Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Declar deschisă ședința Senatului de azi, 1 octombrie 2013, prima parte a ședinței, dedicată declarațiilor politice.

Repartizarea timpului pentru declarații politice, pe grupuri parlamentare, este după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 34 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute.

Pentru început, îl invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ben Oni Ardelean.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice – „Să nu uităm de sănătate!”. Stimate colege,

Stimați colegi,

Am început noua sesiune parlamentară cu subiecte fierbinți. Am fost și suntem angrenați în luarea unor decizii importante pentru țară: exploatarea minieră de la Roșia Montană, eutanasierea câinilor comunitari ori începutul noului an școlar. Să nu uităm însă de sănătate!

Aceasta trebuie să fie în permanență în centrul preocupărilor noastre: sănătatea celor care ne-au dat votul de încredere și ne-au trimis aici să le reprezentăm interesele.

Unitățile medicale din România au nevoie de investiții pentru ca actul medical să fie unul de calitate.

La Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență este, în prezent, una dintre cele mai mari unități spitalicești din România, aflată în subordinea directă a Ministerului Sănătății, construcțiile și terenurile fiind în administrarea Consiliului Județean Dolj. Acest spital a depășit cu mult aria de adresabilitate a județului, devenind un spital regional, în care sunt tratați anual circa 165.000 de bolnavi.

Centrul de primiri urgențe trebuie să facă față unei avalanșe de peste 135.000 de persoane anual, numărul acestor pacienți crescând permanent datorită înființării la Craiova a unui punct de operare aeromedicală SMURD și dotării acestuia cu un elicopter pentru intervenții. Până la sfârșitul acestei luni, Consiliul Județean Dolj va finaliza lucrările de construire la punctul de operare aeromedicală, astfel încât personalul de specialitate alocat acestei unități să-și desfășoare activitatea în cele mai bune condiții.

De peste 40 de ani, de când există, acest spital s-a degradat continuu, iar investițiile în infrastructură și dotări au fost foarte puține. Cu bani din bugetul consiliului județean au fost reparate blocurile operatorii și a început dotarea lor cu aparatură medicală. Sunt în modernizare și ascensoarele, iar în acest an demarează și extinderea Unității de primiri urgențe și construirea Clinicii de cardiologie intervențională și chirurgie cardiovasculară. Este vorba de investiții de peste 18 milioane de euro până în anul 2016.

De curând, unitatea medicală a fost acreditată și pentru efectuarea de prelevare de transplant de țesut tendinos și osos.

După cum se poate remarca, au fost abandonate alte investiții în județ, atenția consiliului județean îndreptându-se strict către investiții în sănătate.

Ca să-și ducă însă planurile la bun sfârșit, consiliul județean are nevoie și de susținerea Ministerului Sănătății. Reabilitarea și consolidarea clădirii Spitalului Județean de Urgență sunt estimate la 210 milioane de lei. Bugetul consiliului județean nu are posibilitatea să susțină o astfel de investiție, iar acesta este doar un exemplu. Nu este suficient să descentralizezi infrastructură fără a susține acest demers și din punct de vedere financiar.

Consiliul Județean Dolj are nevoie urgentă de sprijin de la Ministerul Sănătății, de la Guvern, de la noi. Și sunt convins că și alte autorități locale așteaptă un ajutor pentru a aduce unitățile medicale la standardele care se impun, pentru a oferi servicii de calitate pacienților. Așadar, să nu uităm de sănătate și să căutăm soluții la problemele cu care se confruntă autoritățile, medicii și pacienții, deopotrivă.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ben Oni Ardelean.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Salvați instituția familiei!”.

Evoluția realităților societale impune, fără îndoială, revizuirea permanentă a legislației în vigoare. Cu atât mai mult se impune, indiscutabil, o revizuire a legii fundamentale. Susțin pe deplin acest proiect, având speranța că noua Constituție, concepută pe respectarea demnității umane, va garanta drepturile și libertățile fiecărui individ din societatea românească.

Consider, în același timp, că instituția familiei trebuie să primească o garanție constituțională a respectării acesteia, aspect pe care l-am susținut permanent, alături de președintele Crin Antonescu, conducerea partidului și majoritatea colegilor liberali. Statul are obligația să respecte convingerea cetățenilor, precum și responsabilitatea de a crea cadrul adecvat de dezvoltare a generațiilor viitoare.

Având în vedere faptul că extensia de timp până la declanșarea referendumului pentru Constituție ne permite, doresc să solicit colegilor parlamentari, precum și tuturor cetățenilor români strângerea de semnături pentru introducerea în noul proiect al Constituției a formulei de garantare a instituției familiei, respectiv: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.”

Am convingerea că, prin acest demers, mă fac purtătorul de cuvânt al majorității covârșitoare a românilor, iar reușita demersului va conduce la conservarea valorilor tradiționale și principiilor de viață sănătoase în societatea contemporană. Vă mulțumesc tare mult.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Marius Pașcan.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Prin grija Guvernului, românii au parte de-acum de dubla și tripla impozitare”.

Guvernul a publicat în Monitorul Oficial o ordonanță de modificare a Codului fiscal prin care, de la 1 ianuarie 2014, proprietarii de terenuri agricole arendate, cei ai unor imobile închiriate vor plăti, suplimentar impozitului pe venit, o cotă de 5,5% contribuție individuală de sănătate.

După cum ne-a obișnuit să guverneze prin ordonanțe de urgență concepute în mare grabă sau peste noapte, Guvernul nu a prevăzut excepții pentru cei care deja plătesc o contribuție similară la sănătate la locul de muncă (5,5%) sau pentru cei ai căror angajatori plătesc și ei o astfel de obligație drept CAS (5,2%).

În consecință, o persoană angajată cu carte de muncă care închiriază o locuință sau are arendat un teren va plăti de trei ori CAS, socotind și partea vărsată la stat în numele său de angajator. Tocmai în aceasta constă slăbiciunea sistemului, care ar putea determina mulți români să fenteze ANAF, nedeclarând veniturile obținute din cedarea folosinței bunurilor.

Dar nu numai proprietarii de terenuri agricole arendate au de înfruntat o fiscalitate în creștere. Guvernul s-a gândit la începutul anului și la cei care își lucrează singuri pământul și își cresc singuri animalele. Impozitul de 2% datorat pentru veniturile bănești obținute din vânzarea produselor lor, cu reținere la sursă, a fost înlocuit la începutul anului cu un impozit forfetar. Deținătorii de active biologice – terenuri, animale, plantații – sunt buni de plată cu începere din trimestrul II al acestui an pentru acest impozit forfetar, calculat în funcție de norme de venit.

Tot în acest an, Guvernul a introdus și forfetarul pe restaurante, baruri, pensiuni, spălătorii auto și unități service, mecanismul de calcul al obligației fiind asemănător cu cel aplicat agricultorilor individuali. Impozitul forfetar, prin care se înlocuiește cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014. O spălătorie auto, o vulcanizare și un service auto cu o suprafață de circa 200 de metri pătrați vor plăti anual, începând din 2014, un impozit forfetar de 18.000 de lei, 14.400 de lei și 24.000 de lei.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Paul Ichim.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Modelul Tirolului de Sud nu poate fi aplicat Ținutului Secuiesc”.

Pentru domnul László Tökés, europarlamentar, cetățean român de etnie maghiară și conștiință incertă, autonomia Ținutului Secuiesc ar trebui să urmeze modelul Tirolului de Sud.

Pentru a nu lăsa loc niciunei speculații, îmi permit să citez exact o declarație a Domniei Sale, care a provocat declanșarea procedurii de retragere a Ordinului Național „Steaua României”: „Îi solicit premierului Viktor Orbán și Guvernului său să continue opera de reconstrucție națională și să-și asume un statut de putere protectoare asupra maghiarilor de peste hotare, în Ardeal, la fel ca Austria în Tirolul de Sud.”

Comparația dintre Ținutul Secuiesc și Tirolul de Sud nu stă în picioare, în primul rând, din considerente geografice. Ținutul Secuiesc nu este o regiune situată la granița dintre România și Ungaria, ci este o enclavă în mijlocul României.

Argumentele cele mai puternice sunt însă cele istorice. Ținutul Secuiesc nu a fost înglobat de România prin rapt, ci face parte dintr-o provincie istorică românească, Transilvania, care a fost parte a Imperiului Austro-Ungar doar o perioadă scurtă de timp. Tirolul de Sud a fost anexat de Italia din 1919, ca răsplată ce-i fusese promisă prin Tratatul de la Londra, din 1915, în schimbul alăturării eforturilor Antantei în Primul Război Mondial. După cel de-al Doilea Război Mondial, forțele aliate au decis ca Tirolul de Sud să revină Italiei, cu condiția respectării drepturilor populației germanice. A fost creată regiunea Trentino-Sud Tirol, care cuprindea cele două provincii menționate, în care și italiana, și germana erau limbi oficiale. Exista învățământ în ambele limbi.

Faptul că în regiunea astfel creată germanii nu mai erau majoritari și nu puteau să-și impună propriul guvern regional a provocat nemulțumiri profunde și a condus la apariția unei organizații numite Comitetul pentru eliberarea Tirolului de Sud, care a preluat lupta pentru autodeterminare a provinciei, inclusiv prin intermediul atacurilor teroriste.

Locuitorii Ținutului Secuiesc se bucură de toate drepturile cuvenite unei minorități naționale și, cel puțin până în prezent, lupta pentru așa-zisa autonomie teritorială s-a dus exclusiv prin mijloace politice, nu prin terorism. Prin urmare, nu au existat nici reacții ostile sau violente, din partea autorităților statului român, care să justifice o protecție externă.

Mulțumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Paul Ichim.

Se pregătește doamna senator Doina Federovici.

## **Domnul Paul Ichim:**

## Vă mulțumesc.

Greu de făcut un enunț cu concluzii și cu susținerea argumentată a unei declarații politice în trei minute. Așa că o să fac o declarație pe repede înainte, forma rezumat. Cea _in extenso_ va fi, probabil, publicată.

Afară plouă. Acum trei săptămâni, în județul Galați, după o ploaie diluviană, zic unii, într-o vale între dealuri, vale care asigură localități ce găzduiesc vreo 25.000 de locuitori, a fost o catastrofă.

Catastrofa aceasta s-a lăsat cu distrugeri materiale, dar și cu decese. În orice stat normal, în momentul în care există decese, autoritățile abilitate ale statului fac măcar o analiză și caută să identifice problemele, eventual, ce nu s-a rezolvat, ce s-a rezolvat greșit și, eventual, să găsească și vinovați care, eventual, să și răspundă.

Singura concluzie din zonă pe care am reținut-o a fost că Dumnezeu a fost vinovat, că a dat ploaie cu rupere de nori, situație care rămâne inacceptabilă în zonă.

În materialul pe care l-am depus o să găsiți concluziile unor specialiști în domeniu privind nerealizările Ministerului Agriculturii, care gestionează și păstorește și Autoritatea Națională de Îmbunătățiri Funciare – parcă așa se spune –, care, de 20 și ceva de ani, n-a mai făcut mare lucru în această țară, cu toate că a consumat foarte mulți bani. E o treabă care trebuie, după părerea mea, analizată de autorități abilitate în stat, să vadă pe unde s-au dus acești bani și cine i-a încasat.

E adevărat că nu numai Autoritatea Națională de Îmbunătățiri Funciare s-ar face vinovată în acest domeniu, ci și autoritatea județeană și autoritățile locale, care puteau răspunde foarte bine de colmatarea râurilor, a canalelor colectoare, asigurarea împăduririi, pentru care, fie vorba între noi, și aici s-au dat mulți bani, iar județul Galați este un județ care are cea mai puțină zonă de împădurire din județele din România. Iarăși bani, dacă nu spun un lucru greu, după părerea mea, furați.

În situația dată însă, se pare că, până la urmă, Divinitatea este de vină, că a dat prea multă ploaie. Oamenii aceia rămân locului, de plouat plouă – se vede afară –, zona de relief sau forma de relief nu se modifică – tot în acea găleată rămân –, apele vor veni peste ei, noi facem doar declarații televizate care pică bine politic, indiferent de partidul care se duce și le face. Ori ăilalți sunt vinovați, ori ăștialalți sunt vinovați și așa rămâne. Facem ajutoare, convoaie de ajutoare, ca să dea bine la televizor, și așteptăm frumos să treacă timpul, ca să apară alte nenorociri în țară și să ocupe spațiul media – vezi bomba de la Reșița!

„Când se întâlnește aroganța cu indiferența și incompetența... rezultă catastrofe”

Doamnelor și domnilor,

În zonele calamitate din județul Galați trăiesc aproximativ 25.000 de oameni. Orice stat normal care are decese după o calamitate analizează și caută deficiențe organizatorice, eventual, vinovați și nu dă vina pe Divinitate.

Referitor la dezastrul petrecut în noaptea de 12 spre 13 septembrie 2013 pe raza județului Galați, se ridică câteva întrebări pentru MADR, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor.

În conformitate cu Legea nr. 138/2004, capitolul I, art. 1, îmbunătățirile funciare au ca obiective:

a) asigurarea protecției terenurilor de orice fel și a oricărei categorii de construcții față de inundații, alunecări de teren și eroziune, precum și a protecției lacurilor de acumulare împotriva calamităților și regularizarea cursurilor de apă;

b) art. 2 alin. (1) – „Amenajările de îmbunătățiri funciare ca lucrări hidrotehnice complexe și agropedoameliorative se realizează cu scopul prevenirii și înlăturării acțiunii factorilor de risc (...) exces de apă, eroziunea solului, inundații (...) pe terenurile cu orice destinație, indiferent de proprietar.”

c) Capitolul VI, art. 71 – Atribuțiile ministerului

„Răspunderea pentru coordonarea activităților de îmbunătățiri funciare revine Ministerului Agriculturii sau oricărei alte autorități publice centrale căreia i se atribuie răspunderea pentru sectorul de îmbunătățiri funciare...”, respectiv ANIF și SNIF pentru mentenanță. Dar aceste lucrări poate au fost prinse în planul tehnic, dar au fost încredințate, din câte se pare, doar unor firme agreate și care au tăiat facturi... de milioane de euro decontate de ANIF fără recepții fizice. Pentru aceste motive legale, responsabilii din MADR, într-o țară normală, ar trebui să analizeze serios problema, eventual să se gândească la ceva demiteri. Cauzele sunt intens prezentate de mass-media, scrisă/TV. Oameni morți, gospodării distruse, pagube majore..., case, animale, bunuri luate de ape. Gravitatea este și mai mare pentru responsabilii din MADR, întrucât în Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013–2020, aprobată în data de 25.07.2013, ANM prezintă modele climatice care conțin aceste dezlănțuiri ale naturii.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna senator Doina Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

## Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Distinse doamne și distinși domni senatori,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul din umbră al PDL – o intenție ridicolă, precum este chiar componența acestui Executiv-surogat”.

După un an și jumătate de frământări interne și după o lungă și inexplicabilă absență din opoziție, democrat-liberalii au din nou un guvern: evident, din umbră.

Era de așteptat ca partidul, în ansamblul său, să tragă niște învățăminte după lecția primită din partea electoratului la alegerile locale și parlamentare de anul trecut. Cu atât mai mult cu cât PDL a fost îndepărtat din prim-planul vieții politice atât din cauza erorilor de guvernare cu impact incomensurabil asupra populației și mediului de afaceri, cât și pentru jaful patronat în administrația centrală și locală.

Astfel, să lansezi în spațiul public un guvern în care se regăsesc, în mare parte, aceleași nume din guvernele Boc și Ungureanu nu poate fi catalogată decât ca o intenție la fel de ridicolă precum este chiar componența acestui Executiv-surogat. Încercarea de cosmetizare a imaginii PDL este la fel de penibilă cum este și caracterizarea făcută de Cătălin Predoiu acestui guvern – „un mix de tinerețe și competență consacrată”. De fapt, nu este vorba decât despre un amalgam de fani declarați ai lui Traian Băsescu și așa-ziși dizidenți ai băsismului, din interiorul PDL. Altfel, cum poate vorbi „premierul-alternativă” Predoiu despre profesionalism într-un guvern în care se regăsesc personaje ca Monica Macovei, Anca Boagiu, Gheorghe Ialomițianu, Alin Tișe, Raluca Turcan sau Alexandru Nazare, Lucian Bode și Claudia Boghicevici, o parte fiind niște miniștri-paravan pentru o perioadă de trei luni în Guvernul Ungureanu?

În practică însă avem deja o problemă: o propunere recentă a unui ministru din „Guvernul Predoiu” a fost respinsă în forță la vârful partidului.

Cum mizele au tangență cu respectarea unor principii, cu însănătoșirea PDL și a partidelor politice, în general, și chiar cu bunul mers al justiției, te întrebi automat cât de oneste și de pline de substanță sunt, de fapt, intențiile democrat-liberalilor.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat două declarații interesante și concluzia dată de colegul nostru de la liberali am putea-o un pic generaliza. Din păcate, satele României sunt în găleată, așa cum se exprima poporul român, și îndemnul la preocupare față de soarta lor este unul mai mult decât bine-venit.

Declarația de astăzi poartă titlul „Cât va mai fi umilit Iașiul de către USL?”.

Importanța oricărei investiții într-un oraș, ca și funcționarea unor institute pentru sănătatea oamenilor nu mai au nevoie de argumentare. Iașiul a fost, pentru a câta oară, victima unor acțiuni și declarații inconștiente ale guvernanților USL.

Ieșenii așteaptă de ani de zile semnalul că proiectul ce leagă Moldova de Ardeal va începe să prindă contur. Mai ales că USL l-a promis insistent în campania pentru alegerile generale. De asemenea, unul dintre punctele forte ale orașului, Institutul „Cantacuzino”, poate primul centru universitar al României la capitolul cercetare științifică, a intrat sub decizia de a fi închis, din rațiuni greu de închipuit, dar, în același timp, din lipsă de responsabilitate a ministrului sănătății.

Recentele declarații și măsuri ale noului ministru liberal de la transporturi produc profunde nemulțumiri printre ieșeni. Doamna Ramona Mănescu a decis să retrimită planul autostrăzii către ministrul pentru proiecte de infrastructură, domnul Șova, după ce fusese adus chiar de acolo, ca o prioritate a Ministerului Transporturilor. Mai mult, aceeași doamnă a declarat că nu se joacă de-a autostrăzile, ca și când Guvernul ar fi o grădiniță în care niște copii se distrează cu infrastructura României.

În același context, se pare că și vizita ministrului sănătății la Iași a fost doar una de imagine, prin care să convingă lumea că este chiar interesat de soarta instituțiilor de sănătate de aici. Iar la câteva săptămâni își arată adevărata intenție: închide un institut.

Putem remarca, așadar, o iresponsabilitate incredibilă la nivel guvernamental. Așteptările alegătorilor sunt tratate cu o maximă neseriozitate, iar gestionarii proiectelor își pasează unul altuia responsabilitățile.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Obreja.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică se intitulează „Susținerea tinerilor antreprenori”.

## Stimați colegi,

Țara noastră are tineri cu potențial extraordinar în domeniul antreprenorial. Mediul de afaceri din România ar cunoaște o dezvoltare extraordinară dacă peste cinci sau zeci ani toate aceste idei se vor transforma în afaceri reale, în societăți comerciale cu două, trei, patru, zece, o sută de angajați, cu cifre de afaceri de zeci de mii, sute de mii sau – de ce nu? – de milioane de euro.

Cel mai important aspect însă este faptul că acești tineri își imaginează afacerile scalabil la nivel global. Cu alte cuvinte, ei vor să se dezvolte și în afara țării.

Un lucru absolut remarcabil este faptul că nu vor neapărat să plece din țară, că sunt hotărâți, de-a dreptul, să demonstreze că se poate face treabă și aici, în România.

Aspectul mai puțin plăcut este că, actualmente, acești tineri sunt în căutare de valori și repere la care să se

raporteze. Ei caută modele în personalitățile din domeniul afacerilor, în lideri politici, în proiecte dezvoltate de instituții de profil, care ar putea să le îndrume pașii în afaceri. Sunt avizi de informație, de cunoaștere, sorb fiecare sfat pe care-l primesc.

Eu cred că noi ar trebui să venim în întâmpinarea acestor tineri, să le facilităm accesul la surse de informare și de finanțare mult mai pronunțate. De asemenea, eforturile pe care le-au făcut Guvernul și celelalte instituții ale statului implicate în modernizarea, coordonarea și susținerea mediului de afaceri sunt considerabile, doar că ar trebui dezvoltate direcții de acțiune actualizate, ancorate în realitatea mediului de afaceri românesc.

Înființarea unei agenții guvernamentale pentru start-up-uri, ca soluție de încurajare a tinerilor antreprenori și de combatere a șomajului în rândul persoanelor până la 30 de ani, ar fi un pas important în această direcție.

Modelul actual prin care statul îi sprijină pe tinerii dornici să intre în afaceri doar oferindu-le bani pentru a porni o afacere este bine-venit, însă se simte nevoia implementării unui complex de acțiuni, cu scopul de a-i urmări și a-i ajuta în acest demers. Se știe foarte clar că majoritatea afacerilor aflate la început de drum mor după trei ani, dacă nu sunt atent coordonate.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Obreja.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florea Voinea.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea se numește „Aduceți tema regionalizării României în Parlament!”.

După mai multe luni de când una din temele majore ale programului cu care USL a câștigat alegerile, și anume descentralizarea administrativă și regionalizarea României, e pe masa noastră de lucru, a celor aflați la putere, asupra acestei idei am constatat o varietate de puncte de vedere și de strategii.

Cea mai închegată formă a proiectului de regionalizare se află în curtea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și cuprinde considerațiuni privitoare la:

– atribuțiuni și competențe ale regiunilor, dar și ale județelor;

- alegerea conducătorilor;

- variante prin care, în mod democratic, să se treacă la

- structurile nou înființate;

- descentralizarea administrației publice;

- optimizarea absorbției de fonduri guvernamentale și

- europene;

- numărul de regiuni și modalitățile de trasare a limitelor

- geografice și multe altele. Foarte bine, dar, atenție, nu avem nicăieri până acum duse până la capăt analizele a două lucruri esențiale:

1. Cum și cât vor scădea, în cifre absolute, numărul de funcționari publici, precum și costurile statului, după înfăptuirea descentralizării și regionalizării?

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florea Voinea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Dumitrescu.

pretindem contrariul. Tot arsenalul face parte din jocul instabil al politicii.

Ceea ce este revoltător – și de altfel singurul lucru demn de reținut din acest episod – este că toată această revărsare de venin vine de la un individ care își datorează notorietatea îndoielnică fiecăruia dintre oamenii împotriva cărora este astăzi atât de înverșunat, fie că le datorează o carieră de secretar general al unui mare partid, fie onoarea de a conduce o campanie prezidențială, fie doar respect pentru că la un moment dat i-au oferit o șansă.

Cu milă remarc că atitudinea sa amintește de cea a unei amante de profesie care a ajuns la asfințitul carierei și care, frustrată că nu se mai poate face remarcată prin prospețime și voluptate, recurge la bârfe cu iz de telenovelă la adresa domnilor generoși care au contribuit, de-a lungul carierei sale, la bunăstarea sa financiară și la un loc relativ călduț în societate.

Ce ar trebui să știe acest individ cu pretenții de analist politic este că aceste amante de profesie rămân doar cifre anonime în statistici, fără a avea vreodată altă notorietate decât cea izvorâtă din activitățile practicate.

La noi, la români, există o vorbă care reprezintă un summum al experienței, dar și un vag avertisment cu privire la limita admisă în viață: „Să nu muști mâna care te hrănește!”

Cred, până la a deveni ridicol, în loialitate, verticalitatea izvorâtă din caracter și _minima moralia_ . Sunt singurele atribute care deosebesc un om politic de un animal politic. În același timp, cred cu tărie că există o justă răsplată atât pentru cei ce le împărtășesc, cât și pentru cei ce le profanează.

Aștept cu multă răbdare și înțelepciune ca acest personaj să-și amintească, poate curând, o declarație cu iz profetic la adresa propriei persoane, pe care a făcut-o într-un interviu acordat anul acesta ziarului „Bihoreanul” și în care spunea senin: „Am dorit să curm cariera multora și nu am reușit – Hrebenciuc, Mitrea. Am participat la victoria unora care au făcut mult rău României – Traian Băsescu. Asta e viața, a fost o eroare de apreciere.”

În final, revenind la titlu, demonstrează, dacă mai era cazul, că pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești.

Încheind, țin ca, de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, să transmit acestora toate gândurile bune și urări de viață frumoasă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației politice – „Pe cine nu lași să moară...”. Săptămâna trecută, butonam telecomanda televizorului și am avut astfel ocazia să remarc o figură – cunoscută ca având veleități de politician – evoluând la „Realitatea TV”. Am urmărit, pendulând între fascinație și oroare, diatribele deșănțate ale acestui personaj la adresa unor politicieni de calibru ai României, cvasiepuizând eșichierul politic, care frizau atât calomnia, cât și insulta.

Dar nu atacurile virulente la adresa unor reprezentanți marcanți ai vieții politice m-au revoltat, nici faptul că printre țintele unor adevărate abjecții erau niște oameni de care mă leagă sentimente de trainică prietenie și nedisimulată considerație. Niciun politician care-și asumă postura și își însușește atributul nu poate pretinde să roșească asemenea unui debutante sfioase de început de secol al XIX-lea la auzul unor critici sau acuzații. Politica nu a fost și nu va fi niciodată un joc al gentlemanilor, oricât ne place să

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Dumitrescu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează „Conflictul dintre puterile statului”.

Revizuirea Constituției vine într-un moment în care, în urma votului popular masiv cu care USL a câștigat ultimele alegeri parlamentare, există în Parlament o majoritate confortabilă care duce la îndeplinire acest proiect. Așteptările populației cu drept de vot se referă mai mult la speranța însănătoșirii vieții noastre politice și, mai ales, la realizarea unui climat economic favorabil, care să prezinte cetățeanului simplu un trai decent și – de ce nu?– confortabil. Așadar, guvernarea actuală a pornit la drum însoțită de așteptări uriașe ale oamenilor, care au sancționat dur fostul partid aflat la guvernare, care se află și acum prăbușit în sondaje și ale cărui lipsă de adaptabilitate la cerințele străzii și oligarhizare evidentă au dus la o degringoladă fără precedent a dreptei românești, cosmetizată de-a dreptul ridicol în afara granițelor României.

Această lecție administrată de electori nu a fost înțeleasă în deplinătatea ei de către clasa politică. USL, deși o alianță de partide cu viziuni și doctrine diametral opuse, cade în aceleași păcate ca și predecesoarele alianțe și guvernări. Nu are viziuni și nu are soluții. Eșecul previzibil al marii privatizări aflate azi pe agenda Guvernului – Oltchim, CFR Marfă – și, nu în ultimul rând, marea păcăleală națională numită Roșia Montană prefigurează o guvernare dificilă, din criză în criză, care tensionează întreaga societate și nu duce, în final, la nimic bun.

Aș vrea să subliniez, dragi colegi, că războiul vorbelor nu generează soluții, ci este o simplă pierdere de vreme. Nu inventarea, uzitarea, repetarea de sintagme șmecherești, obicei larg răspândit la nivelul clasei politice actuale, ne fac mai deștepți, mai adulați de mulțime sau mai avuți. Exercițiile lingvistice dâmbovițene, întorsăturile de fraze agramate, dar lustruite cu ștaif nu sunt un semn de competență sau măcar de oarece aplecare pentru managementul funcției publice, fie ea de ministru sau de un amărât de secretar general, care – de ce nu?– ia și el, bietul, un salariu de 7.000 de lei, alături de niscaiva avantaje pe care are grijă să și le dea singur, invariabil pe sub nasul conducătorului instituției, prea ocupat ca să observe.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Liviu Tomoiagă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Respect pentru persoanele de vârsta a treia”.

## Stimați colegi,

Situată în miez de toamnă, ziua de 1 octombrie, desemnată ca Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, este o zi specială, aflată sub semnul atenției, respectului și al recunoștinței pe care le purtăm persoanelor de vârsta a treia.

Dar 1 octombrie este pentru noi nu numai o zi în care ne aplecăm cu respect în fața concetățenilor noștri vârstnici, pentru contribuția pe care au adus-o de-a lungul anilor la dezvoltarea societății, ci și o zi în care să reflectăm asupra condiției actuale a acestora. Este în tradiția poporului nostru de a-i cinsti și respecta pe cei împovărați de ani, dar respectul nu ni-l arătăm doar prin vorbe, ci și prin fapte. Nu putem să uităm vremurile în care pensiile au fost „uitate” la indexări sau chiar mutilate prin introducerea obligativității de a plăti contribuția la sănătate, vremurile în care pensionarii erau ignorați și umiliți. Am fost deseori uimită de ipocrizia celor care au luat în ultimii ani măsuri antisociale, invocând binele pensionarilor.

Astăzi vrem să transmitem tuturor vârstnicilor calde urări de sănătate, viață lungă și liniștită alături de cei dragi, dar și să-i asigurăm că vom încerca permanent să găsim soluții pentru a le asigura condiții mai bune de trai, că vom încerca să construim sisteme de securitate socială care să asigure un standard de viață prin care să asigurăm păstrarea demnității acestei generații.

La mulți ani de ziua dumneavoastră! Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Din partea grupului parlamentar al PNL, domnul senator Tomoiagă Liviu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Saghian.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se numește „Lipsa promovării conceptului de regionalizare în sistemul educațional”.

În cele nouă luni de zile scurse din anul 2013 s-au dezbătut și s-au propus diferite teme necesare reformării statului național. Una dintre aceste teme este și cea care privește înființarea regiunilor ca unități teritorial-administrative, după comune, orașe, municipii și județe. Necesitatea regiunilor este o prioritate dată și de nivelul alocării fondurilor europene în perioada 2014–2020. Nu voi dezbate argumente de ordin teoretic, științific, politic-ideologic sau legislativ-decizional privind această formă de reorganizare a țării. Voi atrage atenția atât colegilor din USL, cât și celor din opoziția parlamentară asupra unor elemente care nu au fost suficient abordate pentru o înțelegere reală a conceptului de regiune.

Astfel, se observă la nivelul aparatului public din primării, prefecturi, consilii județene, instituții deconcentrate sau descentralizate sau la nivelul autorităților publice centrale, cum ar fi Guvern, Parlament, administrație, cât și la nivelul parlamentarilor o necunoaștere temeinică a conceptelor de politici publice regionale.

Având în vedere pregătirea insuficientă sau lipsa cunoașterii conceptului de regionalizare, organizare regională, management administrativ regional sau gestiune financiară regională la nivelul administrației publice locale, chiar și la nivel central, ne vom confrunta în viitorul apropiat cu promovarea unei legislații care introduce concepte care nu sunt suficient de percepute la nivelul intelectului public.

Astfel, noi vorbim de regionalizare, regionalism, regiune de dezvoltare sau politici regionale, dar lipsa unei pregătiri încă din timpul școlii privind înțelegerea acestor concepte impune necesitatea ca cel puțin la nivelul învățământului preuniversitar să fie introduse în manualele de istorie, geografie, cultură civică sau educație socială elemente despre acești termeni. Curriculumul educațional trebuie adaptat pentru înțelegerea conceptelor de regionalizare, regionalism, cultură regională și este necesar de identificat impactul lor la nivelul copiilor, elevilor și liceenilor și chiar al studenților, ca membri ai comunităților locale și ai generațiilor viitoare.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Saghian – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Săptămâna educației”.

## Stimați colegi,

Pe 15 septembrie s-au împlinit patru ani de când Guvernul de la vremea respectivă și-a asumat răspunderea în Parlament asupra Proiectului legii educației naționale și asupra Proiectului legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

În elaborarea proiectului de atunci s-a dorit ca salariile bugetarilor, inclusiv ale profesorilor, să fie în tendința firească de aliniere a salariilor la nivelul celor din Uniunea Europeană. S-a dorit instituirea unei echități în sistemul de salarizare bugetară. Numai că măsurile luate de fosta guvernare au dus la grave inechități. Astfel, observăm că, din cauza salariilor extrem de mici, unii dascăli pleacă în străinătate, alții acceptă aproape orice post, care nu are legătură cu specializările făcute, doar pentru a putea avea o viață demnă.

Cum oare a gândit Guvernul de la vremea respectivă că un debutant poate trăi cu doar 650 de lei? Cum oare a putut să spună că în stabilirea salariilor s-au avut în vedere salariile din statele membre? Cel mai mic salariu al unui debutant din celelalte state membre este de aproape 500 de euro. Pentru a vă face o imagine de ansamblu, vă aduc la cunoștință că în Germania salariul este de 3.000 de euro sau în Luxemburg ajunge la 4.700 de euro. Pentru acești tineri este trist ca, după ani de studiu intens în facultăți, să câștige mult mai puțin decât cei cu studii medii sau chiar fără studii.

## Stimați colegi,

Am venit astăzi la această tribună a Parlamentului pentru a-mi exprima poziția față de salarizarea sistemului de educație. Am ales această zi pentru că azi, oficial, încep cursurile universitare și pentru că săptămâna aceasta, mai exact pe 5 octombrie, este Ziua Mondială a Educației.

## Stimați colegi,

În sesiunea aceasta vom fi sesizați cu noul proiect de lege al salarizării, astfel că, începând cu 2014, salariile bugetarilor vor fi majorate anual, în mod etapizat și succesiv, dar numai pentru anumiți funcționari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi. Prin adoptarea acestei legi, vom putea reda prestigiul profesorilor în societate prin salarizare, respect față de stat și asigurarea resurselor necesare unui învățământ de calitate.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Dorin Păran.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu Marian Pop.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi „Vârstnicii, în atenția noastră”, deoarece 1 octombrie este Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice și consider că nu trebuie să trecem cu vederea acest moment. Cu aceasta cred că sunt bine-venite câteva precizări ce țin de aspectul general, dar și de cel local în ceea ce-i privește pe vârstnici.

La modul general, în privința persoanelor vârstnice trebuie ca statul să aibă în vedere un sistem social care să protejeze și să ofere un maximum de securitate socială. Din păcate, din cauza banilor, în acest moment, în România nu se poate vorbi de performanță pe acest segment. În țările Uniunii Europene pensia vârstnicilor are o valoare semnificativ mărită față de România. Pe de altă parte, prețul medicamentelor nu ajunge să reprezinte procentual 50% sau 70% din pensie, pentru o rețetă și tratamente fiind necesari cei mai mulți bani din pensie, pentru că, dacă alte lucruri le mai poți ignora, sănătatea nu o poți da la o parte. Una peste alta, trebuie lucrat continuu la ceea ce înseamnă securitatea socială a vârstnicilor. Pe de altă parte, în privința aspectului local, trebuie precizat că există înfăptuite și lucruri valoroase. Nu mai departe decât în colegiul pe care îl reprezint, Orăștie – Brad – Geoagiu, sunt prezente servicii bine puse la punct pentru vârstnici.

La Orăștie există un centru rezidențial pentru vârstnici, aflat în subordinea consiliului local. Acesta funcționează cu personal calificat, asistenți sociali, medic, îngrijitori, bucătari etc. În acest centru cu număr limitat de persoane, aproximativ 30, sunt prezente persoane vârstnice care îndeplinesc anumite condiții. Acolo beneficiază de servicii complexe, cazare, masă, îngrijiri medicale, relaxare și chiar divertisment.

Tot la Orăștie vor fi finalizate lucrările pentru un centru rezidențial pentru persoane vârstnice care se desfășoară pe fonduri europene, iar întregul demers a aparținut unui ONG local. Zbaterile lor au fost destul de mari, pentru că într-un asemenea demers sunt și dificultăți: s-a așteptat foarte mult timp finanțarea.

Necesitatea acestui proiect a fost bine argumentată, în primul rând vârstnicii vor avea posibilitatea de a fi în permanență supravegheați de supraveghetori specializați, vor beneficia de meniu îmbunătățit, îmbogățit din punct de vedere nutrițional, de asemenea, vor avea rezidența într-un mediu securizat, cu activități pentru petrecerea timpului liber, asistență medicală, excursii etc. Pe lângă serviciile primare și de specialitate, beneficiarii centrului vor fi decidenții asupra categoriilor de servicii suplimentare dorite, a gradului de accesibilitate din punctul de vedere al costurilor acestora și din punctul de vedere al frecvenței. Speranța de viață a vârstnicilor va crește. Se vor crea, dezvolta și îmbunătăți relațiile sociale.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Marian Pop.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nelu Tătaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică are titlul „Alocația de stat pentru copii”.

Fiecare copil, în funcție de anumite criterii, are dreptul să primească alocația de stat. Aceasta se acordă până la vârsta de 18 ani și aparține exclusiv acestuia. Începând cu 1 ianuarie 2012, aceasta se calculează în funcție de un coeficient specific fiecărui tip de alocație de stat și un indicator social de referință – ISR, care în prezent este 500 de lei.

Luând în considerare contextul internațional – Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată de România, precum și Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg, ratificată de România în 1999 –, criteriile de acordare sunt stabilite începând din anul 1993, fiind adoptată Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, prin care se abrogau prevederile anterioare privind acordarea de alocații copiilor.

Plata acestei alocații se realiza de către Ministerul Muncii pentru preșcolari și de către Ministerul Educației pentru copiii de vârstă școlară, și de către Secretariatul de Stat pentru Handicap, în cazul copiilor cu handicap ori invaliditate.

Odată cu trecerea anilor și cu evoluțiile legislative, au rezultat:

– modificarea anuală a cuantumurilor alocației prin indexare cu rata inflației sau majorare în raport cu posibilitățile bugetare de susținere, până în anul 2009;

– includerea, din anul 1999, în categoria beneficiarilor și a tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, dar care urmează cursurile liceale sau profesionale;

– din 2006, în baza deciziei Curții Constituționale, eliminarea condiției de frecventare a cursurilor de învățământ de către copiii de vârsta școlară;

– din anul 2009, preluarea integrală a plății alocațiilor de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, iar începând cu 2012 raportarea cuantumului la indicatorul social de referință – ISR, care este 500 de lei.

În prezent, această alocație, după cum știți, este reprezentată de o sumă fixă în cuantum de 42 de lei, o sumă foarte mică. Cu acest ajutor de stat pentru copii, ne situăm în statistici printre ultimele trei state din Uniunea Europeană care oferă prin alocații „sumă fixă pe copil”.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Frătean.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice – „Șoferii nu reprezintă o categorie de români care trebuie pedepsită, ci, eventual, disciplinată”.

Proiectul de ordonanță de urgență care modifică Legea circulației pe drumurile publice și care a fost postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne spre dezbatere publică a reușit să stârnească nu doar nemulțumirea șoferilor, dar și nedumerirea celorlalți români, contrariați de duritatea sancțiunilor prevăzute. Amenzi de 16.000 de lei, ani întregi de suspendare a permisului și, de asemenea, suspendarea dreptului de a conduce dacă nu achiți amenda după numai 30 de zile sunt, dacă-mi dați voie să mă exprim așa, niște excentricități de-a dreptul.

Iau, de exemplu, județul Vaslui, unde se află și colegiul meu, Huși – Murgeni, și vă spun că sume precum 16.000 de lei nu se câștigă nici într-un an de muncă în care economisești absolut tot salariul. Avem peste 15.000 de șomeri, din care puțin peste 3.000 sunt indemnizați. Salariul minim pe economie este de bază, iar ajutoare sociale primesc peste 25.000 de oameni. Puținele locuri de muncă sunt în domeniul confecțiilor, transporturilor și comerțului. Șoferia este, într-adevăr, una din meseriile din care vasluienii își câștigă existența.

Consider că, în atari condiții, sancțiuni ce presupun mii de lei amendă sau ani întregi de suspendare a permisului nu au nicio legătură cu scopul principal al sancțiunilor, acela de coerciție a participanților la trafic, de îndreptare a celui care a greșit. Nu cred că sistemul are rolul principal de a-și pedepsi drastic cetățenii.

De aceea, în perspectiva votării acestui proiect, consider că trebuie revizuite în mod rațional propunerile de sancționare a conducătorilor auto, trebuie admis că oamenii pot greși, dar se pot și corecta, iar statul nu trebuie să ia chipul unui zbir nemilos și autoritar în raport cu cetățenii săi, chiar față de cei care comit greșeli. Firește, pot fi severe sancțiunile, chiar este necesar să fie severe, dar nu absurde.

Cred că situația este și o responsabilitate politică a noastră, ce trebuie atent cumpănită, pentru că oamenii deja asociază pachetul de măsuri drastice și, pe alocuri, destul de ciudate cu USL-ul. Și nu ar fi corect să atragem ostilitatea românilor prin admiterea unor inițiative cu care nici noi, foarte mulți, foarte mulți dintre membrii Uniunii Social-Liberale, nu suntem de acord.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Frătean, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Tánczos Barna.

Bună ziua!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Gânduri alese la aniversarea Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice”.

Ziua de 1 octombrie, desemnată drept Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, ne oferă prilejul ca, mai mult decât în oricare altă zi a anului, să ne aplecăm cu respect în fața celor aflați la a doua tinerețe, să-i omagiem și să-i respectăm, să le mulțumim pentru tot ce au oferit de-a lungul vieții. Vorbim despre oameni ale căror experiență și înțelepciune ne ajută să înțelegem mai bine lumea și adevărurile vieții, să ne înțelegem mai bine trecutul, dar și prezentul și viitorul, prin tezaurul de învățături neprețuite și veritabilul îndreptar moral pentru urmași.

Avem o datorie de onoare față de cei care au construit România în ultima jumătate de secol. Dincolo de cuvintele frumoase de prețuire și recunoștință pentru cei care au muncit o viață întreagă, suntem datori să le oferim sprijin concret, să le asigurăm un trai decent și să le oferim drepturile pe care le merită, de a nu mai purta povara grijii zilei de mâine.

Privesc consternat și cu mânie anii care au trecut sub guvernarea pedelistă, când seniorii au fost lăsați fără niciun ajutor, ajungând să trăiască într-o nemeritată și umilitoare sărăcie. Guvernul Ponta, din prima zi de mandat, a luat măsuri să repare tot răul făcut. Preocupările și eforturile noastre pentru reformarea sistemului de pensii, pentru recalcularea și majorarea în termeni reali a pensiilor, alături de alte măsuri cu impact social major, cum ar fi, de exemplu, reducerea TVA la produsele de panificație, generează efecte pozitive, pentru ca încet-încet să îmbunătățim viața vârstnicilor. Fără îndoială că mai avem foarte multe de făcut, însă am arătat că se poate. Cu voință, cu determinare, cu măsuri corecte, cu grijă și preocupare, lucrurile încep să se miște spre direcția cea bună.

Vă asigur de respectul pe care vi-l purtăm, vă doresc multă sănătate, bucurii și cât mai multe zile senine. Ne-ați fost necesari în tinerețe, acum ne sunteți dragi și dorim să vă dovedim aceasta.

Cu stimă, senator PSD de Mureș Alexandru Petru Frătean.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Tánczos Barna.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Mocanu Victor.

Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Șirul coincidențelor din Ținutul Secuiesc și independența justiției”. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ficțiunea, personajele și evenimentele inventate, teoria conspirației au reprezentat, de-a lungul istoriei, un privilegiu și un izvor de nesecat pentru scriitori, gazetari și regizori. Frumusețea creațiilor acestora constă în faptul că publicul nu le cere niciodată dovezi pentru a arăta veridicitatea evenimentelor, faptelor sau intențiilor celor care sunt actorii principali ai nuvelelor, romanelor sau filmelor.

În ciuda faptului că în ultimul deceniu am văzut multe din tumultoasa istorie recentă a României, am rămas un om care respinge din start orice teorie a conspirației, orice presupunere despre intențiile, relațiile și interesele unuia sau altuia până nu văd dovezi și probe care în mod indubitabil demonstrează că cineva a acționat cu rea-credință și cu rea intenție. Se poate numi și naivitate. Se poate numi prudență sau chiar credință în bine, credința că sufletul curat și sincer al omului este dat de Creator, de Bunul Dumnezeu.

Acesta este motivul pentru care mai am un pic de îndoială în ceea ce privește legătura dintre declarațiile politice, acțiunile și manifestările zilnice ale liderilor politici din Ținutul Secuiesc și recentele trimiteri în judecată, declanșarea unor urmăriri penale sau începerea furtunoasă a unor cercetări penale în care aceste persoane sunt actorii principali.

Și, ca să fiu mai precis, încerc să cred în continuare că nu există nicio legătură directă între declarațiile prin care președintele Consiliului Județean Harghita a luat apărarea simbolurilor minorității maghiare, a drapelului secuiesc, și reținerea dânsului pentru 24 de ore într-un dosar de cercetare penală. Și încerc să resping orice teorie a conspirației, chiar dacă reținerea domnului Borboly Csaba s-a petrecut cu exact cinci zile înainte de Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc.

Încerc să cred în continuare că în România avem dreptul la o viață privată, chiar dacă suntem câteodată extrem de tranșanți – radicali, cum le place unora să spună –, cum este, de exemplu, primarul municipiului Miercurea Ciuc, domnul Ráduly Róbert Kálmán. Avem dreptul să nu fim hărțuiți, urmăriți, fotografiați 24 de ore din 24. Și, dacă îl prindem pe cel care ne-a făcut viața amară, ne-a hărțuit săptămâni întregi și îl predăm poliției, nu ne trezim a doua zi cu un dosar de urmărire penală pe nu știu ce temă, chiar dacă cel care ne-a urmărit, ne-a hărțuit este ofițer al serviciilor secrete.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Victor Mocanu.

Se pregătește domnul senator Augustin Mitu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este o declarație scurtă, chiar foarte scurtă. Ea se intitulează „Răspuns satisfăcător al Comisiei Europene în legătură cu vinurile moldovenești”.

Prin această declarație politică, doresc să felicit, ca senator al României, propunerea făcută de Comisia Europeană în sensul deschiderii complete a pieței Uniunii Europene pentru vinurile moldovenești.

În mod evident, răspunsul Comunității Europene a fost generat de restricțiile anunțate de oficialii ruși pe 10 septembrie anul curent. Embargoul atât de nedrept și de sfidător formulat de ruși ar avea la bază, potrivit acestora, calitatea slabă a vinurilor moldovenești, enunț contrazis de cei mai mulți dintre specialiștii enologi.

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, domnul Dacian Cioloș, este de remarcat pentru intenția de a finaliza, în cel mai scurt timp, procedurile pentru avizarea acordului de liber schimb.

Consider că și România poate ajuta Republica Moldova, prin creșterea cererii de vin moldovenesc pe piața autohtonă. Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Augustin Mitu – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Nicolae Moga.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „Institutul «Cantacuzino» – o valoare națională între bani și viață!”.

În România ultimilor ani se tot vorbește despre ideea de valoare națională și conservarea tradițiilor și patrimoniului românesc.

De luni în șir asistăm la mișcări sociale de mare amploare, care vizează tocmai aceste valori naționale, aflate, unele dintre ele, în pericolul de a fi decimate și eliminate definitiv din circuitul natural al statului și al patrimoniului internațional de valori, prin infestarea și îmbolnăvirea solului, a subsolului sau chiar a sănătății oamenilor din aceste zone.

Institutul „Cantacuzino” de la Iași face parte din aceste valori, dintre acele instituții medicale-cheie care au asigurat – și ar trebui să o facă în continuare – menținerea sănătății multor generații din această țară, reprezentând un eșalon de elită al cercetării românești în domeniul medical și multe, foarte multe produse medicale unice, care, de-a lungul deceniilor, au salvat milioane de vieți.

Din păcate, atunci când vine vorba de investiții eficiente și de raportul preț/calitate, se pare că există o uriașă lipsă de bunăvoință și de participare corectă în privința sănătății românești și, în mod special, în privința Institutului „Cantacuzino”, fie că vorbim de cel din Iași sau din București. Printr-un calcul straniu, anumiți factori de decizie de la nivelul Ministerului Sănătății au ajuns la concluzia că Institutul „Cantacuzino” merită nu o rebrănduire și o infuzie masivă de capital pentru modernizare și relansare, ci un mare lacăt pe ușa de la intrare.

În fond, de ce cetățenii români să poată beneficia de un vaccin antitetanic eficient și ieftin, de numai 2 lei, produs de Institutul „Cantacuzino”, când pot cumpăra aceeași doză cu 43 de lei, doză provenită din import și creată de alte state ale lumii, care știu ce înseamnă eficiența unui brand medical și, totodată, știu ce înseamnă profitul?

De ce am mai continua să beneficiem de vaccinuri imunologice, seruri pentru tratarea unor afecțiuni, precum Polidin și altele, care nu au echivalent în alte centre de profil din lume și care vor dispărea, pur și simplu, de pe piață, când putem să importăm, în interesul exclusiv al celor din umbra Ministerului Sănătății și al marilor concerne, care știu să-și sporească imaginea și cifra de afaceri pe spatele românilor și al României?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga – Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la plecarea în misiune a fregatei „Regina Maria”.

Un eveniment care, după părerea mea, a impus o atenție deosebită s-a petrecut acum câteva zile la Constanța.

Vineri, fregata „Regina Maria” a plecat în misiune. Pe parcursul lunii octombrie, 224 de militari vor participa la o operațiune, sub comanda NATO, în Marea Mediterană. Aceasta este a patra participare a navei și a opta a Forțelor Navale Române în cadrul misiunii de monitorizare a traficului naval și aerian, în scopul combaterii traficului ilegal și acțiunilor navale asimetrice. Pentru a patra oară, fregata „Regina Maria” pleacă într-o misiune internațională într-o zonă periculoasă.

La ceremonia de plecare a fregatei au participat premierul Victor Ponta, ministrul apărării naționale, Mircea Dușa, șeful Statului Major al Forțelor Navale, Aurel Popa, și șeful Statului Major General, autorități publice locale, precum și membri ai familiilor echipajului.

Pe lângă evenimentul propriu-zis, ceremonia plecării constituie un prilej de conștientizare asupra rolului și locului Forțelor Navale Române.

Forțele Navale ale României continuă tradiția semnificativă a acestei categorii de forțe militare, în interesul națiunii și pentru apărarea hotarelor, siguranța granițelor, securitatea fluvială și maritimă și dezvoltarea relațiilor complexe militaro-diplomatice la Marea Neagră și pretutindeni unde statul român își află interesul geostrategic.

În calitate de stat riveran Mării Negre, România trebuie să dispună de o forță navală credibilă și bine structurată, cu o putere combativă pe măsura responsabilităților ce-i revin.

În contextul evoluției contemporane a mediului de securitate, puterea maritimă a țării este un factor de importanță vitală, iar Forțele Navale Române sunt pilonul principal al acesteia.

Pornind de la cerințele actuale, specificul forței navale trebuie să îndeplinească criterii de comandă, de control eficient, structură echilibrată de forțe.

Am dorit să subliniez importanța și autoritatea acestei structuri militare, în calitatea mea de senator al zonei maritime, pentru a sublinia necesitatea susținerii de către toți colegii mei a unor viitoare propuneri legislative menite a sprijini Forțele Navale Române.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ajutorul oferit producătorilor autohtoni de medicamente înseamnă o șansă în plus la viață oferită conaționalilor noștri”.

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se referă la producătorii autohtoni de medicamente, despre cum ar trebui să înțeleagă aceștia să-și lărgească piața de desfacere, descoperind piețele externe.

Săptămâna trecută a avut loc un eveniment de mare anvergură în lumea farmaceutică, „ZF Pharma Summit”, ocazie cu care au fost readuse în discuție problemele cu care se confruntă marii producători de medicamente din țara noastră. S-a pus accent, de asemenea, și pe pierderile pe care le-a suferit statul, la capitolul producției de medicamente, din cauza politicii incoerente în dezvoltarea industrială din ultimii ani.

Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România, numărul cutiilor de medicamente fabricate în țara noastră a scăzut cu 40% din 2006 până în 2011. Acest fapt, coroborat cu creșterea importurilor de medicamente mai scumpe, se prefigurează a fi cel mai mare inamic al celor 21 de producători autohtoni de medicamente din România.

În acest context, singurul pansament pe rănile acestei industrii par a fi exporturile.

Chiar dacă fabricile autohtone produc peste 2.500 de medicamente anual, în topul celor mai vândute se află tot produsele din import. Alături de acest neajuns se află și taxa _clawback,_ care reprezintă între 15% și 30% din afacerile pe piața farmaceutică și care îi trage pe producătorii autohtoni pe linie moartă.

Antibiotice Iași, singurul producător român controlat de stat, prin Ministerul Sănătății, a atras atenția asupra necesității atragerii de investitori pentru dezvoltare, marcând posibilitatea creșterii companiei și perspectiva ca ea să devină un jucător regional, în condițiile unei strategii raționale.

La nivel național sunt înregistrați un număr de două milioane de bolnavi de hepatită, 1,5 milioane de diabetici, 500 de mii cu cancer, peste 12 mii cu HIV și alți pacienți cu boli cronice care suferă din cauza sistemului. Acești oameni au nevoie de acces imediat la tratament, indiferent că este vorba de medicamente generice sau nu. Sunt foarte mulți bolnavi care renunță la tratament din cauza costurilor ridicate, alții care pleacă în străinătate sau unii nici măcar nu au început tratamentul, pentru că sunt pe liste de așteptare.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian – Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează „Românii au nevoie de o clasă politică responsabilă și eficientă”.

## Stimați colegi,

Consider că declarațiile prim-ministrului României, domnul Victor Ponta, făcute sâmbătă, 28 septembrie, cu ocazia vizitei la Bistrița, sunt mai mult decât bine-venite. Așa cum spunea și prim-ministrul, retorica electorală din diversele țări ale Europei și deciziile care pot decurge din aceasta, inclusiv cu privire la țara noastră, reprezintă o chestiune care nu ține de noi, nu ține de puterea noastră. Sunt situații de care trebuie să luăm act, se exprimă poziții față de care, uneori, trebuie să protestăm și să aducem clarificări pentru ca adevărul să fie cunoscut de toți, dar, în final, conjuncturile de politică internă din alte state depășesc puterea noastră de influență.

Ceea ce am reținut însă din mesajul transmis de domnul prim-ministru, mesaj care răspunde așteptărilor românilor, este faptul că, dincolo de ceea ce se întâmplă în plan extern, o țară puternică în Europa înseamnă, în primul rând, o țară bine guvernată la ea acasă. Înseamnă o țară competitivă, dinamică, o țară stabilă politic și economic. Iar aceste lucruri, stimați colegi, țin numai și numai de noi. Aceste lucruri sunt în puterea noastră și avem obligația, în Parlament, în Guvern, în cadrul administrațiilor județene și locale, să dovedim că facem parte dintr-o clasă politică responsabilă, care nu doar vorbește despre Europa, ci care, așa cum

așteaptă toți românii de la noi, se comportă și acționează de o manieră europeană.

Mesajul pe care-l transmit astăzi de la tribuna Senatului României vine în urma a numeroase, foarte numeroase, întâlniri avute cu oamenii și la Oradea, și în Bihor, dar și în București sau în alte locuri din țară. Sunt mesaje pe care sunt sigur că și dumneavoastră le primiți în mod constant și cred că avem nu doar obligația, dar și șansa unică, acum, în 2013, să reclădim încrederea românilor în instituțiile fundamentale ale statului, să refacem legătura ruptă, mai ales în perioada fostei guvernări, între oameni și reprezentanții lor și să acționăm întotdeauna numai și numai în interesul cetățenilor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Rozalia Biró – Grupul parlamentar al UDMR.

Se pregătește domnul senator Tișe Alin, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Necesitatea unui plan de acțiune pentru drepturile omului”.

Citez din savantul norvegian Asbjørn Eide, care a spus: „Noțiunea de drepturi ale omului nu are sens decât în cadrul unei societăți organizate, dotată cu o putere organizată și care acționează în relația dintre individ și stat, cu libertăți de care individul trebuie să se bucure, cu dreptul său de a participa la treburile publice și cu drepturile și îndatoririle sale asupra statului ca un drept la un nivel de viață suficient și la satisfacerea nevoilor sale fundamentale.”

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută am participat la întâlnirea comitetului interparlamentar cu tema „Implementarea dimensiunilor strategice europene și Planul de acțiune pentru drepturile omului și democrație”, la Bruxelles.

În cadrul acestor dezbateri, s-a subliniat importanța parlamentelor naționale și a Parlamentului European în monitorizarea politicilor europene pentru drepturile omului și drepturile fundamentale.

S-a evidențiat faptul că statul, în calitate de promotor al demnității și al drepturilor și libertăților omului, are legitimitatea și obligația de a întreprinde măsuri constructive destinate consolidării protecției drepturilor omului pentru prosperarea întregii societăți.

Cunoaștem foarte bine situația țării noastre la CEDO. Suntem conștienți de faptul că problematica drepturilor omului ar trebui să constituie un deziderat și o obligație continuă, ce implică întreprinderea unor măsuri de ordin legislativ și organizatorico-practice. Depinde de noi, în calitate de parlamentari, cum anume vom ameliora și consolida protecția drepturilor omului.

În primul rând, trebuie să identificăm problemele existente în acest domeniu și să identificăm cauzele acestora și, ulterior, să formulăm soluții prin politici bazate pe practici relevante. Toate acestea se fac în mod organizat, având în vedere faptul că orice zi în care nu am pășit pe domeniul îmbunătățirii este o zi pierdută.

La nivel european s-au adoptat anul trecut Strategia europeană pentru drepturile omului și un plan de acțiune, toate bazate pe principiul consistenței care implică și obligă creșterea rolului parlamentelor naționale, dar și comunicarea și colaborarea continuă a acestora cu Parlamentul European.

## Mulțumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alin Tișe.

Se pregătește domnul senator Niculae Bădălău, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Pentru că timpul afectat grupului dumneavoastră a cam expirat, domnule senator Tișe, eu v-aș ruga să faceți o declarație foarte scurtă.

Doi colegi au făcut declarații.

Nu contează asta. V-ați înscris după...

Și au epuizat 12 minute?

Da.

O să încerc scurt, mulțumesc.

Declarația mea de astăzi se intitulează „USL dă o nouă lovitură românilor – Codul rutier”.

Codul rutier, propus de ministrul de interne Radu Stroe, transformă acest cod care trebuie să reglementeze circulația pe drumurile publice într-un cod fiscal de colectare disperată de bani.

Amenzile devin noi taxe și impozite, iar românii sunt impozitați zi de zi. Codul rutier creează noi șomeri și încalcă dreptul constituțional la muncă al șoferilor profesioniști.

Nu există un studiu, în România, care să arate că mărirea amenzilor ar reduce numărul accidentelor.

PDL consideră că actualul Cod rutier este bun, este suficient. Actualele sancțiuni doar trebuie respectate. Aplicarea legii trebuie să fie preocuparea Guvernului USL și nicidecum majorarea amenzilor.

Considerăm că preocuparea Ministerului de Interne și a Guvernului ar trebui să fie legată de măsurile preventive care ar trebui luate, și nu să împovăreze populația cu noi biruri. Am în vedere aici calitatea infrastructurii rutiere, semnalizările rutiere, defectuoasa trecere la nivel de cale ferată, amplasarea defectuoasă a acestora, agenții de poliție care sunt slab plătiți.

Pe cale de consecință, consider că responsabilitatea aparține în totalitate ministrului de interne Radu Stroe, care este incompetent și ar trebui să demisioneze. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Niculae Bădălău.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În primul rând, vreau să folosesc acest prilej pentru a transmite, cu prilejul zilei de 1 octombrie, tuturor pensionarilor, persoanelor de vârsta a treia din colegiul meu, dar și din întreaga țară gândurile mele cele mai bune și respectul pentru vârsta și înțelepciunea, pentru activitatea pe care au desfășurat-o de-a lungul vieții și prin care au creat o parte din ceea ce România este astăzi.

Să ne trăiți și iertați-ne că nu întotdeauna v-am respectat așa cum se cuvine!

Revenind acum la declarația mea de astăzi, nu întâmplător am ales s-o intitulez „Opriți «deraierea» transportului feroviar!”.

În ultima vreme am primit din colegiul meu tot mai multe sesizări cu privire la problemele sociale și economice apărute odată cu dispariția din județul Giurgiu a acestui mijloc de transport, cauzată de ruperea podului de la Grădiștea, de acum opt ani. Acum, veștile proaste vin și de la CFR Marfă, care a luat decizia de a desființa Punctul de alimentare și exploatare Giurgiu. Această măsură va lăsa 32 de oameni fără locuri de muncă, unii dintre ei aflați în pragul pensionării.

Sunt convins că probleme de acest fel sunt în toată țara, unde linii de cale ferată au fost desființate.

Un studiu efectuat în acest domeniu arată că impactul negativ asupra societății adus de activitatea de transport este cauzat în proporție de 93% de transportul rutier, calea ferată fiind responsabilă de numai 2% din efectele negative. Așa se face că ne înghesuim toți pe șosele, în cea mai mare parte proaste și înguste, când am putea avea la îndemână un alt mijloc, mai economic și mai relaxant, precum este trenul. Dar asta înseamnă investiții în infrastructură, siguranță, confort. Din păcate, la noi, minunea este pe cale să se stingă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se numește „Malpraxisul medical sau cum 95% din banii destinați despăgubirii pacienților prejudiciați sunt deturnați de Ministerul Sănătății către companiile de asigurări”.

Conform datelor solicitate de mine Autorității de Supraveghere Financiară privind activitatea din anul 2012 a companiilor de asigurări care încheie polițe pentru malpraxisul medical, doar 5% din banii colectați de firmele de asigurări pentru asigurările de malpraxis sunt plătite ca daune către pacienții prejudiciați, restul de 95% din bani rămânând la dispoziția firmelor de asigurări.

Situația prezentă determină, pe lângă nemulțumirea pacienților, o alterare profundă a relației pacient-medic, o scădere marcată a încrederii reciproce, cu consecințe dezastruoase pentru calitatea actului medical. Medicii români ar trebui să poată lucra netimorați, fără teama că ar putea deveni datori toată viața pentru o greșeală care poate fi inerentă în activitatea oricărui om care muncește zi și noapte în condiții de stres enorm, fără recompensă socială corespunzătoare, iar pacienții care se consideră prejudiciați ar trebui să se adreseze pentru daune instituției angajatoare, și nu direct medicului, care, se presupune, până la proba contrarie, că a acționat în interesul pacientului.

Cauza actualei stări de fapt o reprezintă Legea malpraxisului medical, promovată în anul 2006 de actualul ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, lege prin care s-a oferit temei legal firmelor de asigurări de a colecta asigurări obligatorii de malpraxis de la personalul medical și furnizorii de servicii medicale, dar fără a garanta pacienților prejudiciați recuperarea despăgubirilor. Actuala lege permite firmelor de asigurări să formuleze contractele de asigurări în avantajul lor și, în consecință, de cele mai multe ori, despăgubirile rămân în sarcina medicilor, al căror salariu nu poate acoperi decât o mică rată lunară din cuantumul despăgubirii. În plus, în prezent se ajunge la despăgubiri numai pe calea justiției, ceea ce reprezintă un mare impediment pentru pacientul prejudiciat.

Recent, același ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, a emis un proiect de modificare a Legii malpraxisului, care pretinde că urmărește interesul pacienților și al personalului medical, dar, fără nicio jenă, anunță o posibilă creștere a primelor de asigurare pentru a acoperi și daunele morale. Asta în timp ce 95% din sumele colectate rămân astăzi la dispoziția companiilor de asigurări. În concluzie, atât actuala Lege a malpraxisului, cât și noul proiect de modificare a ei, ambele promovate de același ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, rezolvă interesele financiare ale companiilor de asigurări, și nu ale pacienților prejudiciați.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice, și-l rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor! Am să dau citire listei senatorilor:

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă|Geoană Mircea Dan|absent| |---|---|---|---| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent|Ghilea Găvrilă|prezent| |Arcaș Viorel|prezent|Ghișe Ioan|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent|Grapă Sebastian|prezent| |Ariton Ion|absent|Greblă Toni|prezent| |Atanasiu Teodor|absent|Grigoraș Viorel|prezent| |Badea Leonardo|prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent|Ichim Paul|prezent| |Banias Mircea Marius|absent|Igaș Traian Constantin|absent| |Barbu Daniel Constantin|absent|Iliescu Lucian|prezent| |Barbu Tudor|prezent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Bădălău Niculae|prezent|Ioniță Dan Aurel|prezent| |Bălu Marius|absent|Iovescu Ioan|absent| |Belacurencu Trifon|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Bereanu Neculai|prezent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Klárik László Attila|absent| |Blaga Vasile|absent|László Attila|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Boboc Cătălin|prezent|Luchian Dragoș|absent| |Bodea Cristian Petru|prezent|Luchian Ion|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Marian Dan Mihai|absent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Marian Valer|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent|Marin Nicolae|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Markó Béla|absent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Mazăre Alexandru|absent| |Burlea Marin|absent|Mihai Cristian Dănuț|absent| |Butnaru Florinel|absent|Mihai Neagu|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|absent| |Cadăr Leonard|prezent|Miron Vasilica Steliana|absentă| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Mocanu Victor|prezent| |Chelaru Ioan|absent|Moga Nicolae|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Mohanu Nicolae|absent| |Chiru Gigi Christian|absent|Mora Ákos Daniel|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Ciorbea Victor|prezent|Mutu Gabriel|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Nasta Nicolae|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Neagu Nicolae|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Neculoiu Marius|absent| |Corlățean Titus|absent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Coste Marius|prezent|Nicolae Șerban|absent| |Cotescu Marin Adrănel|absent|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Crețu Gabriela|absentă|Nistor Vasile|absent| |Cristache Iulian|prezent|Niță Mihai|prezent| |Cristina Ioan|prezent|Nițu Remus Daniel|absent| |Croitoru Cătălin|absent|Obreja Marius Lucian|absent| |Deneș Ioan|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Dincă Mărinică|absent|Oprea Gabriel|absent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Drăghici Damian|absent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Pataki Csaba|absent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Pavel Marian|prezent| |Dumitrescu Iulian|prezent|Păran Dorin|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Păunescu Teiu|absent| |Duruț Aurel|prezent|Pelican Dumitru|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pop Gheorghe|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pop Liviu Marian|prezent| |Filip Petru|prezent|Popa Constantin|absent| |Firea Gabriela|prezentă|Popa Florian|prezent| |Florian Daniel Cristian|prezent|Popa Ion|absent| |Flutur Gheorghe|prezent|Popa Mihaela|absentă| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent|

Dați-mi voie, pentru un anunț, să dau cuvântul colegului nostru, domnul senator Vochițoiu, înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă informez prin prezenta că, în urma plecării din Grupul parlamentar al PP-DD a domnului senator Marin Nicolae, în conformitate cu prevederile art. 51 din Regulamentul Senatului, acesta va fi înlocuit în funcția de președinte al Comisiei românilor de pretutindeni de domnul senator Dumitru Marcel Bujor, iar membru în comisie îl propunem pe domnul senator Ioan Iovescu. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cred că trebuie să supunem la vot acest lucru. Vă rog să vă pronunțați.

Solicitarea e legitimă.

67 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 6 abțineri. S-a votat.

Punctul 2 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007.

Inițiatori – trei colegi deputați: Romeo Nicoară, Silviu Petrea și Aurel Vainer.

Inițiatorii sunt aici?

Nu sunt prezenți.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

117 colegi senatori au răspuns apelului.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența 117, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Dacă nu sunt comentarii,

## Mulțumesc, domnule președinte.

O să prezint câteva argumente punctuale din perspectiva conformității propunerilor de reglementare cu dispozițiile constituționale.

Astfel, în ceea ce privește modificările propuse în privința structurii sistemului cameral, în ceea ce privește constituirea camerelor județene, textele propuse prezintă elemente de neconstituționalitate din perspectiva aplicării retroactive a normei.

În ceea e privește instituirea unei relații de subordonare între Camera Națională și camerele județene, aceasta contravine principiului liberei asocieri pe care este construită, potrivit legii, relația dintre camerele județene și Camera Națională.

În privința atribuțiilor camerelor de comerț, se instituie obligativitatea înscrierii în catalogul firmelor a tuturor societăților și a emblemelor comerciale ale acestora, fapt ce contravine necesității simplificării sarcinilor administrative și crește durata de înființare a firmei.

De asemenea, instituirea unei competențe speciale a camerelor județene de a aviza orice târg, expoziție sau alt eveniment de acest gen, precum și pentru organizarea de evenimente privind clasamente de firme sau investitori, aceasta este o soluție susceptibilă de încălcare a art. 45 din Constituție. De asemenea, aceasta ridică probleme din perspectiva competitivității și avantajelor concurențiale, creându-și un monopol pe acest tip de serviciu.

În sfârșit, în ceea ce privește sistemul sancționator propus, se impune a fi reanalizat sub aspectul oportunității instituirii unor sancțiuni contravenționale și, de asemenea, sancțiunile complementare, respectiv blocarea contului bancar și suspendarea activității operatorului economic, sunt foarte drastice în raport cu obiectivul urmărit prin aplicarea regimului sancționator.

Punctul de vedere al Guvernului este ca Parlamentul să decidă în privința acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

și, pur și simplu, noi nu putem, chiar dacă există interese în țară, chiar dacă se formează încă un rând de funcționari și de oameni care te taxează, noi nu putem să acceptăm așa ceva. Avem un registru al comerțului, să înființăm un catalog al firmelor este absurd.

Votăm, evident, împotriva acestui proiect.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Donțu Ovidiu.

Vă rog. Domnul senator Donțu Ovidiu. Microfonul central.

Vă mulțumesc și eu.

Raportul comisiei, domnul președinte Lucian Iliescu. Microfonul 5, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din 18 septembrie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative. Amendamentele respinse se găsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Camera de Comerț și Industrie a României susține propunerea legislativă, camerele de comerț județene au opinii diferite: unele susțin, altele sunt împotriva propunerii. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Asociația Oamenilor de Afaceri din România și Uniunea Națională a Patronatului Român se pronunță împotriva prevederilor propunerii legislative. Ulterior dezbaterii din comisie, a fost primit și avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Guvernul, în punctul său de vedere, aduce unele argumente care nu sunt favorabile propunerii legislative, pentru a fi luate în considerare în cadrul dezbaterilor, lăsând la latitudinea Parlamentului luarea unei decizii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții la dezbateri?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, Grupul parlamentar al PDL.

## Stimați colegi,

Se știe că e vorba de imaginea așa-zis neprietenoasă a birocrației românești față de investitor. Avem un sistem destul de stufos, o înregistrare destul de birocratică și taxe destul de mari. În niciun caz nu ne aflăm în zona statelor cu un sistem prietenos din acest punct de vedere.

Dar ce se spune în acest text este, pur și simplu, o dublare a birocrației, pur și simplu, o dublare a taxelor, este ceva absolut imoral economic – dacă se poate spune așa –

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că mi-aș fi dorit și eu să contribui la reașezarea locului și rolului camerelor de comerț și industrie în ceea ce înseamnă dinamizarea mediului de afaceri, dar nu așa. Această propunere legislativă mi se pare inacceptabilă.

Am demarat deja consultarea pentru o nouă inițiativă legislativă cu camerele de comerț și industrie județene și, pentru a nu ne mai trezi cu astfel de inițiative legislative, eu vreau să cer de la tribuna Senatului demisia domnului Mihail Vlasov, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Să se gândească bine, pentru că toate aceste inițiative sunt făcute în laboratoarele Domniei Sale, iar camerele de comerț și industrie județene nu trebuie să aibă de suferit din cauza luptelor care au loc la București.

La actul normativ am identificat câteva motive de neconstituționalitate. Este inacceptabil ca un președinte de cameră de comerț și industrie județeană să fie ales de 1.000 de oameni de afaceri într-un județ și să-i trebuiască un aviz din partea Camerei de Comerț Naționale! Este, de altfel, și neconstituțional: dreptul la libera asociere nu poate fi îngrădit într-un asemenea mod.

De asemenea, folosirea numelui unei camere de comerț și industrie județene nu va putea fi făcută fără avizul Camerei Naționale, dacă adoptați această propunere legislativă, lucru, de asemenea, neconstituțional.

Și, ca dezastrul să fie complet, dacă o firmă care are obiectul unic de activitate organizare de târguri și expoziții..., dacă IMM-urile au topul lor anual, aflați că, după adoptarea acestei legi, ele sunt pasibile de blocarea conturilor bancare și de suspendarea activității.

De asemenea, se intervine în mod neconstituțional, la art. 42 alin. (2), ca activitatea unei comisii de cenzori la nivel județean, a unui organism neguvernamental, cum sunt camerele de comerț și industrie județene, să fie vizată de o comisie de cenzori de pe plan național.

Și, nu în ultimul rând, scopul pentru care a fost semnată această inițiativă legislativă. Prin actuala normă juridică, se limita dreptul unui președinte de cameră de comerț la două mandate. Ei bine, prin intervenția de la art. 36 alin. (3), se dorește ca domnul președinte Vlasov să fie președinte pe viață, lucru care nu ne poate aduce în situația ca noi, senatorii României, să participăm la acest lucru.

Vă mulțumesc. Domnul senator Ionel Agrigoroaei. Microfonul 2.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe mine mă surprinde de ce domnul Vlasov nu a fost prezent aici să-și susțină punctul de vedere. Poate ar fi fost, printr-o minune, mai convingător. Ținând cont că este un concetățean al meu din Iași, aș vrea să mă asigur că au fost luate toate măsurile să fie înștiințat și domnul Vlasov că se dezbate această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dar nu e domnul Vlasov inițiator. Adică noi discutăm... Doamna senator Federovici. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susțin în totalitate cele menționate de domnul senator Ovidiu Donțu, pentru că sunt la curent cu tot ceea ce s-a întâmplat pe această inițiativă legislativă.

În fapt, camerele de comerț și industrie din țară nu susțin această propunere legislativă, iar în sprijinul celor menționate de mine stau adresele președinților de camere de comerț județene din țară, care au fost transmise la Comisia economică.

Mai mult decât atât, dintr-un număr de 39 de camere județene, cărora li s-a solicitat acest punct de vedere, doar opt susțin această inițiativă legislativă, iar Asociația Oamenilor de Afaceri din România s-a pronunțat categoric împotriva acestor prevederi.

Mai mult decât atât, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii dezaprobă ferm proiectul, deoarece instituie acele bariere birocratice majore pentru mediul de afaceri, având ca efect creșterea taxelor parafiscale pentru toți întreprinzătorii, asigurând un monopol neconstituțional și nejustificat pentru sistemul cameral, care, bineînțeles, va avea efecte negative semnificative asupra mediului de

afaceri, asupra IMM-urilor și, bineînțeles, asupra relației cu instituțiile Uniunii Europene.

Pe de altă parte, Uniunea Națională a Patronatului Român consideră abuzivă prevederea prin care se instituie necesitatea obținerii avizului Camerei de Comerț înainte de înregistrarea mărcilor de fabrică și comerț la OSIM.

Sunt foarte multe argumentele care stau împotriva acestei inițiative legislative. În consecință, rog colegii să voteze împotrivă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Sunt. Domnul senator, președinte, Luchian.

## Domnilor colegi,

După mai multe întâlniri cu membrii Camerei de Comerț și Industrie din Prahova, mi s-a solicitat, legat de această propunere legislativă, pentru considerentele pe care le-a spus colegul nostru de la PSD, să nu susțin această propunere legislativă.

Problemele legate de Camera de Comerț și Industrie Prahova și Camera de Comerț și Industrie Națională sunt mai lungi, cu dezbateri și contradicții care au dus până la excluderea Camerei de Comerț și Industrie Prahova din Camera Națională.

Acesta este motivul pentru care eu nu o să susțin, cel puțin pentru Prahova, această inițiativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Bota. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Orice asociere la un sistem cameral trebuie să fie bazată doar pe voința proprie a agenților economici. Azi, camerele de comerț – s-a demonstrat –, prin lipsa lor de activitate, au devenit neatractive. Nu putem noi, prin lege, să le redăm acestor camere inactive și ineficiente o nouă activitate și societățile comerciale să fie obligate la aderarea la camerele de comerț. Dacă vor să trăiască, să muncească pentru cei care le sunt sau le vor fi membri, în niciun caz obligatoriu. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Verestóy.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Domnule președinte, ar fi cazul să întrebați dacă cineva susține, pentru că...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Am vrut, dar...

...șapte, opt...

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Președintele Comisiei economice, domnul senator Lucian Iliescu.

Sigur că întrebarea asta se naște după...

...vorbitori au înfierat cu mânie...

După evoluția dezbaterilor, îmi puneam speranța la dumneavoastră. Nu am vrut să fiu tendențios, să întreb dacă totuși o susține cineva.

## **Domnul Verestóy Attila:**

## Da?

Ar trebui să întrebați dacă există cineva, că noi nu susținem!

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă am încheiat dezbaterile,

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 3 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatori – trei colegi deputați.

Sunt prezenți?

Sau unul dintre dânșii?

Nu sunt.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Vă rog, microfonul 9.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Prin ea se propune radierea din evidența organelor fiscale a bunurilor nevalorificate în cadrul procedurii de insolvență și rămase înregistrate în patrimoniul societății debitoare ca urmare a închiderii procedurii falimentului.

În primul rând, radierea din evidențele fiscale nu poate opera la data sentinței de radiere a debitoarei din evidențele Registrului Comerțului. Această radiere ar fi trebuit comunicată unității administrativ-teritoriale.

Norma propusă nu are în vedere toate situațiile în care, în urma radierii societății din registrul comerțului, rămân înregistrate bunuri în evidența organelor fiscale. Și, de asemenea, propunerea legislativă nu reglementează situația juridică a acestor bunuri ulterior radierii din evidențele fiscale.

După cum cunoașteți, în prezent se află în dezbatere publică proiectul noului Cod al insolvenței, care urmează să fie adoptat ca proiect de lege cât de curând și transmis Parlamentului, și acolo se soluționează toate aspectele legate și de această problemă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din 10 septembrie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a trimis aviz favorabil. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz negativ. Guvernul nu susține propunerea.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 4 – Propunerea legislativă privind abrogarea Legii

- nr. 220/2011 și modificarea Legii nr. 95/2006.

- Inițiator – domnul deputat Tudor Ciuhodaru. Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, Ministerul Sănătății, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

- Microfonul 8.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prevederile actuale privind aplicarea mecanismului de coplată răspund dezideratului de a reduce accesibilitatea la serviciile de sănătate, inclusiv pentru populația defavorizată, și constituie un mecanism modulator prin care se raționalizează cererea de servicii medicale spitalicești nejustificate, concomitent cu redirecționarea acestora către domeniile adecvate de asistență medicală.

Având în vedere principiile care au stat la baza introducerii mecanismului de coplată, precum și angajamentele asumate de România în cadrul acordurilor cu instituțiile financiare internaționale, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian.

Vă rog, microfonul 6.

## Domnule președinte,

Inițiatorul propune eliminarea coplății, avându-se în vedere că introducerea acesteia este abuzivă și discriminatorie, generând disfuncționalități și cheltuieli suplimentare sistemului medical.

A fost luat în discuție avizul negativ al Consiliului Legislativ, precum și cel al Consiliului Economic și Social, care a fost tot un aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz negativ. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu susțin propunerea legislativă.

Această inițiativă legislativă a fost luată în discuție în cadrul comisiei și, în ședința din 18 iunie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere și propunem plenului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 5 – Propunerea legislativă pentru completarea

Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiator – același domn deputat, Tudor Ciuhodaru.

Punctul de vedere al Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Vulcănescu.

Vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe site-ul Ministerului Sănătății a fost lansat în dezbatere publică Proiectul de lege privind răspunderea civilă a personalului medical, prin care se propune stabilirea drepturilor și obligațiilor ce revin fiecărei părți implicate în relația dintre personalul medical și pacienți, pentru a preveni eventuale abuzuri de drept.

De asemenea, proiectul de act normativ își propune să reglementeze, în mod unitar și complex, întreaga problematică legată de malpraxis.

Proiectul de act normativ este supus dezbaterilor publice, în vederea consultării tuturor factorilor interesați, ulterior acesteia urmând a fi promovat în Guvern. Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere Parlamentului, în vederea adoptării sale.

Având în vedere aspectele menționate, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian.

Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil această propunere legislativă, cu observații și propuneri. Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține inițiativa legislativă, iar

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat un aviz negativ.

Noi am luat în discuție, în ședința din 18 mai 2013, această propunere și, cu majoritate de voturi, comisia a adoptat un raport de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Stați să votăm.

Înainte de vot doriți să interveniți?

103 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, nicio abținere. Propunerea legislativă a fost respinsă. Vă rog, doriți?

Da.

Vă rog. Domnul senator Luchian, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, noi am respins această propunere legislativă, iar una din motivații a fost și nesusținerea din partea Guvernului, a Ministerului Sănătății. Există în dezbatere această lege și o să fim sesizați. Eu cred că și propunerea Guvernului o să fie larg dezbătută și poate că o să aibă parte de același raport de respingere. Și o să vă spun și de ce.

În momentul de față, toate colegiile profesioniștilor – din partea medicilor, a dentiștilor, a farmaciștilor, a biologilor – și celelalte colegii au protestat față de Guvern, de ministrul sănătății, solicitând o finanțare cât mai bună a sănătății.

De ce sunt eu de acord cu această chestiune? Și probabil că o să avem de discutat mult pe Legea malpraxisului. Pentru că un sistem nefinanțat nu face decât ca profesioniștii din sistem, că sunt asistenți medicali, că sunt medici, să devină carne de tun în fața acestei legi. Motiv pentru care va trebui să dezbatem foarte bine această lege și să vedem dacă acum este momentul să o adoptăm sau să așteptăm un nou buget al sănătății.

De altfel, există un grup de senatori care au propus creșterea procentului din PIB pentru sănătate, să ajungem la cele 6%. O să vedem dacă această propunere o să aibă succes.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 6 – Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Este o propunere legislativă inițiată de un grup de colegi deputați UDMR.

Este aici cineva din partea inițiatorilor?

Dacă nu, dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, pentru punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 9. ## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 285 alin. (2) din Codul fiscal, cu scopul reducerii impozitului cu 50% pentru clădirile și terenurile aferente acestora situate în zona montană, în mod similar cu reducerea acordată pentru clădirile și terenurile aflate în zona litoralului Mării Negre.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât rațiunea pentru care există acea reducere pentru clădirile din zona Mării Negre are la bază niște motive obiective, care nu sunt aplicabile în zona montană, întrucât clădirile din această zonă pot fi folosite pe tot parcursul anului.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul președinte Cosmin Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă. Comisia economică a transmis un aviz favorabil, cu un amendament, prin care se propune reincluderea în această categorie de imobile și a celor situate în perimetrul Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritate de voturi pentru și un vot împotrivă, să adopte raport de respingere, cu un amendament respins.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Domnul senator Verestóy.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Sigur că orice intervenție în Codul fiscal este o operație foarte bine gândită și bine cântărită în momentul în care e acceptată, pentru că are consecințe imediate și are consecințe de lungă durată.

Are o consecință imediată, aparent neconvenabilă niciunui guvern. Niciun guvern nu va fi încântat în momentul în care vede că anumite venituri fiscale sunt diminuate. În schimb, anumite măsuri de acest gen, aplicate, de fapt, pe scară largă în alte țări, aduc beneficii în viitor.

Deci se impune o cântărire mai bine chibzuită a efectelor de lungă durată ale unor facilități acordate în acest moment, care, suntem convinși – și o analiză mai profundă probabil că va arăta acest lucru –, vor aduce beneficii de lungă durată.

De aceea, discutând și cu colegii din comisie, am ajuns împreună la concluzia să cerem o reîntoarcere la comisie a

acestei propuneri legislative, pentru a aprofunda și, eventual, a amenda în sensul în care putem să îmbunătățim această inițiativă până la nivelul acela în care să fie susținută de o largă majoritate din acest Senat. Propun, domnule președinte, să o întoarcem la comisie pentru o regândire, un pic, și, eventual, prin amendamente, o îmbunătățire a acestei propuneri.

Mulțumesc.

Voi supune, evident, votului propunerea dumneavoastră, dar, dacă în legătură cu această propunere sunt intervenții, dau cuvântul, înainte de a supune la vot, domnului senator Gheorghe Flutur.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu înțeleg punctul de vedere al Guvernului, pentru că, așa cum s-a găsit o soluție binemeritată pentru litoral, pentru stimularea turismului, unde mai avem potențial decât în zona de munte?

Există programe europene, există investiții făcute. Și este o zicală: „La munte, vara cade într-o joi.” Știm bine handicapurile naturale ale zonei de munte. Cu ce venim în completare să stimulăm investițiile minimale, creșterea animalelor și turismul?

Eu cred că această inițiativă trebuie susținută de toată lumea. De aceea, Grupul parlamentar al PDL susține această reducere a impozitelor pentru activitățile turistice din zona de munte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Stimați colegi,

Atunci, haideți să

Punctul 7 – Propunerea legislativă pentru modificarea pct. 17 al alin. (1) al art. 250 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

O propunere legislativă inițiată de trei deputați PP-DD și doi deputați PDL.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice, domnul secretar de stat Dan Manolescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 250 alin. (1) pct. 17 din Codul fiscal, în sensul scutirii clădirilor utilizate ca adăposturi pentru bovine de la plata impozitului pe clădiri.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât conduce la reducerea veniturilor unităților teritorial-administrative.

Vă mulțumesc.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/10.X.2013

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul președinte Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis aviz favorabil, cu un amendament prin care propune scutirea de la impozit pentru toate adăposturile destinate animalelor și păsărilor.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, considerând că măsura propusă este una de natură fiscală și constituie ajutor de stat, în acest sens fiind aplicabile prevederile legale în domeniu. De asemenea, nu se respectă prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, cu un amendament respins.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Domnul senator Flutur.

## Domnule președinte,

Se pare că vin pe bandă rulantă aceste răspunsuri negative.

Eu am o rugăminte, totuși, vorbim de stimularea agriculturii, a zootehniei. Cum o s-o facem?

Zilele trecute... și am fost alături de putere când am votat finanțarea proiectelor pe agricultură. Ieri am votat garantarea, fondul de garantare, alimentarea lui. Dacă noi o să ne zgârcim și n-o să fim atenți în acest domeniu, al zootehniei, să stimulăm puțin, pentru că România are un potențial uriaș nevalorificat, pierdem și această șansă și rămânem la mâna naturii. Când plouă, este anul agricol bun și ne lăudăm cu un PIB sănătos și, când nu, avem probleme. Dar avem astăzi pârghii să stimulăm zootehnia.

Nu înțeleg, Ministerul Finanțelor Publice de ce nu se gândește că poate să ia impozite din altă parte, pentru că și așa s-a impozitat în cascadă? Știți bine, impozit pe suprafață, după aceea impozit de la două animale în sus. Și nu este în regulă să tot refuzăm pârghii pentru creșterea economică care vine din domeniul agriculturii.

De aceea, noi vom vota această inițiativă.

## Mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș propune USL-ului să aprobăm această inițiativă, pentru că este foarte bună, în avantajul USL-ului.

Deci, dacă noi scutim acum acei oameni, acei oameni se dezvoltă, o să aibă animale mai multe, producție mai mare și,

în 2016, chiar înainte de alegeri, o să creștem taxele și atunci chiar o să aibă oamenii de unde plăti.

Vă mulțumesc.

Da, tentant, foarte tentant. Admit. Domnul senator Atanasiu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu înțeleg că a început campania electorală.

Păi, dacă suntem o țară membră a Uniunii Europene și opoziția face parte din țara aceasta europeană, trebuie să înțelegeți că este ilegal să dai ajutor de stat fără aprobare de la Bruxelles pe o schemă de ajutor de stat. Și domnul ministru Flutur ar trebui să știe lucrul acesta.

Doi la mână, este anormal ca într-o țară europeană să dai două tipuri de ajutoare pe același subiect: și subvenții pe agricultură, și scutiri de impozit pe același subiect. Deci, cu alte cuvinte, agricultura este ajutată de România și de Uniunea Europeană prin subvenții calculate în mod judicios și negociate foarte bine de domnul președinte Traian Băsescu, care ne-a reprezentat acolo, la negocieri – mulțumiți-vă cu acele subvenții obținute de domnul președinte –, și nu mai pot fi date, fără să fie acord al Uniunii Europene pe o schemă de ajutor de stat, altfel de ajutoare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Aurel Duruț. Microfonul 3.

## Domnilor colegi,

Eu, ca medic veterinar, aș vrea să vă spun și să vă rog ca această sensibilitate pentru bovină să nu mai fie un domeniu de dispută politică.

România, cândva, a avut 7 milioane de bovine. La ora actuală mai avem 1.600.000. Este sectorul unde au scăzut efectivele cel mai drastic. Culmea, cultivăm 4,5 milioane de hectare de fânețe temporare, pentru care dăm subvenție. Cui dăm acest fân?

Aici, v-aș ruga pe toți cei responsabili, să ne îndreptăm fața către bovine. Vom rămâne, pe viitor, un stat care să ne rugăm la vacă, precum indienii.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu am să cer pauză de consultări. Și înțeleg că dragostea este un sentiment nobil, nu contează că este pentru bovine, că este pentru o altă specie. Dar, sigur că, dincolo de sentimentele noastre, așa cum spunea foarte bine colegul Atanasiu, avem anumite constrângeri, pe care ni le-am asumat, că nimeni nu a venit să ni le impună. Că nu am tratat sau, mă rog, când se trata aderarea la Uniunea Europeană, ni s-a spus: asta o să faceți, asta nu, ăsta este ajutor de stat, pe multe domenii, nu numai pe agricultură. Dincolo de asta, noi mai avem o mare problemă în relația cu Uniunea Europeană. Noi n-avem impozit pe teren. Știți că de aici și apare diferența între subvenții. Când ceream subvenții egale, zicea: „Da, dar cel din Uniune dă impozit pe teren, plătește nu știu ce, are mai multe costuri”. De asta nu ne voiau egali.

Acum, am văzut că s-a aprobat în Comisie, la Parlamentul European, apropierea de subvenția europeană.

Dar, vizavi de dragostea față de bovine, ea este manifestată și prin subvenția care vine de la Uniunea Europeană. Deci nu au fost lăsate așa, de izbeliște.

Sigur că n-am reușit – și poate nici în viitor sau în viitorul apropiat, este o expresie mai la îndemână – să ne apropiem de ceea ce reprezintă consumul nostru intern și să facem și exporturi. Exporturi se fac, fiindcă se fac schimburile de mărfuri. Și aici avem un stat, un exemplu memorabil pentru noi, Israelul, care cumpără și vinde tot. Deci nu în asta constă acum problema ridicată.

Poate că – tot ceea ce a spus domnul Atanasiu – este bine să nu intrăm deja în campanie electorală.

Domnul senator Tudor Barbu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

N-am vrut să intervin, dar, având în vedere invocările din ultimele două intervenții, invocări care aduc în Parlamentul României, aparent firesc, dreptul de preemțiune al Parlamentului European, și faptul că ne-am asumat lucruri care, așa, undeva, sub cuvinte, nu ne mai convin acum, m-au făcut să spun de la microfonul Senatului următorul lucru: este, din punctul meu de vedere, bizar – și asta este, eufemistic vorbind – să poți, în Parlamentul țării tale, să dezbați ceva care să ajute agricultorul român, să poți să faci chestia asta, dar să te oprești din a dezbate și să gândești votul prin prisma unor lucruri pe care nu le-am definitivat.

Și o să-mi permit, 30 de secunde, să vă spun un lucru la care am fost martor, ca jurnalist, nu ca parlamentar.

Una dintre țările foste comuniste, deci cam ca noi, cu capitala la Ljubljana – da, mă refer la Slovenia –, a negociat cu Uniunea Europeană aderarea la capitolul agricultură și Bruxellesul i-a schimbat în mod arbitrar prețul per litru/lapte pe piața comunitară. Știți ce au făcut colegii noștri omologi de la Ljubljana? Au redeschis capitolul de negociere cu Uniunea Europeană, capitolul închis. Eram acolo. Deci s-au dus la Bruxelles și au spus: „Nu, poporul sloven nu acceptă prosteala asta; am negociat cu voi, am închis capitolul, nu veniți să ne schimbați prețul.”

Deci s-a putut duce cineva, în numele acelui popor, la Bruxelles, să spună „bă, nu e în regulă”.

Haideți să încercăm să discutăm, poate o retrimitem la comisie, poate cineva dintre cei care ne reprezintă la Bruxelles vine cu un punct de vedere, poate Uniunea Europeană nu este chiar atât de neagră, cum vrem noi s-o facem. Nu știu, s-ar putea să fiu eu naiv. Dar, repet, să poți să ajuți sute de mii de familii care ar beneficia, fie și cu puțin, de această inițiativă legislativă, invocând că nu ne lasă Uniunea Europeană... Mie mi se pare că ar trebui să vedem dacă Uniunea Europeană găsește o soluție la punctul acesta de dialog al nostru.

Mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Se pare că la Guvern nu mai există experți în contabilitate sau măcar contabili clasici, întrucât adăposturile, pe vremuri, în contabilitatea românească, ce se regăsea și în cea internațională, figurau la contul 323 – „Baracamente și amenajări provizorii”. Deci vorbim de adăposturi pentru vite.

Conform contabilității comunitare, acest cont s-a desființat și, conform acestei contabilități, este contul 303, numit: „Materiale de natura obiectelor de inventar”.

De când v-ați apucat să impozitați și obiectele de inventar?

Domnul senator Nicula, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Începem din nou seria declarațiilor politice și vă anunț că acel capitol al activității noastre s-a încheiat la 10.30.

Haideți să nu intrăm iarăși într-o pantă populistă și să ajungem să susținem proiecte de lege care contravin unor negocieri, unor directive sau, practic, contravin tuturor practicilor economice de la noi din țară. Nu avem cum să susținem un astfel de proiect, care se referă clar la ajutorul de stat.

Eu cred că dumneavoastră ar trebui să vă gândiți cum am putea noi, ca Parlament, să putem să-i monitorizăm pe toți cei care au primit subvenții în agricultură de la APIA, pe terenuri, pe pășuni, pe animale și să vedem cum s-au cheltuit acei bani. Că, dacă mergem în toată țara, din Bucovina până în Ardeal, vedem că pășunile nu au fost și nu sunt întreținute, chiar dacă cei care au concesionat sau care sunt proprietarii acelor pășuni au beneficiat de sume foarte mari de la Uniunea Europeană.

Hai să ne aplecăm acolo unde chiar avem o problemă și să vedem dacă respectăm legislația în domeniu sau prevederile unor negocieri cu Uniunea Europeană și pe urmă să venim să solicităm, pe ascuns, ajutoare de stat care nu cred că pot fi acceptate nici de Ministerul de Finanțe, nici de Guvern și nici de noi, de Parlament.

Comisia pentru buget, finanțe, cu siguranță, nu este de acord cu retrimiterea acestui proiect de lege la comisie și susținem în continuare respingerea lui.

Mulțumesc.

Cred că nici nu s-a propus, formal, retrimiterea. Domnul senator Pereș, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea mea este pe procedură, dacă nu vă supărați. V-aș ruga să conduceți dumneavoastră ședința și pe colegul nostru, în afară de ultima parte a intervenției dânsului, pe care a făcut-o de la microfonul 7, s-o facă de la un alt microfon.

Pe de altă parte, suntem dispuși a primi soluții, nu neapărat observații, aceste lucruri pe care le-a zis colegul nostru le știm și noi, sigur, încercăm să găsim soluții, dar nici să fim acuzați că, din cauza noastră, a opoziției, aceste lucruri... bani în România sunt din ce în ce mai puțini, iar lucrurile trenează.

Din acest punct de vedere, v-aș ruga, dacă este posibil, nu vreau să fac nicio declarație politică, este pe procedură, atrageți-i atenția domnului președinte de comisie. Nu este prima dată când ne trage de urechi și cred că nu este bine, dânsul este tânăr, trebuie să mai crească, noi suntem puțin mai în vârstă și, sigur, să fim respectuoși unii cu alții.

Mulțumesc.

Da, este bine să fim respectuoși unii cu alții. Azi este și Ziua persoanelor de vârsta a treia. Mai mult de atât, nu cred să stârnească în vreun fel consensul.

Bun. Dacă nu mai sunt întrebări, observații... Domnul senator Flutur.

Insist încă o dată, stimați colegi, pentru că vorbim de ajutor de stat, este reprezentantul finanțelor aici. Știu bine că ajutorul de stat se referă la competiție. Când este vorba de clădirile persoanelor fizice, nu este competiție, nu este competitivitate. Gândiți-vă bine.

Pe mine mă surprinde că vorbim „le-am dat subvenție...” Hai să le-o luăm înapoi... Ce facem? Nu ne gândim să dezvoltăm acest sector, trebuie să ne fie necaz că le-am dat subvenție?!

Nu cred că așa trebuie să punem problema, din punct de vedere liberal cel puțin, domnule Atanasiu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun.

Punctul 8. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 14 septembrie 2012.

Inițiator: Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule secretar de stat Dan Manolescu, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează ratificarea Convenției dintre România și Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital.

Guvernul susține proiectul de lege în forma în care a fost supus spre ratificare Parlamentului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul senator, domnul președinte Cosmin Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ, aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt comentarii,

Dumitru Oprea.

Sunt. Domnul senator Dumitru Oprea. Vă rog. Scuzați. Microfonul 2.

Eu am o curiozitate. Procedura asta este declanșată în 14 aprilie 2010, când s-a aprobat negocierea, da? Apoi, în 20–22 iunie 2011, la Montevideo, a avut loc prezentarea textului convenției. La 16 noiembrie 2011, Guvernul României aprobă semnarea convenției. La 14 septembrie 2012 – semnarea convenției de către părți.

Am luat Legea nr. 590/2003. Nu sunt termene, dar dumneavoastră aveți explicații de ce, din septembrie 2012, trebuie să vină octombrie 2013 pentru a veni cu proiectul acesta de lege? Adică ce vă ține pe loc un an și ceva ca să-i dați drumul, că nu mai ținea de ambele părți?

Dacă reprezentantul Guvernului dorește să dea un răspuns?

Da?

Microfonul 9, domnul secretar de stat Manolescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

A fost procedura parlamentară care a luat tot acest timp. A trecut și prin Camera Deputaților. Din păcate, nu a mai ținut de voința Ministerului Finanțelor sau de voința Guvernului. Acestea au fost termenele în care s-au întâmplat toate aceste demersuri parlamentare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice. Domnule secretar de stat Dan Manolescu, vă rog.

## Domnule președinte,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală a vizat crearea unui nivel regional în cadrul ANAF, în scopul reducerii numărului de raportări către centrala ANAF, îmbunătățirea planificării și controlului, a reducerii costului colectării și a creării unei unități mai echilibrate din perspectiva ponderii în colectarea veniturilor. De asemenea, a fost creată în cadrul ANAF o structură antifraudă prin reorganizarea cuprinzătoare a controlului operativ din cadrul aparatului propriu. S-a preluat activitatea Autorității Naționale a Vămilor, prin asigurarea autonomiei, în cadrul ANAF, a Direcției Generale a Vămilor, care funcționează acum în cadrul ANAF, și se implementează, în baza acestor prevederi, noi strategii de resurse umane și de simplificare a procesului decizional.

Guvernul susține proiectul de ordonanță în forma în care a fost promovat de către Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul președinte Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Au transmis, de asemenea, avize favorabile Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și amendamentele prezentate și au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexă.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, respectiv ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș adresa un apel reprezentanților Guvernului. Domnilor miniștri,

Propunerile – majoritatea – din acest proiect de lege sunt excelente. Mediul de afaceri ar avea șanse și mai mari după noile propuneri, cu care veniți dumneavoastră aici, dar această îmbunătățire și reorganizare a ANAF-ului am rugămintea să înceapă cu cei mari, cu cei care au cifra de afaceri mare, cu cei care fac evaziune fiscală mare.

Haideți să le dăm un moment de respiro de șase luni, de un an de zile micilor producători români, care sunt mulți și au beneficiat de multe controale, de multă hărțuială. Și aș propune, dacă veniți cu îmbunătățire, haideți să fie... în finalul aplicării acestei legi, chiar să se vadă acest lucru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Alexandru Vegh.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă întreb, domnule președinte. Am două amendamente respinse. Pot să le susțin acum sau...?

Sigur, sigur că da.

Sigur, colegii mei din Comisia pentru buget, finanțe au profitat de faptul că miercuri nu am fost în comisie, și am fost la Comisia specială Roșia Montană, dar poate colegii de la Roșia Montană o să fie solidari, astăzi, cu mine vizavi de amendamentele depuse.

Aș vrea să fac, înainte de a susține amendamentele, câteva aprecieri vizavi de acest act normativ prezentat de Guvern. Sigur, așa, la prima vedere, pot să spun că actul normativ are foarte multe elemente pozitive, în sensul că, prin reorganizarea celor trei instituții și crearea unei singure instituții – și mă refer la vamă și la Garda Financiară – costurile cu personalul scad foarte mult, cu siguranță și costurile administrative. De fapt, asta era și dorința, pe de o parte.

Acest proiect a pornit și reorganizarea s-a convenit și se face, practic, printr-un împrumut de la Banca Mondială. Acest împrumut trebuie să-l returneze statul român și tot pe spinarea cetățenilor și eu nu aș dori ca cetățenii să fie loviți de două ori prin această reorganizare, în sensul că plătesc și taxe, și impozite mai mari. Pe de altă parte, nici serviciile oferite, prin acest act normativ, de această instituție, să fie mult diminuate și să afecteze cetățenii. Am să explic de ce. Prin această reorganizare, practic, se distanțează foarte mult luarea deciziilor de la acel cetățean, acel contributor, fie persoană fizică, fie persoană juridică, și conducerea centrală. Carevasăzică am creat o structură regională, nu știu de ce. Vorbim deja de instituții regionale, dar regiuni încă nu avem. Am pus, cumva, cred, căruța în fața boilor.

Poate era bine să așteptăm, să stabilim odată care vor fi regiunile, fie de dezvoltare, fie administrative, și, după aceea, să creăm și structurile instituționale pe acea componentă.

Tocmai din aceste motive, am încercat totuși, prin amendamentele propuse, să fiu constructiv și am depus două amendamente care... Cu siguranță, acest proiect de lege va fi votat, dar am încercat să fiu constructiv și am propus două amendamente care să fie în favoarea celor care lucrează în domeniu.

Vă spun că prima propunere nu provine de la mine, provine de la specialiști. Se referă la art. 3 alin. (4), unde am propus includerea unui alineat a[1] ) ca, în cazul în care procurorul decide într-un anumit fel vizavi de propunerea inspectorilor antifraudă, să fie stabilite influențele fiscale ale prejudiciului estimat. Deci, fără un prejudiciu estimat, practic, îi va fi foarte grea procedura ulterioară. Acesta este primul amendament.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă e cu referire la amendamente, că vreau să le supun la vot.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun, atunci supun la vot.

Continuăm.

Mai dorea domnul senator Dumitru Oprea să intervină pe dezbaterea generală.

Vă rog, domnule senator.

Este aceeași întrebare pusă Guvernului vizavi de solicitarea în Parlament pentru propunerile legislative ale colegilor noștri de a veni cu fișa financiară, timp în care, dumneavoastră, de la Guvern, sfidați expunerea de motive și treceți la impact financiar – nu e cazul.

O construcție de genul acesta, în care demolați și construiți altceva numai din comoditate, nu poate să aibă contabilizarea rezultatului final. Cum să spuneți că nu e cazul după atâtea procese de transformări ale unor componente în altele? Eliminați comoditatea și veniți în Parlament la

expunerea de motive, la „impact financiar”, cu valorile concrete. Lumea să știe, să voteze în cunoștință de cauză și lucrul acesta.

Încă un lucru care probabil că va fi un amendament, dar vă întreb pe dumneavoastră, ca reprezentant al Guvernului: pentru inspectorii pe care-i propuneți, ziceți că, la art. 4 alin. (3) „personalul care ocupă funcții publice de inspectori antifraudă beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcționarii publici”, dar mențineți un sistem ticăloșit prin propoziția următoare: „Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili modul de constituire și criteriile de repartizare a unui fond de stimulente.” Ați distrus angajații finanțelor publice cu aceste stimulente, date pe criterii necunoscute. Dați zeci sau milioane vechi, mii de lei pe ce criterii? Și, de aici, mulți, la pensie, sunt funcționari publici care au 1.300 de lei, după ce au avut funcție de conducere în finanțe publice, fiindcă nu era venit de tip salarial. Iar acum veniți cu aceste stimulente fără niciun Dumnezeu.

Unde este Legea unică a salarizării până la anul, când am înțeles că veți propune o altă lege? De ce loviți în cei care iau bani nejustificați și veniți cu lucrul acesta aici, în proiectul de astăzi?

Mulțumesc. Domnule senator Pașcan, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să reiterez o observație pe care am mai făcut-o în plen, în sensul că, tot mai mult, Senatul României se transformă într-o anexă a Guvernului.

De altfel, se guvernează prin ordonanță de urgență și aceasta este un nou exemplu, întrucât, vreau să vă informez, în teritoriu deja s-a procedat la transpunerea în practică a ordonanței. De la Mureș, de pildă, vreo 70 de angajați ai Direcției Finanțelor au fost transferați la Brașov, au fost informați și că li se diminuează salariile între 40 și 60%, prin urmare, noi nu facem decât o procedură de formă votând, fără niciun fel de amendamente, această ordonanță a Guvernului.

Cu alte cuvinte, nu văd ce rost mai are să dezbatem când, oricum, trece ceea ce vine de la Guvern fără de a se ține cont de ceea ce propun senatorii în niciun fel. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Veghez să nu devenim anexa nimănui. Problema este că suntem într-o procedură perfect regulamentară, ordonanța, într-adevăr, odată, a produs efecte, dar ea a venit acum în Senat, unde nimeni nu ne obligă să nu ne pronunțăm. Faptul că există o majoritate parlamentară care are o voință politică de a susține ordonanța nu înseamnă că suntem anexă.

Dacă nu mai sunt intervenții... Amendamentele au fost respinse.

Organică. Tocmai de asta voiam să atrag atenția, organică. Îmi cer scuze!

Vă rog să votați. 83 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 3 abțineri, nu a întrunit numărul de voturi pentru adoptare.

Rămâne ca votul să fie reluat într-o ședință viitoare asupra acestui proiect de lege.

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2013 pentru reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanțare nerambursabilă în domeniul forței de muncă.

Inițiator, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul reprezentantului ministerului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu, microfonul...

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, care prevede înființarea unui organ de control care să stabilească corecțiile și neregulile în gestionarea fondurilor europene, trebuie înființat un organ de control la fiecare instituție care gestionează fonduri europene.

Având în vedere blocajul care se înregistrează în organizarea Consiliului de administrație al ANOFM-ului, care are competențe în a aproba structura organizatorică, s-a luat decizia inițierii acestei ordonanțe pentru a da competențe președintelui agenției să organizeze structura de control privind utilizarea fondurilor europene.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Liviu Pop.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, întrunită în data de 18 septembrie 2013, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, pe considerentul necesității înființării și organizării structurii de control a neregulilor, precum și de stabilire a creanțelor bugetare și corecțiilor financiare prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în cadrul organismului intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din structura Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, actualmente fiind în sarcina Consiliului de administrație al acestei agenții, care știm că nu poate sau cel puțin nu a funcționat până în momentul de față.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Potrivit art. 75 alin. 1 din Constituția României, republicată, Senatul este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Mulțumesc domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt intervenții,

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred că lucrurile încep să capete o turnură nu caraghioasă, gravă, în schimb. Felul în care fondurile europene sunt trase către România, o știe toată lumea, arată din ce în ce mai rău. Modalitatea de a începe să construiești mecanisme de control pentru ceea ce nu poate să facă un întreg minister – și aici nu mă refer doar la Ministerul Muncii, ministerul de resort, mă refer inclusiv la ministerul pe care îl conduce domnul ministru Teodorovici – nu face altceva decât să înmulțească excesiv o birocrație și așa incapabilă să acopere necesarul de activitate pentru ca fondurile europene să poată fi trase cum se cuvine.

Nu cred, principial, nu cred că este nevoie de mecanisme, de supramecanisme de control, în condițiile în care există deja asemenea instituții, capabile să verifice felul în care se face fluxul pentru fondurile europene, în condițiile în care acestea sunt trase. Vă rog să gândiți în acest mod.

Nu în absența unui mecanism de control stă performanța pe care ar trebui să o aibă inclusiv Ministerul Muncii. Ca să nu mai spunem că felul în care Ministerul Muncii își continuă astăzi proiectele, mai ales pe ceea ce înseamnă POSDRU, este, de asemenea, detestabil, mai ales pe seama faptului că tot ceea ce ar fi însemnat control pe Ministerul Muncii, pe fondurile care vin spre POSDRU nu este, nici în momentul acesta, o activitate principală a ministerului. Mai ales după un an și jumătate de zile, performanța este jalnică. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. O secundă. Doamna secretar de stat dorește să răspundă acestor chestiuni și e foarte bine. Vă rog.

## **Doamna Georgeta Bratu:**

Dacă îmi permiteți, nu este o invenție a noastră, Ordonanța de urgență Guvernului nr. 66 este din 2011 și ați promovat-o dumneavoastră, și prin ea se instituia controlul la fiecare instituție publică care gestionează fonduri europene.

Este dată de voi!

Iată o situație clasică în care trebuie să spui: amândoi aveți dreptate.

Domnul senator Ungureanu. De data asta de la microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Către doamna secretar de stat. Dacă o asemenea ordonanță s-ar fi justificat în conținutul și urgența ei, fiți convinsă că, pe durata mandatului meu de prim-ministru, aș fi insistat să devină funcțională. Nu am făcut acest lucru tocmai pentru argumentele pe care le-am înfățișat mai înainte.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Aș vrea ca senatorii să înțeleagă sensul și anterioarelor proiecte, prin care două ordonanțe au fost trecute săptămâna anterioară, pentru proiectele pe mediu și pe dezvoltare regională. Câțiva colegi, inclusiv președinți de comisii de specialitate, spuneau: „Vai de mine, este o subvenție, nu pricepeți ce se întâmplă în România.” Nu acuzăm că astfel de organisme devin viabile. Dar săptămâna trecută ați văzut o analiză, după ședința noastră, din care reiese tragedia României vizavi de fondurile europene. Avem numai pentru cele două componente peste 200 de milioane terminate, deci bani luați României, iar până la 31 august 2013, pe evaluarea făcută, era posibil – 700 și ceva de milioane de euro luați din miliardele cuvenite României. Asta era o raportare făcută la zi și se găsea în urma controlului Curții de Conturi, nu de la PDL și nici din altă parte.

Citesc acum ultimul articol pe HotNews: „Studiu european: România și Spania «specialiste» în comisionul ilicit în materie de fraudare a achizițiilor publice.” Păi, oamenii din Guvern asta și spuneau. Asta și spuneam. Noi plătim acum, din bani publici, furt individual. Că un control devine mai riguros..., să dea Domnul să fie foarte riguros. Acum se duce pe POSDRU. Multe universități, multe fundații, multe firme sunt, într-adevăr, într-o situație dificilă pentru că aceste fonduri au fost blocate, corecțiile financiare de 25% operează. Eu sper să se identifice, în urma controlului, vinovații concreți, astfel încât banii publici să nu acopere actele nechibzuite ale beneficiarilor de astfel de proiecte.

Vă mulțumesc. Domnul senator Petru Frătean.

modul de organizare a absorbției fondurilor europene, la care România este parte.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pop. Microfonul central. Asta arată ceva din intențiile dumneavoastră.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Absolut.

## Mulțumesc, domnule președinte,

Am ținut să vin la microfonul central pentru că eu sunt uimit de naivitatea de care încearcă să dea dovadă unii colegi, care și-au bătut joc de tot ce a însemnat fond european.

Ce face această ordonanță, domnule senator?! Această ordonanță face posibil pentru prima dată ca, la nivelul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, să se verifice toate proiectele europene care au fost derulate prin această agenție.

Mecanismul prin care foștii guvernanți – că altcumva nu le pot spune – au blocat posibilitatea verificării acestor fonduri europene a fost unul foarte simplu: au modificat Legea dialogului social, Consiliul de administrație al ANOFM-ului nu a putut fi constituit, iar atribuția de verificare era exclusiv pe acest consiliu de administrație. Ce facem noi astăzi, până se va rezolva problema consiliului de administrație, este ca președintele ANOFM-ului să poată face controlul pe toată axa principală din interiorul ANOFM-ului.

Știm că doare acolo, pentru că au fost foarte multe proiecte cu circuit închis, între șefii de agenții, dar sper ca raportul final să scoată vinovații la suprafață, iar cei care au de plătit să plătească, fapt pentru care recomand, încă o dată, votul pentru acest act normativ.

Mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul! Mersi.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am asistat la câteva abordări care, pur și simplu, m-au siderat, pentru că... Și, în același timp, am început să înțeleg de ce am avut o rată infimă de absorbție a fondurilor europene în anii trecuți. Faptul că această rată a început să crească, inclusiv pe POSDRU, faptul că s-au deblocat toate celelalte finanțări nu face decât să îmi dea încredere că măsurile care se iau sunt corecte.

Și, dacă e să mă refer la această problemă discutată astăzi, pot să vă spun, în cunoștință de cauză, că aceste organisme de control sunt obligatorii conform angajamentelor României și organizării Programelor Operaționale Sectoriale, nu sunt niște invenții, dimpotrivă, ele trebuie să existe și să funcționeze în forma în care discutăm și astăzi la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Toate celelalte discuții sunt absolut colaterale și sunt absolut tendențioase, pentru că nu văd cum cineva care a aruncat în groapă absorbția fondurilor europene poate să vină să spună că a făcut foarte bine, câtă vreme ea a început să crească acum, pe aceste tipuri de măsuri.

Deci vă rog să fim foarte atenți când ne exprimăm și, mai ales, ar fi bine să studiem un pic angajamentele României și

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Coca. Tot microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai vreau să comentez, răspunsul foarte clar și concis l-a dat doamna secretar de stat. Se poate discuta mult pe treaba asta. Dar, dacă a ajuns să fie grav, în România, că am putut să aducem de trei ori mai multe fonduri europene, eu cred că nu mai sunt cuvinte pentru a comenta o astfel de afirmație.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea.

Se poate lua stenograma ședinței, nu am vorbit de vot negativ pentru ce este acum în discuție, proiectul de lege. Eu vorbeam numai atât: despre faptul că sunt anumite probleme în Senat care se fac cu capul, nu cu piciorul. Dacă unii din folosirea picioarelor își folosesc și capul, dar...

Da. Fotbaliștii, de exemplu.

Nu. Mi se pare că este jenant să interpretezi cum vrei. Nu am spus nimic despre faptul că o ordonanță pe care... Doamnă secretar de stat, ați spus că vine de pe vremea Guvernului Boc, 2011. S-a opus cineva bunului mers? Fondurile luate nu au culoare politică. Toată lumea a luat. Cele mai multe sunt fundații. Multe sunt universități. La beneficiari ne refeream, care nu au o astfel de conotație.

Da. Mulțumesc frumos. Domnul senator Pelican.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

Nu am vrut să intervin, dar, lucrând doisprezece ani și conducând cea mai mare agenție de ocupare din țară, București, dați-mi voie să vă spun că știu atât de bine cum a fost mecanismul de absorbție al fondurilor europene încât, dacă insist prea mult, o să spună lumea că punem patimă. Păi, ceea ce se întâmpla în acest domeniu... Și salut această ordonanță a Guvernului. Doar atât, nu vreau să mă bucur de răul nimănui. Nu vreau să spun decât atât: era un domn președinte – îl chema Silviu Bian –, era omul care coordona toate fondurile europene, îi suspenda din funcție pe Legea nr. 188/1999, mergea prin țară, obțineau toate proiectele cum voiau, se închiriau... Dacă vreți, continui, dar nu mă bucur de răul nimănui. Îi doresc să-și arate nevinovăția în fața instanțelor.

Dar, haideți să avem decență și să facem un scurt remember cu ce a fost cu aceste fonduri pe ocupare. Și salut această ordonanță a Guvernului. Am vrut să tac, din decență și bun-simț, dar, uneori, se pare că tupeul este atât de mare încât ne îndeamnă la a vorbi... și nu sunt nevorbit!

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Supun... Nu mai sunt intervenții.

86.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

87. Am adăugat un vot, erau 86.

Știu. Nu s-a întrunit numărul necesar.

Listă pentru liderii de grup, vă rog.

15 voturi pentru, 82 de voturi împotrivă și două abțineri, și acest proiect de lege va fi reluat. Votul asupra acestui proiect de lege va fi reluat într-o ședință viitoare.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiator, doamna senator Mihaela Popa.

Este prezentă.

Da. Și dorește să intervină? Doamnă senator, doriți? Domnule președinte Pop, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă mâine este termenul de adoptare tacită, avem rugămintea de a întoarce la comisie. Noi, astăzi, avem comisie. Guvernul a revenit cu o chestiune la punctul de vedere, poate reușim să ne mobilizăm astăzi și mâine să intre în plen pentru a nu fi adoptată tacit. Trebuie să modificăm cu un amendament forma inițiatorului. Mulțumim.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## E în regulă.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură. Nu are dreptul să ceară retrimitere.

Vă rog. Da. Vă rog. Nu-mi e foarte clar. Microfonul 2. Domnul senator Oprea.

Întoarcerea la comisie nu o poate face președintele comisiei, ci liderul de grup.

Da. Rog un lider de grup să consume formalitatea corect. Vă rog.

Grupul parlamentar al PSD solicită retrimiterea la comisie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 12, Propunerea legislativă privind acordarea gratuită de ajutoare alimentare provenite din stocurile de intervenție comunitare categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România.

Inițiatori, domnul senator Tudor Barbu și domnul deputat Răzvan Rotaru.

Da? Doriți cuvântul?

Ca inițiator, din banca inițiatorului. O bancă de prestigiu. Microfonul 7.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să încerc să fiu cât pot de succint în a-mi prezenta punctul de vedere ca inițiator al acestui proiect de lege. Când am inițiat această propunere legislativă eram la începutul mandatului și, bineînțeles, mult, mult mai naiv decât acum. Credeam atunci că în Parlamentul României se pot iniția proiecte de lege care să nu coste niciun euro prin aplicarea lor, să nu coste niciun leu și să ajute o întreagă masă de oameni din România. Eram naiv. Între timp au trecut foarte multe luni și am înțeles că în Parlamentul României este vorba de o mașină de vot, nu de interesul celor mulți și necăjiți.

Doi. În mărinimia ei, Europa, pentru că am fost guvernați impecabil timp de 24 de ani, ne dă gratuit ajutoare alimentare. Repet, Europa ne dă gratuit ajutoare alimentare pentru – și acum citesc din ordonanța Guvernului – „cele mai defavorizate persoane din România”.

Vă spun că este o sintagmă eronată și care induce în eroare, și care creează nedreptăți, pentru că cele mai defavorizate persoane din România, adică bătrâni care au venituri asimptotic zero – și cine a făcut un pic de matematică știe la ce mă refer, adică aproape nimic – nu primesc nimic.

Inițiativa mea vine din Colegiul nr. 1, Senat, Gorj, de la Tismana, unde două bătrâne de aceeași vârstă, 87 de ani, una mama primarului, una mama unui decedat, una primește, pentru că are trei milioane și ceva venit lunar, ajutoare gratuite lunar, mama primarului – și sesizarea o am de la primarul de Tismana –, iar vecina ei, la aceeași vârstă, care nu are niciun fel de venit – niciun fel de venit, credeți-mă, nici acela asigurat, nici acela garantat, nu are niciun fel de venit –, nu primește zahăr, lapte, carne, ouă, ce ne dă Europa nouă.

Deci nu am să încerc acum să intru pe subiectul acesta folosind termeni parlamentari. I-am folosit pe cei populari, simpli. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități mi-a dat aviz favorabil... ne-a dat aviz favorabil. Comisia pentru egalitatea de șanse ne-a dat aviz favorabil. Distinsul meu prieten și coleg, senatorul Pop, conduce o comisie care ne-a dat aviz negativ, nu mă deranjează. Nu am să cer votul Senatului, o să las colegii să judece. Numai că am să spun atât, am să spun atât: ce mă frapează, ca cetățean, nu ca senator, este că celebrul Consiliu Economic și Social – Consiliul Economic și Social! – mi-a dat aviz negativ. Am rămas mut. Eu am crezut că domnii de la Consiliul Economic și Social, prin însăși rațiunea de a exista, sunt alături de cei necăjiți. Am înțeles, Consiliul Legislativ, bun. Am înțeles, Guvernul, deși nu implică nicio cheltuială... bun. Mă, dar Consiliul Economic și Social să-mi dea aviz negativ?!

Da. L-am ascultat pe inițiator. Să ascultăm Guvernul. Doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să facem un mic istoric. Planul European de Distribuție de Ajutoare Alimentare se negociază anual de către Guvernul României cu Comisia Europeană și se stabilește ce categorii de produse alimentare se distribuie, în funcție de numărul de beneficiari, pe fiecare stat. Pentru acest lucru s-a inițiat Hotărârea Guvernului nr. 600/2009, funcționează de atunci.

Anul acesta, deja programul este spre sfârșit. Ca să inițiem un act normativ care, la anul, nu mai are nicio relevanță... Și am să vă spun și de ce, pentru că se intenționează și se poartă negocieri la nivelul Comisiei Europene ca, începând cu 2014–2020, acest program de alimente pentru cei defavorizați să nu mai fie în cadrul

Politicii Agricole Comune, ci va trece în Fondul Social European și se va negocia, se vor dezvolta programe pe fiecare țară și se va stabili pentru ce obiecte, alimente, bunuri va opta fiecare stat.

Ca atare, dacă am iniția un act normativ acum, care este, în mare parte, conținutul Hotărârii Guvernului nr. 600/2009, pentru la anul nu va avea nicio relevanță, pentru că nu vom avea pentru ce-l aplica.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Liviu Marian Pop, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Mulțumesc, domnule președinte, și sper să-l scot pe domnul senator din muțenia în care a intrat prin completările pe care le-am făcut și la comisie, și trebuie să le spunem.

În urma finalizării dezbaterilor din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, avându-se în vedere faptul că:

1. Propunerea legislativă este aproape identică, cu mici excepții, cu textul Hotărârii Guvernului nr. 600/2009;

2. Introducerea unor noi categorii de beneficiari față de cele existente în hotărârea respectivă. Trebuie precizat faptul că soluția propusă nu poate fi aplicată, deoarece, în urma modificării propuse de domnul senator, ar trebui ca toată populația României să beneficieze de prezentul act normativ. Nu că ar fi un lucru greu, dar cam asta ar reieși. Iar în cazul persoanelor singure, fără locuință proprietate personală, fără venituri agricole sau de orice altă natură, fiind beneficiare de venit minim garantat, acestea sunt deja eligibile pentru obținerea de ajutoare alimentare.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială se bazează foarte mult pe negociatorii pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale i-a delegat la Comisia Europeană pentru această negociere – și sunt convins că și domnul senator Barbu va face toate diligențele ca să fie o negociere bună – pentru ca programul „Alimente pentru cei defavorizați” să fie transferat în cadrul Fondului Social European.

Și, pentru aceasta, vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative, în condițiile în care Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu.

Acum, prietenește și perfect colegial, dați-mi voie să vă previn asupra pericolului de a vă pune rău cu mașina de vot din care faceți parte.

Nu vă luați după domnul Oprea, că e mai simplu la dânsul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Atât distinsului președinte de comisie, domnul senator Pop, cât și distinsului reprezentant al Executivului, doamna secretar de stat, vreau să le spun un singur lucru: inițiativa pe care am prezentat-o și pe care am sperat că o voi vedea votată de colegii mei senatori nu se referă, doamnă ministru, la cine va derula și cum va derula programul din 2014, ci la cine va beneficia de program. Eu spun că sintagma „cele mai defavorizate persoane din România” este o păcăleală, pentru că cele mai defavorizate persoane din România nu beneficiază de acest ajutor european. Aceasta era singura problemă.

Atât pentru comisie, cât și pentru dumneavoastră: sper ca negociatorii pe care Ministerul Agriculturii, condus de președintele Partidului Conservator... – că bănuiesc că aici era trimiterea, nu-i așa, domnule Pop? – să trimită acolo oameni care să negocieze mai bine decât au negociat cei trimiși de foștii miniștri ai agriculturii care, bineînțeles, nu erau ocârmuiți de Partidul Conservator.

Domnul senator Marin Cotescu. Microfonul 3.

Constat câștigul în experiență al colegului meu, prin a spune jumătate de adevăr și a nu spune că în Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 se consideră venituri și veniturile agricole, chiar dacă nu sunt impozabile.

Pe cale de consecință, cineva care are o suprafață de teren mai mare de jumătate de hectar nu poate beneficia de aceste ajutoare. Ar trebui modificată hotărârea de Guvern, însă cred că e tardiv, fiindcă nu va mai produce efecte, programul încetând și trecând în altă parte.

Am discutat acest lucru la comisie și i-am spus domnului senator, care mi-a dat dreptate. Cu toate acestea, și astăzi constat că – și nu e numai la dânsul cazul, mai este și în altă parte, și la alte inițiative legislative – spune numai jumătate de adevăr, cea care ar putea să convingă, mai ales, să păcălească.

Nu sunt de acord cu asemenea atitudine și vă rog să avem mai multă încredere unul în altul și să nu încercăm să ne luăm un vot, așa, în necunoștință. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Drept la replică și ultimul cuvânt al inițiatorului. Domnul senator Barbu. Microfonul 2. Vă rog foarte mult.

Vreau să-l asigur pe distinsul meu coleg că nu am încercat nici să mint, nici să păcălesc. Ceea ce a spus Domnia Sa este corect, am discutat la comisie și am agreat, împreună cu dânsul și cu colegii Domniei Sale de comisie, că așa stau lucrurile, numai că – repet – ce a spus în plen acum este o reiterare a unei aberații legislative din România. Asta nu înseamnă că în spatele ei ne putem ascunde să continuăm cu alta.

Faptul că niște necăjiți, la țară, au trei ari de pământ sau o jumătate de hectar și nu au ce băga în gură este motiv în România anului 2013 să nu primească ajutoare? Este real. Asta nu înseamnă că e și corect. N-am mințit pe nimeni. N-am spus jumătate de adevăr și n-am cerut votul nimănui. Am lăsat fiecare coleg senator să se gândească la cei care chiar nu au niciun venit și se uită cum vecinul de pe uliță primește lapte, primește făină, primește ulei de la Uniunea Europeană. Asta e tot.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind trecerea Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher din subordinea Ministerului Culturii în subordinea Agenției Naționale pentru Romi.

Inițiatorii sunt Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Culturii.

Domnul președinte Vasile Daniel, microfonul 10. Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Daniel Vasile** _– președintele Agenției Naționale pentru Romi_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Domnilor senatori,

Proiectul de lege vizează trecerea Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, Casa Romilor, din subordinea Ministerului Culturii în subordinea Agenției Naționale pentru Romi.

În subordinea Ministerului Culturii funcționează Centrul Național de Cultură a Romilor, instituție care urmărește conservarea și promovarea culturii tradiționale rome, dar și constituirea și difuzarea culturii moderne a etniei romilor. Centrul își îndeplinește rolul de serviciu cultural de utilitate publică, desfășurând activități în domeniul cultural, de informare, de educație permanentă, de susținere și derulare a programelor și proiectelor culturale.

Această instituție are un rol fundamental atât în elaborarea, în implementarea și monitorizarea politicilor publice adresate romilor în domeniul culturii, cât și în alte domenii sectoriale, precum educația și ocuparea profesională.

Astfel, Agenția Națională pentru Romi aplică, coordonează, monitorizează și evaluează măsurile din domeniile sectoriale de intervenție socială cuprinse în Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012–2020.

Centrul Național de Cultură a Romilor are un rol fundamental atât în elaborarea și implementarea, cât și în monitorizarea politicilor publice adresate romilor.

Având în vedere atribuțiile și activitățile complementare ale celor două entități, scopurile comune, precum și necesitatea asigurării unor măsuri coerente și concrete în domeniul protejării și promovării culturii minorității, este oportună trecerea Centrului Național de Cultură a Romilor în subordinea Agenției Naționale pentru Romi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem raport comun, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru cultură și media. Cine dorește?

Ascultăm cuvântul domnului președinte Severin.

Respectivul proiect de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media și, respectiv, de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în 11, 18 septembrie anul curent, în prezența doamnei Irina Cajal, subsecretar de stat.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi dezbătut și adoptat de Senat, acesta fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Am auzit punctul de vedere al Guvernului, dar nu puteam să întreb din bancă.

Sigur, dumneavoastră sunteți de acord ca o entitate creată printr-o hotărâre de Guvern, în 2009, după ordonanța din 2004, când s-a înființat agenția... Deci 2004, agenția, 2009, Centrul Cultural. Și a avut o pledoarie superbă pentru crearea acestui Centru Național de Cultură a Romilor. Ziceți varianta Casa Romilor, Romano Kher.

Aș întreba dacă lucrurile sunt normale – deși eu credeam că avem un centru cultural român care, într-un exces de românitate, apucase să creeze nu știu câte componente în toate județele, iar acum le-a cam desființat, dar are reprezentare pe plan internațional: chiar deranja un Centru Național de Cultură a Romilor prin care să demonstrăm că există o componentă a poporului român, etnia romă, care are ceva de spus pe planul ăsta? Și e nevoie de vizibilitate.

Dumneavoastră spuneți că sunteți de acord să se ducă sub o structură guvernamentală, sub controlul... Fiindcă asta faceți. Agenția este în subordinea Guvernului, la Secretariatul General. Bun.

Atunci, am o întrebare, fiindcă dumneavoastră aveți un protocol care, la alin. (5), spune așa: „Se vor cuprinde și datele – iar eu citesc, dincolo de date, și alte componente – referitoare la transferul obiectivului de investiții, Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher.”

Ce puteți să vorbiți despre acest obiectiv de investiții vizavi de acceptul de a se cupla centrul cu..., adică de a trece în subordinea agenției?

Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Daniel Vasile:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi este permis, o foarte mică precizare, înainte de a răspunde întrebării domnului senator. Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher se află în subordinea Ministerului Culturii. Argumentele acestui proiect de lege vizează o mai bună coordonare în implementarea și aplicarea unei strategii guvernamentale. Este vorba de Hotărârea Guvernului nr. 1.221/2011.

Obiectivul de care faceți vorbire, Romano Kher, este o construcție în curs de finalizare, construcție în care bugetul național nu a adus o contribuție în ultimii doi ani și se vizează

un proiect cu finanțare europeană, tocmai pentru a finaliza acest obiectiv în cadrul Agenției Naționale pentru Romi.

O secundă.

Tot pe subiectul ăsta? Ca să îl închidem, așa, rotund.

Domnul senator Dumitru Oprea, apoi domnul senator Roșca-Stănescu, domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Nu. Închid rapid.

Credeți că aveți șanse mai mari acum, fiindcă Ministerul Culturii, prin definiție, spune de ce se ocupă. Vă deranja că dumneavoastră aveați o reprezentare în Ministerul Culturii și veniți acum sub controlul Secretariatului General al Guvernului, prin Agenție... Că, de fapt, asta faceți. Iar despre obiectiv, eram sigur că este un cal îngropat, și ați confirmat că, de doi ani de zile, nimic. Și se spune aici: „datele despre”, nicidecum investiția continuă.

Domnul senator Roșca-Stănescu.

Stimați colegi, când, în Comisia pentru cultură și media, am dat aviz acestui proiect de lege, am pornit de la răspunsurile pe care le-am dat câtorva întrebări.

Au nevoie romii de un asemenea centru național? Evident, au.

Funcționează acest centru național sub orice pălărie? Funcționează.

A funcționat el bine sub pălăria Ministerului Culturii până acum?

A funcționat mai puțin bine.

Există șansa să funcționeze mai bine sub egida altei instituții?

- Răspunsul este da, după analiza pe care am făcut-o în

- comisie.

Ce își doresc, în definitiv, romii?

Și aici încerc să-i răspund domnului senator Oprea, pentru că noi nu venim cu un proiect de lege care să-i dezavantajeze pe romi, ci, dimpotrivă, răspundem solicitării romilor. Ei sunt, de fapt, cei care își doresc această trecere de la o instituție la alta.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Din 2001 până în 2009 am fost membru în Comisia de integrare a României în Uniunea Europeană. Ne-am luptat zi de zi, ceas de ceas, pentru a demonstra că în România nu este discriminare.

Vă rog să mă credeți că acest gest sau, mai bine zis, acest act este un act de discriminare. Puteți s-o luați oricum, s-o motivați oricum ați dori dumneavoastră. În momentul în care trimiteți în zona aceea o instituție care funcționează, instituție a statului român, Ministerul Culturii, este o formă de discriminare. Îmi amintește de o zonă, acolo, unde se spune: „Acolo sunteți voi, acolo e locul vostru, numai voi puteți, între voi, să vă rezolvați problemele.” E discriminare. Și o să vedeți că acest lucru o să se spună nu numai în România. E păcat. Ați făcut o mare greșeală.

Domnul senator Vasiliev. Microfonul 1, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vorbind de discriminare, trebuie să ne gândim foarte bine la un lucru: romii, în România, sunt cetățeni români, au aceleași drepturi și ar trebui să ne gândim foarte bine că, din ce în ce mai mult, ar trebui să spunem că au și obligații. Aceleași obligații.

În momentul în care noi creăm o discriminare pozitivă, avem locuri în școli speciale pentru romi, indiferent cât de buni sunt, au dreptul să intre pe acele locuri... Indiferent cum sunt, ajung să fie medici, să fie profesori și să spună că, dacă nu este foarte competent pe ceva, nu este din cauza faptului că a intrat pe locuri aprobate și nu a dat examen cot la cot cu ceilalți, ci că are un alt nivel, ajung, în final, să spună: „Oamenii nu apelează la mine pentru că sunt de altă etnie.”

Romii sunt români și, atunci, punctul meu de vedere ar fi să respingem această inițiativă și să lăsăm la Ministerul Culturii, care păstorește toate actele de cultură din România.

Partea cu romii, Centrul de Cultură a Romilor nu are nicio problemă să fie un segment al acestei activități naționale a Ministerului Culturii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Hașotti.

Guvernul, prin Secretariatul General, poate gestiona mult mai corect întreaga acțiune și întreaga activitate a acestui centru, inclusiv a ceea ce se propune astăzi.

Vă rog să fiți convinși, stimați colegi, că acest proiect este unul cât se poate de corect și nu are niciun fel de conotație politică.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Severin.

Voi fi și eu scurt. Vă asigur că în dezbaterile care s-au purtat și în pregătirea dezbaterii am avut contacte cu reprezentanții comunității romilor. Aceasta este o dorință a lor mult mai veche legată de modul cum s-a desfășurat activitatea.

Eu pot să înțeleg că reprezentanții cu care am discutat noi sunt lideri aleși, sunt deputați ai comunității romilor și nu regi și împărați, dar asta nu înseamnă că punctul nostru de vedere nu este corect. Cei care sunt mai îndemnați să asculte regii și împărații nu comentez...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun. Am încheiat considerațiile.

Atunci,

Punctul 14, Proiectul de lege privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Inițiator este însuși Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Șoneriu. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Onorat Senat,

În primul rând, nu toate instituțiile de cultură din România sunt în subordinea Ministerului Culturii. Avem sute de muzee, de instituții de spectacol care sunt în subordinea autorităților locale.

În al doilea rând, cum poate exista discriminare câtă vreme înșiși romii doresc acest lucru? Și vă spun în cunoștință de cauză, acest centru suferă și în privința managementului. Erau probleme în legătură cu conducerea acestui centru.

Evident că, fie că se află sub conducerea Ministerului Culturii, fie că, în mod firesc sau în mod optim, se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului, lucrul acesta este benefic. Și vreau să vă spun că, încă de anul trecut, comunitatea romă – și vă spun în cunoștință de cauză, eram ministrul culturii la acea dată – a făcut demersuri în acest sens. A venit și domnul deputat Păun la minister pentru a susține această inițiativă. Iată că acum s-a concretizat, este foarte corect să fie așa. Și încă o dată vă spun: cum poate să fie discriminare, când înșiși romii doresc acest lucru? Este și o chestiune de investiție la acea clădire.

**Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține prezentul proiect de lege privind reorganizarea MADR-ului și a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Astfel, prin prezentul proiect de lege, vom înființa mai multe autorități extrem de importante pentru agricultură: Autoritatea Națională Fitosanitară, Autoritatea Națională pentru Resurse Vegetale, Autoritatea Națională pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și Agenția Zonei Montane.

De asemenea, avem în vedere descentralizarea oficiilor pentru agricultură județene și din municipiul București care trec în subordinea consiliilor județene.

Mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Saghian. Vă rog, domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a depus aviz favorabil, fără amendamente.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost admise și se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința din data de 18 septembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Domnul senator Flutur.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Zilele acestea am citit intenția Guvernului de descentralizare și reorganizare administrativă din nou.

Întrebarea mea este de ce aceste măsuri nu se iau împreună, pentru că se discută aici de trecerea direcțiilor agricole la consiliile județene. Cu ce fonduri vor fi plătiți acești oameni? Pentru că, dintr-un simplu calcul, într-un județ înseamnă în jur de 15–25 de salariați, care vor fi transferați, scriptic, dar fără resursă financiară.

Eu socotesc că asta este o formă de trimitere în șomaj. Este bine să ne explice Guvernul ce se întâmplă. Am mai avut o experiență în acest sens și cu serviciile de consultanță agricolă și este bine să știm ce costuri sunt. Direcțiile de finanțe s-au transferat la viitoarele așa-zise regiuni. Practic, în momentul de față, asistăm la această reorganizare. Să ne spună ce costuri sunt din punctul de vedere al forței de muncă care ar urma să fie disponibilizată din domeniul agriculturii. Asta întreb ministerul de resort.

instituții – Ministerul Agriculturii și Dezvoltare Rurale – care ne-ar putea spune care este perspectiva anilor 2014–2020 din punctul de vedere al structurii instituționale.

Cum vor arăta aceste instituții în următorii șapte ani? Cine va realiza legătura dintre decidenții politici, Ministerul Agriculturii și beneficiari sau cei care suferă din cauza acestor decizii, țăranii, agricultorii, cei din mediul rural?

Am distrus ANPCA. Am distrus-o noi, să zic așa, prin desființare în 2010. Au fost transferate aceste persoane la consiliile județene și au desfășurat activitatea timp de trei sau patru ani de zile în cadrul acestor consilii județene.

Am inventat camerele agricole pe care nu le-am înființat nici până în ziua de astăzi.

Dacă întrebi Ministerul Agriculturii ce se va întâmpla cu persoanele care astăzi sunt angajate la consiliile județene, ministerul ne spune: „Nu știm, să se descurce consiliile județene.” Dacă întrebi din ce fonduri se vor plăti angajații camerelor agricole, ministerul ne spune: „Nu știm, să se descurce camerele agricole.” Dacă întreb, astăzi, consiliile județene ce știu despre această descentralizare, ei spun: „Noi nu știm, ni se dau aceste persoane, ni se pun în cârcă aceste instituții, fără resurse financiare și fără o perspectivă de colaborare între Ministerul Agriculturii și consiliile județene.”

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Continuăm.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna.

## **Domnul Tánczos Barna:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ultimul timp am vorbit foarte des despre structurile instituțiilor din agricultură. Am vorbit despre camerele agricole, am vorbit despre descentralizare. Deja am obosit discutând despre această temă.

Dar, din păcate, nu văd o coerență în deciziile ministerului. Nu văd cine ar fi persoana din cadrul acestei

Atunci,

Urma la cuvânt domnul senator Pereș, apoi domnul senator Agrigoroaei.

Microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori,

Deși pare a fi o măsură reformistă este, de fapt, o acțiune concretă de a desființa structurile agricole județene chiar înainte de apariție – așa cum, de fapt, se mai spunea și aici – a camerelor agricole locale și județene, lucru care, probabil, se va petrece pe la mijlocul anului viitor.

Este, totodată, o măsură mascată de concediere a specialiștilor din direcțiile agricole județene sau din alte instituții cu specific agricol. Și spun asta având în vedere și prevederea art. 4 din proiectul de lege, articol care trimite – mă rog, inițial, pentru că a fost amendat, dar totuși eu va trebui să-mi susțin părerea – personalul acestor structuri la consiliile județene, cu precizarea de a fi preluați în limita numărului maxim de posturi aprobate din aceste instituții, potrivit prevederilor legale.

Or, este bine știut că în consiliile județene nu mai există posturi libere și în unele cazuri sunt chiar excese. Astfel, acei specialiști de care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să aibă grijă sunt aruncați în șomaj, chiar dacă acest lucru nu este recunoscut de inițiatorii proiectului de lege.

Sunt, de altfel, în corpul legii și câteva prevederi, într-adevăr, interesante și, aici, m-aș lega de aceste noi structuri care apar, aceste agenții, și m-aș lega doar de Agenția Națională a Zonei Montane. Salut – hai să spunem – această prevedere specificată într-un articol, art. 12 din lege, dar vă aduc aminte, doamnelor și domnilor senatori, că, în urmă cu 4 luni de zile, am respins o propunere legislativă, Senatul a respins o propunere legislativă care venea și chiar dorea reînființarea, de fapt, a acestei structuri care a existat odată, chiar și pe vremea când Ministerul Agriculturii era condus de către domnul actual lider al Grupului parlamentar al PSD, Ilie Sârbu.

Sigur, există în dezbatere publică și, spuneau colegii aici, o – încă o zi sau două – ordonanță de urgență care vine să aducă noutăți reformiste, descentralizatoare – să spunem – în mai multe instituții ale administrației centrale, ale ministerelor și agențiilor, cu un scop clar de a descentraliza unele competențe exercitate la nivel central. Or, în această ordonanță sunt deja inserate destinațiile pe care le vor lua anumite instituții deconcentrate la nivel județean. Iată, sunt niște lucruri neclare – și bine spuneau colegii aici – pe care, din păcate, prin votul nostru nu mai putem să le reluăm o dată pentru analiză – am votat împotriva retrimiterii la comisie –, sunt niște lucruri care, cu permisiunea dumneavoastră, recomand să fie mult mai bine explicate și chiar corectate în cadrul Camerei Deputaților. Poate că această inițiativă, într-adevăr, să fie o inițiativă bună, reformistă, cum spuneam de la început, care să ducă într-adevăr la o dinamizare a activității specifice pentru acest minister și inclusiv a instituțiilor care se vor crea la nivel de județ sau regiune.

Sigur că da. Regulamentul o permite. Domnul Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu normal că susține descentralizarea, dar, într-adevăr, această inițiativă are multe carențe, nu se clarifică foarte multe lucruri și agricultura – știm foarte bine – este o prioritate pentru România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Să trecem la susținerea amendamentelor respinse, dacă asta se întâmplă.

Domnule senator Dan Marian, amendament, da? Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am un amendament respins în comisie și pe care doresc să-l susțin. Din discuțiile pe care le-am avut la dezbateri generale, a reieșit acest aspect, și anume faptul că actualele direcții agricole vor fi transferate, sub o altă denumire, în subordinea consiliilor județene. Dar nu apar niciunde în inițiativa legislativă chestiuni legate de asigurarea acestor cheltuieli care țin de funcționarea Oficiului pentru Agricultură și pentru plata salariilor respectivilor angajați.

Prin urmare, vă propun un amendament la art. 7. După alin. (4), propun un nou alin. (5) cu următorul cuprins: „Cheltuielile aferente funcționării oficiilor pentru agricultură județene și ale municipiului București, inclusiv cheltuielile de personal, se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

- Amendamentul a fost respins.

Domnule Pereș, susțineți?

Mai avem un amendament la poziția 3, la amendamente respinse, amendamentul domnului senator Pereș. Îl rog să ia cuvântul.

Microfonul 1.

Pe scurt, domnule președinte.

Amendamentul meu este de completare a art. 12 și se referă la înființarea Agenției Zonei Montane, denumită în continuare agenție, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu sediul în Alba Iulia, Calea Moților nr. 112.

Mă opresc aici. Nu mai dau explicații din ce cauză și cum. Există prevederi și în alte legi, care fixează aceste unități descentralizate în alte localități din țară.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Acum,

Vă rog să mai rămâneți un moment.

Domnul Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, a cerut cuvântul.

Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Stimați colegi, vă rog să mai aveți răbdare. Am o propunere constructivă. Cred că pe toți ne interesează.

Mâine să facem vot final de la ora 12.00, să putem să ne mobilizăm mai bine. Se lucrează în comisii, știți situația.

Mâine, mâine, la ora 12.00. Avionul pleacă la Iași la ora 17.00.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Așa e. Sunt pasionați de construcție. Maniaci ai construcției, nu alta!

Dacă sunteți constructivi, vă rog să vă pronunțați asupra propunerii domnului senator, vot final la ora 12.00.

Cine este pentru, împotrivă sau se abține.

În încheiere, dați-mi voie să citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2013 pentru completarea art. 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii, azi, 1 octombrie 2013.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 1 octombrie 2013.

Mulțumesc.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 1 octombrie 2013.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647749]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 115/10.X.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei