Stenogramă plen

## **Domnul Rãzvan Emil Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am luat cunoºtinþã de mai multã vreme de acest amendament, ºi declaraþia mea este urmãtoarea: vom face tot ce putem pentru a sprijini aceste douã instituþii, prin proiecte, aºa cum am fãcut-o ºi în acest an, mai ales cu Târgu Mureº, prin proiecte suplimentare plãtite de Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Vreau sã fie însã un lucru foarte limpede. În strategia Guvernului nostru, fenomenul descentralizãrii, inclusiv în culturã, trebuie sã continue. În alte þãri, acest proces a durat 20 de ani. În Franþa, Legea DebrŽ, a descentralizãrii, inclusiv culturale, a fost datã în 1982 ºi încã nu s-a încheiat. Noi dorim ca într-un singur an toate lucrurile sã se rezolve, ceea ce, practic, este imposibil.

Vreau sã vã spun cã ceea ce am fãcut în acest an, adicã descentralizarea a 17 instituþii, din cele 49 pe care le aveam în dependenþa noastrã directã, s-a desfãºurat, cu o singurã excepþie, în cele mai bune condiþiuni. Excepþia este Teatrul Naþional din Târgu Mureº, unde, datoritã unor neînþelegeri dintre consiliul judeþean ºi consiliul municipal, instituþia teatrului a avut de suferit.

Dacã bãnuiam cã o sã se întâmple cevaÉ ªi a fost singurul caz al instituþiilor descentralizate unde am oferit douã proiecte. În cele din urmã, promovarea unei hotãrâri de Guvern a fãcut ca situaþia la Târgu Mureº sã se încheie cu bine.

Vreau sã vã spun cã, în momentul de faþã, pentru desãvârºirea acestui proces de descentralizare a fost elaboratã o hotãrâre de Guvern, care este acum pe circuitul avizãrilor.

Pentru a se înþelege foarte bine cum vedem noi acest lucru, cum vede Guvernul, în numele cãruia vorbesc, acest lucru, pânãÉ ªi lucrul a fost spus în documentul de politicã ºi de strategii care prefaþeazã secþiunea pentru culturã ºi culte a proiectului de Lege a bugetului.

Dacã veþi citi din nou Ñ ºi vã invit, doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, sã citiþi aceastã secþiune, a fost consideratã una dintre cele reuºite, din aceastã prezentare Ñ, veþi vedea cum gândim aceste lucruri. Se va continua în aºa fel încât în 2004 vom rãmâne în structura ministerului ºi sub autoritatea ministerului, aºa cum se întâmplã peste tot, numai cu instituþiile aflateÉ Ñ ºi acum ºtiu cã ajung la un punct sensibil, însã am de-a face cu niºte admirabili intelectuali, care vor înþelege acest lucru. Unde este punctul sensibil?É Ñ, am ales acele centre istorice, politice, academice, universitare, cu o relevanþã deosebitã, unde rãmân aceste instituþii în

subordinea noastrã, aºa cum se întâmplã mai pretutindeni. Aceste centre sunt: Bucureºti, Iaºi, Cluj ºi Timiºoara.

Aceasta nu înseamnã un _capidis diminutio_ , nu e o scãdere a rolului celorlalte. Noi le sprijinim cu proiecte, dar nu putem sã mergem în continuare cu o directã legãturã a noastrã. Nici nu este de doritÉ ªi vreau sã vã spun cã sunt foarte mirat, pentru cã Teatrul din Craiova a fost primul care ºi-a manifestat bucuria de a trece la autoritãþile locale. Acum vedem acest amendament.

În ceea ce priveºte Teatrul din Târgu Mureº, vom studia, pe toate cãile, posibilitatea de a-l sprijini cu 3 sau cu 4 proiecte, pentru cã sunt douã secþii acolo Ñ românã ºi maghiarã. Vã rog sã ne credeþi, facem tot ce putem, vom discuta din nou în comisiile de culturã ale celor douã Camere, dar politica de descentralizare nu este echivocã, ci este univocã, în cazul de faþã, ºi cred cã acest semnal noi trebuie sã-l dãm. Faptul cã restul celor 17 instituþii, practic, 16 sau 15 instituþii, s-au descentralizat foarte bine este semnul cã mergem pe un drum bun.

Legãtura ombilicalã cu noi este la nivelul metodologiei ºi al conþinutului, legãtura financiarã este cu noi prin unele proiecte, iar restul, prin Legea bugetului. S-a procedat la aceastã descentralizare pe care eu, personal, ºi colegii mei o considerãmÉ, nu numai pentru cã este o politicã a Guvernului, dar pentru cã, în esenþa sa, este un lucru firesc, înþelept. Emblema culturalã se gãseºte în teritoriu, nu trebuie sã se gãseascã în strictã legãturã cu autoritatea centralã de la Bucureºti.

Acesta este rãspunsul meu.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Pãunescu, senator, scuzaþi-mã, preºedintele Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã din Senatul României.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnilor senatori ºi deputaþi, Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,

Salut performanþa verbalã a domnului ministru Rãzvan Theodorescu. Este remarcabil felul în care dumnealui a ºtiut sã ne arate cã douã situaþii diferite sunt egale între ele.

Aºadar, pentru descentralizare, au fost scoase teatrele din Târgu Mureº ºi Craiova din grija directã a Ministerului Culturii ºi Culutelor, ºi, tot pentru descentralizare, au fost lãsate teatrele din Bucureºti, din Iaºi, din Cluj ºi din Timiºoara în grija directã a Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Ca sã vedeþi la ce performanþe putem ajunge când trebuie sã dovedim un lucru absurd! Pentru cã absurd este felul în care ne încãpãþânãm, pe de o parte, sã vrem forme fãrã fond, ºi, pe de altã parte, sã nu ascultãm de specialiºti.

Aceasta este una dintre bolile cele mai grave ale democraþiei formale: dispreþul faþã de specialiºti.

Ne spun oamenii noºtri, actorii, regizorii, managerii din Craiova ºi din Târgu Mureº: ”Nu e bine sã ne lãsaþi de izbeliºte.Ò Se duc teatrele naþionale din Târgu Mureº ºi din Craiova, capãtã un regim subaltern faþã de autoritãþi, care încã nu sunt pregãtite sã-ºi desfãºoare, la un nivel naþional, munca de îndrumare, de conducere ºi de sprijinire a acestor teatre. Pentru destui dintre cei care rãspund de soarta acestor teatre, problema lui Shakespeare încã poate pãrea o problemã agroindustrialã.

Este nedrept. Este absurd ºi este demagogic sã spunem cã e bine sã lãsãm teatrele din Târgu Mureº ºi din Craiova în situaþia de a depinde de autoritãþile locale, când tot noi ºtim cã lucru acesta nu e bun pentru Timiºoara, pentru Cluj, pentru Iaºi ºi pentru Bucureºti.

Aºa cã, Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi, în realitate, Guvernul, ori au tãria sã facã descentralizarea la toate instituþiiile de culturã din România ori nu o fac pe pile. Ceea ce se întâmplã la Târgu Mureº este inadmisibil de douã ori: o datã, pentru cã e un teatru al acestei þãri, ºi a doua oarã, pentru cã la Târgu Mureº, în timp ce Ministerul Culturii ºi Cultelor din România nu are puterea de a susþine repertoriul ºi trupa acestui teatru, Ministerul Culturii de la Budapesta alocã Ñ bine face, spre cinstea lui! Ñ fonduri pentru programe la Târgu Mureº.

Noi nu putem privi orbeºte, ca ºi când asta ar fi o simplã teorie cu care sã ne prezentãm la tot felul de bilanþuri. Este problema noastrã.

A doua chestiune gravã pe care o semnalãm este aceea cã specialiºtii nu sunt ascultaþi. Democraþia existã pentru a exista puterea poporului, pentru a exista puterea intelectualilor care fac respectivul act de culturã. Pe toate cãile, directorii, autoritãþile din zonele respective ne spun: ”Nu e bine, se prãbuºeºte cultura în locul respectivÒ. Nu. O þinem aºa, continuãm aceastã politicã, le luãm tot ºi apoi devenim generoºi, dându-le câte ceva.

Sunt, cu hotãrâre, pentru acest amendament. Nu cred cã e drept, nu cred cã e normal, nu cred cã e democratic sã se aplice mãsuri parþiale, care sã transforme teatrele naþionale în unele de rangul I ºi altele sã fie de rangul al II-lea.

Îl rog pe domnul ministru al culturii sã renunþe la aceastã obsesie a formelor fãrã fond. Deocamdatã, nu suntem pregãtiþi pentru a avea teatre naþionale Ñ ca sã zic aºa, prin absurd Ñ de judeþ.

E greu sã facem culturã, dar este imposibil sã ne purtãm cu unii ca niºte oameni responsabili, ºi cu alþii sã ne purtãm ca ºi când alþii ar fi responsabili. Politica ”pentru unii mumã, pentru alþii ciumãÒ este în plinã desfãºurare, în raport cu teatrele din Târgu Mureº ºi Craiova.

Are cuvântul domnul senator Radu Alexandru Feldman, dupã care dau cuvântul domnului senator Frunda.

Domnilor preºedinþi, Domnilor membrii ai Cabinetului,

## Stimaþi colegi,

Vã mãrturisesc cã sunt într-o mare dificultate. Într-o dificultate de a înþelege argumentele cu care unul dintre intelectualii de marcã ai acestei þãri, academicianul Rãzvan Theodorescu, vine în faþa Parlamentului ºiÉ

Iertaþi-mã, domnule academician, mãsluiþi adevãrul.

Nu pot sã cred ce aud ºi nu pot sã înþeleg ce aud. Problema, soarta teatrelor naþionale nu este o problemã care s-a ivit acum, o datã cu discutarea bugetului. Soarta teatrelor naþionale s-a adus în discuþia opiniei publice în momentul în care, pe o idee de susþinut, în spiritul normelor ºi reglementãrilor Uniunii Europene, s-a pornit la descentralizarea teatrelor, ºi atunci am fost martorii primului accident în modul în care aceastã descentralizare trebuia fãcutã. Din cele ºase teatre naþionale, toate teatre de strãlucit prestigiu, deci nu teatre naþionale doar graþie firmei care era afiºatã pe frontispiciul clãdirii, ci strãlucite ºi teatre naþionale prin palmaresul acestor teatre, s-a procedat la o nemotivatã ºi greu de acceptat idee a departajãrii: teatre naþionale de categoria I ºi teatre naþionale de categoria a II-a.

Dar putem merge cu ideea ºi sã spunem Ñ chiar dacã nu înþelegem acest demers, în mãsura în care este începutul unui proces, Ñ hai sã-l acceptãm. ªi Teatrul Naþional din Craiova, directorul Teatrului Naþional din Craiova a fost printre primii care au spus: ”Salutãm, într-adevãr, un proces de descentralizare, în condiþiile în care ne vom putea desfãºura activitatea într-un mod fericit, într-un mod normalÒ.

Faþã de prima decizie a ministerului, vã reamintesc reacþia preºedintelui Ion Iliescu, care a spus anul trecut: ”Nu promulg bugetul, dacã Teatrul Naþional din Timiºoara ºi Opera de Stat din Timiºoara nu revin în organigrama Ministerului Culturii.Ò

Era gestul elementar, era gestul firesc, de responsabilitate, al unui om care nu a lipsit la nici o premierã ºi nu a lipsit la nici un spectacol, când a fost invitat. Era gestul de solidaritate al unui om politic care, nu o datã, a fost alãturi de oamenii de culturã din þara româneascã.

Nu se pot arunca teatrele naþionale ºi instituþii emblematice pentru cultura româneascã în sarcina administraþiei locale, atâta vreme cât aceastã administraþie localã nu are fondurile sã preia aceste teatre.

Dacã administraþia localã ar fi avut fondurile, dacã teatrele ar fi putut sã-ºi desfãºoare activitatea în condiþii normale, puteam subscrie, fãrã nici un fel de ezitare, la proiectul ministerului, la proiectul domnului ministru, cu o singurã excepþie, Teatrul Naþional din Bucureºti, toate celelalte sã treacã în sarcina administraþiei locale.

Graþie intervenþiei domnului Preºedinte Ion Iliescu, Teatrul Naþional din Timiºoara ºi Opera au revenit, iar teatrele naþionale din Craiova ºi Târgu Mureº au rãmas pe stradã.

Îmi închipui cã ºtiþi foarte bine situaþia din ianuarie, de la Teatrul Naþional din Târgu Mureº, caz fãrã precedent: greva actorilor, greva Teatrului Naþional din Târgu Mureº. S-a pus lacãtul pe poartã, iar membrii secþiei române Ñ pentru cã la Teatrul Naþional din Târgu Mureº, cum bine ºtiþi, funcþioneazã douã teatre de excepþie, secþia românã ºi secþia maghiarã Ñ, actorii români de la secþia românã s-au adresat primului-ministru, au cerut acceptul sã fie preluaþi de Ministerul Culturii de la Budapesta, sã înveþe ungureºte ºi sã joace în limba maghiarã pe scena Teatrului Naþional din Târgu Mureº.

Ce se întâmplã astãzi la Teatrul Naþional din Craiova, într-adevãr, teatru care a fost un susþinãtor al proiectului, în momentul în care s-a crezut cã este vorba de un proiect? Teatrul Naþional din Craiova, ca ºi Teatrul Naþional din Târgu Mureº funcþioneazã în afara legii. Nu existã un ordonator de credite. S-a fãcut trecerea în structura administraþiei locale, dar nu s-a fãcut ºi trecerea patrimoniului în structura administraþiei locale. Nu mai au bani de salarii, nu mai au bani de montãri, nu mai au bani pentru repararea clãdirilor. Sunt douã teatre, realmente, abandonate.

Se pot aduce argumente în continuare. Vã pot citi douã scrisori dramatice, pe care le-am primit din momentul începerii dezbaterii la buget, din partea Teatrului Naþional din Craiova ºi din partea Teatrului Naþional din Târgu Mureº, prin care ni se implorã sprijinul ca aceste teatre sã nu se nãruie, la propriu ºi la figurat.

## Domnule ministru,

Vã rog insistent, eliberaþi-vã de orice fel de orgoliu, eliberaþi-vã de orice sentiment de jenã cã o idee greºitã poate sã fie recunoscutã. Sunteþi dator, într-un moment de cumpãnã pentru teatrul românesc, pe care dumneavoastrã îl percepeþi ca un teatru în stare înfloritoare Ñ am citit, cu stupefacþie, astãzi, în ziar! Ñ, sunteþi dator la o reparaþie imediatã, acceptaþi, vã rog, acest amendament, în spiritul solidaritãþii fireºti pe care academicianul Rãzvan Theodorescu trebuie sã o aibã cu cultura româneascã, cu domeniul pe care-l gestioneazã. Vã mulþumesc foarte mult.

toatã certitudinea cã se va marºa pe cu totul ºi cu totul alte prioritãþi decât acelea care sã asigure finanþarea pentru nevoile teatrelor ameninþate sã fie marginalizate, în contextul aplicãrii intenþiei ministerului.

Eu consider cã ar fi o greºealã sã se meargã pe aceastã idee. Nu sunt pregãtite nici consiliile judeþene, în general, sã aplice aceastã preluare ºi reamintesc domnului ministru de situaþia dramaticã a altor instituþii de culturã, muzeale, case memoriale ºi aºa mai departe, care au fost trecute, pe ideea descentralizãrii, în subordinea consiliilor judeþene ºi care astãzi, marea majoritate dintre ele, sunt în situaþii financiare cu totul ºi cu totul de neadmis.

De aceea, eu voi susþine acest amendament ºi consider cã este de bun-simþ ca ministerul sã facã un pas înapoi, sã recunoascã faptul cã nu este pregãtit momentul pentru aplicarea acestui, altfel generos, proiect pe care îl are, dar care, în condiþiile noastre, va trebui sã mai aºtepte pânã când mentalitãþile, la nivelul conducerilor judeþene, vor fi pregãtite sã accepte materializarea lui. Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Gyšrgy Frunda.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaºca.

## Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Argumentele care au fost folosite de cãtre antevorbitori sunt mai mult decãt de bun-simþ, logice ºi, mai mult decât atât, subliniazã o situaþie care a fost creatã ca urmare a jocurilor pe care îºi permite sã le facã, în ultima perioadã, Ministerul Culturii ºi Cultelor la adresa unor instituþii importante ale culturii româneºti.

Aº vrea sã reamintesc distinsului domn ministru, academician Theodorescu, de faptul cã, nu cu mult timp în urmã, o serie de teatre româneºti, poate cã ºi cele a cãror sacrificare se doreºte astãzi, au fost nevoite, pentru a putea supravieþui, sã treacã la fabricarea de coºciuge ºi la alte produse de competenþa, eventual, a Pompelor Funebre.

Oare doreºte Ministerul Culturii ºi Cultelor ca aceste colective meritorii, cu recunoaºtere internaþionalã, sã ajungã din nou în aceastã situaþie?

Pe de altã parte, în ceea ce priveºte Teatrul din Târgu Mureº, reamintesc domnului ministru cã, din datele pe care le deþinem, ministerul echivalent al culturii din Ungaria acordã, în fiecare an, unor instituþii de culturã de limbã maghiarã din Transilvania fonduri de pânã la 5 milioane de forinþi, fonduri care, oricum, sunt, unele dintre ele, chiar mai mari decât cele care revin instituþiilor de culturã respective din bugetul Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Cred cã a merge pe ideea pe care a promovat-o Ministerul Culturii ºi Cultelor, de aºa-zisã descentralizare, ar însemna, în realitate, condamnarea la moarte lentã ºi sigurã a acestor instituþii.

Este cunoscut faptul cã marea majoritate a consiliilor judeþene, cãrora le-ar reveni sarcina sã finanþeze în viitor aceste instituþii teatrale, nu sunt nici pregãtite ºi mai existã ºi foarte multe mentalitãþi specifice vechiului regim în rândul unora dintre cei care le compun. Aºa încât, am

Vã mulþumesc, domnilor preºedinþi. Domnilor miniºtri, membri ai Cabinetului, Distinse doamne ºi domni parlamentari,

Participãm la o dezbatere care opune douã principii generale.

Unul, al descentralizãrii, cel puþin parþiale, pe care Guvernul vrea sã-l introducã prin acest buget pentru anul viitor, ºi un principiu al menþinerii ºi continuãrii centralizãrii sub diferite pretexte în domeniul culturii.

În primul rând _ab initio_ , nu sunt de acord cã o þarã sau o naþiune poate avea mai multe teatre naþionale. Nu am vãzut nici în Franþa, nici în Germania, nici în Anglia sã existe mai multe teatre naþionale. Teatrul naþional este unul ºi reprezintã cultura, vocaþia teatralã, vocaþia dramaturgicã a naþiunii respective ºi este un simbol unic naþional. Toate celelalte teatre, care sunt pe teritoriul unei þãri, sunt fie teatre de stat într-o renumire, fie teatre regionale în altã denumire, fie teatre locale. Aceasta ar trebui sã fie normalitatea ºi în situaþia noastrã. Trebuie sã avem un teatru naþional ºi trebuie sã avem cât mai multe teatre regionale ºi teatre locale. Ceea ce este însã anormal, pe lângã faptul centralizãrii, nu este normal ca directorii de teatru sã fie numiþi de Ministerul Culturii ºi Cultelor. Nu este normal ca organizarea unui teatru sã fie decisã în capitala þãrii, atunci când acest lucru este cunoscut cel mai bine în localitatea, în judeþul în care aceste teatre funcþioneazã.

Dacã eu regret ceva, domnule ministru, nu e faptul cã aþi trecut douã dintre aceste douã teatre naþionale în subordinea consiliilor judeþene ºi locale, regretul meu e cã nu aþi fãcut pasul pânã la sfârºit.

Trebuia, dupã pãrerea mea, sã menþineþi un singur teatru naþional, cel din Bucureºti, iar toate celelalte, împotriva tuturor presiunilor politice, a intervenþiilor care s-au fãcut, ºi, dacã spunem adevãrul, aceste intervenþii sunt exclusiv de ordin material, trebuia ca aceste teatre, ºi de la Cluj, ºi de la Timiºoara, ºi de la Iaºi, sã fie trecute în subordinea consiliilor judeþene. Dar ceea ce trebuia fãcut în plus, ºi asta este treaba Guvernului ºi, în primul rând, a Ministerului Finanþelor Publice, este ca sã asigure sursele financiare teatrelor respective. Într-o þarã normalã nu centralizezi, ci descentralizezi, dar descentralizezi ºi finanþele. Toate sursele financiare, impozitele pe profit, impozitele pe salarii, toate felurile de taxe, directe ºi indirecte, în marea lor majoritate, trebuie sã rãmânã la nivel local ºi la nivel judeþean.

Din pãcate, la noi, doar o micã parte din cheltuieli, din sursele bugetare, rãmân la nivel local, deci concluzia mea ar fi, domnule ministru, ca sã Ñ acum nu se poate face altceva Ñ menþinem ca cele douã teatre sã rãmânã în subordinea consiliilor judeþene. Dupã pãrerea mea, suma de 6 miliarde dolari, pe care o prevedeþi, nu este suficientã pentru Târgu Mureº. Târgu Mureº primeºte 12 miliarde de la consiliul judeþean ºi consiliul local plus 6 miliarde de la dumneavoastrã, asta înseamnã 18 miliarde, atâta timp cât anul trecut, 2001, acest teatru a necesitat un buget de 21 miliarde lei.

În ceea ce priveºte proiectele din Ungaria care au fost câºtigate de secþiile din Târgu Mureº, acest lucru este un lucru pozitiv, care trebuie urmat. Este de datoria fiecãrui guvern naþional sã susþinã cultura minoritãþilor naþionale din þãrile vecine ºi cred eu cã acest exemplu trebuie urmat ºi de Guvernul român, ca sã susþinã proiectele teatrelor din þãrile învecinate. Acesta este un lucru ºi, în plus, acest teatru, care este, dupã pãrerea mea, ºi o construcþie, arhitectural, recunoscutã ºi la nivel european, necesitã bani în plus, pentru cã de vreo 20 de ani nu a fost reparat nici mãcar un cablu electric.

Acestea sunt concluziile pe care vã rog sã le acceptaþi. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Sassu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu aº fi vrut sã intervin la acest punct, dacã nu aº fi auzit de la tribuna Parlamentului ºi nu aº fi simþit o neîncredere faþã de aleºii locali, faþã de capacitatea lor de a gestiona mandatul pe care îl au, o neîncredere, pânã la urmã, faþã de cetãþenii din judeþele respective.

Într-un fel sau altul sunt totuºi aceiaºi care ne-au votat ºi pe noi ºi nu cred cã o datã au votat bine ºi o datã rãu.

Nu putem sã spunem cã nu existã la nivel local, de exemplu, oameni de culturã capabili sã gestioneze o astfel de problemã.

Nu cred cã putem sã spunem cã acei oameni de culturã nu vor sã se implice.

Nu putem sã credem cã oamenii din localitãþile respective se simt mai implicaþi dacã existã o dependenþã a teatrului respectiv de Bucureºti, de minister, undeva, foarte departe, faþã de momentul în care un astfel de teatru depinde, în mod direct, dacã vreþi, de ei. Din acest punct de vedere, cred cã facem o enormã eroare. Oamenii sunt mult mai apropiaþi de ceea ce este lângã ei ºi le aparþine. Teatrele trebuie sã fie ale localitãþilor, ale judeþelor. Problema de fond cred cã este în cu totul altã parte.

În opinia noastrã, trebuie clarificate douã lucruri: dependenþa administrativã, pentru cã existã niºte probleme în acest sens, ºi banii, fondurile necesare. Acestea sunt cele douã lucruri care ar rezolva problema, ºi nu dependenþa de un organ de la nivel central este cea care dã importanþã teatrului ºi activitãþii de acolo. ªi noi ne manifestãm încrederea faþã de cei care sunt la nivel local, aºa cum ºi noi am fost, pânã la urmã, aleºi de aceiaºi oameni.

În consecinþã, dacã soluþia este sã rãmânã la nivel local, propunerea noastrã este sã se dea ºi fondurile necesare pentru activitatea de acolo, sã se descentralizeze fondurile necesare, sã poatã fi dusã aºa cum a fost dusã în trecut.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Pambuccian.

Mulþumesc, domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor parlamentari.

De foarte multe ori, am vorbit în favoarea descentralizãrii, în favoarea mecanismelor de piaþã. De data aceasta, ºi o fac, strict, în nume personal, voi vorbi pentru o formulã centralizatã. ªi am sã vã spun de ce. Am încercat sã fac o hartã a PIB-ului în România ºi sã vãd cam cum stau lucrurile. Am avut surpriza sã vãd cã cele mai mari sume sunt realizateÉ, grosul sumei la nivel naþional este realizat de 8 oraºe, toate din sud. Lucrul acesta, dintr-o datã, ne dã o imagine foarte clarã legatã de capacitatea economiilor din fiecare dintre zonele României de a susþine un anumit fenomen, de exemplu, un fenomen cultural sau un fenomen ºtiinþific sau unul care trebuie susþinut. Un fenomen cultural trebuie susþinut, pentru cã nu poate fi pus în zona comercialã, cel puþin, deocamdatã, în România. Dacã ar fi ca instituþiile de culturã, teatrele, bibliotecile, chiar ºi universitãþile sã trãiascã exclusiv pe baze comerciale, cel puþin în momentul acesta, lucrul ar fi imposibil.

Dacã ne uitãm la cât public plãtitor existã la teatre, astãzi, constatãm cã lucrul aceste este imposibil.

Deci aceastã activitate, clar, trebuie sprijinitã dintr-un buget. Din bugetele locale, vã mãrturisesc, practic, absolut practic discutând, cã am convingerea cã nu se poate peste tot. Existã oraºe, cum este Bucureºtiul, de exemplu, sau Timiºoara, unde acest lucru se poate. Existã un numãr de localitãþi, oraºe, unde acest lucru nu se poate, pentru cã economia nu poate susþine acel buget.

De aceea, cred cã în cazul celor douã oraºe, Craiova ºi Târgu Mureº, unde lucrurile aºa aratã, dacã ne uitãm pe aportul economiei la dezvoltarea regiunilor respective, constatãm cã acest lucru nu se poate face. Pe lângã teatre, autoritãþile locale trebuie sã rezolve chestiuni care þin de viaþa de zi cu zi a cetãþenilor de acolo, de lucruri vitale: sã le asigure apa, sã le asigure o mulþime de servicii publice, pe care tot acele bugete trebuie sã le susþinã. Nu cred cã aceste douã oraºe îºi pot susþine o activitate culturalã în mod descentralizat, deocamdatã, ºi atunci, chiar împotriva principiilor în care cred, sunt de pãrere cã, în acest moment, nu putem face acest pas din motive pur practice, pentru cã nu existã o resursã care sã poatã sprijini acest pas, nu pentru cã nu e bine sã facem acest pas. E bine sã-l facem, dar e bine în momentul în care economia, în regiunile respective, îl poate susþine, ºi acum nu poate.

De aceea, cel puþin, v-am spus, vorbesc în nume strict personal, nu m-am consultat cu colegii mei, dar cel puþin eu voi sprijini amendamentul de pãstrare în subvenþie centralizatã a acestor douã teatre.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Mai avem o luare de cuvânt, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã îmi permiteþi, întâi ºi întâi, aº dori sã subliniez niºte aspecte de ordin general, pentru cã sunt foarte importante.

În 13 iunie, ordonanþa de urgenþã a Guvernului, semnatã de domnul prim-ministru, a dispus readucerea Teatrului Naþional ºi a Operei din Timiºoara la Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Ca atare, în 9 septembrie, de la acest microfon, m-am adresat Domniei sale cu rugãmintea ca acelaºi lucru, care s-a fãcut în cazul Timiºoarei, sã se facã ºi în cazul Târgu Mureºului.

Din pãcate, rãspunsul a fost primit din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor, ºi nu din partea domnului prim-ministru, ºi, în acelaºi timp, nu era un rãspuns la obiect.

Ca atare, în 14 octombrie, m-am adresat, încã o datã, în acelaºi sens. Pânã astãzi nu am primit rãspunsul.

Am subliniat acest lucru pentru cã dacã aceste probleme ar fi fost rezolvate la momentul respectiv, poate cã, astãzi, nu am mai fi discutat o problemã a Teatrului Naþional din Târgu Mureº.

Pe de altã parte, aºa cum s-a mai arãtat aici, Consiliul Judeþean Mureº nu este capabil, din fondurile pe care el le gestioneazã, sã acopere suma de 10 miliarde lei pentru buna funcþionare a teatrului în anul 2003. În 2003, nu în 2002, pentru cã ºi în 2002 a avut mari probleme.

Pe de altã parte, ºi problema este ºi mult mai gravã Ñ ºi spuneam acum câteva minute domnului ministru la întâlnirea pe care am avut-o Ñ, mai sunt necesare pe puþin 40 miliarde lei pentru repararea acestei clãdiri minunate, pentru cã este o clãdire minunatã, în care îºi desfãºoarã activitatea în clipa de faþã Teatrul Naþional din Târgu Mureº.

S-a arãtat aici ºi s-a pus un pic problema sub aspectul cã aceste instituþii ar trebui singure sã se autofinanþeze. E adevãrat, dar în condiþiile în care nivelul de trai, în clipa de faþã, aici, la noi în þarã, în România, este atât cât este, în momentul în care discutãm despre un coº zilnic ºi despre un salariu minim pe economie pe care foarte multã lume nu poate sã ºi-l permitã, întrebarea este: de unde aceºti oameni ar putea sã-ºi astâmpere ºi foamea de teatru, pe lângã foamea fizicã pe care o simt în stomacurile lor?

Deci cu dorinþa ºi, în acelaºi timp, cu rugãmintea ºi cu speranþa cã acest demers, alãturi de celelalte care au fost prezentate mai înainte, ºi subliniind încã o datã cã este vorba de un teatru care fiinþeazã nu de acum Ñ numai secþia românã, care s-a nãscut mai târziu, are în aceastã toamnã 40 de ani Ñ, eu îmi exprim încrederea ºi rugãmintea ca în viitor, sau, respectiv, ca urmare a acestei ºedinþe, sã se treacã înapoi la Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi, în acelaºi timp, noi, în bugetul de stat pe anul 2003, sã prevedem fondurile necesare, aºa cum s-a arãtat.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu cred cã s-au spus toate argumentele posibile pro sau contra. Mai doriþi totuºi?

Are cuvântul domnul senator Zanc, iar ultimul cuvânt domnul deputat M‡rton çrp‡d.

## Domnilor preºedinþi,

Domnilor miniºtri.

Stimaþi colegi,

Putem discuta foarte mult despre o cauzã sau alta. Cred cã suntem obligaþi sã respectãm un principiu pe care de-abia am început sã-l punem în practicã, suntem obligaþi sã vedem ce se întâmplã în toatã lumea ºi sã acceptãm cã administraþia localã, cei din teritoriu, dacã au instituþii majore, trebuie sã le menþinã la nivel major de funcþionare.

Sunt, pe de altã parte, de acord cã în privinþa fondurilor, în mãsura în care existã proiecte, ministerul sã aibã în permanenþã posibilitatea sã susþinã cele mai bune teatre, cele mai bune spectacole. Dar nu cred cã este momentul, nu cred cã este potrivit sã ne întoarcem, sã redãm îndãrãt un demers pe care abia, repet, abia l-am început ºi din care se vede cã, acolo unde au fost oameni care au înþeles menirea teatrului, instituþiile respective funcþioneazã normal ºi cred, în continuare, cã suntem datori sã urmãm acest principiu pe care îl invocãm uneori, nu chiar cu bunã-credinþã, ori de câte ori este nevoie sã ne raportãm la Comunitatea Europeanã, la comunitatea altor state dezvoltate.

Sunt, deci, de pãrere sã menþinem aceastã descentralizare, sã o continuãm în perioada urmãtoare cu menþiunea cã fondurile Ñ aºa cum de altfel s-a întâmplat Ñ, fondurile care reveneau instituþiilor descentralizate au fost transferate, prin buget, la vremea respectivã, ºi continuã sã figureze, ca volum, în bugetele locale respective, iar, în continuare, pentru a completa ºi a suplimenta aceste surse este important ca ministerul sã-ºi promoveze proiectele pe care le considerã cele mai potrivite, din teritoriu.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat M‡rton çrp‡d.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Mi se pare cã dezbatem o falsã problemã, adicã dezbatem nu esenþa problemei, ci faþada ei. Eu cred cã, dacã trebuie sã discutãm, mai ales atunci când dezbatem o lege a bugetului, atunci nu trebuie sã facem o recentralizare, ºi dacã sunt probleme de bani, probleme obiective, pe acelea sã le rezolvãm.

De exemplu, dacã sunt datorii acumulate înainte de descentralizare, sã gãsim sursa ca aceste sume de bani sã fie alocate de la bugetul de stat pentru cã vizeazã o perioadã anterioarã descentralizãrii.

Dacã credem cã existã teatre de importanþã regionalã, care trebuie sã primeascã o susþinere în plus, sã le dãm posibilitatea ca din bugetul alocat Ministerului Culturii ºi Cultelor, deci, pe bazã de proiecte, acestor teatre sã li se acorde o sumã în plus faþã de cele ce primesc de la judeþe, respectiv localitãþi. Asta este rezolvarea, nicidecum recentralizarea acestor teatre.

Are cuvântul domnul deputat Coifan.

## Domnilor preºedinþi,

Onoraþi membri ai Guvernului României.

Stimaþi colegi,

Cred cã am prelungit inutil discuþia, pentru cã discutãm de douã chestiuni distincte.

Pe de o parte, un amendament precis, care încearcã sã înlãture o discriminare Ñ depinde cum o priviþi, pozitivã sau negativã Ñ, pentru cã este inadmisibil ca o parte dintre teatrele naþionale sã fie la Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi altã parte a teatrelor naþionale sã fie la nivel local, este cel puþin o inconsecvenþã în principii, iar, pe de altã parte, în aceea ce priveºte raportul descentralizare-centralizare, vã rog sã mã credeþi pe cuvânt, autoritãþile locale au ºi capacitatea intelectualã ºi voinþa de a susþine aceste instituþii, dar nu existã descentralizare financiarã.

ªi vreau sã vã aduc aminte cã în 1982, când marele primar al Marsiliei, Gaston DefŽr, a început descentralizarea, a fost dat un calendar exprimat în termeni foarte clari, de pachete de legi. Primele patru legi ale descentralizãrii au fost date în acelaºi timp. S-a aplicat dupã aceea un transfer gradual de susþinere a descentralizãrii, în limba francezã ”dotation globaleÒ, ºi cei care au studiat bugetul descentralizãrii ºtiu acest lucru. Noi nu respectãm, în schimb, cel mai simplu principiu, principiul conexitãþii care spune ”La transfer de competenþe, transfer de mijloaceÒ. Anul trecut, în buget era cuprinsã Timiºoara Ñ Opera ºi Teatrul Naþional Ñ cu un buget de 46% asigurat de minister, restul era în curtea consiliului judeþean. Sigur, nu au putut exista aceste fonduri.

Prin urmare, domnule ministru, vã rog respectuos sã definiþi, unu, ceea ce înseamnã naþional, sintagma naþional pentru un teatru ºi, dacã se poate, cum au spus antevorbitorii mei, existã un singur teatru naþional, ºi el trebuie sã fie la Bucureºti ºi, doi, vã rog sã aveþi în

vedere o strategie de trasfer gradual, ºi nu într-un an de zile, a ceea ce alþii au fãcut de cel puþin 15 ani. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cred cã este ºi o problemã a Comisiilor pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Are cuvântul domnul deputat Bolcaº.

Eu cred cã este suficient, domnilor.

V-am ascultat, vã rog eu foarte mult. Aºa, nu mai terminãm nici de acum în 20 de ani...

Vã mulþumesc cã mã ascultaþi a doua oarã pentru acest amendament pe care îl susþin.

Îndrãznesc sã vã rãpesc timpul numai datoritã împrejurãrii cã astãzi s-au pus în discuþie douã probleme, pe care le consider de o mare importanþã. Am spus, data trecutã, ºi-mi menþin într-o singurã frazã: aici nu este problema centralizãrii sau a descentralizãrii, este problema demnitãþii teatrelor naþionale, problemã care se pune cu acuitate la Târgu Mureº ºi la Craiova.

Am reþinut din susþinerile domnului senator Frunda un singur lucru. Pentru Domnia sa, pe întinsul României sunt prea multe teatre naþionale. ªi regret aceastã exprimare.

Vã rog sã constataþi cã menþinerea demnitãþii titulaturii de teatru naþional se face ºi prin aceastã operaþie a depinderii direct de Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi direct de bugetul acestui Minister al Culturii ºi Cultelor ºi nu luaþi seama influenþelor care pot exista pe plan local. Ori sunt teatre naþionale ori, dacã nu, acceptãm propunerea domnului Frunda sã le desfiinþãm aceastã titulaturã. Aceastã problemã nu are nici o legãturã cu centralizarea sau descentralizarea europeanã, pentru cã a menþine pe teritoriul þãrii ceea ce este un simbol naþional al culturii este datoria noastrã ºi sper sã ne facem datoria ºi prin intermeniul Legii bugetului. De aceea vã propun, iar eu voi vota pentru acest amendament.

- Are cuvântul, pentru un minut, domnul Radu

- F. Alexandru.

Domnule senator, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Nu voi depãºi un minut. Mi se pare un subiect mult prea important. S-a pus în discuþie opþiunea ºi atitudinea faþã de un principiu de maximã importanþã, principiul descentralizãrii Ñ nu îl contestã nimeni Ñ ºi, sub nici o formã, nu aº spune un cuvânt care sã punã sub semnul îndoielii oportunitatea acestui principiu. Vreau sã vã spun însã un singur lucru. Sub nici o formã, o þarã responsabilã, un Parlament responsabil nu poate sã înceapã descentralizarea în culturã sau cu cultura naþionalã.

Al doilea lucru. Aceastã descentralizare ar fi fost acceptatã ºi de înþeles dacã, într-adevãr, reprezenta un proces real. S-a pornit cu trei teatre descentralizate, miºcarea urmãtoare ar fi fost, sã spunem, patru sau cinci teatre descentralizate, miºcarea urmãtoare a fost revenirea în structura Ministerului Culturii ºi Cultelor a unui teatru care a fost descentralizat. Nu mai departe de sãptãmâna trecutã, domnule ministru, în cadrul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã s-a discutat o iniþiativã legislativã în care, la sugestia secretarului de stat al Ministerului Culturii ºi Cultelor, s-au readus în structura Ministerului Culturii ºi Cultelor ”Aºezãmintele BrâncoveneºtiÒ.

În urmã cu opt luni de zile, nu mai mult, în urmã cu opt luni de zile, aceste ”Aºezãminte BrâncoveneºtiÒ, de la Mogoºoaia ºi de la Potlogi, au fost scoase din structura Ministerului Culturii ºi Cultelor, facem descentralizare, ºi au fost trecute în sarcina Primãriei Municipiului Bucureºti.

Dupã opt luni de zile, s-a dovedit cã municipiul nu poate susþine întreþinerea a douã obiective de o asemenea importanþã ºi au fost readuse.

Ce sã înþeleg? Cã domnul ministru Rãzvan Theodorescu a abandonat de la principiul descentralizãrii? Sub nici o formã. Înþeleg cã domnul ministru Rãzvan Theodorescu a probat un gest de responsabilitate ºi a înþeles cã nu suntem pregãtiþi, la nivelul administraþiei de stat, sã susþinem cum se cuvine instituþiile culturale.

Asta îi cer. Asta vã rog, domnule ministru. Nu perseveraþi într-o eroare. Nu abandonaþi principiul descentralizãrii, dar, atâta vreme cât administraþia localã nu poate, obiectiv nu poate, din taxele pe care le adunã de la populaþie, sã întreþinã douã teatre, indiferent, naþionale sau doar dramatice, de anvergura ºi de importanþa teatrelor naþionale de la Craiova ºi de la Târgu Mureº, readuceþi-le în structura ministerului, pentru cã avem nevoie de ele.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnilor colegi, este suficient. S-a spus tot ce se putea spune despre treaba asta.

O sã vã propun sã limitãm discuþiile...

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Dar amendamentul este prevãzut în...

Nu este prevãzut, stimate coleg. Discutãm amendamentul...

Protecþia naþionalã ca investiþie este prevãzutã ca amendament respins...

Stimate coleg, am trecut, am votat, suntem la un amendament fãcut de domnul Radu F. Alexandru privind teatrele din Craiova ºi Târgu Mureº.

Bun...

Dacã aveþi referiri aici, sã o faceþi... Dacã nu, vã rog sã luaþi loc...

Eu sunt de acord cu cele propuse aici ºi cred cã este anormal sã ducem cãtre consiliile locale o problemã atât de importantã a culturii, încât voi vota pentru aceastã soluþie.

Dar problema Bibliotecii Naþionale trebuie sã o discutãm...

Stimate coleg, repet, faceþi o declaraþie politicã pe aceastã temã, dar nu astãzi. Vã rog foarte mult sã luaþi loc.

Domnule preºedinte, este amendament prevãzut la...

Nu avem un astfel de amendament. La art. 15 este în discuþie un singur amendament, cel pe care l-au discutat colegii înainte...

## Stimaþi colegi,

Eu nu mã refer la problema teatrelor, unde consider cã s-au spus destule lucruri în aceastã searã ºi unde se vor trage concluziile normale.

Eu vreau sã ridic, aici, în faþa dumneavoastrã, pentru cã tot e domnul ministru al culturii printre noi...

Stimate coleg, suntem la un amendament... Dacã doriþi altceva, o faceþi cu...

Este tot un amendament care priveºte...

Vã rog foarte mult, nu se fac amendamente în plenul celor douã Camere, Citiþi regulamentul...

El este prevãzut la anexa nr. 3/28...

Când vom discuta anexele, atunci veþi lua cuvântul... Vã rog sã luaþi loc.

Bine, dar am atras atenþia asupra lui.

Vã rog foarte mult.

Are cuvântul domnul ministru Rãzvan Theodorescu.

Rãzvan Teodorescu sau Teodorescu Rãzvan?

## **Domnul Rãzvan Emil Theodorescu:**

La armatã, Theodorescu Rãzvan, în viaþa civilã, Rãzvan Theodorescu.

Acei colegi care mã ºtiu mai bine s-ar aºtepta, probabil, la un rãspuns polemic pe marginea câtorva, absolut, pentru mine, neaºteptate, dar numai cãteva ieºiri, uºor apocaliptice, uºor bocitoare, pe aceastã temã.

Majoritatea colegilor noºtri ºi majoritatea dumneavoastrã Ñ ºi vã mulþumesc Ñ aþi vorbit, indiferent de partidul în care vã aflaþi Ñ cultura este problema noastrã, a tuturor Ñ, într-un sens care mie mi se pare cã este cel al progresului, cel al descentralizãrii.

Spunea cineva aici Ñ ºi acesta este singurul meu rãspuns care face parte din filozofia descentralizãrii în culturã. Vã asigur cã avem o strategie, ºi pânã în 2004 ºi pânã în 2006, nu avem pe 20 de ani, asta o s-o facã alþii, dar avem o strategie foarte precisã Ñ, spunea aici cineva un lucru foarte adevãrat Ñ acele câteva ieºiri pline de suflet ºi de vibraþie patrioticã, ºi uneori ºi de patriotism local, au ignorat un lucru care este fundamental ºi pentru care majoritatea vorbitorilor, ºi le mulþumesc, parcã am fi fost înþeleºi, au þinut seamã de el Ñ este încrederea sau neîncrederea în forþele locale.

Eu am încredere, strãbãtând þara în lung ºi în lat în fiecare sãptãmânã, am încredere în ceea ce se face, ca sã vorbesc numai de zona teatrelor. Atunci când la Dâmboviþa se naºte un teatru, atunci când la Galaþi se naºte un teatru, atunci când teatrele de la Târgu Mureº ºi de la Craiova sunt pline, atunci când ele sunt sprijinite, în afarã de buget, cine a vorbit de autofinanþare? Ce poveºti? Fiecare dintre ele are fila sa de buget, practic Ñ ºi ministrul Finanþelor Publice vã poate confirma Ñ s-au trecut banii care erau înainte în administrarea Ministerului Culturii ºi Cultelor în partea cealaltã, la care se adaugã de fiecare datã proiecte de miliarde Ñ în cazul Târgu Mureºului, anume aºa, ºi putem sã le mãrim Ñ, proiecte pentru toate instituþiile descentralizate. Ele nu au mers bine din orgolii locale sau din, uneori, stupiditatea unora, dar consiliile noastre judeþene, primãriile noastre ºi consiliile municipale vor culturã.

Vã rog, domnilor colegi, nu introduceþi Ñ cei câþiva care aþi vorbit în acest sens Ñ ideea unei þãri în care cultura este respinsã. Acolo se face culturã ºi acolo se susþine cultura ºi v-aº da exemple numeroase în acest sens.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Aºa cum sunt întotdeauna sincer ºi cred în ceea ce fac Ñ nu vreau sã dezvolt ideea centralizãrii ºi descentralizãrii, a sintagmei ”naþionalÒ ºi aºa mai departe, am putea vorbi mult ºi trebuie sã vorbim o datã Ñ, vã rog respectuos sã respingeþi acest amendament.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Am ascultat argumente, cred eu, suficiente, de-o parte ºi de alta, sunt convins cã este o problemã care va rãmâne în atenþia Comisiilor pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor împreunã cu Ministerul Culturii.

Vã propun sã

Pentru ce?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Contrar susþinerii Guvernului ºi, respectiv, Comisiilor de buget, finanþe ºi bãnci, ca cele douã teatre sã rãmânã în subordinea consiliilor judeþene.

Vã rog sã numãraþi. Cine este pentru?

Ce votãm?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Încã o datã,

Vã rog. Împotrivã? Vã rog sã numãraþi. Abþineri? 4 abþineri.

83 de voturi pentru, stimaþi colegi, 4 abþineri, 180 de voturi împotrivã.

Nu se poate!

Sã facem apelul prezenþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã numãraþi în salã. Mai numãrãm o datã.

Stimaþi colegi, luaþi loc. Încã o datã.

Cine este împotrivã, vã rog sã ridicaþi mâinile.

## **Domnul Augustiun Lucian Bolcaº**

**:**

Domnule preºedinte, procedurã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Împotriva amendamentului.

Domnul Bolcaº, vã rog sã luaþi loc. Vã rog sã numãraþi.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/21.XI.2002

Vã rog sã ridicaþi mâinile, stimaþi colegi, sã poatã numãra.

167 voturi împotrivã.

Cei doi colegi secretari au numãrat.

Dacã nu confirmaþi, veniþi ºi numãraþi dumneavoastrã. Deci amendamentul a fost respins.

Stimaþi colegi,

Trecem la articolul 18 pe care l-am dezbãtut pe alineate. A rãmas sã dãm votul final legat de articolul 18.

Cine este pentru, în formula iniþiatorului cu amendamentele pe care le-am discutat ºi le-am aprobat? Împotrivã?

Vã anunþ cã la acest articol s-a acceptat ºi amendamentul Grupului parlamentar P.R.M., referitor la ”garantareÒ.

Vã rog sã numãraþi. 67 voturi împotrivã.

Abþineri? 5 abþineri. Articolul 18 a fost votat. Stimaþi colegi, trecem la articolul 19.

Vã anunþ cã la articolul 19 alineatul 1 litera a) avem un amendament al Comisiilor de buget, finanþe ºi bãnci din Senat ºi Camera Deputaþilor, aprobat de cãtre Guvern.

Trecem la restul amendamentelor.

Vã rog, dacã sunt susþineri pe amendamente? Domnul deputat Nicolae Leonãchescu, aveþi un amendament?

Da.

Da, vã ascultãm. Aveþi un amendament pe care l-aþi propus la articolul 19 litera c).

Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor,

Amendamentul pe care l-am propus ºi pe care l-au sprijinit ºi alþi colegi, la articolul 19 litera c, se referã la sumele puse la dispoziþia Guvernului pentru a onora proiecte culturale ºi economice privind Republica Moldova.

Amendamentul nostru se enunþã în felul urmãtor, ºi îmi permit sã-l mai enunþ încã o datã, pentru cã a apãrut redactat la pagina 40 cu douã erori.

Prima eroare este aceea cã a apãrut ”Revista Limba romnãÒ, eu nu cunosc ca în lume sã existe ”limba romnãÒ, fãrã ”âÒ, corect ”Limba românãÒ.

A doua corecþie este aceea cã în lista publicaþiilor din Republica Moldova, pe care noi susþinem sã le sprijinim financiar, trebuie inseratã ºi revista de istorie ºi culturã ”CugetulÒ, cu o alocaþie de 300 milioane lei.

Deci, cu aceste douã rectificãri, amendamentul nostru, care trebuie plasat în continuarea textului din proiectul de lege, sunã în felul urmãtor:”În cadrul acestor proiecte se

vor acorda periodicelor de mai jos cu sumele specificate: ”Literatura ºi artaÒ, un miliard lei; ”Glasul naþiuniiÒ, un miliard lei; ”Limba românãÒ, 800 milioane lei; ”Florile dalbeÒ, 600 milioane lei; ”NoiÒ 400 milioane lei ºi ”CugetulÒ, 300 milioane lei.Ò

Acest amendament nu necesitã surse suplimentare de finanþare. Din fondul de 120 miliarde lei, pus la dispoziþia Guvernului pentru aceste proiecte economice ºi culturale, s-a identificat sprijinirea retransmiterii programului Televiziunii Române în Moldova cu 30 de miliarde lei ºi au mai rãmas 90 de miliarde lei pentru alte proiecte culturale ºi economice.

Din aceastã sumã noi propunem sã se aloce 4,1 miliarde lei pentru sprijinirea directorilor acestor publicaþii.

Deci nu este nevoie de o sursã suplimentarã de finanþare, suma existã, doar identificarea ºi nominalizarea ei pe publicaþiile respective.

Al doilea argument este acela cã identificarea acestor publicaþii, nominalizarea lor, este absolut necesarã ºi ne-o reclamã ºi redactorii-ºefi ai acestor publicaþii, pentru cã experienþe anterioare triste au fãcut ca sumele sã disparã pe parcursul anului, în momentele în care ele nu au fost precizate.

În al doilea rând, nu este o noutate, în anii precedenþi, aceste publicaþii au fost nominalizate în proiectul de buget.

În al treilea rând, chiar în cadrul actualei litere c) este nominalizatã ºi identificatã suma de 30 miliarde lei pentru sprijinirea retransmisiei programului de televiziune, deci nu este vorba de o noutate.

Eu înþeleg cã sunt reþineri din alt punct de vedere, sã nu deranjãm conducerea Republicii Moldova, ºi am auzit ºi astãzi acest argument.

Mie mi se pare cã acest punct de vedere trebuie depãºit ºi, iatã, avem un prim semnal, Preºedintele României, domnul Ion Iliescu declara de curând, cu ocazia vizitei în Republica Serbia: ”Avem mari datorii faþã de românii care trãiesc în afara graniþelor, autocritic vorbind, nu ne-am fãcut întotdeauna datoria, de dragul de a nu afecta relaþiile noastre cu vecinii am fost mai reþinuþi, mai prudenþi în a susþine cauza românilor din statele vecine.Ò

Iatã suficiente argumente ca sã vã propunem ºi sã susþinem acest amendament de nominalizare a acestor publicaþii, spre a fi consemnate ca atare cu sumele respective în Legea bugetului.

Vã mulþumesc.

Îmi permit sã transmit domnului ministru Mihai Tãnãsescu mesajul redactorilor-ºefi care a fost formulat sãptãmâna trecutã, cu ocazia zileiÉ

Vã rog sã sintetizaþi, domnule deputat, vã rog foarte mult.

Imediat, am terminat în douã minute.

Ésã transmit mesajul redactorilor-ºefi, Nicolae Dabija de la ”Literatura ºi artaÒ, al lui Vasile Nãstase de la ”Glasul naþiuniiÒ, al lui Ion Anton de la ”Florile dalbeÒ, al lui Alexandru Bantoº de la ”Limba românãÒ ºi al lui Ion Negrei de la ”CugetulÒ etc., urându-i ”La mulþi ani!Ò ºi dorinþa de a-i asculta.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimate coleg,

Numai o secundã, nu aþi avut amendament la litera a).

ªi eu vã mulþumesc.

Este adevãrat, însã pot sã-l susþinÉ **Ñ**

Aº dori sã iau cuvântul.

Aþi avut amendament aici sau vreþi sã-l susþineþi?

Da, aº dori sã iau cuvântul.

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari. Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Doamna Leonida Lari Iorga:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu înþeleg de ce sunt aceste reþineri pentru a nominaliza publicaþiile de orientare profund româneascã din Basarabia, din Nordul Bucovinei, pentru cã Guvernul Voronin ºi acoliþii sãi mereu fac proteste Guvernului României pentru cã, mã rog, de ce anume aceste publicaþii sunt finanþate.

Mai mult decât atât, zice cã s-au adresat ºi organismelor internaþionale pe aceastã temã.

Dragi colegi, vã rog frumos, sã stãm strâmb ºi sã judecãm drept.

Dar de ce Guvernul Voronin ºi Tarlev nu adreseazã proteste Guvernului Rusiei, care finanþeazã mult mai mult ºi cu bani mai mulþi toatã presa ruseascã din Republica Moldova ºi nu numai, ci ºi din alte foste colonii ale fostei U.R.S.S.

Dacã a fost cineva dintre dumneavoastrã, ºi doar aþi fost mulþi la Chiºinãu, v-aþi convins cu propriii ochi cã toate ghiºeele sunt pline cu presã ruseascã ºi, din când în când, mai gãseºti câte un ziar românesc pentru cã la un ziar sunt câte o sutã, o mie de oameni poate.

Cu aceste ziare de orientare naþionalã a început Miºcarea de eliberare naþionalã din Basarabia.

De ce lui Ilie Ilaºcu nu i-a fost jenã sã spunã ”Vã iubesc, popor român?Ò chiar în închisoare fiind, dar nouã ne e jenã sã nominalizãm niºte publicaþii care apãrã cauza României.

Mulþumesc.

Doriþi sã completaþi, domnule deputat Damian Brudaºca? Tot aici, da?

## Domnule preºedinte,

Eu vreau sã mã refer la articolul 19 litera a), în sensul cã susþin necesitatea unei corecþiiÉ

Deci, vã rog foarte mult sã luaþi loc.

Pot sã-l susþin pe cel fãcut?

Nu, nu s-a fãcut amendament. L-a fãcut altcineva, ºi nu dumneavoastrã. Deci nu dumneavoastrã susþineþi amendamentul, ci cel care îl face, aºa prevede regulamentul.

Vã rog sã luaþi loc.

Dacã la acest amendament mai sunt luãri de cuvânt? Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tãnãsescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã încep prin a vã ruga, stimaþi colegi, sã votãm articolul acesta în forma prezentatã de cãtre iniþiator ºi acceptatã de cãtre Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

Am expus ºi astãzi în faþa grupurilor reunite ale Grupului parlamentar al Partidului România Mare faptul cã o detaliere a unor publicaþii într-o lege anualã a bugetului nu credem cã este locul cel mai potrivit.

Mai mult, prin înþelegerile bilaterale care au loc, enumerarea obiectivelor care urmeazã sã fie finanþate din aceste sume de bani, respectiv 120 de miliarde, se fac prin acorduri comune între România ºi Republica Moldova.

Mai mult, ºi specificau colegii din Partidul România Mare, existã niºte proteste internaþionale ale Republicii Moldova, în cadrul reuniunilor internaþionale avute, vizavi de nominalizarea acestor publicaþii în legea anualã.

De aceea, susþinem prin Fondul ”MoldovaÒ aceste iniþiative, susþinem faptul cã literatura românã trebuie sã fie prezentã în Republica Moldova, ºi acest lucru se va întâmpla prin alocarea fondurilor necesare acestor obiective, dar cu rugãmintea cãtre dumneavoastrã de a formula articolul respectiv în forma în care el a fost desenat de cãtre Guvern ºi, repet, acceptat de cãtre Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Nu este contestat acest alineat, aceastã literã c), pentru cã sumele sunt aceleaºi, ºi problema este legatã de o anumitã defalcare. Asta este singura problemã care se ridicã.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/21.XI.2002

Sã avem grijã, împreunã cu Comisiile pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, sã facem defalcarea cea mai bunã, pozitivã, în execuþie.

Eu

tolului V. Articolul 23. La articolul 23, stimaþi colegiÉ

Vã rog.

Imediat.

La articolul 23 avem o serie de amendamente la alineatul 1 literele a), b), c), d) ale Comisiilor de buget finanþe ºi bãnci, care au fost acceptate de cãtre Guvern, dar avem ºi amendamente respinse.

Domnul deputat Viorel Gheorghe Coifan. Este vorba de alineatul 1 litera e).

Domnilor preºedinþi, Stimaþi membri ai Guvernului,

Dragi colegi,

Amendamentul pe care l-am propus noi încearcã sã repare o neînþelegere sau o ambiguitate din cadrul articolului 23, în sensul cã acolo se foloseºte, ca ºi criteriu la veniturile insuficiente, criteriul de repartizare a sumelor de echilibrare, or, întreaga filosofie a Ministerului Finanþelor Publice se bazeazã pe criteriul denumit ”capacitate financiarãÒ a cãrei formulã, sigur, care poate fi îmbunãtãþitã, este datã în anexa nr. 7.

Prin urmare, noi am solicitat ca aceste sume de echilibrare sã se repartizeze de la consiliul judeþean cãtre unitãþile administrativ-teritoriale, comune, municipii, oraºe, utilizând acest criteriu.

În acest sens, doresc sã vã spun cã am ºi o adresã înaintatã de domnul Emil Calotã, primarul municipiului Ploieºti ºi preºedintele Asociaþiei Municipiilor din România, în care se solicitã ca anexa nr. 7, care are ca ºi criteriu definitoriu capacitatea financiarã, sã fie utilizatã pentru repartizarea acestor sume.

Acesta este amendamentul, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã mai sunt intervenþii pe marginea acestui alineat? Vã rog, domnul deputat Onisei, aveþi cuvântul.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat susþin acest amendament. Raþiunea este una clarã ºi foarte simplã. Potrivit Cartei Europene a Autonomiei Locale ºi articolului 3 din Legea finanþelor publice locale, aceste transferuri, zise de echilibrare, trebuie date pe niºte criterii foarte clare, expres prevãzute prin lege, ºi nu sã rãmânã la dispoziþia consiliilor judeþene, care le distribuie, o ºtim foarte bine, în temei politic, subiectiv, în funcþie de interesele politice ale majoritãþii din consiliul judeþean, relativ la majoritãþile din consiliile locale sau la culoarea politicã a primarilor.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul deputat Damian Brudaºca, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

În numele Grupului parlamentar P.R.M., susþinem ºi noi acest amendament ºi subliniem în acelaºi timp necesitatea aplicãrii lui, cu atât mai mult cu cât se vede cã în ultima perioadã, mai ales atunci cînd existã situaþii de campanie electoralã, dispunând de o serie de fonduri pe care le distribuie cu încãlcarea prevederilor Legii finanþelor publice ºi a Legii bugetului, consiliile locale folosesc aceºti bani publici pentru propria campanie electoralã. Cazuri concrete Ñ din pãcate m-aþi oprit sã vorbesc anterior Ñ s-au întâmplat ºi de curând, când însuºi ministrul finanþelor, folosind bani de la Fondul de rezervã al bugetului aflat la dispoziþia Guvernului, a fãcut campanie electoralã partidului de guvernãmânt.

Pentru a se elimina o asemenea situaþie este nevoie de aplicarea unor principii ferme ºi clare de cãtre toate consiliile judeþene.

De aceea, aplicarea acestui amendament sau votarea acestui amendament mi se pare o premisã esenþialã pentru a asigura domnia legii ºi în acest sector.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul deputat Nini Sãpunaru.

Este vorba de amendamentul de la punctul 69 cu o adãugire: ”Pentru echilibrarea bugetului se poate aloca maximum 25% din cota de 17%, care este menþionatã pentru echilibrarea bugetelor.Ò De ce aceastã cotã de 25%, pentru cã, în realitate, în practicã, judeþul îºi menþine o cotã de peste 50% pentru echilibrarea bugetului propriu?

În explicaþia domnului ministru, în explicaþia Ministerului Finanþelor Publice, a Guvernului se spune cã aceastã repartizare se face conform art. 25, însã se spune ºi se face o repartizare a 50% din sume, iar restul de 50% pe bazã de programe care, de regulã, sunt programele consiliului judeþean, ºi banii rãmân acolo. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Bãlãeþ.

Domnule preºedinte, Stimaþi domni miniºtri, Stimaþi colegi,

La poziþia 59 existã un amendament respins. Era fãcut de mine ºi solicitam ca suma de la punctulÉ

Stimate coleg, suntem la poziþia 62. Vã rog frumos, discutãm articolulÉ

Art. 23, nu?

Discutãm art. 23 lit. e).

Dar noi avem un amendament la lit. a).

Discutãm lit. e), stimate coleg. Revenim, dupã aceea, la lit. a) dacã este cazul.

Nu putem sã susþinem amendamentul de la lit. a)? Este trecut acolo ºi vã rog foarte mult sã-mi daþi voie sã-l susþin.

Bun, susþineþi-l, vã rog, dacã tot aþi venit la microfon. Vã rog sã fiþi atenþi ca sã nu ajungem la lit. e) ºi sã revenim la lit. a).

Vã ascultãm.

Aþi trecut la lit. e) fãrã sã citaþi. Aþi citat dumneavoastrã acolo.

Vã ascultãm!

Suma de 7.722 miliarde Ñ care înglobeazã trei categorii diferite: protecþie socialã privind ajutorul social, ajutorul pentru încãlzirea locuinþei ºi pentru persoanele cu handicap Ñ eu am solicitat sã fie prezentatã defalcat, pe cele trei domenii. De ce? Pentru cã problemele pe care le ridicã Ñ spre exemplu, încãlzirea locuinþei Ñ sunt foarte diferite de acelea privitoare la ajutorul social ºi la persoanele cu handicap.

Mi s-a rãspuns cã nu se pot defalca, pentru cã ele se realizeazã prin anchetã socialã de jos în sus.

Cum suma este prevãzutã tot la nivelul, sã zicem aºa, mediu, cum avem experienþa anilor trecuþi, ea poate fi defalcatã ºi poate fi folositã într-un sens diferit. De exemplu, pentru încãlzirea locuinþei, dacã aceastã sumã ar fi defalcatã ca atare, ea ar fi putut trece ca o subvenþie generalã care sã nu ducã la haosul actual în acest domeniu, când o serie întreagã de plãtitori o fac ºi pentru persoanele celelalte sau suferã din cauzã cã unii nu plãtesc ºi se creeazã foarte multe nemulþumiri în aceastã privinþã.

Dacã aceastã sumã Ñ eu consider cã ar putea fi mãritã, în acest sens Ñ ar fi prezentatã ca subvenþie generalã, atunci gigacaloria ºi sumele pentru carburanþi ar putea fi micºorate în favoarea economiei naþionale, în favoarea scãderii costurilor la mãrfurile care se produc în aceastã þarã.

Mi s-a rãspuns cã, în aceastã privinþã, la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci nu ar fi de acord niºte foruri exterioare þãrii.

Este clar cã, în aceastã privinþã, aceia care nu ar fi de acord cu asemenea subvenþionare pe plan central au interesul sã dezorganizeze piaþa româneascã, ºi produsele noastre sã fie mai scumpe în concurenþã cu cele care vin sã ne ocupe piaþa.

Aceasta ar fi o chestiune de voinþã politicãÉ

Am înþeles, domnule deputat, vã rog sã sintetizaþi.

Solicit, încã o datã, ca aceastã sumã sã fie defalcatã pe cele trei domenii ºi sã fie repartizatã diferit, pe plan central, ca subvenþie, aceea pentru încãlzire, pentru cã ºi aºa ea face valuri, dar nu rezolvã problema ca atare a scumpirii extraordinare a materiilor prime pentru încãlzire ºi pentru carburanþi.

Vã mulþumim foarte mult.

Dacã mai sunt intervenþii la art. 23 alin. 1?

Vã rog, domnule ministru Mihai Tãnãsescu, sã daþi un rãspuns legat de lit. a) ºi lit. e) de la alin. 1.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Legat de art. 23 lit. a), considerãm cã propunerea pe care noi am fãcut-o vine în întâmpinarea colectivitãþilor locale, ºi anume: punerea într-un singur coº a sumelor legate atât de încãlzirea locuinþei, de aplicarea Legii nr. 416/2001, precum ºi pentru protecþia persoanelor cu handicap creeazã o mai mare flexibilizare pentru colectivitãþile locale în alocarea ºi în utilizarea acestor sume.

De aceea, noi considerãm, domnule preºedinte, aºa cum ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a aprobat, sã lãsãm art. 23 lit. a) aºa cum a fost propusã de cãtre Guvern.

În ceea ce priveºte lit. e), aº vrea sã spun Ñ ºi, sigur, s-a menþionat aici Ñ ea îºi gãseºte rezolvarea în art. 25 ºi, în urma discuþiilor purtate cu colectivitãþile locale, cu Federaþia Autoritãþilor Locale din România, în anul 2003 am ajuns la formula ca 50% din sumele care rãmân la dispoziþia consiliilor locale sã fie repartizate, pe baza unor criterii specifice, fiecãrui judeþ în parte.

De ce acest lucru? În primul rând, pentru a crede mai mult în puterea de decizie a colectivitãþilor locale. Nimeni dintre noi nu cunoaºte mai bine ceea ce trebuie sã se facã în acele colectivitãþi locale, cum trebuie repartizate sumele de bani respective.

De aceea, noi considerãm cã acest procent de 50% aferent sumelor de echilibrare trebuie sã fie repartizate pe baza criteriilor specifice aferente fiecãrui judeþ.

Ca atare, domnule preºedinte, vã propunem menþinerea formulãrii în textul de lege, aºa cum a fost aprobat de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Partidul Democrat propune la alin. 2, în cadrul procentului total, care înseamnã acest transfer pe bugetele locale, respectiv judeþean ºi la dispoziþia consiliului judeþean, în loc de cele care sunt în proiectul de lege sã fie trecute urmãtoarele: ”40% pentru bugetele locale, comune, oraºe, municipii; 10% pentru bugetul propriu al judeþului; ºi 13% la dispoziþia consiliului judeþean pentru redistribuire.Ò

Argumentele sunt simple: o realã descentralizare, inclusiv financiarã, bazatã pe principiul subsidiaritãþii, înseamnã transfer cãtre bugetele locale ºi nu cãtre bugetul consiliului judeþean. Pe de altã parte, domnul ministru al finanþelor argumenta cã art. 25 din lege rezolvã nu numai lit. e) a alin. 1, dar, probabil, va argumenta cã rezolvã ºi aceastã problemã, ºi nu o rezolvã, pentru bunul motiv cã, în comparaþie, de exemplu, cu Legea bugetului de stat pe anul trecut, acum 50% din sumele lãsate la dispoziþia consiliilor judeþene pentru transferul de echilibrare cãtre consiliile locale, aºadar cãtre bugetele municipiilor, oraºelor ºi comunelor, acest 50% este la dispoziþia discreþionarã a consiliului judeþean, scãpând criteriilor stabilite în proiectul Legii bugetului, în anexa nr. 7.

Cu alte cuvinte, sumele respective vor putea fi redistribuite de consiliul judeþean aºa cum doreºte, pe baza unor aºa-zise criterii adoptate de plenul consiliului judeþean, care scapã oricãrui control de la lege. Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt la acest alineat 2. Domnul Dinu Gheorghe, vã ascultãm.

## Domnilor preºedinþi,

## Domnilor parlamentari,

Amendamentul nostru constã în faptul cã se considerã necesar ca din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, începând cu anul 2003, la nivelul fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale, sã se aloce, în termen de 5 zile lucrãtoare la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotã de 40% la bugetele locale, ale comunelor, oraºelor ºi municipiilor, pe teritoriul cãrora îºi desfãºoarã activitatea plãtitorii de impozite, 12% la bugetul propriu al judeþului ºi 22% la dispoziþia consiliului judeþean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, ale oraºelor, municipiilor ºi judeþului.

Justificarea acestei propuneri constã în sarcinile crescute de finanþare ale serviciilor publice care s-au descentralizat. Iatã, ºi astãzi am parcurs, în domeniul culturii, atât de multe divergenþe pentru cã se dau sarcini consiliilor locale, respectiv judeþene, deci administraþiei publice locale, sarcini fãrã a li se asigura ºi venituri. Or, la nivelul unui municipiu de bazã într-un judeþ, cea mai mare pondere a veniturilor încasate sunt cele colectate din impozitele pe salarii.

De aceea, rugãmintea noastrã este sã luaþi în considerare faptul cã atâta timp cât s-au transmis cãtre unitãþile administraþiei publice locale foarte multe sarcini Ñ cele legate de protecþia persoanelor cu handicap, a persoanelor cu venituri mici, implicarea autoritãþilor locale, prin Ordonanþa Guvernului nr. 70/2002, la finanþarea obiectivelor din domeniul sãnãtãþii, e vorba de spitale, dispensare Ñ, se impune modificarea formulei acesteia, în care, cãtre localitate, din toate veniturile încasate, sau cãtre judeþ, sã se transfere cote semnificative, altminteri nu vor putea face faþã acestor sarcini tot mai mari.

Mulþumesc.

Vã mulþumim foarte mult. Dacã mai sunt intervenþii la alin. 2? Înþeleg cã nu mai sunt intervenþii.

Domnule ministru Tãnãsescu, vã rog, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Rugãmintea noastrã este de a pãstra aceastã repartizare a cotelor, respectiv: 36%, 10%, 17%.

Aº vrea sã specific Ñ ºi dumneavoastrã ºtiþi foarte bine Ñ cã prin proiectul Legii bugetului pe 2003 am revãzut ºi am crescut cu un punct procentual aceste sume pentru echilibrare, de la 16% la 17%, ºi am mãrit cu o jumãtate de punct procentual suma totalã care rãmâne la dispoziþia colectivitãþilor locale, de la 62,5 la 63%, repet, cu un efort bugetar considerabil.

De aceea, noi considerãm cã formula de repartizare, respectiv: 36%, 10%, 17%, vine ºi rãspunde cerinþelor colectivitãþilor locale.

Domnule preºedinte, vã rugãm sã susþineþi ºi sã aprobaþi formula care este în proiectul Legii bugetului. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Am sã susþin amendamentul în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, acesta se referã la repartizarea cotei pentru municipiul Bucureºti, faþã de propunerea Guvernului, de 63%, la nivelul de 75%, considerând cã Bucureºtiul este principalul donator la buget, iar cheltuielile pe care le are Bucureºtiul pentru modernizarea ºi reabilitarea drumurilor, programul de informatizare, extinderea reþelei de apã necesitã peste

3.000 miliarde lei, ºi credem cã numai în acest mod pot fi acoperite aceste cheltuieli ºi se eliminã ºi mult disputata relaþie conflictualã dintre Primãria Generalã ºi sectoare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Înþeleg cã nu mai sunt intervenþii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de poziþia 71 de la ”Amendamente respinseÒ. El sunã astfel: ”Consiliile locale pot acorda, pe bazã de contract, burse de studii pentru elevii din ºcolile normale ºi de institutori, respectiv pentru studenþii din reþeaua Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, care, dupã finalizarea studiilor, vor profesa o perioadã obligatorie în localitatea respectivã.Ò

Am venit cu acest amendament pentru a da dreptul consiliilor locale Ñ dupã cum vedeþi, e vorba de ”potÒ, acest ”potÒ se referã la necesar ºi la posibilitãþi Ñ, pentru a da posibilitatea consiliilor locale sã-ºi creeze un corp de cadre didactice, de oameni de specialitate care sunt necesari în localitatea respectivã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, vã ascultãm, domnule deputat Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Consider deosebit de bine venit acest amendament, întrucât o lege anterioarã, care viza exact ca aceastã competenþã sã revinã consiliilor locale, a fost respinsã cu entuziasm de cãtre majoritatea guvernamentalã.

Apreciez cã este foarte util sã existe aceastã posibilitate ºi pentru a permite consiliilor locale sã-ºi asigure, aºa cum s-a spus aici, rezerva de personal, însã apare un singur impediment: în condiþiile în care existã posibilitatea acordãrii acestor burse, ca ºi condiþionarea de a lucra pe o perioadã în localitatea respectivã, impediment care rezultã din faptul cã, prin aceasta, consiliile locale se ºi obligã sã asigure locurile de muncã persoanelor cãrora le-a acordat bursele respective. Nu ºtiu cum se va rezolva în final o asemenea disputã, care existã în formularea amendamentului în sine, susþin însã necesitatea de a se permite consiliilor locale sã opereze într-o asemenea situaþie de acordare a burselor, având în vedere pauperizarea tot mai pronunþatã a unei mari mase a populaþiei din þarã.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul ministru Mihai Tãnãsescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Discutând ºi cu doamna ministru Andronescu acest lucru, considerãm totuºi cã, într-adevãr, acest amendament, sub o formã pe care am sã v-o propun, poate sã fie acceptat, ºi anume: ”Consiliile locale pot acorda burse de studii elevilor din învãþãmântul preuniversitar de stat, potrivit dispoziþiilor legale în vigoare.Ò

Propunerea noastrã, domnule preºedinte, este ca acest nou alineat sã fie cuprins însã în cadrul art. 26, unde credem noi cã îºi gãseºte locul mai bine. Mulþumim.

Dacã mai sunt intervenþii la art. 23? Nu mai sunt alte intervenþii.

Domnule ministru Tãnãsescu, vã rog sã rãspundeþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã subliniez faptul cã acest amendament propus de cãtre domnul deputat îºi regãseºte rezolvarea în Legea nr. 774/2001. De aceea nu considerãm oportun ca acest amendament sã fie avut în vedere. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, aþi ascultat argumentele.

Permiteþi-mi sã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã este un pas înainte ºi, în condiþiile actuale, îl considerãm astfel. Sperãm ca o rezolvare mai bunã sã aparã atunci când vom discuta o lege care sã reglementeze acest lucru. Pentru acest an, cred cã este un lucru acceptabil ºi, sigur, cu observaþia pe care a fãcut-o domnul ministru, de a-l trece la art. 26, este foarte bine. Vã mulþumesc.

Doamna ministru Andronescu? A renunþat.

La art. 26, domnule deputat Sassu, reluãm ºi introducem acolo.

Dacã mai sunt intervenþii la art. 23.

Domnul senator Alexandru Ionel, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

E vorba de poziþia 72. Un alineat nou, tot nr. 4, care sunã în felul urmãtor: ”Plãtitorii de impozite ºi taxe care au organizate puncte de lucru stabile sunt obligaþi sã solicite înregistrarea fiscalã a acestora ca plãtitori de impozite pe venituri din salarii la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã punctul de lucru, în termen de 15 zile de la data înfiinþãrii.Ò

Despre ce este vorba? Sunt unele firme care au puncte de lucru ºi vã dau un exemplu: Societatea ”Trei BraziÒ, care a arendat o suprafaþã imensã Ñ e vorba de Insula Mare a Brãilei Ñ, Brãila neprimind nici un fel de impozit, în schimb taxele respective sunt plãtite la PiatraNeamþ, fãrã nici o legãturã cu teritoriul pe care se aflã terenul respectiv.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, permiteþi-mi o scurtã intervenþie. Se aflã în salã delegaþia Grupului Parlamentar de Prietenie din Federaþia RusãÐRomânia, condusã de domnul Serghei Sirocov, preºedintele grupului din Duma de Stat.

Duma de Stat, în prezent, dezbate tot bugetul de stat, aºa cã poate aduc niºte amendamente constructive.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, trecem la art. 24.

Alin. 2. Dacã se susþin amendamentele respinse? Nu. Permiteþi-mi sã

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mã refer la poziþia 74. Vã rog sã remarcaþi cã în textul propus de iniþiator apare o repartiþie ciudatã, suigeneris: 50% se aplicã dupã un criteriu, iar 50% se aplicã dupã criterii specifice nedefinite.

Strãmoºii noºtri romani spuneau: ”Clara acta, boni amici.Ò Asta înseamnã: ”Dacã textul este clar, putem fi buni prieteni.Ò În cazul acesta nu putem fi buni prieteni pentru cã, pe de-o parte, merele, jumãtate le cântãrim cu cântarul, iar cealaltã jumãtate cu litrul. În acest sens, noi am propus, ca amendament, utilizarea, dupã caz, a criteriului denumit, ”capacitate financiarãÒ ºi definit în anexa nr. 7. Nu ºtim cu cine s-a negociat jumãtate ºi cealaltã jumãtate. De ce nu apare, spre exemplu, 17,38%? Este ciudat acest raport.

Nouã ne este fricã cã aceastã cotã de 50%, care se împarte dupã criterii specifice, are exact aceeaºi conotaþie ca ºi în revistele de specialitate, unde un avion de vânãtoare, de exemplu, spune cã are încãrcãturã specificã, dar nu spune cã se numeºte bombã, mitralierã sau altceva.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, dar noi am aprobat art. 23 lit. e), deci nu putem sã venim cu schimbãri de procente la art. 25.

Art. 23 lit. e) spunea cã se aplicã cu prioritate la cei care au venituri insuficiente. Art. 25 împarte în douã sumele de echilibrare: o parte se repartizeazã utilizând, în mod explicit, criteriul denumit ”capacitate financiarãÒ din anexa nr. 7, iar cealaltã jumãtate dupã criterii specifice. Se induce astfel un element de arbitrar în împãrþirea banilor de echilibrare. Or, noi vrem sã eliminãm acest element arbitrar ºi, de aceea, am spus cã se aplicã, dupã caz, anexa nr. 7.

Mulþumesc. Domnul deputat M‡rton çrp‡d.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Se pare cã iar ne împotmolim în aceeaºi problemã. Credem noi, dorim noi, într-adevãr, sã avem o autonomie realã a comunitãþilor locale, a consiliilor judeþene, aºa cum este prevãzutã în Constituþia noastrã, sau nu avem aceastã dorinþã. Avem noi încredere în aleºii locali, aleºii judeþeni sau nu avem încredere în ei?! Dorim noi ca aceºtia, într-adevãr, sã fie organisme decizionale în domenii unde trebuie avute în vedere, primordial, specificitãþile localitãþilor, judeþelor respective, sau credem cã la nivel central se cunoaºte totul mult mai bine decât la faþa locului?! Iatã, o problemã esenþialã, care tot timpul a revenit în discuþii astãzi.

Noi suntem convinºi cã trebuie sã mergem spre o descentralizare efectivã, ºi dacã noi am avea în articolul 7 o formulã clarã, conform cãreia trebuie sã se împartã banii, de fapt, consiliile judeþene nu mai împart nimic, ci aplicã o formulã ºi o voteazã, ºi, în acest fel, de fapt, sunt de prisos.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul deputat Barbu.

## Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Noi propunem introducerea unui alineat nou, 2, la acest art. 25, care este, poate, o altã soluþie decât cea propusã aici de domnul deputat Coifan, care se referã însã la acelaºi aspect.

Dacã vorbim de repartizarea sumelor, 50% din ele, dupã o formulã, pentru celelalte 50% rãmâne, cel puþin în accepþiunea noastrã, o formã arbitrarã de criterii specifice pentru fiecare consiliu judeþean.

Aº dori sã vã propun, pentru a elimina orice gen de suspiciune Ñ în ceea ce priveºte criterii politice ºi nu criterii specifice, datoritã situaþiilor unitãþilor administrativ-teritoriale în parte Ñ, ca hotãrârile consiliilor judeþene pentru stabilirea criteriilor specifice sã fie adoptate cu votul a douã treimi din numãrul total al consilierilor prevãzuþi de lege.

În motivarea respingerii la acest amendament, comisia a spus cã nu face obiectul Legii bugetului de stat, ci al Legii administraþiei publice locale nr. 215/2001.

Vreau sã specific urmãtorul lucru: legiuitorul nu a putut sã ºtie cã noi vom veni într-un anumit an, cu anumite criterii specifice sau formule diferite de repartizare. Drept urmare, deoarece se face vorbire de aprobare prin hotãrâri ale consiliului judeþean, cred cã putem sã stabilim ºi ce gen de majoritate poate sã aprobe o astfel de hotãrâre.

Vã mulþumesc ºi sper din toatã inima sã aveþi deschiderea pentru a elimina orice gen de suspiciune asupra criteriilor care pot fi, oricând, de naturã politicã. Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul deputat Dobre.

## Domnilor preºedinþi,

La art. 25 am propus un alineat nou, respectiv: ”Direcþiile generale ale finanþelor publice, la nivel teritorial, vor aviza proiectele de buget ale fiecãrui consiliu judeþean, înaintea aprobãrii, verificând respectarea formulei de calcul prevãzutã în anexa nr. 7, la nivelul fiecãrei localitãþi.Ò Motivaþia principalã este cã, prea adesea, aceastã repartizare a bugetului foloseºte unor scopuri politice ºi mai puþin intereselor pe care le are fiecare localitate. De aceea, cred cã trebuie sã responsabilizãm reprezentanþii în teritoriu ai Ministerului Finanþelor Publice sã verifice respectarea acestei formule. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul deputat Onisei.

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Este absolut necesar sã considerãm sau sã reconsiderãm acest articol ºi, mãcar, sã îl formulãm de maniera în care acest transfer de echilibrare este repartizat, în integralitate, potrivit formulei din anexa nr. 7.

Vã fac atenþi cã a lãsa 50% la dispoziþia consiliului judeþean dupã criterii proprii, înseamnã, de fapt, a eluda mecanisme constituþionale ºi legale, pentru cã Ñ vã întreb Ñ ce control de legalitate se poate face în legãturã cu nu ºtiu ce criterii stabilite de cum vrea preºedintele consiliului judeþean ºi încã doi-trei. Ori sunt criterii stabilite prin lege, ºi controlul respectãrii acestora înseamnã control de legalitate, hotãrârea urmând sã fie consideratã de instanþele de contencios legalã sau ilegalã, ori daþi-le bani consiliilor judeþene sã facã ce vor cu ei.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Pãcurariu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Problema a fost dezbãtutã ºi anul trecut. România, ºtiþi foarte bine, a ratificat Carta europeanã a administraþiei publice locale, care are un articol 9, în care se spune ”Orice transfer de resurse, fãrã nici o condiþionare,...Ò. Se recomandã ca banii sã fie transferaþi cãtre comunitãþile locale, dacã se poate, fãrã nici un program, pentru cã prioritãþile sunt cunoscute de cãtre comunitãþile locale.

Anul trecut era trecut în Legea bugetului, art. 27, cã aceºti bani se transferã Ñ fondul de echilibrare ºi transferul din sume defalcate de la buget pentru echilibrare Ñ exclusiv prin formula de la anexa nr. 8Ð7, anul trecut, era aceeaºi formulã numitã ”puterea financiarã a localitãþiiÒ, din nefericire, ºi atunci, ca ºi acum, nu exista nici o sancþiune pentru nerespectarea criteriului. Iniþiativa legislativã pe care am depus-o, de a impune o sancþiune Ñ aºa cum a sugerat domnul ministru în dezbaterile din cadrul comisiilor reunite, cã sancþiunea trebuie sã fie propusã în altã parte Ñ, a fost respinsã la Senat ºi, în concluzie, s-a întâmplat ceea ce se întâmplã, cã, practic, executivul consiliilor judeþene împart aceºti bani absolut subiectiv. Existã o majoritate care este a preºedintelui consiliului judeþean ºi, în consecinþã, are loc acea migrare de primari cãtre culoarea politicã a executivului consiliului judeþean.

În acest an, proiectul de buget este un pas înapoi, a ceea ce înseamnã principiu european, a ceea ce înseamnã drumul României spre integrarea europeanã. La art. 17, fãrã nici o jenã, s-a prevãzut includerea Fondului special al drumurilor în bugetul Ministerului Transporturilor, în consecinþã asistãm la absurda situaþie în care, prin ordin al ministrului, repartizãm banii pe drumul comunal din comuna Jichiº, iar ca sã fie lucrurile ºi mai limpezi aþi introdus aceºti 50%, ºi restul pe criterii specifice ale consiliului judeþean.

Sigur, pãrerea mea este cã soluþia era un singur criteriu, o relaþie de calcul, rezultat univoc, în funcþie de puterea financiarã a localitãþii, puterea financiarã la nivelul judeþului ºi alþi parametri privind viaþa socialã din comunitate. În aceastã situaþie, în care vã menþineþi punctul de vedere de a repartiza doar 50%, ar fi obligatoriu, în situaþia în care deþineþi 34 de consilii judeþene, singurul mod de a respecta, cât de cât, un echilibru, ºi dacã doriþi sã mai aveþi opoziþie în România, ceea ce nu prea cred, atunci este obligatoriu ca aceste criterii sã le repartizaþi, sã le votãm cu douã treimi din consiliul judeþean, pentru a nu mai fi la discreþia majoritãþii, mai greu sã fie consilii cu douã treimi, sau sã reveniþi ºi sã impuneþi ca întreaga repartiþie a sumelor sã se facã pe formula din anexa nr. 7.

Altfel, cred cã este un examen la care iar România rãmâne corigentã în drumul sãu de integrare în Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Eu sper cã avem o opoziþie puternicã ºi vã doresc succes!

Domnul deputat Damian.

## Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,

Punctul de vedere al Partidului România Mare, în numele cãruia vorbesc acum, este cel care vizeazã necesitatea existenþei unor formule extrem de clare, coerente ºi care sã nu permitã arbitrariul în repartizarea acestor fonduri. Atrag atenþia, în mod deosebit, cã, în aceastã perioadã, se doreºte sã se câºtige bunãvoinþa structurilor ºi instituþiilor europene pentru materializarea obiectivelor pe care le avem. Sunt convins cã cei care ne monitorizeazã vor fi foarte sensibili ºi la modalitãþile pe care noi le punem în aceste acte normative, pe care le dezbatem, ºi vor sesiza posibilitatea derapajului de la ceea ce înseamnã principiile democratice, inclusiv în repartizarea de fonduri, ºi cred cã, dacã astãzi vã veþi ridica împotriva formulelor propuse aici, respectiv votarea cu o majoritate de douã treimi sau aplicarea principiilor prevãzute în anexa nr. 7, nu faceþi decât sã subminaþi interesele pe care le promoveazã Guvernul Adrian Nãstase, de accelerare a accederii în structurile europene ºi euroatlantice.

Aºa cum o demonstreazã viaþa de zi cu zi ºi, din acest punct de vedere situaþia din judeþul Cluj este mai mult decât relevantã, lipsa unorÉ

## Stimate domnule deputat,

Vã rog sã vã referiþi la amendament! Nu este declaraþie politicã! Vã rog sã vã referiþi la amendament.

Nu este declaraþie politicã deloc,É

Pãi, aþi venit cu un text de trei pagini ºiÉ

Eu nu vorbesc dupã text. Textul meu este în cap. Îmi pare rãu cã nu aþi sesizat treaba asta pânã acum.

Scuzaþi-mã, vã ascultãm.

Eu am vrut sã atrag atenþia ºi printr-un exemplu concret, pentru a fi cât se poate de convingãtor, cã este nevoie sã se adopte amendamentele prevãzute la acest articol. Eu aº opta pentru varianta de la poziþia 76. Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din Senat, domnul senator ªtefan Viorel.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur cã punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci rãmâne cel exprimat în anexa cu ”Amendamentele admiseÒ, deci în raportul la Legea bugetului, dar, suplimentar, aº vrea sã adaug argumentele care au stat la baza formulãrii acestui punct de vedere.

Cred cã toþi colegii noºtri care au formulat amendamente au plecat de la o premisã mai puþin realã. Au plecat de la premisa cã la conducerea destinelor unei comunitãþi locale sau la conducerea unui judeþ se aflã un individ care, în funcþie de ce viseazã noaptea, a doua zi împarte sumele pe comune ºi aºa mai departe.

Eu, dacã aº fi membru într-un consiliu judeþean, m-aº simþi foarte jignit vizavi de afirmaþiile care s-au fãcut în decursul acestei dupã-amieze, aici, în plenul Camerelor reunite. Dacã înlãturãm suspiciunea care planeazã, ºi acceptãm cã pot exista consilii judeþene, preºedinþi de consilii judeþene care acþioneazã de bunã-credinþã, deja amendamentele noastre rãmân fãrã susþinere. Pãrerea mea, pãrerea noastrã, a comisiei, care s-a decis prin vot, este cã doar suspiciunea care planeazã face ca pledoariile colegilor noºtri sã fie împotriva principiilor descentralizãrii Ñ ºi ne surprinde foarte mult cã vine dintr-o zonã politicã care este declaratã adeptã a descentralizãrii Ñ face ca unii dintre colegii noºtri sã facã abstracþie de faptul cã între comunitãþile locale existã mari dezechilibre economice, care nu pot fi reglate de la centru ºi trebuie lãsatã o marjã de flexibilitate la nivelul judeþului, pentru cã doar acolo se poate face acel reglaj necesar pentru buna funcþionare a autoritãþilor locale. Acestea sunt argumentele.

Suplimentar, aº vrea sã fac o trimitere la amendamentul care propune introducerea prin Legea bugetului a unui anume sistem de vot în ºedinþele consiliului local. Este clar cã nu putem sã modificãm Legea administraþiei publice printr-o lege anualã a bugetului de stat.

Acestea fiind argumentele, domnule preºedinte, vã rog sã supuneþi la vot articolul, aºa cum a fost el propus prin raportul comisiei de specialitate.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai aveþi ceva de adãugat, domnule ministru Mihai Tãnãsescu?

## Domnule preºedinte,

S-au spus foarte multe. Nu aº dori sã vã mai reþin atenþia decât cu douã argumente. Trebuie sã credem în colectivitãþile locale. Aceastã flexibilizare, aceºti 50% care rãmân ºi care, repet, se repartizeazã pe baza unor hotãrâri ale consiliului Ñ nu face cineva de capul lui ºi repartizeazã banii cum crede Ñ, vor fi hotãrâri comune de repartizare a acestor sume de bani. Ei ºtiu cel mai bine asupra modului în care trebuie repartizaþi aceºti bani

pentru acele localitãþi sãrace, care nu au posibilitãþile financiare ºi mijloacele necesare de echilibrare, ºi execuþiaÉ

Numai o clipã!

Domnule senator Pãcurariu, v-am vãzut, luaþi loc, am sã vã dau cuvântul!

Vã rog, continuaþi, domnule ministru.

Consider cã numai consiliul judeþean este în stare ºi poate sã judece, repet, plecând de la faptul cã nu existã nici o suspiciune în cazul alocãrii acestor surse financiare, repet, numai ei cunosc exact modul în care trebuie repartizate aceste sume de echilibru pentru acele localitãþi care au nevoie de aceste sume.

De aceea, domnule preºedinte, stimaþi colegi, vã propun ca formularea acestui articol sã rãmânã în forma aprobatã de comisie.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule senator Iuliu Pãcurariu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã amintesc domnului ministru Tãnãsescu cã, conform Legii nr. 215/2001, relaþia între consiliul judeþean ºi consiliul local este una de colaborare, ºi nu de subordonare. În momentul în care consiliul judeþean hotãrãºte suma care se dã unei comunitãþi sau alta, aceastã prevedere, care este ºi un principiu al Cartei europene, este grav încãlcatã.

Pe de altã parte, problema migraþiei primarilor existã, ºi nu vreau sã mai repet. Poate ne dã domnul ministru o explicaþie, pentru cã este o chestiune politicã. De ce se duc primarii spre partidul care are preºedintele consiliului judeþean?! Poate ne mai spune domnul ministru, pentru cã rãspunsul pe care l-a dat în presã unui coleg de-al meu privind, de exemplu, abuzul pe care-l face puterea, în ceea ce-l priveºte pe dânsul, cazul de la Negreni, alegeri într-o unitate administrativã nou-creatã, în care miercuri, joi s-a încheiat campania electoralã, domnul ministru Tãnãsescu, împreunã cu domnul ministru de interne au mers în cele douã localitãþi ºi au declarat cã transferã un miliard de lei la fiecare consiliu local, joi, deja, utilajele de la drumuri naþionale erau în curtea Liceului din Ciucea ºi au asfaltat curtea.

Stimaþi domni,

Într-o democraþie, condiþiile de competiþie trebuie sã fie egale. Este o chestiune pe care dumneavoastrã nu cred cã aþi învãþat-o sau nu vreþi sã þineþi cont de acest principiu.

Da, vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

S-a spus totul.

V-am dat cuvântul, a luat cuvântul reprezentantul Guvernului. O luãm iar de la capãt?!

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule deputat.

Am simþit nevoia sã intervin pentru cã ºi domnul ministru ºi preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din Senat au fãcut câteva afirmaþii care nu corespund realitãþii, or noi suntem aici veniþi pe ideea de a lua o decizie în deplinã cunoºtinþã de cauzã, ºi nu a ne dezinforma.

În primul rând, vreau sã-l informez pe domnul preºedinte cã prin adoptarea unui amendament prin care criteriile de repartizare a 50% din buget sã se facã cu o majoritate de douã treimi a consiliului judeþean sau a consiliului local nu este o modificare a Legii nr. 215, Legea administraþiei publice locale, pentru cã noi nu modificãm cvorumul în ceea ce priveºte votarea Legii bugetului, ci doar un articol care vizeazã criteriile de repartizare a 50% din bugetul judeþean sau din bugetul local ºi este vorba de o lege anualã, ºi, probabil, cã la anul veþi veni ºi veþi stabili cã 75% din buget se vor împãrþi prin criterii ºi atunci vom mãri cvorumul de la douã treimi la o majoritate absolutã.

Pe de altã parte, domnilor miniºtri, noi nu suspectãm comunitãþile locale de necinste ºi de incorectitudine în ceea ce priveºte folosirea banilor publici. Noi suspectãm de incorectitudine ºi de necinste pe acei membri ai consiliilor judeþene ºi acea majoritate pe care o formaþi dumneavoastrã în aproape toate consiliile judeþene, ºi pentru cã îi suspectãm de incorectitudine ºi de necinste, venim ºi vã propunem o modalitate, de altfel, absolut corectã ºi legalã, prin care aceastã suspiciune sã fie, din capul locului, înlãturatã. ªi nu cred cã aveþi interesul ca noi sã continuãm sã vã suspectãm cã vã folosiþi de banul public în interes politic, cã folosiþi bugetul þãrii ca ºi bugetul partidului de guvernãmânt, pentru cã, numai aºa, domnilor miniºtri, pot sã socotesc cã dumneavoastrã vedeþi în bugetul þãrii bugetul partidului, când scoateþi miliardul ºi îl daþi unde vã vine bine.

## S-a înþeles.

Stimate coleg deputat, vã mulþumesc foarte mult.

## Domnule preºedinte,

Sunt absolut convins cã nu vã place ceea ce vã spun, poate cã n-ar fi normal sã nu vã placãÉ

Vã rog, mai aveþi un sfert de orã la dispoziþie. Vã ascultãm.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Am sã-l utilizez aºa cum cred de cuviinþã.

În consecinþã, noi apreciem cã argumentele care au fost aduse aici pledeazã în favoarea unor articole prin care consiliile judeþene sã nu aibã latitudinea de a dispune dupã bunul-plac de banii publici, sunt amendamente de bun-simþ, care ar trebui sã fie adoptate, ºi de aceea le susþinem în continuare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã ar fi aºa cum spuneþi dumneavoastrã, electoratul nu ar mai vota P.S.D.-ul, dacã ar fi nereguli. Încercaþi sã obþineþi dumneavoastrã 51% ºi va fi un succes!

Stimaþi colegi,

Am ascultat toate argumentele, de o parte ºi de alta.

## **Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Pentru cã am ridicat mâna!

Încã o datã, de unde ºtiaþi cã vã dau voie sã veniþi la microfon?!

Vã aºtept!

La art. 26 sunt mai multe amendamente. Mã refer la alin. 1.

La alin. 1 doriþi sã faceþi referire?! Domnul deputat Toader Mircea Nicu. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnilor preºedinþi.

Amendamentul meu ºi al colegilor mei presupune ca drepturile acordate elevilor din clasele IÐIV privind acþiunea ”cornul ºi lapteleÒ, cum este mediatizatã, sã fie acordatã, în primul rând, copiilor preºcolari care, într-adevãr, au nevoie de lapte, ºi apoi tuturor elevilor, pânã la clasa a VIII-a. Mi se pare o mãsurã discriminatorie numai pentru clasele IÐIV. Sigur, veþi susþine motivaþia Ordonanþei nr. 96, dar este mai uºor sã modifici o ordonanþã, din punctul dumneavoastrã de vedere puteþi emite imediat o ordonanþã, mai ales cã în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul preºedinte Georgescu a spus cã viziunea Guvernului este ca la începutul anului viitor sã acorde aceste drepturi ºi elevilor din clasele IÐVIII ºi copiilor preºcolari. Noi venim cu amendamente în întâmpinarea a ceea ce trebuie sã facã Guvernul începând de anul viitor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Mai sunt alte intervenþii legate de alin. 1?! Înþeleg cã nu sunt alte intervenþii. Domnul ministru Tãnãsescu.

## Domnule preºedinte,

Proiectul bugetului este construit pentru acordarea acestor sume de bani numai elevilor din clasele IÐIV. Apreciem aceastã propunere, ca programul sã fie extins ºi pentru clasele VÐVIII. Noi, deocamdatã, ne gândim ºi facem o analizã pe care, probabil, o vom aproba printr-un act normativ ulterior, ca acest program sã fie extins ºi asupra claselor de grãdiniþã, ºi apoi vom face aceastã analizã pentru clasele VÐVIII. Deocamdatã, sumele prevãzute în proiectul bugetului de stat sunt doar pentru clasele IÐIV.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, vã mulþumesc foarte mult. Aþi ascultat explicaþia necesarã. Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

La alin. 2 al art. 26, propunerea noastrã este una de modificare: ”Finanþarea cheltuielilor instituþiilor menþionate se asigurã din bugetele locale ale unitãþilor administrativteritoriale în a cãror razã acestea îºi desfãºoarã activitatea, echilibrate prin transferuri de la bugetul de statÒ, aceasta întrucât, foarte adesea, respectivele unitãþi administrativ-teritoriale nu pot acoperi cu finanþare transferurile de activitãþi care, cel puþin în ultima perioadã, au fost continue, chiar ºi atribuirea unor alte responsabilitãþi care, de asemenea, suferã de o lipsã cronicã de finanþare. Vã mulþumesc.

centrelor judeþene ºi locale de consultanþã agricolã.Ò Mi se pare cã este mai coerentã o asemenea formulã.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt intervenþii la alin. 2?! Doamna ministru Andronescu. Vã ascultãm.

## **Doamna Ecaterina Andronescu Ñ** _ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ :

## Mulþumesc, domnule preºedinte,

Aº vrea sã intervin ºi sã spun cã, aºa cum este precizatã prin Legea finanþelor publice, finanþarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar este mult mai sigurã, întrucât finanþarea se face din cote defalcate de T.V.A., cote care sunt repartizate bugetelor consiliilor judeþene care, împreunã cu inspectoratele ºcolare, repartizeazã în bugetele locale. Deci eu susþin sã menþinem aceastã finanþare întrucât, de doi ani de zile de când o aplicãm, ea nu ne creeazã nici un fel de probleme.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, aþi ascultat ºi rãspunsul. Deci se propune pãstrarea textului în formula iniþialã a Guvernului, acceptatã de Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci la alin. 2 de la art. 26.

Cine este pentru pãstrarea textului? Vã mulþumesc foarte mult.

Împotrivã? 42 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu mare majoritate de voturi, a fost aprobatã alin. 2. Vreau sã reþineþi cã, conform Regulamentului Camerelor comune, sunt obligat sã

Poftiþi?

DomnuÕ deputat Moisescu; da?

Rus Emil.

ªi eu vã mulþumesc. Mai sunt intervenþii la alin. 2?! Domnul deputat Damian.

Nu vã vãd la amendamente. DaÕÉ mã rog, reprezentaþi Grupurile parlamentare P.R.M. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Pentru cã nu am convingerea cã se vor adopta alte formule propuse de colegi ca amendamente, eu propun o modificare redacþionalã, astfel: ”Pe lângã sumele defalcate de la bugetul de stat, autoritãþile administraþiei publice locale vor aloca ºi sume din bugetele proprii pentru finanþarea cheltuielilor instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar de stat, instituþiilor de culturã, creºelor,

Amendamentul meu se referã la numãrul maxim de posturi finanþat pentru învãþãmântul preuniversitar de stat ºi pentru unitãþile de cult. Deci alin. 3. Propunerea se referea la judeþul Bistriþa-Nãsãud: sporirea numãrului de posturi cu încã 8, pentru cã existã acolo o ºcoalã care pânã în prezent nu este frecventatã de copii. 81 de copii au rãmas pânã la ora actualã neºcolarizaþi. E vorba de satul Rosvaia, care a fost comasat la ºcoala din Milaº, ºi condiþiile geografice nu îngãduie acelor copii sã vinã la microbuz, de altfel microbuzul este insuficient, astfel încât pãrinþii continuã sã-ºi þinã copiii acasã. Amendamentul a fost acceptat de comisiile reunite ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor ºi precizez cã din cei 81 de copii, 15 sunt de naþionalitate maghiarã, care învãþau la aceastã ºcoalã din sat. De asemenea, vreau sã mai adaug cã în acest an financiar, deci în bugetul pe care l-am votat anul trecut, figura aceastã ºcoalã cu 8 posturi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã nu mai sunt intervenþii? Domnul deputat Moisescu, da? Aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Art. 26 alin. 3. La textul: ”Numãrul maxim de posturi finanþat pentru învãþãmântul preuniversitar de stat pentru unitãþile de cult este prevãzut în anexa nr. 9Ò, propunem: ”Repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale a numãrului maxim de posturi, finanþat pentru învãþãmântul preuniversitar de stat prevãzut în anexa nr. 9, sã se aprobe de cãtre consiliul judeþean, respectiv, de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureºti, prin hotãrâre, la propunerea inspectoratului ºcolar judeþean sau al municipiului Bucureºti, dupã caz.Ò

Da, vã mulþumesc.

Doamna ministru Andronescu, ne dã un rãspuns.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum este cunoscut, poate majoritãþii dintre dumneavoastrã, descentralizarea finanþãrii învãþãmântului preuniversitar s-a realizat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001, devenitã apoi Legea nr. 374. Pentru aplicarea acestei legi s-a emis o hotãrâre de guvern care aprobã metodologia de finanþare. Prin aceastã metodologie se prevede expres modul în care se repartizeazã numãrul de posturi date prin Legea bugetului cãtre comunitãþile locale ºi chiar pânã la nivelul fiecãrei ºcoli.

Aceastã modalitate respectã propunerea dumneavoastrã. Deci existã cadrul normativ care reglementeazã aceastã repartizare. Numãrul de posturi, prevãzut în anexã, consiliul judeþean împreunã cu inspectoratul ºcolar îl repartizeazã cãtre consiliile locale ºi cãtre ºcoli.

Vã mulþumesc.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat alin. 3. La alin. 4 de la art. 26, dacã sunt intervenþii? Domnul deputat Nini Sãpunaru!

Este un amendament al Grupului parlamentar P.N.L. Se propune modificarea ºi completarea alin. 4 în sensul urmãtor: ”Potrivit prevederilor art. 107 alin. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în limita sumelor disponibile la capitolul bugetar respectiv ºi echilibrate prin transferuri de la bugetul de statÒ. În bugetele locale sunt cuprinse sume în funcþie de posibilitãþile localitãþilor, care nu acoperã necesarul de finanþare ºi este nevoie deci de echilibrare. Având în vedere transferarea unor serii de activitãþi în atribuþiile consiliilor locale, de multe ori asemenea sume nu reuºesc sã fie plãtite din bugetul local.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt intervenþii la alin. 4? Domnul senator Alexandru Ionel. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Amendamentul este asemãnãtor ºi se referã la urmãtorul aspect, ºi anume: conform proiectului de buget facilitãþile acestea urmeazã sã fie efectuate prin bugetele locale, care nu au însã fondurile disponibile. De aceea, eu am solicitat ca aceste sume sã fie obþinute din taxa pe valoarea adãugatã. Deci amendamentul sunã în felul urmãtorul: ”Din sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã, pentru bugetele locale se suportã ºi cheltuielile aferente facilitãþilor de transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar,Ò É ºi textul curge. Meþionez faptul cã din 1998 pânã în prezent doar într-un singur an au fost oferite aceste facilitãþi Ñ în 1998. Ar fi bine sã se accepte aceastã rezolvare pentru cã personalul didactic aºteaptã o astfel de facilitate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul ministru Mihai Tãnãsescu!

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

## ªi eu vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã supun la vot alin. 3 de la art. 26, în formularea propusã de Ministerul Finanþelor Publice.

Cine este pentru? Mulþumesc foarte mult. Voturi împotrivã? 18 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Aº vrea sã menþionez faptul cã, conform legislaþiei actuale, acest tip de finanþare se asigurã de cãtre colectivitãþile locale. De asemenea, echilibrarea acestora se asigurã din sume defalcate din impozitul pe venit, ºi nu din transferuri de la bugetul de stat. Deci, pãstrând legislaþia existentã, vã propun a pãstra formularea aºa cum a fost ea radactatã în proiectul de buget.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

A, scuzaþi-mã! Scuzaþi-mã! Vã rog sã daþi citire amendamentului.

Deci la art. 26 introducem un alineat 5 pe amendamentul convenit anterior. Rog sã se prezinte. Deci la art. 26 introducem un alin. 5. Vã rog sã-i daþi citire.

## Domnule preºedinte,

Vã propunem art. 26 alin. 5 cu urmãtorul cuprins: ”Consiliile locale pot acorda burse de studii pentru elevii din învãþãmântul preuniversitar de stat, potrivit dispoziþiilor legale în vigoare.Ò

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã votaþi!

Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? 5 abþineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat un alineat nou, alin. 5, la art. 26.

”Sumele reprezentând subvenþiile primite de bugetele locale în baza unor acte normative, prevãzute sub formã de transferuri consolidabile în bugetele unor ministere, vor fi repartizate pe judeþe ºi pe municipiul Bucureºti ºi, în cadrul acestora, pe unitãþi administrativ-teritoriale de cãtre ministerele în cauzã, cu consultarea preºedinþilor de consilii judeþene, în termen de cel mult 30 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ò

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Domnule ministru Mihai Tãnãsescu, un rãspuns vã rog!

Domnule preºedinte, aºa cum am votat la art. 17 alin. 6 ºi 7, aici se prevede foarte clar modul în care se repartizeazã transferurile din bugetul de stat cãtre bugetele locale. De aceea, nu considerãm necesar acest nou alin. al art. 27.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Acest 27 prim a fost, dupã cum aþi auzit ºi din argumentaþie, respins ºi de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, Guvern ºi, respectiv, Comisiile de buget, finanþe.

Coifan!

Scuzaþi! Vã ascultãm!

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Dragi colegi,

Mã gãsesc la punctul 87 care trateazã art. 30. Amendamentul propus de noi se referã la faptul ca societãþile comerciale în care consiliile locale, respectiv judeþene, sunt acþionari majoritari sã plãteascã în continuare impozitul pe profit la bugetele locale, respectiv la bugetele judeþene. Aceastã tezã vine tocmai în sprijinul ideii de descentralizare, des invocatã aici, aducând un element în plus: ”asigurãm resurse financiare sporite bugetelor locale cu care sã poatã sã susþinã competenþeleÒ. Este nenatural ca o regie, care este o formã de monopol, sã plãteascã vãrsãmântul la bugetul local, iar în momentul când ea se transformã în mod firesc în societate comercialã, unde consiliul local judeþean este acþionar majoritar, deþinând patrimoniu, sã plãteascã doar în anul transformãrii banii la bugetele locale, iar apoi sã plãteascã la bugetul de stat. Aceasta este ideea majorã a amendamentului.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt intervenþii la acest articol? Domnul deputat Ludovic Mardari, da? Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã-l susþin pe colegul Coifan de la P.N.L. Am un amendament la art. 30. În esenþã susþine aceeaºi idee, doar formularea diferã. ªi formularea este urmãtoarea: ”Regiile autonome de interes local, precum ºi societãþile comerciale provenite din acestea vor plãti impozitul pe profit ºi vãrsãmintele din profitul net la bugetele locale.Ò Deci diferã puþin formularea amendamentului faþã de cea propusã de colegul Coifan. În ceea ce priveºte justificarea, aº vrea sã susþin aceastã idee ca impozitul pe profit al societãþilor comerciale provenite din regiile autonome de interes local sã fie plãtit la bugetul local. E de ºtiut faptul cã satisfacerea unor nevoi curente ale oamenilor dintr-o comunitate identificatã administrativ a dus la apariþia regiilor autonome de interes local, unele dintre ele transformându-se ulterior în societãþi comerciale. Capitalizarea acestor societãþi comerciale s-a fãcut prin finanþarea exclusivã de la bugetele locale, nu de la bugetul de stat. Activitatea de bazã a acestor societãþi comerciale o reprezintã executarea unor comenzi primite de la consiliile locale, acestea din urmã asigurând ºi fondurile necesare. Rãmânerea la bugetul local a impozitului pe profit ce trebuie sã-l plãteascã regiile autonome de interes local, dar ºi societãþile comerciale provenite din acestea, pe lângã vãrsãmintele din profitul net, constituie o sursã de completare a veniturilor care, oricum, sunt mici în aceastã perioadã în care sarcinile transferate la nivelul local sunt în creºtere. Dacã Guvernul ar fi solicitat prin proiectul Legii bugetului de stat doar o cotã-parte din impozitul pe profit, aferentã aportului de capital al celorlalþi acþionari, alþii decât consiliile locale, care, de regulã, au pachetul majoritar de acþiuni la societãþile comerciale provenite din regii, o astfel de prevedere legislativã ar fi avut o oarecare justificare. În concluzie, vã rog, stimaþi colegi, sã aprobaþi acest amendament, pentru cã este absolut necesar pentru desfãºurarea activitãþilor în teritoriu.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca. V-aº ruga sã sintetizaþi, domnilor.

Vã ascultãm, domnule deputat!

## **Domnul Damian Brudaºca:**

## Domnule preºedinte,

Îmi însuºesc punctele de vedere exprimate de antevorbitor, deºi mã îndoiesc cã ele vor fi însuºite ºi de cãtre plen. Tocmai de aceea, pentru cã sunt convins cã se va merge, dupã moriºca cunoscutã, pe formula propusã de Guvern, eu aº atrage atenþia cã au fost absenþi de la redactarea acestui articol lingviºtii de prestigiu din P.S.D. Tocmai de aceea, lipsesc o serie de semne grafice care sã sublinieze corectitudinea exprimãrii. Prin urmare, pentru a veni în sprijinul partidului de guvernãmânt ºi a imaginii sale lingvistice, vã supun atenþiei urmãtoarele virgule ce trebuie introduse în acest text: ”Regiile autonome de interes local

care

în anul 2003

se transformãÉÒ ºi aºa mai departe ”...în societãþi comerciale

ÉÒ ªi se mai pune o virgulã la urmãtoarea propoziþie: ”În anii urmãtori transformãrii în societãþi comerciale

impozitul pe profitÉÒ ºi aºa mai departe. Dacã nu veþi accepta aceastã mânã întinsã, s-ar putea ca unii sã se distreze pe nivelul de cunoºtinþe lingvistice ale celor care au formulat acest articol.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt intervenþii la art. 30? Nu sunt.

Pãi, de abia v-am dat cuvântul, domnuÕÉ Aþi scãpat ceva? Vã ascultãm. Vã rog!

Dacã tot e vorba de o formulare mai exactã Ñ înclin sã cred cã amendamentul oricum nu va trece Ñ, eu vreau sã afirm aici cã exprimarea utilizatã în cazul art. 30 este confuzã, stufoasã ºi neinspiratã. S-ar fi putut spune cu mai puþine cuvinte urmãtoarele: ”Societãþile comerciale, provenite din regiile autonome de interes local, de la data înfiinþãrii vor plãti impozitul pe profit la bugetul de stat.Ò ªi era simplu, nu mai era nevoie de o formulare atât de stufoasã cum este cea din art. 30. Oricum, amendamentul pe care l-am propus v-aº ruga sã-l supuneþi la vot, chiar dacã ºanse de reuºitã nu are. Vã mulþumesc.

## Am înþeles.

Deci, domnul ministru Mihai Tãnãsescu, se pãstreazã formula iniþialã, da? DomnuÕ ministru Tãnãsescu?! Deci, domnuÕ ministru Tãnãsescu, vã ascultãm!

## Domnule preºedinte,

Mulþumesc foarte mult. Aº vrea sã menþionez faptul cã în Legea bugetului de stat pe anul 2002, aprobatã de dumneavoastrã anul trecut ºi apãrutã în Monitorul Oficial al României nr. 784 din decembrie 2001, lingviºtii de la ”Monitorul OficialÒ, care cunosc exact cum se redacteazã un text, nu au pus virgulele aºa cum le spuneþi dumneavoastrã, dupã regii ºi aºa mai departe. Aº vrea sã remarc acest lucru. În al doilea rând, vreau sã specific faptul cã formularea în cadrul art. 30 respectã legea, ºi anume cã, conform Legii nr. 414 de anul acesta, Legea impozitului pe profit, aprobatã de dumneavoastrã, se specificã foarte clar unde ºi care este destinaþia impozitului pe profit.

Aº vrea sã subliniez faptul cã impozitul pe profit aferent regiilor autonome rãmâne în continuare la dispoziþia colectivitãþilor locale. Dacã în ianuarie 2003, de exemplu, o regie autonomã se transformã în societate comercialã, pe tot parcursul anului 2003 impozitul pe profit aferent rãmâne colectivitãþii locale. Deci îl va vãrsa doar în anul 2004 bugetului de stat. Aceste lucruri sunt clar reglementate în Legea impozitului pe profit.

De aceea, domnule preºedinte, vã propun sã fim de acord cu formularea din proiectul Legii bugetului. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Bun. Înþeleg cã sunteþi de acord sã punem unele virgule, da?

Îmi revine misiunea de a susþine amendamentul Comisiilor de sãnãtate ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului. Desigur, sunt conºtient cã rolul meu este ca ºi cel al lui Cato în Senatul roman, dar cred cã are totuºi o eficienþã. Aº vrea sã subliniez prin acest amendament, noi propunem majorarea cu 12.400 miliarde lei a Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate. Acest lucru este justificat prin faptul cã, la ora actualã, datoriile spitalelor însumeazã aceste 12.400 miliarde lei. Ceea ce se aduce ca argument împotrivã de cãtre Comisia de buget, finanþe nu este valabil. Primul argument, pentru cã s-au eliminatÉ Se spune cã nu poate fi admis acest amendament, pentru cã s-a eliminat contribuþia pensionarilor ºi a familiilor cu ajutor social de la Fondul de asigurãri de sãnãtate. Acesta este un transfer mascat la Fondul de pensii. A fost ideea înfiinþãrii Agenþiei de ºomaj, pensii ºi asigurãri de sãnãtate, care a cãzut, actualmente se merge pe acest transfer mascat. În al doilea rând, se spune cã s-a fãcut prin rectificarea bugetarã, s-au avut în vedere aceste datorii. La rectificarea bugetarã s-au dat 500 de miliarde lei, iar noi avem datoriile de 12.400 miliarde lei.

În ceea ce priveºte faptul cã propunerea Casei a fost alta, datã fiind aceastã scutire de la Fondul de asigurãri de sãnãtate a pensionarilor ºi a celor cu ajutor social, este, de asemenea, nevalabil. Eu aº vrea sã subliniez faptul cã anul 2001 s-a terminat cu un excedent de 9.000 de miliarde lei la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, care nu a fost reportat în anul 2002. Sigur, situaþia sãnãtãþii, nu mai insist, este o situaþie mai mult decât precarã, ºi rog pe stimatul ministru de finanþe sã analizeze cu toatã atenþia aceastã posibilitate.

Îmi permit ca dupã rãspunsul Domniei sale sã mai am o singurã întrebare, dacã va fi cazul.

Vã mulþumesc foarte mult.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu cheltuielile bugetului Fondului pentru asigurãri sociale de sãnãtate pe anul 2003, constituit în baza prevederilor Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997, aº vrea sã menþionez cã în anul 2001 au existat 5.700 de miliarde lei datorii care au fost achitate în anul 2002. Aº vrea sã menþionez cã în acest an sunt 7.000 de miliarde lei datorii care, practic, nu au fost achitate prin rectificarea care s-a fãcut la buget în octombrie. De aceea, aº þine sã adãugãm aici, la acest articol, ca sã spunem la bugetul acestui an, 2003, întrucât diferenþa între 2003 ºi 2002 nu este decât de 6.000 de miliarde lei, iar datoria spitalelor este de 7.000 de miliarde lei, având în vedere cã existã 10.000 de miliarde lei în surplus la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, sã cerem ca aceste 10.000 de miliarde lei sã fie adãugate la bugetul pe anul 2003.

## Da. Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã la acest articol 31 mai sunt intervenþii? Domnul deputat Ifrim. Vã ascultãm, domnule profesor!

E o disputã pe care o ºtim cu toþii de mult ºi o discuþie de interes.

Dacã mai sunt intervenþii la art. 31? Înþeleg cã nu mai sunt intervenþii.

Domnul ministru Mihai Tãnãsescu, vã rog sã daþi un rãspuns.

## Domnule preºedinte, mulþumesc.

ªi în cadrul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci am avut discuþii nenumãrate pe aceastã temã. Aº vrea sã menþionez douã lucruri. Aceºti bani sunt bani publici, care sunt gestionaþi conform legislaþiei în vigoare. În anul 2003, prin proiectul de buget, Fondul de sãnãtate, dupã cum bine ºtiþi, este echilibrat de data aceasta, are doar un mic excedent aferent fondului de rezervã, care trebuie sã fie constituit conform legislaþiei în vigoare.

Referitor la excedentele la care fãceaþi referire, domnule deputat Ifrim, aceste excedente sunt deja luate în calculul bugetului general consolidat, iar pentru aceste excedente trezoreria statului plãteºte fondului dobânzi, dacã nu chiar mai mari decât cele pe care ar fi putut sã le încaseze la un plasament pe care l-ar fi fãcut în cadrul unei instituþii bancare. De aceea considerãm, domnule preºedinte, stimate colege ºi stimaþi colegi, cã modul în care este dimensionat Fondul de sãnãtate pentru anul 2003 vine în întâmpinarea nevoilor acestui sector de activitate.

Aº vrea sã mai fac menþiunea, faptul cã la rectificarea bugetului pe anul acesta, de datã recentã, sumele care au fost acordate pentru plata acestor datorii sunt de 1.100 de miliarde lei, din care 300 miliarde lei bani proaspeþi, iar 800 de miliarde lei din redistribuirile care au avut loc în cadrul bugetului Fondului de sãnãtate.

Aº vrea sã închei printr-o singurã întrebare, pe care aº vrea sã v-o pun: existã, oare, posibilitatea sã cheltuim mai mult decât avem în buzunar? Toþi avem un buget ºi ºtim exact cât trebuie sã cheltuim. Nu aº vrea sã intru în niºte amãnunte legat de modul în care se cheltuiesc banii în domeniul sãnãtãþii, dar oricum, prin modul de organizare pe care l-am aprobat, prin modul în care vor fi efectuate controalele asupra cheltuirii banului public din acest domeniu de activitate, noi avem speranþa cã acest volum al datoriilor, acumulate într-o anumitã perioadã de timp, sã se diminueze substanþial în anul care urmeazã. Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, domnul deputat Ifrim a mai cerut cuvântul.

Vã rog, domnule deputat, aveþi cuvântul.

## Domnule ministru,

Vã mulþumesc pentru rãspunsul dumneavoastrã. Aº vrea sã adopt ºi o notã optimistã, întrucât în urma a douã rânduri de demersuri, neaprobate, de amendamente la bugetele anilor 2001 ºi 2002, într-adevãr, avem dobânzi în trezorerie, ceea ce nu aveam înainte de 2002, ºi, de asemenea, veniturile sunt egale cu cheltuielile. E un progres ºi se vede cã aceste intervenþii îºi au un rol.

Aº vrea, însã, sã vã spun un lucru. Foarte pertinentã întrebarea dumneavoastrã: se poate cheltui mai mult decât produci? Nu. Însã Fondul de asigurãri de sãnãtate, în toatã lumea civilizatã, este un fond de la populaþie. Raþiunea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate a fost ca statul sã fie degrevat ºi sã nu mai mergem prin buget de stat, ci, ca ºi în toate statele civilizate, sã adunãm aceastã contribuþie de sãnãtate, pe care sã o returnãm, înapoi, pentru sãnãtate. Noi nu cerem decât acest lucru.

ªi am sã vã întreb, domnule ministru, de ce creanþele care devin titluri executorii nu au fost luate în evidenþele contabile, ci numai în cele extracontabile, astfel încât, la sfârºitul anului 2001, 20.000 sã rãmânã în excedent ºi sã nu fie folosite pentru sãnãtate. Vedeþi? Aceste lucruri sunt realitãþi asupra cãrora ºi Curtea de Conturi a atras atenþia, prin faptul cã aceste creanþe nu sunt înregistrate.

Deci, în aceste condiþii, rugãmintea noastrã este ca banii de la contribuþii pentru sãnãtate sã se întoarcã la sãnãtate.

În ceea ce priveºte rectificarea, vã mulþumesc, înseamnã cã, parþial, aþi admis amendamentele Comisiilor pentru sãnãtate, cu ocazia discutãrii rectificãrii. Vã mulþumesc, domnule preºedinteÉ

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu. Domnule academician, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã rãspund domnului ministru al finanþelor cu o problemã. În acest an, de fapt, s-au confiscat toate Fondurile asigurãrilor de sãnãtate ºi au trecut la un fond unic al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Vreau sã spun cã fondurile care sunt ale asigurãrilor de sãnãtate sunt de 56.000 de miliarde lei. Vreau sã mai spun cã existã o datorie de 7.000 de miliarde lei, cã existã un plus de 10.000 de miliarde încasat de cãtre Casa de Asigurãri, ºi vreau sã vã mai spun, domnule preºedinte, cã, din pãcate, sãnãtatea în România merge foarte prost. Aº vrea sã vã spun cã mortalitatea este cea mai mare din Europa, aº vrea sã spun cã, la sfârºitul semestrului doi, aceastã mortalitate se menþine în creºtere. Aº vrea sã vã spun cã natalitatea este cea mai scãzutã ºi cã media de viaþã a populaþiei este cea mai scãzutã din Europa.

Deci solicitãm sã se cheltuiascã banii care sunt ai contribuabililor, care sunt, de fapt, ai partenerilor ºi ai cetãþenilor care plãtesc asigurãrile ºi, în acelaºi timp, sã se cheltuiascã ºi banii care au rãmas din fondurile asigurãrilor de sãnãtate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci, stimate colege ºi stimaþi colegi, legat de art. 31, aþi auzit rãspunsul ministrului de finanþe, al Guvernului, cu care au fost de acord ºi colegii noºtri, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Am rugãmintea, nu veniþi la tribunã decât când vã dau dreptul sã veniþi la tribunã. ªi vã spun nu din rea-voinþã, dar, ca sã fiu sincer, doamna deputat Paula Ivãnescu a ridicat mâna prima. Acum, dacã aþi ajuns la tribunã, domnule deputat, vã rog sã vã susþineþi amendamentul.

Scuzaþi!

Vã ascultãm.

## Scuzaþi-mã, domnule preºedinte!

Aº dori sã propunem completarea art. 32 alin. 1 în felul urmãtor: ”Regiile autonome, societãþile comerciale ºi companiile naþionale, instituþiile naþionale de cercetãri pentru dezvoltare ºi celelalte societãþi comerciale pot efectua, anual, în limita unei cote de pânã la 1,5%, aplicarea asupra fondului de salarii rezultat anual aferent salariaþilor cu contract individual de muncã, cheltuieli sociale care sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pentru funcþionarea corespunzãtoare a unor activitãþi sau unitãþi aflate în administrarea acestora, potrivit legii, ºi anume: grãdiniþe, creºe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sãnãtate, cluburi sportiveÉÒ.

Stimate coleg, textul îl avem fiecare în faþã. Dumneavoastrã trebuie sã veniþi cu un argument în plus de susþinere, nu ne citiþi textul.

Propunem completarea cu ”cãminele de bãtrâni ºi centrele de plasamentÒ.

Vã rog.

Deci, cu ”Écãminele de bãtrâni ºi centrele de plasamentÒ, propunem completarea acestui articol.

copiilor ºi familiilor aflate în dificultate, ale salariaþilor, este vorba de susþinerea unor activitãþi sportive ºi culturale, ceea ce toate duc la sporirea eficienþei forþei de muncã.

Deci, doamnelor ºi domnilor colegi, încã o datã, vã rog sã votaþi acest amendament, pentru cã, vã reamintesc, pânã în anul 1999, acesta era procentul alocat din fondul de salarii.

Trebuie sã menþionez cã acest deziderat este susþinut ºi de sindicatele la nivel central ºi local ºi sper cã, de data aceasta, vã veþi apleca cãtre nevoile salariaþilor ºi ale familiilor acestora.

Vã rog, dacã mai sunt intervenþii?

Vã ascultãm, domnule deputat Daniel Ionescu.

## Domnule preºedinte,

Susþin cele douã amendamente anterioare, dar, în acelaºi timp, v-aº ruga sã îmi permiteþi sã vã supun atenþiei ºi o posibilã modificare de redactare: ”Regiile autonome, societãþile, companiile ºi institutele naþionale de cercetare-dezvoltare, precum ºi celelalte societãþi comerciale, pot efectua, anualÉÒ ºi, apoi, textul curge pânã la ”Écheltuieli sociale deductibile din profitul impozabil, pentru funcþionarea corespunzãtoare a unor activitãþi sau unitãþi aflate în administrarea acestora, potrivit legiiÉÒ ºi, din nou, textul curge identic, ”Éprecum ºi pentru ºcolile patronate.Ò În felul acesta se mai reduce din textul stufos din formularea iniþialã propusã de cãtre iniþiator.

Vã mulþumesc. Rog punctul de vedere al Guvernului.

Domnul ministru Mihai Tãnãsescu. E vorba despre art. 23 alin. 1.

S-a înþeles.

În acest mod, se poate ajutora un numãr mai mare de unitãþi.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna deputat Paula Ivãnescu, vã rog, la alin. 1 al art. 32.

## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº dori sã reiterez în faþa dumneavoastrã un amendament pe care, de trei ani de zile Ñ deci, vedeþi cã sunt onestã ºi recunosc Ñ îl susþin în faþa Camerelor reunite ºi nu reuºesc sã captez votul dumneavoastrã. De data aceasta sper sã am mai mult succes, este vorba de mãrirea cotei din fondul de salarii, de la 1,5% la 2,5%, dat fiind cã aceastã cotã este destinatã la ceea ce ne doare pe toþi cel mai tare. Este vorba de susþinerea creºelor de copii, este vorba de darurile care se dau

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari.

Sunt douã tipuri de amendamente la acest art. 32 alin. 1, ºi anume o primã propunere de introducere a sintagmei ”cãmine de bãtrâni ºi centre de plasamentÒ. Aº vrea sã fac menþiunea cã acest tip de activitãþi, din pãcate, nu fac obiectul Legii bugetului de stat. Acest tip de activitãþi sunt finanþate de cãtre autoritãþile publice locale.

Vizavi de propunerea de creºtere a cotei de la 1,5% la 2,5%, sigur, toatã lumea doreºte sã aibã sume suplimentare pentru acest tip de activitãþi, dar aº vrea sã vã informez cã aceastã creºtere a procentului, de la 1,5% la 2,5%, ar crea un minus de resurse bugetare de aproximativ 500 de miliarde lei.

Ar fi foarte bine dacã am putea ºti care sunt sursele care se propun pentru a putea, conform Legii finanþelor publice, sã fim de acord cu o asemenea majorare de procent, de la 1,5% la 2,5%.

Se menþioneazã fondul de rezervã, dar aº vrea sã vã informez, de asemenea, cã Fondul de rezervã, actualmente la dispoziþia Guvernului, este în sumã de 870 de miliarde lei, mai mic decât cel aprobat de cãtre dumneavoastrã anul trecut, ºi o diminuare a lui cu 500 de miliarde lei, încã de la început, ar crea anumite probleme pe parcursul execuþiei bugetare în ceea ce priveºte folosirea acestui fond.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci se propune menþinerea alin. 1 în formula propusã de cãtre Guvern, acceptatã ºi de Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci, prin explicaþia pe care aþi primit-o.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aici, la acest alin. 2, introducem o formulare, care nu înseamnã cheltuieli financiare suplimentare, întrucât articolul începe cu sintagma ”Pot aloca sume ºi pentruÉÒ. Drept urmare, noi vã propunem ”ɺi pentru acoperirea integralã a costului biletelor de tratament pentru salariaþii încadraþi în condiþii deosebite ºi speciale de muncãÒ. Este vorba de sumele care se pot cheltui, conform cotelor de 1,5% aprobate adineauri.

Cred cã ar trebui sã deschidem aceastã posibilitate, care nu este o obligaþie ºi nu înseamnã cheltuieli suplimentare în plus, în timp ce salariaþii care lucreazã în condiþii de muncã deosebite ºi speciale sunt cei supuºi, în mod deosebit, riscului de a se îmbolnãvi profesional. Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii la alin. 2? Deci înþeleg cã nu mai sunt intervenþii.

Rog un rãspuns din partea Guvernului. Domnul ministru Mihai Tãnãsescu.

## **Domnul Mihai Nicolaescu Tãnãsescu:**

## Domnule preºedite,

Aceastã propunere nu cred cã îºi are rostul sã fie trecutã aici, în Legea bugetului de stat, acest text de acoperire integralã sau parþialã cred cã se regãseºte în contractele colective de muncã ºi în bugetele de venituri ºi cheltuieli ale fiecãrei companii.

De aceea, considerãm cã nu este oportunã introducerea acestei noi sintagme în cadrul alin. 2 al art. 32.

## **Domnul Gheorghe Barbu**

**:**

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Da, vã rog. Domnule deputat Gheorghe Barbu, aveþi cuvântul.

Deci domnul ministru a fãcut trimitere la faptul cã nu se poate regãsi aici, în textul acestei legi. Aº vrea sã îi citez din acest alineat, aºa cum e în lege: ”Suportarea parþialã a costului biletelor de tratament sau de odihnã pentru salariaþii proprii ºi membri de familie ai acestora.Ò Nu cred cã formularea pe care am fãcut-o nu îºi regãseºte locul aici.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Bun. S-a înþeles, domnule deputat. Dumneavoastrã vreþi ”integralÒ, iar aici scrie ”parþialÒ. Deci, interveniþi ”pentru condiþii deosebiteÒ. Eu am înþeles, dar, ”parþialÒ, poate sã îi dea 80Ñ90%, sã fim sinceri, ºi atunc problema e rezolvatã. Bun. Am înþeles.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de amendamentul aflat la poziþia 101, la ”Amendamente respinseÒ. Grupul parlamentar al Partidului Democrat propune eliminarea acestui articol. Este o chestiune pe care am susþinut-o ºi mai devreme. Deºi, între timp, prin modificãrile aduse la Legea finanþelor publice, existã aceastã posibilitate ca Guvernul sã facã astfel de modificãri. Totuºi discutãm despre un act de nivelul unei legi, care poate fi, iatã, prin acest articol, modificatã printr-un act normativ inferior, de nivelul unei hotãrâri. Este evident, în opinia noastrã, cã acest lucru nu se poate face. El este, în opinia noastrã, neconstituþional ºi de aceea vã propunem eliminarea.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Ministerul Finanþelor Publice, rugãm punctul de vedere. Domnul ministru Mihai Tãnãsescu, punctul de vedere, vã rog, la art. 35.

## Domnule preºedinte,

Referitor la art. 35, el vine în întâmpinarea ordonatorilor principali de credite, pentru ca, la sfârºitul anului, sã vedem exact în limita sumelor care au fost aprobate cu aceastã destinaþie, respectiv, intrãri prin credite externe, sã se poatã face o anumitã redistribuire între ordonatori, acolo unde anumite sume de bani, datoritã unor condiþii obiective, nu au putut sã fie cheltuite ºi, sigur, ele se repartizeazã Ñ repet Ñ în limita acestor cheltuieli aprobate de cãtre dumneavoastrã pe diverºi ordonatori de credite. Ce creeazã acest lucru? Acest lucru creeazã o flexibilizare ºi o posibilitate de cheltuire în totalitate a acestor bani, ºi noi considerãm cã menþinerea acestui art. 35 vine în întâmpinarea ordonatorilor de credite, pentru a putea sã îºi desfãºoare activitatea în bune condiþii. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sã ºtiþi cã marea noastrã problemã este cã nu putem consuma fondurile. Deci aþi auzit rãspunsul, stimate colege ºi stimaþi colegi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Avem, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, un amendament respins la alin. 4 ºi menþionez cã acest amendament a fost susþinut ºi de Comisiile reunite pentru muncã ºi protecþie socialã din Senat ºi din Camera Deputaþilor ºi de alþi deputaþi, separat.

În esenþã, amendamentul nostru solicitã eliminarea alin. 4 din art. 39, care prevede interdicþia acordãrii tichetelor de masã în cazul în care în instituþiile publice s-ar putea obþine fonduri extrabugetare.

Dacã înþelegem cã bugetul are limite ºi cã nu sunt prevãzute asemenea cheltuieli cu tichetele de masã pentru angajaþii, lucrãtorii din acest domeniu, nu înþelegem de ce aceastã interdicþie trebuie aplicatã ºi în cazul veniturilor extrabugetare.

De aceea, o sã vã rugãm, stimate colege ºi stimaþi colegi, sã votaþi pentru eliminarea acestui articol, pentru cã, oricum, din buget nu se pot consuma bani pentru tichete de masã decât dacã sunt surse extrabugetare.

Domnul deputat Iulian Mincu. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

La art. 39 alin. 4, comisiile reunite au modificat cuprinsul ºi au spus aºa: ”În bugetele instituþiilor publice, indiferent de sistemul de finanþare ºi de subordonare, inclusiv ale activitãþilor pe lângã unele instituþii publice, cu excepþia instituþiilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masã, întrucât în buget nu sunt prevãzute sume cu aceastã destinaþie. Modificarea e prin completarea textului cu sintagma ”sau parþialÒ, astfel vor putea beneficia de tichete de masã ºi instituþiile finanþate parþial de la bugetul de stat.

La fel, comisiile reunite au propus un alt alineat, în continuare, ºi anume alin. 5 la art. 39: ”Sunt exceptate de la prevederile alin. 4 instituþiile de învãþãmânt superior, care vor putea acorda tichete de masã personalului propriu din venituri extrabugetare realizate în condiþiile legii.

Aº vrea sã vã spun cã autori sunt aici: Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului din Senat, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului ºi echilibrul ecologic din Camera Deputaþilor, ºi deputatul Kov‡cs Csaba-Tiberiu de la Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Vã mulþumesc.

Vã rog, dacã mai sunt intervenþii? Vã ascultãm, domnul coleg.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Noi, la comisiile reunite de învãþãmânt din Senat ºi Camera Deputaþilor, în prezenþa doamnei ministru Ecaterina Andronescu, am fost de acord cu introducerea acestei sintagme, ”...integral sau parþial...Ò. În fond, aºa cum e formulat articolul, este o interdicþie. Alineatul, nu articolul. De ce nu formulãm invers, cine au dreptul sã dea. ªi aºa apare, nu ºtiu cum, din punct de vedere psihologic, la om, pentru cã el este o interdicþie. Dacã puneam cã au voie sã dea numai cutare sau cutare, sau nu mai puneam deloc cine are voie sã dea, pentru cã ºtiam cã nu pot sã dea tichete de masã decât cei care au niºte surse extrabugetare.

Eu cred cã, aºa cum este pus aici, el apare ca o interdicþie, în loc sã fie ca ceva care, invers pusã problema, cine poate sã dea tichete de masã sau de loc, nu dau decât, conform hotãrârii de guvern, numai instituþiile care au surse extrabugetare.

Deci vreau sã spun cã eu am propus sintagma aceasta ”sau parþialÒ, dar îmi dau seama cã nu e complet nici aºa articolul. Nu mã refer la universitãþi, pentru cã aici ne-am lãmurit, ºi domnul Tãnãsescu..., mã gândeam la alte instituþii, ºtiu eu, la spitale, la alte instituþii ce pot avea fonduri extrabugetare. Deci, fie punem invers alineatul, formulãm invers, cine are voie sã dea ºi îi lãsãm la o parte pe ceilalþi care nu au voie sã dea, fie adãugãm ”sau parþialÒ aici, nu ºtiu..., cum credeþi dumneavoastrã. Nu pledez _pro domo_ pentru universitãþi, pentru cã acolo problema este rezolvatã.

Da, vã mulþumesc. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul deputat Ifrim.

Dacã îmi permiteþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã raliez la eliminarea alin. 4, întrucât este foarte pertinentã. ªi aº pune o întrebare, domnului ministru de finanþe, rezervându-mi dreptul ca cea la care nu mi-a rãspuns, cu creanþele, sã o pun cu ocazia anexei nr. 10.

Noi avem pentru sãnãtate o lege prin care avem dreptul sã dãm tichete de masã din veniturile extrabugetare. Întrebare. Dacã punem acest alineat, înseamnã cã anulãm prin Legea bugetului de stat ce a votat Parlamentul României în urmã cu trei luni?

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Alexandru Ionel.

Da, vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt intervenþii?

Rog din partea Ministerului Finanþelor Publice, domnul ministru Mihai Tãnãsescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, art. 39 alin. 4 este un articol care vine ºi stabileºte foarte clar cine poate sã acorde aceste tichete de masã. Prin noua Lege a finanþelor publice, care intrã în vigoare la 1 ianuarie 2003, se specificã exact categoriile de instituþii care pot beneficia de aceste tichete de masã. Deci cele care sunt finanþate integral de la bugetul de stat nu pot sã acorde aceste tichete de masã, dar cele cum sunt: universitãþile, spitalele, care sunt finanþate din venituri proprii, pot sã îºi acorde aceste tichete de masã.

De aceea, acest art. 39 alin. 4 vine ºi subliniazã, încã o datã, instituþiile care au dreptul sã îºi acorde tichete de masã ºi care sunt sursele prin care pot sã îºi acorde aceste tichete de masã.

Pentru aceasta, domnule preºedinte, noi vã propunem menþinerea acestui art. 39 alin. 4. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Da, vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã art. 41 alin. 1 ºi 2 suferã uºor din cauza formulãrii, iar sensul nu este clar deloc ºi am sã vã spun de ce. Dacã aþi urmãrit textul, aþi observat cã art. 42 alin. 1 stipuleazã faptul cã instituþiile ºi autoritãþile publice centrale ºi locale care au în administrare hoteluri, case de odihnã ºi de oaspeþi, baze de tratament ºi alte asemenea unitãþi ”vor asigura finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital, pentru aceste unitãþi, exclusiv din venituri propriiÒ.

La alin. 2 însã se instituie interdicþia, inclusiv pentru autoritãþile administraþiei publice locale, care sunt consiliile locale sau judeþene, dupã caz, sã finanþeze din bugetele locale. Or bugetele locale sunt, cum bine ºtiþi, constituite într-o bunã mãsurã din venituri proprii.

Aºadar, este o evidentã contradicþie între formularea de la alin. 1 ºi cea de la alin. 2 ºi vã rog sã acceptaþi urmãtoarea rescriere: alin. 1, vã rog sã urmãriþi, dacã sunteþi amabili, ”Insituþiile ºi autoritãþile publice centrale ºi locale care au în administrare hoteluri, case de odihnã ºi de oaspeþi, baze de odihnã, tratament ºi alte asemenea unitãþi vor asigura finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital, pentru respectivele unitãþi, exclusiv din veniturile proprii ale acestoraÒ, pentru cã altminteri...

Este bine, domnule!

Da, bine, în regulã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord, da? De acord cu propunerea domnului deputat Onisei, legatã de alin. 1.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Art. 42 alin. 1 a fost votat cu mare majoritate de voturi.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

La art. 43, aºa cum am anunþat în deschiderea ºedinþei, în urma discuþiilor cu Partidul România Mare, vã propunem introducerea unui nou alineat care sã aibã urmãtoarea redactare: ”La rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, din eventualele surse suplimentare sau economii la cheltuieli se vor aloca cu prioritate fonduri pentru finanþarea activitãþilor de învãþãmânt ºi agriculturã.Ò

Domnule deputat Florin Georgescu, nu v-am dat cuvântul.

Din partea comisiei, domnule preºedinte.

Da, vã rog.

Mulþumesc.

Nu este vorba decât despre o formulare, zic eu, puþin mai bunã. Noi nu ºtim dacã va fi..., nu putem porni de la premisa cã alcãtuim acum un buget pe care îl vom rectifica deja, nu ºtim, poate nu se va rectifica, nu vor impune condiþiile care se vor regãsi în anul 2003.

Deci la o eventualã rectificare a bugetului pe anul urmãtor, posibilele resurse ce vor apãrea..., nu ºtiu ce, sã fie repartizate cãtre învãþãmânt ºi cãtre agriculturã. Noi nu ºtim nici dacã îl rectificãm ºi nici dacã avem resurse.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule ministru Mihai Tãnãsescu, mai aveþi ceva de completat? De acord cu propunerea fãcutã.

## **Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Am propus un articol în plus.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Numai o secundã.

Acum existã o propunere pentru un articol nou, domnule deputat Ifrim, vã ascultãm.

Pentru început, vã mulþumesc, domnule ministru, cã la art. 39 punctul 4 ne permiteþi, unitãþilor sanitare, din venituri proprii sã avem tichete de masã.

Propunem un articol nou prin care sã fie scutite de T.V.A. importurile de aparaturã de înaltã calitate pentru sistemul medical. În condiþiile acestea economisim 400 miliarde, bani care sunt absolut necesari acestui sistem.

Deºi rãspunsul este cã nu este cazul prin Legea bugetului, pentru acest an Comisiile pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport propun acest lucru.

Practic, nu are de-a face cu bugetul, deci dumneavoastrã vreþi o reglementare nouã în domeniu. Pãstraþi respingerea?

Domnule ministru Mihai Tãnãsescu, vã ascultãm.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu considerãm cã este locul în Legea bugetului de stat pentru un asemenea articol, mai mult, prin legea specificã, adicã Legea T.V.A.-ului, care a fost aprobatã de cãtre dumneavoastrã anul acesta, este specificat foarte clar care sunt posibilele scutiri.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/21.XI.2002

În cazul de faþã, vã pot spune cã introducerea unui asemenea articol ar fi în detrimentul celor care plãtesc T.V.A., fiindcã, dacã se face aceastã scutire, nu mai existã posibilitatea de deducere din parte celorlalþi ºi, ca atare, s-ar crea un blocaj.

De aceea nu suntem de acord cu acest articol care a fost propus.

Aceeaºi poziþie este ºi cea a Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci. Deci acest articol nou propus, din pãcate, nu a întrunit suportul din partea Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi nici din partea Guvernului.

Vã supun, totuºi, votului acest articol, respins de Ministerul Finanþelor Publice ºi Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Cine este pentru? Este respins de Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã rog. 11 voturi pentru.

Cu marea majoritate a fost respinsã aceastã propunere de articol nou.

- Art. 44 cu referire la anexe.

- Cine este pentru? Vã mulþummesc. Împotrivã?

Abþineri? 4 abþineri.

- Art. 44 a fost votat cu mare majoritate de voturi. Stimaþi colegi,

- Am încheiat bugetul pe articole. Mâine la ora 9,00

- vom începe cu anexele.

- Programul va fi de la ora 9,00 pânã la ora 10,30, de

- la ora 10,30 Ñ în plenul celor douã Camere Ñ alocuþiunea preºedintelui Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, pânã la ora 11,00, iar de la ora 11,00 vom relua, în continuare, pânã Ñ sperãm noi Ñ sã terminãm mâine ºi anexele.

- Cu aceasta încheiem ºedinþa noastrã de astãzi. Vã mulþumesc foarte mult pentru participare.

Voturi împotrivã? Marea majoritate.

Abþineri? 5 abþineri.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,25._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 157/21.XI.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei