Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·19 septembrie 2003
MO 108/2003 · 2003-09-19
Informare privind Ónscrierea deputatului Ion Mogo∫ Ón Partidul Democrat
Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 21/1991 privind cet„˛enia rom‚n„ (Am‚narea votului final.) 32
Proiectul de Lege pentru completarea art. 325 din Codul penal. (Resti- tuit comisiei.) 32–34
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
· Informare · informare
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Dezbaterea propunerii legislative privind controlul provenien˛ei averilor dob‚ndite ilicit. (Am‚narea votului final.) 34–35
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· deadline extension
34 de discursuri
## Bun„ diminea˛a!
V„ propun s„ Óncepem ∫edin˛a dedicat„ interven˛iilor deputa˛ilor. Avem Ónscrieri record, de 38 interven˛ii, a∫a c„ am rug„mintea s„ concentra˛i ideile, s„ face˛i o prezentare sintetic„ ∫i s„ da˛i materialul scris la secretariat.
Dau cuv‚ntul domnului Alexandru St„nescu. Va urma domnul Damian Bruda∫ca.
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
Tema declara˛iei mele politice se refer„ la actul de reconversie a cadrelor militare disponibilizate.
Œn contextul integr„rii structurii Alian˛ei nordatlantice, Armata Rom‚niei parcurge un amplu proces de restructurare care are la baz„ un management al personalului compatibil cu cel practicat Ón armatele moderne. Ca o deschidere a ˛„rii noastre c„tre ideile novatoare ∫i mi∫c„rile importante ale spiritului militar occidental, principiul redimension„rii ∫i politiz„rii Armatei a fost preluat ∫i la nivelul decizional al segmentului militar. Astfel, procesul care va garanta reg‚ndirea conceptului de institu˛ie militar„ va fi profesionalizarea Armatei, Ón perspectiva renun˛„rii la serviciul militar obligatoriu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 582/2001 au fost instituite norme juridice care dau imaginea ∫i con˛inutul carierelor cadrelor militare, sub forma unei piramide ale c„rei dimensiuni sunt reglate Ón func˛ie de nevoile militare ale momentului. Ca urmare, noua configura˛ie a profesiei militare nu mai presupune a∫a-numita carier„ militar„ pe via˛„, urm‚nd ca durata acesteia s„ varieze Ón timp, propor˛ional cu nevoile Armatei ∫i op˛iunile cadrului militar. Cu toate acestea, au fost implementate m„suri care s„ contribuie la atragerea resurselor umane spre profesia militar„, un bun exemplu fiind sprijinirea, prin diverse metode, a integr„rii Ón societatea civil„ a personalului militar disponibilizat. Consecin˛a direct„ a acestui proces va fi reducerea num„rului de cadre militare, Óndeosebi din num„rul ofi˛erilor. Mare parte din cadrele care p„r„sesc sistemul militar nu Óndeplinesc Óns„ condi˛iile pentru a beneficia de pensie sau sunt trecute Ón rezerv„ cu drept de pensie anticipat„.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#932063. sprijinirea cu fonduri de la bugetul de stat a organiz„rii ∫i particip„rii la t‚rguri na˛ionale ∫i interna˛ionale de profil, cu colec˛ii reprezentative ∫i produse de art„ popular„ ∫i artizanat;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#934044. sprijinirea produc„torilor ∫i comercian˛ilor de produse avizate de art„ popular„ ∫i artizanat prin: Óncadrarea produc˛iei de art„ popular„ ∫i artizanat la cota zero de tax„ pe valoarea ad„ugat„; acordarea de credite cu dob‚nd„ bonificat„ pentru aprovizionarea ∫i realizarea produc˛iei; exceptarea de la plata taxelor vamale a importurilor de materii prime, auxiliare ∫i utilaje pentru realizarea produc˛iei de art„ popular„ ∫i artizanat; neimpozitarea profitului ob˛inut din activitatea de produc˛ie ∫i comercializare a produselor de art„ popular„ ∫i artizanat;
· other · respins
219 de discursuri
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu. Va urma domnul deputat Bozg„ Ion.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dragi colegi,
Partidul Rom‚nia Mare prive∫te cu Óngrijorare faptul c„ ∫i anul acesta, la 13 ani de la evenimentele din decembrie ’89, data de 15 septembrie, care anun˛„ Ónceperea anului ∫colar ∫i, apoi, cea de 1 octombrie, debutul anului universitar, sunt desconsiderate, tratate superficial, pompieristic.
Dac„ Ón familiile cu copii acest eveniment este preg„tit cu minu˛iozitate, autorit„˛ile parc„ fac totul pentru a crea haos Ón repartizarea cadrelor didactice, Ón timp ce finalizarea lucr„rilor de repara˛ii ale ∫colilor ∫i gr„dini˛elor este neglijat„ sau tergiversat„ la maximum.
Pe de o parte, elevii, pe de alt„ parte, cadrele didactice, a∫teapt„ Ónceperea noului an ∫colar cu team„ ∫i incertitudine.
Elevii ∫i p„rin˛ii lor sunt total dezorienta˛i de perspectiva Ónlocuirii examenului de capacitate, av‚nd Ón vedere dramele pe care le-a consemnat acesta Ón anul curent, datorit„ sistemului greoi ∫i ilogic de repartizare a elevilor admi∫i cu medii sub limit„ la liceul ini˛ial. A fost r„u, dar poate fi ∫i mai r„u cu experimentul testelor ∫i al mediilor de trecere la liceu pe baza mediilor ∫colare care s„ reprezinte un procent c„ruia i se vor ad„uga altele, ob˛inute dup„ finalizarea testelor. Nu se mai poate da vina la infinit pe calculatoarele care tot ma∫ini f„r„ suflet ∫i minte sunt ∫i care nu pot decela informa˛iile gre∫ite, nici introducerea lor defectuoas„ ∫i poate chiar gre∫elilor voite care, dac„ reu∫esc s„ fericeasc„ c‚˛iva lene∫i, pot nenoroci c‚˛iva elevi eminen˛i.
Œnceperea anului ∫colar cu promisiuni de genul c„ toate institu˛iile ∫colare vor beneficia de dot„ri cu calculatoare performante, c„ peste un milion de copii Ónfometa˛i vor primi cornul ∫i laptele, biscuitul ∫i triunghiul de br‚nz„ sau c„ toate camioanele frumos aliniate Ón fa˛a Guvernului vor porni cu ghiozdanele pline spre copiii s„raci, tot mai mul˛i la num„r, nu mai p„c„lesc pe nimeni.
Diferen˛a dintre poz„ ∫i realitate este de la cer la p„m‚nt.
La Bucure∫ti, la Gr„dini˛a nr. 268 din sectorul 5 s-au g„sit fonduri s„ se refac„ totul, de la zid„rie p‚n„ la termopane, ∫i sunt a∫teptate laptop-urile pentru uzul copiilor pre∫colari.
Œn jude˛ul Constan˛a, Ón comuna Topraisar, ∫coala din satul Movili˛a nu este dotat„ nici m„car cu un aparat de radio, sau cu un TV. Dar ceea ce este mai grav, nu are nici o bibliotec„. Œn asemenea situa˛ie, calculatorul devine o utopie. La alegerile locale, desf„∫urate de cur‚nd pe acolo, s-au deplasat Ón campanie vreo 40 de jeepuri guvernamentale Ón care se l„f„ia ∫i un deputat, acum ministru, originar de acolo. Nu s-a Ónvrednicit Óns„ s„ se opreasc„ pentru a vizita ∫coala care l-a preg„tit pe vremuri cu manuale gratuite, ∫coal„ unde putea servi masa gratuit, era instruit de cadre didactice competente, care desf„∫urau un proces educativ ∫i utilizau un sistem de evaluare a cuno∫tin˛elor care nu se schimba Ón fiecare an din r„u Ón groaznic de r„u.
Tot la Topraisar, am aflat c„ toate cadrele didactice care fac naveta de la Constan˛a primesc tichete de
transport numai de la 15 septembrie, Ón timp ce ele sunt obliga˛i s„ vin„ pentru corijen˛e, pentru preg„tirea ∫colii Ónc„ de la jum„tatea lunii august, fiind obligate s„ pl„teasc„ Ón jur de 1.300.000 biletele de transport.
Œn foarte multe locuri din ˛ar„, dar ∫i Ón Bucure∫ti, lucr„rile de igienizare a ∫colilor nu s-au finalizat, de∫i clopo˛elul va suna peste c‚teva zile.
Un num„r impresionant de cadre didactice ∫colare ∫i pre∫colare, cu vechime ∫i bun„ preg„tire, sunt l„sate s„ a∫tepte ca la Administra˛ia Financiar„, Ón cozi interminabile, Ón fa˛a ∫colilor unde sunt a∫teptate listele cu desemnarea repartiz„rilor care, atunci c‚nd vin, sunt, Ón multe cazuri, gre∫it alc„tuite, curios, Ón favoarea celor cu medii mai mici sau a celor care nici nu fuseser„ pe listele de Ónscriere. Tot calculatorul f„r„ inim„ ∫i minte, dar u∫or de manipulat mecanic, este de vin„.
Anul universitar se deschide sub semnul bramburelilor ∫i al haosului, universit„˛i care func˛ioneaz„ ilegal nu reu∫esc s„ fie puse Ón legalitate ∫i sunt ba Ónchise, ba deschise, ca o u∫„ glisant„. Tinerilor li se promite c„ vor putea urma cursuri gratuite de conducere auto, dar aceasta r„m‚ne numai sub form„ de promisiune iresponsabil„, f„r„ acoperire. De cele 5.200 locuri din c„minele tot neigienizate vor putea beneficia numai un sfert din studen˛ii care le solicit„. Taxele pentru examene de admitere, taxele pentru restan˛e, taxele pentru admitere la doctorat ∫i cele pentru sus˛inerea doctoratului cresc Ón fiecare an, Ón pas cu cre∫terea dolarului ∫i a euro. Nu acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ cu lefurile profesorilor. Cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i cele din Ónv„˛„m‚ntul mediu ∫i liceal, membre ale Partidului Rom‚nia Mare, privesc cu Óngrijorare lipsa de preg„tire a deschiderii noului an universitar ∫i multitudinea de situa˛ii nerezolvate, dintre care cele sesizate mai sus sunt numai c‚teva.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului deputat Bozg„. Va urma domnul Nicolae Leon„chescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ se refer„ la sprijinul pe care Ól acord„ Guvernul Rom‚niei, prin Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, locuitorilor de la sate ∫i fermierilor Ón anul 2003.
Pentru c„ o serie de colegi din opozi˛ie critic„ vehement Guvernul Rom‚niei, ∫i Ón special Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, pentru neimplicarea financiar„ Ón sectorul agricol, permite˛i-mi, domnilor colegi, s„ prezint modul concret prin care s-a implicat Guvernul Rom‚niei ∫i, deci, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, Ón zona satelor.
Voi prezenta numai o parte din sumele alocate de Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului fermierilor rom‚ni.
Pentru gospodarii care cresc animale, toate ac˛iunile sanitar-veterinare obligatorii sunt gratuite.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Pentru gospodarii care de˛in animale Ón gospod„ria proprie statul aloc„ gratuit, dup„ f„tarea acestora, urm„toarele sume: 5 milioane lei pentru scrofi˛e ob˛inute prin Óns„m‚n˛„ri artificiale ∫i care Ón˛arc„ minimum 8 purcei; 4 milioane lei pentru scrofi˛e ob˛inute prin Óns„m‚n˛„ri naturale ∫i care Ón˛arc„ 8 purcei; 150.000 lei pentru miori ob˛inute prin Óns„m‚n˛„ri artificiale dup„ prima f„tare; 150.000 lei pentru berbecu˛i, miori, folosi˛i la mont„ natural„; 2 milioane lei pentru juninci ob˛inute prin Óns„m‚n˛„ri artificiale la prima f„tare; 1,3 milioane pentru juninci ob˛inute prin mont„ natural„ la prima f„tare; 500.000 lei pentru un vi˛el ob˛inut ∫i crescut 6 luni Ón gospod„rie sau Ón ferm„.
Pentru gospodarii care livreaz„ lapte la unit„˛i de procesare statul aloc„ Óntre 1.400-2.100 lei/litru de lapte, Ón func˛ie de sezon ∫i de zon„.
Pentru gospodarii care v‚nd animale, p„s„ri sau cereale la diferite unit„˛i statul aloc„ gratuit urm„toarele sume: 7.000 lei pentru un kilogram carne de porc; 4.000 lei pentru un kilogram carne de pas„re, de vit„, de oaie; 100.000 lei pentru o familie de albine; 400.000 lei pentru o ton„ de gr‚u; 300.000 lei pentru o ton„ de floareasoarelui; 270.000 lei pentru o ton„ de sfecl„ de zah„r; 300.000 lei pentru o ton„ de fructe destinate industrializ„rii; 3 milioane lei pentru o ton„ de legume de ser„.
## V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Nicolae Leon„chescu. Va urma domnul ™tefan L„p„dat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,
Consiliul Europei ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor au organizat, Ón zilele de 30 iunie ∫i 1 iulie 2003, la Academia de Poli˛ie îAlexandru Ioan Cuza“ din Bucure∫ti, un simpozion cu tema: îEtica poli˛ieneasc„“.
L-am Ónt‚lnit, cu acest prilej, pe domnul Jean-Amédé Lathoud, procuror general la Curtea de Apel din Douai, Fran˛a, invitat Ón calitate de expert al Consiliului Europei.
Am discutat cu Domnia sa un spectru larg de probleme, ca vechi prieten ∫i colaborator Ón domeniul istoriei tehnicii ∫i ∫tiin˛ei rom‚ne∫ti.
M-a interesat imaginea pe care o are Rom‚nia Ón Fran˛a ∫i pe ce filier„ ajung informa˛iile despre noi la nivelul exper˛ilor ∫i al oamenilor publici.
Cunoscutul expert francez mi-a ar„tat un documentar pe care Ministerul de Externe al Fran˛ei i l-a pus la dispozi˛ie spre a se preg„ti pentru simpozionul de la Bucure∫ti.
Nu mic„ mi-a fost mirarea c‚nd am citit Ón acest documentar c„ Ón Rom‚nia sunt dou„ milioane de ˛igani! O cifr„ arbitrar„, inventat„ probabil la comand„ spre a satisface anumite interese politice.
Emanuelle Pons Ón lucrarea sa îf ganii din Rom‚nia. O minoritate Ón tranzi˛ie“, propune trei cifre: Óntre 3 ∫i 5 milioane; 2,5 milioane, dup„ Federa˛ia etnic„ a romilor din Rom‚nia; Óntre 1 ∫i 1,5 milioane, dup„ al˛i observatori (Elena ∫i C„t„lin Zamfir, Jean-Pierre Liégeois, Jean Pax etc).
Sunt, evident, cifre arbitrare care nu se justific„ prin nimic.
F„r„ criterii ∫i f„r„ respectarea dreptului fiec„rui individ de a-∫i afirma etnia, afirma˛iile de genul celor de mai sus n-au nici o credibilitate.
Dreptul la op˛iune al cet„˛enilor Rom‚niei Ón acest domeniu a fost respectat la recens„mintele din 7 ianuarie 1992 ∫i 18 martie 2002.
Œn anul 1992, s-au declarat ˛igani 409.723 cet„˛eni, dintre care 166.635 (40,67%) au sus˛inut c„ au ca limb„ matern„ un grai ˛ig„nesc.
Œn anul 2002, recens„m‚ntul a consemnat 535.140 cet„˛eni ca fiind romi, ceea ce reprezint„ 2,47%.
Aceste cifre reflect„ o realitate care trebuie cunoscut„ ∫i Ón Fran˛a. Slaba preocupare a Guvernului de a informa Ministerul de Externe al Fran˛ei cu datele exacte ob˛inute Ón cadrul recens„mintelor din 1992 ∫i 2002, face ca, Ón continuare, factorii politici europeni s„ foloseasc„ cifre arbitrare ∫i s„ vehiculeze teze eronate, speran˛ele unor r„uvoitori.
## V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan L„p„dat; ∫i, ultimul vorbitor, domnul deputat Ráduly Róbert Kálmán.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,
Interven˛ia se intituleaz„: îAceea∫i M„rie cu alt„ p„l„rie“.
Inten˛iile domnului Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului, de a m„ri norma de lucru a cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar de la 18 la 27 de ore, precum ∫i constituirea forma˛iunilor de elevi din 35, limit„ maxim„, va avea drept urm„ri desfiin˛area unui num„r substan˛ial de clase, catedre ∫i prin urmare de ∫coli, cu deosebire Ón mediul rural.
Elevii de la clasele I-VIII vor fi dirija˛i Ón mod obligatoriu spre ∫colile din centrele de comun„, unele din acestea fiind alc„tuite din 15, 16 ∫i mai multe sate, ∫i atunci se pune Óntrebarea: la ce ore trebuie s„ se scoale elevii pentru a fi transporta˛i, pe r‚nd, cu microbuzele, acolo unde acestea exist„? Dar la Óntoarcere, la ce ore ajung acas„? Dup„ care se mai duc ∫i cu vitele la p„scut ∫i mai vorbim de calitatea Ónv„˛„m‚ntului?
Domnul ministru Alexandru Athanasiu a decis ca de la toamn„ s„ fie desfiin˛ate 281 de ∫coli rurale, iar cei aproape 8.000 de elevi care Ónv„˛au Ón ele s„ fie transporta˛i cu microbuzul, numai c„ din cele 295 de microbuze ce urmau s„ fie livrate conform contractului dintre Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i Firma ARO-C‚mpulung (amenin˛at„ cu falimentul), doar 10 ajunseser„ p‚n„ la sf‚r∫itul lunii august. Œn acela∫i timp, domnul ministru a afirmat Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport c„ se vor construi peste 2.000 de unit„˛i ∫colare cu finan˛are de la Banca Mondial„ ∫i Banca European„ de Investi˛ii. Deocamdat„ nu suntem Ón stare s„ le Óntre˛inem pe cele care exist„. Dup„ p„rerea mea, de ce nu s-ar proceda ∫i invers, adic„ s„ fie asigurate condi˛iile materiale ∫i financiare (deci un salariu decent) pentru cadrele didactice de a se deplasa Ón fiecare localitate pentru a realiza o instruire ∫i educa˛ie de calitate. De ce nu ar beneficia ∫i slujitorii ∫colii de microbuze, cu subven˛ionarea cu 50% a pre˛ului biletului de c„l„torie din partea bugetului de stat ∫i a bugetului local?
Ministerul a lansat, prin inspectoratele ∫colare, spre dezbatere public„, proiectul de procedur„ privind selec˛ia ∫i repartizarea absolven˛ilor clasei a VIII-a, promo˛ia 2004, Ón scopul reglement„rii elabor„rii metodologiei adecvate. Se propun drept criterii de repartizare a absolven˛ilor de clasa a VIII-a pe cele dou„ rute educa˛ionale — liceu ∫i ∫coala de arte ∫i meserii — media de absolvire a claselor V-VIII, cu pondere de 25% sau 50%, ∫i teste na˛ionale, cu ponderea de 75% sau 50%.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Ráduly Róbert, ∫i onoarea de a Óncheia lista declara˛iilor politice revine domnului deputat Metin Cerchez.
Ráduly Róbert Kálmán
#111874V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Iat„ c„, Óntre dou„ vizite de lucru fructuoase, Guvernul a avut, Ón aplauzele Óntregii ˛„ri, timp s„ mai edicteze o ordonan˛„ de urgen˛„, s„pt„m‚na trecut„, pe 4 septembrie, ordonan˛„ de urgen˛„ prin care a completat Legea nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat.
Spun de la bun Ónceput c„ eu nu sunt ∫i nu doresc s„ devin avocat. Tocmai de aceea Ómi permit, ca o persoan„ care nu sunt direct vizat„ de aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, s„-mi exprim punctul de vedere cu care sper c„ mul˛i colegi, mai ales colegii avoca˛i, vor fi de acord.
Aceast„ ordonan˛„, care este, a∫a cum voi ar„ta p‚n„ spre final, pur ∫i simplu un joc de imagine a Executivului, a∫a cum, din nefericire, ne-am obi∫nuit cu to˛ii, dincolo de mult mediatizata interdic˛ie legat„ de asisten˛a Ón instan˛e Ón anumite cauze penale, cu care nu putem s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 nu fim, p‚n„ la urm„ de acord, cauze penale legate de infrac˛iuni de corup˛ie, de trafic ∫i consum ilicit de droguri, de trafic de persoane, de sp„lare a banilor, de infrac˛iuni contra siguran˛ei statului sau care Ómpiedic„ Ónf„ptuirea justi˛iei, sau infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii, are Ónc„ trei interdic˛ii la care, cel pu˛in eu personal am serioase re˛ineri.
Prima este legat„ de posibilitatea ca senatorii ∫i deputa˛ii s„ pledeze Ón cauze ce se judec„ de c„tre judec„torii sau tribunale.
A doua este legat„ de interdic˛ia ca dumnealor s„ pledeze Ón cauze civile sau comerciale Ómpotriva statului, autorit„˛ilor sau institu˛iilor publice, companiilor na˛ionale sau societ„˛ilor na˛ionale Ón care acestea sunt p„r˛i.
Iar a treia, s„ nu poat„ s„ pledeze Ón procesele intentate Ómpotriva statului rom‚n Ón fa˛a instan˛elor interna˛ionale.
M„ Óntreb, ∫i sper c„ m„ Óntreb Ómpreun„ cu dumneavoastr„, de ce un biet cet„˛ean care este nedrept„˛it de Executiv, de exemplu, Ón aplicarea legilor privind retrocedarea bunurilor na˛ionalizate, sau o biseric„ tradi˛ional„ din Rom‚nia, c„reia nu i se retrocedeaz„ pe baza legii de c„tre Executiv, prin diferite tertipuri, anumite imobile care i-au apar˛inut ∫i-i apar˛in de drept, s„ nu poat„ s„ fie ap„rat„ Ón instan˛„ de c„tre un coleg sau alt coleg.
Da. V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul deputat Metin Cerchez.
## **Domnul Metin Cerchez:**
Stima˛i colegi,
Cuv‚ntarea mea se nume∫te îMafia deasupra legii din Rom‚nia“ ∫i pe undeva are leg„tur„ cu cele spuse de domnul Ráduly, dar nu prin faptul de a-i da dreptate ci, dimpotriv„, de a demonstra c„ mafio˛ii din Rom‚nia sunt ap„ra˛i de avoca˛i parlamentari. ™i nu mafio˛i de m‚na a doua, ∫i doar dou„ exemple v„ dau: Iskandarani, ap„rat de deputatul Neagu ∫i Kesser Mehmet Fatih, ap„rat de acela∫i avocat parlamentar. Mi se pare imoral s„ vii la tribuna Parlamentului s„ spui c„ lup˛i Ómpotriva corup˛iei, dup„ aceea s„ te a∫ezi Ón banc„, s„-˛i iei geanta diplomat ∫i s„ mergi s„-l aperi pe cel mai mare corupt al Rom‚niei Óncas‚nd sute de mii de dolari pentru acest fapt.
Vreau s„ v„ spun c„ acest Kesser Mehmet Fatih a adus un prejudiciu Rom‚niei, bugetului, acelor am„r‚˛i care pl„tesc taxe ∫i impozite, de 100 de milioane de dolari, mai exact 39 de milioane de dolari returnare ilegal„ de TVA, 39 de milioane, ∫i 69 de milioane sp„lare de bani. Nu le spune Metin Cerchez, ci fostul procuror de la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, actualmente ∫ef al Corpului de Control Victor Ponta. Cu ace∫ti bani, pentru am„r‚˛ii de pensionari din Rom‚nia, sunt exact acele 4.000 de miliarde care lipsesc pentru ca ei s„-∫i primeasc„ din nou re˛etele compensate. Cu ace∫ti bani se puteau construi 3.000 de blocuri, nu de apartamente, de blocuri, Ón Rom‚nia.
Mi se pare imoral ca noi s„ facem interpel„ri, ∫i interpel„ri c„tre Executiv, iar acesta s„ ne trateze cu dispre˛. Pentru c„, iat„, COLOROM Codlea este v‚ndut„ cu 200.000 de dolari acestui infractor care ar fi trebuit s„ stea Ón Ónchisoare, cu 200.000 de dolari, pre˛ul unei vile Ón Bucure∫ti, 200.000 de dolari, bani pe care nici pe ace∫tia nu-i d„, ci taie fabrica la fier vechi ∫i dup„ aceea, dup„ ce Óncaseaz„ zeci de milioane de dolari returneaz„ ace∫ti bani.
Mai grav este, ∫i sunt membru al Comisiei de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i am cerut audierea ∫efilor S.R.I., S.I.E., Ministerului de Interne ∫i, bineÓn˛eles, nici p‚n„ la aceast„ or„ nimeni nu a catadicsit s„ vin„ Ón fa˛a comisiei; mai grav este c„ suntem Ón 9 septembrie, la dou„ zile doar de aniversarea a 2 ani de la 11 septembrie.
I. îAtacarea corup˛iei — Guvernul zice h„is, diploma˛iile occidentale, cea“.
Guvernul Rom‚niei condus de actualul premier nu se dezminte. Nelipsit Ón apari˛iile media, eman‚nd zilnic m„car una, dou„ declara˛ii despre starea na˛iunii sau despre ce mai face Guvernul, domnul N„stase pare abandonat de consilierii Domniei sale, care ar fi trebuit s„-l avertizeze c„ ce-i prea mult stric„. Astfel, Óntr-o zi Guvernul d„ o lege Ómpotriva corup˛iei ∫i a doua zi o corecteaz„. Œntr-o zi se d„ campion anticorup˛ie ∫i imediat dup„ aceea ia ap„rarea unui confrate ministru care tocmai a c„lcat pe bec cu fonduri europene. Parc„ mai ieri, o Óntreag„ delega˛ie a P.S.D.-ului actual, Ón frunte cu domnul N„stase, mergea la procuratur„ s„-l apere pe înevinovatul“ coleg, deputatul Gabriel Bivolaru. Œntr-o zi declar„ c„ jum„tate din func˛ionari sunt plimb„tori de h‚rtii, birocra˛i ∫i predispu∫i la corup˛ie ∫i chiar a doua zi, domnul N„stase nu Ó∫i mai aminte∫te de scandaluri de corup˛ie Ón Rom‚nia. Corect: a mai auzit cineva ceva de domnul P„v„lache sau de ∫efii lui?
Tocmai asta ne repro∫eaz„ ∫i cancelariile occidentale, c„ Óntr-un focar de corup˛ie purulent„ care sufoc„ Óns„∫i fragila democra˛ie rom‚neasc„, scandalurilor de corup˛ie, dezv„luite sau nu de pres„, li se pune imediat batista pe ˛ambal, iar urm„rile sunt c„...vinova˛i sunt tr‚mbi˛a∫ii ∫i nu capii r„ut„˛ilor. ™i iat„ c„ a∫a uit„ ∫i premierul de scandalurile de corup˛ie! Ce u∫urare trebuie s„ fie s„ rezolvi problemele unui stat corupt, c„ci despre asta este vorba, ignor‚ndu-le sau, mai r„u, repezindu-te cu col˛ii la cei care le arat„ cu degetul, fie c„ sunt din ˛ar„ sau din afar„!
Ultima g„selni˛„ a Guvernului Ón leg„tur„ cu aceast„ Fata Morgana a politicii rom‚ne∫ti care este corup˛ia generalizat„ — situa˛ia avoca˛ilor parlamentari. De∫i Guvernul Rom‚niei condus de domnul prim-ministru Adrian N„stase ∫i-a asumat toat„ r„spunderea pentru un stufos pachet de legi anticorup˛ie str‚nse Ón faimoasa
Lege 161/2003, reglementarea situa˛iei avoca˛ilor care sunt ∫i parlamentari a fost uitat„, a∫a cum ∫i definirea ∫i abordarea corect„ a conflictului de interese au fost neglijate, pun‚ndu-se accentul doar pe situa˛iile de incompatibilitate, multe deja abordate Ón Constitu˛ia actual„ ∫i Ón alte legi. Existen˛a la acea dat„ a unui proiect de lege mult mai complet privitor la conflictul de interese, cu referiri speciale la avoca˛ii parlamentari, ini˛iat de mine Ómpreun„ cu al˛i colegi din P.N.L., a fost ignorat„, prefer‚ndu-se Óncropirea la repezeal„ a unui act guvernamental, doar pentru bifarea la timp a unei alte cerin˛e imperative a Uniunii Europene. Ast„zi, c‚nd Guvernul vine cu aceast„ nou„ c‚rpeal„ pentru a mai drege busuiocul Ón urma continuelor critici occidentale la adresa (ne)abord„rii problemei corup˛iei, se demonstreaz„ pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ c„ pornirile anticorup˛ie ale Guvernului P.S.D. sunt teatrale, iar actorii jalnici. S-a f„cut at‚ta caz de Legea 161/2003 ca instrument de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, Óns„ se uit„ c„ un catalizator important al corup˛iei pentru statele Ón tranzi˛ie este b‚lb‚iala guvernamental„ ∫i netransparen˛a Ón adoptarea actelor normative. Or, la numai o lun„ dup„ asumarea r„spunderii Ón fa˛a Parlamentului (∫i nu, cum ar fi fost normal ∫i transparent, dezbaterea, eventual Ómbun„t„˛irea ∫i apoi adoptarea sa prin vot), Cabinetul N„stase a modificat printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ proasp„ta lege asumat„; ast„zi alte prevederi ale legii anticorup˛ie sunt ad„ugate tot printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, pentru a cuprinde ∫i avoca˛ii parlamentari.
î™coala poate Óncepe Ón jude˛ul Olt“.
Œn urma colabor„rii foarte bune care exist„ Óntre Guvern, consiliul jude˛ean, consiliile locale ∫i conducerile ∫colilor din jude˛ul Olt pe toat„ perioada vacan˛ei de var„ s-au Óntreprins m„suri pentru repararea ∫i asigurarea celor mai bune condi˛ii pentru desf„∫urarea procesului de Ónv„˛„m‚nt. Œn acest sens, ∫colile, gr„dini˛ele ∫i liceele oltene la Ónceputul verii au fost vizitate fiecare Ón parte de reprezentan˛i ai inspectoratului de Ónv„˛„m‚nt, prefectur„ ∫i consiliul local. S-au stabilit pentru fiecare ∫coal„ Ón parte tipul de lucr„ri care trebuie executate ∫i constructorii au trecut la treab„.
Constat„m cu bucurie acum, la Ónceput de septembrie, c„ Ónv„˛„m‚ntul oltean are toate condi˛iile pentru buna desf„∫urare. Elevii care vor p„∫i la 15 septembrie pe por˛ile unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt pot constata c„ s„lile de clas„, laboratoarele, s„lile de sport c‚t ∫i grupurile sanitare au fost v„ruite, igienizate, reparate instala˛iile de Ónc„lzire ∫i ap„. Iat„ c„ dac„ se vrea, se poate, iar Ónv„˛„m‚ntul oltean demonstreaz„ Ón acest an acest lucru.
La bunul mers al procesului de Ónv„˛„m‚nt un rol important Ól are ∫i ajutorul pe care Guvernul l-a asigurat prin extinderea programului intitulat îcornul ∫i laptele“, din aceast„ toamn„ ∫i Ón unit„˛ile pre∫colare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 De asemenea, jude˛ul Olt a beneficiat de un num„r important de microbuze pentru transportul elevilor, acolo unde ∫colile din mediul rural sunt prea departe de locuin˛ele micu˛ilor.
Iat„ c„ cei care Ón 2000 au votat P.D.S.R. nu au gre∫it ∫i prin tot ceea ce face acum P.S.D. ne d„ garan˛ia c„ Rom‚nia se afl„ pe drumul cel bun, un drum al normalit„˛ii, un drum al politicii îcu oameni, pentru oameni ∫i Ómpreun„ cu ei“.
îGuvernul — aproape de cei afecta˛i de furtuna din 31.08.2003“.
Œn urma catastrofei care s-a ab„tut asupra unor jude˛e din Oltenia Ón seara de 31 august 2003, s-a constatat c„ Ón jude˛ele Gorj, Mehedin˛i ∫i Dolj v‚nturile puternice au spulberat acoperi∫urile unor blocuri, case, provoc‚nd ∫i alte distrugeri materiale.
At‚t Consiliul jude˛ean Gorj, Prefectura Gorj c‚t ∫i Guvernul Rom‚niei, prin persoana ministrului-delegat pentru administra˛ie, domnul Gabriel Oprea, s-au sesizat ∫i Ón ziua de 03.09.2003 o delega˛ie comun„ condus„ de domnul Oprea s-a deplasat Ón jude˛ul Gorj la cl„dirile afectate. S-a constituit o comisie de evaluare format„ din exper˛i ∫i inspectori de la Inspec˛ia de stat Ón construc˛ii care au evaluat pagubele produse de v‚nturile puternice.
Ministrul-delegat al administra˛iei publice, domnul Gabriel Oprea, a promis c„ Ón viitoarea ∫edin˛„ de guvern aceste evalu„ri vor fi prezentate Guvernului pentru a stabili cele mai bune m„suri de desp„gubire ∫i ajutor a celor afecta˛i Ón urma acestei catastrofe.
Din Gorj, ministrul-delegat al administra˛iei, domnul Gabriel Oprea, s-a deplasat Ón jude˛ele Mehedin˛i ∫i Dolj — jude˛e afectate de furtuna din 31.08.2003.
îAlternativa P.R.M. — o abera˛ie“
Pre∫edintele P.R.M. — senatorul C.V. Tudor a declarat Ón repetate r‚nduri c„ forma˛iunea sa politic„ este unica Ón stare a guverna statul rom‚n. Nu Ón ultimul r‚nd, Domnia sa este convins de faptul c„ va deveni pre∫edintele tuturor rom‚nilor.
Fiecare cet„˛ean al acestei ˛„ri are dreptul la libera exprimare. Evident c„ ∫i pre∫edintele P.R.M. are acela∫i drept constitu˛ional. La r‚ndul nostru, noi, cei din P.S.D. suntem convin∫i c„ o asemenea formul„ este identic„ Ón mod absolut cu o nenorocire pentru ˛ara noastr„ ∫i, a∫ ad„uga, cu o abera˛ie.
To˛i sus˛in„torii ∫i simpatizan˛ii P.R.M.-ului ∫i ai lui C.V. Tudor trebuie respecta˛i — Ón numele principiilor democra˛iei. ™i Ón S.U.A. — de pild„, exist„ forma˛iuni sau grupuscule cu tent„ radical„ — unele de un extremism periculos. Astfel de asocia˛ii nu vor guverna Óns„ America niciodat„ — dec‚t Ón filmele horror. Democra˛ia puternic„, autentic„, respinge asemenea experimente periculoase.
P„str‚nd propor˛iile — este bine s„ reflect„m dac„ Rom‚nia are nevoie de aventuri politice — poate tentante, la o privire superficial„, pentru cei naivi, dar cumplite pentru interesul na˛ional — Ón ipotetica lor materializare. Nu pledez pentru o v‚n„toare, ci pentru ca
op˛iunile unora dintre concet„˛enii no∫tri s„ fie f„cute Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„.
Apropiata campanie electoral„ ne ofer„ posibilitatea s„ asist„m, din p„cate, la promovarea unor manevre ∫i jocuri politice oportuniste, menite s„ discrediteze ∫i s„ descalifice partidul de guvern„m‚nt din cursa politic„.
Ceea ce este mai grav, este faptul c„, de aceast„ dat„, prin scandalul declan∫at Ómpotriva ministrului integr„rii europene, doamna Hildegard Puwak, ∫i intens sus˛inut de c„tre opozi˛ie ∫i de mass-media, este discreditat„, Ón primul r‚nd Rom‚nia, ca viitor stat membru al Uniunii Europene.
Solicitarea demisiei din func˛ia de ministru al integr„rii de c„tre P.D. ∫i P.N.L., Ón situa˛ia Ón care nu se dispusese Ónc„ anchetarea cazului, Ón care presta˛ia doamnei Puwak nu a fost niciodat„ pus„ la Óndoial„, nici m„car de c„tre membrii Comisiei Europene, ∫i Óntr-un moment decisiv pentru Rom‚nia, respectiv discutarea raportului de ˛ar„, reprezint„ un act sabotor Ón ceea ce prive∫te evolu˛ia imediat„ a Rom‚niei.
Este deja superfluu s„ amintesc faptul c„ pozi˛ia exprimat„ tocmai de c„tre presupu∫ii prejudicia˛i, respectiv membrii comisiilor care se ocup„ de anchetarea cazului, este favorabil„ ministrului Puwak, ace∫tia declar‚ndu-∫i îÓncrederea Ón partenerii rom‚ni“.
Este de neÓn˛eles cum anumite personalit„˛i din opozi˛ie dovedesc pe zi ce trece c„ submineaz„ prin orice mijloace credibilitatea ˛„rii Ón cadrul negocierilor cu Uniunea European„, profit‚nd de anumite conjuncturi pentru a-∫i cre∫te cota Ón sondajele electorale. Inevitabil, se nasc Óntreb„ri: jocul cui Ól fac ∫i cui folose∫te?
Trec‚nd peste aspectele care dovedesc disponibilitatea doamnei ministru pentru anchetarea cazului, pe care P.D. ∫i P.N.L. se pare c„ nu au considerat-o ca pe o atitudine fireasc„, a unei persoane v„dit inculpabile, opozi˛ia s-a gr„bit s„ eticheteze ∫i s„ condamne, prin deja-i cunoscuta politic„ îaruncatul cu piatra“.
Cu riscul afect„rii credibilit„˛ii clasei politice rom‚ne∫ti pe plan interna˛ional, P.D. ∫i P.N.L. dovedesc Ónc„ o dat„ c„ singura modalitate prin care sper„ s„-∫i c‚∫tige respectul pe plan politic este, paradoxal, Ómpro∫catul cu noroi.
™i Ón acest caz, cu siguran˛„ îdoamna de fier“ a politicii rom‚ne∫ti nu se va l„sa intimidat„.
Aceia dintre dumneavoastr„ care n-au reu∫it s„ vad„, Ón anii de dup„ Revolu˛ie, serialul de televiziune îTwin Peaks“, au acum un motiv de bucurie — pot auzi, pe viu, vorbele care le d„deau fiori multor telespectatori: îSe Ónt‚mpl„ iar!“ Spun îpe viu“ fiindc„, de data asta, nu e vorba de personajele ciudate care poluau un or„∫el american, ci de dou„ personaje colective din politica rom‚neasc„, personaje colective care se zbat s„ revin„ pe ecrane, promi˛‚nd publicului episoade mai frumoase dec‚t tragicomedia pe care au jucat-o Ón stagiunea 19962000.
Probabil c„ unii dintre dumneavoastr„ au ghicit deja distribu˛ia: da, e vorba de Partidul Democrat ∫i Partidul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Na˛ional Liberal, care sper„ s„ dea lovitura sub genericul îConven˛ia Democrat„ se Óntoarce“.
Dac„ inten˛ia lor ar r„m‚ne Ón domeniul cinematografiei, comedia ar fi garantat„, iar tragedia ar avea efecte doar Ón domeniul fic˛iunii. Cum Óns„ fo∫tii colegi de Conven˛ie se dau de ceasul mor˛ii ca s„ refac„ Ón lumea real„ vechea coali˛ie, cred c„ rom‚nii merit„ s„ afle r„spunsul la c‚teva Óntreb„ri: C‚te guverne au de g‚nd s„ schimbe P.N.L. ∫i P.D., Ón ipoteza c„ ar ajunge, cumva, la putere? Traian B„sescu va avea acela∫i program continuu de scandal Ón interiorul coali˛iei? Care va fi formula matematic„ de Ómp„r˛ire a func˛iilor? Vom avea un nou primar — prim-ministru? Cei 15.000 de speciali∫ti vor fi clona˛i, sau confec˛iona˛i din carton presat?
Programul de guvernare va fi de dreapta - centru - st‚nga sau de st‚nga - centru - dreapta? Cred c„ rom‚nii care n-au uitat guvernarea din 1996-2000 au dreptul s„ pun„ aceste Óntreb„ri. Iar domnii din noua Conven˛ie Democrat„ au obliga˛ia moral„ s„ dea ni∫te r„spunsuri c‚t mai cinstite. Dac„ pot.
îUn nou an ∫colar mai bine preg„tit“.
Preg„tirea noului an ∫colar reprezint„ o prioritate absolut„ a Guvernului care a luat toate m„surile pentru ca instruirea ∫i educa˛ia elevilor s„ se desf„∫oare Ón condi˛ii c‚t mai bune.
Anul acesta Ón multe localit„˛i, Ón special Ón mediul rural, copiii vor Ónv„˛a Ón ∫coli noi, bine dotate ∫i Óncadrate cu personal corespunz„tor.
Prin descentralizarea Ón administra˛ie, prim„riile ∫i consiliile locale s-au Óngrijit de repararea ∫i cur„˛enia ∫colilor, care sunt preg„tite s„-∫i primeasc„ elevii ∫i profesorii. Pentru noul an ∫colar Guvernul a ad„ugat la cheltuielile curente 210 miliarde lei, valoarea rechizitelor gratuite pentru un num„r de 1 milion de elevi care provin din familii cu posibilit„˛i materiale reduse. Prin generalizarea Ónv„˛„m‚ntului de 10 ani, s-au acordat noi fonduri pentru manuale, Ón valoare de peste 198 miliarde lei, destina˛i elevilor de clasa IX-a.
Tot din acest an ∫colar se acord„ produsele alimentare, laptele ∫i cornul, ∫i pre∫colarilor, Ón num„r de peste 550.000 copii. Au fost achizi˛ionate ma∫ini ∫i repartizate Ón peste 750 localit„˛i pentru transportul copiilor din zonele Óndep„rtate la ∫coal„.
Apreciez c„, Ón pofida tuturor afirma˛iilor care se fac de c„tre reprezentan˛ii partidelor din opozi˛ie ∫i a unor critici nejustificate la adresa Ministerului Œnv„˛„m‚ntului, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i a Guvernului, buna organizare ∫i desf„∫urare a procesului instructiv-educativ al tinerilor reprezint„ o problem„ de prim ordin a actualilor guvernan˛i, care prin Ónf„ptuirea procesului de reform„ Ón acest domeniu va ridica ∫tacheta Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc la nivelul celor mai avansate ˛„ri.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
A∫ dori, cu permisiunea dumneavoastr„, s„ subliniez, Ón c‚teva cuvinte, importan˛a deosebit„ a unui act istoric,
despre care se vorbe∫te ast„zi, din p„cate, relativ pu˛in ∫i care este cunoscut doar de c„tre cei aviza˛i.
La 9 septembrie 1878, pe baza propunerii Consiliului de Mini∫tri, principele Rom‚niei, Carol I, a adoptat titlul de îAlte˛„ Regal„“, recunoscut ulterior ∫i pe plan interna˛ional. Se Ómplinesc ast„zi, a∫adar, 125 de ani de la acest eveniment.
Œn ce rezid„ importan˛a demersului?
Adoptarea titulaturii de îAlte˛„ Regal„“, la data men˛ionat„, de c„tre principele Carol I de HohenzollernSigmaringen, a reprezentat o etap„ important„ Ón consolidarea pozi˛iei interna˛ionale a Rom‚niei.
Domnitor al Rom‚niei din 10 mai 1866 ∫i recunoscut de puterea suzeran„, Imperiul Otoman, Ón acela∫i an, la 11 octombrie, Carol I a impulsionat, prin ac˛iunile sale, procesul de modernizare a Rom‚niei, demarat de predecesorul s„u, Alexandru Ioan Cuza.
Una dintre priorit„˛ile sale a reprezentat-o ruperea rela˛iilor de dependen˛„ fa˛„ de Imperiul Otoman ∫i ob˛inerea independen˛ei de stat a Rom‚niei.
Izbucnirea unei noi crize orientale, Ón 1876, ∫i implicarea Rusiei Ón aceast„ criz„, a oferit Rom‚niei o conjunctur„ favorabil„ realiz„rii acestui obiectiv. Rom‚nia a declarat starea de r„zboi cu Imperiul Otoman la 29 aprilie 1878, iar c‚teva zile mai t‚rziu, la 9 mai acela∫i an, Parlamentul a proclamat independen˛a de stat a Rom‚niei.
Sub comanda direct„ a lui Carol I, armatele rom‚ne au participat, al„turi de trupele ruse, la opera˛iunile militare din sudul Dun„rii.
Marile puteri europene, reunite Ón cadrul Congresului de Pace de la Berlin, au recunoscut, la 1 iulie 1878, independen˛a de stat a Rom‚niei. Dup„ aceast„ recunoa∫tere interna˛ional„, prioritatea autorit„˛ilor ∫i a diploma˛iei rom‚ne∫ti a reprezentat-o consolidarea pozi˛iei Rom‚niei pe plan interna˛ional, iar actul din 9 septembrie, la care m„ refer Ón declara˛ia mea politic„, s-a Ónscris Ón aceast„ ac˛iune ampl„, care a culminat cu proclamarea Regatului Ón anul 1881.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
îViolen˛a domestic„ Ón Rom‚nia anului 2003“.
Violen˛a domestic„ face zilnic mii de victime. Numai c‚teva organiza˛ii neguvernamentale Óntind deocamdat„ o m‚n„ de ajutor femeilor ∫i copiilor maltrata˛i Ón familie. Mediatizat„ ca o izb„vire, Legea nr. 217/2003 merge, din p„cate, doar p‚n„ la jum„tatea drumului.
Statisticile oficiale spun c„ una din trei femei din Rom‚nia este abuzat„ psihic sau fizic de familie, Óns„ judec‚nd dup„ faptul c„ p‚n„ acum Poli˛ia ∫i autorit„˛ile f„ceau totul ca s„ descurajeze orice tentativ„ a victimei de a depune pl‚ngere, se poate spune c„, neoficial, mult mai multe femei sunt victime ale violen˛ei domestice. Chiar dac„ nu sunt descurajate de poli˛i∫ti, multe femei nici nu se g‚ndesc s„ reclame o b„taie acas„, de vin„ fiind prejudec„˛ile care plaseaz„ femeia divor˛at„ Ón afara societ„˛ii, sau chiar modelele deja existente Ón familiile p„rinte∫ti, unde b„taia era de foarte multe ori ritual acceptat ∫i obi∫nuit. Statul modern a perpetuat mult„ vreme o legisla˛ie care Óntre˛inea ideea c„ tot ceea ce se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 petrece dincolo de u∫a unei familii este treaba membrilor familiei.
Nici opinia public„ nu face mai frumos Ón acest tablou al nep„s„rii.
De o s„pt„m‚n„ a intrat Ón vigoare Legea nr. 217/2003, care se presupune c„ va reglementa oarecum problema violen˛ei domestice. Dar legea nu merge de fapt dec‚t p‚n„ la jum„tatea drumului. De ce aceast„ afirma˛ie? Conform noii legi, Poli˛ia nu are voie s„ intervin„ Ón cazurile de agresiune ∫i chiar s„ fie sesizat„ de vecini dac„ ace∫tia se Óncumet„ s„ se amestece Óntr-o familie violent„. Realitatea este Óns„ alta: Poli˛ia vine foarte greu c‚nd este chemat„ pentru acest gen de scandaluri, iar la fa˛a locului fie nu se amestec„, fie aplic„ o amend„ modic„, ceea ce-l face pe b„t„u∫ s„-∫i continue des„v‚r∫irea operei. Nu s-a introdus ordinul de restric˛ie pentru agresor, astfel c„ victima continu„ s„ fie terorizat„ Ón continuare.
Ce-l face pe un om s„ suporte b„t„ile partenerului de via˛„? Multe. Prima dat„ speran˛a c„ a fost o Ónt‚mplare. Apoi pe m„sur„ ce b„t„ile devin un obicei, ru∫inea de cunoscu˛i care ar putea afla ce se petrece Ón familie, apoi frica de divor˛, care Ón cazul femeilor devine un stigmat insuportabil, frica de a-∫i lua via˛a Ón propriile m‚ini, pentru c„ depind financiar ∫i locativ, toate acestea induc‚nd ideea c„ persoana Ón cauz„ este incapabil„ de un lucru bun.
îImixtiunea politicului Ón justi˛ie — meteahna guvern„rii P.S.D.“
Motto: îNe vom angaja Ón realizarea unei reforme profunde a justi˛iei ∫i vom sus˛ine, prin toate mijloacele constitu˛ionale ∫i legale, deplina depolitizare ∫i reala democratizare a actului de justi˛ie, pentru asigurarea unui
sistem judiciar independent ∫i responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care s„ fie func˛ional, eficient ∫i apropiat de cet„˛ean“. (Fragment din discursul premierului Adrian N„stase la ∫edin˛a Parlamentului din data de 28 decembrie 2000 pentru acordarea Óncrederii Programului ∫i listei Guvernului.)
Pentru atingerea criteriilor politice de integrare Ón Uniunea European„, Rom‚nia trebuie s„ Óndeplineasc„, printre altele, un obiectiv fundamental: independen˛a puterii judec„tore∫ti. Numai c„ instalarea actualului Guvern Ón decembrie 2000 a adus cu sine o imixtiune f„r„ precedent a Politicului Ón justi˛ie, de∫i Ón Programul de guvernare P.S.D. optase pentru independen˛a ∫i democratizarea actului de justi˛ie. Œn doi ani ∫i jum„tate de guvernare P.S.D., parlamentarii P.N.L. au adus Ón aten˛ia opiniei publice o serie de ac˛iuni edificatoare pentru amploarea acestui flagel.
Gravitatea fenomenului de implicare a factorilor politici Ón justi˛ie, cu Ónc„lcarea principiului separa˛iei puterilor Ón stat ∫i normelor democratice de func˛ionare a acestora, a fost semnalat„ ∫i de comisarul european pentru extindere, Gunther Verheugen. Acesta a atras aten˛ia autorit„˛ilor de la Bucure∫ti, Ón nenum„rate r‚nduri, asupra p„str„rii independen˛ei justi˛iei, ca o premis„ a alinierii la standardele occidentale.
Actuala Putere a fost at‚t de receptiv„ la aceste declara˛ii Ónc‚t a reu∫it s„ transforme Justi˛ia Ón lanterna ro∫ie a procesului de integrare european„, bila neagr„ men˛ionat„ Ón toate rapoartele ∫i studiile occidentale care monitorizeaz„ pa∫ii Rom‚niei spre integrarea euroatlantic„.
Œn loc s„ ia m„surile necesare pentru stoparea imixtiunii Ón actul de justi˛ie, Ministerul Justi˛iei Óncurajeaz„ aceast„ meteahna a puterii pesediste, devenind agentul de impunere a puterii executive Ón cadrul instan˛elor judec„tore∫ti. Presa a relatat de cur‚nd un nou abuz al ministerului, ale c„rui consecin˛e grave Ó∫i vor g„si ecoul — bineÓn˛eles — ∫i Ón cancelariile occidentale. Este vorba de maniera dictatorial„ de instalare Ón func˛ie — la Ia∫i — a magistra˛ilor loiali Puterii, pe criterii arbitrare ∫i lipsite de profesionalism, discredit‚nd moral ∫i umilind restul magistra˛ilor din bran∫a ie∫ean„.
îDeriva sportului rom‚nesc“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Tr„im cu to˛i, dup„ 1989, o perioad„ de priva˛iuni economice, de frustr„ri ∫i umilin˛e Ón raport cu propria identitate. Din pricina suferin˛elor noastre materiale ∫i a locului pe care Rom‚nia Ól are acum Ón lume, din pricina erorilor conduc„torilor politici, mul˛i dintre noi ∫i-au pierdut bucuria propriei comunit„˛i, confortul de a fi rom‚ni, orgoliul na˛ional constructiv.
Din p„cate, dar ∫i din fericire, Ón ultimii 15 ani am avut doar dou„ motive importante de satisfac˛ie na˛ional„: reu∫itele elevilor ∫i studen˛ilor rom‚ni la olimpiadele interna˛ionale ∫i marile performan˛e ale sportivilor rom‚ni. Faptul c„, Ón condi˛iile crizei economice ∫i ale precarit„˛ii sistemului de Ónv„˛„m‚nt, tinerii rom‚ni continu„ s„ fie cei mai buni din lume la matematic„ ∫i informatic„ este, Ón viziunea Partidului Rom‚nia Mare, un veritabil miracol, care vorbe∫te de la sine despre poten˛ele intelectuale insuficient stimulate ale poporului rom‚n. Totu∫i, pentru majoritatea rom‚nilor, m‚ndria na˛ional„ se confund„, Ón ultimii ani, cu reu∫itele echipei na˛ionale de fotbal, cu victoriile din gimnastic„, canotaj, atletism, Ónot, box sau scrim„. Prin perseveren˛„ ∫i talent nativ, sportivii no∫tri au reu∫it s„ concureze ∫i s„ Ónving„ reprezentan˛ii marilor puteri economice ∫i politice ale lumii. ™i, Ón acele momente Ón care imnul na˛ional este intonat, rom‚nii au senza˛ia c„ toate priva˛iunile lor pot fi uitate, c„ suferin˛ele le sunt r„scump„rate Óntr-un plan compensatoriu mai Ónalt.
Totu∫i, toate aceste reu∫ite sportive remarcabile nu se pot genera singure, f„r„ o baz„ solid„, f„r„ o r„d„cin„ temeinic„. ™i trebuie s-o spunem cu fermitate, anul 2003 pare s„ ne demonstreze faptul c„ aceast„ baz„ solid„ a disp„rut. Anul acesta criza din sportul rom‚nesc s-a generalizat ∫i a afectat chiar ∫i acele domenii Ón care Rom‚nia era, Ón mod tradi˛ional, principala favorit„. Astfel, dac„ Ón anul 2000, la Olimpiada de la Sydney, delega˛ia ˛„rii noastre a reu∫it s„ se claseze Óntre primele 10 na˛iuni ale lumii, Ón anul 2003 sportivii rom‚ni nu au c‚∫tigat nici un titlu mondial la o disciplin„ olimpic„. Situa˛ia este f„r„ precedent Ón istoria postbelic„ a sportului rom‚nesc. Œns„, din nefericire, recordurile negative nu se opresc aici. La recent Óncheiatele Campionate Mondiale de Atletism desf„∫urate Ón Fran˛a, la Paris, Rom‚nia nu a cucerit nici o medalie. ™i acest e∫ec de propor˛ii reprezint„ o premier„ sumbr„. Niciodat„ p‚n„ Ón anul 2003, Rom‚nia nu s-a mai Óntors de la un campionat mondial de atletism f„r„ s„ fi cucerit cel pu˛in o medalie. Pentru ˛ara care a impus Ón atletismul mondial pe Iolanda Bala∫, Maricica Puic„, Lia Manoliu sau Gabriela Szabo, doar c‚teva dintre atletele rom‚ne care au marcat istoria atletismului mondial, dezastrul sportiv de la Paris este inacceptabil.
## îP.N.L. + P.D. = C.D.R. RELOADED“
Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, Parlamentul Rom‚niei ∫i-a reluat lucr„rile, deschiz‚nd astfel o nou„ etap„ a vie˛ii politice rom‚ne∫ti ∫i marc‚nd totodat„ Ónceputul unei noi perioade preelectorale. ™i poate tocmai pentru a marca acest moment ca pe unul foarte important, vicepre∫edintele P.D., deputatul lider de grup, Óncearc„, printr-o declara˛ie spectaculoas„, care pare mai degrab„ un joc politic gre∫it construit, s„ dezmor˛easc„ lupta politic„.
Astfel, ignor‚nd conducerea partidului din care face parte (gre∫eal„ impardonabil„) ∫i mai ales, f„c‚nd abstrac˛ie de pozi˛iile oficiale ale Pre∫edintelui Rom‚niei, ferm ∫i constant exprimate de-a lungul timpului, privitoare la Holocaust ∫i tragedia evreilor, Emil Boc declar„ c„ partidul s„u studiaz„ oportunitatea politic„ de a declan∫a procedura de suspendare din func˛ie a Pre∫edintelui Ion Iliescu. Motiva˛ia ar fi presupusa Ónc„lcare de c„tre domnul Iliescu a legilor Ón vigoare, mai precis a art. 6 din Ordonan˛a Guvernului nr. 31/2002.
La prima vedere, un partid din opozi˛ie dore∫te cu orice pre˛ s„ r„m‚n„ cantonat, Ón sondajele de opinie, la dezam„gitorul procent de 8-10%. Sau, poate, domnii s„-∫i fi schimbat orientarea politic„. Se pare c„, Ón ultimul timp, P.D.-ul, Ón general ∫i deputatul lider de grup, Ón special, Ón dorin˛a dezn„d„jduit„ de a se erija Óntr-un lider de opinie, alunec„ tot mai des pe panta declinului, av‚nd o îpresta˛ie“ cel pu˛in penibil„. ™i piatr„ de temelie a rupturii dintre P.D. ∫i interesul na˛ional st„ ast„zi graba cu care reprezentan˛ii acestuia Óncearc„ s„ satisfac„ anumite comenzi din interiorul ∫i exteriorul partidului Ón sprijinirea problemelor istoriei artificial tenden˛ios evaluate. Probabil c„ acele capete care nu pot nici m„car s„ fac„ distinc˛ia cuvenit„, ∫i de altfel evident„, Óntre sursele domnului Pre∫edinte Iliescu ∫i propriile lor insinu„ri tenden˛ioase, dispun de o logic„ de fier izvor‚t„ fie din limitarea posibilit„˛ilor lor electorale, fie din convingerea c„, Ón r„zboiul procentelor, prin aceast„ mi∫care neinspirat„, P.D.-ul a îpunctat“ voluntar pentru tab„ra advers„.
Acestea sunt cel mai adesea consecin˛ele unui joc politic gre∫it construit, care de cele mai multe ori are urm„ri dezastruoase. ™i pentru c„, probabil, distin∫ii reprezentan˛i ai P.D.-ului considerau Ón mod eronat c„ se afl„ Ón topul preferin˛elor electoratului rom‚n, au Óncercat s„-∫i îÓnt„reasc„“ r‚ndurile, anun˛‚nd ca iminent„ o viitoare alian˛„ cu justi˛iarul P.N.L. ™i asta, Ón condi˛iile Ón care, cu pu˛in timp Ón urm„, dumnealor sus˛ineau c„ acei parlamentari care migreaz„ de la un partid la altul ar trebui s„ fie alunga˛i din Parlament. Trebuie men˛ionat c„ Óntre clientelismul politic, pe de o parte, ∫i voin˛a de a te al„tura partidului a c„rui doctrin„ Ói este cea mai apropiat„, pe de alt„ parte, este o diferen˛„ foarte mare. Iar ideea de tr„dare a electoratului care te-a propulsat Ón Parlament este mult mai mare Ón cazul social-democratului liberal P.D.
Œn octombrie 2003 urmeaz„ s„ aib„ loc la Roma reuniunea ministerial„ a Uniunii Europene, Ón vederea dezbaterii proiectului Constitu˛iei Europene. Principalele reforme politico-institu˛ionale ale Constitu˛iei Europene vizeaz„ o mai mare transparen˛„ decizional„ la nivel comunitar, un cadru institu˛ional democratic, vizibilitate sporit„ pe scena interna˛ional„, concretizarea politicii europene de securitate ∫i de ap„rare. Implicit, toate aceste reforme r„spund scopului ultim al tratatului instituind Comunitatea Economic„ European„, ∫i anume, o uniune din ce Ón ce mai str‚ns„ Óntre popoarele ∫i statele europene. Mai precis, se Óncearc„ dep„∫irea dihotomiei interguvernamental-federalism la nivelul Uniunii Europene.
De∫i l„udabil, acest proiect de reform„ ar avea implica˛ii importante pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, dar ∫i pentru statele candidate, viitoare membre ale Uniunii Europene. Astfel, este vorba Ón primul r‚nd despre afectarea suveranit„˛ii na˛ionale, prin transferul de suveranitate nu numai Ón domeniul economic, ∫i limitat la nivelul politic, ci ∫i Ón domenii precum politica extern„, securitatea ∫i ap„rarea, etc. Pe scurt,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 integrarea politic„ Ón Uniunea European„ se fundamenteaz„ pe concretizarea îmetodei comunitare“ Ón defavoarea îmetodei interguvernamentale“.
Aceast„ realitate afecteaz„ statele mici ale Uniunii Europene, statele candidate Ón sensul posibilit„˛ii unei influen˛e mult reduse Ón ceea ce prive∫te procesul decizional european. Reac˛iile nu au Ónt‚rziat s„ apar„. De exemplu, Polonia, ca viitor membru al Uniunii Europene Ón 2004, a f„cut cunoscut punctul s„u de vedere Comisiei Europene. Polonia cere men˛inerea dreptului de veto pentru fiecare stat membru Ón chestiuni precum politica social„, taxe, ap„rare. De asemenea, Polonia critic„ viitorul sistem rotativ de numire a comisarilor europeni, insist‚nd pentru dreptul fiec„rui stat de a avea un comisar. Œn ceea ce prive∫te chestiunile de securitate ∫i de ap„rare, Polonia cere anularea posibilit„˛ii de a crea pacte militare alternative la NATO, Ón sensul men˛inerii priorit„˛ii NATO.
Rom‚nia, ca posibil membru al Uniunii Europene Ón 2007, trebuie s„ aib„ Ón vedere toate aceste implica˛ii ale Constitu˛iei Europene. Integrarea Ón Uniunea European„ nu trebuie s„ reprezinte un scop Ón sine, ci o ∫ans„ care s„ r„spund„ Ón mod concret intereselor Rom‚niei. Œn acest sens, Rom‚nia trebuie s„ Óncurajeze transparen˛a ∫i, mai ales, egalitatea decizional„ Ón interiorul Uniunii Europene.
Senatorul P.S.D. Ion Solcanu bate, de c‚teva s„pt„m‚ni, localit„˛ile jude˛ului Ia∫i, Ónso˛it de o echip„ de medici care ofer„ consulta˛ii ∫i tratamente medicale gratuite Ón cadrul programului îS„n„tate Ónainte de toate“.
Stupiditatea îcaravanei“ este evident„: pe ruinele fostului sistem sanitar ie∫ean, Óngropat de el ∫i de ai lui, se Ónfiripeaz„ o diversiune electoral„ menit„ s„-i debusoleze pe bie˛ii ˛„rani care se Ónghesuie s„-∫i fac„ o ecografie gratuit„. Gratuit„ — vorba vine, pentru c„ nu ne Óndoim c„ finan˛area apar˛ine îbaronilor“ filialei locale, ocroti˛i politic de cel mai longeviv politruc ie∫ean postdecembrist.
™i, Ón vreme ce liderul grupului P.S.D. din Senat arunc„ praf Ón ochii s„tenilor am„r‚˛i, una dintre fabricile etalon ale Ia∫ilor, S.C. FORTUS S.A. (fostul Combinat de Utilaj Greu) ∫i-a Ónchis por˛ile (ironia sor˛ii!) chiar dup„
vizita de lucru efectuat„ Ón ora∫ de c„tre Pre∫edintele Iliescu. Societatea nu mai are alimentare cu energie electric„, iar muncitorii vin la serviciu doar pentru pontaj, deja pun‚ndu-li-se Ón vedere c„ vor fi trimi∫i Ón ∫omaj.
Nu-i nimic, bine c„ firma-c„pu∫„ a lui ™erban Mih„ilescu, COMINCO, a c‚∫tigat la Ia∫i licita˛ia pentru parcul Tehnologic TEHNOPOLIS, cu o finan˛are nerambursabil„ de la Uniunea European„, Ón valoare de 6,1 milioane euro, asta dup„ ce aceea∫i firm„ a g„∫tii P.S.D. efectuase lucr„ri de consolidare la dou„ licee ie∫ene, îMihai Eminescu“ ∫i îVirgil Madgearu“, Ón cuantum total de 600.000 euro! ™i tot Ón ora∫ul p„storit de Solcanu, Casa Jude˛ean„ de Pensii ∫i-a cump„rat un sediu nou Ón buricul t‚rgului, Ón suprafa˛„ de 2.532 m[2] , achit‚nd 57,8 miliarde lei (peste 1,7 milioane dolari) companiei **Iulius Grup** , apar˛in‚nd afaceristului Iulian Dasc„lu (de numele c„ruia se leag„ construc˛ia celebrului Mall din Campusul îTudor Vladimirescu“, cu ani Ón urm„, dup„ achizi˛ionarea Ón urma unei licita˛ii dubioase, de la Universtiatea Tehnic„ îGh. Asachi“, a imensei cantine studen˛e∫ti). Cu banii arunca˛i de C.J.P. pentru acest sediu opulent se puteau cump„ra aproximativ 100 de apartamente luxoase Ón Centrul Civic al ora∫ului Ia∫i.
Varianta aleas„, departe de a fi una ra˛ional„, a fost, bineÓn˛eles, una favorabil„ celor care fac jocurile Ón partidul de guvern„m‚nt.
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
Cu aceasta ∫edin˛a dedicat„ declara˛iilor politice s-a Óncheiat.
## V„ urez o zi spornic„!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Permite˛i-mi s„ declar ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor deschis„, anun˛‚ndu-v„ c„ din cei 344 de
deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 279; sunt absen˛i 65, din care 14 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.
Am r„mas la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 21 privind cet„˛enia rom‚n„. Deci, la aceast„ propunere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i v„ sugereaz„ respingerea propunerii.
Œnainte de a-i da cuv‚ntul domnului Timi∫ pentru a prezenta motiva˛ia propunerii de respingere, da˛i-mi voie s„ v„ anun˛, Óntr-un moment de procedur„, c„ domnul deputat Ion Mogo∫, deputat Ón Circumscrip˛ia nr. 24 Ia∫i, s-a Ónscris de la 28 august 2003 Ón Partidul Democrat, ∫i din aceast„ dat„ va activa Ón cadrul acestui partid.
Complicatele sunt c„ile alian˛ei! Œi dorim succes.
Deci, domnule Timi∫, ave˛i cuv‚ntul la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 21 privind cet„˛enia rom‚n„.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
La aceast„ propunere legislativ„ s-a Óntocmit un raport comun de c„tre Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Œn cadrul dezbaterilor, comisiile au constatat c„ prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se propune o reglementare care nu este prev„zut„ Ón Conven˛ia European„ asupra cet„˛eniei. Membrii comisiilor au constatat ∫i faptul c„ acordarea cet„˛eniei Ón condi˛ii mai avantajoase str„inilor care investesc sume superioare unui anumit plafon, nu se reg„se∫te Ón legisla˛ia niciunui alt stat.
De asemenea, s-a ˛inut seama ∫i de principiul potrivit c„ruia, legea, prin reglement„rile sale, nu trebuie s„ prevad„ ipoteze sau cazuri Ón care se acord„ cet„˛enia, ci regula care consacr„ acordarea acesteia, dac„ sunt Óndeplinite condi˛iile stabilite Ón acest scop.
Cele dou„ comisii, pe baza acestor motiva˛ii, propun plenului Camerei respingerea acestei propuneri legislative. Mul˛umesc pentru aten˛ie.
™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ ini˛iatorul sau altcineva dore∫te s„ intervin„? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final Ón ∫edin˛a de ast„zi.
La punctul 43 avem proiectul de Lege pentru completarea art. 325 din Codul penal, unde de asemenea Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i propune respingerea.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Timi∫!
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Acest proiect de lege este o ini˛iativ„ legislativ„ care a fost aprobat„ de c„tre Senat. A venit la Camera Deputa˛ilor, la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, pentru avizare Ón fond, iar comisia a constatat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 urm„toarele: ini˛iativa legislativ„ supus„ examin„rii are ca obiect completarea art. 325 din Codul penal, Ón sensul incrimin„rii producerii de desene sau Ónscrisuri cu caracter obscen sau pornografic pe ziduri, garduri, panouri sau pe alte amplasamente aflate Ón locuri publice.
Œn prezent, Ón Legea nr. 61/’91 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice, la art. 2 punctul 16 se stabile∫te drept contraven˛ie scrierea sau desenarea f„r„ drept pe pere˛ii cl„dirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosin˛„ comun„, aflate Ón locuri publice, deteriorarea prin orice mijloace a acestora, precum ∫i dezlipirea sau distrugerea f„r„ drept a reclamelor, anun˛urilor ∫i afi∫elor legal expuse Ón locuri anume destinate. Dac„ fapta nu a fost s„v‚r∫it„ Ón astfel de condi˛ii Ónc‚t, potrivit legii penale, s„ constituie infrac˛iune.
De asemenea, Ón art. 1 al art. 321 din Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 169/2002 ∫i a unor legi speciale, se prevede c„ fapta persoanei care Ón public s„v‚r∫e∫te acte sau gesturi, profereaz„ cuvinte ori expresii sau se ded„ la orice alte manifest„ri prin care aduce atingere bunelor moravuri sau produce scandal public ori se tulbur„ Ón alt mod lini∫tea ∫i ordinea public„ se pedepse∫te cu Ónchisoarea.
Fa˛„ de considerentele men˛ionate mai sus ∫i Ón urma exprim„rii punctelor de vedere de c„tre membrii comisiei, s-a constatat c„ nu se justific„ completarea art. 325 din Codul penal, Ón sensul propus de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Óntruc‚t Ón prezent exist„ reglement„ri potrivit c„rora fapta este sanc˛ionat„, respectiv pedepsit„, Ón func˛ie de valorile lezate.
Comisia propune plenului respingerea proiectului de lege pentru completarea art. 325 din Codul penal. Mul˛umesc pentru aten˛ie.
Domnule deputat Bolca∫, Dumneavoastr„ sunte˛i ini˛iatorul?
Nu.
V„ Ónscrie˛i la cuv‚nt, da? Ini˛iatorul este aici? Ave˛i cuv‚ntul, domnule Bolca∫!
Sunt dou„ probleme, n-o s„ v„ r„pesc mult timp.
Œn primul r‚nd, motivarea comisiei este juridic absolut pueril„. Dac„ o fapt„ este sanc˛ionat„ contraven˛ional, nu Ónsemneaz„ c„ n-o putem sanc˛iona penal, dac„ condi˛iile ∫i gravitatea acesteia o solicit„. Dar problema este alta. La aceast„ or„, la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i se afl„ Ón ample dezbateri modific„rile ce se aduc Codului penal.
Œn aceste condi˛ii, eu propun — pentru a nu mai continua discu˛iile aici — ca aceast„ propunere legislativ„ s„ fie restituit„ Comisiei juridice, care s-o analizeze Ón contextul propunerilor de modificare a Codului penal. Este o neseriozitate, spun eu, ca s„ respingem aici propuneri de
modificare, iar la comisie, pe de alt„ parte, ∫i comisia este tot a Camerei Deputa˛ilor, s„ discut„m propuneri de modificare.
V„ rog s„ aprecia˛i, domnule pre∫edinte, propunerea mea de restituire.
Numai pu˛in, stimate coleg.
Deci, Ón propunerea de modificare a Codului penal exist„ o asemenea fapt„ incriminat„?
Nu. Œn propunerea respectiv„ nu exist„ o asemenea fapt„ incriminat„, dar dezbaterile privind modificarea Codului penal se refer„ la totalitatea articolelor acestui Cod penal, care trebuie privite Ón unitatea lor. Un cod Ónseamn„ o unitate. Nu pot s„ iau pe segmente infrac˛iuni dec‚t Ón cazuri cu totul speciale; ori nu este cazul. ™i Ón aceste condi˛ii, paralel, se poate discuta ∫i aceast„ propunere legislativ„, eventual asimilat„ Ón parcursul dezbaterilor comisiei ca fiind un amendament adus la propunerea de modificare a Codului penal. ™i atunci ini˛iatorul, dac„ se discuta ca amendament, va renun˛a la aceast„ propunere legislativ„.
Eu repet: nu este normal ca aici s„ respingem propuneri care vizeaz„ modificarea Codului penal ∫i la comisie s„ discut„m propuneri de modificare a Codului penal. De aceea, mi se pare rezonabil, lucrativ ∫i eficient ca aceast„ propunere legislativ„ s„ fie restituit„ la comisie; independent de valoarea obiectului reglement„rii, este o problem„ de principiu.
Domnule coleg,
V„ m„rturisesc c„, cel pu˛in pe mine, m-a˛i convins, dar m-a˛i pus Óntr-o dificultate, c„ n-am Ón˛eles de ce acela∫i ra˛ionament corect al dumneavoastr„ nu se putea aplica Ón cazul celor c‚teva zeci de proiecte care vizau c‚te un articol, fiecare din Codul muncii.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
Eu v„ mul˛umesc foarte mult pentru aceast„ observa˛ie, care este mai mult dec‚t judicioas„. Ave˛i perfect„ dreptate, ∫i a∫ vrea s„ se consemneze c„, f„r„ nici o rezerv„, subscriu la punctul dumneavoastr„ de vedere. Numai c„, Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea pentru Codul muncii, ∫i ceea ce aveam de discutat n-am putut s„ facem dec‚t pe aceast„ cale. Nu v„ plictisim cu aceste amendamente, v„ aten˛ion„m c„ prin îdiktat“ nu se poate legifera.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Timi∫, din partea comisiei.
## **Domnul Ioan Timi∫:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnainte de a prezenta punctul de vedere al comisiei, da˛i-mi voie s„ fac o scurt„ observa˛ie, ∫i anume faptul c„ nu Ón˛eleg exact ceea ce domnul deputat Bolca∫ dore∫te s„ afirme prin faptul c„ toat„ comisia d„ dovad„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 de neseriozitate sau puerilitate. Domnia sa este parte sau membru al acestei comisii.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Am spus argumente, nu comisia... Nu m-am referit la persoane.
Eu a∫a am Ón˛eles.
Probabil.
## Da, probabil.
Œn leg„tur„ cu argumenta˛iile, de asemenea, lucrurile au fost exprimate foarte clar aici, c„ nu este vorba numai de contraven˛ie, este vorba ∫i de alte prevederi ale Codului penal, care sanc˛ioneaz„ astfel de fapte ca infrac˛iuni. Dar, pentru faptul c„ avem Ón lucru Codul penal ∫i c„ toate ini˛iativele legislative Ón leg„tur„ cu modific„ri ale Codului penal, procedural trebuie s„ fie discutate Ón cadrul acestei legi de modificare a Codului penal, suntem de acord ca ∫i aceast„ propunere legislativ„ s„ fie discutat„ Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i o dat„ cu Codul penal.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Ca s„ fim consecven˛i ∫i s„ nu mai cre„m alte discu˛ii aici, propun ca discutarea acestei propuneri legislative s„ se fac„ la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i o dat„ cu discu˛ia asupra Codului penal. De∫i, personal, a∫ fi fost pentru respingere, pentru incriminarea unor fapte cu o structur„... Sunt totu∫i de acord pentru trimiterea acestei propuneri la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i Ómpreun„ cu articolul Codului penal.
Desigur, Ón sus˛inerea restituirii, cu acelea∫i argumente, Ói mul˛umesc domnului deputat pentru c„ ∫i-a Ónsu∫it acest punct de vedere. ™i vreau s„ spun c„ ∫i eu m„ al„tur Domniei sale. Prin structurarea sa, juridic, acest proiect de lege are multe deficien˛e ∫i nu putea s„ fie adoptat Ón forma Ón care a fost propus. Dar, domeniul de reglementare, hai s„-i spunem îciberspa˛iu“, cum a
spus ini˛iatorul, este unul extraordinar de important, Ón care materia noastr„ penal„ Ónc„ nu s-a limpezit ∫i trebuie f„cut„.
De aceea, restituirea ei este bine venit„ ∫i din acest punct de vedere.
V„ mul˛umesc.
Cine este pentru restituirea propunerii la comisie? Mul˛umesc.
Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Unanimitate.
Propunerea legislativ„ privind controlul provenien˛elor averilor dob‚ndite ilicit, de la punctul 45.
Œl rog pe domnul deputat Timi∫ s„ motiveze propunerea de respingere.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i propune plenului Camerei Deputa˛ilor — cu unanimitate de voturi — respingerea acestei propuneri legislative, pe urm„toarele temeiuri:
Œn primul r‚nd, Óntreaga reglementare propus„ este construit„ pe confuzia care se face Óntre confiscarea special„ prev„zut„ de art. 41 (art. 8 din Constitu˛ie) ∫i reglementat„ Ón legisla˛ia penal„ prin art. 118-254-257 Cod penal ∫i confiscarea special„ dispus„ de instan˛a civil„, ca urmare a r„sturn„rii prezum˛iei dob‚ndirii ilicite a averii, instituite de art. 7 (art. 41 din Constitu˛ie).
Membrii comisiei au re˛inut totodat„ c„ Legea nr. 161/2003 prevede Ón cuprinsul C„r˛ii a II-a, Titlul I, art. III, modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere.
De asemenea, comisia constat„ c„ textele care derog„ sau adaug„ la actuala lege sunt formulate gre∫it, f„r„ a ˛ine seama de dispozi˛iile constitu˛ionale ∫i de reglement„rile legale Ón vigoare.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
Domnul deputat Bahrin, din partea ini˛iatorilor.
Œn calitate de coordonator al grupului format din deputa˛ii umani∫ti care au alc„tuit acest proiect de lege, am o insatisfac˛ie privind îexigen˛a“ manifestat„ de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Nu vreau s„ intru Ón polemic„ cu Domniile lor privind convulsia manifestat„. Vreau s„ men˛ionez faptul c„, totu∫i, colectivul care a lucrat la acest proiect de lege are un sentiment de satisfac˛ie, av‚nd Ón vedere c„ Ón legea complex„ privind anticorup˛ia se reg„sesc chiar expresii din proiectul de lege pe care l-am prezentat noi. Probabil c„ a fost a∫a cum era teoria Kant-Laplace, unde dou„ personalit„˛i au descoperit Ón acela∫i timp concepte, probabil Ón acela∫i fel s-a Ónt‚mplat, au coincis unele coordonate privind stipul„rile ∫i prevederile de lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 De asemenea, cel pu˛in ultima interven˛ie a P.N.A.-ului, metodologia care o prezent„m noi acolo privind acest subiect delicat (provenien˛a averilor dob‚ndite ilicit) concord„ foarte mult. De aceea, de∫i nu ne putem revendica paternitatea — cel pu˛in — a unor p„r˛i din prevederile care Ón momentul de fa˛„ sunt Ón vigoare, avem o satisfac˛ie moral„, c„ totu∫i o parte din ele au fost trecute Ón lege, ∫i deci ele sunt aplicabile. Aceasta este substan˛a demersului nostru.
## Mul˛umesc.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.
Vom supune propunerea de respingere votului dumneavoastr„ final de ast„zi.
La punctul 46 avem o propunere de respingere viz‚nd un proiect legislativ cu acela∫i obiect: declararea ∫i controlul averilor demnitarilor ∫i func˛ionarilor publici ∫i a altor categorii prev„zute Ón actul normativ.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule Bolca∫!
Punctul nr. 45 Ón ordinea de zi difuzat„ apare acest PL 547 discutat, propunere legislativ„ privind controlul provenien˛ei averilor dob‚ndite ilicit. Deci, sfera este a tuturor averilor dob‚ndite ilicit.
La punctul 46 apare aceast„ propunere legislativ„ pe care a˛i anun˛at-o privind declararea ∫i controlul averilor demnitarilor, func˛ionarilor publici ∫i a altor categorii prev„zute Ón prezentul act normativ. O sfer„ mai mare, dar oarecum scris„ la demnitari. Iar la sf‚r∫itul ordinii de zi apare grupajul proiectelor de lege privind modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor.
V-a∫ propune ca, pentru sistematizarea discu˛iilor, ∫i, dac„ vre˛i, economie de timp, ∫i acest punct pe care l-a˛i anun˛at (PL467) s„ fie discutat concomitent cu grupajul celor trei legi care sunt la sf‚r∫itul listei noastre. V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Logic este s„ le aducem pe celelalte, dac„ tot am Ónceput suita propunerilor privind controlul averilor, s„ le aducem pe cele de la sf‚r∫itul ordinii de zi.
Sensul este unul: s„ se discute Ómpreun„ pentru c„ sunt probleme care sunt concomitente. V„ mul˛umesc.
Pofti˛i, domnule Boiangiu! Este propunerea dumneavoastr„.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu sunt de acord cu propunerea domnului Bolca∫, pentru c„ noi am Ónceput deja aceast„ problem„, a∫a cum vede˛i, a Ónceput dezbaterea...
Da, dar nu a˛i auzit ceea ce am spus eu: s„ le aducem pe celelalte, s-o dezbatem pe aceasta ∫i Ón continuare s„ le dezbatem ∫i pe celelalte.
De acord cu dumneavoastr„. Propunerea dumneavoastr„ mi se pare logic„ ∫i, Ón calitate de ini˛iator, rog colegii s„ dezbatem ∫i aceast„ propunere, ∫i dup„ aceea... Este exact propunerea dumneavoastr„ ∫i v„ mul˛umesc.
De acord, stima˛i colegi, da? Mul˛umesc. Domnul deputat Timi∫,
V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea de respingere cu privire la proiectul domnului deputat Boiangiu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
La aceast„ propunere legislativ„, membrii comisiei au apreciat c„ ea este bazat„ pe unele solu˛ii care nu sunt Ón concordan˛„ cu normele constitu˛ionale ∫i principiile de drept, cum ar fi principiul consacrat de art. 47 alin. 7, potrivit c„ruia caracterul ilicit al dob‚ndirii averii se prezum„, precum ∫i principiul nevinov„˛iei, prev„zut de art. 23 alin. (8) din Constitu˛ie.
De asemenea, proiectul propune o aplicare retroactiv„ a prevederilor sale, iar comisiile de control prev„zute a se Ónfiin˛a intervin Óntr-un domeniu Ón care se poate aduce atingere exercit„rii dreptului de proprietate, garantat de Constitu˛ie, drept care nu poate fi restr‚ns dec‚t pe cale judiciar„, m„surile asiguratorii neput‚nd fi dispuse de o comisie cu caracter administrativ.
Membrii comisiei au re˛inut totodat„ c„ Legea nr. 161/2003 prevede Ón cuprinsul C„r˛ii a II-a, Titlul I, art. III., modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/’96 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere.
Pe aceste considerente, propunem respingerea acestei propuneri legislative.
Ini˛iatorul. Pofti˛i, domnule deputat Boiangiu!
## Domnule pre∫edinte,
Sunt surprins de superficialitatea cu care Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, probabil preocupat„ de alte afaceri Ón timpul „sta ∫i sigur c„ speciali∫tii no∫tri se ocupau de Kesser Mehmet Fatih, Ón acea perioad„, probabil, c„ eu nu am fost chemat Óntr-un an de zile deloc la aceast„ comisie pentru a-mi sus˛ine, Ón calitate de ini˛iator, o problem„ foarte important„, care prive∫te intrarea acestei ˛„ri, care-i a noastr„, a tuturor, Ón Uniunea European„, ∫i care ne men˛ine Ón anticamera acestei Uniuni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Eu cred c„, de∫i m-am adresat domnului pre∫edinte al comisiei, m-am adresat unor factori de r„spundere din cadrul comisiei, n-am avut onoarea s„ fiu invitat m„car pentru a-mi sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, de∫i nu trebuia s„ m„ aduc„ nici m„car de la Senat, adic„ eram chiar Ón aceast„ Camer„.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ neconcordan˛a cu principiile de drept, tot ceea ce argumenteaz„ distin∫ii no∫tri juri∫ti de la aceast„ comisie, pur ∫i simplu este exact inspira˛ia aceea delicat„ la care ne invit„ primul-ministru, îcu num„r„toarea ou„lor“, ∫i merge pe aceea∫i linie. De ce v„ spun? Pentru c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este mult mai complex„ ∫i mai complet„ dec‚t modific„rile Guvernului la Legea nr. 115, care reglementa acest lucru, ∫i mi-a∫ permite s„ spun numai c‚teva cuvinte referitor la acest lucru.
Œn primul r‚nd, la subiectul declar„rii averii intr„ ∫i ofi˛erii ∫i subofi˛erii din cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerului de Interne, Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, Serviciului de Informa˛ii Externe, Jandarmeriei Rom‚ne ∫i Pompierilor. De ce? Pentru c„ mi se pare logic, o dat„ ce ace∫tia au beneficiat de creditele ob˛inute ca persoane fizice, cu dob‚nd„ preferen˛ial„ de la BANCOREX, Banca Agricol„, BANKCOOP, Banca DACIA FELIX, Columna Bank, Banca Albina, Banca Interna˛ional„ a Religiilor, Banca Rom‚n„ de Scont, Banca de Investi˛ii ∫i Dezvoltare, ori de la b„ncile populare care ∫i-au Óncetat activitatea, ∫i ∫tim prea bine cu to˛ii ce a Ónsemnat devalizarea sistemului bancar rom‚n prin aceste credite preferen˛iale, care s-au acordat Ón 1996, ∫i au plecat indivizi cu credite preferen˛iale, prefera˛i Ón competi˛ia economiei de pia˛„.
Domnul deputat Timi∫, din partea comisiei.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i ∫i cu privire la aprecieri, ∫i cu privire la propunerea de restituire.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Nu suntem de acord cu restituirea acestei ini˛iative legislative la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, pentru c„, Ón contradic˛ie cu ceea ce spune colegul nostru, noi am tratat cu toat„ seriozitatea aceast„ propunere legislativ„ ∫i v-am spus Ónainte, este vorba de Ónc„lcarea a dou„, chiar trei principii de drept: caracterul licit al dob‚ndirii averii. Domnia sa g„se∫te anumite cazuri Ón care spune c„ aceste averi au fost dob‚ndite ilicit. Nu putem, printr-o propunere legislativ„, s„ constat„m noi c„ anumite averi au fost dob‚ndite ilicit.
Dup„ aceea, am spus, se Óncalc„ ∫i principiul nevinov„˛iei.
™i cel mai grav principiu pe care Domnia sa Ól Óncalc„ prin aceast„ propunere legislativ„ este acela al neretroactivit„˛ii legii penale. Legea penal„, domnule coleg, nu se aplic„ acelor fapte care la data s„v‚r∫irii lor nu erau prev„zute ca infrac˛iuni. Dumneavoastr„ ne spune˛i s„ facem lucrul acesta. Nu putem! ™i aceasta este dovad„ de seriozitate.
De asemenea, dac„ exist„ Ónc„lc„ri ale legii, dac„ exist„ averi dob‚ndite ilicit, exist„ la aceast„ or„ reglement„ri prin care pot fi tra∫i la r„spundere dob‚nditorii acestor averi. Nu este nevoie s„ r„sturn„m toate principiile ∫i regulile de drept penal.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
## Stima˛i colegi,
Sunt obligat, Ón raport cu propunerea care s-a f„cut, s„ supun Ónt‚i votului dumneavoastr„ propunerea de restituire a proiectului la comisie.
Cine este pentru? 28 voturi pentru.
Œmpotriv„? V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot opinia! 52 de voturi Ómpotriv„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 ## Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
Propunerea de restituire a fost respins„. Vom supune propunerea de respingere votului final de ast„zi.
- A˛i fost de acord s„ lu„m Ón continuare proiectul de
- la punctul 71.
Domnule deputat Timi∫, proiectul de la 71.
## **Domnul Ioan Timi∫:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Referitor la proiectul de la punctul 71, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996, comisia are urm„torul punct de vedere, av‚nd Ón vedere c„ aici este vorba de dou„ propuneri legislative cu care a fost sesizat„ spre dezbatere Comisia juridic„ de disciplin„ ∫i imunit„˛i, iar acestea se refer„ la acela∫i domeniu de reglementare, ∫i anume, Legea nr. 115/1996. Ini˛iativele au fost examinate Ómpreun„ cu ini˛iatorii, av‚nd posibilitatea s„ le promoveze ca amendamente la proiectul de lege. Aceasta era propunerea comisiei, Ónainte de apari˛ia Legii nr. 161/2003.
Œn consecin˛„, colegii no∫tri au putut s„ propun„ ∫i s„ dezbat„, cu ocazia asum„rii r„spunderii Guvernului pentru acea lege, ∫i propunerile pe care le-au f„cut prin aceste propuneri legislative.
Eu v„ spun ce a hot„r‚t comisia. Dup„ dezbateri s-a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, ca proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele admise ∫i cu cele respinse, astfel cum sunt Ón prezentul raport.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Dac„-mi da˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
Domnul Bolca∫ dore∫te o interven˛ie de procedur„.
Œn numele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s-a ridicat o problem„ interesant„ pe care eu o voi duce la o alt„ finalitate. Evident c„ prin pachetul de legi anticorup˛ie s-a creat o premis„ de respingere a acestor proiecte de lege care ar trebui s„ modifice acest pachet de legi, pe care nu-l mai comentez ∫i pe care-l cunoa∫te˛i.
S-a creat acum o discrepan˛„ juridic„ Óntre dictatul guvernamental ∫i procedura parlamentar„ normal„ de legiferare. Œn condi˛iile Ón care dictatul guvernamental a fost mai rapid ∫i a impus pachetul de legi anticorup˛ie ce con˛in ∫i asemenea prevederi, Ómpiedic‚ndu-ne, practic, s„ mai dezvolt„m o dezbatere parlamentar„ normal„ la aceste proiecte de lege.
Propunerea mea este ca toate aceste 3 proiecte de lege — este vorba despre o ini˛iativ„ guvernamental„, o ini˛iativ„ a unui grup de deputa˛i P.R.M., este vorba de ini˛iativa domnului deputat Boc — s„ fie trimise la comisie, pentru rediscutarea lor, Ón lumina a ceea ce se
mai poate face Ómpotriva acestui, repet ∫i voi repeta mereu, dictat guvernamental asupra vie˛ii parlamentare. V„ mul˛umesc.
Constat, stimate coleg, c„ Óntreprinde˛i o cercetare ∫tiin˛ific„ cu privire la dictate. C‚nd ve˛i termina cercetarea, s„-mi furniza˛i ∫i mie valoroasa dumneavoastr„ lucrare.
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ nu mai este nevoie s„ facem o cercetare ∫tiin˛ific„ cu privire la ni∫te lucruri pe care le tr„im cu to˛ii. S„ vedem ce o s„ spun„ istoria. P„cat c„ nu apuc s„ aflu.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
## **Domnul Cornel Boiangiu**
**:**
A∫ vrea s„ ∫tiu dac„ ∫i propunerea mea intr„ Ón aceast„ categorie?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Propunerea dumneavoastr„ a intrat Ón categoria celor care au fost l„sate pentru votul final, pentru c„ nu prezint„ o asem„nare cu celelalte, la care ne referim aici, la punctul 71. A r„mas pentru vot final.
## **Domnul Cornel Boiangiu**
**:**
Am Ón˛eles. E cea mai complet„ ∫i din cauza aceasta!
Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
La punctul 47, proiectul de Lege privind m„suri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei ∫i al altor localit„˛i.
Comisia juridic„ are propunere de respingere.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Membrii comisiei, referitor la aceast„ propunere legislativ„, au constatat c„ Ón prezent exist„ acte normative care reglementeaz„ aspectele legate de salubrizarea localit„˛ilor, conservarea ∫i protec˛ia mediului Ónconjur„tor, administrarea corect„ ∫i eficient„ a bunurilor din proprietatea public„, Óntre˛inerea spa˛iilor verzi, ∫i d„m un exemplu, Ordonan˛a Guvernului nr. 21/2002 privind gospod„rirea localit„˛ilor urbane ∫i rurale.
Totodat„, s-a constatat ∫i faptul c„, conform prevederilor art. 2 alin. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor, aprobat„ cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 180/2002, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, autorit„˛ile administra˛iei publice locale pot hot„rÓ Ón toate domeniile de activitate prin care acestora le sunt stabilite atribu˛ii prin lege.
De asemenea, exist„ ∫i alte dispozi˛ii care sanc˛ioneaz„ fapte de Ónc„lcare a unor norme, cum sunt Legea nr. 61/1991, republicat„, ∫i Legea nr. 422/2001.
Ca atare, apare evident c„ este deja creat cadrul legal pentru sanc˛ionarea persoanelor care se fac vinovate de s„v‚r∫irea faptelor stabilite Ón proiectul de lege. Adoptarea sa nu ar putea duce, astfel, dec‚t la dubl„ reglementare.
Ca urmare, membrii comisiei au hot„r‚t respingerea proiectului de lege ∫i v„ propunem dumneavoastr„ acela∫i lucru.
Mul˛umesc pentru aten˛ia dumneavoastr„.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?
Vom supune votului dumneavoastr„ propunerea de respingere la finalul ∫edin˛ei.
Punctul 48 — propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 68 din 15 iulie 1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului.
Tot Comisia juridic„ are propunere de respingere.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 din Legea nr. 68/1992, Ón sensul c„ o organiza˛ie a cet„˛enilor apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale s„ poat„ s„ ob˛in„ un mandat de deputat, numai dac„ a ob˛inut pe Óntreaga ˛ar„ num„r de voturi egal cu cel pu˛in 33% din num„rul de voturi mediu valabil exprimat pe ˛ar„ pentru alegerea unui deputat, Ón condi˛iile Ón care Ón prezent procentul este de 5%.
De asemenea, prin ini˛iativ„ se preconizeaz„ ca organiza˛iile apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale s„ se poat„ Ónscrie la Biroul Electoral Central, pentru participare la alegeri, numai dac„ fac dovada Ónregistr„rii a unui minim de 3.000 de membri.
Œn conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cele dou„ comisii au examinat aceast„ propunere legislativ„.
Cu aceast„ ocazie, membrii celor dou„ comisii au constatat c„ propunerea de modificare a art. 4 din Legea nr. 68 nu ˛ine seama de prevederile art. 59 alin. (2) din Constitu˛ie, potrivit c„rora: îOrganiza˛iile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, care nu Óntrunesc Ón alegeri num„rul de voturi pentru a fi reprezentate Ón Parlament, au dreptul la c‚te un loc de deputat, Ón condi˛iile Legii electorale. Cet„˛enii unei minorit„˛i na˛ionale pot fi reprezenta˛i numai de o singur„ organiza˛ie“.
Ini˛iativa legislativ„ stabile∫te un prag minim pentru astfel de organiza˛ii, care fac imposibil„ reprezentarea Ón Parlament a acestora. Pragul de 33% din num„rul mediu de voturi valabil exprimat pe ˛ar„ pentru alegerea unui deputat este mult prea mare. De altfel, actualul prag de
5% corespunde ∫i pragului electoral stabilit de art. 65 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 129 din 30 iunie 2000.
Modificarea pragului electoral, prin majorarea acestuia de la 5 la 33%, pentru a se permite, potrivit ini˛iatorului, efectuarea unei selec˛ii a organiza˛iilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale care particip„ la alegeri, ar putea duce la dispari˛ia din Parlamentul Rom‚niei a unora din organiza˛iile reprezentate Ón Parlament.
Totodat„, s-a constatat ca nejustificat„ propunerea de instituire a obliga˛iilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale care particip„ la alegeri de a prezenta dovada Ónregistr„rii a minim 3.000 de membri, deoarece, conform Constitu˛iei, aceste organiza˛ii sunt echivalente cu partidele politice.
Mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.
Vom supune votului dumneavoastr„ final ast„zi acest proiect.
La punctul 49, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 550/2002 privind v‚nzarea spa˛iilor comerciale proprietate privat„ a statului ∫i a celor de prest„ri de servicii, aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene sau a consiliilor locale, precum ∫i a celor aflate Ón patrimoniul regiilor autonome de interes local.
Comisia pentru administra˛ie public„ ne propune respingerea.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte Bara!
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ v„ rog s„ supune˛i votului Camerei Deputa˛ilor, av‚nd Ón vedere c„ de la punctul 60 p‚n„ la punctul 67 sau punctul 68, tot Comisia pentru administra˛ie este, de∫i cam de mult este pe ordinea de zi, s„mi aproba˛i s„ sus˛in ∫i proiectele de lege de la pozi˛ia 60 p‚n„ la 67, dac„ bineÓn˛eles sala va fi de acord.
Œn leg„tur„ cu completarea Legii nr. 550/2002 privind v‚nzarea spa˛iilor comerciale, aceast„ ini˛iativ„ a fost discutat„ Ón comisie ∫i s-a propus respingerea acestui proiect, av‚nd Ón vedere c„ modificarea art. 16, care se propune, modificarea art. 16 este prev„zut„ Ón Óns„∫i Legea nr. 550. Vreau s„ v„ spun c„ Ón unanimitate s-a votat acest lucru.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„, stima˛i colegi? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final la sf‚r∫itul acestei zile.
Care era cel„lalt? 67?
De la 60 p‚n„ la 67.
Pofti˛i!
De la 60 Ón jos.
prin acte Óncheiate Ón form„ autentic„, Ón fa˛a notarului public. De men˛ionat c„, potrivit art. 10 alin. 3 din Legea nr. 85, v‚nzarea de locuin˛e ∫i spa˛ii cu alt„ destina˛ie, construite din fondurile statului, sau a mai multor locuin˛e ∫i spa˛ii cu alt„ destina˛ie, se face o dat„ cu proprietatea asupra acestora.
Mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Mul˛umesc. Vom supune votului final propunerea de respingere. Urmeaz„ pct. 63.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La punctul 60 este propunerea legislativ„ pentru declararea de rezerva˛ie arheologic„ ∫i bun de utilitate public„ de interes na˛ional a unor zone din teritoriul localit„˛ilor Sarmizegetusa, Mintia-Ve˛el ∫i a Complexului cet„˛ilor dacice din Mun˛ii Or„∫tiei.
Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost discutat„ Ón fond ∫i s-a propus respingerea acesteia, deoarece zonele de interes arheologic prioritar se instituie prin lege, Ón baza cercet„rii ∫tiin˛ifice de specialitate ∫i potrivit documenta˛iilor specifice de urbanism. Potrivit art. 14, Comisia Na˛ional„ de Arheologie este organismul care avizeaz„ studiile de fundamentare, Óns„∫i nerespectarea textului art. 4 alin. 2 din Legea nr. 422... Din aceste motive, comisia a propus respingerea, plenului Camerei Deputa˛ilor.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune ∫i aceast„ propunere votului final de ast„zi. Urmeaz„ punctul 61.
Raport asupra propunerii legislative privind atribuirea, pe toat„ durata vie˛ii, a unui apartament de 2 camere scriitorului Ion Milo∫, cet„˛ean de onoare al Rom‚niei.
Comisia, ∫i Ón acest caz, a votat respingerea. Obiectul de reglementare a propunerii legislative const‚nd Ón atribuirea unui apartament din fondul Regiei Autonome a Patrimoniului Protocolului de Stat nu poate face obiectul unui act normativ de natura legii, aceast„ competen˛„ reg„sindu-se Ón sfera Executivului.
Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 69 din 29 august 2002 privind regimul juridic al c„r˛ii electronice de identitate.
Comisia pentru administra˛ie propune respingerea propunerii legislative, din urm„toarele motive: solu˛iile propuse prin aceast„ ini˛iativ„ nu se coreleaz„ cu prevederile Legii nr. 105 din 1996 privind eviden˛a popula˛iei ∫i cartea de identitate ∫i nici cu cele ale Legii nr. 119 privind actele de stare civil„.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?
Vom supune propunerea de respingere votului final ast„zi, la sf‚r∫itul ∫edin˛ei.
Urmeaz„ pct. 64.
Raport asupra Propunerii legislative cu privire la localurile de alimenta˛ie public„.
Comisia pentru administra˛ie public„ propune respingerea acestei ini˛iative, deoarece, potrivit art. 4 din Ordinul Ministerului S„n„t„˛ii nr. 976 pentru aprobarea Normelor igienice privind produc˛ia, prelucrarea, depozitarea, p„strarea, transportul ∫i desfacerea se interzice amplasarea de unit„˛i cu profil alimentar Ón spa˛ii de locuit ∫i conform art. 30 din Ordonan˛a Guvernului nr. 97 privind reglementarea produc˛iei, circula˛iei ∫i comercializ„rii alimentelor.
Œn unanimitate, comisia a propus respingerea sa.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?
Vom supune votului final propunerea de respingere. Urmeaz„ pct. 62.
Raport asupra propunerii legislative privind v‚nzarea unor terenuri, proprietate privat„ a statului sau al unit„˛ilor administrativ-teritoriale, aferente construc˛iilor cu destina˛ia de locuin˛e, din intravilanul localit„˛ilor rurale ∫i urbane.
Comisia a propus respingerea, deoarece, potrivit dispozi˛iilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 54 privind circula˛ia juridic„ a terenurilor, orice dob‚ndire a unui teren se face
Mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ cu privire la aceast„ propunere? Nu.
Vom supune propunerea votului final la sf‚r∫itul ∫edin˛ei.
Urmeaz„ pct. 65.
Raport asupra propunerii legislative privind modificarea art. 27 din Legea nr. 215/2001.
Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i Ón acest caz propune respingerea, deoarece solu˛ia propus„ la alin. 2 al art. 27, potrivit c„ruia prefectul este obligat s„ atace Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 fa˛a instan˛ei de contencios administrativ hot„r‚rile consiliului local sau ale consiliului jude˛ean, precum ∫i dispozi˛iile emise de primar sau pre∫edintele consiliului jude˛ean, intr„ Ón contradic˛ie cu dispozi˛iile art. 122 alin. (4) din Constitu˛ie.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune votului final propunerea ast„zi. Urmeaz„ pct. 66.
Raport asupra propunerii legislative privind amenajarea ∫i introducerea Ón circuitul turistic a Pe∫terii Sf‚ntului Apostol Andrei.
Comisia propune respingerea, deoarece declararea unui bun ca element al patrimoniului na˛ional se face Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural na˛ional, aprobat„ prin Legea nr. 41/1995, ∫i aceast„ ini˛iativ„ nu respect„ aceste dispozi˛ii.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?
Vom supune votului final ∫i aceast„ propunere, ast„zi. Urmeaz„ pct. 67.
Raport asupra propunerii legislative privind declararea zonei Ro∫ia Montan„ - Bucium - Zlatna arie protejat„ ∫i monument al naturii.
Comisia pentru administra˛ie public„ propune respingerea propunerii legislative.
Aceast„ zon„ nu poate fi declarat„ arie protejat„ ∫i monument al naturii, pentru c„ nu are justificare ∫tiin˛ific„, dat„ de Nota de fundamentare privind importan˛a zonei din punct de vedere floristic, faunistic ∫i al altor elemente din patrimoniul natural, conform art. 11 din Legea nr. 462 din 2001 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ∫i faunei s„lbatice.
Œn consecin˛„, comisia a propus respingerea acestei ini˛iative.
Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„? Nu.
Vom supune propunerea de respingere votului final ast„zi.
P„i, dup„ ce am trimis-o la vot final? Pofti˛i, domnule deputat!
## Domnule pre∫edinte,
Mul˛umesc pentru posibilitatea de a m„ exprima Ón leg„tur„ cu acest subiect.
Dup„ c‚te ∫ti˛i, ini˛iativa realiz„rii acestui proiect a apar˛inut parlamentarilor Grupului Partidului Rom‚nia Mare; ea a fost motivat„, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, de
situa˛ia actual„ Ón zon„ ∫i de posibilitatea de distrugere, ca urmare a unei Óng„duin˛e nejustificate fa˛„ de cei care doresc ca o dat„ cu resursele aurifere ∫i argintifere s„ distrug„ ∫i ultimele vestigii care vorbesc despre etnogeneza, formarea, continuitatea elementului rom‚nesc Ón acest spa˛iu.
Consider c„ sunt suficiente dovezi scoase la iveal„ de cercet„rile arheologice f„cute de cercet„tori aviza˛i, at‚t ai universit„˛ii clujene, c‚t ∫i ai altor centre ∫tiin˛ifice ∫i muzee de specialitate din ˛ar„, care justific„ acordarea acestui titlu de zon„ protejat„ zonei Bucium-Zlatna-Ro∫ia Montan„. Dac„ se va manifesta aceea∫i Óng„duin˛„ care se constat„ Ón momentul de fa˛„ din partea autorit„˛ilor sesizate de abuzurile s„v‚r∫ite de c„tre reprezentan˛ii organismului transna˛ional care dore∫te exploatarea acestor resurse, avem toate ∫ansele ca Óntr-un timp foarte scurt s„ nu mai avem acele vestigii Ónc„ din perioada roman„, ele s„ fie distruse, ∫i, mai mult dec‚t at‚t, aceast„ zon„ s„ devin„ un peisaj aproape selenar.
Insist„m pe ideea ca ∫i reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt s„ con∫tientizeze c„ nu este vorba de o ambi˛ie de partid, ci este vorba de un semnal de alarm„, tras cu toat„ gravitatea ∫i responsabilitatea pentru salvarea acestui spa˛iu, nu numai important din punct de vedere geografic ∫i turistic, ci foarte important, esen˛ial, din punct de vedere ∫tiin˛ific, arheologic ∫i istoric.
Consider„m c„ a se respinge acest proiect de lege este dovada faptului c„ s-a dat m‚na cu cei care doresc, dintr-o venalitate deosebit„, s„ pun„ m‚na, nu numai pe patrimoniul resurselor argintifere ∫i aurifere, ci ∫i s„ li se creeze posibilitatea s„ li se dea poli˛e Ón alb pentru distrugerea ultimelor vestigii esen˛iale pentru istoria noastr„ na˛ional„.
Mul˛umesc.
Domnul deputat Bara.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Colegul nostru, Ón principiu, are dreptate, noi am mai discutat aceast„ problem„, ∫i nu numai o dat„, ci de mai multe ori, exist„ ni∫te reglement„ri, la ora actual„, Ón ˛ar„, conform Legii nr. 460/2001, unde se scrie foarte clar Ón ce condi˛ii ∫i cum se poate declara o arie protejat„ sau o zon„ monument al naturii. Eu cred c„, dac„ la ini˛iativa respectiv„, Óntr-o discu˛ie care s-ar avea Ón ceea ce prive∫te expunerea de motive ∫i modul Ón care s„ fie ini˛iat„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, s„ fie fundamentat„, eu cred c„, Ón acest caz, colegii no∫tri ar avea succes. Dar Ón modul Ón care este prezentat„ nu a putut fi aprobat„, fiindc„ nu respect„ ni∫te reguli ∫i ni∫te legi care exist„ la ora actual„.
Sigur c„ Ón momentul c‚nd va avea loc o fundamentare conform Legii nr. 262, o discu˛ie cu cei de la patrimoniu, de la arii protejate, eu sunt ferm convins c„ ar avea ∫anse.
Acesta a fost singurul motiv, nu alt motiv.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ mul˛umesc.
Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte.
Œi cer domnului coleg, vicepre∫edinte al comisiei de specialitate, dac„ nu este suficient de clar formulat„ expunerea de motive, atunci, eu a∫ dori s„ ˛in„ cont onorata comisie de argumentul celui mai Ónalt for ∫tiin˛ific ∫i academic al Rom‚niei — este vorba de pozi˛ia exprimat„ de c„tre Academia Rom‚n„. Poate c„ acesta este mult mai important ∫i mult mai puternic, ca factor de convingere, dec‚t, probabil, au reu∫it s„ o fac„ expunerile de motive din contextul acestei propuneri legislative.
™i poate c„ acesta ar fi un argument s„ nu ne gr„bim ∫i s„ d„m aviz negativ unui asemenea generos proiect legislativ.
— Reducerea limitei maxime de la 5 la 1%, a∫a cum propun ini˛iatorii acestei ini˛iative legislative, ar crea grave neajunsuri autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Ón ac˛iunea de definitivare ∫i aprobare a proiectului de buget ∫i ar impune majorarea transferurilor de la bugetul de stat ∫i, implicit, cre∫terea deficitului bugetar prev„zut.
Preciz„m c„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 95/2003, a fost introdus un nou alin. 3 la art. 45, potrivit c„ruia: îPentru ∫ederea Ón sta˛iunile turistice declarate conform legii taxa se determin„ pe baza cotei stabilite de consiliile locale Óntre 0,5-5%, la tarifele practicate de unit„˛ile hoteliere pentru o singur„ noapte de cazare, indiferent de durata sejurului“.
Pentru aceste considerente, propunem respingerea proiectului.
Urmeaz„ pct. 68.
Raport asupra propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii construc˛iilor ∫i unele m„suri pentru realizarea locuin˛elor.
Comisia pentru administra˛ie propune respingerea, deoarece ini˛iativa legislativ„ este Ón total„ contradic˛ie cu scopul ∫i finalitatea m„surilor avute Ón vedere Ón Legea nr. 50 din 1991 care urm„re∫te Ónt„rirea disciplinei Ón executarea lucr„rilor de construc˛ii, asigurarea rezisten˛ei ∫i stabilit„˛ii acestora, precum ∫i a siguran˛ei Ón exploatare.
Raportul de respingere a fost adoptat cu unanimitate de voturi de c„tre membrii comisiei prezen˛i la dezbatere.
## Stima˛i colegi,
La cea pe care a prezentat-o acum domnul Bara, dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.
O vom supune votului final.
Pentru pct. 50 ∫i urm„toarele, din partea Comisiei pentru buget, domnul deputat Berc„roiu. V-a∫ ruga s„ v„ inspira˛i din exemplul colegilor dumneavoastr„ de la Comisia pentru administra˛ie, Ón privin˛a operativit„˛ii.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón ∫edin˛a din 23 aprilie 2002, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, respingerea, din urm„toarele considerente:
— Alin. 2 al art. 45 din Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 prevede c„ taxa se determin„ pe baza cotei stabilite de consiliile locale, Óntre 0,5-5%, aplicat„ la tarifele de cazare practicate de unit„˛ile hoteliere. Este vorba de taxa pentru ∫ederea Ón municipii, ora∫e ∫i comune.
Mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„, stima˛i colegi? Vom supune propunerea de respingere votului final. Urm„toarea propunere legislativ„, de la pct. 51? Domnul Berc„roiu, de asemenea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn urma examin„rii propunerii legislative privind modificare unor prevederi din Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale, Ón ∫edin˛a din 27 august 2003 comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, respingerea, din urm„toarele considerente:
— Pentru materia propus„ reglement„rii nu se aplic„ Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale, republicat„, ci Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localit„˛ilor, care, la art. 1, prevede: îScutirea de la plata impozitului datorat pentru terenurile din extravilan, prev„zute Ón Anexa nr. 4 la Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare“. La art. 2 din ordonan˛a de urgen˛„ se prevede c„: îSumele pl„tite cu titlu de impozit, dob‚nd„, penalit„˛i de Ónt‚rziere sau alte penalit„˛i pentru terenurile prev„zute la art. 1 se completeaz„ cu alte sume datorate bugetelor locale sau se restituie la cerere“.
Œn concluzie, propunem respingerea proiectului.
Mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Vom supune propunerea votului final. Domnule deputat Balt„,
Urm„toarea propunere legislativ„ de la pct. 52.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 414 privind impozitul pe profit, comisia, Ón unanimitate, propune respingerea acestei propuneri legislative,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 av‚nd Ón vedere faptul c„ prin Ordonan˛a de Guvern nr. 36 privind corelarea dispozi˛iilor din legisla˛ia financiarfiscal„ aceste propuneri au fost preluate ∫i ele au fost aprobate.
Mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune votului final aceast„ propunere. La pct. 53, v„ rog!
Este vorba de propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 356/6.06.2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dob‚nzilor legale pentru obliga˛iile b„ne∫ti.
Aceast„ propunere legislativ„ a fost respins„ Ón unanimitate de c„tre comisie, av‚nd Ón vedere faptul c„ prin modificarea Codului penal au ap„rut introduse dou„ capitole: crime ∫i delicte contra economiei ∫i industriei comer˛ului, delicte contra vie˛ii economice ∫i opera˛iunile de Ómprumut de bani sau titluri de valoare au fost preluate de c„tre Codul penal.
Ini˛iatorul, dac„ nu m„ Ón∫el. Pofti˛i, domnule deputat!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dup„ cum a motivat reprezentantul comisiei, c„ Ón Codul penal sunt introduse, trebuie s„ fac remarca c„ nu sunt introduse, or s„ fie introduse. Acest îor s„ fie“ face ca acest fenomen de cam„t„, din ’90 p‚n„ acum, s„ fac„ foarte multe victime Ón r‚ndul popula˛iei.
™ti˛i foarte bine c„ Ómprumuturile acordate de aceste persoane fizice neautorizate, ∫i numite c„m„tari, au creat o mare problem„ social„, foarte mul˛i oameni ∫i-au pierdut casele, iar inten˛ia ini˛iatorilor a fost de a stopa acest fenomen, aspru criticat de toat„ media. ™i sunt foarte multe situa˛ii Ón care legea penal„ nu pedepse∫te acest lucru.
Motiva˛ia introducerii Ón aceast„ lege se bazeaz„ pe faptul c„ Ón perioada interbelic„ aceast„ cam„t„ a fost considerat„ infrac˛iune, tocmai Ón aceste decrete de legi care stipulau foarte clar valoarea dob‚nzilor obligatorii aprobate de Banca Na˛ional„.
La vremea c‚nd am elaborat noi ini˛iativa b„nuiam c„ va fi o modificare a Codului penal ∫i am considerat c„, p‚n„ va trece acest Cod penal, este bine s„ existe o prevedere legal„, care s„ permit„ oprirea acestui fenomen foarte grav. Dac„ se Ónt‚rzie aprobarea Codului penal, acest fenomen va prolifera Ón continuare, datorit„ sistemul nostru financiar-bancar, care acord„ Ómprumuturi foarte greu persoanelor fizice.
Inten˛ia noastr„ a fost s„ stop„m acest fenomen, iar faptul c„ va fi introdus Ón Codul penal, sper c„ ne-am adus ∫i noi, poate, un aport prin aceast„ ini˛iativ„, s„ fie introdus Ón Codul penal, la vremea c‚nd a fost el conceput.
Totu∫i eu sus˛in c„ p‚n„ la apari˛ia Codului penal este bine s„ fie introdus Ón aceast„ lege, care poate opri fenomenul foarte grav de cam„t„. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Vom supune propunerea, dac„ nu sunt alte interven˛ii, votului final la sf‚r∫itul zilei. La pct. 54?
Propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 493/2002. Aceast„ propunere legislativ„ a fost respins„ Ón unanimitate de c„tre comisie, av‚nd Ón vedere faptul c„, potrivit dispozi˛iilor cuprinse Ón art. 4 alin. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 7 referitoare la impozitarea veniturilor ob˛inute din cedarea folosin˛ei bunurilor ∫i cele cuprinse la art. 46 din acela∫i act normativ referitoare la impozitarea veniturilor din activit„˛ile agricole, nu sunt contradictorii, cum sus˛ine ini˛iatorul propunerii legislative, ci reglementeaz„ impozitarea unor venituri ob˛inute din surse diferite, respectiv din cedarea folosin˛ei bunurilor ∫i din activit„˛ile agricole.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune votului final ∫i acest proiect. La pct. 55?
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. La pct. 55 este propunerea legislativ„ privind accelerarea fluxurilor monetare Ón economia na˛ional„.
Aceast„ propunere legislativ„ a fost respins„ Ón unanimitate de c„tre comisie, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei: îBanca Na˛ional„ a Rom‚niei emite reglement„ri generale privind instrumentele de plat„, coordoneaz„ ∫i supravegheaz„ sistemele de pl„˛i de interes na˛ional ∫i stabile∫te m„surile necesare pentru prevenirea ∫i eliminarea oric„rei situa˛ii care pericliteaz„ buna func˛ionare a sistemului de pl„˛i“. Œn acest sens, Ón aceast„ perioad„, la nivelul B„ncii Na˛ionale se deruleaz„ un proiect PHARE cu privire la rezolvarea acestor probleme privind accelerarea fluxului monetar Ón economia na˛ional„. Mul˛umesc.
Dac„ dore∫te altcineva s„ ia cuv‚ntul? Nu. Vom supune votului final aceast„ propunere de respingere.
La pct. 56?
Domnul deputat Berc„roiu e preg„tit. Pofti˛i!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru modificarea art. 4 al Legii nr. 156/1997 privind acoperirea financiar„ a datoriilor fa˛„ de stat, Ón ∫edin˛a din 27 august 2003 comisia a hot„r‚t, cu 5 voturi Ómpotriv„, respingerea propunerii legislative, deoarece prin Legea nr. 156/1997 se reglementeaz„ stingerea datoriilor neachitate fa˛„ de stat ∫i de alte persoane juridice ale fostelor cooperative agricole de produc˛ie, la art. 4 prev„z‚ndu-se c„: îDatoriile fostelor cooperative agricole de produc˛ie r„mase neachitate fa˛„ de alte persoane juridice se acoper„ din fondul de rezerv„ al persoanei juridice respective“.
Ca atare, propunem respingerea propunerii.
## Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?
Vom supune aceast„ propunere votului final la sf‚r∫itul zilei.
La pct. 57 este propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 345/2002. Ave˛i cuv‚ntul, domnule Berc„roiu!
## Mul˛umesc.
Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 345/1.06.2002 publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 371/1.06.2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„, Ón ∫edin˛a din 27 august 2003, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, din urm„toarele considerente:
— Expunerea de motive nu se refer„ concret la prevederile legale propuse a fi abrogate conform cerin˛ei art. 61 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative.
— Œn expunerea de motive se men˛ioneaz„ cu caracter exemplificativ ramburs„ri de t.v.a. efectuate la Constan˛a cu Ónc„lcarea prevederilor legale, care constituie infrac˛iuni. Œn Legea nr. 345/2002 privind t.v.a., cu modific„rile ulterioare, la art. 36 este instituit„ ca m„sur„ asiguratorie prevederea potrivit c„reia determinarea cu rea-credin˛„ de c„tre persoanele impozabile a sumei t.v.a.-ului de rambursat ∫i ob˛inerea nelegal„ Ón acest fel a unor sume de bani de la organele fiscale constituie infrac˛iune ∫i se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 1 la 7 ani.
Ca atare, propunem respingerea proiectului.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?
Nu. Vom supune votului final aceast„ propunere.
La pct. 58 este propunerea legislativ„ privind instituirea ∫i utilizarea taxei pentru folosirea drumurilor publice.
Din partea Comisiei pentru industrii ∫i servicii, domnul deputat Ráduly.
Ráduly Róbert Kálmán
#230596V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn ceea ce prive∫te raportul asupra propunerii legislative privind instituirea ∫i utilizarea taxei pentru folosirea
drumurilor publice, ini˛iat de 2 colegi din partea Grupului parlamentar P.N.L., comisia noastr„ a examinat respectiva propunere legislativ„ Ón dou„ ∫edin˛e succesive, respectiv, pe data de 8 ∫i 15 aprilie 2003, la lucr„rile comisiei fiind invita˛i deopotriv„, la ambele ∫edin˛e, ini˛iatorii propunerii legislative. Œn cadrul dezbaterii au fost prezen˛i ∫i speciali∫tii Ministerului Lucr„rilor Publice ∫i Amenaj„rii Teritoriului (a∫a cum s-a numit respectiva institu˛ie la vremea respectiv„) ∫i din dezbateri a reie∫it c„ ini˛iatorii ar dori s„ instituie un nou sistem de tarife de utilizare a drumurilor, ceea ce ar Ónsemna, dat fiind faptul c„ din data de 1 ianuarie 2002 exist„ deja un sistem de plat„ de tarife legat de utilizarea drumurilor publice, un sistem paralel, deci un tarif dublu pentru o singur„ utilizare.
Drept urmare, pe baza acestor considerente, comisia noastr„ a hot„r‚t s„ propun„ plenului respingerea propunerii legislative.
Trebuie s„ men˛ionez c„ la lucr„rile comisiei au participat 16 deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei, iar respectiva propunere legislativ„ la care neam referit face parte din categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.
Vom supune propunerea votului final ast„zi.
La pct. 59, rog Comisia pentru agricultur„ s„ prezinte propunerea de respingere a proiectului care este Ónscris pe ordinea de zi.
Ave˛i cuv‚ntul!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i modificarea ∫i completarea Legii nr. 18/1991, republicat„, precum ∫i pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2001. La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.
Prin proiect se propune introducerea probei cu martori, Ón afara probei cu Ónscrisuri, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, eliminarea limitei de 10 ha de proprietate posedate ∫i reconstituirea integral„ a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere precum ∫i stabilirea terenurilor ∫i a amplasamentelor pe care urmeaz„ s„ fie pu∫i Ón posesie fo∫tii proprietari, cu acordul acestora, f„r„ solicitarea acordului Regiei Na˛ionale a P„durilor. Totodat„, se propune ca suprafa˛a restituit„ formelor asociative s„ se compun„ din cota-parte indiviz„ a membrilor asocia˛i stabilit„ la un
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
nivel ce nu poate dep„∫i suprafa˛a rezultat„ din aplicarea reformei agrare din anul 1921, iar Ón ceea ce prive∫te centrele eparhiale, protoieriile, m„n„stirile, schiturile, parohiile ∫i filiile, se propune ca reconstituirea dreptului de proprietate s„ se realizeze asupra suprafe˛ei integrale a fondului bisericesc avut ini˛ial Ón proprietate, f„r„ limitarea la 30 de ha, c‚t este stabilit Ón prezent.
Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu˛ie.
Œn cadrul comisiei, propunerea a fost respins„ cu dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, din voturile celor prezen˛i Ón ∫edin˛a din 21.05.2003. Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative pentru urm„toarele considerente:
## **Domnul Valer Dorneanu:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón leg„tur„ cu propunerea de respingere? Nu.
Vom supune ∫i aceast„ propunere votului final.
Stima˛i colegi,
Am parcurs proiectele Ónscrise pe ordinea de zi, v„ rog s„ v„ invita˛i to˛i colegii Ón sal„. P‚n„ atunci, Óncerc„m s„ v„ difuz„m lista cu proiectele Ónscrise pe ordinea de zi de vot final, pentru a putea urm„ri derularea acestei proceduri Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„.
De fapt, ce a fost dezb„tut p‚n„ ieri inclusiv v-a fost difuzat Óntr-o list„ cuprinz‚nd 54 de proiecte. V„ rog s„ urm„ri˛i pe aceasta, urm‚nd s„ vi se aduc„ ∫i lista urm„toare pentru actele pe care le-am dezb„tut ast„zi. Rog ∫efii grupurilor parlamentare s„-∫i invite to˛i colegii Ón sal„.
Repet rug„mintea pe care am adresat-o liderilor ∫i viceliderilor: s„ cheme Ón sal„ to˛i colegii!
Domnule deputat Suciu ∫i doamn„ deputat Afr„sinei,
V„ rog s„ insista˛i, s„ vin„ toat„ lumea Ón sal„!
Am rug„mintea s„ v„ a∫eza˛i Ón b„nci, stima˛i colegi, pentru c„ se pare c„ au venit to˛i colegii ∫i suntem Ón cvorum.
V„ rog insistent s„ v„ a∫eza˛i Ón b„nci ∫i s„ Óncerca˛i m„car 15 minute s„ renun˛a˛i la telefoane! Chiar ∫i pe domnul deputat Buzatu l-a∫ ruga s„ vin„ Ón banc„!
Domnule deputat Bolca∫,
De la dumneavoastr„ mai sunt de venit?
Lista proiectelor Ónscrise ast„zi la vot final:
Pct. 1: proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2000 privind pro-
tec˛ia patrimoniului arheologic ∫i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na˛ional. Lege organic„.
- O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
- Pct. 2: proiectul de Lege privind regimul mormintelor
- ∫i operelor comemorative de r„zboi. Lege organic„. O
-
Vot · Amânat
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Explicarea votului.
Doamna deputat Ionescu de la P.R.M. dore∫te s„ explice votul.
V„ rog!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Partidul Rom‚nia Mare a votat aceast„ lege care aprob„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2003, fiind con∫tien˛i c„ existen˛a foametei Ón r‚ndul popula˛iei ˛„rii s-a extins, fiind necesar„ ∫i extinderea acestui ajutor, numit impropriu Ón expunerea de motive îfacilitate“. Aceast„ ini˛iativ„, Óns„, trebuie s„ spunem, este un plagiat legislativ deoarece, Ónc„ din anul 2001, P.R.M.-ul, prin doamna Mitzura Arghezi, doamna Oana Vasilescu ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 deputata Mihaela Ionescu, a depus un proiect legislativ pentru acordarea tichetelor de mas„ copiilor proveni˛i din familiile defavorizate. Am revenit Ón 2002, dar ni s-a r„spuns c„ nu exist„ copii defavoriza˛i. Iat„ c„, acum, to˛i copiii claselor I - IV sunt defavoriza˛i, ∫i aceast„ categorie se extinde copiilor de la gr„dini˛„. Urmeaz„, probabil, pensionarii, a∫a c„ toat„ ˛ara va fi asistat„.
Noi am votat aceast„ lege pentru c„ ace∫ti copii trebuie s„ se hr„neasc„, dar credem c„ crearea unor noi locuri de munc„ pentru p„rin˛i ar fi dat posibilitatea ca ace∫tia s„ pun„ p‚inea pe masa copiilor.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## V„ mul˛umesc.
Pct. 7: propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area ora∫ului S‚ntana, jude˛ul Arad. Lege organic„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Ab˛ineri? Nu sunt.
Cu 175 de voturi pentru, 54 de voturi Ómpotriv„; s-a adoptat propunerea legislativ„.
Pct. 13: Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului
nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice. Lege ordinar„. O
Vot · Amânat
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Comisia a propus adoptarea.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Œntr-adev„r, este vorba de adoptarea propunerii legislative de la pct. 14. Este vorba de propunerea legislativ„ pentru completarea art. 50 lit. e) din Codul muncii.
O
Vot · Amânat
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Comisia propune respingerea.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dar este o propunere de adoptare!
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Ierta˛i-m„, dar suntem Ón plin Arghezi! Una scriem ∫i alta fum„m?! Comisia propune respingerea. V„ rog, domnule pre∫edinte, procedur„!
A∫a este ∫i Ón lista pe care o am eu, numai c„ era departe propunerea de titlu.
V„ rog! Domnul deputat Bolca∫.
Pentru a fi operativi ∫i a evita aceste erori de tipar evidente, Ól rog pe domnul pre∫edinte ca, propun‚nd la vot un anume proiect de lege, s„ enun˛e ∫i ce a propus comisia, ca s„ fim to˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i s„ nu avem confuzii.
Dac„ sunte˛i de acord, domnule pre∫edinte,...
V„ mul˛umesc.
Pct. 16: propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
Comisia a propus respingerea acestei propuneri legislative.
- Cine este pentru respingere? 177 de voturi pentru. Œmpotriv„? 54.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
Cine este pentru? 177 de voturi pentru respingere. Cine este Ómpotriva respingerii? 54.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Deci, au fost 174 de voturi pentru respingere, 54 de voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.
La pct. 17, comisia a propus respingerea:
- propunerii legislative pentru completarea ∫i modifi-
- carea art. 20 din Codul muncii,
- propunerii legislative pentru completarea art. 72 (2)
- din Codul muncii,
- propunerii legislative pentru completarea art. 74 (1)
- cu lit. e) din Codul muncii,
- propunerii legislative pentru modificarea art. 80 (3)
- din Codul muncii,
- propunerii legislative pentru modificarea Legii —
- Codul muncii nr. 53/2003,
- propunerii legislative pentru modificarea ∫i com-
- pletarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii,
- propunerii legislative privind modificarea Codului
- Muncii.
Domnul Bolca∫.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Nu a∫ mai vrea s„ reiterez discu˛iile despre discutarea Ón bloc a unor propuneri legislative. Poate c„ ar fi operativ, dar, Ón orice caz, nu este nici regulamentar, ∫i nici democratic.
S„ respect„m regulamentul, s„ respect„m pe autorii fiec„reia dintre aceste propuneri, ∫i v„ rog s„ supune˛i la vot fiecare propunere separat.
V„ mul˛umesc.
## Distinse coleg,
™tiam c„ judec„m Óntotdeauna cu aceea∫i m„sur„. Œn ∫edin˛a de dezbateri de ast„zi a˛i fost de acord c„, potrivit regulamentului, putem conexa mai multe propuneri ∫i le putem trata unitar. Aici, pentru c„ sunt mai multe, nu mai este bun„ judecata?
Nu! Nu mai este bun„ judecata pentru c„ era vorba de propuneri de modificare a unui proiect de lege, care au fost discutate unitar, Ómpreun„ cu propunerea Guvernului Ón cadrul comisiei.
Aici nu mai este bun„ judecata pentru c„ propunerea Guvernului a fost acel dictat prin asumarea r„spunderii, ∫i aici fiecare propunere vizeaz„ Ón parte alt„ situa˛ie ∫i alt domeniu din reglementarea unui cod.
Aici nu sunt propuneri care se refer„ la o lege, ci la un cod, ca ansamblu de reglement„ri.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Codul este tot lege. Observa˛i c„ este vorba de Legea nr. 53/2003.
Am enun˛at fiecare din propunerile cuprinse la pct. 17; deci ele Ó∫i reg„sesc personalitatea.
Vot · Amânat
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Explicarea votului.
O justificare a votului.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat Apostolescu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Ca ini˛iatoare a peste 20 de propuneri legislative privind modificarea unor articole din Codul muncii, sunt Ómpotriva discut„rii lor Ón grup, de aceea am votat Ómpotriv„, Óntruc‚t unele dintre acestea au primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Chiar aceast„ prim„ propunere privind modificarea art. 20, care se refer„ la clauzele specifice contractului de munc„, a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar dumneavoastr„ o amesteca˛i Ómpreun„ cu celelalte, care nu au primit.
Este adev„rat c„ toate au fost respinse de la comisie, dar eu consider c„ are o oarecare pondere avizul favorabil de la Consiliul Legislativ.
## V„ mul˛umesc.
Pct. 18: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind aloca˛iile de stat pentru copii.
Comisia a propus respingerea acestei propuneri.
Cine este pentru respingere? 175 de voturi pentru respingere.
- Œmpotriv„? 51 de voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? Nu sunt.
Deci, au fost 175 de voturi pentru respingere, 51 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.
Pct. 19: propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 189/2 noiembrie 2000 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ∫i completarea Decretului - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de c„tre dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate sau constituite ca prizonieri, republicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 553/8 noiembrie 2000.
Comisia propune respingerea.
Cine este pentru aceast„ solu˛ie? Tot 175 de voturi pentru respingere.
Œmpotriv„? 52 de voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? O ab˛inere.
S-a respins propunerea cu 175 de voturi pentru, 52 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
La pct. 20, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ propune respingerea urm„toarelor propuneri conexate Óntrun singur dosar:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 - propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modifi-
- carea art. 27 din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modifi-
- carea art. 31 din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modifi-
- carea art. 182 din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modifi-
- carea art. 22 alin. 2 din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modifi-
- carea art. 296 din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modifi-
- carea art. 46 alin. 2 din Codul muncii,
## V„ mul˛umesc.
Vroiam s„ explic votul Grupului parlamentar al P.R.M., tocmai ca ini˛iatoare a uneia dintre legile acestea care au fost puse la gr„mad„. Este vorba de legea noastr„, care modific„ art. 296, Ón sensul c„ dovada vechimii Ón munc„ poate fi f„cut„ oric‚nd ∫i cu cartea de munc„. Aceast„ propunere a fost respins„ cu motiva˛ia c„ acest document de atestare a activit„˛ii salariatului nu va mai fi folosit. Lucrul acesta s-a Ónt‚mplat Ón ˛„rile vecine, Polonia ∫i Ungaria, unde introducerea registrului general a produs haos, preconiz‚ndu-se reintroducerea c„r˛ii de munc„.
Œnchipui˛i-v„ un cet„˛ean care, Ón 30 de ani de munc„, poate s„ aib„ p‚n„ la 30 de locuri de munc„ ∫i va trebui, Ón prag de pensie, s„ alerge de la o Óntreprindere Ónchis„ la o banc„ falimentar„, la un patron care a plecat Ón str„in„tate.
Ni se spune Ón propunerea de respingere a ini˛iativei noastre c„ cet„˛enii se pot adresa justi˛iei cu Ónscrisuri. Cartea de munc„ este un Ónscris. Dac„ acest Ónscris dispare, cu ce se vor putea ei adresa justi˛iei?
De aceea, partidul nostru, pentru a evita aceste elemente de haos, a votat contra acestui pachet de legi. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## V„ mul˛umesc.
Pct. 21: proiectul de Lege privind asocierea Guvernului Rom‚niei la Institutul European din Washington ∫i plata
cotiza˛iei de membru. Lege ordinar„, potrivit art. 74 alin. (2) din Constitu˛ie.
Vot · Amânat
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
European„ privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare, pentru m„sura _Œmbun„t„˛irea sistemului de ap„ potabil„ ∫i celui al apelor uzate, Ón scopul conform„rii cu standardele europene Ón domeniul calit„˛ii apei ∫i protec˛iei mediului Ón municipiul Ia∫i, Rom‚nia,_ semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ∫i la Bucure∫ti la 13 mai 2001. Lege ordinar„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Ab˛ineri? Nu sunt.
Pct. 28: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic ∫i consular. Lege organic„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Pct. 32: proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei H„n˛e∫ti, prin reorganizarea comunei Ad‚ncata, jude˛ul Suceava. Lege organic„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Pct. 35: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, precum ∫i a unor alte acte normative. Lege ordinar„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Procedur„!
Cine este pentru? 175 de voturi pentru.
Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri, iar unii nu voteaz„ — aproape un Óntreg grup.
Pct. 29: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 52/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii. Lege organic„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Œmpotriv„? 54 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
182 de voturi pentru, 54 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.
V„ rog!
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Sunt dator s„ v„ semnalez Ómprejurarea c„ dou„ din proiectele de lege care au fost discutate Ón ∫edin˛a anterioar„ au fost omise din ordinea votului final, a∫a cum s-a dispus a se trece ast„zi. Nu Ónt‚mpl„tor e vorba de ordonan˛e de urgen˛„ care privesc situa˛ia financiar„ a Societ„˛ii Comerciale ARO C‚mpulung, ambele, prin finan˛„ri de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, precum ∫i prin acordarea de c„tre Ministerul de Interne a unui avans.
De ce ridic aceast„ problem„? Sigur c„ exist„ multe discu˛ii Ón leg„tur„ cu oportunitatea unor asemenea finan˛„ri, sigur c„ exist„ argumente pro ∫i contra, sigur c„ o situa˛ie financiar„ dezastruoas„ a unor societ„˛i comerciale are ni∫te responsabili chiar Ón cadrul acelor societ„˛i sau Ón cadrul ministerelor care le gestioneaz„, dar acolo sunt ni∫te oameni care mor de foame. Este
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 clar, cert ∫i categoric! I-a˛i v„zut, m„car la televizor, Ón timp ce v„ m‚nca˛i sandvi∫ul de sear„.
V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ respecta˛i ordinea care s-a discutat ∫i s„ supune˛i la vot ∫i aceste ordonan˛e.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg, ave˛i dreptate!
La pct. 33: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 54/2003 privind acordarea de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului c„tre Societatea Comercial„ ARO a unor sume de bani necesare finaliz„rii unor contracte comerciale. Lege ordinar„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt. Unii nu au participat la vot.
- S-a adoptat proiectul cu 212 voturi pentru.
La pct. 34: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2003 pentru prelungirea termenului prev„zut la art. 2 alin. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 162/2002 privind acordarea de c„tre Ministerul de Interne a unui avans de 72,6 miliarde lei pentru finalizarea obiectului contractului comercial nr. 110/2002 Óncheiat cu Societatea Comercial„ ARO C‚mpulung. Lege ordinar„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
- Ab˛ineri?
A mai intrat un coleg care a votat pentru. 213 ∫i unul Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? O ab˛inere.
- 213 voturi pentru, un vot contra, o ab˛inere.
- S-a adoptat proiectul de lege.
La pct. 37 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de combustibili pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice TERMOELECTRICA — S.A. Societatea Comercial„ ELECTROCENTRALE Deva — S.A. ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale. Lege ordinar„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Pct. 38 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 44/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut de art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantit„˛ii de 3 milioane tone de c„rbune energetic de c„tre Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat Ón anul 2001. Lege ordinar„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Pct. 39: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 49/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de combustibili pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice TERMOELECRICA — S.A., Societatea Comercial„ ELECTROCENTRALE Deva — S.A. ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale. Lege ordinar„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Pct. 41: propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950-1961. Lege ordinar„. O
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
- Ab˛ineri?
212 voturi pentru, o ab˛inere, nici un vot Ómpotriv„. Pofti˛i, domnule ini˛iator, s„ explica˛i votul!
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
V„ mul˛umesc, Ón numele locuitorilor Beiu∫ului, pentru c„, Ón sf‚r∫it, acest ora∫ Ó∫i prime∫te locul binemeritat Ón r‚ndul municipiilor jude˛ului Bihor, un loc nu oricare, pentru c„ acest ora∫ a jucat un rol important de-a lungul veacurilor Ón dezvoltarea socioeconomic„ a jude˛ului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 A˛i votat ast„zi trecerea Ón r‚ndul municipiilor a ora∫ului recunoscut ca cel de-al doilea Blaj al Ardealului, desigur pentru meritele sale ∫i ale celor ce l-au slujit de-a lungul anilor, Ón dezvoltarea culturii rom‚ne∫ti ∫i pentru p„strarea fiin˛ei na˛ionale, Ón ciuda vicisitudinilor vremurilor ce au trecut peste el ∫i oamenii lui. A˛i votat pentru un ora∫, de azi municipiu, Ón plin„ dezvoltare ∫i cu acela∫i important rol Ón dezvoltarea social-economic„, nu Ón ultimul r‚nd cultural„, a jude˛ului Bihor.
V„ mul˛umesc din suflet pentru votul dumneavoastr„, asigur‚ndu-v„ de Óntreg respectul beiu∫enilor.
Mul˛umesc, domnule deputat.
La pct. 44: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 78 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
Comisia a propus respingerea acestei propuneri. Cine este pentru propunerea de respingere? 174. Œmpotriv„? 51.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
S-a respins cu 174 voturi pentru, 51 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Pct. 45: propunerea legislativ„ privind constituirea ∫i utilizarea fondurilor destinate stimul„rii personalului Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Consumatorului ∫i al Oficiilor pentru protec˛ia consumatorilor jude˛ene, respectiv al municipiului Bucure∫ti.
Comisia propune respingerea.
Cine este pentru? 174 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
Foarte multe voturi neexprimate.
Pct. 46: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 11 din Legea care aprob„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/1999 privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap.
Comisia propune respingerea. Cine este pentru? 175 de voturi pentru. Œmpotriv„? 50.
Ab˛ineri? Nu sunt.
S-a respins propunerea cu 175 de voturi pentru, 50 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
Doamn„ Ionescu,
V„ rog s„ explica˛i votul Partidului Rom‚nia Mare.
Doresc s„ explic votul Partidului Rom‚nia Mare, ∫i Ón calitate de ini˛iatoare, al„turi de doamna deputat Apostolescu.
Aceast„ propunere legislativ„ a fost discutat„ Ón lipsa noastr„, ca ini˛iatori, de la comisie, ∫i ea dorea s„ clarifice unele aspecte ambigue, precum ∫i s„ instituie unele facilit„˛i fiscale pentru firmele care execut„ amenaj„ri destinate accesului neÓngr„dit al persoanelor cu handicap locomotor.
S-a invocat o Directiv„ a Consiliului Europei, ∫i anume c„ s-ar opune scutirilor de T.V.A., acordate firmelor care fac facilit„˛i pentru handicapa˛i. Lucrul acesta nu cred c„
este adev„rat, deoarece politica Guvernului este s„ se fac„ reduceri de impozit celor care vopsesc case, care Ó∫i instaleaz„ termopane. Deci cred c„ aceast„ propunere a noastr„ trebuia s„ fie mai serios analizat„ ∫i s„ se voteze pentru ea, pentru c„ venea tocmai Ón Ónt‚mpinarea persoanelor cu handicap.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Pct. 47: propunerea legislativ„ privind conflictul de interese Ón exercitarea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice ∫i de interes public.
Tot o propunere de respingere.
Cine este pentru respingere? 176. Œmpotriv„? 46 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
Deci s-a respins propunerea cu 176 voturi pentru, 46 Ómpotriv„.
Pct. 48: propunerea legislativ„ privind interdic˛ia pentru managerii, salaria˛ii cu func˛ii decizionale ∫i so˛ii acestora, precum ∫i pentru rudele lor p‚n„ la gradul III din institu˛iile de stat, regii ∫i societ„˛i comerciale unde statul rom‚n este ac˛ionar unic sau majoritar de a avea firme proprii cu obiect de activitate concurent sau complementar activit„˛ilor desf„∫urate ca angajat de stat.
Se propune, de asemenea, respingerea. Cine este pentru? 175. Œmpotriv„? 46. Ab˛ineri? O ab˛inere.
S-a respins propunerea.
Pct. 49: propunerea legislativ„ privind protejarea minorilor care desf„∫oar„ activit„˛i produc„toare de venituri pe care nu au dreptul legal de a le gestiona.
Se propune respingerea. Cine este pentru? 174. Œmpotriv„? 50. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a respins. Domnul Sonea dore∫te s„ explice votul. Pofti˛i!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Propunerea legislativ„ vroia s„ mearg„ pe linia ajutor„rii tinerilor. Se ∫tie c„ ast„zi, Ón ˛ara noastr„, se bate mult„ moned„ pe aceast„ tem„. Aceast„ propunere urm„rea ca acei copii care, la aceast„ dat„, au o anumit„ v‚rst„ ∫i nu au dreptul de a-∫i gestiona bunul lor pe care Ól produc, e vorba de sportivi care primesc ajutoare, premii, de c‚nt„re˛i, de arti∫ti de orice alt„ natur„ care au anumite sume, ei ar fi putut, par˛ial, s„ creeze, prin tutorii lor, prin p„rin˛i, prin alte foruri care au aceste drepturi, s„ creeze fonduri de care s„ beneficieze c‚nd vor fi majori. Din p„cate, iat„ c„ aceast„ ini˛iativ„ nu a avut succes. Probabil c„ se va g„si o alt„ modalitate ca ace∫ti tineri s„ poat„ s„ se bucure, ∫i pe mai t‚rziu, de produsul muncii lor, nu s„ fie folosit acest produs de alte persoane, la aceast„ dat„, f„r„ ca ei s„ fie con∫tien˛i de ceea ce se Ónt‚mpl„ cu produsul muncii lor. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc.
Pct. 50: propunerea legislativ„ privind controlul psihologic ∫i psihiatric asupra candida˛ilor la func˛iile de demnitari publici.
Comisia a propus respingerea.
Cine este pentru respingere? 229 pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
Pct. 51: propunerea legislativ„ privind completarea art. 15 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.
Se propune respingerea. Cine este pentru? Stima˛i colegi,
M„car atunci c‚nd nu exist„ unanimitate vota˛i, ca s„mi dau seama...
176 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
S-a respins propunerea cu 176 voturi pentru, 42 Ómpotriv„.
Pct. 52: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.
Comisia, de asemenea, a propus respingerea. Cine este pentru aceast„ solu˛ie? Tot 176 voturi pentru respingere.
Œmpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Cu 176 voturi pentru, 42 Ómpotriv„ s-a respins propunerea.
Pct. 53: propunerea legislativ„ privind completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.
Comisia a propus tot respingerea.
Cine este pentru? 176 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 42.
Ab˛ineri? Nu sunt.
S-a respins propunerea cu 176 voturi pentru, 42 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
Pct. 54: propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.
Comisia a propus respingerea. Cine este pentru? 176. Œmpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Pct. 15: propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
E propunere de adoptare, pe care v-o
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Œn continuare, urmeaz„ lista proiectelor adoptate ast„zi.
Pct. 55: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 21/1991 privind cet„˛enia rom‚n„. Comisia a propus respingerea. Cine este pentru aceast„ propunere? 230 voturi pen-
tru.
Ab˛ineri sau respingeri? Nu sunt. Deci unanimitatea celor prezen˛i.
Pct. 56: propunerea legislativ„ privind controlul provenien˛ei averilor dob‚ndite Ón mod ilicit.
Se propune respingerea. Cine este pentru? 178 de voturi pentru. Œmpotriv„? 39. Ab˛ineri? Nu sunt.
S-a respins propunerea cu 178 pentru, 39 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
Pct. 57: propunerea legislativ„ privind declararea ∫i controlul averilor demnitarilor, func˛ionarilor publici ∫i a altor categorii prev„zute Ón prezentul act normativ.
Se propune respingerea acesteia. Cine este pentru? 176 de voturi pentru. Œmpotriv„? 39. Ab˛ineri? Nu sunt.
S-a respins propunerea cu 176 voturi pentru, 39 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
Vre˛i s„ explica˛i votul. Domnul deputat Boiangiu.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Protestez Ómpotriva modului Ón care s-a Ónc„lcat cutuma parlamentar„ Ón cazul acestei ini˛iative legislative. Nu am Ón˛eles de ce, timp de un an de zile, nu am fost chemat la Comisia juridic„ pentru a-mi sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Oric„ruia dintre dumneavoastr„ i se poate Ónt‚mpla acest lucru ∫i consider c„ aceast„ Comisie juridic„ a noastr„, al c„rui domn pre∫edinte este aici, domnul profesor, c„ruia i-am spus personal, l-am rugat ∫i personal, pentru a fi invitat s„-mi sus˛in punctul de vedere. Œmi pare r„u, nu m-a invitat ∫i, timp de un an de zile, nu am putut s„ Ómi sus˛in aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. O consider o ini˛iativ„ legislativ„ complet„, de care ˛ara are nevoie, Ón momentul acesta. Nu Ón˛eleg cine este acela care se teme, la ora actual„, pentru ca la punctul 2 din aceast„ ini˛iativ„, la art. 2, la subiec˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 declar„rii averii, s„ intre ∫i cei care, dup„ data de 1 ianuarie 1990, au Óndeplinit una din func˛iile, demnit„˛ile sau calit„˛ile ar„tate Ón alin. 1, adic„ cei care au ocupat demnit„˛i de stat ∫i care s-au Ómbog„˛it Ón mod ilicit.
Nu Ón˛eleg de ce, probabil faptul c„ eu, Ón calitatea pe care o am, ∫i de vicepre∫edinte al Partidului Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin-Democrat, ∫i faptul c„ am propus..., este un partid extraparlamentar, este adev„rat, Óns„ Ón calitate de deputat independent, aveam acest drept s„ supun. Foarte multe acuza˛ii au fost f„cute ∫i se pare c„ al˛ii se tem de aceste lucruri. Deci de ce s„ nu intre ∫i cei care au ob˛inut credite, ca persoane fizice, cu dob‚nd„ preferen˛ial„, de la BANCOREX, Banca Agricol„ ∫i toate celelalte b„nci care au fost devalizate, de ce s„ nu intre cei care, din institu˛iile militare, au ob˛inut aceste credite preferen˛iale, de ce s„ nu fie comisie din care s„ fac„ parte ∫i reprezentan˛i ai institu˛iei Avocatului Poporului, Cur˛ii de Conturi ∫i ai partenerilor sociali ∫i societ„˛ii civile. Nu Ón˛eleg unde este ilegalitatea ∫i nu Ón˛eleg unde este absurditatea ∫i aceast„ justificare pe care Comisia juridic„ o face absolut Ón mod gratuit, c„ nu se poate ca aceast„ neretroactivitate, deci neretroactivitate a legii s„ fie pus„ Ón aplicare. S„-i Óntreb„m pe cei care au furat din 1990, ob˛in‚nd diferite demnit„˛i publice, s„-i Óntreb„m de unde au aceste averi.
## Stimate coleg,
f n s„ v„ informez ceea ce v„d c„ nu a˛i b„gat de seam„. A fost supus„ votului propunerea de respingere ∫i plenul s-a pronun˛at.
La punctul 58: proiectul de Lege privind m„suri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei ∫i al altor localit„˛i.
Domnule pre∫edinte al Comisiei juridice, ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte,
Ini˛iatorul ne-a Ónvederat un aspect pe care comisia nu l-a avut Ón vedere la dezbatere ∫i care lipse∫te din raportul Óntocmit. De aceea, a∫ avea rug„mintea s„ ne adres„m colegilor no∫tri s„ fie de acord cu restituirea acestui proiect de lege la comisie.
™i, dac„-mi permite˛i, Ón leg„tur„ cu îrepro∫ul“ f„cut de colegul nostru care a luat cuv‚ntul la propunerea legislativ„ de la punctul 57 Ón ordinea de zi, eu, din c‚te ∫tiu, _staff_ -ul tehnic, nu exist„ ∫edin˛„ unde s„ nu invite pe colegii no∫tri, numai c„ nu totdeauna cei invita˛i, ini˛iatorii, ne onoreaz„ cu prezen˛a, pentru c„, altfel, am‚n„m ∫edin˛a, c‚nd e lips„ de procedur„, adic„ atunci c‚nd nu a fost Ón∫tiin˛at ini˛iatorul. Dac„ ini˛iatorul a fost Ón∫tiin˛at ∫i, din diverse motive, nu a participat, comisia
Ó∫i desf„∫oar„ activitatea. De altfel, pentru fiecare proiect de lege Ón parte, stimate domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, noi avem un proces-verbal Óntocmit, cu note telefonice sau alte maniere de Ón∫tiin˛are ale ini˛iatorilor, ∫i m„ tem c„ nu s-a gre∫it niciodat„. Fiecare ini˛iator a fost invitat s„ participe la dezbaterile comisiei.
Revenind Óns„ la punctul 58, domnule pre∫edinte, ∫i m„ adresez ∫i colegilor no∫tri, v„ rug„m, fiind o omisiune a comisiei de a dezbate anumite aspecte pe care ni le-a ridicat ini˛iatorul, v„ rog s„ consulta˛i plenul dac„ este de acord ca acest proiect de Lege privind m„suri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei ∫i al altor localit„˛i, dac„ plenul este de acord, s„-l restitui˛i la comisie.
V„ mul˛umesc dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ∫i colegilor no∫tri din sal„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc.
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Dac„ sunt ab˛ineri? Nu sunt.
Cu 175 voturi pentru, 36 Ómpotriv„ s-a respins propunerea legislativ„.
La pct. 60: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 550/2002 privind v‚nzarea spa˛iilor comerciale proprietate privat„ a statului ∫i a celor de prest„ri de servicii, aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene sau a consiliilor locale, precum ∫i a celor aflate Ón patrimoniul regiilor autonome de interes local. Se propune respingerea acestei ini˛iative.
Cine este pentru? 175 pentru.
Œmpotriv„? 35. Ab˛ineri? Nu sunt.
Pct. 61: propunerea legislativ„ pentru declararea de rezerva˛ie arheologic„ ∫i bun de utilitate public„ de interes na˛ional a unor zone din teritoriul localit„˛ilor Sarmizegetusa, Mintia-Ve˛el ∫i a Complexului cet„˛ilor dacice din Mun˛ii Or„∫tiei, Coste∫ti-Cet„˛uie; Cet„˛uia Œnalt„; Ciocu˛a; Coste∫ti-Blidaru; F„ieragu; V‚rful lui Hulpe; Fe˛ele Albe; Gr„di∫tea Muncelului; Piatra Ro∫ie— jude˛ul Hunedoara.
Pofti˛i?
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Nu s-a discutat 60, s-a oprit Ón ∫edin˛a trecut„ la 59.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Ast„zi am discutat-o, stimate coleg.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 ## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Nu s-a discutat! Cum? Eu am fost aici, noi ne-am oprit la 59.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Distinse domnule deputat,
Este adev„rat c„ la un moment dat, pentru a l„sa s„ curg„ proiectele Ón func˛ie de comisiile care se aflau la tribun„, am inversat, dar la punctul 60 am discutat aceast„ propunere legislativ„, ca ∫i cea urm„toare cu Ion Milo∫.
Deci, a fost prezentat raportul comisiei ∫i s-a discutat.
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Ab˛ineri? Nu sunt.
Are cuv‚ntul domnul Dan Bruda∫cu pentru a-∫i prezenta... Nu? Pct. 61, cel cu Sarmizegetusa, Coste∫ti, Cet„˛uia Œnalt„, ∫.a.m.d.
Pofti˛i, domnule deputat!
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor deputa˛i,
Œn aceast„ var„ mi-a fost dat s„ vizitez o parte din ˛inuturile vizate Ón propunerea legislativ„ de la 61. Mai precis, segmentul cet„˛ile din Mun˛ii Or„∫tiei. Sunt m„rturii de existen˛„ a poporului nostru, sunt uimitoare pentru oricine, sunt monumente ale istoriei, dar nici m„car drumuri de nivel forestier, adic„ drumuri Óngrijite nu sunt. Nici potecile nu sunt practicabile ∫i vreau s„ v„ informez c„ Ón acea zi Ón care am fost eu, Ón iulie, au fost cel pu˛in 50 de vizitatori care au f„cut un exerci˛iu fizic extraordinar de a ajunge acolo s„ se uimeasc„ de ceea ce este, de ceea ce Ónc„ mai avem. Œn vremea aceasta, se fac proiecte gigantice, megaproiecte: Dracula Land ∫i altele, str„ine complet spiritualit„˛ii noastre. Nu Ón˛eleg de ce at‚ta dezinteres pentru aceste elemente de fond ale istoriei noastre na˛ionale.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Pofti˛i, domnule deputat!
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor,
Am propus aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, g‚ndindu-m„ c„, Óntr-adev„r, aceste monumente din jude˛ul Hunedoara, ∫i fiind ∫i hunedorean, trebuie protejate. Nu trebuie s„ insist foarte mult, pentru c„ ∫i dumneavoastr„, din pres„, din televiziune, ∫ti˛i foarte bine ce se Ónt‚mpl„ la Sarmizegetusa, Recea, ∫i asta tocmai datorit„ faptului c„ Mun˛ii Or„∫tiei nu sunt proteja˛i a∫a cum ar trebui s„ fie proteja˛i.
Œn consecin˛„, ca ini˛iator, ca istoric, coleg al dumneavoastr„, v„ rog s„ vota˛i Ómpotriva respingerii propunerii legislative.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Distinse coleg,
Votul s-a pronun˛at deja, nu Ónainte.
Pct. 62: propunerea legislativ„ privind atribuirea, pe toat„ durata vie˛ii, a unui apartament de dou„ camere scriitorului Ion Milo∫. S-a propus respingerea acesteia.
Cine este pentru?
Am o rug„minte. Dup„ vot, s„ veni˛i la tribun„ s„ spune˛i ce dori˛i.
174 voturi pentru. Œmpotriv„? 35 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.
Domnul Dan Bruda∫cu dore∫te s„ motiveze votul Partidului Rom‚nia Mare.
Sunt ini˛iatorul acestei propuneri legislative, ˛in‚nd cont de fapt de activitatea extrem de bogat„ pe care scriitorul Ion Milo∫ a desf„∫urat-o Ón slujba culturii ∫i literaturii rom‚ne de peste 35 de ani. Domnia sa a fost f„cut de c„tre acest Parlament cet„˛ean de onoare al Rom‚niei, dar, dup„ cum se vede, i s-a dat o îtitul„ f„r„ pi˛ul„“. Nici un fel de considera˛ie pentru ceea ce a f„cut acest om de peste 35 de ani pentru mai buna cunoa∫tere Ón spa˛iul suedez ∫i Ón spa˛iul occidental al culturii ∫i literaturii rom‚ne.
Œn continuare, el este obligat s„ cheltuiasc„ sume imense pentru a face ceea ce nu a reu∫it s„ fac„ to˛i ambasadorii Rom‚niei pe care i-am avut dup„ 1965 Óncoace la post. Din p„cate, se pare c„ aceast„ slujire a intereselor na˛ionale ∫i a culturii rom‚ne∫ti nu g„se∫te nici un ecou la partidul de guvern„m‚nt. Decizia dumneavoastr„ nu este Ómpotriva lui Ion Milo∫, ci Ómpotriva tuturor celor care ar dori ca pe viitor s„ se angajeze cu fiin˛a, competen˛a ∫i energia lor Óntru slujirea culturii ∫i literaturii rom‚ne∫ti.
V„ felicit pentru aceast„ decizie.
## Mul˛umesc.
La punctul 63: propunerea legislativ„ privind v‚nzarea unor terenuri, proprietate privat„ a statului sau unit„˛ilor administrativ-teritoriale, aferente construc˛iilor cu destina˛ia de locuin˛e din intravilanul localit„˛ilor rurale ∫i urbane.
V„ rog!
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ rog Óns„ s„ constata˛i c„ Ón sal„ voteaz„ foarte pu˛ini, iar dumneavoastr„ a˛i formulat o cifr„ pro ∫i o cifr„ contra ∫i o plimba˛i mereu a∫a. A∫ vrea s„ face˛i apel la noi, Ón sal„, ∫i s„ fim aten˛i ∫i s„ vot„m Ón consecin˛„, deoarece nu pare elegant, nu voteaz„ dec‚t doi ∫i dumneavoastr„ zice˛i 173. De asemenea ∫i dincolo, voteaz„ c‚˛iva ∫i zice˛i alt„ cifr„. Parc„ nu este elegant. V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
V„ rog insistent s„ veni˛i to˛i Ón sal„ ∫i, Óntr-adev„r, s„ vota˛i, dar Ón privin˛a observa˛iei, dac„ v„ uita˛i la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 dumneavoastr„ Ón spate ∫i acolo se Ónt‚mpl„ a∫a. Deci, to˛i, to˛i colegii Ói rog s„ fie prezen˛i ∫i s„-∫i manifeste votul pentru a nu exista discu˛ii.
Rog to˛i colegii de pe sal„ s„ vin„ Ón„untru pentru a participa la vot!
La punctul 63 cine este pentru respingerea acesteia?
V„ rog s„ v„ manifesta˛i votul! 174 voturi pentru. Œmpotriv„? 34.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Pct. 64: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului 69 din 29 august 2002 privind regimul juridic al c„r˛ii electronice de identitate. Se propune respingerea.
Cine este pentru respingere? 230 voturi pentru. Œmpotriv„? un vot Ómpotriv„.
Ab˛ineri?
Dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Œnseamn„ c„ am num„rat gre∫it: sunt 227 de voturi pentru.
Pct. 65 — propunerea legislativ„ cu privire la localurile de alimenta˛ie public„. Se propune, de asemenea, respingerea.
Cine este pentru respingere? 178 voturi pentru. Œmpotriv„? 36.
Ab˛ineri? Nu sunt.
La punctul 66: propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 27 din Legea 215/2001. Comisia a propus respingerea.
Cine este pentru respingere? 179 voturi pentru. Œmpotriv„? 34.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
La punctul 67: propunerea legislativ„ privind amenajarea ∫i introducerea Ón circuitul turistic a Pe∫terii Sf‚ntului Apostol Andrei. Se propune respingerea.
Cine este pentru respingere? 174 voturi pentru. Œmpotriv„? 34.
Ab˛ineri? Nu sunt.
V„ rog!
este a Partidului Rom‚nia Mare, nou„ ne-ar fi f„cut pl„cere s„ avem noi ini˛iativa aceasta, pentru c„ ea este foarte pertinent„. Nu solicit„ nici cheltuieli exagerate ∫i dac„ este vorba, Óntre noi, c‚t 2-3 palmieri care s-au uscat p‚n„ acum ∫i pe care i-am votat to˛i Óntr-o veselie sau li s-a dat bani pentru construc˛ia palmierilor, c„ a∫a pot s„ zic, construc˛ie, c„ doar n-au crescut deloc, au fost implanta˛i ∫i n-au crescut; 2-3 astfel de palmieri f„ceau c‚t amenajarea acestei pe∫teri. Care este problema? De ce nu? Cine a fost Ón Grecia sau Ón Turcia, fiecare piatr„ de acolo este un motiv de m‚ndrie pentru localnici ∫i pentru turi∫ti, turismul din acele ˛„ri, ∫i se pl„tesc bani numai ca s„ viziteze. Mul˛i cre∫tini din Europa sau din lume ar dori s„ vad„ acea pe∫ter„; unii nici nu ∫tiu de existen˛a unei asemenea pe∫teri. N-am s„ Ón˛eleg niciodat„ de ce nu vot„m lucruri extrem de simple ∫i pertinente ∫i Ón folosul Rom‚niei, a ˛„rii, a oamenilor, turismului, dac„ vre˛i, Ón ultim„ instan˛„. Numai pentru c„ este a unuia dintre ceilal˛i oameni care nu fac parte din P.D.S.R.?! Nu este elegant!
## **Domnul Ioan Mihai N„stase:**
## Stima˛i colegi,
## Domnule pre∫edinte,
Orice ˛ar„, orice neam s-ar m‚ndri cu asemenea element de cre∫tin„tate ∫i de mare valoare turistic„. Consider propunerea de respingere un vot Ómpotriva cre∫tin„t„˛ii ∫i Ómpotriva culturii rom‚ne∫ti. Regret c„ m„car Ón ultimul moment colegii n-au dat dovad„ de o responsabilitate civic„ ∫i cre∫tineasc„ pentru a vota pentru aceast„ intrare Ón circuitul turistic ∫i al valorilor cre∫tine a Pe∫terii Sf‚ntului Andrei.
## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a**
**:**
Œi doare Ón cot!
Domnul deputat Tudor.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ m„rturisesc sincer c„ nu Ón˛eleg deloc de ce a fost respins„ aceast„ propunere. Nu este a noastr„, nu
Domnul deputat Metin Cerchez, tot explicarea votului? V„ rog!
## **Domnul Metin Cerchez:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Sunt deputat de Constan˛a, sunt ∫i musulman, nu v„ Ón˛eleg practic, pentru c„ orice ˛ar„ s-ar m‚ndri ∫i mai ales dumneavoastr„, ∫i noi, rom‚nii, avem Vorone˛ul, avem at‚tea m‚n„stiri
∫i nu putem s„ introducem Ón circuit. Din cauza aceasta, ˛„rile de al„turi, Ungaria ∫i Bulgaria ∫tiu s„ fac„ turism. Noi nu ∫tim s„ facem turism. Œn Grecia dac„ nu exist„ o piatr„ veche, grecii o fac din ipsos ∫i le prezint„ turi∫tilor ca îvezi Doamne, c„ nu ∫tiu ce...“ Nu pot s„ Ón˛eleg! P‚n„ la urm„, turismul ecumenic exist„. Sunt zeci, sute de mii de oameni care vin ∫i viziteaz„ aceste m‚n„stiri, aceste pe∫teri, aceste locuri care aduc at‚ta credin˛„ Ón sufletul oamenilor, Ónc‚t nu Ón˛eleg. Suntem cumva comuni∫ti Ón sala asta ∫i suntem atei?!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
Domnul secretar Mohora explic„ votul Grupului Partidului Social Democrat.
## Stima˛i colegi,
Sunt Óntru totul de acord cu argumentele pe care antevorbitorii mei le-au adus aici Ón leg„tur„ cu punerea Ón valoare a frumuse˛ilor ∫i inclusiv a propriet„˛ilor de cur„ balnear„ pe care le are nu numai aceast„ pe∫ter„, ci ∫i alte pe∫teri din Rom‚nia.
Vreau s„ v„ informez c„, din aceast„ perspectiv„, am organizat, Ón urm„ cu c‚teva luni, aproape un an, un simpozion pe aceast„ tem„, inclusiv invit‚nd speciali∫ti Ón ambientarea acestor pe∫teri Ón jude˛ul Suceava ∫i cu sprijinul Funda˛iei _Friederich Eber_ din Germania, am reu∫it s„ introducem Ón programul Guvernului la Ministerul Turismului ca program distinct guvernamental la care se lucreaz„ Ón prezent pentru punerea Ón valoare a tuturor celor circa 10-15 pe∫teri de valoare foarte mare, Óntr-adev„r, ∫i care sunt unice, a∫ spune eu, ca ∫i aglomerare Óntr-un spa˛iu geografic din Europa, Ónc‚t consider c„ practic ∫i amenajarea acestei pe∫teri care face obiectul acestei ini˛iative legislative Ó∫i va g„si locul acolo. Pentru c„ trebuie s„ fim cinsti˛i, exist„ ∫i numeroase altele care pot s„ fie ∫i trebuie s„ ne aplec„m asupra lor s„ fie puse Ón valoare ∫i introduse Ón circuitul turistic ∫i balnear ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine, nu trebuie s„ le aduc eu Ón discu˛ie.
De aceea, a∫ ruga pe colegii mei care au fost ini˛iatori, s„ nu cread„ c„ este o respingere din partea partidului pe care Ól reprezint ∫i al Guvernului, ci este vorba de o punere Ón valoare Óntr-o manier„ integrat„ la scar„ na˛ional„ a unui program de acest gen care a fost ∫i anun˛at de ministrul turismului, de fapt.
V„ mul˛umesc foarte mult.
La punctul 68: propunerea legislativ„ privind declararea zonei Ro∫ia Montan„-Bucium-Zlatna arie protejat„ ∫i monument al naturii, comisia a propus respingerea.
Cine este pentru respingere? 175 voturi pentru. Œmpotriv„? 31.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Domnul Bruda∫cu dore∫te s„ explice votul P.R.M.-ului.
Men˛in‚ndu-m„ Ón atmosfera de dinainte de la cel„lalt subiect, nu fac dec‚t s„-mi exprim regretul c„ o serie de valori importante ∫i pentru activitatea comercial„ ∫i turistic„ sunt l„sate vrai∫te. Mai cunoa∫tem noi ini˛iative pe care le-a avut Guvernul ∫i de care s-a ales praful. B„nuiesc c„ ∫i cea dinainte va avea aceea∫i soart„; dar revenind la Ro∫ia Montan„, Bucium ∫i Zlatna nu pot dec‚t s„ admir cu c‚t„ u∫urin˛„ s-a trecut ∫i peste punctul 61.
Deci, tot ceea ce reprezint„ elemente definitorii pentru istoria noastr„ na˛ional„, dac„ vre˛i ∫i pentru avu˛ia noastr„ na˛ional„, nu v„ sensibilizeaz„ absolut deloc. Atitudinea pe care o ave˛i, propun‚nd respingerea acestei
propuneri legislative, Ómi pune foarte serioase semne de Óntrebare cu privire la caracterul politicii pe care o desf„∫ura˛i.
Vreme de 3 ani de zile a˛i desf„∫urat o politic„ ce nu are nimic de a face cu caracterul na˛ional. Poate c„ m„car pe ultima sut„ de metri ar fi timpul s„ face˛i ∫i politic„ na˛ional„. Da˛i dovad„ totu∫i, Ón final, de Ón˛elepciune, domnilor colegi!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
La punctul 69: propunerea legislativ„ pentru completarea Legii 50/1991 privind autorizarea execut„rii construc˛iilor ∫i unele m„suri pentru realizarea locuin˛elor. Comisia a propus respingerea.
Vot · approved
Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu. (Restituit comisiei.) 34
Ab˛ineri? 7 ab˛ineri ∫i Ónc„ voturi neexprimate.
- La punctul 70: propunerea legislativ„ pentru modifi-
carea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 36/2002 privind taxele ∫i impozitele locale.
- S-a propus respingerea de c„tre comisie.
Cine este pentru aceast„ solu˛ie?
- 174 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.
Ab˛ineri? 28 de ab˛ineri.
- Tocmai m„ preg„team s„ zic c„ sunt foarte multe
- voturi neexprimate.
- Deci, 174 pentru, nici un vot contra, 28 ab˛ineri. S-a respins propunerea.
- La punctul 71: propunerea legislativ„ privind modifi-
carea unor prevederi din Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale. Comisia a propus respingerea.
- Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 174 pentru. Œmpotriv„? un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 28 ab˛ineri.
- La punctul 72: propunerea legislativ„ pentru modifi-
- carea Legii nr. 414 din 2002 privind impozitul pe profit. Comisia a propus respingerea.
- Cine este pentru respingere? 175 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 28 ab˛ineri.
- Pct. 73: propunerea legislativ„ pentru completarea
- Legii nr. 356 din 2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dob‚nzilor legale pentru obliga˛ii b„ne∫ti.
- Comisia a propus respingerea.
- Cine este pentru respingere? 174 voturi pentru. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri ∫i multe voturi neexprimate. 174 voturi pentru respingere, 3 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. S-a respins.
- Pct. 74: propunerea legislativ„ privind accelerarea flu-
- xurilor monetare Ón economia na˛ional„.
- S-a propus respingerea.
- Cine este pentru respingere? 178 voturi pentru. Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? Nu sunt. Multe voturi neexprimate.
- Pct. 75: propunerea legislativ„ pentru modificarea
- Ordonan˛ei nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#298084Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 108/19.IX.2003 con˛ine 56 de pagini.**
Pre˛ul 69.216 lei
Sus˛inerea transform„rilor necesare procesului de aderare la structurile nordatlantice, precum ∫i construirea premiselor pentru noua configura˛ie european„, reclam„ raportarea la un nou sistem de valori similare cu cele occidentale. Reforma rela˛iilor economice tangente institu˛iei militare este asigurat„ at‚t prin men˛inerea interesului acestei autorit„˛i fa˛„ de personalul trecut Ón rezerv„, c‚t ∫i prin deschiderea societ„˛ii pentru atragerea Ón r‚ndurile sale a unei categorii profesionale bine preg„tite, serioase, inventive, ambi˛ioase. Pentru aceste categorii de disponibiliza˛i a fost elaborat, printre altele, un program special de reconversie profesional„ care cuprinde o serie de m„suri menite s„ acorde un sprijin institu˛ionalizat celor care doresc s„ se integreze Ón mediul civil.
Œntr-o prim„ etap„, au fost puse Ón aplicare m„surile active de protec˛ie social„ cu impact asupra unui num„r mare de subiec˛i, ∫i anume calificarea, recalificarea prin cursuri urmat„, pe c‚t posibil, de deplasarea pe pia˛a muncii. Programul proiectat cu expertiz„ NATO beneficiaz„ de finan˛area B„ncii Mondiale, Óncep‚nd cu anul 2001, iar pentru aplicarea sa s-a constituit un parteneriat, Ón cadrul c„ruia fiecare entitate administrativ„ implicat„ are responsabilit„˛i precise. Astfel, la Ónceputul lui 2003 a fost pus Ón func˛iune un prim incubator de afaceri Ón Bucure∫ti, ca proiect-pilot, urm‚nd ca m„sura, care constituie un obiectiv prioritar Ón domeniul reconversiei profesionale a persoanelor disponibilizate din Armat„, s„ se extind„ ∫i Ón alte garnizoane de interes economic, precum Timi∫oara sau Sibiu.
Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale va asigura punerea la dispozi˛ie a spa˛iilor necesare infrastructurii, prin schimbarea destina˛iei unor caz„rmi dezafectate ori monitorizarea func˛ion„rii generale a incubatoarelor. De asemenea, Ón afara obiectivelor deja amintite, programul de reconversie profesional„ are Ón vedere ∫i urm„toarele principii de interes major: asigurarea utiliz„rii eficiente a capitalului investit pentru reintegrarea personalului disponibilizat, diminuarea efectelor sociale negative produse de procesul disponibiliz„rii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cre∫terea Óncrederii Ón organiza˛ia militar„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
™i, pentru operativitate, dau cuv‚ntul domnului deputat Bruda∫ca.
Va urma domnul Kerekes Károly.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Mi-am intitulat interven˛ia de ast„zi: îRom‚nia, o ˛ar„ cu un guvern corupt“.
Œnainte de a m„ referi concret la acest subiect, a∫ dori s„ reamintesc colegilor no∫tri c„ Ón secolul XIX au ap„rut dou„ lucr„ri fundamentale care au criticat corup˛ia, venalitatea, imoralitatea societ„˛ii engleze ∫i a celei rom‚ne∫ti. Am Ón vedere îB‚lciul de∫ert„ciunilor“, av‚ndu-l ca autor pe William Thackeray, ca ∫i îMomente ∫i schi˛e“, o lucrare excep˛ional„ care pune sub lupa scriitorului de mare rafinament ∫i talent aceste apuc„turi balcanice pe care le-a avut clasa politic„ rom‚neasc„.
Actualitatea clasicilor este mai pregnant„ dec‚t oric‚nd. Œn plus, acestui flagel ad„ug‚ndu-i-se unul foarte grav, acela al corup˛iei care Óncepe de la v‚rful Guvernului Rom‚niei. Œnsu∫i primul-ministru al Rom‚niei se poart„ ca un vechil: el sec„tuie∫te visteria ˛„rii pentru a-∫i publica lucr„rile izvor‚te, mai degrab„, din orgoliu ∫i din dorin˛a de a nu fi mai prejos dec‚t primul scriitor al ˛„rii, Ion Iliescu. Atunci c‚nd opinia public„ ∫i Ón mod deosebit presa a semnalat acest abuz grosolan s„v‚r∫it de primul-ministru, el s-a mul˛umit s„ g„seasc„ scuze puerile ∫i s„ arate c„ va exista c‚ndva, pe baza pilelor ∫i rela˛iilor proprii, un sponsor pentru aceast„ lucrare.
Un alt caz care a dep„∫it deja fruntariile ˛„rii este cel al ministrei Hildegard Puwak. Ea are comportament de precupea˛„ care fur„ de la c‚ntar. Œn calitatea sa de ministru al integr„rii europene, ∫i-a permis s„ Ómpropriet„reasc„ sau s„ confere sume importante din sursele externe pentru familia sa ∫i firmele Ón care so˛ul ∫i fiul s„u erau implica˛i. Nu are nici m„car minima demnitate de a recunoa∫te gre∫eala ∫i de a-∫i da demisia. Œn repetate interven˛ii, Hildegard Puwak s-a Óncurcat Ón tot felul de explica˛ii care mai de care mai ridicole.
Cum s„ mai fie credibil„, s„ fie acceptat„ ca partener de dialog o asemenea persoan„, Ón procesul de aderare a ˛„rii Ón structurile Uniunii Europene? Cu doamna Hildegard Puwak la timona Ministerului pentru Integrare European„ avem uria∫e ∫anse s„ e∫u„m. Occidentalii extrem de sensibili atunci c‚nd este vorba de astfel de metehne vor sanc˛iona venalitatea demnitarilor Partidului Social Democrat ∫i mai ales neru∫inarea de a pretinde c„ Ón Rom‚nia nu exist„ corup˛ie, poate doar corup˛i, iar doamna Hildegard Puwak este, din acest punct de vedere, un extrem de nefericit exemplu.
La fel ca domnul Adrian N„stase, ∫i domnul Ioan Rus, actualul ministru al administra˛iei ∫i internelor, este un pasionat v‚n„tor. Ca s„ dea iama Ón v‚natul ˛„rii, mai exact Ón cel al jude˛ului Cluj, ministrul administra˛iei ∫i internelor, a∫a cum a fost cazul ∫i Ón luna iulie, Ón jude˛ul Cluj, sacrific„ p‚n„ ∫i s„rb„torile na˛ionale. Œn plus, obi∫nuit poate de c‚nd era comis-voiajor la firmele lui
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 f riac, cu afacerile ∫i profiturile grase, el a mai Óncercat unul recent pe seama municipalit„˛ii clujene.
Iat„, pe scurt, povestea Ómpropriet„ririi domnului Ioan Rus cu un teren din domeniul public al municipiului ClujNapoca, teren care valoreaz„ circa o jum„tate de miliard de lei. De˛in aici toate elementele, respectiv, la 14 septembrie 2000, lui ∫i so˛iei sale, li se concesioneaz„ 28,75 m[2] , Ón vederea extinderii spa˛iului locativ existent. La data respectiv„ Óns„ nu avea banii suficien˛i pentru a-∫i extinde ∫i mai mult ∫i a-∫i realiza o pivni˛„ unde s„ se petreac„ chefurile Ón urma acestor v‚n„tori nefericite.
Ulterior, respectiv Ón luna august 2003, prin hot„r‚rea Consiliului local nr. 225, se aprob„ executarea unor lucr„ri de construc˛ii de sprijin plac„ cu rol de ∫aib„ ∫i Ónchidere spa˛iu astfel creat la imobilul pe care-l de˛ine pe Str. Voltaire nr. 16. Totodat„, se aprob„ concesionarea terenului cu destina˛ie de curte, Ón suprafa˛„ de 3,25 m[2] , la pre˛uri neprecizate. Men˛ionez c„ domnul Ioan Rus, Ón cererea pe care o formuleaz„, ∫i de˛in un dosar complet pe care l-am trimis deja ambasadelor statelor membre ale Uniunii Europene ∫i urmeaz„ s„ fie trimis, Ón cursul zilei de ast„zi, ∫i domnului Jonathan Scheele, minte cu neru∫inare, la locul respectiv nefiind necesare asemenea lucr„ri. El dore∫te Óns„ s„-∫i realizeze o pivni˛„, a∫a cum am spus, pentru chefurile ∫i bairamurile pe care le realizeaz„ Ón rarele prezen˛e Ón jude˛ul Cluj.
A∫a cum am spus, avem un dosar complet cu toate aceste elemente, el va fi pus ∫i la dispozi˛ia domnului Jonathan Scheele, a∫a cum a fost pus la dispozi˛ia ambasadorilor ˛„rilor membre ale Uniunii Europene, ca s„ ∫tie, ∫i ace∫tia, cine le sunt partenerii ∫i pe cine sus˛in. Cum s„ poat„ fi st‚rpit„ ho˛ia ∫i corup˛ia din Rom‚nia c‚t„ vreme lupul s-a Ómbr„cat Ón piei de oaie?
Domnule prim-ministru,
Pentru fapte mult mai minore, Ón Occident, demnitarii vinova˛i Ó∫i dau demisia. De vreme ce urm„ri˛i integrarea noastr„ Ón Europa, de ce nu le urma˛i exemplul?! C‚t timp ve˛i mai ascunde gunoiul sub pre∫? Nu v„ teme˛i c„ va pute prea tare, iar Ón viitorul apropiat demnitarii vesteuropeni se vor ˛ine de nas, atunci c‚nd vor dialoga, dac„ vor mai dialoga, cu dumneavoastr„ ∫i mini∫tri ca Hildegard Puwak, Ioan Rus ∫i al˛ii ca ei?
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Kerekes Károly. Va urma domnul Ioan Timi∫.
Kerekes Károly
#43406Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œn programul de guvernare un loc important Ól ocup„ reforma Ón justi˛ie, Guvernul propun‚ndu-∫i realizarea unor obiective concrete, Ón baza unor priorit„˛i clare pentru Ónf„ptuirea echitabil„ a actului de justi˛ie ∫i adoptarea unei legisla˛ii care s„ reprezinte Ón mod real nu numai interesele na˛ionale, dar ∫i pe cele ale cet„˛eanului.
Guvernul s-a angajat Ón realizarea unei reforme profunde Ón justi˛ie, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent ∫i responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care s„ fie eficient, func˛ional ∫i apropiat de cet„˛ean. Recenta modificare ∫i completare, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58, a Codului de procedur„ civil„, referitoare la competen˛ele instan˛elor de judecat„ ∫i la sistemul c„ilor de atac, a avut drept consecin˛„ judecarea recursurilor de c„tre Curtea Suprem„ de Justi˛ie. Potrivit acestei m„suri, toate recursurile declarate Ómpotriva hot„r‚rilor judec„tore∫ti din toat„ ˛ara, de la orice instan˛„, vor fi judecate numai de Curtea Suprem„ de Justi˛ie.
Recursurile ce vor veni de la cele 180 de judec„torii din ˛ar„, 40 de tribunale ∫i 15 Cur˛i de Apel vor fi, a∫adar, judecate la Bucure∫ti de c„tre Curtea Suprem„ de Justi˛ie. Situa˛ia, a∫a cum se prezint„, din perspectiva acestei prevederi legale, este una imposibil de imaginat ∫i care, Ón final, nu va duce dec‚t la compromiterea acestei institu˛ii fundamentale a ˛„rii. Guvernul a procedat gre∫it, pentru c„, a∫a cum spune zicala, îa pus carul Ónaintea boilor“. Ar fi trebuit mai Ónt‚i adoptat„ noua Lege a organiz„rii judec„tore∫ti, menit„ s„ creeze cadrul legal necesar ∫i condi˛iile ce se impun pentru astfel de transform„ri radicale.
Prin aceast„ ordonan˛„, s-a creat o situa˛ie confuz„ unanim criticat„ de magistra˛i, avoca˛i ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, justi˛iabili. Nu s-a ˛inut cont de faptul c„ activitatea de solu˛ionare a num„rului mare de recursuri numai la Bucure∫ti nu poate fi realizat„ Ón condi˛iile num„rului actual de judec„tori, fiind necesari Ónc„ cel pu˛in 100 de judec„tori la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, a c„ror numire nu este o simpl„ formalitate. Nu s-a ˛inut cont de faptul c„ lipse∫te infrastructura logistic„ pentru a face fa˛„ unei astfel de sarcini. Se pare c„ Executivul nu ∫tie c„, ∫i Ón prezent, instan˛a suprem„ a ˛„rii este suprasolicitat„, un complet de judecat„ av‚nd de solu˛ionat zilnic Óntre 50 ∫i 100 de cauze, Ón timp ce Ón alte ˛„ri europene judec„torii nu au voie s„ solu˛ioneze mai mult de 10 cauze pe zi.
De asemenea, nici efectele asupra justi˛iabililor din Óntreaga ˛ar„ nu au fost luate Ón calcul. Deplasarea acestora la Bucure∫ti sau a avoca˛ilor care Ói reprezint„, Ón Bucure∫ti, Ónseamn„ o povar„ financiar„ Ón plus, motiv pentru care mul˛i vor renun˛a la recurs. Dac„ totu∫i se vor Ónf„˛i∫a justi˛iabilii la proces, cl„direa actual„ a Cur˛ii Supreme de Justi˛ie va deveni neÓnc„p„toare. Reamintesc faptul c„ Parlamentul Rom‚niei, prin ambele Camere ale sale, a adoptat Legea de revizuire a Constitu˛iei, din care actualei Cur˛i Supreme de Justi˛ie, sub denumirea de Œnalta Curte de Casa˛ie, i se atribuie rolul de asigurare a interpret„rii ∫i aplic„rii unitare a legilor. Fa˛„ de acest rol, ordonan˛a o degradeaz„ la o simpl„ instan˛„ de recurs. Oare toate acestea Ónseamn„ un sistem judiciar eficient, func˛ional ∫i apropiat de cet„˛ean, pe care Guvernul ni l-a promis? F„r„ Óndoial„ c„ nu. Sper c„ Parlamentul va modifica ordonan˛a, restabilind normalitatea Ón sistemul judiciar.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
Mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Timi∫. Va urma domnul Emil Cri∫an.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Titlul declara˛iei mele de ast„zi este: îAlian˛a P.D. - P.N.L. — un produs de tarab„“.
Œn Rom‚nia nu exist„ opozi˛ie parlamentar„ serioas„ ∫i adev„rat„. Exist„ numai c‚teva Óntreb„ri, interpel„ri, declara˛ii politice, ni∫te mo˛iuni simple ∫i de cenzur„ respinse, al„turi de valuri succesive de migra˛ie. Pentru ajustarea triunghiului de atac al Opozi˛iei, se a∫teapt„ migrarea lui Traian B„sescu la P.N.L., a lui Theodor Stolojan la P.D. ∫i a lui Vadim Tudor la U.D.M.R., Markó Béla r„m‚n‚nd pe loc.
Œn locul opozi˛iei politice debusolate, singura opozi˛ie veritabil„ ∫i constant„ o realizeaz„ presa scris„ ∫i audiovizual„, Ón mod sigur nu presa de scandal. Presa nu iube∫te, Ón mod natural, Puterea ∫i nici pe oamenii s„i. Atitudinea este fireasc„, normal„, democratic„, at‚ta timp c‚t se respect„ ni∫te reguli. Orice exagerare d„uneaz„ mediului ∫i echilibrului democratic.
Spectacolul politic sus˛inut mediatic, care asigur„, Ón mod cert, deliciul spectatorilor este, Ón aceast„ toamn„, alian˛a P.D. - P.N.L. Scenariul prescurtat al acestei piese politice, Ón care cei doi protagoni∫ti Ó∫i pun scaunul de ∫efi de partid la mezat, urm„re∫te acest final: Theodor — pre∫edinte, Traian — premier. Adic„ rom‚nilor le va fi mai bine cu acest tandem la putere: cu un marinar f„r„ flot„, a avut-o Rom‚nia, dar el a v‚ndut-o, ∫i cu un func˛ionar bancar interna˛ional nesemnificativ. Bijuteria mediatic„ pus„ Ón joc este ingenuitatea ∫i sinceritatea domnului Theodor Stolojan ∫i energia, se poate citi, ∫i b„rb„˛ia domnului Traian B„sescu. Cu astfel de calit„˛i politice se urm„re∫te c‚∫tigarea _Palatului Victoria_ ∫i a Cotroceniului.
Œn mod cert, de aceast„ dat„ produsul mediatic nu respect„ cerin˛ele realit„˛ii. Forma de prezentare jurnalistic„ a tandemului Stolojan - B„sescu ar ar„ta bine, dac„ tot ce se spune Ón reclam„ ar fi ∫i adev„rat. S-a scos la tarab„ Óns„ numai un produs mediatic, un produs creat f„r„ leg„tur„ cu realitatea, pentru a suci min˛ile oamenilor. Aminti˛i-v„ c„ diferen˛a Óntre z‚mbetul ∫i Carisma mediatic„ a domnului Teodor Mele∫canu ∫i z‚mbetul tot mediatic al domnului Iliescu a Ónsemnat, Ón realitate, dou„ mandate preziden˛iale pline pentru domnul Ion Iliescu.
Œn˛elepciunea popular„ legat„ de: îNu tot ce zboar„ se m„n‚nc„“ devine valabil„. Hulit ∫i atacat mediatic, P.S.D. este, Ón realitate, singura for˛„ politic„ veritabil„ Ón stare s„ guverneze Rom‚nia acum ∫i Ón viitorul apropiat. Orice alternativ„ este numai un produs de tarab„.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Cri∫an. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.
Deputa˛ii Cristian Sandache, Maria Laz„r, ™tefan Baban ∫i Ciontu Corneliu au depus la secretariat declara˛iile.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îGrija Guvernului pentru defavoriza˛ii ˛„rii — demagogie politic„ pe seama bugetelor locale“.
Prin grija Ministerului S„n„t„˛ii, coroborat„ cu largul interes al P.S.D. pentru protec˛ia social„ a persoanelor cu nevoi speciale de asisten˛„ medical„ ∫i social„, se na∫te o nou„ abera˛ie legislativ„ menit„ s„ arunce praf Ón ochii electoratului ∫i eventualul e∫ec Ón activitatea consiliilor locale. A∫a s-a n„scut ∫i se zbate s„ prind„ via˛„ o g„selni˛„ a democra˛iei rom‚ne∫ti pe care o exemplific„ at‚t de aiuristic partidul de guvern„m‚nt. Despre ce este vorba? Œn urma deciziilor iresponsabile luate Ón domeniul s„n„t„˛ii ∫i al modului nes„n„tos de derulare a deconturilor Óntre pl„titorii contribu˛iilor la asigur„rile de s„n„tate, C.N.A.S., spitale ∫i Ministerul de Finan˛e, multe din spitalele urbane, asta ca s„ nu mai amintim starea jalnic„ a celor c‚teva dispensare care mai sunt Ón mediul rural, au ajuns Ón imposibilitatea de a-∫i desf„∫ura obiectul de activitate.
Œn aceast„ situa˛ie, Ministerul S„n„t„˛ii a Ónceput o evaluare a acestor spa˛ii destinate a avea grij„ de bolnavii Rom‚niei. Rezultatele au fost absolut dezastruoase. Peste 80% din aceste a∫ez„minte sunt Ón prag de colaps, cu tot ceea ce decurge de aici: personal disponibilizat, cre∫terea ratei ∫omajului, familii f„r„ venituri asigurate, bolnavi lipsi˛i de asisten˛„ medical„, pentru care ∫i-au pl„tit contribu˛ia la stat, unit„˛i administrativ-teritoriale care nu-∫i pot Óngriji bolnavii etc. Nimeni nu a explicat cu limpezime ∫i cu onestitate care au fost deciziile care au adus spitalele Óntr-o asemenea situa˛ie. Evident, la pagub„, niciodat„ nu se g„se∫te st„p‚n!
™i, totu∫i, acela∫i Guvern, prin ministerul de resort, mai na∫te un monstru, ∫i anume crearea de a∫ez„minte medico-sociale, Ón unele din aceste spitale, dar pe finan˛area bugetelor locale. Iat„ cum vine aceasta: Ó∫i pl„te∫te omul asigur„rile de s„n„tate c„tre stat, banii nu se duc la bugetul local, ci la C.N.A.S., printr-o Ómprejurare nefericit„ r„m‚ne singur ∫i bolnav, dependent de asisten˛„ social„, neajutorat, uneori uitat prin spitale. Œn astfel de cazuri, comunitatea local„ Ól interneaz„ Óntr-un centru medico-social, cheltuielile fiind suportate de comunitate, care nu a primit bani din contribu˛ia de asigur„ri de s„n„tate, scutind de griji spitalele, care ar fi trebuit s„ aib„ deja banii din astfel de asigur„ri.
Propunerea de Ónfiin˛are a unor astfel de a∫ez„minte vine de la Ministerul S„n„t„˛ii, fiind sus˛inut, f„r„ discern„m‚nt, Ón jude˛ul Alba de pre∫edintele consiliului jude˛ean, care trimite Ón teritoriu o adres„ de-a dreptul ridicol„, din care v„ citez: îV„ reamintim despre obliga˛ia dumneavoastr„ de a ini˛ia proiectul de hot„r‚re pentru Ónfiin˛area unit„˛ii medico-sociale la Spitalul or„∫enesc Ocna Mure∫“.
Explica˛iile ap„rute Ón Instruc˛iunile Ministerului S„n„t„˛ii nr. 1/507 din august 2003 publicate Ón Monitorul Oficial nr. 599 din 22 august 2003 arat„ c„ unit„˛ile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 medico-sociale deservesc persoanele care, pe l‚ng„ probleme medicale, de cele mai multe ori cronice, au nevoie de asisten˛„ social„, multe dintre aceste persoane g„sindu-∫i ad„post Ón spitale ∫i determin‚nd Ónc„rcarea nejustificat„ a costurilor acestora. Veniturile unor astfel de institu˛ii se constituie din contribu˛ia de la Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate pentru serviciile medicale furnizate pe baz„ de contract, contribu˛ii b„ne∫ti ale beneficiarilor de servicii, adic„ ale celor interna˛i, dona˛ii, sponsoriz„ri ∫i contribu˛ii de la bugetele locale pentru cheltuieli de Óntre˛inere, gospod„rire, repara˛ii, consolid„ri, dot„ri independente etc.
Este ilar„ ideea de a consolida veniturile unei institu˛ii pe baza contribu˛iilor de la C.N.A.S., care nu d„ bani nici spitalelor, dar„mite consiliilor locale. Ce s„ Ón˛eleag„ administra˛iile locale: ori interneaz„ pe cei cu bani, care pot contribui la venituri, ∫i atunci se face asisten˛„ medical„, nu protec˛ie social„, ori Ói interneaz„ pe ceilal˛i ∫i face protec˛ie social„, dar atunci pe ce bani? Dac„ nu se voteaz„ o astfel de ini˛iativ„ obligatorie, consiliile locale vor fi acuzate c„ nu vor binele s„racilor ∫i celor singuri ∫i nec„ji˛i. Dac„ o voteaz„, este problema lor s„ asigure banii necesari ∫i asta Óntr-o conjunctur„ economic„ mai mult dec‚t jenant„, c‚nd rata ∫omajului cre∫te vertiginos, pre˛urile o iau razna, oamenii nu-∫i vor mai putea pl„ti facturile de Óntre˛inere ∫i altele.
Dac„ ceva din cele de mai sus vi se par de necrezut, exemplul poate fi particularizat Ón micul or„∫el din Ardeal, Ocna Mure∫, vechi de peste o mie de ani, cu o popula˛ie pu˛in mai mare de 15.500 de locuitori, cu rata ∫omajului de peste 50%, cu bugetul anului 2003 mai mic cu 2,5 miliarde fa˛„ de anul 2002. Dac„ aceasta este maniera Guvernului de a asigura s„n„tatea ∫i protec˛ia defavoriza˛ilor no∫tri, nu ne mai r„m‚ne dec‚t s„ murim cumin˛i, Ón lini∫te, s„ nu tulbur„m somnul celor care ne conduc.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Becsek-Garda Dezideriu. ™i va urma domnul Dumitru Bentu.
Domnul Vlad Hogea depune declara˛ia la secretariat.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Aplicarea legilor de retrocedare se caracterizeaz„ prin numeroase abuzuri din partea organelor locale ∫i jude˛ene pentru aplicarea Legii fondului funciar, dar un rol primordial Ón blocarea punerilor Ón posesie o au ocoalele silvice de stat care, folosindu-se de calitatea lor de administratori, sub diferite pretexte se opun retroced„rilor efective. Astfel, Ocolul silvic din Miercurea-Ciuc blocheaz„ retrocedarea p„durilor din zon„, cu motiva˛ia c„ aceste terenuri cu vegeta˛ie forestier„ ar avea un rol hidrologic ∫i antierozionar. Realitatea este Óns„ alta: terenurile cu vegeta˛ie forestier„ Ón discu˛ie nu sunt p„duri cu rol deosebit hidrologic ∫i antierozionar, fapt dovedit de adresa Agen˛iei de Protec˛ie a Mediului din jude˛ul Harghita, de notificarea f„cut„ de c„tre Agen˛ia Na˛ional„
a Resurselor Minerale, Inspectoratul teritorial din Miercurea-Ciuc, precum ∫i adeverin˛a nr. 2.151 din septembrie 2003 a Administra˛iei Na˛ionale Apele Rom‚ne, Direc˛ia Apelor Olt - Rm. V‚lcea, sistem de gospod„rire a apelor Miercurea-Ciuc. Adresele Agen˛iei de Protec˛ie a Mediului din jude˛ul Harghita, ale Agen˛iei Na˛ionale a Resurselor Minerale, Inspectoratului teritorial din Miercurea-Ciuc ∫i ale Administra˛iei Na˛ionale Apele Rom‚ne ne dovedesc clar c„ avem de-a face cu un abuz Ón serviciu.
Eu cred c„, ∫i Ón acest caz, ca ∫i Ón multe altele, ar trebui s„ se aplice art. 109 din Legea nr. 400/2002 Ómpotriva acelora care blocheaz„ aplicarea legii sub diferite pretexte, cum este cazul ∫efului de ocol din Miercurea-Ciuc.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit la microfon pe domnul Dumitru Bentu. Va urma domnul ™tefan P„∫cu˛.
## **Domnul Dumitru Bentu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îŒnv„˛„m‚ntul — prioritate na˛ional„“.
Pe l‚ng„ semnifica˛iile de natur„ astronomic„, semnifica˛ii bine cunoscute, de altfel, luna septembrie se particularizeaz„ ∫i Ón calendarul afectiv al fiec„ruia dintre noi. Œncepe ∫coala, o sintagm„ simpl„, dar plin„ de con˛inut ∫i cu implica˛ii directe asupra destinului propriu.
Strategia form„rii ∫i reform„rii resurselor umane constituie punctul de pornire al politicilor de modernizare economico-social„ a Rom‚niei, politici pe care le promoveaz„ Guvernul ∫i care, prin subsidiaritate, ajung s„ fie transpuse Ón practic„ ∫i Ón jude˛ul Vaslui. ™i, pentru a demonstra Ónc„ o dat„ concordan˛a deplin„ dintre vorbe ∫i fapte, dintre obiective ∫i realiz„ri, voi apela la unele date statistice, dincolo de limbajul lor relativ sec. Nu ascund, ci, dimpotriv„, reliefeaz„ adev„ruri incontestabile.
Scopul principal urm„rit de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului Ól constituie modernizarea sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt ∫i educa˛ie.
Obiectivele derivate din scopul deja enun˛at sunt urm„toarele: acordarea de rechizite ∫colare pentru elevii care sunt Ón Óntre˛inerea familiilor al c„ror venit mediu lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de baz„ minim brut pe ˛ar„. Œn jude˛ul Vaslui au primit deja pachetele cu rechizite ∫colare 36.760 de elevi.
Prin programele sus˛inute de Banca Mondial„ ∫i garantate de Guvernul Rom‚niei, Ón jude˛ul nostru au fost reabilitate un num„r de 207 unit„˛i ∫colare, totaliz‚nd 764 de s„li de clas„, Vasluiul situ‚ndu-se, din acest punct de vedere, pe locul I la nivel na˛ional. Œn 2004 vor fi reconstruite 100 de ∫coli, fiind, Ón acest moment, Ón stare de o anumit„ precaritate, datorit„ materialelor locale din care sunt confec˛ionate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003
Totalul pe jude˛ se prezint„ astfel: au intrat Ón eviden˛ele contabile ale ∫colilor ∫i Ón utilizarea elevilor peste 19.000 de b„nci individuale, 1.528 de table ∫colare ∫i 764 de catedre, Ón cele 5 tran∫e, derulat p‚n„ Ón prezent.
## _Informatizarea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar._
16 licee ∫i grupuri ∫colare au fost dotate cu linii de calculatoare, 25 plus 1, iar Ón luna octombrie a acestui an ∫i cele dou„ licee voca˛ionale vor primi liniile respective. Œn anul 2004, toate ∫colile generale coordonatoare vor primi tehnica de calcul respectiv„.
## _Achizi˛ii de mijloace de transport ∫colar._
Œn prezent, pe re˛eaua de transport ∫colar circul„ 18 microbuze ∫colare Ón condi˛ii bune datorit„ ∫i politicii de reabilitare a drumurilor jude˛ene.
## Stima˛i colegi,
Ad„uga˛i la aceste realiz„ri programul îCornul ∫i laptele“ de care beneficiaz„ 44.000 de elevi vasluieni, manuale gratuite pentru 60.000 de elevi, programele PHARE ce Ónsumeaz„ 830.000 euro, aloca˛iile ∫i bursele ∫colare ∫i ve˛i fi de acord cu mine c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, chiar dac„ m-am referit doar la realiz„rile din jude˛ul Vaslui, este o prioritate.
Extrapola˛i la nivelul ˛„rii aceste cifre ∫i ve˛i avea ∫i imaginea ∫i convingerea c„ pentru Partidul Social Democrat investi˛ia Ón educa˛ia ∫i formarea oamenilor este cea mai rentabil„ pentru dezvoltarea societ„˛ii pe termen lung pentru destinul na˛ional. V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului ™tefan P„∫cu˛; va urma domnul Gheorghe Ro∫cule˛.
Domnii deputa˛i Codrin ™tef„nescu ∫i Cristian Nechifor au depus la secretariat declara˛iile.
## V„ mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor,
Prin declara˛ia mea politic„ de ast„zi doresc s„ m„ al„tur ∫i eu corului de protestatari care critic„ Guvernul pentru num„rul exagerat de mare de ordonan˛e de urgen˛„ emise Ón aceast„ legislatur„.
Œn campania electoral„ din anul 2000, P.D.S.R.-ul critica vehement guvernarea de atunci pentru num„rul foarte mare de ordonan˛e de urgen˛„ emise. Dar o dat„ cu c‚∫tigarea alegerilor, dup„ ce ∫i-au schimbat numele din P.D.S.R. Ón P.S.D., noii guvernan˛i ∫i-au schimbat atitudinea fa˛„ de ordonan˛ele de urgen˛„. Au uitat foarte repede de promisiunile f„cute ∫i s-au apucat s„ emit„ ordonan˛e de urgen˛„ pe band„ rulant„, p‚n„ la ora actual„ num„rul acestora ridic‚ndu-se la 479.
Œn acest sens, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iunilor Statului a reu∫it o îperforman˛„“ de invidiat. (A˛i remarcat ghilimelele!)
La ce m„ refer? Comisia de politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a avut pe ordinea de zi a ∫edin˛ei
din 3 septembrie 2003 nu mai pu˛in de 7 ordonan˛e de urgen˛„ care urmau s„ modifice o lege, Legea 137 din 2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii. Aceasta a fost modificat„ cu Ordonan˛a de urgen˛„ 208/2002. Œn data de 24 martie 2003, Guvernul a emis ordonan˛a de urgen˛„ nr. 8/2003 care modific„ ordonan˛a 208/2002, apoi Ordonan˛a 8 se modific„ de 5 ori Ón 5 luni, c‚te o ordonan˛„ pe lun„ pentru aceea∫i lege.
Iat„ unde s-a ajuns datorit„ excesului Ón emiterea ordonan˛elor de urgen˛„.
M„ Óntreb cum va reu∫i cineva s„ pun„ Ón practic„ aceast„ avalan∫„ de modific„ri. Are A.P.A.P.S.-ul un _staff_ tehnic at‚t de slab preg„tit profesional? Sau sunt la mijloc oarece interese particulare sau de grup?
Practica de ocolire a Parlamentului, de transformare a lui Óntr-o anex„, o debara a Guvernului este extrem de periculoas„. De aceea v„ solicit, domnule pre∫edinte A.P.A.P.S., Ovidiu Mu∫etescu, s„ cere˛i Parlamentului, Camerei Deputa˛ilor respingerea tuturor acestor ordonan˛e de urgen˛„ de modificare a Legii 137/2002, s„ elabora˛i un proiect de lege bine g‚ndit, bine structurat care s„ cuprind„ toate aspectele necesare pentru a ie∫i o lege bun„ ∫i func˛ional„, s„-l prezenta˛i Parlamentului pentru a putea fi supus dezbaterilor. Altfel nu se poate! V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Ro∫cule˛; va urma domnul Dinu Gheorghe.
Domnul Puiu Ha∫otti a depus la secretariat declara˛ia.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn cele ce urmeaz„ m„ voi referi la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2003 referitoare la acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie.
At‚t de des contestatul Program îcornul ∫i laptele“, contestatarii fiind cei care nu au fost Ón stare s„ fac„ nimic pe acest plan atunci c‚nd s-au aflat la guvernare ∫i atunci caut„ nod Ón papur„ unde nici nu g‚nde∫ti, urmeaz„ s„ fie extins prin adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie.
Prin aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 96/2002, Ón anul ∫colar 2002-2003 au beneficiat de facilit„˛ile prev„zute Ón acest act normativ peste un milion de elevi din 13.125 de ∫coli.
Œn jude˛ul Bra∫ov au beneficiat de acest program 25.600 de elevi din 206 institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt primar, valoarea programului ridic‚ndu-se la 30 miliarde de lei. Œn zona F„g„ra∫, prevederile ordonan˛ei au vizat un num„r de 3.281 de elevi din 55 de ∫coli, iar Ón municipiul F„g„ra∫ un num„r de 1.546 de elevi din 7 institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt. Pentru Óntreaga zon„ F„g„ra∫ au fost alocate 4 miliarde de lei, municipiului F„g„ra∫ revenindu-i 1,5 miliarde de lei. Dintre m„surile luate pentru asigurarea condi˛iilor necesare bunei desf„∫ur„ri ale acestui program Ón jude˛ amintim: dotarea ∫colilor cu instala˛ii frigorifice (peste 80% din institu˛ii), amenajarea spa˛iilor pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 depozitarea ∫i servirea cornului ∫i a laptelui, dotarea ∫colilor cu ap„ curent„. Aplicarea O.U.G. nr. 96/2002 a dus la Ómbun„t„˛irea frecven˛ei Ón ∫coli, reducerea abandonului ∫colar ∫i la cuprinderea, Ón totalitate, a elevilor din ciclul primar Ón Ónv„˛„m‚nt.
La un an de la Ónceperea derul„rii acestui program se poate aprecia c„ acesta a fost foarte bine primit de copiii din clasele I-IV, dar ∫i de comunit„˛ile locale. De altfel, comunit„˛ile locale doresc extinderea acestui program ∫i la nivelul ciclului gimnazial.
Este drept c„ pe parcurs au ap„rut unele mici disfunc˛ionalit„˛i, inerente de altfel Ón aplicarea unui program de o asemenea anvergur„, disfunc˛ionalit„˛i care au fost rezolvate prin interven˛ia autorit„˛ilor competente.
f n‚nd cont de experien˛a acumulat„ prin aplicarea O.U.G. nr. 96/2002, Guvernul a hot„r‚t s„ extind„ acest program ∫i pentru copiii pre∫colari, din gr„dini˛ele de stat cu program normal de 4 ore, Óncep‚nd cu luna septembrie 2003.
Prin extinderea acestui program vor beneficia de produse de panifica˛ie ∫i lactate un num„r de 536.765 de copii, fa˛„ de anul ∫colar 2002-2003. Totodat„, suma necesar„ pentru acoperirea acestui program extins va fi suplimentat„ cu 200 de miliarde de lei.
Œn anul ∫colar 2003-2004, la nivelul jude˛ului Bra∫ov, aplicarea O.U.G. nr. 70/2003 va Ónsemna includerea Ón acest program a 235 de gr„dini˛e cu un efectiv de aproximativ 15.000 de copii.
Pentru zona F„g„ra∫, prevederile acestei ordonan˛e Ónseamn„ beneficii pentru 2.606 copii pre∫colari, pentru care vor fi alocate 3,17 miliarde de lei. Valoarea total„ a Programului îcornul ∫i laptele“, pentru zona F„g„ra∫, este de 7,17 miliarde de lei, din care 2 miliarde ∫i jum„tate sunt prev„zute pentru municipiul F„g„ra∫.
Iat„, a∫adar, rezultate palpabile, notabile pentru Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Dinu Gheorghe; va urma domnul Petre Posea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îGuvernul a mai dat o lovitur„ popula˛iei Rom‚niei!“
Se ∫tie c„ la Ónceputul toamnei oamenii au multe probleme, de bani, de timp, cu preg„tirea copiilor pentru ∫coal„ sau facultate, s„ mai pun„ ceva prin c„m„ri pentru iarn„, s„ preg„teasc„ c‚mpul pentru anul viitor, s„ str‚ng„ legumele ∫i fructele etc.
Dar, toamna nu a venit anul acesta numai cu problemele curente, ci ∫i cu scumpirea a trei elemente determinante Ón via˛a de zi cu zi: energia electric„ cu 17,5%, gazele naturale cu 22% ∫i energia termic„ cu 14%, scumpiri care afecteaz„ deopotriv„ ∫i pe cei de la ora∫e ∫i pe cei de la sate.
Se pune Óntrebarea: au mizat cumva guvernan˛ii pe aspectul, c„, preocupa˛i de multiplele probleme ale toam-
nei, popula˛ia va da mai pu˛in„ aten˛ie scumpirilor? Cred c„ da. Deci, s-a mizat pe neaten˛ie ∫i neb„garea de seam„; a∫a cred c„ se explic„ ∫i procentele astronomice cu care s-a venit. Dar astea nu sunt singurele scumpiri, s„ d„m aten˛ie presei care, mai direct, mai voalat, ne aten˛ioneaz„ c„ vor mai veni ∫i alte scumpiri: la telefon, la produsele petroliere, la p‚ine, la carne ∫.a.m.d., fiecare cu justific„rile lor.
Oric‚t de ocupat ar fi rom‚nul cu problemele toamnei, nu pot Óns„ trece peste aceste scumpiri ∫i atunci caut„ s„ se informeze, ca s„ vad„: Ce au g‚ndit domnii guvernan˛i? Ce a determinat scumpirile? Ce m„suri se vor lua? Dar, ce afl„ din mass-media Ól las„ f„r„ replic„, n„uc ∫i se g‚nde∫te: îOare P.S.D.-ul guverneaz„ acum peste un popor de pro∫ti, de retarda˛i?“ Deoarece acesta d„ numai asigur„ri de bine, c„ popula˛ia s„ stea lini∫tit„, c„ se vor acorda subven˛ii de la bugetul central ∫i Ón special de la cel local. De aici, alte Óntreb„ri: Cine d„ banii? C‚˛i? ™i mai ales c‚nd? Dup„ ce trece iarna, ca Ón al˛i ani? Oare pe la ce ghi∫ee vor trebui s„ umble ca s„-∫i fac„ formele? ™i se g‚nde∫te ∫i la facturile iernii trecute, pe care abia a apucat s„ le lichideze, Ón cel mai fericit caz, dac„ nu cumva mai are din ele o bun„ parte de pl„tit.
Deocamdat„, toate ac˛iunile P.S.D.-ului sunt de lini∫tire a popula˛iei, de detensionare a momentului ∫i, oferind subven˛ii, poate, doar, de acumulare a c‚torva puncte electorale. Ce va fi peste 2 luni, vom vedea. Venim atunci cu alte îgogo∫i“ sau, poate, problemele momentului vor fi ∫i mai mari ∫i se va trece ∫i peste asta. Cert este c„ Ónc„ nu s-au discutat nici cuantumul subven˛iilor ∫i nici nu exist„ norme de aplicare.
Se promit subven˛ii — care Ón mod cert nu vor acoperi integral cre∫terile — asta e o alt„ problem„, dar de unde se iau banii? A inventat Guvernul vreo alchimie de f„cut bani? Nu! Banii sunt tot ai no∫tri, ai absolut tuturor contribuabililor, de la taxele ∫i impozitele pe care le pl„tim, deoarece sumele cele mai mari vor veni de la bugetele locale. Deci, nu este vorba de nici un fel de ajutor oferit de guvernan˛i. Ne ajut„m noi, unii pe al˛ii.
P.S.D.-ul vorbe∫te numai de subven˛ii pentru Ónc„lzire, dar de îbolovanul“ ce antreneaz„ aceste scumpiri asupra pre˛urilor celorlalte produse nu se aminte∫te nimic. Ce comerciant sau produc„tor Ó∫i va men˛ine pre˛urile actuale de produc˛ie sau comercializare c‚nd facturile de gaz ∫i energie electric„ vor veni majorate? Nici unul!
Cu luna septembrie s-a aruncat pensionarilor o indexare de c‚teva zeci de mii de lei, necorelat„ cu rata infla˛iei din trim. III, dar ace∫ti bani, Ón fond, nu vor ridica valoarea real„ a pensiei, pentru c„ ei sunt da˛i, Ón primul r‚nd la sf‚r∫itul trimestrului ∫i f„r„ s„ se ˛in„ seama de major„rile de pre˛uri. Deci, popula˛ia va fi mai s„rac„.
Explica˛iile date de guvernan˛i scumpirilor sunt: Acordul cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i alinierea tarifelor ∫i pre˛urilor la cele din Uniunea European„.
V„ Óntreb, domnilor guvernan˛i, ce m„suri a˛i luat ca:
— for˛a de munc„ din Rom‚nia s„ fie pl„tit„ ca cea din Uniunea European„?;
— s„ avem mai mult personal Óncadrat Ón munc„ dec‚t pensionari, ∫omeri, disponibiliza˛i etc.?;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 — pensiile s„ reprezinte m„car 60-70% din co∫ul lunar de consum?;
— Ónchiderea Óntreprinderilor ∫i stabilirea num„rului de disponibiliza˛i (vezi recentele ac˛iuni de la C.F.R., ROMAN, TRACTORUL etc) s„ nu mai reprezinte o grea povar„ at‚t pentru stat, dar mai ales pentru popula˛ie? Domnilor guvernan˛i,
De 14 ani, Ón prag de iarn„, avem aceea∫i situa˛ie, se creeaz„ oamenilor acelea∫i nelini∫ti, acelea∫i probleme. A˛i testat cumva limita de suportabilitate a acestui popor, s„ vede˛i dac„ o mai poate duce?
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Petre Posea; va urma domnul Adrian Moisoiu.
Domnii deputa˛i Gheorghe Popescu, Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Andrei Chiliman ∫i Eugen Nicol„escu au depus la secretariat declara˛iile. Pofti˛i!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Declara˛ia politic„ pe care o prezint ast„zi se refer„ la manifest„rile cultural-artistice anuale ce se desf„∫oar„ Ón jude˛ul Buz„u. Prin interven˛ia de fa˛„ nu at‚t parlamentarul, c‚t estetul din mine, iubitorul de art„ ∫i frumos dore∫te s„ v„ informeze asupra activit„˛ilor ∫i preocup„rilor din teritoriu, de aceast„ dat„ viz‚nd un domeniu mai pu˛in dezb„tut, dar cu caracter de mas„, respectiv domeniul cultural-artistic.
Ca o consecin˛„ a obiectivelor strategice ale Partidului Social Democrat pot afirma c„ la nivelul jude˛ului Buz„u ∫i Ón acest domeniu, ca, de altfel, Ón toate domeniile s-a acumulat o nou„ experien˛„, oferind noi parametri de consisten˛„ ∫i calitate.
Astfel, cu prilejul deplas„rilor Ón jude˛ am constatat c„ Ón numeroase localit„˛i obiectivul guvern„rii noastre Ón acest context, satul rom‚nesc Ón via˛a spiritual„, d„ roade, fiind elaborate ∫i puse Ón valoare proiecte culturale ample, Óncep‚nd cu cre∫terea rolului ∫colii, c„minului cultural, bibliotecii, institu˛iilor de cult, pioni indispensabili Ón via˛a spiritual„ a comunit„˛ii, av‚nd ca nobil scop men˛inerea ∫i promovarea civiliza˛iei tradi˛ionale.
Demn de men˛ionat aici este pachetul legislativ care asigura baza de informare-documentare necesar„ derul„rii ac˛iunilor specifice din care fac parte Legea organiz„rii ∫i func˛ion„rii institu˛iilor de cultur„, Legea bibliotecilor, Legea c„r˛ii.
Œn nota cuvenit„, ∫i Ón acest an, un sfert din comunele jude˛ului Buz„u s-au Óntrecut pe sine Ón organizarea ∫i desf„∫urarea unor manifest„ri cultural-artistice de prestigiu, unele renumite pe plan na˛ional. Merit„ amintite manifest„rile artistice desf„∫urate Ón sal„ ∫i Ón aer liber, precum: Festivalul na˛ional de muzic„ u∫oar„ îC‚ntecul ora∫ului R‚mnicu S„rat“, Festivalul concurs de interpretare a c‚ntecului popular îToamna buzoian„ — ora∫ul Nehoiu“, Festivalul na˛ional de muzic„ u∫oar„ îMihaela Runceanu — Buz„u“, îPe urme de balad„“ — comuna Gura Teghii, Festivalul Sl„nicului — M‚nz„le∫ti, Floarea
de col˛ — comuna Col˛, plaiul Nucului — comuna Lop„tari ∫i multe altele. Acestea reprezint„ doar c‚teva din nenum„ratele manifest„ri de acest gen, unele venite din timpuri str„vechi, dar nu pot trece cu vederea pe cele noi Ónfiin˛ate sau reactivate Ón acest mandat Ómpreun„ cu colegii mei, parlamentarii de Buz„u. Astfel, putem fi considera˛i na∫ii unor manifest„ri culturale cum ar fi: Floarea de tei — comuna P„n„s„u, C‚t e Siriul de mare — comuna Siriu, T‚rgul M„riilor — comuna Ghioldu ∫i promitem c„ nu ne vom opri aici.
Acum, spre final, Óncerc s„ realizez Ónc„rc„tura emo˛ional„ ∫i mesajul unor astfel de ac˛iuni Ón afara celor artistic-recreative. Desf„∫urate Ón amfiteatre naturale de excep˛ie, selectate cu gust de c„tre edilii acesteia, par anume create pentru a uita de vicisitudinile vie˛ii pentru a Ónc‚nta ochiul ∫i inima, iar programele artistice ale forma˛iilor locale asociate cu participarea unor nume artistice consacrate au misiunea de a desc„tu∫a m„car pentru o zi participan˛ii de noianul grijilor cotidiene.
S„teanul nostru a∫teapt„ ner„bd„tor s„ treac„ anul astfel ca la edi˛ia urm„toare s„ poat„ iar conversa cu lumea, s„ mai afle nout„˛i din stat, din ˛ar„ ∫i din lume, s„ schimbe p„reri ∫i idei cu concet„˛enii la un mic ∫i o halb„ de bere.
Un alt efect benefic al serb„rilor este acela ca premerg„torii evenimentului s„ observe o participare ∫i o conlucrare mai activ„ a factorilor administrativi din localitate ∫i de la jude˛ Ón tratarea ac˛iunilor de gospod„rire ∫i Ónfrumuse˛are a localit„˛ii; este un bun prilej de a discuta ∫i de a g„si noi domenii de colaborare ∫i cooperare pe viitor privind diferite priorit„˛i Ón specificul comunit„˛ii.
Prin participarea unui num„r Ónsemnat de agen˛i economici la asemenea manifest„ri, c‚t de c‚t ∫i bugetul local se poate bucura de acumul„ri Ón plus.
Œn fine, dar nu Ón ultimul r‚nd, te bucuri c‚nd vezi fete ∫i b„ie˛i radiind de pl„cere ∫i de bucurie, o satisfac˛ie sufleteasc„ pentru ce li s-a oferit, dar mai ales pentru faptul c„ noi, ale∫ii lor, suntem printre ei, nu i-am uitat, consol‚ndu-i ∫i ajut‚ndu-i Ón limita posibilit„˛ilor de care dispunem.
Œnchei prin a accentua Ónc„ o dat„ c‚t de importante ∫i pl„cute sunt acest gen de Ónt‚lniri desf„∫urate Óntr-o manier„ relaxat„, lipsit„ de tensiuni ∫i repro∫uri, dar predominate de discu˛ii deschise, sincere, cu propuneri concrete, ac˛iuni de procedur„ ∫i de comunicare, Óncuraj‚nd un dialog direct despre ceea ce s-a realizat ∫i ce mai avem de realizat. Numai prin participarea efectiv„ la asemenea manifest„ri tr„ie∫ti din plin emo˛ia ∫i receptezi mesajul ∫i a∫tep˛i ner„bd„tor edi˛ia viitoare.
V„ mul˛umesc pentru c„ m-a˛i suportat ∫i v„ asigur de toat„ considera˛ia mea. Cu stim„!
V„ mul˛umesc mult.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Adrian Moisoiu; va urma domnul deputat Borbély László.
Mul˛umesc domnule pre∫edinte. îCine a tr„dat o dat„, va tr„da ∫i a doua dat„!“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Detesta˛i Ón cele mai dese cazuri, aprecia˛i doar din c‚nd Ón c‚nd, politicienii sunt cei care se implic„ cel mai activ Ón construirea unei noi societ„˛i.
Œn marea lor majoritate, ei provin din elita intelectual„ a ˛„rii (doctori Ón ∫tiin˛e, profesori universitari, poe˛i, scriitori, ingineri, economi∫ti, medici, personalit„˛i importante ale ∫tiin˛ei ∫i culturii rom‚ne∫ti, etc) care au avut curajul s„ se implice direct Ón activitatea unor partide politice, s„ Ó∫i asume r„spunderea, responsabilit„˛ile, dar ∫i dezavantajele unei cariere politice.
Paradoxal, din cauza implic„rii lor nemijlocite Ón politic„, elita intelectual„ din r‚ndul c„reia au provenit Ói reneag„, iar mijloacele de informare Ón mas„ Ói vor ataca din toate pozi˛iile. Ca reprezentant al Puterii, Ói va fi comentat„ incompeten˛a, faptul c„ a ocupat un post pe seama a fel de fel de rela˛ii Ón detrimentul cine ∫tie cui, ba poate pe seama lui vor Óncepe s„ circule fel de fel de anecdote, iar dac„ va face parte din Opozi˛ie, atunci s„-l fereasc„ Dumnezeu de caracterul celor f„r„ de caracter.
Trebuie s„ recunosc Óns„ c„ exist„ parlamentari care nu merit„ respectul nim„nui ∫i mai degrab„ dispre˛ul tuturor.
La acest aspect doresc s„ m„ refer Ón interven˛ia mea. Œntr-o conferin˛„ de pres„ organizat„ vineri, 5 septembrie a.c., la T‚rgu Mure∫, deputatul Eugen Nicol„escu, purt„tor de cuv‚nt al P.N.L., a f„cut referiri la modul Ón care au fost votate modific„rile la Constitu˛ie at‚t Ón Camera Deputa˛ilor, c‚t ∫i Ón Senat. ™i pentru c„ ceea ce d„ bine la Bucure∫ti, nu este apreciat la fel la T‚rgu Mure∫, unde problema introducerii limbilor minorit„˛ilor Ón justi˛ie completeaz„ Ón mod dureros pe cea a folosirii nestingherite a acestora Ón administra˛ie (elocvente fiind anun˛urile din cotidianul local îCuv‚ntul liber“ unde se spune c„ la îMetro“ T‚rgu Mure∫ se angajeaz„ numai cei care cunosc Ón afar„ de limbile rom‚n„ ∫i englez„ ∫i limba maghiar„, rom‚nii fiind astfel exclu∫i de la a putea ocupa un loc de munc„ Ón propria lor ˛ar„), Eugen Nicol„escu a ar„tat c„ Ón timp ce deputa˛ii P.N.L. au votat Ómpotriva modific„rii acesteia, senatorii aceluia∫i partid s-au ab˛inut!
P„i o mai mare ∫i gogonat„ minciun„ nici nu se putea spune: fiindc„ Ón dup„-amiaza zilei de 27 iunie a.c. c‚nd s-au votat Ón Camera Deputa˛ilor modific„rile la Constitu˛ie, domnul deputat, fost pre∫edinte al P.N.L., Valeriu Stoica, a ˛inut o alocu˛iune Ón care a prosl„vit forma nou„ a Constitu˛iei ∫i ca atare Óntreg Grupul parlamentar P.N.L. a votat Óntr-un entuziasm demn pentru o cauz„ mai bun„. C‚t prive∫te despre votul de la Senat, toate mijloacele de informare ar„tau Ón data de 2 septembrie, c„ din 104 senatori, 103 au votat îpentru“ ∫i numai senatorul P.S.D. George Pruteanu a votat îÓmpotriv„“ ! Ce s„ mai Ón˛eleag„ Ón acest caz s„racul rom‚n ardelean? Œn˛eleg sentimentul vinov„˛iei, care îmistuie con∫tiin˛a onest„ ∫i curat„“ a domnului deputat, neputin˛a care Ól Óncearc„ Ón fa˛a electoratului mure∫ean prin faptul c„ nu poate s„-∫i respecte mandatul ob˛inut cu at‚ta greutate de la cele c‚teva mii de votan˛i care au avut Óncredere Ón d‚nsul ∫i Ón Partidul Na˛ional Liberal, dar s„ min˛i cu senin„tate, Ón acest fel, echivaleaz„ cu o josnicie f„r„ pereche. Ea aminte∫te de
promisiunile f„cute de liberali Ón 1996 pentru a ajunge la guvernare ∫i de dezastrul, pe care Ól resim˛im ∫i Ón prezent, produs de guvernarea Conven˛iei din care ∫i P.N.L. a f„cut parte. M„ Ónfior„ doar g‚ndul unei noi guvern„ri P.N.L.-P.D.!
Este posibil ca rom‚nii s„ nu se trezeasc„ nici Ón ceasul al doisprezecelea ∫i s„ nu Ón˛eleag„ acest lucru?!
Este posibil ca rom‚nii s„ nu observe deosebirea dintre Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Rom‚nia Mare, un partid al oamenilor cinsti˛i, care doresc ca rom‚nii s„ duc„ o via˛„ demn„, care lupt„ cu adev„rat Ómpotriva corup˛iei, pentru ap„rarea patrimoniului na˛ional, stoparea privatiz„rilor frauduloase ∫i care are Ón fruntea sa un om de o valoare inestimabil„, pe domnul senator doctor Ón istorie Corneliu Vadim Tudor?
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Borbély László; va urma doamna Liana Naum.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Œn Rom‚nia, dup„ 1990, au fost mai multe etape Ón procesul de privatizare al societ„˛ilor comerciale. Din p„cate, ritmul privatiz„rii a fost lent, au fost nenum„rate modific„ri Ón ceea ce prive∫te legisla˛ia, de multe ori s-au Óncheiat contracte dezavantajoase at‚t pentru statul rom‚n, c‚t ∫i pentru colectivit„˛ile care lucrau la unit„˛ile respective.
Œn multe situa˛ii, cei care au Óncheiat contracte de privatizare nu au respectat clauzele contractuale Óncheiate cu F.P.S. sau A.P.A.P.S.
Iat„ un caz pe care o s„-l prezint, unde probabil din cauza unei analize superficiale a situa˛iei societ„˛ii comerciale Ón cauz„ s-a ajuns la o situa˛ie grav„. Este vorba de Combinatul Chimic AZOMURE™care are Ón componen˛„ ∫i Uzina de materiale fotosensibile din T‚rgu Mure∫, care este unicul produc„tor din ˛ar„ a produc˛iei de materiale fotosensibile. Produsul de baz„ din profilul de fabrica˛ie reprezint„ filmele radiografice, medicale, AZOMURE™asigur‚nd 75% din necesarul de filme ale spitalelor din ˛ar„.
Din p„cate, din cauza, mai ales a ritmului lent de Óncasare a crean˛elor din sistemul de s„n„tate, sunt datori de peste un an de zile, uzina a ajuns la pierderi care se ridic„ la peste 90 de miliarde lei, datoriile neachitate cifr‚ndu-se la circa 70 de miliarde.
Œn urma acestor pierderi, Adunarea General„ a Ac˛ionarilor din 29 aprilie 2003 a decis Ónchiderea Uzinei de materiale fotosensibile. Au fost mai multe discu˛ii la nivelul Prefecturii Mure∫, personal am discutat cu reprezentantul ac˛ionarului majoritar. S-a cerut de la Ministerul S„n„t„˛ii ca din bugetul asigur„rilor de s„n„tate s„ se g„seasc„ modalitatea de a achita cu prioritate datoria spitalelor c„tre Uzina de materiale fotosensibile. Din p„cate, nu s-a Ónt‚mplat nimic ∫i la Ónceputul lunii septembrie a Ónceput procesul de Ónchidere a uzinei. De fapt, reprezentantul ac˛ionarului majoritar a declarat Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 cadrul discu˛iei c„ ei ar fi dispu∫i s„ ofere A.P.A.P.S.-ului, care Ónc„ are 10,75% din ac˛iunile AZOMURE™, preluarea acestora.
Consider c„ este vorba de o unitate strategic„ care dac„ va fi Ónchis„ va conduce la o cre∫tere Ónsemnat„ a pre˛urilor filmelor radiografice medicale, nemaivorbind de pierderea locurilor de munc„ pentru circa 400 de oameni.
Solicit r„spuns din partea Guvernului Rom‚niei, a Ministerului S„n„t„˛ii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, A.P.A.P.S.ului, ce m„suri urgente preconizeaz„ s„ ia pentru a salva o societate comercial„ care se pare c„ este victima unui lan˛ al sl„biciunilor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Invit la microfon pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul Iulian Mincu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te: îOra∫ul H‚r∫ova — 1.900 de ani de istorie“.
Prin prezen˛a sa geografic„, Dobrogea a corespuns unei Óncruci∫„ri de mari drumuri comerciale care i-a permis, Ónc„ de timpuriu, s„ ia contact cu ˛„ri ∫i popoare aflate pe trepte diferite de organizare social„. Cele dou„ mari unit„˛i geografice, pe de o parte, Marea Neagr„, iar, pe cealalt„ parte, sistemul fluvial dun„rean au favorizat dezvoltarea unor activit„˛i economice Ón aceast„ regiune Ónc„ din cele mai vechi timpuri. Œn aceea∫i zon„, unde se v„d ∫i ast„zi ruinele uneia dintre cele mai vechi a∫ez„ri de pe teritoriul Rom‚niei, a∫ezarea neolitic„ de tip îtel“, cu urme de locuire apar˛in‚nd culturilor Hamangia ∫i Gumelni˛a, exist„ ∫i ruinele vechii cet„˛i Cartium, construit„ pe la mijlocul mileniului I. Locuitorii ei Óntre˛ineau leg„turi cu negustorii greci din coloniile de pe malul m„rii.
Œn anul 103, acum 1.900 de ani, din ordinul Ómp„ratului Traian ∫i sub supravegherea guvernatorului Moesiei Inferioare a fost construit un castru roman ce va purta numele de îCartium“. Epigrafic, numele de îCartium“ este atestat de o inscrip˛ie din 272 de la Durostorum, o c„r„mid„ cu ∫tampil„ arat„ prezen˛a aici a unui deta∫ament al Legiunii I Italica. Ulterior, pe aceast„ loca˛ie a fost construit„ o cetate medieval„ ce a jucat un rol important Ón vremea r„zboaielor ruso-turce din anul 1809, 1828, 1853, 1856. A fost cucerit„ de Mihai Viteazul ∫i a fost martora retragerii lui Iancu de Hunedoara dup„ Ónfr‚ngerea suferit„ de armata acestuia Ón b„t„lia de la Varna din 1444.
Continuator al vie˛uirii pe aceste meleaguri, situat pe malul Dun„rii, av‚nd o suprafa˛„ de 236 de hectare ∫i o popula˛ie de 11.300 de locuitori, actualul ora∫ H‚r∫ova este amplasat Óntr-o zon„ foarte frumoas„. Ora∫ul dispune de elemente de mediu, de valoare excep˛ional„, bog„˛ii ale solului ∫i subsolului, elemente peisagistice deosebite.
Œn prezent, ora∫ul H‚r∫ova, al c„rui cet„˛ean de onoare sunt, beneficiaz„ de o aten˛ie deosebit„ din partea autorit„˛ilor centrale ∫i locale.
Ca urmare a evolu˛iei din regiune, H‚r∫ova a fost declarat„ zon„ defavorizat„. S-a acordat o serie de facilit„˛i din partea autorit„˛ilor pentru sprijinirea investi˛iilor Ón ora∫ Ón scopul revigor„rii economiei locale.
De asemenea, ca parte a m„surilor de protec˛ie social„ s-a reu∫it sus˛inerea par˛ial„ p‚n„ la gratuitatea copiilor din cre∫„, s-au demarat programe de sprijin social pentru b„tr‚ni ∫i familii cu venituri reduse ∫i programe sociale de ajutor de urgen˛„.
De asemenea, autorit„˛ile au planificat ∫i au supravegheat executarea lucr„rilor cuprinse Óntr-un program edilitar ce a inclus asfalt„ri, refacerea unor cl„diri de interes public, amenajare de pia˛„ agroalimentar„, parcuri, parc„ri ∫i locuri de joac„ pentru copii, refacerea iluminatului stradal ∫i altele.
Un rol important Ón via˛a economic„ h‚r∫ovean„ Ól joac„ Societatea comercial„ îS‚rm„ ∫i Cabluri“ a c„rei produc˛ie este direc˛ionat„ c„tre pia˛a extern„. Pentru anul 2004, autorit„˛ile au ca obiective Ónfiin˛area spitalului medico-social, reamenajarea trotuarelor ∫i aleilor, reconstruirea ∫colii vechi, continuarea asfalt„rii str„zilor ∫i extinderea canaliz„rii.
Cu ocazia Ómplinirii a 1.900 de ani de existen˛„ a ora∫ului H‚r∫ova, doresc s„ urez locuitorilor urbei de pe malurile Dun„rii un c„lduros îLa mul˛i ani!“
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Iulian Mincu; va urma domnul ™tefan Giuglea.
Stimate domnule pre∫edinte, Dragi colegi,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îSitua˛ia Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar din Rom‚nia poate fi remediat„ de ministrul Athanasiu a∫a cum a promis nu de mult Óntr-o declara˛ie politic„?“
Exist„, Ón prezent, 28.756 unit„˛i ∫colare Ón Rom‚nia. Dintre acestea, 12.207 sunt situate Ón mediul rural. Analiz‚nd situa˛ia ∫colilor din mediul rural, cele mai vitregite, ajungem la urm„toarele concluzii:
48,4% dintre ele func˛ioneaz„ Ón cl„diri construite de peste 50 de ani vechime, 12,7% au o vechime de peste 100 de ani, doar 15% sunt Óntr-o stare bun„, 17%, ∫i anume cele construite dup„ 1977 sunt asigurate Ómpotriva seismelor. Din punct de vedere al utilit„˛ilor: 2,1% nu au curent electric — 258 de ∫coli, 1,7% nu au W.C.-uri — 209, 94,7% nu au instala˛ii sanitare prev„zute cu ap„ curent„ — 11.636, mijloace de Ónc„lzire numai 10,2 % sunt Ónc„lzite cu gaze, respectiv 1.253, restul cu lemne; 65% nu au telefon; fax nu au Ón prezent dec‚t 123 de ∫coli; autoriza˛ii sanitare au sub 30% din totalul ∫colilor luate Ón discu˛ie.
P‚n„ Ón anul 2002 s-au cl„dit 29 unit„˛i ∫colare noi pe toat„ ˛ara ∫i 550 de ∫coli au fost reabilitate.
De asemenea, lipsa de cadre didactice bine preg„tite a creat un decalaj semnificativ Óntre Ónv„˛„m‚ntul urban ∫i rural. Numai 1.229 de elevi au participat la competi˛iile ∫colare organizate pe Óntreaga ˛ar„ ∫i nici unul, repet, nici unul nu a ajuns la olimpiadele finale, ca s„ nu vorbim de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 olimpiadele interna˛ionale. Va lua m„surile necesare ∫i cum a procedat domnul ministru ca s„ rezolve ceea ce a promis Ón discursul s„u electoral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan Giuglea. Va urma doamna Mihaela Ionescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îArta popular„ ∫i artizanatul — mesageri ai Rom‚niei“.
Formate Óntr-una din vetrele de str„veche civiliza˛ie Ón sud-estul european, arta popular„ rom‚neasc„ ∫i artizanatul se remarc„ prin originalitatea, frumuse˛ea ∫i vitalitatea lor p‚n„ Ón zilele noastre.
Aceast„ cultur„ material„ ∫i spiritual„ s-a Ómbog„˛it permanent Ón condi˛iile favorabile transmiterii tradi˛iilor, oferite de continuitatea neab„tut„ a poporului rom‚n pe Óntreg teritoriul pe care-l populeaz„ azi.
Ca element de cultur„ material„ ∫i spiritual„, arta popular„ ∫i artizanatul reflect„ specificul na˛ional ∫i are un profund caracter social, cu un rol bine definit Ón realizarea echilibrului dintre util ∫i frumos, dintre cerin˛ele utilitar-materiale ∫i cele estetice.
Constituindu-se de-a lungul secolelor prin neÓntrerupta contribu˛ie a numero∫ilor creatori anonimi, arta popular„ ∫i artizanatul au primit un caracter de permanent„ continuitate ∫i de o varietate surprinz„toare, Óntemeiat„ pe un fond unitar.
Unitatea ∫i varietatea, bog„˛ia ∫i originalitatea datorate geniului creator al poporului nostru sunt tr„s„turi specifice ale artei populare ∫i artizanatului, recunoscute deopotriv„ de cercet„tori ∫i speciali∫ti de renume, c‚t ∫i de iubitorii de frumos de pretutindeni.
Dac„ p„strarea ∫i pre˛uirea obiectelor de art„ popular„ ∫i artizanat, colec˛ionarea, cercetarea ∫i studierea lor se Ónscriu Ón sfera preocup„rilor cultural-∫tiin˛ifice, latura economic„ a activit„˛ilor organizate Ón acest domeniu vizeaz„ ∫i asigur„ continuarea ∫i valorificarea acestui tezaur Ón societatea contemporan„.
Existen˛a Ón Rom‚nia a unui bogat tezaur de art„ popular„ ∫i a unor vechi tradi˛ii ale me∫te∫ugurilor artistice Ónc„ vii Ón numeroase zone ale ˛„rii noastre impune necesitatea p„str„rii ∫i dezvolt„rii artei populare ∫i artizanatului, care reprezint„ un factor important de exprimare a identit„˛ii na˛ionale Ón cadrul procesului contemporan de globalizare.
Interesul tot mai accentuat al lumii contemporane pentru lucrurile executate de m‚n„ ∫i mai ales dezvoltarea Ón ritm rapid a turismului intern ∫i interna˛ional constituie motiva˛ii Óntemeiate pentru dezvoltarea Ón continuare a artei populare ∫i artizanatului, menite s„ asigure p„strarea specificului tradi˛ional ∫i a caracterului de autenticitate, constituind veritabile amintiri turistice rom‚ne∫ti.
Œn contextul actual trebuie s„ se recunoasc„ importan˛a produc˛iei de art„ popular„ ∫i artizanat, ca parte
integrant„ a patrimoniului cultural na˛ional comun, de mesager al na˛iunii rom‚ne, ∫i s„ se stimuleze activitatea Ón domeniu, prin acordarea de sprijin ∫i protec˛ie din partea statului rom‚n.
Lipsa unei reglement„ri specifice la nivel na˛ional care s„ asigure protec˛ia artei populare ∫i artizanatului va conduce, inevitabil, la proliferarea pe pia˛„ a produselor contraf„cute (kitsch-uri), precum ∫i la apari˛ia ∫i exercitarea concuren˛ei neloiale a unor produc„tori nespecializa˛i, ceea ce determin„ eliminarea treptat„ a specificului autentic na˛ional, precum ∫i a caracterului educativ, artistic.
Œn acest sens, pentru relansarea ∫i dezvoltarea produc˛iei de art„ popular„ ∫i artizanat Ón Rom‚nia se impune necesitatea elabor„rii unei legi specifice pentru care Ón esen˛„ se propun:
1. recunoa∫terea ca produse autentice de art„ popular„ ∫i artizanat, indiferent de produc„tor, numai a celor avizate de o comisie de speciali∫ti, constituit„ Ón acest scop pe l‚ng„ Asocia˛ia Na˛ional„ a Coopera˛iei Me∫te∫ug„re∫ti — UCECOM, cel mai mare produc„tor organizat Ón domeniu, comisie care de altfel a mai func˛ionat ani Óndelunga˛i cu deosebit„ eficacitate;
2. includerea cu pozi˛ii distincte a activit„˛ilor de art„ popular„ ∫i artizanat Ón codul CAEN;
Pentru societ„˛ile care produc s„m‚n˛„ subven˛ionat„ selec˛ionat„ statul acord„ gratuit urm„toarele: 4.000 lei pentru un kilogram de s„m‚n˛„ de gr‚u; 26.250 lei pentru un kilogram de s„m‚n˛„ de porumb; 48.650 lei pentru un kilogram de s„m‚n˛„ de floarea-soarelui; 65.000 lei pentru un kilogram de s„m‚n˛„ de sfecl„ de zah„r.
Pentru gospodarii care au de˛inut p‚n„ la 2,5 ha de teren Ón extravilan statul a acordat gratuit 100 kg de Óngr„∫„minte chimice complexe pentru fiecare hectar.
Pentru fermierii care cultiv„ terenul statul a acordat gratuit 3.600 lei pentru fiecare litru de motorin„ folosit„. Pentru primele 5 ha cultivate statul aloc„ gratuit 2 milioane lei fermierilor.
Acesta reprezint„ numai o parte din sprijinul pe care Guvernul Rom‚niei Ól aloc„ fermierilor ∫i gospodarilor de la sate.
Consider c„ efortul f„cut de Guvernul Rom‚niei a fost foarte mare, av‚nd Ón vedere posibilit„˛ile financiare ale statului.
Oricum, acest efort este f„r„ precedent.
Personal, felicit Guvernul Rom‚niei pentru acest efort financiar ∫i pentru strategia aplicat„ Ón agricultur„. V„ mul˛umesc.
Este momentul s„ folosim toate mijloacele ∫i p‚rghiile de care dispun corpul nostru diplomatic ∫i ministerele de resort pentru ca realit„˛ile demografice din Rom‚nia s„ fie cunoscute ∫i orice denaturare s„ primeasc„ replica de rigoare. Este cazul ca un documentar pe aceast„ tem„ s„ fie trimis la Ministerul de Externe al Fran˛ei, ∫i nu numai.
Pasivitatea ∫i lipsa de responsabilitate a factorilor de resort permit ca cifre abracadabrante s„ circule Ón c„r˛i ∫i Ón presa occidental„ ∫i s„ fie folosite Ón detrimentul interesului nostru na˛ional.
P‚n„ c‚nd?!
V„ mul˛umesc.
Disciplinele la care se sus˛in testele sunt: limba ∫i literatura rom‚n„, matematic„, istoria rom‚nilor sau geografia Rom‚niei, distribuirea candida˛ilor urm‚nd s„ se fac„ prin repartizare computerizat„, iar pentru admiterea Ón licee, ∫coli de art„ ∫i meserii ace∫tia s„ ob˛in„ cel pu˛in nota 5 la fiecare test na˛ional.
Cu alte cuvinte, aceea∫i M„rie cu alt„ p„l„rie, se Ónlocuie∫te examenul de capacitate cu testele na˛ionale la acelea∫i discipline.
Prima deosebire const„ Ón aceea c„ la examenul de capacitate, pentru corectur„ ∫i organizare se asigurau
bani pentru cadrele didactice, iar pentru teste — nu. Recomandarea este ca testele s„ fie date Ón ultimele 2-3 zile ale ultimei s„pt„m‚ni, fie Ón zilele de s‚mb„t„ ale ultimei luni. Testele se sus˛in Óntr-o singur„ sesiune, cu comisii de examinare. Se ridic„ dou„ probleme: ce vor face elevii care nu vor lua testul? ™i, dac„ vor lua testul, ce se va Ónt‚mpla cu ei dac„ vor r„m‚ne corigen˛i ∫i, de ce nu, repeten˛i?
Pledez pentru admiterea Ón licee, ∫coli de arte ∫i meserii prin examene scrise la acele discipline stabilite de c„tre consiliile de administra˛ie ale acestora, Ón func˛ie de profilul lor, conform principiului autonomiei. Este normal s„ se ˛in„ cont de op˛iunile elevului, de rezultatele la clasele V-VIII ∫i de portofoliul acestuia.
Admiterea computerizat„ nu ˛ine seama de realitatea rezultatelor elevilor la clasele V-VIII, at‚t timp c‚t exist„ diferen˛e Óntre unit„˛ile ∫colare Ón ce prive∫te calitatea corpului didactic, nivelul capacit„˛ii intelectuale a elevilor, abilit„˛ile acestora ∫i at‚t timp c‚t Ónc„ se mai procedeaz„ la selec˛ia elevilor Ón clase pe criteriul alfabetic (litera A — cei mai buni, litera K — cei mai slabi), implic‚nd ∫i cadrele didactice pe litere, Ón mod preferen˛ial, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de discrepan˛a care exist„ Óntre mediul rural ∫i cel urban. Situa˛ia existent„ demonstreaz„ c„ reforma Ónv„˛„m‚ntului, dup„ ritmul Ón care se desf„∫oar„, mai are drum lung p‚n„ la standardele vest-europene.
Da˛i-mi voie s„ redau ceea ce exprima Ón discursul s„u personajul caragialian Farfuridi din piesa îO scrisoare pierdut„“ : îOri s„ se revizuiasc„, primesc! dar s„ nu se schimbe nimic; ori s„ nu se revizuiasc„, primesc! dar atunci s„ se schimbe pe ici pe colo, ∫i anume Ón punctele esen˛iale“. Din aceast„ dilem„ nu putem ie∫i! Am zis!
V„ mul˛umesc.
Eu cred c„ Guvernul a gre∫it flagrant Ón momentul Ón care acest text de interdic˛ii a Ómbr„cat de fapt o interdic˛ie total„ pentru colegii no∫tri avoca˛i din Parlamentul Rom‚niei.
De fapt, dac„ urm„rim ∫irul ac˛iunii ordonan˛elor ∫i respectiv asum„rii r„spunderii privind incompatibilit„˛ile din partea Guvernului, vedem c„, dup„ ce a reu∫it ca managerii, oamenii care au Ónf„ptuit ceva Ón ˛ara aceasta ∫i au ajuns Ón Parlament, s„ fie obliga˛i s„ aleag„ Óntre exercitarea unui mandat ∫i realizarea sau continuarea unei existen˛e alternative, acum ∫i avoca˛ii sunt Óncarcera˛i deopotriv„, al„turi de ingineri ∫i economi∫ti care au f„cut ceva Ón via˛„.
Spuneam c„ nu este mai mult dec‚t o lovitur„ de imagine, pentru c„, dac„ citim informarea emis„ dup„ ∫edin˛a de Guvern, vedem c„ interdic˛iile pe care le-am enumerat nu privesc cauzele pentru care la data intr„rii Ón vigoare a ordonan˛ei avoca˛ii Óncheiaser„ contract de asisten˛„ sau reprezentare, astfel Ónc‚t s„ nu fie perturbate raporturile contractuale Óncheiate sau derulate Ónainte de apari˛ia acestor reglement„ri.
Deci, dac„ colegul Iorgovan deja are Óncheiate 50 de asemenea contracte, d‚nsul, p‚n„ la urm„toarele alegeri, poate s„-∫i exercite foarte bine calitatea de avocat Ón procese privind infrac˛iuni de corup˛ie, trafic ∫i consum ilicit de droguri, trafic de persoane sau de sp„lare a banilor ∫i a∫a mai departe.
Guvernul n-a f„cut, din nefericire, dec‚t o aparent„ lovitur„ de imagine, care, Ón realitate este o nou„ lovitur„ sub centur„ dat„ Parlamentului, parlamentarismului din Rom‚nia.
Iat„, a∫ spune, Ónc„ o dovad„ c„ nu Parlamentul controleaz„ activitatea Guvernului, ci invers. ™i a∫ propune, dac„ tot se modific„ Constitu˛ia, acest lucru, de fapt, pe care Ól constat„m Ón practic„, s„-l prindem chiar Ón aceast„ Constitu˛ie. Guvernul s„ fie ales prin vot universal, direct ∫i secret, iar Parlamentul s„ fie numit de c„tre
guvernan˛i, a∫a cum a mai fost ∫i Ónainte de decembrie 1989; astfel ar rena∫te din propria cenu∫„, precum pas„rea Phoenix, un Parlament nou, multilateral dezvoltat, denumit, sau mai bine-zis redenumit, rebotezat îmarea adunare na˛ional„“.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Statuile ∫i stafiile Casei Poporului ne b‚ntuie Ónc„! V„ mul˛umesc.
NITRAMONIA F„g„ra∫ produce, printre altele, ∫i bombe, ca s„ spun a∫a, ∫i f„r„ s„ intervin„ cineva, un vapor **Retskai** a plecat din Portul Constan˛a cu 3.000 de tone de azotat de amoniu poros care este folosit, conform surselor din S.R.I., nu lui Metin Cerchez, doar Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 atentate teroriste. Acest vapor nu a ajuns Ón Mauritania, ci au ajuns Ón Egipt ∫i Ónc„rc„tura a fost luat„ de o persoan„ fizic„ necunoscut„. Dac„ facem leg„tur„ cu acest egiptean prins cu c‚teva zile Ón urm„ Ón Rom‚nia, dac„ facem leg„tur„ cu apartenen˛a acestui celebru Kesser Fatih la organiza˛ia terorist„ recunoscut„ universal PKK, st„m ∫i ne Óntreb„m dac„ peste c‚teva zile va avea loc un atentat terorist ∫i se va demonstra c„ azotatul de amoniu provine de la NITRAMONIA — F„g„ra∫, privatizat„ ilegal, conform spuselor domnului Sandu, vom mai intra vreodat„ Ón NATO?
Pe cine s„ mai Óntreb„m, pentru c„ nesim˛irea e mare. Nimeni, suntem degeaba demnitari Ón stat, suntem cu numele. Executivul ne trateaz„, cum ne trateaz„. Dar, responsabilitatea va reveni ∫i Parlamentului Rom‚niei, dac„ un atentat terorist va avea loc cu material provenit de la o unitate privatizat„ ilegal ∫i ap„rat„ de un avocat parlamentar.
V„ mul˛umesc.
Probabil c„ vor urma ∫i alte modific„ri, care toate nu vor face dec‚t s„ agraveze ∫i mai mult starea de instabilitate legislativ„ ∫i vor demonstra c‚t de nesincer„ ∫i goal„ de con˛inut este de fapt campania anticorup˛ie a Cabinetului N„stase.
Credem c„, Ón cazul avoca˛ilor care au ∫i calitatea de parlamentari, solu˛ia g„sit„ de ini˛iator nu este cea corect„. A∫a cum reiese chiar din expunerea de motive a Guvernului, s-a mediatizat de nenum„rate ori implicarea unor parlamentari, Ón calitate de avoca˛i, Ón procese r„sun„toare cu urm„ri din cele mai funeste pentru imaginea parlamentarului rom‚n ∫i a institu˛iei Parlamentului Rom‚niei. Chiar dac„ nu Ón toate cazurile aceast„ imagine negativ„ este justificat„, este evident„ situa˛ia de incompatibilitate Óntre calitatea de avocat ∫i cea de parlamentar.
Œn statele cu o democra˛ie instituit„ de secole, cum este Fran˛a, situa˛ia de incompatibilitate poate fi reglementat„ doar par˛ial. Œn cazul Rom‚niei, o ˛ar„ aflat„ Ónc„ Ón proces de construc˛ie ∫i consolidare a institu˛iilor ∫i mecanismelor democratice, Ónt‚lnirea judec„torului Ón sala de tribunal, ca reprezentant al puterii judec„tore∫ti, cu avocatul parlamentar, care este deci ∫i reprezentant al puterii legislative, poate fi dificil„ pentru primul, exist‚nd riscul de a amenin˛a Ónsu∫i principiul separa˛iei puterilor Ón stat, dar mai ales de a submina Óncrederea indivizilor Ón ideea c„ nimeni nu este mai presus de lege ∫i Ón principiul egalei reprezent„ri Ón fa˛a legii.
Prin urmare, solicit Guvernului Rom‚niei ca m„car Ón ceasul al doisprezecelea s„ nu mai trag„ la st‚nga Ón vreme ce Occidentul trage spre dreapta, s„ recunoasc„ o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 dat„ pentru totdeauna gravitatea corup˛iei de stat Ón Rom‚nia ∫i mai ales s„ ia m„suri reale ∫i eficiente contra ei; Ón acest sens, cred c„ se impune ca avoca˛ilor care au ∫i calitatea de parlamentar s„ li se interzic„ exercitarea profesiei lor pe Óntreaga perioad„ a mandatului lor, cu excep˛ia exercit„rii ei Ón scopuri didactice.
De asemenea, este necesar ca ordonan˛a de urgen˛„ s„ prevad„ sanc˛iunea elimin„rii din Parlament a celor care nu o respect„.
II. Cazul Puwak ∫i conflictul de interese Ón exercitarea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice
Ieri dup„ amiaz„, plenul Camerei Deputa˛ilor a respins proiectul de lege apar˛in‚nd P.N.L. privind conflictul de interese Ón exercitarea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice, proiect depus Ón iulie 2002.
Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a motivat propunerea de respingere prin existen˛a deja a unei legi, Legea 161/2003, av‚nd ca ini˛iator Guvernul, lege care cuprinde ∫i prevederile proiectului de lege propus de P.N.L. Trec‚nd peste faptul c„ Ón Parlamentul Rom‚niei exist„ o regul„ privind discutarea Ón acela∫i timp a proiectelor care reglementeaz„ acelea∫i subiecte ∫i l„s‚nd la o parte ignorarea de c„tre Guvern a Parlamentului ˛„rii prin asumarea r„spunderii pe pachetul de legi anticorup˛ie, pachet ap„rut la un an dup„ proiectul nostru de lege, r„m‚ne problema de fond, aceea a con˛inutului celor dou„ propuneri. Dac„ este adev„rat c„ Legea 161/2003 se inspir„ copios la capitolul incompatibilit„˛i din proiectul P.N.L., Cabinetul N„stase a preferat s„ ignore, printre altele, prevederile importante referitoare la conflictul de interese, prefer‚nd o defini˛ie confuz„ ∫i incomplet„. Cu alte cuvinte, Guvernul Rom‚niei a copiat numai ce Ói convine din ini˛iativa P.N.L., prefer‚nd s„ se fac„ numai c„ reglementeaz„ problema corup˛iei, prin ignorarea celui mai important capitol — nereglementat Ónc„ nici la ora actual„ Ón Rom‚nia — anume acela al conflictului de interese.
Cea mai bun„ dovad„ a ambiguit„˛ii men˛inute de Cabinetul N„stase la capitolul reglement„rii conflictului de interese este cazul Puwak. De o s„pt„m‚n„ asist„m cu stupoare la scandalul mediatic creat Ón jurul familiei Puwak, doamna ministru nesim˛indu-se Ón nici un fel vinovat„ pentru faptul c„ so˛ul ∫i fiul Domniei sale au beneficiat de fonduri europene nerambursabile Ón timpul mandatului s„u.
De∫i este posibil ca doamna Puwak s„ nu fie legal vinovat„ de acordare preferen˛ial„ de fonduri europene sau de folosirea abuziv„ a func˛iei de˛inute Ón interes personal, doar ancheta biroului OLAF al Comisiei Europene va putea face lumin„ Ón acest caz. Graba cu care domnul N„stase ∫i-a manifestat solidaritatea total„ cu doamna ministru Puwak ∫i convingerea privind concluziile pozitive ale auditului Comisiei Europene chiar Ónainte ca acesta s„ Ónceap„, dovedesc o mentalitate Ónc„ tributar„ trecutului ∫i care ignor„ aspectul etic ∫i moral al problemei. Chiar dac„ anchetele P.N.A. ∫i ale Comisiei Europene vor dovedi nevinov„˛ia doamnei ministru Puwak Ón repartizarea fondurilor europene din cadrul programului **Leonardo da Vinci** , Ón orice ˛ar„ normal„ din lume situa˛ia Ón care se afl„ doamna ministru ar fi atras demisia sa imediat„, datorit„ conflictului de interese Ón
exercitarea func˛iei. La noi, defini˛ia conflictului de interese din Legea 161/2003, care este proast„, confuz„, incomplet„ ∫i incorect„ deci, permite astfel de situa˛ii paradoxale Ón care mini∫trii Ó∫i pot favoriza propria situa˛ie material„ sau pe cea a apropia˛ilor pe o perioad„ Óndelungat„. Doamna Puwak trebuia s„-∫i dea demisia de onoare doar pentru c„ se afl„ Óntr-o situa˛ie de conflict de interese, conflictul exist‚nd Óntre interesul s„u ca ministru competent ∫i corect Ón repartizarea fondurilor europene ∫i acela Ón calitate de membru al familiei Puwak, care i-a cerut s„ acorde fonduri so˛ului ∫i fiului ei. Doamna Puwak consider„ normal ca familia sa s„ primeasc„ fonduri pentru c„ Óndepline∫te criteriile cerute de Comisia European„, uit‚nd c„ Óndeplinirea acestor cerin˛e este necesar„ dar nu ∫i obligatorie pentru repartizarea de fonduri ∫i c„ probabil sunt firme care nu au putut primi aceste fonduri; Ón acela∫i timp, Domnia sa consider„ normal s„ r„m‚n„ ministru al integr„rii europene.
Ignoran˛a Guvernului Rom‚niei a permis s„ ne facem iar de r‚sul Europei. Œn loc s„ evit„m situa˛ia degradant„ Ón care Europa s„ vin„ Ón control, premierul a preferat s„ sar„ Ón ap„rarea doamnei Puwak cu Óntregul Guvern, Ón loc s„-∫i asume responsabilitatea rezolv„rii tran∫ante a problemei.
Ar trebui ca acest Guvern s„ Ón˛eleag„ Ón sf‚r∫it c„ suntem Ón mileniul III, s„ accepte necesitatea adopt„rii unei noi mentalit„˛i, europene ∫i nu fanariote, ∫i s„ Ómprumute ∫i defini˛ia din proiectul nostru de lege privind conflictul de interese; astfel va vedea cu ochiul liber ∫i doamna Puwak, ca ∫i colegii Domniei sale, situa˛ia conflictual„ Ón care se afl„ ∫i pe care opinia public„ a sesizat-o demult, chiar ∫i f„r„ a fi l„murit„ despre Ón˛elesul exact al no˛iunii.
Rom‚nia anului 2003 nu difer„ mult de alte ˛„ri, chiar civilizate, la capitolul violen˛„ domestic„. Rom‚nii Ó∫i bat nevestele ca ∫i al˛i b„rba˛i de pe planet„, numai c„ diferen˛a o reprezint„ nepreocuparea statului nostru de a proteja victimele ∫i de a trata min˛ile bolnave ale agresorilor.
La noi ini˛iativa a avut-o ca de obicei tot societatea civil„. C‚teva organiza˛ii neguvernamentale au Ónfiin˛at de-a lungul timpului ad„posturi temporare pentru femeile b„tute ∫i centre de consiliere medical„, juridic„ ∫i psihologic„. Nesprijinite de autorit„˛i Óns„, fiecare ∫i-a dat duhul la un moment dat, c‚nd finan˛„rile externe au Óncetat s„ mai vin„.
Partea ∫i mai rea din acest lan˛ vicios, dac„ poate exista ∫i o parte mai rea, este aceea c„ violen˛a perpetuat„ Ón familie se r„sfr‚nge mai devreme sau mai t‚rziu asupra mentalit„˛ii copiilor. Mai mari sau mai mici, fiecare a fost b„tut sau brutalizat Ón vreun fel. F„r„ o consiliere de specialitate, ace∫ti copii vor cre∫te ∫i vor face, probabil, acela∫i lucru Ón familiile lor, dac„ nu cumva vor deveni viitorii infractori ai societ„˛ii.
Rom‚nia dore∫te cu ardoare integrarea Ón Uniunea European„. Œn aceste condi˛ii, ∫i Ón acest domeniu trebuie luate m„surile necesare pentru a ne putea Ónscrie Ón r‚ndul ˛„rilor civilizate. Œn caz contrar, Óntre dorin˛„ ∫i realitate, drumul va fi foarte lung ∫i anevoios.
Ac˛iunea, un alt exemplu al reformei justi˛iei pus„ Ón practic„ de ministrul Rodica St„noiu ∫i de subordona˛ii s„i, a determinat reac˛ia a peste 80 de judec„tori ie∫eni de a-∫i anun˛a demisia Ón bloc, fapt f„r„ precedent Ón ˛ara noastr„.
Este motivul pentru care cer Guvernului Adrian N„stase s„ pun„ cap„t acestor practici dictatoriale de influen˛are a activit„˛ii instan˛elor de judecat„ ∫i s„ renun˛e la abuzurile la adresa magistra˛ilor din Rom‚nia. Œn caz contrar, imixtiunea Ón actul de justi˛ie, intimidarea, subordonarea, politizarea justi˛iei dar ∫i proliferarea corup˛iei din s‚nul acesteia se vor reg„si Ón viitorul Raport de ˛ar„ al Comisiei Europene ∫i vor c‚nt„ri greu Ón cursa Rom‚niei pentru integrare, cu riscul de a pune Ón pericol acest proces.
Un alt domeniu sportiv Ón care Rom‚nia a dominat cu autoritate este gimnastica sportiv„. Œncep‚nd cu Nadia Com„neci, care a revolu˛ionat practic aceast„ disciplin„, ∫i continu‚nd cu Daniela Siliva∫, Ecaterina Szabo, Lavinia Milo∫evici ∫i Andreea R„ducan, gimnastele din Rom‚nia ∫i-au spulberat de fiecare dat„ adversarele. Œn acest an Óns„, la campionatele de la Arnhem, Ón Statele Unite, echipa ˛„rii noastre a pierdut suprema˛ia pe echipe, reu∫ind s„ c‚∫tige doar trei medalii, nici una de aur. ™i, ˛in‚nd seama de condi˛iile extrem de precare Ón care
lucreaz„ lotul condus de binecunoscu˛ii antrenori Octavian Belu ∫i Mariana Bitang, meritul pentru cele c‚teva medalii c‚∫tigate apar˛ine exclusiv gimnastelor ∫i antrenorilor.
Nici la canotaj, sportul care a impus lumii nume precum Ivan Pa˛aichin ∫i Elisabeta Lip„, situa˛ia nu este mai bun„. La campionatele mondiale de la Milano, desf„∫urate la sf‚r∫itul lunii trecute, Rom‚nia a cucerit o singur„ medalie de aur dar ∫i aceea la o prob„ care nu figureaz„ Ón programul olimpic.
Criza din fotbal nici m„car nu mai trebuie amintit„: cluburile rom‚ne∫ti se dovedesc incapabile s„ accead„ Ón fazele superioare ale competi˛iilor europene, iar echipa na˛ional„ se afl„ Ón situa˛ia de a irosi o a doua calificare consecutiv„, fapt f„r„ precedent Ón istoria postdecembrist„.
Cauza acestui moment de r„scruce Ón istoria sportului rom‚nesc nu este o brusc„ ∫i misterioas„ dispari˛ie a calit„˛ilor fizice ∫i psihice ale sportivilor no∫tri. Cauza este univoc„, simpl„, ∫i trebuie rostit„ ca atare: lipsa de responsabilitate a guvern„rilor postdecembriste Ón raport cu nevoile profunde ale sportului. Un sport de mare performan˛„ nu se poate concepe Ón absen˛a unei baze de selec˛ie, iar aceast„ baz„ de selec˛ie are nevoie de existen˛a premiselor pentru sportul de mas„. Avem nevoie, pe scurt, de infrastructur„, de s„li specializate la care toat„ lumea s„ aib„ acces, de terenuri ∫i chiar de maidanele de alt„dat„. Aveam nevoie de un sistem de recrutare la nivelul sportului ∫colar, de fonduri pentru competi˛ii ∫i loturi de juniori. Nu po˛i descoperi un Ilie N„stase dec‚t selec˛ion‚nd 10.000 de tineri tenismani. Dar c‚˛i copii din Rom‚nia Ó∫i permit s„ practice tenisul? Nu po˛i descoperi un Gheorghe Hagi dec‚t Ón condi˛iile Ón care copiii pot Ónv„˛a regulile fotbalului pe terenuri de joac„ special amenajate.
Dar aceste terenuri nu mai exist„. Œn ultimii ani au fost Ónchise zeci de baze sportive, f„r„ s„ fie pus nimic Ón locul lor. Sportul a Ónceput s„ fie practicat Ón condi˛ii decente, dar numai ca fenomen privat. Exist„ terenuri private de tenis, de fotbal, s„li specializate Ón gimnastic„ de Óntre˛inere. Dar c‚˛i tineri au acces aici? Cu toate p„catele lui Ón raport cu sportul, sistemul comunist a ∫tiut s„ men˛in„ totu∫i o institu˛ie de selec˛ie eficient„ la nivel ∫colar ∫i a Óncurajat competi˛iile interne. Œn ciuda caracterului s„u propagandistic, o competi˛ie aparent inutil„ precum **Daciada** permitea juniorilor s„ se familiarizeze cu competi˛ia ∫i condi˛iile specifice de concurs. Desigur, Ón Occident, sportul a devenit, Ón bun„ m„sur„, un fenomen privat. Dar asta Ón condi˛iile Ón care exist„ resurse particulare suficiente pentru asta. ™i Ón condi˛iile Ón care exist„ o infrastructur„ creat„ de stat. Œntr-o ˛ar„ civilizat„, municipalitatea pune la dispozi˛ia tinerilor, Ón fiecare cartier, terenuri de fotbal, tenis sau baschet Ón mod gratuit. Œn schimb, Ón Rom‚nia, din cele 400 de s„li de sport anun˛ate de actualul guvern ca prioritate na˛ional„, s-au dat Ón folosin˛„ dou„ sau trei.
Consider‚nd sportul, a∫a cum am ar„tat, o veritabil„ efigie na˛ional„, dar ∫i o premis„ a s„n„t„˛ii publice, P.R.M. a prev„zut Ón programul s„u de guvernare obiective ∫i m„suri concrete, care pot asigura dezvoltarea bazei materiale ∫i perpetuarea performan˛elor autohtone.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Œn primul r‚nd, acord‚nd o aten˛ie special„ sportului de mas„, sportului pentru to˛i, P.R.M. are Ón vedere alocarea de c„tre prim„riile locale de fonduri special prev„zute Ón buget pentru construirea ∫i Óntre˛inerea terenurilor ∫i s„lilor publice de sport.
Œn al doilea r‚nd, consider„m c„ este absolut imperativ un departament guvernamental dedicat exclusiv juniorilor, sportivilor de m‚ine, av‚nd ca atribu˛ie unic„ monitorizarea ∫i asigurarea unor condi˛ii decente de preg„tire.
Œn al treilea r‚nd, credem c„ guvernele postdecembriste nu au reu∫it s„ asigure Ónc„ o lege adecvat„ a sponsoriz„rii, lege care s„ motiveze investitorii priva˛i s„ investeasc„ Ón sport.
Peste un an, la Atena va avea loc o nou„ edi˛ie a Jocurilor Olimpice. Va fi atunci momentul de bilan˛ al gestionarilor sportului rom‚nesc. ™i s„ dea Dumnezeu ca ∫i dup„ acest moment s„ mai avem motive de m‚ndrie na˛ional„. Pentru c„, Ón fond, acesta este unul din miracolele olimpismului: talentul ∫i ambi˛ia unor sportivi pot suplini incompeten˛a ∫i dezinteresul guvernan˛ilor.
Domnilor,
Ar fi mult mai onorabil„ o retragere din via˛a politic„ dec‚t o existen˛„ penibil„. Probabil dumneavoastr„ considera˛i c„ v„ pute˛i spori capitalul politic ∫i social adun‚nd ru∫ine ∫i dezgust pe scena politic„ din Rom‚nia. O ma∫in„ care exist„ numai Ón certificatul de Ónmatriculare o cumperi doar pentru a transfera toate piesele unui ma∫ini second-hand. O firm„ cu datorii o cumperi numai dac„ ai Ónnebunit. Plecarea P.D.-ului c„tre P.N.L. semnific„ fie transferul unui brand care nu mai exist„, fie cump„rarea unui produs din care a r„mas cutia! Dar gusturile nu se discut„!
™i se mir„ c„ zilnic sute de social-democra˛i r„m‚n cantona˛i Ón zona Ón care sunt de 10 ani. Altfel nu se poate, iar P.N.L. va aduna o dat„ cu cump„rarea brandului P.D. o pia˛„ format„ din c‚˛iva zeci de cet„˛eni.
Dar nu uita˛i c„ Óntr-o ˛ar„ democratic„ este esen˛ial„ existen˛a unei opozi˛ii puternice (ceea ce cu siguran˛„ nu constitui˛i) ∫i c„ ave˛i Óntotdeauna posibilitatea op˛iunii c„tre o alt„ carier„, at‚ta timp c‚t via˛a politic„ nu v„ mai motiveaz„. Sau, poate, cine ∫tie, chiar nu o Ón˛elege˛i!
Nu este vorba despre negativism sau despre ignorarea aspectelor pozitive ale integr„rii politice la nivel comunitar. Dimpotriv„, statul rom‚n trebuie s„ con∫tientizeze c„ aceste evolu˛ii europene reprezint„ o necesitate pentru proiectul comunitar, ∫i nu doar o tendin˛„ lipsit„ de substan˛„.
Cu toate acestea, transferul de suveranitate r„m‚ne o chestiune preocupant„. Din acest motiv, orice modificare prin tratat, susceptibil„ de a afecta suveranitatea na˛ional„ a unui stat Ón contextul procesului decizional al Uniunii Europene, trebuie s„ fie f„cut„ Ón conformitate cu principiul egalit„˛ii na˛ionale ∫i, Ón mod practic, f„r„ a afecta Ón mod major statutul anumitor state membre.
Rom‚nia este direct interesat„ Ón a urm„ri cu aten˛ie urm„toarele evolu˛ii la nivel comunitar ∫i Ón a adopta un punct de vedere conform cu interesul s„u na˛ional, dar ∫i cu pozi˛ia sa regional„.
V„ mul˛umesc.
Nici RAJAC (Regia Jude˛ean„ de Ap„ Canal) nu st„ mai r„u: 46 miliarde lei (cam 1,8 milioane euro) pentru noul sediu din Copou. Trebuie amintit c„ de cur‚nd s-a descoperit c„ Ón 1995 (deci tot Ón timpul guvern„rii Iliescu-P.D.S.R), RAJAC Ia∫i a Óncheiat un contract cu firma îMannesmann“, Ón valoare de 13,2 milioane dolari, pentru modernizare Sta˛iei de Epurare. Doar linia 1 (43% din valoarea investi˛iei) a fost modernizat„, paguba de la linia 2, r„mas„ Ón acela∫i stadiu, ridic‚ndu-se la peste 7 milioane de dolari, bani sco∫i din buzunarele ie∫enilor. Œntre 1996-2003, la conducerea RAJAC Ia∫i s-a aflat Gheorghe Nichita, fost membru P.D. (1996-2000), trecut ulterior la P.S.D., impus recent ca viceprimar interimar al Ia∫ilor, cu perspectiva de a candida ca primar, Ón 2004, din partea P.S.D.
Pentru cine nu ∫tie, contribuabilii ie∫eni pl„tesc cel mai ridicat pre˛ din ˛ar„ pentru apa furnizat„: 18.750 lei/mc, la aceasta ad„ug‚ndu-se impozitul pl„tit pe... apa de ploaie deversat„ Ón gr„dinile oamenilor Ón urma precipita˛iilor (bir sinistru inventat de acela∫i Nichita).
O alt„ regie (sau îsocietate“, cum ∫i-a zis mai nou), AUTOBUZUL, a ie∫it ∫i ea Ón eviden˛„ Ón 2003 printr-o afacere veroas„. Directorul Mihai Giubernea ∫i-a pus semn„tura pe un contract halucinant, Ón virtutea c„ruia AUTOBUZUL a Ónchiriat pe 4 ani, de la societatea BURSA MOLDOVEI, un num„r de 30 de microbuze, la un pre˛ de 1.520 euro/bucat„/lun„, adic„, Ón total, peste un milion de euro. Prin acest t‚rg, AUTOBUZUL are mai multe obliga˛ii dec‚t drepturi, fiind p‚ndit„ de spectrul falimentului. Cine supravegheaz„ ∫i coordoneaz„ activitatea de transport Ón comun? BineÓn˛eles, primarul Costic„, acela∫i care a tras sforile pentru ceea ce presa a numit îcea mai mare escrocherie a deceniului Simirad“ — privatizarea pe furi∫ a S.C. SALUBRIS S.A. (care se ocup„ de ridicarea gunoiului menajer ∫i de masacrarea c‚inilor comunitari).
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2003 Printr-o fantomatic„ asocia˛ie PAS (îProgramul Ac˛iunii Salaria˛ilor“), Ón spatele c„reia se afl„ unul dintre fiii lui Simirad, se va Ónstr„ina societatea cu 2,5 miliarde lei (sum„ infim„!), dup„ care viitorul proprietar va realiza profituri de milioane de euro de pe urma banilor de la popula˛ie!
Primarul n-a uitat s„ ob˛in„ de la Consiliul Local 3,5 miliarde de lei pentru ranforsarea ∫oselei Ia∫i-Voine∫ti, care duce spre vila sa din Galata, ceea ce pare un bac∫i∫ fa˛„ de risipa de peste 100 de miliarde de lei aloca˛i Ón ultimii 2 ani pentru Pia˛a Agroalimentar„ Hala Central„ (cupol„ de sticl„, gresie, balustrade de inox, t‚mpl„rie de termopan, f‚nt‚n„ artezian„ etc).
A cui este Hala Central„ ca atare (cl„direa imens„ care Ónglobeaz„ ∫i pia˛a nou amenajat„)? A lui D„nu˛ Prisecariu, omul momentului Óntre afaceri∫tii lui Solcanu, virtual posesor de imunitate parlamentar„, ca ∫i un alt cotizant frunta∫, Maricel Popa (pre∫edintele Grupului OMEGA-TEHNOTON)...
Celelalte regii din subordinea lui Simirad au fost ∫i ele zguduite de scandaluri. Curtea de Conturi a descoperit Ónscrierea fictiv„, de c„tre TERMOSERVICE S.A., cu titlul de restan˛„, a sumei de 63,3 miliarde lei, care, Ón realitate, reprezentau penalit„˛i de Ónt‚rziere. Manevra se f„cuse pentru a diminua Ón scripte profitul societ„˛ii. Dup„ ce TERMOSERVICE S.A. ∫i RADET (Regia Autonom„ de Distribu˛ie a Energiei Termice) ∫i-au pasat reciproc datoria, Simirad a hot„r‚t s„ procedeze, Óntr-o prim„ faz„, la fuziunea celor dou„ societ„˛i, iar Ón a doua faz„ s„ se lipeasc„ ∫i CET (Centrala de Energie Termic„), tot procesul Óntinz‚ndu-se pe vreo 3 luni de acum Óncolo. Cum CET Ó∫i va epuiza cur‚nd resursele financiare pentru achizi˛ionarea combustibilului lichid ∫i solid, se vede treaba c„ haosul din regii va duce la imposibilitatea furniz„rii de energie termic„ popula˛iei Ón condi˛ii optime.
Simirad, Ón tot acest timp, Ó∫i preg„te∫te alifia ∫i ochelarii de soare ca s„ se pr„jeasc„ pe plajele cubaneze. O parte din presa ie∫ean„ a remarcat falimentul administra˛iei sale, imput‚ndu-i, Óntre altele, dezastrul din regiile autonome, starea jalnic„ a str„zilor, lipsa proiectelor de finan˛are, scandalurile de corup˛ie din prim„rie, e∫ecul personal Ónregistrat ca om politic, nestimularea mediului de afaceri, investi˛iile uria∫e Ón construc˛ii megalomanice etc.
Solcanu-Simirad, un duo penibil purt‚nd marca P.S.D., un S.S. care terorizeaz„ Ia∫ii de un deceniu Óncoace. Dou„ pete negre pe harta progresului, a civiliza˛iei, a modernit„˛ii.
Au plecat cu miliardele pe care au trebuit s„ le pl„teasc„ al˛ii ∫i care acum, ace∫ti indivizi, nu mai pot r„spunde conform inspira˛iei, repet, delicate a domnului prim-ministru, care, a∫a cum vede˛i, scrie c„tre dumneavoastr„, din partea Guvernului Rom‚niei, c„ nu se poate ca s„ r„spund„ ho˛ii care au fost demnitari din 1990, cum am propus eu, cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, nu se poate, Óntruc‚t se Óncalc„ principiul de drept elementar, ∫i anume, neretroactivitatea legii.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
## Ajungem la o situa˛ie paradoxal„, domnilor!
Adic„, am ajuns s„ combatem corup˛ia, ho˛ii se ∫tiu, nu putem Óns„, pentru c„ au furat cu c‚˛iva ani mai Ónainte, s„-i chem„m Ón fa˛a instan˛elor ∫i noi nu putem s„ d„m o lege aici, prin care s„ facem ca acest control s„ func˛ioneze. Nu mai vorbesc de numeroase alte inadverten˛e, care fac ca legea votat„ la Senat, de modificare a lui 115, s„ fie total incomplet„ ∫i ineficient„, a∫a cum ne spun ∫i reprezentan˛ii celui mai puternic stat, prin vocea ambasadorului Michael Guest, prin alte voci autorizate ∫i ne atrag aten˛ia c„ noi ne facem c„ nu vedem ni∫te lucruri Óntr-adev„r Óngrozitoare, care spoliaz„ statul rom‚n de multe miliarde de dolari.
Iat„, acum numai, prin aceast„ afacere publicat„ Óntrun ziar central, sunt peste 4.000 de miliarde, bani care lipsesc, a∫a cum ∫ti˛i, de la s„n„tate. Ca medic v„ pot spune acest lucru, c„ din cele 6.000 care ne lipsesc ∫i care fac ca oamenii s„ se Óntoarc„ f„r„ nici o pastil„ din
spital ∫i, vorba aceea, d‚ndu-∫i duhul pe drum, iat„ ce se Ónt‚mpl„, pentru c„ noi privim aceste lucruri cu superficialitate.
Œn concluzie, domnule pre∫edinte, nu vreau s„ plictisesc onorata Camer„, Óns„, v„ rog, cer restituirea ∫i tratarea cu seriozitate a acestei probleme Ón care Guvernul actual d„ dovad„ de o total„ superficialitate. ™i v„ rog, este p„cat c„ ∫i comisia noastr„, prin faptul c„ nici m„car nu m-a invitat ca s„-mi sus˛in punctul de vedere, arat„ dispre˛ul pe care Ól manifest„, probabil Ón urma adresei domnului pre∫edinte al Guvernului Rom‚niei, care sus˛ine, din p„cate, aceast„ comise onorabil„ a noastr„, exact punctele de vedere ale domnului profesor de drept interna˛ional, Adrian N„stase.
V„ mul˛umesc ∫i consider c„ onora˛ii colegi vor lua cu seriozitate aceast„ propunere a mea ∫i v„ cer restituirea Ónc„ o dat„ la comisie pentru discu˛ii serioase. V„ mul˛umesc.
Faptul c„ exist„ un num„r din ce Ón ce mai mare de organiza˛ii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale nu este un impediment legal ci, dimpotriv„, conform art. 4 alin. 5 din Legea nr. 68/1992, mandatul de deputat atribuit acestor organiza˛ii se acord„ peste num„rul de deputa˛i rezultat din norma de reprezentare.
De asemenea, cet„˛enii unei minorit„˛i pot fi reprezenta˛i numai de o singur„ organiza˛ie, potrivit art. 52 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.
Fa˛„ de aceste considerente, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i propune plenului respingerea ini˛iativei legislative.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
1. Prin dispozi˛iile propuse se revine asupra unor situa˛ii juridice deja consolidate, av‚nd Ón vedere faptul c„ procesul de reconstituire ∫i reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i forestiere este aproape Óncheiat, procent 97,5%, la ora actual„ chiar mai mare.
2. Referitor la propunerea privind admiterea probei cu martori pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, apreciem c„ Legea nr. 1/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, nu Óngr„de∫te drepturile solicitan˛ilor cu privire la accesul liber la justi˛ie, permi˛‚ndu-le s„ foloseasc„ proba cu martori pentru dovedirea drepturilor lor Ón fa˛a instan˛ei. V„ mul˛umesc.
- propunerea legislativ„ pentru completarea art. 69
- din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 70
- lit. h) din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 71
- alin. 3 din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 72
- alin. 3 din Codul muncii,
- propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i com-
- pletarea art. 6 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.
Cine este pentru respingere? 176 voturi pentru respingere.
- Œmpotriv„? 51 de voturi Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? Nu sunt.
Deci, 176 de voturi pentru respingere, 51 Ómpotriv„. Doamna Ionescu, din partea Partidului Rom‚nia Mare, explic„ votul Ómpotriva respingerii, al P.R.M.-ului.
Stima˛i colegi,
Din lista pe care v-am prezentat-o p‚n„ acum, mi s-a semnalat c„ am omis dou„ proiecte.
La pct. 6, proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei V„c„reni, prin reorganizarea comunei Luncavi˛a, jude˛ul
Tulcea. Lege organic„. O
Dac„ Legea nr. 18, a comuni∫tilor, a fost abrogat„, v„ rog s„ spune˛i dumneavoastr„, ∫i dac„ nu, s„ se aplice, pentru c„ se pare c„ cineva nu dore∫te ca aceast„ aplicare a unor procopsi˛i din avu˛ia na˛ional„ s„ fie verificat„. Deci protestez, Ónc„ o dat„, pentru modul neelegant Ón care s-a Ónc„lcat cutuma; solicit ca acest proiect de lege s„ fie redat comisiei ∫i s„ fiu chemat pentru a-mi justifica punctul de vedere.
V„ mul˛umesc.
Fac apel la dumneavoastr„, nu sunt cheltuieli, nu sunt influen˛e politice, pur ∫i simplu este ceva care ar trebui pe fiecare dintre noi s„ ne aduc„ Óntr-o stare de m‚ndrie religioas„, dac„ nu, m„car turistic„.
Œnc„ o dat„, sincer v„ spun: nu Ón˛eleg de ce vot„m obstinant unele propuneri Ómpotriv„, numai pentru c„ singura ra˛iune, cumva de Ón˛eles, este pentru c„ nu le-am f„cut noi, P.D.S.R.-ul. A∫a am f„cut noi data trecut„ c‚nd era Conven˛ia la putere? Am stat Ómpreun„ aici. Nu acela∫i lucru zicea˛i dumneavoastr„, cum zic ∫i eu acum? Acela∫i lucru zicea domnul premier actual al„turi de noi c‚nd ei votau Ómpotriv„, pe band„, la toate propunerile noastre? Exact acela∫i lucru face˛i dumneavoastr„? Este cel pu˛in, Ónc„ o dat„ repet cuv‚ntul de la anterioara interven˛ie, neelegant, dac„ nu incorect.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat N„stase dore∫te s„ explice votul.
S-a propus de c„tre comisie respingerea. Cine este pentru? 176. Œmpotriv„? Nu sunt.
Ab˛ineri? 3 ab˛ineri. Multe voturi neexprimate.
Pct. 76: propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 4 al Legii 156/1997 privind acoperirea financiar„ a datoriilor fa˛„ de stat.
Comisia propune respingerea.
Cine este pentru? 188 pentru respingere. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.
Pct. 77: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii 345 din 2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„.
Comisia propune respingerea.
Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 177 voturi pentru. Œmpotriv„? 26 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? O ab˛inere.
Deci, 177 voturi pentru, 26 Ómpotriv„, o ab˛inere.
Pct. 78: propunerea legislativ„ privind instituirea ∫i utilizarea taxei pentru folosirea drumurilor publice. Comisia a propus respingerea.
Cine este pentru? 181 voturi pentru. Œmpotriv„? un vot Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Pct. 79: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea
Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i modificarea ∫i completarea Legii nr. 18/1991, republicat„, precum ∫i pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2001.
- Comisia a propus respingerea.
Cine este pentru respingere? 187 de voturi pentru. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
S-a respins deci ultima propunere cu 187 voturi pentru, 3 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
Cu aceasta, v„ rog s„ constata˛i c„ am epuizat ordinea de zi de ast„zi. V„ mul˛umesc pentru str„dania dumneavoastr„.
Joi este ∫edin˛„ Ón plen, avem deja dou„ legi am‚nate, ∫i sunt dou„ legi importante, ∫i mai avem multe rapoarte primite Óntre timp pe care, dac„ Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi vor accepta, le vom completa. M‚ine, activit„˛i Ón comisie, joi plen ∫i ast„zi dup„-amiaz„, de asemenea, comisii.
- V„ doresc spor la lucru!
Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi.