Stenogramă plen

Deschidem lucrãrile în plen ale ºedinþei Senatului din 10 aprilie 2003, constatând existenþa cvorumului. Precizãm cã ºedinþa este condusã de mine, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi Paul Pãcuraru, în calitate de secretari ai Senatului.

La lucrãri lipsesc motivat urmãtorii colegi senatori: Aron Belaºcu, Ioan Belu, Octav Cozmâncã, Gheorghe Flutur, Ilie Ilaºcu, Mihail Lupoi, Nicolae Pãtru, Mircea Laurenþiu Popescu, Rodica Mihaela Stãnoiu, Ion Solcanu, Emil Rãzvan Theodorescu, Sorin Adrian Vornicu.

Aþi primit ordinea de zi a ºedinþei de astãzi ºi v-aº ruga sã vã exprimaþi prin vot asupra acesteia.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

De asemenea, v-a fost dat programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 14Ð19 aprilie. Este structura de program obiºnuitã.

V-aº ruga sã vã exprimaþi votul asupra programului de lucru pentru sãptãmâna viitoare.

Programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 14Ñ19 aprilie a fost aprobat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

La punctul 2 din ordinea de zi urmeazã sã nominalizãm reprezentanþii Senatului în comisiile de mediere la legi care au fost adoptate în formule diferite de cele douã Camere ale Parlamentului.

Astfel, pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de platã, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri. Vã rog, domnul senator Bucur.

Domnii senatori ªtefan Viorel, Crãciun Avram, Toma Constantin.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Grupul Parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Bãlan.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Aºa cum au fost aranjate actele azi-dimineaþã de comisia tehnicã a Senatului, a trebuit sã mã consult cu colegii noºtri de la P.S.D., deoarece mie mi-au fost puse în mapã alte acte.

La aceastã comisie, Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune pe doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Vã

Componenþa nominalã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar ºi personalului salarizat potrivit anexlor nr. II ºi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Vã rog, domnule senator.

Doamna senator ªelaru Rodica, domnul senator Bindea Liviu-Doru ºi domnul senator Ciocârlie Alin Theodor.

Vã mulþumesc.

Grupul Parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Corneliu Bichineþ ºi Nicolae Pãtru.

## Da, vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.

Domnul senator NŽmeth Csaba.

Mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

S-a aprobat cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Ultima comisie de mediere la care trebuie sã facem propuneri se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de naturã salarialã a funcþionarilor publici.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), patru propuneri, domnule senator Bucur.

Doamna senator ªelaru Rodica, Bindea Liviu-Doru, Ciocârlie Alin Theodor ºi Dionisie Bucur.

Da, vã mulþumesc.

Grupul Parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

Domnul senator Corneliu Bichineþ.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Constantin Bãlãlãu.

Da, vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.

Domnul senator NŽmeth Csaba.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra propunerilor fãcute.

S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe agenda de lucru a Senatului. Este vorba de raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajate.

Textele sunt în majoritate ale Camerei Deputaþilor. Avem ºi douã texte comune. Rog, dacã sunt reprezentanþi din comisia de mediere între colegii senatori.

Deci raportul comisiei de mediere ºi-a însuºit în majoritate textele Camerei Deputaþilor, cu excepþia textului de la punctul 6, care este un text comun, ºi de la punctul 8, de asemenea, un text comun.

Dacã reprezentanþii noºtri în comisia de mediere au de fãcut observaþii? Nu sunt observaþii.

Atunci, potrivit unei practici mai recente, dacã nu sunt observaþii, v-aº propune adoptarea în bloc a textelor propuse de comisia de mediere, cu alte cuvinte, a raportului în ansamblul sãu.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

S-a aprobat cu 78 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române.

ªi aici avem o situaþie similarã. Sunt textele Camerei Deputaþilor, în majoritate, ºi trei texte comune.

Vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2002 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale ”Melana IVÒ Ð S.A., sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Potrivit raportului comisiei de mediere, aceasta nu a ajuns la un rezultat. Poziþiile au rãmas definitiv divergente ºi, potrivit dispoziþiilor regulamentare, textul în chestiune va face obiectul unei ºedinþe comune a Parlamentului, pentru depãºirea divergenþelor de formulare, aºa încât nu avem ce supune votului, ci doar constatãm cã urmeazã sã fie pus pe agenda proximei ºedinþe comune a Parlamentului în vederea depãºirii divergenþei de abordare.

Trecem la urmãtorul raport, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenþilor economici care presteazã servicii de reparaþii, de reglare ºi/sau desfãºoarã activitate de reconstrucþie a vehiculelor rutiere.

Avem un text comun ºi un text care a fost propus în varianta Senatului.

Vã propun sã votãm, de fapt, raportul ºi asta înseamnã textul comun, pentru cã textul Senatului a fost votat la data cuvenitã.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

S-a adoptat cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional, republicatã, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 75/2002.

Iniþiatorul este prezent, domnul senator Attila Verest—y. Comisia de agriculturã, vã rugãm.

Din partea Guvernului sunteþi prezent.

Constatând cã sunt îndeplinite cerinþele procedurale, îl rugãm pe iniþiator sã prezinte succint, înþelegând cã trebuie sã participe apoi ºi la o acþiune a Ministerului Sãnãtãþii.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Permiteþi-mi sã reiau, de fapt, o prezentare pe care am mai fãcut-o. Am mai avut ocazia sã o fac în faþa dumneavoastrã, atunci când am avut o primã prezentare a acestei iniþiative, caz în care am putut constata, ºi aþi avut înþelegerea, cã existã posibilitatea îmbunãtãþirii textelor pe care noi le-am lucrat pânã la momentul respectiv întrucât, între timp, Guvernul ºi-a exprimat anumite amendamente care, în mod firesc, în dezbaterea din comisie, au fost agreate de iniþiator ºi adoptate în totalitate.

Deci, în momentul de faþã, ne aflãm în faþa unei propuneri legislative îmbunãtãþite, care a suportat ºi a avut în acest fel posibilitatea sã sufere îmbunãtãþiri considerabile ºi conforme atât cu cele prezentate de Consiliul Legislativ, cât ºi cu observaþiile pe care Guvernul le-a fãcut asupra acestei propuneri.

Trebuie sã vã spun cã, în acest sens, am rugãmintea sã sprijiniþi ºi sã votãm aceastã modificare a Legii nr. 75/2002, de fapt, prin modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998 care priveºte regimul silvic ºi administrarea fondului forestier naþional.

Este o lege, de fapt, republicatã, modificatã ºi are numãrul 75/2002.

Ceea ce pot sã vã spun în douã cuvinte e cã aceastã modificare s-a impus pentru cã, între timp, s-a putut constata cã existã o situaþie nouã în ceea ce priveºte regimul de proprietate atât asupra terenurilor agricole, cât ºi a celor forestiere, datoritã punerii în posesie a foºtilor proprietari de terenuri agricole ºi pãduri, astfel Ordonanþa Guvernului nr. 96/1998 care priveºte reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional, aºa cum am menþionat, fiind principalul act normativ în baza cãruia pot fi administrate pãdurile.

De la adoptarea acestei legi, din experienþa anilor pe care i-am parcurs în aplicarea legislaþiei care este în vigoare, s-a putut constata cã existã posibilitatea unor îmbunãtãþiri, pentru cã nu existã reglementare juridicã, ºi se impune modificarea unor articole din Legea nr. 141/1999 ºi din Legea nr. 75/2002. Astfel, modificãrile propuse se referã, pe fond, la o reglementare a situaþiei drumurilor forestiere, a cãilor ferate forestiere, precum ºi situaþiile în care gospodãrirea pãdurilor proprietate privatã, aparþinând persoanelor fizice sau juridice, ori proprietate publicã a unitãþilor administrativ-teritoriale este asiguratã, pe baza contractualã, de structuri silvice autorizate.

Vã mulþumesc ºi eu.

Rog reprezentantul Executivului sã-ºi exprime opinia asupra propunerii legislative.

## **Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Propunerile au fost lucrate împreunã cu noi, cu o singurã micã modificare. Avem la articolul 4, unde se introduc douã alineate noi, alineatul 4: ”Construcþii ºi pepiniere silvice care deservesc, la data apariþiei legii, teren forestier ce face obiectul retrocedãrii integrale trec în administrarea structurilor silvice care administreazã terenul forestier, la cerere, la justã despãgubire.Ò

Modificarea este ”la cerereÒ ºi ”la justã despãgubireÒ.

La articolul 4, da?

Da, articolul 4 alineatul 4.

Da.

Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã spun cã iniþiatorii agreeazã, preiau ºi susþin aceastã propunere a ministerului.

În rest, înþeleg cã a existat o colaborare cu iniþiatorul ºi textele sunt convenite, agreate ºi, aºadar, propuse împreunã.

Da, domnule preºedinte.

## Vã mulþumesc.

Sã se reþinã aceastã formulare. Vom reveni la ea. Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul suplimentar, de aceastã datã, al comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Voi prezenta, în sintezã, raportul suplimentar. Aceastã propunere legislativã a fost retrimisã la comisie pentru reanalizare.

Comisia a dezbãtut aceastã iniþiativã în ºedinþa din 25 ºi 26 martie. La dezbateri au participat iniþiatorii ºi reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil, cu amendamente cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul raport suplimentar, anexa nr. 2, care cuprinde amendamentele respinse.

Faþã de cele prezentate, supunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport suplimentar. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, invit reprezentanþii grupurilor parlamentare sã ia cuvântul.

Nu existã.

Avem un raport cu multe amendamente admise ºi, de asemenea, sunt douã amendamente respinse. Domnul senator Gheorghe Flutur?

Nu este.

Nu este. Înþelegem cã nu le mai susþine.

Vã supun, în consecinþã, votului raportul comisiei, cu precizarea fãcutã de reprezentantul Executivului, pe care îl rog sã o reitereze.

”Construcþiile ºi pepinierele silvice care deservesc, la data apariþiei legii, teren forestier ce face obiectul retrocedãrii integrale trec în administrarea structurilor silvice care administreazã terenul forestier, la cerere, la justa despãgubire.Ò

Este vorba, încã o datã, de articolul 4 alineatul 4, completat.

Exact.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pentru a vedea toþi colegii, în cuprinsul raportului, propunerea este agreatã ºi de iniþiator.

În consecinþã, vã

Vã

Felicitãm iniþiatorii ºi, de asemenea, ministerul pentru buna colaborare cu Senatul.

Mergem mai departe, la punctul 8 din ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 26/1996 Ð Codul silvic ºi a Legii nr. 31/2000 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã vã spun cã datoritã votului pe care chiar acum l-a dat Senatul, acest proiect de lege nu mai necesitã a fi adoptat, întrucât cele care trebuiau sã fie prevãzute în acest proiect au fost preluate de propunerea legislativã ºi am îndeplinit ceea ce dorea Guvernul sã facã cu o lege separatã.

Aceasta este ºi poziþia Guvernului, dar vã rog sã întrebaþi ºi reprezentantul Executivului.

Vã mulþumesc. Reprezentantul Executivului, vã rog.

Noi susþinem respingerea acestui proiect, pentru cã toate prevederile au fost cuprinse în alte acte normative. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei, domnule senator.

ªi Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a întocmit raport de respingere a acestui proiect de lege.

Pentru motivele arãtate inclusiv de cãtre iniþiator?

Exact.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã

Trecem la punctul 9 din agenda de lucru a Senatului, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic ºi cinegetic pentru concesionarea, în numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publicã a statului, aferente activelor vândute de Regia Naþionalã a Pãdurilor.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã prezentaþi, pe scurt, conþinutul proiectului de lege.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În cadrul acestei ordonanþe, s-a încercat reglementarea regimului terenurilor pe care se aflã diferite bunuri care au fost vândute de Regia Naþionalã a Pãdurilor pentru ca proprietatea asupra terenului sã fie clarificatã.

De fapt, sã se dea dreptul juridic al celui care a cumpãrat imobilul sã poatã sã facã investiþii, sã poatã sã prezinte un plan de dezvoltare asupra celor pe care le-a dobândit.

De aceea, prin aceastã lege, se abiliteazã Autoritatea Publicã Centralã pentru Silviculturã sã concesioneze terenurile pe care au fost vândute active ale diferiþilor deþinãtori, pentru a se încasa o redevenþã pentru acestea.

Vã mulþumesc.

Sunt niºte amendamente în cuprinsul raportului, de fapt, la trei poziþii din raport, existã niºte amendamente în raport cu varianta pe care a propus-o Camera Deputaþilor.

Sunteþi de acord cu ele? Nu aþi exprimat punctul de vedere.

Domnule preºedinte,

În ºedinþa Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã din Senat, am discutat aceste amendamente ºi sunt de acord cu amendamentele propuse de domnii senatori.

Vã mulþumim.

Îl rog pe domnul senator sã prezinte din partea comisiei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a hotãrât, în urma dezbaterii acestui proiect, în unanimitate întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexã.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim.

Invit reprezentanþii grupurilor parlamentare la dezbateri generale.

Nu existã solicitãri de intervenþie la dezbaterile generale.

Vã

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, În raportul suplimentar...

Nu se aude!

Vorbesc pentru domnul Triþã Fãniþã acum. În raportul suplimentar, cred cã, din greºealã, s-a fãcut o omisiune, respectiv nu au mai fost trecute ºi articolele 2 ºi 3 din ordonanþã, care rãmân nemodificate, ºi acest lucru trebuie sã fie consemnat.

Deci articolele 3 ºi 4 rãmân, dar nemodificate. Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Domnule senator, nu cred cã trebuia, atâta vreme cât amendamentele vizeazã doar modificãri. _Ipso facto_ ceea ce nu face obiectul unui amendament rãmâne în forma originarã în care a fost promovat proiectul de lege.

Aºadar vã

Vã

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii ”C.N.I.Ò Ð S.A.

Vã rog, din partea Executivului, sã prezentaþi raportul. Din partea Comisiei economice, domnul senator Traian Novolan, vã rugãm.

Vã rog, pe scurt, prezentaþi conþinutul proiectului de lege, de modificare a ordonanþei, de fapt.

## **Domnul Traian Panait** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În vederea derulãrii de cãtre Compania Naþionalã de Investiþii ”C.N.I.Ò Ð S.A. a unor programe aprobate de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, se impune modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 117/2002, astfel încât obiectul de activitate al ”C.N.I.Ò Ñ S.A. sã permitã ºi realizarea acestora.

Cazul excepþional prevãzut de articolul 114 alineatul 4 din Constituþie constã în deosebita importanþã a demarãrii programelor de lucrãri de investiþii, în primã urgenþã la construcþii vulnerabile ºi care prezintã pericol public, în vederea asigurãrii cerinþei de rezistenþã ºi stabilitate, a prevenirii ºi atenuãrii efectelor riscurilor naturale, cauzate de cutremure de pãmânt, inundaþii, alunecãri de teren, tasãri ºi/sau prãbuºiri de teren, a programelor de reparaþii capitale ºi curente la construcþii deja existente, precum ºi a programelor de expertizare ºi proiectare a lucrãrilor acestora.

Pentru considerentele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de ordonanþã de urgenþã a Guvernului, pe care, în forma prezentatã, îl supunem spre aprobare.

## Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Traian Novolan, vã rog, aveþi cuvântul.

## Onorat Senat,

Comisia economicã a întocmit raport favorabil, fãrã modificãri, ºi vã propune adoptarea în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale.

Vã rog, domnule senator Iuliu Pãcurariu, din partea Grupului parlamentar P.D.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aprobarea ordonanþei de înfiinþare a Companiei Naþionale de Investiþii Ñ S.A. a creat atunci dezbateri aprinse, sã spun aºa. Ce am spus atunci spunem ºi acum, cã aceastã Companie Naþionalã de Investiþii este o tendinþã de centralizare a activitãþii economice a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, care nu-ºi gãseºte raþiunea în anul 2002, când vrem sã ne pregãtim sã intrãm în Uniunea Europeanã.

Aº vrea sã vã citesc doar articolul 6 alineatul e): ”achiziþionarea, realizarea sau vânzarea de tehnologii în domeniul sãu de activitateÒ.

Achiziþionarea sau realizarea de tehnologie înseamnã cã aceastã Companie Naþionalã de Investiþii este ºi un suprainstitut naþional de cercetare, ca cele vechi Ð ICECHIM ºi altele Ñ, cu eficienþa care au avut-o. La art. 4: ”Supravegherea proiectãrii ºi executãrii construcþiilor ºi derulãrii programelor...Ò Mai este o problemã, totuºi, care... ridicã ºi altele. Poate îmi rãspunde reprezentantul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. Alin. (3) la art. 8, care prevede în esenþã cã aceastã activitate de supraveghere, de consultanþã în pregãtirea ºi derularea programelor de investiþii impune o majorare a tarifului în devize cu o sumã forfetarã de 5%É sau alin. (4), pentru construcþii, iarãºi, cu 5%. Ne întrebãm dacã, pânã la urmã, aici gãsim scopul acestei instituþii economice pe care a creat-o Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, pentru cã ea lucreazã, probabil, în subcontract cu diverse societãþi din þarã, iar aceastã sumã de 5%, într-o descentralizare fireascã, într-o alocare a sumelor la nivelul unitãþilor administraþiei publice locale nu ar fi avut cum sã aparã, pentru cã ºi cei care vor realiza efectiv aceste lucrãri vor avea cheltuieli de supraveghere, de proiectare ºi aºa mai departe.

De fapt, art. 5 alin. (2) ne aratã, în ultimã instanþã, exact, care este mentalitatea Ministerului Lucrãrilor Publice Transporturilor ºi Locuinþei. Citez: ”Programele de interes public sau social în domeniul construcþiilor finanþate de MLPAT, care vor fi luate prin CEC, se stabilesc prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.Ò

Da. Cu excepþia ultimei pãrþi din declaraþia dumneavoastrã... Sigur, e o opþiune, o viziune a grupului dumneavoastrã.

Da, vã rog, domnuÕ senator Szab—.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Mai întâi, aº face o observaþie de naturã proceduralã legat de expunerea fãcutã de reprezentantul Executivului, de cãtre domnul secretar de stat, ºi anume Ð pentru cã aici, totuºi, se scrie în stenogramã ºi se mai scrie ºi în altã parte Ð ar fi bine sã nu venim aici sã prezentãm ”proiect de ordonanþã de urgenþãÒ. Am citat exact din expunerea fãcutã aici.

Aici prezentãm proiecte de lege care constau din aprobarea unei ordonanþe deja aprobate. Prin urmare, ar fi fost indicat sã fie prezentate acele douã propoziþii într-o redactare _pour faire plaisir_ pentru senatori, iertaþi-mi aceastã expresie.

Pe mine m-a deranjat puþin chestiunea aceasta pentru cã nu s-a considerat necesar sã fie pregãtitã o apariþie în faþa plenului Camerei superioare a Parlamentului, ci s-a dat citire unui document care a servit pentru altceva, ºi anume pentru aprobarea în Guvern a proiectului ordonanþei de urgenþã.

Cât priveºte fondul chestiunii, eu nu mã numãr printre aceia care se opun acestui demers ºi, dacã el se va concretiza la nivelul cifrelor pe care bugetul pe acest an l-a prevãzut pentru astfel de activitãþi ºi acele obiective pentru care licitaþiile deja s-au desfãºurat în cursul perioadei trecute vor ajunge sã fie finalizate în acest an, aºa cum se prevede, atunci voi fi printre aceia care felicitã Executivul cã a fãcut aceastã micã derogare de la legile universale ale economiei de piaþã.

Prin urmare, grupul nostru parlamentar sprijinã acest proiect de lege, dar nu proiectul ordonanþei de urgenþã. Mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Sigur, e important sã pãstrãm proprietatea termenilor juridici.

Vã rog, domnuÕ senator, din partea Grupului parlamentar social democrat ºi umanist.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În primul rând, vreau sã vã spun cã sunt de acord cu aceste modificãri la proiectul de lege, pentru cã Compania Naþionalã de Investiþii ºi-a demonstrat utilitatea, astfel cã aceastã instituþie creatã a demarat în forþã proiectul sãlilor de sport ºi, prin felul cum l-a organizat, au ºi pornit execuþia lor.

Prin licitaþiile electronice s-au creat condiþii sã se mai execute încã 20Ð30 de sãli de sport în plus, iar acest amendament, aceastã modificare îºi are utilitatea având în vedere tocmai situaþia creatã de ºeful domnului Pãcurariu, care nu s-a ocupat de alocarea de fonduri pentru Capitalã, pentru consolidarea blocurilor, pentru construcþia de locuinþe.

Deci sunt de acord întru totul ºi este bine venit ca Compania Naþionalã de Investiþii sã se ocupe de aceste proiecte.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Da, vã rog.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Constantin Bîciu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

A trecut mai puþin de un an de zile de când înfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii genera în Senat discuþii aprinse. ªi atunci discuþiile porneau de la faptul cã pentru finanþarea acestei Companii Naþionale de Investiþii, ai cãrei acþionari sunt patru societãþi comerciale cu capital de stat, se lua 5% din valoarea de construcþiimontaj a fiecãrui proiect.

Printre completãrile aduse prin Ordonanþa Guvernului nr. 26 la proiectul iniþial al înfiinþãrii Companiei Naþionale de Investiþii se aflã ºi suplimentarea fondurilor alocate acestei Companii Naþionale de Investiþii cu 5% din devizul general al lucrãrilor de reparaþii.

Deci trebuie sã remarcãm faptul cã, pe undeva, Compania Naþionalã de Investiþii depãºeºte cei 5% iniþiali, pe care îi avea prevãzuþi doar din valoarea lucrãrilor de construcþii-montaj, ºi ia acum 5% din valoarea devizului general. Este adevãrat cã în cadrul lucrãrilor de reparaþii devizul general conþine în mare parte lucrãri de construcþii-montaj, dar nu trebuie sã trecem ºi sã nu remarcãm aceastã tendinþã.

Rãmâne sã vedem activitatea, deºi, aºa cum este redactatã ordonanþa Guvernului, lucrãrile pentru reparaþii la clãdiri afectate de cutremur ºi aºa mai departe nu pot fi demarate imediat de aceastã Companie Naþionalã de Investiþii, având în vedere faptul cã în bugetul de stat pe acest an nu sunt fonduri alocate, nu sunt lucrãri de proiectare ºi aºa mai departe. Rãmâne o chestiune de viitor.

Salutãm, totuºi, înfiinþarea acestei Companii Naþionale de Investiþii.

Mulþumesc.

## Da. Vã mulþumim.

Constatãm cã s-au închis dezbaterile generale... A, vã rog, vã rog, domnuÕ senator!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul nostru parlamentar considerã cã înfiinþarea acestei Companii Naþionale de Investiþii se abate de la o tacticã pe care speram sã o urmeze Guvernul, aceea, în loc sã centralizeze, sã descentralizeze ºi sã asigure mai multã activitate la centru, decât sã lase în teritoriu posibilitãþile pe care fiecare unitate le are în acest domeniu. Deci este o derogare de la o politicã pe care o saluta dacã, într-adevãr, era urmatã în toate cazurile.

Eu am însã o nelãmurire proceduralã. Este vorba de art. 7 partea introductivã. Se spune aºa: ”Sursele de finanþare pentru realizarea programelor de interes public sau social în domeniul construcþiilor administrate de C.N.I. se constituie dinÉÒ ºi tãcere. Or, probabil cã în lege existã. Probabil, dar eu nu pot sã votez acest text dacã nu ºtiu din ce se constituie.

Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule senator. Aþi intuit exact. Textul nu a fost modificat, probabil, ci doar capãtul lui. Sursele au rãmas nemodificate. Rugãm reprezentantul Executivului sã dea, totuºi, niºte explicaþii concrete la întrebarea justificatã pe care a pus-o domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

La art. 7 restul textului a rãmas acelaºi, deci nu s-au fãcut modificãri. Referitor la acel cuantum de 5% din valoarea devizului, eu zic cã acest procent îºi regãseºte locul mai bine prin modificarea pe care am solicitat-o, în sensul cã se extinde obiectul de activitate al Companiei Naþionale de Investiþii cu cele pe care le-am expus în prima parte a expunerii mele.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumim.

Constatãm cã raportul nu conþine amendamente. În consecinþã, vã

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinþarea unor instituþii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Vã rog, din partea Executivului, sã prezentaþi pe scurt proiectul de lege.

Pentru îndeplinirea obiectivelor privind exploatarea comercialã a trenurilor pe reþeaua feroviarã transeuropeanã, a fost luatã în 23 iulie 1996 de cãtre Consiliul Europei o primã mãsurã prin adoptarea Directivei 9648 referitoare la interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare vitezã, iar în anul 2001 Uniunea Europeanã a adoptat un nou pachet feroviar de directive care cuprind ºi Directiva 2001/16 a Consiliului Europei referitoare la interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convenþional.

În vederea armonizãrii legislaþiei naþionale cu cea comunitarã este necesarã modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinþarea unor instituþii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Aceste completãri se referã la:

Ð desemnarea Autoritãþii Feroviare Române de a asigura respectarea condiþiilor care trebuie sã fie îndeplinite pentru realizarea interoperabilitãþii sistemului feroviar transeuropean convenþional ºi al interoperabilitãþii sistemului feroviar transeuropean de mare vitezã pe teritoriul României;

Ð posibilitatea alocãrii de fonduri pentru instituþia publicã desemnatã sã exercite aceste noi atribuþii, în vederea realizãrii proiectelor de importanþã naþionalã, precum ºi a celor pentru integrarea sistemului de transport feroviar al României în sistemul de transport feroviar european.

Având în vedere cele de mai sus, am elaborat proiectul de lege alãturat, pe care îl supunem spre aprobare. Suntem de acord cu amendamentul comisiei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Novolan, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia economicã a întocmit raport favorabil, cu urmãtorul amendament. Denumirea de ”Ministerul TransporturilorÒ se înlocuieºte cu denumirea actualã a instituþiei, respectiv ”Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi LocuinþeiÒ.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Invit colegii la dezbateri generale. Constatãm cã nu sunt.

Amendamentul constã doar în punerea de acord cu actuala titularã a ministerului. Pe acest considerent, eu aº supune votului dumneavoastrã proiectul de lege în ansamblul sãu, cu amendamentul însuºit de iniþiator.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege cu amendamentul privind titulatura ministerului.

S-a adoptat cu 71 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 9 abþineri.

Urmeazã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerþului.

Invit pe doamna secretar de stat Cristina Tarcea, din partea Ministerului Justiþiei.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul preºedinte Aristide Roibu.

Vã rog, doamna secretar de stat, sã prezentaþi pe scurt proiectul de lege. **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În prezent existã înregistrate o serie de societãþi comerciale care în denumirea lor poartã cuvinte precum ”institutÒ, ”naþionalÒ, ”românÒ. În ceea ce priveºte noþiunea de ”institutÒ, s-a apreciat, s-a constatat cã majoritatea lor sunt înfiinþate prin acte de autoritate ale statului, ceea ce presupune, desigur, un proces de evaluare, acreditare ºi autorizare, iar prezenþa acestor denumiri în denumirea unei persoane juridice a cãrei activitate de cercetare nu este, practic, certificatã în nici un fel, poate afecta prestigiul ºi credibilitatea unei instituþii acreditate.

De asemenea, în ceea ce priveºte noþiunea de ”naþionalÒ ºi noþiunea de ”românÒ, acestea sunt indisolubil legate de noþiunea de ”statÒ, iar prezenþa lor în cadrul denumirii persoanei juridice este de naturã sã creeze aparenþa nejustificatã a unei asemenea legãturi. Aº putea exemplifica prin faptul cã Institutul Român de Seismologie Aplicatã, la un moment dat, a reuºit sã creeze o stare nejustificatã de alertã în rândul populaþiei, prezentând ºtiri referitoare la producerea unui cutremur de anvergurã în zona Vrancei.

Doamna secretar de stat,

Douã probleme. Domnul senator Szab— a plecat, aºa cã sã nu mai fiþi uºor crispatã de o posibilã corecturã din partea dânsului.

În al doilea rând, spuneþi-ne dacã amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sunt însuºite de cãtre Executiv.

Da, am fãcut menþiunea faptului cã ne însuºim amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi îmi cer scuze pentru actul ratat.

Lipseºte temporar de la lucrãri. Sigur, o sã i se comunice.

Îl rog pe domnul preºedinte Roibu. Vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost sesizatã spre dezbatere ºi întocmirea raportului cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerþului, adoptat de Camera Deputaþilor.

În ºedinþa din 8 aprilie 2003, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât, în unanimitate, sã adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexã, care fac parte integrantã din prezentul raport.

Aºa cum a prezentat ºi reprezentanta Ministerului Justiþiei, acest minister a participat la dezbateri ºi au fost de acord cu amendamentele adoptate de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pentru îmbunãtãþirea textului proiectului de lege.

În concluzie, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri propune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreunã cu proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte..

La dezbateri generale, vã rog, domnul senator Petre Roman, din partea Grupului parlamentar P.D.

Mie mi se pare cã este normalã aceastã intervenþie, având în vedere abuzurile care s-au comis ºi se pot comite, însã, pe de altã parte, mi se pare cã proiectul este incomplet.

Îmi pare rãu cã la aceastã dezbatere în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu am putut fi prezent, fiind la o manifestare în strãinãtate privind atragerea de investiþii pentru þara noastrã, ºi mi-aº fi

exprimat acolo punctul de vedere. Asta o spun pentru colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Se spune cã pentru a se aproba aceastã utilizare a cuvintelor ”naþionalÒ, ”românÒ, ”institutÒ este necesar acordul din partea Autoritãþii Administraþiei Publice Centrale ºi aºa mai departe. Ei, mãcar un cuvânt ar trebui spus legat de criteriile dupã care vã veþi ghida sau se vor ghida aceste autoritãþi, pentru cã, altminteri, rãmân arbitrarii ºi abuzive. Dacã autoritatea nu este sub imperiul legii, pentru cã ea nu este sub imperiul legii, face ce vrea în acest moment, treaba nu este în regulã.

Eu nu am vãzut o lege fãcutã în acest fel ºi, îmi pare rãu sã o spun, nu este în regulã. Ar trebui precizat care sunt criteriile, care este ideea dupã care se va conduce autoritatea respectivã pentru a acorda sau nu, pentru a aproba sau respinge utilizarea acelei denumiri. Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Popa.

## Domnule preºedinte,

Constat ºi eu cã aceastã modificare este superficial întocmitã. Gândiþi-vã ce facem cu sintagmele ”internaþionalÒ, ”international trade companyÒ. Câte companii, S.R.L.-uri de apartament sau de cutie poºtalã sunt, care au în cuprinsul titlului acest ”internaþionalÒ, ”globalÒ, ”mondialÒ, ”europeanÒ etc, etc. noi am gãsit o micã parte din denumirile ºi, dacã vrem sã facem o lege care, într-adevãr, sã ocroteascã publicul de o ”reclamãÒ prin titlu, prin titulatura firmei, atunci trebuie sã o elaborãm extrem de serios ºi, într-adevãr, susþin aceastã chestiune, a organelor care aprobã, pentru cã dãm frâu liber abuzului, dãm frâu liber birocraþilor de a bloca cine ºtie ce înregistrare a unei firme.

Mai mult decât atât, pentru ca sã nu iau cuvântul a doua oarã, eu nu am votat ºi nu am participat la acea ºedinþã, nu îmi însuºesc amendamentul, pentru cã, pe de o parte, atacã un drept câºtigat, avem un principiu al dreptului câºtigat ºi, mascat, retroactiveazã legea, chiar dacã nu pe faþã, dar nu se poate sã primim o asemenea modificare ºi sã obligãm actualmente toateÉ ºi mã gândesc la anumite firme, societãþi care sunt deja notorii pe piaþa publicitãþii româneºti ºi acceptate de opinia publicã româneascã. Dau un singur exemplu: ”Academia CaþavencuÒ. Un singur exemplu dau. Cum este posibil, actualmente, sã vii cu o lege ºi sã spui: ”Nu, înregistreazã-te!Ò ªi te blochez cu siguranþã la înregistrare ºi îþi mai dau ºi 50 de milioane amendã ºi urmãtoarea pedeapsã este mult mai gravã.

Eu consider cã trebuie elaboratã, într-adevãr, o modificare a legii, dar nu aceasta este forma, ci trebuie sã existe o cale foarte precisã prin care sã se facã ordine în domeniu.

Mulþumesc, domnule preºedinte, Distins Senat,

Domnul senator Popa deja a atins problema pe care ºi eu vreau sã o ridic aici, pentru cã amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, care impun firmelor deja înmatriculate acelaºi tratament, de a solicita aprobarea, ºi, dacã nu primeºte, atunci sã fie radiatã denumirea, implicã nu numai juridic firmele, ci ºi din punct de vedere economic ºi financiar, pentru cã sunt firme care ºi-au înregistrat ºi denumirea ºi sigla, ºi-au apãrat aceste sigle ºi denumiri ºi internaþional, ºi în România. Ar trebui sã reînceapã acest procedeu de apãrare ºi de înregistrare a firmei ºi a siglei firmei, dar, dacã sunt cunoscute pe plan internaþional sub denumirea pe care o au acum, ce se întâmplã cu noua denumire? ªi a fost un exemplu foarte elocvent când, încã în vremea comunismului, s-a schimbat la Satu Mare denumirea unei firme ºi piaþa internaþionalã nu a acceptat ºi a trebuit sã revinã la denumirea iniþialã.

Acest amendament poate avea implicaþii deosebit de grave din punct de vedere economic pentru unele firme. De aceea, noi nu putem susþine amendamentul prin care legea, aºa cum a spus ºi domnul senator Popa, se va aplica ºi retroactiv, dar care va avea implicaþii deosebit de importante din punct de vedere economic pentru firmele care s-au afirmat deja pe plan internaþional cu o anumitã denumire.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Constantinescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Mulþumesc, domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi,

Cred cã este suficient de clar cã acest act nu a fost elaborat cu rãspunderea necesarã. De aceea, propun sã fie retrimis la comisie ºi, eventual, sã se exprime prin aviz ºi alte comisii asupra acestui proiect de lege.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, am reþinut.

Vã rog, doamna secretar de stat, pentru cã s-a fãcut o serie de afirmaþii...

Vã rog, vã rog!

Printre colegii vorbitori au luat cuvântul ºi doi membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, care au lipsit însã la dezbaterile din comisie, când a fost adoptat acest proiect de lege ºi raportul corespunzãtor. Doresc sã precizez urmãtoarele date în legãturã cu înþelegerea exactã.

În primul rând, sã nu se omitã cã este vorba de firme, societãþie comerciale, unitãþi, persoane juridice de drept privat, care fac comerþ, nu este vorba de asociaþii sau fundaþii, în mare, de asemenea categorii de persoane juridice. Confuzia între acestea sau asimilarea nu este permis a se face, pentru cã se creeazã o abatere a legii ºi o interpretare greºitã, cu efecte ºi consecinþe necorespunzãtoare.

În al doilea rând, în text se precizeazã cã este vorba de asemenea concepte, termeni, denumiri care sunt de naturã sã imprime persoanei juridice respective caracterul de instituþie publicã ori de interes public naþional sau local, adicã sã-i împrumute autoritatea, unei firme comerciale sã-i imprime autoritate de stat, aceasta este problema, ºi care, folosind-o ca atare, sã-þi creeze, prin

înºelãciune, prin amãgire, prin aparenþe, adicã prin mijloace ilicite, elemente de comerþ pentru vad ºi clientelã, pentru profit, în ultimã analizã. Aceasta este esenþa problemei ºi de aceea intervenþia legii pentru a înlãtura elementele ilicite ºi imorale de care sã nu se poatã folosi pentru a ajunge în final la profit prin amãgirea ºi înºelarea cetãþenilor.

Cel mai tipic exemplu este ºi cel care a creat ºi cea mai mare stare conflictualã în societate, Fondul Naþional de Investiþii, F.N.I. Era fond naþional? Era fondul naþiunii române de investiþii? Nu. Al unor asociaþi, în scopul de a-ºi crea venituri pentru ei. ªi s-au slujit de ce? De un act fals de susþinere, asociere ºi participare din partea CEC-ului, care s-a dovedit cã nu purta semnãturile ºi nu era valabil, dar de unde sã ºtie cetãþenii lucrul acesta? ªi de garanþia datã de Ministerul Finanþelor, tot în mod aparent fals, deci înºelãtor, iar cetãþenii nu aveau de unde sã ºtie ºi în cele câteva sãptãmâni au subscris sume de bani sute de mii de cetãþeni la acest zis ”Fond Naþional de InvestiþiiÒ.

Vã mulþumim. Dezbaterile generale s-au închis.

Rog pe doamna secretar de stat Cristina Tarcea, dacã are ceva de adãugat în legãturã cu observaþiile fãcute de cãtre unii dintre colegii senatori la acest proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu am sã reþin foarte mult atenþia plenului Senatului faþã de cele relatate de domnul senator Ion Predescu. Într-adevãr, foarte multe nu mai sunt de spus.

Vreau sã subliniez din nou ideea cã noþiunile de ”naþionalÒ, ”românÒ ºi ”institutÒ, care sunt cuprinse în ordonanþã, au caracter cu totul ºi cu totul explicativ ºi în nici un caz limitativ. Deci pot intra în domeniul de reglementare al acestei ordonanþe ºi alte denumiri.

În ceea ce priveºte criteriile de avizare sau nu a funcþionãrii acestor societãþi comerciale, lucrurile mi se par simple ºi concise, deoarece ceea ce conteazã este ca acea denumire sã nu imprime caracterul de instituþie publicã sau sã nu imprime un caracter de interes public. Îmi este teamã cã, prevãzând criterii extrem de precise ºi

multe, tocmai asta facem, limitãm oarecum înscrierea unor societãþi comerciale, care, probabil, îºi au justificatã denumirea.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Constatãm cã, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., s-a fãcut o propunere, anume aceea de a se retrimite la comisie în vederea examinãrii unora din... adicã textul e unul singur. De fapt, a unora din amendamentele care s-au formulat.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte. În legãturã cu o propunere.

Da, vã rog, vã rog. Deci pe o chestiune de procedurã, chiar pe aceastã procedurã, domnul senator.

E vorba chiar de propunere. Nu m-au convins deloc argumentele prezentate aici în legãturã cu a nu fi necesare precizãri cu privire la aceºti termeni.

În primul rând cã, dimpotrivã, sfera arbitrariului s-a extins. Din ce a spus domnul senator Ion Predescu ºi doamna secretar de stat Cristina Tarcea, rezultã cã sunt mult mai mulþi termeni decât cei trei. Cine va hotãrî dacã un anume cuvânt, o anumitã apelaþiune este sau nu acceptabilã, iarãºi, intrã într-o sferã cu totul arbitrarã.

Deci nu numai cã nu ne gãsim într-o situaþie de lãmurire ºi de îndepãrtare a posibilelor situaþii arbitrare, ci, dimpotrivã, acest lucru cred cã nu este deloc acceptabil.

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea spunea: ”Nu-i nevoie de criterii, fiindcã, pur ºi simplu, vrem ca aceste firme sã nu fie... sã nu cumva sã-ºi adjudece, pe aceastã cale, o anumitã aurã de a fi instituþii publice.Ò Pãi, dacã ar fi aºa, în primul rând cã lucrul acesta ar putea sã fie spus ºi ar constitui deja un criteriu, dar trebuie sã spunem cã, de aici, ar rezulta cã instituþiile private nu pot fi naþionale, ceea ce este absurd.

Domnul senator, mã iertaþi, nu intrãm în dezbateri generale o datã în plus.

Era o chestiune proceduralã, s-a fãcut o propunere, în legãturã cu acea propunere v-am ascultat, nu este un al doilea cuvânt pe dezbateri generale. Intrãm, iarãºi, în fondul chestiunilor?

Pãi, domnule preºedinte, eu am pus o întrebare la care am primit un rãspuns...

La care înþeleg cã nu v-a satisfãcut rãspunsul.

ªi, deci, aveam dreptul sã mã exprim.

Nu, dar v-am dat cuvântul pe o chestiune de procedurã. Deci legat de propunerea respectivã.

Cum nu? Cum nu? Nu, nu pe o chestiune de procedurã, asta aþi spus dumneavoastrã, nu eu.

Îmi pare rãu atunci, am înþeles greºit.

Eu am vrut sã mã refer la rãspunsul pe care l-am primit ºi pe care îl consider nesatisfãcãtor ºi aveam dreptul sã o fac.

S-a înþeles.

Dar o sã ajung... o sã ajung... Asta nu puteþi dumneavoastrã sã îmi spuneþi, ce s-a înþeles sau nu.

Nu, s-a înþeles cã nu sunteþi mulþumit de rãspuns. Am înþeles acest lucru.

Deci, în legãturã cu propunerea fãcutã, aº vrea sã amintesc cã în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri funcþioneazã o anumitã modalitate de a rezolva situaþii de acest fel ºi probabil cã aº fi propus ºi acolo sã o utilizãm ºi în acest caz, ºi anume, atunci când un proiect de lege comportã un numãr de chestiuni nelãmurite, comisia organizeazã un fel de subcomisii adhoc, care apoi prezintã comisiei un punct de vedere pe baza unei cercetãri mai aprofundate ºi, în felul acesta, cred cã am putea face ºi acum cu scopul de a da acestui proiect de lege despre care m-am exprimat favorabil Ð aº vrea sã reamintesc cã asupra conþinutului în sine sau a intenþiei proiectului m-am exprimat favorabil Ñ, cred cã ºi acum ar fi potrivit ca, retrimiþând proiectul la comisie, sã precizãm mai bine în ce condiþii se aplicã aceastã intenþie, pentru ca arbitrariul sã fie, dacã nu eliminat, cel puþin circumscris pânã la limite tolerabile ºi ãsta este, cred, interesul tuturor.

Repet, a spune cã o firmã, o societate comercialã nu poate avea un caracter sau o aurã publicã este, pânã la urmã, inacceptabil, pe motivul cã o instituþie privatã poate fi ºi ea naþionalã, poate fi ºi ea româneascã, poate fi multe, multe... Vã putem da exemple numeroase.

De aceea, susþin ca retrimiterea sã nu se facã într-o formã generalã, ci cu aceastã Ð sã spunem Ð modalitate care funcþioneazã în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi anume o subcomisie sã facã propuneri pentru completarea proiectului.

Vã mulþumesc.

Domnule preºeºdinte, faþã de întrebãrile la care s-a rãspuns...

Nu, nu v-am dat cuvântul, domnule senator. Nu v-am dat cuvântul.

Pãi, nu, eu cer...

Nu, nu, nu v-am dat cuvântul!

Eu vi l-am cerut, d-asta...

Nu, nu, nu v-am dat cuvântul. Deci...

Procedurã, vã rog, domnule preºedinte.

Domnul senator Bichineþ...

Procedurã, îmi pare rãu!

Nu vãd ce altã problemã de procedurã, în afara incidentului de a cere retrimiterea. Este prima chestiune de procedurã care vine în ordine normalã în dezbaterea Senatului, potrivit regulamentului. Deci nu existã un accident. S-a fãcut propunerea de retrimitere, s-au arãtat argumentele de cãtre cei care susþin acest lucru.

Dacã aveþi ceva în legãturã cu acest aspect cã dacã luãm iar dezbaterea generalã pe fond, nu are nici o legãturã cu subiectul.

Nu, nu, nu în legãturã cu acest aspect!

Da, vã rog.

Dacã îmi permiteþi.

Vã rog.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Stimate colege ºi stimaþi colegi, Domnule preºedinte,

Sesizez, de la sãptãmânã la sãptãmânã, cã de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri vorbesc mai mult colegii care nu participã la ºedinþele din comisie decât cei care participã efectiv la lucrãri.

Acum, de lungimea discursurilor, nici cu domnul senator Ion Predescu nu îmi este ruºine, cã vorbeºte ºi dumnealui destul de mult. Uneori am senzaþia cã vorbeºte chiar mai bine decât mine.

ªi o cam nimereºte.

Aº vrea sã sesizaþi dumneavoastrã, mai întâi, ºi colegii, apoi, cã este bine ca unii colegi sã stea mai mult peacasã, pe la comisie, ºi sã lase treburile þãrii în exterior pe seama altora. Asta am avut de spus.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu vãd legãtura prea strânsã cu finalul... Stimate colege ºi stimaþi colegi,

S-a fãcut o propunere din partea unui grup parlamentar, acesta este incidentul de procedurã care a fost ridicat.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot dacã sunteþi de acord sau nu cu retrimiterea la comisie, pentru motivele care s-au arãtat aici legat de textul iniþial ºi de amendamentele formulate.

Deci cine este pentru retrimitere va vota ”daÒ, cine este împotrivã va vota ”nuÒ. Am deschis votul.

Deci continuãm dezbaterea pe proiectul de lege. Nu s-a votat în favoarea... Nu s-a votat în favoarea... Nu? Au fost 56 de voturi împotrivã, 55 de voturi pentru. Aºadar nu a fost în favoarea... Aºa încât avem raportul comisiei, care conþine aceste amendamente asupra cãrora am purtat discuþia, ele sunt însuºite de Executiv, nu existã amendamente respinse, nu s-au formulat amendamente care sã fie respinse de cãtre comisie.

Comisia a adoptat acest raport favorabil. Vã

Domnule preºedinte, înainte de vot...

Faþã de amendamente?

Faþã de amendamente.

Vã rog, vã rog.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Doamna ministru nu a rãspuns...

Dar s-a votat!

Nu, nu, nu, s-a votat retrimiterea la comisie.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Deci, domnule preºedinte, vreau sã o întreb pe doamna ministru Cristina Tarcea, suntem de aceeaºi profesie, ce spune despre dubla sancþiune? Adicã 50.000.000 de lei amendã ºi radierea...

Vã rog, pãstraþi liniºtea! Suspendãm lucrãrile dacã...

...ºi radierea firmei. Este o dublã sancþiune, 50.000.000 de lei amendã ºi radierea firmei. Nu se pot da douã sancþiuni pentru aceeaºi greºealã. Asta este o chestiune.

ªi ce se întâmplã, am întrebat ºi nu mi s-a rãspuns, cu celelalte sintagme mult mai periculoase: ”internaþionalÒ, ”globalÒ etc.?

Bun. Doamna ministru Cristina Tarcea, dupã pãrerea mea, a rãspuns. Alte sintagme, ”internaþionalÒ... nu intrã în obiectul acestei legi, domnul senator, pentru cã

aceastã lege vrea sã apere opinia publicã în raport cu acele sintagme care ar putea împrumuta autoritatea naþionalã a instituþiilor româneºti. Nu ”internaþionalÒ... Deci nu ”internaþionalÒ, ci ar împrumuta din autoritatea unor instituþii naþionale, da? Nu are nici o legãturã cu ”internaþionalÒ.

Are, domnule preºedinte, cã o autoritate internaþionalã este mult superioarã.

Nu, nu, cred cã n-aþi înþeles exact spiritul legii. E vorba de a nu împrumuta denumiri care ar genera un împrumut de autoritate din partea instituþiilor româneºti de autoritate, da? Nu faptul cã se scrie ”internaþionalÒ... N-are nici o legãturã cu spiritul acestui proiect de lege, chiar nici o legãturã.

Vã rog, domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, în legãturã cu amendamentele.

Cu dubla sancþiune, am pus problema dublei sancþiuni...

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Haideþi sã lãsãm la o parte aceste raporturi personale neadecvate, pentru cã aici este vorba de mult mai mult.

Amendamentul Comisiei juridice, de numiri, imunitãþi ºi validãri pune într-o situaþie absolut neplãcutã... de exemplu, Societatea ”Trustul Român de ConstrucþiiÒ ºi Societatea ”Vinul RomânescÒ, care au bãgat bani mulþi în publicitate pentru aceste denumiri de firme, pentru aceste denumiri de produse, or, schimbarea denumirii lor, dacã nu au aprobarea instituþiei sau, ºtiu eu, a ministerului respectiv, ar aduce pagube imense nu numai firmelor respective, ci ºi þãrii.

Dacã s-a consacrat în lume o denumire de firmã, schimbarea înseamnã pierderea pieþei. Deci impunerea aceasta pentru firmele existente care folosesc cuvântul ”românÒ, pentru cã sunt asemenea firme, cunosc ºi eu, ar determina firmele respective la niºte cheltuieli imense ca sã ajungã încã o datã la cota de piaþã pe care o au acum.

De aceea, eu, personal, ºi Grupul parlamentar U.D.M.R. nu putem sã fim de acord cu acest amendament pentru firmele care deja au un nume consacrat pe plan european sau mondial.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Constantinescu. Tot în legãturã cu amendamentele?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi pare rãu cã de data aceasta nu pot sã fiu de acord cu dumneavoastrã, dar am s-o întreb pe doamna secretar de stat ce pãrere are, de exemplu, despre Oficiul Internaþional pentru Munca în Strãinãtate Ñ S.R.L.? ªi cum se loveºte cu ceea ce ne-a spus mai devreme?

Vã rog, doamna secretar de stat.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, Cred cã este cazul sã facem o subliniere: prezenta ordonanþã nu exclude cu desãvârºire...

Numai un moment, doamna secretar de stat.

Cred cã este o minimã politeþe ca, domnul senator punând întrebarea, colegii din grupul dumneavoastrã sã asculte explicaþiile. Nu le-aþi cerut doar în nume propriu, cred?

Da, vã rog, doamna secretar de stat.

Prezenta ordonanþã nu exclude cu desãvârºire prezenþa în denumirea unor societãþi comerciale de interes privat a unor sintagme, a unor cuvinte precum ”naþionalÒ, ”românÒ, ”internaþionalÒ. Ceea ce vizeazã, ceea ce se urmãreºte prin aceastã reglementare este faptul de a nu permite unor societãþi comerciale care, prevalându-se de aceastã denumire, sã beneficieze de niºte rezultate de care în mod normal nu ar fi beneficiat.

Prin urmare, tocmai ãsta este rostul avizului. Un acord de acum înainte, în baza ordonanþei, al societãþilor deja înfiinþate nu presupune faptul cã acestea îºi vor schimba automat denumirea. În situaþia în care activitatea lor justificã aceastã denumire, sigur, nimeni nu le va împiedica sã-ºi pãstreze în continuare denumirea. Aceasta va fi situaþia ºi în cazul altor denumiri, ca ”internaþionalÒ, în mãsura în care, sigur, ele se justificã prin specificul activitãþii lor ºi rezultatele din activitate.

Deci ceea ce se urmãreºte este un control, o protecþie, dacã vreþi, a celor care urmeazã sã intre în relaþii contractuale cu asemenea societãþi, ºi nu impedimente în ceea ce priveºte denumirea ºi funcþionarea lor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Aº dori sã iau ºi eu cuvântul asupra acestui ultim aspect, ca sã punem lucrurile în regulã.

Este adevãrat când se spune cã legea nu este retroactivã dacã se aplicã ºi unor firme care deja desfãºoarã activitate ºi care nu ºi-au pus de acord denumirea în limitele actualelor prevederi sau a prevederilor care vor intra în vigoare din aceastã ordonanþã, este foarte corect ce spune doamna secretar de stat. Nu este o lege retroactivã. Avem nenumãrate alte cazuri în care legi de ordine publicã nu sunt retroactive când obligã pe cei care se aflã într-o anumitã situaþie juridicã sã se punã de acord cu noua situaþie juridicã, pe care o creeazã legea nouã. Deci nu este vorba de încãlcarea principiului retroactivitãþii. Nu este ºi toþi juriºtii ºtiu lucrul ãsta.

Ceea ce însã este de discutat, ºi a fost deja spus aici, dar meritã o meditaþie serioasã din partea noastrã, este aspectul invocat de cãtre colegul senator Pusk—s. Este adevãrat cã prin aceastã lege, pe care o salutãm, se încearcã sã se facã ordine în abordarea de cãtre public ºi în abordarea publicului de cãtre firme a unei anumite încrederi, care trebuie sã existe, inclusiv prin denumire, dar acest lucru bine venit s-ar putea dovedi un bumerang, pentru cã, într-adevãr, în ani s-au consolidat niºte denumiri care au devenit chiar bunuri ale pieþei,

chiar firma în sine este un bun de piaþã. Ea vinde ca firmã... Deci nu numai produsul pe care-l face are piaþã, ci însãºi firma este un bun de piaþã. ªi acesta este un argument puternic, pentru cã e posibil, într-adevãr, doamna secretar de stat are perfectã dreptate, nu este obligatoriu sã i se modifice denumirea, dar este posibil. ªi, nu trebuie sã uitãm, România este o þarã a multor posibilitãþi ºi nu întotdeauna a celor mai bune. Atenþie mare aici! Atenþie la capacitatea nesigurã a administraþiei româneºti, de multe ori, de a interpreta foarte corect ºi prompt legea. Nu vreau sã duc mai departe raþionamentul, e cunoscut.

Gândiþi-vã, de asemenea, la posibilul abuz ºi subiectivism al funcþionarului, când uneori apreciazã aºa cum crede de cuviinþã dacã e cazul sau nu sã se punã denumirea de acord ºi ce l-ar putea stimula sã fie de acord sau ce l-ar putea inhiba sã nu fie de acord, aºa încât, trãgând o concluzie necesarã din punct de vedere juridic, amendamentul se susþine, dar din punct de vedere economic ºi al unor realitãþi din România, pe care vrem sã le îndreptãm, am început sã le îndreptãm, dar nu le-am îndreptat complet, cred, distinºi colegi, cã ar trebui, în mod clar, sã renunþãm la amendamentul Comisiei juridice, de numiri, imunitãþi ºi validãri privind firmele care funcþioneazã astãzi în România. De ce? Nu e o mare utilitate, ele ºi-au câºtigat încrederea sau neîncrederea publicului, dacã se poate spune aºa. De acum încolo este foarte bine cã intervine acest act normativ. De altfel, Guvernul nici n-a avut în vedere firmele deja înmatriculate, ci pe cele care urmeazã sã intre în regimul juridic al noii legi ºi cred cã n-are rost sã complicãm o lege care oricum va intra în mediere, întrucât Camera Deputaþilor a adoptat-o fãrã nici un amendament, ºi sã renunþãm la acest amendament.

**:**

Suntem la dezbateri, nu?

Nu, la amendamentul nr. 2 al comisiei, domnule senator, dar dacã aþi urmãri ºi raportul v-ar fi mai uºor sã ne plasãm temporal în ce moment al discuþiei suntem. Da, aveþi cuvântul, domnule senator.

Din cele precizate aici de reprezentantul Guvernului în legãturã cu amendamentul, am devenit ºi mai îngrijorat.

Doamna secretar de stat, nu numai cã legea aceasta nu-mi dã senzaþia cã va controla, ci îmi dã senzaþia cã va crea avantaje, adicã acuma mi se pare, din ce-aþi spus dumneavoastrã, cã, de fapt, autoritatea publicã centralã va acorda aceastã graþie a cuvântului ”naþionalÒ ºi ”românescÒ dupã poftã. Dumneata vrei sã ai acolo, în denumire, ”naþionalÒ, ”românescÒ, aºa vreau eu ºi ne înþelegem noi, fãrã nici un fel de restricþie în ceea ce priveºte ceea ce poate sau nu sã facã autoritatea publicã centralã.

Nu vã supãraþi, nu cunosc, îmi anunþ ignoranþa, nu cunosc prea multe legi în care sfera arbitrariului sã fie atât de largã.

Amendamentul comisiei a încercat sã punã un pic de ordine, dar, din pãcate, nu s-a dus ºi cãtre zona aceasta, a criteriului sub care acþioneazã autoritatea publicã centralã, ºi sunt convins cã ºi alþi colegi au în vedere acest lucru. Sigur cã, un avantaj creat deja, s-a spus aici, o firmã e un bun de piaþã, e un avantaj creat deja. Bun, dar problema este, nu cumva în felul acesta apare o discriminare? ªi apoi, o lege care nu are sancþiuni, iarãºi, e o lege care nu vãd cum poate cu adevãrat sã fie aplicatã.

Stimaþi colegi, eu cred cã trebuie neapãrat ca aceastã lege sã circumscrie, cât de cât, rezonabil, dar sã circumscrie bunul plac al autoritãþii publice centrale. Am vãzut mult prea multe cazuri de asemenea, cum sã le numesc eu, alunecãri, pentru ca noi sã închidem ochii acum.

Va fi o lege care creeazã avantaje unora ºi-i va plesni pe alþii, dupã ce criteriu? Fiindcã aºa vrea acel funcþionar de la autoritatea publicã centralã, oricare ar fi aceea.

Îmi pare rãu, dar cred cã comitem o foarte mare greºealã, în acest moment, în raport cu o situaþie care este cu adevãrat de piaþã. Nu ºtiu care este studiul de drept comparativ care ne-ar putea, eventual, ghida în felul în care se procedeazã în alte þãri.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Predescu.

## **Domnul Ion Predescu:**

Aº dori sã vã declar cã aspectele aduse în continuare în dezbatere n-au fost neglijate de noi la comisie. Vreau sã vã asigur cã atunci când am formulat amendamentul am avut mai multe argumente ºi mai multe raþiuni decât au fost evocate aici împotriva amendamentului.

Dacã rãmâne textul aºa, fãrã amendamentul introdus de noi, înseamnã cã avem în þara noastrã firmele înregistrate pânã la intrarea în vigoare a acestei legi cu denumiri care þin ºi implicã autoritatea de stat, autoritatea de instituþie publicã sau de interes public ºi le folosesc ca atare pentru activitãþi comerciale, realizând profituri ºi de azi înainte vom avea firme în a cãror denumire nu existã asemenea termeni. Care-i raportul dintre ele? Mai sunt pe picior de egalitate? Care-i raþiunea sã menþinem discriminarea pentru cele înregistrate pânã la aceastã datã ca, pentru viitor, sã nu se afle în regim de egalitate cu cele care se înregistreazã în aceastã datã? De ce sã avem în societatea româneascã douã categorii de firme: unele cu atribute, cu denumiri care implicã autoritatea de stat, de instituþie publicã sau de instituþie de interes public ºi altele nu, cã li s-a interzis de cãtre lege? Mai existã egalitate de tratament?

La aceastã întrebare nu puteþi rãspunde cã se realizeazã egalitate de tratament, ci, dimpotrivã, discriminare pozitivã pentru cei înregistraþi în trecut ºi negativã pentru cei înregistraþi de azi încolo. Amendamentul nostru tocmai aceasta a dorit: sã realizeze egalitatea de tratament legal pentru toate firmele de azi înainte.

Apoi, menþinând denumirile anterioare, cum stãm cu Legea concurenþei? Mai are aceleaºi baze legale pentru toate firmele? Sau baze legale permisive pentru unele ºi interdictive pentru altele? Nu se poate rãspunde altfel decât prin rãspunsul pe care îl dã amendamentul nostru.

Concurenþa mai este loialã între firme, unele cu avantaj legal ºi altele cu dezavantaj impus tocmai prin lege? Nu mai este loialã. Devine neloialã ºi, astfel, legea instituie prin ea însãºi o trãsãturã ilicitã în activitatea concurenþialã a firmelor.

## Domnilor colegi,

Vã rog sã luaþi în consideraþie toate datele. Noi le-am avut în vedere, le-am dezbãtut. Îmi pare rãu, dar colegii care nu au fost la ºedinþã nu au de unde sã le cunoascã.

Întâi, nu sunt în materie, al doilea, nu au fost la ºedinþã.

ªi veniþi cu imputãri la adresa celor care au fost la ºedinþã. Ei sunt, de bine, de rãu, specialiºti în materie ºi au dezbãtut în totalitate aspectul acestei probleme.

Domnule senator...

Aºa încât, domnule preºedinte...

Am reþinut. Data viitoare raportul sã conþinã ºi prezenþa, pentru cã vãd cã mergem la discuþii...

Domnule preºedinte, noi nu putem renunþa la raport. Este punctul meu de vedere, pentru cã l-am dezbãtut cu seriozitate, cu temeinicie ºi, numai prin cele spuse de mine, avem suficiente temeiuri sã nu renunþãm la raport. Este datoria noastrã sã asigurãm cadrul legal egal, concurenþial egal ºi nediscriminator pentru toate firmele din România, de la data intrãrii în vigoare a acestei legi.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege, Stimaþi colegi,

Asistãm de un timp prelungit la niºte dezbateri care aratã în mod evident cã, admiþând sau respingând amendamentul, ne gãsim în aceeaºi situaþie de confuzie ºi de arbitrar.

Sunt de acord cã acest amendament era util, dar tot de acord sunt cã se creeazã situaþii imposibile. Dacã ºi într-un fel ºi într-altul legea creeazã confuzie ºi nedreptãþi, înseamnã cã acest proiect de lege nu este bine gândit.

M-am abþinut pânã acum sã iau cuvântul, dar îmi dau seama cã putem reveni la votul privind întoarcerea proiectului la comisie. Numai acolo se pot gãsi soluþii care sã împace toate situaþiile. S-au mai întâmplat asemenea lucruri. Am impresia cã votul a fost foarte strâns, poate nu s-au luat în consideraþie toate consecinþele nevotãrii amendamentului ºi, nevotat amendamentul, poate duce la nevotarea legii.

Cred cã ar fi înþelept sã revenim la aceastã idee, sã trimitem comisiei care, în plenul ei, sã gãseascã soluþiile cele mai potrivite.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

O remarcã de ordin procedural.

Vã rog. Dacã este de ordin procedural. Da.

## **Domnul Petre Roman:**

Este adevãrat cã þine ºi de o anumitã eticã parlamentarã, ca sã nu zic, pur ºi simplu, umanã. S-a fãcut aici referire la absenþele de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Am lipsit Ð domnul senator Popa ºi cu mine Ð de la ºedinþa de marþi ºi am anunþat unde mã aflam, dar este foarte toxicã aceastã chestiune. În sesiunea aceasta, singura ºedinþã la care am lipsit a fost marþi. Puteam lipsi de la altele din multe alte motive, dar nu a fost decât asta. În sesiunea trecutã, tot aºa, am lipsit doar la o ºedinþã. Puteam lipsi la mai multe ºedinþe, din motive cât se poate de solide, dar nu am lipsit decât o singurã datã, în timp ce alþi colegi... Se întâmplã ca, atunci când o ºedinþã trebuie sã înceapã la 9,00, începe la 11,00 ºi eu aºtept în salã de la 9,15Ñ9,20 pânã 11,00, liniºtit, pânã începe ºedinþa.

Spun lucrul acesta pentru cã vine un moment în care aceastã lipsã elementarã de politeþe începe sã mã deranjeze ºi aº vrea ca nimeni în sala asta sã nu rãmânã cu o impresie favorabilã faþã de o impoliteþe crasã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Sã nu mai facem referire la ceea ce s-a spus...

Domnul senator Quintus s-a referit la aceastã problemã, a unei posibile repetãri a cererii de reexaminare, potrivit art. 100 din regulament.

Acest lucru, deºi nu este reglementat expres de regulament, el poate fi pus în discuþie dacã plenul Senatului este de acord, în primul rând, cu aceastã procedurã Ð adicã de repetare a procedurii Ð ºi abia apoi votãm retrimiterea. Deci este un agrement al întregului Senat în douã etape. Aº vrea sã ne oprim la acest incident de procedurã, pentru cã orice s-ar mai spune dupã aceea sunt convins cã va naºte replicã, drept sau obligaþie la replicã.

Eu consult colegii senatori dacã ar fi, în principiu, de acord Ð cu toate cã regulamentul nu prevede expres Ð sã mai repetãm un vot pentru retrimiterea la comisie. V-aº ruga sã vã exprimaþi votul dacã aþi fi de acord sã votaþi încã o datã o asemenea cerere.

## **Domnul Ion Predescu:**

Domnule preºedinte, un minut. Sunt autorul...

Domnule senator, am supus votului. În timpul votului...

Mã scuzaþi, în vederea votului, vã rog foarte mult.

ªtim cã sunteþi autorul regulamentului, domnule senator.

Nu al regulamentului, ci al amendamentului.

Al amendamentului.

La regulament am lucrat alãturi de alþi colegi ºi am fost preºedintele...

Dar aici nu sunteþi doar autor, ci coautor, cã am înþeles cã ºi domnul senator Iorgovan...

Lipseºte.

Lipseºte, dar umbra tutelarã este prezentã asupra textului. Da.

Daþi-mi voie sã fac o precizare. Materia nu este chiar atât de simplã ºi la îndemâna de amãnunt a oricui. Îmi pare rãu cã trebuie sã fac afirmaþia. Pentru cã am vãzut aici folosindu-se drept argument un atribut ºi un adjectiv, ”vinul românescÒ. Nu vã supãraþi, nu þine de materia pe care o discutãm.

Eu cred cã este ºi un substantivÉ _vinul... (Rumoare, discuþii.)_

Sigur. Nu, nu. Este românesc, turcesc, spaniol... vine din francezul _vigne_ .

_Vinul_ este substantiv.

## **Domnul Ion Predescu:**

Este luat ca locuþiune ºi are caracter substantival.

Sigur cã da. Sã lãsãm pe seama lingviºtilor, vedeþi cã ne încurcãm în termenii ãºtia. Dar eu ºtiu cã, luat ca locuþiune, poate avea caracter substantival. Dar _vinul românesc_ este un atribut care poate avea caracter substantival. Avem ºi filologi aici, dar _vinul românesc_ este un atribut care are caracter adjectival. Vedeþi? Nu are legãturã, fiindcã nu intrã în denumirea firmei ºi nu creeazã autoritate vinul românesc. Nu este autoritate de stat, domnilor. Atributele nu sunt autoritãþi de stat. De ce faceþi confuzie? De ce mergeþi, împingând raþionamentul, pânã la asemenea eroare?

Dar, pentru cã vãd cã s-au produs perturbãri, pe mine m-a deranjat profund afirmaþia domnului senator Ionescu Quintus. Potrivit afirmaþiei dumneavoastrã ne-am afla într-o dilemã: fie cu amendament, fie fãrã, legea nu are ce cãuta...

Pãi, _dilemã_ înseamnã când ai douã alternative ºi rezultatul este acelaºi. Aºa se defineºte logic raþionamentul dilemei.

Ca sã limpezim toate lucrurile acestea, trimiteþi-ne-o, domnilor, la comisie! Sã vinã ºi alþii care sunt amatori de asemenea dezbateri ºi sã vinã ºi cei care au lipsit.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim, domnule senator, pentru ultima concluzie. Deschidem votul pentru a vedea dacã Senatul, în majoritatea lui, este de acord sã intrãm din nou în procedura de retrimitere.

Cu 96 de voturi pentru, 12 împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat.

Acum vom vota, potrivit art. 100 din regulament, dacã doriþi sã retrimitem proiectul de lege în vederea unei noi dezbateri în cadrul comisiei.

Proiectul de lege se retrimite la comisie. În acest sens au votat 101 de voturi pentru, 11 împotrivã ºi o abþinere.

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naþional Anticorupþie ºi instanþelor judecãtoreºti care îºi desfãºoarã activitatea în Palatul de Justiþie din municipiul Bucureºti.

Aveþi cuvântul, doamnã secretar de stat.

## **Doamna Cristina Tarcea:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Printr-o ordonanþã anterioarã Ð Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 136/2002 Ð s-a asigurat ca sediu pentru Parchetul Naþional Anticorupþie imobilul din str. Eugeniu Carada nr. 1-3.

Ulterior, Parchetului Naþional Anticorupþie i-a fost atribuit un sediu mult mai funcþional.

Doamna secretar de stat, numai un moment!

Nu cred cã este cazul totuºi sã nu o ascultãm pe doamna secretar de stat, pentru cã putem suspenda atunci ºedinþa, dacã nu putem avea rãbdarea sã o ascultãm.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat.

Ulterior, Parchetului Naþional Anticorupþie i s-a atribuit un alt sediu, mult mai funcþional, ºi, avându-se în vedere repetatele solicitãri ale Avocatului Poporului, s-a apreciat cã sediile care fãceau obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2002 ar putea satisface necesitãþile acestuia ºi, de asemenea, a instanþelor de judecatã care îºi desfãºoarã activitatea în incinta Palatului Justiþiei.

Ordonanþa cuprinde ºi o serie de precizãri în ceea ce priveºte plata prin care se realizeazã acest transfer de proprietate, având în vedere faptul cã proprietatea iniþialã aparþinea Bãncii Comerciale Române ºi Bãncii de ImportExport a României, prin urmare, plata urmând a se realiza de cãtre Secretariatul General al Guvernului din fondurile alocate în cursul anilor 2002 ºi 2003.

Pentru toate aceste considerente, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã aprobaþi ordonanþa de urgenþã, aºa cum a fost formulatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnule preºedinte Roibu, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În ºedinþa din 8 aprilie 2003, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât cu unanimitate de voturi sã adopte raport de admitere fãrã amendamente.

Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci au avizat favorabil proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare ºi în conformitate cu art. 72 alin. (3) lit. k) din Constituþia României, proiectul face parte din categoria legilor organice ºi urmeazã a fi adoptat potrivit art. 74 alin. (1) din Constituþie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. La dezbateri generale? În regulã.

Întrucât raportul nu conþine amendamente, vã

Urmãtorul proiect de lege este pentru înfiinþarea comunei ªerbãuþi, prin reorganizarea comunei Calafindeºti, judeþul Suceava.

Da. Îl rog pe iniþiator sã prezinte, pe scurt, proiectul.

## **Domnul Dorel Petru Crãciun Ð** _deputat_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest proiect de lege are menirea de a asigura organizarea administrativ-teritorialã conform doleanþelor cetãþenilor ºi de a înlãtura mãsurile abuzive ºi arbitrare din anul 1968, când comuna ªerbãuþi, judeþul Suceava, a fost desfiinþatã.

Localitatea ªerbãuþi este atestatã documentar din anul 1620. Satul Cãlineºti-Cuparencu, propus a face parte din viitoarea comunã ªerbãuþi, este atestat din 1597, de pe vremea domnitorului Ieremia Movilã.

Cele douã sate, ªerbãuþi ºi Cãlineºti, care au format comuna ªerbãuþi pânã la desfiinþarea din 1968, au o suprafaþã de 3.349 ha, din care 528 ha de intravilan, ºi o populaþie de 3.317 locuitori, respectiv 1.056 de familii.

În satul ªerbãuþi existã sediu, fostul sediu al primãriei, iar în cele douã sate funcþioneazã douã grãdiniþe, trei ºcoli generale, douã cãmine culturale, cu douã biblioteci, un dispensar uman, o farmacie, douã biserici ortodoxe ºi trei lãcaºuri de cult.

Ocupaþia principalã este agricultura ºi creºterea animalelor. Sunt organizate secþii private cu profil de prelucrare a lemnului, a laptelui, a cãrnii ºi activitãþi de prestãri de servicii.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat, vã rog, din partea Guvernului.

**Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Punctul de vedere al Guvernului, domnule preºedinte, este favorabil. S-au fãcut unele recomandãri, s-a þinut seama de ele la redactarea finalã, aºa cã suntem de acord.

Da. Vã rog, domnul preºedinte DŽnes.

Domnule preºedinte, este vorba de un proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor. Am primit aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ ºi aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului.

Proiectul de lege are un caracter organic, iar Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului propune adoptarea acestuia în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Constatãm cã nu sunt. Existã avizul favorabil al Guvernului, raportul favorabil al comisiei.

Cu precizarea caracterului organic, vã

Trecem la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Vlãdeni, prin reorganizarea comunei Dãrmãneºti, judeþul Dâmboviþa.

Vã rog, domnule senator.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În numele iniþiatorilor, vreau sã vã rog sã fiþi de acord cu propunerea legislativã care vizeazã înfiinþarea comunei Vlãdeni, judeþul Dâmboviþa.

În fapt, este vorba de o revenire la o tradiþie. Dupã cum s-a observat din documentul care v-a fost înaintat, practic, ºi în condiþiile în care nu a avut o autonomie administrativã, localitatea a dovedit cã are forþã umanã ºi forþã economicã, deci sunt întrunite, sã spunem, condiþiile pentru a deveni comunã satul Vlãdeni, fostã comuna Vlãdeni pânã în 1968.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul secretar de stat, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Cu ocazia analizãrii la Guvern, s-au fãcut unele recomandãri, comisiile au þinut seama de acestea, le-au introdus în forma finalã a proiectului ºi suntem de acord cu aprobarea lui.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei.

## Domnule preºedinte,

De asemenea, este vorba de un proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor. S-au primit avize favora-

bile, exceptând Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Se respectã prevederile legale cu privire la înfiinþarea comunelor.

Proiectul are un caracter organic ºi propunem, de asemenea, adoptarea acestuia în forma trimisã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri?

Vã

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Programului naþional de dezvoltare turisticã ”SUPER-SCHI ÎN CARPAÞIÒ.

Vã rog, din partea Executivului, din partea comisiei. Vã rog, domnule senator Cârciumaru.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi, pe scurt, expunerea de motive.

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru ca România sã fie recunoscutã pe plan internaþional ca o destinaþie turisticã pentru practicarea sporturilor de iarnã, este necesarã îmbunãtãþirea infrastructurii generale ºi a ofertei pentru sporturile de iarnã, precum ºi dezvoltarea, modernizarea ºi diversificarea structurilor de primire turisticã.

În acest sens, Ministerul Turismului a demarat Programul naþional de dezvoltare ”SUPER-SCHI ÎN CARPAÞIÒ, prin care se urmãreºte diversificarea ºi atragerea în circuitul turistic a zonelor care permit practicarea sporturilor de iarnã la nivelul standardelor internaþionale ºi susþinerea dezvoltãrii acestor zone printr-un parteneriat între administraþia publicã centralã, administraþia publicã localã ºi sectorul privat.

Necesitatea proiectului pe care îl supun aprobãrii dumneavoastrã derivã din faptul cã aceste bunuri, care, în momentul de faþã, se gãsesc în patrimoniul public al statului ºi în domeniul public al statului, urmeazã sã fie trecute, în virtutea acestei legi, în domeniul public al unitãþilor administrativ-teritoriale, cu pãstrarea destinaþiei de utilitate publicã.

Vã supunem aprobãrii proiectul de lege, în forma în care a fost trimis de cãtre Guvern.

Cu privire la amendamentul pe care comisia de specialitate a Senatului l-a formulat, avem de fãcut urmãtoarea subliniere. Considerãm cã, din momentul în care avem un Institut Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism, care poate sã facã toate studiile necesare pentru punerea în aplicare a proiectului ºi a programului, în întregul sãu, organizarea de licitaþii internaþionale în materie nu se justificã.

Ca atare, propunem ca textul art. 3 lit. a) sã rãmânã cel din proiect.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Cârciumaru, sã prezentaþi raportul comisiei.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi a Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

În ºedinþa din 8 aprilie 2003, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege, în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Turismului ºi ai Ministerului Tineretului ºi Sportului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului naþional de dezvoltare turisticã ”SUPER-SCHI ÎN CARPAÞIÒ ca program de interes naþional pentru dezvoltarea turismului montan, cu componenta principalã Ð turism pentru practicarea schiului.

În faþa acestui proiect, care ne-a impresionat grozav cu _super-schi în Carpaþi_ , pe care l-am studiat Ð ºi este vorba de foarte multe obiective pe care trebuie sã le rezolve Ñ, am hotãrât în comisie ca acest proiect sã nu fie lãsat pe mâna oricui, ci sã fie realizat printr-un studiu integrat, prin licitaþie publicã internaþionalã, organizat de Ministerul Turismului, în condiþiile legii, deoarece proiectul este foarte important ºi necesitã sume foarte mari. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Domnul senator Popa.

## Domnule preºedinte,

Faþã de afirmaþiile reprezentantului Ministerului Turismului, ca iniþiator al amendamentului, vreau sã fac urmãtoarea precizare. Nu este corectã o aºa-zisã încredinþare directã a unui asemenea studiu, care este de un extraordinar de mare impact. Este o evidentã încredinþare directã.

În al doilea rând, acest institut, pe care domnul ministru îl laudã, este autorul planului de fezabilitate la proiectul ”DRACULAÒ, care s-a vãzut ce rezultate negative a avut. Acelaºi minister a trebuit sã comande proiect la PricewaterhouseCoopers ºi banii s-au dat, banii s-au cheltuit.

Ca atare, nu este vorba de competiþie, aici este vorba de un studiu mult prea important pentru un asemenea mãrunt institut.

Domnule senator, înþeleg cã aþi luat cuvântul ºi pentru susþinerea amendamentului.

Exact. Pentru...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La dezbateri generale, ce aþi spus dumneavoastrã nu era chiar în domeniu.

Bun! Deci aþi susþinut ºi amendamentul.

Dacã la dezbateri generale mai existã alte luãri de cuvânt?

S-a reþinut. Proiectul este susþinut de toate grupurile parlamentare, dar existã un amendament pe care îl propune comisia la art. 3 lit. a) Ð este singurul amendament Ð, prin care se susþine realizarea acestui studiu în urma unei încredinþãri, printr-o licitaþie, cãtre o firmã care ar putea sã facã acest studiu de impact.

Vã supun, aºadar, votului raportul comisiei, care conþine acest amendament asupra cãruia Executivul ºi-a manifestat reþinerea ºi refuzul, pe care comisia îl susþine, inclusiv astãzi, oral, domnul senator Popa Nicolae-Vlad. Deci deschidem votul.

Cine este pentru raportul comisiei, cu acest amendament?

Raportul comisiei a fost aprobat cu 51 de voturi pentru, 43 împotrivã, o abþinere.

Vã

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Vã rugãm, o listã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã anunþ cã la casete s-au depus rapoartele comisiilor la proiectele de lege ºi vã doresc un bun sfârºit de sãptãmânã.

Închidem lucrãrile ºedinþei.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/21.IV.2003 conþine 20 de pagini.**

Preþul 24.720 lei