum am spus, ºi în limba maghiarã sau, probabil, ºi în limba ucraineanã în unele localitãþi sau zone, sau în limba germanã ºi aºa mai departe. Deci, conform ideii, amendamentul pe care l-am depus deja în comisie ºi care a fost numai parþial acceptat în cazul acestui alineat, eu aº propune ori întoarcerea la amendamentul iniþial ºi anume radierea sintagmei ”în directÒ din acest alineat, ºi atunci textul ar rãmâne aºa cum a fost, excepþie aceastã sintagmã ”în directÒ, ori existã o variantã explicativã, dacã vreþi, interpretativã, dacã-mi permiteþi acest lucru, care ar suna astfel: ”Nu fac obiectul prezentei legi denumirile mãrcilor înregistrate, textele cu caracter exclusiv ºtiinþific sau literar-artistic ºi cultural, publicaþiile ºi emisiunile radio ºi cele de televiziune publicã în directÒ. În aceastã ipostazã ar rãmâne ideea obligativitãþii în cazul emisiunilor indirecte, deci emisiunile radio ºi cele de televiziune publicã...

## Amendamentul a fost fãcut la comisie.

...ºi cele în direct, precum ºi emisiunile posturilor locale ºi regionale în limbile minoritãþilor naþionale. Ar urma o nouã frazã: ”De asemenea, nu fac obiectul prezentei legi denumirile ºi instrucþiunile care fac obiectul reglementãrilor prin...Ò ºi urmeazã înºiruirea care existã ºi în acest moment. Deci, acesta este amendamentul nostru, mai bine-zis am avea douã alternative: ori radierea sintagmei ”în directÒ, ori acceptarea unei astfel de formulãri interpretative.

Vã mulþumesc.

Deci, prin amendament a fost formulat, aºa cum s-a precizat, în sensul eliminãrii din text a sintagmei ”în directÒ. Vã rog! A fost formulat de la comisie.

Îl rog pe domnul senator Pruteanu, în calitate de iniþiator, sã se pronunþe cu privire la acest amendament.

Vã mulþumesc mult, domnule preºedinte ºi vã mulþumesc ºi pentru felul elegant ºi ferm în care conduceþi ºedinþa.

Daþi-mi voie, totuºi, aici sã mã extind la 3Ð4 minute ca sã precizez fondul chestiunii, pentru cã este punctul în care, cu toatã politeþea, cu toatã dorinþa de confraternitate fac opinie separatã faþã de domnul senator Mark— BŽla.

Fondul chestiunii la acest articol, la acest alineat este cã iniþiatorul, eu, am dorit ca emisiunile de televiziune în limba unei minoritãþi sã fie subtitrate în româneºte. Un argument solid al domnului preºedinte Mark— BŽla a fost cã aceasta imiplicã niºte costuri serioase pentru televiziunile locale. Sunt de acord cu asta ºi trebuie sã gãsim o soluþie mai blândã, deºi un aparat din acesta de subtitrat nu e chiar milioane de dolari, costã cam cât un prompter, adicã aparatul pe care se citesc ºtiri. Dar, în acelaºi timp, argumentul principal pe care i l-am adus ºi vi-l aduc ºi dumneavoastrã este acesta: e un gest de simetrie. Aºa cum noi ca stat, ca naþiune, avem gentileþea, avem prietenia, avem gesturi absolut amicale ºi frãþeºti faþã de minoritatea care reprezintã 7%, cerem ºi acestei minoritãþi, acolo unde este majoritate în Covasna, în Harghita, în Mureº, acolo unde ei sunt net majoritari ºi românii sunt 20%Ñ10%, sã fie la fel de drãguþi, la fel de gentili, la fel de..., sã aibã gesturile astea de atenþie faþã de minoritatea aceea. Ar fi un gest de atenþie faþã de românii minoritari de acolo, care uneori au acest complex al minoritãþii, al obiºnuirii, al situaþiei de pãrãsiþi. Ar fi un gest de atenþie, de gentileþe ca unele emisiuni, cel puþin, am putea, suntem în Parlament, sã negociem. Bine, nu toate le vom titra. Unele, chiar, poate, nu privesc comunitatea româneascã de acolo, dar mãcar un cuantum din

emisiuni, controlabil de cãtre C.N.A., sã fie subtitrate în româneºte.

Din pãcate, n-am reuºit sã cad de acord cu domnul Mark— BŽla asupra acestui punct. Nu fac un cap de þarã din asta, sunt mulþumit, totuºi, cã legea trece. Veþi vota fiecare dupã cum vã dicteazã conºtiinþa, dar eu cred cã era bine ca emisiunile posturilor locale, mãcar o parte din ele, 50%, 30%, sã facã gesturi de deschidere cãtre minoritarii români de acolo din zonã ºi sã le subtitreze. Cele care-i privesc: de naturã socialã, economicã etc. Asta s-ar putea conceda. Dacã Senatul acceptã.

Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Grigore Zanc sã se pronunþe.

## **Domnul Grigore Zanc:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aº fi vrut sã...., iertaþi-mã cã vorbesc de aici, dacã e nevoie mã duc dincolo, cã am câteva aprecieri în afara articolului exact. Aº fi vrut sã se înþeleagã cã de la titlu ºi pe tot parcursul am fost extrem de atenþi ca sã nu rãmânã ceva în afarã, ceva care poate sã afecteze sau sã sensibilizeze pe cineva. ªi vorbesc ca unul care a avut cele mai bune relaþii cu colegii maghiari din domeniul culturii, unul care a fost tradus ºi în publicaþiile lor, ºi în Ungaria am un roman tradus, deci nu vorbesc deloc pãtimaº. Dar, întreb, totuºi, ºi-l întreb pe domnul Mark— BŽla, care a pus aici o problemã de sensibilitate: toþi au dreptul la sensibilitate, dar românul ãla care nu ºtie ungureºte, care nu ºtie englezeºte, care nu ºtie altã limbã ºi intrã în prãvãlie sau vede un afiº pe un perete, oare ãla n-are voie sã..., sau n-avem noi obligaþia sã ne gândim cât de cât la sensibilitatea lui? ªi pun întrebarea pentru cã nu înþeleg aceastã voinþã de închidere chiar a minoritãþii care ar trebui sã facã posibilã înþelegerea ºi asimilarea de culturã ºi de cunoºtinþe dinspre ei spre noi? Deci, este o lege a mai bunei comunicãri între oamenii din România ºi a utilizãrii limbii române pentru a facilita comunicarea ºi pentru aceea ºi între aceea care nu ºtiu altã limbã. ªi atunci, rugãmintea este: emisiunile...

Bun, nu putem pretinde sã se facã simultan la radio emisiunile în limba românã ºi în limba respectivã, de aceea am ºi exceptat cele în direct, dar de ce... E o chestiune care pe mine, efectiv, mã frãmântã întruna. De ce aceastã nevoie de închidere? Când, dacã suntem împreunã, comunicãm împreunã, sã ºtiu ºi eu ce vreþi sã transmiteþi colegilor sau concetãþenilor celorlalþi? De ce este aºa de crispantã o asemenea formulare? Deci, eu rog sã diferenþiem aici. Dacã emisiunile în direct la televiziune, e firesc sã fie exceptate, ca sã nu creãm niºte situaþii deosebite, dar cele care sunt emisiuni filmate, pe casetã, aºa cum orice film se titreazã, care-i problema sã fie titrat sau sã fie tradus?

Dacã punem problema de costuri atunci intrãm într-o altã zonã. Aºa cum s-a pus problema firmelor, care este o altã..., ºi care se excepteazã. Sunt ”nÒ acte normative care excepteazã situaþiile reglementate de alte legi. Deci, nu intrãm pe...., legea asta nu vine sã taie undeva unde..., vine sã antreneze spre o mai bunã comunicare ºi un sentiment de a ºti, totuºi, cã trãieºti într-o lume cu oameni cunoscuþi ºi cu care poþi comunica. Iertaþi-mã, amendamentul a fost, într-adevãr, pus în comisie, am crezut cã cele în direct, e normal sã fie exceptate, dar, celelalte, daþi-mi voie, atunci nu ºtiu, la cine ne mai adresãm cu aceastã lege? Deci, dacã exceptãm publicaþiile redactate integral sau parþial în limbi strãine, publicaþiile ºi emisiunile radio ºi TV, deci, publicaþiile n-a spus nimeni sã fie traduse. Sunt de când e lumea în limba minoritãþilor ºi emisiunile radio în limba minoritãþilor naþionale, dar cele TV în direct... Deci, eu sunt ºi în acest context, repet, susþin rãmânerea emisiunilor TV în direct exceptate, dar nu a tuturor emisiunilor.

Deci, publicaþiile ºi emisiunile radio în limba minoritãþilor naþionale, emisiunile TV în direct...

Da, mai doriþi sã spuneþi ceva?

Nu.

dintre dumneavoastrã, dar eu cred cã putem ajunge la niºte concluzii comune.

Eventual, oboseºte cã vorbim prea mult la ora 12,15 în ziua de joi despre aceastã problemã, dar, credeþi-mã cã avem ocazia sã cãdem de acord în legãturã cu niºte probleme extrem de importante pentru noi toþi. Deci, emisiunile de televiziune ºi de radio...

## Domnule preºedinte Zanc,

Dumneavoastrã înºivã v-aþi referit la publicaþii ºi cãrþi, de exemplu. Deºi e foarte firesc sã existe în librãriile noastre, în bibliotecile noastre, pe standurile de presã publicaþii, de exemplu, în limba maghiarã. Aº putea sã spun în limbile minoritãþilor naþionale, dar ºtim cu toþii cã în acest moment discutãm, mai ales, de aceastã variantã. Ziare, publicaþii, cãrþi ºi aºa mai departe. Acceptãm acest lucru. Acceptaþi ºi dumneavoastrã în mod firesc acest lucru. Nu existã suspiciuni în aceastã privinþã...

Pãi, e acceptat.

Mulþumesc. Domnul senator Mark— BŽla. ªi dacã doreºte ºi altcineva sã intervinã?

## **Domnul Mark— BŽla:**

## Domnilor colegi,

Vã spun sincer, n-am vrut ºi n-am intenþia sã încerc sã discut în contradictoriu. Mi s-a pus întrebarea: De ce atâta închistare, de ce atâta închidere? Bineînþeles cã nu sunt de acord cu ideea închiderii. Aº putea sã pun ºi eu întrebarea, dar, imediat am ajunge, eventual, la o discuþie în contradictoriu: De ce atâta bãnuialã?

ºi: De ce atâta suspiciune? De pe amândouã pãrþi... sunt de acord cu acest lucru, dar totuºi, atunci sã încercãm sã rãspundem la aceastã întrebare? De ce atâta suspiciune? Ñ mai ales în cazul unei practici existente. Acum noi discutãm despre o practicã existentã ºi încercãm sã protejãm ceva ce existã. ªi vã spun de ce. Domnul preºedinte Zanc ne-a pus întrebarea: Dacã nu trebuie sã aibã toatã lumea acces la anumite informaþii? Sunt dea cord cu dumneavoastrã ºi repet ceea ce am spus ºi voi repeta, de câte ori este necesar acest lucru, cã noi niciodatã n-am militat pentru exclusivitatea limbilor minoritãþilor sau limbii materne în anumite ipostaze publice. Drept dovadã, noi înºine am fãcut propunerile privind inscripþiile bilingve. Repet acest lucru, e adevãrat, am mai spus, unde în mod obligatoriu, prima datã, în primul rând, în limba oficialã trebuie sã fie denumirile de localitãþi, de instituþii, de fel de fel de informaþii publice ºi, în al doilea rând, în limba maghiarã, sau, respectiv, în alte limbi ale minoritãþilor care trãiesc în þara noastrã. Deci, din acest punct de vedere sunt în totalitate de acord cu dumneavoastrã. Trebuie sã existe aceastã obligativitate. Cetãþeanul român de naþionalitate românã trebui sã aibã acces oriunde în aceastã þarã la informaþiile publice, fie vorba ºi de inscripþia firmei ºi aºa mai departe. Deci, din acest punct de vedere, nu existã între noi nici un fel de diferenþã de opinii. ªi vreau sã subliniez acest lucru sã nu ne mai întoarcem la aceastã idee. În schimb, vorbim în acest moment de alte ipostaze în legãturã cu care nu sunt de acord, eventual cu unii

...în aceastã privinþã, fiindcã, ce se întâmplã? Oricine are posibilitatea sã aleagã, sã ia de pe raft o carte în limba românã, o carte în limba germanã, una în ucraineanã sau una în limba maghiarã. Deci, nu se pretinde în mod firesc..., ar fi absurd, recunoaºteþi acest lucru, sã pretindem cã în orice carte sau orice ziar sau orice revistã sã existe în þara noastrã texte traduse ºi în limba oficialã. E imposibil, dar nu numai cã e imposibil, ar fi ºi absurd. Însuºi iniþiatorul excepteazã aceastã situaþie prin formulãri. Atunci, vã rog foarte mult sã acceptaþi cã aceeaºi idee ar trebui sã funcþioneze ºi în cazul emisiunilor de radio, ºi dumneavoastrã aþi fost de acord cu acest lucru, dar ºi în cazul emisiunilor de televiziune. Fiindcã suntem într-o epocã, suntem într-un moment, unde deja spectatorul de televiziune, publicul din România are posibilitatea sã aleagã, oriunde ar fi în þara noastrã, are deja posibilitatea sã aleagã. Nu are nevoie decât sã apese pe un buton ºi sã schimbe canalul. ªi are posibilitatea sã se uite la televiziunea publicã, sã se uite la televiziuni strãine (ºtiþi ºi dumneavoastrã acest lucru) ºi în loc sã se uite, eventual, la alte televiziuni, de ce nu vrem sã-i dãm posibilitatea cetãþeanului român de naþionalitate maghiarã sau ucraineanã, sau germanã, sãºi facã niºte emisiuni, acolo, în nu ºtiu ce comunã, cã deja am ajuns într-o situaþie, unde la televiziunile pe cablu se face ºi aºa ceva...

Asta nu se discutã aici.

...în schimb la televiziunea publicã naþionalã, deci Televiziunea Românã, canalul 1 ºi 2, care e o televiziune publicã susþinutã din bugetul statului, destinatã întregii populaþii, în principiu. E o altã întrebare: câþi se uitã? Dar, totuºi, e destinatã întregii populaþii. La aceastã televiziune publicã e foarte firesc, ceea ce se practicã ºi în acest moment, cã în afara emisiunilor în direct Ñ puþine, dar totuºi sunt Ñ ºi unde nu este posibil acest lucru, la celelalte emisiuni, reportaje, relatãri ºi aºa mai departe sã existe subtitrare ºi în limba românã, aºa cum existã ºi în acest moment. Nu suntem de acord cu aceeaºi idee în cazul emisiunilor locale, regionale, comerciale, aºa cum am spus.

Deci acolo, nu numai în cazul emisiunilor în direct, ci ºi în cazul emisiunilor indirecte; un reportaj fãcut acum câteva ore ºi bãgat în Sândominic de Ciuc sau nu ºtiu la ce emisiune pe cablu, sã aibã subtitrare. Aceastã interdicþie practic ar suprima posibilitãþile comunitãþii locale de a-ºi face o emisiune, de a încerca sã facã televiziune ºi aºa mai departe. Vã spun sincer cã, într-o perioadã ºi într-o epocã în care, ºtiþi ºi dumneavoastrã, toatã populaþia Ñ oricare cetãþean doreºte sã aleagã Ñ are posibilitatea de a alege, apãsând pe un buton se uitã la altã emisiune.

## **Din salã:**

Iar are ceva cu butonul...

Nemaivorbind de faptul cã... aici trebuie sã clarificãm încã o confuzie. Nu este vorba ca în Sfântu Gheorghe sau în Târgu-Mureº Ñ aºa cum existã ºi în acest moment! Ñ emisiuni în limba românã. Majoritatea posturilor locale emit în limba românã. Aici discutãm ca emisiunile în limba românã sã fie emisiuni în limba românã ºi cele fãcute în limba maghiarã, o orã, o jumãtate de orã ºi aºa mai departe, sã fie, ca entitate, în limba maghiarã. ªi sã punem la o parte suspiciunile noastre ºi sã acceptãm aceastã idee. Atât am cerut: ca ºi în cazul editãrii unei cãrþi, ca ºi în cazul editãrii unei reviste. De atât este vorba. Excepþia este Ñ spun încã o datã Ñ televiziunea publicã naþionalã destinatã întregii populaþii. Nu am vrut sã pornesc niºte discuþii în contradictoriu, dar nici nu pot înceta sã explic despre ce este vorba.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vreau sã fac o precizare. În Comisia pentru culturã, arte ºi mijloace de informare în masã s-a discutat de zeci de ori acest text ºi am ajuns la concluzia cã orice schimbare de cuvânt produce o bulversare a întregii legi. Ca atare, propun sã consideraþi cã am fãcut o treabã foarte serioasã ºi, în acelaºi timp, propun sistarea discuþiilor pe acest articol. Sã

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Înainte de aceasta, vã rog sã-i permiteþi iniþiatorului sã ia cuvântul sã se exprime dacã este de acord. Au fost 3 amendamente care cred cã sunt, cumva, în trepte. Eu nu le am scrise, bãnuiesc cã au fost fãcute la comisie, iar pe cele care nu au fost fãcute, îmi spuneþi ºi nu le voi supune votului, respectând Regulamentul Senatului. Am înþeles cã, într-o anumitã formulã din cuvântul domnului senator Mark— BŽla, dânsul doreºte eliminarea sintagmei ”în directÒ din textul alin. 3 din art. 2.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Dar nu pe amendament.

Pãi, spuneþi cã s-a discutat de zeci de ori la comisie. Bãnuiesc cã acest lucru s-a discutat. Daþi-mi voie sã-i întreb pe preºedintele comisiei ºi pe iniþiator dacã acest amendament a fost discutat la comisie sau nu, cã aºa este regulamentar.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am avut senzaþia cã azi nu a fost ziua domnului Pruteanu, deºi a venit în faþa noastrã cu un proiect extraordinar de bine venit, aºteptat de noi toþi, ci a fost ziua senatorului Mark— BŽla.

Vã rog sã mã iertaþi, domnule Constantinescu, dar vorbeam eu.

Nu voi decodifica mesajul Domniei sale pentru cã nu este nimic de decodificat, totul fiind clar, însã nu pot sã nu remarc delirul verbal de o orã. Mi se întâmplã ºi mie dupã ce merg la douã nunþi una dupã alta, într-o sâmbãtã, sã pãþesc asemenea minuni. Aº remarca totuºi, când vorbeºte senatorul Mark— pot sã remarc: _che bella voce_ .

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cred cã intervenþia este favorabilã pentru acest alin. 3 pe care îl avem în discuþie.

Vã rog, domnul senator Constantinescu. Vã rog sã vã pronunþaþi pe amendament, cã altfel nu ºtiu, sã-l

## Mulþumesc.

Avem de rezolvat urmãtoarea problemã. Pe de o parte, domnul senator Mark— BŽla solicitã eliminarea sintagmei ”în directÒ în varianta primã, atât pentru emisiunile radio, cât ºi pentru emisiunile TV. Nu ºtiu dacã am înþeles foarte bine.

În al doilea rând, în treapta urmãtoare, solicitã eliminarea sintagmei ”în directÒ numai pentru emisiunile radio, iar pentru cele TV se dorea a se adãuga textului ”dupã emisiunile TV locale ºi regionaleÒ.

A treia variantã nu ºtiu dacã o putem pune în discuþie. Dumneavoastrã aþi prezentat un text mai bogat detaliat, dar cred cã acela nu a fost discutat în comisie, fiindcã domnul senator Zanc a fãcut aceastã precizare. Deci erau o serie de precizãri care conduceau la dezvoltarea celui de-al doilea amendament, dacã am înþeles bine.

## Domnule senator Pruteanu,

În calitate de iniþiator, vã rog sã vã exprimaþi asupra acelui amendament în douã variante propus de domnul senator Mark— BŽla.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Aþi sintetizat excelent, domnule preºedinte, ºi le luãm, pe rând, aºa cum le-aþi prezentat.

Dacã am elimina ”în directÒ Ñ îi rog ºi pe colegi sã urmãreascã pe text Ñ s-ar înþelege cã orice emisiune TV în limbile minoritãþilor poate sã nu fie subtitratã, adicã sã nu fie ºi pe înþelesul populaþiei româneºti, ceea ce este inadmisibil. Inclusiv emisiunile postului naþional de televiziune, care sunt în limba maghiarã, nici un român n-ar înþelege ce se spune acolo sau, mã rog, nici un român care nu ºtie ungureºte.

Deci, nu pot accepta sã tãiem sintagma ”în directÒ. A doua variantã.

Domnul preºedinte Mark— BŽla a propus introducerea ºi a posturilor de televiziune locale ºi regionale. Am spus mai înainte cã nu pot fi întru totul de acord pentru cã ar lipsi acea delicateþe, acea eleganþã a posturilor acolo unde sunt maghiarii majoritari faþã de populaþia minoritarã. Aºa cum noi, faþã de cei 7%, acordãm, ca un stat civilizat, toate facilitãþile posibile Ñ ºi vom acorda ºi altele Ñ, aºa ar fi drãguþ, ar fi omeneºte, ar fi româneºte, ar fi frumos, sã li se acorde ºi românilor, 10Ñ15Ñ20% Ñ câþi sunt acolo Ñ mãcar la o parte din emisiuni, cele care chiar îi intereseazã, sã existe gestul de a fi subtitrate. Nu este un cost foarte supãrãtor. Sã nu exagerãm pe chestia asta. Un post de televiziune înseamnã totuºi o întreprindere destul de lucrativã, de profitabilã. Asta ar fi soluþia finalã: sã gãsim în metodologia de aplicare a legii cã posturilor locale ºi regionale li se impune un cuantum pe care îl putem hotãrî acum: 50% de emisiuni minimum subtitrate, adicã nu nimic, deoarece altfel s-ar înþelege cã acelor posturi de televiziune nu le pasã de populaþia minoritar româneascã chiar deloc.

Asta ar fi de fãcut.

Dar suntem în România.

Cu 89 de voturi pentru, 14 împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat.

Procedura domnului senator Ungheanu, apoi dumneavoastrã.

Este vorba de o precizare pentru toþi membrii prezenþi ai Senatului. Eu vreau sã ºtiu Ñ ºi poate mai mulþi Ñ dacã aceste amendamente au fost prezentate de U.D.M.R. comisiei. Asta este întrebarea principalã. Ele nu sunt aici. Aici nu sunt decât amendamentele comisiei la textul iniþiativei domnului Pruteanu. Regula spune aºa: ”Dacã ele nu au fost prezentate, nu se discutã în plenÒ. Vreau de la domnul vicepreºedinte Zanc sã aflu dacã aceste amendamente au fost prezentate în comisie. Cred cã toþi vor sã afle. Dacã au fost prezentate, de ce nu sunt nicãieri aici? Este o chestiune tehnicã.

Vã rog sã mã iertaþi, dar l-am întrebat de douã ori pe domnul senator Zanc, iar acesta a precizat cã da.

Nu. Nu au fost.

Au fost formulate în comisie.

De cine?

De câte ori am reluat acest text, am reluat datoritã acestor amendamente venite pe parcurs. Ele sunt menþionate în discuþiile...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, domnilor senatori, v-am ascultat.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Am fãcut o propunere.

Imediat. Staþi! Eu respect regulamentul, total.

Vã rog, domnule senator Zanc, sã vã pronunþaþi în legãturã cu amendamentele formulate în numele comisiei, de data asta, având în vedere dezbaterile care au fost la comisie.

## **Domnul Grigore Zanc:**

Sunt de acord sã scoatem emisiunile radio în limbile minoritãþilor, dar emisiunile TV în direct sã rãmânã. Pardon! Sã fie exceptate emisiunile TV în direct, dar celelalte emisiuni TV sã nu le omitem.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Procedurã!

## Da. Imediat.

Înainte de acest lucru, domnilor colegi, având în vedere solicitarea colegului nostru din partea Grupului parlamentar P.R.M., vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra sistãrii discuþiilor.

Unde? Este o problemã tehnicã.

...la care dumneavoastrã nu aþi fost întotdeauna, la altele aþi fost... deci s-au discutat aceste amendamente.

Dar în documentele sãlii...

Vã rog sã nu discutãm în contradictoriu. Aþi pus o întrebare ºi vi s-a rãspuns.

Da.

ªi eu mã adresez dumneavoastarã la procedurã.

Vã rog, domnule senator!

Întotdeauna în documentele care se dau sãlii trebuie sã fie prezentate scris ºi amendamentele care au fost respinse. Din aceastã pricinã am pus întrebarea de faþã.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/29.IX.2001

Este îndreptãþitã, nu am spus altceva. Sigur cã aºa ar trebui sã fie, o anexã cu amendamentele admise ºi una cu amendamentele respinse. Aºa ar fi corect.

Domnule senator Marko Bela,

Aþi spus cã aveþi o problemã de procedurã.

Da, domnule preºedinte, solicitãm verificarea cvorumu-

lui.

## Imediat!

Vã rog, domnule senator Solcanu. Îl rog pe domnul secretar Pusk‡s sã verifice cvorumul, fiind prezent în salã.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dat fiind faptul cã acest articol a iscat discuþii foarte mari, cã, de altfel, chiar între membrii comisiei sunt o serie de dispute, aº propune ca acest singur articol sã fie returnat din nou la comisieÉ

Ésingurul articol sã fie returnat la comisie ºi sã votãm mai departe restul articolelor chiar azi, întrucât acesta nu are implicaþii asupra celorlalte articole. Sã venim de la comisie cu un text convenit de comisie fãrã a mai fi de naturã sã conducã la dezbateri în plenul Senatului.

Îl rog pe domnul senator Pruteanu, iniþiatorul acestui proiect de lege, deoarece dacã a stat 4 ani de zile, încã o sãptãmânã, domnule senator, nu e mult.

Am sentimentul cã înghit o broascã vie, dar o înghit.

Haideþi, vã rog, vã mulþumesc. Sper cã plenul va fi de acord cu aceastã propunere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da. Vã mulþumesc, domnule senator. Îi invit pe domnii senatori în salã. Sigur, nu numai prin votul electronicÉ

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Negociem limba românã în þara noastrã!

Doriþi sã interveniþi? Vã rog, la microfon se expun punctele de vedere.

Vã invit, domnule Pop, dacã este o chestiune de procedurã.

M-aþi invitat la microfon.

Pe o problemã de procedurã. Nu vã supãraþi, existã un regulament pe care vã rog sã-l studiaþi, sã solicitaþi cuvântul ºi sã mergeþi la microfon.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Sunt la microfon.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Îi spuneam colegului.

Dumneavoastrã aveþi cuvântul, pentru cã v-am invitat la microfon.

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

## Domnule preºedinte,

Onorat plen al Senatului României,

De douã ceasuri se dezbate o problemã care trebuia terminatã demult. Vedeþi? Cu aceastã stare prezentatã de domnul senator Mark— BŽla a dat peste cap tot programul plenului de astãzi. S-a stabilit în comisie, absolut peremptoriu, ceea ce trebuie sã se realizeze în plen. Vã daþi seama în ce situaþie ne-a pus? Când este vorba despre elementul principal, limba românã, ajungem ca sã facem asemenea stãri de fapt, asemenea târguieli între noi. Ce va spune electoratul?

Uitaþi, Senatul României! Când este vorba despre acest proiect de lege, realizat de domnul profesor Pruteanu, venim, ºi, în loc ca pânã acum sã fie trecut acest proiect de lege, azi stãm ºi ascultãm aceste palavre Ñ sã spun chiar într-un termen neadecvat Ñ ale domnului Mark— BŽla.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Domnule senator,

Mã obligaþi sã vã retrag cuvântul pe douã chestiuni. În primul rând, cã nu ridicaþi o problemãÉ

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Este o ruºine pentru acest plen al Senatului României pentru ce a fãcut în salã domnul senator Mark— BŽla!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu vã supãraþi, domnule senator, dar cred cã, întradevãr, tocmai acesta este mandatul reprezentativ pe care îl are fiecare dintre noi, indiferent de partea sãlii în care stã, sã spunã punctul de vedere al electoratului pe care îl reprezintã în Parlament ºi nu cred cã unii avem mai multe drepturi decât ceilalþi.

## Stimaþi colegi,

Sã revenim la proiectul de lege ºi la dezbateri. Sigur cã existã douã variante. O variantã potrivit cãreia sã procedãm la vot, în momentul de faþã, având în vedere numai amendamentele discutate Ñ nu ºi celelalte Ñ respectând regulamentul, în sensul eliminãrii, în trepte, fie a sintagmei ”în directÒ, atât pentru emisiunile radio, cât ºi TV, fie sã acceptãm propunerea colegului senator Ion Solcanu, în sensul ca acest amendament ºi realizarea unui text, poate chiar negociat sau discutat în comisie, care sã nu creeze prejudicii legii în ansamblu ºi scopului pentru care a fost formulatã aceastã lege, sã acceptaþi ca acest alin. 3 al art. 2 Ñ ºi numai acesta Ñ sã fie reluat în discuþie la nivelul comisiei.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Potrivit regulamentului.

Potrivit regulamentului supunem la vot.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Doar nu dispuneam eu sã se întoarcã la comisie sau sã fie admis amendamentul. Bineînþeles cã eu

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Da, în calitate de iniþiator.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Sunt chiar mai tolerant decât colegul vicepreºedinte Grigore Zanc. El preconiza ideea ca absolut toate emisiunile posturilor locale de televiziune sã fie subtitrate. Eu propusesem aici un cuantum ºi, întrucât este vorba de un cuantum, de o cifrã, de o negociere, cred cã este înþeleaptã soluþia preºedintelui Grupului P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) pentru cã trebuie sã ne tocmim, sã negociem, sã vedem cât se poate, ce se poate din emisiunile posturilor locale sã fie subtitrat. Este un procedeu tehnic care necesitã niºte ore ºi un oarecare cost. Eu cred cã 50% ar fi bun, dar pentru cã este vorba de negociere pe cifrã, cu promisiunea cã lucrul este ferm ºi nu amânãm la calendele greceºti ºi omorâm legea prin aceasta, cu strângere de inimã aº fi de acord cu aceastã soluþie.

Negociem cât din emisiuni. Nu. Multe din emisiunile în ungureºte ale posturilor locale îi privesc numai pe majoritarii maghiari de acolo, însã mãcar jumãtate, cele cu impact ºi asupra minoritãþii româneºti, trebuie subtitrate. Asta este pãrerea mea!

Este bine cã suntem înfierbântaþi, dar vreu sã vã reamintesc cã în cele 3 legislaturi care au trecut existã proiecte de lege care au fost în dezbaterea Senatului nu douã ore, ci o lunã, un an ºi chiar mai mult. Deci a existat înþelegere din partea grupurilor parlamentare în a dezbate cu seriozitate un proiect de lege. Motiv pentru care, în primul rând, voi supune votului cererea venitã din partea domnului senator Solcanu, în sensul continuãrii dezbaterilor pe celelalte articole, iar acest alin. 3 sã fie rediscutat pe baza celor douã amendamente Ñ ºi nu altfel Ñ în cadrul comisiei. În situaþia în care veþi respinge aceastã cerere, voi proceda la vot pe cele douã amendamente.

Deci, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu solicitarea domnului senator Solcanu, în sensul rediscutãrii la comisie a alin. 3 al art. 2. Vã rog sã votaþi!

Solicitare acceptatã de plenul Senatului, întrucât a întrunit 55 de voturi pentru, 39 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

La art. 2, în afara dezbaterilor de la alin. 3 mai sunt intervenþii? Nu. Vã rog sã votaþi asupra celorlalte texte din art. 2.

Aprobate de plen cu 83 de voturi pentru, 7 împotrivã ºi 13 abþineri.

La art. 3 sunt intervenþii? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra art. 3 în varianta comisiei.

Domnule senator Pruteanu,É

E corect.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Art. 3 aprobat de plen, în varianta comisiei, cu 87 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi 13 abþineri.

La art. 4 sunt intervenþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Vã rog sã mã iertaþi!

Îl invit la microfon pe domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã observaþi cã aceastã prevedere este din cale afarã de preþioasã, în sensul peiorativ al cuvântului. În anumite cazuri este imposibil ca ritmul, volumul, sã nu mai vorbim de intonaþie, sã fie constatate de organele care pe urmã vor aplica sancþiunile. Daþi-mi voie sã mã îndoiesc, onoraþi colegi, de valoarea acestui text. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã argumentele ºi tonalitatea dumneavoastrã sunt inimitabile.

## **Domnul Szab— K‡roly Ferenc**

**:**

ªi atunci cum vreþi sã le puneþi în practicã?

Mai sunt alte intervenþii? Vã rog sã observaþi cã în rândul 2 a fost sãrit, între art. 1 ºi 2, în parantezã, punctul 2. Bãnuiesc cã la dactilografie este o omisiune. Mai sunt alte intervenþii la art. 4? Dacã nu mai sunt intervenþiiÉ La art. 4.?

Un rãspuns la obiecþii.

Sigur, vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Un rãspuns la aceste obiecþii, cu tradiþie, fiind aduse ºi în alte legislaturi. Este vorba de un lucru de bun-simþ. Acest articol doreºte ca, dacã textul în original Ñ în orice limbã ar fi el: maghiarã, englezã, germanã Ñ este rostit încet, adicã lent, ºi în româneºte sã fie lent ºi nu turuit, ca sã nu se înþeleagã ce spui.

2. Volumul. Dacã în original este rostit tare, domnule Szab—, ºi în româneºte trebuie sã fie tare.

É pentru cã dacã aº ºopti numai aºa, nu aþi auzi ce spun.

Aþi auzit ce spun dacã volumul nu este acelaºi?

Cer ca volumul sã fie corespunzãtor, nu egal!

_3._ Intonaþia. Dacã în original intonaþia este, sã spunem, solemnã, grandioasã, pretind ca, în mãsura în care regizorul gãseºte potrivit, ºi în traducerea românã ea sã fie de tip solemn ºi nu expediat. Traducerea sã nu aibã caracter de serviciu. În fond, este echivalentul aici, în rostit, a ceea ce se prevede, în alt articol al legii, apropo de dimensiunile literelor. Traducerea nu trebuie sã fie o chestiune de serviciu, o cenuºãreasã. Ssã fie egalã ca prestanþã cu originalul! Deci nu e nimic ridicol aici.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator, pentru explicaþii.

La art. 5 sunt intervenþii în varianta datã de comisii? Nu. Vã rog sã votaþi!

Articol aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 11 abþineri.

Art. 6. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 92 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 14 abþineri a fost aprobat de plen.

Art. 7, în varianta comisiei. Observaþii?

Vã rog, domnule senator Buzatu!

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Aici se prevãd niºte amenzi ºi cred cã voi fi printre primii care vor plãti o amendã pentru cã am anunþat anterior cã voi vota pentru lege, dar întrucât aici s-a negociat limba românã, de acum voi vota contra. Vã mulþumesc frumos.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenþii la art. 7? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Art. 7 a fost adoptat de plen cu 76 de voturi pentru, 16 împotrivã ºi 10 abþineri.

Art. 8, nou introdus de comisie. Sunt intervenþii? Nu. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 11 împotrivã ºi 14 abþineri.

Rog _staff_ -ul sã consemneze cã a rãmas din raport, dupã dezbateri prelungite, deci nefiind supus votului, art. 2 alin. 3, raportul final ºi propunerea legislativã, urmând ca în viitoarea ºedinþã sã dãm 3 voturi É 4 voturi, de fapt: la amendamentul de la alin. 3 al art. 2, pe art. 2 în totalitate, pe raport ºi pe propunerea legislativã.

Vã mulþumesc, domnilor colegi!

Stimaþi colegi,

Vã rog, mai avem 15 minute. Reprezentanþii Executivului au fost prezenþi la aceste dezbateri. Poate cã a fost foarte bine.

Motiv pentru care vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 23 Ñ pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale ºi ale Caselor teritoriale de pensii.

## **Domnul Szab— K‡roly Ferenc** _(din salã):_

Cvorumul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Îi invit pe domnii senatori în salã. Îl invit pe domnul senator Pusk‡s sã facã apelul, deºi în momentul în care s-a votat cu 83 de voturi pentru, 11 împotrivã ºi 14 abþineri, mã îndoiesc cã nu existã cvorum. Eu am o problemã cã nu vãd foarte bine ºi de aceeaÉ Citesc mai uºor la apropiere.

Aþi retras propunerea, domnule senator? Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul Pusk‡s sã vinã lângã mine, sã nu se spunã cã sunt singur.

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Petre Ciotloº, sunt secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi preºedintele Casei Naþionale de Pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Aº dori sã vã prezint proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin acte de control ale Casei Naþionale de Pensii.

Acest proiect de lege are ca obiect reglementarea unitarã a controlului contribuþiilor de asigurãri sociale, vizând atât dreptul Casei Naþionale de Pensii, cât ºi a Caselor teritoriale de pensii de a controla modul în care contribuabilii îºi îndeplinesc obligaþiile de asigurãri sociale ce le revin potrivit Legii nr. 19/2000, cât ºi unele aspecte procedurale care intervin în derularea activitãþii de control. Proiectul precizeazã modul de desfãºurare a controlului contribuþiilor de asigurãri sociale, stabileºte drepturile ºi obligaþiile organelor de control, precum ºi ale contribuabililor, perioada de prescripþieÉ

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, doamna senator, sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat proiectul de lege ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã, cu amandamentele din anexã. Precizez cã acest proiect de lege reglementeazã activitatea de control a Casei Naþionale de Pensii ºi a Caselor teritoriale de pensii asupra modului de stabilire ºi de platã a contribuþiilor la bugetul asigurãrilor sociale de stat.

De acord, iniþiatorul, cu amendamentele propuse?

De acord.

Am eu o nelãmurire la punctul f), dacã acela este textul, cã urmeazã dupã 5 cuvinte o virgulã, ºi nu-mi dau seama cu ce se continuã: ÒÉsã primeascã copie dupã orice înscrisÒÉ, virgulã, apoi nu mai este text.

Este o greºealã de redactare.

A! Este punct?

Punctul f) devine punctul g), iar punctul g) devine punctul h).

Punctul g) nu existã.

În lege, domnule preºedinte. La amendament nu.

Dar nu propuneþi acest lucru în raport. Aveþi doar 6 amendamente la art. 4.

Da.

Acolo se terminã textul? Cã am avut sentimentul cã lipseºte o paginã din raportul meu.

Nu. Acolo se terminã.

Iniþiatorul de acord, da?

Da, da!

## Bun.

## Stimaþi colegi.

Sunt domni senatori care doresc sã intervinã la dezbateri generale? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentului de la punctul 1 din raport, art. 3 punctul 3. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Cu 69 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri a fost adoptat de plenul Senatului.

Punctul 2. O nouã redactare datã art. 4 alin. 2 de la lit. a) pânã la f). Sunt intervenþii? Nu. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Adoptat de plen cu 81 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 5 abþineri.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi douã abþineri.

Având în vedere cã legea este ordinarã, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Lege aprobatã de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 4 abþineri. Mulþumesc.

Poziþia 24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2001 pentru ratificarea Convenþiei nr. 163/1987 privind bunãstarea navigatorilor pe mare ºi în port, adoptatã la cea de a 74-a sesiune a Conferinþei generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, la Geneva, la 8 octombrie 1987.

Iniþiatorul este prezent? Vã rog sã vã ocupaþi locul. Îl invit pe domnul senator Dan-Mircea Popescu.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi, din mers, expunerea de motive.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prezentul act normativ se referã la obligaþiile României, ca membru al Organizaþiei Internaþionale a Muncii din anul 1919, la obligaþiile pe care le are ca þarã semnatarã a acestui acord privind asigurarea bunãstãrii nevigatorilor pe mare ºi în porturile româneºti.

Vã mulþumesc.

Înþeleg cã susþineþi proiectul de lege respectiv. Vã rog, domnule preºedinte!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern.

Existã avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru politicã externã ºi a Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Nefiind intervenþii, vã rog sã observaþi cã nu existã nici un amendament. Precizez caracterul legii de lege ordinarã. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, 4 contra ºi douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Proiect de lege aprobat cu 87 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Punctul 25 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2001 privind aprobarea preluãrii de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei a drepturilor ºi obligaþiilor, inclusiv a obligaþiilor de platã a cotizaþiei anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Organizaþiei Interguvernamentale pentru Transporturile Internaþionale Feroviare (OTIF), constituitã în conformitate cu prevederile Convenþiei cu privire la transporturile internaþionale feroviare (COTIF).

Vã rog, domnule secretar de stat!

Obiectul proiectului de lege îl constituie preluarea drepturilor ºi obligaþiilor ce decurg din calitatea României de membru al Organizaþiei Interguvernamentale pentru Transporturile Internaþionale Feroviare, Convenþie semnatã la Berna, la 9 mai 1980.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.

## Vã mulþumesc.

Comisia economicã vã propune, stimaþi colegi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern, existând avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege încadrându-se în categoria legilor ordinare.

## Vã mulþumesc.

Deci, trebuie fãcute douã precizãri: la acest proiect de lege nu s-au fãcut amendamente ºi nu se propun, iar legea are caracter ordinar.

Dacã sunt dezberi generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului.

Raport aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, douã contra.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra legii în ansamblu. Aprobatã de plen cu 89 de voturi pentru, 6 contra ºi o abþinere.

Punctul 26 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/2001 privind ratificarea Protocolului din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenþiei privind transporturile internaþionale feroviare (COTIF), semnatã la Berna, la 9 mai 1980, (Protocolul 1999), semnat la Vilnius, la 3 iunie 1999.

Vã rog, domnule secretar de stat!

Prezentul act normativ are ca obiectiv adoptarea regulilor de efectuare a transporturilor feroviare, în context cu mãsurile adoptate de statele membre ale Uniunii Europene.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern. Existã avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru politicã externã, proiectul încadrându-se în categoria legilor ordinare.

## Mulþumesc.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei, raport care nu cuprinde nici un amendament.

Raport adoptat de plen cu 91 de voturi pentru ºi douã contra.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Proiect de lege aprobat de plen cu 97 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 27 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Indonezia privind serviciile aeriene, semnat la Jakarta, la 7 septembrie 1993.

Vã rog, domnule secretar de stat! Înþeleg cã îl susþineþi, da?

## Da, domnule preºedinte.

Proiectul de lege se referã la Convenþia între Guvernul României ºi Guvernul Indoneziei privind transporturile aeriene, obligaþiile ºi drepturile ce decurg din aceastã convenþie.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte!

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern, existând avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru politicã externã, iar proiectul încadrându-se în categoria legilor ordinare.

## Vã mulþumesc.

Dacã existã domni senatori care doresc sã intervinã? Nefiind, fac douã precizãri: nu sunt nici un fel de amendamente, iar legea se încadreazã în categoria legilor ordinare. Vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului Comisiei economice, comisie sesizatã în fond.

Raport aprobat cu 83 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul 28: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Statului Quatar privind transporturile aeriene, semnat la Bucureºti, la 26 iulie 1993.

Înþeleg cã îl susþineþi, domnule secretar de stat. Da?

Da, domnule preºedinte.

Acordul creeazã cadrul juridic necesar extinderii cooperãri bilaterale în problemele transporturilor aeriene ºi prevederile sale privind drepturile ºi obligaþiile celor douã pãrþi.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog!

## Vã mulþumesc.

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern, existând avizele favorabile din partea Comisiei pentru politicã externã ºi a Consiliului Legislativ, prin natura dispoziþiilor sale proiectul de lege încadrându-se în categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nefiind, cu precizarea caracterului ordinar al legii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori.

## Mulþumesc.

Trecem la punctul 29 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Poºtale Universale, de la Beijing (1999).

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã prezentaþi succint, ºi dacã aveþi argumente suplimentare în afara celor înscrise în expunerea de motive.

## **Domnul Dinu Malacopol** _Ñ secretar de stat la_

## _Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului se referã la aprobarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poºtale Universale, de la Beijing. România este membru fondator al acestei reuniuni ºi documentele au fost adoptate cu condiþia ratificãrii de cãtre parlamentele þãrilor participante. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern, existând avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru politicã externã, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul încadrându-se în categoria legilor ordinare.

## Mulþumesc.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului.

Raport aprobat de plen cu 88 de voturi pentru ºi o abþinere.

Precizez caracterul legii de lege ordinarã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Adoptatã de plen cu 89 de voturi pentru ºi o abþinere. Punctul 30 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1998 pentru modificarea Anexelor nr. 1 ºi 2 la Legea telecomunicaþiilor nr. 74/1996.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Ordonanþa Guvernului nr. 94/1998 se referã la Legea telecomunicaþiilor nr. 74/1996, respectiv la modificarea anexelor sale, care se referã la taxele de licenþã plãtite pentru diversele tipuri de telecomunicaþii din þarã. Este o actualizare în funcþie de inflaþie.

Mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte!

Propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor. Existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul se încadreazã în categoria legilor ordinare.

## Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii? Nefiind, cu cele douã precizãri Ñ proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor ºi caracterul legii Ñ lege ordinarã Ñ vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, douã contra, 3 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

Ultimul punct din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Gheorghe Þiplica** _Ñ secretar de stat la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 65/1999 ºi-a produs efectele Ñ este vorba de preluarea fostei BANCOREX de cãtre Banca Comercialã Românã, prin absorbþie Ñ ºi, în consecinþã, vã propun sã fiþi de acord cu proiectul de lege în forma redactatã.

Vã mulþumesc. Vã rog sã vã desemnaþi raportorul.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/29.IX.2001

## **Domnul Ion Predescu:**

## Domnule preºedinte,

Cele douã comisii au adoptat raport de admitere, fãrã amendamente. Avem anexã ºi situaþia la zi a acþiunilor ºi valorile acestora.

Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt amendamente, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Mulþumesc.

Cu 69 de voturi pentru, 10 contra ºi 3 abþineri, raportul comisiei este aprobat.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc, domnilor senatori, pentru înþelegere ºi pentru realizarea integralã a ordinii de zi, cel puþin în ultimul sfert de orã.

Vã doresc un sfârºit de sãptãmânã bun!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 133/29.IX.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei