Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei în plen de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 254, 90 fiind absenþi, din care 54 participã la alte acþiuni parlamentare.

Înainte de a intra în parcurgerea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astãzi, o sã vã prezint o informare ºi o notã.

Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate în comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului psihologilor din România, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 17 iunie 2002.

3. Proiectul de Lege privind mãsurile de prevenire a rãspândirii maladiei SIDA în România ºi de protecþie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 mai 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 3 iunie 2002.

4. Propunerea legislativã privind ortografierea numelor ºi prenumelor persoanelor ale cãror acte de stare civilã au fost traduse în altã limbã decât cea maternã, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

5. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 5/1995 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, iniþiatã de domnul deputat SzŽkely Ervin-Zolt‡n.

Cu aceastã propunere legislativã a fost sesizatã, în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

Domnul deputat Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget.

Comisia pentru buget a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Confederaþiei Elveþiene, semnat la Bucureºti la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Confederaþiei Elveþiene privind acordarea asistenþei financiare, semnat la Bucureºti la 26 noiembrie 1992, a întocmit raport favorabil ºi propune dezbaterea ºi adoptarea acestuia în forma prezentatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care se referã la ratificarea acordului, acord pe care îl aveþi în anexã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În aceste condiþii, supun proiectul de lege votului dumneavoastrã final, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Urmãtorul este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind Fondul de Dezvoltare Socialã Ð faza a II-a) între România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 16 ianuarie 2002.

Rog Comisia pentru buget sã propunã timpii de dezbatere, pentru cã ne aflãm în procedurã de urgenþã.

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2002, comisia a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Este o lege ordinarã, propunem 10 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Aveþi o problemã prealabilã? La dezbateri generale? Suntem în procedurã de urgenþã, dar v-aº ruga sã vã încadraþi, sã spunem, la capitolul ”titlulÒ.

## Domnule preºedinte,

Eu sunt întru totul de acord cu privire la necesitatea adoptãrii unei asemenea legi, având în vedere faptul cã aceasta va permite sã se beneficieze de prevederile Acordului de împrumut.

Constat însã cã în raportul întocmit de comisia sesizatã în fond nu se menþioneazã toate avizele care au fost primite în aceastã situaþie. Se specificã aici: ”La întocmirea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul primit de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi avizul Consiliului LegislativÒ.

Nu ºtiu, e o scãpare sau ce se întâmplã? Aceastã lege s-a aflat ºi în dezbaterea Comisiei pentru politicã externã, în ºedinþa din 23-24 aprilie a.c., s-a transmis aviz favorabil cãtre comisia sesizatã în fond, cu o precizare, rezultatã din intervenþia doamnei deputat Smaranda Ionescu.

Domnia sa Ð lucru pe care l-am întãrit ºi eu în cadrul dezbaterilor Ð a solicitat sã se rãspundã, cu prilejul dezbaterii în fond, la douã întrebãri: cum pot fi obþinute informaþii cu privire la beneficiarii finali ai finanþãrilor menþionate în proiectul legislativ ºi, a doua, dacã existã vreo detaliere a celor care au beneficiat deja de aceste finanþãri în prima fazã, avându-se în vedere faptul cã acest proiect de lege se referã la Faza a II-a a Proiectului pentru dezvoltare socialã negociat cu B.I.R.D.?

Având în vedere cã, pânã la aceastã datã, nici cu prilejul dezbaterii pe fond ºi nici în alt context nu s-a dat rãspunsul la aceste întrebãri, solicitãm comisiei de specialitate sã informeze plenul Camerei Deputaþilor în legãturã cu rãspunsurile la aceste probleme, pentru a exista transparenþa necesarã ºi pentru a se evita orice presupunere cu privire la destinaþii mai puþin ortodoxe ale sumelor cuprinse în acest acord.

Mulþumesc.

Domnule deputat Grigoraº?

## **Domnul Neculai Grigoraº:**

Da, într-adevãr, avizul de la Comisia pentru politicã externã a venit, dar a venit dupã ce s-a întocmit raportul comisiei avizate în fond Ð Comisia pentru buget. Acum, m-am consultat ºi cu iniþiatorul ºi urmeazã sã formulãm rãspunsul la întrebãrile respective, domnule preºedinte.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Pentru a vota în cunoºtinþã de cauzã, trebuie sã ºtim rãspunsul! Când ne spuneþi?

## Stimate coleg,

Având în vedere cã întrebarea dumneavoastrã, în cadrul procedurii de urgenþã, nu poate sã-ºi gãseascã un loc, iniþiatorul vã roagã sã aºteptaþi un rãspuns scris.

Îmi pare rãu, eu deþin aici, domnule preºedinte, acest proces-verbal, unde se cuprind întrebãrile formulate din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Dar nu despre aceasta e vorba, ci de fondul întrebãrii, distinse coleg. Iniþiatorul vã propune sã vã ofere dumneavoastrã informaþiile pe care le-aþi solicitat.

Eu cred cã este bine sã-i informeze pe toþi cei care sunt participanþi la ºedinþa aceasta, cu atât mai mult cu cât se voteazã niºte sume a cãror destinaþie nu se cunoaºte.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã propun amânarea dezbaterii acestui proiect pânã când iniþiatorul... Vã rog sã examinaþi exact aceastã întrebare, distinsã doamnã ministru, ºi sã rãspundeþi în cursul zilei de astãzi la aceste întrebãri, pentru a putea sã reluãm dezbaterea.

Deci amânãm dezbaterea. Am rugãmintea sã vã consultaþi la minister ºi sã ne oferiþi rãspunsul.

Pânã atunci, luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Arabã Egipt privind asistenþa judiciarã în materie penalã, transferul condamnaþilor ºi extrãdarea.

Domnul ministru Ivanov, din partea Ministerului Justiþiei. Vã rog sã prezentaþi proiectul.

De asemenea, cineva de la Comisia juridicã, domnul preºedinte Olteanu.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La data de 28 iunie 2001 a fost semnatã la Cairo Convenþia dintre România ºi Republica Arabã Egipt privind asistenþa judiciarã în materie penalã, transferul condamnaþilor ºi extrãdarea. Convenþia exprimã dorinþa statelor contractante de a extinde cooperarea lor, inclusiv în domeniul asistenþei juridice ºi judiciare în materie penalã, având în vedere cã prin Convenþia româno-egipteanã încheiatã la Bucureºti la 7 august 1976, a fost reglementatã numai asistenþa judiciarã în materie civilã, comercialã ºi de statut personal.

Prevederile convenþiei sunt grupate în patru pãrþi:

Ð Partea I Ð asistenþa judiciarã în materie penalã, conþine atât dispoziþii cu caracter general, cât ºi dispoziþii speciale, referitoare la efectuarea comisiilor rogatorii, comunicarea actelor de procedurã ºi a hotãrârilor judecãtoreºti, înfãþiºarea martorilor, experþilor ºi a persoanelor urmãrite în scopul audierii lor în faþa unei autoritãþi judiciare din statul solicitant.

Ð Partea a II-a Ð transferul condamnaþilor cuprinde un ansamblu de norme menite sã asigure mai buna administrare a justiþiei.

Ð Partea a III-a Ð extrãdarea. În aceastã parte s-au înscris mai multe reguli specifice cooperãrii judiciare internaþionale în aceastã materie.

## Mulþumesc.

Raportul Comisiei juridice va fi prezentat de preºedintele acesteia, domnul deputat Ionel Olteanu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Arabã Egipt privind asistenþa judiciarã în materie penalã, transferul condamnaþilor ºi extrãdarea, semnatã la Cairo la 28 iunie 2001.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Cu Avizul nr. 33/204/24 aprilie 2002, Comisia pentru politicã externã, a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a avizat ºi aceasta, la rândul sãu, favorabil, proiectul de lege.

Obiectul prezentului proiect de lege îl constituie ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Arabã Egipt privind asistenþa judiciarã în materie penalã, transferul condamnaþilor ºi extrãdarea. Prin convenþia supusã ratificãrii se reglementeazã într-o manierã modernã relaþiile bilaterale, de asistenþã juridicã ºi judiciarã, soluþiile adoptate fiind în concordanþã cu cele din convenþiile internaþionale în materie.

De asemenea, la încheierea acestei convenþii s-au avut în vedere principiile consacrate de practica internaþionalã specificã.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, din partea Ministerului Justiþiei, doamna Cristina Luzescu, secretar de stat.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 20 de deputaþi. Prin urmare, votul final al comisiei, în unanimitate, a fost favorabil proiectului de lege, astfel cum v-a fost înaintat. ªi, de aceea, ºi eu, în concluzie, vã rog sã-l votaþi ca atare.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La dezbateri generale, dacã doreºte cineva sã participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de ratificare a convenþiei, convenþie pe care o aveþi anexatã? Nu.

## Adoptat în unanimitate.

În aceste condiþii,

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În contextul actual de dezvoltare a cooperãrii internaþionale, în mod special cu statele care depun eforturi de integrare în structurile de securitate europene ºi

euroatlantice, prezentul acord dintre România ºi Republica Lituania constituie un pas important cãtre alinierea la standardul occidental în domeniu.

În acest sens, Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Lituania privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001, asigurã cadrul juridic necesar dezvoltãrii cooperãrii dintre Guvernele celor douã state. Prevederile acordului completeazã legislaþia internã în domeniu, permiþând o cooperare amplã a structurilor specializate din cele douã state, stabilindu-se în mod clar metodele de colaborare, precum ºi limitele acesteia.

Pentru aceste motive, sunt stabilite definiþiile termenilor de specialitate, echivalenþa nivelurilor de clasificare a informaþiilor militare secrete, autoritãþile competente în materie de securitate, limitele accesului la acest tip de informaþii, precum ºi cerinþele de securitate pe timpul manevrãrii acestor documente.

De asemenea, menþionez cã prevederile acordului sunt în concordanþã cu principiile dreptului internaþional ºi legislaþia internã a fiecãrui stat semnatar.

Având în vedere aceste considerente, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul preºedinte al acesteia, domnul deputat Rãzvan Ionescu. Poftiþi.

Raport asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Lituania privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare în fond, în procedurã obiºnuitã, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Lituania privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru politicã externã, sesizate spre dezbatere ºi avizare, au hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege în forma prezentatã.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observaþii, acest proiect de lege.

Proiectul de lege a fost iniþiat în scopul ratificãrii acordului menþionat. Acordul este destinat sã asigure un cadru juridic optim pentru dezvoltarea cooperãrii bilaterale dintre Guvernele celor douã state în domeniul informaþiilor militare clasificate ºi se înscrie printre eforturile pe care þara noastrã le depune pentru adaptarea la standardele occidentale, reprezentând totodatã ºi o reafirmare a dorinþei de a contribui la întãrirea pãcii ºi securitãþii internaþionale, precum ºi a încrederii reciproce între statele care fac schimb de astfel de date.

Membrii comisiei, având în vedere necesitatea ºi importanþa cadrului juridic pentru reglementarea schimbu- lui de informaþii militare clasificate, protecþia acestora, metodelor de cooperare, stabilirii structurilor specializate ale fiecãruia dintre statele pãrþi, precum ºi a altor aspecte importante în domeniu, ºi-au exprimat deplinul acord pentru adoptarea proiectului. În urma dezbaterii, în ºedinþa din 8 mai, comisia propune adoptarea fãrã modificãri a proiectului de lege.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale?

Poftiþi, domnule Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnilor miniºtri,

Acest proiect de lege a fost dezbãtut ºi în cadrul Comisiei pentru politicã externã, în ºedinþa din 23Ð24 aprilie a.c., participanþii la aceastã ºedinþã subliniind, între altele, necesitatea completãrii legislaþiei existente cu asemenea documente de importanþã deosebitã, care subliniazã hotãrârea autoritãþilor române de a pregãti tot ce este de competenþa lor pentru realizarea dezideratului integrãrii în structurile euroatlantice. Acest document este deosebit de important, el fãcând parte din acel pachet legislativ care este necesar viitoarei funcþionãri a României în structurile militare reunite sub umbrela NATO.

ªi membrii Comisiei pentru politicã externã au avizat fãrã nici un fel de vot împotrivã sau abþinere ºi ºi-au dat acordul pentru discutarea ºi adoptarea acestei legi în forma în care este prezentatã plenului Camerei Deputaþilor.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule coleg.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

La titlu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, care cuprinde dispoziþia de ratificare a acordului, acord pe care îl aveþi în anexã? Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

În aceste condiþii,

În continuare, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.

Rog iniþiatorul, doamna ministru Rodica Stãnoiu, sã prezinte acest proiect.

Aveþi cuvântul.

## **Doamna Rodica Mihaela Stãnoiu:** _Ñ ministrul justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat face parte din acele proiecte care urmãresc sã realizãm acquis-ul comunitar. În 1993, a fost încheiat Acordul de asociere dintre România ºi Uniunea Europeanã, care prevedea obligaþia þãrii noastre de a amenda legislaþia în aºa fel încât sã asigurãm un tratament, cel mai târziu la sfârºitul celui de al cincilea an de la intrarea în vigoare a acordului, astfel ca serviciile de consultanþã juridicã prestate în România de cãtre avocaþii ºi societãþile de avocaturã din statele membre ale Uniunii Europene sã fie acelaºi, sã nu fie, deci, mai defavorabil decât cel al naþionalilor noºtri.

Acest lucru trebuia fãcut în anul 2000. Nu s-a fãcut, venim astãzi cu acest proiect de lege, pentru a pune de acord legislaþia noastrã cu acquis-ul comunitar.

Proiectul prevede renunþarea la o serie de restricþii Ð aº vrea sã subliniez cã este vorba numai de consultanþa juridicã, nu este în nici un caz vorba de dreptul de apãrare sau de dreptul de a pleda în faþa instanþelor româneºti, pe care îl au numai avocaþii români. Este vorba, deci, de consultanþa juridicã pe care o pot exercita în România, în cadrul unei forme de organizare reglementate de lege, ºi anume cabinete individuale, cabinete asociate sau societãþi civile profesionale, pânã acum fiind o singurã restricþie, care le acorda dreptul numai la societãþi civile profesionale.

O altã restricþie, referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau salarizate în altã þarã, a fost eliminatã, urmând ca avocaþii strãini sã se supunã aceloraºi condiþii ca ºi avocaþii români, deci sã poatã exercita ºi o altã profesie, cum este aceea de profesor universitar, salarizatã în þara lor.

Mulþumesc.

Domnul preºedinte Ionel Olteanu prezintã raportul Comisiei juridice.

## **Domnul Ionel Olteanu:**

Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 89 ºi 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere în fond, în procedurã de urgenþã, cu proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, trimis la 15 aprilie 2002.

Cu avizul nr. 444/4 aprilie 2002, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

La elaborarea prezentului proiect de lege s-a avut în vedere necesitatea armonizãrii legislaþiei române cu prevederile Acordului european, în ceea ce priveºte instituirea unui tratament naþional ºi pentru avocaþii cetãþeni strãini. Prin modificãrile propuse la Legea nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat se înlãturã restricþiile referitoare la obligativitatea stabilirii în România a domiciliului avocatului strãin ºi la posibilitatea exercitãrii profesiei de avocat numai în cadrul societãþii civile profesionale, în asociere cu avocaþii români, în numãr cel puþin egal cu cei strãini.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu ce vizeazã modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au examinat proiectul de lege menþionat mai sus, în ºedinþa din 8 mai 2002. La lucrãrile comisiei a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Justiþiei, doamna Cristina Luzescu, secretar de stat.

La dezbaterea articolelor asupra cãrora s-au formulat amendamente au luat cuvântul, pentru a-ºi exprima punctele de vedere, autorii amendamentelelor, ceilalþi membri ai comisiei, precum ºi reprezentantul Ministerului Justiþiei.

Din numãrul total de 23 de membri ai comisiei, la ºedinþã au participat 20 de deputaþi. Dupã dezbateri, în unanimitate, membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au hotãrât ca proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului deputaþilor, cu amendamentele admise.

**:**

Chestiune de procedurã, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã ascult.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

De la microfon?

Bineînþeles, ca la catedrã!

Domnule preºedinte, Stimatã doamnã ministru, Stimate coleg,

Probabil cã, în multiplele dumneavoastrã atribuþiuni, nu aþi interpretat suficient de bine ceea ce ne-a trimis domnul preºedinte, ca rapoartele sã precizeze clar numãrul de voturi.

De aceea, îmi permit, domnule preºedinte, sã cer distinsului meu coleg sã precizeze câte voturi au fost. Este posibil sã fi fost prezenþi 20 la începutul ºedinþei, ºi faptul cã s-a votat în unanimitate, poate sã fi fost cu 7 spre sfârºitul ºedinþei, unanimitatea celor prezenþi. De aceea solicit acest lucru, domnule preºedinte, pentru a-mi îngãdui ºi eu ca la proiectele mele de lege sã utilizez aceastã frazã, dacã este corectã ºi conformã instrucþiunilor pe care ni le-aþi trimis la comisii.

Eu nu spun cã raportul nu este bine întocmit, dar, dacã este bine de prezentat aºa, vin 20 la început, rãmânem 7 la sfârºit ºi s-a votat în unanimitate, adicã cei 7 care au mai rãmas, ºi nu ºtim nici câþi au fost prezenþi, nici absenþii în momentul votului. De aceea, aº ruga sã precizeze distinsul coleg dacã au fost 20 de voturi din numãrul celor prezenþi sau putem toþi ceilalþi preºedinþi sã urmãm exemplul distinsului nostru coleg, pentru cã dânsul, fiind jurist, interpreteazã mai bine instrucþiunile pe care le-a primit. Aceasta era chestiunea de procedurã ºi vã mulþumesc pentru atenþie.

Din punctul meu de vedere, rezultã foarte clar ceea ce s-a întâmplat.

Poftiþi, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

În mod evident, lucrurile sunt foarte clare, dar, pentru eliminarea oricãror confuzii eventuale, vreau sã precizez cã numãrul membrilor care au votat a fost 20, respectiv, în unanimitate. Aºa rezultã din procesul-verbal al comisiei.

Faptul cã eu mi-am permis sã precizez cã nu am fost prezent la acele dezbateri este cu totul altã problemã. Votul meu va fi personal. Deci nu înþeleg cã ar exista vreo neclaritate în legãturã cu aceastã problemã. Mai mult decât atât. Þin sã precizez cã nu puteau sã fie alte instrucþiuni transmise Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, decât regulamentul pe care distinsul meu coleg îl are la îndemânã. Prin urmare, nu este nici o îndoialã, acesta a fost votul comisiei, acesta a fost numãrul de deputaþi care a votat acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Dacã nu sunt alte intervenþii, trecem la dezbaterea proiectului pe texte. Vã rugãm sã urmãriþi, în paralel, textul iniþial.

Aþi reþinut intervenþia doamnei ministru, care ne propune sã votãm proiectul în forma iniþialã. Aþi vãzut ºi raportul cu motivaþiile fiecãrei intervenþii. Vã veþi pronunþa dumneavoastrã în cunoºtinþã de cauzã ºi potrivit, desigur, interesului declarat, prezentat ºi dezvoltat, al þãrii pentru integrarea în Uniunea Europeanã.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La preambulul art. I nu au fost obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 1 de la art. I, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctele 2 ºi 3, de asemenea, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votate în unanimitate.

La punctul 4, cel cu privire la art. 12 alin. 3, sunt obligat, potrivit regulamentului, sã supun întâi votului amendamentul comisiei, care este la punctul 1. Aþi ascultat ºi explicaþiile doamnei ministru. Cu aceste precizãri,

Cer respingerea acestui amendament pentru urmãtoarele motive: aºa cum este formulat, el deturneazã sensul total al acestui proiect de lege. Introducând condiþia reciprocitãþii de fapt, aici nu este vorba de un acord bilateral între România ºi o altã þarã, ci este vorba de un acord de asociere cu Uniunea Europeanã. Deci nu poate fi introdusã condiþia unei reciprocitãþi de fapt.

În al doilea rând, a cere condiþia obligativitãþii unui examen în aceleaºi condiþii ca examenul care se þine în þarã, fiind vorba nu de examenul de limbã ºi de cunoºtinþe de drept românesc, sã ne înþelegem, pentru cã acela este prevãzut într-un articol separat, ci este vorba de un examen aºa cum se dã pentru intrarea în avocaturã avocaþilor strãini, condiþie care nu se cere avocaþilor noºtri într-o altã þarã când merg, este absurd.

Vã rog sã îl respingeþi ºi sã votaþi în forma propusã de Guvern.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat explicaþiile doamnei ministru. Eu sunt obligat sã supun totuºi întâi votului dumneavoastrã amendamentul comisiei. Vã rog sã îl urmãriþi încã o datã la pagina 3.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Un vot pentru. Împotrivã? Mulþumesc.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu un vot pentru ºi marea majoritate a celor prezenþi împotriva amendamentului, acesta a fost respins.

La întrebãrile formulate de cãtre Comisia pentru politicã externã, prin avizul dat la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 46/2002, facem urmãtoarele precizãri: Fondul Român de Dezvoltare Socialã este un organism de interes public, nonprofit, înfiinþat prin Legea nr. 129/1998, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 628/2001, care finanþeazã proiecte de combatere a sãrãciei, iniþiate la nivel local, stimulând participarea ºi cooperarea la nivelul comunitãþilor.

Programul Fondul Român de Dezvoltare Socialã contribuie la reducerea sãrãciei ºi la dezvoltarea la nivelul comunitar, prin finanþarea a trei categorii de proiecte: micã infrastructurã ruralã, servicii sociale comunitare ºi activitãþi generatoare de venit.

Intrat în operativitate în martie 1999, programul se aflã la închiderea primei faze, în decursul cãreia au fost organizate unsprezece runde de competiþie, fiind primite 2.273 de cereri de finanþare, din care: 1.736 proiecte de micã infrastructurã ruralã, 270 de proiecte de activitãþi generatoare de venit, 267 de proiecte de servicii sociale comunitare.

Din fondurile disponibile au fost aprobate pentru finanþare 524 de proiecte, dupã cum urmeazã: 339 proiecte de micã infrastructurã ruralã, 125 de proiecte de activitãþi generatoare de venit, 60 de proiecte de servicii sociale comunitare.

Trebuie, de asemenea, menþionatã aprecierea pozitivã a Bãncii Mondiale asupra activitãþii ºi rezultatelor Fondului Român de Dezvoltare Socialã, obþinute pentru prima fazã a împrumutului de la B.I.R.D., care s-a concretizat prin semnarea unui nou împrumut în valoare de 20 de milioane de dolari americani, care va fi derulat în faza a doua a programului, programatã a se desfãºura în perioada mai 2002 Ð iunie 2006.

În anexã, avem o situaþie pe judeþe în legãturã cu numãrul de cereri de finanþare primite de judeþe, numãrul de proiecte aprobate, total granturi aprobate ºi aºa mai departe, iar orice informaþie suplimentarã poate fi obþinutã de la Fondul Român de Dezvoltare Socialã, care gestioneazã, potrivit acestei ordonanþe, în exclusivitate, fondurile la care am fãcut referire.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat informaþiile cerute de colegul nostru.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2002, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1, dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 2 ºi 3, nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

La art. 4 ºi 5, care este ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs atât textele proiectului de lege, cât ºi ale ordonanþei de urgenþã. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cu aceste precizãri,

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Calitatea ºi cantitatea suficientã a apei potabile constituie un indicator mondial al nivelului de civilizaþie ºi de dezvoltarea durabilã a unei þãri.

Obiectivele fundamentale care stau la baza reglementãrii privind proiectul de astãzi se referã la: protejarea stãrii de sãnãtate a populaþiei, asigurarea unei ape potabile curate, asigurarea supravegherii ºi controlul calitãþii apei potabile, a informãrii populaþiei asupra calitãþii apei.

Prin acest proiect, s-a urmãrit armonizarea normelor de calitate a apei potabile cu Directiva europeanã nr. 98/83.

Unul dintre punctele importante privind aderarea României la Uniunea Europeanã este ºi includerea în strategia naþionalã de pregãtire a aderãrii a programelor de armonizare legislativã privind îmbunãtãþirea sãnãtãþii

publice. În acest context, proiectul de lege face parte din programul de armonizare, condiþie pentru acquis-ul comunitar. Proiectul corespunde normelor comunitare.

Sunt favorabile avizele din partea comisiilor de specialitate. De altfel, pentru a se rãspunde normelor comunitare, prevãzute de legile europene, suntem în faþa unui raport de înlocuire care ne este favorabil.

Supunem atenþiei dumneavoastrã dezbaterea proiectului ºi vã rugãm sã îl aprobaþi.

Vã mulþumim.

Rog preºedintele Comisiei pentru sãnãtate ºi familie sã prezinte raportul.

Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile reglementeazã tot ceea ce este necesar pentru ca apa potabilã sã asigure starea de sãnãtate a populaþiei ºi sã previnã orice posibilitãþi de îmbolnãvire.

Aº sublinia faptul cã acest proiect armonizeazã legislaþia noastrã cu legislaþia europeanã, fiind, ºi din acest punct de vedere, un proiect foarte benefic.

Am primit avize pozitive de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, de la Comisia pentru industrii ºi servicii, de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic ºi Social, fiind în comun acord cu Ministerul Sãnãtãþii.

Fiind în procedurã de urgenþã, v-am ruga sã votaþi acest proiect de lege ºi propunem pentru dezbatere 10 minute, iar pentru fiecare intervenþie, nu mai mult de douã minute.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

eþi. Amendamentul a fost admis ºi se modificã în mod corespunzãtor lit. a).

Pentru lit. b) ºi c), comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Adoptate în unanimitate în formularea iniþiatorului.

La art. 4 alin. 2, de asemenea, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

La art. 5, comisia propune modificarea ambelor alineate. Vã rog sã le urmãriþi la amendamentul de la punctul 10, pagina 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la punctul 10 ºi se modificã cele douã alineate ale art. 5, potrivit amendamentului.

La art. 6 alin. 1, urmãriþi amendamentul de la punctul 11, pagina 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. În consecinþã, lit. c) de la art. 6 alin. 1 se modificã potrivit amendamentului de la punctul 11, pagina 10.

Lit. d) de la alin. 1 rãmâne nemodificatã.

La alin. 2 ºi 3, urmãriþi acelaºi amendament la paginile 11,12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Amendamentul de la punctul 11 a fost adoptat ºi se modificã în mod corespunzãtor alin. 2 ºi 3 ale art. 6.

La titlul capitolului III, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 7 alin. 1, urmãriþi amendamentul de la punctul 13, pagina 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Amendamentul de la punctul 13, cu privire la art. 7 alin. 1 care se modificã corespunzãtor, a fost adoptat.

Art. 7 alin. 2 rãmâne nemodificat în concepþia comisiei. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în formularea iniþiatorului.

La acelaºi articol, alin. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la pagina 13 care vizeazã lit. b) ºi c). Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 13, pagina 13, cu privire la alin. 3 lit. b) ºi c)? Nu aveþi obiecþiuni. A fost adoptat în unanimitate amendamentul, textul urmând sã aibã modificarea votatã de dumneavoastrã prin amendament.

Lit. a) de la art. 3 rãmâne în formularea iniþiatorului. La alin. 4 ºi 5, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votate în unanimitate în formularea iniþiatorului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

La punctul 4, aº dori sã fiþi de acord, s-a strecurat o eroare de dactilografiere: ”Producãtorii ºi utilizatorii de apã potabilã vor furniza autoritãþii de sãnãtate publicã judeþeanã sau municipiului Bucureºti informaþiile necesare întocmirii raportului anualÒ. Nu este vorba de un ”raport anualÒ, ci ”raportul naþionalÒ. Comisia solicitã înlocuirea cuvântului ”anualÒ cu ”naþionalÒ, întrucât s-a strecurat o greºealã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aºa era ºi la iniþiator.

Cum este corect, doamnã ministru, ”naþionalÒ?

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu**

**:**

Da.

Deci ºi la dumneavoastrã a fost greºit.

Cu precizarea preºedintelui Comisiei de sãnãtate cu privire la alin. 4, dacã sunteþi de acord sã aibã alcãtuirea propusã de comisie, repet, cu precizarea ”raport naþionalÒ, în loc de ”raport anualÒ?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La alin. 5 ºi 6, dacã aveþi obiecþiuni la formularea comisiei? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pentru alin. 7, renumerotat astfel pentru cã, la comisie, era vorba de alin. 6, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 22 cu privire la alin. 7? Urmãriþi pagina 28. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate amendamentul ºi se modificã, în mod corespunzãtor, acest alineat.

La alin. 8, pentru lit. a), comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Adoptat lit. a) în formularea iniþiatorului.

Pentru lit. b), vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei de la pagina 29. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 22 cu privire la lit. b) a alin. 8, care se modificã în mod corespunzãtor.

La lit. c) a aceluiaºi alin. 8, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi. Votat în formularea iniþiatorului.

Titlul capitolului VIII. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 12 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 12 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 25. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat amendamentul. Votat art. 12 alin. 2, potrivit amendamentului 25.

Titlul capitolului IX. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 13, cu cele 7 alineate. Vã rog sã-l urmãriþi reformulat de cãtre comisie, potrivit amendamentului 27. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 27? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Se modificã, în mod corespunzãtor, întreg art. 13.

La art. 14, în întregime, urmãriþi cele douã alineate de la art. 14 în amendamentul 28. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate, modificat, în mod corespunzãtor, art. 14.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Suntem în prezenþa unei legi cu un pronunþat caracter tehnic ºi, din acest punct de vedere, respectarea standardelor tehnice din domeniu este obligatorie.

La construcþia acestei anexe nr. 1, inclusiv subdiviziunile sale, s-a folosit termenul de ”concentraþieÒ, fãrã sã se specifice despre ce fel de concentraþie se vorbeºte aici, despre ce concentraþie este vorba în acest text, pentru cã se definesc în standarde douã tipuri de concentraþii Ð concentraþiile masice ºi volumice, ºi diferenþa dintre ele este foarte mare, în unele cazuri.

Aº cita exemplul concentraþiei oxigenului în aer, care, în procente volumice, este 21% la starea normalã, iar în procente masice este de 23% în starea normalã. Aceasta este o primã observaþie.

Avem aici fel de fel de concentraþii. Întrebarea mea este: ce fel de concentraþii se utilizeazã în aceste anexe, masice sau volumice?

A doua observaþie se referã la o notã notatã cu 1 pe pagina 4 din anexe, formulatã în felul urmãtor: ”Pentru apa îmbuteliatã, unitatea de mãsurã este numãr/250 mlÒ. Numãrul nu este unitate de mãsurã, este doar o valoare. Întrevãd posibilitatea ca, din punct de vedere redacþional, toatã anexa nr. 1 cu subdiviziunile sale sã fie reexaminate, în conformitate cu standardele tehnice în vigoare.

Domnule preºedinte al Comisiei de sãnãtate, vã rog pe dumneavoastrã sã oferiþi rãspunsurile necesare.

Vreau sã vã informãm cã am analizat cu toatã atenþia în comisie, fãcând ºi audieri, chemând ºi specialiºti, având ºi un specialist exact pe domeniu. În ce priveºte ”numãr/250 mlÒ, în medicinã, este corect, pentru cã vã dau un exemplu: numãr de colonii microbiene. Deci ne menþinem punctul de vedere.

De asemenea, pentru aceºti parametri, concentraþii maxime sunt suficiente ºi se înþelege ceea ce sunt ºi sunt trecute în tabele. Probabil cã, aprofundând un domeniu de ºtiinþã conex, poate fi altfel, însã noi ne menþinem punctul de vedere, întrucât am consultat atâþia specialiºti, am avut ºi normele europene ºi am rãmas la aceste formulãri.

Vã rugãm sã votaþi în accepþiunea comisiei.

Doamnã ministru, numai puþin, pentru cã s-ar putea sã trebuiascã sã rãspundeþi ºi domnului Leonãchescu, care mai doreºte sã-ºi susþinã punctul de vedere.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am înþeles cã singurul argument avansat este acela cã am consultat niºte specialiºti în domeniu.

Aceastã lege trebuia sã treacã ºi pe la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, unde problemele apei sunt discutate în mod frecvent.

Argumentul cã s-a discutat cu specialiºtii noºtri nu rezistã unei analize, pentru cã sunt ºi salariaþi care se dau drept specialiºti ºi care nu promoveazã examenele de specialitate când vin în faþa unei comisii universitare. Eu predau aceste cursuri ºi predau amestecuri ºi ºtiu ce înseamnã o concentraþie masicã ºi una volumicã. Predau unitãþi de mãsurã ºi ºtiu ce înseamnã numãr ºi ºtiu ce înseamnã unitate de mãsurã.

Noi avem, de altfel, conflicte cu unii specialiºti din Ministerul Sãnãtãþii, care vin ºi cu termeni de tipul ”cãldurã uscatãÒ ºi ”cãldurã umedãÒ. Sunt, dacã vreþi, concepte aberante, care nu au justificare ºtiinþificã.

Poate cã vom unifica, în sensul bun al cuvântului, terminologia utilizatã ºi în aceste sectoare particulare cu cea utilizatã în fondul ºtiinþelor exacte. Mulþumesc.

Doamnã Luminiþa Gheorghiu, dacã mai doriþi sã interveniþi?

Vã amintesc cã suntem în procedurã de urgenþã ºi cã am cam depãºit termenii de dezbatere. Vã rog sã fiþi concisã.

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Ne pãstrãm punctul de vedere exprimat în raport. Este o corelare corectã între terminologia comunitarã ºi, din punct de vedere tehnic, corespunde exprimãrii. Au fost consultaþi specialiºti care lucreazã în domeniu. Vã rugãm sã respingeþi amendamentul.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule preºedinte al comisiei. Mai faceþi o precizare pe care o consideraþi necesarã?

Sunt absolut de acord cu iniþiatorul ºi aº dori sã spun cã noi am consultat specialiºti, dar ºi cunoscând acest domeniu, pentru cã suntem medici în comisie, la noi este foarte clar. Concentraþia maximã de arsen, de pildã, nu poate sã depãºeascã 10 micrograme. Deci suntem pentru aceastã formulare.

Stimaþi colegi, Revin la anexe.

La tabelul 1 A, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Cu o abþinere, abþinere din partea domnului Leonãchescu.

La tabelul 1 B, vã rog sã urmãriþi amendamentul 33. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 33? Nu aveþi. Adoptat cu o obiecþiune, cu o abþinere, din partea domnului Leonãchescu, ºi la tabelul 1 B.

Tabelul 2 de la aceeaºi anexã nr. 1, intitulat ”Parametri chimiciÒ. Dacã aveþi obiecþiuni? O abþinere din partea domnului Leonãchescu.

Tabelul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Cu majoritatea voturilor pentru ºi o abþinere, s-a adoptat tabelul 3.

Formularea cuprinsã în amendament la pagina 34. Revin, pentru a nu exista nici un fel de dubii.

La tabelul 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul 34, de la paginile 35 Ð 36. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Admis amendamentul 34 ºi, în consecinþã, tabelul 3, în parametri de indicatori, se modificã în mod corespunzãtor la poziþiile menþionate acolo, celelalte rãmânând ca în formularea iniþiatorului. Cu acest amendament 34, s-a votat, cu o abþinere.

La anexa nr. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul 36, care se referã la punctul 2Ð2. Dacã aveþi obiecþiuni? Cu o abþinere, amendamentul 36 a fost votat.

Cu privire la anexa nr. 2, punctul 1, la punctul 1, nu au existat obiecþiuni, nu au existat amendamente din partea comisiei. Dacã aveþi dumneavoastrã? Punctul 1, votat cu o abþinere.

La anexa nr. 2, tabelul 1 A cu privire la notele de la punctul 2, nr. 2, ”Volumele de apãÒ. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 37. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 37 cu privire la Nota 2 de la tabelul 1 A.

La tabelul 1 B, capul de tabel din coloana 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 38. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate acest amendament ºi se modificã titlul capului de coloanã. La anexa nr. 3, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs întreg cuprinsul proiectului de lege.

Vom începe cu interpelãrile adresate primului-ministru. Doamna deputat Paula Ivãnescu a formulat o interpelare, pe care o rog sã o dezvolte.

Poftiþi, doamnã deputat.

## Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte,

Nu am sã mai dau citire textului interpelãrii, deoarece este depusã de atât de mult timp, încât, între timp, am înþeles cã s-a ºi schimbat procedura de acþiune a P.S.D.-ului, care se crede partid-stat în România.

Am sã vã expun pe scurt obiectul interpelãrii, care este adresatã primului-ministru al României, care, în acelaºi timp, deþine ºi funcþia de preºedinte al Partidului Social Democrat majoritar în cele douã Camere legislative.

Crezând cã, în democraþie, toate instituþiile statului sunt în subordinea partidului de guvernãmânt, încãlcând orice principiu al democraþiei, chiar incipiente, din România, domnul prim-ministru Adrian Nãstase ºi preºedinte al Partidului Social Democrat, organizeazã caravane ale modificãrii Constituþiei, în care, printre alþii, include ºi Avocatul Poporului.

Noi am înþeles cã avocatul este al poporului, ºi nu al P.S.D.-ului, ºi nu al primului-ministru, pentru cã eu nu îmi aduc aminte ca în cele douã Camere legislative sã se fi discutat ºi aprobat modificãri ale Constituþiei care sã constituie obiectul unei caravane electorale, care ºi-ar gãsi rostul înaintea unui referendum. Deocamdatã, o instituþie pusã în slujba poporului este folositã de un partid-stat pentru a-ºi prezenta, mediatiza ºi valorifica propriile propuneri de revizuire a Constituþiei.

Consider cã este o încãlcare gravã a democraþiei, a principiului separaþiei instituþiilor în stat, indiferent care este originea susþinerii materiale a acestora ºi, din acest punct de vedere, am simþit nevoia sã atrag atenþia primului-ministru sã nu mai încurce rosturile instituþiilor democratice în România.

Rãspunde domnul ministru Acsinte Gaspar.

## _Ñ_ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 164 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, vã rog sã-mi permiteþi

sã prezint rãspunsul primului-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Nãstase, la interpelarea formulatã de doamna deputat Paula Ivãnescu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect ”Prezenþa avocatului poporului, domnul Ioan Muraru, în campania de mediatizare a propunerilor P.S.D. privind revizuirea ConstituþieiÒ. Deci acesta a fost obiectul interpelãrii, iar completarea adiacentã pe care a prezentat-o doamna deputat nu are nici un fel de legãturã cu obiectul propriu-zis al interpelãrii.

Care este rãspunsul la interpelare?

ÇStimatã doamnã deputat,

Dupã cum vã este cunoscut, proiectul de revizuire a Constituþiei, la care vã referiþi, nu este al Guvernului, ci al Partidului Social Democrat. De aceea interpelarea dumneavoastrã este fãrã obiect, prin raportare la art. 162 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, care prevede cã: ”Interpelarea constã într-o cerere adresatã Guvernului, prin care se solicitã explicaþii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activitãþii sale interne sau externeÒ.

Opinia dumneavoastrã se întemeiazã ºi pe o regretabilã confuzie. Dupã cum este îndeobºte cunoscut, domnul Ioan Muraru este profesor universitar de drept constituþional, unul dintre cei mai reputaþi specialiºti ai þãrii noastre în acest domeniu, autor a numeroase ºi valoroase lucrãri, care reprezintã contribuþii esenþiale în edificarea ºi dezvoltarea constituþionalismului românesc. De asemenea, domnul profesor a fãcut parte din Comisia de redactare a Constituþiei ºi a îndeplinit funcþia de preºedinte al Curþii Constituþionale. De aceea, nimic mai firesc ca, având în vedere aceste calitãþi, sã fie implicat în actuala preocupare legatã de revizuirea Constituþiei, cu atât mai mult cu cât Domnia sa a propus o reconsiderare a instituþiei Avocatului Poporului, pe care a þinut s-o prezinte personal, pentru apãrarea drepturilor ºi a libertãþilor cetãþenilor.

Doamnã deputat Paula Ivãnescu, poftiþi.

Vã asigur cã am înþeles cã Partidul Social Democrat procedeazã cu cãrþile pe faþã. De fapt, nici nu se mai ascunde în tendinþele sale totalitare. Asta este: foloseºte instituþiile care sunt în serviciul cetãþenilor, în serviciul populaþiei, în serviciul poporului pentru interesele sale de clan, de grup sau partinice.

Am înþeles foarte bine, ºi toate vorbele acelea ameþitoare puse în rãspunsul primului-ministru, de fapt, nu fac decât sã arate cã realitatea este alta: Guvernul nu este în slujba cetãþenilor, nu respectã ºi nici nu are de gând sã respecte instituþiile statului, precum Avocatul Poporului, ºi le foloseºte cum poate, când poate, la orice orã din zi sau din noapte, pentru interesele partinice.

Dorim sã înþeleagã Guvernul Adrian Nãstase, din acest exemplu, cã, în aceastã þarã, pânã la urmã, democraþia va triumfa, cã ºi Guvernul României trebuie sã se punã în slujba cetãþenilor, nu numai în slujba P.S.D.-ului.

Domnul deputat Emil Boc a formulat, de asemenea, o interpelare adresatã primului-ministru. Îl rog s-o dezvolte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea adresatã domnului Adrian Nãstase vizeazã implicarea Domniei sale în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tãrãu, cu suspendarea din funcþie a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Bihor. Suspendarea din funcþie ºi începerea urmãririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Bihor pun sub semnul întrebãrii independenþa justiþiei în România, aspect care reprezintã unul dintre elementele esenþiale ale statului de drept ºi unul dintre cele mai importante criterii de aderare la Organizaþia NordAtlanticã.

Procurorul Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Bihor a fost suspendat din funcþie la un an dupã ce a semnat în data de 20 aprilie 2001 un mandat de arestare pe numele omului de afaceri Adrian Tãrãu, fiul prefectului de atunci al judeþului Bihor ºi unul dintre principalii susþinãtori financiari ai P.D.S.R. Bihor. Potrivit presei din municipiul Oradea, Serviciul Român de Informaþii semnalase existenþa unei structuri de tip mafiot în jurul lui Adrian Tãrãu, chiar înainte de numirea tatãlui acestuia în funcþia de prefect.

Adrian Tãrãu a fost arestat sub acuzaþia de complicitate la contrabandã în urma implicãrii sale într-o afacere care a pãgubit statul român cu cel puþin 3 miliarde de lei.

Din data de 22 aprilie 2001, Parchetul de pe lângã Tribunalul Bihor a dispus revocarea arestãrii preventive faþã de învinuitul Tãrãu Adrian pe motive medicale. La numai o zi dupã aceea, în data de 23 aprilie, dumnea-

voastrã, domnule prim-ministru, aþi declarat: ”Eu nu cred în arestãrile de vineri searaÒ.

Procurorul Alexandru Lele afirma cã asupra sa s-au efectuat presiuni pentru revocarea mandatului de arestare a lui Adrian Tãrãu. Magistratul pune aceste presiuni pe seama unei dispoziþii venite din partea dumneavoastrã, acuzându-vã de trafic de influenþã. În luna iunie 2001, procurorul Alexandru Lele a fost schimbat din funcþia de ºef secþie judiciarã. Ulterior, acesta a susþinut un examen pentru a fi promovat în cadrul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel, obþinând nota 9,50. Documentaþia pentru promovare nu a fost trimisã la Ministerul Justiþiei în baza unei acuzaþii despre care Alexandru Lele afirma cã nu a fost probatã.

Rãspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Am sã prezint rãspunsul primului-ministru la interpelarea prezentatã de domnul deputat Emil Boc din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, având ca obiect ”implicarea primului-ministru Adrian Nãstase în dosarul penal deschis împotriva lui Adrian Tãrãu ºi suspendarea din funcþie a procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul BihorÒ.

Domnule deputat,

Dumneavoastrã formulati o întrebare ºi nu o interpelare, cum o intitulaþi, ºi, în acest sens, vã recomand sã citiþi dispoziþiile art. 154 alin. 2, respectiv art. 166 din Regulamentul Camerei Deputaþilor referitoare la un fapt concret ºi nu la politica Guvernului în probleme importante ale activitãþii sale interne sau externe. Faptul invocat de dumneavoastrã constã în suspendarea din funcþie ºi începerea urmãririi penale împotriva procurorului Alexandru Lele din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Bihor, care, potrivit insinuãrii sale, s-ar fi produs ca urmare a unor presiuni puse pe seama unei dispoziþii date de mine, sub forma traficului de influenþã.

Constituþia României, în capitolul VI, referitor la autoritatea judecãtoreascã, reglementeazã atât rolul Ministerului Public, cât ºi statutul procurorilor, art. 130 ºi art. 131. Cu privire la statutul procurorilor, legea noastrã fundamentalã statueazã cã aceºtia îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiului legalitãþii, al imparþialitãþii ºi al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justiþiei.

Ca urmare a interpelãrii dumneavoastrã ºi a unor atacuri calomnioase lansate la adresa mea ”de o anumitã parte a preseiÒ, am solicitat organelor competente sã fiu informat cu privire la acest caz ºi pentru a nu fi, din nou, suspectat de imixtiune în activitatea autoritãþii judecãtoreºti, nu pot, domnule deputat, decât sã vã transmit datele, aºa cum mi-au fost furnizate.

Procurorul Alexandru Lele este inculpat ºi cercetat în stare de libertate în dosarul nr. 102/2002 al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie pentru sãvârºirea urmãtoarelor infracþiuni: favorizarea infractorului, prevãzutã de art. 264 din Codul penal, arestare nelegalã ºi cercetare abuzivã, prevãzutã de art. 266 din Codul penal, sustragerea de înscrisuri, prevãzutã de art. 242 alin. 1 ºi 3 din Codul penal. Este evident cã faptele pentru care este inculpat procurorul Lele Alexandru Florian nu au ºi nu pot avea conotaþie politicã, aceastã susþinere aparþinând celui cercetat care încearcã sã scape de rãspundere, recurgând, printre altele, ºi la mediatizarea cazului sãu. Pe baza actelor premergãtoare efectuate în cauzã, Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a solicitat avizul ministrului justiþiei pentru cercetarea ºi percheziþionarea magistratului menþionat, aviz care a fost acordat la data de 15 martie anul acesta în conformitate cu dispoziþiile art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecãtoreascã.

Domnul deputat Emil Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând trebuie sã afirm cã sunt total surprins de afirmaþia domnului prim-ministru Adrian Nãstase cã ceea ce am solicitat eu nu ar fi o interpelare, ci o întrebare ºi atunci îmi pun o întrebare retoricã: Oare politica pe care Guvernul Adrian Nãstase o are faþã de imixtiunile politicului în justiþie nu reprezintã subiectul unei interpelãri? Nu apare problema imixtiunii politicului în justiþie în toate rapoartele de þarã realizate de cãtre structurile ºi organismele internaþionale? Atunci, pentru noi, imixtiunea politicului în justiþie este o întrebare, iar pentru alþii este o problemã care este trecutã într-un raport de þarã? L-aº invita pe domnul premier sã mediteze profund asupra implicaþiilor pe care politicul poate ºi le are în actul de justiþie din România. Deci aceastã recurgere la un subterfugiu ieftin nu face altceva decât sã scadã din calitatea rãspunsului la aceastã întrebare.

De asemenea, sunt obligat sã-i reamintesc domnului prim-ministru Adrian Nãstase cã, potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor, din care ºi Domnia sa încã face parte, potrivit acestui regulament, primul-ministru rãspunde la întrebãrile ºi interpelãrile adresate de parlamentari. Or, nu îmi amintesc ca, în acest mandat, domnul premier Adrian Nãstase sã fi fost vreodatã prezent în aceastã Camerã a Deputaþilor, aºa cum, din opoziþie, de multe ori, a solicitat premierilor de atunci prezenþa Domniilor lor la rãspunsurile ºi la întrebãrile adresate ºi la interpelãrile formulate de deputaþi ºi senatori, dar se pare însã cã ”parfumul puteriiÒ ne face sã uitãm declaraþiile fãcute în perioada când eram în opoziþie. Aº fi vrut sã fie Domnia sa prezent aici pentru a putea rãspunde la o întrebare: ce a înþeles Domnia sa prin sintagma celebrã rãmasã din data de 23 aprilie: ”Eu nu cred în arestãrile de vineri searaÒ. Cu alte cuvinte, cum este posibil ca primul-ministru al României sã se pronunþe asupra unor cauze aflate pe rol, asupra unor procese cu profunde implicaþii în viaþa politicã a þãrii, iar Domnia sa sã spunã cã este o întrebare aceastã problemã ºi, în consecinþã, nu meritã atenþia de a ne deplasa pânã la clãdirea Parlamentului ºi a rãspunde la o asemenea întrebare. Este o chestiune foarte gravã de care depinde credibilitatea României în interior ºi în exterior, este o problemã de care depinde independenþa justiþiei în România.

Domnul deputat Gheorghe Barbu a adresat, de asemenea, domnului prim-ministru o interpelare privind finanþarea asociaþiilor ºi fundaþiilor ºi îl rog sã o dezvolte.

prin Hotãrârea de Guvern nr. 971/2000 ca fiind de utilitate publicã.

În consecinþã, în conformitate cu prevederile Ordonanþei nr. 26/2000, are dreptul preferenþial la resurse provenite din bugetul de stat. Cu toate acestea, LADO nu a primit finanþare nici în anul 2001, deºi Legea bugetului de stat pe anul 2001 a prevãzut 36,9 miliarde lei, ºi nici în anul 2002, deºi au fost prevãzute 33,7 miliarde lei.

De menþionat cã, dupã adoptarea Hotãrârii nr. 971/2000, organizaþiile din strãinãtate care au finanþat programele LADO pânã atunci nu au mai continuat finanþarea sau au diminuat-o substanþial astfel încât aceasta este în situaþia de a nu-ºi mai putea continua activitatea. Cu toate cã timp de un an ºi douã luni, LADO a fãcut toate demersurile necesare cãtre Ministerul Finanþelor, Ministerul Justiþiei, care, prin adresa nr. 318 din 2001, confirmã dreptul la finanþare, Curtea de Apel Bucureºti care, prin Sentinþa civilã nr. 8869 din 19 iunie 2001, obligã Ministerul Finanþelor sã acorde LADO, drept prevãzut de art. 41 lit. b) din Ordonanþa nr. 26/2000 ºi a informat Ministerul de Externe asupra consecinþelor în plan extern, nici pânã la aceastã datã nu beneficiazã de finanþare.

Þinând seama de faptul cã LADO este o organizaþie neguvernamentalã foarte cunoscutã pe plan intern ºi extern, refuzul de a i se acorda sprijin din partea Guvernului ºi nerespectarea legilor în România pot avea consecinþe nefavorabile pentru demersurile României de integrare euroatlanticã.

Vã rog, domnule prim-ministru, ca faþã de aceastã situaþie sã precizaþi care sunt asociaþiile ºi fundaþiile care au beneficiat de finanþãri din bugetul de stat în anul 2001 ºi beneficiazã sau urmeazã sã beneficieze de finanþare din bugetul de stat pe anul 2002. Care sunt sumele de care a beneficiat fiecare asociaþie ºi fundaþie finanþatã din bugetul de stat pe anul 2001, respectiv 2002 ºi care sunt criteriile pentru stabilirea cuantumului acestei finanþãri? Cum înþelege Guvernul pe care cu onoare îl conduceþi sã respecte prevederile legii ºi sã soluþioneze urgent cererea întemeiatã a LADO de a i se acorda finanþare din bugetul de stat?

Rãspunsul primului-ministru va fi prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am adresat domnului prim-ministru Adrian Nãstase interpelarea mea care sunã în modul urmãtor.

Prin legile bugetelor de stat pe anii 2000, 2001 ºi 2002 au fost prevãzute la capitolul 5001 art. 40 alin. 41 sume prevãzute pentru finanþarea asociaþiilor ºi fundaþiilor în conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 26 cu privire la asociaþii ºi fundaþii.

Pentru a beneficia de finanþare, asociaþiile sau fundaþiile, printre alte obligaþii, trebuie sã fie recunoscute ca fiind de utilitate publicã. Liga Apãrãrii Drepturilor Omului, cu sediul în Bucureºti, înfiinþatã la 1 ianuarie 1990, datoritã activitãþii sale meritorii, a fost recunoscutã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul deputat Gheorghe Barbu din Grupul parlamentar al Partidului Democrat a adresat o interpelare primului-ministru referitoare la finanþarea asociaþiilor ºi fundaþiilor, interpelare la care am sã prezint rãspunsul primului-ministru.

”Domnule deputat,

Prin interpelarea pe care aþi formulat-o ridicaþi problema finanþãrii asociaþiilor ºi fundaþiilor de interes public care se acordã în conformitate cu prevederile art. 41 lit. b) din Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii ºi, în special, problema finanþãrii Ligii Apãrãrii Drepturilor Omului, declarate ca fiind de interes public, conform legii. Totodatã, solicitaþi sã vi se precizeze care sunt asociaþiile ºi fundaþiile care au beneficiat de finanþãri din bugetul de stat în anul 2001 ºi beneficiazã sau urmeazã sã beneficieze de acestea în cursul anului 2002, precum ºi sumele acordate acestora.

În primul rând se impun a fi fãcute câteva precizãri cu privire la prevederile legale în baza cãrora se pot acorda finanþãri de la bugetul de stat asociaþiilor ºi fundaþiilor. Legea nr. 72/1996 privind finanþele publice prevede cã asemenea subvenþii se prevãd ºi se acordã din bugetele coordonatorilor principali de credite, în mod distinct art. 79.

Ca atare, bugetele cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2001 ºi 2002, la alin. 41 Ð Asociaþii ºi fundaþii Ð al art. 40 Ð Transferuri neconsolidabile Ð s-au elaborat pe baza bugetelor ministerelor ºi celorlalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale. Sumele prevãzute la aceastã poziþie în bugetul pe anul 2001, 30 de miliarde, ºi nu 36 de miliarde, cât afirmaþi dumneavoastrã, întrucât aceasta sumã a fost rectificatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 27/2001 ºi în bugetul pe anul 2002, 33 de miliarde provin din bugetele Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi din cel al Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor, 400 de milioane în anul 2001 ºi 46 de miliarde în anul 2002.

Dacã domnul deputat are comentarii de fãcut? Poftiþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Am câteva comentarii de fãcut.

În primul rând vreau sã spun cã trimiterile din rãspuns nu se referã deloc la cel puþin douã întrebãri pe care le-am pus în aceastã interpelare, ºi anume numele asociaþiilor ºi fundaþiilor ºi sumele primite de acestea în 2001 ºi respectiv 2002. În rãspunsul care mi se dã se face trimitere la Monitorul Oficial 473 din 2001 care cuprinde însã asociaþiile ºi fundaþiile care au primit subvenþii din bugetul de stat în anul 2000. Pe de altã parte, în rãspunsul pe care îl primesc în ce priveºte posibilitatea de finanþare a Ligii Apãrãrii Drepturilor Omului ni se spune cã aceasta s-a adresat Ministerului Justiþiei la 1.II.2002.

În interpelarea pe care am fãcut-o am arãtat cã LADO s-a adresat Ministerului Justiþiei ºi a primit rãspuns cu adresa 1318 din 2001, cã este în proces cu Ministerul Finanþelor ºi a primit o sentinþã civilã pe aceastã temã în 19 iunie 2001 ºi în nici un caz faptul, data la care mi se precizeazã aici Ð 1.II.2002 Ð ca solicitare fãcutã la Ministerul Justiþiei, probabil cã este solicitarea din anul 2002, în nici un caz nimic pentru 2001. Singurul lucru, care, posibil, mulþumeºte din aceastã interpelare, este posibila finanþare a LADO în urma rectificãrii bugetului de stat ºi sper ca acest lucru sã se ºi întâmple.

În rest, nedezvãluirea asociaþiilor ºi fundaþiilor finanþateÉ nu vãd decât o lipsã de transparenþã în modul de cheltuire a banului public. Mulþumesc.

Dacã domnul deputat Varujan Pambuccian este? Nu este. Bine. Domnul Acsinte Gaspar va preda acest rãspuns. Îl prezentaþi ºi la tribunã, da?

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnule preºedinte, domnul deputat Varujan Pambuccian, din Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, a formulat o interpelare cãtre primul-ministru privind unele mãsuri pentru accelerarea dezvoltãrii domeniului tehnologiei informaþiei.

Am discutat cu domnul deputat cãruia i s-a înmânat rãspunsul ºi a solicitat sã fiþi de acord ca rãspunsul, care este foarte dezvoltat, pe 10 pagini, sã fie depus la Secretariatul de ºedinþã pentru a fi consemnat în stenograma ºedinþei, cunoscând fiind cã dezbaterile parlamentare se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, ºi dacã, în viitor, cei care se vor interesa vor voi sã analizeze modul în care s-a desfãºurat controlul parlamentar pe aceastã cale a întrebãrilor ºi interpelãrilor sã se documenteze, sã poatã sã gãseascã în ”Monitorul OficialÒ ºi rãspunsul la interpelarea dânsului. De aceea, vã rog sã-mi permiteþi sã prezint Secretariatului de ºedinþã rãspunsul primului-ministru.

Vã mulþumesc.

”Rãspuns la interpelarea nr. 16PM/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea dezvoltãrii domeniului tehnologiei informaþiei, formulatã de domnul deputat Varujan Pambuccian Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

## Domnule deputat,

Interpelarea pe care mi-aþi adresat-o priveºte o problemã de o deosebitã importanþã pentru orice stat care doreºte sã aibã un cuvânt de spus în comunitatea internaþionalã actualã.

Implementarea societãþii informaþionale ºi construirea unei economii bazate pe cunoaºtere reprezintã un obiectiv prioritar al Guvernului României. Evident, aceastã schimbare este complexã ºi nu se rezumã doar la introducerea unor noi tehnologii, necesitând mai degrabã crearea de noi mentalitãþi, noi abilitãþi ºi o nouã culturã.

Tocmai de aceea am decis, încã din anul 2001, introducerea calculatoarelor în ºcoli ºi licee în ritm accelerat ºi conform unui program clar. Educaþia tinerilor din România ºi familiarizarea lor de la cele mai fragede vârste cu instrumentele moderne de lucru este un factor critic în procesul de construire a unei economii bazate pe cunoaºtere. Puþine þãri au o economie bazatã pe cunoaºtere, iar acesta este un obiectiv ambiþios pe care România îl poate atinge dacã vom continua ºi intensifica demersurile pe care le-am iniþiat anul trecut.

Guvernul României este conºtient de imensul potenþial uman din þara noastrã în acest domeniu. Studiul menþionat de dumneavoastrã, realizat de compania Brainbench în martie 2002, care plaseazã România pe locul 1 în Europa ºi 6 în lume în privinþa numãrului de specialiºti certificaþi în domeniul IT, este, într-adevãr, deosebit de relevant. Calitatea învãþãmântului românesc este recunoscutã pe plan internaþional ºi aici putem aminti numãrul mare de premii obþinute de reprezentanþii þãrii noastre la concursurile internaþionale de matematicã ºi informaticã.

În continuare am sã rãspund punctual problemelor ridicate de dumneavoastrã în interpelare.

Având în vedere necesitatea stimulãrii producþiei de software în România, încã din iunie 2001, Guvernul a emis Ordonanþa de urgenþã nr. 94/2001, prin care s-a instituit scutirea de impozitul pe venit pentru angajaþii agenþilor economici al cãror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator, precum ºi pentru angajaþii persoanelor juridice române de drept public. Aceastã scutire a fost preluatã în Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, în art. 6 lit. l). Condiþiile de aplicare a scutirii de impozit pe venitul realizat în urma activitãþii de creaþie de programe pentru calculator sunt prevãzute de Ordinul comun al M.M.S.S., M.C.T.I. ºi M.F.P. privind încadrarea în activitatea de creaþie de programe pentru calculator (nr. 132/76/352 din 2002).

Una dintre aceste condiþii este existenþa diplomei de absolvire a unei universitãþi de profil de lungã duratã.

Impunerea acestei condiþii a avut ca principalã finalitate stimularea tinerilor sã se îndrepte spre domeniul tehnologiei informaþiei în pregãtirea universitarã de lungã duratã ºi împiedicarea scãderii interesului faþã de unitãþile de învãþãmânt superior în domeniu.

Multe þãri din lume se confruntã cu insuficienþa resurselor umane înalt calificate în domeniul tehnologiei informaþiei. La nivel mondial, cererea de programatori este imensã. Conform unui studiu realizat de Departamentul de Comerþ al S.U.A., numai în Statele Unite cererea de specialiºti în domeniul tehnologiei informaþiei este de aproximativ 95.000 pe an, estimãrile arãtând cã pânã în 2005 ar fi nevoie de 1.000.000 de noi specialiºti în domeniu. Aceastã tendinþã de creºtere a cererii de specialiºti se manifestã ºi în România, mai ales în condiþiile în care tot mai multe servicii publice vor fi oferite în þara noastrã ºi prin intermediul mijloacelor electronice. Tocmai de aceea este important sã ne preocupe pregãtirea tinerei generaþii pentru ca aceasta sã fie capabilã sã lucreze în economia bazatã pe cunoaºtere.

Guvernul României încurajeazã tinerii sã urmeze universitãþi de profil, în scopul de a crea premisele construirii ºi întreþinerii sistemelor informatice complexe ºi a unui conþinut digital de calitate. Statul român investeºte în sectorul educaþional ºi, comparativ cu alte þãri, învãþãmântul universitar din România este accesibil celor interesaþi. Dacã în anul ºcolar 1990/1991 în România au fost 28.638 absolvenþi ai învãþãmântului superior de stat de lungã duratã, în anul ºcolar 2001/2002 numãrul acestora a ajuns la 57.568, înregistrându-se astfel o creºtere de peste 100%.

Facilitatea scutirii de impozit pe venit a fost acordatã pentru a stimula creºterea productivitãþii muncii într-un domeniu care genereazã creºtere economicã, iar productivitatea este mãsuratã prin venitul realizat de angajator pe anul precedent.

Condiþia referitoare la venit este suficient de clar exprimatã în ordinul 132/76/352 din 2002, iar interpretarea dumneavoastrã este corectã, cu precizarea cã toþi angajaþii care beneficiazã de scutire de impozit trebuie sã îndeplineascã în mod cumulativ ºi celelalte trei condiþii. Astfel, dacã angajatorul a realizat pe anul precedent un venit de 100.00 USD echivalent în lei, venit înregistrat distinct în balanþele analitice, ca rezultând din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializãrii pe bazã de contract, angajatorul poate acorda aceastã facilitate unui numãr de cel mult 10 angajaþi. Dacã în companie existã doar 5 angajaþi care îndeplinesc în mod cumulativ condiþiile din ordinul menþionat, atunci angajatorul poate încadra încã 5 persoane care, în condiþiile respectãrii condiþiilor impuse, pot beneficia de scutire de impozit pentru veniturile realizate din activitatea de creare de programe informatice. Aceastã abordare va stimula companiile sã aibã un venit cât mai mare din activitatea de creare de programe pentru calculator.

Într-adevãr, avem nevoie ºi în sectorul bugetar de specialiºti bine pregãtiþi în domeniul tehnologiei informaþiei. ªi, dupã cum aþi menþionat, soluþia ca scutirea de impozit pe venit sã fie aplicatã ºi personalului specializat din instituþiile bugetare a fost avutã în vedere încã de la naºterea ideii ca aceastã facilitate sã fie introdusã. Nu este greu de înþeles care au fost motivele care nu ne-au permis acest lucru. Constrângerile de naturã bugetarã au impus ca scutirea de impozit pe venit sã fie acordatã numai în acele locuri în care eficienþa activitãþii desfãºurate se concretizeazã ºi în venituri la nivelul celor impuse. Desigur, extinderea sferei beneficiarilor acestei facilitãlþi ºi la instituþiile din sectorul bugetar, prin eliminarea, în cazul acestora, a condiþiei referitoare la venit, este o mãsurã pe care o avem în vedere în perspectivã.

Participarea cadrelor didactice din învãtãmântul superior în proiecte de cercetare este specificã statutului acestora. Activitatea în proiecte de cercetare, la comanda unor companii private, în parteneriat cu acestea sau în colaborare cu institute de cercetare este retribuitã separat ºi are inclusiv o motivaþie pecuniarã.

Cercetãtorii au posibilitatea de a participa la programe internaþionale, fapt ce le conferã acestora ºi recunoaºterea internaþionalã pe care o meritã. Aceste programe comunitare presupun, cel mai adesea, parteneriatul dintre institutele de cercetare ºi companiile din sectorul privat. Pe lângã programele comunitare la care România a participat pânã acum, din acest an þara noastrã va participa ºi la douã programe noi: eContent ºi IDA (Interchange of Data between Administrations). Guvernul a stabilit direcþiile de dezvoltare ºi asigurã contribuþia financiarã pentru participarea României la aceste programe. Este, însã, momentul ca institutele de cercetare ºi companiile din sectorul privat sã aibã acel spirit antreprenorial necesar atragerii în România a cât mai multe fonduri internaþionale.

De asemenea, Guvernul României a aprobat Ordonanþa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale. Proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe a fost aprobat de Senat ºi se aflã în prezent în dezbatere la Comisia pentru industrii ºi servicii din Camera Deputaþilor. De asemenea, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice se aflã în dezbatere la Comisia pentru învãtãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport din Camera Deputaþilor ºi a fost înaintat pentru aviz la Comisia pentru industrii ºi servicii. Guvernul României creeazã prin aceste iniþiative premisele înglobãrii rezultatelor cercetãrii în activitatea de producþie.

## _Ð Susþinerea financiarã a proiectului de dotare cu computere a ºcolilor; asigurarea accesului la Internet_

Pregãtirea tinerilor pentru a face faþã cerinþelor societãþii informaþionale, o societate în care informaþia deþine un rol primordial, este esenþialã, un element crucial nu numai pentru viitorul acestora, dar ºi pentru viitorul României. De aceea, asigurarea accesului ºi a familiarizãrii tinerilor cu tehnologia este o prioritate la nivel guvernamental, mai ales dacã þinem cont de faptul cã rezultate semnificative vor apãrea abia în aproximativ 4-8 ani.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a elaborat ºi desfãºoarã, în cadrul programului Sistem Educaþional Informatizat (SEI), un numãr de proiecte dedicate reformei sistemului educaþional ºi orientãrii acestuia cãtre formarea resurselor pentru societatea informaþionalã.

Din ansamblul acestora face parte ºi proiectul de introducere a sistemului de educaþie asistatã de calculator în învãtãmântul preuniversitar, care va susþine procesul de predare/învãþare prin instrumente moderne, compatibile cu nivelul actual al sistemelor educaþionale folosite în întreaga lume. Acesta se va desfãºura pe perioada 20012010 ºi are un cost estimat la 500 milioane euro.

Infrastructura software a programului este reprezentatã de sistemul informatic integrat Asistent Educaþional pentru Licee (AEL, software educaþional ºi de gestiune), un sistem informatic complex, cu funcþionalitãþi multiple ºi disponibilitãþi sporite de extindere ºi dezvoltare. Acesta oferã suport pentru predare, evaluarea elevilor, gestiunea structurii organizatorice ºi monitorizarea sistemului de învãþãmânt.

Sistemul AEL este monitorizat ºi ”alimentatÒ cu informaþii de ultimã orã, prin intermediul Internetului, printr-un portal educaþional, care oferã imaginea actualizatã a dotãrii cu echipamente IT (ºi nu numai) a ºcolilor din toatã þara, fiind ºi suport pentru monitorizarea proiectelor de informatizare ale reþelelor ºcolare din România. În viitor, portalul va include informaþii ºi materiale educaþionale; va facilita comunicarea cu elevii, pãrinþii, profesorii ºi inspectorii ºcolari ºi va oferi informaþii despre proiectele desfãºurate în România în cadrul sistemului educaþional.

Alte proiecte ale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru perioada urmãtoare sunt: 7 centre de formare în informaticã pentru profesori, introducerea manualelor electronice în învãþãmântul preuniversitar, sistem de educaþie cu ”Video on demandÒ în universitãþi ºi în învãþãmântul preuniversitar.

Asigurarea serviciului universal presupune un ansamblu minimal de servicii de calitate determinatã, care vor fi disponibile la un preþ accesibil pe tot teritoriul þãrii. Acest lucru presupune o atenþie sporitã pentru douã situaþii: persoanele cu venituri modeste ºi zonele a cãror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori. Ambele situaþii vor fi abordate prin elaborarea unei politici speciale, pentru a evita pericolul excluderii sociale prin tarife inaccesibile.

Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei a elaborat deja proiectul de Lege privind serviciul universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electronice, acesta aflându-se în prezent în proces de consultare. Proiectul prevede cã Autoritatea de reglementare în comunicaþii va desemna ca furnizor de serviciu universal cel puþin un furnizor de servicii de telefonie publicã. Autoritatea de reglementare va putea desemna mai mulþi operatori sau grupuri de operatori pentru a furniza diferite elemente ale serviciului universal care sã acopere diverse suprafeþe ale teritoriului României.

Proiectul de lege prevede înfiinþarea ”Fondului de Dezvoltare a Serviciului Universal din RomâniaÒ, care va fi administrat de Autoritatea de reglementare. Acest fond va fi utilizat în scopul finanþãrii serviciului universal ºi a proiectelor care vizeazã asigurarea furnizãrii serviciului universal sau a elementelor specifice acestuia în zone geografice selectate.

Operatorii de reþele ºi furnizorii de servicii vor plãti anual pentru acest fond un procent din cifra anualã de afaceri, calculat anual de Autoritatea de reglementare. Suma de platã va fi notificatã tuturor celor care contribuie

la fond cu cel puþin 90 de zile înainte de data scadenþei pentru anul respectiv.

Autoritatea de reglementare va stabili totodatã un numãr de proiecte care vor fi finanþate din Fondul de Dezvoltare a Serviciului Universal. Autoritatea de reglementare va organiza selecþii publice, solicitând oferte tuturor pãrþilor interesate sã furnizeze serviciul în zona avutã în vedere. Procedura de atribuire a proiectelor finanþate din fond va fi anunþatã în timp util, iar modalitatea de selectare a ofertelor se va stabili prin normele metodologice. Ofertele câºtigãtoare vor fi finanþate dupã cum se va conveni în cadrul procedurii de selecþie, pentru a acoperi integral sau parþial costul furnizãrii serviciilor definite în proiect.

În vederea introducerii instrumentelor electronice de

platã, s-a constituit un grup de lucru interministerial care elaboreazã cadrul necesar pentru introducerea pe scarã largã a mijloacelor electronice de platã. Acest grup de lucru, format la iniþiativa ºi sub coordonarea Ministerului Finanþelor Publice ºi a Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, lucreazã la definirea cadrului necesar pentru introducerea instrumentelor electronice de platã.

Prin acest cadru se va stabili introducerea obligativitãþii plãþii salariilor prin card pentru toþi angajaþii administraþiei publice, ai societãþilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum ºi ai regiilor autonome. De asemenea, regiile care vând bunuri, servicii sau utilitãþi cãtre cetãþeni vor fi obligate sã permitã plata prin diferite mijloace: POS, carduri de debit etc.

Lista de produse care fac obiectul tranzacþiilor efectuate prin intermediul Sistemului electronic de achiziþii publice (Anexa nr. 2 la H.G. 128 din 28 februarie 2002) a fost realizatã pe baza solicitãrilor sosite din partea ministerelor ºi a instituþiilor din subordinea acestora, în calitate de autoritãþi contractante. Au fost selectate de pe aceste liste de necesitãþi acele produse comune ce prezintã un grad înalt de standardizare, care se preteazã la proceduri de licitaþie unde principalul criteriu de adjudecare este preþul. Lista produselor care vor fi achiziþionate prin intermediul sistemului de achiziþii publice prin mijloace electronice va fi extinsã periodic (prin consultãri cu autoritãþile contractante), prin hotãrâre de guvern, la propunerea Comisiei de supraveghere a funcþionãrii Sistemului electronic de achiziþii publice.

Pentru ca sistemul (care funcþioneazã în acest moment pe baza a douã aplicaþii pilot ale M.C.T.I.) sã suporte volumul foarte mare de tranzacþii, autoritãþi contractante ºi furnizori, pe care îl presupune extinderea sistemului electronic de achiziþii publice prin licitaþii electronice la nivelul întregii þãri va fi dezvoltatã o nouã aplicaþie, care va rãspunde necesitãþii realizãrii a pânã la 100.000 de achiziþii zilnic. Anunþul pentru achiziþionarea noului sistem a fost deja publicat în Monitorul Oficial, Partea a VI-a, nr. 57/2002.

Sistemul electronic de achiziþii publice a fost evaluat de experþi din partea N.A.T.O., a Bãncii Mondiale ºi a Uniunii Europene. Chiar la nivelul celor douã proiecte pilot utilizate, experþii au fost impresionaþi de gradul de integrare în sistem a diferitelor componente ale acestuia.

Cu speranþa cã toate problemele ridicate de dumneavoastrã în interpelare ºi-au gãsit rãspunsul aºteptat, vã asigur de întreaga mea consideraþieÒ. Semneazã Adrian Nãstase.

Domnul deputat Dumitru Bãlãeþ a formulat o interpelare pentru Ministerul Culturii ºi Cultelor. Vã rog sã dezvoltaþi interpelarea, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule ministru,

Avem o problemã de o importanþã capitalã în dezvoltarea culturii româneºti, ºi anume, noul spaþiu al Bibliotecii Naþionale.

Eu am adresat o interpelare domnului prim-ministru. Mi s-a dat un rãspuns extrem de nemulþumitor. Interpelarea este cu data de 18 martie 2002, rãspunsul vine din partea domnului ministru ªerban Mihãilescu. Oral, am discutat chestiunea aici, însã mi s-a dat ºi un

rãspuns scris, de o inexactitate cutremurãtoare, spunându-se cã renunþarea la spaþiul acesta al Bibliotecii Naþionale ar fi solicitarea expresã a conducerii Bibliotecii.

Eu am cerut conducerii Bibliotecii actele prin care se incrimineazã acest lucru. Este cu totul ºi cu totul altceva. Conducerea Bibliotecii Naþionale, ºtiind cã Guvernul României vrea sã ocupe spaþiul nou construit al Bibliotecii Naþionale, a fãcut o formã de protest împotriva acestei situaþii, arãtând cã Biblioteca Naþionalã a Franþei dispune de 300 de mii de metri pãtraþi, iar a noastrã, dacã ajunge, în forma aceasta actualã, dacã ajunge la 80 de mii de metri pãtraþi, dacã i s-ar da tot spaþiul.

În condiþiile în care spaþiul cultural al þãrii se transformã în spaþiu pentru birocraþia guvernamentalã, þinând seama cã existã foarte multe alte soluþii pentru rezolvarea acestei chestiuni, eu îl rog pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu, care este ministrul culturii noastre ºi care este un om reputat de culturã ºi la care eu þin foarte mult, sã vedem problema aceasta în aspectul ei profund ºi sã încercãm sã-i gãsim o rezolvare, aflându-ne împreunã pe aceeaºi parte a baricadei. Adicã, sã vedem la întrebãrile puse de mine cãtre Domnia sa aspectele acestea care privesc realitatea culturalã româneascã rãmasã, din punctul de vedere al bibliotecilor, în urmã cu cel puþin 50 de ani, dacã nu cu un secol, faþã de realitãþile þãrilor dezvoltate pe acestã linie ºi sã cãutãm sã clarificãm, la nivelul conducerii Guvernului ºi poate chiar al Parlamentului, cã mi se pare cã problema va trebui discutatã ºi ca problemã, sã spunem, de realizare a unui centru civic al þãrii, care sã includã în apropiere Guvernul, Parlamentul, împreunã cu Senatul ºi Camera Deputaþilor, având spaþii care ni se oferã în aceastã privinþã. Mã gândesc la clãdirea aceasta, din dreapta Parlamentului, care nici mãcar nu este folositã ºi este adecvatã pentru o asemenea situaþie, lãsând la o parte cã spaþiul pentru bibliotecã, dacã se transformã în spaþiu pentru funcþionarea Guvernului, necesitã niºte investiþii enorme. Depozitele actuale ale bibliotecii, terminate în proporþie de 90% ºi rãmânând numai sã fie folosite trebuie remodelate, sã li se punã ferestre adecvate, transformate în birouri; sãlile de lecturã, care nu implicã o investiþie atât de mare cât s-a presupus Ð eu, aici, am un proiect dat recent de conducerea bibliotecii, iar obligã la transformãri Ð, sunt fãcute pe câte douã niveluri. Pentru un spaþiul guvernamental, trebuie fragmentat cu plafoane noi, ceea ce implicã cel puþin o mie! sau, dacã nu, chiar 2.000 de miliarde de lei, pe când darea în folosinþã parþialã a bibliotecii implicã suma modicã de 48 de miliarde lei, sumã prevãzutã, de altfel, de Parlament, de bugetul anului 2002. ªi întrebãrile sunt: dacã avem voie sã încãlcãm, sã sistãm o investiþie aprobatã prin Legea bugetului pe 2002 sau eludãm Legea bugetului ºi revenim la buna, sã spunem, la voinþa parþialã a Guvernului actual, pentru aceastã situaþie.

Domnul ministru Rãzvan Theodorescu rãspunde.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** _Ñ ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Am sã vã rãspund nu numai ca ministru, dar ºi ca un om, care, matematic, la un calcul, am constatat cã 25 de ani din cei 63 pe care-i am i-am petrecut lipit de masa unei biblioteci. Vã daþi seama cã este o chestiune care-mi stã foarte mult la suflet.

Aþi spus dumneavoastrã, domnule deputat, un lucru foarte adevãrat. Dupã estimãrile fireºti, biblioteca, aºa cum a fost conceputã în epoca dinainte de Õ89, bine conceputã, miniatural, aº spune, este o micã, micã parte din ce ar trebui sã fie Biblioteca unei mari þãri Ð aþi dat dumneavoastrã exemplul francez, pot sã vã dau Library of Congress sau alte biblioteci.

Pe de altã parte, aþi mai spus un lucru foarte adevãrat, cele douã biblioteci, cea a Academiei noastre ºi cea Universitarã, deºi sunt niºte realizãri foarte importante, împreunã, de-abia dacã ar constitui o Bibliotecã Naþionalã.

Suntem în situaþia, aºadar, domnilor deputaþi, în care nu avem nici o bibliotecã cum trebuie, chiar conceputã, ºi nu avem nici un sediu al Guvernului.

În situaþia în care Biblioteca Naþionalã ar continua sã fie servitã, aºa cum a fost în ultimii ani, cu fondurile de la buget, vreau sã spun în ultimii 6-7 ani, noi nu am putea sã încheiem aceastã lucrare înainte de un deceniu, pentru a o pune, informatizatã ºi cu totul la punct. Pe de altã parte studiile care s-au fãcut asupra clãdirii Guvernului, ne aratã un grad teribil de risc seismic. De aceea, vã voi da niºte cifre ºi vã voi spune soluþia la care ne-am gândit.

Prin Legea bugetului pe 2002, s-a acordat obiectivului de investiþii Biblioteca Naþionalã o valoare de 70 de miliarde lei. Vreau sã vã spun cã în anul trecut, cu circa 40 de miliarde lei, pare incredibil, dar, de-abia, domnul deputat ºtie, s-a întreþinut, s-au întreþinut zidurile, ca sã spun aºa, ºi clãdirea aceea care existã.

La data de 12 martie, Ministerul Finanþelor Publice, în urma verificãrii situaþiei componenþei de capital ce urmeazã a se realiza în 2002 la obiectivul de investit ”Biblioteca NaþionalãÒ, a redus valoarea de finanþare la 27 de miliarde, luându-se în calcul cheltuielile strict necesare, în ipoteza continuãrii lucrãrilor, dar, evident, se deduce, într-un ritm foarte scãzut.

Dacã domnul deputat are de fãcut comentarii? Poftiþi. Aveþi douã minute pentru comentarii.

## Domnule ministru,

Aveþi ºi dumneavoastrã dreptate, dar sã ºtiþi cã dreptatea este ºi de partea mea ºi vreau sã vã spun cã sunt în Parlament din 1993. De fiecare datã, în bugetul acordat Ministerului Culturii s-au acordat sume de la 10 miliarde lei în sus. Din nenorocire, conducerea Bibliotecii Naþionale, la presiuni externe, ale unor oameni care nu cunosc legile intrãrii în funcþiune a bibliotecilor, a dat banii pentru finalizarea depozitelor. Or, lucrul trebuia fãcut paralel, dacã nu prioritar, pentru sãlile de lecturã, care au ºi ele un depozit al lor în cadrul sãlilor. ªi eu, când am vizitat Biblioteca Naþionalã din Nant•res, conceputã în cadrul Universitãþii din Nant•res de lângã Paris, se construiserã sãlile de lecturã, în suprafaþã de aproape 10 mii de metri pãtraþi, depozitul era în centrul lor neterminat ºi universitatea, clãdirile administrative ºi sãlile, sã spunem, de curs, nu erau nici mãcar concepute, ceea ce însemna cã aceºti oameni, cu aºezare concretã pe valoarea spaþiului de culturã, au dat în folosinþã prioritar ceea ce poate fi dat în folosinþã pentru o bibliotecã. Noi am luat-o exact pe dos Ð ºi asta este vina conducerii bibliotecii ºi a fostului Minister al Culturii care, pur ºi simplu, habar n- au avut de modul cum trebuie pusã în folosinþã o asemenea bibliotecã.

De aceea, ne aflãm astãzi cu partea invizibilã a bibliotecii terminatã; depozitele sunt terminate 90%, dacã nu chiar mai mult; n-au lifturi ºi n-au aceste rafturi. În rest, totul este finisat ºi finisat într-un mod nepermis de mult. Eu ºtiu cã se pot lãsa la depozite spaþiul la roºu, dar ei le-au fãcut în aºa fel É pânã ºi w.c.-urile sau grupurile sanitare le-au fãcut ºi acum trebuie pãzite cu poliþia, pentru a nu fi furate de cãtre cei care lucreazã în pãrþile acestea.

Deci, iatã, lipsa de tacticã. Punându-i sã lucreze dupã normele internaþionale ºi dupã modul concret cum se poate lucra pentru finalizarea treptatã a unei biblioteci naþionale, dânºii mi-au demonstrat Ð ºi am aici, la mine, Ð cu 48 de miliarde, deci reducând o sumã de 20 ºi ceva de miliarde, care este datorie pentru anul trecut în cadrul bugetului pe anul acesta, dumnealor pot intra în folosinþã parþialã a bibliotecii. De ce sã construim o nouã bibliotecã, când aceasta este deja construitã ºi când, în jurul ei, existã spaþiu pentru extindere? Aceasta este o chestiune. Partea din spate a bibliotecii poate fi terminatã, cã este absolut cu iarbã în interiorul clãdirii, acea parte care a fost a I.N.I.D.-ului.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Mona Musca a formulat o interpelare adresatã Ministerului Informaþiilor Publice.

Vã rog sã dezvoltaþi interpelarea.

## **Doamna Monica Octavia Musca**

**:**

Domnule preºedinte, eu am adresat o interpelare domnului prim-ministru É

Aºa scrie aici: ”Ministerul Informaþiilor PubliceÒ. Era vorba de declanºarea unei anchete asupra conflictului dintre DRAMIRAL GRUP ºi echipa redaþionalã a ”Monitorului de VranceaÒ.

DezvoltaþiÉ

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este cãtre primul-ministru Adrian Nãstase, iar obiectul interpelãrii este încãlcarea libertãþii de exprimare ºi a independenþei presei.

Chiar dacã libertatea de exprimare este un principiu ºi un drept consfinþit de Constituþia României, chiar dacã existã un acord formal cu privire la necesitatea independenþei presei, semnalele cu privire la hãrþuirea presei independente sunt tot mai numeroase, iar cel mai recent vine de la Focºani.

La data de 30 martie a.c., echipei care a lansat ºi a editat, timp de 5 ani, ”Monitorul de VranceaÒ, i s-a retras dreptul de utilizare a titlului de cãtre proprietarul acestuia, DRAMIRAL GRUP, reprezentat prin controversatul om de afaceri Mihai Iacob, implicat în scandalul legat de devalizarea Bãncii Române de Scont.

În consecinþã, echipa în cauzã a început editarea unui alt cotidian, ”Ziarul de VranceaÒ, în timp ce o altã firmã a preluat ”Monitorul de VranceaÒ.

Simultan cu aceste evenimente, întreaga conducere a judeþului a declanºat un val de presiuni economice, în justiþie, prin forþele de ordine, toate menite a scoate cu totul de pe piaþã ”Ziarul de VranceaÒ.

Astfel, a fost ignoratã o decizie judecãtoreascã ºi, în deplinul dispreþ al legii, o adevãratã armatã de jandarmi, poliþiºti ºi funcþionari ai primãriei au ridicat chioºcurile cu tot cu redactorii care încercau cu disperare sã apere singurele puncte prin care mai puteau sã-ºi vândã gazeta.

În plus, dupã ce în mare grabã ºi pe motivaþii neconvingãtoare, Consiliul Local Vrancea a anulat contractul de asociere pentru chioºcurile de difuzare amplasate de firma care editeazã ”Ziarul de VranceaÒ, o altã firmã, aparþinând fiului doamnei Fevronia Stoica, senator P.S.D. de Vrancea, a primit aproape simultan dreptul de a amplasa în Focºani 40 puncte de difuzare. La acestea, se adaugã o întreagã serie de abuzuri. Reporterii ”Ziarului de VranceaÒ au fost înºtiinþaþi de mai mulþi ºefi de instituþii publice cã nu vor mai fi primiþi ca reprezentanþi ai cotidianului ºi nu li se vor mai furniza informaþii cu caracter public, ceea ce încalcã flagrant Legea liberu- lui acces la informaþiile de interes public, cu specificaþii pentru aceste chestiuni, lege în vigoare.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

O sã rãspundã domnul ministru al informaþiilor publice. ªi, apropo, de presã: eu ºtiam cã patronul Firmei BRAMIRAL Ð aºa am citit eu prin toate ziarele Ð este membru P.D. ºi mare susþinãtor al P.D.-ului. Dar, mã rog É Spun: aºa am citit în ziare.

## **Doamna Monica Octavia Musca**

**:**

Peste tot scrie altceva É

## **Domnul Vasile Dâncu** _Ñ ministrul informaþiilor publice_ **:**

Domnule preºedinte,

Stimatã doamnã deputat,

Eu am primit, probabil, datoritã interpelãrii pe care aþi fãcut-o premierului, am primit, din partea Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul, misiunea de a rãspunde ºi de a face ancheta respectivã, aºa încât vã rog sã acceptaþi sã rãspund eu la aceastã interpelare.

Stimate domnule preºedinte,

Onoraþi deputaþi,

Stimatã doamnã deputat Mona Musca,

Libertatea presei ºi dreptul la exprimare a opiniei sunt valori democratice mult prea importante pentru a fi trecute cu vederea.

Din dorinþa fireascã de a ne consolida regimul politic pe care încercãm sã-l reînvãþãm dupã 50 de ani de dictaturã, sensibilitãþile noastre faþã de acest subiect sunt deosebit de mari. Este normal sã se întâmple aºa. Astfel, dupã decenii de cenzurã ºi de vorbit în ºoaptã, mereu cu omniprezenta fricã de ochii ºi urechile pereþilor, din respect pentru libertatea presei, dar ºi din ceea ce îmi dicteazã îndatoririle profesionale ºi convingerile personale, am considerat cã ar fi util sã vã rãspund ºi sã vã prezint un punct de vedere în care voi încerca sã plasez eveni-

mentele de la Focºani în raport cu principiile demoncratice sus-pomenite.

O sarcinã care mãrturisesc cã nu-mi displace deloc, pentru cã ea face parte din dezbaterea de idei, un instrument atât de necesar construcþiei democratice. Mai mult. Interpelarea dumneavoastrã, doamnã deputat Mona Musca, îmi va ajuta la exprimarea punctualã ºi sistematicã a rãspunsurilor la întrebãrile care preocupã astãzi o parte a societãþii civile.

Þin sã precizez totuºi cã nu mã aflu aici pentru a emite verdicte ºi judecãþi de valoare definitive, sarcina pe care mi-am propus s-o îndeplinesc este aceea de a prezenta o perspectivã naþionalã ºi de a invita la o analizã lucidã a cazului, pe baza faptelor pe care le-am cercetat chiar ºi personal.

Înainte de orice, simt nevoia sã-mi exprim îndoiala faþã de afirmaþia potrivit cãreia hãrþuirea ºi piedicile puse de instituþiile politice presei independente ar fi o tendinþã care prinde contur tot mai pronunþat. Istoria postdecembristã aratã, mai degrabã, cã avem o presã liberã aflatã în plin proces de evoluþie ºi emancipare, o presã care devine din ce în ce mai puternicã ºi mai profesionistã. Mass-media reprezintã unul din sectoarele în care România s-a adaptat perfect standardelor occidentale, în modul cel mai rapid, în special în ultimii ani. Atât puterea presei, cât ºi libertatea ei se reflectã din nenumãrate cazuri în care ziarele ºi posturile de televiziune au demascat cu succes corupþia politicã, traficul de influenþã, marile ilegalitãþi din lumea afacerilor sau infracþiunile din lumea interlopã.

Dacã doamna deputat Mona Musca doreºte sã comenteze?

Îi mulþumesc domnului ministru Dâncu, îi doresc sã ajungã prim-ministru, aºa cum a fost astãzi pentru câteva clipe rãspunzând în locul domnului prim-ministru.

Sunt nemulþumitã de rãspuns, pentru cã a fost un rãspuns politic. Pe de altã parte, îi mulþumesc domnului ministru cã s-a ocupat de acest caz, ºtiu ºi eu cã a vorbit cu cei din Vrancea ºi mã bucur cã a fãcut cercetãri în acest domeniu printr-o persoanã trimisã de Domnia sa din minister, ceea ce înseamnã cã îl preocupã asemenea semnale. Din nefericire, însã, atât cercetarea, cât ºi interpretarea rezultatelor acestor cercetãri sunt strict politice. Or, aici nu era vorba de politicã, era vorba, cred eu, în primul ºi în primul rând Ð politicul de-abia în al doilea rând putea sã intre în cauzã Ð, de ceea se întâmplã cu presa la ora actualã în România, în diferite situaþii, pe cazul specific Vrancea, care iatã cã se repetã ºi la Buzãu. A încerca sã tratezi un asemenea caz numai ºi numai din perspectiva membrului P.S.D., atunci când acuzaþi sunt tot membrii P.S.D., cei care conduc oraºul ºi judeþul, a încerca sã interpretezi aceste chestiuni pe motive comerciale sigur cã nu mã poate mulþumi ºi mã gândeam în timp ce dumneavoastrã vorbeaþi, domnule ministru, cã tot rãspunsul acesta seamãnã cu ceea ce mi-a spus în final doctorul, dupã ce mi-a pus aceastã cizmã de ghips, mi-a spus: ”Ei, doamna Musca, acum zburaþi, vã rog.Ò

Vã mulþumesc.

## Da.

Domnul deputat Ioan Miclea a formulat o interpelare privind modul în care au fost remuneraþi recenzorii din Cluj-Napoca.

Vã rog sã dezvoltaþi interpelarea. N-o mai dezvoltaþi? Bine, deci rãspunde domnul Fleºariu, secretar de stat.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

În legãturã cu interpelarea formulatã de domnul deputat, referitoare la plata ºi impozitarea indemnizaþiei pentru recenzorii care au participat la recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor din România din anul 2002, precizãm urmãtoarele.

La nivelul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate s-a dispus, printr-o interpretare proprie autoritãþilor publice locale, reþinerea ºi virarea sumelor reprezentând contribuþia pentru asigurãri de sãnãtate în cotã de 7% prevãzutã de Legea nr. 145 din 1997. Aceastã cotã de 7% urma sã se aplice asupra indemnizaþiei brute, deºi aceastã precizare contravenea unui ordin emis în anul 2000, este vorba de Ordinul nr. 74 al preºedintelui Casei de Asigurãri de Sãnãtate Ð ordin potrivit cãruia cota de 7% se aplicã numai asupra veniturilor salariale brute sau asupra veniturilor realizate din convenþii civile. În cazul indemnizaþiei la care ne referim, nu ne gãseam în nici una din aceste situaþii.

În consecinþã, primul-ministru al Guvernului, domnul Adrian Nãstase, a dispus sã se procedeze la actualizarea

Ordinului nr. 74/2000 ºi la aplicarea corectã a prevederilor acestuia. Autoritãþile administraþiei publice locale care au tergiversat efectuarea plãþii indemnizaþiilor, dupã data de 19 aprilie 2002, sub pretextul necunoaºterii modului de impozitare, poartã întreaga responsabilitate a acestor întârzieri. În teritoriu au fost transmise precizãrile necesare pentru îndreptarea lucrurilor. Vã mulþumesc.

Dacã domnul deputat vrea sã comenteze? Da. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Acest rãspuns are menirea sã satisfacã parþial nemulþumirile recenzorilor care au pierdut douã sâmbete pentru a-ºi încasa drepturile ºi, chiar dacã s-a recunoscut cã s-a greºit, a greºi e omeneºte, a ierta e dumnezeieºte. Vã mulþumesc.

Da.

Domnul deputat Adrian Moisoiu a formulat o interpelare privind aplicarea art. 90 alin. 4 al Legii nr. 215 pentru realizarea recensãmântului ºi revine ºi la o altã interpelare.

Poftiþi, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã, în Legea nr. 215 a administraþiei publice locale la art. 90 se spune, alin. 4, cã: ”Autoritãþile administraþiei publice locale vor asigura inscripþionarea denumirii localitãþilor ºi a instituþiilor publice de sub autoritatea lor, în condiþiile prevãzute la alin. 2Ò, adicã acolo unde populaþia din localitatea respectivã conþine o minoritate de peste 20% din numãrul locuitorilor.

Faþã de aceastã prevedere ºtim cã deja a avut loc un nou recensãmânt. Acest recensãmânt, practic, încã nu a fost oficializat sau în sensul cã nu a fost publicat, dar la nivelul localitãþilor recensãmântul s-a încheiat, datele au fost înaintate la institutele de statisticã judeþene, institutele de statisticã judeþene în clipa de faþã lucreazã în continuare la prelucrarea acestor date, dar efectiv nu pentru ca sã mai determine cu exactitate câþi cetãþeni din comuna respectivã sau din localitatea respectivã sunt de o etnie sau alta, ci respectiv alte prelucrãri suplimentare pe sexe, pe studii, pe vârstã etc.

Din punct de vedere al corectitudinii, se mai admite sau, discutând cu persoane care sunt incluse în aceastã activitate, spun cã mai pot sã mai existe, la nivelul unei localitãþi, una, douã greºeli în care un cetãþean a fost, poate, înscris într-o parte sau în alta, deci practic la nivel de o sutime de procent sau poate chiar ºi o miime de procent, aceste rezultate nu mai pot sã fie influenþate. Totuºi existã localitãþi unde, sub presiunea U.D.M.R.-ului, aºa cum de altfel ºi pe ”Antena 1Ò s-a vãzut, de cãtre domnul senator Eckstein, la Cluj-Napoca se fac presiuni asupra primãriilor ºi consiliilor locale pentru ca sã se rea- lizeze o inscripþionare bilingvã, deci în limba unei minoritãþi al cãrei procent nu mai justificã acest 20%. Cazul tipic poate sã fie ºi la Cluj-Napoca, dar eu cunosc cazul altor localitãþi din judeþul Mureº, unde procentele în clipa de faþã sunt net sub acest 20%. Deci întrebarea pe care o puneam domnului ministru Octav Cozmâncã era cum vom face ca sã intrãm în legalitate, adicã în realitatea de astãzi, fãrã, bineînþeles, a leza confortul minoritãþilor, aºa cum este atât de frumos exprimat acest aspect. Pentru ca sã intrãm exact în situaþia în care ne gãsim în clipa de faþã, vom mai aºtepta încã un an de zile pânã când se vor publica ultimele prelucrãri ale recensãmântului?

ªi vã mulþumesc, însã am o rugãminte, stimaþi colegi, dezvoltarea interpelãrii înseamnã totuºi douã minute. Dacã fiecare vorbim cât dorimÉ Eu nu v-am întrerupt, dar ceilalþi colegi care ºi dânºii vor sã adreseze interpelãri, sã dezvolte interpelãri, sã aºtepte niºte rãspunsuri, nu o sã mai aibã timp, pentru cã la orele 20 eu suspend ºedinþa. Deci rãspunde domnul Ionel Fleºariu.

## Domnule preºedinte, Domnule deputat,

La prima întrebare pe care aþi pus-o referitor la faptul cã ar trebui sã mai aºteptãm încã un an de zile pânã la publicarea rezultatelor oficiale ale recensãmântului, vã afirm categoric: evident, vom aºtepta pânã la publicarea oficialã a rezultatelor recensãmântului. Pânã atunci nu avem niºte date pe baza cãrora sã putem lucra.

Interpelarea domnului deputat, de fapt, se referã la douã aspecte deosebite: inscripþiile bilingve ºi nemulþumirea faþã de rãspunsul la interpelarea pe care a formulat-o cu douã sãptãmâni înainte privitoare la numirea ºi eliberarea din funcþie a secretarului judeþului Mureº. Privitor la prima problemã enunþatã, precizãm faptul cã stabilirea localitãþilor a cãror denumire trebuie inscripþionatã bilingv, potrivit prevederilor art. 90 din Legea nr. 215/2001, s-a fãcut prin anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 1206/2002. La stabilirea acestor localitãþi au fost luate în considerare datele recensãmântului populaþiei ºi al locuinþelor din anul 1992. Denumirirle concrete au fost stabilite cu sprijinul forumului ºtiinþific suprem al României Ð Academia Românã. S-a procedat astfel tocmai pentru a înlãtura diletantismul ºi subiectivismul într-o chestiune suficient de sensibilã pentru o parte dintre cetãþenii localitãþilor în cauzã. În total, a fost vorba de 1.521 de localitãþi, din cele peste 13 000 de localitãþi existente în România. Vã precizãm cã nu am reuºit sã înþelegem sensul întrebãrii formulate în finalul enunþului acestei probleme, ºi anume cum ºi când se va reintra în legalitate, fãrã a se face referire la confortul minoritãþilor. Apreciem cã întrebarea nu þine seama de reglementãrile legale în vigoare din aceastã materie.

V-am fi recunoscãtori, stimate domnule deputat, dacã aþi formula unele precizãri suplimentare. Pânã atunci vã precizãm faptul cã nu se pune în nici un fel problema reintrãrii în legalitate, întrucât suntem în deplinã legalitate. Cât priveºte nemulþumirea faþã de faptul cã nu vi s-a dat rãspuns la interpelarea înregistratã 377-B din 2002, vã precizãm cã reprezentantul ministerului nostru a fost prezent în salã, preºedintele Camerei Deputaþilor care conducea ºedinþa v-a rugat sã nu plecaþi în ziua respectivã pentru a vi se da rãspunsul oral, însã aþi refuzat ºi aþi pãrãsit sala.

Da.

Dacã doriþi sã comentaþi? Aveþi douã minute.

Numai câteva secunde, domnule preºedinte, ºi vã mulþumesc.

Eu îmi cer scuze cã am pus întrebarea pe baza Legii 215, iar rãspunsul, efectiv, nu are nici o tangenþã cu legalitatea.

Vã mulþumesc.

Domnul Dorin Popescu, P.N.L. este? Nu este.

Domnul deputat Octavian Sadici a formulat o interpelare privind ridicarea ilegalã a acreditãrii pentru eliberarea de medicamente compensate ºi gratuite.

Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã doamnei ministru al sãnãtãþii, Daniela Bartoº ºi domnului preºedinte al C.N.A.S. ºi se referã la ridicarea ilegalã a acreditãrilor

farmaciilor din judeþul Vaslui de a elibera medicamente compensate ºi gratuite.

La sfârºitul lunii aprilie 2002, evaluatorul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate a acordat creditare permanentã pentru eliberare de medicamente compensate ºi gratuite numai la douã farmacii din judeþul Vaslui, ambele proprietate a I.A.S. Farm Iaºi, al cãrui patron este un cetãþean cipriot. Din cele 36 de farmacii din judeþul Vaslui, un numãr de 9 farmacii au primit acreditare provizorie, valabilã o lunã de zile. Medicul care a fãcut evaluarea a dat dovadã de superficialitate ºi partizanat, invocând motive de-a dreptul puerile, pentru a ridica acreditarea farmaciilor din judeþul Vaslui, precum inexistenþa creionului lângã condicã, farmaciile nu sunt membre ale Colegiului Farmaciºtilor, nu existã dovezi cã farmaciºtii nu lucreazã ºi în altã parteÉ

Acreditarea discriminatorie faþã de farmaciile din judeþul Vaslui, a farmaciilor proprietate a municipiului, cu sediul în Iaºi, are ºi consecinþe economice. Toate vãrsãmintele aferente bugetului de stat se fac în judeþul Iaºi, iar profitul, în loc sã rãmânã în þarã, se repatriazã în Cipru. Consecinþele cele mai grave ale abuzurilor comise de cãtre C.N.A.S. le suportã bolnavii din judeþul Vaslui, cotizanþi ai Casei de Asigurãri de Sãnãtate, care stau la cozi interminabile la cele douã farmacii acreditate, exact ca pe vremurile de tristã amintire pe care le credeau revolute.

Ce mãsuri se preconizeazã pentru intrarea în normalitate a farmaciilor din judeþul Vaslui?

Da.

Rãspunde doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu.

Domnule preºedinte,

Stimate domnule deputat Octavian Sadici,

Într-adevãr, sesizarea dumneavoastrã este realã. Potrivit prevederilor Legii nr. 145/1997 privind asigurãrile sociale de sãnãtate, cu modificãrile aferente, criteriile de acreditare a unitãþilor farmaceutice în vederea încheierii contractelor de furnizare de servicii farmaceutice sunt elaborate de Casa Naþionalã împreunã cu Colegiul Medicilor.

Vreau sã vã precizãm cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei nu a fost consultat la elaborarea criteriilor de acreditare. Sigur, aici, nu s-au respectat prevederile Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist, potrivit cãreia toþi farmaciºtii sunt membri ai Colegiului Farmaciºtilor din România ºi posedã avizul ºi autorizaþiile de liberã practicã. De asemenea, faptul cã farmaciºtii mai lucreazã în altã unitate, aici intervine acea declaraþie. Absenþa creionului de lângã condicã era o chestiune minorã care se putea remedia.

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a sesizat Casa Naþionalã, în repetate rânduri, pentru a se remedia situaþia ridicatã ºi de Domnia voastrã. Vreau sã vã precizez cã, personal, ca secretar de stat cu relaþia cu Parlamentul, am solicitat o armonizare a prevederilor Ordonanþei nr. 152 cu prevederile Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist ºi a Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, în ceea ce priveºte armonizarea termenului ”autorizareÒ, deci eliminarea sintagmei ”avizÒ ºi folosirea termenului de ”autorizareÒ, tocmai pentru a se evita aceste interpretãri. Aceastã situaþie este în proces de elaborare tocmai pentru a rãspunde doleanþelor din teritoriu ºi a se evita nemulþumirile pe aceastã linie. De altfel, ºi zilele trecute am sesizat cã la comisiile de specialitate, la comisia de specialitate, pe fond, la Comisia de sãnãtate, s-a trecut la o armonizare realmente a legislaþiei privind farmaciile, profesia de farmacist ºi a celei de medic cu legislaþia europeanã.

Vã mulþumim.

Puteþi transmite cã absolut toþi, din toate partidele, suntem profund nemulþumiþi de activitatea Casei de Asigurãri de Sãnãtate.

Doamna ministru, eu vã mulþumesc pentru rãspunsul pe care l-aþi dat. Vã mulþumesc în numele bolnavilor din judeþul Vaslui. Prin cele ilustrate v-am adus la cunoºtinþã rândurile interminabile la care stau aceºti oameni ºi sper sã se reglementeze aceastã problemã cât mai repede, pentru cã boala nu aºteaptã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Mircea Ifrim a formulat o interpelare privind utilizarea banului public în procesul de privatizare. Vã rog sã dezvoltaþi, domnule profesor!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã fiu foarte scurt, timpul fiind foarte avansat. Este vorba de confuzia permanentã care se face între banul privat ºi banul public. În esenþã, întreb de ce se absolvã de datorii o unitate care a trecut deja în proprietatea unei persoane private, precum este SIDEX-ul Galaþi, care a fost absolvit de datorii la fondul de asigurãri de sãnãtate ºi, în acest context, pot fi exemple nenumãrate, printre care plata salariilor la ”Noble VenturesÒ, care este o instituþie privatã ºi, în aceste condiþii, banul public nu are ce cãuta acolo. Fac aceastã interpelare deoarece sãnãtatea se aflã în crizã ºi banii pentru sãnãtate sunt foarte prost gestionaþi prin modul în care Casa de Asigurãri de Sãnãtate fiinþeazã, dar nu este vina casei, ci este vina legislaþiei.

Vã mulþumesc.

Da.

Rãspunde domnul Iacob Zelenco, secretar de stat. Poftiþi, domnule secretar de stat!

**Domnul Iacob Zelenco** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimate domnule deputat Mircea Ifrim,

”Referitor la întrebarea dumneavoastrã, facem urmãtoarele precizãri ºi în primul rând, în legãturã cu

Reºiþa, vã rog sã-mi permiteþi sã vã asigur cã A.P.A.P.S. ºi celelalte instituþii ale statului vor sã gãseascã împreunã sau fiecare, separat, acolo unde nu este necesarã intervenþia instituþiei noastre, cea mai bunã soluþie atât pentru statul român, cât ºi pentru rezolvarea cât mai ugentã a situaþiei economico-sociale create la Reºiþa.

Astfel, abordarea acestui subiect intens mediatizat nu a fãcut decât sã înrãutãþeascã viziunea Bãncii Comerciale Române în ceea ce priveºte acordarea creditului solicitat de conducerea Societãþii Reºiþa, în valoare de circa 15 milioane de dolari, întrucât nici o bancã de renume din lume nu acordã împrumuturi în cazul în care se constatã cã societatea care solicitã creditul este confruntatã cu probleme de ordin social ºi economic ºi, desigur, induce premisa unor greutãþi în recuperarea creditului.

Sprijinul pe care l-a acordat Guvernul României, în valoare de 15 miliarde de lei, la care faceþi referire, a avut drept scop tocmai ajutorarea muncitorilor de la combinat, în sensul îmbunãtãþirii condiþiilor sociale ale acestora ºi creãrii premiselor ºi posibilitãþii relansãrii activitãþii combinatului prin reluarea procesului de producþie.

În ceea ce priveºte problema garantãrii de cãtre statul român a creditului socilitat, vã asigurãm cã nu s-a pus problema nici un moment cã acest credit ar putea fi garantat de statul român, obiectul garanþiilor aferente creditului reprezentându-l bunurile mobile ºi imobile aparþinând combinatului în exclusivitate.

Guvernul României, prin A.P.A.P.S., nu a încercat nici un moment sã inducã ideea posibilitãþii garantãrii de cãtre stat a împrumutului solicitat, ci, din contrã, a depus eforturi susþinute pentru majorarea capitalului social cu valoarea aferentã a terenurilor, obþinerii certificatului de sarcini aferente garanþiilor reale în scopul ca acestea sã fie folosite pentru garantarea împrumutului în cauzã.

Dacã doriþi sã comentaþi? Poftiþi, domnule profesor!

Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspunsul pe care ni l-aþi dat. Este real ºi confirmã întrebãrile mele. Rezultã foarte clar cã statul face eforturi ca sã amelio- reze niºte situaþii de crizã, ca sã potoleascã niºte stãri sociale, dar dacã noi mergem ferm pe linia privatizãrii, aceste lucruri nu îºi au locul. Banul public este ban public, banul privat este ban privat.

În ce priveºte SIDEX-ul, aceastã convertire în acþiuni nu a fãcut decât sã ne distrugã ºi mai mult sistemul de sãnãtate, pentru cã sunt mii de miliarde care pânã astãzi nu sunt în sistemul de sãnãtate dar, în schimb, sãnãtatea a prestat serviciile, a dat medicamentele, a asigurat asistenþa bonavilor ºi ne întrebãm atunci de ce merge prost sistemul, de ce suntem printre ultimele þãri din lume în materie de sãnãtate.

Vã mulþumesc ºi aº dori sã reflectãm adânc asupra acestui amestec al banului public cu banul privat.

Domnul deputat Ioan Miclea solicitã precizãri privind demersul A.P.A.P.S. în cazul privatizãrii de la S.C. ”CimentulÒ Turda S.A.

Dacã doriþi sã dezvoltaþi? Da. Nu doriþi sã dezvoltaþi. Vã dã un rãspuns domnul secretar de stat Iacob Zelenco.

## Domnule preºedinte,

Stimate domnule deputat Ioan Miclea,

În legãturã cu întrebarea dumneavoastrã, sunt de menþionat urmãtoarele:

ÇFirma cumpãrãtoare s-a obligat sã investeascã în ”CimentulÒ Turda, ”respectiv Holderbank Financiere Glaris Ltd.,Ò în perioada 1997-2001, suma de 11,5 milioane de dolari direct de cãtre aceasta ºi 4 milioane de dolari prin firma ”Carpathian Invest B.V.Ò Deci, un total de investiþii de circa 15,5 milioane de dolari.

În anul 1998, ”CimentulÒ Turda a înfiinþat o altã societate S.C. ”GypsumÒ Turda S.R.L. în care aceasta are calitatea de acþionar unic, capitalul social fiind constituit prin aportul în naturã constând din Secþia de producere ºi desfacere a gipsului, aparþinând societãþii respective. Aceastã societate nouã ”GypsumÒ Turda S.R.L. a fost înfiinþatã pe baza Hotãrârii A.G.A. ºi cu avizul fostului F.P.S., în conformitate cu Legea nr. 31.

Ca efect al înfiinþãrii societãþii în cauzã, firma ”HolderbankÒ acþionarul majoritar al S.C. ”CimentulÒ, solicitã Fondului Proprietãþii de Stat deducerea din totalul volumului de investiþii angajat a unei sume de 4 milioane de dolari care, în fapt, reprezenta tocmai angajamentul sãu de a investi în secþia ce a fãcut obiectul aportului în societatea nou creatã, solicitare care a fost aprobatã de F.P.S. printr-un act adiþional.

Suma de 4 milioane de dolari a fost totuºi viratã în contul societãþii nou-create de cãtre firma ”Carpathian Invest B.V.Ò în contul obligaþiei iniþiale prevãzute în contractul de privatizare, aºa cum am arãtat mai înainte, astfel cã S.C. ”GypsumÒ S.R.L. devine o societate cu capital mixt.

Referitor la obligaþia cumpãrãtorului ”HolderbankÒ de a efectua investiþii în Societatea comercialã ”CimentumÒ Turda, este de menþionat faptul cã aceasta, în mod eronat, a considerat ca fiind fãcute investiþiile dintr-un credit de 12 milioane de dolari primit de la ”HolcimÒ România, din care, prin fuziune, face parte ºi Combinatul Turda.

Ca urmare, A.P.A.P.S. a notificat cumpãrãtorul pentru plata de penalitãþi.

Totodatã, A.P.A.P.S. a formulat acþiunea arbitralã legal înregistratã prin care a învestit Curtea de arbitraj comercial de pe lângã Camera de Comerþ ºi Industrie a României cu soluþionarea litigiului având ca obiect obligarea pârâtului ”HolderbankÒ la efectuarea investiþiilor, conform clauzei din contract, ºi la plata de penalitãþi de întârziere prevãzute în acelaºi contract. Dosarul are numãrul 533 din 2001, urmând sã fie constituit tribunalul arbitral potrivit reglementãrilor în vigoare, pe lângã Camera de Comerþ.

Da.

Dacã doriþi sã comentaþi, domnule deputat?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Dat fiind cã în jurul acestei probleme vizavi de care chiar ºi presa s-a sesizat, voi încerca sã urmãresc pânã la rezultatul final, pânã când A.P.A.P.S. ºi Direcþia juridicã vor recupera sumele datorate. Suntem datori sã conducem aceastã acþiune pânã la capãt.

Mulþumesc.

## Da. ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Mihai Radan a formulat douã interpelãri, una referitoare la nerespectarea Codului silvic, alta, cu privire la nerespectarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 219/1998.

Eu v-aº propune sã le dezvoltaþi pe amândouã ºi domnul Predilã, secretarul de stat, sã vã rãspundã la ambele.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã încerc. Eu n-aº vrea sã spun mai mult decât am scris în cele douã interpelãri, doar cã aº vrea sã mai adaug la cea privind circumscripþiile sanitar-veterinare vizavi de rãspunsul care-l am deja. Nu mã pot declara în totalitate nemulþumit de acest rãspuns, dar mi se pare cã rãspunsul referitor la circumscripþiile sanitar-veterinare a ocolit puþin obiectul interpelãrii. De ce? Nu ºtiu. ªi încep cu acesta.

În urma concesionãrii circumscripþiilor sanitar-veterinare, s-a ajuns la o situaþie foarte deplorabilã în mediul rural, ºi anume, unii medici veterinari au concesionat Ð chiar acel pe care-l ºtiu eu, 7 circumscripþii, ºi el este singurul medic pe aceste 7 circumscripþii, a angajat per- sonal ajutãtor tehnic medical, dar cu timpul s-a dovedit incapabil de a gestiona acest spaþiu imens ºi i-a disponibilizat.

La ora actualã, circumscripþiile sunt totalmente lipsite de personal, consecinþã, aºa cum am spus aici, scãderea efectivelor ºi a interesului pentru creºterea animalelor.

În rãspuns, mi se spune cãÉ Eu n-aº vrea deja deacum sã comentez rãspunsul, dar se aratã cã primãriile au avut posibilitatea sã se implice pânã la concesionare. Tocmai aici este ”nodul gordianÒ.

Dupã concesionare, primãriile au pierdut orice posibilitate de a urmãri acest proces. Adicã, primãriile, consiliile locale nu mai aveau instrumentul cu care sã asigure sãnãtatea animalelor ºi, mã rog, sã protejeze animalele, prin crescãtorii lor, fiindcã le-au fost luate în primul rând instrumentarul cu care se face acest lucru. Vorbesc de clãdire ºi de tot instrumentarul sanitar-veterinar. Acestea au intrat în posesia medicilor concesionari, iar aceºtia ºi-au vãzut de alte treburi, încât aceste spaþii stau moarte acolo, nefolosite de nimeni, iar oamenii aleargã în alte pãrþi, la distanþe foarte mari, sã caute sprijin ºi asistenþã sanitar-veterinarã.

Aici, lucrurile se agraveazã foarte mult, zic eu, fiindcã pe lângã scãderea efectivelor ºi a lipsei de interes, se face ºi o scãdere a posibilitãþii de a-ºi câºtiga oamenii existenþa.

Eu vã mulþumesc.

La a doua, cred cã acolo ºi rãspunsul este mai limpede, în ceea ce priveºte Codul silvic. Doar eu cred cã este bine ºi ministerul sã intervinã, ca acele suprafaþe la care m-am referit aici ºi care nu intrã sub incidenþa Codului silvic, respectiv a regimului silvic, sã fie datã o hotãrâre de guvern, sã fie lãsatã aºa cum specificã legea, respectiv Codul silvic, art. 68, art. 2 ºi 6 din Codul silvic.

Da. Rãspunde domnul secretar de stat Predilã, dar este ultimul vorbitor, pentru cã încheiem dupã domnul Predilã.

Aþi predat rãspunsurile? Da.

Domnule preºedinte, pe cea de-a doua, privind justiþia, când o prezint? Altã datã?

Nu mai putem continua. Îmi pare rãu! Lunea viitoare! Suspendãm aici ºedinþa, pentru cã este ora 20,00.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/30.V.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei