Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 9 iunie 2006 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate doamne ∫i stima˛i domni,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are dou„ titluri; unul este îGrila de salarizare Ón sectorul public — urgen˛„ ∫i necesitate pentru Rom‚nia“, iar celui de al doilea titlu Ói putem spune îAdev„r ∫i nedreptate — realitate cinic„“.

Acum o jum„tate de or„, c‚nd am urcat la etajul 2, Ón lift, doamna liftier„ mi-a spus c„, dup„ 25 de ani vechime Ón munc„, fiind mam„ a doi copii studen˛i, are un salariu de 5.200.000 lei pe lun„.

O doamn„, infirmier, care iese la pensie luna aceasta, la spitalul unde lucreaz„ so˛ia mea, pl‚nge disperat„ c„ va avea pensie de 2.800.000 lei pe lun„ dup„ o via˛„ de munc„, lucrat„ Ón trei schimburi, la spital.

Œntrebarea pe care mi-a pus-o doamna liftier„ i-o pun ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei: de ce este a∫a de mare diferen˛a fa˛„ de al˛ii care sunt pl„ti˛i tot de la bugetul de stat?

La grupul parlamentar, Ón urm„ cu c‚teva zile, am avut o Ónt‚lnire cu ministrul muncii. C‚nd i-am sesizat problema urgen˛ei necesit„˛ii de a promova o gril„ de salarizare, mi-a explicat c„ Ón sectorul bugetar, Ón general, nu sunt bani.

Œn Programul de guvernare, la îM„suri de politic„ de protec˛ie social„“, o ˛int„ strategic„ este reducerea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale, Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoane v‚rstnice.

Se spune Ón program c„ pensiile vor cre∫te Ón termeni reali cu 30%, c„ vor fi indexate cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum, astfel Ónc‚t s„ fie acoperit„ cu sut„ la sut„ cre∫terea pre˛urilor. Ce s-a Ónt‚mplat, Ón ultimele luni ∫i Ón ultimul an ∫i jum„tate cu cre∫terea pre˛urilor la energie electric„ sau gaze naturale se ∫tie. Aceste cre∫teri dep„∫esc cu mult cre∫terile de salarii, ∫i respectiv de pensii.

Dar, Ón acela∫i timp Ón care pentru unii nu sunt bani, al˛ii — tot de la bugetul de stat — primesc urm„toarele salarii: procurorul general — 135 milioane lei pe lun„; membru, ∫ef de Curte Suprem„ — 134 milioane lei pe lun„; membrii Cur˛ii Supreme — de la 85 milioane lei pe lun„ Ón sus; poli˛ist, care se pensioneaz„ din condi˛ia de ∫ef de inspectorat jude˛ean, are pensie de 48 milioane lei pe lun„ ∫i prime∫te la pensionare 940 milioane lei Ón m‚n„. Deci constat„m c„ pentru unii sunt bani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Unii dintre mini∫tri sunt Ón dou„ comisii de privatizare ale unor b„nci — c„-i vorba de B.C.R., c„-i vorba de C.E.C. — ∫i primesc, cu salariul de ministru ∫i indemniza˛ia de parlamentar, 200 milioane lei pe lun„.

Sigur c„, Ón astfel de situa˛ii, se vede diferit condi˛ia grea Ón care sunt cei mai mul˛i dintre cet„˛eni.

Problema de fond este urm„toarea: ceea ce am spus sunt adev„ruri crude. Ele reflect„ o foarte mare nedreptate Ón privin˛a echit„˛ii ∫i moralit„˛ii sistemului de salarizare ∫i venit din sectorul public.

Este de-a dreptul o jignire la adresa oamenilor cinsti˛i din ˛ara noastr„, care, dup„ o via˛„ de munc„, ajung s„ primeasc„ o pensie cu care nu-∫i pot pl„ti Óntre˛inerea sau medicamentele.

™i atunci problema are dou„ aspecte: este o r„spundere general„ a Guvernului. Am discutat cu premierul. Domnia sa spune c„ nu d‚nsul, personal, se ocup„ de politicile de salarizare, ci exist„, ca specialist, ministrul muncii. Ministrul muncii a fost numit de pre∫edintele ˛„rii. Alian˛a P.N.L.-P.D. îDreptate ∫i Adev„r“ a ajuns la guvernare pentru c„ pre∫edintele Traian B„sescu a c‚∫tigat alegerile. Dup„ cum se ∫tie, la primul tur, la alegeri parlamentare, Alian˛a a fost pe locul doi. ™i atunci, pentru c„ am mai f„cut declara˛ii politice pe acest subiect, fac, de data aceasta, un apel direct ∫i personal c„tre pre∫edintele ˛„rii. Domnia sa, Ón opinia mea, are responsabilitatea major„ ca acum s„ provoace o analiz„ serioas„ a sistemului de salarizare ∫i pensii din sectorul public, pentru ca, apoi, ministrul pe care pre∫edintele actual al ˛„rii l-a numit pe vremea c‚nd era pre∫edinte al Partidului Democrat, s„ fac„ ceea ce trebuie pentru ca, Ón Rom‚nia, salarizarea din sectorul public s„ fie echitabil„; nu egal„, ci echitabil„. Œn clipa de fa˛„, cu aceste diferen˛e nedrepte ∫i imorale de salarii se Óncurajeaz„, Ón mod strig„tor la cer, corup˛ia. Un om care munce∫te Ón trei schimburi ∫i care, cinstit, ajunge s„ fie disperat c„ nu-∫i poate pl„ti Óntre˛inerea ∫i medicamentele, este evident c„ nu mai poate avea Óncredere Ón cei care decid.

Este o responsabilitate major„ pentru noi, cei care facem parte din Coali˛ia guvernamental„, dar Ón clipa de fa˛„ r„spunderea ajunge p‚n„ la nivelul pre∫edintelui ˛„rii.

De aceea, apelul meu este ca Domnia sa s„ provoace o discu˛ie, o analiz„ pe acest subiect ∫i s„ se adopte, mai apoi, deciziile care trebuie.

Œnchei, prin a spune, dac„-mi permite˛i, o vorb„: Ón Rom‚nia, Ón mod cinic, foarte mul˛i cet„˛eni sunt salariza˛i at‚t de prost, pentru c„ foarte pu˛ini primesc venituri de la stat at‚t de mari!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Liviu Alexandru Miro∫eanu

#17463

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

De∫i pare ciudat, nici un obiect de patrimoniu din jude˛ul Bac„u nu este asigurat, asemenea majorit„˛ii monumentelor din Óntreaga ˛ar„.

Nici Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, nici Legea nr. 47/2000 nu fac vreo men˛iune Ón acest sens. Abia Legea muzeelor nr. 311 din 2003 face o referire expres„ la acest lucru, stipul‚nd: îŒn termen de 60 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi, proprietarii ∫i titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor ∫i colec˛iilor publice au obliga˛ia semn„rii contractului de asigurare“. Œns„, din motive financiare, nici un muzeu nu a avut fonduri Ón buget pentru asigurare.

La nivelul jude˛ului Bac„u, asigurarea obiectelor de patrimoniu nu s-a f„cut, deocamdat„, nic„ieri. Ea este obligatorie pentru piese de tezaur. Dar, p‚n„ Ón prezent, nu s-au stabilit limitele legale necesare unui astfel de proces.

Œnainte de a se realiza asigurarea obiectelor, trebuie efectuat„ o reevaluare a patrimoniului, pentru care nu exist„ Ónc„ norme exacte. Este destul de complicat, pentru c„ aceste norme sunt specifice pentru fiecare domeniu ∫i sunt stabilite de c„tre o comisie de speciali∫ti. P‚n„ acum s-a stabilit c„ vor fi realizate programe de lucru pentru evaluare, dar a face acest lucru Ónseamn„ a p„trunde Ón inventar.

De asemenea, nici pia˛a de bunuri nu este stabilizat„ ∫i este Óntr-o continu„ tranzi˛ie.

O alt„ problem„ este num„rul redus de speciali∫ti care s„ pun„ pe picioare un proiect fiabil. Pentru a evalua patrimoniul actual ne trebuie evaluatori acredita˛i. Pe de alt„ parte, toat„ legisla˛ia Ón domeniul patrimoniului trebuie s„ se simplifice. Œn Uniunea European„ exist„ alt tip de exigen˛„ Ón ceea ce prive∫te acest lucru.

Totodat„, institu˛iile muzeale se confrunt„ cu o problem„ veche — aceea a lipsei de fonduri. Pentru asigurarea obiectelor de patrimoniu ∫i a cl„dirilor sunt necesare sume foarte mari, Ón condi˛iile Ón care banii nu suplinesc o pies„ original„ de muzeu.

Œn momentul de fa˛„, protejarea patrimoniului prin asigurare este imposibil„. Obiectele de patrimoniu pot fi asigurate cu o instala˛ie antifurt ∫i sisteme de semnalizare specifice. Evident, aici intr„ Ón discu˛ie ∫i siguran˛a cl„dirii.

Complexul Muzeal îIon Alexandrescu“ are o instala˛ie antifurt modern„, dar pot ap„rea probleme Ón momentul Ón care bunuri de art„ trebuie transportate dintr-un loc Ón altul, Ón cadrul unei expozi˛ii, caz Ón care se apeleaz„ la asigur„ri realizate prin intermediul societ„˛ilor specializate.

Œn cazul Ón care un obiect este furat, firma respectiv„ desp„gube∫te muzeul, dar institu˛ia r„m‚ne f„r„ o pies„ de valoare. Interesul conducerii fiec„rui muzeu este s„ aib„ piese de tezaur Ón muzeu, ∫i nu bani Ón locul lor.

Prin urmare, pu˛inii speciali∫ti trebuie s„ g„seasc„ solu˛ii optime pentru rezolvarea numeroaselor probleme ridicate de legi care nu au tangen˛„ cu realitatea, cu care se confrunt„ institu˛iile subordonate Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

O lege concret„ cu privire la asigurare este foarte important„, Óns„ ea poate fi aplicat„ numai Ón condi˛iile Ón care fondurile alocate institu˛iilor vizate sunt ceva mai acceptabile.

Œn jude˛ul Bac„u, lista trimis„ la minister con˛ine 58 de monumente istorice ∫i arheologice, dintre care 6 intr„ Ón categoria de Óncadrare A — vestigii de valoare na˛ional„, 42 de monumente intr„ Ón categoria B — de Ónsemn„tate local„, restul fiind f„r„ clasificare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Monumentele de arhitectur„ din jude˛ul Bac„u sunt Ón num„r de 167, ele apar˛in‚nd — Ón propor˛ii aproximativ egale — propriet„˛ii private, propriet„˛ii de stat ∫i cultului ortodox.

Lista monumentelor memoriale/funerare din jude˛ul Bac„u cuprinde 14 astfel de vestigii. Pe aceast„ list„ figureaz„, printre altele: Ansamblul îRosetti—Tescanu“, Ón care func˛ioneaz„ Centrul Cultural îRosetti—Tescanu— George Enescu“, Palatul Ghica din ora∫ul Com„ne∫ti, Casa memorial„ a poetului George Bacovia, a poetului Nicu Enea, Monumentul Victimelor Fascismului din cimitirul israelit.

Este timpul ca, din punct de vedere legislativ, s„ definitiv„m c‚t mai repede Legea de asigurare a patrimoniului, care s„ elimine toate aceste caren˛e ∫i care s„ confere stabilitate patrimoniului cultural na˛ional.

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#22028

îRom‚nia, Óntre retrocedare ∫i resocializare“

Œn timp ce mai vechiul cuplu politic Iliescu — Roman Óncearc„ s„ revin„ Ón actualitate, probabil cu acelea∫i reflexe, pentru a se reÓnscrie Ón circula˛ie semnaliz‚nd, din nou, st‚nga ∫i de a face mereu viraje bru∫te la dreapta, a∫a cum au debutat Ón anii ’90, actualii guvernan˛i nu mai contenesc cu retroced„rile: de la Castelul Bruchental la Castelul Bran, de la S„v‚r∫in la Pele∫, de la Dun„re la Marea Neagr„.

M„ g‚ndesc c„ Óntr-o bun„ zi poate se g„se∫te un destinatar ∫i pentru actualul Palat al Parlamentului, pentru metrou, pentru Mun˛ii Carpa˛i sau pentru cerul de deasupra noastr„.

Nu se mai termin„ cu revendic„rile ∫i cu retroced„rile, Ón timp ce ne amintim c„ Iliescu ∫i Roman au Ónceput, Ón 1990, tot cu o strategie, mult mai subtil„, ∫i anume primul lucru pe care l-au f„cut, f„r„ s„-l cear„ nimeni din aceast„ ˛ar„, a fost retrocedarea p„r˛ilor sociale. V„ aminti˛i c„ cet„˛enii rom‚ni, p‚n„ Ón 1989, aveau la unele Óntreprinderi p„r˛i sociale. ™i pentru c„ se anticipa c„ unii ar putea s„ aib„ preten˛ii, mai t‚rziu, asupra felului cum se va pulveriza patrimoniul public din Rom‚nia, consider‚nd c„ au ∫i ei p„r˛i sociale acolo, s-a luat m„sura urgent„, c‚nd nimeni nu se g‚ndea la asta, s„ ni se dea Ónapoi p„r˛ile sociale. ™i ca s„ cimenteze ∫i mai bine o asemenea strategie, imediat dup„ retrocedarea, f„r„ s-o cear„ nimeni, a p„r˛ilor sociale c„tre popula˛ie, s-a trecut la cuponiad„, c‚nd s-a mai dat, chipurile, popula˛iei, 30% din economia na˛ional„, tot ca o m„sur„ preventiv„: îDomnule, partea voastr„ v-a˛i luat-o, nu ∫tim ce a˛i f„cut cu ea, restul e a noastr„ ∫i Óncepem privatizarea, v‚nzarea, devalizarea, darea la fier vechi, Óncepem darea Rom‚niei la reform„“. Œn armat„ exist„ un termen, dac„ se rupe uniforma, dac„ se rup bocancii: îDa˛i-i la reform„!“; îMerge˛i cu sacii, cu reforma, la regiment!“.

™i Rom‚nia, Ón ace∫ti termeni, cred c„ a fost dat„ la reform„, Ón concep˛ia unora, care vor s„ revin„ ∫i s„

reÓmprosp„teze din nou mentalul colectiv cu idei de st‚nga ∫i cu ac˛iuni de dreapta.

Ce-ar fi, dac„ tot retroced„m noi, Óntr-o veselie, ∫i castele, ∫i monumente istorice, ∫i ∫coli, ∫i spitale, ∫i tot ceea ce le mai trece unora prin cap, invent‚nd mo∫tenitori ∫i unde nu erau, fiindc„ la mai toate prim„riile este o adev„rat„ febr„ a urm„ririi obiectivelor care au mai r„mas neretrocedate ∫i ar fi retrocedabile. Se instrumenteaz„ procese rapide, cu o celeritate de invidiat, se Ónsu∫esc obiective de mare importan˛„, de mare valoare ∫i, astfel, retrocedarea a devenit un sport na˛ional, ca ∫i c‚nd cineva ar fi pariat c„ nu trebuie s„ mai r„m‚n„ piatr„ pe piatr„ Ón aceast„ ˛ar„.

™i dac„ tot a retrocedat f„r„ s„ i-o cear„ nimeni p„r˛ile sociale imediat Ón 1990 domnul Roman, ∫i dac„ tot au retrocedat sub form„ de cupoane 30% din economia na˛ional„, ca s„ nu mai avem preten˛ie Ón leg„tur„ cu felul cum va urma s„ fie pulverizat Óntreg patrimoniul public rom‚nesc, ∫i dac„ tot retroced„m de la Castelul Bran la Muzeul Bruchental, eu zic s„ ne g‚ndim, Óntr-o bun„ zi, c„ poate n-au murit to˛i oamenii de caracter din aceast„ ˛ar„, poate ne mai putem da m‚na, indiferent de a∫a-zisa culoare politic„, culoare politic„ ridicol„, pentru c„ la noi nici nu exist„ partide politice bazate pe doctrine ∫i ideologii clare, exist„ numai bande ∫i numai grupuri de interese, s„ ne d„m, totu∫i, m‚na Ón jurul unui interes na˛ional major ∫i s„ facem ceva pentru a retroceda Rom‚nia rom‚nilor!

Acesta este ˛elul suprem al mi∫c„rii na˛ionale ∫i justi˛iare Rom‚nia Mare, care nu va mai putea fi ˛inut„ prea mult„ vreme departe de fr‚iele puterii. Noul slogan, lansat de pre∫edintele P.R.M., senator dr. Corneliu Vadim Tudor, d„ frisoane oligarhilor, Ómb„rb„t‚ndu-i pe rom‚nii r„bd„tori, cinsti˛i ∫i patrio˛i: îP.R.M. — la guvernare, Mafia — la Ónchisoare!“

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#26040

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Modul Ón care a gestionat domnul ministru Gheorghe Flutur criza gripei aviare se traduce printr-un lung ∫ir de coinciden˛e ∫i ironii.

Œntreaga poveste a gripei aviare prinde s„ se transforme Óntr-o mare g„in„rie.

Echipa condus„ de domnul ministru al agriculturii a provocat psihoza epidemiei gripei aviare. Eu Ón˛eleg incompeten˛a domnului ministru Gheorghe Flutur Ón lupta legat„ de gripa aviar„. Nu Ón˛eleg Óns„ de ce se ocup„ at‚t de intens cu acele probleme pentru care nu are preg„tirea profesional„ Ón domeniu, Ón timp ce silvicultura este l„sat„ Ón m‚inile a∫a-numitei promo˛ii de aur, a c„rui activitate Ón Rom‚nia a dus ∫i va duce, Ón continuare, la o catastrof„ ecologic„.

Domnul ministru nu a reu∫it s„ sesizeze interconexiunea Óntre defri∫area ilegal„ a unor mun˛i Óntregi de c„tre personalul silvic, care a cauzat o mare parte a alunec„rilor de teren, a inunda˛iilor ∫i care, prin lipsa salubrit„˛ii, Ón bun„ parte a contribuit la extinderea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Ón zonele muntoase ∫i de deal, a gripei aviare ∫i a altor epidemii nedescoperite Ón prezent.

Domnul ministru Gheorghe Flutur ar trebui s„ se ocupe ∫i cu problemele proprietarilor de p„duri din Rom‚nia. Problema cea mai sensibil„ pentru proprietarii de p„duri o reprezint„ men˛inerea a∫a-zisei cote aprobate anual pe baza unei hot„r‚ri de guvern, care este acordat„, Ón mod arbitrar, de c„tre domnul secretar de stat Vasile Lupu, c‚t ∫i de c„tre inspectorii-∫efi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i cinegetic.

Prin urmare, Ón loc s„ se ia Ón considerare posibilit„˛ile de cre∫tere anual„ a arboretelor prev„zute Ón amenajamentele silvice, se Óncearc„ promovarea unor interese de grup, prin acordarea, Ón mod arbitrar, a cotelor.

Acordarea cotelor pentru exploatarea masei lemnoase celor care contribuie la defri∫area masiv„ a p„durilor, ∫i nu proprietarilor de p„duri, contribuie la ura popula˛iei din zonele muntoase fa˛„ de actuala guvernare, Ón special Ómpotriva Partidului Na˛ional Liberal, ai c„rui reprezentan˛i, prin secretarul de stat r„spunz„tor pentru p„duri, au un rol hot„r‚tor Ón men˛inerea corup˛iei privind posibilit„˛ile de t„iere Ón p„durile particulare.

Mai mult chiar, domnul secretar de stat Vasile Lupu a min˛it Ón ∫edin˛a public„ din ziua de 26 aprilie 2006 a Camerei Deputa˛ilor, c‚nd a afirmat c„ ini˛iativa legislativ„ care se referea la eliminarea cotei de t„iere anual„ stabilit„ prin hot„r‚re de Guvern a fost respins„ de c„tre Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice din Camera Deputa˛ilor, induc‚nd Ón eroare plenul Camerei.

Contrar afirma˛iei secretarului de stat, proiectul de lege a fost adoptat, Ón unanimitate, Ón ∫edin˛a din 11 aprilie 2006 a comisiei de specialitate.

De∫i am depus contesta˛ie la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor pentru repunerea pe ordinea de zi a acestei ini˛iative legislative solicitate de majoritatea proprietarilor de p„duri din Rom‚nia, conducerea Parlamentului nu a luat Ón considerare batjocorirea parlamentarismului de c„tre reprezentantul Ministerului Agriculturii ∫i nu s-a dorit revenirea la legalitate.

Stimate domnule ministru Gheorghe Flutur, promo˛ia de aur, prin fo∫tii ei reprezentan˛i, cum au fost domnii Romic„ Tomescu, Dorin Ciuc„ ∫i al˛ii, au distrus imaginea Partidului Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin ∫i Democrat.

Œn prezent, reprezentan˛ii promo˛iei de aur, Ón frunte cu domnul secretar de stat Vasile Lupu, str‚ng r‚ndurile Partidului Na˛ional Liberal, prin protejarea personalului silvic cu dosare penale, care a contribuit la distrugerea fondului forestier ∫i care, prin controale formale, superficiale, Ón toamna anului 2005, Ónceputul anului 2006, prin care s-a refuzat de c„tre inspectori verificarea de la abateri grave, de la normele silvice Ón domeniu, cum ar fi: neefectuarea Ómp„duririlor unor suprafe˛e care au fost decontate Ón mod fictiv; schimbarea tratamentelor de punere Ón valoare a masei lemnoase, sub masca de t„ieri-igien„; retroced„ri fictive din patrimoniul forestier; licita˛ii ilegale.

Cei care a∫teptau de la dumneavoastr„ Ónt„rirea propriet„˛ii private prin eliminarea cotei de t„iere, continuarea restituirilor Ón domeniul forestier sunt nevoi˛i s„ constate nerespectarea promisiunilor electorale ale Partidului Na˛ional Liberal.

Datorit„ acestei politici care contravine intereselor proprietarilor de p„duri, drepturilor privind proprietatea, popula˛ia ˛„rii va pierde Óncrederea at‚t Ón dumneavoastr„, c‚t ∫i Ón Partidul Na˛ional Liberal. Ar fi necesar s„ reveni˛i la ideile al c„ror purt„tor a˛i fost Ón perioada anilor 2001—2004.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Monica Octavia Musc„

#30948

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Unul dintre fenomenele care s-a amplificat dup„ 1989 ∫i a produs consecin˛e grave Ón planul vie˛ii sociale este violen˛a.

Violen˛a atinge toate mediile societ„˛ii, Óncep‚nd cu familia, institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt, institu˛iile de ocrotire a copilului, mass-media, strada, lumea politic„.

Perioada de tranzi˛ie din Rom‚nia s-a caracterizat prin amplificarea f„r„ precedent a violen˛ei Ón familie, iar num„rul de agresiuni a crescut constant, an de an.

Violen˛a asupra copilului este una dintre cele mai grave probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón ciuda faptului c„ dispunem de instrumente legale ∫i institu˛ionale de prevenire ∫i combatere a acestei forme de violen˛„, instituite inclusiv prin Legea nr. 217/2003.

Conform ultimelor studii, 84% dintre copii declar„ c„ sunt b„tu˛i de c„tre p„rin˛i, iar 75% din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt Ónregistreaz„ fenomene de violen˛„; 48,1% dintre copiii din institu˛ii afirm„ c„ sunt pedepsi˛i, prin b„taie, de c„tre personalul institu˛iei.

Pedeapsa fizic„ ∫i umilirea copilului r„m‚n principalele forme de instruire ∫i corectare utilizate de p„rin˛i, educatori, personalul din institu˛ii.

Acest mod tradi˛ional de educare ∫i, uneori, de instruire a copiilor distruge Óncrederea Ón sine, inhib„ ini˛iativa personal„, afecteaz„ grav personalitatea copiilor no∫tri ∫i, deci, a viitorului Rom‚niei.

Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului, direc˛iile generale de asisten˛„ social„ ∫i protec˛ie a copilului ∫i Agen˛ia Na˛ional„ pentru Protec˛ia Familiei sunt institu˛iile publice cu cea mai mare responsabilitate Ón aplicarea legilor care protejeaz„ copilul Ómpotriva diverselor forme de violen˛„.

Legea nr. 217/2003 privind prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie este g‚ndit„ ca un r„spuns institu˛ional la aceste forme complexe de violen˛„.

Din p„cate, Agen˛ia pentru Protec˛ia Familiei nu func˛ioneaz„ Ónc„, iar colaborarea cu direc˛iile de protec˛ie a copilului, pe aceast„ tem„, este minim„ ∫i ineficient„.

Agresiunile Ómpotriva copilului au loc, cu preponderen˛„, Ón familie ∫i Ón ∫coal„, din partea persoanelor Ón care copilul are cea mai mare Óncredere — p„rin˛i, rude apropiate, educatori — ∫i nu sunt raportate dec‚t atunci c‚nd urmele l„sate nu mai pot fi ascunse ∫i, nu de pu˛ine ori, este prea t‚rziu. Violen˛a se Ónva˛„ Ón familie, la ∫coal„, pe strad„, de la cunoscu˛i ∫i din media.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Violen˛a, la r‚ndul ei, na∫te violen˛„. Copilul traumatizat va deveni un adult care, la r‚ndul lui, va imita practicile adul˛ilor din copil„ria lui ∫i-∫i va educa copilul îcu b„˛ul“.

Pentru stoparea acestui fenomen, a∫a cum spun toate recomand„rile Uniunii Europene, este necesar„ schimbarea mentalit„˛ii adultului Ón cre∫terea ∫i educarea copilului prin derularea de campanii sistematice la nivel na˛ional, preg„tirea speciali∫tilor care lucreaz„ cu copiii, dar ∫i a p„rin˛ilor, dezvoltarea de servicii specializate ∫i un cadru legal specific, a∫a cum avem deja, care s„ asigure protec˛ia real„ a copilului ∫i interven˛ie adecvat„. Este nevoie ca fiecare dintre noi s„ lupte Ómpotriva tradi˛iei at‚t de bine cunoscute: îB„taia e rupt„ din rai“.

Fac un apel ca autorit„˛ile responsabile de protec˛ia copilului ∫i a familiei, Ómpreun„ cu organiza˛iile neguvernamentale de profil ∫i mass-media s„ sprijine o campanie pe termen lung Ómpotriva violen˛ei asupra copilului.

Se apropie 1 iunie. Cred c„ ar trebui s„ ne g‚ndim serios, oameni politici, institu˛iile statului, organiza˛iile neguvernamentale, educatori, mass-media, la copiii no∫tri. Ar trebui s„ se fac„ prin aceast„ campanie cunoscute articolele din lege care interzic aplicarea pedepselor fizice asupra copilului ∫i promovarea unor metode educa˛ionale care exclud violen˛a.

Œn acela∫i timp, campania ar trebui s„-i Ónve˛e pe adul˛i ce repercusiuni formidabile produc asupra copiilor violen˛ele din familie sau violen˛ele directe asupra lor.

Œn Óncheiere, invit pe to˛i cei care doresc s„ participe pe data de 1 iunie la Palatul Parlamentului la o conferin˛„ de pres„ a Organiza˛iei Neguvernamentale îSalva˛i copiii!“, care va ini˛ia o campanie pe termen lung privind combaterea violen˛ei asupra copilului. Deci, pe 1 iunie, v„ d„m Ónt‚lnire la Parlamentul Rom‚niei, la ora 11,00, to˛i cei care sunte˛i Óngrijora˛i de soarta copiilor vo∫tri ∫i a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc frumos.

Andrian Sirojea Mihei

#35593

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCopiii Óncep prin a-∫i iubi p„rin˛ii, pe m„sur„ ce cresc Ói judec„ ∫i... uneori Ói iart„.“ (Oscar Wilde).

Am inten˛ionat s„ sus˛in o declara˛ie politic„ ce s-ar fi intitulat îFlutur f„r„ flutura∫“, prin care s„ Ómi exprim indignarea fa˛„ de cochet„ria domnului prim-ministru de a-∫i asuma, inocent Óns„, el nefiind anun˛at de aceast„ ini˛iativ„, meritele unei eventuale integr„ri Ón U.E. la termen. Acei bani cheltui˛i f„r„ licita˛ie, f„r„ a se selecta o fotografie, cum ∫i-ar fi dorit premierul, f„r„ s„ i se cear„ p„rerea acestuia, f„r„ ca ∫eful Agen˛iei de Strategii Guvernamentale s„ poat„ g„si o poz„ a Guvernului, de∫i i-ar fi stat Ón putere s„ o fac„ dac„ realmente dorea, f„r„ un mesaj real — de∫i tot ∫eful agen˛iei sus˛ine c„ au f„cut acest demers pentru a populariza integrarea Ón U.E. —, dar nereu∫ind dec‚t s„ se autolaude Óntr-un

mod care poate doar ofensa receptivitatea la cacealmale diplomatice a celor care au primit sau vor primi ace∫ti îfaimo∫i“ flutura∫i, acei bani, spuneam, puteau folosi mai degrab„, dat fiind momentul c‚nd au fost realiza˛i ∫i Ómpr„∫tia˛i, pentru a se face o campanie guvernamental„ pentru prevenirea gripei aviare... pentru care nu s-a f„cut nimic de acela∫i gen! Strategic, a∫ zice!

Nici m„car nu s-a stabilit — ∫i v„ spun c„ am c„utat at‚t pe site-ul Ministerului S„n„t„˛ii, pe cel al Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i la to˛i cei implica˛i — o list„ (de∫i ziarele ∫i produc„torii sau importatorii spun c„ ar exista una) a produselor dezinfectante ce trebuie utilizate Ón focarele depistate ∫i modul concret Ón care acestea se pot g„si, mai ales Ón situa˛iile de criz„, ∫i modul Ón care trebuie utilizate. Scandalurile c„ solu˛iile utilizate sunt improprii au existat la Constan˛a Ónc„ din octombrie 2005, deci de acum ∫ase luni, ∫i, iat„, revin acum, Ón ˛ar„, identic.

Dar nu este necesar, strategic vorbind, ca aceste lucruri s„ fie popularizate, pe c‚nd poza domnului T„riceanu — neÓnso˛it„ Óns„ de echipa guvernamental„ sau de poza lui N„stase ∫i a celorlal˛i premieri care au contribuit la eforturile preaderare, m„car Ón penumbra premierului —, cu un mesaj care, sincer, las„ de dorit, lu‚nd Ón seam„ motiva˛iile declarate de cei ce l-au creat, se pare c„ merit„!

Dar am decis c„ Ziua Interna˛ional„ a Copiilor merit„ cu mult mai mult aten˛ia noastr„. Copiii reprezint„ viitorul nostru. Pentru copiii no∫tri fiecare dintre noi facem totul. Copiii din Rom‚nia sunt copiii acestei ˛„ri, ai ˛„rii noastre ∫i, din acest motiv, trebuie s„ facem totul pentru ei sau m„car totul pentru a le preg„ti lor ∫i copiilor lor un viitor care s„ se ridice la Ón„l˛imea speran˛elor de acum, ale tuturor!

Stima˛i colegi,

Conform statisticilor existente, situa˛ia Ón acest moment, Ón ˛ara noastr„, este Óngrijor„toare. Rata natalit„˛ii ∫i, Ón plus, rata fertilit„˛ii sunt Ón sc„dere. Mortalitatea infantil„ are cote alarmante, plas‚nd Rom‚nia la mare distan˛„ de ˛„rile europene, mai ales din cauza mortalit„˛ii din mediul rural, dar nu numai. Migra˛ia extern„, care probabil va cre∫te dup„ integrarea Ón U.E., are deja un mare impact negativ asupra num„rului popula˛iei din Rom‚nia.

Œn zilele noastre, cuplurile pun conceperea unui copil la concuren˛„ cu Ómplinirea unei cariere, achizi˛ionarea unei case ∫i a unei ma∫ini, practic, cu Óndeplinirea dorin˛ei de a reu∫i s„ r„zbeasc„ Ón via˛„, iar costul unui copil este Óntr-o real„ cre∫tere, ceea ce Ói sperie pe eventualii posibili p„rin˛i. Ad„ugat la tot ce am spus mai sus, viitorul nu arat„ prea grozav.

Œn plus, starea de s„r„cie a popula˛iei conduce la o alt„ mare problem„ a copilului rom‚n de azi: starea sa de s„n„tate, care nu este prea grozav„ Ónc„ de la na∫tere. Greutatea medie a nou-n„scu˛ilor din Rom‚nia, conform statisticilor, a sc„zut Ón ultima vreme Óngrijor„tor, bebelu∫ii no∫tri fiind sub media celor din Europa. Cel pu˛in jum„tate din copiii de 3—5 ani sunt anemici.

Œns„ Ministerul S„n„t„˛ii consider„ c„ laptele praf trebuie alocat sugarilor doar pentru cazuri anume, restul ajung‚nd s„ foloseasc„ ceea ce p„rin˛ii Ó∫i pot permite — lapte de vac„ sau lapte praf standard, care provoac„ micu˛ilor tulbur„ri digestive ∫i anemii. Din p„cate, starea de s„n„tate precar„ a celor mici Ói face s„ fie ulterior sensibili ∫i predispu∫i la boli.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 C‚nd cresc, apare o alt„ serie de probleme, dat fiind faptul c„ p„rin˛ii nu fac fa˛„ cheltuielilor presupuse de sistemul de Ónv„˛„m‚nt. Este trist c„ unele familii Ó∫i trimit copiii la ∫coal„ doar pentru c„ altfel ar pierde aloca˛ia. Iar c‚nd aceasta nu mai este, ∫coala nu mai are rost. De aceea vedem at‚˛ia copii muncind Ón diverse locuri, munca acestora, la negru, fiind deseori un abuz aproape neobservat de c„tre nimeni. Prostitu˛ia ∫i infrac˛iunile produse de minori sunt cazuri frecvente. Inciden˛a abuzurilor asupra minorilor, de asemenea, uneori cu îaportul“ unor adul˛i din anturaj, este Óngrijor„toare.

Asisten˛a social„ ∫i copiii institu˛ionaliza˛i au fost ∫i sunt o cerin˛„ prioritar„ impus„ de Uniunea European„ pentru integrare, Rom‚nia, din p„cate, fiind cunoscut„ Ón str„in„tate ca o ˛ar„ plin„ de copii abandona˛i, cer∫etori sau aurolaci, copii institu˛ionaliza˛i abuza˛i sau trata˛i cu nep„sare.

Consider c„ singura solu˛ie pentru a crea copiilor no∫tri o via˛„ mai bun„ ar fi o reform„ concret„ ∫i eficient„ Ón toate domeniile, care s„ solu˛ioneze Ón primul r‚nd s„r„cia popula˛iei, s„ dezvolte un sistem educa˛ional ∫i un sistem de s„n„tate just, s„ ofere sprijin tinerelor familii ∫i s„ ofere sprijin tinerilor absolven˛i, pentru a reduce ∫i preveni plecarea acestora din ˛ar„. Pentru c„, altfel, vom deveni o ˛ar„ de pensionari s„raci, bolnavi ∫i uita˛i de lume ∫i vreme.

Banii pentru flutura∫ii premierului puteau fi folosi˛i pentru a dota bibliotecile ∫colare din mediul rural cu cel pu˛in 8—10.000 de c„r˛i. Sau pentru a cump„ra copiilor sinistra˛i ceva. Orice! De la m‚ncare p‚n„ la c„r˛i, rechizite sau h„inu˛e. Numai s„ nu primeasc„ de la prefectur„ o felicitare care le spune la final îSunt convins c„, Óncep‚nd cu 2007, aceste eforturi vor fi r„spl„tite pe m„sur„.“

™i dac„ nu vor fi, domnule prim-ministru, v„ mai asuma˛i r„spunderea?

V„ mul˛umesc.

Dumitru Bentu

#43884

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Mul˛umesc ∫i colegilor Óng„duitori.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îI.M.M.-urile“.

Relativ recent Ón Camera Deputa˛ilor a avut loc, Ón premier„, o dezbatere parlamentar„ axat„ pe tema at‚t de relevant„, dar ∫i sensibil„ a I.M.M.-urilor.

Oscil‚nd, ca abordare, Óntre o mo˛iune simpl„ ∫i simpozion, activitatea respectiv„ s-a dorit o reliefare a îinteresului“ Guvernului fa˛„ de acest sector important al economiei, dar ∫i a unor realiz„ri îdeosebite“ Ón domeniu. Numai c„ realitatea este departe de unele prezent„ri festiviste, iar perspectivele sunt gajate de servitu˛i financiare capabile s„ men˛in„ Óngrijorarea la rang de obiectiv strategic.

Guvernul dore∫te s„ sprijine sectorul I.M.M.-urilor Óntruc‚t acesta îreprezint„ o solu˛ie important„ pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de ajustare structural„ ∫i de restructurare a industriei, gener‚nd alternative economice ∫i sociale, sus˛in‚nd consolidarea clasei de mijloc“.

Totodat„, se dore∫te de c„tre aceia∫i diriguitori introducerea de stimulente economice pentru ca I.M.M.-urile s„-∫i Ómbun„t„˛easc„ Ón mod substan˛ial calitatea produselor ∫i a serviciilor.

™i unde se puteau reg„si aceste politici conjugate dec‚t Ón raporturile fiscale dintre respectivele Óntreprinderi ∫i autorit„˛ile competente.

S„ le enumer„m aidoma celebrului personaj al lui nenea Iancu, preciz‚nd c„ vom avea grij„ s„ nu le omitem, nicidecum s„ nu le repet„m.

A∫adar, dup„ ce a parcurs unele dintre îlegile lui Murphy Ón afaceri“, pornind de la percep˛ia ini˛ial„ a ideii îEste imposibil, nu-mi irosi timpul!“, trec‚nd prin etapa admiterii semientuziaste îEste posibil, dar nu merit„!“ ∫i ating‚nd momentul extatic îEu am spus Óntotdeauna c„ este o idee grozav„“, proprietarul, afaceristul, d„ piept cu marele s„u îprieten“, fiscul.

Acesta Ói solicit„ nu sume, ci procente, cu scopul v„dit de a-l men˛ine Ón stare de normalitate mental„ ∫i contributorie: 19,75% — C.A.S. angajator; 9,5% — C.A.S. angajat; 1% — ∫omaj angajat; 2,5 — ∫omaj angajator; 6,5% — fond s„n„tate angajat; 7,0% — fond s„n„tate angajator; 0,75% — fond concedii medicale ∫i boli

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 profesionale; 0,75% — comision c„r˛i de munc„; 16% — impozit pe venit din salarii; 16% — impozit pe profit; 0,914% — fond accidente de munc„.

Impozite ∫i taxe locale: impozit pe cl„diri — 1,1% pentru cl„dirile reevaluate ∫i 11% pentru cele f„r„ evaluare; impozit pe teren Ón func˛ie de zon„: Óntre 0,138 RON ∫i 0,594 RON/m[2] ; tax„ de firm„ sau reclam„ ∫i publicitate: 27,6% RON/m[2] /an; tax„ auto Ón func˛ie de tipul ma∫inii; autoturisme — 7,35% RON la fiecare 500 cm[3] ; autocamioane 16,8% RON la fiecare 500 cm[3] ; autobuze — 15,75% RON la fiecare 500 cm[3] ; taxa hotelier„ — 0,5% din valoarea Óncas„rilor (pentru firmele de profil).

Toate acestea se Ónt‚mpl„ Óntr-un ora∫ oarecare din Moldova.

Œn aceste condi˛ii, este justificat falimentul a peste 3.500 de astfel de unit„˛i Ón 2005, iar alte c‚teva mii vor avea aceea∫i soart„, din cauza îsus˛inerii guvernamentale“, Ón 2006.

Prin politica dus„ Ón domeniu de cel mai performant Guvern al ultimilor 15 ani, Óntreprinderile mijlocii devin tot mai mici, cele mici se transform„ Ón microÓntreprinderi, iar ultimele devin amintiri ∫i frustr„ri. C‚t despre clasa de mijloc, aceasta a∫teapt„ ca guvernan˛ii s„ treac„ clasa competen˛ei aflate pe acela∫i trend — mijlocie, mic„ micro...!

V„ mul˛umesc.

Adrian Moisoiu

#47625

Mul˛umesc doamn„ pre∫edinte, ∫i am Ón˛eles c„, dac„ nu e U.D.M.R.-ul aici, e bun ∫i Rom‚nia Mare.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„: îTeatrul Na˛ional din T‚rgu-Mure∫ nu este minge de ping-pong!“ Œn urm„ cu 60 de ani, se Ónfiin˛a la T‚rgu-Mure∫ un teatru care avea s„ devin„ unic Ón lume prin modul Ón care se va implica Ón rezolvarea Ón timp a unor aspecte ale problemei na˛ionale: coexisten˛a a dou„ sec˛ii (ast„zi companii), rom‚n„ ∫i maghiar„.

C‚nd spui teatru, prima imagine care Ó˛i vine Ón minte este o cl„dire frumoas„, impun„toare, situat„ Ón centrul unui ora∫ Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea un mare ∫i talentat colectiv, ce Ó∫i dedic„ via˛a frumosului, slujind cu frenezie Thalia. Acesta este, de fapt, teatrul din T‚rguMure∫, pe a c„rui scen„ au prins via˛„, sub bagheta m„iastr„ a unor regizori de excep˛ie ca Liviu Ciulei, Sic„ Alexandrescu, Gheorghe Harag, Dan Alexandrescu (Rom‚nia), Radoslav Lazici (Iugoslavia), Rial Karmi Johnes (Anglia), Anatol Constantin (Israel), Alexandre Colpacci (Fran˛a), Gali László (Ungaria) ∫i mul˛i al˛ii, personaje din dramaturgia rom‚neasc„ ∫i universal„.

™i ca urmare a unui repertoriu bogat ∫i interpretat cu talent ∫i frenezie, colectivul artistic al Teatrului Na˛ional din T‚rgu-Mure∫ a ob˛inut numeroase distinc˛ii ∫i premii la diferite festivaluri din ˛ar„ ∫i de peste hotare. El s-a dovedit un ambasador al artei teatrale rom‚ne∫ti, duc‚nd o campanie de difuzare a acesteia Ón spa˛iul francofon, utiliz‚nd limba francez„ ca vehicul de comunicare,

permi˛‚nd astfel unor autori rom‚ni de a fi cunoscu˛i ∫i juca˛i Ón ˛„ri ale Comunit„˛ii Europene.

Œn aceast„ idee, a avut loc la Paris, la 6 aprilie a.c., la Teatrul îMolière — Maison de la Poésie“, premiera mondial„ intitulat„ îManole ou le don de l’amour“ (îManole sau darul iubirii“), un spectacol complet Ón limba francez„, Ón traducerea Paolei Bentz Fauci, Ón care muzica ∫i coregrafia de inspira˛ie folcloric„ aduc un surplus de str„lucire poeziei noastre populare, prin Ómpletirea cu m„iestrie a versurilor populare ale baladei populare a Me∫terului Manole cu replici din piesa îMe∫terul Manole“ semnat„ de marele Lucian Blaga.

Crea˛ia oral„, devenit„ text fondator al literaturii rom‚ne, legenda lui Manole, respectiv Ón„l˛area m‚n„stirii Arge∫ului, a genialului me∫ter zidar Ómp„timit de perfec˛iune, care Ó∫i sacrific„ ce are mai scump pentru a crea frumuse˛ea, pentru a transmite peste veacuri trecerea sa prin lume, devine astfel cunoscut„ Ón spa˛iul francofon. Spectacolul, s-a bucurat de aprecierea deosebit„ a tuturor personalit„˛ilor culturale ∫i politice care l-au v„zut la Paris, motiv pentru care a fost invitat s„ revin„ Ón cadrul programului îLe Français, un espace de parole“, dar ∫i a celor care l-au vizionat duminic„, 21 mai, la T‚rgu-Mure∫.

Subliniind presta˛ia deosebit„ ∫i realul succes, publicul francez ova˛ion‚ndu-l la sf‚r∫it ∫i, prin aceasta, contribu˛ia arti∫tilor mure∫eni la cunoa∫terea ∫i r„sp‚ndirea artei ∫i a culturii rom‚ne∫ti Ón lume, nu pot s„ nu amintesc faptul c„ turneul nu s-a bucurat de absolut nici un sprijin financiar din partea Ministerului Culturii ∫i Cultelor sau al altor organe abilitate.

Este mai mult dec‚t jalnic ca un program de difuzare a culturii rom‚ne∫ti peste hotare, prin utilizarea limbii franceze ca vehicul, ini˛iat de un teatru de provincie cum este Teatrul Na˛ional din T‚rgu-Mure∫, Óntr-un an intitulat al francofoniei, s„ nu se bucure de sus˛inerea moral„ ∫i financiar„ din partea institu˛iilor care au fost create special Ón acest scop.

Dac„ dorim cu adev„rat s„ trezim interesul publicului european pentru o bun„ percepere ∫i cunoa∫tere a culturii noastre, dac„ dorim cu adev„rat cunoa∫terea acesteia de c„tre rom‚nii Ón∫i∫i, dac„ dorim implicit ameliorarea imaginii Rom‚niei Ón Europa, doar entuziasmul ∫i efortul deosebit al colectivului Teatrului Na˛ional din T‚rgu-Mure∫ nu este suficient. ™i teatrele din provincie, cu ambi˛ia ∫i profesionalismul lor deja demonstrat, nu numai cele din Capital„, sunt capabile de a fi ambasadori culturali. Cultura apar˛ine Óntregii ˛„ri, ∫i nu numai Capitalei. Cultura este cartea de vizit„ a unui neam ∫i apar˛ine tuturor rom‚nilor.

Programul de descentralizare a teatrelor propus din nou de minister, prin care teatre na˛ionale de prestigiu din Cluj, T‚rgu-Mure∫, Craiova sau Timi∫oara s„ treac„ din nou Ón subordinea consiliilor jude˛ene, este una dintre cele mai nefericite inspira˛ii ale ministrului Iorgulescu, ale Guvernului T„riceanu ∫i ale Alian˛ei D.A.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului Rom‚niei nr. 126/2004 scria Ón preambul Ón urm„ cu nici un an ∫i jum„tate: îAv‚ndu-se Ón vedere necesitatea de a se acorda Teatrului Na˛ional din T‚rgu-Mure∫ statutul de institu˛ie de cultur„ de interes na˛ional, ˛in‚ndu-se seama de faptul c„ aceasta constituie ast„zi una dintre cele mai importante institu˛ii teatrale din ˛ar„, recunoscut„ ca atare pe plan interna˛ional, pentru a se ralia la standardele europene ∫i o eliminare a posibilelor influen˛e care pot

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 afecta activitatea unei institu˛ii care este ∫i trebuie s„ r„m‚n„ una cultural„, se impune Ón regim de urgen˛„ trecerea Teatrului Na˛ional din T‚rgu-Mure∫ Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.“

A∫a de pu˛in timp s„ ˛in„ un adev„r? S„ fie cultura rom‚n„ la cheremul unei guvern„ri efemere?

îManole, Manole, me∫tere Manole, zidul r„u m„ str‚nge...“, ∫oapta-rug„ciune a Anei lui Manole, c‚t ∫i sacrificiul acestuia s„ reprezinte destinul unui teatru na˛ional?

C‚nd va mai ap„rea acea îf‚nt‚n„ lin„ cu ap„ pu˛in„“...? Domnule ministru Iorgulescu, privi˛i-v„ Ón îunda s„rat„, cu lacrimi udat„...“ a acestei f‚nt‚ni, poate v„ va tremura m‚na ∫i nu ve˛i semna o asemenea ordonan˛„ de urgen˛„.

Teatrul Na˛ional din T‚rgu-Mure∫ nu este minge de ping-pong pentru a trece c‚nd la Ministerul Culturii ∫i Cultelor, c‚nd la consiliul jude˛ean, dup„ ambi˛iile unor guvernan˛i efemeri!

V„ mul˛umesc.

Mircia Giurgiu

#53817

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îBatjocori˛i ∫i umili˛i“. Este vorba de 626 de salaria˛i de la îSomvetra“ Gherla, care, din data de 11 noiembrie 2005, f„r„ s„ aib„ nici o vin„, au r„mas ∫i f„r„ loc de munc„, ∫i f„r„ venit, ∫i f„r„ nici o perspectiv„. Nu ace∫ti salaria˛i sunt de vin„ c„ autoritatea Ón domeniul privatiz„rii Ón subordinea Guvernului Rom‚niei nu a f„cut absolut nimic timp de un an de zile, cu toate c„ a fost sesizat„ pe diferite c„i, inclusiv de la acest microfon.

Ace∫ti salaria˛i au r„mas f„r„ nici o ∫ans„ de supravie˛uire dintr-un venit din cauza faptului c„ cei care ar trebui s„ se ocupe de bunul mers al economiei rom‚ne∫ti, Ón special autorit„˛ile statului, ∫i aici m„ refer la cele care s-au ocupat de domeniul privatiz„rii, indiferent cum s-au numit de-a lungul timpului, au dat dou„ rateuri Ón ceea ce prive∫te aceast„ societate Óntr-un ora∫ monoindustrial ∫i care cu toate c„ au fost sesizate, repet, Ón nenum„rate r‚nduri, nu au f„cut absolut nimic. Acum nu mai doresc nici m„car s„ ia act de ce se Ónt‚mpl„ acolo, nu doresc s„ sprijine ace∫ti salaria˛i Ómpreun„ cu familiile lor. Se apropie Ziua Copilului, a fost Pa∫tele, a fost Cr„ciunul, s„rb„tori cre∫tine, iar aceste familii, Ómpreun„ cu copiii lor nu au beneficiat de absolut nici un fel de venituri.

A∫adar, ar fi multe de spus, dar important este s„ se treac„ la fapte. Cu toate c„ exist„ sprijinul autorit„˛ilor locale, al Prefecturii Cluj, al Consiliului jude˛ean, chiar al Prim„riei Municipiului Cluj-Napoca, deocamdat„ nu s-a g„sit nici o cale.

Solicit A.V.A.S.-ului s„ intervin„ c‚t mai urgent, s„ aplice legile ˛„rii, Ón sensul de a acorda salarii compensatorii, s„ Óncerce s„ reporneasc„ aceast„ fabric„, fiindc„ interesul tuturor ar trebui s„ fie acela de a proteja salaria˛ii ∫i de a face ceva care s„ vin„ Ón folosul

comunit„˛ii, s„ se produc„ ∫i Ón industrie, nu numai s„ se urm„reasc„ doar Ónchiderea fabricilor.

V„ mul˛umesc.

Traian Dobre

#56016

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ieri ∫i ast„zi Ón aceast„ cl„dire se desf„∫oar„ a 20-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia.

Am participat asear„ la programul adecvat zilei ∫i din cuv‚ntul europarlamentarilor s-a desprins clar ideea c„ Rom‚nia este pe drumul cel bun, iar ∫ansele noastre de aderare la 1 ianuarie 2007 sunt reale ∫i f„r„ putin˛„ de t„gad„.

Acest lucru m-a f„cut s„ vorbesc despre Raportul de ˛ar„ din 16 mai 2006. Consider c„ este momentul s„ arunc„m o privire realist„ asupra Raportului de ˛ar„ elaborat ∫i publicat de Comisia European„ pe 16 mai a.c., raport care poate fi privit Ón mai multe feluri. Astfel, optimi∫tii v„d partea plin„ a paharului. Evident, Ón tab„ra optimi∫tilor se afl„ partidele de la putere. Guvernan˛ii actuali ∫tiu cel mai bine c‚te eforturi s-au f„cut Ón ultimul an ∫i jum„tate pentru a apropia Rom‚nia de standardele Uniunii Europene. Faptul c„ num„rul stegule˛elor ro∫ii ce atrag aten˛ia asupra domeniilor societ„˛ii mai pu˛in preg„tite pentru aderare a cobor‚t de la 14 la 4 este o dovad„ Ón acest sens.

De aceea, pentru Coali˛ia aflat„ la guvernare, Raportul de la 16 mai al Comisiei Europene reprezint„ invita˛ia de a ne al„tura la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Totu∫i, am constatat c„ exist„ ∫i destui pesimi∫ti. Ace∫tia au descoperit doar zona Óntunecat„ a raportului. Pentru forma˛iunile din opozi˛ie, documentul consemneaz„ un e∫ec ustur„tor al Guvernului. îFaptul c„ oficialii europeni nu au specificat data efectiv„ a ader„rii este de natur„ a atrage aten˛ia guvernan˛ilor c„ politicile lor din 2000 Óncoace au dat gre∫“, sunt de p„rere pesimi∫tii. Mai mult, ei consider„ c„ persisten˛a stegule˛elor ro∫ii, de∫i Ón num„r nesemnificativ, reprezint„ sanc˛iunile cele mai dure la adresa actualului Guvern.

Cu toate aceste opinii, cred c„ cea mai potrivit„ viziune asupra raportului de ˛ar„ este cea realist„. F„r„ doar ∫i poate, Rom‚nia este condamnat„ la integrare la termenul potrivit. Europa ne-a oferit cecul Ón alb, noi trebuie doar s„-l complet„m.

îSufleca˛i-v„ m‚necile!“, ne-au supus oficialii europeni ∫i exact asta trebuie s„ facem. Mesajul documentului este mai mult dec‚t clar. Munci˛i la fel Ón continuare ∫i la 1 ianuarie 2007 Rom‚nia va face parte din Uniunea European„.

™tim foarte bine c„ avem nevoie unii de al˛ii Óntr-o Europ„ Unit„ care ne poate oferi prosperitate, Ón timp ce noi Ói vom putea oferi speciali∫ti, performan˛„, o economie Ón expansiune ∫i o pia˛„ de desfacere printre cele mai mari din Estul continentului.

Prin urmare, premisele integr„rii sunt deosebit de bune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006

Mircea Valer Pu∫c„

#60525

Mul˛umesc. Doamna pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Onorat„ ∫i numeroas„ asisten˛„,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îCum poate normalul s„ devin„ spectaculos?“.

Miercuri, 24 mai 2006, pre∫edintele a condus ∫edin˛a Guvernului, o ∫edin˛„ dedicat„ analizei modului Ón care autorit„˛ile gestioneaz„ criza gripei aviare, un lucru c‚t se poate de normal, perfect acoperit de prevederile constitu˛ionale.

Astfel, Ón baza prevederilor privind rolul ∫i responsabilitatea pe care le are, a∫a cum sunt ele stipulate Ón Constitu˛ie la art. 80, cu titlul îRolul pre∫edintelui“: îPre∫edintele vegheaz„ la buna func˛ionare

a autorit„˛ilor publice“, la art. 86, cu titlul îConsultarea Guvernului“: îPre∫edintele Rom‚niei poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente ∫i de importan˛„ deosebit„“, ∫i la art. 87, cu titlul îParticiparea la ∫edin˛ele Guvernului“: îPre∫edintele poate participa la ∫edin˛ele Guvernului. Pre∫edintele Rom‚niei prezideaz„ ∫edin˛ele la care particip„“, pre∫edintele s-a conformat rigorilor Constitu˛iei ∫i a ac˛ionat. A f„cut-o pentru c„ a considerat c„ modul Ón care lucreaz„ celula de criz„ nu demonstreaz„ o bun„ func˛ionare a autorit„˛ilor publice. A f„cut-o pentru c„ are datoria s„ asigure buna func˛ionare, cu at‚t mai mult cu c‚t reapari˛ia gripei aviare pe un areal extins, care cuprinde de data aceasta ∫i zona urban„, pe l‚ng„ pagubele ∫i perturba˛iile produse, se poate transforma Óntr-un pericol major la adresa securit„˛ii na˛ionale.

Mass-media îvinde“ evenimentul Ón termenii senza˛ionalului, ai ineditului, ai mai pu˛in normalului, ca s„ nu spun ai anormalului. Dar ce poate fi mai normal dec‚t atunci c‚nd o institu˛ie func˛ioneaz„ conform ∫i Ón limitele legii, pe de o parte, ∫i ac˛iunile sunt prompte ∫i eficiente, pe de alt„ parte. ™i vorbesc aici de institu˛ie pentru c„ pre∫edintele este chiar o institu˛ie, cel pu˛in a∫a scrie Ón Constitu˛ia Rom‚niei.

Uz‚nd, a∫adar, de prerogativele sale, pre∫edintele a solicitat reuniunea de urgen˛„ a Guvernului, a prezidat ∫edin˛a, a luat hot„r‚rile pe care Ón acord cu restul Cabinetului le-a considerat cele mai potrivite ∫i s-a Óntors la spital, pentru a-∫i continua tratamentul de recuperare. Perfect normal.

De ce pare spectaculoas„ implicarea pre∫edintelui, ∫i spectaculoas„ p„r‚nd unora, isc„ discu˛ii pe marginea evenimentului? Probabil pentru c„ sistemul nostru cultural d‚mbovi˛ean cunoa∫te normalitatea rareori, ∫i atunci c‚nd se confrunt„ cu ea, cu normalitatea, face alergie.

Nu de pu˛ine ori Ómi vine s„ urlu: îAtipism, numele t„u este Rom‚nia“.

Numai Ón istoria recent„, Óncep‚nd cu finele celui de Al Doilea R„zboi Mondial, pot enumera multe dintre situa˛iile comportamentale atipice.

Astfel, Rom‚nia a fost singura ˛ar„ din lag„rul socialist a c„rei docilitate ∫i determinare Ón a urma dispozi˛iile politice transmise de la Moscova a f„cut ca prezen˛a trupelor armatei ro∫ii pe teritoriul ˛„rii s„ devin„ inutil„.

Sistemul comunist din Rom‚nia a fost cel mai eficient ∫i a produs cele mai grave ∫i nocive efecte asupra societ„˛ii.

Rom‚nia a fost singura ˛ar„ a blocului comunist european care a pl„tit cu s‚nge r„sturnarea regimului dictatorial, a ales îst‚nga politic„“, succesoare a partidului comunist, la primele alegeri libere de dup„ pr„bu∫irea dictaturii; a permis transformarea nomenclaturii politico-securiste Óntr-o oligarhie; a Óngrozit vestul cu imaginile hoardelor de mineri care Ó∫i snopeau Ón b„taie concet„˛enii b„nui˛i a fi intelectuali sau ostili celui care-i chemase s„ îplanteze flori“ Ón Pia˛a Universit„˛ii, ∫i toate acestea sub privirea protectoare — c„ci, nu-i a∫a?, doar el Ói chemase! — a primului pre∫edinte ales democratic; a reu∫it, la un moment dat, s„ ocupe ultimul loc dintre statele candidate la aderarea la Uniunea European„, fiind de˛in„toarea îlanternei ro∫ii“, iar acum, c‚nd a p„r„sit ultimul loc, se simte îfrustrat„“ ∫i for˛e obscure Óncearc„ recucerirea îtrofeului“... pierdut!

Enumerarea ar mai putea continua, pentru c„ exemplele pe care le-a∫ putea da nu s-au epuizat. Dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 nu vreau s„ fac o enumerare exhaustiv„. Nu-i nici momentul, nici locul!

Doream doar s„ pun Ón eviden˛„ un fapt banal: anormalul ne pare normal, deci este natural ca atunci c‚nd ne confrunt„m cu adev„ratul normal s„ avem reac˛ii... a˛i ghicit: anormale!

Nu este prima dat„ c‚nd sunt martor, al„turi de ceilal˛i concet„˛eni, la astfel de evenimente. Mai mult, am fost chiar subiectul unora. Œn septembrie 1989, Ónaintea celui de al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Rom‚n, mi-am exprimat public dezacordul cu propunerea de realegere Ón func˛ia de secretar general a lui Nicolae Ceau∫escu. O dat„ cu exprimarea public„ a dezacordului, am expus ∫i motiva˛ia pozi˛iei mele, ∫i anume: genocidul la care era supus poporul rom‚n, prin Ónfometare, frig, privarea de drepturile elementare ale omului; declinul economic ∫i social, urmare a politicilor promovate de cuplul dictatorial ∫i impuse prin aparatul represiv de partid ∫i de stat; uciderea oric„rei speran˛e de viitor, Ón situa˛ia realegerii îgeniului din Carpa˛i“ Ón func˛ia de secretar general.

Actul meu a fost perceput ca fiind ceva îspectaculos“, un act de curaj, ∫i nu ceva perfect normal, cum a fost de fapt... De atunci Ómi pun ∫i-mi repun Óntrebarea: chiar este nevoie de curaj pentru a face ceea ce trebuie, ceea ce este normal s„ fie f„cut? Chiar ne vom mira, la infinit, de actele ∫i faptele semenilor care, lu‚nd via˛a Ón serios, Óndeplinindu-∫i rolul ∫i asum‚nd, Ón mod corect, responsabilit„˛ile func˛iei sau pur ∫i simplu ale statutului de om, fac banalul lucru care este normal s„ fie f„cut?!

Œn ultim„ instan˛„, acceptarea normalului ∫i transformarea lui Óntr-un îbanal cotidian“ este o op˛iune liber„, care depinde de noi to˛i ∫i de fiecare Ón parte... V„ mul˛umesc.

Petru C„lian

#66628

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îCardurile de mas„, un progres de plat„ electronic„ pentru prosperitatea cet„˛eanului“.

Av‚nd con∫tiin˛a faptului c„ Ón lunile ce vor urma p‚n„ la noul raport Ón cadrul procesului de integrare Ón Uniunea European„ Rom‚nia trebuie s„ se remarce prin politici constructive, de modernizare a sistemelor Ónvechite cum sunt ∫i cele de plat„ prin tichetele de mas„ ∫i Ónlocuirea lor cu instrumente de plat„ moderne, existente ∫i pe pia˛a european„, utilizarea Ón continuare a tichetelor de mas„ nu mai r„spunde cerin˛elor europene, afl‚ndu-se Óntr-o total„ neconcordan˛„ cu instrumentele moderne de plat„, fapt ce impune adoptarea imediat„ a Legii cardurilor de mas„, care s„ se integreze Ón mod corespunz„tor Ón circuitul monetar de plat„ electronic, Ón sensul eficientiz„rii acestui sector, al elimin„rii birocra˛iei ∫i politicilor de monopol, c‚t ∫i a fenomenului de specul„ ce s-a dezvoltat progresiv Ón ultimii ani Ón aceast„ direc˛ie.

Avantajele Ónlocuirii tichetelor de mas„ cu cardurile de mas„ ar fi evidente, materializ‚ndu-se sub toate

aspectele, respectiv ca securizare, elimin‚ndu-se posibilitatea falsific„rii, ca Óntrebuin˛are, Ónl„tur‚ndu-se obligativitatea impus„ de valoarea tichetului, de a nu putea cump„ra un aliment de o valoare mai mic„ dec‚t a acestuia, ca modalitate de acordare — care ar fi mult mai facil„, prin virarea pe cardul special a sumelor cuvenite, precum ∫i ca verificare ∫i control de c„tre organele abilitate Ón acest sens.

Pentru atingerea acestor obiective este necesar„ Óns„ eliminarea tichetelor de mas„, care Ón prezent reprezint„ un obstacol birocratic Ón modul de repartizare ∫i de decontare a acestora, respectiv de eliminare a comisioanelor pl„tite de angajatori ∫i de agen˛ii economici care deconteaz„ aceste bilete. Aceste comisioane dep„∫esc Ón prezent circa 15—20%.

Totodat„ este necesar s„ con∫tientiz„m faptul c„ prosperitatea cet„˛eanului se reg„se∫te Óntr-o economie de pia˛„ func˛ional„ care, Ón spe˛„, trebuie s„ fie capabil„ s„ asigure cele mai performante ∫i mai eficiente instrumente de plat„ ∫i de decontare Ón cadrul opera˛iunilor de acordare a aloca˛iilor individuale de hran„.

Avem convingerea ferm„ c„ lipsa de preocupare privind modernizarea acestui sector de pia˛„ nu poate genera progres, nu poate sus˛ine Ón mod real politicile de integrare Ón Uniunea European„, ba, mai mult, poate deteriora rela˛iile economice din cadrul acestui sistem deja foarte Ómb„tr‚nit.

Œn consecin˛„, apreciez ca oportun„ adoptarea ini˛iativei legislative privind cardurile de mas„, ce urm„re∫te crearea unui cadru institu˛ional, legislativ ∫i financiar favorabil dezvolt„rii cu succes a acestui sector de pia˛„ a muncii ∫i implicit al economiei rom‚ne∫ti. V„ mul˛umesc.

Mirela Elena Adomnic„i

#69613

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îReform„ cu pumnul Ón mas„“.

îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc este Óntr-o continu„ c„dere, iar problemele Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar sunt cele mai acute. Sistemul nu este dispus la reform„, a∫a c„ am nevoie de presiunea p„rin˛ilor ∫i a copiilor. Voi sunte˛i cei care trebuie s„ da˛i cu pumnul Ón mas„“, a declarat Mihail H„rd„u, la prima Ónt‚lnire a reprezentan˛ilor asocia˛iilor de p„rin˛i din ˛ar„ cu reprezentan˛ii Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Dincolo de faptul c„ metoda recomandat„ de ministrul educa˛iei nu are nimic Ón comun cu educa˛ia, îpumnul Ón mas„“, din punct de vedere pedagogic, fiind absolut nerecomandabil, asist„m la apelul unui ministru disperat c„tre o solu˛ie disperat„.

Practic, se cere p„rin˛ilor s„ intervin„ violent, printr-o presiune exercitat„ asupra dasc„lilor, pentru a reforma Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

Nu se mai discut„ despre proiecte pentru atragere de fonduri; nu se mai aminte∫te de cele 7 programe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 aprobate prin memorandum ∫i dintre care se deruleaz„ doar unul singur.

Viziunea ministrului H„rd„u despre cum trebuie reformat Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc a fost sugestiv exprimat„ de acesta la memorabila Ónt‚lnire de s‚mb„t„, dup„ cum urmeaz„: îTrebuie schimbat macazul. Eu vreau presiuni asupra ∫colii, nu asupra ministerului. Pe mine s„ m„ l„sa˛i Ón pace!“.

Este o alt„ dovad„, dac„ mai era nevoie, a neputin˛ei ∫i incompeten˛ei unui ministru ajuns accidental la conducerea unui minister care reprezint„ o p„l„rie prea mare pentru capul Domniei sale.

Dar aceast„ dispropor˛ie ne afecteaz„ pe to˛i. Œi afecteaz„ pe copiii nevoi˛i s„ Ónve˛e ∫i s„ sus˛in„ examene Óntr-un sistem ce-∫i a∫teapt„ reforma de mai bine de 15 ani, Ói afecteaz„ pe p„rin˛ii care au emo˛ii la fiecare sesiune de examene, ne∫tiind dac„ nu cumva se va mai declan∫a o alt„ mi∫care sindical„ Ón Ónv„˛„m‚nt, ∫i afecteaz„ cadrele didactice, care ∫i-au pierdut p‚n„ ∫i ultima speran˛„ fa˛„ de ministrul lor, ministru care le-a promis o nou„ gril„ de salarizare p‚n„ la data de 14 aprilie a.c., le-a cerut o am‚nare p‚n„ la 15 mai a.c., iar acum declar„ c„ de-abia s-a constituit o comisie care s„ conceap„ aceast„ nou„ gril„.

Iar acela∫i ministru le cerea p„rin˛ilor, la Ónt‚lnirea de s‚mb„t„: îFi˛i demni. Nu trebuie s„-i Óndopa˛i pe dasc„li la concursuri cu sucuri, cafele ∫i ˛ig„ri“.

Dar despre demnitatea dasc„lului, pl„tit cu salarii de mizerie ∫i min˛it cu promisiuni neÓndeplinite, c‚nd va vorbi domnul ministru?

îPe mine s„ m„ l„sa˛i Ón pace!“, a cerut domnul Mihail H„rd„u.

Exist„ o singur„ solu˛ie Ón acest sens, domnule ministru: demisia! Mul˛umesc.

Cornel Popa

#72658

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îAtaca˛i pentru c„ Ó∫i fac datoria“.

Rom‚nia se confrunt„ Ón aceste zile cu o profund„ criz„ sanitar-veterinar„. Explozia gripei aviare Ón jude˛ele din centrul Rom‚niei trebuie tratat„ cu maxim„ seriozitate, c„ci este pus„ Ón pericol nu doar via˛a acelor g„ini, ci s„n„tatea Óntregii na˛iuni.

Constat Óns„ c„ se g„sesc destui oportuni∫ti politici care Óncearc„ s„ profite de aceast„ criz„, pentru a mai aduna ceva capital politic.

Œn ciuda faptului c„, dup„ cum reiese din cercet„rile autorit„˛ilor, aceast„ grav„ problem„ na˛ional„ a fost provocat„ de incon∫tien˛a ∫i avari˛ia unor cresc„tori de p„s„ri din Codlea, ace∫tia vor capul unor mini∫tri, de

parc„ ei ar putea opri p„s„rile c„l„toare s„ zboare sau ar trebui s„ controleze personal fiecare cote˛ din ˛ar„!

De∫i marea majoritate a acestor demagogi nu au nici o leg„tur„ cu subiectul ∫i domeniul Ón discu˛ie, ei cer demiterea unor mini∫tri pentru simplul motiv c„ ace∫tia nu ar fi prev„zut apari˛ia unor noi focare de grip„ aviar„, or, din c‚te ∫tiu eu, un ministru trebuie s„ administreze domeniul pe care-l patroneaz„ ∫i s„ g‚ndeasc„ politici de dezvoltare a acestuia.

De aceea, activitatea lui trebuie judecat„ la sf‚r∫itul unei crize pentru felul cum a gestionat-o, ∫i nu s„-i ceri demisia de pe margine, Ón timp ce el lupt„ s„ rezolve problema.

Oprirea ∫i eradicarea epidemiei de grip„ aviar„ st„ Ón sarcina unui ministru, prevederea ei, nu. C„ci, domnilor demagogi, gripa aviar„ nu vine cu autoturismul personal, prin vama Bor∫, ∫i nici nu emite comunicate de pres„, cum se pare c„ v„ Ónchipui˛i p‚n„ acum.

Dar c‚nd foamea de imagine te Ómpinge din spate, ra˛iunea nu mai func˛ioneaz„ ∫i ajungi s„ aberezi, repro∫‚nd adversarilor politici c„ nu sunt Nostradamus sau Mama Omida.

Constat c„ nu Ónt‚mpl„tor mini∫trii lua˛i la ˛int„ sunt liberali; constat c„ nu Ónt‚mpl„tor mini∫trii lua˛i la ˛int„ sunt tocmai cei care au dovedit o viziune asupra reformei Ón domeniile pe care le conduc; constat c„ nu Ónt‚mpl„tor mini∫trii lua˛i la ˛int„ sunt tocmai cei care au Óntreprins pa∫i concre˛i pentru implementarea acestor reforme; constat c„ nu Ónt‚mpl„tor cei care produc cel mai mare zgomot sunt tocmai cei care nu au f„cut sau nu fac nimic pentru a aduce Rom‚nia la standardele europene.

Oare pe cine deranjeaz„ reforma agriculturii ∫i s„n„t„˛ii rom‚ne∫ti?

Le atrag aten˛ia acestor hiene politice s„ stea departe de mini∫trii liberali!

Gheorghe Flutur ∫i Eugen Nicol„escu s-au angajat s„ lupte cu mafiile din agricultur„ ∫i s„n„tate ∫i au sus˛inerea Partidului Na˛ional Liberal pentru aceasta.

Gheorghe Flutur ∫i Eugen Nicol„escu au o viziune asupra a ceea ce trebuie s„ devin„ agricultura ∫i s„n„tatea rom‚neasc„ ∫i au sus˛inerea Partidului Na˛ional Liberal pentru aceasta.

Gheorghe Flutur ∫i Eugen Nicol„escu vor s„ aduc„ performan˛a Ón aceste domenii ∫i au sus˛inerea Partidului Na˛ional Liberal pentru aceasta.

A venit vremea ca cei ce ∫tiu doar s„ critice s„ tac„! Integrarea Ón Uniunea European„ nu se face cu vorbe me∫te∫ugite ∫i nici Ómbun„t„˛irea nivelului de trai al rom‚nilor.

Dac„ vrem o Rom‚nie prosper„ ∫i rom‚ni ferici˛i, trebuie s„ vorbim mai pu˛in ∫i s„ facem mai mult. De vorbe s-au s„turat rom‚nii p‚n„ peste cap!

De o viziune ∫i de fapte concrete din partea conduc„torilor au ei nevoie.

Mul˛umesc.

Viorel Pupez„

#76322

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îIluzionistul Flutur ∫i magia gripei aviare“.

Zbur‚nd de la o televiziune la alta, ministrul corigent la integrare Gheorghe Flutur a ap„rut s„pt„m‚ni Óntregi pe sticl„, construindu-∫i o imagine pe seama gripei aviare.

El a pozat Ón ap„r„torul s„n„t„˛ii publice, administrator eficient, terminatorul galinaceelor ∫i al tuturor zbur„toarelor. A avut tupeul politic s„ se prezinte la Bruxelles ∫i s„ anun˛e Ónchiderea tuturor focarelor de grip„ aviar„, motiv‚nd c„ a sc„zut presiunea virotic„ datorit„ Ónc„lzirii climei ∫i c„ cea mai mare parte a p„s„rilor migratoare se Óndreapt„ spre nord, Ón c„utare de hran„, din cauza inunda˛iilor de pe teritoriul Rom‚niei.

Oare aceste declara˛ii au fost f„cute cu seriozitate sau ne-au permis s„ min˛im doar de dragul unui raport de ˛ar„ favorabil Ón domeniul agriculturii, pe care oricum nu l-am primit?!

Œn momentul de fa˛„, aceast„ problem„ a sc„pat de sub control, iar m„surile luate de autorit„˛i nu sunt menite s„ diminueze r„sp‚ndirea virusului aviar.

Asist„m la informa˛ii ∫i raport„ri contradictorii, Ón condi˛iile Ón care nici nu ∫tim exact c‚te forme de infec˛ie sunt. Institu˛iile statului iau decizii haotice, la Ónt‚mplare, ∫i pe baz„ de concuren˛„ Óntre ele, interven˛ia fiind necoordonat„, aspecte sesizate de fapt ∫i de pre∫edintele Traian B„sescu.

™i toate acestea dup„ ce ˛ara noastr„ s-a mai confruntat cu o criz„ asem„n„toare prin gestionarea c„reia ministrul Flutur ∫i-a pus coroni˛a de premiant, ceea ce nu Ómpiedic„ acum autorit„˛ile s„ ia tot felul de decizii discutabile.

De la declan∫area crizei ∫i p‚n„ Ón prezent s-au succedat o serie de evenimente care au demonstrat incapacitatea ∫i incoeren˛a Ón ac˛iunile Óntreprinse de autorit„˛i ∫i slaba preg„tire pentru a gestiona astfel de situa˛ii.

Autorit„˛ile ∫i-au mascat incompeten˛a, declan∫‚nd o isterie na˛ional„, mai ales c„ au scos Ón strad„ armata ∫i jandarmeria.

Vreau s„ subliniez, Ón spiritul responsabilit„˛ii politice ∫i al solidarit„˛ii civice, ceea ce ar trebui s„ ne caracterizeze pe to˛i, deopotriv„, c„ Ónchiderea mai multor localit„˛i, arestarea a doi proprietari de ferme ∫i demiterea c‚torva persoane din conducerea autorit„˛ii sanitar-veterinare sau de la S.R.I. nu rezolv„ situa˛ia, care ia amploare tot mai mare Ón ˛ar„.

Acum, c‚nd este evident c„ Flutur a pus Ón pericol at‚tea vie˛i, la care se adaug„ Ónsemnate pagube materiale (milioane de p„s„ri eutanasiate, traficul blocat, activitatea economic„ Óntrerupt„, o imagine îbolnav„“ asupra turismului rom‚nesc) pe care le pl„tesc rom‚nii din propriile buzunare, este de bun-sim˛ ca acest iluzionist de pe scena politic„, c„ruia nu-i prea ies scamatoriile, s„-∫i prezinte demisia de onoare.

Datorit„ intereselor politice de grup ∫i personale, care minimalizeaz„ interesul na˛ional, credem c„ nu va avea niciodat„ at‚ta demnitate Ónc‚t s„ recurg„ la acest gest.

De aceea, devine o obi∫nuin˛„ ca noi s„ implor„m demiterea acestui ministru-catastrof„, care nu face altceva, zi ∫i noapte, dec‚t s„ arunce îg„ina moart„“ Ón curtea Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc.

Cornelia Ardelean

#79661

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prevederile Legii nr. 95/2006, care-i oblig„ pe medici s„ se pensioneze la 62 de ani, b„rba˛ii, respectiv 57 de ani, femeile, sunt indiscutabil discriminatorii, ba chiar abuzive. Pe bun„ dreptate, medicii nu sunt de acord cu abrogarea prevederilor Legii nr. 221/2005, care stipula c„ se vor pensiona la 65 de ani, indiferent de sex. Consider c„ noua constr‚ngere de pensionare for˛at„ a medicilor, cu at‚t mai mult cu c‚t ne pl‚ngem continuu de num„rul mare al pensionarilor din Rom‚nia ∫i de insuficien˛a fondurilor, reprezint„ un act nejustificat.

Trebuie s„ lu„m Ón considerare faptul c„ plecarea unui num„r mare de profesioni∫ti va bulversa din temelii activitatea sistemului medical autohton, care este oricum departe de cerin˛ele europene. Ne vom trezi Ón scurt timp Ón situa˛ia ingrat„ de a nu mai avea la Óndem‚n„ speciali∫ti redutabili Ón medicin„, ∫tiut fiind faptul c„ un medic termin„ specializ„rile Ón jurul v‚rstei de 38 de ani, iar experien˛a ∫i competen˛ele profesionale se dob‚ndesc dup„ al˛i c‚˛iva ani de practic„ propriu-zis„. Plecarea impus„ a aproximativ 2.000 de medici va destabiliza sistemul sanitar, mai ales pentru specializ„ri precum anestezie—terapie intensiv„, anatomie patologic„, radiologie, pediatrie, din spitalele de urgen˛„.

Pe l‚ng„ faptul c„ sunt neconstitu˛ionale, prevederile Legii nr. 95/2006 contrazic ∫i punctul de vedere al premierului C„lin Popescu-T„riceanu, care afirma Ón cadrul ∫edin˛ei comune a celor dou„ Camere ale Parlamentului din 21 februarie anul curent c„ pachetul de legi privind reforma din domeniul s„n„t„˛ii poate fi corectat, dup„ exemplul unor îsemnale din via˛a real„“. Tocmai acest lucru solicit„ acum medicii pensiona˛i for˛at, ca Legislativul s„ ajusteze legea Ón func˛ie de situa˛iile reale.

Av‚nd Ón vedere aceste aspecte, voi depune la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor o propunere legislativ„, Ómpreun„ cu al˛i colegi, prin care solicit majorarea v‚rstei de pensie Ón cazul medicilor la 65 de ani, at‚t pentru femei, c‚t ∫i pentru b„rba˛i. Este vorba de un proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, care, prin art. 467, prevede v‚rsta de pensionare de 57 de ani pentru femei ∫i 62 de ani pentru b„rba˛i. Consider c„ dezbaterea acestui proiect Ón procedur„ de urgen˛„ se impune de la sine, pentru a nu periclita integrarea Rom‚niei la termen Ón Uniunea European„ prin astfel de decizii luate Ón neconcordan˛„ cu realitatea.

V„ mul˛umesc.

Emilian Valentin Fr‚ncu

#82465

Doamna pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îRom‚nia este preg„tit„ pentru aderare“.

Œn raportul de monitorizare prezentat la 16 mai 2006 Ón plenul Parlamentului European, Rom‚nia a fost l„udat„ pentru eforturile depuse Ón 2005 ∫i 2006, Ón vederea Óndeplinirii condi˛iilor pentru aderare.

Totu∫i, decizia privind data ader„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„ a fost am‚nat„ pentru luna octombrie. S-au precizat 4 domenii unde pentru noi, rom‚nii, exist„ probleme, a∫a-numite îcartona∫e ro∫ii“:

1. opera˛ionalizarea complet„ a agen˛iilor de pl„˛i acreditate pentru a gestiona pl„˛ile directe c„tre fermieri ∫i operatori Ón cadrul politicii agricole comune;

2. Ónfiin˛area unui sistem integrat de administrare ∫i control Ón agricultur„;

3. Ónfiin˛area unui sistem de colectare a de∫eurilor animale ∫i facilit„˛i de tratare a acestora;

4. implementarea sistemelor IT pentru administrare fiscal„, Ón vederea asigur„rii interoperativit„˛ii cu cele din restul statelor membre ale Uniunii Europene.

Œn plus, exist„ ∫i 32 de stegule˛e galbene, Ón majoritatea celor 29 domenii prioritare de analiz„.

La prima vedere, situa˛ia ar trebui s„ ne alarmeze. Din fericire, lucrurile stau Ón realitate mult mai bine ∫i, cred eu, data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea Rom‚niei este o dat„ cert„.

Guvernul condus de T„riceanu, printr-un efort deosebit, a f„cut ca din 14 capitole semnalate cu ro∫u acum un an s„ r„m‚n„ doar 4, ∫i acelea Ón domenii care nu pot genera clauza de salvgardare (adic„, dac„ nu s-ar Óndeplini p‚n„ la 1 ianuarie 2007, nu ar determina automat am‚narea ader„rii).

A∫a cum eu am prev„zut Ónc„ de acum 6 luni, Óntr-o analiz„ anterioar„, îcartona∫ele ro∫ii periculoase“ din domeniul justi˛iei, corup˛iei ∫i asigur„rii grani˛elor au fost eliminate ori s-au transformat Ón îcartona∫e galbene“. Mai mult, din datele pe care le de˛in, Ón 2—3 luni problemele semnalate acum cu ro∫u vor disp„rea, ele fiind Ón curs de rezolvare.

Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ a bugetat toate cele 5.000 de posturi necesare la 1 ianuarie 2007 ∫i a angajat deja 3.600 de persoane. Agen˛ia este acum Ón propor˛ie de 75% func˛ional„, bugetul alocat pentru 2006, de 110 milioane de euro, permi˛‚ndu-i s„ finalizeze sistemul informatic interjude˛ean ∫i s„ Ónceap„ la toamn„ primele pl„˛i. S-a realizat Registrul Fermelor, unde au fost deja Ónregistrate 1,4 milioane de structuri.

La cel de al doilea domeniu-problem„ st„m ∫i mai bine, planurile fotografice ale teritoriului na˛ional, realizate integral Ón 2005, sunt introduse deja Ón calculatoare Ón propor˛ie de 80%, iar opera˛iunea se va termina probabil la mijlocul lunii iunie 2006. Licita˛ia pentru softul informatic de gestionare a terenurilor s-a declan∫at ∫i, de la 1 iunie, se va cunoa∫te c‚∫tig„torul, a∫a Ónc‚t acest domeniu va fi cu siguran˛„ rezolvat Óncep‚nd cu 1 iulie 2006.

La al treilea îstegule˛“ st„m ceva mai r„u, problemele legate de pesta porcin„ ∫i gripa aviar„ Óngreun‚nd semnificativ rezolvarea. Totu∫i, identificarea prin crotaliere a animalelor domestice este extrem de avansat„ — 90% din efective au deja îcercei“ Ón urechi, iar Ón luna

septembrie acest capitol Ó∫i va transforma probabil culoarea din ro∫u Ón galben. Programul informatic aferent este ∫i el deja opera˛ional pentru animalele identificate.

Pentru siguran˛a alimentar„ transfrontalier„ sunt Ón lucru 8 puncte de inspec˛ie la frontier„, care vor fi func˛ionale Ón luna septembrie 2006. Fabricile de lapte ∫i carne din categoria D (neconforme cerin˛elor Uniunii Europene) se modernizeaz„ sau se Ónchid p‚n„ la 1 iulie 2006.

Pentru bolile animaliere s-au luat m„suri ferme de eradicare. Cazurile de boli la cai (anemie infec˛ioas„), porci (pest„ porcin„), p„s„ri (grip„ aviar„) sunt solu˛ionate conform normelor Uniunii Europene, prin eutanasiere ∫i dezinfec˛ie. ™i aici s-au f„cut progrese mari, chiar dac„, din cauza incon∫tien˛ei criminale a unor profitori ∫i a neglijen˛ei unor medici veterinari, mai apar periodic crize ∫i focare de infec˛ie periculoase.

Œn sf‚r∫it, implementarea sistemelor IT (informatizarea total„ ∫i interoperabilitatea cu sistemele din Uniunea European„) pentru domeniul fiscalit„˛ii ∫i Ón special la colectarea T.V.A. este Ón faz„ final„, exist‚nd toate ∫ansele ca, la 15 august 2006, ∫i acest capitol s„ fie rezolvat.

Oricum, raportul a men˛ionat eforturile spectaculoase depuse de Guvernul T„riceanu Ón armonizarea legisla˛iei rom‚ne∫ti cu cea european„ Ón toate domeniile ∫i este cel mai bun raport de ˛ar„ de p‚n„ acum.

Deja Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Grecia, Estonia, Cehia, Spania, Italia, Malta, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Lituania, Polonia, Suedia, ∫i Austria au ratificat Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„. Œn faz„ final„ se afl„ procesul ratific„rii Ón Finlanda, Belgia, Luxemburg, Olanda, Danemarca ∫i Irlanda, unde deja Ón propor˛ie de 90— 95% etapele au fost parcurse. Probleme mai mari vor fi cu siguran˛„ Ón Fran˛a ∫i Germania, unde exist„, Ón special Ón zona partidelor de orientare popular„ ∫i na˛ionalist-conservatoare, rezerve Ón ceea ce prive∫te momentul ader„rii noilor state din est la Uniunea European„.

Cum Óns„ bugetul Uniunii Europene cuprinde ∫i cheltuielile aferente cazului c‚nd exist„ deja 27 de ˛„ri membre, sunt sigur c„ la 1 ianuarie 2007 solicitarea Rom‚niei ∫i Bulgariei se va bucura de succes. Cum Sibiul devine, de la 1 ianuarie 2007, îCapital„ Cultural„ European„“, vom bea probabil acolo cupa de ∫ampanie a bucuriei.

Va fi un mare succes pentru noi, liberalii, care, iat„, nu numai c„ am creat Rom‚nia modern„, ci Ói ∫i des„v‚r∫im destinul european: Ion C. Br„tianu a condus guvernul liberal la momentul cuceririi independen˛ei, Ionel I. C. Br„tianu, guvernul liberal care a proclamat Rom‚nia Mare, iar acum, guvernul condus de liberalul C„lin Popescu-T„riceanu are ∫ansa istoric„ de a readuce Rom‚nia Ón r‚ndul statelor europene dezvoltate. Mul˛umesc.

Costic„ Macale˛i

#91418

îCine Ól opre∫te pe Nicol„escu?“

Asist„m Ón aceste zile la Ónc„ o dovad„ de iresponsabilitate politic„ a Guvernului portocaliu. Mai exact, distinsul ministru al s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, a reu∫it s„-∫i ridice Ómpotriva sa medicii din toat„ ˛ara o

dat„ cu intrarea Ón vigoare a pachetului de legi privind sistemul de s„n„tate, Ón care este prev„zut, Ón mod aberant, ca medicii s„ fie pensiona˛i la v‚rsta de 57 de ani pentru femei ∫i 62 de ani pentru b„rba˛i, plus schimbarea conducerii unit„˛ilor medicale.

Astfel, pentru Ónceput, Ón ziua de ieri, toat„ activitatea spitalelor a fost dat„ peste cap. Familiile nu-∫i puteau ridica deceda˛ii de la morgile spitalelor pentru c„ directorii acestora nu ∫tiau dac„ mai pot semna sau nu pentru aceasta.

Pensionabilii, distin∫i medici cu reputa˛ie ∫i t‚mplele albite Ón spital, s-au v„zut pu∫i Óntr-o situa˛ie incredibil„: ∫i anume ca la 23 mai s„ li se aduc„ la cuno∫tin˛„ c„ pe 1 iunie vor fi sco∫i la pensie!

Am primit, ca deputat, multe sesiz„ri ∫i semnale Ón acest sens. Toate se refer„ la criza major„ cu care se confrunt„ deja spitalele. Ce s„ mai vorbim de ce se va Ónt‚mpla de ast„zi Ónainte! Toat„ lumea ∫tie c„ peste 2.000 de medici pensiona˛i la nivel na˛ional Ónseamn„ un atac deosebit de dur la stabilitatea sistemului de s„n„tate ∫i a∫a deosebit de ∫ubred.

Ministrul Nicol„escu apare Ón mass-media ∫i vorbe∫te despre lege ∫i egalitate! Ne poate spune Óns„ Domnia sa ce ∫anse mai au bolnavii din spitalele care nu sunt centre universitare Ón condi˛iile Ón care foarte mul˛i medici vor fi pensiona˛i cu for˛a conform noilor reglement„ri? Nu era destul c„ stau c‚te doi bolnavi Ón pat, acum vor fi ∫i dublu sau triplu ca num„r de pacien˛i la un medic! Sau ce ∫anse au femeile medic care Ón 2005 se pensionau dup„ Ómplinirea v‚rstei de 65 de ani, la egalitate cu colegii lor b„rba˛i, iar acum vor fi scoase la pensie la 57 de ani? Ce poate spune ministrul Nicol„escu despre normele europene care sunt Ónc„lcate Ón acest fel?

De amintit c„ primul-ministru C„lin Popescu T„riceanu, Ón ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului din 21 februarie 2006, a afirmat fa˛„ de asumarea r„spunderii pe pachetul de legi ale s„n„t„˛ii c„ îdac„ se constat„ c„ mai trebuie ajustat c‚te ceva ∫i va fi nevoie de asta, o vom face; ca ∫i p‚n„ acum, r„m‚nem aten˛i la semnalele din via˛a real„ ∫i lu„m decizii Ón func˛ie de acestea.“ Domnule prim-ministru, acesta este un semnal de alarm„ din via˛a real„!

Iat„ de ce, ˛in‚nd cont de toate acestea ∫i de multe altele pe care medicii le cunosc dar pe care, din prea mult„ jen„ ∫i bun-sim˛, nu ies s„ le strige Ón pia˛a public„, prefer‚nd s„ stea l‚ng„ patul bolnavilor pentru a le alina suferin˛a, facem un apel la ra˛iune ∫i cerem abrogarea prevederilor de lege care determin„ pensionarea for˛at„ ∫i discriminatorie a medicilor.

Opri˛i haosul! Opri˛i-l pe ministrul Nicol„escu!

Liviu Bogdan Ciuc„

#94334

îP„gubi˛ii de autoturisme din Rom‚nia“

Œnainte de 1989, pentru a cump„ra un automobil îDacia“ trebuia s„ depui o sum„ de bani care reprezenta avansul sau chiar plata integral„ a automobilului. A∫a au procedat foarte mul˛i rom‚ni, depun‚nd banii la C.E.C. ∫i vis‚nd c„ peste pu˛in timp vor avea ma∫ina mult visat„, numai c„, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, lucrurile s-au schimbat, unii dintre depun„tori reu∫ind ca p‚n„ Ón 1995 s„-∫i lichideze conturile, ceilal˛i r„m‚n‚nd cu banii depu∫i.

Trebuie s„ recunoa∫tem c„ persoanele fizice care au depus sume de bani la C.E.C. pentru achizi˛ionarea de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 autovehicule p‚n„ la 1 noiembrie 1990 nu au nici o vin„ pentru schimbarea sistemului politic ∫i juridic din Rom‚nia ∫i c„ nu au beneficiat de autoturismele respective, a∫a cum a fost Ón˛elegerea cu C.E.C. ∫i cu firmele specializate la momentul acela.

De asemenea, trebuie s„ se ˛in„ seama c„, atunci c‚nd se schimb„ un regim politico-juridic al unui stat (a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia dup„ Revolu˛ia din 1989), acest lucru nu Ónseamn„ c„ obliga˛iile asumate de statul respectiv (cel comunist, Ón cazul Rom‚niei), care a suferit transform„ri Ón structura lui social-politic„, nu mai trebuie onorate. Orice guvern trebuie s„ se considere obligatoriu Óns„rcinat cu toate actele emise de guvernele anterioare, de-a lungul istoriei, fa˛„ de care este dator s„ se conformeze lor, iar dac„ se abrog„, trebuie s„ se fac„ cu Ón˛elepciune, astfel Ónc‚t s„ nu anuleze unele rapoarte juridice prin care s-au n„scut drepturi ∫i obliga˛ii Óntre el ∫i cet„˛ean.

Persoanele Ón cauz„ au f„cut nenum„rate demersuri la Pre∫edin˛ie, Parlament, Guvern ∫i la C.E.D.O. Œn instan˛ele de judecat„ au avut loc sute de procese, dar eforturile celor p„gubi˛i au fost anulate prin diverse explica˛ii ∫i... subterfugii legale.

Dac„ se dore∫te s„ se fac„ un act de dreptate pentru to˛i cei care au avut de suferit prejudicii materiale, prin faptul c„ nu li s-au respectat drepturile ce li se cuveneau, Guvernul trebuie s„ recunoasc„ explicit faptul c„ ace∫ti oameni au dreptul s„ fie desp„gubi˛i.

Partidul Conservator a ini˛iat un proiect de lege prin care se stipuleaz„ c„ to˛i cei care au depus, p‚n„ la data de 1 noiembrie 1990, diferite sume de bani la C.E.C., Ón vederea achizi˛ion„rii de autovehicule îDacia“, trebuie s„ fie desp„gubi˛i cu suma depus„, majorat„ cu rata infla˛iei, din care se deduce dob‚nda legal„ bonificat„ de C.E.C. pe perioada Ón care a fost acordat„.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón strategia guvernamental„ C.E.C. este prev„zut„ pentru privatizare, propunem ca sumele necesare acoperirii desp„gubirilor s„ fie suportate din sumele ob˛inute Ón urma procesului de privatizare. Œn acest caz, Guvernul este cel care stabile∫te modul Ón care vor fi folosite aceste sume. Este evident c„ nu avem posibilitatea acoperirii acestor cereri p‚n„ c‚nd nu se intr„ Ón posesia sumei negociate pentru privatizarea C.E.C.

Claudius Mihail Zaharia

#97344

Declara˛ie politic„: îDespre necesitatea schimb„rii mentalit„˛ii rom‚ne∫ti“

S„pt„m‚na trecut„ am aflat cu bucurie c„ autorit„˛ile rom‚ne au mai f„cut un pas Ónainte Ón respectarea propriet„˛ii private: Castelul Bran a fost retrocedat mo∫tenitorilor principesei Ileana a Rom‚niei: Maria Magdalena Holzhaus, Elisabeth Sandhofer ∫i Dominic Habsburg-Lothringen.

Ace∫tia vor putea administra cu drepturi depline fondul imobiliar retrocedat, peste trei ani, Ón baza acordului semnat de ministrul culturii Adrian Iorgulescu ∫i de Dominic de Habsburg, privind viitorul domeniului Bran, care reglementeaz„ men˛inerea statutului de muzeu, Ón administrarea statului rom‚n, pe aceast„ perioad„.

Castelul Bran, una dintre perlele turistice ale Rom‚niei ∫i îmotorul“ dezvolt„rii Óntregii zone agroturistice, a fost construit Óntre anii 1377 ∫i 1378, Ludovic de Anjou d‚ndu-le voie bra∫ovenilor s„ cl„deasc„ îo cetate de piatr„ cu propriile cheltuieli ∫i osteneli“. Castelul a fost

donat de comunitatea din Bra∫ov, Ón 1920, Reginei Maria a Rom‚niei, ca pre˛uire pentru contribu˛ia sa la realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. Dup„ exilarea familiei regale, Ón 1948, Castelul Bran a fost confiscat ∫i a intrat Ón proprietatea statului rom‚n.

Acest exemplu de Ónc„lcare a dreptului la proprietate se al„tur„ celor 210.000 de cazuri la nivelul Óntregii ˛„ri, pentru care adev„ra˛ii proprietarii au depus notific„ri de retrocedare p‚n„ Ón prezent, din care 128.000 se refer„ la retroced„ri Ón natur„, iar 82.000, la desp„gubiri b„ne∫ti.

Autorit„˛ile statului au retrocedat Ón natur„ aproximativ 10% din solicit„ri, 85% fiind deja v‚ndute Ón baza Legii nr. 112/1995 sau Ón cadrul proceselor de privatizare.

Œn Bucure∫ti sunt nu mai pu˛in de 42.269 dosare privind cereri de retrocedare, iar 4.924 persoane au fost deja puse Ón posesie. Cele mai importante puneri Ón posesie au fost: imobilul de pe Bulevardul Regina Elisabeta, blocul din Bulevardul Magheru nr. 2—4, unde familia Bragadiru ∫i-a redob‚ndit spa˛iile comerciale de la parter ∫i 14 apartamente r„mase nev‚ndute Ón baza Legii nr. 112 ∫i cl„direa Ciclop.

Toate aceste cifre arat„ at‚t dimensiunile Ónc„lc„rilor unui drept fundamental esen˛ial Ón Rom‚nia, dreptul la proprietate, c‚t ∫i eforturile pe care actualul Guvern le face pentru a da Ónapoi rom‚nilor ceea ce a fost al lor.

Cu toate c„ aceste eforturi sunt extrem de importante Ón contextul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, ˛in s„ adresez rug„mintea c„tre to˛i func˛ionarii institu˛iilor publice s„ acorde aceea∫i aten˛ie dosarelor tuturor rom‚nilor nedrept„˛i˛i de confisc„rile masive.

Cornelia Ardelean

#99989

Œn contextul a∫teptatei ader„ri a Rom‚niei la Uniunea European„, identificarea celor mai potrivite solu˛ii pentru absorb˛ia fondurilor structurale devine vital„ at‚t pentru Guvern, c‚t ∫i pentru fiecare localitate Ón parte. To˛i reprezentan˛ii administra˛iei centrale ∫i locale trebuie s„ cunoasc„ cu exactitate modalit„˛ile de accesare a fondurilor structurale de care vom beneficia dup„ integrarea Ón Uniunea European„. Œn mod special, este esen˛ial ca autorit„˛ile s„ fie bine informate cu privire la posibilit„˛ile de accesare a fondurilor respective.

Pentru realizarea acestui deziderat, avem nevoie de ini˛ierea unor ac˛iuni concrete de informare, cunoa∫tere ∫i mediatizare a modalit„˛ilor prin care vom beneficia de programele europene de finan˛are a unor investi˛ii extrem de importante. De acum Óncolo, fiecare prim„rie din ˛ar„ trebuie s„ se axeze pe elaborarea de proiecte, Ón a∫a fel Ónc‚t autorit„˛ile locale s„ fie preg„tite pentru accesarea fondurilor structurale ∫i s„ deruleze Ón cel mai scurt timp investi˛iile.

Este imperios necesar s„ creion„m o strategie unitar„ la nivel jude˛ean Ón vederea ob˛inerii sumelor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii necesare fiec„rei localit„˛i Ón parte.

Al„turi de autorit„˛ile publice centrale ∫i jude˛ene, primarilor le revine principala responsabilitate Ón vederea ob˛inerii de fonduri europene, iar ace∫tia, mai ales cei din mediul rural, trebuie ajuta˛i s„ st„p‚neasc„ datele problemei ∫i cerin˛ele organismelor europene. Dup„ integrare vom beneficia de finan˛„ri substan˛iale, fonduri structurale care pot fi accesate pentru dezvoltarea local„, dar depinde doar de capacitatea noastr„ s„ le ∫i ob˛inem ∫i s„ le transform„m Ón succese investi˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Absorb˛ia fondurilor comunitare ∫i structurale trebuie s„ fie o b„t„lie c‚∫tigat„ de Rom‚nia, pentru care este nevoie de maxim„ responsabilitate, de discern„m‚nt, de con∫tientizarea tuturor autorit„˛ilor implicate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de preg„tirea judicioas„ a acestora.

Damian Florea

#102088

îOul sau g„ina?“

Nu degeaba Ón ultima vreme cinea∫tii rom‚ni sunt bine v„zu˛i la Cannes.

Sursa de inspira˛ie exist„ la noi ca la nimeni, slav„ cerului! fiara-i plin„ de comedii! De aici p‚n„ la comedie, mai pu˛in de un pas.

Toat„ lumea este cu ochii ∫i urechile pe S.R.I. Care a gre∫it re˛eta. A inventat. A improvizat. S-a comportat ca un c‚rciumar de comun„!

C‚nd ∫eful de post aflat Ón exerci˛iul func˛iunii a p„∫it pragul c‚rciumii u∫or aghezmuit de c„ldur„ sau cine mai ∫tie ce scria pe sticl„, comand‚nd cu voce tun„toare un fel de m‚ncare de care auzise el Óntr-un film, c‚rciumarul s-a gr„bit s„-i strige dup„ vechiul obicei rom‚nesc: îVineee!“

™i a venit.

Dac„ la masa al„turat„ nu era o echip„ de jurnali∫ti s„-i spun„ ∫efului de post ∫i chiar c‚rciumarului c„ îpenne con quatro formagi“ nu Ónseamn„ îg„in„ Ón pene 4x4“, ∫eful de post ar fi fost ∫i ast„zi prieten la toart„ cu c‚rciumarul care are Óntotdeauna tot ce dore∫ti.

A∫a, trezit din mahmureal„ de c„tre pres„, comandantul nostru spune c„ meniul a fost îdescalificant“ ∫i c„ de vin„ este doar c‚rciumarul. Dar cine poate spune, dac„ Ól Óntrebi direct, cine a fost primul: oul sau g„ina? Pentru c„ a∫a vine treaba ∫i la noi. Cine e de vin„, cel care cere ceva cui n-are atribu˛ii Ón domeniu sau cine îserve∫te“ prompt f„r„ s„ spun„ c„ nu are competen˛e?!

Ar fi foarte vesel, dac„ nu ar fi tragic! Vorba unui coleg: îFra˛ilor, poate mai desecretiza˛i c‚te un raport sau dou„ pe lun„. M„car asta, pentru s„n„tatea noastr„, a tuturor, ar fi ceva bun cu siguran˛„. Ar fi terapie general„ prin r‚s. Curat medicin„ alternativ„!“ Sau apropo de s„n„tate, dac„ nu v„ hot„r‚˛i, m„car da˛i-ne unul cerut tot de pre∫edinte: cel Ón leg„tur„ cu neÓn˛elegerea dintre comisiile medicale (Oprescu vs. Nicol„escu) cu privire la boala Domniei sale. C„ tare mai suntem curio∫i cu privire la atribu˛ii ∫i competen˛e!

Cristian Mihai Adomni˛ei

#103990

îZiua Copilului — dincolo de festivism“

Este un lucru minunat c„ sunt programate manifest„ri multiple peste tot Ón ˛ar„ legate de ziua de 1 Iunie.

Este un lucru lamentabil faptul c„ poate nici 1% din evenimente nu sunt programate s„ se desf„∫oare Ón mediul rural, Ón ∫colile ∫i gr„dini˛ele din sate. Este un lucru lamentabil c„ protec˛ia social„ a copilului ∫i a familiei a devenit de ani buni practica electoral„ a P.S.D., iar Ón realitate este ca ∫i inexistent„.

A∫ vrea s„ v„ vorbesc Ón cele ce urmeaz„ despre ineficien˛a ∫i iresponsabilitatea multor asisten˛i sociali din mediul rural, asisten˛i sociali proveni˛i din agen˛i agricoli, care Ón baza unei legi str‚mbe ∫i profund jignitoare pentru condi˛ia uman„ au fost ∫colariza˛i timp de ∫ase luni la f„r„ frecven˛„, pe mandatul unei guvern„ri, paradoxal, social-democrate, Ón condi˛iile Ón care

absolven˛i de studii superioare de specialitate ∫omeaz„ sau fac secretariat.

Dac„ ve˛i Óntreba Ón prim„riile din mediul rural, ve˛i constata cu surprindere c„ asistentul social este de regul„ so˛ia, so˛ul, fina, cumnata ∫i ∫tie c„ singura lui obliga˛ie este Óntocmirea din birou a anchetelor sociale tip. Œnsu∫i formularul de anchet„ social„ contravine oric„rui principiu de asisten˛„ social„, pentru c„ Ón ceea ce prive∫te cre∫terea ∫i educarea copiilor tot ce este cuprins Ón aceste anchete se refer„ la num„rul de animale din gospod„rie, ∫i nu la modul de rela˛ionare Ón familie, la ∫coal„ etc.

Œn activitatea de la cabinetul meu parlamentar din comuna R„duc„neni am Ónt‚lnit cazul concret Ón care asistentul social al prim„riei nu avea cuno∫tin˛„ c„ doi dintre copiii unei familii cu grave probleme sociale decedaser„ de la data ultimei anchete sociale.

Azi, cu ocazia apropiatei zile de 1 Iunie, pot s„ v„ spun c„ probleme sociale grave ale copiilor din mediul rural nici nu se cunosc la adev„rata lor amploare, formele de abuz intrafamilial ∫i institu˛ional nici m„car nu sunt recunoscute ca atare, iar m„surile de protec˛ie social„ aplicate practic sunt ca ∫i inexistente.

De 1 Iunie, g‚ndul meu bun este Óndreptat c„tre ace∫ti copii, cu promisiunea ferm„ c„ voi face tot ce Ómi va sta Ón puteri pentru a sesiza ∫i a urm„ri Óndeaproape rezolvarea oric„rui caz de abuz asupra copilului, Ón˛eleg‚nd prin aceasta abuzul fizic, psihic, economic, social.

Pentru to˛i ace∫ti copii, urarea mea de 1 Iunie este: S„ ave˛i o via˛„ u∫oar„!

Dan ™tefan Motreanu

#106427

îP.S.D. continu„ r„zboiul cu fo∫tii proprietari“

S„pt„m‚na trecut„, Óntr-o Óntrevedere cu ceea ce a mai r„mas din simpatizan˛ii partidului pe care Ól conduc, liderii P.S.D., Ón frunte cu domnul Mircea Geoan„, afla˛i Óntr-o permanent„ campanie populist-electoral„, au afirmat un lucru de o gravitate f„r„ precedent: îC‚nd vom reveni la guvernare, vom desfiin˛a Fondul «Proprietatea» ∫i vom redirec˛iona banii spre pensionari“.

Aceast„ afirma˛ie denot„ c„, de∫i a fost sanc˛ionat de electorat, P.S.D. recidiveaz„ ∫i continu„ lupta feroce Ómpotriva propriet„˛ii. De fapt, Ómpotriva propriet„˛ilor altora, pentru c„ de cele proprii au grij„ ca de ochii din cap. P.S.D. se lupt„ Ón continuare cu drepturile celor mai defavoriza˛i fo∫ti proprietari, cei c„rora nu li se mai pot restitui Ón natur„ imobilele ∫i terenurile confiscate de regimul comunist ∫i care mai au doar speran˛a desp„gubirilor.

S„ apel„m pu˛in la memorie. Imediat dup„ 1990, Ón Ungaria, Cehia ∫i Polonia, adic„ tot state foste comuniste, au Ónceput opera˛iunile de restituire ∫i desp„gubire a celor jefui˛i de comuni∫ti. Œn Rom‚nia nu s-a f„cut nimic Ón acest sens. Din contr„, cei care au preluat puterea ∫i-au rezolvat problemele locative ∫i funciare f„r„ pic de jen„ fa˛„ de proprietarii ini˛iali.

Œn 1991 se d„ o lege funciar„, dar prevederile ei sunt extrem de limitate Ón ceea ce prive∫te retroced„rile ∫i, mai grav, mai mult nu se aplic„. Œn anul 1995, mai de voie, mai de nevoie, P.D.S.R., adic„ P.S.D.-ul de ast„zi, voteaz„ o a∫a-zis„ Lege de retroced„ri ale imobilelor — aten˛ie, doar a celor care au avut destina˛ia de locuin˛„! — care, Ón realitate, a Ónsemnat o nou„ na˛ionalizare. Cei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 care au luat case cu japca au primit dreptul s„ le cumpere la pre˛uri derizorii. Œn 2001, o lege conceput„ din 2000 de P.N.L., privind retrocedarea tuturor imobilelor na˛ionalizate, indiferent de destina˛ia lor, dup„ ce este masacrat„ de P.S.D. prime∫te girul Parlamentului. Legea prevedea ca la ∫ase luni de la intrarea Ón vigoare s„ fie elaborat„ o lege adiacent„ care s„ reglementeze desp„gubirile pentru fo∫tii proprietari, care, din motive obiective, nu Ó∫i mai puteau reprimi Ón natur„ imobilele. Legea adiacent„ nu a ajuns Ón Parlament nici m„car Ón ultima zi de guvernare a P.S.D. Fostul partid de guvern„m‚nt avansa o bizarerie: desp„gubiri Ón bani Ón tran∫e de 10 ani pentru fo∫tii proprietari.

Noul Guvern, condus de premierul T„riceanu, a g„sit o solu˛ie mult mai aproape de o desp„gubire echitabil„ ∫i Ón timp ∫i a Ónfiin˛at Fondul îProprietatea“. Timp de c‚teva luni, nimeni din P.S.D. nu a obiectat nimic Ón ceea ce prive∫te Fondul îProprietatea“. Doar dup„ ce o anumit„ doamn„ blond„, utilizat„ pe post de torpil„ Ómpotriva Guvernului, a Ónceput s„ atace Fondul îProprietatea“, a percutat ∫i P.S.D. Normal, din moment ce exist„ posibilitatea ca prin aceast„ institu˛ie Guvernul T„riceanu s„-∫i respecte cu brio o promisiune electoral„ ∫i s„ capete o mare bil„ alb„. Or, cine ar avea de pierdut Ón urma acestei bile albe? Œn primul r‚nd P.S.D.

Ie∫irea populist-electoral„ a P.S.D. Ómpotriva Fondului îProprietatea“ poate avea consecin˛e negative ∫i la nivelul celor care ne monitorizeaz„ traseul integr„rii Ón U.E., deoarece se va constata c„ Ón Rom‚nia exist„ for˛e potrivnice desp„gubirii fo∫tilor proprietari. Celebra declara˛ie a domnului Ion Iliescu, îproprietatea este un moft“, Ónc„ nu a fost uitat„ de Occident.

Nu Ón ultimul r‚nd, conducerea Fondului îProprietatea“ deja a demarat opera˛iunile pentru desemnarea partenerilor externi. Probabil, domnii din P.S.D. nu cunosc consecin˛ele Ónc„lc„rii contractelor cu parteneri interna˛ionali.

P.S. A∫ fi fost de acord cu redirijarea sumelor din Fondul îProprietatea“ c„tre pensionari, dar numai Ón situa˛ia Ón care P.S.D. venea ∫i cu o solu˛ie rapid„ ∫i echitabil„ pentru desp„gubirea fo∫tilor proprietari. O astfel de solu˛ie nu exist„. Politica P.S.D. este una stas: critic„, atac„ nejustificat, demoleaz„, dar nu vine niciodat„ cu o solu˛ie Ónlocuitoare.

Horea Dorin Uioreanu

#110531

îRestructurarea — un gest nobil Óntr-un moment nepotrivit“

M„ v„d nevoit a aduce Ón discu˛ie o tem„ care consider c„ nu-∫i avea locul pe agenda public„, dar care pare c„ a acaparat Óntregul spectru administrativ ∫i politic. Este vorba despre restructurarea guvernamental„, o dezbatere extrem de necesar„, dar ap„rut„, cred eu, Óntr-un moment nepotrivit. Spun asta pentru c„ nu este oportun acum ca persoanele ce conduc anumite ministere, agen˛ii ∫i alte autorit„˛i ale statului s„ fie implicate Óntr-o competi˛ie de p„strare a func˛iilor; nu este cazul s„ se creeze o atmosfer„ de instabilitate ∫i de nesiguran˛„. Uniunea European„ ne-a ar„tat c„ mai avem de lucrat asiduu Ón c‚teva domenii pentru a adera la timp la blocul statelor europene. Or, un demers de acest gen, care va provoca, f„r„ Óndoial„, divergen˛e ∫i timp pierdut, nu ∫tiu la ce ∫i cui folose∫te. A∫a-numita economie de bani, invocat„ de colegii democra˛i, pentru restructurarea

aparatului guvernamental, este prea riscant„ Ón acest moment ∫i ne poate costa realmente am‚narea cu un an a ader„rii.

Restructurarea Guvernului este o ac˛iune cu rezultate pozitive pentru eficien˛a actului de guvernare. ™tim cu to˛ii c„ P.S.D. a Ómp‚nzit aparatul administrativ central cu sute de autorit„˛i ∫i agen˛ii pentru a-∫i satisface clientela politic„. Cel mai bun moment pentru a realiza sub˛ierea acestei structuri birocratice ar fi, f„r„ Óndoial„, data de 1 ianuarie 2007. Pentru c„, la acel moment, va fi nevoie de o redefinire a ac˛iunilor Guvernului, de o reafirmare a priorit„˛ilor Rom‚niei Ón contextul statutului de membr„ a Uniunii Europene. La acea dat„, unele structuri nu-∫i vor mai avea sensul ∫i vor trebui create altele noi.

Iat„ de ce a Óncerca s„ pretindem acum c„ prioritatea num„rul 1 a Rom‚niei Ón acest moment este restructurarea guvernamental„ mi se pare o opinie u∫or deplasat„. Dac„ am Ónceput a face acest pas, este bine s„ Ól facem c‚t mai repede cu putin˛„ ∫i f„r„ prea multe negocieri politice. Important este s„ vedem ce este cu adev„rat Ón plus Ón structura unor mecanisme administrative ∫i s„ ac˛ion„m Ón consecin˛„. A Óncerca s„ discut„m vizavi de persoane, cine e bine s„ plece ∫i cine e bine s„ r„m‚n„, este o atitudine imatur„. A∫a c„ a∫ prefera ca discu˛iile pe tema restructur„rii s„ se poarte la mese de negociere a proiectelor, ∫i mai pu˛in Ón fa˛a camerelor de luat vederi sau pe holurile Parlamentului. P‚n„ la urm„, este vorba despre credibilitatea ∫i eficien˛a unui Guvern care acum lucreaz„ la scrierea unei pagini din istoria modern„ a Rom‚niei.

Ovidiu Ioan Silaghi

#113119

La aproape dou„ s„pt„m‚ni de la publicarea Raportului de ˛ar„ pentru Rom‚nia al Comisiei Europene, frunta∫ii P.S.D. continu„ s„ agite apele ∫i s„ exploateze electoral o situa˛ie care Ón nici un caz nu reprezint„ un e∫ec, ci un succes Ón propor˛ie de 75%. Exploatarea electoral„ a am‚n„rii p‚n„ Ón toamn„ a anun˛„rii datei ader„rii se pare c„ a devenit o profesie de rea-credin˛„ pentru reprezentan˛ii fostului partid de guvern„m‚nt. Nimeni din actuala guvernare nu a acuzat eforturile Ón plus f„cute Ón ultimul an ∫i jum„tate pentru acoperirea nerealiz„rilor Ón domeniu ale P.S.D. Faptul c„ nu s-a anun˛at acum data ader„rii reprezint„ consecin˛a unor cauze obiective externe ∫i nu vizeaz„ direct modul Ón care Rom‚nia ∫i-a f„cut temele.

Iat„ Óns„ c„ euroobservatorul P.S.D. Adrian Severin a declarat joia trecut„ c„ îÓn anumite cercuri s-a luat o decizie clar„“ ca Rom‚nia s„ intre Ón Uniunea European„ Ón 2008 ∫i c„ aceast„ am‚nare ar putea duce la renegocierea Tratatului de aderare.

Repet, o îdecizie clar„“, conform declara˛iei domnului Severin. Domnia sa s-a ferit de a da vreun nume, dar a dat drept sigur„ decizia. Secretomania domnului Severin nu reprezint„ o noutate Ón materie. S„ ne amintim de celebra îlist„ a spionilor“, pe care, pe vremea c‚nd era ministru de externe, domnul Severin a fluturat-o declarativ presei, f„r„ s„ dea Óns„ vreun nume, ceea ce Ón final l-a costat postul, Ón urma scandalului care a izbucnit. îStatele membre U.E. care Ónc„ nu au ratificat Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei pentru c„ au a∫teptat Raportul C.E. din 16 mai nu au, p‚n„ la toamn„, motiv s„ o fac„“, mai spune, pe un ton de Casandr„ de m‚na a doua, domnul Severin.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 S„ nu ∫tie oare domnul Severin ceea ce ∫tie tot satul, ∫i anume c„ Óntr-adev„r exist„ Ón unele state voci care nu agreeaz„ aderarea Rom‚niei? Voci publice, neascunse Ón spatele unor declara˛ii anonime, dar foarte mult inferioare numeric pozi˛iilor care se pronun˛„ pentru aderare la 1 ianuarie 2007. ™i atunci, se pune Óntrebarea: ce rost a avut aceast„ ie∫ire a domnului Severin? Personal consider c„ este vorba doar de un lobby Ómpotriva integr„rii.

S„ nu uit„m, recent, fostul ambasador al Marii Britanii la Bucure∫ti sus˛inea c„ persoane din fosta guvernare nu ar fi fost interesate ca Rom‚nia s„ intre Ón U.E. Nu Ól suspectez, Doamne fere∫te, pe Adrian Severin c„ s-ar afla printre aceste persoane. Dar declara˛iile sale, chiar ∫i ajustate ulterior, m„ fac s„ cred c„ Ón primul r‚nd P.S.D. nu agreeaz„ ca intrarea Ón Europa s„ fie parafat„ de Cabinetul T„riceanu.

Tocmai din aceast„ cauz„ nu sunt de acord cu acele persoane care sus˛in c„ declara˛iile domnului Severin nu reprezint„ dec‚t inten˛ia Domniei sale s„ mai fie mediatizat, dup„ o perioad„ de anonimat Ón mass-media. R„m‚n la convingerea c„ ie∫irea domnului Severin, ca ∫i alte ac˛iuni ale P.S.D., nu reprezint„ altceva dec‚t un a∫a-zis lobby negativ privind aderarea.

O confirm„ ∫i o alt„ declara˛ie venit„ din ∫oseaua Kiseleff ∫i care apar˛ine purt„torului de cuv‚nt al P.S.D.: îŒn confuzia general„ legat„ de gripa aviar„, Guvernul rom‚n a uitat complet de procesul de preg„tire a Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„“. Alte comentarii nu mai sunt necesare.

P.S.: Domnul Diaconescu mai îcomite“ o perl„: îToate declara˛iile oficialilor de la Bucure∫ti au fost f„cute numai de fa˛ad„, pentru a crea aparen˛a c„ Ón Rom‚nia exist„ suficient„ seriozitate ∫i responsabilitate din partea guvernan˛ilor Ón ceea ce prive∫te efortul de finalizare a procesului de integrare Ón Uniunea European„“. Cred c„ domnul Diaconescu ar trebui s„ fie mai decent ∫i s„-∫i aminteasc„ cum sunau declara˛iile oficialilor din Guvernul N„stase. Dac„ Domnia sa le-a uitat, noi cu siguran˛„ le mai ˛inem minte!

Ilie Merce

#116970

îAudierea public„ «Lustra˛ia Ón Rom‚nia: principiu sau instrument» sau «fiara arde ∫i baba se piapt„n„»“

La data de 25 mai a.c., Camera Deputa˛ilor a g„zduit o îaudiere public„“ pe marginea proiectului de Lege a lustra˛iei, organizat„ de îAcademia de Advocacy“ Timi∫oara, Societatea îTimi∫oara“, Asocia˛ia îProDemocra˛ia“ ∫i Societatea Juri∫tilor Profesioni∫ti.

Conform ini˛iatorilor ac˛iunii, consultarea public„ se dorea s„ îofere posibilitatea de exprimare larg„ a opiniilor, la nivel na˛ional, Óntr-o formul„ riguroas„ ∫i eficient„“.

La solicitarea organizatorilor adresat„ invita˛ilor, am trimis ∫i eu un punct de vedere de 6 pagini cu privire la aceast„ ini˛iativ„.

P‚n„ aici, toate bune ∫i frumoase. Ceea ce a urmat, Óns„, a fost jalnic. Audierea a Ónceput cu Ónt‚rziere. Domnul pre∫edinte al Camerei a fost re˛inut, chipurile, cu probleme mai importante. Dar, de fapt, audien˛a era slab„, sala fiind pe jum„tate goal„, nici m„car ini˛iatorii nefiind to˛i prezen˛i. Œn sf‚r∫it, a ap„rut ∫i domnul Bogdan Olteanu, care, Ón cuv‚ntul s„u, a sus˛inut cu ardoare ini˛iativa legislativ„ ∫i Óntr-o manier„ festivist„,

revolu˛ionar„, specific„ unor vremuri revolute, d‚nd astfel tonul triumfalist al dezbaterilor.

Sincer s„ fiu, eu am participat cu interes ∫i deschidere la aceast„ audiere public„, fiind curios s„ v„d maniera de abordare a temei puse Ón dezbatere, s„ aud discu˛ii pertinente, cu argumente ra˛ionale, la obiect ∫i, bineÓn˛eles, f„r„ ur„ ∫i patim„. Din p„cate, n-a fost s„ fie.

Cu mici excep˛ii (dl. Cristian Mititelu ∫i Ónc„ vreo 2-3), au Óncercat s„ sugereze abordarea pe fond a temei puse Ón discu˛ie, dar au realizat ∫i ei c„ nu se dore∫te a∫a ceva. M„ a∫teptam s„ fie o regie, dar nu credeam c„ o s„ asist la un spectacol sinistru sub deviza: îTotul pentru lustra˛ie“. Intoleran˛a, exclusivismul, extremismul, r„zbunarea, m„suri radicale, o ur„ abstract„ ∫i f„r„ obiect au fost dominantele celor mai multe interven˛ii, exact ca Ón perioada stalinist„. A excelat limbajul de lemn, s-au strigat lozinci demne de vremuri apuse. Mai lipsea îStalin ∫i poporul rus/ libertate ne-au adus“.

Ca de obicei, o distins„ doamn„, fost„ ∫i actual„ activist„, care nu scap„ nici un prilej pentru a se face remarcat„, a spus c„ prin aceast„ lege îoamenii vor fi mai buni, mai limpezi ∫i mai cura˛i“. S-ar putea s„ aib„ dreptate, dac„ vor fi sp„la˛i la îNuf„rul“, Ón frunte cu ini˛iatorii acestei f„r„delegi!

Œntre participan˛i am mai remarcat pe un nedemn reprezentant al unei etnii onorabile, dar c„reia nu-i face onoare, care, atunci c‚nd am cerut ∫i eu cuv‚ntul, ce mi-a fost refuzat Ón mod inexplicabil, din sal„ mi-a aruncat o vorb„, pentru c„ nu cred c„ este Ón stare s„ lege mai multe, dar care nu merit„ s„ fie reprodus„. L-am l„sat Ón plata Domnului, d‚ndu-mi seama c„ este vaccinat Ómpotriva bunelor maniere ∫i a inteligen˛ei.

Dup„ circa dou„ ore, c‚t a durat aceast„ dezbatere, am r„mas cu un gust amar.

Am v„zut ni∫te oameni frustra˛i, care n-au reu∫it s„ fac„ nimic constructiv Ón via˛a lor ∫i, paradoxal, vor s„ dea lec˛ii de moral„ altora, oameni care interpreteaz„ trecutul dup„ dictarea lui Soros ∫i a altora ca el, oameni care au uitat c„, totu∫i, trebuie s„ tr„im Ón prezent ∫i cu fa˛a spre viitor.

Dac„ democra˛ia noastr„ este precar„ ∫i societatea Ónregistreaz„ un continuu regres, acestea se datoreaz„, Ón mare m„sur„, celor care for˛eaz„ manipularea na˛iunii, prelu‚nd lozinci ∫i practici ale obsedantului deceniu, f„c‚nd abstrac˛ie de contextul actual ∫i de promotorii de atunci ai acestora care, Ónt‚mpl„tor, sunt chiar ascenden˛ii unora dintre cei ce, ast„zi, se autointituleaz„ dasc„li ai na˛iunii.

Din nefericire pentru Rom‚nia, istoria se repet„!

Relu Fenechiu

#120690

îP.S.D. politizeaz„ ∫i integrarea“

Vineri 26 mai, purt„torul de cuv‚nt al P.S.D., senatorul Cristian Diaconescu, ie∫ea Ón fa˛a presei repet‚nd, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, c„ partidul pe care Ól reprezint„ îa propus deja un acord politic pe problemele fundamentale privind integrarea european„“ ∫i a afirmat c„ p‚n„ Ón acest moment s-a dovedit c„ îlipse∫te voin˛a politic„ din partea Coali˛iei aflate la putere de a se angaja Óntr-un dialog serios ∫i structurat, Ón ce prive∫te tematica european„“. Cu alte cuvinte, P.S.D. Óncearc„ s„ inoculeze opiniei publice c„ de fapt actualii guvernan˛i nu sunt conecta˛i la problemele integr„rii. ™i tot P.S.D. las„ s„ se Ón˛eleag„ c„ el ar fi partidul care face cele mai mari eforturi Ón privin˛a integr„rii. Nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 comentez îeforturile“ pe care P.S.D. le-a f„cut c‚nd se afla la guvernare. Efectele s-au v„zut: 14 stegule˛e ro∫ii!

Nici m„car Ón al doisprezecelea ceas declara˛iile liderilor P.S.D. nu au coresponden˛„ Ón realitate. Astfel, vicepre∫edintele P.S.D. Dan Nica a declarat s‚mb„t„ la Gala˛i c„ dac„ actuala putere va Óncerca s„-∫i îcosmetizeze activitatea“ la prezentarea evalu„rii de 500 de zile, puterea social-democrat„ va prezenta, la r‚ndul s„u, un bilan˛ al guvern„rii, concret, o carte neagr„. Dac„ zilele viitoare ar avea loc alegeri, a∫ Ón˛elege interesul P.S.D. Œn campania electoral„ unii utilizeaz„ ∫i loviturile sub centur„, ∫i P.S.D. este expert Ón a∫a ceva. Dar, c‚nd ne afl„m cu c‚teva luni Ónainte de aderare, ceea ce inten˛ioneaz„ s„ fac„ P.S.D. este c‚t se poate de nociv. De∫i toat„ lumea ∫tie — ∫i aici Ói Óncadrez ∫i pe oficialii europeni care ne monitorizeaz„ — c„ inten˛iile P.S.D. nu reprezint„ dec‚t un demers pur demagogic, acesta ar putea fi interpretat de c„tre adversarii integr„rii ca fiind oglinda unor convulsii politice ∫i le-ar da mult dorita ap„ la moar„.

Colaborarea pe tema integr„rii, tr‚mbi˛at„ de P.S.D. pe toate canalele media, se poate traduce ∫i prin repetatele cereri de demitere a mini∫trilor agriculturii ∫i s„n„t„˛ii. ™i acest demers se potrive∫te m„nu∫„ euroscepticilor ∫i adversarilor integr„rii. Dar pentru P.S.D. — care nu a renun˛at la ideea unei avalan∫e de mo˛iuni — acest lucru nu conteaz„. Conteaz„ un singur lucru: o imagine bun„ Ón ochii electoratului. ™i nu conteaz„ cum este ob˛inut„, prin politizarea inunda˛iilor, a gripei aviare sau a celor patru stegule˛e ro∫ii c‚te au mai r„mas din mo∫tenirea guvernului N„stase.

Concluzia este una singur„: sunt convins c„ pe 1 ianuarie 2007 Ón P.S.D. nu se vor ciocni cupe de ∫ampanie, ci liderii acestui partid Ó∫i vor Óneca amarul Ón pelin. A∫a vor s„rb„tori aderarea.

P.S. Am Ón˛eles din presa de s‚mb„t„ c„ s-a rezolvat una dintre marile dileme ale omenirii: cine a fost la Ónceput, oul sau g„ina. S-a rezolvat, dar a fost urgent Ónlocuit„ cu o alta: cine a cerut Ón premier„ demisia ministrului Flutur, P.S.D. sau Elena Udrea. Ar fi groaznic pentru P.S.D. dac„ s-a inspirat dup„ blonda ex-consilier„!

Viorel Oancea

#123752

î16 mai — ziua marilor speran˛e“

Cu to˛ii am a∫teptat cu ner„bdare ziua de 16 mai, c‚nd urma s„ fie anun˛at„ data integr„rii Ón Uniunea European„. Raportul de ˛ar„ a fost Óns„ mai mult sau mai pu˛in surprinz„tor. Dac„ principalul partid de opozi˛ie, P.S.D.-ul, a interpretat raportul ca pe un e∫ec al puterii, oamenii politici responsabili se a∫teptau la un astfel de r„spuns din partea Uniunii Europene. Nu se putea anun˛a o dat„ fix„ at‚ta timp c‚t Ón Rom‚nia nu exist„ stabilitate politic„ ∫i p‚n„ c‚nd nu Óndeplinim toate condi˛iile impuse.

Rom‚nia mai are de f„cut ultimii pa∫i. Drumul parcurs a fost anevoios ∫i cu multe capcane, dar am reu∫it ∫i e datoria noastr„ fa˛„ de cei care ne-au acordat Óncredere s„ mergem p‚n„ la cap„t. Œn aceste momente trebuie s„ l„s„m deoparte orgoliile, interesele personale ∫i jocurile de culise. Avem nevoie de stabilitate ∫i cooperare pentru a ne atinge ˛elul stabilit dup„ Decembrie ’89. Dac„ unii au v„rsat s‚nge pentru acest vis, noi doar trebuie s„ d„m dovad„ de responsabilitate.

Cerin˛a stringent„ a acestui moment este s„ Ónl„tur„m ultimele stegule˛e ro∫ii ∫i s„ demonstr„m tuturor, dar mai

ales s„ ne demonstr„m nou„ Ón∫ine c„ nu mai suntem la periferia Europei unde am fost ˛inu˛i at‚˛ia ani.

Rom‚nii au o mare calitate de a exagera lucrurile ∫i de a fi foarte pesimi∫ti atunci c‚nd nu e cazul. Integrarea Rom‚niei este deja o certitudine. Orice discu˛ie pe aceast„ tem„ este inutil„. Problema real„ nu este nici dac„ ne integr„m, nici c‚nd se va Ónt‚mpla acest lucru, ci condi˛iile Ón care se va realiza integrarea.

Cu to˛ii am observat bun„voin˛„ din partea Uniunii Europene, dar aderarea va avea un impact mare pentru popula˛ie, ∫i dac„ nu reu∫im s„ ne preg„tim suficient de bine nu vom reu∫i s„ facem fa˛„. Concuren˛a pe pia˛a european„ este acerb„, standardele sunt foarte ridicate ∫i sacrificiile vor fi majore. Œn consecin˛„, trebuie s„ fim con∫tien˛i c„, dac„ vom adera la Uniune ∫i nu suntem preg„ti˛i, pre˛ul pl„tit va fi mult prea mare.

Fac apel pe aceast„ cale la partidele din arcul de guvern„m‚nt, la partidele din opozi˛ie, dar ∫i la cet„˛enii simpli ai ˛„rii s„ ne mobiliz„m ∫i s„ dep„∫im Ómpreun„ aceste momente critice pentru Rom‚nia.

Aurel Vl„doiu

#125993

îPopula˛ia rural„ este «eutanasiat„» f„r„ mil„“

Politica actualului Guvern portocaliu nu a f„cut dec‚t s„ Ónr„ut„˛easc„ constant situa˛ia popula˛iei din satele din Rom‚nia. Mai mult de jum„tate din locuitorii acestor zone tr„iesc la limita existen˛ei, a∫tept‚nd ajutorul social.

Nu s-a f„cut nimic pentru refacerea unor exploata˛ii agricole mari, singurul mod Ón care se poate face o agricultur„ performant„, eficient„. Subven˛iile pentru agricultori nu s-au acordat dup„ calcule exacte ∫i eficiente. Mai mult dec‚t at‚t, cele mai multe dintre acestea au fost anulate Óntr-un mod incon∫tient.

Investi˛iile din zona rural„ s-au f„cut cu pierderi importante, generate de executarea unor lucr„ri de proast„ calitate ∫i la pre˛uri supraevaluate.

Mai nou, mii de familii au r„mas ∫i f„r„ or„t„niile din curte, principala surs„ de existen˛„ a mii de am„r‚˛i. Gripa aviar„ a dus la cea mai mare brambureal„ din istoria ˛„rii noastre. Eutanasierea a peste un milion de p„s„ri s-a f„cut dup„ acelea∫i criterii bramburistice semnalate exact de pres„ ∫i care denot„ incapacitatea speciali∫tilor Alian˛ei D.A. de a g„si solu˛ii concrete Ón situa˛iile de criz„.

Pre˛ul utilit„˛ilor a crescut continuu, la fel nivelul taxelor ∫i impozitelor. Transportul s-a scumpit la un asemenea nivel Ónc‚t pentru mul˛i ˛„rani o deplasare Ón ora∫e a devenit un vis imposibil. Produc„torii mici sunt obliga˛i s„-∫i comercializeze produc˛ia prin intermediari, din cauza pre˛urilor ridicate pentru spa˛iile din pie˛e. Œn pie˛ele agroalimentare din Óntreaga ˛ar„ exist„ o adev„rat„ mafie, Óncurajat„ de incapacitatea administra˛iilor locale, Ón majoritate dominate de aceia∫i ale∫i portocalii.

Trist este c„ ∫i Ónmorm‚nt„rile au devenit un lux. Moartea oric„rui ˛„ran Ónseamn„ nu numai durere pentru familia lui, dar ∫i disperare. Pentru respectarea tradi˛iilor trebuie f„cute Ómprumuturi, iar foamea ce domne∫te prin sate cheam„ aproape Óntreaga popula˛ie la pomeni Ón speran˛a de a m‚nca o mas„ gratuit.

Sunt realit„˛i pe care parlamentarii Alian˛ei ∫i mini∫trii coali˛iei le ∫tiu, dar nu vor s„ le ia Ón seam„. Ei continu„ cu mult cinism s„ decimeze moral ∫i material popula˛ia din satele rom‚ne∫ti, supus„ la un diabolic plan de eutanasiere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006

Aurel Olarean

#128314

îDrumurile din Rom‚nia — o necesitate Ón primul r‚nd na˛ional„ ∫i apoi o necesitate european„“

Drumurile na˛ionale, at‚t de mediatizate, politizate, hulite ∫i Ónjurate de ani de zile, continu„ s„ de˛in„ suprema˛ia Ón topul aten˛iei rom‚nilor. De multe ori dep„∫esc Ón interes subiectele politice sau cele economice de care, oricum, societatea rom‚neasc„ nu duce lips„. ™i aceasta nu pentru c„ ar fi un motiv de laud„, ci pentru c„, pur ∫i simplu, to˛i posesorii de autovehicule se lovesc zilnic de acest subiect. ™i se lovesc la propriu, Ón gropi sau ∫an˛uri, Ón diverse denivel„ri ap„rute peste noapte, sau se trezesc bloca˛i Ón trafic de lucr„ri nesemnalizate.

Rom‚nia este un ve∫nic ∫i perpetuu ∫antier rutier, care nu se mai ∫tie c‚nd a debutat, dar nici nu se ∫tie c‚nd se va termina. Totul pare c„ o munc„ a lui Sisif: cum se termin„ o lucrare, cum este reluat„ de o alt„ echip„ ∫i tot a∫a. Probabil c„ Ón calitate de cet„˛eni ∫i locuitori ai acestei ˛„ri am fi Ón˛eles ∫i am fi suportat aceast„ stare de disconfort dac„ rezultatele ar fi vizibile ∫i mul˛umitoare. Din p„cate, nu este deloc a∫a.

Guvernul anun˛„ anual supliment„ri de fonduri pentru reabilitarea rutier„, Ministerul Transporturilor organizeaz„ licita˛ii ∫i anun˛„ programe, dar rezultatele se las„ a∫teptate. Cele mai importante c„i rutiere din Rom‚nia sunt ∫i cele mai impracticabile, aici se produc cele mai multe blocaje Ón trafic ∫i tot aici orice lucrare terminat„ trebuie reluat„ de la cap„t. Œn ˛„rile europene, traficul auto este mult mai intens, dar ∫i mult mai fluent, lucr„rile de Óntre˛inere sunt semnalizate ∫i sistematizate, astfel Ónc‚t traficul s„ se desf„∫oare normal ∫i, cel mai important, calitatea lucr„rilor este net superioar„. Paradoxul rom‚nesc este c„ noi pl„tim de 3—4 ori mai mult pentru fiecare kilometru de asfalt, firmele care c‚∫tig„ licita˛iile umfl„ artificial pre˛ul pentru a avea de unde s„ acopere cheltuielile cu invariabilele repara˛ii Ón garan˛ie, termenele de execu˛ie nu sunt respectate ∫i tot traficul rutier devine un haos na˛ional.

Chiar ∫i firmele str„ine care execut„ lucr„ri la noi, dup„ cel mult un an, Óncep s„ adopte modelul rom‚nesc de lucru, pentru c„, Ón fond, personalul de execu˛ie tot autohton este ∫i deci mentalitatea sa despre calitatea unei lucr„ri difer„ de cea a cet„˛eanului european.

Au existat multe semnale de alarm„ referitoare la impresia deplorabil„ pe care o va face infrastructura din Rom‚nia asupra cet„˛enilor europeni. Acesta ar fi un aspect care, Óntr-adev„r, nu poate fi neglijat. Dar, Ónainte de a ne g‚ndi la opinia altora despre noi, este bine s„ g‚ndim noi despre noi, pentru c„ infrastructura este, Ón primul r‚nd, o necesitate na˛ional„. Transportul rutier s-a dezvoltat enorm, ∫oselele nu mai pot face fa˛„ acestui trafic, deci dac„ tot se aloc„ anual sume importante Ón acest domeniu, cel pu˛in s„ avem satisfac˛ia unui trafic rutier decent, pe m„sura pre˛ului pl„tit.

Ioan Dumitru Puchianu

#131275

îSub psihoza aviarei, Rom‚nia risc„ s„ declan∫eze un conflict diplomatic ∫i politic“

Œn timp ce locuitorii din peste 70 de localit„˛i Ó∫i pl‚ng p„s„rile ucise la gr„mad„ ∫i se roag„ ca starea de carantin„ s„ Ónceteze pentru a-∫i putea relua via˛a zilnic„ normal„, factorii responsabili de gestionarea crizei aviare se Óntrec Ón declara˛ii de pres„ care de care mai

contradictorii. Œn fruntea celor care sunt omniprezen˛i Ón media acestor zile este f„r„ Óndoial„ ministrul agriculturii Gheorghe Flutur, adic„ tocmai cel care a dovedit c„ nu este competent pentru a coordona, la nivel na˛ional, activitatea comitetelor epizootice. Nici speciali∫tii nu sunt la unison de acord cu m„surile luate, pe ultima sut„ de metri, Ón vederea restr‚ngerii focarelor ∫i diminu„rii pagubelor, mul˛i consider‚nd c„ cheltuielile sunt inutile ∫i strategia gre∫it„. Dac„ Ón precedenta criz„ aviar„ din octombrie 2005, mult mai restr‚ns„ ca arie, s-au cheltuit peste 20 milioane de euro, acum probabil c„ se vor cheltui sute de milioane pentru dezinfec˛ii, eutanasieri, desp„gubiri materiale ∫i tratamente medicale.

Pu˛ini sunt cei care cred c„ dintr-un singur focar, Codlea, de l‚ng„ Bra∫ov, a putut pleca virusul care a ajuns s„ loveasc„ acum Ón peste 10 jude˛e, unele la o distan˛„ apreciabil„ fa˛„ de aceast„ localitate. Criza din octombrie 2005 a fost stins„ relativ repede ∫i autorit„˛ile s-au culcat pe o ureche f„r„ a lua m„surile profilactice necesare ca focarele latente s„ nu se activeze o dat„ cu venirea c„ldurii.

™i pe fundalul acestui haos mediatic, din care fiecare Ón˛elege ce vrea ∫i cum vrea, se desprinde declara˛ia S.R.I. Orice om normal s-ar fi a∫teptat ca, la nivelul de importan˛„ na˛ional„ a S.R.I., raportul acestuia s„ fie f„r„ cusur, s„ fie structurat ∫i bine documentat, astfel Ónc‚t concluziile sale s„ fie punctul de plecare pentru m„surile ce urmeaz„ a fi luate Ón aceast„ criz„. Cu alte cuvinte, dac„ tot a fost implicat principalul serviciu de informa˛ii al unei ˛„ri, ancheta acestuia s„ arate cauza ∫i sursa de unde a plecat dezastrul, pentru c„ de acolo trebuie s„ plece opera˛iunea de eradicare. Or, raportul S.R.I. nu aduce nimic nou, confund„ puii de g„in„ cu puii de curc„ ∫i Ón final arunc„ vina pe fermele avicole din Ungaria ∫i Slovenia, de unde, cic„, ar fi fost importa˛i pui infesta˛i cu virusul gripei aviare. Poate s„ fie a∫a, poate s„ nu fie a∫a, important era ca, dac„ S.R.I. a f„cut aceast„ afirma˛ie public„, atunci s„ o ∫i poat„ dovedi ∫i sus˛ine cu probe, pentru c„, p‚n„ Ón prezent, nici una din aceste ˛„ri nu a raportat la O.M.S. existen˛a unor cazuri de grip„ aviar„ pe teritoriul lor.

Este o imens„ gaf„ diplomatic„ ∫i politic„ s„ acuzi guvernele a dou„ ˛„ri vecine c„ au ascuns cu bun„ ∫tiin˛„ existen˛a unor focare de grip„ aviar„ ∫i c„ au permis exportul de p„s„ri vii bolnave. Trebuie s„ fii foarte bine documentat ∫i s„ ai dovezi solide pentru a face o acuza˛ie public„ la adresa unui stat, altfel nu ri∫ti dec‚t s„ deschizi un conflict interna˛ional. ™i nu cred c„ S.R.I. are asemenea dovezi, pentru c„, dac„ ar fi existat a∫a ceva, Guvernele Ungariei ∫i Sloveniei ∫i-ar fi cerut scuze, nu ar fi protestat la nivel diplomatic fa˛„ de afirma˛iile calomnioase r„sp‚ndite Ón Rom‚nia.

Un lucru este cert: gripa aviar„ a dat o grea lovitur„ produc„torilor de pui. Majoritatea fermelor avicole Ónregistreaz„ pierderi Óntre 60—90%, fiind la limita de supravie˛uire economic„. Cei mai afecta˛i sunt Óns„ micii produc„tori, care risc„ s„ trag„ obloanele ∫i s„ intre Ón faliment. ™i p‚n„ acum micii produc„tori se descurcau cu greu Ón fa˛a concuren˛ei c„rnii de pui din import, la pre˛uri de produc˛ie subven˛ionate de stat ∫i v‚ndute pe pia˛a rom‚neasc„ la pre˛uri mult mai mici, dar acum sunt total dep„∫i˛i Ón aceast„ lupt„ inegal„. ™i dac„ industria avicol„ din Rom‚nia era p‚n„ acum c‚teva luni una dintre cele mai profitabile, a ajuns acum Ón pragul colapsului din cauza iresponsabilit„˛ii unor a∫a-zi∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 speciali∫ti, pu∫i s„ coordoneze un domeniu despre care habar nu aveau.

Ioan Timi∫

#135406

îTrocul politic ∫i starea de bine a na˛iunii“

Se pare c„, de cur‚nd, politicienii rom‚ni au intrat deplin Ón era negocierilor. Aici, Ón acest minunat spa˛iu carpato-danubiano-pontic, Ón acest moment, se poate negocia politic orice.

Este evident c„ pe oriunde Ón lume Ónt‚lnim practicat„ arta ∫i ∫tiin˛a negocierii ∫i c„ exist„ o zon„ special„ rezervat„ negocierilor politice. Œn acel spa˛iu Óns„ se pot negocia guverne, integrarea Ón NATO sau U.E., tratate sau acorduri interna˛ionale.

Noi, rom‚nii, le facem ∫i pe acestea, este foarte adev„rat c„ Óntr-un inconfundabil stil propriu, dar preocuparea principal„ pentru noi r„m‚ne tot negocierea pentru: pozi˛ii, func˛ii, bani, autostr„zi prin fa˛a casei, spa˛ii de locuit pentru rude, viitor pentru nepo˛i, locuri Ón penitenciare sau Ón afara lor.

Statistic, suntem ˛ara cu cei mai mul˛i pre∫edin˛i pe cap de locuitor ∫i, de cur‚nd, cu cei mai mul˛i negociatori. Avem negociatori simpli, negociatori str„ini, negociatori-∫efi, negociatori mari ∫i negociatori mici... Aici, de la partide politice la grupuri politice ∫i indivizi, to˛i negociaz„!

Unii negociaz„ s„ r„m‚n„ Ón interiorul jocului politic, al˛ii negociaz„ s„ nu r„m‚n„ Ón afara lui, unii nu mai ∫tiu de c‚nd negociaz„, al˛ii au uitat de ce negociaz„. Dar cu toate acestea se negociaz„..., se negociaz„ ritmic, se negociaz„ masiv, se negociaz„ Óncet sau fulger„tor, se negociaz„ la ceasuri de tain„ sau Ón public, Ón ˛ar„ sau Ón afara ei.

Scopul scuz„ mijloacele, ar spune unii. Moralitatea Ón politic„ este demult abandonat„, ar spune al˛ii. Œn consecin˛„, tot ce se poate trebuie s„ fie negociat, tot ce se poate trebuie s„ fie scos la tarab„.

Acest tip de negociere este Ón fapt o v‚nzare de cauze ∫i de interese Ón schimbul a altceva mai bun, este Ón ultim„ instan˛„ un aranjament, o t‚rguial„, un troc politic.

Se pare Óns„, c„ unele dintre aceste negocieri politice, pe fond, chiar a∫a ar trebui s„ se petreac„. R„m‚ne Óns„ nerezolvat„ de fiecare dat„ o mare necunoscut„ — transparen˛a. Contribuabilul ar trebui s„ ∫tie ce se petrece, banii lui sunt Ón joc!

P‚n„ la urm„ nu cred c„ mai intereseaz„ at‚t de mult pe nimeni cine este persoana beneficiar„ a unui aranjament politic ∫i Ón ce grad de apropiere se afl„ ea cu mai marii zilei, dar Ón mod cert intereseaz„ pe toat„ lumea care argumente au contat, dac„ solu˛ia este politic„ sau tehnic„, ∫i Ón special intereseaz„ care este motivarea deciziei unei numiri Ón func˛ii publice.

Cred c„ introducerea unei proceduri legale c‚t mai vizibile ∫i c‚t mai transparente, unice pentru toate numirile de Ónal˛i demnitari publici, chiar ∫i pentru ale∫i, Ón care accentul s„ cad„ pe competen˛„, experien˛„ ∫i profesionalism, ar fi absolut necesar„.

Principiul c„ nu trebuie s„ te pricepi la nimic, dar Ón mod neap„rat trebuie s„ ocupi o func˛ie public„ are nevoie s„ fie definitiv Ónl„turat. Societatea ar trebui s„ controleze ca astfel de practici ∫i de numiri oculte s„ nu se mai petreac„.

Numai astfel s-ar putea Ónl„tura u∫or unele cli∫ee cu mini∫tri care nu Ó∫i cunosc atribu˛iile, cu Ónal˛i demnitari

Ón teritorii pe care nu le cunosc, cu agen˛ii guvernamentale c„rora nu le mai ∫tim num„rul, cu reprezentan˛i C.N.A. ∫i C.N.V.M. numi˛i pe criterii clientelare, cu membri C.N.S.A.S. Ón g‚lceav„ continu„ cu lumea ∫i cu ei Ón∫i∫i...

Poate c„ numai astfel nu am mai vedea Ón direct la televizor b„t„lia de instaurare a îrepublicii Ticu la C.N.S.A.S.“, poate c„ numai astfel ne-am sc„pa de pericolul gripei aviare ∫i al inunda˛iilor, dar ∫i de nume politice ca Gheorghe Flutur ∫i Sulfina Barbu, poate c„ astfel ™erban Pretor nu ar mai fi obligat s„ plece de la C.N.A. Ón favoarea celor care fac sluj politic, Elena Udrea nu ar mai trece pe la Cotroceni seara ∫i poate c„, Ón sf‚r∫it, Traian B„sescu ar Ón˛elege c„ Rom‚nia nu este o feud„ personal„ ∫i l-ar l„sa normal, firesc, Ón temeiul Constitu˛iei, pe Nicolae V„c„roiu s„ fie pre∫edinte, chiar ∫i pentru c‚teva zile.

Pentru c„, doamnelor ∫i domnilor, starea de bine a rom‚nului conteaz„!

Conteaz„ mai ales Ón ceea ce facem pentru el ∫i Ón mod sigur ∫i pentru cine pl„tim salarii din banii lui...

Liviu Timar

#139558

îPolitizarea institu˛iilor publice“

Ocuparea unei func˛ii publice ∫i atributele acesteia sunt reglementate printr-un cadru legislativ corespunz„tor, dar cu toate acestea, Ón prezent, posturile de func˛ionari publici, at‚t cele de conducere, c‚t ∫i cele de execu˛ie, sunt ocupate de clientela politic„ a actualei coali˛ii.

Prin Legea nr. 188/1999 se confer„ func˛ionarului public stabilitatea func˛iei publice, indiferent de culoarea politic„ a guvern„rii.

Ceea ce se Ónt‚mpl„, Óns„, Ón promovarea pe posturi de func˛ionar public a unor candida˛i care c‚∫tig„ concursul, dar nu pot fi numi˛i Ón func˛ie pentru c„ nu au acceptul politic de un anumit fel, arat„ c„ partidele politice Ó∫i dep„∫esc atribu˛iile ∫i astfel intr„m Óntr-o zon„ periculoas„. Mai mult, nu exist„ un minimum de decen˛„, nici m„car formal„, din partea reprezentan˛ilor partidelor politice Ón declara˛iile pe care le fac, reclam‚nd c„ un anumit post li se cuvine din punct de vedere politic.

Acum organigrama institu˛iilor publice se modific„ u∫or prin transformarea unui departament Ón altul, sub alt„ denumire, ceea ce Ónseamn„ alt concurs, dar scopul este de schimbare a unor oameni cu al˛ii, Ón func˛ie de îdorin˛a“ politic„.

Concursul, singura instan˛„ de admitere Ón r‚ndul func˛ionarilor publici, a devenit o afacere, imposibil de accesat de c„tre cei f„r„ sprijin politic.

Aceast„ manier„ de ocupare a func˛iei publice va duce Ón mod cert la sc„derea calit„˛ii serviciilor publice c„tre cet„˛ean ∫i ar fi recomandabil ca, la c‚teva luni p‚n„ la intrarea Ón U.E., guvernan˛ii s„ se debaraseze de aceste practici.

Cred c„ este total gre∫it„ aceast„ Óncercare excesiv„ de politizare a func˛iei publice ∫i trebuie s„ Ón˛elegem c„ trebuie s„ ne integr„m Ón U.E. cu o administra˛ie bine preg„tit„ ∫i competitiv„.

Exist„ creat„ o institu˛ie specializat„, A.N.F.P., care are menirea de a gestiona ∫i conduce Óntreaga activitate a acestui corp profesional ∫i, p‚n„ la urm„, specializat, care nu trebuie s„ aib„ leg„tur„ cu apartenen˛a politic„. Dar ce mai conteaz„ legile Ón Rom‚nia, c‚nd nominaliz„rile ∫i numirile pe posturi se fac numai pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 baz„ de algoritm politic, f„r„ a se ˛ine seama de competen˛a managerial„, profesional„?

M„ Óntreb de ce mai este nevoie de o asemenea institu˛ie dac„ r„spunde numai intereselor politice, ∫i nu scopului pentru care a fost Ónfiin˛at„?

La nivelul jude˛elor, prefectul, prin demnitatea pe care o are, nu ar trebui s„ se lase atras ∫i s„ se implice Ón jocuri politice, el av‚nd datoria s„ formeze o administra˛ie local„ competent„.

A∫ dori s„ m„ refer, Ón mod concret, la A.J.O.F.M. Mure∫, la cazul directorului executiv Reghina Farcas, care a fost destituit„, iar Ón urma ac˛iunilor Ón instan˛„ aceasta a fost repus„ Ón func˛ie prin Ordinul nr. 60/20.02.2006, dar prin Ordinul nr. 61/2006 a fost deta∫at„ la conducerea A.J.O.F.M. Bra∫ov.

De asemenea, la Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie Ón Agricultur„, institu˛ia cea mai important„ pentru produc„torii agricoli privind derularea subven˛iilor, s-au angajat oameni doar pe baza apartenen˛ei politice, cu studii neadecvate, oameni care nu au nici m„car preg„tirea de baz„, fapt ce a determinat ca Ón momentul actual s„ existe un mod de lucru defectuos Ón rela˛ia cu produc„torul agricol.

Uite a∫a, dezordinea produs„ Ón institu˛ia nou-Ónfiin˛at„ face ca pe ultimul loc s„ figureze rezolvarea problemelor cet„˛enilor, dar este un punct rezolvat de c„tre actuala coali˛ie — locuri de munc„ pentru clientela politic„.

Pericolul mare al nefunc˛ionalit„˛ii acestei institu˛ii este ca produc„torii agricoli s„ nu poat„ beneficia de fondurile alocate de U.E. ∫i astfel nu vor putea fi competitivi cu cei din Comunitatea European„, iar Rom‚nia va deveni pia˛a de desfacere a produselor agricole importate.

Consider c„ trebuie luate toate m„surile de c„tre cei care r„spund ast„zi de soarta agriculturii pentru a evita un astfel de e∫ec.

Ion Luchian

#143555

Raportul elaborat s„pt„m‚na trecut„ de S.R.I. referitor la provenien˛a gripei aviare Ón Rom‚nia ∫i f„cut public de c„tre directorul acesteia, dup„ ce fragmente din acest raport ap„ruser„ deja Óntr-un ziar na˛ional, m„ face s„ m„ Óntreb, ∫i sunt convins c„ nu sunt singurul, dac„ nu cumva avem de-a face aici, pe l‚ng„ un caz de mare incompeten˛„, ∫i cu o tentativ„ de manipulare a opiniei publice prin dezinformare.

Raportul Serviciului Rom‚n de Informa˛ii nu ofer„ informa˛ii cu privire la provenien˛a gripei aviare, scopul declarat al raportului, ci ofer„ dezinforma˛ii. Nu afirm„ cum stau lucrurile, ci emite ipoteze despre ce se crede c„ s-a Ónt‚mplat, induc‚ndu-se ideea unei responsabilit„˛i indirecte a unor ˛„ri vecine ∫i membre U.E., de unde, se pare, conform raportului, c„ s-ar fi importat puii care au adus aviara la noi. ™i, mai mult, conform declara˛iilor Ónse∫i ale directorului S.R.I., Radu Timofte, realizatorii acestui raport au luat curcile drept g„ini, de unde ∫i gre∫eala lor.

Av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ fragmente esen˛iale din acest raport au ap„rut Ón presa central„ cu c‚teva zile Ónainte de a fi f„cute publice de directorul S.R.I., altfel raportul fiind secret pentru public, se Ón˛elege faptul c„ cineva din interiorul S.R.I. a avut interesul ca acest raport s„ ajung„ Ón aten˛ia publicului.

Or, ˛in‚nd cont de toate aceste fapte, nu avem dreptul de a ne Óntreba cine se afl„ Ón spatele Óntregii acestei pove∫ti? Cui Ói serve∫te toat„ aceast„ isterie

public„ iscat„ Ón jurul gripei aviare ∫i alimentat„ de asemenea rapoarte? C„ci cu siguran˛„ Rom‚niei nu Ói serve∫te.

De aceea, eu cred c„ este important ca autorit„˛ile competente s„ fac„ lumin„ Ón acest caz c‚t mai repede cu putin˛„, ∫i cei care se constat„ c„ au gre∫it s„ pl„teasc„, pentru c„ altfel se va agrava impresia, deja resim˛it„ de mul˛i cet„˛eni, a unei totale lipse de autoritate ∫i responsabilitate a administra˛iei Ón Rom‚nia, ceea ce ar putea avea consecin˛e negative profunde pe termen lung.

Monica Maria Iacob-Ridzi

#145579

Interven˛ie intitulat„ îZiua Eroilor“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Anul acesta, printr-o fericit„ potrivire astral„, Ón rezonan˛a armonic„ a unui veritabil tetracord antic, ziua de 1 iunie marcheaz„ patru evenimente, patru s„rb„tori, reunite Óntr-o singur„ mare s„rb„toare.

Œn primul r‚nd, ceea ce romanii numeau calendele lui iunie, iar Ónainta∫ii no∫tri socoteau prima zi a lunii cire∫ar, semnific„ intrarea planetei, calendaristic vorbind, Óntr-un nou sezon estival. Anotimpul Ómplinirii ciclului vegetal, amiaza fierbinte a anului a Ónceput deja, chiar dac„ ne mai despart trei s„pt„m‚ni de solsti˛iul lui iunie — ziua de debut a verii astronomice.

Œntr-o alt„ ordine de idei, prima zi a lui iunie s-a consacrat, Óncet dar sigur, peste tot Ón lume, ca s„rb„toare a celor mici. Œn peisajul mirific al Ónceputului de var„, Óntr-o feerie de basm, c‚nd ˛ara Ónc„rcat„ de flori pare un adev„rat paradis terestru, s„rb„torim Ziua Copilului. Œntr-un decor de o splendid„ bog„˛ie floral„, aducem un omagiu copiilor no∫tri — aceste minunate flori ale vie˛ii —, celor mai tineri cet„˛eni ai patriei, celor ce reprezint„ speran˛a ∫i viitorul ei.

Œn acest an, ziua de 1 iunie cap„t„ o impresionant„ dimensiune spiritual„ pentru Óntreaga lume ortodox„: coincide cu Ziua Œn„l˛„rii. La patruzeci de zile de la Sf‚ntul Martiriu, M‚ntuitorul nostru Iisus Hristos, logosul divin reÓnviat ∫i reÓntrupat, se ridic„ la cer. De aici, din dreapta Tat„lui Ceresc, vegheaz„ cu ochi neadormi˛i via˛a oamenilor, cu iubirea ∫i compasiunea Sa f„r„ de margini.

Pentru poporul nostru, prima zi a lui iunie dob‚nde∫te Ón acest an o semnifica˛ie nou„: Ziua Eroilor. A devenit o tradi˛ie ca Œn„l˛area M‚ntuitorului s„ marcheze un moment culminant, de pioas„ aducere aminte pentru Eroii Neamului ∫i ai fi„rii, pentru Ónainta∫ii no∫tri care ∫i-au dat via˛a pentru libertatea ∫i integritatea acestui p„m‚nt. ™irul vitejiei ∫i al faptelor lor se pierde Ón noaptea istoriei. Cea mai mare parte a eroilor no∫tri nu au nume, nici loc de veci. Amintirea lor st„ruie, Óns„, Ón cel mai somptuos ∫i durabil panteon, care este memoria poporului din r‚ndul c„ruia s-au ridicat, pentru binele c„ruia s-au jertfit.

Eroii acestui p„m‚nt — nume mari sau mari anonimi — Ó∫i dorm somnul imemorial Ón locuri cu ad‚nc„ rezonan˛„ pentru istoria noastr„: Sarmisegetuza, Posada, Rovine, R„zboieni, C‚mpia Turzii, Plevna, M„r„∫e∫ti, Ón mun˛ii Tatra sau la Cotul Donului. Mul˛i au sf‚r∫it tragic, Ón temni˛ele ocupan˛ilor no∫tri vremelnici sau Ón captivitatea lag„relor, fie ele bol∫evice sau naziste. Al˛ii au pl„tit cu via˛a visul m„re˛ al libert„˛ii, Ón Ónchisorile comuniste ale unui trecut paradoxal, pe c‚t de Óntunecat, pe at‚t de recent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Peste mormintele eroilor, Ón cea mai mare parte necunoscu˛i, luna iunie Ó∫i revars„ ∫i anul acesta prinosul ei de flori ∫i lumin„. S„ ne al„tur„m, a∫adar, Naturii, demersului ei inegalabil de regenerare a tot ce e viu, cinstindu-ne ∫i Ón acest an eroii, duc‚nd pe mai departe visul ∫i amintirea lor.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc ca prin aceste modeste aser˛iuni s„ cinstim ∫i noi, forul legislativ al Rom‚niei, cele patru dimensiuni cardinale ale zilei de 1 iunie, at‚t de bogate Ón semnifica˛ii pentru istoria ∫i spiritualitatea noastr„.

Dumitru Pard„u

#148961

Observ„m zi de zi atacuri vehemente din partea opozi˛iei, Ón special a unor reprezentan˛i P.S.D., la adresa ministrului Gheorghe Flutur, cu privire la gestionarea gripei aviare. S-a ajuns p‚n„ la faza Ón care se cere demisia ministrului agriculturii.

Este o ac˛iune la care m„ a∫teptam. Nu ∫tiam Óns„ ce motiv vor g„si cei de la P.S.D. Eram convins c„ ministrul Gheorghe Flutur nu convine celor de la P.S.D., Domnia sa fiind un critic permanent ∫i obiectiv al neregulilor din perioada guvern„rii P.S.D. Domnia sa a fost ∫i este persoana din P.N.L. ce a spus lucrurilor pe nume, deschis, f„r„ a Óncerca s„ Óncheie un îpact al t„cerii“ care s„-i asigure simpatia sau sprijinul reprezentan˛ilor P.S.D.

Strategia Ministerului Agriculturii, reprezentat de Domnia sa, a trasat drumul pe care Rom‚nia Ól are de parcurs pentru integrarea Ón Uniunea European„. Este pentru prima dat„ c‚nd un ministru al agriculturii vrea s„ fac„ ceva cu adev„rat pentru transformarea Ón bine a agriculturii rom‚ne∫ti, ˛in‚nd seama ∫i de contextul integr„rii Ón Uniunea European„.

Ministrul Flutur nu s-a ferit s„ ia m„surile necesare, cu toate c„ unele dintre acestea nu au fost populare. Œn schimb, P.S.D., nu a avut curajul s„ le promoveze, cu toate c„ erau absolut necesare.

Œn mod sigur, altfel ar fi stat lucrurile dac„ reforma Ón agricultur„ ar fi Ónceput cu c‚˛iva ani Ón urm„.

A profita acum de acest necaz, gripa aviar„, pentru a te r„zbuna pe ministrul Flutur este o ac˛iune care te duce cu g‚ndul c„ reprezentan˛ilor P.S.D. nu le pas„ de problemele reale ale agriculturii rom‚ne∫ti ∫i ale Rom‚niei, Ón general.

Firesc ar fi fost ca ace∫tia s„ sprijine ac˛iunile Guvernului, ale ministrului Gheorghe Flutur Ón lupta cu gripa aviar„, ie∫ind public cu aceast„ tem„.

Prin ac˛iunile Óntreprinse, P.S.D. a ar„tat c„ nu se poate lipsi de interesul s„u politic, chiar dac„ aici nu era cazul. Domnii de la P.S.D. nu realizeaz„ c„ gripa aviar„ nu are culoare politic„ ∫i c„ rom‚nii nu au nimic de c‚∫tigat din acest r„zboi politic declan∫at de P.S.D.

Cred c„ popula˛ia Rom‚niei observ„ jocul politic murdar Ónceput de P.S.D., realiz‚nd c„ P.S.D. vorbe∫te f„r„ s„ fac„ nimic concret.

Dac„ cei de la P.S.D. doresc concurs de semn„turi, facem concurs de semn„turi, dar nu aceasta este rezolvarea problemei!

Le propun celor de la P.S.D. s„ realizeze gravitatea situa˛iei pentru Rom‚nia ∫i s„ recunoasc„ faptul c„ situa˛ia proast„ din sistemul sanitar-veterinar nu apar˛ine Guvernului T„riceanu, ci guvernelor din perioada anterioar„.

S„ te bucuri de acest moment greu pentru to˛i rom‚nii ∫i s„ Ól folose∫ti Ón scop electoral este mult prea mult, chiar dac„ este vorba de P.S.D.

Normal ar fi ca liderii tuturor partidelor politice s„ sprijine public ac˛iunile Guvernului, pe aceast„ tem„.

Valeriu Gheorghe

#153486

Experien˛a statelor est-europene a ar„tat c„, pentru ca aderarea s„ fie un succes din punct de vedere economic, este nevoie, pe l‚ng„ stabilitate politic„ ∫i social„, de capacitate crescut„ de absorb˛ie a fondurilor europene, de for˛„ de munc„ preg„tit„ ∫i de un nivel crescut de investi˛ii str„ine directe.

Œn paralel cu intensificarea eforturilor de rezolvare a problemelor existente Ón domeniile pentru care au fost men˛inute stegule˛ele ro∫ii Ón ultimul raport, nu trebuie neglijate m„surile ce se impun a fi luate pentru informarea publicului larg cu privire la ce se a∫teapt„ de la noi dup„ integrare.

Capacitatea cet„˛enilor rom‚ni de a realiza proiecte viabile pe plan european poate aduce Rom‚niei, Ón schimbul celor aproximativ 800 milioane de euro contribu˛ie la bugetul Uniunii Europene, investi˛ii Ón valoare de p‚n„ la 11 miliarde euro, anual. Tocmai de aceea, consider c„ este important s„ acord„m o aten˛ie sporit„ preg„tirii cet„˛enilor prin campanii de informare, dar ∫i de formare cu privire la ceea ce Ónseamn„ integrarea Ón Uniunea European„, pun‚ndu-se accent pe stimularea interesului pentru elaborarea de proiecte competitive pe pia˛a european„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Cet„˛enii trebuie s„ con∫tientizeze faptul c„ reu∫ita Ón afaceri ∫i prosperitatea economic„ ∫i social„ pot fi asigurate prin acest tip de abordare a fondurilor europene. Numai a∫a va putea fi realizat un echilibru Óntre regiunile de dezvoltare ale Rom‚niei, pe de o parte, ∫i economia na˛ional„ ∫i macroeconomia Uniunii Europene, pe de alt„ parte.

Œn prezent, Rom‚nia este v„zut„ ca un stat capabil s„ aduc„ un plus de valoare Uniunii Europene, Ón principal datorit„ dinamicii sociale ∫i a for˛ei de munc„ instruite. Dar acest lucru nu este suficient. Faptul c„ avem m‚n„ de lucru bine preg„tit„ nu asigur„ dezvoltarea mult a∫teptat„, dac„ aceasta nu este dublat„ de ini˛iative private de succes, care s„ o Óntrebuin˛eze.

Emil Strung„

#156960

îScenariul Stolojan — B„sescu“

Am constatat, cu real„ surprindere, c„ domnul pre∫edinte Traian B„sescu, Ón perioada Ón care s-a aflat spitalizat la Viena, a reu∫it remarcabila performan˛„ de a r„m‚ne omniprezent, prin ideile sale, pe scena politic„ rom‚neasc„. De data aceasta, Óns„, regretele la adresa numirii domnului C„lin Popescu-T„riceanu Ón func˛ia de prim-ministru au fost exprimate de unul dintre cei mai loiali subordona˛i ai s„i: Theodor Stolojan.

Printr-un joc de imagine de tip b„sescian, domnul Stolojan a ie∫it Ón lumina reflectoarelor mass-media pentru a-∫i ataca, dup„ un scenariu bine cunoscut, chiar propriul partid, din care demult face parte doar Ón mod formal. Critic‚ndu-l dur ∫i f„r„ re˛inere de premierul C„lin Popescu-T„riceanu, s-a erijat Ón func˛ia de lider al unei Ónchipuite coloane a V-a a P.N.L.-ului care, Ón viziunea Domniei sale, ar fi reprezentat o solu˛ie viabil„ pentru

reformarea ∫i Ónt„rirea acestuia. Œn fapt, prin Óntreaga sa atitudine, domnul Theodor Stolojan nu ar fi realizat nimic altceva dec‚t subordonarea Partidului Na˛ional Liberal unor interese str„ine de op˛iunile noastre, ce urm„resc direct anihilarea liberalismului rom‚nesc.

De∫i au existat c‚teva voci Ón cadrul P.N.L. care s-au f„cut auzite Ón mod favorabil la adresa domnului consilier preziden˛ial, acestea s-au stins destul de repede. Colegii liberali care au g‚ndit ini˛ial pozitiv fa˛„ de discursul domnului Stolojan au reac˛ionat astfel datorit„ laturii emo˛ionale, Ón minte revenindu-le imaginea de alt„dat„ a fostului ∫ef P.N.L. Ra˛ionalul a Ónvins Óns„ ∫i to˛i ace∫ti colegi ∫i-au amintit c„ Theodor Stolojan a fost, totodat„, acel lider care ∫i-a abandonat partidul exact c‚nd acesta a avut nevoie de el, Ónaintea alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale din 2004. Un astfel de comandant, care ∫i-a p„r„sit propria armat„ Ónaintea unei b„t„lii at‚t de importante, nu mai poate avea credibilitate niciodat„ Ón fa˛a fo∫tilor camarazi. Timpul Óndelungat petrecut de domnul Stolojan la Cotroceni l-a Óndep„rtat suflete∫te de propriul partid.

Œn viziunea noastr„, Óntregul eveniment a avut o dubl„ semnifica˛ie. Œn primul r‚nd, pre∫edintele Traian B„sescu a pus la Óncercare, dac„ mai era cazul, loialitatea domnului consilier Theodor Stolojan, care s-a dovedit a fi Óndreptat„ Ómpotriva intereselor liberale. Un al doilea test al pre∫edintelui s-a desf„∫urat Ón paralel, pentru a se determina exact gradul de coeziune a Partidului Na˛ional Liberal. S-a dovedit, Ón ciuda aparen˛elor, c„ liberalii ∫tiu s„ treac„ peste diferen˛ele de opinie atunci c‚nd le sunt amenin˛ate identitatea ∫i Óndeplinirea propriilor obiective ale guvern„rii.

Œn Óncheiere, putem afirma c„ orice alt„ Óncercare a domnului Theodor Stolojan de a reveni Ón func˛ia odat„ abandonat„, de lider P.N.L., nu Ói poate aduce altceva dec‚t c„derea Ón derizoriu ∫i transformarea sa Óntr-un veritabil cavaler al tristei figuri, pe scena politic„ rom‚neasc„.

Adev„rata finalitate a acestui atac este Óncercarea de eliminare a P.N.L. de pe scena politic„ fie prin dezintegrare, fie printr-o subordonare, prin fuziunea cu P.D.

Gheorghe Chiper

#161690

îCum se irosesc unele oportunit„˛i de investi˛ii...“ O dat„ cu instalarea noului Guvern, Ón jude˛ul Arad a crescut Óncrederea Óntr-o mai consistent„ orientare a fondurilor de investi˛ii c„tre unele lucr„ri publice din jude˛. N-a contat faptul c„ sub Guvernarea P.S.D. au fost demarate unele obiective, iar altele au fost chiar finalizate; au fost mai importante promisiunile, lozincile despre un viitor prosper, despre mari lucr„ri publice viitoare.

Acum, dup„ aproape un an ∫i jum„tate, vedem c„ toate acestea sunt simple iluzii, c„ se am‚n„ nu doar materializarea lor, ci mai ales Ónscrierea Ón programe ∫i finan˛area acestora.

Din multitudinea de astfel de lucr„ri doresc s„ m„ opresc la cele de aduc˛iune ∫i introducere a aliment„rilor cu gaze naturale Ón unele localit„˛i importante ale jude˛ului.

Œn perioada 2001—2004, Ón ora∫ul Ineu s-au finan˛at ∫i realizat — cu sprijinul financiar al Guvernului de atunci — o leg„tur„ la sistemul na˛ional de transport gaze naturale, Ón lungime de 32 de kilometri, precum ∫i re˛ele de distribu˛ie Ón tot ora∫ul, ceea ce a determinat, pe l‚ng„ plusul de confort urban, o nou„ ∫i important„ capacitate industrial„ Ón ora∫, la care lucreaz„ peste 4.500 persoane.

Dup„ 2004, oportunit„˛i similare s-au ivit pentru ora∫ele Lipova ∫i N„dlac, ora∫e care ar fi fost poten˛ial beneficiare ale unor investi˛ii de transport ∫i distribu˛ie gaze: la Lipova, pe seama faptului c„ ministrul industriei ar putea sprijini finan˛area lucr„rilor pentru un ora∫ al c„rui primar apar˛ine aceleia∫i forma˛iuni politice (P.C.); la N„dlac, pentru c„ pe plan na˛ional s-au demarat lucr„rile la o magistral„ de gaze Óntre Arad ∫i Szeged (Ungaria) prin zona de frontier„ N„dlac, asigur‚ndu-se prin aceasta at‚t o leg„tur„ cu sistemul european de gaze, c‚t ∫i condi˛iile tehnico-materiale pentru racordarea ora∫ului la alimentarea cu gaze.

Autorit„˛ile locale din cele dou„ ora∫e — cu primari apar˛in‚nd structurilor politice de la guvernare — n-au folosit aceste oportunit„˛i, de∫i au ajuns la jum„tatea mandatului. O s„ treac„ ∫i cealalt„ jum„tate ∫i o s„ se constate c„ practic suntem Ón aceea∫i situa˛ie, f„r„ a putea beneficia de o important„ resurs„ energetic„ prin care se rezolv„ nu numai problemele termice ale locuin˛elor, dar mai ales condi˛ii pentru noi obiective de investi˛ii industriale, pentru a valorifica surplusul de for˛„ de munc„ din aceste zone. ™i trebuie s„ subliniem c„ ambele ora∫e nu-∫i pot promova astfel de investi˛ii din lipsa re˛elei de gaz metan.

O situa˛ie care nu este Óns„ singular„, oprirea sau am‚narea lucr„rilor la o serie de obiective de interes general este o practic„ frecvent„ Ón ace∫ti ani, mai ales la lucr„rile de infrastructur„ ∫i servicii publice. NeÓnceperea sau nefinan˛area altor asemenea obiective este, de asemenea, o cale de a stagna dezvoltarea ∫i

modernizarea localit„˛ilor. Desigur, din lips„ de bani, care, iat„, sunt tot mai pu˛ini, din cauza opririi cre∫terii economice ∫i restr‚ngerii resurselor bugetare din care se execut„ aceste lucr„ri.

Gabriela Nedelcu

#164748

îDemisia ministrului Flutur“

Criza grav„ Ón care se reg„se∫te ˛ara din cauza efectelor gripei aviare vi se datoreaz„ Ón primul r‚nd dumneavoastr„, domnule ministru Gheorghe Flutur.

Probabil c„, dac„ nu v„ aroga˛i tot succesul Ónl„tur„rii pericolului declan∫at de gripa aviar„ din aprilie 2006, nu vi s-ar imputa cu at‚ta ardoare ∫i insuccesul real al ac˛iunilor Óntreprinse pentru stoparea ∫i prevenirea r„sp‚ndirii virusului.

De asemenea, Ónc„ din toamn„, dumneavoastr„ coordona˛i activitatea Comandamentului Antiepizootic, care trebuia s„ gestioneze orice situa˛ie de criz„ generat„ de apari˛ia bolilor transmisibile la animale, inclusiv gripa aviar„. Ce a˛i f„cut, la modul real, pentru acest lucru? Nimic!

A˛i transformat gripa aviar„ Óntr-o afacere bun„ de a c‚∫tiga capital electoral ∫i de imagine. A˛i minimalizat acest virus uciga∫ ∫i a˛i fost interesat doar de clientela politic„ — ca s„ nu spun grupurile de interese —, astfel Ónc‚t ea s„ c‚∫tige c‚t mai mult de pe urma îgestion„rii eficiente“ a crizei gripei aviare din Rom‚nia (vezi contractele ilegale acordate de firmele P.N.L.-P.D.).

To˛i rom‚nii se Óntreab„ acum de ce Ón ˛„rile vecine nu se reg„se∫te acest fenomen? P„s„rile c„l„toare nu ajung ∫i acolo? Cu ce este mai protejat„ Polonia sau Ungaria? Cum a p„truns acest virus Óntr-o cresc„torie de p„s„ri condus„ de membri P.N.L., Ón condi˛iile Ón care gripa aviar„ era ˛inut„ sub control de c„tre dumneavoastr„? Dac„ serviciile secrete Ónc„ de vineri v-au informat despre o posibil„ cauz„ a declan∫„rii noilor focare de infec˛ie, ce m„suri a˛i luat? Pute˛i r„spunde la aceste Óntreb„ri? Se pare c„ nu ave˛i r„spunsurile, pentru c„ a˛i aruncat Rom‚nia Óntr-o adev„rat„ criz„!

Argumentele pe care le aduce˛i Ón fa˛a unui popor sunt puerile.

S„ nu uita˛i niciodat„ c„ a˛i pus Ón pericol economia ˛„rii ∫i mai ales s„n„tatea oamenilor din Rom‚nia. Astfel: industria avicol„ din Rom‚nia va disp„rea; zeci de mii de oameni Ó∫i vor pierde locul de munc„; bugetul de stat va avea de suferit din cauza interzicerii exporturilor; turismul din Rom‚nia va fi, practic, paralizat.

De aceea, domnule ministru Flutur, v„ solicit demisia de onoare.

Dac„ nu ave˛i aceast„ demnitate, m„ adresez domnului C„lin Popescu-T„riceanu, Ón calitatea de prim-ministru.

Ave˛i datoria moral„ fa˛„ de rom‚ni s„ demite˛i acest ministru care este cunoscut Ón jude˛ul pe care Ól reprezint„ doar ca îmarele baron al p„durilor“. Ave˛i datoria s„-l demite˛i pentru incompeten˛a dovedit„ Ón gestionarea crizei gripei aviare, care pune Ón pericol Óntreaga ˛ar„.

Constantin Ni˛„

#167335

îDin gre∫eal„ Ón gre∫eal„, la victoria final„!“ Cel mai bun dintre guvernele posibile este pe cale s„ mai ascund„ Ónc„ o dat„ gunoiul sub pre∫. Cu un tupeu care Óntrece orice imagina˛ie, ministrul Gheorghe Flutur ∫i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 implicit, premierul C„lin Popescu-T„riceanu Ó∫i bat joc de o ˛ar„ Óntreag„!

Œn primul r‚nd, observ„m c„ nimeni nu-∫i asum„ responsabilitatea! Cu toate c„ m„surile hei-rupiste din ultimele zile dau impresia c„ suntem Ón pragul unei mobiliz„ri na˛ionale, singurii care pl„tesc sunt cei doi care au fost demi∫i. ™i, bineÓn˛eles, contribuabilii.

Presa, Ón ansamblu, a ar„tat cu argumente de necontestat c„ actuala criz„ a atins o asemenea amploare din cauza unor gre∫eli flagrante ale administra˛iei. Responsabili de proast„ gestionare a crizei sunt nu numai cei de la direc˛iile sanitar-veterinare, ci ∫i prefectul îapolitic“ al jude˛ului Bra∫ov ∫i autorit„˛ile centrale — cei de la Agen˛ia Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i din Ministerul Agriculturii, Ón frunte cu ministrul Flutur.

Nu presa a politizat problema, doamnelor ∫i domnilor guvernan˛i, ci algoritmul Coali˛iei, care a f„cut ca responsabilitatea s„ fie pasat„ de la minister la A.N.S.V. ∫i invers. Domnul ministru, care se ˛ine cu ghearele ∫i din˛ii de scaun, ∫i domnii liberali, care fac front comun Ón fa˛a sa, au un motiv foarte limpede: banii!

Cum s„ rateze ocazia de a ∫i satisface clientela politic„? Prea pu˛in s-a vorbit despre furnizorii de vaccinuri ∫i de substan˛e dezinfectante ∫i de modul de atribuire a acestor contracte. Criza e, de fapt, criza pro∫tilor care stau Ón carantin„! Pentru domnii guvernan˛i e o minunat„ perioad„ de prosperitate!

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ atrag aten˛ia ∫i asupra situa˛iei specifice din jude˛ul Bra∫ov, Ón special din zona Codlea—F„g„ra∫. Nu vreau s„ eludez responsabilitatea fostei guvern„ri, care nu a reu∫it s„ relanseze industria din zon„. Am avut ∫i noi gre∫elile noastre, dar am reu∫it s„ asigur„m o anumit„ stabilitate. Acum, situa˛ia social„ de acolo este critic„. ™omajul este mult peste media pe ˛ar„, chiar Ón condi˛iile Ón care un procent Ónsemnat din popula˛ia apt„ de munc„ a plecat s„ lucreze prin Italia, Germania ∫i Spania. Municipiul Bra∫ov nu mai poate absorbi for˛„ de munc„ ∫i condi˛iile fi„rii B„rsei ∫i F„g„ra∫ului nu permit deocamdat„ dec‚t o agricultur„ de subzisten˛„.

Œnchiderea celor dou„ ferme avicole va determina o sc„dere serioas„ a interesului antreprenorial Ón zon„. Are Guvernul o strategie de reconstruc˛ie economic„ a zonei? Nu e nici un semn de a∫a ceva!

Apropo, ce mai face Guvernul care se l„uda cu privatizarea rapid„ a îTractorului“?!

Œn al treilea r‚nd, b„taia de joc a guvernan˛ilor este cu at‚t mai revolt„toare, cu c‚t nenorocirea cu p„s„rile este folosit„ de partenerii de coali˛ie pentru a-∫i pl„ti poli˛e unii altora ∫i a c‚∫tiga capital politic pe seama necazului oamenilor. Pove∫tile cu restructurarea ∫i/sau remanierea Guvernului sunt, pe de o parte, praf Ón ochii cet„˛enilor, ∫i, pe de alt„ parte, ocazia de a renegocia posturile din administra˛ie. De fapt, restructurarea este una singur„ ∫i foarte simpl„: e suficient„ o foaie de h‚rtie pe care premierul s„ scrie: demisie!

Œn fine, dar nu Ón ultimul r‚nd, gripa aviar„ poate fi un bun pretext pentru am‚narea ader„rii Rom‚niei. ™tim cu to˛ii c„ opinia public„ din majoritatea ˛„rilor europene nu prive∫te cu ochi buni aderarea ˛„rii noastre. O amplificare a circului mediatic, Ón detrimentul unei rezolv„ri rapide ∫i directe, nu face dec‚t s„ multiplice semnele de neÓncredere din Occident.

Dar, Ón loc s„ fac„ treab„, ministrul Flutur gust„ pui Ón direct îpe sticl„“. Puiul o fi avut gust bun, dar spectacolul a fost de prost gust!

Tot acest circ ad‚nce∫te pr„pastia din societatea rom‚neasc„ dintre s„raci ∫i boga˛i: ceea ce se vede ∫i se re˛ine este c„ s„racii sunt b„ga˛i Ón carantin„, iar boga˛ii m„n‚nc„ pui frip˛i la televizor!

Dac„ guvernan˛ii nu sunt Ón stare de munc„, decen˛„ ∫i responsabilitate, atunci e o singur„ solu˛ie: demisia!

Gheorghe S‚rb

#172639

îGripa aviar„ din Rom‚nia — ignoran˛a ∫i incapacitatea puterii“

Prin aceast„ interven˛ie m„ v„d nevoit s„ subliniez dimensiunile unei crize care pare s„ dep„∫easc„ capacitatea de gestiune a actualei puteri. M„ refer aici la gripa aviar„, care a pus st„p‚nire pe importante zone ale Rom‚niei, subiect care acapareaz„ agenda public„ din ultimele s„pt„m‚ni.

™i merit„ aten˛ia noastr„. Oamenii de ∫tiin˛„ se tem c„ am putea asista Ón cur‚nd la o epidemie de grip„ la nivel global Ón r‚ndul oamenilor, motivul fiind acela c„ astfel de epidemii se produc de trei sau patru ori pe secol. Exper˛ii sunt de p„rere c„ este doar o chestiune de timp p‚n„ ce virusul va suferi muta˛ii, cu consecin˛a unei r„sp‚ndiri rapide de la om la om.

Pe l‚ng„ acest aspect, doamnelor ∫i domnilor, consider c„ sunt limpezi dovezile de incapacitate de gestionare a situa˛iei de c„tre cei desemna˛i a oferi solu˛ii ∫i control.

Lipse∫te r„spunsul la o Óntrebare fundamental„: de ce exist„ gripa aviar„ Ón Rom‚nia? Care este cauza acestei epidemii?

Dac„ nu ne Ónv„˛„m lec˛iile acum, mai t‚rziu s-ar putea s„ fie prea t‚rziu. Important este ca cum s„ se ia deciziile potrivite, de identificare a vinova˛ilor pentru r„sp‚ndirea virusului aviar. S„ existe un precedent, pentru evitarea unor alte anomalii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Nu sunt lucruri Ónt‚mpl„toare cele petrecute Ón ultimele zile, iar implicarea unor institu˛ii precum Serviciul Rom‚n de Informa˛ii ∫i reac˛iile penibile ∫i de intoxicare care au avut loc au dus la lipsa de credibilitate a unui poten˛ial argument la identificarea cauzei acestei probleme. De ce raportul serviciului a con˛inut grave erori, care ar putea afecta rela˛iile diplomatice cu Ungaria ∫i Slovacia? Informa˛iile furnizate de S.R.I. trebuiau verificate de institu˛iile abilitate s„ combat„ gripa aviar„.

S-a declarat public c„ existau informa˛ii despre existen˛a acestei extinderi a virusului Ón zona Codlea de luna trecut„, deci se poate cere r„spunderea celor implica˛i. Au pus interesul economic sau de alt„ natur„ mai presus dec‚t interesul na˛ional ∫i siguran˛a alimentar„ a cet„˛enilor!

Reac˛ia puterii, Ón special jocul de-a r„spunderea de la ministerul de resort la Guvern, iar de la Guvern la Cotroceni, a demonstrat o lips„ de coeziune a Coali˛iei de guvernare chiar ∫i Ón situa˛iile de urgen˛„ public„, cu atingeri asupra interesului na˛ional.

Carnea de pui din Rom‚nia nu se export„, efectivele de p„s„ri sunt decimate, iar interesele obscure pentru acest segment al pie˛ei ies la iveal„. Cine are interesul pentru escaladarea acestei situa˛ii ∫i este reac˛ia guvernan˛ilor determinat„ de incapacitate sau de interese subordonate?!

Repet, stima˛i colegi, cet„˛enii Rom‚niei doresc s„ ∫tie care este cauza acestei situa˛ii. De unde aceste specula˛ii ∫i interese obscure, de ce reac˛ii confuze ∫i lipsite de substan˛„?

Sper ca aceste ipoteze s„ nu se adevereasc„, deoarece eu Ónc„ cred Ón prioritatea interesului na˛ional ∫i a bun„st„rii/siguran˛ei cet„˛enilor!

Ce se poate spune? Capul lui Flutur Ól vrem? Dac„ este vinovat s„ pl„teasc„, dar dac„ situa˛ia este mai complex„ suntem datori s„ oferim r„spunsuri fa˛„ de cei care au purtat greul acestei Óncerc„ri.

De aceea, fac apel la oamenii ∫i institu˛iile abilitate s„ deslu∫easc„ dedesubturile acestei situa˛ii. Pentru viitor, s„ fim preg„ti˛i din toate punctele de vedere. A fost ∫i este o Óncercare grea, deci trebuie s„ Ónv„˛„m din ea.

Au fost pagube de sute de miliarde de lei, iar efectivul uman implicat Ón procesul de exterminare a p„s„rilor nu avea minime cuno∫tin˛e de protec˛ie sau decontaminare. Abia acum reprezentan˛ii Ministerului Agriculturii anun˛„ lansarea unei linii telefonice gratuite pentru cet„˛eni, cu informa˛ii pentru protec˛ia cet„˛enilor ∫i limitarea extinderii epidemiei. Costurile ∫i efectele aviarei pot afecta chiar ∫i evolu˛ia procesului de integrare.

Turismul este afectat de gripa aviar„, unele estim„ri men˛ioneaz„ un num„r de peste 8.000 de nordici care ∫i-au schimbat destina˛ia de vacan˛„. Litoralul va avea, de asemenea, de suferit, iar puterea trebuie s„ ini˛ieze un program public de calmare a spiritelor, pentru a salva ceea ce a mai r„mas de reparat ca imagine public„.

Reprezentan˛ii companiilor interna˛ionale care aduc turi∫ti str„ini Ón Rom‚nia reclam„ gestionarea guvernamental„ dezastruoas„ a imaginii despre gripa aviar„. Comunicarea a fost la p„m‚nt, iar rezultatul a fost sc„derea semnificativ„ a num„rului de turi∫ti ∫i un gol semnificativ Ón Óncas„rile din turism pe 2006.

Responsabilitatea se plimb„ de la ministrul Flutur la T„riceanu, iar efectul îtsunami“ declarat vinovat de aviara din Rom‚nia se poate extinde ∫i asupra lor.

Mai mult, de acum Óncolo se vor num„ra ou„ de curc„ (cele de g„in„ sunt perimate), poate se vor trezi ∫i guvernan˛ii la realitate!

Autorit„˛ile s„ explice motivul pentru care virusul a ocolit statele din jur ∫i a atacat doar ˛ara noastr„.

Care sunt cauzele care au provocat reizbucnirea ∫i r„sp‚ndirea virusului gripei aviare? Deocamdat„ se fac doar tot felul de specula˛ii. Iar vinova˛ii s„ pl„teasc„! Suntem datori fa˛„ de cei care ne-au delegat s„ reprezent„m interesul na˛ional.

Emil Radu Moldovan

#177869

îŒn c„utarea timpului pierdut“

Se spune c„ e nevoie de 10 Ón˛elep˛i pentru a repara gre∫eala unui iresponsabil, dar m„ Óntreb cine ne va aduce Ónapoi timpul ∫i banii pierdu˛i de un ministru cu realiz„ri nule.

Dup„ ce timp de un an, singura preocupare a ministrului Dobre a fost aceea de a modifica ∫i secretiza contractul cu Bechtel, realizare care va costa bugetul de stat mai mult de un miliard de euro, acum, la aproape 2 ani de mandat, ar trebui s„ vin„ Ón fa˛a rom‚nilor pentru a le explica de ce activitatea sa st„ sub semnul cifrei zero.

™oselele din Rom‚nia ne duc cu g‚ndul la zona crepuscular„, iar banii da˛i pe rovignet„, dar ∫i pe alte taxe pentru drumuri nu se reg„sesc dec‚t, poate, Ón salariul unui ministru care a uitat c„ a fost pus acolo pentru a aduce infrastructura Rom‚niei la un nivel cel pu˛in acceptabil.

Turismul e compromis ∫i anul acesta Ón Rom‚nia. Cei care s-au ocupat cu organizarea licita˛iilor pentru plajele de la Marea Neagr„ au fost at‚t de eficien˛i Ónc‚t le-au organizat mult prea t‚rziu ∫i total haotic. Drept consecin˛„, nu s-a g„sit nici o firm„ care s„ vin„ cu proiecte de Ómbun„t„˛ire a calit„˛ii, Ón vederea atragerii de turi∫ti, motiv pentru care milioanele de euro care puteau intra Ón bugetul statului vor merge la bulgari sau Ón bugetul altor ˛„ri, ai c„ror guvernan˛i au ∫tiut s„-∫i fac„ treaba.

Œn transportul feroviar s-a Ónregistrat cea mai lung„ grev„ din istoria C.F.R., cu pierderi Ón transportul de c„l„tori de 6 miliarde/zi Ón zilele lucr„toare ∫i 10 miliarde/zi Ón week-end. Din buzunarul cui au fost suporta˛i ace∫ti bani?

Nu s-au finalizat lucr„rile de refacere a infrastructurii feroviare afectate de inunda˛iile din sezonul prim„var„— var„ ∫i exist„ tot mai pu˛ine ∫anse c„ acestea s„ fie finalizate sub mandatul actualului ministru.

O alt„ problem„ a rom‚nilor, ∫i Ón special a tinerilor, este problema locuin˛ei. Nu e de mirare c„ pia˛a imobiliar„ e Ón continu„ cre∫tere, iar pre˛ul apartamentelor e triplu fa˛„ de valoarea lor real„, din moment ce preocup„rile Guvernului sunt Óndreptate Ón cu totul alte direc˛ii.

Sunt a∫a multe lucruri de f„cut Ón Rom‚nia Ónc‚t nu cred c„ Ó∫i poate permite vreun ministru s„ Ó∫i bat„ joc de banii ∫i timpul care nu mai trece Ón favoarea noastr„.

Dragi guvernan˛i, a˛i Ónvinuit destul fosta guvernare pentru toate e∫ecurile voastre, care nu sunt pu˛ine, dar nu mai avem timp s„ ascult„m lament„ri, nici s„ fim spectatori ai unui spectacol ieftin, Ón care nu mai credem nici noi, nici Europa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006

C„t„lin Lucian Matei

#180475

îGripa aviar„ pune st„p‚nire pe Rom‚nia“

Asist„m Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni la neputin˛a guvernan˛ilor no∫tri Ón lupta cu gripa aviar„, constat„m Óngrozi˛i c„ Ón fiecare zi cre∫te num„rul focarelor Ón care s-a confirmat gripa aviar„, c„ aproape jum„tate din jude˛ele ˛„rii sunt Ón carantin„. Aceast„ explozie a gripei aviare s-a produs la doar c‚teva zile dup„ ce ministrul Flutur ne asigura at‚t pe noi, c‚t ∫i pe reprezentan˛ii Uniunii Europene c„ a ie∫it Ónving„tor Ón lupta cu virusul, Óns„ totul s-a dovedit a fi o minciun„ grosolan„.

Dac„ Ón toamna anului trecut domnul ministru Flutur Ó∫i asuma Óntregul merit pentru stoparea ∫i eradicarea virusului gripei aviare, fiind prezent ∫i d‚nd explica˛ii, ca un adev„rat specialist, Ón toat„ presa ∫i la toate televiziunile, de data aceasta, c‚nd lucrurile au sc„pat de sub control, acela∫i ministru Flutur ne spune cu senin„tate c„ nu el este responsabil, c„ nu are p‚rghii ∫i a∫a mai departe, aplic‚nd tactica stru˛ului.

De c‚nd a preluat scaunul de ministru al agriculturii, domnul Flutur s-a preocupat de orice altceva — inunda˛ii, diguri etc. —, numai de agricultur„, nu!

M„ a∫teptam ca domnul Flutur s„ se preocupe m„car de silvicultur„, domeniul Ón care este specialist, Óns„ domnul ministru nici de acest domeniu nu s-a ocupat, ∫i aici Ónt‚lnim acela∫i haos ca ∫i Ón agricultur„. De altfel, pe domnul Flutur nu prea Ól recomand„ rezultatele pe care le-a avut ca director al Direc˛iei Silvice Suceava, rezultate care sunt cel mult mediocre.

Suntem indigna˛i de Ónc„p„˛‚narea cu care primulministru T„riceanu Ól sus˛ine Ón continuare pe ministrul Flutur, de∫i toat„ lumea, inclusiv liberalii, au constatat incompeten˛a ∫i demagogia demonstrate de domnul Flutur.

Dac„ P.N.L. nu are un om mai bun dec‚t domnul Flutur pentru Ministerul Agriculturii, atunci ar trebui s„ cedeze ministerul altui partid, dar dac„ P.N.L. are pe altcineva mai competent dec‚t domnul Flutur, atunci ar trebui s„ recunoasc„ gre∫eala mare pe care a f„cut-o atunci c‚nd l-a coco˛at pe Flutur Ón fruntea ministerului. Domnul ministru Flutur mai are o singur„ ∫ans„ s„-∫i reabiliteze imaginea: demisia.

Prin demisie, domnule Flutur, a˛i Ómbun„t„˛i ∫i imaginea silvicultorilor din ˛ar„.

A∫adar, domnule prim-ministru, dac„ Flutur nu Ó∫i d„ demisia, introduce˛i Ministerul Agriculturii Ón carantin„ ∫i remania˛i-l pe domnul Flutur. Sigur ve˛i avea ∫anse mai mari s„ scoate˛i ˛ara din criza gripei aviare!

Niculae B„d„l„u

#182950

îLipsa infrastructurii sanitare Ón jude˛ul Giurgiu“

M„ v„d obligat s„ reiterez mesajul c„tre dumneavoastr„.

Este nepermis ca Ón anul 2005 medicina rom‚neasc„ s„ aib„ fundament empiric.

Dotarea material„ a institu˛iilor sanitare din jude˛ul Giurgiu aminte∫te de primele Óncerc„ri de alinare a suferin˛elor omene∫ti.

Dovedi˛i c„ sunte˛i la Ón„l˛imea statutului de demnitar pe care Ól de˛ine˛i ∫i deplasa˛i-v„ Ón jude˛ul Giurgiu pentru a constata personal lipsa infrastructurii sanitare.

Laboratorul din Policlinica Jude˛ean„ Giurgiu este nefunc˛ional: a lucra numai analize contra cost Ónseamn„, practic, colaps. Giurgiuvenii nu Ó∫i permit s„ pl„teasc„

analizele medicale, Ón condi˛iile Ón care economia giurgiuvean„ a fost, r‚nd pe r‚nd, deconectat„ de la aparatul de oxigen, Ón cele trei mandate ale Prim„riei liberale.

Direc˛ia Sanitar„ Giurgiu ar trebui s„ aib„ ini˛iativa scoaterii la concurs — Ón condi˛ii avantajoase (asigurarea caz„rii Ón ora∫) — a unui post de medic laborant.

Transformarea Spitalului Jude˛ean Ón Spital de Urgen˛„ impune alte posturi medicale, ce trebuie ocupate prin concurs. Prim„ria trebuie s„ ofere locuin˛e medicilor ce se vor stabili Ón Giurgiu — ∫i s„ Óncheie sistemul de recompens„ a acoli˛ilor ei prin caz„ri Ón a∫a-numite apartamente sociale.

Un semnal de alarm„ Ól reprezint„ medica˛ia antidiabetic„.

Terapia insulinic„ ∫i cea normoglicemiant„ oral„ nu ajung la timp ∫i Ón doze adecvate la pacien˛i. Intrarea Ón coma diabetic„ are loc Ón ore de la nerespectarea standard a prescrip˛iei medicale.

Cozile interminabile pentru medica˛ia compensat„ ∫i gratuit„ at‚t la u∫ile medicilor de familie, c‚t ∫i la farmacii cunosc un numitor comun: suprastratificarea listelor de medicamente, ramificarea patologiilor Ón grupe conexe — birocra˛ie ce stranguleaz„ trupul pl„p‚nd al sistemului medical falimentar.

Nu ave˛i cum, domnule ministru, s„ jonc˛iona˛i managerul de spital de medic. Directorul economic este acela ce regleaz„ balan˛a financiar„ a institu˛iei, dar directorul prim trebuie s„ fie medic.

Œntr-un seminar pe teme medicale desf„∫urat recent la Ploie∫ti Ón seria Dialogurilor social-democrate, domnii Mircea Geoan„, Miron Mitrea, Sorin Oprescu, Ovidiu BrÓnzan au primit mesajul clar al medicilor ce nu sunt de acord cu actualul statut al personalului medical. Una dintre Óntreb„ri a fost: îCumva ∫tie managerul cu specializare economic„“ — situa˛ie ca ∫i Ón cazul dumneavoastr„, domnule ministru — îc‚te medicamente antiretrovirale sunt necesare Ón terapia SIDA?“

Eu v„ mai adresez o Óntrebare: cum pute˛i Ónchide spitale (cazul Poiana M„rului) pe criterii de nerentabilitate?

Veni˛i din sfera economic„, domnule ministru, dar Ón medicin„ reu∫ita Ónseamn„ via˛„, nu bani!

L„sa˛i spitalele s„ existe, ele sunt sanctuarele vitale ale acestei ˛„ri Ón deriv„, ∫i permite˛i-le medicilor s„ gestioneze activitatea medical„.

Domnul Sorin Oprescu spunea la Ploie∫ti c„ prin actualul pachet de legi ale s„n„t„˛ii pacien˛ii vor ajunge statistic„ tragic„.

Opri˛i acest genocid ∫i permite˛i adev„ra˛ilor profesioni∫ti Ón medicin„ s„-∫i exercite la parametri maximi nobila profesie pe care o slujesc!

Traian Constantin Iga∫

#186130

Declara˛ie politic„ intitulat„ î1 Iunie — Ziua Interna˛ional„ a Copilului“

Se apropie de noi o zi peste care nu putem trece nep„s„tori. O zi Ón care, l„s‚nd la o parte toate problemele de care ne lovim la fiecare pas, s„ uit„m pu˛in de ele ∫i s„ ne Óndrept„m Óntreaga noastr„ aten˛ie c„tre cel mai de pre˛ cadou ce ne-a fost oferit vreodat„: copiii.

Fiecare dintre noi am fost sau mai avem Ónc„ norocul de a fi copiii cuiva. La r‚ndul nostru, unii dintre noi am devenit, din copii, p„rin˛ii altor copii ∫i pentru ei depunem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 toate eforturile de zi cu zi. Ei sunt cei care ne dau elanul de care avem nevoie pentru a realiza tot ceea ce ne-am dorit de la via˛„. Fericirea noastr„ depinde de fericirea lor ∫i, de aceea, cred c„ fiecare p„rinte nu va face niciodat„ rabat de energie pentru binele copilului s„u.

Din nefericire Óns„, a∫a cum exist„ bine, exist„ ∫i r„u. A∫a cum, Ón unele col˛uri din lume, exist„ pace, Ón altele exist„ r„zboi. Tot a∫a dup„ cum Ón unele ˛„ri copiii se bucur„ de Óntreaga aten˛ie a autorit„˛ilor, mai exist„ Óns„ ∫i locuri unde copiii sunt neproteja˛i, exploata˛i sau chiar maltrata˛i. Num„rul lor nu va putea fi cunoscut niciodat„ cu exactitate, Óns„ nou„ ne revine un rol extrem de important: s„ facem tot ce este posibil ca num„rul lor s„ scad„.

Din ce Ón ce mai des auzim de copii abandona˛i imediat dup„ na∫tere, lucru ce se datoreaz„, cred, Óntr-o mare m„sur„, ∫i unei lipse de maturitate a femeii care se preg„te∫te s„ devin„ mam„. Afl„m sau chiar vedem cazuri de copii exploata˛i, pu∫i de c„tre al˛ii s„ fure, s„ cer∫easc„ sau chiar s„ se prostitueze. Sunt lucruri deosebit de grave, lucruri care n-ar trebui s„ se Ónt‚mple nic„ieri Ón lume. Œntr-o lume Ón care foarte mul˛i se g‚ndesc doar la binele propriu, la func˛ii doar sau la statute sociale, e foarte greu s„ pui cap„t acestor fenomene.

Din p„cate, mai exist„ ∫i ast„zi zone Ón care zilnic copiii cad victime Ón zone de conflict, Ón r„zboaie care n-ar trebui s„ aib„ loc. Zilnic sunt copii care-∫i pierd o m‚n„, un picior sau chiar via˛a, f„r„ a avea nici o vin„. Ei ar trebui s„ ne fie imboldul pentru ca cei Óndrept„˛i˛i sau implica˛i s„ fac„ tot ce este posibil pentru ca aceste lucruri s„ nu se mai repete.

Aminteam la un moment dat despre copiii exploata˛i. Din p„cate, da, se Ónt‚mpl„ c„ oameni deveni˛i p„rin˛i, oameni pe care Dumnezeu i-a binecuv‚ntat d„ruindu-le unul sau chiar mai mul˛i copii, nu ∫tiu s„ se bucure de ceea ce le-a fost d„ruit. Citeam mai zilele trecute Óntr-o carte c‚teva m„rturisiri ale unui copil palestinian care-∫i pierduse tat„l, acesta fiind folosit de c„tre al˛ii drept kamikadze. Cea mai mare dorin˛„ a acelui copil m-a ∫ocat, doamnelor ∫i domnilor: Ó∫i dorea s„ devin„, asemenea tat„lui s„u, un kamikadze, ca prin sacrificiul s„u s„ poat„ ucide chiar mai mul˛i du∫mani dec‚t reu∫ise tat„l s„u. Nu aceasta ar trebui s„ fie preocuparea unui copil, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i!

Fiecare copil, oriunde s-ar afla el, oric‚t de s„rac sau de bogat ar fi, trebuie s„ aib„ copil„ria lui, copil„rie Ón care principala sa grij„ s„ fie joaca, prietenii, generozitatea ∫i dragostea. Acestea sunt cele mai de pre˛ lucruri pe care ar trebui s„ le d„ruim copiilor no∫tri. Sunt lucruri peste care n-avem dreptul s„ trecem ∫i pentru care trebuie s„ ne rezerv„m Ón fiecare zi o parte din timpul pe care Ól avem la dispozi˛ie.

A∫ vrea ca Ón aceast„ zi s„ le transmit tuturor copiilor ca Ón via˛„ s„ se bucure de tot ce este mai bun: s„n„tate, fericire, succese ∫i s„ aib„ parte de tot binele din lume. ™i, din toat„ inima mea, un sincer: La mul˛i ani!

Anca Constantinescu

#189812

Declara˛ie politic„ cu titlul î1 Iunie — Ziua tuturor copiilor“

Ziua Interna˛ional„ a Copilului Ó∫i are originea Ón anul 1925, la Conferin˛a pentru bun„starea copiilor, care a avut loc la Geneva. Reprezentan˛ii celor 54 de ˛„ri participante au elaborat Declara˛ia de la Geneva privind protec˛ia copilului, axat„ pe combaterea s„r„ciei, a

exploat„rii copiilor ∫i pe numeroase aspecte legate de educa˛ie. Œn urma acestei conven˛ii, mai multe state participante au convenit s„ desemneze o zi a copilului, zi ce a fost s„rb„torit„ pentru prima dat„ la San Francisco, Ón anul 1925.

Aceast„ zi ne ofer„ acea sensibilitate care ne transform„ ∫i pe noi, cei maturi, Ón copii. Este bine s„ ne p„str„m sufletul de copil, s„ nu ne pierdem puritatea sufletului ∫i inocen˛a caracteristic„ acestora.

E bine s„ venim Ón sprijinul copiilor, Óncep‚nd de la lucruri m„runte ∫i ajung‚nd p‚n„ la fapte m„re˛e. Trebuie s„ ne ocup„m de educa˛ia lor, s„-i sprijinim ∫i s„-i Óncuraj„m Ón aspira˛iile lor. Un prilej bun pentru aceste lucruri sunt nenum„ratele evenimente desf„∫urate cu ocazia acestei minunate s„rb„tori, Ón care copiii Ó∫i dovedesc aptitudinile artistice, culturale ∫i sportive.

Ce bucurie poate fi mai mare dec‚t z‚mbetul de pe chipul unui copil, Ómplinirea sufleteasc„ ∫i satisfac˛ia, atunci c‚nd, Ón urma concursurilor desf„∫urate, se Óntoarce acas„ cu premii, medalii sau cu satisfac˛ie, ca urmare a experien˛ei acumulate? Nici una!

Sunt la fel de minuna˛i to˛i! At‚t olimpicii no∫tri, care aduc faim„ ∫i cinste ˛„rii noastre ∫i c„rora trebuie s„ le acord„m o deosebit„ importan˛„, pentru c„ prin ei societatea devine mai bogat„ ∫i mai prosper„, c‚t ∫i cei mai pu˛in importan˛i, dar care nu trebuie l„sa˛i Ón urm„ fiindc„ nu au puterea financiar„ pentru a se face remarca˛i.

Trebuie s„ fim al„turi de ei permanent, nu numai Ón aceast„ zi! Ei asigur„ perpetuarea ∫i dezvoltarea unei societ„˛i! Cu to˛ii am fost copii!

Ion Stan

#196850

Declara˛ie politic„ intitulat„ îFunc˛ia ministerial„ — un nesecat izvor de prosperitate ∫i bun„stare personal„“

Œntr-o ˛ar„ Ón care moralitatea clasei politice este greu Óncercat„, iar suspiciunile de corup˛ie — pe calea abuzului de Ónaltele func˛ii de˛inute ∫i cu pre˛ul mult prea mare al riscului de a fi permanent sanc˛iona˛i de Uniunea European„ — nu ocolesc nici mini∫trii actualului Guvern, s-a inventat o nou„ metod„ de stoarcere de bani cu nemiluita din vistieria public„, pentru a umple buzunarele foarte mari ale unor Ónal˛i func˛ionari publici.

Despre ce este vorba?

A proliferat obiceiul ca autorit„˛ilor care au, prin natura lor, obliga˛ia s„ administreze corect ∫i profitabil bunul public s„ li se substituie tot felul de îcomisii“ ∫i îcomitete“ de privatizare, supraveghere, falimentare ∫i lichidare, ai c„ror membri, sub pretextul c„ vegheaz„ la averea public„, Óncaseaz„ lunar indemniza˛ii grase, f„r„ s„ oboseasc„ Ón vreun fel pentru prosperitatea na˛ional„.

Unii mini∫tri ∫i al˛i Ónal˛i demnitari sunt abona˛i la mai multe astfel de rente viagere, iar o aritmetic„ simpl„ ne arat„ cum unii ajung s„ Óncaseze u∫or miliardul.

Cum toate aceste îpomeni“ — a se citi, auzi ∫i Ón˛elege jafuri din banul public — se fac pe criterii politice ∫i Ón raport cu influen˛ele unor grupuri de interese informale, este lesne de Ón˛eles care poate fi substratul acestor manopere.

Dac„ substratul este al lor, consecin˛ele, Ón schimb, trebuie s„ le suporte o ˛ar„ Óntreag„ ∫i locuitorii ei.

Care ar putea fi obiectivitatea ∫i pozi˛ia unui pre∫edinte de Camer„ care prime∫te lunar un miliard de lei vechi de pe seama nominaliz„rii Ón tot felul de îcomisii“, atunci c‚nd Parlamentul ar trebui s„ adopte o lege care nu ar fi pe placul grupului de interese care ˛ine s„ ia cu japca o halc„ mare din averea public„? Exemplul este absolut aleatoriu ∫i orice aluzie la vreo persoan„ real„ este absolut imaginar„!

R„spunsul se impune de la sine. Atitudinea mielului Ón fa˛a lupului!

La cel mai mic semn, îde la obraz la obraz“, un exigent ∫i de temut tigru al finan˛elor abia dac„ ar mai scoate un miorl„it de pisoi r„t„cit ∫i uitat de st„p‚n afar„ Óntr-o noapte geroas„!

Lista Ónal˛ilor func˛ionari publici inclu∫i Ón astfel de veroase combina˛ii financiare este, din p„cate, lung„, iar citarea sumelor care le intr„ Ón buzunare, doar pentru c„ de cele mai multe ori pun um„rul la afaceri p„gubitoare ∫i scandaloase, ar oripila, pur ∫i simplu, Ónc‚t oamenii i-ar lapida c‚nd ar ie∫i Ón lume.

Promit s„ nu-i deconspir ∫i s„ nu-i propun lustr„rii, cu o condi˛ie: adoptarea urgent„ a unei legi care s„ sanc˛ioneze aceste grave situa˛ii de incompatibilitate!

Doamna ministru de justi˛ie s-a g‚ndit la multe nenorociri na˛ionale Ón deja celebrul balot legislativ pentru umilirea justi˛iei, mai pu˛in la salvarea colegilor de guvernare de la aceast„ copioas„ ispit„, de a folosi func˛ia de demnitate public„ ca pe un nesecat izvor de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 prosperitate ∫i bun„stare personal„. Vorba lui conu’ Iancu: î...ca tot rom‚nul s„ prospere, dar numai prin ale∫ii s„i“.

Petru Movil„

#201645

Ridic azi, Ón fa˛a dumneavoastr„, o problem„ care ar trebui s„ se bucure de o real„ aten˛ie din partea noastr„, a institu˛iei legiuitoare, c‚t ∫i din partea Guvernului: este vorba de situa˛ia Universit„˛ii de ™tiin˛e Agricole ∫i Medicin„ Veterinar„ îIon Ionescu de la Brad“ din Ia∫i.

Œnainte de toate trebuie s„ ∫ti˛i c„ aceast„ universitate este una din primele cu acest profil care a ap„rut Ón Rom‚nia, iar Ón prezent este singura institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt superior de acest tip din toat„ Moldova. Cu alte cuvinte, nu are concuren˛„ Ón promovarea noastr„ istoric„ cu o popula˛ie de aproximativ 5 milioane de oameni.

De-a lungul anilor, universitatea a produs un num„r impresionant de ingineri agronomi, medici veterinari, zootehni∫ti etc., contribuind foarte mult la dezvoltarea agriculturii ∫i zootehniei rom‚ne∫ti. Nu mai amintesc de cei pleca˛i Ón alte ˛„ri ∫i care au f„cut o frumoas„ carier„ pe acele meleaguri!

™tim cu to˛ii, Óns„, c„ un Ónv„˛„m‚nt agrozootehnic adev„rat nu se poate face exclusiv Ón bibliotec„ ∫i laborator, ci este neap„rat„ nevoie de terenuri experimentale, de p„m‚nt arabil, p„∫uni, ferme zootehnice ∫.a. Or, tocmai aceasta este marea problem„ — ca s„ nu zic durere — a Universit„˛ii de Agronomie din Ia∫i ∫i tot aceasta este ∫i problema pe care o ridic eu acum Ón fa˛a dumneavoastr„, cu speran˛a c„ m„ aude ∫i Guvernul: lipsa acut„ de p„m‚nt ∫i de ferme zootehnice de care sufer„ aceast„ universitate.

Chestiunea nu este deloc nou„, ba chiar a cunoscut o adev„rat„ odisee. Nu am nici timpul ∫i nici nu este nici locul s„ intru Ón detaliile problemei. Amintesc doar c„ Ón 1993, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 123, universitatea a fost Ónzestrat„ cu 3 ferme care cumulau 400 hectare de p„m‚nt, specializate pe agricultur„, horticultur„, zootehnice ∫i medicin„ veterinar„. Au venit ulterior legile p„m‚ntului, pe care le cunoa∫te˛i, iar cele 400 hectare s-au redus la 120. Universitatea a ajuns Ón situa˛ia de a arenda suprafe˛e de la persoane private pentru a men˛ine procesul de Ónv„˛„m‚nt la standarde moderne.

F„r„ Óndoial„ c„ universitatea nu contest„ legalitatea retroced„rii p„m‚ntului fo∫tilor proprietari, dar ridic„, Ón mod legitim, urm„toarea problem„: Ón ultimii ani s-a produs o serie de reorganiz„ri ale re˛elei de cercetare Ón urma c„rora universit„˛ile cu profil agricol au primit Ón administrare — Ón cel pu˛in dou„ valuri — unele sta˛iuni de cercetare. Universitatea din Ia∫i a fost uitat„ de fiecare dat„. De ce?

Œn Moldova, chiar Ón Ia∫i ∫i Ón Ómprejurimi, exist„ o serie de sta˛iuni de cercetare de profil cu care universitatea a alc„tuit deja un consor˛iu care a propus proiecte majore de cercetare, au ob˛inut deja finan˛are ∫i public„ ∫i o revist„ important„, îCercet„ri Agronomice din Moldova“. Numai c„ ghinionul nu las„ deloc Ón pace aceast„ institu˛ie. Pe de o parte, majoritatea sta˛iunilor de cercetare din Moldova sunt propuse pentru transformarea Ón societ„˛i comerciale, iar, pe de alt„ parte, proiectul de Lege privind reorganizarea re˛elei de cercetare din Rom‚nia ignor„, iar„∫i, Universitatea Agronomic„ din Ia∫i.

S„ fiu mai explicit: a) transformarea sta˛iunilor de cercetare Ón societ„˛i comerciale va duce la pierderea unor speciali∫ti de valoare ∫i, poate mai grav, la cea a unor surse de germoplasm„ valoroase care se mai afl„ Ónc„ Ón posesia acestora; b) Ón art. 15 alin. 1 pct. b) ∫i d) din amintitul proiect de lege se prevede posibilitatea ca unele universit„˛i agricole s„ preia sta˛iuni de cercetare, Ón timp ce universitatea din Ia∫i este iar„∫i omis„.

De aceea, stima˛i colegi, v„ solicit, Ón modul cel mai respectuos, sprijinul Ón rezolvarea unei probleme care prive∫te Ónv„˛„m‚ntul agronomic ∫i veterinar din Ia∫i, dar cu semnifica˛ie ∫i pentru acest tip de Ónv„˛„m‚nt la nivelul Óntregii ˛„ri. Mai exact, s„ ajut„m, pe cale legislativ„, Universitatea Agronomic„ din Ia∫i s„ preia urm„toarele sta˛iuni de cercetare, aflate Ón imediata sa vecin„tate: Sta˛iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol„ Podu Iloaei — culturi de c‚mp; Sta˛iunea de CercetareDezvoltare Pomicol„ Ia∫i — cultura pomilor ∫i arbu∫tilor fructiferi; Sta˛iunea de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicol„ Ia∫i — cultura vi˛ei de vie ∫i vinifica˛ie; Sta˛iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre∫terea Bovinelor Dancu.

Cred c„ este inutil s„ mai subliniez importan˛a unui Ónv„˛„m‚nt agricol de Ónalt nivel, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia se afl„ Ón anticamera Uniunii Europene, iar agricultura noastr„, nemaivorbind de zootehnie, nu se num„r„ printre domeniile performante.

Manuela Mitrea

#206189

îCultul eroilor — datoria sacr„ a fiec„rui rom‚n!“ îEroii no∫tri sunt stejari ∫i vulturi

™i flori de c‚mp, tot c‚mpul rom‚nesc; De dou„ mii de ani ∫i mai din urm„, Dup„ furtuni, aici se reg„sesc!“

Am ales versurile lui Adrian Mierlu∫c„, din multele opere Ónchinate eroilor neamului rom‚nesc, pentru ca s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 m„ ajute s„ aduc un pios omagiu tuturor celor care s-au jertfit pentru a ap„ra fiin˛a neamului ∫i ˛ara.

Cei care au pus mai presus dec‚t propria via˛„ independen˛a, demnitatea, libertatea ∫i reÓntregirea ˛„rii ∫i au men˛inut treaz„ Óncrederea poporului rom‚n Ón valorile sale str„mo∫e∫ti trebuie s„ r„m‚n„ ve∫nic prezen˛i Ón sufletele noastre, fiind Ónscri∫i cu s‚nge Ón cartea sf‚nt„ a neamului rom‚nesc.

Este datoria sacr„ a fiec„rui rom‚n s„ Ónve˛e trecutul, s„ ˛in„ cont de lec˛iile istoriei, s„ aduc„ un prinos de recuno∫tin˛„ celor care ∫i-au dat via˛a pentru ca ˛ara lor s„ d„inuiasc„ peste timp. Numai a∫a poate s„ Ón˛eleag„ sensurile complexe ale prezentului lumea de azi, dar mai ales s„ proiecteze ∫i s„ st„p‚neasc„ viitorul.

Jules Michelet spunea: î...popoare din Occident, at‚t de mult timp departe de barbarie, cultiva˛i artele p„cii, p„stra˛i totdeauna o recunosc„toare amintire na˛iunilor orientale, care a∫ezate la hotarele Europei ne-au p„zit ∫i v-au scutit de potopul t„tarilor, de armatele turcilor; nu uita˛i deloc ce datora˛i Ungariei, Poloniei ∫i nenorocoasei Rom‚nii. Popoarele acestei ˛„ri au oprit adesea barbarii, i-au obosit. Chiar Ónvinse, ele v-au ajutat, c„ci, de∫i au suferit, au m„cinat furia du∫manilor lui Dumnezeu.“

Istoria milenar„ a consemnat Ón paginile sale faptele de vitejie ∫i de eroism ale lui Burebista ∫i Decebal, Gelu Rom‚nul, Mircea cel B„tr‚n, Iancu de Hunedoara, Vlad fiepe∫ sau ™tefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan Vod„ cel Viteaz sau Constantin Br‚ncoveanu, Horea, Clo∫ca ∫i Cri∫an, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, pe doroban˛ii pleca˛i îdin c‚mp, de-acas„, de la plug, ca s„ scape de turc, de jug, frumoasa, scumpa ˛ar„“, pe eroii ce Ómbr„caser„ haina militar„ pentru a scrie cu trupurile lor: îPe aici nu se trece!“, Ón Primul R„zboi Mondial, sau pe osta∫ii rom‚ni care au primit ordin s„ treac„ Prutul pentru a-i dezrobi pe basarabeni, dar ∫i pe cei care ∫i-au g„sit sf‚r∫itul Ón lag„rele sovietice sau Ón Siberia, pe cei care i-au ajutat pe maghiari sau cehoslovaci s„ redevin„ liberi, lupt‚nd Ón mun˛ii Tatra ∫i pe r‚ul Tisa solda˛ii rom‚ni au cunoscut victoria.

Nu trebuie uita˛i nici eroii care Ón decembrie 1989 s-au jertfit pentru libertatea ∫i demnitatea noastr„, iar prin sacrificiul lor ne-au deschis drumul pentru a ne putea reuni cu fra˛ii no∫tri europeni.

Fiecare genera˛ie de rom‚ni a pl„tit tributul de s‚nge pentru p„strarea fiin˛ei statale ∫i pentru neat‚rnarea neamului nostru.

Cinstirea memoriei celor care ∫i-au jertfit via˛a pentru neamul rom‚nesc, protejarea mormintelor lor din ˛ar„ sau din str„in„tate trebuie s„ constituie, de asemenea, datorii sacre ale fiec„rui cet„˛ean, dar ∫i ale Rom‚niei.

Œncep‚nd din 1920, comemorarea eroilor c„zu˛i Ón r„zboi — Ziua Eroilor — se organiza Ón fiecare an de Ziua Œn„l˛„rii Domnului, a∫a cum preciza Decretul din 4 mai 1920. Legiferarea acestei comemor„ri a fost determinat„ at‚t de tradi˛ia cre∫tin„ a poporului rom‚n, c‚t ∫i de prevederile unor articole ale Tratatului de pace de la Versailles care, printre altele, impuneau na˛iunilor foste beligerante Óntre˛inerea mormintelor tuturor osta∫ilor Óngropa˛i pe teritoriile statelor respective.

De∫i Óntrerupt„ prin Decretul nr. 71/1948, c‚nd Ziua Eroilor a fost stabilit„ pentru data de 9 mai, s-a revenit la aceast„ tradi˛ie Ón 1995 prin adoptarea Legii nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor.

Astfel, Ón aceast„ sf‚nt„ zi, este o datorie de onoare s„ ne adres„m ∫i bravilor veterani de r„zboi, urma∫ilor

acestora, militari care mai poart„ ∫i azi Ón ad‚ncul sufletului lor o amintire vie a camarazilor de arme cu care au ac˛ionat um„r la um„r, p‚n„ la sacrificiul suprem al multora dintre ei, acolo unde patria le-a cerut s„ lupte.

Parafraz‚ndu-l pe Nicolae Iorga, pot afirma c„ îneamul devine etern prin cultul eroilor“.

Marius Iriza

#210413

Œntr-un cotidian c„r„∫ean, patronat de unul dintre frunta∫ii locali ai alian˛ei aflate la guvernare, s-a publicat, de cur‚nd, un sondaj de opinie cel pu˛in dubios. Potrivit sondajului realizat de Biroul de Cercet„ri Sociale Ón perioada 26 aprilie—4 mai, pe un e∫antion de 1.047 de persoane, dac„ duminica viitoare ar avea loc alegeri, 49,2% ar vota cu Alian˛a D.A., 19,6% cu Partidul Social Democrat, doar 12,1% cu Partidul Rom‚nia Mare ∫i 7,1% cu Partidul Noua Genera˛ie.

Este imposibil de crezut c„ o coali˛ie ce guverneaz„ Óntr-o perioad„ grea pentru ˛ara noastr„ ∫i aflat„ Óntr-una dintre cele mai dificile perioade din scurta sa existen˛„, m„cinat„ de scandaluri interne, grip„ aviar„, bombardat„ cu mo˛iuni de cenzur„ ∫i amenin˛at„ cu greve ∫i mitinguri de protest, s„ fie prezentat„ Ón cre∫tere, Óntr-un sondaj de opinie, cu un procent de aproape 50%. Œn acest timp, Partidul Rom‚nia Mare, aflat Ón opozi˛ie, cu o cre∫tere vizibil„ Ón preferin˛ele electoratului, este prezentat, Ón acela∫i sondaj, cu un procent de 12,1%.

Ghinionul produc„torilor de sondaje dubioase face ca îcercetarea lor sociologic„“ s„ fie publicat„ la pu˛in timp dup„ ce dou„ cotidiene centrale, îRom‚nia liber„“ ∫i î7 Plus“, au publicat un sondaj de opinie realizat Ón perioada 2—8 martie 2006, pe un e∫antion de 1.200 de persoane, ∫i care situeaz„ Partidul Rom‚nia Mare Ón fruntea preferin˛elor electoratului cu 24,5%, urmat de P.S.D. cu 18,7%, P.D. 16,8%, P.N.L. 14,6%, iar P.N.G. cu 2,3%. Œn total, Alian˛a ar avea 31,4%, un procent cu aproape 20% mai mic dec‚t cel prezentat Ón sondajul publicat de ziarul c„r„∫ean.

Putem accepta, desigur, ideea c„ Ón fiecare sondaj de opinie exist„ o marj„ de eroare cu at‚t mai mic„ cu c‚t sondajul este mai bine f„cut. Dar o marj„ de eroare de aproape 20% face ca sondajul s„ par„ a fi f„cut de oameni care nu au nici o leg„tur„ cu sociologia sau de persoane r„uvoitoare.

Se ∫tie faptul c„ Ón ˛„ri cu tradi˛ie democratic„ numeroase hot„r‚ri importante au fost luate pe baza unor sondaje de opinie: demisii de guverne, alegeri anticipate generate de schimbarea opiniei electoratului. Ce s-ar Ónt‚mpla Óns„ dac„ ∫i Ón ˛ara noastr„ ar fi luate astfel de decizii Ón urma unor sondaje de opinie?!

Marius Rogin

#212660

îUn g‚nd pentru geni∫tii rom‚ni“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn decursul existen˛ei noastre exist„ momente Ón care ne sim˛im m‚ndri de ceea ce Ónainta∫ii no∫tri s-au str„duit s„ realizeze. Aceste momente se cuvin a fi cinstite de c„tre noi, cei care azi le dator„m at‚t de multe. Unul dintre momentele pe care doresc s„ le evoc Ón fa˛a dumneavoastr„ este ∫i cel legat de ziua de 31 mai, zi Ón care s„rb„torim Ziua Geni∫tilor.

Pentru mine, ca moldovean, Ón primul r‚nd, dar ∫i ca oricare alt rom‚n, aceasta este o zi peste care nu pot

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 s„ trec f„r„ a cinsti memoria celor care au f„cut parte din aceast„ categorie a Armatei Rom‚ne.

Momentul este cu at‚t mai important pentru mine cu c‚t la 31 mai 1859 domnitorul Alexandru Ioan Cuza, militar, ∫i el, de carier„, îse Óncuviin˛eaz„“ pe raportul nr. 1902 Ónaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea Ónfiin˛„rii ∫i Óntre˛inerii unui batalion de geniu, necesar pentru îÓnaintarea lucr„rilor publice“. Este de fapt data na∫terii primei unit„˛i de geniu din Armata Rom‚n„.

Trupele de geniu, independent sau Ón cooperare cu celelalte arme, realizeaz„ asigurarea genistic„ a opera˛iilor ∫i coordoneaz„ protec˛ia genistic„ a for˛elor. Dup„ constituirea acestui prim batalion de geniu, un an mai t‚rziu, printr-un alt decret al aceluia∫i domnitor, îCorpul de geniu instituit printr-o ordonan˛„ va spori prin Ónfiin˛area unui al doilea batalion, de data aceasta Ón fiara Rom‚neasc„, care Ómpreun„ cu cel din Moldova va constitui Ónt‚iul Regiment de geniu“.

Primele batalioane de geniu ale o∫tirii rom‚ne aveau un efectiv de 1.000 de oameni fiecare, Ómp„r˛ite Ón 4 companii. C„pitan al acestor subunit„˛i a fost numit c„pitanul ing. Panait Donici, fost ministru al lucr„rilor publice ∫i membru marcant al elitei intelectuale din acea vreme. Nu pot s„ nu evoc momentul 1877—1878, c‚nd trupele de geniu ∫i-au adus contribu˛ia prin lucr„rile executate, dar ∫i prin jertfa de s‚nge la ob˛inerea unei at‚t de importante victorii pentru independen˛a ˛„rii, Ón luptele de la Plevna Ómpotriva Imperiului Otoman.

Œn anul 1882, prin Decretul nr. 960, a fost creat primul Regiment de geniu, iar Ón 1881 a luat fiin˛„ ™coala de Artilerie ∫i Geniu, la ini˛iativa colonelului de geniu George Slaniceanu, ministru de r„zboi Ón acel an. Geni∫tii rom‚ni au contribuit ∫i ei, al„turi de ceilal˛i osta∫i ai Armatei Rom‚ne, at‚t prin misiunile executate, c‚t ∫i prin jertfa de s‚nge, la Ómplinirea dezideratului unit„˛ii na˛ionale. Printre misiunile Óndeplinite se num„r„ amplele lucr„ri de fortifica˛ie a grani˛elor ˛„rii, lucr„rile executate pe comunica˛ii, Ón special Ón zonele de munte, care au u∫urat deplas„rile acestora.

Dup„ Primul R„zboi Mondial, pe baza Ónv„˛„mintelor reie∫ite ∫i ˛in‚nd seama de realiz„rile tehnicii militare pe plan european, au fost luate o serie de m„suri viz‚nd Ónzestrarea trupelor de geniu cu tehnic„ nou„ ∫i dezvoltarea armei, Ón general.

Printre activit„˛ile mai importante pe care trupele de geniu le-au executat Ón perioada interbelic„ stau la loc de cinste: lucr„rile ample de refacere na˛ional„ dup„ r„zboi, edificarea sistemului de fortifica˛ii pe grani˛a de vest a ˛„rii, executarea unor lucr„ri ∫i servicii pentru Regia Autonom„ C.F.R., de prevenire ∫i combatere a urm„rilor nefaste cauzate de inunda˛ii, fortifica˛iile de pe zonele de est ∫i nord ale ˛„rii, iar Ón sud, pe principalele direc˛ii probabile de p„trundere. Œn concordan˛„ cu situa˛ia Óntregii armate, arma geniu a cunoscut Ón evolu˛ia ei mai multe etape ∫i modific„ri Ón ceea ce prive∫te organizarea, preg„tirea cadrelor, Ónzestrarea armei, misiunile ∫i lucr„rile pe care le aveau de executat pe timp de pace.

Procesul de reorganizare a Armatei Rom‚ne, Ónceput dup„ 1990, nu putea s„ ocoleasc„ trupele de geniu. Astfel, Ón ultimul deceniu s-au reg‚ndit obiectivele ∫i structurile armei, precum ∫i preg„tirea de specialitate a militarilor geni∫ti, care trebuie s„ corespund„ noilor cerin˛e interne ∫i interna˛ionale.

Op˛iunea Rom‚niei de a adera la structurile euroatlantice, necesitatea realiz„rii interoperabilit„˛ii cu

armatele ˛„rilor membre NATO ∫i participarea Armatei Rom‚ne la unele misiuni interna˛ionale Ón Angola, Somalia, Bosnia-Her˛egovina, Albania, Afganistan sau Irak, au condus la apari˛ia unor noi tipuri de misiuni de geniu ∫i, implicit, la responsabilit„˛i mai mari pentru militarii care activeaz„ Ón arma de geniu. Nu pot s„ trec mai departe f„r„ a preciza un lucru c‚t se poate de real: Ón toate misiunile la care au participat, geni∫tii rom‚ni ∫i-au f„cut datoria cu prisosin˛„, au dus la Óndeplinire misiunile ce le-au fost Óncredin˛ate, primind cu cinste recunoa∫terea ∫i mul˛umirile celorlalte state participante.

Œn fiecare an, ziua de 31 mai constituie un bun prilej pentru to˛i geni∫tii din Armata Rom‚n„ de a str‚nge r‚ndurile ∫i a rememora a∫a cum se cuvine pe camarazii lor care deseori au dat pe c‚mpul de b„t„lie supremul sacrificiu al datoriei ost„∫e∫ti.

Haide˛i ca Ón aceast„ zi s„ ne amintim c‚teva cuvinte pline de istorie ∫i care sunt incluse pe soclul Monumentului Geniului din Bucure∫ti: îSpune˛i genera˛iilor viitoare c„ noi am f„cut suprema jertf„ pe c‚mpurile de b„taie pentru Óntregirea neamului“.

Este una dintre datoriile pe care le avem fiecare dintre noi. Haide˛i s-o ducem la Óndeplinire, pentru ca ∫i cei care vor veni dup„ noi s„ o poat„ duce mai departe! V„ mul˛umesc.

Mihai Dumitriu

#218136

îMinistrul H„rd„u ∫i reforma“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Actualii guvernan˛i îportocalii“ trateaz„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc cu iresponsabilitate, stagn‚nd reforma, chiar anul‚nd Ón parte anumite realiz„ri din perioada 2000— 2004. Am Ón vedere procesul descentraliz„rii Ónv„˛„m‚ntului, care s-a am‚nat pentru 2010, re˛elele de calculatoare pentru ∫colile gimnaziale, ce nu au fost alocate pentru toate ∫colile cu personalitate juridic„, reduc‚nd num„rul de la 15 la 10.

De asemenea, a fost desfiin˛at Ónv„˛„m‚ntul S.A.M. din anumite comune ale jude˛ului Ia∫i. Exemplu: comuna Lungani, unde Ón anul ∫colar 2005—2006 a func˛ionat anul I ∫i anul II de S.A.M., clase paralele, iar pentru anul ∫colar 2006—2007 nu s-a alocat nici o clas„ pentru anul I. Fiind Ónv„˛„m‚nt obligatoriu de 10 clase, absolven˛ii clasei a VII-a, Ón num„r de 82, vor fi nevoi˛i s„ parcurg„ zilnic 25 de kilometri. BineÓn˛eles, foarte mul˛i vor renun˛a, determin‚nd cre∫terea abandonului ∫colar ∫i a persoanelor analfabete.

Nep„sarea guvernan˛ilor Alian˛ei D.A. se manifest„ ∫i Ón alocarea fondurilor pentru refacerea gr„dini˛elor ∫i ∫colilor. Cele 359 milioane RON promise de Guvernul îportocaliu“ T„riceanu pentru refacerea infrastructurii din Ónv„˛„m‚nt sunt o minciun„, deoarece suma provine de la Banca Mondial„ de pe timpul Guvern„rii P.S.D.

Protec˛ia ∫i educa˛ia copiilor nu reprezint„ pentru actualii guvernan˛i o prioritate. Hot„r‚rea Guvernului nr. 1251/2005 nu a fost pus„ Ón aplicare Ón toate jude˛ele pentru toate unit„˛ile ∫colare de Ónv„˛„m‚nt special, ci Ón func˛ie de interesele locale de partid, av‚nd ca exemplu Ia∫iul.

Era anormal ca unit„˛ile ∫colare de Ónv„˛„m‚nt special s„ fie sub conducerea Inspectoratului ™colar, iar c„minele ∫i cantinele sub Direc˛ia Jude˛ean„ de Protec˛ie a Copilului. Cine avea interes ∫i Ónc„ mai are s„ m„reasc„ artificial num„rul copiilor institu˛ionaliza˛i? Cum era posibil

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 ca Ón Rom‚nia p„rintele unui copil care dorea s„ locuiasc„ la un c„min al unei unit„˛i ∫colare speciale trebuia, prin decizia Comisiei de expertiz„, s„ fie dec„zut din drepturile p„rinte∫ti? Exemplu: Ón ∫coala îIon Holban“ Ia∫i. Din p„cate, fenomenul era cunoscut ∫i la nivelul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i la Autoritatea Na˛ional„ de Protec˛ie a Copilului.

Domnul ministru H„rd„u a luat exemplu de la ∫eful s„u, prim-ministrul T„riceanu, s„ aduc„ jigniri Óntregului corp profesoral, care, Ón opinia ministrului, se face vinovat de stagnarea reformei Ón Ónv„˛„m‚nt.

Este incalificabil ∫i inadmisibil ca ministrul educa˛iei s„ exprime, Ón public, Óntr-o Conferin˛„ na˛ional„ a p„rin˛ilor: îA∫a cum praful st„ pe calculatoare, a∫a st„ praful ∫i pe creierii cadrelor didactice!“.

Œnc„ o dat„ s-a demonstrat incompeten˛a ∫i neprofesionalismul guvernan˛ilor Alian˛ei portocalii P.N.L.P.D., arogan˛a ∫i dispre˛ul total fa˛„ de cei care le-au dat voturile, fa˛„ de cei care trudesc la catedr„ pentru ni∫te salarii de mizerie.

Stima˛i colegi din Ónv„˛„m‚nt, nu v„ l„sa˛i p„c„li˛i ∫i am„gi˛i de promisiunile mincinoase ale Alian˛ei D.A.! V„ mul˛umesc.

Mircea Man

#221318

î1 iunie — Ziua Interna˛ional„ a Copilului“

Ziua Interna˛ional„ a Copilului Ó∫i are originea Ón anul 1925, la îConferin˛a pentru bun„starea copiilor“, care a avut loc la Geneva. Reprezentan˛ii celor 54 de ˛„ri participante au elaborat îDeclara˛ia de la Geneva privind protec˛ia copilului“, axat„ pe combaterea s„r„ciei, a exploat„rii copiilor ∫i numeroase aspecte legate de educa˛ie. Œn urma acestei conven˛ii, mai multe state participante au convenit s„ desemneze o îZi a copilului“, zi ce a fost s„rb„torit„ pentru prima dat„ la San Francisco, Ón anul 1925.

Œn anul 1949 a ap„rut Declara˛ia privind drepturile copiilor ∫i a fost prezentat„ de c„tre Na˛iunile Unite. Scopul acestei declara˛ii a fost pentru a for˛a conducerea sau guvernele s„ adopte noi legi sau s„ modifice legile deja existente pentru protec˛ia copilului.

Œn 2004 a fost aprobat„ prima lege rom‚neasc„ care reglementeaz„ drepturile copiilor, Legea nr. 272, aduc‚nd minorilor o protec˛ie mai bun„ dec‚t Ón multe state europene. Problemele copiilor trebuie s„ constituie pentru acest Guvern o prioritate.

La Ónceputul fiec„rei veri, anotimp al bucuriei ∫i bog„˛iei, s„rb„torim Ón toat„ lumea Ziua Copilului, zi Ón care trebuie s„ ne aducem aminte, ca Ón fiecare zi, c„ voi trebuie s„ fi˛i permanent Ón aten˛ia societ„˛ii.

Copilul este un cet„˛ean al societ„˛ii actuale ∫i al celei de m‚ine, iar societatea are o mare responsabilitatea fa˛„ de copii ∫i trebuie s„ recunoasc„ drepturile familiei Ón interesul copilului. Copiii nu trebuie s„ constituie doar obiectul Óngrijirilor ∫i al protec˛iei, dar trebuie s„ fie ∫i posesori de drepturi legale.

Nu trebuie s„ uit„m nici o clip„ c„ ace∫ti copii vor asigura dezvoltarea ∫i perpetuarea Ón viitor a oamenilor ∫i c„ trebuie s„ fim al„turi de ei permanent, nu numai Ón aceast„ zi, pentru c„ nu exist„ dragoste mai mare dec‚t aceea a unui p„rinte pentru copilul s„u.

Dragi colegi, s„ ne iubim copiii, s„-i protej„m, s„ le respect„m drepturile ∫i s„ le d„m o ∫ans„ s„ aib„ o via˛„ mai bun„.

Domnii Paul Magheru ∫i Sotiris Fotopolos

#223355

îFunda˛ia «Gojdu» nu trebuie s„ fie confiscat„“ S„pt„m‚na trecut„, Comisia juridic„ a Senatului ne-a stupefiat cu adoptarea precipitat„ a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 185/2005 cu privire la ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare pentru Ónfiin˛area Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“, dup„ ce proiectul de lege fusese respins de Camera Deputa˛ilor. La ∫edin˛„ a ˛inut s„ participe ∫i ministrul afacerilor externe R„zvan Ungureanu, pentru a-∫i ap„ra cu orice pre˛ îonoarea“ periclitat„ ∫i fotoliul, fiindc„, Ón caz contrar, pentru aceast„ gaf„ diplomatic„ ar trebui s„-∫i dea imediat demisia. Amendamentele de ultim„ or„ ale conservatorilor ∫i democra˛ilor sunt diversioniste, ipocrite, menite s„ nu-i supere, Ón dispre˛ul interesului na˛ional, pe alia˛ii de la putere, P.N.L. ∫i U.D.M.R.

Am mai informat de la tribuna Parlamentului despre starea de spirit, despre dezam„girea ∫i dezaprobarea cet„˛enilor, despre ac˛iunile care se Óntreprind, cu deosebire Ón ora∫ul Oradea, pentru respectarea voin˛ei testamentare sacre a acestui veritabil mecena rom‚n.

S‚mb„t„, 27 mai, a avut loc Ónt‚lnirea de 50 de ani a absolven˛ilor Colegiului îEmanoil Gojdu“ din Oradea. Cu aceast„ ocazie, adunarea general„ statutar„ a absolven˛ilor Colegiului îEmanoil Gojdu“ a adresat Guvernului o peti˛ie, semnat„ de 30 de delega˛i, reprezent‚nd 25 de promo˛ii, sus˛inut„ cu Ónsufle˛ire de c„tre to˛i cei cu pletele Ónc„run˛ite dup„ 50 de ani de la absolvirea liceului. Printre ei ∫i colegul nostru, deputatul Sotiris Fotopolos, reprezentantul minorit„˛ii elene Ón Parlamentul Rom‚niei, care a ˛inut s„-l fac p„rta∫ la aceast„ declara˛ie politic„.

Œn peti˛ia adresat„ Guvernului din partea celor 25 de promo˛ii de îgojdi∫ti“, printre altele, se solicit„ îo desp„r˛ire total„ de Ón˛eles ∫i de efecte Óntre aceast„ funda˛ie nou„ (propus„ de Guvern, n.n.) ∫i Funda˛ia «Gojdu», al c„rei patrimoniu trebuie s„ fie recuperat ∫i s„ fie restituit, de unde este, Ón folosul beneficiarilor s„i, a∫a cum sunt indicate Ón testament“. Autorii peti˛iei Ó∫i exprim„ opozi˛ia fa˛„ de Ónfiin˛area, printr-un acord guvernamental rom‚no-maghiar, a unei Funda˛ii Publice îGojdu“ paralele cu cea de la Sibiu, care are obliga˛ia s„ conserve ∫i s„ recupereze Óntreaga mo∫tenire Gojdu. Sufletul acestui demers a fost unul din cei patru profesori ai promo˛iei de acum 50 de ani, profesorul Emil Ro∫escu, ∫i conferen˛iarul universitar dr. Constantin M„lma∫, prezen˛i la Ónt‚lnire.

Œmi face pl„cere s„ amintesc, Ón acest context, ca o prob„ c„ a∫chia nu sare departe de copac, faptul c„ venerabilul profesor Emil Ro∫escu a fost coleg de clas„ la Liceul îEmanoil Gojdu“ cu tat„l deputatului Lucian Augustin Bolca∫, vicepre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, vicepre∫edinte executiv al Partidului Rom‚nia Mare.

Facem din nou apel la to˛i istoricii, juri∫tii, politicienii, oamenii de bun„-credin˛„ s„ se pronun˛e Ómpotriva ini˛iativei nes„buite, pretins pacificatoare, a Guvernului. Œn acest scop, Ón luna februarie, Ón toate bisericile ortodoxe din Oradea s-au ˛inut slujbe de pomenire, conform voin˛ei testamentare a generosului mecena rom‚n. La Biserica cu Lun„ din Oradea, Ón care a fost botezat Emanoil Gojdu, Ón alte institu˛ii publice ∫i pe str„zi s-au adunat peste 52.000 de semn„turi pentru respectarea voin˛ei sfinte a testamentarului.

Pentru ca sufletul generos ∫i patriot al lui Emanoil Gojdu s„ se odihneasc„ Ón pace, actele sale de caritate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 nu trebuie confiscate, iar Senatul Rom‚niei Ó∫i va face o datorie de onoare resping‚nd acest neinspirat proiect de lege.

Mihai Sandu-Capr„

#228526

## Stima˛i colegi,

Printre evenimentele ce ˛in prima pagin„ a ziarelor se num„r„ de ceva timp posibila remaniere ∫i restructurare a Guvernului. Œntr-adev„r, exist„ discu˛ii cu privire la o astfel de ac˛iune a actualului Executiv, de∫i exist„ un protocol semnat ∫i agreat de coali˛ia de guvern„m‚nt, Ón care se face referire la portofoliile Cabinetului, o restructurare Ónsemn‚nd o modificare a acestui protocol.

Este motivul pentru care cred cu t„rie c„, de∫i exist„, se pare, un curent de opinie Ón sensul necesit„˛ii remanierii guvernamentale, actualul Guvern a fost Ónvestit de Parlament ∫i trebuie s„-∫i duc„ acest mandat p‚n„ la cap„t.

Sper, de asemenea, ca acest curent de opinie s„ nu fie generat de gesturile politice nes„buite ale opozi˛iei care, Ón preajma unui Raport de ˛ar„ ce va echivala cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, cere demisiile a doi dintre cei mai activi mini∫tri ai Cabinetului: Gheorghe Flutur ∫i Eugen Nicol„escu.

Social-democra˛ii Ól acuz„ pe Gheorghe Flutur c„ nu a gestionat Ón mod eficient criza gripei aviare, fapt ce a condus, Ón opinia lor, la apari˛ia unei st„ri de confuzie Ón r‚ndul popula˛iei. Nimic mai eronat! S„ acuzi ministrul agriculturii de ineficien˛a ∫i iresponsabilitatea unor persoane care nu se afl„ Ón subordinea sa este ca ∫i cum l-am acuza pe domnul Geoan„ pentru declara˛iile lui Corneliu Vadim Tudor. Este imoral!

Œntr-un gest de disperare politic„, opozi˛ia pune, f„r„ temei, tunurile pe mini∫trii liberali, f„r„ a vedea de fapt realitatea, trec‚nd cu vederea eforturile supraomene∫ti

f„cute de ministrul Gheorghe Flutur pentru a dep„∫i situa˛ii cu care nici o guvernare nu s-a confruntat p‚n„ Ón prezent ∫i cu care sper„m s„ nu se mai confrunte, sau ini˛iativa ministrului Eugen Nicol„escu de a reforma un sistem sanitar putred, un sistem de cast„ acceptat ∫i amplificat de fosta guvernare.

V„ mul˛umesc.

Vasile Filip Soporan

#230438

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ cu titlul îStima˛i guvernan˛i, unde vre˛i s„ duce˛i Rom‚nia?“.

Rom‚nia se afl„ Ón pragul unei corigen˛e la examenul care se nume∫te integrarea Ón Uniunea European„. Infrastructura este departe de a Óndeplini condi˛iile cerute, pentru 50% din popula˛ie lipse∫te accesul la ap„ curent„, sistemele de colectare sunt departe de a fi proiectate, iar drumurile publice sunt Óntr-o stare neacceptabil„. Fondurile de preaderare PHARE, SAPARD ∫i ISPA sunt neutilizate la nivelul aloc„rilor. Programul ISPA (reabilitarea infrastructurii de transporturi ∫i mediu) este Óntr-o situa˛ie dramatic„, gradul de absorb˛ie fiind situat pentru anul Ón curs doar la 11%. Acest lucru devine grav ∫i prin faptul c„ Rom‚nia va trebui s„ utilizeze Ón cadrul programelor ∫i proiectelor, Ón perioada 2007—2013, aproape 30 de miliarde de euro din fondurile structurale ∫i de coeziune. P‚n„ la urm„, acesta va fi examenul adev„rat pe care trebuie s„-l treac„ administra˛ia, Ón Óntregul ei.

Pentru actualii guvernan˛i, aderarea european„ se rezolv„ la nivelul declara˛iilor de fa˛ad„, f„r„ seriozitate ∫i responsabilitate. Nu se stabilesc priorit„˛ile care trebuie s„ func˛ioneze Ón cadrul finaliz„rii procesului de integrare, exist‚nd o fals„ mul˛umire c„ am reu∫it s„ dep„∫im Bulgaria la unele capitole.

Coali˛ia aflat„ la putere nu a angajat un dialog serios ∫i structurat pe tematica integr„rii europene, cu toate c„ Ón mai multe r‚nduri P.S.D. ∫i-a exprimat disponibilitatea de a-∫i pune la dispozi˛ie expertiza pentru realizarea obiectivului de interes na˛ional.

Œn acest context, la care se mai adaug„ criza grav„ a gripei aviare ∫i brambureala care domin„ sistemul de s„n„tate public„, liderii coali˛iei discut„ cu energie nu despre modalit„˛ile de rezolvare a problemelor cu care se confrunt„ Rom‚nia, ci despre remaniere sau restructurare, despre fr„m‚nt„rile din P.N.L. ∫i nemul˛umirile fa˛„ de T„riceanu, despre lupta P.D. pentru a ob˛ine controlul asupra Guvernului T„riceanu prin renegocierea protocolului coali˛iei, despre Ónfiin˛area unei comisii maghiare de analiz„ a S.R.I., iar Stolojan, dup„ ce s-a convins c„ nu mai este dorit de liberali, se Óntoarce ascult„tor la B„sescu, Ón speran˛a c„ scorul meciului Stolojan — T„riceanu: 29—4, din sondaje, va deveni realitate.

Astfel, Theodor Stolojan a devenit marele favorit al cet„˛enilor pentru pozi˛ia de prim-ministru, Óndeplinindu-se dou„ condi˛ii: presta˛ia slab„ ∫i neprofesionist„ a lui C„lin Popescu-T„riceanu, neÓncrederea ∫i indiferen˛a a jum„tate din cet„˛eni fa˛„ de persoana care Óndepline∫te sau va Óndeplini prima pozi˛ie administrativ„.

Œn aceast„ situa˛ie, frunta∫ii Alian˛ei fac, a∫a cum ne-au obi∫nuit, declara˛ii-∫oc, conform c„rora restructurarea este dorit„ pentru a se realiza economii substan˛iale la buget. Nu se spune nimic despre cre∫terea capacit„˛ii administrative, despre reforma func˛iei publice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 Ce economie a realizat actualul Guvern, dac„ Ón septembrie 2005 num„rul func˛ionarilor era cu 15.000 mai mare dec‚t la Ónceputul anului? Practic, actuala administra˛ie a angajat Ón 2005, Ón plus, tot at‚˛ia func˛ionari c‚t fosta administra˛ie Ón Óntreaga perioad„ 2001—2004.

Se spun cuvinte frumoase, care dau bine la electorat, dar ele nu reprezint„ o analiz„ serioas„. Dac„ ar fi fost vorba de o analiz„ s-ar fi specificat obiectivele ∫i resursele necesare ∫i, Ón mod sigur, s-ar fi ac˛ionat profesionist pentru reforma func˛iei publice.

Stima˛i guvernan˛i, unde vre˛i s„ duce˛i Rom‚nia, spre Uniunea European„ sau spre drumul care nu duce nic„ieri?

Valeriu Alexandru Ungureanu

#234128

Declara˛ie politic„: îHarababur„ ∫i petrecere portocalie“ De c‚teva luni, instabilitatea politic„ din Rom‚nia este mai mult dec‚t evident„. Certurile, scandalurile ∫i crizele tot mai frecvente care apar Óntre partidele Coali˛iei de guvern„m‚nt ˛in prima pagin„ a ziarelor ∫i le ofer„ rom‚nilor por˛ia zilnic„ de circ care, din p„cate, nu ˛ine loc de p‚ine.

P.D. ∫i P.N.L. sunt protagoni∫tii celor mai multe episoade din aceast„ telenovel„ politic„, Ón cel mai autentic stil d‚mbovi˛ean.

Un str„in oarecare, ce prive∫te lini∫tit la televizor ∫tirile, ar spune despre Rom‚nia c„ este f„r„ Óndoial„ o ˛ar„ Ón care se Ónt‚mpl„ de toate: de la inunda˛ii ∫i alunec„ri de teren, p‚n„ la criza gripei aviare, Ón timp ce mini∫trii se ocup„ de campanii de imagine.

Un rom‚n, Óns„, care refuz„ s„ le mai Ónghit„ minciunile onor guvernan˛ilor avizi de imagine pozitiv„, ar mai spune c„ este ∫i ˛ara Ón care nu se face nimic.

Œn Rom‚nia, ast„zi, domne∫te un haos generalizat, iar pre∫edintele B„sescu, specializat Ón gestionarea crizelor Ón folosul propriei imagini, intervine Ón al 12-lea ceas, poz‚nd Ón îsalvatorul“ na˛iei rom‚ne.

Harababura din institu˛iile statului a atins apogeul. Sub bagheta premierului T„riceanu, mini∫trii guvern„rii portocalii se dau Ón spectacol de o manier„ jalnic„, iar principala grij„ a primului-ministru este s„ exploateze politic recenta criz„ provocat„ de explozia focarelor de grip„ aviar„, nicidecum s„ rezolve situa˛ia oamenilor izola˛i Ón carantin„.

Nu numai Ón agricultur„ ∫i s„n„tate incompeten˛a mini∫trilor a declan∫at o imens„ harababur„, dar nici finan˛ele nu se las„ mai prejos. Ministrul Vl„descu, îpremiat“ ∫i Domnia sa de Europa cu un stegule˛ ro∫u, propune un al nu se ∫tie c‚telea Cod fiscal, la fel de aberant ca ∫i Codul lui Da Vinci.

Œn mod evident, acesta este exact opusul a ceea ce au clamat liberalii, noul cod legifer‚nd o nou„ cre∫tere a fiscalit„˛ii ∫i a bazei de impozitare ∫i, ca noutate absolut„ Ón domeniu, Ón Rom‚nia se impoziteaz„ retroactiv, se impoziteaz„ din anul fiscal precedent. Asta da veste bun„ pentru investitorii care, cu siguran˛„, vor da n„val„ pe plaiurile mioritice!

Pe fondul disper„rii rom‚nilor tot mai s„r„ci˛i gra˛ie eforturilor sus˛inute ale guvernan˛ilor ∫i panica˛i din cauza gripei aviare, premierul T„riceanu d„ o nou„ prob„ de dispre˛ fa˛„ de rom‚ni, s„rb„torind 131 de ani de existen˛„ a P.N.L.

fiara Óntreag„ risc„ s„ Óntre Ón carantin„, B„sescu m„tur„ pe jos cu mini∫trii implica˛i Ón criza aviar„, iar C„lin Popescu-T„riceanu d„ bairam la ™tef„ne∫ti!

Teodor Ni˛ulescu

#236718

Gripa aviar„, ap„rut„ parc„ pentru a face Ón ciuda autorit„˛ilor sanitar-veterinare ∫i pentru a confirma stegule˛ele ro∫ii care s-au acordat incompeten˛ei Guvernului actual ∫i, cu prec„dere, ministrului Gheorghe Flutur, pune Ón pericol de data aceasta ∫i cet„˛enii jude˛ului Teleorman.

Cum explic„ domnul ministru Flutur faptul c„ subordona˛ii dumnealui de la Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ au autorizat Ón jude˛ul Teleorman ferme de cre∫tere a puilor Ón sistem industrial ∫i care nu Óndeplinesc condi˛iile minime de func˛ionare precum:

— eliminarea dejec˛iilor se face Ón sistem manual (nu Ón sistem mecanizat, cum ar fi normal), fiind aruncate pe c‚mp ∫i pe malul r‚ului Vedea, pun‚nd Ón pericol via˛a a mii de cet„˛eni prin contactul direct cu mediul poluat de acestea;

— colectarea p„s„rilor moarte se face la cap„tul halei de produc˛ie sau sunt aruncate pe c‚mp, neexist‚nd alte mijloace de distrugere a cadavrelor;

— fermele de cre∫tere a p„s„rilor, autorizate, de la Troianu ∫i Stejaru, nu au un medic veterinar angajat, care s„ ˛in„ situa˛ia sub control privind eviden˛a mortalit„˛ii p„s„rilor ∫i, ce e mai important, a cauzei acesteia, pun‚nd Ón fiecare minut Ón pericol via˛a angaja˛ilor;

— nu exist„ filtru sanitar-veterinar pentru angaja˛i ∫i nici un mijloc de dezinfec˛ie a acestora, nici m„car ap„ curent„ ∫i, atunci, Ón aceste condi˛ii precare de munc„, culmea!, autorizate de autorit„˛ile sanitar-veterinare locale, cum s„ nu avem grip„ aviar„ ∫i s„ nu punem Ón pericol s„n„tatea unor neferici˛i?!

Toate aceste nereguli exist„ Ón fermele din jude˛ul Teleorman cu girul autorit„˛ilor sanitar-veterinare. Grav este faptul c„ a fost autorizat„ func˛ionarea acestor ferme.

Cerem ministrului Flutur s„ cheme echipe de speciali∫ti din afara Rom‚niei, care s„ evalueze situa˛ia alarmant„ din sectorul industrial avicol ∫i s„ ne precizeze dac„ mai este ceva sigur Ón aceast„ ˛ar„ ∫i dac„ nu cumva sc„parea situa˛iei de sub control privind apari˛ia gripei aviare nu este premeditat„ pentru ca noi s„ devenim o pia˛„ sigur„ de desfacere pentru Uniunea European„.

A∫tept„m cu interes rezolvarea situa˛iei din agricultur„, unde flutur„ cele mai multe stegule˛e ro∫ii.

Minodora Cliveti

#240747

## Declara˛ie politic„: îCet„˛eanul-copil“

Ziua Interna˛ional„ a Copilului va fi serbat„ ∫i Ón Rom‚nia, ca peste tot Ón lume. Copiii lumii sunt egali Ón drepturi, cel pu˛in a∫a decreteaz„ O.N.U., dar discrepan˛ele dintre ace∫tia, fie c„ lu„m drept criteriu de compara˛ie punctele cardinale, continentele, entit„˛ile statale, zonele urbane sau rurale, faptul c„ se formeaz„ ca adul˛i Ón familii sau Ón orfelinate etc., discrepan˛ele, a∫adar, sunt at‚t de mari, Ónc‚t egalitatea r„m‚ne doar un concept.

Totul este relativ Ón ceea ce prive∫te copil„ria: astfel, pentru un copil suedez, faptul de a nu avea acela∫i tip de telefon mobil cu al vecinului s„u de banc„ Ónseamn„ inegalitate. Pentru copilul din Rom‚nia, n„scut Ón zona rural„ ∫i silit s„ parcurg„ Ón fiecare diminea˛„ 10 kilometri p‚n„ la ∫coala din satul Ón care a hot„r‚t Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ fie arondat (Ón timp ce ∫coala cea mai apropiat„ de casa lui este la 1 kilometru) sau cel care trebuie s„ parcurg„ aceea∫i distan˛„ pentru c„ ∫coala din satul lui s-a desfiin˛at din lips„ de copii, iar profesorii nu se deplaseaz„, egalitatea Ón drepturi cu copilul suedez e un banc!

Tot la fel de inegal cu copilul suedez e ∫i copilul rom‚n care g„se∫te din ce Ón ce mai pu˛ine biblioteci publice puse la dispozi˛ie, care se Ómbrac„ de la _second hand_ , care viseaz„ s„ mearg„ Ón tabere, s„ navigheze pe Internet, s„ Ónve˛e Óntr-o ∫coal„ care poate s„-i confere o diplom„ real„...

Conven˛ia de la Haga asupra drepturilor copilului, care a generat ∫i legisla˛ia rom‚neasc„ Ón materie, proclam„ principiul interesului superior al copilului, vorbe∫te despre drepturile acestuia ∫i Ól pune astfel pe copil pe locul normal, de subiect, ∫i nu doar de obiect de drept.

Copilul este cet„˛ean, se bucur„, a∫adar, de drepturile acestuia (cu excep˛ia celor electorale), dar Ón realitate exercitarea acestor drepturi se face de c„tre alte persoane pentru copii ∫i Ón numele lor.

Recent, UNICEF a lansat ideea particip„rii copilului la luarea de decizii, acesta fiind un concept de maxim„ importan˛„ Ón lume.

De aceea, m„ Óntreb: de c‚te ori sunt consulta˛i copiii Ón leg„tur„ cu m„suri care le afecteaz„ via˛a, cum ar fi reducerea ori chiar desfiin˛area locurilor de joac„, Ónchiderea unei ∫coli, a unei biblioteci, a unui spital, transformarea unui centru de cultur„ Óntr-un loc public de alt„ factur„?

Se preocup„ cu adev„rat statul de receptarea opiniilor copiilor?

Cum sunt respectate Ón Rom‚nia:

— dreptul la Ónv„˛„tur„, c‚nd Ónv„˛„m‚ntul de stat nu mai este nici pe departe gratuit, a∫a cum prevede art. 32 alin. (4) din Constitu˛ie;

— dreptul la ocrotirea s„n„t„˛ii, Ón condi˛iile Ón care Óngrijirea s„n„t„˛ii devine un lux, medicamentele gratuite se negociaz„ la s‚nge, medicii speciali∫ti se g„sesc numai Ón ora∫e ∫i sunt sili˛i s„ se pensioneze de Óndat„ ce au ajuns la limita de v‚rst„ (cei mai mul˛i medici pediatri sunt femei, deci trebuie s„ se pensioneze, conform noii legisla˛ii, la 57 de ani), f„r„ ca statul s„ asigure Ónlocuirea acestora cu al˛i speciali∫ti;

— dreptul la un mediu Ónconjur„tor s„n„tos ∫i echilibrat ecologic, Ón condi˛iile Ón care cea mai mare parte a copiilor din ora∫e nu au locuri de joac„, iar violen˛a de toate tipurile, inclusiv cea provenind din mass-media, Ói atac„ Ón permanen˛„.

Ca s„ nu mai vorbim despre nivelul de trai decent pe care statul trebuie s„-l asigure ∫i copiilor ∫i Ón leg„tur„ cu care statisticile nu spun nimic, pentru simplul motiv c„ nu iau Ón considerare copilul ca persoan„, ca individ.

Copil„ria nu este numai anticamera v‚rstei adulte. Copiii nu tr„iesc de la o zi p‚n„ la 18 ani numai pentru a se preg„ti pentru via˛a matur„. Ei au o via˛„ proprie, care trebuie organizat„ de ei Ón∫i∫i, Ón colaborare cu ocrotitorii lor.

Cet„˛eanul-copil trebuie ascultat.

Vasile Pu∫ca∫

#244579

## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ ast„zi una dintre îperforman˛ele“ reu∫ite de c„tre Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ∫i care este aproape de neimaginat: transformarea, conform ultimului Raport de ˛ar„, a unui calificativ îverde“ Óntr-unul îgalben“. ™i asta Óntr-un domeniu, cel al protec˛iei naturii, Ón care Rom‚nia, Ón mod normal, ar fi trebuit s„ nu aib„ nici un fel de problem„. Beneficiind de un capital natural valoros, cu cea mai bogat„ diversitate biologic„ din Europa, Rom‚nia reu∫e∫te din nou s„ arate c„ este incapabil„ s„ Ó∫i recunoasc„ ∫i s„ Ó∫i protejeze valorile.

Doamnelor ∫i domnilor,

Pentru prima dat„ Ón evalu„rile Comisiei Europene referitoare la domeniul protec˛iei naturii Ón Rom‚nia se arat„ c„ nici m„car legisla˛ia comunitar„ nu a fost transpus„ Ón cea na˛ional„. S„ ne mai Óntreb„m Ón aceste condi˛ii de implementarea acestor m„suri? Probabil c„ ar fi inutil!

™i, cu toate acestea, ar fi o serie de Óntreb„ri la care a∫tept„m r„spuns de la Ministerul Mediului. De exemplu, cum este posibil ca Ón momentul de fa˛„ s„ nu existe nici m„car o schi˛„ a viitoarei Re˛ele europene îNatura 2000“? Œn aceste condi˛ii, pe ce baze se emit avizele îNatura 2000“ pentru diverse activit„˛i pentru care investitorii sunt purta˛i printr-un ∫ir de formalisme birocratice? Cum este posibil s„ stabile∫ti aceast„ re˛ea, Ón condi˛iile Ón care nu exist„ date actualizate despre starea de conservare a popula˛iilor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 speciilor ∫i a habitatelor naturale de interes comunitar? Ca s„ nu mai amintim de imposibilitatea acces„rii Ón aceste condi˛ii a fondurilor pentru implementarea m„surilor de agro-mediu, cu adev„rat necesare dezvolt„rii domeniului.

Reglement„ri f„r„ nici o logic„, precum Ordinul ministrului mediului privind aprobarea Formularului standard îNatura 2000“, nu rezolv„ cu nimic problemele. Din contr„, le complic„ peste m„sur„ ∫i permit intrarea Ón sistemul de date a unor informa˛ii necontrolabile, prin posibilitatea introducerii de informa˛ii total eronate din orice Internet-café. Astfel, procesul de evaluare se va transforma Óntr-un supliciu administrativ (c„ doar acolo s-a f„cut dovada unei expertize Ónalte) pur formal ∫i lipsit de valoare obiectiv„, ∫tiin˛ific„ ∫i actual„. Aplicarea lui creeaz„ ∫i va crea ∫i mai mult„ confuzie. Pentru c„ at‚ta timp c‚t fondurile de la bugetul statului sunt constant Óndreptate spre un anume institut de cercetare, f„r„ nici un fel de licita˛ie, prin practica Óncredin˛„rii directe, cercet„torii altor institute sau al˛i profesioni∫ti cu vast„ experien˛„ ∫i larg„ implicare vor fi marginaliza˛i. Acest gest Ól consider„m ca fiind mai mult dec‚t lips„ de respect, etic„ ∫i deontologie profesional„ din partea unei institu˛ii a statului care gestioneaz„ bani publici ∫i care ar trebui s„ elaboreze, prin urmare, politici publice.

De asemenea, se mai precizeaz„ Ón ordinul amintit mai sus c„ formularele completate sunt analizate de comisia instituit„ Ón acest scop, la acela∫i institut, coordonator al Sistemului informatic pentru inventarierea siturilor naturale de interes comunitar îNatura 2000“. Ne Óntreb„m c‚nd ∫i cum analizeaz„ acea comisie formularele-standard? Cine face parte din ea? ™i ce facem, Ón aceast„ situa˛ie, cu rolul Academiei Rom‚ne, consfin˛it prin Legea nr. 462/2001? ™i cum r„m‚ne cu dezbaterea public„?

Acest mult invocat sistem informa˛ional, c„ruia i-au fost alocate sume importante — total inutile, Ón contextul Ón care se ∫tie c„ procedura ∫i sistemul informa˛ional necesar pentru prezentarea Formularelor standard îNatura 2000“ la Comisia European„ sunt puse la dispozi˛ie de Agen˛ia European„ de Mediu Ón mod gratuit —, nu poate ∫i nu are cum s„ Ónlocuiasc„ procedura de dezbatere public„. Este clar c„ prin aceast„ îprocedur„“ s-a urm„rit, Ón fapt, evitarea dezbaterii publice, probabil pentru a se mai ocoli, Ón mod preferen˛ial abuziv, Ón anumite locuri, dezvoltarea economic„ ∫i activitatea unor investitori, a∫a cum ne-am obi∫nuit, de altfel. Pentru c„ at‚ta timp c‚t oameni cu o calitate profesional„ discutabil„, dar cu interese suficiente, iau decizii din birouri, f„r„ s„ ia Ón considerare nici unul dintre criteriile recunoscute la nivel european Ón desemnarea siturilor îNatura 2000“, s-ar putea s„ avem surpriza ca la viitorul raport al Comisiei Europene, protec˛ia naturii s„ treac„ de la stegule˛ galben la ro∫u.

## Doamnelor ∫i domnilor,

A∫ dori s„ mai supun aten˛iei dumneavoastr„ anumite prevederi ale ordonan˛ei de urgen˛„ privind protec˛ia mediului. Pe l‚ng„ faptul c„ include prevederi paradoxale, cum ar fi interzicerea p„∫unatului Ón ariile naturale protejate ∫i Ón vecin„tatea acestora (!), stabile∫te ∫i crearea unei Agen˛ii Na˛ionale pentru Arii Naturale Protejate ∫i Conservarea Biodiversit„˛ii. Lucru bun la prima vedere ∫i Ón concordan˛„ cu cerin˛ele U.E., dar c‚nd coordonatorul direc˛iei tehnice de specialitate declar„ Ón mod public c„, Ón momentul de fa˛„, nu se ∫tie nici ce atribu˛ii, nici ce structur„ va avea aceast„ nou„ agen˛ie, ne Óntreb„m dac„ nu cumva va fi creat„

doar pentru a mai asigura ni∫te posturi de conducere pentru o clientel„ politic„ ∫i pentru a mai Ónc„rca efortul bugetar al ˛„rii.

Este interesant de ∫tiut care a fost activitatea direc˛iei tehnice de specialitate ∫i a celei responsabile de integrarea european„ Ón ultima perioad„, din moment ce din octombrie 2005 p‚n„ Ón prezent nu s-a mai Ónregistrat aproape nici un progres Ón domeniul protec˛iei naturii, a∫a cum se men˛ioneaz„ Ón Raportul Comisiei Europene. Cum este îr„spl„tit„“ aceast„ lips„ de activitate ∫i de rezultate? Va r„spunde cineva de faptul c„ Rom‚nia va trebui s„ pl„teasc„ penalit„˛i de sute de mii de euro/zi pentru neÓndeplinirea obliga˛iilor asumate Ón acest domeniu? Se pare c„ nimeni, Ón afar„ de cet„˛eanul ∫i a∫a potopit de taxe ∫i impozite mai mult sau mai pu˛in justificate, consecin˛„ a unei politici fiscale demne de epoca fanario˛ilor. P‚n„ acum doar cet„˛eanul e cel care pl„te∫te nep„sarea, incompeten˛a sau poate promovarea intereselor personale ale unor grupuri de interese care, se pare, ∫i-au f„cut cuib chiar Ón s‚nul naturii.

Bogdan Olteanu

#253423

## Mul˛umesc, domnule deputat.

Doamnelor ∫i domnilor colegi, am cerut stenograma ∫edin˛ei de ieri. V-a∫ propune s„ lu„m punctul urm„tor ∫i, Ón momentul Ón care sose∫te stenograma, s„ discut„m pe stenogram„.

Domnule Ghi∫e, discut„m pe stenogram„, c‚nd vine ∫i stenograma, ca s„ nu avem probleme. Avem 70 de legi pe ordinea de zi, domnule Ghi∫e. O discut„m Ón momentul Ón care vine ∫i stenograma. Discut„m Legea func˛ionarilor publici ∫i, dup„ aceea, ve˛i avea primul cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

Suntem la punctul 4 pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.

Legea are caracter organic.

A fost respins„ de Senat, ca urmare a neÓntrunirii num„rului de 69 de voturi necesar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„ de integrare.

Ini˛iatorul, v„ rog.

## **Domnul Liviu Radu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin modific„rile propuse acestui act normativ urm„rim c‚teva obiective, ∫i anume: delimitarea func˛iilor publice Ón func˛ii de stat ∫i func˛ii teritoriale, respectiv func˛ii pentru administra˛ia public„ central„ ∫i pentru cea local„; de asemenea, Óncerc„m s„ reform„m categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici, care va cuprinde doar func˛ii de stat, se introduc condi˛ii speciale de eligibilitate pentru aceast„ categorie; se constituie o comisie independent„ pentru recrutarea Ónal˛ilor func˛ionari; se confer„ stabilitate Ón func˛ie ∫i mobilitate pe post; de asemenea, urm„rim s„ asigur„m neutralitatea politic„ pentru aceast„ categorie.

De asemenea, promov„m m„suri pentru descentralizarea gestiunii func˛iei publice, ∫i anume: elaborarea ∫i adoptarea planului anual de ocupare a func˛iei publice de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale; organizarea concursului de recrutare pentru marea majoritate a func˛iilor publice locale de c„tre autorit„˛ile locale; numirea, modificarea raporturilor de serviciu ∫i eliberarea din func˛ie sunt atribu˛ii ale autorit„˛ii locale pentru toate func˛iile publice locale.

Œn ceea ce prive∫te promovarea func˛ionarilor publici de execu˛ie, se introduce principiul promov„rii prin transformarea postului ∫i se introduce principiul promov„rii rapide, pentru a permite tinerilor cu o calificare excep˛ional„ s„ promoveze mai repede Ón func˛ii de conducere.

De asemenea, se introduc m„suri pentru depolitizarea func˛iei publice.

V„ mul˛umesc.

Mircea Du∫a

#257437

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Legea nr. 188 privind Statutul func˛ionarilor publici a fost adoptat„ Ón anul 1999 ∫i avea rolul de a crea cadrul juridic ∫i cadrul pentru a crea acel corp al func˛ionarilor publici, un corp profesionist, un corp apolitic, un corp care s„ rezolve problemele administrative, problemele pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 care institu˛iile publice le au fiecare, Ón func˛ie de sarcina ∫i rolul s„u. Necazul cel mare e c„, de∫i au trecut 6 ani de c‚nd a fost adoptat„ aceast„ lege, nu s-a realizat nici acest corp profesionist al func˛ionarilor publici, nu s-a creat de c„tre Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici acel corp care trebuia s„ fie profesionist, un corp apolitic. Sigur, aceasta, legat de obiectivul general.

Dar, Ón acela∫i timp, cunoa∫tem foarte bine c„ Ónc„ func˛ionarii publici Ón Rom‚nia au o salarizare proast„. ™i de∫i Legea nr. 188 prevedea o serie de m„suri care s„ stimuleze, care s„ reglementeze salarizarea func˛ionarilor publici, o serie de indemniza˛ii ∫i drepturi, legate de vacan˛„, de drepturile acestora, aceste lucruri nu s-au realizat.

S-a venit cu acest proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 188, care este un proiect de lege bun ∫i vine s„ repare anumite prevederi, care nu erau viabile, din Legea nr. 188, dup„ o experien˛„ de 6 ani. ™i sigur c„ domnul secretar de stat a prezentat aici principiile acestui proiect de lege, faptul c„ se asigur„ o mai bun„ eviden˛iere a func˛ionarilor publici, pe categorii teritoriale, pe categorii de func˛ionari publici, se reduce num„rul Ónal˛ilor func˛ionari publici, num„rul func˛ionarilor publici cu func˛ii de conducere, pentru ca toate aceste modific„ri la proiectul de lege s„ vizeze Óntr-adev„r depolitizarea func˛ionarilor publici ∫i crearea acelui corp profesionist.

™i acest proiect de lege are anumite limite. ™i, Ón primul r‚nd, o limit„ este cea referitoare la administra˛ia public„ local„, Ón sensul c„ el este totu∫i centralizat ∫i nu se las„ la latitudinea administra˛iei publice locale ∫i este Ónc„lcat din nou principiul autonomiei locale Ón ceea ce prive∫te recrutarea func˛ionarilor publici din administra˛ia public„ local„, cu birocra˛ia necesar„ pentru a Ónc„lca acest principiu. ™i, sigur, ∫i alte chestiuni.

Dar nu aceasta este marea problem„ a legii. Marea problem„ a legii este ∫i cea care a existat la 188: ori de c‚te ori avem o lege bun„, ∫i m„ refer Ón primul r‚nd la acest proiect de lege, Óntotdeauna g„sim anumite chichi˛e, anumite prevederi de a modifica aceast„ lege, Ón func˛ie de cum se schimb„ guvernarea, pentru satisfacerea clientelei politice. ™i atunci, venim cu tot felul de amendamente, cu tot felul de modific„ri ale proiectelor de lege, pentru a ne pune oamenii Ón func˛ie.

Nu ∫tiu c‚nd se va termina acest lucru, de aceea, vreau s„ subliniez aici, la dezbateri generale, c„ noi vom vota acest proiect de lege, care este un proiect de lege bun. Dar trebuie, odat„, ca acest proiect de lege s„ r„m‚n„ stabil ∫i, Óntr-adev„r, selec˛ionarea func˛ionarilor publici s„ se fac„ pe criteriile Legii func˛ionarului public, ∫i nu pe alte criterii.

L„udam proiectul acesta de lege de modificare a Legii nr. 188, dar, colac peste pup„z„, vine un capitol la sf‚r∫it, care, din nou, enumer„ vreo 5—6 excep˛ii de la regula general„ de selec˛ie ∫i de promovare a func˛ionarilor publici, tocmai pentru a satisface clientela politic„. Trebuie s„ termin„m odat„ cu acest lucru ∫i dac„ vom respecta prevederile legii, trec‚nd ∫i peste aceste excep˛ii, care sunt valabile doar Ón momentul de fa˛„, s„ cre„m acel func˛ionar public de care toate administra˛iile, to˛i demnitarii s„ se foloseasc„ Ón conducerea activit„˛ii economice ∫i sociale at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i la nivel local.

V„ mul˛umesc.

Ioan Ghi∫e

#262411

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnt‚i de toate, eviden˛iez faptul c„ ∫i grupul nostru parlamentar va sus˛ine adoptarea aceste legi.

Dar este important, la acest moment, s„ spunem o chestiune de fond, ∫i anume legea, prin prevederile ei, men˛ioneaz„ etape ∫i criterii foarte riguroase Ón promovarea Ón carier„ a func˛ionarilor publici. Œmi aduc aminte, dac„ Ómi permite˛i, Óntr-o pies„ de-a lui Molière se vorbea despre îpre˛ioasele ridicole“. Deci este vorba despre urm„toarea analogie: rigurozitatea prin care — Ón proiectul de lege ∫i sper„m Ón lege — se men˛ioneaz„ aceste promov„ri Ón cariera unui func˛ionar public trebuie Ón mod esen˛ial corelat„, cum s-a spus, cu salarizarea func˛ionarilor publici. Dac„ suntem acum at‚t de riguro∫i Ón a stabili trepte ∫i grada˛ii pe perioade de timp foarte precis delimitate, c‚nd aceste cre∫teri salariale ∫i departaj„ri se fac pe sume foarte mici, de 2—300 de mii de lei, exist„ riscul s„ c„dem Ón ridicol.

™i atunci problema de fond este urm„toarea, ca, Ón completare la aceast„ lege, s„ se vin„ cu m„suri, prin ini˛iativ„ guvernamental„, pentru a da cu adev„rat autonomie local„ financiar„, Ón sensul de a l„sa la latitudinea autorit„˛ilor locale ca, pentru grada˛iile corespunz„toare de lege ∫i acolo unde exist„ venituri proprii consistente ale autorit„˛ilor publice locale, s„ se poat„ salariza superior anumite categorii de func˛ionari publici, Ón func˛ie de decizia autorit„˛ii locale deliberative, recte consiliul jude˛ean sau consiliul local.

Pentru c„, dac„ l„s„m doar aceast„ rigurozitate Ón promovare, pe num„r de ani ∫i categorii profesionale, ∫i nu o Ónso˛im de bani care s„ se dea func˛ionarilor publici, atunci Ón continuare se va men˛ine o stare de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 corup˛ie. V„ dau ni∫te exemple: func˛ionari publici debutan˛i, cu studii superioare, s„ spunem, juri∫ti sau economi∫ti, intr„ Ón administra˛ia local„ pe salarii de 4—5 milioane de lei; ei merg Ón instan˛„, de exemplu, s„ apere pozi˛iile Ón diferite procese ale comunit„˛ii locale sau jude˛ene ∫i se lupt„ cu colegi de genera˛ie care, Ón sectorul privat, Ón postur„ de avoca˛i sau exper˛i la diferite profesii, c‚∫tig„ de 5, 7 sau, Ón unele cazuri, 10 ori mai mult dec‚t ei, care vor s„ fie func˛ionari publici corec˛i ∫i cinsti˛i.

™i atunci este esen˛ial ca aceast„ lege s„ fie apoi completat„ de un sistem de salarizare pentru func˛ionarii publici care s„-i motiveze ∫i s„-i fac„ pe cei buni cu adev„rat s„ vin„ spre administra˛ia public„ central„ ∫i local„.

Mul˛umesc.

Ioan Oltean

#265124

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œnc„ din 1992, guvernarea vremii respective ∫i-a propus ca obiectiv principal de guvernare crearea unei clase de func˛ionari publici de carier„, consider‚nd c„ serviciile publice trebuie s„ fie c‚t mai aproape de cet„˛ean, iar cei ce le deservesc s„ fie un segment foarte bine preg„tit profesional, oameni care s„ contribuie la Ónl„turarea birocra˛iei ∫i la realizarea unor servicii de Ónalt„ calitate.

Din p„cate, abia prin apari˛ia Legii nr. 188/1999 s-a reu∫it pentru prima dat„ crearea unui cadru legislativ general care s„ tind„ spre realizarea unui asemenea obiectiv. Din acel moment, aceast„ lege a fost monitorizat„ ∫i Ómbun„t„˛it„ Óncontinuu.

Proiectul de lege pe care actualul Guvern l-a depus, ∫i ast„zi face obiectul dezbaterii generale, vine s„ Ómbun„t„˛easc„ Ón mod sim˛itor acest cadru legislativ ∫i, pe l‚ng„ alte Ómbun„t„˛iri evidente, s„ con˛in„ una care va fi Óntr-adev„r de natur„ a asigura stabilitatea ∫i garantarea locului de munc„ al func˛ionarului public, ∫i anume aceea care vizeaz„ depolitizarea acestui domeniu extrem de important. Pentru prima dat„, legea va cuprinde preciz„ri exprese, care vin s„ asigure stabilitatea necesar„ func˛ionarului public, pentru a-l face independent fa˛„ de partidul care de˛ine vremelnic conducerea politic„ a ˛„rii ∫i pentru a-i asigura continuitatea ∫i condi˛iile necesare pentru desf„∫urarea unei activit„˛i de Ónalt„ ˛inut„ profesional„.

Dar aceste m„suri se dovedesc a fi totalmente insuficiente dac„ avem Ón vedere cadrul de salarizare a func˛ionarului public.

De aceea, cred c„, dup„ ce Ómbun„t„˛im sistemul legislativ referitor la modul de desf„∫urare a activit„˛ii func˛ionarului public, Ón mod obligatoriu Guvernul va trebui s„ ia Ón calcul ∫i o salarizare adecvat„. Pentru c„ f„r„ o salarizare adecvat„ este imposibil ca func˛ionarul public s„ aib„ ˛inuta profesional„ pe care o solicit„m nu numai noi, ci ∫i cei care sunt beneficiarii direc˛i ai serviciilor acestuia. De aceea, sper s„ putem s„

Ómbun„t„˛im cadrul legislativ existent ∫i printr-un asemenea act normativ.

Partidul Democrat a sus˛inut Ónc„ de la Ónceput crearea unui asemenea cadru legislativ, a contribuit din plin la amendarea actului normativ ce ast„zi va sta pe ordinea de zi ∫i Ól va sus˛ine Ón forma Ón care comisia de specialitate l-a votat ∫i Ól supune aten˛iei deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

Cornel ™tirbe˛

#287122

## **Doamna Monica Luisa Macovei** — _ministrul justi˛iei_ **:**

## Mul˛umesc.

A∫ vrea s„ precizez de la Ónceput c„ nu este vorba de un nou Cod penal, este vorba de modific„ri aduse prezentului Cod penal.

Aceste modific„ri sunt coroborate cu modific„rile pe care le-am adus Codului de procedur„ penal„ ∫i pe care, iar„, sper s„ le termin„m ast„zi ∫i, de asemenea, cu modific„rile pe care le-am adus Legii execut„rii pedepselor, care va veni pe rolul plenului c‚t de cur‚nd.

Ce am f„cut prin aceste modific„ri? Unu: am introdus institu˛ia r„spunderii penale a persoanei juridice, pentru c„ exist„ criminalitate legat„ de activitatea persoanelor juridice. Este o realitate la care trebuie s„ r„spundem ∫i prin reglement„ri ∫i sanc˛iuni de natur„ penal„.

Œn al doilea r‚nd, am modificat regulile referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, Ón sensul c„ am instituit patru regimuri de executare: maxim„ siguran˛„, Ónchis, semideschis ∫i deschis. Evident, aceste modific„ri sunt coroborate, dup„ cum am spus, cu celelalte dou„ acte normative: Codul de procedur„ ∫i Legea execut„rii pedepselor.

Am introdus dispozi˛ii privind combaterea discrimin„rii. Prima dintre acestea, am introdus ca circumstan˛„ agravant„ la orice infrac˛iune, ceea ce duce la m„rirea pedepsei, dac„ aceasta este comis„ pe temei de ras„, na˛ionalitate etc. Am completat la infrac˛iunea de abuz Ón serviciu prin Óngr„direa unor drepturi, cu aceea∫i formulare referitoare la discriminare, deci sanc˛ion„m abuzul Ón serviciu prin Óngr„direa unor drepturi ∫i prin discriminare, ∫i am introdus infrac˛iunea de instigare la discriminare.

De asemenea, am f„cut modific„ri la pedepsele accesorii, le-am pus Ón acord cu deciziile Cur˛ii Europene pentru Drepturile Omului ∫i am operat modific„ri la acele infrac˛iuni care afectau libertatea de exprimare, am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 eliminat infrac˛iunile de insult„, calomnie ∫i pe celelalte care, de asemenea, lezau libertatea de exprimare.

Œn mare, acestea sunt modific„rile pe care le-am operat.

Toate acestea sunt necesare Ón procesul integr„rii, Ón principal institu˛ia r„spunderii penale a persoanei juridice despre care se ∫i men˛ioneaz„ Ón Raportul din mai 2006. Mul˛umesc.

Sergiu Andon

#289583

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Confirm„m obiectul reglement„rii a∫a cum a fost prezentat de ini˛iator. Œnt„rim cu ideea c„, Óntr-adev„r, este o reglementare sau mai bine zis o Ómbun„t„˛ire a reglement„rii foarte important„ pentru ordinea de drept ∫i, complet‚nd-o pe doamna ministru, v-a∫ cita o singur„ fraz„ din raportul comisiei. Fraza se refer„ la aceast„ important„ inova˛ie a r„spunderii penale a persoanei juridice, de mult a∫teptat„ de societatea rom‚neasc„.

Aprecierea comisiei este urm„toarea: criminalitatea legat„ de activitatea persoanelor juridice reprezint„ o realitate incontestabil„, nu de pu˛ine ori observ‚ndu-se c„ persoanele juridice au fost create ∫i utilizate de persoane fizice ca instrumente sau ca acoperire pentru a s„v‚r∫i diferite activit„˛i infrac˛ionale.

Cu aceasta am punctat, cum spuneam, obiectul ∫i importan˛a acestei reglement„ri, anticip‚nd recomandarea comisiei, pe care o voi citi Ón final. Am fost Ónvesti˛i cu examinarea acestui proiect la data de 2 februarie 2006, lucr„rile au durat nu at‚t datorit„ complexit„˛ii sau nu Ón primul r‚nd datorit„ complexit„˛ii legii, ci datorit„ condi˛ion„rii ei de adoptarea altor modific„ri legislative, inclusiv de precizarea situa˛iei tranzitorii Óntre cele dou„ Coduri penale, cel existent ∫i cel adoptat Ón legislatura trecut„.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Senatul a adoptat proiectul de lege la 21 decembrie 2005. Am dispus de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, unele observa˛ii ∫i propuneri de care s-a ˛inut seama, de avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i de avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Analiza propriu-zis„ ∫i votul final asupra proiectului de lege au fost date de comisie Ón ∫edin˛a din 10 mai a.c., Ón prezen˛a delega˛iei Ministerului Justi˛iei, Ón frunte cu ministrul. Au fost prezen˛i 16 deputa˛i din totalul de 25 existen˛i atunci Ón componen˛a comisiei ∫i cu 13 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o singur„ ab˛inere comisia a hot„r‚t s„ supun„ plenului spre dezbatere ∫i adoptare proiectul.

A∫ vrea s„ mai fac precizarea, de pe acum, c„ dup„ depunerea raportului ∫i difuzarea lui s-au mai observat din p„cate Ónc„ trei erori materiale.

Vom interveni pe parcursul dezbaterilor, la timpul potrivit, ∫i sper„m s„ le rezolv„m Ón plen.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Œn ceea ce prive∫te timpii de dezbatere noi am propune 60 de minute ca timp general. Mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#292390

Este pentru a doua oar„, Óntr-un r„stimp foarte scurt, ca un proiect de lege s„ constituie pentru noi exemplul direct al haosului legislativ pe care Ól promoveaz„ Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„ Ministerul Justi˛iei, cu un singur scop, de a Ómpiedica o lupt„ real„ Ómpotriva corup˛iei.

Acuza este grav„, o fac de la tribuna Parlamentului, dar cu to˛ii ave˛i proba Ón m‚inile dumneavoastr„. Actele esen˛iale de lupt„ ale organelor judiciare Ómpotriva corup˛iei sunt Codul penal ∫i Codul de procedur„ penal„.

Nu este pentru nimeni un secret c„ Rom‚nia a intrat Ón materie judiciar„ Ón Cartea recordurilor, av‚nd, de peste un an ∫i jum„tate, dou„ Coduri penale adoptate: unul Ón vigoare ∫i cel„lalt... a c„rei punere Ón aplicare este am‚nat„ p‚n„ la data de 1 septembrie.

De data aceasta avem o situa˛ie nou„, Ón sensul c„ o halc„ Óntreag„, capitole Óntregi din Codul penal ce trebuie s„ fie pus Ón aplicare la 1 septembrie, este prezentat„ Parlamentului ca o noutate legislativ„ pe care trebuie s„ o adopte ca o modificare la fostul Cod penal, care va ie∫i din vigoare la 1 septembrie.

™i atunci, Óntreb: judec„torii ce vor aplica Ón acest moment, dar ce vor aplica, ceea ce dumneavoastr„, care nu ave˛i cuno∫tin˛ele juridice ∫i penale necesare, de specialitate, normal, ce vor aplica drept legi tranzitorii Ón aceste condi˛ii? Care va fi legea mai bl‚nd„ care se va aplica Ón aceste condi˛ii?

Ni se cere, de asemenea, s„ adopt„m o modificare la un Cod penal, este de sorginte socialist„ acest Cod penal pe care-l modific„m ∫i este de sorginte nou„ ∫i european„, cu toate imperfec˛iunile lui, Codul penal ce trebuie s„ intre Ón vigoare, dar va trebui s„ adopt„m la ora actual„ o modificare a Codului penal creat pe baza concep˛iilor socialiste ale dreptului, s„ c‚rpim ceva ce trebuie s„ dispar„, asta ni se cere, Ón detrimentul noului care trebuie s„ se aplice.

√sta este cazul tipic al reformei din justi˛ie, f„r„ a se mai socoti c„ ∫i aici, ca ∫i Ón cazul Codului de procedur„ penal„ ∫i a modific„rilor Codului de procedur„ penal„ se pune din nou carul Ónaintea boilor. Se face referire Ón acest proiect de lege pe care trebuie s„-l adopt„m, ni se propune s„-l adopt„m, la o lege a execut„rii pedepselor care la ora actual„ nu este modificat„.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, dar haosul trebuie s„ fie sanc˛ionat ∫i, ca s„ Ónchei, v„ rog s„ citi˛i articolul X din acest bizar proiect de lege care, repet, este o piedic„ Ón calea Ónf„ptuirii justi˛iei.

Articolul X prevede c„ toate dispozi˛iile referitoare la r„spunderea penal„ a persoanei juridice vor intra Ón vigoare la 90 de zile de la data public„rii. Deci, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 1 septembrie, c‚nd de fapt acest Cod penal ar trebui s„ ias„ din vigoare ∫i s„ intre Ón vigoare cel„lalt Cod penal.

O asemenea brambureal„ Ón materia legilor fundamentale ale justi˛iei nu poate s„ fie acceptat„ de Parlament.

V„ mul˛umesc.

Florin Iordache

#295568

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Foarte multe dintre modific„rile care apar Ón acest proiect de lege sunt utile ∫i necesare, dar acum este problema: noi consider„m c„ aceste modific„ri trebuiau f„cute aferent Codului penal adoptat ∫i care la 1 septembrie ar trebui s„ intre Ón vigoare.

Vom avea o mare problem„, pentru c„ dac„ ne uit„m Ón Constitu˛ie Guvernul nu poate emite ordonan˛e, pe perioada vacan˛ei parlamentare, care s„ suspende o lege organic„ cum este Codul penal, ∫i atunci problema pe care o pun eu Ón fa˛a dumneavoastr„, stima˛i colegi, oare este mai bine s„ venim cu 100 de modific„ri care modific„ cele 400 de articole ale Codului penal comunist, pentru c„ este un Cod penal adoptat Ón 1968?! Nu era mai bine ca aceste modific„ri, care o parte dintre ele sunt utile ∫i necesare, s„ le facem la Codul penal care, vrem, nu vrem, la 1 septembrie va intra Ón vigoare? Pentru c„ Ón momentul Ón care s-a Ónchis capitolul 24, Codul penal a fost l„udat de Óntreaga Uniune european„ ∫i s-a constatat c„, Óntr-adev„r, avem un Cod penal european.

Deci este p„cat c„ avem o lege, m„ refer la Legea nr. 301, prin care a fost adoptat Codul penal, dac„ la acest Cod penal trebuiau f„cute anumite modific„ri trebuia s„ venim ∫i s„ le facem la Codul penal, pentru c„ aceste modific„ri... ∫i dac„ ast„zi, prin votul final pe care-l vom da la ora 12,00, aceste modific„ri la care face referire doamna ministru vor avea o via˛„ foarte scurt„, p‚n„ la 1 septembrie, pentru c„ la 1 septembrie, o dat„ cu intrarea Ón vigoare a noului Cod penal, tot ceea ce am muncit ast„zi va fi anulat.

Deci din punctul meu de vedere ∫i al Grupului parlamentar P.S.D. o parte dintre aceste modific„ri sunt bune, trebuiau f„cute, dar trebuia s„ ne referim la Codul penal adoptat prin Legea nr. 301 ∫i, Ón aceste condi˛ii, am mari Óndoieli, ∫i-i dau dreptate domnului Bolca∫, privind reforma care se face Ón justi˛ie.

Mul˛umesc.

Sergiu Andon

#300323

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

N-am s„ polemizez cu antevorbitorii din opozi˛ie, care-∫i au partea dumnealor de dreptate Ón ceea ce prive∫te criticarea nesiguran˛ei ∫i ∫ov„ielilor cu care se fac anumi˛i pa∫i Ón acest teren foarte spinos ∫i cu multe umbre ∫i Óntunecimi al ordinii de drept.

Adev„rul e c„ actualul regim a preluat, ∫i poate nu numai actualul regim, poate Ón succesiunea lor regimurile, din ni∫te boli ale tranzi˛iei, din ni∫te boli ale neclarit„˛ilor legate de revolu˛ie ∫i a∫a mai departe, au preluat o mo∫tenire foarte ingrat„ sub aspectul ordinii de drept.

N-am s„ st„rui asupra lor, e ∫tiut renumele, buhul care ni s-a dus Ón lume, ∫i nu numai nou„, ci ∫i altor state din Europa r„s„ritean„, inclusiv vecinii no∫tri, gemenii no∫tri de integrare, siamezii no∫tri de integrare de la sud de Dun„re, ceea ce ne face s„ Óntrez„rim c„ ad‚ncile cauze ale acestei st„ri de dezordine de drept au r„d„cini mai degrab„ de domeniul istoriei dec‚t de al socialului sau al juridicului.

Realitatea este asta: c„ trebuia reformat, trebuiau rupte draperiile pr„fuite ∫i care favorizau Óntunericul, trebuie s„ se fac„ lumin„ ∫i trebuie s„ se fac„ ordine Ón acest stat care numai stat de drept nu se poate numi din punct de vedere al ordinii de drept ∫i, mai ales, al ordinii penale, ∫i mai ales al corectitudinii aparatului ∫i func˛ionarilor publici. Trebuie s„ se cunoasc„ o reor‚nduial„ fundamental„.

Am avut mari rezerve ∫i poate c„ Ónc„ mai am, legate de modul Ón care a fost adoptat„ reforma Ón justi˛ie de c„tre actualul ministeriat. Œn opinia mea ar fi trebuit s„ se Ónceap„ cu reforma institu˛iilor, cu asemenea construc˛ii de drept temeinice ∫i coerente ∫i f„r„ patim„ Ónc‚t s„ nu auzim critici cum sunt cele de ast„zi.

Doamna ministru a preferat s„ Ónceap„ cu schimbarea radical„ a mentalit„˛ilor. Cred c„ e fairplay s„ recunoa∫tem c„ a reu∫it cu aceast„ strategie, cel pu˛in dup„ felul Ón care suntem aprecia˛i pe plan european.

Acum am mai spus-o, chiar de la aceast„ tribun„, Óncepem etapa a doua, cea mai grea, etapa reform„rii institu˛iilor. Poate c„ e ∫i subiectivism, poate c„ e ∫i Ónc„rc„tur„ politic„, dar nu ajut„m cu nimic, m„ refer la unele schimb„ri poate de dragul schimb„rii, dar trebuie s„ vedem esen˛ialul, ∫i esen˛ialul este c„ se propun reglement„ri fundamentale pentru ordinea de drept.

Ele sunt foarte necesare. Casa noastr„, a ordinii de drept, e Ón mare dezordine, ca dup„ un sinistru, de undeva trebuie Ónceput„ ordinea, Óncepe din col˛ul acela sau din col˛ul acela, dac„ st„m s„ dezbatem prea mult nu ajungem nic„ieri. Substan˛a reglement„rilor este bun„, contradic˛iile din domeniul intr„rii Ón vigoare sunt convins c„ vor fi rezolvate tot pe plan legislativ.

Important e s„ facem pa∫i Ónainte, s„ avem Óncredere Ón aceste reglement„ri ∫i, mai ales, trec‚nd peste unele resentimente, poate c„ o parte ∫i motivate, s„ facem, cum spuneam, pa∫i Ón favoarea ordinii, corectitudinii ∫i a acelei reale lupte contra corup˛iei, care a Ónceput s„ se cam toceasc„ ca imagine.

Pentru aceste motive, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota Ón favoarea acestor modific„ri. Mul˛umesc.

Márton Árpád Francisc

#303711

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn prealabil trebuie s„ enun˛ din nou c„ ar fi nevoie s„ avem o interpretare a aplic„rii Constitu˛iei Ón modalitatea de legiferare, pentru c„ dac„ pentru mine este clar c„ ∫i Ón Camera decizional„ se poate interveni din partea deputa˛ilor sau senatorilor cu amendamente la o lege venit„ de la Senat, c„ altfel n-ar avea sens o Camer„ decizional„, tot at‚t de bine nu mi se pare destul de clar c„ dac„ se poate veni cu complet„ri de fond la un proiect de lege depus de c„tre Guvern, tot de c„tre Guvern, printr-o astfel de modalitate un ministru av‚nd posibilitatea s„ eludeze chiar controlul Guvernului sau al Guvernului de a evita una din Camere.

Aceast„ problem„ ar putea fi la un moment dat ∫i mai important„ dac„ Ón cele dou„ Camere exist„ majorit„˛i diferite care, nu este exclus, exist„ ˛„ri unde exist„ astfel de majorit„˛i, ∫i atunci un Guvern sus˛inut Ón Camera decizional„ ar putea s„ treac„ pe l‚ng„ Camera Ón care nu are majoritatea, ∫i atunci avem o problem„ constitu˛ional„.

Deci aceast„ problem„ constitu˛ional„ trebuie, pe undeva, printr-o interpretare, s„ Óncerc„m s-o rezolv„m.

Revenind la problema dezb„tut„ Ón acest proiect de lege, domnul Bolca∫ a enun˛at o problem„ legat„ de art. X, numai c„ poate ∫i Domniei sale i-a sc„pat un element destul de important, pentru c„ acest articol X are dou„ feluri de prevederi.

Prevederile legate de persoanele juridice vor intra Ón vigoare peste 90 de zile de la intrarea Ón vigoare a legii, deci publicarea Ón îMonitorul Oficial“. Situ‚ndu-ne la finele lunii mai, deci Ón 30 mai, dac„ azi noi vot„m aceast„ lege ea va mai sta 5 zile Ón a∫teptare la Secretariatul general, pentru a putea fi atacat„ la Curtea Constitu˛ional„.

Deci va ap„rea Ón cursul lunii iunie, Ón func˛ie de c‚nd va fi promulgat„ de pre∫edinte, dac„ va fi atacat„ sau nu va fi atacat„.

O parte dintre articolele acestei legi vor intra la 30 de zile de la apari˛ia ei Ón îMonitorul Oficial“, deci undeva prin august, s„ zicem.

Aceste articole vor fi abrogate sau modificate prin noul Cod penal, care va intra Ón vigoare la 1 septembrie, iar celelalte articole, care vor intra peste 90 de zile, vor intra dup„ 1 septembrie Ón vigoare, deci vor abroga acele articole care se reg„sesc Ón Codul penal care va intra Ón vigoare Ón 1 septembrie.

Nu ∫tiu dac„ asta s-a dorit.

Dac„ asta s-a dorit, atunci Óntr-adev„r, este o solu˛ie benefic„. Dac„ nu asta s-a dorit ∫i este doar un joc al situa˛iei din cauz„ c„ adopt„m atunci c‚nd vom adopta acest proiect de lege, ∫i nu s-au g‚ndit ini˛iatorii la aceast„ posibilitate, atunci, Ón interesul aplic„rii Ón forma Ón care s-a dorit de c„tre ini˛iator ar fi bine s„ diminu„m intrarea Ón vigoare a acelor articole care au 90 la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/9.VI.2006 60 de zile sau invers, m„rirea ∫i Ón cazul celorlalte articole la num„rul de 90 de zile.

Mai avem ∫i ni∫te probleme legate de confiscare, unele care cel pu˛in mie mi se par bizare, din moment ce p‚n„ acum ideea a fost c„ poate fi confiscat, Ón cazul infrac˛iunii, ∫i acel bun care s-ar fi dorit a fi folosit de acum Óncolo pentru a face o fapt„ infrac˛ional„.

Acum elimin„m restr‚ngem doar la ceea ce s-a Ónt‚mplat, mai mult, nu se confisc„ bunul, ci se pl„te∫te ceva ca s„ r„m‚n„ acolo bunul, s„ se mai poat„ face infrac˛iune cu el. Asta este interpretarea mea, mai pu˛in aplicat„ poate.

Avem ∫i alte probleme, astea o s„ le sus˛inem Ón momentul Ón care se va discuta partea cu confisc„rile.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Œn rest, noi vom vota pentru acest proiect de lege. Nu vrem s„ Óngreun„m votarea ∫i aplicarea lui c‚t mai grabnic„.

V„ mul˛umesc.

Monica Luisa Macovei

#335772

Da, ca s„ fie clar pentru toat„ lumea, se dore∫te modificarea articolului care prevede abaterile disciplinare din Legea privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor. Deci o alt„ lege, ∫i nu Codul de procedur„ penal„.

Œn acest moment exist„ abatere disciplinar„ care are urm„torul con˛inut: î Exercitarea func˛iei de judec„tor sau procuror cu rea-credin˛„ sau grav„ neglijen˛„ constituie abatere disciplinar„“. Œn Ón˛elesul meu, ∫i nu numai, exercitarea func˛iei îcu rea-credin˛„ sau grav„ neglijen˛„“ poate include orice: ∫i aplicarea gre∫it„ a unei norme substan˛iale de drept, ∫i Ónc„lcarea unor norme de procedur„. Deci acest text acoper„.

Mai departe, Ón˛eleg c„ se dore∫te o accentuare, adic„ numai o referire la normele de procedur„ care, repet, este acoperit„. Trebuie g‚ndit textul, pentru c„ a∫a cum este formulat amendamentul s-ar aplica la orice Ónc„lcare, c‚t ar fi ea de minor„. Or, nu putem s„ ajungem Ón situa˛ia Ón care s„-i sanc˛ion„m disciplinar pentru o Ónc„lcare, repet, minor„ prin care, nu ∫tiu, a uitat s„ semneze pe un col˛ sau s„... orice fel de Ónc„lcare... Deci nu putem s„ adopt„m o asemenea abatere disciplinar„.

Mai departe, exist„ ∫i Ón amendament se propune sanc˛ionarea numai a Ónc„lc„rii normelor de procedur„, dar se poate Ónt‚mpla s„ se Óncalce normele substan˛iale. De pild„ un judec„tor aplic„ gre∫it recidiva ∫i Ói d„ un plus, un spor de recidiv„ de c‚˛iva ani, de∫i persoana nu-i recidivist„. O astfel de situa˛ie nu-i acoperit„ de acest amendament ∫i eu sunt pentru, eventual, a detalia acel text care exist„ Ón statutul magistra˛ilor, dar nu Ón aceast„ modalitate, textul nu este acoperitor. Repet, ar sanc˛iona numai norme de procedur„, nu ∫i Ónc„lcarea dreptului substan˛ial, ∫i chiar ∫i pe cele minore.

Deci rug„mintea mea este s„ respingem acest amendament ∫i vom face modific„ri la r„spunderea disciplinar„ dintr-o alt„ lege, ∫i anume Legea statutului judec„torilor ∫i procurorilor.

Cuprins

Stenograma

Dezbateri asupra proiectului Legii pentru modificarea ∫i completarea

Dezbateri asupra proiectului Legii pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„, precum ∫i pentru modificarea altor legi (retrimis comisiei) 54—

Supunerea la votul final a proiectului Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici (adoptat) 60