Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

V-aș propune să începem ședința Senatului de astăzi cu declarațiile politice.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îi dau cuvântul domnului senator Gheorghe David.

Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea de astăzi „A-ți pune întrebări tot responsabilitate înseamnă”.

Indiferent de nivelul la care ne raportăm ca oameni politici, prezența opoziției în actele de decizie este o componentă axiomatică a democrației. În dezbaterea unui act normativ, cum este și Legea bugetului pe anul ce vine – încă în faza de proiect, desigur –, pe care Guvernul ne-a trimis-o spre adoptare, nu pot fi omise și alte păreri, cu amendamentul însă că pe parcursul elaborării sale echipa care l-a conceput s-a străduit să țină seama de ele, în așa fel încât argumentele invocate în nesusținerea proiectului să poată fi dovedite ca neîntemeiate. Este bine știut faptul că cel mai ușor lucru este să-i critici pe cei care au alte păreri decât tine. Numai că celui pe care îl combați prin mecanismele democrației i-a fost încredințată responsabilitatea guvernării și, implicit, alegerea celor mai potrivite căi de a răzbate printre capcanele crizei. Este o îndatorire pe care și-a asumat-o, deopotrivă cu riscurile care-l pândesc la tot pasul. Mă voi opri la doar câteva, fiind convins că mulți dintre colegii aflați acum pe banca opoziției, în sinea lor, le recunosc ca fiind adevărate.

Întâi de toate, să nu uităm că, odată cu obținerea calității de țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, România și-a asumat, pe lângă drepturi, și o serie de obligații. Și unele, și celelalte sunt aceleași pentru toți. Nu putem trece însă cu vederea că nivelurile de dezvoltare economică, socială și de altă natură dintre ele au fost și vor continua să fie, încă mulți ani de acum încolo, mult diferite.

Ignorăm, pe de altă parte, cu prea multă ușurință, câteva componente care nu pot fi cuantificate. Astfel, dacă lucrătorii specializați în prelucrarea datelor statistice ne pot spune, cu relativă exactitate, care este produsul intern brut din fiecare țară în parte și la nivel comunitar, de asemenea, care este rata șomajului, cât este inflația etc., configurând pe baza acestora noi prognoze și scenarii menite să le tempereze influențele negative asupra statutului social al cetățeanului – în ultimă instanță, el este cel care le îndură pe toate –, cuantificarea mentalităților, a comportamentelor, a responsabilităților sociale și a atâtor altor factori subiectivi care se regăsesc, nevăzuți, dar reali, în actul prestațiilor sale economice și civice, este, practic, imposibilă.

Mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregătește domnul senator Nicolae Dobra, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Pentru sute de mii de români, anul viitor nu aduce nicio speranță. Dimpotrivă!”.

Stimați colegi,

Peste două zile va fi Ziua Națională a României, o zi în care, de obicei, alte popoare se bucură și privesc cu speranță și încredere spre viitor.

Aș fi atât de bucuros dacă anul acesta românii și România ar cunoaște o zi de sărbătoare fără griji, fără angoase și ar avea siguranța zilei de mâine.

Din respect pentru acest popor, pe cât de special, pe atât de încercat, și pentru țară, care ne reprezintă casa, n-o să mai dezvolt un anumit gen de comentarii asupra acestei zile.

Îmi revine însă responsabilitatea, ca om politic și reprezentant al românilor în Parlament, să sesizez și să condamn acțiunile și declarațiile aberante ale celor care au în mână destinul a milioane și milioane de oameni.

Săptămâna trecută, ministrul unuia dintre cele mai importante ministere din orice țară, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, declara că pentru anul viitor se prefigurează ca aproximativ 120.000 de români ce activează în sectorul bugetar să fie disponibilizați. Din start, stimați

colegi, o jumătate de milion de români afectați de nesiguranța zilei de mâine.

Nu putem ridica nepăsători sau neputincioși din umeri când auzim asemenea afirmații nonșalante. Nu vorbim de obiecte, vorbim de oameni, de suflete, care au viață, vise și familii. Vorbim de un efect de tip domino, care afectează destine, doamnă ministru, domnule președinte.

Sângele rece și indiferența cu care anunțați alte zeci de mii de disponibilizări nu vă fac cinste, la fel cum nu vă face cinste nici aruncatul pisicii în ograda sectorului privat. Este atât de ușor să încriminezi bugetarii ca fiind strict consumatori și să spui că ei își vor găsi de lucru în mediul privat.

Este cumva, doamnă ministru și domnule președinte, același mediu privat pentru care nu ați mișcat niciun deget și pentru care măsurile luate nu au făcut altceva decât să-i aducă prejudicii?

Dumneavoastră nu cunoașteți alt mediu privat decât acela care îngroașă rândurile sponsorilor la partid, cel care cotizează lună de lună, din obligație sau din dorința de a obține anumite favoruri. În acest mediu privat își vor găsi viitorii șomeri de lucru? Că altul, sincer să fiu, nu văd.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Nicolae Dobra – Grupul parlamentar al PDL, și se pregătește domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică se intitulează „1 Decembrie – Ziua Marii Uniri a tuturor românilor”.

După cum bine știm, data de 1 Decembrie este o zi foarte importantă pentru poporul român. În această zi a avut loc Marea Unire a Transilvaniei, finalizând celelalte două unități teritoriale care și-au hotărât destinele tot în anul 1918. E vorba de Basarabia și Bucovina, care, una în martie, cealaltă în noiembrie, au hotărât același lucru: să se unească cu patria-mamă.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei noastre. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid, este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului.

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române de a-și da armătura teritorial-instituțională, care este statul național.

Românii adunați în această Mare Adunare Națională îi salută pe frații lor din Bucovina și Basarabia, scăpați din jugul monarhiei austro-ungare și, respectiv, țariste, și uniți cu țaramumă, România.

Atunci, la Alba Iulia, bătea o inimă românească, se schimbase ritmul vieții, deoarece se schimbase domnitorul. Tronul Transilvaniei era ocupat de nația română. Numai la Alba Iulia trebuia și era drept să se împlinească izbânda națională, căci acolo era străvechiul și strălucitul Apulum al strămoșilor daci și romani, orașul măreției lui Mihai Viteazul, primul unificator al pământului românesc.

Alba nu era doar simbolul gloriei străbune, ci și acela al suferinței națiunii, locul în care s-a petrecut cumplitul supliciu al martirilor Horea, Cloșca și Crișan și a fost umilit mândrul Crai al Munților Apuseni, Avram Iancu.

Marea Adunare a românilor din Transilvania era bine ocrotită de armata română, participanții simțindu-se apărați de o mână părintească. Niciun eveniment al vieții națiunii române nu se poate situa deasupra momentului Unirii.

Sigur, există la ora actuală voci care spun că, fiind în decembrie, ar trebui să o mutăm în vară și să găsim o altă Zi Națională, lucru care, mai ales pe noi, pe albaiulieni, ne întristează foarte mult, pentru că eu cred că o zi cu simbolistică și cu rezonanță mai mare în istoria neamului nu există în îndelungata noastră istorie națională.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Sorin Constantin Lazăr – Grupul parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „O lună de bucurie și de pace. O națiune mai puternică!”.

Stimați colegi,

Mai mult ca oricare lună a anului, luna decembrie reprezintă pentru toți o lună a păcii și a bucuriei. De fiecare dată, ne regăsim în aceste momente mai veseli, mai calzi și, măcar pentru o perioadă, ne oprim din goana nebună a timpului modern, preocupați și de... spirit. Este păcat însă că trebuie să ne folosim de aceste momente pentru a conștientiza că avem nevoie să fim mai buni între noi și cu noi înșine.

Stimați colegi,

Avem în față zile de sărbătoare. Fie că sunt sărbători creștinești, fie că sărbătorim Ziua Națională a României, ar trebui să nu uităm niciodată un lucru, acela că nu trebuie să luptăm unul împotriva celuilalt.

O națiune dezbinată, condusă de interese meschine, este sortită pieirii. Nu înseamnă altceva decât o țară înfrântă, cu o identitate ștearsă, o istorie pierdută și un viitor utopic.

O națiune începe și continuă cu fiecare individ. Avem, așadar, cu toții șansa, dacă nu chiar datoria, de a face tot posibilul să cultivăm sentimentul apartenenței, bunătatea și altruismul.

Toate acestea pot părea simple vorbe mari, de altfel, atât de folosite în astfel de ocazii, dar nu, stimați colegi, dragi români, astfel de sărbători nu înseamnă sau nu ar trebui să însemne parada vorbelor mari și a omagiilor. Ele ar trebui să însemne pentru noi toți parada spiritului românesc, singurul care ne poate asigura continuitatea și ne poate oferi reperul de care avem atâta nevoie.

Iar spiritul românesc, atât de special, îndrăznesc să afirm, pornește cu fiecare dintre noi în parte. O vorbă veche și atât de folosită, însă niciodată recunoscută la adevărata ei valoare, spune că „unde-s mulți puterea crește”. Nimic mai simplu, mai adevărat, dar și nimic mai greu.

Haideți, măcar în această lună, să facem acest exercițiu al celor mulți, uniți prin armonie, pace și bunătate. Doar așa ne putem asigura viața.

Le urez cu mare drag tuturor sărbătoriților acestei luni „La mulți ani!”, așa cum urez poporului și țării mele să redevină acea națiune care, timp de secole, a stat cu fruntea sus și cu cinste peste tot în lume.

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

Are cuvântul domnul senator Vasile Nedelcu – Grupul parlamentar progresist.

Dacă mai sunt colegi prezenți în sală sau care urmăresc de la grupurile parlamentare ce se întâmplă în ședința plenului, îi invit să vină să-și susțină declarațiile politice. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am intitulat declarația politică de astăzi „Domnia opoziției bezmetice de la Senat a luat sfârșit”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doresc să salut numirea în fruntea Senatului României a domnului senator Vasile Blaga. În sfârșit, după mai multe săptămâni întregi de circ marca PSD, lucrurile s-au liniștit în Camera superioară a Parlamentului României, iar acum noi, senatorii, putem spera că ne vom relua activitatea.

De prea mult timp nu am mai legiferat. De prea mult timp am fost blocați de tot felul de lupte politice fără sens, care ne-au oprit să legiferăm. Sper că acum toate acestea au luat sfârșit.

Domnule președinte Vasile Blaga,

Am încredere că veți pune piciorul în prag și că ședințele Senatului vor redeveni ce au fost odată, undeva pe la începutul acestui mandat al nostru. Aștept cu nerăbdare să muncim serios și am încredere, în acest sens, în dumneavoastră. Sunt convins că vă veți impune, având în vedere faptul că sunteți un om respectat, inclusiv de către colegii din opoziție.

Stimați colegi,

Este timpul să ne punem serios pe treabă și să luptăm pentru recâștigarea credibilității Senatului României. Cetățenii României nu ne-au trimis aici să ne certăm pe tot felul de chichițe politice, ci pentru a le apăra interesele din punct de vedere legislativ.

Mai avem la dispoziție aproximativ un an de zile, un an în care avem multe de recuperat și foarte mult de lucru. Sper din suflet că acum lucrurile s-au liniștit și așezat. Sper să existe între noi toți o adevărată colaborare, să încetăm cu jocurile fără sens și să începem să colaborăm în numele celor care ne-au trimis aici.

Nu în ultimul rând, doresc să-l asigur pe domnul senator Geoană de tot respectul meu pentru activitatea dumnealui din ultimii trei ani de zile, chiar dacă, de cele mai multe ori, a pus interesele de partid deasupra intereselor Senatului.

Și acum, doamnelor și domnilor, să muncim! Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul în continuare domnul senator Adrian Țuțuianu – Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „1 Decembrie 1918–2011 sau Statul român, între mândria de atunci și drama de astăzi”.

Stimați colegi,

Să vorbești despre Ziua Națională a României într-o declarație politică îmi pare, deopotrivă, atât de simplu și atât de complicat. Simplu și demn, atunci când ne referim la

semnificațiile istorice ale sărbătorii, complicat și apăsător, când abordăm realitatea tristă a cotidianului.

Ne place să vedem români nutrind sentimente frumoase, o anume atitudine schimbată în bine, o mândrie în sensul curat al termenului, când se rememorează Unirea Transilvaniei cu România. Dramatic însă, numărul lor devine, de la un an la altul, tot mai mic, și nu pentru că nu ar vibra românește la sărbătoarea lor națională, ci pentru că toate valorile despre care se face vorbire în asemenea ocazii sunt umbrite de necazurile zilnice, amplificate în ultimii ani până la insuportabilitate.

Da, abordarea devine inevitabil una politică, dar altfel nu se poate, iar eu nu ezit să arăt înspre actuala putere atunci când vorbesc despre vătămarea fără precedent a demnității naționale sub toate aspectele posibile: prin sărăcire, prin umilire, prin batjocură și haos premeditat, prin destructurarea statului de drept.

Desigur, le place domnilor Băsescu, Boc, Oprea, Igaș să pozeze frumos de Ziua Națională, le place să citească discursuri, cuvinte cu care nu au nimic în comun. Nu este însă trist ca personajele care au făcut și fac tot ce le stă în putință ca să destructureze valorile din 1918 să vorbească despre ele? Nu este revoltător ca o putere politică ce a plămădit unele dintre cele mai antinaționale legi să apere sentimentul național?

Pentru că, dincolo de festivismul găunos atât de drag domnilor Băsescu, Boc și compania, dincolo de manifestările patriotarde ce provoacă uneori silă, rămân acțiunile concertate ale acestei puteri de a distruge ființa națională, și am proprietatea termenilor.

Cum oare ar putea vorbi domnii Traian Băsescu și Emil Boc despre demnitate națională, când ei sunt autorii umilinței maxime aplicate bunicilor și străbunicilor acestei națiuni, bătrâni forțați să privească neputincioși cum face PDL-ul reforma statului pe spinarea lor? Cum oare ar putea vorbi domnii Băsescu și Boc despre speranța în mai bine, așa cum au nutrit-o românii de la 1918, când au distrus toate speranțele într-un trai decent? Cum le-ar mai putea propovădui românilor încrederea în vremuri mai bune, când o țară întreagă asistă la haosul ce o guvernează?

## Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul, pentru următoarea declarație politică, domnul senator Raymond Luca, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator.

Se pregătește doamna senator Elena Mitrea.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică este, în realitate, un anunț.

Doresc să vă informez că, în urma adoptării Legii nr. 410/2011, o lege care amputează drepturile revoluționarilor din decembrie 1989, în mai multe localități din țară revoluționarii au intrat în greva foamei.

Astfel, în Timișoara, Ioan Savu, „Omul Anului 2009”, o personalitate de marcă a Timișoarei, omul care a negociat eliberarea orașului de trupele trimise de la București, a intrat în greva foamei din data de 21 noiembrie 2011. Alături de el, astăzi, se află: Carpân Georgeta, al cărei soț a decedat în Revoluție, Cătălin Marian, al cărui tată a decedat în Revoluție, Ciobanu Claudiu, al cărui tată a decedat în Revoluție, Părpăluță Dumitru, rănit în Revoluție, Jurj Nicușor, Cheța Liviu, Indru Vasile.

De asemenea, vreau să vă spun că, începând de ieri, chiar alături de această clădire, în Parcul Izvor, se găsesc următorii revoluționari care au intrat în greva foamei: Macovei Dragoș, Mișkowski Eleonora, Adam Irina, Adam Cristian, Vână Constantin, Teișanu Andrei, Tănăsescu Sorin, Simionov Walter, Henț Cătălina, Dărăban Maricel, Ciontea Constanța, Stămurean Victor, Ion Constantin, Nicolae Gheorghe, Starcz Iuliana, Palade Alexandru, Bunea Adrian. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul în continuare doamna senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este dedicată Zilei Mondiale de Luptă Anti-SIDA, sub titlul „Nu transformați politica de sănătate publică în politică de exterminare!”.

Domnilor guvernanți și politicieni,

Sub ochii noștri, o generație de tineri, cea a infectaților cu HIV în 1987–1992 din spitalele românești, este lipsită de speranța de viață prin neacordarea continuă a îngrijirii și tratamentului.

O altă generație de tineri, cea a potențialilor infectați cu HIV, este lăsată pradă ignoranței și tentațiilor neasumate responsabil din cauza lipsei de finanțare pentru programe de prevenire a transmiterii infecției cu HIV.

Sesizăm public pericolul generat de nealocarea financiară sau gestionarea ineficientă a banilor existenți și vă cerem să nu contribuiți la luarea de vieți.

În anul 2011, la nivel național, persoanele infectate cu HIV s-au confruntat cu dese întreruperi de tratament din cauza subfinanțării Programului național de prevenire și control HIV/SIDA sau din cauza modului în care a fost gestionat programul, ceea ce pune în pericol major viața acestei categorii de pacienți.

În anul 2011, numărul persoanelor infectate cu HIV prin contact sexual neprotejat a crescut, aceasta fiind una dintre consecințele faptului că nu există o politică de prevenire eficientă. De altfel, fondurile alocate realizării de programe de prevenire sunt aproape nule.

Sănătatea publică este pusă în pericol din cauza faptului că nu există o încurajare a testării pentru depistarea infecției cu HIV și multe persoane află că sunt infectate după mult timp de la infectare, campanii de informare privind prevenirea transmiterii infecției cu HIV se fac izolat, chiar în condițiile în care există pericole evidente precum schimbul de populație, moralitatea la acest moment și lipsa de educație pentru sănătate.

Ne-am obișnuit deja să spunem că nu sunt bani, ca și cum această constatare ne-ar îndreptăți să asistăm la ceea ce se întâmplă fără a avea o reacție și de a accepta un destin alocat prin buget.

Noi vă cerem să vă alăturați acestui strigăt de ajutor, pentru că responsabilitatea ne obligă să avem această reacție. Sute, mii de tineri ar putea fi condamnați dacă am tăcea.

Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul în continuare domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi poartă titlul „Când va înceta PSD să se joace de-a economia?”.

Din fericire, campania electorală din anul 2012 va fi una dominată de dezbateri economice. Se anunță o dispută cu propuneri concrete, lăsând în plan secund sterilitatea războaielor politice, iar în centrul acestor dezbateri va fi, fără îndoială, sistemul de impozitare.

Dacă poziția Partidului Democrat Liberal este arhicunoscută și vizibilă în actul guvernării, părerile socialiștilor par a se schimba cu o viteză amețitoare. De la o lună la alta, acest partid anunță diferite tranșe de impozitare, fără să arate că se poate hotărî definitiv asupra uneia.

Astfel, dacă în toamna anului trecut domnul Ponta critica feroce cota unică, acum și-a schimbat spectaculos poziția. Vremurile când demoniza cota de 16% au fost repede date uitării și înlocuite cu promisiuni de reconsiderare a fiscalității, ceea ce, sincer o spun, nu-i rău. Evident, explicațiile acestei schimbări radicale de viziune economică rezidă în târguielile interne din USL. Tocmai de aceea, ne putem întreba care este seriozitatea planurilor financiare venite dinspre socialdemocrați.

Desigur, simplul fapt că PSD a renunțat, în sfârșit, la periculoasele experimente cu trepte de impozitare este un lucru bun, mai ales că orice calcul arăta că o asemenea idee ar fi produs găuri serioase în bugetul de stat, pe fondul turbulențelor prelungite ale crizei actuale. Totuși, cum ar putea fi calificat un partid care speră la guvernare și tratează cu atâta ușurință problemele fundamentale ale României? Dar un politician cu vise de premier, care se joacă de-a impozitarea?

Toate firmele din țara asta, atât românești, cât și străine, așteaptă un singur lucru din partea statului – predictibilitate, simplitatea și stabilitatea sistemului de impozitare constituind pârghii ale relansării economice. De aceea, nu putem decât spera în maturizarea leadership-ului partidelor de opoziție, pentru că investitorii și antreprenorii sunt cei cărora trebuie să li se garanteze că politicienii știu încotro vor să meargă. Iar dacă socialiștii doresc să arate că ideile lor nu sunt o calamitate economică, atunci ar trebui să prezinte un angajament pe termen lung, cu alte cuvinte, că nu vor schimba taxele după cum dă bine unui auditoriu sau altuia. Altfel, ar trebui să stea departe de putere, pentru a nu fi o piedică în calea unui proces economic care îi depășește. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc, domnule senator.

Văzând că nu mai sunt alți colegi doritori să prezinte de la microfonul Senatului declarațiile politice, îmi fac datoria să vă anunț cine a mai depus în scris declarații politice:

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Ion Rușeț, Florin Mircea Andrei, Dorin Păran, Mihaela Popa;

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Șerban Constantin Valeca, Iulian Bădescu, Valer Marian, Florin Constantinescu, Constantin Tămagă, Ioan Mang;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Dan Radu Rușanu, Cornel Popa, Emilian Valentin Frâncu, Marius Petre Nicoară și Romeo Florin Nicoară;

– din partea Grupului parlamentar progresist: Sorin Serioja Chivu, Ovidius Mărcuțianu.

Declarația politică se intitulează „1 Decembrie – Ziua Națională a României”.

## Stimați colegi,

Ziua Națională este întotdeauna un prilej de bucurie al întregii suflări românești, dar și un motiv serios de raportare la trecut, pentru a îndrăzni construcția viitorului.

1 Decembrie 1918 se constituie drept un moment de vârf al istoriei noastre naționale, căci dorința de unitate reprezintă o sinteză a vieții milenare românești, fiind un element fundamental al acesteia. Națiunea se regăsea, în sfârșit, după atâtea secole, reunită în propriul cadru politico-statal. Despre amploarea acestui proces stă mărturie întreaga dezvoltare a luptei și ideii de unitate de până la 1 Decembrie 1918.

Unitatea se relevă ca o problemă-cheie a istoriei noastre, ca una dintre permanențele sale. Durata ei și, mai cu seamă, ultima sa secvență – anul 1918 – a fost amplă, plină de

dramatism și străbătută de suflul istoric înnoitor, concordant cu procesele similare petrecute în Europa ultimului veac al mileniului doi. S-au întruchipat în acea zi de rezonanță în istoria românilor – 1 Decembrie – năzuințele și idealurile generațiilor care au luptat ca Marea Adunare Națională de la Alba Iulia să poată avea loc. S-au regăsit în orașul martiriului lui Horea și Avram Iancu, în cetatea în care pășise Mihai Viteazul, primul voievod al Țărilor Române Unite, ideile forță care au stat și stau la baza României moderne, alimentate de spiritul european al libertății, egalității și fraternității.

Istoria politică a mișcării naționale în acest spațiu nu s-a centrat niciodată, în fondul său, pe acreditarea superiorității populației majoritare sau pe subordonarea deliberată a intereselor naționale celor partinice de moment, ci pe o idee națională legitimă, care viza programatic o finalitate a unui ideal – o Românie modernă, în granițele sale istorice.

Pregătirea desăvârșirii statului național a început odată cu Unirea Principatelor. Recunoscut și garantat de marile puteri europene, tânărul stat român, născut la 24 ianuarie 1859, a fost temelia pe care s-a consolidat demnitatea națională și care a stimulat speranțele românilor aflați sub dominație străină și supuși discriminărilor pe criterii de apartenență etnică. Problema națională și idealul României Mari au putut deveni, astfel, o adevărată axă a politicii românești timp de câteva decenii la rând, tinerii români fiind educați în spiritul acestui ideal.

Declarația politică este intitulată „Proiectul de buget pe anul 2012 – un buget prudent”. Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de buget pe anul 2012 este clădit pe o creștere economică între 1,8% și 2,3%, ținând cont de situația economică incertă la nivel internațional. România este direct conectată la paralizia economiilor europene, care se confruntă cu riscuri majore provenind din criza datoriilor suverane. Criza zonei euro nu este însă singurul motiv al bolilor românești.

Scenariul de creștere economică se bazează pe îmbunătățirea activității din industria cu potențial ridicat de export și din sectorul construcțiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile. Motoarele creșterii economice vor fi exporturile, la care se alătură cererea internă, în anul 2012.

Guvernul Boc a adoptat o politică bugetară prudentă, responsabilă și echilibrată. Economia României trebuie să se plieze pe două puncte fundamentale. În primul rând, pe stimularea creșterii economice, pornind de la reechilibrări fundamentale ale economiei: mai multe investiții, mai multe exporturi, așadar, o bază mai largă pentru un viitor economic construit pe mai multă forță de muncă activă. În al doilea rând, mesajul central al bugetului este să nu ne abatem de la preocuparea esențială a scăderii deficitului.

Veniturile bugetare vor atinge un nivel record al ultimilor opt ani în anul 2012: 33,7% din PIB. Contribuțiile de asigurări sociale, TVA-ul și accizele vor avea cele mai importante contribuții.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2012 vor scădea la 35,6% din PIB, de la 37,8% în anul 2011.

La baza proiectului de buget pe anul 2012 stau prioritățile majore ale Guvernului: crearea de locuri de muncă și stimularea investițiilor.

De aceea, cheltuielile cu investițiile vor avea cea mai mare creștere, de la 35,4 miliarde de lei în anul 2011, la 37,8 miliarde de lei în anul 2012. Statul sprijină în continuare investițiile prin garanții de stat, în valoare de 10 miliarde de lei, și ajutoare de stat, în valoare de un miliard de lei în anul 2012.

Bugetul este construit pe un trend descendent al inflației (de la 5,9% în 2011, la 3,4% în 2012) și al șomajului (de la 4,9% în 2011, la 4,5% în 2012). Chiar în condiții economice vitrege, salariul mediu brut va crește cu 4,5%, până la nivelul de 2.117 lei pe lună în anul 2012.

Declarația politică se intitulează „Ziua Națională”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanțul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acțiuni ale fraților din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15/28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internațională creată în urma Primului Război Mondial și a știut să se afirme în contextul mișcării de eliberare a popoarelor și al victoriei principiului naționalităților în Europa.

Rezoluția votată de Marea Adunare Națională proclama: „1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, județe ori Parlament.

4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fideicomisele, și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure), cel puțin atât cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.”

Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-lege nr. 3.631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I și votată de Adunarea Deputaților în ședința din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

Declarația politică este intitulată „25 noiembrie – Ziua Internațională împotriva Violenței asupra Femeii”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe data de 25 noiembrie, am celebrat Ziua Internațională împotriva Violenței asupra Femeii, zi ce își propune să contribuie la conștientizarea opiniei publice, a autorităților implicate și a politicienilor de la nivel local, național și global asupra diferitelor forme de violență cu care se confruntă femeile, subliniind că violența este o încălcare a drepturilor omului.

Realitatea este dură și mulți dintre noi nu avem tăria să o privim în față. Vă prezint doar câteva date:

– cel puțin una din trei femei a fost bătută sau abuzată pe perioada vieții, conform unei cercetări bazate pe 50 de sondaje din întreaga lume;

– o cincime din femei declară că au fost abuzate sexual înainte de vârsta de 15 ani;

– anual, 500.000 de femei mor ca urmare a sarcinii sau a nașterii, un număr care a variat prea puțin în ultimii 20 de ani;

– violența împotriva femeii omoară mai multe femei decât accidentele rutiere și malaria împreună, conform estimărilor Băncii Mondiale;

– aproape 70% din victime au fost ucise chiar de către partenerii lor de viață, arată Organizația Mondială a Sănătății.

Realitatea cu care ne confruntăm în România este și mai dură. În fiecare an, aproximativ 12.000 de femei din România sunt victime ale violenței domestice, asta înseamnă că undeva în România o femeie este abuzată de două ori pe minut sau o dată la 30 de secunde. În 2010, s-au înregistrat peste 11.000 de cazuri de violență în familie și aproape 3.000 în primul trimestru din 2011. Însă trebuie să avem în vedere că mentalitatea și, de cele mai multe ori, frica le fac pe multe femei să nu depună plângere, numărul femeilor abuzate fiind în realitate mult mai mare.

Gradul de răspândire a violenței în familie într-o anumită societate este, de cele mai multe ori, rezultatul unei acceptări tacite din partea respectivei societăți. Modul în care bărbații se văd pe ei înșiși și modul în care privesc femeile vor determina modul în care se raportează la violența împotriva femeilor, dacă o vor folosi sau nu. În consecință, conștientizarea și schimbarea mentalității prin educație pot contribui la o diminuare semnificativă a numărului victimelor.

Declarația politică se intitulează „Actualitatea românească”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Poate că are să vi se pară ciudat dacă am să vă spun că, spre surprinderea și îngrijorarea mea, am constatat că așa-zisa politică economică de austeritate a actualului Guvern, bazată doar pe reducerea veniturilor și pe majorarea impozitelor, nu este cel mai grav lucru pe care îl face puterea portocalie.

Nu faptul că taie pensii și salarii, nu faptul că folosește banii în scopuri pur politicianiste, alocând fonduri doar primăriilor PDL, nu faptul că face cheltuieli aiuristice: parcuri prin păduri și terenuri sau săli de sport în sate îmbătrânite, nu faptul că nu știe să adopte măsuri de repornire a economiei, a producției și, pe cale de consecință, să crească locurile de muncă reprezintă cea mai mare problemă a acestui Guvern. Ba chiar aș putea spune că nici măcar faptul că, în această perioadă, copiii rămân fără școli sau fără profesori pregătiți, bolnavii fără asistență medicală și străzile fără polițiști nu este cel mai mare rău pe care această putere îl face României. Mai grav decât toate acestea mi se pare, doamnelor și domnilor colegi, faptul că Guvernul României tace mâlc atunci când vine vorba despre unitatea națională și când se invocă chiar nesupunerea civică. Stimate colege și stimați colegi,

Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, spunea zilele trecute că, dacă vor fi epuizate toate posibilitățile democratice în vederea obținerii regiunii unitare și separate „Ținutul Secuiesc”, în caz de necesitate extremă, liderii organizației sunt hotărâți să dea dovadă de nesupunere civică. Conform unor știri apărute în massmedia, Izsák Balázs a anunțat, la Târgu-Mureș, în cadrul unei conferințe de presă, că, pentru obținerea regiunii „Ținutul Secuiesc”, liderii CNS se vor folosi de toate instrumentele democratice, însă atrage atenția că, dacă prin acestea nu vor avea reușită, în caz de necesitate extremă, ei vor da dovadă de nesupunere civică.

Dar nebunia nu se oprește aici. Aflăm din presă că din acest an elevii din Salonta învață în școli separate pe criterii etnice, printr-o aprobare dată în mare secret de către ministrul educației. Noua instituție a adunat la un loc toate clasele maghiare existente în toate școlile din oraș, după o idee a primarului Török László. Școala cu elevi români a ales să se numească „Dacia”, dar, din păcate pentru copii, nu este bine nici așa, deoarece primarul afirmă: „Ar fi o jignire, pentru că ar însemna că Salonta este pământ românesc.”

## Declarația politică este intitulată „Ziua Națională. Scrisoare României”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Pentru fiecare țară, Ziua Națională este un prilej de sărbătoare și de cultivare a identității poporului, fără de care nu poate exista. Peste două zile vom sărbători și noi, românii, această zi importantă, cu atât de multe conotații istorice.

Considerațiile acestea le știm cu toții și le reluăm de la an la an. Ceea ce vreau să punctez în această declarație nu este istoria acestei zile, ci modul în care semnificația ei a degenerat de la un an la altul, ajungând să reflecte o stare de fapt din ce în ce mai gravă.

În fiecare an de 1 Decembrie, politicieni, reprezentanți ai diverselor instituții, persoane publice se strâng în fiecare localitate, depun coroane, rostesc discursuri sforăitoare, amintindu-și brusc – doar atunci! – de România.

Visez la o astfel de zi în care să nu mai domine cenușiul, frica pentru ziua de mâine, lupta pentru simpla supraviețuire și tristețea românului de rând, care nu mai are nicio speranță. Visez să nu ne mai revenim din amnezie și amorțire doar o dată pe an, și atunci pentru că așa dă bine, nicidecum pentru că așa simțim.

Ca dintr-o lungă iarnă în care spiritul românesc a înghețat, dragi români, sper ca anul acesta să fie ultimul în care să vă domine dezamăgirea și deznădejdea.

Vă stă și ne stă în putință tuturor să facem această schimbare pentru noi înșine și pentru România, acea schimbare în care poate nimeni nu mai crede și care

a devenit, din nefericire, atât de desuetă, încât nimeni nu mai îndrăznește să o pomenească.

Îndrăznesc să cred că nouă ne stă în putință să ștergem cenușiul și să redevenim ceea ce am fost, ceea ce însemna cândva spiritul românesc.

Români, îndrăzniți zi de zi să determinați viitorul!

Nu cred că cineva își mai dorește o țară decăzută, sărăcită, pustiită de tot ce are frumos, cu oameni triști, ce se simt trădați.

Fie ca la anul să avem zile în care să nu ne mai fie teamă

să privim înainte și în care să fim propriii noștri stăpâni. La mulți ani, români!

Declarația politică se intitulează „Bani pentru PDL, faza pe Transilvania”.

Anchetele și arestările declanșate în ultimele luni de Direcția Națională Anticorupție (DNA) asupra unor reprezentanți ai PDL confirmă corupția generalizată din administrația centrală și locală. Totodată, acestea confirmă instituționalizarea de către principalul partid de guvernământ a unui sistem ilegal de colectare de bani – sau, mai bine zis, de șpăgi – prin reprezentanții săi din diverse instituții ale statului, care recurg la fapte de corupție – luare de mită, trafic de influență și altele.

Astfel, fostul președinte al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Silviu Bian, având rang de secretar de stat și deținând funcția de vicepreședinte al Organizației Județene a PDL Alba, a fost arestat în data de 16 octombrie anul curent pentru luare de mită, fiind prins în flagrant de procurorii DNA după ce a primit 80.000 de lei de la subalterni de-ai săi din județul Brașov pentru a-i menține în funcții. Ulterior, Silviu Bian și alți doi directori din instituție au fost trimiși în judecată de DNA pentru luare de mită și complicitate la această faptă, reținându-se că fostul președinte al ANOFM a primit, în total, 270.000 de euro de la opt angajați din cadrul unor proiecte.

Un fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), Remus Virgil Baciu, având rang de subsecretar de stat, a fost arestat la sfârșitul lunii august anul curent pentru trafic de influență, reținându-se în sarcina sa că, în perioada iunie – august anul curent, a pretins, prin intermediul unui complice, o sumă de bani reprezentând 15% din valoarea despăgubirilor acordate de către ANRP, de la patru persoane îndrituite la despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001. Fostul vicepreședinte al ANRP și complicele său au primit de la cele patru persoane suma totală de 1.777.000 de lei, promițându-le în schimb urgentarea soluționării dosarelor de despăgubiri și remiterii despăgubirilor cuvenite, prin convertirea sumei de bani în acțiuni la Fondul „Proprietatea”.

În acest dosar este cercetat și președintele ANRP, Crinuța Dumitrean – pupila deputatului PDL Ioan Oltean, secretar general al PDL și vicepreședinte al Camerei Deputaților –, care a demisionat subit și discret din funcție după circa o lună de la arestarea lui Baciu.

Declarația politică este intitulată „Terenul agricol din România – lăsat de izbeliște”. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Săptămâna trecută, ministrul agriculturii declara într-o conferință de presă că suprafața agricolă deținută de străini în România se ridică la peste 700.000 de hectare, ceea ce reprezintă 8,5% din suprafața arabilă a țării. Suprafața agricolă deținută de străini a crescut la 51.553 de hectare în acest an, față de 37.295 de hectare anul trecut numai în nord-estul țării. Italia are 24,29% din suprafață deținută, Germania – 15,48%, iar țările arabe – 9,98 procente. În același timp, în topul deținătorilor de terenuri se mai numără Austria, cu 6,13%, Spania, cu 6,22%, Danemarca, cu 4,52%, Olanda, cu 2,4%, Ungaria – 8,17%, Grecia – 2,4% și Turcia – 0,78%.

Potrivit datelor furnizate de ministrul Tabără, în topul deținătorilor de terenuri se mai numără Austria, cu 6,13%, Spania, cu 6,22%, Danemarca, cu 4,52%, Olanda, cu 2,4%, Ungaria – 8,17%, Grecia – 2,4% și Turcia – 0,78%, iar prin sistemul _off-shore_ sunt cumpărate terenuri de către Malta, Cipru, Monaco, San Marino și Luxemburg, cu o pondere de 5,91%. Din zona arabă sunt prezenți deținători de terenuri din Irak, Liban, Siria și Iran.

Prețul terenului în România este de cel mult 2.500 de euro pe hectar. Acest preț este cu mult sub cel înregistrat în țările Uniunii Europene, unde ajunge și până la 15.000 de euro pe hectar.

Domnul ministru a afirmat că solicitarea de a cumpăra terenuri agricole este un fenomen care se accentuează tot mai mult. Sunt de acord că terenul nu trebuie lăsat în pârloagă și trebuie valorificat, dar cred că ar trebui ca în ministerul domnului Tabără să existe anumite politici agricole privind valorificarea pământului. Nu sunt de vină românii pentru că nu au modalități de a-și valorifica pământul și pentru că aleg calea cea mai ușoară, care le conferă și ceva bani, adică aceea de a-și vinde pământul. E mai ușor să-l dai în arendă și apoi să primești o sumă, când se recoltează, dar prețul producției este destul de mic și, deși este o plată constantă, cei mai mulți socotesc că o plată mai mare la un moment dat este mai bună decât o plată mică, anuală.

Declarația politică se intitulează „Ziua noastră de suflet”. Vom sărbători, peste doar trei zile, 93 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. O facem în deplină libertate, amintindu-ne clipele unice de atunci. Fără îndoială, este un moment jubiliar, care se cuvine să fie marcat în mod special. Nu cred că o altă zi ar fi fost mai potrivită pentru a exprima puterea națiunii noastre de a făuri statul național, voința de a trece peste piedicile unei istorii mereu zbuciumate în această parte de lume.

Urmând exemplul înaintașilor noștri, Ziua Națională trebuie să fie un moment în care clasa politică să arate românilor ce înseamnă unitate națională și solidaritate. Acest moment solemn trebuie să ne aducă aminte că avem obligația de a judeca înțelept faptele istoriei, pentru a ne putea înțelege mai bine pe noi, cei de astăzi.

Ziua de 1 Decembrie este cel mai potrivit prilej pentru ca fiecare dintre noi să-și înalțe o clipă privirea deasupra cotidianului, către valorile fondatoare ale națiunii române moderne, o națiune de cetățeni mândri de trecut și încrezători în viitor, care merită să trăiască în libertate, democrație și prosperitate.

La ce ar trebui să ne uităm mai întâi dacă ne întoarcem la anul de hotar 1918? Poate la faptul că la 1 Decembrie, când la Alba Iulia se hotăra unirea cu România a Transilvaniei și Banatului, Regele Ferdinand se întorcea la București. Am putea apoi să ne gândim că Transilvania unită a rămas o vreme autonomă, condusă de un consiliu diligent, până în momentul în care Constituția din 1923 a desființat toate urmele străine, a unificat pe deplin țara și a transformat-o în stat național, unitar și indivizibil, așa cum este și astăzi.

Iată încă un exemplu care ne-ar putea fi de folos când discutăm prea grăbiți despre tot felul de autonomii. Nu sunt oare acestea semne pe care ni le face istoria, că unitatea poporului și instituțiile prin care acesta trăiește au același timp și același ritm și că, lipsind una, va lipsi și cealaltă?

Să nu uităm că la Alba Iulia a avut loc un act de autodeterminare a unui popor care nu a revendicat teritorii ce nu erau ale lui și care era și atunci majoritar în teritoriul în care trăia. Actul de autodeterminare a fost actul primordial pe care s-au bazat apoi toate negocierile diplomatice, toate tratatele și toate actele politice care i-au urmat. Unirea de atunci nu a fost făcută de un partid sau de o confesiune religioasă, unirea a fost făcută de toți românii și tocmai acest fapt i-a dat legitimitate.

Declarația politică este intitulată „Solidaritate cu protestele studențești”.

Declarația mea de astăzi vizează mișcarea de protest a studenților, care, de săptămâna trecută, au ocupat aula Facultății de Istorie din cadrul Universității București.

În calitate de dascăl și de cetățean preocupat de soarta învățământului și, până la urmă, de viitorul societății românești, doresc să exprim pe această cale întregul meu sprijin pentru acțiunea acestor tineri. Gestul lor este unul de admirat și de apreciat. Ei merită respectul nostru pentru curajul de a-și revendica drepturile lor firești și legale.

Studenții au perfectă dreptate să fie îngrijorați și să protesteze: este vorba despre viața și viitorul lor. Neaplicarea Legii educației naționale și subfinanțarea cronică a învățământului se răsfrâng direct asupra vieții studențești, fiindu-le afectate în mod grav șansele de reușită în viață. Ei sunt perfect îndreptățiți să se manifeste și, personal, nu văd în acțiunea lor decât un act civic care ar trebui urmat și de alte categorii sociale.

Trebuie să încurajăm aceste proteste și să ascultăm cu mare atenție mesajul studenților, pentru că, până la urmă, care sunt revendicările acestora? Ei cer ca educația să reprezinte principala prioritate a statului, nu doar în discursurile, ci și în acțiunile guvernamentale. Ei vor ca Guvernul să respecte legea și să aloce minimum 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare. Până la urmă, nu cer altceva decât respectarea legii și a Pactului național pentru educație.

Cine poate să îi condamne pentru că cer o mai bună reprezentare în actul decizional la nivelul universităților și o reformare a programelor de studii? Cine se poate împotrivi introducerii admiterii pe bază de examen și evaluării obligatorii a profesorilor de către studenți? Poate cineva să le refuze solicitarea de a deveni parteneri egali în procesul educațional?

În opinia mea, toate aceste revendicări academice și sociale sunt nu doar legitime, dar și de bun-simț.

Studenții care au ocupat aula Facultății de Istorie din București s-au inspirat, probabil, din ce se întâmplă în jurul lor în lume și, atâta timp cât protestul se desfășoară în condiții pașnice, cred că lucrurile sunt în regulă și ne aflăm într-o situație normală pentru o societate democratică. Anormale sunt tăcerea și acceptarea obedientă a încălcării drepturilor și pasivitatea decidenților.

Declarația politică se intitulează „Legea asistenței sociale”.

## Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pe 24 noiembrie 2011, actuala guvernare ne-a demonstrat – a câta oară, de altfel? – modul în care înțelege să respecte procedura parlamentară, la votul dat în Camera Deputaților Legii asistenței sociale, când pe tabela electronică de vot a apărut prima oară cifra de 164 de voturi pentru – voturi insuficiente pentru adoptarea acestei legi –, după care, imediat, la câteva secunde, s-a modificat tabela și a apărut cifra de 168 de voturi pentru. Din nou, observăm că sub ochii noștri se fură votul la Camera Deputaților.

O lege prin care persoanele cele mai defavorizate vor fi împinse dincolo de limita sărăciei extreme, prin reducerea cu 0,8% din PIB a cheltuielilor cu asistența socială până în anul 2013, în condițiile în care și așa nivelul acestora în România este mai mult decât modest – 2,8% din PIB, față de o medie europeană de 4,3% din PIB.

Stimați colegi,

Problemele acestei legi sunt nenumărate, începând cu denumirea acesteia și până la întregul său ansamblu de principii, reglementări privind condițiile cumulative pentru a beneficia de drepturile de asistență socială.

În condițiile creșterii ratei de sărăcie și de excluziune socială din România în ultimii trei ani, fără ca Ministerul Muncii să cunoască cifra exactă a asistaților social, le reduce acestora numărul de prestații de la 54, câte sunt astăzi, la 9 ajutoare sociale. În schimb, încearcă să ne demonstreze că românii o duc bine și doar încearcă să fraudeze sistemul de asistență socială pentru a obține beneficii nemeritate.

Dacă de trei ani de zile vedem ce înseamnă „Să trăiți bine!”, prin închiderea a peste 300.000 de societăți comerciale, dublarea ratei șomajului, pierderea din drepturile la pensie a peste 120.000 de persoane, reducerea drepturilor mamelor din România, astăzi s-a dat undă verde pierderii drepturilor pentru cei mai defavorizați dintre noi, persoane dependente de venitul minim garantat, persoane cu handicap, copiii nevăzători și însoțitorii acestora.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică este intitulată „Studenții reacționează”. După medici, angajați ai diverselor instituții publice, cadre didactice și alte categorii profesionale, zilele acestea reacționează și studenții români. Nu vor să ocupe Wall Street, vor statut social, vor programe special create pentru ei și care să-i și ajute și vor reprezentare la nivelul decizional al universității.

Ca toate celelalte proteste, și cel al studenților era previzibil, ba chiar mulți s-au întrebat unde este vocea tinerilor noștri. Mai mult decât atât, mișcarea se extinde și va trebui să primească și niște răspunsuri din partea reprezentanților puterii.

Va veni avalanșa de scuze și explicații puerile pe care le-am tot auzit, însă eu sunt convins că studenții români vor soluții. De altfel, noi, opoziția, am cerut, la rândul nostru, explicații ministrului educației pentru toate deciziile luate și, mai ales, pentru tăierile succesive pe care le-a operat fără a pune ceva în loc.

Previziunile sumbre pentru bugetul educației din 2012 îmi întăresc concluzia că într-adevăr actuala putere nu dă doi bani pe sistemul educațional din România și face tot posibilul ca școala românească să „scoată tâmpiți”, așa cum a spus șeful statului.

Până atunci însă, îi scoate din minți pe toți cei din sistem, care nu mai înțeleg care mai este rolul lor în societatea românească: nu există interes pentru pregătirea personalului didactic, pentru drepturile elevului și studentului, singurul obiectiv fiind politizarea.

De altfel, s-a ajuns până acolo încât nici femeia de serviciu nu scapă de analiza culorii politice, un criteriu decisiv în angajarea în școlile din România.

Pentru toate aceste motive, sunt alături de studenții români și, fără a încuraja protestele, susțin faptul că aceștia își spun punctul de vedere.

Declarația politică se intitulează „De ce iubesc România”. Știu că multe probleme presante apasă zilnic nervii și răbdarea fiecăruia dintre români. Văd cum banii și timpul nu ne mai ajung pentru a asigura confortul material și psihic al familiilor noastre. Sunt de acord că guvernanții au rareori în vedere bunăstarea altor cetățeni decât ei înșiși.

Săptămâna aceasta, opoziția va vota în Parlament pentru suspendarea președintelui. Calcule simple arată că șansele de reușită ale acestui demers tind spre zero. Spre dezgustul tău, omule, clasa politică se ocupă prea puțin de nevoile tale adevărate și urgente.

Poate o țară întreagă e sătulă până peste cap de discursuri, când în cutia poștală, sub felicitările colorate cu sloganuri politice și campanii frenetice, așteaptă facturile. Din ce în ce mai greu de suportat au devenit plățile și taxele, ne îndepărtăm încet și sigur de iluzia unei schimbări în bine, cu care ne-am îmbătat deja de prea multe ori.

Se desfășoară o nouă campanie acum, dar nu e o campanie care să vă câștige votul. De această dată, este un apel la demnitate, la stima de sine – uitată, poate – a românilor. Campania se numește „De ce iubesc România” și este inițiată de mass-media. Consider că nu ar fi o idee tocmai rea dacă ne-am acorda câteva minute de pauză de la rutina zilnică și ne-am analiza atitudinea față de noi înșine.

Cei mai mulți dintre voi s-au săturat, poate, să se vaite. Atunci când nemulțumirilor li se acordă o minivacanță, în inimile oamenilor se găsesc resurse nebănuite de a transforma atitudinea față de viață. Nu întâmplător se spune că realitatea este compusă în proporție de 10% din ceea ce se întâmplă și 90% din felul cum reacționăm noi la ceea ce se întâmplă.

Oare cât de tare dor prejudecățile pe care le întâmpină românii peste granițe? Oare este greu să spui că ești din România? Oare chiar atât de nedemni de respect suntem?

Ei bine, nu. România este țara lui Henri Coandă, a lui Ilie Năstase, a Nadiei Comăneci. Tot România este țara bucuriilor care înseninează viața fiecăruia dintre noi.

Dacă clasa politică stagnează în demersurile de a construi un viitor mai bun pentru cetățenii săi, măcar aceștia din urmă pot alege să nu se încovoaie din cauza lipsurilor, ci să privească spre acele lucruri care îi inspiră și îi motivează să fie mâine mai buni decât astăzi. Indignarea poporului îi va rușina, până la urmă, și pe guvernanți, indiferent cât de gros ar putea să le fie obrazul.

Declarația politică este intitulată „Politica este în toate”. Coaliția de la guvernare politizează tot, și când spun acest lucru am în vedere nu doar angajările care se fac numai pe bază de recomandare, în instituțiile publice, ci toate domeniile.

Aflu, așadar, că Organizația de tineret a PDL dă legitimații gratuite la Biblioteca Centrală Universitară, iar UNPR încearcă să introducă pe stadioane tricouri cu însemnele partidului.

Acestea sunt doar două exemple din ultimele zile, însă lista e mult mai lungă. Nu de mult semnalam faptul că UNPR București, Sector 5, oferă pâini și excursii pentru adeziunea la partid.

Cred că este momentul să luăm atitudine și să cerem și populației să înțeleagă faptul că partidele aflate la putere sunt deja în campanie electorală, dar nu cu slogane și discursuri în piețe publice, ci cu tot felul de tertipuri și de acțiuni care calcă totul în picioare în numele partidului.

De altfel, acțiunea permiselor gratuite la bibliotecă se suprapune perfect protestului studenților împotriva a ceea ce a ajuns învățământul în România. Ironia face ca tocmai PDL, prin organizația de tineret, să promoveze accesul liber la cultură.

Mi-ar fi plăcut ca obiectivul acesta, care sună foarte bine, să fie garantat de noua Lege a educației, de programele educaționale pentru elevi și studenți și de politicile publice în domeniu.

Această coaliție nu mai are ce să promită și ce să pretindă în domeniul educației și chiar și în domeniul sportului, însă iată că i-a mai rămas împărțitul tricourilor politice pe un stadion, printre suporterii care nu au plătit biletul pentru a face politică acolo.

Atrag atenția, așadar, asupra modului în care s-a început precampania electorală și vreau să înțelegem cu toții gravitatea politizării excesive la care suntem supuși.

Declarația politică se intitulează „Stimați guvernanți, opriți terorismul de stat practicat de domnul prefect Nițulescu!”. Doamnelor și domnilor,

Județul Teleorman este lovit acum, în prag de iarnă, de o calamitate fără precedent. Oamenii suferă, localități întregi sunt în pragul colapsului. Calamitatea are un nume sinistru deja pentru mii de angajați și familii din Alexandria și din alte localități teleormănene: Teodor Nițulescu, prefectul de Teleorman. Există o singură soluție, și ea e urgentă: demiterea prefectului.

Cu nemărginită ură, resentiment și înveninare, domnul prefect Nițulescu a distrus viața și liniștea, și așa puse la încercare de criza în care suntem, a mii de familii de teleormăneni. Printr-o decizie complet aberantă, el a atacat și a blocat bugetul pe 2011 al orașului Alexandria și al altor localități din județ. Rezultatul? Un blocaj fără precedent pentru administrația publică locală, salarii neplătite de trei luni pentru oameni onești și care și-au văzut de treabă în condiții umilitoare în tot acest timp. De la bun început, domnul prefect nu a făcut nimic pentru a rezolva situația, ci doar a împins situația zi de zi la limita disperării.

Bătălia nebunească a prefectului cu cetățenii județului este deopotrivă o vendetă politică personală și un act de o cruzime politică maximă. Domnul Nițulescu se războiește cu adversarii săi politici luând prizonieri cetățenii Teleormanului și aruncând costurile răzbunării sale asupra oamenilor simpli și de bună-credință. Domnul Nițulescu vrea să își arate mușchii în fața vechilor săi dușmani personali și politici, rănind mii de oameni în acest fel.

De fapt, acest prefect iresponsabil exact asta și-a propus ca obiectiv politic: să le arate oamenilor că, vezi Doamne, primarii opoziției nu sunt capabili și că din cauza lor suferă. O gândire mai defectuoasă și de rău augur pentru oameni nu s-a mai întâlnit din vremea dictaturii comuniste.

Prefectul Nițulescu terorizează populația județului pentru a obține rezultate și capital politic pentru sine și pentru partidul pe care îl reprezintă, PDL. Și dacă cineva se întreabă, da, toate localitățile care sunt ținta acestui tiran modern sunt conduse de primari ai opoziției, PNL sau PSD.

Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții. «Unire-n cuget și-n simțiri»”. „Pe-al nostru steag e scris Unire, ## Unire-n cuget și-n simțiri,

Și sub marea lui umbrire

Vom înfrunta orice loviri.” (Andrei Bârseanu)

De 20 de ani, România îmbracă haine de sărbătoare în prima zi a lunii decembrie.

Cu mic, cu mare, românii de pretutindeni se gândesc, în această zi, numai la țara lor, și-o văd cât e de frumoasă, ce oameni frumoși și buni sunt românii, cu câtă voioșie știu să petreacă de ziua lor.

Simt, de 20 de ani, în această zi, forța dragostei lor. E atât de bine să simți inimi care bat odată cu a ta, care tresaltă la amintiri asemănătoare, care împărtășesc aceleași momente, aceleași victorii, înfrângeri chiar. E atât de liniștitor să ai lângă tine oameni care se bucură de aceleași lucruri, de aceleași locuri, de aceleași tradiții și obiceiuri, de același port, de aceeași apă, de aceeași cărare.

Sunt 20 de ani de când, la început de decembrie, gândim la fel, de când simțim la fel, chiar de când vorbim la fel – fiindcă vorbim despre ce gândim și simțim fără teamă, fără restricții ori sancțiuni, și acest lucru ne-a redat demnitatea pierdută sub înfrângeri și dictatură, croindu-ne drum către un viitor liber și independent.

## Dragi colegi,

S-au spus în acești ani mii de cuvinte frumoase despre România și despre români, cuvinte de care ne-a fost dor cincizeci de ani, cuvinte pe care am vrut să le rostim fără a fi considerate bombastice și lipsite de sinceritate, cuvinte românești izvorâte din suflet și rostite cu emoție în glas.

Dumneavoastră înșivă, obișnuiți fiind să vorbiți națiunii, sunteți astăzi emoționați și pătrunși de cel mai pur sentiment de mândrie națională. Îmi doresc din tot sufletul ca fiecare român să se simtă astfel de fiecare 1 Decembrie din viața lui, și pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie ca fiecare dintre noi să realizeze că suntem parte a acestei mari lucrări a poporului român care a fost Marea Unire, o lucrare care a cerut implicare, consecvență, unitate și credință, lucrare la care au participat toate păturile sociale, care s-au raportat la același sistem de valori, în același spațiu cultural.

Declarația politică este intitulată „Comasarea alegerilor și reducerea numărului de parlamentari – priorități pentru noi toți”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Foarte puțin ne mai desparte de Ziua Națională a țării noastre.

Ca la orice asemenea eveniment, ne regăsim cu toții în fața unui moment de bilanț. Putem îndrepta ceea ce a fost greșit și putem depune mai multe eforturi pentru mai bine.

În ultimele două săptămâni, subiectul cu impact major asupra întregii populații a fost cel care vizează comasarea alegerilor și reducerea numărului de parlamentari.

În 2009, o majoritate covârșitoare din populația cu drept de vot a ales pentru un Parlament viitor în care cantitatea să lase loc calității.

A venit momentul în care să ținem cont de dorința celor pe care îi reprezentăm și să facem tot posibilul ca forul legislativ al României să devină un etalon al profesionalismului și al încrederii populației.

## Stimați colegi,

Indiferent de ideologia pe care o împărtășiți, ar fi o mare dovadă de ipocrizie din partea noastră să nu recunoaștem că, asemenea oricărui om politic, ne dorim puterea. Însă vă întreb, doamnelor și domnilor: puterea cu orice preț? Am ajuns atât de egocentriști, de insensibili? Ne-am îndepărtat atât de mult de scopul inițial, încât să nu mai recunoaștem necesitatea atunci când este cazul?

România și o lume întreagă se confruntă cu o criză fără precedent, din care alții învață și la care se adaptează. Numai la noi cei care în alte ocazii fac paradă de patriotism și de așa-zise bune intenții față de popor pot contesta o inițiativă care ar însemna zeci de milioane de euro economisiți sau folosiți pentru cei ce au cu adevărat nevoie.

Se vorbește întruna de pensii și de salarii, dar se doresc alegeri separate, într-o risipă colosală de bani și de timp. Să înțeleg că pentru contestatarii comasării alegerilor grijile față de țară și popor sunt selective, ele pălind cu totul atunci când interesul personal le este în pericol?

Să înțeleg că pentru ei faptul că o comasare a alegerilor ar aduce un plus de responsabilitate și sfârșitul modelului în care un politician candidează pentru mai multe funcții este un dezavantaj pentru țară?

## **Domnul Petru Filip:**

Acestea fiind spuse, încheiem prima parte a plenului de astăzi, legat de declarațiile politice, și vom intra în partea de legiferare la ora 10.00, așa încât fac apel la liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Dacă-mi permiteți, domnule președinte...

Da, domnule senator. Vă rog.

Întrebările de ieri...?

## **Domnul Petru Filip:**

O să discutăm. Părerea mea este să le lăsați depuse în scris.

Cred că, în mod normal, vor fi luate în considerare ca documente depuse în scris de colegii senatori, fără ca ele să fi fost prezentate în plen. Așa mi se pare corect și cred că aceasta va fi și decizia.

Mulțumesc foarte mult.

La ora 10.30 reluăm ședința în plen.

## Stimați colegi,

Din totalul de 137 de senatori, și-au înregistrat prezența 82 de colegi până în acest moment, așadar, avem cvorumul de lucru asigurat.

Ședința de astăzi o voi conduce împreună cu domnii secretari Alexandru Pereș și Adrian Țuțuianu.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Dacă sunt comentarii la ordinea de zi? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi, Un anunț foarte scurt.

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat și Partidului Național Liberal au elaborat moțiunea simplă intitulată „Nesiguranța lui Igaș – pericol pentru siguranța cetățeanului” și, conform procedurii, înaintez textul moțiunii și lista cu semnături domnului președinte al Senatului.

Mulțumesc.

Moțiunea îndeplinește condițiile prevăzute de art. 153 din Regulamentul Senatului și vreau să vă aduc la cunoștință că, împreună cu liderii de grup, ne-am înțeles să dezbatem această moțiune marți, la ora 13.30, pentru a nu greva nici procesul de legiferare, nici lucrul în comisiile de specialitate, ținând cont că vom discuta Legea bugetului de stat.

Sigur, vom trimite textul moțiunii și Guvernului, ea va fi afișată și la Senat, o veți putea găsi și în casetele dumneavoastră.

Înainte de a supune la vot...

Vă rog, domnule senator David.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vin cu o rugăminte din partea mai multor colegi.

Ieri a fost... În programul pentru săptămâna aceasta a fost trecut și punctul „Întrebări, interpelări și răspunsuri”, însă, din motivele știute, ieri nu au putut fi susținute întrebările și interpelările.

Rugămintea colegilor și a mea este să acceptăm să facă parte din stenogramă toate întrebările și interpelările depuse pentru această săptămână, ca eu să le pot înainta

Guvernului și celorlalte autorități publice, în calitate de secretar al Senatului. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

De acord, absolut. Chiar discutam cu domnul senator Țuțuianu acest lucru. De acord.

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Dumitru Oprea, Gheorghe David, Ion Rușeț;

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Adrian Țuțuianu, Sorin Constantin Lazăr, Gheorghe Pop, Ion Rotaru, Iulian Bădescu, Doina Silistru, Alexandru Cordoș, Florin Constantinescu, Valer Marian, Ioan Mang;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Petre Nicoară, Emilian Valentin Frâncu, Dan Radu Rușanu, Cornel Popa, Varujan Vosganian, Marian Cristinel Bîgiu;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: Cseke Attila; – din partea Grupului parlamentar progresist: Sorin Serioja Chivu, Ovidius Mărcuțianu, Vasile Nedelcu.

Înainte de a vota ordinea de zi, îmi face plăcere să anunț că astăzi este ziua domnului senator Radu Cătălin Mardare.

Îl felicităm și îi dorim multă, multă sănătate!

Nu funcționează.

Rog să votăm încă o dată.

Listă!

## **Domnul Vasile Blaga:**

Listă? Da.

Dacă doriți listă, listă.

Dacă sunt observații în legătură cu programul de lucru? Nu sunt.

Atunci, vă rog să votăm și programul de lucru pentru ziua de astăzi.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru pentru ziua de astăzi a fost aprobat.

Pentru următoarele zile ale săptămânii, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– miercuri, 30 noiembrie 2011 – activități în circumscripțiile electorale;

– joi, 1 Decembrie 2011 – zi liberă și, evident, participarea la manifestările prilejuite de Ziua Națională;

– vineri, 2 decembrie 2011, sâmbătă, 3 decembrie 2011, și duminică, 4 decembrie 2011 – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții pe marginea acestor propuneri? Nu sunt.

Pentru săptămâna 5–11 decembrie 2011, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 5 decembrie 2011, ora 10.00 – ședințe comune ale comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea, avizarea și depunerea avizelor la Comisiile pentru buget, finanțe și bănci;

– marți, 6 decembrie 2011, de la ora 9.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; între orele 10.00 și 13.00 – lucrări în plenul Senatului; la ora 13.30 – prezentarea, dezbaterea și votarea moțiunii simple; la ora 15.00 – lucrări în Comisiile permanente pentru buget, finanțe și bănci; elaborarea și depunerea rapoartelor asupra Proiectului Legii bugetului de stat și a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012;

– miercuri, 7 decembrie 2011, de la ora 9.00 la ora 10.00 – declarații politice; lucrări în plen între orele 10.00 și 13.00; de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente;

– joi, 8 decembrie 2011 – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 9 decembrie 2011 – lucrări în comisiile permanente;

– sâmbătă și duminică – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații cu privire la programul de lucru pentru săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi – Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Legislația europeană comună în materie de vânzare – COM (2011) 635 final;

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 – COM (2011) 607 final;

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014–2020) – COM (2011) 608 final;

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și punerii în aplicare a unor astfel de grupări – COM (2011) 610 final;

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială – COM (2011) 609;

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 – COM (2011) 614 final;

– Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru

obiectivul de cooperare teritorială europeană – COM (2011) 611 final.

În conformitate cu prevederile pct. 11 alin. (2) din Procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, aprobată de Biroul permanent al Senatului prin Memorandumul intern nr. 457 din 4 aprilie 2011, se aduce la cunoștința plenului:

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi – Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 22, 23 și 24 noiembrie 2011, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (L635/2011).

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare (L637/2011).

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (L634/2011).

4. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L574/2011).

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L545/2011).

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L556/2011).

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L550/2011).

8. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L592/2011).

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional, desfășurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276/20.04.2011 (L587/2011).

10. Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 10 Mai – Ziua Independenței ca zi de sărbătoare națională (L600/2011).

11. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L577/2011).

12. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului (L575/2011).

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul. (L549/2011)

Dacă sunt prezenți inițiatorii la fiecare inițiativă legislativă, sigur că da.

1. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L699/2011). Este prezent inițiatorul? Vă rog, domnule secretar de stat Iliescu. Microfonul 9. ## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Vă rog să-mi permiteți, înainte de a face un scurt preambul la necesitatea adoptării procedurii de urgență, să vă felicit, domnule președinte, pentru importanta învestitură din partea Senatului, să vă doresc succes și să exprim convingerea mea și a colegilor mei din cadrul Guvernului pentru o colaborare la fel de bună ca și cea care a fost până acum, și să le mulțumesc, în egală măsură, și membrilor Biroului permanent pentru modul în care au reușit să sprijine demersurile Guvernului.

Referitor la legea de abilitare, este un demers, potrivit art. 115 din Constituția României, care instituie competența Guvernului de a elabora, pe perioada vacanței parlamentare, ordonanțe simple care nu fac obiectul legilor organice.

Având în vedere programul foarte scurt și foarte încărcat până la sfârșitul anului, vă rog să fiți de acord cu adoptarea acestei legi în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc și eu și o să rog toți inițiatorii să prezinte extrem de succint, pentru că avem foarte mult de lucru astăzi.

2. Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea (L700/2011).

Din partea inițiatorului, tot domnul secretar de stat Iliescu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Transferul unor atribuții administrative de la magistrați la grefieri, precum și introducerea managementului de instanță, reprezintă o recomandare a Comisiei Europene, cuprinsă în Raportul intermediar privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Din această perspectivă, vă rog să fiți de acord cu aprobarea procedurii de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc și eu.

Vă rog să

3. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011 (L703/2011).

Adoptat de Camera Deputaților.

Vă rog, tot dumneavoastră, domnule secretar de stat Iliescu.

## Mulțumesc.

Acordul constituie baza juridică necesară pentru a permite amplasarea unor elemente ale sistemului antirachetă american în România, în localitatea Deveselu, județul Olt.

Rolul său este să reglementeze regimul juridic aplicabil întregului spectru de chestiuni care decurg din instalarea și funcționarea sistemului.

Pe cale de consecință, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu aprobarea procedurii de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 (L707/2011).

Vă rog, din partea inițiatorului.

Nu este susținută procedura de urgență.

Întrucât inițiatorii nu sunt prezenți, propunerea legislativă va fi dezbătută în procedură obișnuită.

Mai sunt prezenți alți inițiatori pentru restul inițiativelor legislative?

La punctul 6, da?

6. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al articolului 62 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L713/2011).

Vă rog, domnule senator Microfonul 4.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Caracterul social al propunerii mele legislative mă obligă să vă rog să fiți de acord cu dezbaterea și adoptarea ei în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc.

Mai sunt totuși inițiatori care doresc să susțină procedura de urgență?

Da, domnule senator Constantin Dumitru, vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 9 este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren portuar din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oltenița, județul Călărași, pentru realizarea obiectivului „Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona Oltenița și amenajare port turistic” (L728/2011).

Acolo vrem – și avem deja toată documentația pregătită – să ia ființă un port turistic pe Dunăre.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să

Dacă nu mai sunt...

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Domnule președinte, la punctul 7 avem o inițiativă legislativă pentru care susținem procedura de urgență. Vă rog să fiți de acord s-o supunem la vot.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Da.

Deci Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (L715/2011).

Dacă nu mai sunt prezenți alți inițiatori, celelalte propuneri legislative vor urma cursul normal.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Hanoi la 13 aprilie 2011.

Declar deschise dezbaterile generale.

Are cuvântul inițiatorul.

Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat, din partea Guvernului.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acest acord a fost încheiat la inițiativa părții vietnameze și pune bazele cooperării în domeniul apărării între România și Republica Socialistă Vietnam. Documentul respectă normele dreptului internațional și legislația statelor părți.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Meleșcanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest acord este, de fapt, un document care continuă dezvoltarea raporturilor dintre România și Vietnam în domeniul militar, relații care se bucură de o istorie destul de îndelungată.

Mai mult, vreau să precizez că textul acordului ține seama de textele altor acorduri care au fost încheiate în acest domeniu al cooperării militare de către Vietnam cu țările din Uniunea Europeană și cu Statele Unite.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil, fără amendamente, acest proiect de lege, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

În cadrul dezbaterilor generale, dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Vom da votul după ora 12.30.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2010.

Are cuvântul inițiatorul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Serviciile aeriene dintre statele membre ale Uniunii Europene și Georgia sunt furnizate în prezent în temeiul acordurilor aeriene bilaterale încheiate individual între respectivele state și Georgia. Între România și Georgia a fost încheiat un astfel de acord bilateral în anul 1996. Prin încheierea și intrarea în vigoare a Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, se va realiza crearea unei piețe unice pentru transportul aerian dintre Uniunea Europeană și Georgia, în care investițiile în transportul aerian se derulează liber și în care companiile aeriene europene și georgiene pot furniza servicii aeriene fără restricții.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Meleșcanu.

Vă mulțumesc.

Așa cum s-a spus de către inițiator, este vorba de semnarea unui acord la nivelul Uniunii Europene privind crearea unui spațiu aerian comun între Georgia și Uniunea Europeană.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, în sprijinul ratificării acestui document. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Vom da votul după ora 12.30.

La punctul 10 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Regatul Spaniei cu privire la funcționarea Institutului Cultural Român de la Madrid și a Centrului Spaniol al Institutului Cervantes din București, semnat la Madrid la 19 octombrie 2010.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Niculescu, vă rog.

Microfonul 10. ## **Domnul Anton Niculescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre un proiect care contribuie la consolidarea relațiilor culturale bilaterale româno-spaniole.

Partea spaniolă a finalizat deja procedurile pentru intrarea în vigoare a acordului.

Vă rugăm să îl adoptați.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a Senatului ne-a transmis un aviz favorabil, fără amendamente.

Comisia pentru învățământ, tineret și sport a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente, iar în ședința din 15 noiembrie anul curent Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți – 7 voturi pentru –, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule senator Nicolaescu. Dezbateri generale, puncte de vedere?

Nu sunt.

Vom da votul la ora 12.30.

Avem o solicitare din partea domnului secretar de stat Ghizdeanu...

A venit domnul Ghizdeanu?

Este în regulă.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011 și aprobată prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011.

Din partea inițiatorului, domnul președinte Ghizdeanu. Vă rog.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă scuzați pentru întârziere.

Proiectul de lege are în vedere ratificarea Scrisorii de intenție și, având în vedere conținutul și urgența măsurilor propuse în acest proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și vă adresează rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, de a aproba acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, vă rog, domnul senator Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011 și aprobată prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011.

Acest acord se bazează pe o asistență totală de 5,4 miliarde de euro, din care 3,6 miliarde de euro de la FMI, 1,4 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a decis, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament respins. Amendamentul respins este cuprins în anexa de la prezentul raport.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbateri generale.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu. Se pregătește domnul senator Gheorghe Marcu.

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să remarc faptul că această Scrisoare de intenție ajunge în Parlamentul României pentru a fi ratificată la nouă luni de zile după ce a fost semnată deja, punându-ne în imposibilitatea de a vota împotriva ei și de a mai salva câteva lucruri. Probabil că domnul Ghizdeanu ar fi trebuit să se grăbească acum câteva luni, nu să gâfâie la această dată în Parlamentul României.

Însă aș vrea să vă citesc câteva lucruri, pentru că nu știu câți dintre dumneavoastră au apucat să se uite pe această Scrisoare de intenție. Câteva lucruri s-au întâmplat până acum, altele nu. Poate că ar fi bine să le rememorăm.

Vreau să vă citez din această Scrisoare de intenție: „Pe partea de cheltuieli, anvelopa salarială va fi menținută în limitele convenite, majorarea salariului nominal fiind compensată de eliminarea celui de-al 13-lea salariu și a primei de vacanță. Am menținut, totodată, înghețarea punctului de pensie. Reducerea numărului de angajați în sectorul bugetar va continua, prin politica de înlocuire a unui singur angajat din șapte care părăsesc sistemul, în medie, la nivelul întregului sector public.” Sunt lucruri care s-au întâmplat până acum.

„Până la finele lui iulie, vom îmbunătăți legislația pentru a asigura ajutoare de căldură membrilor celor mai vulnerabili ai societății, generând, în același timp, economii semnificative la buget. Reformele din domeniile sănătate și educație vor continua să îmbunătățească nivelul de calitate și să genereze economii.”

Cu alte cuvinte, dacă această scrisoare ar fi ajuns mai devreme în Parlamentul României, probabil că am fi putut să împiedicăm eliminarea subvenției pentru încălzire și închiderea atâtor școli și spitale.

Se mai spune aici, și citez iar: „Dacă absorbția” – de fonduri de la Uniunea Europeană – „se îmbunătățește suficient, vom căuta soluții pentru a crea un spațiu fiscal mai mare pentru investiții de la jumătatea anului 2011.” Nu s-a îmbunătățit absorbția de fonduri, din păcate.

Apoi, iar citez: „(...) vom examina viabilitatea proiectelor vechi, proiectele de prioritate redusă și cele neperformante fiind întrerupte, și vom produce o bază de date până în luna iunie, un raport final și un plan de acțiune până la finele lunii septembrie 2011.” Cu alte cuvinte, au fost întrerupte deja, așa cum bine știm, proiectele de apă și canalizare din satele României, dar au continuat investițiile în săli de sport și patinoare, din cauza faptului că aceste proiecte pentru apă și canalizare au fost considerate neperformante de actualul Guvern.

Mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Marcu. Se pregătește domnul senator Varujan Vosganian. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenția mea va fi foarte succintă, datorită faptului că a intervenit colega noastră.

Referitor la Scrisoarea de intenție, aș mai completa și eu cu câteva constatări.

În opinia noastră, nu suntem de acord cu cele precizate în această scrisoare.

Mai precis, la capitolul „Cadrul macroeconomic pentru perioada 2011–2012”, se elaborează teoria creșterii economiei românești având ca fundament principal creșterea internă, investițiile directe străine și intrări masive de capital bancar. Toate aceste trei capitole..., cunoaștem foarte bine că cererea internă, atâta timp cât reducem masa salarială aferentă bugetarilor, va fi mai mică. Investițiile străine directe, cunoaștem foarte bine că, luând ca an de raportare anul 2008, au scăzut de cinci ori, acum situându-se în jurul cifrei de două miliarde de euro. Intrări de capital bancar, cunoaștem foarte bine poziția guvernatorului Băncii Centrale a Austriei, dacă facem trimitere și la băncile grecești, vom ști că, în mod sigur, la anul nu vom avea intrări de capital bancar străin în România.

Referitor la politica fiscală, mă surprinde de ce actuala coaliție, actuala guvernare insistă pe această idee, ca să introducem în sistemul bugetar un angajat contra a șapte disponibilizați. Atât timp cât limităm masa salarială aferentă salariaților, nu înțeleg de ce păstrați această teorie, și se naște o întrebare firească: oare actuala structură este bine fundamentată? Fiindcă ordonatorul principal de credite ar vedea mult mai bine mișcări în interiorul sistemului.

Referitor la sistemul financiar, o simplă constatare, remarcăm faptul că în această scrisoare se focusează mai mult pentru a obține profit din instituțiile de credit.

Atât timp, stimați colegi, cât nu vom găsi acel optim între politica de creditare necesară economiei reale în România, nu vom reuși mare lucru și nu va crește PIB-ul, pe care-l vom analiza săptămâna viitoare.

Referitor la politica bancară și monetară, cele trei condiționări impuse aici, se remarcă faptul că inflația va scădea, dar, în opinia mea, va scădea prin sărăcirea populației.

Aș încheia cu capitolul „Întreprinderi de stat”. Aici este prezentată în detaliu o teorie foarte interesantă. Se constată că agenții economici de pe piața energetică au nevoie de investiții masive, dar, în același timp, se încearcă privatizarea acestora și liberalizarea tarifului la prețurile energiei electrice, gazelor, energiei termice.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Varujan Vosganian – microfonul central –, se pregătește domnul senator Petre Daea.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că discuția despre acest proiect de lege are obligatoriu două componente, dintre care una, după opinia mea, cu o bună aprofundare, a fost explicată de colegii noștri, de la această tribună.

Una dintre teme este legată de semnificația însăși a acestui Acord _stand-by_ , dacă el este util pentru România, iar a doua temă este legată de modul în care acest acord a fost aplicat până în prezent.

De aceea, dacă o să-mi permiteți, eu o să mă refer la ambele abordări.

În primul rând, în legătură cu acordul în sine. Eu cred că, în situația în care România, astăzi, prin forul său legislativ, respinge acest acord, în situația complicată în care se află lumea astăzi, semnalul nu ar fi potrivit. Dacă însă ne referim la modul în care el a fost aplicat, pot să vă spun că am avea toate argumentele să votăm împotrivă. Numai că, stimați colegi, vă previn că noi astăzi nu discutăm o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, ci discutăm o opțiune în plan strategic.

Dacă ar fi să discutăm o moțiune de cenzură, ar trebui să spunem că, la trei ani de colaborare cu Fondul Monetar Internațional – din primăvara anului 2009 și până astăzi –, România este mai vulnerabilă decât era în 2008.

În această privință, mă despart total de declarațiile domnului Jeffrey Franks, care a spus că România, astăzi, în urma acestor reforme făcute cu Fondul Monetar Internațional, este mai puternică decât în 2008. Este un fel de – mă iertați –, cum spune românul: „laudă-mă, gură!”

Și, dacă doriți, vă pot da patru exemple prin care să arătăm că reevaluările succesive ale acestor acorduri au dus România la o situație cu mult mai vulnerabilă, într-o situație economică cu mult mai complicată.

În primul rând, mult lăudata consolidare fiscală.

Stimați colegi,

Aveți experiență legislativă ca și mine. Știți că vulnerabilitatea unui buget stă în deficitul bugetului de stat. Deficitul bugetului de stat este cel care, într-o expresie sintetică, reunește deficitul bugetelor sociale, deficitul fondului de sănătate, incapacitatea administrației locale de a-și onora obligațiile și, în acest fel, el este barometrul vulnerabilității fiscale.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Petre Daea. Se pregătește domnul senator Toni Greblă.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Zi normală de lucru, într-un tipar nou, cu îngrijorarea fiecăruia: încotro? Încotro, când ai în fața pupitrului și a ochilor, procesând cu mintea, un act normativ de o valoare excepțională. Valoarea acestui act normativ rezidă în faptul că – și este excepțională – este într-o perioadă excepțională, când țara o duce prost, oamenii o duc rău și îngrijorarea fiecăruia trebuie să crească pe măsură ce situația se înrăutățește.

Îngrijorarea celui care vorbește de la microfon își are sorgintea într-o temere, zic eu, și necesară, dar și reală. Temerea mea este că ne împrumutăm. Nu avem soluție să nu ne împrumutăm. Întrebarea este: o facem bine? Pentru cine ne împrumutăm și până când? Sunt întrebări legitime pentru fiecare minte mai mult sau mai puțin legată, ancorată de realitatea economică a țării. Și de aici, din îngrijorarea mea, se naște următoarea întrebare: domnule secretar de stat, am încheiat acest acord sau l-a încheiat Guvernul, l-a semnat în martie, de atunci și până acum sunt luni bune, timp suficient să ne putem da seama – a avut sau nu efect în direcția pe care noi ne-am propus-o ca fundament al necesității de a ne împrumuta? Vă întreb direct și fără echivoc.

Spuneți aici de îndeplinirea țintelor fiscale. Vă rog să-mi dați un exemplu, de la pupitrul Senatului, unde vi se rezervă dreptul de a participa și a explica poporului român, care a fost această țintă și dacă ea s-a atins sau dacă nu cumva ați mutat țintele, ca să nu se atingă niciodată.

Vă rog, considerați legitimă această întrebare nu prin statutul de senator, ci prin îngrijorarea momentului și necesitatea explicării deciziei.

Aștept răspunsul la întrebarea pe care v-am pus-o. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Toni Greblă – microfonul 3 –, urmează domnul senator Radu Berceanu.

Monetar Internațional, tratat care cuprinde, în mare, cele pe care le-au spus colegii mei înainte.

Până aici, toate bune și frumoase, numai că noi avem o lege a tratatelor – lege care este în acord cu dreptul internațional public, și nu avem a o modifica –, care ne spune că orice astfel de tratat, orice astfel de acord, mai ales când este vorba de creșterea gradului de împrumut al țării, intră în vigoare numai după ratificarea lui în parlamentele naționale. Și, din acest punct de vedere, acest tratat, acest Proiect de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție, a tratatului dintre Fondul Monetar Internațional și Guvernul României, poate să intre în vigoare după ce el va fi fost, eventual, aprobat de Parlamentul României.

Din această cauză – sigur, are să mă completeze colegul Ghișe, dacă Guvernul avea voie, dacă era legal ca Guvernul să se împrumute cu acea sumă, dar aia este o altă discuție –, eu spun că, indiferent ce ar fi, acest tratat nu intră în vigoare decât după aprobarea lui în Parlament și, din acest motiv, dacă va fi fost aprobat, Guvernul își asumă întreaga responsabilitate civilă, administrativă, politică și penală pentru faptul că a executat un tratat care nu era intrat în vigoare.

Pentru acest motiv și pentru multe altele existente în cuprinsul acestui tratat, este evident că eu nu pot să aprob _post factum_ un tratat care și-a produs deja efecte.

Amintiți-vă, și cu asta am să închei, acum vreo trei luni de zile, Europa întreagă a stat cu sufletul la gură până la ora 23.35, când Parlamentul elen a aprobat tratatul cu Fondul Monetar Internațional, permițând Fondului și unor țări europene să deblocheze fondurile către Grecia. Grecia, în situația în care era, nu și-a permis să semneze acordul cu Fondul Monetar Internațional, fără ca acel acord să fi fost ratificat de Parlament.

Vorbim însă de România. Încep să nu mai am nici eu suficient elan. Să vorbim despre respectul Constituției, despre respectul legilor țării, despre bunele practici de guvernare, despre bunele practici în materie penală? Am, uneori, senzația că ale mele cuvinte se duc dincolo – mult dincolo – de zidurile unor palate așezate prin București.

Mulțumesc, domnule senator.

Ar fi o impietate să vorbesc de la microfonul 4. Îl las să respire după excepționala intervenție a colegului nostru Daea.

Domnule președinte Blaga, felicitări și succes în această înaltă demnitate!

Stimați colegi,

Am să fiu foarte scurt, regretând și eu, alături de colega Lia Olguța Vasilescu, că această scrisoare a rătăcit și a venit în Parlamentul României după vreo nouă luni, astfel încât era cât pe ce să lase votul colegului Vosganian fără efect, fără substanță, fără putere.

Alta este tema pe care v-o propun eu spre dezbatere astăzi: Proiect de lege pentru ratificarea unei Scrisori de intenție a Guvernului României – ce treabă o avea Parlamentul României să ratifice o scrisoare prin care Guvernul României intenționa ceva în relația cu Fondul Monetar Internațional? La această primă întrebare părem a nu găsi niciun răspuns.

Ne uităm mai departe și vedem că această Scrisoare de intenție a fost și aprobată de boardul Fondului Monetar Internațional și, din acel moment, acum nouă luni de zile, a devenit tratat. Deci noi suntem, astăzi, chemați, printr-un proiect de lege, să ratificăm, de fapt, nu Scrisoarea de intenție, ci un tratat între Guvernul României și Fondul

Are cuvântul domnul senator Radu Berceanu. Se pregătește domnul senator Ghișe.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Câteva explicații, cât se poate de scurte, cred că sunt necesare totuși.

Mai întâi, aș sublinia pentru toți colegii din sală, și nu doar, că este vorba despre un acord _stand-by_ , adică nu este vorba despre un împrumut efectiv, ci de posibilitatea ca, la un moment dat, să apelăm la un ajutor numai dacă este nevoie.

În al doilea rând, aș dori să explic puțin, fiindcă este clar că foarte mulți colegi, nefiind neapărat de specialitate sau neavând o experiență în domeniu, nu înțeleg exact cum funcționează lucrurile.

România emite o scrisoare de intenție, deci ceea ce ni s-a citit aici, și nu era neapărat necesar, fiindcă bănuiesc că toți știm să citim. Este o scrisoare care cuprinde intențiile României de a lua niște măsuri – măsuri pe o anumită perioadă –, și pentru asta Fondul Monetar Internațional, eventual, îi asigură un sprijin financiar în cazul în care acele intenții necesită sume de bani sau în cazul în care prin acele intenții, care nu au fost puse în practică, sunt necesare sume de bani pentru a acoperi alte tipuri de cheltuieli.

Deci bineînțeles că întâi se realizează scrisoarea de intenție, ea are anumite aprobări, după care merge de la cel care cere acest sprijin financiar, de la, să-i zicem, viitorul, eventual, asistat financiar, la cel care asistă, la Fondul Monetar Internațional. Fondul Monetar Internațional, în board, examinează dacă intențiile sunt corecte și banii ar fi bine să fie asigurați pentru acele intenții de anumite reforme, de restrângerea cheltuielilor și așa mai departe, și aprobă. Asta este aprobarea din board, după care se revine în România – sunt anumite aprobări –, iar, la final, bineînțeles, și Parlamentul este chemat să aprobe. Dar nu este un tratat, ci este o înțelegere financiară, nu neapărat un tratat.

Domnul senator Greblă, sigur, a fost ambasador în Elveția și este mai obișnuit cu aceste chestiuni, și mai puțin cu cele economice.

În legătură cu cele nouă luni de întârziere. Sigur, la nouă luni se întâmplă multe lucruri, bune de obicei, numai că nu e vorba de nouă luni. V-am explicat că poate cineva s-a uitat și a spus nouă luni de la cine știe ce dată de aici. Numai la titlu, dacă ne uităm, constatăm că ultima chestiune, și anume Scrisoarea suplimentară, datează din 21 septembrie 2009, dar, dacă ne uităm în documente, vom constata că cei de la Consiliul Legislativ au dat avizul pe 28 iunie, deci ea era trimisă de mult pe circuitul Consiliul Legislativ, Parlament etc.

Asta ne-a lăsat dânsul și acum ne-a descris efectele.

## **Domnul Varujan Vosganian**

**:**

Drept la replică!

Domnule senator Varujan Vosganian, vă rog.

Domnul senator nu este familiarizat cu aceste lucruri. Nu știe că Apocalipsa după Ioan nu este ceva care a fost provocat de Ioan, ci ceva care a fost revelat de Ioan. Tot așa și cu „Apocalipsa după Vosganian”. ( _Aplauze, râsete, discuții.)_

Vă rog, domnule senator Ghișe.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Folosesc prilejul dezbaterii pe subiect pentru a semnaliza încălcările de procedură legate de această abordare.

Constituția României, la art. 137, spune că banii publici se formează, gestionează, administrează și controlează numai prin lege. Or, dacă așa stau lucrurile, principala problemă este în baza cărei legi o sumă de bani – atunci, în 2009, de 20 de miliarde de euro, acum de 5 miliarde de euro – a fost luată de România. Acum se spune că încă nu s-au luat banii și este acord _stand-by_ . Tot acord _stand-by_ era și atunci.

Legislația incidentă la subiect, dincolo de Constituție, este alcătuită din Legea datoriei publice, Legea privind bugetul de stat, Legea privind tratatele internaționale. Or, noi în ce situație ne aflăm? Constituția vorbește că suveranitatea

poporului se exprimă prin referendum și prin Parlament. Deci cetățenii României, noi toți, am fost împrumutați de niște persoane care au semnat angajamentul de împrumut al României – înțelegere financiară, după cum s-a spus anterior – fără ca titularii dreptului, adică poporul român, prin referendum sau prin Parlament, să fi dat acest acord.

Exemplul prezentat de domnul senator Greblă este foarte bun. Alte țări întâi aprobă în Parlament legi pentru împrumut, după care Guvernul merge să execute împrumutul respectiv în condițiile cele mai avantajoase pe care le găsește pe piață.

Trebuie subliniat că noi suntem puși în postura de a vota _post factum_ ceea ce s-a făcut, adică s-a mâncat, s-a băut, iar acum plătește cine nu a comandat.

Chestiunea este gravă din ce perspectivă? Fiecare cetățean român a ajuns să fie împrumutat cu peste 1.300 de euro pe o perioadă scurtă și medie de timp, fără mandatul legal al celor care au făcut acest lucru. Problema este că, în trei ani de zile, de la 13% pondere în produsul intern brut a datoriei publice s-a ajuns la 32% pondere într-un produs intern brut mai mic, iar costul anual al acestei datorii s-a triplat. Acest fenomen s-a petrecut fără acordul poporului român, prin lege aprobată în Parlament.

Lucrul este, în opinia mea, cel puțin, deosebit de grav și această practică trebuie să înceteze. Programul de guvernare este ceea ce Guvernul are de executat pe baza mandatului pe care îl dă Parlamentul pentru echipa de guvernare și pentru program. Or, Programul de guvernare se modifică din trei în patru luni, de câte ori mai face președintele Băsescu o înțelegere cu Fondul Monetar Internațional. Guvernul României, de fapt, la modul cum funcționează, este Guvernul președintelui Băsescu, nu mai este Guvernul României – doar Constituția mai spune Guvernul României – și execută nu Programul de guvernare prin care noi, Parlamentul, în numele cetățenilor, am mandatat Guvernul, ci execută înțelegerile Președintelui României cu Fondul Monetar Internațional, iar cazul cel mai strigător la cer este acela cu reducerile de salarii și de pensii.

## Mulțumesc.

Domnul senator Rușanu, după care urmează domnul senator Severin, ultimul vorbitor înscris.

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

În urmă cu trei ani de zile, deci în 2009, în acea perioadă din primăvară, s-a făcut acel Acord _stand-by_ , la vremea respectivă, cu Fondul Monetar Internațional. Retrospectiv, astăzi putem spune că acea decizie de încheiere a unui acord _stand-by_ cu Fondul Monetar Internațional a fost bună. Ne place sau nu ne place, evoluția ulterioară a economiei a arătat că decizia de a încheia un acord _stand-by_ cu Fondul Monetar Internațional a fost o decizie corectă.

Evident, la vremea respectivă, a fost un acord _stand-by_ , așa cum spunea și colegul Berceanu, aici, și ne-a dat o traducere foarte corectă a unui acord _stand-by_ . Este acordul prin care putem să apelăm la acel ajutor, dacă este nevoie. Așa a fost.

Și, dacă mai țineți minte, tot prin martie – aprilie 2009, și domnul președinte Traian Băsescu explica această traducere a acordului _stand-by_ : este o plasă de siguranță, la care vom apela dacă va fi nevoie. Dacă va fi nevoie și, evident, toți acești bani îi vom cheltui numai pentru investiții.

Împrumutul a fost făcut pe trei ani de zile. Prima mare greșeală! Niciun stat suveran, în lumea asta, nu se împrumută de la organismele financiare internaționale pe trei ani de zile, ca ultimul SRL. SRL-urile cele mai amărâte, când iau împrumut de la bancă, iau creditul pe trei ani. Celelalte, mai puternice, sau SA-urile, iau pe cinci ani, pe șase ani, pe șapte ani. România, în 2009, s-a împrumutat pe trei ani de zile. Asta este o mare greșeală.

Finanțările din acest acord, din acest împrumut au fost făcute, la vremea respectivă, pentru investiții. Subliniez acest lucru, pentru că ne-au subliniat și domnul Berceanu, și ministrul finanțelor publice din acea vreme, și domnul președinte Traian Băsescu.

Rugămintea pe care o am astăzi la Ministerul Finanțelor Publice, când mai avem câteva luni de zile și se încheie acordul: să ne precizeze care sunt investițiile care au fost finanțate din acest acord, din acest împrumut. Investițiile clare, finanțate din acest acord, așa cum s-a spus.

Că s-a echilibrat bugetul de stat, că s-a mers pe deficit și s-a finanțat deficitul, astea sunt vorbe. Noi am făcut acordul, cu sprijinul președintelui, pentru investiții. Cred că ar fi bine să cunoaștem cu toții banii cheltuiți pe investiții din Acordul cu Fondul Monetar Internațional.

Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin încheie luările de cuvânt.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În primul rând, vreau și eu să vă felicit și să vă urez succes, domnule președinte Blaga.

Legat de tot ce s-a spus aici... Vorbea un coleg, stimatul domn senator Berceanu, de faptul că avem un acord _stand-by_ . Sunt de acord, dar, din păcate, avem și o democrație _stand-by_ , demonstrată de modul în care aceste acorduri sunt prezentate Parlamentului. Riscăm să ajungem în situația aproape ridicolă... Dacă ne vom uita, vom vedea că avem în ordinea de zi două puncte: punctul 11, unde discutăm Scrisoarea de intenție semnată la 10 martie 2011, iar la punctul 12 va trebui să ratificăm Scrisoarea de intenție semnată în decembrie 2010.

Deci dacă veți supune la vot în această ordine, vom fi în situația extrem de tristă și comică, în același timp, că vom ratifica scrisoarea din martie 2011, fără să o avem încă ratificată pe cea din 2010. Cred că sunteți de acord că frizăm puțin zona ridicolului.

Dar cel mai trist este faptul că, prin modul în care s-au prezentat aceste documente Parlamentului, se demonstrează încă o dată că ideea de democrație parlamentară, care stă la fundamentul Constituției României, este, practic, abandonată de regimul promovat de domnul președinte Traian Băsescu, care a înlocuit decizia Parlamentului prin voința Domniei Sale, transpusă automat în realitate de Guvernul Emil Boc.

În acest context, Comisia pentru politică externă a dat un aviz negativ, cu majoritate de voturi, celor două documente, în primul rând, pentru faptul că punerea Parlamentului, singurul for care are dreptul să legifereze în România, în fața faptului împlinit este o politică neconstituțională.

Nu voi mai insista mult pe acest subiect, dar mă gândeam la o carte celebră, care ne-a fermecat tinerețea multora, „Amintiri despre viitor”, a lui Erich von Däniken, și citind aceste materiale, și văzând ce s-a întâmplat și cum ne-au fost prezentate, am avut senzația că ni s-au oferit aici previziuni despre trecut, și, iertați-mă, este trist într-o democrație. Seamănă mai mult a huntă și a Pinochet decât a democrație din Uniunea Europeană.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea chiar încheie lista, sper, după o oră și un sfert de dezbateri generale.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

N-am să intru în fond, dar sunt indignat, ca senator al României, că, astăzi, domnule președinte al Senatului, ați citit, cu multă răbdare, 59 de inițiative legislative adoptate tacit, semn al nemuncii noastre din Parlament. Sunt cele opt săptămâni când fostul președinte desemnat, împreună cu grupul de susținători, au bruiat Senatul României. Astăzi,

se pare că s-au obișnuit cu un astfel de comportament, pentru că, de fapt, oamenii își dau cu părerea ca la televiziuni, uneori. Îmi cer scuze față de televiziuni, care sunt instituții serioase, dar nu poți să te pronunți fără să știi absolut toate componentele de tehnică legislativă și procedurală.

I-aș întreba pe colegii mei, de exemplu. Mai înainte, n-au fost obiecțiuni. Iau la întâmplare, este vorba de punctul 9 din ordinea de zi, dezbătut anterior, referitor la un acord privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și Georgia, și apoi următorul punct, punctul 10, referitor la funcționarea Institutului Cultural Român de la Madrid, acord semnat la 19 octombrie 2010.

Adică, de atunci, noi n-am mai avut acces în spațiul aerian comun sau cu georgienii? Sau Institutul Cultural Român nu a mai funcționat?

Ele sunt cu scop previzionar, să continue, nicidecum să blocheze. Jeffrey Franks venea în România, așa, pentru că dorea dumnealui, nu pentru că exista acordul, acord pe care colegii de la PSD l-au semnat, iar câțiva antevorbitori au punctat, inclusiv domnul senator Radu Rușanu. Acordul acesta există. De ce noi, acum, transformăm...

Am avut declarații politice de la ora 9.00 până la ora 9.40 și sala a fost goală. Îi rog pe colegii noștri, în comisii, la declarații politice, să facă astfel de probe de forță politică, fiindcă își fac serviciul de senator, dar nu să blocheze procesul de tehnică legislativă în Senatul României.

## Mulțumesc.

Cu tot respectul, domnule senator Daea, nu a pomenit niciun nume domnul senator. V-aș ruga foarte mult... Oricând o să beneficiați de dreptul la replică, dar acum nu este cazul. Avem un amendament respins.

Este susținut în plen acest amendament respins?

Dacă nu este susținut, declar încheiate dezbaterile generale și vom da votul după ora 12.30.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 22 decembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 7 ianuarie 2011, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului _stand-by_ dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009.

Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege reglementează modul în care penultima tranșă a fost trasă de Banca Națională a României. Ultima tranșă din acest acord a fost transferată în noul Acord _stand-by_ încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internațional în 2011, acord de tip preventiv.

Pentru accesarea celei de-a șaptea tranșe din împrumut, au fost convenite următoarele acțiuni preliminare, respectiv reducerea arieratelor, aprobarea legislației privind sectorul public, amendarea ordonanței privind contractele, măsuri care au fost deja puse în aplicare printr-un cadru legislativ și prin prevederi în buget. Față de cele de mai sus și față de conținutul proiectului de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea ca acest proiect de lege să fie adoptat în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei, domnul senator Mocanu. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am să spun doar atât: obiectul de reglementare al acestui proiect de lege îl reprezintă ratificarea scrisorii de intenție elaborate ca urmare a celei de-a șasea evaluări, care avea scopul să stabilească măsurile pe care urma să le îndeplinească Guvernul României, și anume cele pe care le-a menționat domnul secretar de stat Ghizdeanu.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, fără amendamente admise sau respinse, pe care îl supune spre aprobare plenului, astăzi. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale. Domnul senator Petre Daea.

## Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Mă voi folosi în continuare de același microfon și mă voi folosi în continuare de același limbaj, cu eleganță, cu respect, cu toleranță și cu moderație. O fac pentru că așa sunt crescut, o fac pentru că este prea important locul în care mă aflu și scaunul pe care-l ocup ca senator al României.

De aceea, domnule președinte, vreau să vă apreciez pentru începutul dumneavoastră de dialog cu senatorii din Senatul României, și v-am apreciat în momentul în care m-ați rugat să iau loc, și am trecut la faza de încheiere a discuției.

Voi face în continuare același pas înapoi când președintele Senatului, prin poziție, indiferent cine va fi, mă va îndemna să respect Regulamentul Senatului, dar nu voi face niciodată pasul înapoi la atitudini care n-au loc în Senatul României.

Nu voi pronunța niciun nume, din respect pentru toți colegii, din respect pentru cei care ne aud și ne văd, din respect pentru cuvânt, pentru toți.

Dacă în Senatul României se afirmă că vorbim ca la televizor – televiziunile sunt instituții serioase – și, prin ricoșeu, se înțelege ce a vrut să spună stimatul nostru coleg, să știți că mă obligă să ies la microfon. Mă obligă să și tac în momentul în care măcar o dată o să văd în privirea acelora care afirmă așa că au înțeles reproșul unui om care simte să-i respecte pe toți.

Vă respect pe toți și înțeleg că înțelepciunea Senatului este intersecția dintre inteligență, cumpătare și moderație. Să o facem împreună!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator, și, dacă v-ați simțit jignit, îmi cer eu scuze. Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt la dezbateri generale.

Vot, după ora 12.30.

Nu la 13.30, la 12.30!

Da, așa am și spus.

Punctul 13 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20 septembrie 2010.

Din partea inițiatorului, domnul Gabriel Tănăsescu, secretar general în Ministerul Justiției. Vă rog. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul tratatului implementează noi standarde și proceduri de cooperare în materia transferului persoanelor condamnate de autoritățile celor două state, respectiv România și Regatul Norvegiei.

Încheierea unui tratat bilateral reprezintă un semnal pozitiv, de consolidare a cooperării dintre cele două state, inclusiv din perspectiva aderării României la Spațiul Schengen.

În final, aș vrea să mai precizez că obiectul tratatului îl constituie, în esență, posibilitatea persoanelor condamnate de a-și executa pedeapsa în statul de cetățenie, favorizând astfel principiul reintegrării sociale. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Așa este, Norvegia nu este în Uniunea Europeană, dar este în Spațiul Schengen.

Vă rog, domnule președinte Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să fie mulți norvegieni condamnați în România, încât guvernele celor două țări, al României și, respectiv, al Norvegiei, au simțit nevoia ca, pe bază de reciprocitate, să-și recunoască hotărârile de condamnare, să stabilească criterii de executare a pedepsei și, respectiv, criterii după care unele persoane pot fi transferate pentru executarea pedepsei dintr-o țară în cealaltă.

Examinând proiectul de tratat dintre România și Regatul Norvegiei, având în vedere și avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de la Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, în unanimitate, un raport de admitere.

Senatul este Cameră decizională.

Acest proiect de lege pentru ratificarea tratatului face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte Greblă. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Urban.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Ce spune acest tratat, pe scurt: orice cetățean român care săvârșește o infracțiune în Norvegia este condamnat acolo, și el, practic, va fi transferat să execute pedeapsa în România. Astăzi, noi am dat deja un vot pe un proiect european privind Cartea verde pentru respectarea legislației Uniunii Europene referitoare la detenție, iar aceasta se aplică începând cu 5 decembrie, săptămâna viitoare, moment din care România va trebui să asigure un spațiu sporit pentru fiecare dintre persoanele aflate în regim de detenție.

În momentul de față, în România, în închisori se află 29.000 de persoane, iar începând de la data de 5 decembrie, ca urmare a creșterii spațiului minim pe care trebuie să-l aloce România pentru fiecare persoană condamnată, teoretic, vom putea să ținem în regim de detenție doar 18.000 de persoane. Sigur, ceilalți 11.000, care nu se mai încadrează pe aceste norme europene, nu vor putea fi puși în libertate, însă aici apar două probleme. Prima este că aceste 11.000 de persoane, care, teoretic, nu se încadrează pe aceste limite minime, sunt un potențial risc, pentru că se vor putea adresa Curții Europene a Drepturilor Omului să obțină despăgubiri. Și, atenție!, deja România a fost condamnată într-un caz în care o persoană a obținut 10.000 de euro despăgubiri pentru că a fost ținută într-un loc cu 8 persoane fumătoare. Gândiți-vă ce înseamnă 11.000 de deținuți cărora avocații le vor oferi serviciile pentru a merge la CEDO!

Și nu în ultimul rând, faptul că deja la nivel european această măsură de protecție pe care și-a luat-o Norvegia, care, într-adevăr, nu este nici membru al Uniunii Europene, va fi repetată, dacă nu este pusă în vigoare deja prin tratate bilaterale cu toate celelalte țări. Gândiți-vă la problemele pe care le au concetățenii noștri din Franța, din Italia, din Spania.

Noi, în momentul de față, nu numai că avem probleme și avem 11.000 de deținuți care, începând cu 5 decembrie, vor cere, pe bună dreptate, conform legislației Uniunii Europene, un spațiu mai mare, însă ce ne vom face dacă toate aceste țări ne vor spune: „Foarte bine, noi îi condamnăm aici și vi-i trimitem să execute pedeapsa în țară”.

Mulțumesc, domnule senator Urban.

Domnul secretar general Tănăsescu dorește să completeze?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să fac precizarea că fluxul persoanelor condamnate în străinătate și care vor să-și execute pedeapsa în România este relativ scăzut. În cursul anului 2010 au fost în jur de 40-50 de astfel de cereri de executare a pedepselor în România.

În al doilea rând, fac precizarea că aceste tratate bilaterale sunt inspirate de Convenția europeană asupra transferului persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în data de 21 martie 1983, iar condițiile pentru ca cetățeanul român să-și execute pedeapsa în România și, viceversa, cetățeanul străin condamnat în România să execute pedeapsa în statul de cetățenie vizează condiții referitoare la pedeapsa pronunțată. În principiu, trebuie să fie o pedeapsă

mai mare de 3 ani și se referă la anumite categorii de infracțiuni, deci nu toate infracțiunile sunt susceptibile de a fi executate în țara de origine.

Mulțumesc.

Și, în plus, sunt și puncte de vedere de a finanța țările membre, închisori în România, dar problemele trebuie finalizate de Ministerul Justiției.

Mulțumesc.

- Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

- Declarăm încheiate dezbaterile generale. Votul se dă după ora 12.30.

- Punctul 14 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind

- abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Vă rog, domnul Iliescu, cred. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege care se află azi în dezbaterea plenului Senatului a fost elaborat de Guvern în temeiul art. 115 din Constituția României, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe.

Proiectul de lege pe care-l prezentăm astăzi – și o spun foarte clar – este legea de abilitare cu cele mai puține domenii din ultimii ani de când se elaborează asemenea legi, doar 4 domenii de abilitare, care nu fac obiectul legilor organice, stabilite de art. 73 din Constituție, sau în alte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice.

Cele 4 domenii sunt: finanțe publice și economie, transporturi și infrastructură, educație și cercetare și comunicații. În cadrul acestor domenii generale sunt stabilite și materiile care vor fi reglementate concret pe calea ordonanțelor ce vor fi emise în baza acestei legi.

Doresc să fac precizarea și să mulțumesc senatorilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru celeritatea cu care au dezbătut în comisie și au întocmit raportul de admitere, cu amendamente, dar vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să nu fiți de acord cu amendamentele propuse și să adoptați textul Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe așa cum a fost fundamentat și înaintat spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Vedeți, stimați colegi, de ce, uneori, suntem percepuți că suntem o anexă a Guvernului? La ora 10.20 ne-a fost solicitată procedură de urgență și, acum, adoptăm și proiectul de lege, dar dacă îl adoptăm, hai să îl adoptăm cum trebuie.

Este adevărat că nu sunt multe domenii în care Guvernul propune să aibă dreptul să emită ordonanțe pe perioada vacanței.

Le-am examinat și acum, și în vacanța parlamentară trecută cu maximă bunăvoință. În legislatura trecută am eliminat numai acele domenii care vizau capitolul legilor organice. Pe aceeași solicitare pe care ne-a făcut-o domnul secretar de stat nouă, la Camera Deputaților s-a adoptat forma trimisă de Guvern, iar acum noi examinăm ordonanțe neconstituționale emise de Guvern în acea perioadă. E păcat.

Noi, bazându-ne și pe avizul Consiliului Legislativ, am eliminat din proiectul de lege doar acele domenii care vizează legi cu caracter organic. Restul, le-am lăsat pe toate așa.

Drept urmare, vă solicit, pentru că altfel nu se poate, să adoptați raportul de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt puncte de vedere? Domnul senator Vosganian.

Domnule președinte,

Nu am decât o singură observație de făcut, împreună cu acordul pe care-l dau pentru raportul comisiei, observație care vine în continuarea faptului că s-ar putea ca, într-o bună zi, cineva să citească totuși aceste stenograme, și să citească acolo ce Guvern bun avem, când nouă ne solicită o abilitare prea largă.

Eu nu m-aș risca așa, în locul reprezentantului Guvernului, având în vedere că acest Guvern este recordmanul absolut la asumări de răspundere și la ordonanțe de urgență.

Mulțumesc. Dacă nu mai sunt... Domnule senator Daea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Noi ne străduim, și cel ce vă vorbește o face, dacă nu reușește, este o notă proastă pentru conștiința lui politică, dar cred că la vot trebuie să acționăm și cu aceasta, și ea mă îndeamnă să pun în antiteză cele două opțiuni și solicitări, evident, diferite: opțiunea Guvernului, ca inițiator, care vrea să meargă cum și-a propus, în așa fel încât să nu înregistreze rebutul acțiunii sale în actul legislativ, și, evident, dorința și strădania comisiei de specialitate să juguleze acele inadvertențe din actul legislativ, în așa fel încât actul, din punct de vedere juridic, să aibă fidelitatea necesară și acuratețea juridică cuvenită.

De aceea, aș vrea să-l rog pe domnul Iliescu să înțeleagă – și Domnia Sa o face, și cred că și astăzi o va face – responsabilitatea legală și constituțională pe care o are comisia de specialitate, să vizeze sau nu, să dea un raport favorabil sau nu, în funcție de opțiunea comisiei, opțiune închegată pe baza discuțiilor pe care le-au avut în cadrul comisiei.

Cred că astăzi este cazul să se înțeleagă, în condițiile în care dumneavoastră ați spus, domnule Iliescu, că este pentru prima dată când veniți cu domenii cât mai restrânse, și, iată, un element care dă dovadă că s-a înțeles, în procesul acesta de educație juridică și de procesare a actului normativ, că este nevoie de o reducere, generată de realitate și de Constituție, iar astăzi să înțelegem că opțiunea comisiei este cea care poate și trebuie să fie aprobată prin vot.

Sunt de acord și apreciez munca colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru

raportul pe care l-au făcut și pentru observațiile care au fost prezentate în plenul Senatului.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor înscris, domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă aduc în atenție un subiect care este important din perspectiva actului de legiferare, și anume faptul că la precedenta lege prin care am abilitat Guvernul să emită ordonanțe pe durata vacanței parlamentare Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat și-a făcut și atunci datoria și a eliminat din textul actului normativ acele domenii care țineau de legea organică, potrivit dispozițiilor art. 115 din Constituție.

Din păcate, am asistat la niște lucruri care nu sunt în regulă, respectiv, la Camera Deputaților, Comisia juridică de acolo, dominată de majoritate, a reintrodus acele domenii, iar Guvernul a făcut ceea ce nu ar fi trebuit să facă niciodată, respectiv a reglementat primar relațiile sociale din domenii care țin de legea organică. Și am avut în discuție aici și Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, prin care s-a reglementat în materia instituțiilor de credit – chestiune care ține de lege organică –, am avut și reglementarea profesiei de evaluator – ține tot de lege organică –, am avut și modificări la Codul aerian, care țineau tot de lege organică, și mi-aș dori – cu sinceritate vă spun – ca lucrul acesta să nu se mai repete la Camera Deputaților, iar, apoi, Guvernul să nu încalce legea de abilitare, pentru că, altfel, vom ajunge în situația în care nu mai respectăm nicio normă constituțională.

Probabil că acest Guvern Boc va rămâne în istorie, în primul rând, prin cele 13 angajări de răspundere, care sunt, probabil, unice într-o țară democratică, și, în al doilea rând, va rămâne prin faptul că a intervenit cu reglementări în domeniul legii organice, încălcând Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Dacă lucrul acesta se va întâmpla în continuare, vom căuta să sancționăm ceea ce este abuz cu ocazia dezbaterii proiectelor de lege de aprobare a ordonanțelor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt luări de cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Rugămintea este ca liderii grupurilor parlamentare să-și sune colegii.

V-aș propune să mai supunem dezbaterii încă câteva proiecte de lege, până la ora 12.45, mai ales că la punctul 15 din ordinea de zi este înscris un proiect de lege care are adoptare tacită luni, 5 decembrie 2011, și luni nu lucrăm în plen.

Punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2011 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Din partea inițiatorului participă domnul Alexandru Pătruți. Microfonul 10. ## **Domnul Alexandru Pătruți** – _președintele Agenției_

## _Naționale pentru Resurse Minerale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Domeniul de intervenție al proiectului de lege este reprezentat de materia autorizării executării lucrărilor de foraje și prospecțiuni submarine amplasate în marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă a României din Marea Neagră.

Așa cum a precizat domnul președinte, reglementarea este realizată prin Legea nr. 50/1991. Din practica aplicării Legii nr. 50/1991, s-a apreciat că obligativitatea obținerii autorizației de construcție pentru lucrările de foraje și prospecțiuni submarine nu este în concordanță cu economia acestui proiect de lege și s-a evidențiat faptul că lucrările de foraje și prospecțiuni submarine în marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă a României din Marea Neagră nu se finalizează cu realizarea lucrărilor de construcții, în sensul Legii nr. 50/1991, astfel că obligativitatea obținerii autorizației de construire pentru asemenea lucrări este nejustificată.

Aș vrea să menționez că în prezent sunt în vigoare 9 acorduri petroliere de exploatare, dezvoltare și explorare în aceste zone, valoarea lucrărilor programate în perioada următoare depășind un miliard de dolari.

Mai scurt, vă rog.

Neadoptarea acestui proiect de lege ar conduce la imposibilitatea respectării termenelor realizării acestei investiții.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Raportul comisiei, domnul senator Necula. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în unanimitate, au adoptat un raport de respingere a acestui proiect de lege. Câteva cuvinte.

Nu ni se pare normal ca toată această activitate de prospecțiuni submarine în marea teritorială, în zona contiguă și în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră să nu se supună autorizării acestor prospecțiuni. Chiar dacă aceste investiții au fost demarate, și, într-adevăr, suntem de acord că reprezintă o zonă de interes, cei care au manageriat aceste investiții ar fi trebuit să țină cont de prevederile legii române.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc. Sunt luări de cuvânt? Domnul senator Belacurencu, vă rog.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Domnul senator Rotaru.

A, domnul senator Rotaru. Vă rog, domnule senator Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să remarc că este înduioșătoare grija Guvernului pentru aceste companii care operează în domeniul petrolier, și nu numai. Nu am constatat aceeași înduioșare și grijă, de pildă, pentru domeniul agriculturii, unde, recent, am discutat o ordonanță de urgență a Guvernului care desființa vreo 3.500 de locuri de muncă, care ducea în derizoriu această activitate, care o ducea în zona în care nu mai era finanțată.

Aici însă argumentăm că sunt contracte încheiate, sunt interese ale firmelor. Este vorba despre locuri de muncă, este vorba despre niște platforme marine care au fost duse acolo, și unele nu pot lucra iarna și așa mai departe.

Mie mi se par absolut ridicole susținerile Guvernului la această ordonanță, pentru că, în primul rând, sunt discriminatorii. În al doilea rând, nu putem să discutăm despre o activitate fără a fi autorizată.

Păi ce facem cu zona de sănătate și de protecție a muncii, ce facem cu zona de protecție a mediului, ce facem cu zona de protecție împotriva incendiilor și așa mai departe? Ce facem, până la urmă, cu încasarea unor taxe din eliberarea acestor autorizații?

Deci mie mi se pare că este o chestiune care nu a fost suficient gândită, nu are fundament și nu poate fi aprobată în această formă în niciun caz, pentru că este, așa cum am spus, discriminatorie, părtinitoare și nu are, până la urmă, o finalitate decât pentru cei cărora li se adresează, care, din fericire, nu au o situație atât de grea încât să le mai ieșim în ajutor și cu asemenea soluție.

Pe cale de consecință, nu susținem această ordonanță de urgență a Guvernului.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule senator Rotaru. Domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mai întâi, vreau să vă aduc la cunoștință tuturor care este modificarea actului normativ. Este vorba de eliminarea din textul Legii nr. 50/1991 a unui singur cuvânt, și anume un cuvânt care permite eliminarea obligativității obținerii autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de foraje și prospecțiuni submarine în platoul continental românesc al Mării Negre, marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă a României.

Ce ne propune Guvernul? Să eliminăm din text lucrările de acest tip, ceea ce înseamnă că pentru aceste lucrări nu se va mai solicita și nu se va mai obține de către beneficiar autorizație de construcție și nu vom mai avea nici certificat de urbanism.

Și acum, întrebare pentru reprezentantul Guvernului: a făcut cineva o evaluare, pentru că văd că în proiectul de lege spuneți că nu există impact de natură financiară, la ceea ce pierde statul român prin neîncasarea taxelor aferente certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construcție pentru asemenea lucrări?

Dacă s-a făcut evaluarea, rugămintea este să ne spuneți care este suma și poate ne lămuriți de ce în cadrul proiectului de lege ați spus că nu există un impact de natură financiară. Acesta este un prim aspect.

Nu mă pricep la chestiuni tehnice, ca să pot să dezvolt foarte mult, dar, în schimb, înțeleg foarte bine că pierdem taxele din certificatele de urbanism și din autorizațiile de construcții.

Al doilea lucru care trebuie spus aici: dacă ne ducem pe problema urgenței adoptării unui asemenea act normativ, evident că urgența nu este motivată. Cei care au concesionat acolo perimetre și doresc să facă exploatare știau foarte bine din urmă cu un an, cu doi ani, cu trei ani, indiferent când s-a făcut contractul de concesiune, că există obligația de a obține autorizație de construcție. Povestea aceasta că vor face lucrări rapid și că-i întârziem noi, dacă nu adoptăm acest act normativ, este una, evident, fără susținere, și afirmațiile Guvernului cu privire la acest aspect sunt de-a dreptul ridicole.

Aștept răspunsul dumneavoastră pe chestiunea pe care am ridicat-o.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul președinte Alexandru Pătruți să răspundă întrebărilor, dar scurt și la obiect. Vă rog, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să menționez că această obligativitate a fost introdusă în Legea nr. 50/1991 prin Legea nr. 261/2009 și, de atunci, nu a fost eliberată nicio autorizație de construcție, practic, nu s-au mai desfășurat lucrări de prospecțiuni și foraje submarine în zona Mării Negre.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale, le declar încheiate.

Dacă liderii de grup sunt de acord, îi rog să fie atenți, și pe domnul Hașotti, să supunem astăzi la vot și această ordonanță de urgență, și nu luni, pentru că chiar dacă este lege organică, are termen de adoptare tacită luni.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu sunt de acord!

## Poftim?

Nu sunteți de acord. Bine, luni. Vă rog, domnule Hașotti. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu chiar am crezut sincer, nu am crezut, sunt convins că ce ne-a spus ieri noul președinte al Senatului, Vasile Blaga, a spus-o cu convingere. Sunt în continuare sigur de acest lucru. Vorbea despre normalitate.

Am avut înainte proiectul de lege prin care Guvernul era abilitat să emită ordonanțe. Sigur, a fost o scăpare a Biroului permanent, a fost o scăpare a plenului în repetate rânduri, inclusiv astăzi, pentru că la începutul ședinței noi am aprobat

abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, iar pe ordinea de zi, aprobată și ea de plen – asta e! –, figurează acest proiect. Că raportul era întocmit, că..., asta e o chestiune... Și am avut o discuție, în calitatea pe care o am, cu domnul președinte, și am spus: „OK! Bun”.

Ați vorbit despre o colaborare între grupuri, despre un dialog fructuos, despre o înțelegere... Vă dați seama, să aprobi procedura de urgență, dar și proiectul de lege, venit de la Guvern în aceeași zi, este mai mult decât o forțare a regulamentului.

Acum, în Senat, s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Termenul de adoptare tacită pentru acest punct, domnule președinte – și eu vă felicit că dumneavoastră sunteți în favoarea votului pentru acest punct –, este 5 decembrie. În data de 5 decembrie noi lucrăm în comisii pentru buget.

Domnule senator Hașotti, dacă îmi dați voie, o să anunț o bucurie imediat.

Vă rog.

În primul rând, aveți dreptate.

Vă mulțumesc pentru faptul că astăzi votăm și abilitarea Guvernului, dar și Grupul parlamentar al PDL este de acord să supunem la vot, astăzi, această ordonanță de urgență.

Domnule președinte, Se vede că sunteți președinte. Înseamnă că domnul senator Cristian Rădulescu nu v-a ascultat sfatul și mă dezinformează. Și colaborarea dintre grupuri care mai e atunci?

L-am rugat, l-am rugat personal. Mulțumesc mult.

Ultimul proiect pe care îl discutăm astăzi, punctul 16 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea și completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Inițiator...

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Eugen Georgescu.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Serviciile Comisiei Europene au recomandat modificarea legislației în domeniul parteneriatului public-privat pentru a fi compatibili cu acquis-ul și jurisprudența europeană în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor, precizând că deja cazul se află în stadiul ce precede procedurile de încălcare a dreptului comunitar.

Prezentul act normativ include modificări ce vizează investitorii privați, care nu pot fi respinși, pentru că în temeiul legii române sunt obligați să fie persoane juridice.

De asemenea, sunt introduse prevederi cu privire la clauza de nediscriminare, prevederi privind clauza de confidențialitate. Nu în ultimul rând, au fost introduse prevederi privind activitățile relevante. Menționez că avem avize favorabile, fără amendamente. Vă mulțumesc.

Raportul comisiei, domnul senator Necula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unui raport comun de admitere, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Raport comun de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Da.

Vă rog, domnule senator Fodoreanu.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța de urgență supusă azi votului nostru conține ultimele modificări la Legea nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat, pentru a putea intra în funcțiune.

Domnul secretar de stat a spus motivația pentru care a fost nevoie să se întocmească această ordonanță de urgență, într-adevăr, ordonanța, de data aceasta, se aliniază în totalitate la directivele europene privind parteneriatul public-privat.

Rugămintea mea este să o votăm, pentru că pe 5 ianuarie 2012 împlinește doi ani de când acest proiect de lege a fost supus de către noi, colegii din Senat, atenției publice. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc mult. Mai sunt înscrieri la cuvânt?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2010.

A fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Regatul Spaniei cu privire la funcționarea Institutului Cultural Român de la Madrid și a Centrului Spaniol al Institutului Cervantes din București, semnat la Madrid la 19 octombrie 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Dăm un singur vot pe raport și pe proiectul de lege.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011 și aprobată prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011.

A fost un amendament respins, care nu a fost susținut, de aceea

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 22 decembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 7 ianuarie 2011, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului _stand-by_ dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților,

- raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

-

- la limită, și acest proiect de lege a fost adoptat. Poftim?

- Nu, nu. Este 53 la 52.

- Deci este în regulă.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Era ordinară?

## **Domnul Vasile Blaga:**

Era ordinară, domnule Hașotti.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20 septembrie 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Un singur vot pe raport și proiectul de lege.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 56 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2011 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Procedură?

Vă rog, domnule senator Greblă. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o explicație a votului după vot.

Nu s-a înțeles mâna pe care am întins-o, în sensul că am atras atenția că legile din domeniul organic nu pot fi adoptate prin ordonanță. Am crezut că începem acum, în ultima parte, o colaborare mai bună, mai onestă între noi. Guvernul va înțelege că există limite în ceea ce privește posibilitatea lui de exprimare. Eu regret că Guvernul nu a înțeles nimic din bunăvoința de care am dat dovadă, lăsând absolut tot ceea ce era de lăsat să treacă să treacă și adoptând acest proiect într-o procedură foarte alertă.

Așteptăm în primăvară și veți vedea, stimați colegi, cum înțelege Guvernul să respecte această mână întinsă pe care i-am dat-o. Regret că nu a înțeles că are timp până în februarie să elaboreze acele proiecte de lege cu caracter organic, pe care le puteam adopta foarte repede în Parlament.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

Revin la punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2011 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun la vot, în acest moment, transformarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanței în proiect de lege privind respingerea ordonanței.

- E vot final.

Da.

Supun la vot proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Vă rog.

Cu 54 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.

De aceea, transformăm proiectul de lege privind aprobarea ordonanței în proiect de lege privind respingerea ordonanței.

Vă rog.

Cu 50 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și două abțineri, nici acest proiect nu a trecut, va merge la Camera Deputaților prin adoptare tacită.

Ultimul proiect pe care l-am discutat astăzi, punctul 16 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2011 pentru modificarea și completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

- Dăm un singur vot pe raport și proiectul de lege. Vă rog.

- Cu 65 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și

- două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

- A fost vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar. Vă mulțumesc mult pentru munca de astăzi și pentru

- prezență.

Ne revedem luni, în comisii, marți, în plen.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591417]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 145/9.XII.2011 conține 40 de pagini.**

Prețul: 12,00 lei