Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·10 mai 2010
Senatul · MO 75/2010 · 2010-05-10
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea modificării programului de lucru al Senatului pentru perioada 10–15 mai a.c.
Adoptarea Hotărârii privind contul de execuție a bugetului Senatului pe anul
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2008 privind modificarea și completarea Codului penal; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope;
· procedural · respins
· procedural
· other
· Informare
329 de discursuri
Bună ziua, stimați colegi!
Pentru a urgenta venirea senatorilor în sala de plen, am să-l rog pe domnul secretar Gheorghe David să facă apelul nominal.
Vă rog, domnule senator.
Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea prezent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion prezent Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru prezent Bădescu Iulian prezent Bălan Gheorghe Pavel învoire Belacurencu Trifon delegație ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/20.V.2010
Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Bîgiu Marian Cristinel prezent Bîrlea Gheorghe delegație Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela prezentă Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu prezent Chelaru Ioan prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea prezent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán prezent Daea Petre prezent David Cristian delegație David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György prezent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin delegație Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent
Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin delegație Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie învoire Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent |Udriștoiu Tudor|prezent| |---|---| |Urban Iulian|prezent| |Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasilescu Lia Olguța|prezentă| |Verestóy Attila|prezent| |Voicu Cătălin|absent| |Voiculescu Dan|prezent| |Vosganian Varujan|prezent|
Vă mulțumesc.
Invit membrii Biroului permanent pentru o întâlnire de trei minute în alveola din stânga sălii de plen, pentru a putea rezolva o modificare de program.
Vom reveni în câteva minute pentru a intra în substanța ședinței de astăzi.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Declar deschisă ședința Senatului României din 10 mai 2010. Voi fi asistat în conducerea ședinței de astăzi de colegii noștri, domnul senator Gheorghe David și doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.
Până în acest moment, și-au înregistrat prezența în plenul Senatului 106 senatori.
Vă reamintesc faptul că săptămâna trecută, atunci când am discutat despre programul de lucru și ordinea de zi, am stabilit ca astăzi să ne concentrăm cu prioritate asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice și doresc să vă reamintesc faptul că a existat un vot care a precizat că astăzi vom prelungi programul nostru până la epuizarea dezbaterii și până vom vota Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, astăzi fiind termenul de adoptare tacită a acestui proiect de lege important.
În aceste condiții, supun atenției și votului ordinea de zi de astăzi, care, evident, va fi concentrată, în principal, în jurul Proiectului de lege cu privire la sistemul unitar de pensii publice.
Vă rog să vă pronunțați prin vot cu privire la ordinea de zi de astăzi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Doresc, de asemenea, să informez plenul Senatului și să vă solicit un vot... Ați observat că, în urmă cu câteva minute, am convocat o ședință a Biroului permanent al Senatului. Președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități ne-au informat că, în dezbaterea din comisiile reunite asupra Proiectului de lege privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, s-a parcurs o porțiune limitată a acestei importante piese de legislație. Cei doi președinți de comisii ne-au solicitat prelungirea termenului până mâine-seară.
În aceste condiții, supun atenției dumneavoastră ca dezbaterea Proiectului de lege privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative să figureze miercuri, 12 mai 2010, la primul punct din ordinea de zi, urmând să continuăm, evident, legiferarea pe celelalte texte de lege pe care le avem în fața noastră.
Vă supun atenției ca ordinea de zi a ședinței plenului nostru de miercuri, 12 mai 2010, să conțină la punctul 1 Proiectul de lege privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și să dezbatem raportul comun al celor două comisii permanente.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Din sală
#12946Vot final?
Și cu vot final, miercuri, 12 mai 2010.
Mâine, 11 mai 2010, lucrări în comisiile permanente, pentru că aceste legi au nevoie de cumpănire suplimentară.
Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, programul de lucru pe săptămâna în curs a fost aprobat prin votul dumneavoastră.
Doresc să salut încă o dată prezența musafirilor și invitaților noștri. Evident, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice este cel care a stârnit acest interes public deosebit. Vreau să vă mulțumesc încă o dată pentru interes și pentru răbdarea pe care le-ați demonstrat în urmărirea acestei importante legi.
Voi începe cu punctul 1 din ordinea de zi, execuția bugetului Senatului României pe anul 2009.
Este o chestiune care trebuie să fie supusă votului majorității senatorilor pentru a putea fi descărcați de execuția bugetară a anului bugetar-fiscal precedent și am să-l invit pe domnul chestor Dan Radu Rușanu să prezinte, pe scurt, concluziile cu privire la execuția bugetului instituției noastre pe anul 2009.
Vă rog, domnule senator.
Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2009, bugetul Senatului României pentru anul 2009 a fost aprobat în sumă de 114.062 mii de lei. În anul 2009, bugetul Senatului a suferit modificări în minus, determinate de rectificări bugetare și virări de credite la Fondul de rezervă bugetară, astfel încât, la sfârșitul anului, bugetul Senatului a fost în sumă de numai 96.386 mii de lei, circa 83% din bugetul anului 2008, și aceasta în contextul unor deprecieri ale monedei naționale de la 3,63 – media anului 2008, la 4,26 – media anului 2009, circa 18%.
Indicatorii îi aveți fiecare dintre dumneavoastră în memorandumul care v-a fost prezentat.
Aș vrea să mai subliniez câteva lucruri.
Cheltuielile curente au fost în anul 2009 de 93.206 mii de lei, adică 93 de miliarde. Din aceștia însă, 70.000 mii de lei au fost cheltuieli de personal, deci cheltuieli fixe, ceea ce înseamnă 78%, 6 milioane de lei, adică 7%, a fost plata facturilor la utilități, 13%, reprezentând 12 milioane de lei, cheltuieli de deplasări interne și externe, pe care le avem toți, iar 2,8% au reprezentat cheltuieli de capital, adică 2,5 milioane de lei.
Aș vrea să adaug faptul că 2,5 milioane de lei pentru cheltuieli de capital au fost alocate la active în valoare de peste 700 de milioane de lei, cât are Senatul astăzi, clădiri și mijloace fixe.
Cheltuielile de capital față de anul 2008 au fost reduse și ele cu peste 25%.
Ținând cont de aceste lucruri, putem transmite spre aprobare plenului Senatului execuția bugetară a Senatului României pentru anul 2009.
Conform prevederilor art. 204 din Regulamentul Senatului, care au fost îndeplinite, vă propun aprobarea bugetului în forma în care a fost făcută.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Acestea sunt elementele sintetice, prezentate de domnul senator Rușanu. Evident, în baza votului nostru, va trebui să emitem o hotărâre privind contul de execuție a bugetului Senatului României pe anul 2009, cu un articol unic, prin care se aprobă, de fapt, contul de execuție bugetară pentru anul precedent.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Doresc să vă aduc la cunoștință nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru următoarele legi:
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2008 privind modificarea și completarea Codului penal;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope;
– Lege privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii;
– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES;
– Lege pentru completarea art. 99 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil;
– Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 10 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic;
– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2009 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor, precum și pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru unele cantități de combustibili;
– Lege pentru modificarea art. 24 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor;
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumim, domnule președinte.
În condițiile motivației prezentate de domnul președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.
Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Irina Alexe.
Vă rog, microfonul 9.
secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor
## Mulțumesc.
Reglementarea propusă urmărește rezolvarea unei situații juridice create în anul 2006 printr-un act normativ prin care s-a stabilit ca Arhivele Naționale să preia de la creatorii de documente persoane juridice care se desființează, fără ca activitatea acestora să fie continuată de altul, documentele cu valoare practică în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor.
De asemenea, acel act normativ a stabilit ca documentele menționate, aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, să fie preluate de Arhivele Naționale.
Până la acel moment, sarcina preluării documentelor în cauză revenea caselor județene de pensii sau ale sectoarelor
municipiului București, ca activitate circumscrisă sferei relațiilor de muncă ale foștilor angajați.
Obligația Arhivelor Naționale a fost condiționată, tot prin acel act normativ, de înființarea, în cadrul Arhivelor Naționale și al direcțiilor județene ale Arhivelor Naționale, a unor structuri specializate cu asigurarea în condițiile legii a resurselor umane și logistico-financiare necesare, demers care nu a fost materializat până la această dată din considerente financiare.
În concret, prin proiectul de lege supus astăzi aprobării procedurii de urgență se stabilește ca activitățile de păstrare, conservare, restaurare, legătorie, prelucrare arhivistică și utilizare a documentelor cu valoare practică să poată fi realizate sub denumirea generică de „servicii arhivistice” de operatori economici autorizați să funcționeze în acest sens, de Arhivele Naționale, respectiv de către serviciile județene ale Arhivelor Naționale.
Proiectul de lege prevede că autorizația se eliberează pentru o perioadă de trei ani, poate fi reînnoită pentru aceeași perioadă. Mai prevede cazurile de suspendare pentru o perioadă care nu poate să depășească trei luni sau, în cazurile în care se retrage, pe baza unor criterii clare, stabilite în lege, întrucât, la această dată, funcționează deja operatori economici care realizează în fapt activitățile pe care le-am descris anterior. Doar în baza legislației specifice societăților comerciale, pentru acești operatori economici se stabilește o perioadă de tranziție de un an, în care trebuie să îndeplinească noile condiții impuse de lege și trebuie să solicite eliberarea autorizației de funcționare.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumim, doamna secretar de stat.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.
Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Iliescu, din partea Guvernului.
Microfonul 10, vă rog.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_
_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
În prezent, cadrul de reglementare general referitor la organizarea și exercitarea profesiei de arhitect este asigurat de Legea nr. 184/2001. Această lege ar trebui, la acest moment, din cauza faptului că în data de 20 octombrie 2007 a intrat în vigoare Directiva 2005/36 a Comisiei Europene, să preia o serie de prevederi din această directivă și să le transpună în legislația românească. Facem precizarea că s-a făcut, până la acest moment, identificarea unor disfuncții, care trebuie remediate prin acest proiect de lege aflat în procedură de urgență în dezbaterea Senatului. Este vorba de corecta transpunere a Directivei 2005/36 a Comisiei Europene privind recunoașterea calificărilor profesionale și armonizarea celui de-al doilea punct cu prevederile Directivei 2006/123 CE privind serviciile în cadrul pieței interne și în ceea ce privește exercitarea profesiunii de arhitect în România.
Fac precizarea că era necesar ca acest proiect de lege să fie trimis spre adoptare Parlamentului cu mai multă vreme în urmă. Este o mare urgență și vă cerem sprijinul, pentru că, altfel, va fi declanșată procedura de infringement.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale.
Doamna secretar de stat Alexe, aveți cuvântul. Microfonul 9.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este un proiect de lege foarte important pentru aderarea României la Spațiul Schengen.
Vreau să precizez că un prim pas în vederea transpunerii în legislația românească a documentelor comunitare în domeniul schimbului de date și informații, al prevenirii, descoperirii și combaterii faptelor prevăzute de legea penală și al asistenței mutuale l-a constituit adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006.
În prezent, prevederile acestui act normativ, în special în ceea ce privește cooperarea autorităților competente române cu autoritățile similare din statele membre ale Uniunii Europene, sunt insuficiente în raport cu dezvoltarea pe care a cunoscut-o cadrul legal al Uniunii Europene pe segmentul cooperării polițienești internaționale.
Astfel, prin proiectul de lege supus dezbaterii, se reglementează, în principal, că Centrul de Cooperare Polițienească Internațională va primi și va transmite date și informații operative și va coordona activitățile referitoare la supravegherea și urmărirea transfrontalieră în limitele prevăzute de dispozițiile normative ce reglementează aceste activități, abilitarea centrului de a face schimb de date și informații suplimentare cu privire la profilurile genetice și datele dactiloscopice sau în legătură cu semnalările din sistemul informatic Schengen, stabilirea mai multor aspecte printre care precizez: termenul de transmitere a datelor și
informațiilor operative, limitele și condițiile de utilizare a datelor și informațiilor operative, raportat la scopul pentru care au fost transmise, situațiile în care transmiterea de date și informații poate fi refuzată.
De asemenea, proiectul de act normativ în discuție cuprinde norme referitoare la aspectele ce trebuie stabilite între autoritățile competente înainte de începerea unor operațiuni comune, potrivit art. 17 din Decizia 2008/616 JAI a Consiliului, raporturile dintre membrii echipelor comune, atribuțiile pe care le pot exercita agenții autorităților competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul statului român în timpul acestor operațiuni comune, utilizarea datelor și informațiilor operative obținute în cadrul sau în legătură cu participarea la o operațiune comună, portul și utilizarea de către agenții autorităților competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene a uniformelor naționale, armamentului, muniției și echipamentului, inclusiv a...
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumim, doamna secretar de stat.
Vă cer scuze că vă întrerup, dar cred că argumentele prezentate sunt suficiente pentru formarea unui punct de vedere al plenului Senatului.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Proiectul de lege privind unele măsuri pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție.
Dau cuvântul domnului ministru Iliescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Unul dintre obiectivele importante ale României este creșterea suprafețelor acoperite cu vegetație forestieră. Dintr-un punct de vedere extrem de important, încă din Legea nr. 46/2008, respectiv Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, s-a prevăzut ca autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură să asigure realizarea cu continuitate a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție.
Totodată, s-a constatat că au apărut o mulțime de dificultăți în aplicarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, întrucât o mare parte dintre proprietari nu și-au dat acordul pentru amplasarea perdelelor forestiere pe terenurile aflate în proprietate, motiv pentru care putem spune că acest program este în mare întârziere.
Doamnelor și domnilor senatori,
Din acest punct de vedere, vă solicităm să fiți de acord și să aprobați dezbaterea în procedură de urgență a acestui proiect de lege, având în vedere că prin textul propus de Guvern se creează un sistem concurențial pentru atribuirea serviciilor care au ca obiect proiectarea lucrărilor de înființare a perdelelor forestiere de protecție, cu respectarea legislației privind achizițiile publice. În plus, studiile privind necesitatea înființării perdelelor forestiere de protecție vor fi supuse avizării Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc și eu.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Inițiatorii susțin dezbaterea acesteia în procedură de urgență?
Nu susțin.
Propunerea legislativă privind obligativitatea instituțiilor administrației locale de stat, instituțiilor publice locale, instituțiilor de învățământ și sanitare de a folosi ca personal de pază cadre ale Poliției Comunitare Locale.
Inițiatorii susțin dezbaterea acesteia în procedură de urgență?
Nu susțin.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
Inițiatorii susțin dezbaterea în procedură de urgență? Nu susțin.
Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
Inițiatorii susțin dezbaterea în procedură de urgență?
Domnul senator Mărcuțianu.
Dau cuvântul domnului senator Mărcuțianu, pentru a susține necesitatea dezbaterii în procedură de urgență a propunerii legislative.
Vă rog.
Microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Necesitatea dezbaterii în procedură de urgență se datorează vidului legislativ din acest domeniu. Pe scurt, Legea nr. 31/2000, care stabilea și sancționa contravențiile silvice, a fost completată cu Hotărârea Guvernului nr. 427/2004, care a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 996/2008. Această ultimă hotărâre de guvern are doar trei articole, care se referă la stabilirea și constatarea contravențiilor silvice și se referă doar la programul SUMAL – un program tehnic despre care nu are rost să discutăm aici –, urmând ca, ulterior, să se adopte o lege care nu a mai apărut din noiembrie 2008.
Vidul legislativ creat dă posibilitatea agenților de constatare doar să constate faptele, care ar trebui să fie contravenții silvice, pentru că nu sunt susținuți de o bază legală.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc domnului senator.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Stimați colegi,
Continuăm dezbaterile noastre asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Salut prezența domnului ministru Șeitan, a doamnei secretar de stat Pârcălabu și a domnului ministru Gabriel Oprea în plenul Senatului.
Dau cuvântul, pe procedură, domnului senator Radu Alexandru Feldman, urmează domnul senator Mitrea. Microfonul 2.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Cu toată considerația, observ că, în ultima vreme, ați avut o sumă de inițiative privind întâlniri cu personalități atât din viața politică, cât și din spațiul public, având ca temă, cu siguranță, situația actuală cu care se confruntă țara.
Considerând că aceste întâlniri sunt extrem de utile și de bine-venite, în spiritul considerației pe care, cu siguranță, o nutriți pentru fiecare membru al Senatului, v-aș ruga foarte mult să nu reduceți numărul celor care participă la aceste întâlniri la Biroul permanent, să invitați aceste personalități în plenul Senatului, să putem auzi punctele de vedere exprimate și, la rândul nostru, să putem cere clarificările de care avem nevoie.
Vă mulțumesc foarte mult.
## Mulțumesc foarte mult.
Voi ridica acest subiect la Biroul permanent de mâine. Până acum, am folosit Biroul permanent pentru a avea întâlniri, de cele mai multe ori, cu caracter oarecum confidențial.
Vreau să vă informez că, la solicitarea a două grupuri parlamentare, am adresat o invitație de prezență în plenul Senatului domnului prim-ministru Emil Boc și sunt convins că va da curs acestei solicitări.
Domnul ministru Sebastian Vlădescu ne-a rugat să fie scuzat astăzi, pentru că a participat la o întâlnire cu alte grupuri parlamentare. Ca o soluție intermediară, am să folosesc, dacă veți considera că este util, ca la ședințele Biroului permanent să putem avea un format extins, iar senatorii care doresc să vină să nu fie împiedicați să participe la astfel de ședințe, urmând ca ședințele plenului, cu altă rânduială, cu altă regulă, să fie folosite cu solicitări de altă factură.
Rețin propunerea făcută de domnul senator și vom acționa în consecință.
Dau cuvântul domnului senator Mitrea, urmează domnul senator Dumitru Oprea.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Este mai degrabă o nedumerire a mea, pe care vreau să o prezint în fața dumneavoastră.
Noi discutăm de trei săptămâni Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Suntem..., nu suntem de acord, au existat dispute și vor exista în continuare.
În mijlocul acestor discuții – urmează și Camera Deputaților –, a apărut prim-ministrul Emil Boc și a spus că pensiile vor scădea cu 15%. Atunci, nu mai știu despre ce pensii discutăm.
Când îmi puneam aceste întrebări, ieri, l-am văzut pe domnul ministru Sebastian Vlădescu, care spunea, în mod repetat, că în anul 2011 va fi o nouă lege a pensiilor, care va schimba întregul mod de calcul al pensiilor. Cred că dânsul a vorbit în numele Guvernului. În acest caz, eu nu știu ce lege votăm în continuare. Ce facem aici? Noi pregătim un proiect de lege, care, înainte de a fi adoptat, deja este amputat cu 15% și care ni se promite că va fi înlocuit în 2011, peste 7 luni, cu alt proiect de lege? Este doar dezordine în ceea ce privește sistemul politic în domeniul social în România sau este altceva?
Sincer să fiu nu mai înțeleg care este poziția Guvernului vizavi de această chestiune importantă, cea a pensiilor.
## Mulțumesc foarte mult.
Înainte de a reîncepe dezbaterea noastră, după ce se vor pronunța și alți colegi, îl voi ruga pe domnul ministru Șeitan să prezinte un punct de vedere actualizat, pentru că, într-adevăr, schimbările din ultimele zile aduc semne legitime de întrebare, iar domnul senator Mitrea a ridicat un astfel de semn de întrebare.
Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Oprea.
Eu doresc să intervin în legătură cu propunerea colegului nostru, domnul senator Radu Alexandru Feldman, și să vă rog, ca președinte al Senatului, să adresați o primă invitație unui om pe care toată lumea îl consideră acum a avea un punct de vedere cât mai apropiat de pulsul economiei, domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.
Eu o fac și în calitate de rector al universității care i-a acordat titlul de _Doctor Honoris Causa_ , și cred că a meritat fără niciun comentariu.
## Fără îndoială.
Domnul guvernator a fost astăzi la o întâlnire cu Biroul permanent. Din păcate, un număr de colegi a trebuit să răspundă unei alte invitații, care s-a suprapus. Nu este, cred, nicio chestiune premeditată.
Domnule senator Oprea, dacă din partea unui grup parlamentar ni se va face o solicitare de a invita diferite personalități în plenul Senatului, nu voi ezita să dau curs
acelei invitații, indiferent din partea cărui grup parlamentar vine, pentru a putea respecta procedura noastră.
Vă mulțumesc pentru această sugestie.
Dau cuvântul domnului senator Marius Gerard Necula. Microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vreau să mă raliez și eu propunerii pe care au făcut-o colegii noștri, domnul senator Radu Alexandru Feldman și domnul senator Dumitru Oprea, de a-l invita în plenul Senatului pe domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.
De asemenea, nu aș fi dorit să iau cuvântul, dacă nu aș fi fost provocat de intervenția domnului senator Mitrea. Este clar că Partidul Democrat Liberal dorește și ne aducem aminte că a susținut foarte mult introducerea acestui sistem, pe care noi dorim să-l și legiferăm, și acest Proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Este o lege foarte importantă, este o lege capitală, este o lege crucială, aș putea spune, în special pentru ceea ce înseamnă eliminarea tuturor actelor normative, în număr de peste 80 la această oră.
De asemenea, este foarte important să avem celeritate în ceea ce presupune votarea amendamentelor, votarea articolelor din această lege.
În consecință, dincolo de ceea ce înseamnă situația, poate mai dificilă, prin care trece țara și care reclamă poziții dure, dar necesare la ora actuală, pe care Guvernul, președintele și partidele din arcul guvernamental și le-au asumat, eu cred că această lege este necesară. Trebuie să ne concentrăm, trebuie să fim prezenți în sală – de altfel, reprezentanții arcului guvernamental și sunt – și, într-adevăr, trebuie să ne ducem misiunea până la capăt.
Vă mulțumesc tare mult.
## Mulțumesc foarte mult.
Dau cuvântul domnului vicepreședinte Pereș, urmează domnul președinte Greblă, cu rugămintea de a încerca să sintetizăm această parte a discuțiilor. Dacă se dorește folosirea acestei părți pentru declarații politice, am să descurajez acest lucru. Vreau să intrăm pe substanța dezbaterii noastre, ca să putem dezbate proiectul de lege.
Domnule vicepreședinte Pereș, microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Vă asigur că nu intenționez să prelungesc aceste dezbateri, dar, procedural, fără să caut, neapărat, un răspuns la nedumeririle domnului senator Mitrea, aș vrea să spun că, deocamdată, suntem sesizați cu acest proiect de lege pe care îl dezbatem, iar obligația Senatului este de a trece articol cu articol și amendament cu amendament, bineînțeles, raportul, inclusiv proiectul de lege. Ulterior, urmează să vedem dacă aceste intenții ale Guvernului se materializează în modificări asupra proiectului de lege, să le luăm în dezbatere și, categoric, Camera Deputaților, cu rol de Cameră decizională, să hotărască asupra sorții acestei legi.
Deocamdată, noi trebuie, așa cum am procedat și până acum, să dezbatem acest proiect de lege în plenul Senatului.
Mulțumesc foarte mult. Dau cuvântul domnului senator Greblă. Vă rog. Microfonul 4.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Eu, împreună cu grupul parlamentar din care fac parte, sunt de acord să examinăm astăzi și să dăm și votul final. Din păcate, timpul ne presează pe această lege, dar nu putem să ne entuziasmăm așa și să votăm un text, când nu știm ce intenționează să facă Guvernul pentru a-și materializa amenințările pe care le-a făcut în legătură cu reducerea cu 15% a pensiilor, probabil, începând cu 1 iunie 2010.
Dacă este așa, Guvernul ar trebui să ne spună, sper ca domnul ministru al muncii, familiei și protecției sociale să poată să ne lămurească, pentru că de acea decizie va depinde ceea ce adoptăm și noi astăzi. În varianta în care trebuie să fie votate succesiv, adoptate succesiv, ele sunt strâns legate unele de celelalte, pentru că, dacă mâine Guvernul vine cu vreun act normativ în care prevede micșorarea pensiilor cu 15%, dacă și noi vom fi de acord cu această măsură, ar trebui să o prevedem și în această lege, altfel ea va fi implicit modificată prin ceea ce votăm noi și prin ceea ce va vota Camera Deputaților.
Din acest punct de vedere, poziția Guvernului în legătură cu acest Proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice este esențială pentru modul în care noi o să abordăm dezbaterea legii, pentru votul pe care îl dăm.
## Mulțumesc foarte mult.
Domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PDL.
## Mulțumesc, domnule președinte.
O scurtă intervenție.
Categoric, discutăm, până la urmă, de două lucruri diferite. Noi, astăzi, avem spre dezbatere un proiect de lege, un proiect de lege important, pe care noi vrem să-l dezbatem și vrem să-l susținem așa cum a fost trimis de Guvern către Parlamentul României. Dincolo de asta, în ceea ce privește reducerea sau, mă rog, discuțiile pe reducerea pensiilor cu 15%, cred că nu trebuie să amestecăm lucrurile. Avem un proiect de lege, repet, o să avem, probabil, o propunere din partea Guvernului sau putem să avem o altă propunere, în viitor, din partea altui Guvern – nu-i nicio problemă –, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să ne concentrăm pe ceea ce avem astăzi în dezbatere.
Drept urmare, domnule președinte, dragi colegi, haideți să începem dezbaterea pe actualul proiect de lege și vom
vedea, în viitor, cu ce propuneri o să vină în fața noastră atât Guvernul, cât și alți colegi, care vor să modifice sistemul de pensii din România.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc foarte mult.
Aș dori să vă spun, cum spune și rabinul, că ambele părți au dreptate: suntem sesizați cu un proiect, pe care trebuie să-l dezbatem, ca atare este o chestiune regulamentară, dar nu putem să-l scoatem dintr-un context modificat din punct de vedere politic, practic și, până în cele din urmă, legal. De aceea, eu cred că cea mai bună formulă este să-l invităm pe domnul ministru Șeitan să răspundă la ceea ce domnul senator Mitrea a spus cu justețe.
Îndrăznesc ca, suplimentar, să-l întreb pe domnul ministru Șeitan, pentru că este un lucru important, ce vehicul procedural legislativ va folosi Guvernul pentru a trimite către Parlament, pentru că am înțeles că..., și este obligatoriu să treacă prin Parlament aceste măsuri, și în ce manieră aceste noi vehicule afectează, creează consecințe sau alterează texte importante, inclusiv textul pe care îl avem în dezbaterea Senatului astăzi.
De aceea, eu cred că propunerile de a trece astăzi la continuarea dezbaterii proiectului de lege existent sunt legitime și sunt regulamentare, dar necesitatea unor clarificări de context suplimentare și politice suplimentare este, de asemenea, justificată.
De aceea, în acest context, pentru a putea să răspundem ambelor solicitări, pentru că ambele sunt legitime, permiteți-mi să-l invit pe domnul ministru Șeitan la microfonul central al Senatului României, pentru a ne prezenta ultimele evoluții și modul în care Guvernul vede impactul acestora asupra dezbaterii de astăzi și, în general, asupra aspectelor sociale cu care suntem confruntați.
Domnule ministru, vă rog.
ministrul muncii, familiei și protecției sociale
Vă mulțumesc, domnule președinte, și mulțumesc domnului senator Mitrea pentru problema ridicată.
Vreau să spun că discutăm despre două probleme distincte. Când discutăm despre actualul Proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice și despre cele spuse în presă de domnul ministru Vlădescu, vorbim despre același lucru. Ambele, sistemul unitar de pensii și ceea ce a spus domnul Vlădescu, se referă la același lucru, și anume că această lege va fi noua Lege a pensiilor începând de anul viitor. De altfel, legea așa și prevede, intrarea ei în vigoare anul viitor. Ca atare, noi stabilim acum o nouă filozofie a Legii pensiilor, cunoscând toate elementele, pe care le dezbatem în continuare aici și în Camera Deputaților până la găsirea consensului pentru aprobarea acestei legislații.
În ceea ce privește a doua problemă, referitoare la reducerile anunțate, deocamdată, sunt în forma unor înțelegeri ce urmează să fie stipulate într-un act normativ care va fi avansat Parlamentului. Încă nu a fost stabilit în ce măsură și ce anume va conține, urmează după ședința de guvern de miercuri să avem o imagine în sensul „vehiculului” pe care îl menționa domnul președinte, să putem să avem o intervenție temporară asupra unor cheltuieli ale statului, ale bugetului de stat, ale bugetului consolidat – mă refer aici și la bugetul pentru pensii, și la bugetul pentru șomaj, și la bugetul pentru asistență socială, deci o serie întreagă de elemente, care, în momentul de față, raportat la posibilitatea acestui stat de a face față unor astfel de cheltuieli, sunt mult prea mari.
Din ultimele discuții reiese că am ajuns să avem un deficit de peste 9%, la care, dacă nu intervenim, să putem să ajungem mai jos, în jur de 6-7-8 – cum am avut înțelegerea asta să avem în continuare –, o să avem mari probleme pentru a face aceste plăți de pensii anul acesta, până la sfârșitul anului, să găsim soluții, fără creșteri de taxe, impozite, care, sigur, se repercutează în inflație, se repercutează în scăderi mult mai mari ale puterii reale de cumpărare, fie că discutăm de salarii, fie că discutăm de pensii.
## Mulțumesc și eu domnului ministru.
Așa, cu un ton puțin mai relaxat, vreau să vă spun că nu vă invidiez deloc, și nu pe dumneavoastră ca persoană, ci ministerul pe care-l conduceți și-l reprezentați, pentru că, practic, totalitatea măsurilor propuse de către Președintele României și de Guvern este exclusiv în zona Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, absolut toate, ceea ce, evident, arată caracterul social și extrem de sensibil al acestor măsuri.
Stimate colege și stimați colegi,
## Dragi invitați,
Vă reamintesc că săptămâna trecută, la ultima ședință de plen, ne-am oprit în dezbaterea noastră pe anexele cu amendamentele respinse la numărul curent 32, referitor la art. 57 din textul care ne este adus în atenție.
În acel moment, domnul senator Verestóy a invocat o problemă politică și am întrerupt dezbaterea noastră. De aceea, în continuarea dezbaterii noastre, și am să cer și sprijinul domnului președinte Rădulescu, ca de fiecare dată, în asigurarea, alături de Guvern, a unei dezbateri coerente a acestor articole, să ne îndreptăm atenția, dragi colegi, către numărul curent 33, referitor la art. 59, și întreb dacă există din partea grupurilor parlamentare susținere pentru aceste amendamente.
Constat că nu.
Mergem mai departe, numărul curent 34, care se referă la art. 60 din proiectul pe care îl avem în față.
Inițiatorii doresc să susțină aceste amendamente?
## Constat că nu.
Numărul curent 35, referitor la secțiunea 1, care privește pensia ocupațională. Este o propunere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu privire la introducerea unei noi secțiuni referitoare la pensia ocupațională, și îl invit pe domnul senator Greblă să prezinte acest amendament.
Vă rog.
## Domnule președinte,
Stimați colegi.
După art. 61 vă propunem, în primul rând, introducerea unui capitol intitulat „Pensia ocupațională”, secțiunea „Pensie ocupațională”, și după art. 61 vă propun introducerea art. 61[1] : „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilieri de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie în cuantum de 80% din baza de calcul – deci din baza de calcul – reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar...”.
Următoarele articole sunt strâns legate de acesta, astfel încât ele ar trebui să fie adoptate în funcție de soluția pe care plenul Senatului o va da art. 61[1] .
O scurtă motivare: în prezent, sistemul judiciar parcurge o acută criză de cadre, acum sunt la Consiliul Superior al Magistraturii aproximativ 700 de cereri de pensionare, care, în varianta în care noi nu vom adopta acest amendament, vor deveni operaționale imediat, iar în următoarele trei luni de zile sistemul de justiție din România va intra într-o acută criză de personal, pe care nu ne-o dorim.
În varianta în care acest articol este menținut, va fi adoptat, acei judecători și procurori vor înțelege să rămână în activitate până la împlinirea vârstei de pensionare și vor continua să lucreze într-un sistem care și așa are, în prezent, o lipsă de cadre.
Neadoptarea acestui articol face ca sistemul judiciar să intre aproape în stare de nefuncționalitate.
## Mulțumesc.
Domnule președinte Rădulescu, dacă doriți să comentați pe marginea acestui amendament?
La numărul curent 35 este acest amendament adoptat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pe considerentele, convingătoare pentru majoritatea juriștilor, care au fost expuse de către domnul președinte Greblă.
În Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au contat și alte argumente, care țin de omogenitatea sistemului pe care vrem să-l construim în momentul de față.
Practic, acest amendament introduce o secțiune specială, care se numește pensia ocupațională. Sigur că pensia propusă este ocupațională dintr-un punct de vedere, și anume acela că se referă la o anumită breaslă, la o anumită ocupație, procurori, judecători, magistrați-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și așa mai departe, dar, ca principii, este tot o pensie specială.
Textul nu este nicio surpriză, este preluat din Legea nr. 303/2004, care reglementează statutul judecătorilor, procurorilor și așa mai departe, iar ceea ce ne-a determinat pe noi să respingem acest amendament _in corpore_ este citirea _in extenso_ a felului în care se calculează pensia pentru aceste persoane, și o să fac eu citirea de la un capăt la altul. Reprezentanții acestei bresle „se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Observați că diferența dintre această modalitate și cea standard, prevăzută de restul legii pentru pensionarii obișnuiți, este foarte mare. De aceea, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost un vot împotriva acestui amendament.
Da, este, evident, o problemă delicată.
Doriți să completați ceea ce a spus domnul președinte Rădulescu?
Microfonul 4.
O scurtă precizare, în acord cu susținerea colegului meu.
Am spus că reformulez amendamentul și am eliminat din ceea ce am susținut: „și sporurile avute în ultima lună de activitate”, astfel încât a rămas „indemnizația sau salariul lunar brut din ultima lună de activitate”, situație care cred că se poate susține.
Fără să intru în detaliu, cei care s-au aplecat asupra acestei probleme o cunosc, reglementările europene în materie, practic, ne obligă la această soluție. Amendamentul propus de mine este o soluție acceptată de Înalta Curte de Casație și Justiție, de Consiliul Superior al Magistraturii, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de asociațiile profesionale ale magistraților și ale foștilor magistrați.
Vă mulțumesc. Poziția Guvernului? Domnul ministru Șeitan, microfonul 8.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să ridic trei probleme legate de acest subiect, spunând următorul lucru. Noi discutăm aici despre o lege unitară a pensiilor, care are o serie de principii la bază, pe care le-am și aprobat, de altfel, în decursul dezbaterilor de la articolele anterioare acestuia, în care am stabilit că există o modalitate prin care pensia se acordă în funcție de contribuția plătită de fiecare persoană și în funcție de o vârstă pe care am considerat-o standard, crescând-o până la 60 de ani.
Ceea ce facem acum este să introducem un sistem, care, sigur, se poate lua în discuție, ca idee, pentru o categorie profesională, fie că vorbim de magistrați, cum este cazul aici, dar nu putem restricționa numai la magistrați, mai sunt și alte categorii profesionale care ar putea avea astfel de sisteme ocupaționale, dar care, în orice situație, trebuie să aibă o modalitate de calcul cel puțin similară cu celălalt sistem și, în al doilea rând, să se bazeze pe o sursă de finanțare, care nu apare. Deci contribuțiile pe care le plătesc toți ceilalți salariați acoperă aici un alt mod de calcul, nelegat de contribuții, pentru persoanele de care discutăm.
Ce mai este de spus? Faptul că se creează o discriminare între categoriile salariale atât din punct de vedere al vârstei, cât și din punct de vedere al plății, și, nu în ultimul rând, noi discutăm aici exclusiv de problema pensiilor. Sprijinirea ideii că foarte mulți oameni, nemaiavând o pensie plătită din bugetul de stat ca până acum, s-ar pensiona nu justifică această rațiune de modificare a Legii pensiilor, pentru că se poate pune problema ca persoanelor care lucrează, este bine, și legea salarizării trebuie să le asigure o plată decentă, în baza căreia contribuțiile sunt mai mari și pensia care se obține în baza contribuțiilor este mai mare, dar nu să acordăm în plus încă o indemnizație, care este pensia aceasta, dar care nu este justificată, datorită contribuției, în continuarea activității.
Iată că sunt o mulțime de probleme care nu justifică preluarea aici. Sigur, ne putem gândi, în viitor, asupra unei legi de pensii ocupaționale pentru toate categoriile și creăm astfel un sistem deschis, transparent pentru orice categorie profesională care dorește să facă un astfel de sistem. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Domnul senator Gerard Necula. Microfonul 3.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
De fapt, în intervențiile anterioare facem vorbire despre o excepție. Și domnul senator Greblă, și domnul ministru au făcut trimitere și referire la excepții. Din nefericire, în ultimii ani, și populismul politic este una dintre cauze. România a devenit o țară de excepții și de exceptați. Eu cred că este momentul să punem punct, să finalizăm odată cu acest demers, care nu are nicio legătură cu realitatea, nu face nimic altceva decât să învrăjbească niște categorii sociale, în loc să ne dea o imagine clară a ceea ce reprezintă societatea românească.
Se vorbea mai devreme despre instanțe, despre problemele care apar în instanțe și despre problemele pe care le au magistrații. Nu acesta este motivul și nu cred că prin aprobarea acestui amendament vom rezolva problema instanțelor.
Instanțele – și sunt mai multe categorii sociale care merită atenția noastră, categorii speciale – trebuie să aibă o structură proprie de rezolvare a problemei.
Iată, pilonul de pensii private a demonstrat în anul 2009 că, având la dispoziție doar 500 de milioane de euro, a reușit, prin plasamentele pe care i le permite legea, să aducă un randament de 17,2%, în termeni reali un profit de 12%.
Aceeași soluție au aplicat-o și avocații, având un sistem performant și de bun-simț, prin care, la sfârșitul perioadei de activitate, pot beneficia de pensii deduse pe principiul contributivității și, bineînțeles, al vechimii în muncă.
În consecință, punctul meu de vedere este ca acest amendament să fie respins.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Mai sunt alte intervenții pe marginea acestui amendament?
Domnul senator Frunda, ezitant, ne indică voința sa de a vorbi.
Microfonul 2.
Da, domnule președinte, ezitant. Aveți dreptate, înseamnă că se vede bine de acolo, de sus, pentru că eu însumi port cu mine însumi o luptă de argumente și decizii.
În primul rând, înțeleg greutățile bugetarilor, ale țării și faptul că această lege este necesară. Ești cumva, spunem noi, cu spatele la perete, nu ai ce face și trebuie să te autoconvingi că este bună legea pe care trebuie să o accepți.
Pe de altă parte, prima și constanta mea iubire rămâne justiția. Sunt și voi rămâne avocat cât timp voi lucra. Am pledat de multe ori în fața judecătorilor, în cea mai mare parte a cauzelor care s-au judecat am avut satisfacția de a pleda în fața unor profesioniști, oameni devotați profesiei, care atât în vremurile de demult, o bună parte dintre ei, cât și după 1990, cu demnitate, sobrietate, profesionalism, cu foarte multe sacrificii, au încercat să păstreze un echilibru social.
Societatea așteaptă foarte multe de la judecători, să fie drepți, să fie imparțiali, să ducă dosarele acasă, să motiveze dosare sâmbăta și duminica, seara să rămână, uneori, pentru cauzele grele, în instanță până la ora 20.00 sau 21.00.
Sub umbrela unei corectitudini pe care eu o cred mult, mult depășită, am introdus o serie de restricții judecătorilor. Judecătorul, cu excepția judecății și a dreptului de a pleda la
unele instituții de drept, nu are niciun fel de alt drept, nu poate fi acționar, nu poate avea o afacere, nu poate să facă nimic. Trebuie să trăiască din știința judecății, a împărțirii dreptății. Trebuie să stea pe scaun, să gândească drept, uneori să ia decizii grele, iar, pentru a putea aduce o judecată dreaptă, noi, societatea, avem obligația să-i dăm un salariu decent, venituri decente. Nu pot pretinde unui judecător pe care îl plătesc mult prea puțin să poată aduce hotărâri drepte.
Acum câteva sute de ani, Talleyrand spunea: „Acel judecător care nu are siguranța nu a zilei de mâine, ci a anului următor, nu are liniștea și echilibrul sufletesc, indiferent de știință, să aducă o judecată dreaptă.”
În România lui 2010 avem o lipsă de peste 1.000 de judecători la nivel național. În România lui 2010, din cauza acestei legi, crema judecătorilor a mers în pensie la Înalta Curte de Casație și Justiție, la curțile de apel și puțin mai jos.
## Vă mulțumesc.
Domnul senator Daea, care este înscris la cuvânt de ceva vreme, domnul senator Radu F. Alexandru și, apoi, domnul senator Câmpanu, în această ordine.
Domnul senator Daea, microfonul 4.
## Domnule președinte al Senatului,
## Doamnelor și domnilor colegi,
Vreau să-l felicit pe domnul senator Frunda pentru pledoaria Domniei Sale. Am avut impresia, în momentul în care a venit la microfon, că se desprinde, măcar pentru un moment, de arcul guvernamental și că va vota altfel decât oportunismul politic l-a împins.
Regret că nu-l pot felicita și pentru poziția de vot a Domniei Sale, motiv pentru care mi-am permis să intervin la microfon, referindu-mă la un coleg pe care îl prețuiesc și îl respect, cu amendamentul pe care l-am prezentat aici, că oportunismul politic nu-i permite să dea contur nu numai profesiei, ci și calității umane care se desprinde din pledoaria domnului senator Frunda.
Vă mulțumesc, domnule senator Frunda, că ați înțeles ceea ce eu am spus.
Da. Cred că nu e nevoie de drept la replică. Domnul senator Radu F. Alexandru.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Dragă Gyuri, mă ierți, n-am încotro, vorbesc cu spatele la tine, ar trebui să mă duc la microfonul central, dar mărturisesc că eu mă simt bine și la acest microfon. Deci scuză-mă că stau cu spatele la tine.
Mă adresez în mod special ție, cu toată căldura. Am ascultat pledoaria ta cu o încântare cu totul și cu totul aparte. Ești unul dintre oamenii care se pot bate pentru orice cauză și, dacă chiar crezi în cauza aceea, e greu ca cineva să găsească contraargumente.
Tot ce ai spus tu e adevărat și acest pertu cu care mă adresez ție este pertu-ul relațiilor noastre de ani de zile și este o formă de considerație și de afecțiune.
Îți adresez ție și adresez colegilor o întrebare, care mi se pare esențială: de la ce sumă, de la ce preț putem pune mâna în foc că un judecător își onorează așa cum se cuvine menirea?
Nu cred că un tânăr care optează, la ieșirea de pe băncile liceului, pentru meseria de judecător, pentru profesia de medic, pentru profesia de dascăl sau pentru orice altă profesie își face un calcul asupra veniturilor pe care le va obține practicând acea profesie.
Este foarte greu de stabilit o ierarhizare a meritelor și a felului în care societatea trebuie să răsplătească oamenii care își desfășoară activitatea spre binele public, spre binele obștesc.
Este foarte important să le asigurăm tuturor o viață decentă, să le asigurăm tuturor posibilitatea de a-și oferi toate accesoriile unei permanente informări, unei permanente țineri la curent cu profesia pe care o practică, dar nu cred că putem aborda un segment sau altul al societății, în speță judecătorul, gândindu-ne că cinstea și incoruptibilitatea lui sunt condiționate de ce-i dă statul în momentul în care statul nu are.
Și această realitate, că statul nu are, trebuie să ne-o asumăm cu toții, s-o conștientizăm cu toții și să încercăm să vedem cum ne raportăm la ea, în egală măsură noi, cei care legiferăm, în egală măsură cei care, în togă, la pupitrul judecătorului, sunt chemați și sunt datori să facă dreptate.
Nu pun nicio clipă sub semnul îndoielii meritele lor, nu pun, pentru nimic în lume, sub semnul întrebării recunoștința, sub toate formele, care li se cuvine, dar, atâta vreme cât nu am, a-mi pune întrebarea dacă în condițiile astea mai pot să aștept o dreaptă justiție, mă plasez într-un unghi profund dezavantajos, în primul rând pentru cei despre care vorbim.
## Mulțumesc foarte mult.
Domnul senator Câmpanu era înscris înaintea domnului senator Șerban Mihăilescu.
Domnule senator Câmpanu, vă rog.
## **Domnul Liviu Câmpanu:**
## Domnule președinte,
Fac încă o dată apel la responsabilitatea dumneavoastră de a asigura celeritatea acestor dezbateri. Eu știu că această lege este un prilej deosebit de a face imagine politică, de a face demagogie, dar acolo, sus, sunt oameni care așteaptă să ne felicităm la sfârșitul acestor lucrări pentru că am trecut o lege dezbătută în Parlament, și nu să ne felicităm între noi pentru diferite discursuri.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc foarte mult.
## Mai sunt alte intervenții?
Dacă nu, în acest moment, supun atenției și votului...
Domnul senator Dumitru Constantin?
Vă rog, iertați-mă, domnule senator. Vă rog, vă invit la microfonul 3.
## **Domnul Constantin Dumitru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
La cât de importantă este această lege, nu cred că se poate discuta în felul în care a discutat colegul meu, domnul Câmpanu.
Sigur, discutăm despre o categorie profesională de importanță foarte mare în România, și nu numai în România, orice țară își are această categorie profesională.
De fapt, am ajuns la momentul la care ne bazăm pe principiul că trebuie să schimbăm ceva, pe ici, pe colo, dar în locurile esențiale nimic. Dacă lăsăm legea la fel și tot la fel vor cumula toate sporurile unui an – și probabil că necazul unora este că nu se pot cumula pe mai mulți ani sporurile, ca să le ducă în ultima lună în care magistratul se pensionează –, iar n-am făcut nimic.
Se știe foarte bine, din exemplele care au fost date în mass-media și chiar verificate de către noi, Parlamentul, că foarte mulți dintre pensionarii magistrați au pensii extraordinar de mari tocmai datorită acestor sporuri încasate în ultima lună înainte de pensionare. Or, prin acest amendament nu schimbăm nimic, rămâne la fel.
Atunci, de ce să mai vorbim și de ce să discutăm despre principiul acestei legi privind contributivitatea? Pentru că omul își adună sporuri, până la urmă, și nici n-o să-l intereseze salariul brut, acesta n-o să aibă atât de mare importanță în anul de pensionare cât o să aibă sporurile.
Are dreptate colegul meu, domnul senator Frunda, și îl felicit. Sigur, face parte din această categorie profesională. Eu nu spun că toți judecătorii fac la fel.
Avocat... Veți ajunge, probabil, mai târziu.
Dar tot noi trebuie să ne uităm cu atenție, la urma urmei, la câte hotărâri ale instanțelor românești au fost desființate de instanțele europene.
Oare hotărârile au fost nedrepte pentru că nu le-am asigurat noi pensiile acestea?
Eu cred, stimați colegi, că domnul ministru poate că are dreptate, poate că ar trebui să facă obiectul unei legi speciale a categoriilor profesionale, dar nu-și au locul în acest proiect de lege asemenea amendamente care nu schimbă, de fapt, nimic. Omul să contribuie cu cât poate, dar pensie să-i fac cât mai mare posibil.
Nu cred că această lege a pensionării e de vină că astăzi există atâta lipsă în personalul magistraților. Nu cred. Eu știu că în fiecare an se țin examene și tot atât de bine știu că foarte mulți dintre ei nu trec aceste examene. Asta nu înseamnă că nu trec examenele pentru că nu le place legea, se duc acolo și nu fac o lucrare bună sau nu vor să acceadă în acest corp al magistraților pentru că nu li se asigură o pensie bună. Cred că sunt nepregătiți. E cu totul și cu totul altceva.
Nu mai discutăm că – și am mai discutat și altă dată, tot în acest plen –, dacă pe vremea lui Ceaușescu în România universitățile de stat, anual, licențiau aproximativ 40.000 de juriști, astăzi am ajuns la o cifră pe care nici nu vreau s-o mai pronunț, este de peste trei ori mai mare, și totuși avem lipsă de magistrați.
Așadar, domnule președinte, personal, nu sunt de acord cu acest amendament, nu-l voi vota și sunt convins că, alături de mine, nici colegii mei, cei care înțeleg ce înseamnă modificarea Legii pensiilor unitare.
Mulțumesc.
Cu singura precizare că domnul senator Greblă a anunțat că se renunță la partea de amendament legată de sporurile din ultima lună de activitate.
Domnul senator Frunda, pentru că a fost invocat atât de insistent, încât dorește, fără ezitate, să revină la microfon.
## **Domnul Frunda György:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Încep prin a-i mulțumi domnului senator Feldman.
Dragă Radu, îți mulțumesc și, cu toate că nu sunt întru totul de acord cu ce ai spus, trebuie să recunosc că ceea ce am auzit a fost mult mai plăcut decât ceea ce am văzut.
Nu au fost toate argumentele convingătoare. Haideți să nu fim...
Poate scurtăm partea de _laudatio_ și intrăm pe fondul problemei.
...să nu fim prefăcuți.
Dragă Radu, dacă aș spune că eu, atunci când am fost repartizat, nu m-am gândit ce bani voi câștiga și unde voi termina, atunci aș fi ipocrit.
Da, un tânăr care termină Facultatea de drept și care vrea să devină judecător ia în considerare foarte serios faptul că el are o stabilitate, că va avea puterea de a nu fi mutat din postul lui, de a câștiga o anumită sumă de bani și de a merge, peste un timp, în pensie cu o pensie decentă.
Da, eu cred că între salariu, retribuție și onestitate există o legătură directă. Da, sunt convins și, de la literatură până la practica judiciară, mi se arată că, acolo unde oamenii sunt subplătiți, sunt mult mai ușor de corupt.
Da, cred că un judecător care câștigă, în realitățile României de azi, 2.000 de euro pe lună în bani românești se gândește de cinci ori, de cincizeci de ori, de cinci sute de ori să facă un act ilegal sau nu, o nedreptate sau nu, dar un judecător care o să ia numai 200 sau 400 de euro pe lună, tot în bani românești, este mult mai ușor de corupt, iar obligația mea, a parlamentarului, este de a preveni acest lucru, pentru că este cel mai eficient mod de a lupta împotriva corupției, de a o preveni, nu de a o trata.
Iar domnului coleg care a ridicat problema Curții Europene a Drepturilor Omului, pe care o cunosc destul de îndeaproape, vreau să-i precizez că trebuie să spunem lucrurilor pe nume, România este pe locul patru din punct de vedere al cauzelor pe care le avem la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și trebuie să spunem că situația s-a îmbunătățit. Am fost pe locul trei și acum suntem pe locul patru. Din totalitatea cauzelor pe care România le are la Curtea de la Strasbourg, doar 3% sunt declarate admisibile, în principiu. 97% sunt respinse. De ce? Aici am greșit noi, greșește presa, greșesc avocații, în primul rând, pentru că, dacă vom face un sondaj de opinie printre cetățenii acestei țări, 95% vă vor răspunde că instanța de la Strasbourg este o instanță de recurs împotriva hotărârilor naționale, ceea ce este greșit. Curtea de la Strasbourg judecă exclusiv încălcările drepturilor prevăzute de Convenția europeană a drepturilor omului și cred că noi trebuie să facem toți un demers foarte hotărât pentru a lămuri cetățenii acestei țări cu privire la aceste lucruri.
## Vă mulțumesc.
Înainte să vă propun un vot cu privire la acest amendament, îl invit pe domnul ministru Șeitan să comenteze aceste declarații.
Microfonul 8, domnule ministru.
## **Domnul Mihai Constantin Șeitan:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu voi face comentarii de natură juridică, nu este domeniul meu și nici nu pot să mă ridic la nivelul unor avocați de așa mare calitate. Vreau doar să comentez puțin cele spuse nu numai de domnul senator Frunda, ci și de către domnul președinte Toni Greblă.
Argumentele folosite pentru susținerea faptului că o categorie socială trebuie să obțină nu numai un salariu foarte bun pentru ceea ce face – și suntem toți de acord, și trebuie să fim de acord cu așa ceva –, ci și o pensie foarte bună nu sunt suficient susținute de practica europeană.
Nu există o directivă europeană care să stabilească o modalitate sau alta de stabilire a pensiilor. Există niște
practici, există în unele țări o modalitate de lucru, în alte țări alte modalități și țara însăși – așa cum spune legislația europeană – este cea îndrituită să-și stabilească sistemul de pensii pe care poate să-l susțină financiar.
Aș face o singură remarcă, referitoare la motivația celor o mie de judecători lipsă din structura noastră. Categoric, România are o mie de judecători lipsă, lipsă care, sigur, se vede în întârzierea proceselor sau în durata prea lungă și așa mai departe, dar acești judecători sau această lipsă de judecători nu este din cauza acestui sistem nou de pensii pe care vrem să-l facem. Este bine știut că judecătorii lipsă sunt într-un sistem în care au facilitatea unor pensii bune, care se practică chiar și acum, pentru că legea lor este în vigoare. Deci nu acesta este motivul pentru care judecătorii sunt lipsă.
Motivul trebuie căutat în altă parte, cred că sediul materiei, din acest punct de vedere, nu se află în Legea pensiilor, cum, dacă mergem pe o cale de comparație, ar trebui să scoatem în evidență faptul că România nu duce lipsă numai de judecători. România a început să aibă – și domnul ministru Cseke ne poate confirma – un deficit foarte mare de medici, de exemplu, iar lor nu le acordăm o facilitate de natura pensiilor pentru a reuși să rămână aici, din punctul acesta de vedere.
Sigur, dezbaterea pe această problemă, în care, probabil, o să trebuiască introduse și alte categorii socioprofesionale, este bine-venită și eu cred, încheind ceea ce voiam să spun, că ideea unei legi de pensii ocupaționale este bine-venită și putem să o luăm în analiză, dar nu în acest context.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Vă mulțumesc.
Vă rog să ne concentrăm asupra lucrărilor noastre.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dacă v-a lăudat, atunci nu este drept la replică, este o solicitare de intervenție, pe care v-o acord cu multă plăcere.
Vedeți că domnul senator Câmpanu este deja pe arcuri, dorind să intervină și dânsul din nou.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am ținut să-l pot privi în față pe colegul și prietenul meu, pentru că nu vreau să-i produc niciun inconfort, nici măcar că insist într-o credință la care îl invit să mediteze.
Gyuri, nu te invit la o discuție despre Lombroso și despre teoria lui, o discuție care ar fi fără sfârșit și pe o teorie care este destul de controversată, cu toate că astăzi pare mai de actualitate ca oricând, vreau să spun însă – și aș vrea să te gândești la acest lucru – că există un dat genetic, există o matrice comportamentală cu care ne naștem și cu care intrăm într-o anumită societate.
Vreau să-ți spun că am ferma convingere că cel născut să fure, să se lase corupt, să primească tot felul de avantaje împotriva legii, împotriva normelor elementare de comportament nu o face pentru că legea nu-i recunoaște acele drepturi. Avem un prieten comun și prietenul acela se numește Jean Valjean, Gyuri!
Un om care a păcătuit o dată, în cele mai vitrege condiții, împotriva propriei structuri...
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Domnule senator...
...încearcă o viață întreagă să repare această eroare. Judecătorul care își încalcă menirea, care își încalcă îndatorirea nu o face pentru că salariul sau pensia este prea mică.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc.
Suntem în fața amendamentului respins de la numărul curent 35, secțiunea 1 – Pensia ocupațională.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Am rugămintea să nu transformăm discuția într-una despre codul genetic național.
A face abstracție, încă o dată, în tot discursul tău, de condițiile în care discutăm și încercăm să scoatem astăzi această lege este o eroare, care ne duce la concluzii eronate și, din păcate, persiști în această eroare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Ultima intervenție, inițiatorul amendamentului, domnul senator Greblă.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Am calculat acum cam cât ar obține, dacă acest amendament ar fi admis, un președinte al unei curți de apel, și avem vreo 15 în această țară. Deci ar obține, cu toate reducerile, impozitele și așa mai departe, o pensie de 3.000 de lei, 30 de milioane de lei vechi, și sub acest aspect eu consider că nu este mult, având în vedere faptul că acele abuzuri în aplicarea legii actuale, aducerea tuturor sporurilor în ultima lună de activitate, acestea au dus la niște pensii nejustificat de mari.
În fine, este decizia pe care suntem chemați să o luăm astăzi, sper, în cunoștință de cauză, asupra consecințelor, asupra a ceea ce mai adăugăm și noi la proasta funcționare a sistemului judiciar. Îl vom face să funcționeze cu și mai multe sincope, în loc să-i dăm posibilitatea să se perfecționeze, să se autoregleze.
Aceasta este rugămintea, de a examina cu maximă obiectivitate și, atenție!, dacă se poate, și în cunoștință de cauză și netratând totul de-a valma.
De un singur lucru am rămas însă surprins. De la pensiile ocupaționale la declarații care au deja caracter rasist, ca să nu zic altcumva, este cale lungă și aș ruga organele în drept să se sesizeze asupra caracterului declarației făcute de colegul nostru în Senatul României. În opinia mea, este o declarație absolut inacceptabilă în Camera superioară a Parlamentului României.
Numărul curent 36, care se referă la art. 62. Inițiatorii doresc să-l susțină în plen? Vă rog, domnule senator Greblă. Microfonul 4.
## **Domnul Toni Greblă:**
## Domnule președinte,
Toate aceste articole erau de susținut, iar amendamentele formulate de noi meritau să fie examinate cu mai multă atenție, dar pentru a nu pierde inutil vremea, având în vedere că articolul de fond a picat, nu are rost să mai
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Evident, aceasta m-a condus și la decizia de a supune votului întâi ideea și conceptul de a avea o secțiune separată. În condițiile în care acest lucru nu a fost aprobat, celelalte alineate devin neoperaționale.
Art. 62, numărul curent 36, cu privire la pensia anticipată. Inițiatorii doresc să susțină aceste amendamente? Constat că nu.
Același lucru la alin. (2) și (3). Numărul curent 37, referitor la art. 64.
E vorba de un alineat nou.
Nu se susține.
Numărul curent 38, referitor la art. 65.
Vă rog.
Domnul senator Alexandru Cordoș dorește să susțină acest amendament.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
La art. 65 se propune – este un amendament care nu a trecut de comisie, a fost respins –, art. 65 alin. (1) : „Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani.”
Diferența este la „5 ani”, față de textul actual, care prevede 8 ani, și se referă în general sau în special la cadrele militare.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule președinte Rădulescu.
Suntem la numărul curent 38, art. 65 alin. (1), amendament susținut de domnul senator Cordoș, inițiator, alături de doamna senator Boitan, la acest punct.
La acest articol și la acest paragraf referitor la pensionarea anticipată au fost, sigur, făcute mai multe amendamente, care să fie în favoarea persoanelor care doresc să se pensioneze anticipat.
Aici, inițiatorul, Guvernul, a dorit ca pensionarea anticipată să se poată face cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, precum și pentru cei care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la opt ani. Domnul senator Cordoș propune „cu până la 5 ani”.
Trebuie adus aminte faptul că deja statul român, ca administrator de sistem, a creat mai multe avantaje. Poate să vă pară ciudat, dar statul român, în decursul timpului, a creat și avantaje.
De exemplu, a luat în considerare la pensionarea la limită de vârstă și perioadele necontributive, care sunt destul de multe: armata, studiile universitare. Toate acestea sunt luate în calcul la vechimea pentru pensionare, dar nu sunt luate în calcul la vechimea pentru pensionarea anticipată.
Unele dintre amendamente au vizat și aceste perioade necontributive, adică persoana să se poată pensiona anticipat, luându-i-se în considerare și perioadele necontributive, ceea ce pentru sistem și pentru cei care au contribuit la sistem nu este foarte corect, fiindcă se poate ca cineva să ajungă la vechimea respectivă cu mai puțini ani de muncă efectivă și de contribuție și cu destui de mulți ani de perioade necontributive.
De asemenea, cred că suntem singurul stat în care o persoană, la cerere, poate să ajungă la pensie anticipată, să beneficieze de aceasta cu o anumită penalizare, iar după aceea, când atinge vârsta respectivă, vârsta standard de pensionare, penalizarea respectivă se retrage și el are pensie completă, pentru contribuție completă și vechime integrală, fără penalizare, ceea ce în Germania ar fi de neînchipuit.
Tocmai de aceea, au fost introduse unele criterii, unele penalizări, pentru a se descuraja pensionarea anticipată, în condițiile în care s-a beneficiat de această formulă și în ultimii ani numărul pensionărilor anticipate s-a triplat. Deci este o modalitate frecvent folosită și aceste cadouri oferite de stat au fost intens folosite.
Mulțumesc foarte mult.
Domnule ministru Șeitan,
Înțelegem din ceea ce a apărut în presă că, pe lângă propunerea de reducere a salariilor și pensiilor în cuantumurile cunoscute deja de opinia publică, printre măsurile suplimentare agreate cu Fondul Monetar Internațional în zona pensiilor anticipate, ca să rămânem la acest subiect, se prevede înghețarea pensiilor anticipate, începând cu 1 iunie, până la data intrării în vigoare a Legii privind sistemul unitar de pensii, pe care o dezbatem azi în Senatul României.
Aș dori, eventual, ca la acest comentariu pe care-l faceți la amendamentul invocat de domnul senator Cordoș și de doamna senator Boitan să veniți, poate, cu un comentariu suplimentar cu privire la acest subiect, din punct de vedere legal, cum se poate opri ieșirea anticipată la pensie a unui cetățean român care are dreptul legal, care nu mimează, care nu păcălește și care s-ar putea, eventual, califica pe un motiv justificat la o astfel de situație.
Puteți să confirmați că și această măsură face parte din măsurile convenite de Guvern cu Fondul Monetar Internațional?
## **Domnul Mihai Constantin Șeitan:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**
**:**
Numai câteva cuvinte vreau să spun!
Legat de acest subiect?
Nu vreți să interveniți după ce spune domnul ministru punctul de vedere al Guvernului?
Așa a fost procedura noastră standard.
Veți vorbi primul după domnul ministru Șeitan, domnule senator.
Domnule ministru, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Trebuie să spun câteva lucruri legate de problema aceasta a pensionării anticipate parțiale.
Pensionarea anticipată parțială a fost introdusă în lege tocmai pentru a crea posibilitatea pentru anumite persoane care au contribuit toată perioada, tot stagiul de cotizare, să poată ieși mai devreme la pensie, cu o anumită penalizare, care a fost „foarte generos” pusă, adică foarte mică în legea existentă.
Ce efect a avut acest lucru? Începând din 2000 încoace, de când s-a introdus, de fapt din 2001, de când se aplică legea aceasta, pensionarea anticipată a început să fie folosită foarte mult pentru concedierile colective. Foarte multe firme au apelat la această posibilitate, să trimită oamenii la pensie, pentru a crea o susținere pe termen mai lung a întreprinderii, creând mari probleme sistemului de pensii, care s-a confruntat cu creșteri masive ale numărului de pensionari, care în fiecare an s-a triplat, de altfel. În același timp, am plecat de la ideea că numărul de oameni care ies la pensie, comparativ cu cei care contribuie, este din ce în ce mai mare, reducând această vârstă de pensionare în mod anticipat, să zicem, în condițiile în care tot prin această lege prevedem creșterea vârstelor de pensionare.
Cu alte cuvinte, creșterea vârstelor de pensionare gradual, 65 de ani, 2015, 2030, este total alterată de ideea de a reduce, în același timp, sau a lăsa și mai mult să se poată ieși la pensionare anticipată, în condițiile în care nu am încercat altceva decât să facem o descurajare a ieșirii la pensie anticipată prin această lege, prin faptul că n-am umblat la diminuarea vârstei, cinci ani, a perioadei de anticipare, ci am umblat la creșterea penalizării acestei perioade.
Și am mai făcut un lucru, care a fost puțin sesizat, și anume am redus față de situația de acum perioada în care persoanele puteau să iasă la pensie anticipată de la 10 la 8 ani.
Iată că sunt câteva elemente care susțin foarte mult această introducere a prevederii pe care a introdus-o Guvernul în proiectul de lege.
Referindu-mă la ceea ce s-a discutat în legătură cu pensionarea anticipată în raporturile sau în scrisoarea de intenție, mai bine zis, a Fondului Monetar Internațional, o am în față și pot să vă și citesc ceea ce s-a discutat acolo.
Domnule senator Șerban Mihăilescu, vă invit la microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte.
Din cauză că la acest articol sunt patru alineate care sunt supuse discuției, vreau să insist doar la alineatul cu același număr, alin. (4), ca și primul, în care e vorba de diminuarea cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, în cazul militarilor, care sunt prevăzuți la alin. (2). Militarii nu ies la pensie anticipat la cerere. Ei ies doar la inițiativa instituției angajatoare.
Domnule senator, vom ajunge și vom discuta separat acest...
Eu vreau să spun de acum, pentru că noi sprijinim acest punct 4, și s-au discutat alternativ și 1, și 2, și 4.
Deci noi, grupul parlamentar, susținem acest...
Vom lua fiecare alineat în succesiunea pe care o avem și am să vă reinvit la microfon atunci când vom pregăti dezbaterea și vom supune votului acest amendament. Am luat notă de acest comentariu.
Domnul senator Orest Onofrei, după aceea domnul senator Greblă, în ordinea înscrierii la cuvânt.
## **Domnul Orest Onofrei:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Eu n-aș fi vrut să intervin, dar când vorbim de Legea pensiilor, la oricare dintre amendamentele propuse, admise sau respinse, am discuta, aproape că am putea spune același lucru și, de fapt, dacă suntem atenți, nu se face altceva decât să se spună același lucru, pentru că Legea pensiilor dă posibilitatea să dai, nu să iei.
Numai că felul în care se discută – și îi rog pe colegii mei să nu se supere – este doar pentru televiziuni, și nu pentru pensionarii care sunt acolo, pentru că, dacă am vorbi pentru pensionari, am căuta și soluții, dar de obicei noi vorbim frumos ca să ne audă televiziunile și să ne facem și imagine.
Felul în care se discută mi-aduce aminte de o povestioară...
Felul în care se discută mi-aduce aminte...
Domnule președinte, nu se poate auzi. Nu e liniște în sală.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Grupul parlamentar al UDMR și Grupul parlamentar al PNL poate reușesc să acorde atenție intervenției importante a domnului senator Onofrei.
## Da.
Mulțumesc, stimați colegi, că mă ascultați.
Spuneam că felul în care se discută mi-aduce aminte de o povestioară, care se spunea când eram copil, în care cinci copii aveau de împărțit patru mere și se punea problema câte mere i se cuvin fiecăruia.
La un moment dat, unul dintre ei zice: „Cred că ni se cuvin câte două mere fiecăruia.”
Răspunsul altuia a fost: „Bine-ar fi!”
Felul în care discutăm despre pensii ar fi cam așa: bine-ar fi ca magistrații să aibă pensii decente, ca să ne judece drept, bine-ar fi ca profesorii să aibă pensii decente, ca să ne învețe copiii noștri corect, bine-ar fi ca medicii să aibă pensii decente, ca să nu ne fie frică atunci când ne dăm pe mâna lor, bine-ar fi ca mecanicul de locomotivă să aibă pensie decentă, ca să nu ne fie teamă că ne trântește cu trenul în gard, și tot așa și cu șoferul de autobuz, și cu agricultorul, și cu medicul veterinar, și cu toți care vreți. Bine-ar fi! ## Problema este: de unde?
În final, de fapt, bine-ar fi ca pensiile pe care le votăm astăzi să le votăm pensii decente, pentru că le votăm pentru părinții noștri. Problema este: putem sau nu putem?
Eu cred că în sensul acesta ar trebui să discutăm și să fim drepți și coerenți cu noi înșine. Bugetul este atât și atât suportă. Eu cred că, în loc să discutăm despre cât de generoși să fim cu fiecare dintre categoriile sociale, ar trebui să rugăm colegii noștri, sau poate află din altă parte, să invităm un matematician, un profesor sau orice ar fi el, ca atunci când se împart cele cinci mere să li se cuvină câte două la fiecare.
Mulțumesc.
Mulțumesc pentru această pildă, care vă consacră ca un orator legat de teme biblice și de justiție socială.
Rugămintea pe care o am – și o să vi se pară, probabil, ciudat că sunt în asentiment cu solicitarea domnului senator Câmpanu de acum câteva minute – este să încercăm să concentrăm intervențiile noastre pe elemente de fond. Dacă există un element tactic de tergiversare în discuțiile de astăzi, cred că este contraproductiv și am să vă informez că voi apela la Regulamentul Senatului pentru a limita numărul de intervenții cu privire la punctele pe care le avem de dezbătut astăzi.
Doresc să încheiem dezbaterea și votul pe acest proiect de lege.
De aceea, vă rog, extrem de scurt, domnule senator Greblă.
Microfonul 4.
Intervin pe procedură.
Vă rog.
Art. 127 alin. (2) spune foarte clar: „Nu se admite dialogul dintre persoana înscrisă la cuvânt și ceilalți senatori.”
Vă rog, domnule președinte, să purcedeți ca atare.
Vom purcede neîntârziat la vot.
Avem în fața noastră art. 65 alin. (1), amendamentul susținut de domnul senator Alexandru Cordoș.
Vă rog să vă pronunțați prin vot cu privire la acest amendament.
Cu 32 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă și 6 abțineri, amendamentul a rămas respins.
- La celelalte puncte?
Punctul b) nu se susține.
Doamna senator Minerva Boitan, vă invit la microfonul 2. Îl rog pe domnul senator Țopescu să facă loc distinsei noastre colege.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Este vorba de alin. (4) al art. 65.
Domnule președinte,
Este vorba despre un amendament pe textul de lege și, dacă puterea dă dovadă de inflexibilitate, să-și mențină această inflexibilitate, sper, până ajungem la pensiile militarilor. Acolo o să se mai îndrepte lucrurile.
Până atunci, aș ruga să fie revăzut textul: „și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani”. Probabil s-a dorit altceva, nu „cu până la 8 ani”.
Tot la alin. (1) de la art. 65?
Da, domnule senator Daea, vă rog, o scurtă intervenție.
V-am spus că nu vă las niciodată, domnule președinte, să greșiți.
Domnule senator, dacă doriți, vă rog să vă concentrați pe dezbaterea noastră de astăzi și să lăsați...
V-aș ruga să înțelegeți că intervin pe procedură.
...președintele să conducă ședința, da?
Deci la art. 65 alin. (4), da?
Este punctul privitor la cuantumul pensiei anticipate parțiale, care se stabilește, în proiectul de lege, din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă și presupune o diminuare a acestuia „cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă”.
Eu am depus un amendament la comisie – revin asupra lui –, prin care solicit ca diminuarea să fie la nivel de 0,50% pentru fiecare lună de anticipare.
Am făcut un calcul și, la o pensie de 1.200 de lei, cum ar fi în această perioadă, 12 milioane de lei vechi, penalizarea ar presupune o pensie de 5 milioane și ceva, aproape 6 milioane, deci cam 48%.
Considerăm că, pentru o persoană care a realizat stagiul complet de cotizare – ba l-a și depășit cu opt ani –, această penalizare drastică este nemeritorie, este nedreaptă.
Aș vrea să-i spun stimatului coleg din partea Grupului parlamentar al PDL care a vorbit înainte – și nu am să-i pomenesc numele, pentru a nu mai pierde timpul – că pensia nu este un act de generozitate al Parlamentului, pensia este un drept al fiecărei persoane care a muncit și care a cotizat la un sistem de pensii.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc foarte mult.
Înainte să intrăm în dezbatere pe acest articol, îl reinvit la microfon pe domnul senator Șerban Mihăilescu, pentru că la art. 65 alin. (1) punctul b), cred că acolo ați făcut referire inițial...
Exact.
Înainte de ceea ce a susținut doamna senator Boitan se află punctul susținut de domnul senator Mihăilescu.
La alineatul 4, în raportul cu amendamente la art. 65, este o dimensiune clară: „Diminuarea prevăzută la alin. (3) nu se aplică persoanelor aflate în situațiile prevăzute la alin. (2), respectiv militarilor în retragere.” Deci noi acest amendament îl susținem.
Amendamentul doamnei senator Boitan are, într-adevăr, tot numărul 4, dar poate fi 4[1] sau cum doriți. Noi pe acesta îl susținem.
Mulțumesc.
Domnul senator Mihăilescu invocă amendamentul de la punctul 4, îngroșat. Doamna senator Boitan a indicat amendamentul imediat următor. De aceea, am să încep cu amendamentul ridicat de domnul senator Mihăilescu, pentru că, în succesiunea textului, este primul amendament cu care suntem sesizați.
Domnule președinte Rădulescu, aveți cuvântul în legătură cu amendamentul ridicat de domnul senator Mihăilescu.
Domnul senator Mihăilescu a fost foarte explicit. Este vorba despre o prevedere care ar afecta și cadrele militare, și Domniile Lor susțin acest amendament pentru a excepta de la excepția respectivă cadrele militare.
Mulțumesc. Domnule ministru, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu susținem amendamentul.
Sunt intervenții? Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Respectuos, îl rog pe domnul ministru Oprea să-și exprime punctul de vedere referitor la acest amendament.
În calitate de ministru, domnule coleg.
Regulamentul Senatului spune că, atunci când un reprezentant al Guvernului dorește să intervină, este liber să o facă. Dacă domnul ministru Oprea dorește să intervină, este liber să o facă în plenul nostru.
Domnul ministru Oprea a avut amabilitatea să ne transmită că susține acest amendament și-i mulțumim.
Mulțumim foarte mult.
Domnule senator Dumitru Constantin, aveți cuvântul.
Nici măcar nu este cutumă, domnule președinte, de care domnul senator Hașotti face vorbire în permanență. Dacă domnul ministru dorește să ia cuvântul, este, într-adevăr, regulamentar și-l așteptăm. A-l invita cineva din sală nu mi se pare corect, în condițiile în care avem ministru de resort în ceea ce privește legea pe care o dezbatem astăzi în Senatul României.
Nu cred că acesta este fondul problemei. În cazul în speță, categoria despre care se face vorbire sunt cadrele militare. Dacă ministrul apărării se află în sală și dorește să intervină, nu mi se pare nimic nefiresc ca Domnia Sa să o facă.
Dacă domnul ministru dorește să intervină la acest punct, îl invit la microfonul central cu toată plăcerea.
ministrul apărării naționale
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Domnul senator Mihăilescu a fost foarte explicit. Noi susținem acest amendament în favoarea militarilor. Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Frunda. Microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Cu puțin timp în urmă, am încercat să țin o pledoarie pentru pensiile magistraților. Nu am reușit. Magistrații sunt ceea ce reprezintă sau întruchipează, într-o formă foarte esențială, statul de drept. Sunt cei care împart dreptatea.
Militarii sunt cei care apără patria atunci când patria este în pericol. Din fericire, România se află într-o situație când suntem membri NATO, când nu avem dușmani, când avem numai prieteni, când soldatul, din carnea de tun care a fost în vremea lui Ceaușescu, a ajuns o profesie onorabilă, în care încheie un contract și se luptă în Iran, Afganistan sau în alte părți nu pentru gloria patriei, ci pentru buzunarul propriu. El face un contract între el și o armată pentru a lupta.
Ce mesaj aș da cetățenilor acestei țări, dacă, după ce am respins pensiile magistraților, aș vota pensiile militarilor? Mesajul ar fi clar: nu mergeți, nu fiți judecători, duceți-vă și fiți militari! Nu cred că este un semn bun.
De aceea, consecvent cu ceea ce am spus adineauri, vom vota împotriva acestui amendament, pentru că eu cred că România viitoare, România secolului al XXI-lea, are nevoie, în primul rând, de magistrați și de stat de drept.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Iar istoria nu se oprește niciodată. Domnule ministru Oprea, vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul central.
## **Domnul Gabriel Oprea:**
Vreau să fiu foarte clar. Nu vreau să fac polemică cu nimeni. Respectăm toate categoriile sociale și pe judecători. Un singur lucru vreau să spun, militarii se duc acolo pentru demnitatea acestei țări, pentru liniștea copiilor noștri și împotriva terorismului internațional. Atât am vrut să spun. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule senator Cristian Țopescu, vă rog, microfonul 2.
## **Domnul Cristian George Țopescu:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Voi fi foarte concis, așa cum ne-ați recomandat. Deși unii dintre colegii noștri au început să ne spună povestioare, scopul unora dintre noi este, cum se spune în sport, de a trage de timp, de fiecare amendament, doar, doar vom ceda nervos și vom ajunge la aprobarea tacită a acestei legi, și nu vom da votul final în această seară.
Vă rog să vă uitați la invitații noștri de la balcon. Parcă așteaptă o sentință. A reduce pensiile – și așa foarte mici ale unor oameni – ce înseamnă? Domnul senator Onofrei spunea că votăm pentru părinții noștri. Un pensionar care nu are un copil sau un nepot care să-l ajute financiar este condamnat la moarte lentă, pentru că nu mai are bani nici pentru medicamente, nici pentru hrană.
Cine a pronunțat cuvântul genocid nu cred că a exagerat și, dacă vom vota pentru reducerea pensiilor, probabil că invitații noștri de la balcon vor părăsi sala cu capul plecat și vor folosi cuvintele biblice: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce au făcut!”
Mulțumesc foarte mult. Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Nu am să vorbesc despre rolul armatei și despre stima ce o port, fiindcă tatăl meu este unul dintre cei care au mers până în munții Tatra și s-a întors pe jos – a fost medaliat pe frontul de luptă și nu a beneficiat de nimic –, dar nu din acest motiv am luat cuvântul. Port o stimă deosebită celor care s-au jertfit și celor care apără țara, dar aceeași stimă o port și distinsului nostru comentator sportiv Cristian Țopescu, însă îi aduc aminte că o zi...
Din sală
#108052Senator!
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Senator, da, senator în Senatul României.
S-a pierdut o zi de discuții pe legea privind sistemul unitar al pensiei publice. Consider că s-a pierdut din cauza unei moțiuni semnate chiar de partidul din care Domnia Sa face parte și s-a pierdut încă o zi din cauza unei moțiuni pe care PSD-ul, apoi, a făcut-o. Cine trage de timp?
## Mulțumesc.
Domnule senator Necula Gerard, microfonul 3, vă rog. Înțeleg că este vorba de o foarte scurtă intervenție, domnule senator.
## **Domnul Marius Gerard Necula:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am și promis că este o scurtă intervenție și fac un apel la toți colegii. Invocarea lui Dumnezeu foarte des nu înseamnă că suntem și mai credincioși. Cât despre invocarea oaspeților de astăzi, pensionarii de la balcon, nu înseamnă că ținem foarte mult la ei, pentru că de 20 de ani demonstrăm, inclusiv astăzi, inclusiv prin ceea ce a spus mai devreme domnul senator Oprea, că nu-i respectăm destul.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Vă invit să ne pronunțăm prin vot, pentru că, până la urmă, tot votul va demonstra punctul de vedere și sinceritatea acestuia. Pentru că ne aflăm la alin. (4), legat de diminuarea prevăzută la alin. (3), nu se aplică persoanelor prevăzute la alin. (2). Este vorba despre cadrele militare. Acesta este amendamentul pe care-l supun atenției și votului dumneavoastră.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Din sală
#109575Listă!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Și listă pentru liderii grupurilor parlamentare.
Cu 51 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost adoptat de plenul Senatului României.
Ne reîntoarcem la amendamentul susținut de doamna senator Boitan, amendamentul de la punctul imediat următor celui care a fost votat acum, cu privire la cumulul pensiei anticipate parțiale, care se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia cu 0,50%. Acesta este amendamentul despre care am făcut vorbire.
Domnule președinte Rădulescu, vă rog să prezentați un punct de vedere al comisiei.
Este un amendament care dorește menținerea textului din legislația actuală. Inițiatorul a expus motivele pentru care această penalizare trebuie mărită.
Mulțumesc.
Domnule ministru, vă rog.
Domnule ministru, la amendamentul susținut de doamna senator Boitan, cel cu 0,50%.
Introducerea lui 0,50% nu face altceva decât păstrează același sistem ca sistemul trecut, care înseamnă, de fapt, o nedescurajare a ieșirii anticipate la pensie. Mărirea acestui raport înseamnă o gândire de două ori până vrei să ieși la pensie.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Sunt alte intervenții?
Nu sunt.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
În continuare, mai există inițiatori care doresc să susțină amendamente de la numărul curent 38?
Nu sunt.
Trecem la numărul curent 39, stimați colegi.
Vă rog să fiți atenți.
Se referă la art. 68 din proiectul de lege.
Sunt inițiatori care doresc să prezinte în plen amendamentele respinse?
Este vorba despre pensia de invaliditate.
Nu sunt.
Trecem la numărul curent 40, art. 71 – „Evaluarea capacității de muncă”.
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament.
Nu se susține.
Numărul curent 41, art. 77 – „Cuantumul indemnizației de însoțitor”.
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament. Nu se susține.
Numărul curent 42, art. 81 – „Propuneri de introducere a noi alineate în textul legii”.
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament. Nu se susține.
Numărul curent 43, art. 82, cu privire la „Vârstele standard de pensionare”.
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament. Nu se susține.
Numărul curent 43, art. 82, referitor la „Propunerea unui nou alineat”.
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament. Nu se susține.
Numărul curent 44, art. 89 alin. (2), cu privire la
- „Cuantumul pensiei de urmaș”.
- Dau cuvântul doamnei senator Minerva Boitan. Vă rog. Microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Sigur, eu încerc, dar, după cum vedeți, succes prea mare nu am în această sală.
De când am auzit eu de pensie de urmaș și cu câți urmași am vorbit, am tras concluzia că indemnizația a fost mult sub nevoile pe care le au acești copii mai puțin favorizați de soartă. Eu am venit cu un amendament prin care, la nivelul pensiei de urmaș, cuantumul să se stabilească procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel: dacă în proiect se spune 50% pentru un singur urmaș, eu am propus 70% pentru un singur urmaș, 80% pentru doi urmași și 100% pentru trei sau mai mulți urmași.
Dacă nu vă gândiți la pensionari, vă rog frumos să vă gândiți la copii.
Mulțumesc.
## Mulțumesc mult.
Dau cuvântul domnului președinte Rădulescu, pentru a prezenta punctul de vedere cu privire la art. 89 alin. (2).
Este un amendament care a fost dezbătut în comisie. Majoritatea voturilor a fost împotriva acestui amendament.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului ministru.
Vreau să spun că totdeauna drepturile de urmaș au fost considerate 50% din valoarea pensiei, cu atât mai mult că în timpul în care persoana trăia, oricum, pensia se împărțea în două. De altfel, reglementarea referitoare la urmași are la bază prevederile Codului familiei în ceea ce privește obligația de întreținere între soți și, în aceste condiții, majorarea aceasta nu face altceva decât să conducă la un spor pe bugetul asigurărilor, știut fiind faptul că, dacă persoanele au pensii mici, din punctul acesta de vedere, 50% din pensie, există alte forme de sprijin social al persoanei, nu prin pensie.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Vă consult dacă sunt intervenții cu privire la acest amendament.
Nu sunt.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Numărul curent 45, art. 93.
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament.
Nu se susține.
Numărul curent 46, art. 95, cu privire la „Punctajul mediu anual realizat”.
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament.
Nu se susține.
Numărul curent 47, art. 97, o completare cu lit. d). Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament. Nu se susține. Numărul curent 48, art. 99.
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament. Nu se susține.
Numărul curent 49, art. 100 lit. c).
Vă consult dacă inițiatorii susțin acest amendament. Domnul senator Șerban Mihăilescu. Vă rog, microfonul 3.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
## Domnule președinte,
Este un principiu al proporționalității, pentru că ținând cont de...
## **Domnul Emilian Valentin Frâncu**
**:**
Nu este autor!
Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.
Susținem acest amendament în modul în care a fost formulat.
Mulțumesc, domnule senator.
Dau cuvântul domnului președinte Rădulescu.
Mulțumesc.
Nu susținem acest amendament.
Dau cuvântul domnului ministru Șeitan.
Mulțumesc, domnule președinte.
Nu susținem amendamentul, cu atât mai mult cu cât reglementările europene, directivele europene solicită invers, să reducem sau să scoatem aceste elemente din pensii și să le folosim prin crearea unui sistem de sănătate și securitate în muncă care să creeze condiții de muncă care să nu permită condiții speciale. Noi avem condiții speciale mai vechi și le structurăm, și le ducem mai departe cu 50% încă dinainte de anul 2000. Acum, mărind acest procent, nu facem decât, pe de o parte, să creștem cheltuielile și, pe de altă parte, să intrăm în conflict cu legislația europeană până la infringement.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Alte comentarii?
Nu sunt.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
Noi susținem ca sporul să nu fie de 50% pentru perioada în care a desfășurat activitățile în locuri încadrate în alte condiții de muncă, potrivit legii, ci 100% pentru aceste perioade.
Este amendamentul pe care noi îl susținem, promovat de Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și vă rugăm să-l supuneți la vot.
## **Domnul Emilian Valentin Frâncu**
**:**
Nu se poate!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Conform regulamentului, trebuie ca inițiatorii să susțină un astfel de amendament.
Dau cuvântul domnului senator Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Microfonul 3.
Cu 51 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost adoptat de plenul Senatului României.
Numărul curent 50, art. 102 – „Punctul de pensie”.
Dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
O secundă, domnule senator.
Dau cuvântul domnului senator Cristian Rădulescu, pe procedură.
Liste la votul precedent pentru liderii de grupuri.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Am ajuns la punctul care suscită, este un lucru știut, multe discuții, este vorba de valoarea punctului de pensie, art. 102.
Pe procedură, eu vă propun să discutăm întâi o modificare care a fost făcută articolului printr-un amendament admis, așa cum este procedura, după care să se discute amendamentele respinse. Sigur, în final, tot votul va înclina de o parte sau de alta, dar vreau să aplicăm procedura corect.
La art. 102 este un amendament pe care...
Vă rog să faceți o referire precisă. Deci la amendamentele admise vă rog să indicați numărul curent, ca să putem să...
Este vorba despre numărul curent 25 din lista cu amendamente admise, unde este vorba despre trei texte: textul de la alin. (2) este în ordine, textul de la alin. (5) este în ordine, nu mă refer la acestea, mă refer la un alineat nou, cel cu nr. 7, care zice așa: „În condițiile de calcul prevăzute la alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin. (4), alin. (5) alin. (6), valoarea punctului de pensie nu poate reprezenta mai puțin de 45% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.”
Acest amendament a suscitat numeroase discuții în comisie. El a trecut la limită, cu votul majorității senatorilor prezenți la momentul acela.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, cer revenirea la votul asupra acestui amendament. Susținerea pe care noi o facem este că, în aceste condiții, și nu mai reiterez, pentru că după tot ce s-a discutat de săptămâni și de luni întregi statul nu poate să-și asume includerea unui astfel de amendament, a unei astfel de modificări în lege.
Rămânem la prevederile anterioare cuprinse în alineatele de la alin. (1) la alin. (6), pe care inițiatorul le-a propus. Considerăm – și aici mulți discută, dar puțini se pricep – că cei doi piloni pe care își fundamentează Guvernul calculul punctului de pensie sunt nu numai suficienți, dar sunt beneficiu acoperitor pentru o pensie bună în orice fel de situație, pentru că, dacă luăm în considerație numai o creștere a salariului mediu brut, dar aceasta este obținută, să zicem, printr-o creștere foarte mare a inflației, vom vedea că trebuie să ne fundamentăm și pe creșterea inflației și să indexăm pensia în funcție de aceasta. La fel putem judeca și în cazul fundamentării pe salariul mediu brut. Este vorba despre un calcul care se face așa: pentru o perioadă până în 2030 se va ajunge la fundamentarea pe un singur pilon. Deocamdată, Guvernul ne propune această soluție.
Au fost discuții în cursul cărora reprezentanți ai multor cetățeni, întâlnindu-se cu reprezentanții Guvernului, au fost de acord cu valoarea de 40% și Guvernul a fost de acord ca să se scrie explicit, dacă este necesar să se scrie o cifră, și aceasta este 40%. Reprezentanții opoziției au dorit să se scrie explicit 45%, ceea ce, din punct de vedere al PDL, în momentul de față nu este sustenabil.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Cordoș. Vă rog, microfonul central.
## **Domnul Alexandru Cordoș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Distins Senat,
Dați-mi voie să vă reamintesc și să îmi pun întrebarea, în același timp, de ce la un amendament admis în comisie, astăzi, doar după câteva săptămâni, ne întoarcem la el și venim cu alte argumente pentru a nu-l susține.
Dacă vreți, alături de celelalte articole importante din această lege, îl citez pe domnul ministru prezent aici, care spunea că „ar putea schimba filozofia legii”, mă refer la art. 6 cu privire la încadrarea și încorporarea în textul legii a pensiilor militarilor, acest articol, de această dată, face trimitere la cei aproape șase milioane de pensionari, pentru că în acest articol, în modul în care articolele au trecut, sunt cuprinși – și vor fi afectați inclusiv militarii – și, așa cum spuneam, cei aproximativ șase milioane de pensionari. Vreau să vă spun că valoarea punctului de pensie va duce în continuare la scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor, putere de cumpărare și așa diminuată.
S-a spus aici că este suficient modul în care legea a prevăzut să calculeze punctul de pensie sau că acoperă, practic, toate aceste riscuri. Eu vreau să vă spun că, printr-o simulare care s-a realizat, în următorii ani se poate ca valoarea punctului de pensie să scadă până la 20% din salariul mediu brut pe economie. Nu este de glumit cu aceste amendamente și vreau încă o dată să întăresc această idee că acest art. 102, raportat la punctul de pensie, care să fie racordat, prin modul de calcul, la salariul mediu brut pe economie, este, dacă vreți, definitoriu pentru această lege pe care noi astăzi o discutăm, o dezbatem, până la urmă, și o vom aproba, sau nu, prin votul nostru. Am anunțat încă de la început că acest amendament, pe care Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, alături de celelalte pe care le-a promovat și le-a susținut, este, așa cum spuneam, definitoriu, că noi nu putem, sub nicio formă, să renunțăm la el.
De aceea, vin și vă cer astăzi să avem o mare înțelepciune când tratăm acest articol. Dacă astăzi când vorbim – față de acum câteva săptămâni, când am votat în comisie, după multe dezbateri și după discuții poate încrâncenate aici, acest amendament a trecut – despre puterea de cumpărare a pensionarilor, ea s-a mai diminuat cu 15%, din cele afirmate, cel puțin până acum, de guvernanți.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Teodor Meleșcanu, microfonul central.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Argumentele potrivit cărora vine realitatea peste noi nu au absolut niciun fel de relevanță în acest caz. Dacă vă uitați, în tot acest Proiect al legii unice a pensiilor nu se spune nicăieri care va fi cuantumul pensiilor. Se prevede doar un sistem de calculare a lor, pornind de la anumite principii și de la anumite reguli. Singura, după părerea mea, importanță a acestui principiu pe care l-am introdus în raport ca un amendament acceptat de majoritatea membrilor comisiei, ca punctul de pensie să reprezinte cel puțin 45%, este un argument de bun-simț, dar aș spune și un argument de respect pentru pensionari, de a nu decupla evoluția pensiilor de evoluția veniturilor, în general, în economie.
De ce spun acest lucru? Este profund imoral, este profund nedrept și, aș spune, chiar ilegal ca eu, ca stat, să încasez, odată cu creșterea veniturilor populației, aceleași cote și să beneficiez prin strângerea la buget a banilor, iar atunci când este vorba de a plăti înapoi celor care au cotizat, să spun nu, va crește pe an numai cu inflația. Elementul fundamental pe care îl conține acest amendament acceptat, adoptat în raport, este acela de a păstra în continuare un raport corect între creșterea pensiilor și creșterea veniturilor, salariului în economie.
Din punctul de vedere al fondului, noi, Grupul parlamentar al PNL, vom sprijini păstrarea acestui principiu fundamental, și echitabil, și juridic, din toate punctele de vedere, iar din punct de vedere formal, considerăm că nu este de acceptat repunerea în discuție a unui amendament adoptat și inclus în raport.
În cazul în care veți supune la vot așa ceva, vom vota împotriva excluderii din raport a acestui amendament, care a fost adoptat, lucru care ar contraveni și cutumei respectate în Parlament.
Vă mulțumesc. Alte intervenții cu privire la acest subiect? Domnul senator Țuțuianu.
## **Domnul Adrian Țuțuianu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Eu cred că suntem la un moment al adevărului și trebuie să facem o scurtă recapitulare la ce a făcut acest Guvern cu Legea pensiilor, care sunt consecințele și ce alte măsuri a luat acest Guvern, care vine în a crea o situație și mai grea pensionarilor, și măsurile acestea foarte dure luate în cursul anului 2009 sunt un argument în plus pentru a adopta amendamentul privind punctul de pensie.
Pe de o parte, s-a eliminat valoarea minimă a punctului de pensie de 45%, afectându-i pe toți pensionarii.
Pe de altă parte, prin această lege, vârsta de pensionare am dus-o la 65 de ani pentru bărbați și femei.
În al treilea rând, Guvernul a introdus prin această lege condiții restrictive pentru pensia anticipată și pensia de invaliditate.
De asemenea, prin această lege sunt taxate nejustificat drepturile de autor și drepturile conexe.
Pe de altă parte, iată ce măsuri s-au dispus de către acest Guvern Boc:
– eliminarea valorii minime pentru anul 2010, corelat cu amânarea pentru 2011 a recalculării pensiilor pentru pensionarii care au lucrat în grupele I și II de muncă, această măsură afectând nivelul pensiilor pentru circa 1,2 milioane de pensionari care au lucrat în grupele respective, și amânarea creșterii pensiilor în anul viitor cu 25, respectiv 50%;
– s-au amânat pentru anul 2011 înființarea și funcționarea noului sistem de asigurări pentru agricultori, deși cadrul legal era creat anterior;
– începând cu anul 2011, pensionarii din România cu pensii mai mici de 1.000 de lei vor fi obligați să contribuie cu 5,5% la asigurările sociale pentru sănătate, dacă vor să beneficieze de asistență medicală;
– limitarea cumulului pensiilor cu veniturile salariale obținute de la buget;
– adăugăm eliminarea decontării biletelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de pensionari;
– adăugăm înghețarea nivelului pensiei minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009;
– reducerea cu 50% a numărului de bilete pentru tratament și odihnă.
Vă mulțumesc. Domnul senator Miron Mitrea. Microfonul central.
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Făceam un calcul aritmetic. Până la urmă, avem trei categorii de oameni care au salariu în țara asta: cei din zona privată, care au trecut printr-o restructurare a salariilor suficient de mare, între 20 și 50%, unii care iau în loc de salariu un ajutor de șomaj, deci nu mai intră în calculul salariului mediu pe economie, și angajații la stat, bugetarii, care, am aflat cu toții, de curând – lucru cu care unii suntem de acord, alții nu –, vor suporta o tăiere de salariu de aproximativ 20%, probabil că 25%, înseamnă și oameni dați afară, locuri de muncă ce vor dispărea și vor merge la șomaj, deci să zicem în jur de 20%. Cu atât mai mult cu cât, asta explicam și domnului senator Rădulescu, această valoare a punctului de pensie de 45% din salariul mediu pe economie, care am tot demonstrat că va scădea, a și început să scadă, cu peste 20% în această perioadă, este irațională, fiindcă nu va duce la o creștere a pensiilor în momentul următor, ci este o protecție ca, în momentul în care salariul mediu va țâșni în sus, că acum țâșnește în jos, permiteți-mi jocul de cuvinte, atunci pensionarii să fie protejați, cred că și aritmetic, cu atât mai mult cu cât astăzi această valoare de 45% este mai sustenabilă decât înainte.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Alte intervenții?
Domnul senator Varujan Vosganian, microfonul central, dacă mai era nevoie.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
## Stimați colegi,
Sunt puțin derutat în intervenția mea, pentru că am văzut că la balcon intervenția precedentă a fost aplaudată, ceea ce îmi creează un semn de întrebare în legătură cu modul în care cei cărora ne adresăm sunt cu adevărat conștienți de propriul interes.
Eu, domnule președinte, aș porni în această abordare de la experiența pe care am avut-o. Cum au evoluat pensiile atunci când ele erau corelate cu rata inflației? Cum au evoluat pensiile atunci când ele au fost corelate cu salariul mediu?
Atunci când pensiile erau corelate cu rata inflației, când pensionarii erau o masă de manevră supusă bunăvoinței
celor care guvernau, se ajunsese la o situație de-a dreptul disperată. Nu vreau acum să pornesc o dispută despre cât a făcut fiecare guvern pentru pensionari, îmi amintesc însă că la debutul anilor 2000 discrepanța dintre evoluția salarială și evoluția pensiilor era dramatică. La sfârșitul anului 2004, pensia medie din România era sub 3 milioane de lei, la data respectivă 60 de euro sau 60 de dolari, mă rog, la vremea aceea măsuram în dolari. Nu exista loc în care să mergem pentru a discuta cu cetățenii fără ca pensionarii să dorească să se întâlnească cu noi și să ne vorbească despre situația lor dramatică.
Pe fundalul creșterii economice și, pornind de la faptul că ni se părea imoral ca bugetul de pensii să aibă excedent, în condițiile în care românii în vârstă aveau pensii mizerabile, am mers pe ideea ca tot bugetul de pensii să fie folosit pentru pensii, socotind că e rușinos ca societatea românească să facă economii pe spinarea pensionarilor, ceea ce ar însemna că pensionarii au atât de mulți bani, încât, iată, le mai rămâne câte ceva ca să folosim noi în altă parte. Din acest motiv, în 2007 am ales să legăm pensia de evoluția salarială. Mi se pare firesc, câtă vreme evoluția salarială influențează pensiile și, pentru a nu exista posibilitatea ca sistemul de pensii să nu fie alimentat, am majorat baza de impozitare.
În 2007 bugetul de pensii a fost echilibrat, în 2008 bugetul de pensii a fost echilibrat. Am avut o diferență extrem de mică, de vreo 200 de milioane de euro, și nu a fost nicio problemă s-o acoperim, însă în acea perioadă aveam aproape 5 milioane de salariați și aveam 4,8 milioane de pensionari. Faptul că în anul 2009, sub presiunea pericolului schimbării legii, multe persoane au trecut la pensie, adesea anticipat, a făcut ca, și pe fundalul șomajului, să fim astăzi în situația în care avem iarăși o discrepanță de câteva sute de mii între contribuabili și beneficiari, dar, dragii mei, nu pensionarii sunt de vină pentru asta.
Mulțumesc.
Domnul senator Titus Corlățean, urmat de domnul senator Dumitru Oprea.
## **Domnul Titus Corlățean:**
Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi, Eu voi încerca să fiu concis.
Este un moment al adevărului, s-a spus corect ceva mai devreme, pentru că punctul de pensie reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale întregii dezbateri pe marginea acestui proiect de lege. Și vă aduc aminte că am avut, în linii mari, aceeași dezbatere în decembrie anul trecut, în momentul adoptării bugetului, atunci când o majoritate guvernamentală a respins amendamentul formulat de Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Practic, se confruntă două viziuni: o viziune de dreapta, sau pretins de dreapta, care invocă drept criterii exclusive pragmatismul și realismul economic, și o viziune socială, pe care noi, social-democrații, o susținem și care se fundamentează pe un criteriu foarte clar, echitatea, iar acest criteriu al echității spune, de asemenea, foarte clar: nu poți sancționa o categorie socială, așa cum este ea constituită din
pensionari, oameni care au contribuit, subliniem încă o dată, au contribuit corect la fondul de pensii, atunci când au fost activi, nu poți să-i sancționezi acum fie pentru greșelile guvernării, fie pentru absența măsurilor de stimulare economică, de creștere economică, fie pentru faptul că nu este combătută evaziunea fiscală de multe, multe miliarde de euro, care au consecințe asupra bugetului.
Principiul echității ne spune foarte clar că noi suntem obligați să căutăm o soluție, respectând contribuția, în perioada când erau activi, din partea pensionarilor.
Vă aduc aminte că am avut această dezbatere și acum câțiva ani, atunci când, în 2007, am decis, legislativ, să facem un lucru important, și las la o parte nu atât nivelul punctului de pensie, 45%, discuția importantă a fost legată însă de altceva: faptul că, dispărând, la un anumit moment, un raport obiectiv, o corelare între modul în care a evoluat salariul mediu brut pe economie și modul în care a evoluat pensia, s-a ajuns, la un moment dat, la o mărire a decalajului între modul în care au evoluat cele două. Și aici, de fapt, a fost problema care a generat, în ultimă instanță, scăderea valorii punctului de pensie și scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor. A fost nevoie, iar în 2007 decizia Parlamentului a fost corectă, să restabilim un criteriu obiectiv și un raport obiectiv, o corelare între evoluția pensiei, punctul de pensie și evoluția salariului mediu brut pe economie. De fapt, despre asta discutăm, aceasta este esența deciziei noastre.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc mult.
Domnul senator Dumitru Oprea.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Nu vreau să trag de timp. Am să încep printr-un titlu, „Momentul adevăratelor neadevăruri”, și mă adresez, în primul rând, celor care, de atâtea ore, așteaptă de aici, din sală, un verdict.
Aș vrea să știți că anul acesta, când dumneavoastră mai aveați nevoie de doar 500 de milioane de euro, alăturate celor 1,7 miliarde de euro – anul trecut fiind necesare 1,5 miliarde de euro de împrumut –, pentru achitarea pensiilor, Guvernul în care struțo-cămila Ministerul Economiei, care cerea, și al Finanțelor, care dădea, conduse de una și aceeași persoană, Varujan Vosganian, a lăsat o gaură în bugetul anului 2010...
Vă rog, este document public prezentat Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene: 10,2 milioane... Deci 10.222.000.000 de euro, pe care noi, acum...
Este serviciul datoriei publice pe care România trebuie s-o achite anul acesta, din care rate de capital aproape 8 miliarde de euro și dobânzi și comisioane aproape 2 miliarde de euro. Dumneavoastră nu aveți nevoie decât de 500 de milioane de euro.
Îi aduc aminte domnului Varujan Vosganian că a fost cel care a luat oul de sub găina omului de la țară, în 2007, când, prin Codul fiscal, Cod fiscal care prevedea impozitarea veniturilor...
Deci impozitarea veniturilor...
Vă rog să permiteți vorbitorului să-și expună punctul de vedere. După aceea, aveți și dumneavoastră ocazia.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Impozitarea veniturilor se făcea de la opt salarii medii pe economie, dacă un om de la țară vindea ouă, lapte, miere sau ce avea. Domnul Varujan Vosganian a schimbat Codul fiscal și l-a pus indiferent de venituri. Dar ascultați acum lovitura de grație pe care a dat-o domnul ministru în anul 2007, când a dat bani pe hârtie. Populația României, pentru prima dată, poate, în istoria lumii, înregistrează o creștere a economiilor de 40%, dar, pentru prima dată în istoria postdecembristă, v-a obligat să credeți în el și în duduitul economiei și, pentru prima dată în istoria României postdecembriste, rata împrumuturilor... împrumuturile populației au crescut cu 55%.
Sunt oamenii care se sinucid astăzi, îmbătați de nebunia cu care el i-a convins să ia credite cu buletinul și pe duduit de economie veșnic. Acesta este adevărul și noi trebuie să vi-l spunem, ca să știți de unde ni se trage.
Mulțumesc.
Domnul senator Rușanu, pe procedură.
Domnul senator Daea imediat după domnul senator Rușanu.
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Unii sunt economiști, alții sunt absolvenți de ASE.
Nu sunt 10 miliarde de euro. Sunt 10 miliarde de RON. E singura diferență esențială!
## Domnule profesor,
Uitați-vă bine, sunt 10 miliarde de RON. 10 miliarde de euro nu e toată datoria publică a României dintr-un an de zile. Sunt 2,5 miliarde de RON dobânda...
Domnule profesor, lăsați-o baltă! 2,5 miliarde de RON sunt dobânda, iar 7,6 miliarde de RON sunt curentul, în primul rând. În al doilea rând, domnule profesor, datoria publică a unei țări nu este pe perioada 2007–2008–2009.
Datoria publică a României e datoria publică postdecembristă, din 1990 până astăzi, făcută de guvernele Roman, Stolojan, Văcăroiu, Isărescu și ceilalți... Tăriceanu, Năstase, toți care au fost... Asta e singura diferență esențială. E datoria făcută timp de 19 ani, nu trei ani, și nu sunt euro, sunt RON.
În rest, rămâne la fel cum am stabilit.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule senator Daea, microfonul 4.
## **Domnul Petre Daea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.
După cum puteți observa, rămân consecvent în privința locului de unde intervin în plenul Senatului. Nu vin la tribuna centrală, rămân sub această streașină a clădirii, spunând câteva lucruri.
## Domnule președinte,
Este pentru prima dată când îl aud pe președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, distinsul coleg Rădulescu, un om cu simțul măsurii, echilibrat și respectat de colegi, intrând într-un joc în care Domnia Sa a pornit cu jenă, susținând un amendament în care nu crede sub nicio formă. Și să vă spun de ce nu crede Domnia Sa, a explicat, în momentul în care a susținut amendamentul, că realitatea va fi cea care spulberă orice plan, iar starea de fapt impune regula.
## Stimați colegi,
Tocmai de aceea, Partidul Social Democrat a introdus această cheie de 45% din salariul mediu brut, în așa fel încât orice patinaj guvernamental să nu fie posibil.
Revenind, susținem și afirmăm că 45% este crezul politic al Partidului Social Democrat. Rămânem în dezbaterile plenului Senatului pentru a vota acest 45% și stăruim ca plenul Senatului să înțeleagă să fie de acord cu acest amendament, care a primit girul comisiei, când s-a discutat în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
Partidul Social Democrat rămâne consecvent principului. Regula de bază este raportul de 45% între pensie și salariul mediu brut pe economie.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Vă rog.
Domnului președinte Rădulescu i-a fost invocat numele. După aceea și dumneavoastră, domnule senator Vosganian. Ați fost invocat indirect.
Drept la replică, domnul senator Rădulescu, după aceea domnul senator Vosganian.
## **Domnul Cristian Rădulescu:**
Da, domnule președinte.
Este adevărat că domnul senator Vosganian a fost invocat înaintea mea, dar indirect, pe când eu am fost invocat direct, așa că voi vorbi eu acum.
Apropo de domnul Vosganian. Când este vorba să folosească cifrele într-un sens, ca de obicei, le folosește pozitiv pentru guvernarea dânșilor, când este vorba de neîmpliniri ale guvernării lor, folosește aceleași cifre în altă direcție.
La început a zis: „Când am venit noi la putere, am luat pensiile de la 60 de euro și acum s-au triplat” și, după aceea, a făcut un calcul din care reiese că, de fapt, nu s-au triplat, fiindcă el a spus că pensia, în momentul de față, este doar pensia medie pe economie, a spus că este de 120 de euro...
Nu, nu... Ați spus 120 de euro, deci doar s-ar fi dublat. De fapt, așa este. Când am venit împreună, era de 80 de euro, iar în momentul de față este de aproximativ 175–180 de euro, după curs, dar dumneavoastră ați spus 120 de euro. Poate o fi fost doar oboseala folosirii prea multor cifre.
Reîntorcându-ne la domnul senator Daea, și noi suntem consecvenți cu convingerile noastre și ceea ce este cuprins de către inițiator, de către Guvern, în modul de calcul pe care îl propune este asigurator pentru toate vremurile, și bune, și rele, și, dacă ați avea dorința și osteneala să faceți un mic calcul cu creionul, pentru un scenariu prost și pentru un scenariu bun, ați vedea că raportarea la cei doi pilieri, la cei doi indicatori la care făceam referire înainte, acoperă toate situațiile în beneficiul pensionarului.
Articolul pe care l-a propus inițiatorul arată că indexarea, pornind de la o valoare care a fost cea de anul trecut, se face cu sută la sută rata inflației, ca peste tot în Europa, deci se acoperă total rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea salariului mediu pe economie. Deci, dacă există creștere economică, se mai adaugă 50% din această creștere a salariului mediu brut pe economie la punctul de pensie. Dacă unul dintre acești doi indicatori este negativ, se aplică indicatorul pozitiv, iar dacă amândoi indicatorii sunt negativi, atunci se rămâne la valoarea punctului de pensie de anul trecut. Deci, în orice caz, este un avantaj pentru pensionari.
Guvernul nu a vrut să mai scoată în evidență – ca să nu fie socotit că dă dovadă de prea multă mândrie, să zicem – faptul că întotdeauna pensionarul este acoperit, chiar dacă se trece prin vremuri foarte grele. Și, pe bună dreptate, întreba domnul senator Mitrea, dar dacă se intră în recesiune economică, la ce mai folosește că este 45% dintr-un salariu
mediu brut care poate va scădea cu 50%? Nu mai folosește la nimic pensionarului.
Guvernul socotește prioritate plata unor pensii la un nivel decent și chiar în condiții de recesiune economică, când va scădea foarte mult salariul mediu brut pe economie, și avem astfel de vremuri înaintea noastră, pensionarii vor primi pensia de anul trecut, nediminuată.
Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Vosganian. După aceea, domnul senator Daniel Savu și următorii colegi.
Este un subiect important și vom aloca timpul necesar.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
Poate că nu ar mai trebui, de la un moment încolo, să continui această ridicolă dezbatere cu preopinenți tradiționali, dar o fac numai pentru informare corectă, pentru ca, atunci când cineva va citi stenogramele într-o bună zi, să nu rămână cu sentimentul că suntem situați în afara realității în legătură cu Parlamentul acesta.
În primul rând, domnule senator Rădulescu, mă adresez dumneavoastră, o iau în ordine inversă.
Se poate, dacă socotim cursul valutar până la sfârșitul anului, să fi greșit eu cu 5–10 euro, pentru că pensia medie e ușor sub punctul de pensie, dacă scădem 15%, ajungem undeva la cinci milioane și ceva. Poate că am anticipat eu greșit cursul de schimb, dar la cât am socotit eu îmi ieșeau 120 de euro. Vă rog să mă iertați, 130 de euro! Cu cei 10 euro în plus se poate cumpăra un pumn de medicamente subvenționate, până acum, pentru că, așa am înțeles, pentru bolile cronice, pentru chimioterapie, pentru insulină, pentru alte boli cronice nu se mai dau bani. De aceea, socotiți că cei 10 euro în plus vor fi pentru programele care se retează pensionarilor români, dar nu cred că principiul stă în cursul de schimb cu care noi doi evaluăm.
Al doilea lucru.
## Domnule Rădulescu,
Stimați colegi,
Vă previn că în perioadă de criză nu-i obligatoriu să scadă salariul mediu brut. Dacă veți face o comparație între 2009, an de prăbușire economică, și 2008, an de creștere economică, veți vedea că salariul mediu brut a crescut. A, că s-a redus numărul celor care muncesc..., dar salariul mediu brut a crescut.
Și, domnule senator Rădulescu, chiar și acum, dacă n-ați scădea dumneavoastră salariile cu 25%, ați vedea că salariul mediu, pe prognoză, e mai mare în 2010. Așa că nu ne aburiți pe noi că în condiții de criză scad salariile medii și, iată, vine Guvernul Boc, cu aripile sale albe de porumbel, și îi apără pe pensionari.
Lăsați, domnilor, luați mai bine, ca Vosganian, ouăle de sub găină și dublați pensiile. Eu cred că asta este o soluție mai bună. Dar aș vrea să știu și eu cine-i țăranul acela căruia i-am luat eu ouăle de sub găină sau căruia i-am impozitat produsele pe care le vinde la piață. Eu nu l-am întâlnit și, credeți-mă, îmi fac piața singur.
Domnule senator...
Puneți mâna pe carte și învățați și nu mai aiuriți oamenii cu tot felul de lucruri din astea...
Domnule senator...
## **Domnul Varujan Vosganian:**
...vă rog eu frumos!
Și vă dăruiesc dumneavoastră toate ouăle pe care le-am luat de sub găini. Faceți-vă omlete cu ele și să vă fie măcar dumneavoastră viața mai ușoară, dar pe pensionari lăsați-i așa cum au fost, că erau mulțumiți!
Vă mulțumesc. Drept la replică, domnul senator Oprea. Îi cer scuze domnului senator Savu...
Aș dori să nu personalizați disputa politică, dacă se poate.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Tuturor vă port un respect deosebit, inclusiv dumneavoastră, domnule senator Popa.
Chiar vă port un respect aparte și, dacă aici, în Parlamentul României, nu se pot spune adevăruri, pentru că deranjează, unde să le spun?
Acest document este oficial și este în mapa _(Replici neinteligibile din sală.)..._ celor care au făcut vizita pentru acordarea sau nu a creditului României. Este un document pe care îl puteți vedea cu toții.
Încă o dată, domnul senator Varujan, care este..., nici el nu știe ce este, și care...
Ba da, fiindcă, domnule senator Varujan, nu uitați că statutul de doctor, luat în anumite condiții, l-ați dobândit după anii ’90...
## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
Domnul senator, vă rog!
## **Domnul Dumitru Oprea:**
...iar partea ce vizează strategia dezvoltării... ## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
Între noi, ieșenii!
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Între noi, ieșenii, categoric. Tocmai de asta vă spun și mă abțin de la mai multe.
Strategia de dezvoltare economică a Moldovei, cu care ați defilat, au făcut-o oamenii din colectivul nostru.
Nu contestați școala ieșeană, atât vă rog.
Stimați colegi, puteți continua discuția la Iași pe aceste chestiuni.
Dacă puteți să reveniți...
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Serviciul datoriei publice este cel pe care și dumnealor l-au văzut și s-au cutremurat, confundând leii cu euro. Nu, sunt 10 miliarde de euro ajunși la scadență.
Că, în ultima parte a anului 2008, au aruncat cu 4 miliarde de euro, așa, dintr-un foc, că au dat salarii și pensii pe hârtie, se vede clar din ceea ce statistica României, Institutul Național de Statistică, consemnează.
Așadar, serviciul datoriei este de 10 miliarde de euro, rate de capital de 8 miliarde de euro, iar dobânzi, 1.800.000.000 de euro, deci total...
Deci am zis 10 miliarde de euro în total. Acestea sunt cele 10 miliarde de euro la care dumneavoastră nu recunoașteți că sunteți făptași.
O să chemăm Institutul Național de Statistică să clarifice acest subiect.
## Mulțumesc.
Domnul senator Daniel Savu.
Aș dori să vă încurajez să vă reîntoarceți la subiectul pe care-l dezbatem. Putem să găsim cifre interpretabile în toate direcțiile, nu-i o problemă.
## **Domnul Daniel Savu:**
Mulțumesc, domnule președinte. Trebuie să ridic puțin microfoanele.
Am urmărit cu atenție toți colegii care au vorbit. L-am urmărit pe domnul senator care fugea prin sală, acum câteva momente, ca să ajungă la aceste microfoane, să nu pierdem timpul.
Aș fi vrut să fiu ascultat. O să mă refer, cât de cât, la pensionari, pentru că eu am ascultat restul colegilor cu multă atenție.
Revin la amendament, amendamentul PSD, pentru că pe acesta îl discutăm acum.
Eu nu cred că pensionarii din această țară așteaptă adoptarea în grabă a acestei legi. Eu cred că așteaptă votarea acestui amendament. El este, practic, punctul culminant al acestei legi.
Nu așteaptă altcineva din această țară, decât „clientela portocalie”, probabil, adoptarea acestei legi fără acest
amendament, pentru că, probabil, de acolo, din banii pensionarilor, vin banii de excursii la Parlament, vin pachetele primite acasă de cei care trebuie să voteze în 2012 și care trebuie întreținuți permanent.
Am mai auzit o idee periculoasă aici, toate adevărurile care se spun sunt numai cele „portocalii”, restul, cum ar fi moțiunile, sunt pierdere de timp și nu trebuie ascultate. Nu avem decât „adevăruri portocalii”.
Vă anunț, stimați colegi, că în acest mod vă îndreptați către o dictatură, cu toții ne îndreptăm către o dictatură și, dacă doriți să nu mai existe opoziție, îndrăzniți să votați împotriva acestui amendament.
## Mulțumesc.
Domnule senator Onofrei, vă rog, urmat de domnul senator Rușanu.
## **Domnul Orest Onofrei:**
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Încerc să nu spun o poveste sau o pildă, spun un adevăr: orbul este împărat în țara chiorilor!
Din acest punct de vedere, eu îi dau dreptate domnului senator Vosganian și chiar vreau să-l laud, pentru că, sigur, la nivelul nostru, colegii din Senat, probabil dumnealui se pricepe la cifre mai mult decât mulți dintre noi.
Eu sunt convins că ați înțeles ce am vrut să spun și vreau să îl citez, până la urmă, chiar pe domnul senator Rușanu, cum a terminat, și anume „în final, rămâne cum am stabilit”.
Numai că...
Domnule senator Hașotti,
Nu știați ce vreau să spun. Spuneam că, atunci când te pricepi la cifre mai bine decât alții, nu înseamnă că neapărat trebuie să ai și dreptate. Ceea ce ne spunea domnul senator Vosganian este foarte adevărat, numai că un adevăr spus pe jumătate este o minciună extrem de gravă.
Este foarte adevărat că Guvernul din care dumnealui a făcut parte a mărit pensiile. Domnul senator Varujan Vosganian a uitat să ne spună când le-a mărit...
## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
În 2007!
## **Domnul Orest Onofrei:**
...și ce se întâmpla atunci, în 2008.
## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
2007!
## **Domnul Orest Onofrei:**
În 2008.
## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
2007!
Când ne vorbea de deficitul bugetar, nu îl raporta la întreg anul, îl raporta la câteva luni. Despre asta era vorba. La fel, nu ne-a spus domnul senator Vosganian că, atunci când s-au mărit pensiile, în toată Europa, numai la noi nu, era criză economică.
Din sală
#162777În 2007?!
Pentru că în 2008, în toamna anului 2008, domnul premier de atunci ne explica cum economia „duduie”.
Din sală
#162938În 2007!
## În 2008!
Deci eu cred că despre asta e vorba. Vorbim despre ceea ce am spus și în prima mea intervenție. Putem sau nu putem. Sigur că putem să facem punctul de pensie și 100% din salariul mediu. Întrebarea este dacă îl facem pe hârtie sau îl facem ca poștașul să ducă pensia, într-adevăr, acasă la oameni.
Mulțumesc. Domnule senator Rușanu, vă rog.
## Domnilor colegi,
Cifre din bugetul de stat al României pe 2010: datoria publică a României la 31 decembrie 2009 este de 148 miliarde lei. Împărțiți la cursul de schimb și vedeți.
Domnule Oprea, dacă achităm într-un an 10.000.000.000 de euro, înseamnă că în 3 ani și jumătate achitam toată datoria publică, care e pe 20 de ani.
În bugetul de stat al României, la 31 decembrie 2008, datoria publică a României era 109 miliarde lei. Într-un singur an de zile, anul 2009, datoria publică a României a crescut cu 40 miliarde.
Din sală
#163945Lei!
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
## Lei. Toate sunt în lei!
Atenție, bugetul de stat, în Ministerul Finanțelor Publice și în toate instituțiile României, se calculează în lei, nu se calculează nicăieri în euro.
Serviciul datoriei publice înseamnă creditele ajunse la scadență și dobânzile aferente creditelor rostogolite. Sunt 7 miliarde și vreo 300 de milioane de lei și încă vreo 2 miliarde 800 milioane de lei. Asta fac cele 10 miliarde de lei. L-am auzit pe domnul președinte Băsescu spunând acest lucru.
Contrar colegilor mei, eu nu spun că Băsescu este de vină. Domnul președinte nu e de vină, ci cei care i-au dat acele cifre și care spun că sunt economiști. Nu sunt 10 miliarde de euro pentru anul 2010, sunt 10 miliarde de lei,
aceasta este singura diferență, serviciul datoriei publice de-a lungul timpului.
Domnule coleg, eu vă citez din bugetul de stat. Dumneavoastră citiți din ce doriți. Acesta este adevărul, asta e realitatea. Mai departe...
Vom convoca un seminar istoric cu privire la aceste lucruri.
Am rugămintea să încercați să dirijați intervențiile dumneavoastră către fondul problemei.
În condițiile în care dezbaterea va continua în acest mod,
voi fi obligat să sistez dezbaterea și să procedăm la vot. Domnule senator Cristian Țopescu, vă rog. Microfonul 2.
## Domnule președinte,
Observ că atmosfera s-a înveselit datorită polemicilor cordiale din ultimele minute, așa că voi face o propunere care îi va întrista pe toți cei aflați în sală.
Eu propun ca indemnizațiile senatorilor și deputaților din Parlamentul României, de la 1 iunie anul curent și până la 31 decembrie anul curent, să fie donate fondului de pensii, pentru a se putea dubla fondul de pensii, cum s-a exprimat cineva aici. Această propunere n-am făcut-o de la microfonul central de teamă să nu fiu cumva bombardat cu ouăle furate de domnul senator Vosganian de sub găinile românilor.... Dar, apropo de ouă, ca să continui pe tonul glumeț și pentru detensionarea atmosferei, mai bine ar fi ca, atunci când primim cartelele de vot, să primim și câte un ou, din cele stricate, care nu se vând în piețe, ouăle găinilor nefericite, și poate polemicile și discuțiile acestea atât de aprinse le-am putea rezolva după modelul ucrainean.
Mulțumesc.
Am câștigat la Cupa Davis cu Ucraina, deci nu cred că trebuie să mergem mai departe.
Domnule senator Valeca, vă rog.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Cred că asistăm la o „tehnică portocalie” de întârziere a votului. Vreau să le spun pensionarilor că ceea ce se întâmplă azi, aceste polemici, asta este și se pare că se mai pregătește ceva, chiar dacă această lege va trece sub o formă sau alta, conform noii discuții cu FMI, s-ar putea să mai taie o dată din pensii.
Domnule președinte, în conformitate cu Regulamentul Senatului, vă solicităm să
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Mulțumesc.
Domnule senator Diaconu, vă rog.
Pe procedură, domnule președinte.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Dacă domnul senator Diaconu cedează...
## **Domnul Mircea Diaconu**
**:**
Nu, nu cedez!
## Nu?
Vedeți că domnul senator Hașotti va susține o chestiune de procedură.
Am rugămintea să vă înțelegeți în cadrul grupului dumneavoastră.
Domnule senator Diaconu, aveți cuvântul.
Dacă există o propunere pe procedură, evident, îi vom da întreaga noastră atenție.
Domnule senator Diaconu, vă rog.
## **Domnul Mircea Diaconu:**
## Mulțumesc.
Vedeți, există – și s-a demonstrat – orgoliul nemăsurat al deținătorilor de cifre. Tuturor le fac o singură observație, ca simplu cetățean, se spune „euro”, nu „ieuro”, și se spune „lei”, și nu „roni”, căci pe hârtiile cu care plecăm lunar de aici nu scrie nicăieri „ron”.
E o simplă observație.
Vorba bețivului: „Să nu uităm de ce am venit!”, deci revin la subiect, care, personal, mi se pare nu de cifre, ci de morală publică, absolut nepolitic. De aceea, pentru că, vedeți bine, de atâta vreme stăm pe loc, am senzația și certitudinea că suntem într-o intersecție cu acest subiect. Dacă tot suntem într-o intersecție, este cazul să judecăm liniștit. Deci, repet, acesta este un subiect nepolitic.
Imaginați-vă o casă în care trăiesc oameni. Acolo sunt doi, în orice caz, care muncesc, aleargă, pleacă dimineața la serviciu. Mai sunt doi, câteodată unul, din păcate, care rămân acasă cu copiii, îi duc la școală, la grădiniță, fac piața și așa mai departe. Vi se pare cumva că cei doi care muncesc sunt grija noastră și importanța noastră, iar ceilalți nu? Nu vi se pare că și ceilalți participă la producție cu adevărat, la eficiență cu adevărat, la produsul intern brut cu adevărat? Și aceia... În clipa în care, imaginar vorbind, cineva, printr-o lege, taie legătura dintre acești oameni, în această casă, încât pensionarii, iată, unul sau doi, din această familie cad, treaba lor, nu ne mai pasă!
Propun următorul lucru, să gândim în felul următor: ori toți să murim, ori toți să creștem, să scăpăm, și nu ca Rică Venturiano, un alt coleg de-al nostru, care spunea fulminant: „Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm”.
Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,
Eu cred că s-a vorbit foarte mult. S-au făcut și _laudatio_ între colegi. Nu era locul. S-au folosit tot felul de metafore și nu era locul.
Eu am venit aici să vă propun, stimați colegi, conform art. 131 alin. (3) din Regulamentul Senatului, având convingerea că fiecare dintre noi are totala responsabilitate a votului și nu are nimic de ascuns, așadar am venit să vă propun, stimați colegi, votul prin apel nominal.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Pe procedură, domnul senator Igaș.
Tot pe procedură, domnule președinte, tot regulamentar, solicităm o pauză de consultări cu liderii grupurilor parlamentare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.
Din sală
#170276După vot, după, după... După vot!
## Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Îl rog respectuos pe domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PDL – pentru a înțelege toată lumea cine a solicitat pauza de consultări –, să renunțe la această solicitare, pentru că există – domnule, de ce... – întemeiata suspiciune că ar fi, pe undeva, o tendință de adoptare tacită.
O pauză de consultări presupune plecarea, mai mult sau mai puțin, a senatorilor, presupune o neînțelegere la nivelul liderilor grupurilor parlamentare, imposibilitatea de a se relua votul.
Așadar, să nu umblăm cu astfel de tertipuri și, pentru a nu există niciun fel de suspiciune că Grupul parlamentar al PDL dorește adoptarea acestei legi în mod tacit, să plece la Camera Deputaților fără amendamentele pe care le-am adoptat aici, acelea puține, și să plece la Camera Deputaților fără votul pe acest amendament decisiv, fundamental al acestei legi, cred – și este pentru prima dată când spun acest lucru despre solicitarea unui lider de grup, pentru că și eu sunt lider de grup – că această solicitare nu este întemeiată nu regulamentar, ci nu este întemeiată ca manieră de colaborare între noi și, domnule senator, ar fi foarte bine, sigur, dacă ați avea amabilitatea, să retrageți această propunere.
Dacă nu, suntem obligați să luăm o pauză de consultări, dar vă spun de acum că există acest risc, nu spun această strategie, de a trece legea prin adoptare tacită.
## Mulțumesc.
Domnule senator Toma, lider al Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, aveți cuvântul pentru a putea să ascultăm și punctul de vedere al acestui grup parlamentar.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propun, în aceste condiții, să avem o pauză de trei minute, dar aici, în fața plenului.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Grupul parlamentar al UDMR dorește să exprime un punct de vedere?
Vă rog, domnule senator Frunda. Microfonul 2.
care vom vota acest amendament, urmând ca, mai departe, să dăm un vot pe amendamentul admis în comisie.
Constat că domnul senator Hașotti, care a vrut să ne frâneze puțin astăzi, aici, lucrările, nu a reușit. Noi am dat dovadă de mai multă înțelepciune și vedeți că am rămas aici pentru a dezbate, nu cum dumneavoastră v-ați fi dorit, ca noi să părăsim sala.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Domnule senator Hașotti, vă rog.
Domnule președinte,
Noi suntem de acord cu pauza de consultări. Întotdeauna am pornit de la prezumția bunei-credințe și a conduitei politice morale. A face un proces de intenție unui grup parlamentar este posibil, dar nu cred că este întemeiat.
Nu cred că putem stabili două sau trei minute aici. Dați un termen rezonabil și fiecare grup parlamentar își asumă răspunderea politică pentru decizia pe care o ia. Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult.
Consultare de 15 minute între liderii de grupuri parlamentare.
Am rugămintea ca această consultare să aibă loc în sala de plen, pentru a câștiga timp. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Ședința noastră continuă.
Cele 15 minute de consultări solicitate de Grupul parlamentar al PDL s-au consumat.
Îl invit la microfon, de îndată ce colegii vor reintra în sală, pe domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PDL, pentru a ne prezenta concluziile consultărilor pe care le-a solicitat.
Domnule lider Igaș, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Vă rog să reveniți în sala de plen. Mulțumesc.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
În urma consultărilor pe care le-am avut noi, liderii grupurilor parlamentare, am convenit să dezbatem și să votăm în continuare Legea privind sistemul unitar al pensiilor publice și, conform Regulamentului Senatului, domnule președinte, prima dată va trebui să supuneți la vot modul în
## Vă mulțumesc.
Colegul nostru, domnul senator Frunda, râde, se amuză. Probabil și-a dat seama că nu a avut dreptate atunci când a bănuit că fac un proces de intenție.
Un lucru este cert, dacă nu aș fi cerut ceea ce am cerut, se ajungea la trecerea legii prin adoptare tacită, domnule senator Igaș, și vă pronunț numele, ca să veniți aici, dacă doriți.
Din sală
#174710Mai este vreme!
Este evident că trebuie să supuneți mai întâi la vot modalitatea de vot. De la acest microfon solicit anticipat liste.
Mulțumesc foarte mult.
Drept la replică pentru domnul senator Igaș. Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Traian Constantin Igaș:**
Mi-a pronunțat numele, domnule președinte.
Sper să nu ceară domnul senator Hașotti și alegeri anticipate, pentru că a cerut lista și votul anticipat.
Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Am spus de aproximativ trei săptămâni, de când avem această lege în dezbatere în Senat, că noi, Grupul parlamentar al PDL, dorim să dezbatem această lege, dorim să luăm în analiză și în discuție fiecare articol, fiecare amendament, ceea ce am și făcut. Nu am dat bir cu fugiții, nu am depus moțiuni simple, nu am încercat să tragem de timp atunci când s-a supus la vot prelungirea programului de lucru, am făcut ceea ce trebuie. Din păcate, de la alte partide și grupuri parlamentare, am avut o anumită obstrucție, să spun, în dezbaterea acestei legi.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Vom rămâne până la capăt pe baricade și ne vom zbate ca această lege să fie adoptată, așa cum ne zbatem pentru fiecare lege, nu într-un mod tacit, ci într-un mod care să ne facă cinste nouă, senatorilor.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/20.V.2010
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc foarte mult.
Suntem în fața unei decizii cu privire la procedura de vot pentru acest amendament.
Colegul Hașotti a propus să votăm nominal acest amendament și
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Domnule senator Toma, vă rog.
O secundă, domnule senator Toma.
Domnule senator Meleșcanu, doreați să invocați o chestiune tehnică?
Aș dori să verificați pe lista de vot, la votul precedent, dacă domnul senator Meleșcanu a votat sau nu.
Rămâne valabilă această propunere, această sugestie?
Domnule senator Toma, vă rog, aveți cuvântul.
Vă rog, atenție, și să încercăm să revenim la dezbaterea noastră.
## **Domnul Ion Toma:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Principalul amendament al Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC a fost acesta referitor la punctul de pensie de 45% din salariul mediu brut pe economie, amendament care, din păcate, a picat, cu sprijinul coaliției parlamentare majoritare PDL, UDMR și independenți.
După cum știți, în tot timpul dezbaterii, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și-a susținut toate amendamentele de până acum și le-a susținut în modul cel mai corect, în așa fel încât să iasă un proiect de lege bun, potrivit importanței pe care o are.
În tot acest timp, în alte părți se iau decizii care aruncă la coș toată munca noastră, a tuturor senatorilor, aruncă la coș, în condițiile în care noi purtăm dezbateri, aruncă la coș munca unor oameni care au muncit o viață pentru a avea un trai decent la bătrânețe. Poate unii acceptă așa ceva. Grupul
parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu acceptă acest lucru, nu mai acceptă să asiste la această mascaradă și, ca atare, ne retragem de la aceste dezbateri, reamintindu-vă că moțiunea de cenzură va avea drept componentă principală punctul de pensie de 45%.
Vă mulțumim.
Domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PDL, a solicitat cuvântul.
## **Domnul Traian Constantin Igaș:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Cred că astăzi, aici, opinia publică, acești pensionari pot vedea cu ochiul liber cine este consecvent și cine nu este consecvent în politică. Constatăm cu toții ceea ce se întâmplă și ceea ce am prevenit de trei săptămâni, și anume că cei din PSD vor ține morțiș să treacă această lege prin adoptare tacită. Ceea ce se întâmplă astăzi aici este dovada lucrurilor pe care noi le-am spus clar în ultimele trei săptămâni. Am spus și mai devreme, vom rămâne în sală și vom dezbate până la final această lege.
Domnilor colegi de la PSD, ați dat dovadă încă o dată de lașitate. Rușine, domnilor!
Domnule lider Toma, aveți cuvântul.
## **Domnul Ion Toma:**
Vorbe, domnule lider, vorbe, ca toate cele de până acum. Corect ar fi un lucru, să le spuneți oamenilor că nu ați vrut să treacă punctul de pensie, nu vreți să treacă această lege.
În condițiile în care niciun amendament de-al nostru nu trece, nu cumva este tot adoptare tacită, domnule senator și lider al Grupului parlamentar al PDL?!
Vă mulțumesc.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
S-a cerut listă!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Rog ca cele două liste, o listă cu procedura de vot și o listă cu votul propriu-zis la amendamentul privind punctul de pensie...
Domnule senator Câmpanu, vă rog.
Aveți cuvântul. Microfonul central.
## **Domnul Liviu Câmpanu:**
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Din păcate, vedem că astăzi comportamentul celor din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu arată altceva decât ceea ce am spus de-a lungul acestor dezbateri. Totul a fost politicianist, totul a fost demagogie, totul a fost încercare de a arăta că știu să joace teatru și că nu doresc binele pensionarilor. Acum au plecat singuri din sală. Sunt convins că la viitoarele alegeri vor fi trimiși acasă.
Vă mulțumesc.
Cred că putem să aplicăm.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Cred că liderii grupurilor parlamentare au primit listingul votului precedent.
Aș dori să vă informez, pentru că domnul senator Ion Vasile mi-a solicitat acest lucru aici, la pupitrul de conducere, că pentru Grupul senatorilor independenți, din cei 8 senatori prezenți, voturile exprimate au fost: 2 împotrivă, 3 în favoare și 3 abțineri. Aceasta pentru a putea răspunde solicitării pe care domnul senator Vasile ne-a făcut-o în plen.
Doresc să verificăm dacă, după plecarea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, suntem în cvorum de ședință și, dacă da, vom continua dezbaterea noastră.
Da, suntem în cvorum de lucru.
Vă mulțumesc.
Vot pe amendamentul de la numărul curent 51, art. 103 alin. (2).
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Numărul curent 52.
Suntem în cvorum, domnule lider Igaș.
Am verificat cvorumul și suntem în cvorum.
Dacă senatorii nu votează, este problema dumnealor. Microfonul 2.
Mergem mai departe, amendamentele respinse.
La art. 102, numărul curent 50, există susținere?
Va trebui să parcurg și să întreb, pentru a păstra coerența modului de lucru.
Dacă nu există susținere...
La numărul curent 51 se dorește susținerea amendamentului?
Domnul senator Mihăilescu.
Avem cvorum de ședință, 78 de senatori, am verificat în urmă cu câteva secunde.
Microfonul 3, domnule senator Mihăilescu.
## Domnule președinte,
Este o chestiune tehnică, în care noi dorim expres ca și pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), deci pentru militari, actele de pensie să fie depuse nu la casa sectorială de pensii în funcție de ultimul loc de muncă, ci în raza de domiciliu. De ce? Pentru că ei stau la mare distanță și atunci trebuie cheltuieli suplimentare pentru acest lucru. Cred că este o treabă tehnică. Nu văd de ce să respingem acest amendament.
Îl supun dezbaterii și votului dumneavoastră.
## Vă mulțumesc.
Domnule președinte Rădulescu, domnul senator Mihăilescu, la numărul curent 51, art. 103 alin. (2), amendamentul respins, în care se solicită ca actele să fie depuse în raza de domiciliu, o chestiune tehnică, vă rog, punctul de vedere.
## **Domnul Traian Constantin Igaș:**
Domnule președinte, poate faceți un apel la colegii senatori să vină în sală, să fim în cvorum, să votăm până la capăt această lege.
Constat că doar în Grupul parlamentar al PDL avem un număr consistent de senatori, pe când în celelalte grupuri, cu regret, s-au rărit.
Domnule președinte!
Vă cer scuze.
Și Grupul parlamentar al UDMR.
Și domnul senator Frunda vrea să susțină amendamente.
## Domnule președinte,
Vă rog să constatați că, procentual, grupul cel mai prezent este Grupul parlamentar al UDMR. Suntem prezenți 7 din 9, doi fiind miniștri. Deci suntem cu toții prezenți, dar, pentru că nu putem accepta să planeze un dubiu asupra cvorumului de ședință, pentru că una văd, și alta aud, vă rog să dispuneți citirea listei de prezență, fiindcă eu văd că nu suntem mai mult de 50-55.
Domnule senator!
Microfonul 7.
Comisia, inițial, a respins acest amendament, însă, reluându-l, putem să-l considerăm benefic și să-l admitem.
Vă mulțumesc. Domnul ministru Șeitan. Microfonul 8.
Da.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Am verificat cvorumul împreună cu secretarii de ședință.
Domnule președinte!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
|**Domnul Mircea Dan Geoană:**|Bădescu Iulian|prezent| |---|---|---| |Îl rog pe domnul senator David să mă ajute să constatăm<br>ă suntem în cvorum sau nu.|Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon|absent<br>delegație| ||Berca Gabriel|absent| |**Domnul Frunda György:**|Berceanu Radu Mircea|guvern| |Corect.|Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |**Domnul Mircea Dan Geoană:**|Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile|delegație<br>Guvern| |După aceea, dacă nu suntem în cvorum, putem să|Boagiu Anca Daniela|prezentă| |elăm la alte mijloace. Nu este atât de complicat.|Boitan Minerva|prezentă| |Domnul lider Hașotti.|Bokor Tiberiu|prezent| |**Domnul Puiu Hașotti:**|Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>absent| |Stimați colegi,|Calcan Valentin Gigel|prezent| |Este exact ceea ce am spus înainte și s-au supărat unii|Câmpanu Liviu|prezent| |egi, nu am să le spun numele, dar nu veniți aici să spuneți|Chelaru Ioan|absent| |este un grup „foarte prezent”, când iată câte fotolii goale|Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |t aici. Unde sunt miniștrii care veneau atunci când aveați|Chivu Sorin Serioja|prezent| |știu ce obiective de înlocuire a cuiva? Unde sunt colegii|Cibu Constantin Sever|prezent| |tri care au stat până acum? Vicepreședintele Senatului,|Cinteză Mircea|prezent| |stor și așa mai departe...|Coca Laurențiu Florian|absent| |Uitați-vă câte scaune goale sunt.
|Constantinescu Florin|absent| |Domnule senator, faceți aceste chestiuni...
<br>Nu, este alt secretar care lipsește.|Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|absent<br>absent| |**Domnul Mircea Dan Geoană:**|Crăciun Avram|absent| ||Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Vă mulțumesc.|Daea Petre|absent| |Apel nominal.|David Cristian|delegație| |**Domnul Puiu Hașotti:**<br>Nu, stați puțin.<br>Domnule senator, nu mă faceți să dau replici tăioase, că<br>i că sunt în stare.<br>Unde sunt colegii noștri care până acum au stat în plen?<br>ce au plecat? Ca să treacă legea tacit.<br>Este exact ceea ce v-am spus și îmi pare bine că este aici<br>etenul meu, domnul senator Frunda. M-a bănuit de cine<br>e ce gânduri, dar iată că se dovedește.
<br>Sunt aliații dumneavoastră, domnule senator.<br>Vă rog, poftiți la microfon.|David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian<br>Diaconu Mircea<br>Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru<br>Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |**Domnul Mircea Dan Geoană:**|Ghișe Ioan|absent| |Apel nominal.<br>Domnul senator Gheorghe David ne va ajuta.<br>Solicitare a domnului senator Frunda.|Greblă Toni<br>Grosu Corneliu<br>Günthner Tiberiu|absent<br>prezent<br>prezent| ||Gyerkó László|prezent| |**Domnul Gheorghe David:**|Hașotti Puiu|prezent| |Albert Álmos<br>prezent|Hărdău Mihail|prezent| |Andrei Florin Mircea<br>absent|Humelnicu Augustin Daniel|absent| |Andronescu Ecaterina<br>absentă|Ichim Paul|absent| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>absent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Arcaș Viorel<br>absent|Ion Vasile|prezent| |Ariton Ion<br>absent|Iordănescu Anghel|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>absent|Jurcan Dorel|prezent| |Banias Mircea Marius<br>prezent|Lazăr Sorin Constantin|delegație| |Bara Ion<br>absent|Luca Raymond|prezent| |Bașa Petru<br>absent|Mang Ioan|absent|
Îl rog pe domnul senator David să mă ajute să constatăm dacă suntem în cvorum sau nu.
După aceea, dacă nu suntem în cvorum, putem să apelăm la alte mijloace. Nu este atât de complicat. Domnul lider Hașotti.
Este exact ceea ce am spus înainte și s-au supărat unii colegi, nu am să le spun numele, dar nu veniți aici să spuneți că este un grup „foarte prezent”, când iată câte fotolii goale sunt aici. Unde sunt miniștrii care veneau atunci când aveați nu știu ce obiective de înlocuire a cuiva? Unde sunt colegii noștri care au stat până acum? Vicepreședintele Senatului, chestor și așa mai departe...
Domnule senator, faceți aceste chestiuni...
Domnule senator, nu mă faceți să dau replici tăioase, că știți că sunt în stare.
Unde sunt colegii noștri care până acum au stat în plen? De ce au plecat? Ca să treacă legea tacit.
Este exact ceea ce v-am spus și îmi pare bine că este aici prietenul meu, domnul senator Frunda. M-a bănuit de cine știe ce gânduri, dar iată că se dovedește.
Marcu Gheorghe absent Toma Ion absent Mardare Radu Cătălin absent Țopescu Cristian George prezent Marian Ovidiu prezent Țuțuianu Adrian absent Marian Valer absent Udriștoiu Tudor absent Markó Béla Guvern Urban Iulian prezent Mazăre Alexandru absent Valeca Șerban Constantin absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Mărcuțianu Ovidius prezent Verestóy Attila prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Voicu Cătălin absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Voiculescu Dan absent Mitrea Elena absentă Vosganian Varujan prezent Mitrea Miron Tudor absent Au răspuns prezent 62. ( _Rumoare, discuții._ ) Mîrza Gavril absent Mocanu Alexandru prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Mocanu Toader prezent Domnul senator Hașotti. Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent **Domnul Puiu Hașotti:** Mutu Gabriel absent Foarte scurt, stimați colegi. Necula Marius Gerard absent Este exact așa cum am spus: Grupul parlamentar al PDL, Nedelcu Vasile prezent împreună cu Grupul parlamentar al UDMR, că îl văd și pe Nicoară Marius Petre prezent domnul senator Verestóy aici, au făcut tot posibilul ca Nicoară Romeo Florin delegație această lege să treacă tacit. Nicolaescu Sergiu Florin absent Să audă și invitații noștri.
Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Niță Mihai absent Domnul senator Verestóy. Onofrei Orest absent **Domnul Verestóy Attila:** Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Domnule președinte, scuzați-mă, am fost pomenit. Panțuru Tudor absent Domnul senator Hașotti ar avea dreptate dacă noi am fi Pașca Liviu Titus prezent într-o strânsă alianță cu Grupul parlamentar al Alianței Păran Dorin absent politice PSD+PC, ceea ce, deocamdată, nu este cazul. Să Pereș Alexandru absent știți acest lucru.
Pintilie Vasile absent Atunci rediscutăm.
Plăcintă Sorina Luminița absentă Deocamdată, cel care a plecat, a părăsit sala, este Grupul Pop Gheorghe absent parlamentar al Alianței politice PSD+PC, nu este Grupul Popa Cornel prezent parlamentar al UDMR, nu este Grupul parlamentar al PDL, și nu este Grupul parlamentar al PNL. Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Noi am rămas aici, aproape că suntem în cvorum, lipsesc Prunea Nicolae Dănuț absent câțiva colegi. Dacă respectau, într-adevăr, ceea ce sunt Rasaliu Marian Iulian absent regula și regulamentul pentru noi și rămâneau în sală încă Rădulescu Cristian prezent câțiva, puteam continua. Nu s-a întâmplat. Rădulescu Șerban prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Robu Nicolae prezent Domnul senator Câmpanu, microfonul 3. Rotaru Ion absent Rușanu Dan Radu prezent **Domnul Liviu Câmpanu:** Rușeț Ion prezent Domnule președinte, Saghian Gheorghe absent Stimați colegi, Savu Daniel absent Voiam să fac o singură observație, pentru stenogramă. Sârbu Ilie învoire Din păcate, trebuie să-l contrazic pe colegul nostru, Sbîrciu Ioan absent domnul senator Frunda, deoarece cel mai numeros grup, Secășan Iosif prezent procentual, este cel al independenților progresiști, prezent în Severin Georgică prezent sală cu 9 senatori din 10. Silistru Doina prezentă Vă mulțumesc. Staicu Dumitru Florian absent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman absent Concursul de frumusețe continuă! Tămagă Constantin absent Domnul senator Hașotti.
Este exact așa cum am spus: Grupul parlamentar al PDL, împreună cu Grupul parlamentar al UDMR, că îl văd și pe domnul senator Verestóy aici, au făcut tot posibilul ca această lege să treacă tacit.
Domnul senator Hașotti ar avea dreptate dacă noi am fi într-o strânsă alianță cu Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, ceea ce, deocamdată, nu este cazul. Să știți acest lucru.
Deocamdată, cel care a plecat, a părăsit sala, este Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, nu este Grupul parlamentar al UDMR, nu este Grupul parlamentar al PDL, și nu este Grupul parlamentar al PNL.
Noi am rămas aici, aproape că suntem în cvorum, lipsesc câțiva colegi. Dacă respectau, într-adevăr, ceea ce sunt regula și regulamentul pentru noi și rămâneau în sală încă câțiva, puteam continua. Nu s-a întâmplat.
Voiam să fac o singură observație, pentru stenogramă. Din păcate, trebuie să-l contrazic pe colegul nostru, domnul senator Frunda, deoarece cel mai numeros grup, procentual, este cel al independenților progresiști, prezent în sală cu 9 senatori din 10.
Concursul de frumusețe continuă! Domnul senator Hașotti.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Domnule președinte, Domnule senator Verestóy,
Dacă ar fi fost așa cum spuneți dumneavoastră, vă aduc aminte că dumneavoastră, coaliția majoritară, sunteți 72 de senatori. 72 plus domnul senator Ion Vasile, 73, plus 17 senatori liberali, 88. Unde sunt senatorii PDL?!
Mă bucur că cei de la PNL s-au arătat alături de coaliție și, de acum încolo, nu vom mai avea grija a doi-trei absenți, că avem o rezervă de 17 senatori liberali.
Nu vă faceți iluzii...
Domnul senator Ion Vasile.
A fost invocat numele Domniei Sale.
Îl informez pe stimatul coleg Verestóy că eu, consultându-mă cu șeful meu de grup, am votat pentru punctul de pensie, nu invers.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Igaș, un ultim comentariu.
## **Domnul Traian Constantin Igaș:**
Un ultim comentariu, domnule președinte.
Cu regret, constat că ceea ce noi am spus și am bănuit de la bun început s-a și întâmplat, cu largul concurs al Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, această importantă lege trebuie să treacă prin Senat într-un mod tacit, într-un fel în care nouă nu ne convine.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
În urma verificării cvorumului, constatăm că nu suntem în cvorum de ședință.
Întrebările și interpelările depuse în scris la secretariatul ședinței vor fi comunicate Guvernului pentru răspuns. Am să dau citire listei întrebărilor și interpelărilor depuse în scris de doamnele și domnii senatori.
Întrebări:
– Grupul parlamentar al PDL: Tudor Udriștoiu, Șerban Rădulescu, Dumitru Oprea, Mihail Hărdău, Gheorghe David;
– Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC: Doina Silistru, Dan Voiculescu, Valer Marian, Laurențiu Florian Coca;
– Grupul parlamentar al PNL: Emilian Valentin Frâncu, Liviu Titus Pașca.
Interpelări:
– Grupul parlamentar al PDL: Iulian Bădescu, Iulian Urban, Alexandru Pereș;
– Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC: Doina Silistru, Șerban Constantin Valeca, Alexandru Cordoș;
– Grupul parlamentar al PNL: Minerva Boitan, Marius Petre Nicoară, Emilian Valentin Frâncu;
– Grupul parlamentar al senatorilor independenți: Cezar Mircea Măgureanu.
În condițiile constatării lipsei de cvorum, declar închisă ședința noastră de astăzi.
Ne revedem miercuri-dimineață pentru dezbaterea Legii ANI. Vă mulțumesc.
O seară plăcută!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#197004„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|439023]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 75/20.V.2010 conține 40 de pagini.**
Prețul: 8,00 lei
– Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenției Domeniilor Statului de către partenerii contractuali.
Cu aceasta, v-am adus la cunoștință nota privind dreptul de sesizare de către senatori a Curții Constituționale.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:
Proiectul de lege pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar.
Îi ofer cuvântul domnului președinte Zlotea. Aveți cuvântul, microfonul 9.
## **Domnul Marian Zlotea** – _președintele_
## _Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Obligațiile care revin României ca urmare a angajamentelor asumate în Tratatul de aderare, ținând cont de Directiva 2006/123 CE privind serviciile în cadrul pieței interne, au fost transpuse în acest proiect de lege, în ceea ce privește stabilirea prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România. Transpunerea și implementarea directivei trebuiau finalizate până la data de 28 martie 2010, moment la care România, ca stat membru, trebuie să poată garanta aplicarea corespunzătoare a tuturor dispozițiilor acestui act comunitar.
În urma procesului de evaluare a legislației din domeniul de activitate al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, au fost identificate acte normative care conțin prevederi ce nu sunt în conformitate cu Directiva 2006/123 CE. În aceste condiții, acestea trebuie să fie eliminate în regim de urgență.
Comisia Europeană a transmis Guvernului României, în data de 28 ianuarie 2010, notificarea de punere în întârziere și a acordat termen până la sfârșitul lunii martie 2010 pentru transpunerea integrală a acestei directive.
Având în vedere obligațiile noastre ca stat membru și ca urmare a angajamentelor asumate în tratat, luând în considerare necesitatea eliminării tuturor prevederilor din legislația națională, care sunt contrare prevederilor Directivei 2006/123 CE a Parlamentului European și a Consiliului European, cu respectarea obligațiilor și termenelor prevăzute în cadrul acesteia, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a elaborat Proiectul de lege pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar.
Deci sunt două lucruri distincte, legea aceasta stabilește noua modalitate de acțiune asupra sistemului de pensii publice în România începând de anul viitor, presupunând că vom reuși s-o punem în practică, după votul dumneavoastră și al Camerei Deputaților, cu perioada ei de implementare, care durează cel puțin șase luni, așa cum este prevăzut în lege, deci de anul viitor, și doi, să luăm măsurile strict necesare pentru a putea să ne încadrăm anul acesta în deficit și pentru a putea să-l acoperim cu resursele actuale pe care le avem.
Mulțumesc frumos.
De ce? Judecătorii s-au gândit că-și obțin drepturile de pensie pe baza legii în vigoare, și le-au obținut. Ei știu ce înseamnă neretroactivitatea legii din punct de vedere constituțional, care înseamnă nu numai dreptul la pensie, ci și modalitatea de calcul al pensiei.
Doamnelor și domnilor senatori,
Pe baza acestei legi, judecătorii vor merge în instanțe și vor da în judecată această lege, inclusiv la Curtea Constituțională, pentru nerespectarea principiului neretroactivității.
Domnul ministru Șeitan îmi va spune că nu e retroactivă, pentru că eu asigur dreptul la pensie, nu cuantumul sau modalitatea de calcul al acesteia.
Cu respect, este una dintre interpretări. Din câte știu eu, va spune că nu, cuantumul, procentajul de calcul al pensiei rămâne un drept constituțional câștigat. Tare mi-e frică că așa va hotărî și Curtea Constituțională, așa vor hotărî și instanțele din România și ne vom reîntoarce peste doi ani în situația de astăzi.
Revenind la fondul problemei, atunci când știu că în România am o lipsă de peste 1.000 de judecători, mai ales experimentați, mai ales care trebuie să adopte legislația europeană, să construiască o practică unitară a legislației României, ce semnal dau eu absolventului de facultate de drept tânăr, viitorului judecător la Curtea Constituțională, care vrea să aibă un venit cert, sigur, la care să i se raporteze pensia?
Vreau eu, senator al acestei țări, om politic al acestei țări, în România, să asigur viitorul justiției cu o justiție independentă, echilibrată, independentă și financiar, necoruptibilă sau foarte greu coruptibilă, pentru că este destul de bine plătită?
Iată, doamnelor și domnilor senatori, doar câteva dintre foarte multele probleme care se pun atunci când adoptăm un asemenea proiect.
Cred eu că, în asemenea situații, pentru judecători, diplomați, unde cer oamenilor ca pentru o putere separată a statului, pentru reprezentarea cu onoare a țării în străinătate, să nu facă nimic altceva decât să se sacrifice pentru profesia lor, atunci eu, societatea, am obligația să-i dau și un salariu stimulativ și asigurător, și o pensie ca atare. De aceea, în baza corectitudinii pentru care suntem cunoscuți în relațiile pe care le avem cu celelalte partide, nu pot, cu regret, să votez un asemenea amendament, dar nu pot să tac. Nu pot să tac, pentru că votul nostru, pentru că tăcerea noastră fac rău României de anul viitor. Trebuie să ne gândim la acest lucru și să avem înțelepciunea unei legi decente.
Vă mulțumesc că m-ați ascultat.
Vă mulțumesc foarte mult.
Și voi termina ca în filmele lui Hitchcock, ducând la sfârșit ideea cu care am început filmul: nu putem acum mări pensiile judecătorilor, dar, și tot dumneavoastră vă spun, referitor la principiul contributivității, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și în Parlamentul European – domnule ministru, vă rog să confirmați sau să infirmați –, un parlamentar în Parlamentul European are venitul lui undeva la 15.000 de euro, contribuie cu 1.000 de euro la un fond de pensii și când iese la pensie, după un singur mandat, are o pensie dată de Parlamentul European de 4.000 de euro pe lună.
La Curtea Europeană a Drepturilor Omului, judecătorii au o retribuție la același nivel, cuprinsă între 10.000 și 18.000 de euro. Au o contribuție lunară de 1.000 de euro, care se prezumă, domnule ministru, este avansată de Curte, deci din prima clipă în care am intrat dreptul acesta mi se cuvine și iau pensie de 85% din venitul meu de judecător la Curtea Europeană.
Dacă știu bine, acest lucru a fost și în România regală. Judecătorul, înainte de pensie, în ultima lună, era avansat pe post, primea mai mult cu 15% din salariu, iar pensia, în momentul pensionării, era egală cu retribuția din penultima lună, deci cu salariul real pe care l-a avut. Aici ar trebui să ajungem.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
De aceea, în acest moment, statul își permite să spună că se acordă posibilitatea de pensionare anticipată celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu opt ani, față de cinci, cât era înainte, iar domnul senator spune să ne întoarcem la cinci ani, dar, reîntorcându-ne, vom încuraja acea cursă de care pomeneam, a pensionărilor anticipate, care s-au triplat în ultimii ani.
Se spune așa: „Legea privind reforma pensiilor, aflată în prezent în Parlament, va genera economii semnificative în anii ce vor urma, contribuind la aducerea sistemului de pensii la o situație financiară mai sustenabilă. Cu toate acestea, în ultimele luni s-a înregistrat o creștere a costurilor cu pensiile, din cauza unei creșteri bruște a numărului de persoane ce s-au pensionat anticipat și a cererilor de pensii de invaliditate. (...) Se anticipează că majorarea numărului de solicitări de pensionare va spori deficitul bugetului de pensii din acest an cu jumătate de punct procentual din PIB, acesta ajungând la peste două puncte și un sfert din PIB.”
Deci iată că și în legătură cu Fondul Monetar am mers, pe termen imediat, cu ideea să interzicem, să înghețăm, cum ați spus, pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a acestei legi, șase luni, până la sfârșitul anului.
Vedem în ce situație am ajuns cu toții când este vorba nu neapărat de îndeplinirea unor promisiuni către FMI, căruia trebuie să-i returnăm banii, dar de faptul că economia amenință să fie nesustenabilă și sistemul financiar să fie nesustenabil. Dacă se ajunge să se poată propune măsuri de reducere cu 25% a salariilor, cu 15% a pensiilor, ne dăm seama că acest amendament, care a fost, în urmă cu câteva săptămâni, propus, susținut și apoi acceptat cu sprijinul opoziției în Comisia pentru muncă, familie și protecție
socială, a rămas puțin în urma realității și că realitatea, cu forțe devastatoare, vine peste noi și ne arată că, în acest moment, nu putem face nu excese, dar nu ne putem permite această valoare.
Grupul parlamentar al PDL propune revenirea la textul inițial.
Drept urmare, cred că este normal ca punctul de pensie să reprezinte 45%, iar introducerea acestui alineat nou, după alin. 6, care spune, dați-mi voie să-l citesc încă o dată: „În condițiile de calcul prevăzute la alin. (1)–(6) – asta la insistența Guvernului –, valoarea punctului de pensie nu poate reprezenta mai puțin de 45% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.”
## Distinși colegi,
Acest articol ne dă garanția că și peste 10, și peste 20 de ani pensionarii României vor putea să stea în același rând ca putere de cumpărare cu salariații României.
De unde să luăm banii? Cred că nu eu trebuie să răspund la această întrebare. Cred că lipsa măsurilor active, cred că ineficiența gestionării banilor pe care i-am avut până acum pot fi răspunsul la frământările noastre.
Vă mulțumesc.
Drept urmare, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC a susținut și va vota ca valoarea punctului de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu brut pe economie, astfel încât, prin acest lucru, vom asigura păstrarea puterii de cumpărare a milioanelor de pensionari din România.
De ce am vrut să fac această prezentare? Pentru că, efectiv, acest Guvern și-a propus ca toate costurile crizei să fie suportate, se vede, de către pensionari, și nu putem fi de acord cu așa ceva, cu atât mai mult cu cât, pentru că s-au luat aceste măsuri, cred că valoarea punctului de pensie de 45%, prin raportare la salariul mediu pe economia națională, trebuie susținută.
Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va susține cu toată puterea și, sigur, cu votul nostru, atât cât îl avem în Senatul României.
Vă mulțumesc.
Faptul că noi încercăm acum să ne salvăm pielea și să ne motivăm erorile pe lipsa de sustenabilitate a sistemului de pensii mie mi se pare profund imoral și, dacă noi încercăm să ieșim din situația de criză punând bătrânii în fața noastră și expunându-i pe ei primii riscurilor crizei economice, dovedește că nu ne ridicăm la înălțimea momentului pe care îl trăim.
Eu am propus ceva astăzi și v-o spun și dumneavoastră. Vreți să păstrăm pensiile? Vreți să ieșim din această situație? Luați bugetul anului 2008, luați execuția bugetară a anului 2008. De acolo puteți tăia un miliard de euro, ce am dat noi compensații la Fondul Proprietatea – am văzut că dumneavoastră nu mai dați nimic, condamnarea comunismului a rămas doar în raportul domnului Băsescu –, tăiați de acolo un miliard de euro, că nu mai sunt excedente ale primăriilor cum au fost în 2008, de ne-au forțat deficitul, mai luați de acolo câteva sute de milioane de euro din fondul de rezervă dat comunităților locale, o să tăiați și partea de CA-uri, că nu se mai plătește CA-ul ca înainte, mai tăiați vreo 0,4% din PIB, ce am dat noi din bună-credință pe procesele pierdute din timpul guvernărilor anterioare, că dumneavoastră nu mai faceți așa ceva, veți ajunge la un deficit de vreo 2%, peste care puneți 1 miliard și jumătate pensii, un miliard de euro șomajul și 1 miliard și ceva de euro datoria publică, și aveți bani pentru pensionari, aveți bani pentru pensionari, dragii mei _(Rumoare.),_ și într-un an, doi, când reușim să depășim criza, vom reechilibra bugetul de pensii.
Dumneavoastră considerați că este o mândrie să vlăguim ființa națională, reducând astfel pensiile?
Deci vi se pare sustenabil ca noi să fim parte a Uniunii Europene cu o pensie medie de 120 de euro?!
Eu nu vreau acum să intru în dezbateri politicianiste, dar îmi aduc aminte de o scenă de acum o lună și ceva, când domnul Băsescu era filmat cum își umplea portbagajul la un „Metro”. Tare sunt curios să știu cât au costat produsele care umpleau acel portbagaj. Tare mi-e teamă că depășeau pensia lunară pe care dumneavoastră vreți s-o dați prin acest act normativ.
Stimați colegi, am avertizat în legătură cu acest lucru.
Stimați colegi,
Dacă doriți să abordați cu demnitate momentul în care trăim, dacă doriți să faceți așa cum au făcut războinicii tuturor vremurilor, care au pus la adăpost copiii, femeile și vârstnicii și au luat ei istoria în piept, încercați alte formule de relansare economică, și nu încercați să vă protejați făcându-ne de rușine prin lipsa de respect față de vârstnicii noștri. Noi le-am dat o lege care îi protejează, care le dă demnitate, care îi ferește de orice arbitrariu din partea clasei politice, dumneavoastră vreți să-i reîntoarceți la situația de umilință și să căscați din nou această prăpastie între ei, ca pensionari, și ce au fost ei ca salariați. Noi nu mergem la acest lucru și vă spunem, e un moment de cotitură. Dacă legea, acum, se votează în felul în care doriți dumneavoastră, eu vă previn că, de aici înainte, în votarea acestei legi mergeți fără noi. Mulțumesc.
Și un ultim comentariu legat de acel amendament, care, într-adevăr, procedural, nu trebuie..., și nu trebuie să acceptați, domnule președinte, să fie din nou pus în discuție, odată ce a fost adoptat în comisie. Se spune „minimum 45%”. Poate părea ambițios acum. Vă aduc însă aminte că această lege nu se aplică între 1 iunie și 31 decembrie 2010, perioadă în care cei care dețin puterea în România spun acum că se vor tăia salariile și pensiile și după aceea va fi bine, se aplică dincolo de 31 decembrie 2010, se va aplica în anii care urmează, și vă aduc aminte că în statele membre ale Uniunii Europene, cu economii mai bune sau mai puțin bune, se ajunge la un punct de pensie de 60%. Trebuie să privim în perspectivă.
E corect ce spunea domnul senator Miron Mitrea, scad salariile acum, scade și salariul mediu, în valoare absolută, scade și pensia, dar să stabilim acest criteriu de referință într-o manieră obiectivă, astfel încât atunci când, peste un an, peste doi, când bogăția și prosperitatea portocalie se vor revărsa asupra națiunii române, să avem posibilitatea să avem o pensie mărită pe baza acestui criteriu obiectiv.
Noi, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, susținem acest amendament, dar în formula care a fost adoptată de comisie, fără s-o mai repunem în dezbatere.
Mulțumesc.
Deci se face, într-adevăr, uz de acel articol din Constituția României, care zice că „România este stat social”. Sigur că nu putem face peste tot. Și eu unul susțin, în numele meu personal, că în astfel de vremuri vedem că ceea ce am spus noi acolo în Constituție, „România este stat social”, pentru perioada pe care o traversăm acum, dă dovadă de destul de mult optimism, ca să nu spun de prea multă trufie, să putem noi să ne arogăm ceea ce state mult mai dezvoltate și avansate, cum sunt statele scandinave, își arogă, dar iată că pentru anumite categorii, pentru pensionari, de exemplu, România este stat social și ne propunem ca și în vremuri de cădere economică pensionarii să rămână la nivelul din vremurile mai bune.
Dar eu cred că puțini au avut dorința, trecând dincolo de orgoliile politice, să ia textul, să ia creionul și să facă aceste calcule. I-am îndoctrinat și pe alții, pe pensionarii de bunăcredință, cu tot felul de idei, spunându-le să legăm punctul de pensie numai de valoarea salariului mediu brut pe economie, cum nu se mai face, o să vă spună domnul ministru Șeitan, nicăieri în Europa. Peste tot se merge pe indexare și cu asta basta. Dumneavoastră propuneți ca pentru vremurile proaste să nu fie acoperiți, iar Guvernul zice să fie o prioritate și pe vremuri proaste. Acesta este înțelesul calculului acelor cuvinte trecute de Guvern în inițiativă și de aceea îl susținem.
Vă mulțumesc.
Acum, stimate domnule profesor Oprea, ați fost rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” și sunteți profesor de economie, nu se poate să repetați ceea ce spune domnul Băsescu, care-i comandant de navă.
Aveți în față un text pe care scrie „scadența datoriei publice”. Vreau să vă previn că serviciul datoriei publice și plata datoriei publice la buget nu este același lucru. Luați dumneavoastră, domnule senator Oprea – măcar acum, că dacă l-ați fi luat la discutarea bugetului, nu l-ați mai fi votat –, Proiectul legii bugetului pe anul 2010. Sunt convins că aveți deplină încredere în colegii dumneavoastră Pogea și Vlădescu, pentru că i-ați votat. Veți vedea acolo că, pentru anul 2010, plata dobânzilor la datoria publică, care, de fapt, este exercițiul datoriei publice, este de 7 miliarde de lei, adică 1.750.000.000 de euro. Dacă găsiți undeva în Legea bugetului de stat, de unde se plătesc aceste datorii, suma de 42 miliarde de lei, plata datoriei publice, vă rog să-mi spuneți și mie, și eu mă smeresc în fața acestei adunări.
Acolo, însă, e altceva, domnule senator Oprea, și ar trebui să știți, acolo este vorba despre datoriile aflate la scadență, dragul meu! Datoriile aflate la scadență niciun minister nu le plătește, ci emite alte titluri și plătește doar dobânzile. Când eu am avut scadența emisiunii de eurobonduri a lui Mihai Tănăsescu, din 2003, de vreo 600-700 de milioane de euro, eu nu le-am plătit. Am emis alte titluri și, de la dobânda lui de 10%, am plătit cu dobândă de 6% mai departe.
Deci, dragul meu coleg, una este datoria aflată la scadență, care poate să fie din vremea lui Ciorbea, din vremea lui Roman, și alta este plata dobânzilor la datoria publică, care se plătește efectiv. Ce a spus domnul Băsescu, că plătește din bugetul de stat 10 miliarde de euro, este o aiureală mai mare decât cele 10 miliarde de euro, pentru că
toate cheltuielile bugetare, dragul meu, înseamnă 18 miliarde de euro. Cum să plătești 10 miliarde de euro din 18 miliarde de euro? Dumneavoastră credeți că un stat normal plătește mai mult de jumătate din bugetul de stat datorie publică? Pe ce lume sunteți, dragi colegi? Cum puteți să asumați că mai vreți să schimbați și Constituția?
10 ani de aici înainte!
Habar n-aveți în ce lume trăiți! Nu puteți să vă rezolvați problemele prezente, dar vreți să rezolvați problemele țării pe zece ani de aici înainte...