Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 29 octombrie 2013.

Începem prima parte a ședinței de astăzi a Senatului cu sesiunea de declarații politice. Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 34 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD și o invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Țapu-Nazare Eugen.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează „Regele Mihai, un reper pentru toți politicienii!”.

Pe 25 octombrie, zi în care aniversăm, de 54 de ani, Armata Română, s-au împlinit 92 de ani de la nașterea Majestății Sale Regele Mihai. Chiar dacă, în mod oficial și tradițional, regele este sărbătorit în fiecare an de ziua onomastică, poate și pentru a nu pune în plan secund aniversarea armatei, gândurile noastre se îndreaptă, de fiecare dată, și către acest om cu adevărat remarcabil.

Devenit deja sinonim cu istoria, regele a fost contemporan marilor schimbări care s-au produs în societate, în România,

Europa și pe întreg mapamondul. El este, de altfel, singurul șef de stat din vremea ultimului război mondial care se mai află în viață. Indiferent cum l-a purtat destinul prin viață – și Dumnezeu îi este martor al grelelor încercări prin care a trecut –, regele și-a iubit țara și poporul așa cum numai un suveran poate și știe să o facă.

Personalitatea sa marcantă a inspirat generații de români, care au aflat în el un adevărat model de viață și de trăire românească. În vremuri tulburi, așa cum au fost în ultimele două decenii, când, poate, nevoia obiectivă a unui far călăuzitor ar fi putut să-l împingă spre atitudini politice explicite, Regele Mihai și-a păstrat întotdeauna distanța aristocratică față de politica militantă și s-a rezumat la a-și aduce contribuția la marile proiecte naționale.

În urmă cu doi ani, chiar în ziua în care aniversa împlinirea a nouă decenii de viață, Majestatea Sa a fost invitat să se adreseze Parlamentului României. Trecuseră șase decenii de la precedenta sa cuvântare în fața aleșilor neamului, iar timpul părea că se oprise în loc. Cuvintele sale simple, dar pline de înțeles marcau un arc elegant peste timp, dovadă a trăiniciei principiilor sale.

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servită responsabil și generos”, spunea atunci Regele Mihai, cuprinzând într-o singură frază esența politicii responsabile.

Vă propun, stimați colegi, să luăm o cât de mică pauză de la luptele noastre de zi cu zi și să reflectăm, preț de câteva clipe, la adevărul din cuvântul regelui, pentru că – nu-i așa? – trebuie să vedem România de astăzi nu ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Eugen Țapu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Găvrilă Ghilea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Falimentul medicilor de familie”.

Stimați colegi,

Majoritatea medicilor de familie își desfășoară activitatea în cabinete medicale în baza unui contract de concesionare și, până de curând, plăteau o chirie modică, în valoare de un euro pe metru pătrat pe an. De curând însă, reprezentanții consiliilor locale, instituții care dețin imobilele în care sunt amplasate cabinetele medicilor de familie, au decis să modifice chiria în baza Hotărârii Guvernului nr. 884 din 3 iunie 2004, prin care autoritățile publice locale pot hotărî nivelul maxim al redevenței pentru spațiile medicale. Astfel, se pune în pericol activitatea acestor cabinete, chiriile uriașe percepute în acest moment ducând, în scurt timp, la falimentul medicinii de familie.

Ca o exemplificare, în municipiul Piatra Neamț își desfășoară activitatea 45 de medici de familie. 25 dintre aceștia, adică 60%, reprezentând peste 35.000 de pacienți, funcționează în cabinete care plătesc redevență Primăriei Piatra Neamț. Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 269/29.08.2013, s-a stabilit cuantumul redevenței cabinetelor medicale la o valoare cuprinsă între 45 și 50 de euro pe metru pătrat pe an, în funcție de localizarea fiecărui spațiu, adică de 45-50 de ori mai mult decât era până la data respectivei hotărâri.

La 1.000 de pacienți înscriși la un medic de familie, acesta încasează lunar, de la Casa de Asigurări de Sănătate, între 3.200 și 4.200 de lei. 1.500 de lei reprezintă salariul asistentelor, 900 – viramentele la stat, întreținerea și cheltuielile cu utilitățile spațiului – încă circa 500 de lei, femeia de serviciu pentru spațiile comune – 200 de lei și noua redevență de aproximativ 1.000 de lei pe lună duc la un total de 4.100 de lei. Adică, în unele cazuri, mai puțin decât încasările de la Casa de Asigurări de Sănătate.

Un cabinet medical are, în medie, 50 de metri pătrați, fiind incluse sălile de așteptare, cabinetul medical, cabinetul asistentelor, toaletele și alte dependințe, pentru care redevența pe metru pătrat are aceeași valoare.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Găvrilă Ghilea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

„Când autoritățile tac, neliniștile vorbesc!” Domnule președinte,

Stimați colegi,

Un reputat profesor de relații internaționale american, care a conferențiat recent la București, spunea că în Statele Unite ziua în care s-a descoperit petrol în subsolul unui teren este cea mai fericită din viața proprietarului acestuia, pe când, în alte țări, printre care și România, lucrurile stau exact pe dos: din acea zi, pentru nefericitul proprietar începe un adevărat calvar.

Evenimentele care s-au succedat recent în localitatea Siliștea, comuna Pungești, județul Vaslui, au demonstrat din plin adevărul amar al acestei butade.

În loc să contribuie la detensionarea situației prin transparență instituțională, care ar trebui să fie regula, nu excepția activității de comunicare a oricărei administrații publice responsabile, autoritățile locale au alimentat, prin tăcerea lor complice, neliniștile populației în legătură cu temele fierbinți ale agendei publice.

Cetățenii au fost tratați de autorități, dar și de către investitori, ca o populație ocupată, fiind puși în fața faptului împlinit și nevoiți să afle de unii singuri răspunsuri la întrebările care îi frământă.

În aceste condiții, nu e de mirare că locuitorii s-au purtat ca strămoșii lor, în urmă cu peste 500 de ani, pe vremea invaziilor otomane, lipsindu-le doar furcile și topoarele din arsenalul cu care au ieșit din case pentru a-și apăra imașul din mărginimea sătucului lor.

O situație oarecum similară se consumă în aceste zile pe raza mai multor localități ale comunelor Sârbi și Brusturi din județul Bihor.

În această parte a țării, ANRM a concesionat perimetrele de explorare–dezvoltare–exploatare petrolieră unei companii canadiene, care a subcontractat aceste activități către o companie sârbă, subsidiară unui mare concern rusesc, care, la rândul său, a încredințat operațiunile de prospectare seismică unei firme maghiare.

Recent, această firmă de prospecțiuni a intrat cu o flotilă de utilaje grele, agabaritice, cu de la sine putere, pe tarlalele oamenilor din aceste localități, declanșând o veritabilă campanie de plantare a unui lan de traductori seismici, care a stârnit nemulțumirea proprietarilor de terenuri.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Ioan Deneș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică am intitulat-o „Naționalismul, în kilometri”.

## Stimați colegi,

Un lanț uman lung de 54 de kilometri, asta a fost performanța reușită duminică de etnicii maghiari, o formă de protest împotriva proiectului de regionalizare propus de Guvernul României. Un lanț demn de Guinness World Records. De fapt, nici nu m-aș mira dacă performanța conaționalilor noștri ar fi înscrisă, la un moment dat, în celebra Carte a Recordurilor. De sperat că așa va fi și, într-o Uniune Europeană construită pe principiul diversității în unitate, nici nu ar avea cum să fie altfel.

Să nu fiu înțeleasă greșit: măcar la capitolul „inedit” s-a punctat, și încă spectaculos. Cât privește justificările ideologice, dați-mi voie să fiu sceptică: un discurs care preamărește enclavizarea României nu are, în aceeași Uniune Europeană pomenită mai devreme, nicio șansă de succes.

Lucru știut, „Marșul secuilor” are loc într-un stat național unitar, care acordă o mare importanță minorităților, chiar și de a protesta în această manieră, promovând mesaje pe care statul român le consideră din start inadecvate și inacceptabile, câtă vreme maghiarii solicită autoguvernarea Ținutului Secuiesc și revendică aplicarea normelor practicate în Uniunea Europeană, în așa fel încât secuii să își poată exercita dreptul la autodeterminare prin autonomia Ținutului Secuiesc.

## Stimați colegi,

Lanțul simbolizează continuitate și forță, unitate de gândire și determinare în acțiune. Dar gândiți-vă la cei doar 54 de kilometri de simbolistică politică agresivă și răspundeți la următoarea întrebare: dacă românii s-ar uni într-un lanț uman pentru a protesta împotriva acestor revendicări inacceptabile, câți kilometri ar avea lanțul?

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș Ioan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Nicolae Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice este „Ministerul Agriculturii ar trebui să acorde o minimă șansă producătorilor de lapte”.

## Stimați colegi,

Aș vrea ca prin declarația politică de astăzi să atrag atenția factorilor de decizie din Ministerul Agriculturii asupra unei probleme cu care se confruntă micii producători de lapte din România. Am să explic, astfel, cât de greu este pentru un astfel de producător să-și susțină mica afacere, unii dintre aceștia întreținându-și familiile din foarte puținii bani pe care îi primesc în urma vânzării laptelui.

Poate că nu aflați acum pentru prima oară că un litru de lapte vândut în magazine are un preț de aproximativ 3,5 lei, dacă ne referim la laptele cel mai ieftin. Dar, chiar și așa, trebuie să știți că un producător mic primește cel mult 80 de bani pe litrul de lapte vândut. Ordinul de mărime vă las să-l calculați singuri.

Ei bine, aș vrea să întreb, poate retoric:

Cum poate un astfel de producător să-și întrețină familia din laptele vândut la un astfel de preț?

Cum își poate întreține efectivele de animale un producător mic, când laptele vândut este cumpărat la un asemenea preț?

Subiectul ridicat astăzi de mine nu este unul nou, dar poate că așa reușim să atragem atenția Ministerului Agriculturii asupra acestei nedreptăți, aș zice eu. Este o problemă serioasă a producătorilor mici de lapte și cred că este nevoie de o minimă reglementare pentru a da o minimă șansă acestora pentru a se dezvolta.

Și aici aș dori să întreb responsabilii din minister dacă iau în calcul elaborarea unui proiect care să vină tocmai în sprijinul micilor producători de lapte.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Bumbu Liviu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. „Parlamentul României, între kitsch și... frivolitate” Doamnelor și domnilor senatori,

Vom marca peste câteva luni împlinirea a 24 de ani de când Parlamentul și-a redobândit statutul de instituție fundamentală a democrației în România. La aproape un sfert de secol de activitate parlamentară, era de așteptat să avem un Parlament consolidat, modernizat, în cadrul căruia legile ar însemna proiecte politice viabile, corespunzătoare agendei populației. Ce se constată însă?

Nu de puține ori, așteptările celor care ne acordă voturile sunt ignorate în vâltoarea luptei pentru controlul puterii, iar rezultatul este, iată, evident pentru toți: în toate sondajele de opinie, indiferent cine le organizează, Parlamentul se află pe ultimele locuri în topul încrederii românilor. Faptul că, în mod constant, imaginea Parlamentului este asociată cu neîncrederea exprimată tocmai de către cei pe care instituția trebuie să-i reprezinte este paradoxal și, totodată, îngrijorător.

Stimați colegi,

Mi-am îngăduit această introducere întrucât, de câteva săptămâni, conducerea Camerei Deputaților, respectiv președintele acesteia, domnul Zgonea, ne prezintă tot felul de așa-zise proiecte menite, chipurile, să îmbunătățească imaginea Parlamentului României: fie un Cod de conduită, fie schimbarea uniformelor femeilor de serviciu și înființarea unei farmacii cu prețuri reduse, ba chiar dărâmarea gardului din jurul Parlamentului și organizarea unui concurs de proiecte pentru realizarea unei esplanade, cu munți din plastic și cascade – aventură cotată la câteva milioane de euro.

Și inițiativele nu se opresc. Se preconizează închirierea unor săli pentru organizarea revelioanelor în stil „Marele Gatsby”. Atenție însă, ideile năstrușnice – ca să nu le spun „trăsnite” – nu aparțin doar președintelui Camerei Deputaților. Pentru a nu rămâne mai prejos, conducerea Senatului propune înființarea unui centru spa în regim privat, cu piscină și sală de fitness, și a unui magazin de suveniruri. Pe scurt, în viziunea inițiatorilor acestui așa-numit proiect, relaxarea, nu celeritatea adoptării legilor, devine prioritară pentru o majoritate parlamentară de 70%. „Curat murdar!”, ar fi spus Conu’ Iancu.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Liviu Bumbu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Lucian Iliescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Noi oportunități pentru zonele defavorizate de munte” De prea multe ori auzim vorbindu-se despre cât de săraci suntem. Și tot de atâtea ori m-am gândit că noi acceptăm și ne însușim această „sugestie” până când vom deveni cu adevărat foarte săraci. Pe de altă parte, despre români se spune că sunt inteligenți. Vă propun să punem față în față aceste două constatări și să vedem dacă putem să schimbăm mesajul proverbului românesc „brânză bună în burduf de câine”.

Se tot vorbește despre zonele defavorizate ale României, îndeosebi despre câtă sărăcie există în unele zone de munte, precum și de numărul mare de gospodării țărănești, care, după opinia unora, atârnă ca o piatră de moară de gâtul economiei naționale.

La prima vedere, oricine ar fi tentat să afirme că aceasta este realitatea, că trebuie să investim mult pentru a schimba fața lucrurilor sau că trebuie să încurajăm micile gospodării țărănești să renunțe la tradiție, adică, mai pe românește spus, să devină asistați social sau să plece în lume. Or, a renunța la tradiție și a îndemna oamenii locului să se

schimbe peste noapte echivalează cu o lipsă crasă de viziune politică.

Avem obligația morală să găsim soluții pentru a transforma inteligent această aparentă sărăcie într-un atu incontestabil. Cum putem face acest lucru? O putem face dacă observăm că, din ce în ce mai mult, oamenii de pretutindeni se îndreaptă spre zone cât mai naturale, locuri liniștite, autentic tradiționale, unde oamenii trăiesc în deplină armonie cu mediul înconjurător. Și ar trebui să mai vedem că oamenii doresc din ce în ce mai mult să se hrănească sănătos, să mănânce cât mai natural, fără adaosuri de tot felul, produse care să aibă gust de la natură, și nu de la potențiatorii de gust creați în laboratoarele de chimie.

Unde credeți că putem găsi toate acestea? Răspunsul meu este fără echivoc: le găsim în zonele defavorizate, în zonele unde sărăcia este omniprezentă, acolo unde se practică o agricultură ca acum câteva secole. Acesta poate fi asul nostru din mânecă, pentru că asemenea locuri sunt pe cale de dispariție în Europa, dar din ce în ce mai apreciate ca urmare a schimbării de percepție privind valorile culturale și tradiționale ale vechiului continent.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Lucian Iliescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Laurențiu Coca, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să supun atenției parlamentarilor noștri această poziție despre delegarea legislativă. Doresc, prin această declarație politică, să aduc în dezbatere o temă veche, aflată într-o permanentă dispută între majoritate și opoziție, între Legislativ și Executiv. Mă refer la delegarea legislativă din partea Parlamentului către Guvern.

Stimați colegi,

Delegarea legislativă este o practică prezentă în constituțiile țărilor occidentale, în țările membre ale Uniunii Europene. Este o practică necesară și justificată. Ceea ce diferă în constituțiile occidentale, în constituțiile țărilor cu tradiție democratică, față de Constituția noastră, este abordarea prudențială a situațiilor în care delegarea se face altfel decât prin legea de abilitare, situație în care, la noi, delegarea legislativă se concretizează prin ordonanțe de urgență.

Exact cum spuneam la început, este o temă veche, o dispută între putere și opoziție, care persistă chiar și atunci când, în urma alegerilor, rolurile se schimbă.

Cred, stimați colegi, că delegarea legislativă către Executiv este reglementată prea general în Constituția noastră și, deși toți reclamăm excesul de ordonanțe de urgență, ajunși la putere, uităm. Ca urmare, raportul dintre Legislativ și Executiv, poziția constituțională a Parlamentului devine specioasă.

Cred că ar fi necesar, pentru o țară în care se simte nevoia consolidării democrației, să abordăm revizuirea Constituției și din această perspectivă. Propunerea mea este următoarea: o retragere a dreptului delegării legislative către Executiv ar întâmpina opoziție și ar fi greu de formulat. Mă refer la ordonanța de urgență. O exercitare însă a unui control parlamentar preventiv, de oportunitate, înaintea promovării și publicării ordonanței de urgență, ar putea fi acceptată.

Mai clar, nu cred că este posibilă restrângerea dreptului Executivului de a folosi ordonanțe de urgență în situația în care privesc apărarea și siguranța națională, înlăturarea efectelor unor calamități naturale etc. Dar, în rest, Constituția ar putea introduce o limitare, în sensul solicitării de către Executiv a unui aviz de oportunitate din partea Parlamentului privind necesitatea reglementării prin ordonanțe de urgență.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Laurențiu Coca, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Ilieșiu Sorin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are titlul „Management eficient în utilizarea fondurilor europene”.

Comisarul european pentru politică regională, domnul Johannes Hahn, a apreciat, la mijlocul lunii trecute, că autoritățile române au făcut eforturi considerabile pentru a corecta deficiențele semnalate în utilizarea fondurilor europene de către Comisia Europeană și pentru a asigura un sistem de management mult mai eficient.

Această apreciere este de natură să ne bucure, să ne dea speranța că vom reuși să accesăm fondurile europene puse la dispoziția României la un nivel mult superior celui de până acum. Că avem un sistem de management al fondurilor europene mult mai eficient ne-a asigurat o echipă de audit a Comisiei Europene care s-a deplasat în vară în țara noastră, după ce mai înainte Autoritatea Română de Audit trimisese la Bruxelles raportul privind măsurile luate de autorități pentru funcționarea Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice.

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Comisia Europeană a anunțat deblocarea acestui program. Anunțul a fost făcut de același comisar european pentru politică regională, care i-a transmis premierului român, Victor Ponta, că Executivul comunitar a luat decizia deblocării plăților pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice.

Prin această nouă reușită, Guvernul USL a pus capăt blocării fondurilor europene pe toate programele operaționale la care duseseră România guvernările anterioare. Rând pe rând, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sectorial Transporturi și celelalte au fost deblocate.

Țin să-i felicit pe prim-ministru și pe miniștrii Guvernului, în special pe ministrul fondurilor europene, domnul Eugen Orlando Teodorovici, pentru că au reușit să deblocheze plățile din fonduri europene și pentru sistemul de management care ne garantează atât atragerea unor sume mai mari din cele puse la dispoziția României, cât și o utilizare a lor în folosul societății și al economiei românești.

Revenind la Programul Operațional Sectorial pentru Creșterea Competitivității Economice, ceea ce nu s-a făcut în cinci ani urmează să realizăm până în 2015 și chiar mai mult, pentru că din 2014 intră pe rol noul exercițiu bugetar pentru viitorii șapte ani.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Ilieșiu Sorin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Florian Bodog, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică – „Traian Băsescu, spoliatorul PNȚCD?”

Adevărata dreaptă politică din România este reprezentată de Partidul Național Liberal, dar și de ceea ce a mai rămas autentic în Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Dispariția partidelor istorice a fost misiunea celui mai important „moștenitor al Securității”, așa cum a fost supranumit domnul Traian Băsescu de către istoricul Marius Oprea.

În cazul PNȚCD, soluția dispariției a fost așa-zisa autoeliminare din Parlament, misiune îndeplinită încă din anul 2000 și reconfirmată la toate alegerile care au urmat.

În cazul PNL, soluția dispariției ar fi fost fuziunea cu Partidul Democrat al domnului Băsescu, misiune îndeplinită parțial în 2007 prin fuziunea partidului domnului Băsescu cu un grup din PNL, respectiv PLD, compus din 30 de parlamentari, formându-se astfel actualul PDL.

Scopul dispariției PNȚCD din Parlament a fost uzurparea locului pe care acesta l-ar fi ocupat de drept în Partidul Popular European după integrarea României în Uniunea Europeană.

Regret enorm că și eu am contribuit la farsa uzurpatorului Băsescu prin care acesta s-a legitimat ca fiind un autentic politician de dreapta: condamnarea crimelor comunismului, făcută în urma apelurilor mele începute în 2005, precum și a raportului neoficial al acestor crime, pe care l-am redactat tot în 2005, imediat după ce domnul Băsescu a declarat că nu va condamna crimele comuniste întrucât nu există un raport cu dovezi ale acestora.

Din păcate, liderii dreptei europene nu știu nici azi că domnul Băsescu a recurs la o cinică farsă, adică la o condamnare fără niciun fel de urmări, foștii torționari comuniști având și azi pensii uriașe, de aproape zece ori mai mari, de exemplu, decât salariile medicilor rezidenți.

În concluzie, domnul Băsescu a reușit, prin mascarada condamnării comunismului, să înșele atât liderii PPE, cât și electoratul de dreapta, care, nedându-și seama că totul a fost o farsă, i-a asigurat un al doilea mandat de președinte.

Adevăratul simbol al anticomunismului și al dreptei românești, Corneliu Coposu, s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea că tocmai domnul Băsescu, inamicul anticomunismului și al dreptei românești, s-a preschimbat în simbolul acestora.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Florian Bodog, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Rozalia Biró, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Bună dimineața!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Singura soluție pentru România: seriozitatea”.

Stimați colegi,

Asumarea guvernării de către USL, după anii grei în care România a suferit cumplit din cauza guvernelor patronate de Traian Băsescu, continuă să fie o sarcină extrem de dificilă. Situația este cu atât mai grea cu cât, obișnuit să stăpânească și să nu respecte democrația, actualul președinte și-a făcut nu doar un obicei, dar și o mârșavă misiune din a sabota activitatea prim-ministrului și a miniștrilor USL, afectând astfel, într-un mod inacceptabil, șansele ca milioane de români să poată trăi mai bine la ei în țară.

Desigur, oamenii nu se vor mulțumi și nu trebuie să se mulțumească niciodată cu aceste explicații, oricât ar fi de evidente, pentru o țară întreagă, acțiunile de sabotaj la care este supus Guvernul de către actualul președinte. Românii doresc de la acest Guvern, ales pe valul unei nemulțumiri adânci, dar și pe fondul unei încrederi și al unor așteptări imense, ca el să își îndeplinească misiunea, aceea de a dezvolta țara și de a schimba în bine și cât mai repede viețile oamenilor.

De aceea, în fața dezbinării, a minciunii și a circului – singurele „valori” pe care adversarii noștri le propagă –, USL are datoria de a răspunde prin coeziune, prin coerență și prin muncă serioasă. Eu cred că diferența dintre țările performante și cele care eșuează este dată și de prezența, în cazul primelor, a unei abordări serioase a problemelor cu care acele țări se confruntă și a proiectelor pe care acele țări și le propun.

România nu are un președinte serios, iar acest lucru se vede, din nefericire, în fiecare zi. România are însă nevoie de un Guvern serios care, în fiecare zi, dincolo de sabotajele la care este supus, să ducă această țară mai departe, să ducă acest popor înainte.

Dacă am ajuns într-o situație grea, este pentru că în ultimii ani, în loc de muncă serioasă, românilor li s-a dat circ. USL trebuie să oprească această situație. USL trebuie să ignore și circul, dar și pe circari. România și românii au acum, mai mult ca oricând, nevoie de seriozitate.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Rozalia Biró, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Se pregătește domnul senator Darius Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Drepturile persoanelor cu probleme de sănătate mintală” Marcus Aurelius spunea: „Viața noastră este ceea ce gândurile noastre fac din ea.”

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Sănătatea mintală este un domeniu neglijat de foarte multă vreme în țara noastră. Din păcate, această stare se perpetuează în mod absurd, profitându-se de faptul că persoanele cu probleme de sănătate mintală nu pot, de cele mai multe ori, să reacționeze concret pentru a se apăra.

Legea nr. 487/2002, modificată în 2012, reglementează aspectele ce privesc categoria persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Cu toate acestea, realitatea contravine de multe ori acestor reglementări. Se uită prea des de condiția acestor persoane de cetățeni de drept ai țării, care trebuie să beneficieze de servicii de înaltă calitate medicală, și nu numai, cum de altfel și precizează legea.

Primul articol este chiar următorul: „Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătății individuale și constituie un obiectiv major al politicii de sănătate publică.” Totul sună foarte frumos, însă, din nefericire, nu se potrivește realității condițiilor la care acești oameni sunt supuși în instituțiile care ar trebui să le acorde îngrijirea necesară. Și aceasta întrucât acțiunile la nivel concret nu reflectă preocuparea acordată de către Ministerul Sănătății și de toți ceilalți factori implicați.

Mai mult decât atât, privind din perspectiva aplicării drepturilor omului, considerăm că persoanele cu tulburări psihice sunt de multe ori tratate necorespunzător.

Astfel, putem face referire, în primul rând, la dreptul acestora la demnitate, la recunoașterea de drept ca persoană, la viață privată și la comunicare.

În al doilea rând, putem vorbi chiar și de dreptul persoanelor în cauză de a avea acces la procesul de evaluare a îngrijirilor și, în fine, la dreptul de a-și exercita toate drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale recunoscute în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Situația gravă a persoanelor cu probleme de sănătate mintală s-a generalizat, în principal, din pricina sancțiunilor neclare privind încălcarea drepturilor lor. În plus, prin cea mai recentă modificare legislativă, din 2012, nu s-au rezolvat toate problemele privind respectarea, apărarea și promovarea drepturilor omului în cazul acestor persoane. Mai mult, normele de aplicare a legii nu au fost refăcute, ceea ce a adâncit, de fapt, situația dramatică pe care o ridicăm aici.

Mulțumesc, doamnă senator.

Domnul senator Darius Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pașcan Marius, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Cum arătăm România în lume și de ce ne străduim să o facem prost”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Nu aș fi venit astăzi în fața dumneavoastră cu o astfel de abordare, dacă nu mi-ar fi zgândărit orgoliul de român știrea că la Târgul de carte de la Frankfurt ne-am făcut de râs. Cu tot respectul pe care îl port actualului ministru al culturii, n-am cum să nu îl arăt cu degetul ca pe principalul vinovat, în primul rând pentru indiferență și mai apoi pentru minimalizarea fenomenului, ca și cum dezamăgirea oamenilor de cultură care și-au exprimat opinia critică în legătură cu acest subiect ar fi fost doar o joacă politică. Sunt sigur că cei care au fost dezamăgiți și au criticat au fost sinceri.

Și acum vin și întreb: câți bani – Doamne, iartă-mă! – costă să ne prezentăm onorabil la un târg de carte? Mai ales că el se desfășoară într-o țară cu un impact major asupra fenomenului cultural european.

Acest caz nu este unul izolat. Pe toate palierele reprezentării părem sortiți să mâzgălim cu pete urâte chipul unei țări altminteri frumoasă și cu oameni primitori. Și am remarcat, cu aceeași dezamăgire profundă, că în aproape toate cazurile nimeni nu își asumă aceste rateuri sau greșeli. De cele mai multe ori, se dă vina pe lipsa banilor sau pe răutatea celor care critică sau descoperă hibele. Să nu mai vorbim că de cele mai multe ori cădem dintr-o extremă în alta, în sensul că anumitor evenimente le alocăm sume care le transformă inevitabil în eșecuri, iar altora, în mod inexplicabil, le alocăm bani care aduc adevărate surse de bătaie de joc la adresa banului public. Mai ales că tocmai în aceste cazuri se apelează la tot felul de indivizi dubioși specializați în afaceri cu statul.

În opinia mea, trebuie luat, până la urmă, taurul de coarne, la nivelul Guvernului, ca toate aceste programe de la nivelul ministerelor care vizează imaginea României să fie coordonate centralizat și monitorizate cu mare atenție. Și poate că nu ar strica nici constituirea unui grup de lucru care să elaboreze o strategie pe termen lung în această privință. Pentru că România chiar are ce arăta!

Mulțumesc și eu. Domnul senator Marius Pașcan.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Petru Frătean.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Mureșenii nu mai pot fi mințiți!”.

Susțineam public la începutul acestui an că, date fiind coordonatele bugetului de stat asumate de către guvernarea USL pentru anul 2013, în mod evident, ardelenii, care nu reprezintă un bazin electoral semnificativ al acestei coaliții a puterii, sunt cei sacrificați și ocoliți de cele mai importante programe și investiții. Proiectul Autostrăzii Transilvania, care parcurge ruta de la nord-vest de Brașov până la Oradea, la granița cu Ungaria și deservește orașele Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu-Mureș, Cluj-Vest, Oradea, s-a volatilizat de pe agenda de priorități a Guvernului. Autostrada Târgu-Mureș – Iași – Ungheni este, de asemenea, considerată „inoportună” de către guvernanți și nu i s-au aprobat nici măcar indicatorii tehnico-economici, fiind considerată, _ab initio_ , „prea scumpă”.

Mureșenii, pe care îi reprezint în Senatul României, au constatat, în acest an, că nicio investiție semnificativă la nivel de infrastructură aflată în derulare din anii anteriori nu a primit finanțare pentru a fi continuată. Mai nou, au rămas și fără cursa aeriană operată de Tarom, care făcea săptămânal legătura cu capitala, iar Aeroportul Târgu-Mureș nici măcar nu constituie vreun obiectiv semnificativ pentru Executivul condus de premierul Victor Ponta.

De curând, în urma negocierilor purtate între reprezentanții Comisiei Europene și statele membre, a fost convenit transferul a 10 miliarde euro din Fondul de Coeziune către Mecanismul Conectarea Europei, în scopul accelerării procesului de finalizare a coridoarelor prioritare de transport situate pe rețeaua centrală TEN-T. România are la dispoziție, prin POS-T, 4,5 miliarde de euro, bani pe care trebuie să îi accesăm până în 2015. Pentru ca acești bani să ajungă în țară, Guvernul Ponta trebuie să facă un plan bine structurat, bazat pe o strategie fermă.

Pe această cale, solicit Guvernului Ponta să spună dacă autostrăzile care vor parcurge centrul țării sunt incluse în master-planul pe transporturi al României, pentru a beneficia de finanțare din bani europeni. Ne aflăm în prag de intrare în noul calendar financiar 2014–2020, iar fondurile europene nu pot fi atrase fără un astfel de document. Să nu uităm că Uniunea Europeană a retrimis acordul de parteneriat în țară pentru a fi refăcut peste vară, întrucât Guvernul Ponta nu a fost în stare să precizeze ținte concrete, iar până în prezent nici master-planul pe transporturi nu este definitivat, deși ministrul Dan Șova anunța în vară că acesta va fi gata până în septembrie.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Petru Frătean, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Gigi Chiru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Bună ziua!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi începe cu un motto: „O putere centrală, oricât de luminată și savantă ar fi, nu poate să cuprindă toate detaliile vieții unui popor.” (Alexis de Tocqueville)

Sub auspiciile acestui motto, consider că este necesar să punctez câteva idei referitoare la una dintre temele de interes de pe agenda publică a societății românești, cu impact asupra modului și modelului de dezvoltare a României pe termen lung: tema descentralizării.

În România europeană a anului 2013, avem nevoie să facem acea reformă administrativă care să corespundă realităților economico-sociale actuale și să aducă

administrația mai aproape de cetățean, câtă vreme sistemul administrativ de până acum și-a dovedit ineficiența.

Descentralizarea este cea mai importantă parte a procesului de reformă administrativă, iar pentru prima dată după 1989, perioadă în care mai mult s-a vorbit decât s-a făcut, Guvernul Victor Ponta, prin consultări democratice cu toate forțele politice deschise unui dialog constructiv, cu administrația locală și cu societatea civilă, își asumă responsabilitatea de a pune în practică acest proces complex și uneori dificil, însă esențial.

Descentralizarea consolidează rolul autorităților locale în procesul de luare a deciziilor, prin transferul de competențe de la nivel central către nivelul local și regional. Însă putem vorbi despre succesul unei descentralizări coerente doar atunci când transferul de competențe este acompaniat de o alocare de mijloace financiare corespunzătoare și suficiente, iar aceasta este ideea fundamentală a proiectului descentralizării de astăzi. Subliniez acest aspect deoarece am asistat de multe ori la o mimare a descentralizării, făcută cu jumătate de măsură: transfer de responsabilitate fără suport financiar.

Administrațiile locale funcționale și descentralizarea eficientă trebuie să se bazeze pe principiile subsidiarității, proporționalității și guvernanței pe mai multe niveluri. Structurile administrative descentralizate generează avantaje esențiale: competențele sunt localizate la nivelul la care pot fi puse cel mai bine în practică, unde necesitățile și dorințele cetățenilor pot fi apreciate mai corect, iar aceștia pot participa la elaborarea politicilor și strategiilor locale, se poate face o politică economică și de investiții mai eficientă.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Gigi Chiru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gabriel Mutu.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Viitorul copiilor noștri, vândut de Guvernul Ponta”

Aș vrea să încep prin a vă reaminti două versuri ale unei poezii de Octavian Goga: „Munții noștri aur poartă,/Noi cerșim din poartă-n poartă.” Nimic nu poate exprima mai bine ceea ce se întâmplă acum în România noastră bogată, dar cu oameni săraci și lipsiți de speranță în țara lor. Reforma economică a adus în România instabilitate, pături sociale mult prea îndepărtate, români care abia își duc traiul zilnic. Iar Guvernul USL nu a făcut nimic pentru a îmbunătăți situația. Ba, din contră, a înrăutățit-o.

## Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă dau câteva exemple: contractul pentru digul de larg, dat olandezilor de la „Van Oord”, contractul pentru pavilionul românesc, dat unor germano-ciprioți, Roșia Montană, gazele de șist sunt câteva dintre deciziile și afacerile păguboase ale Guvernului Ponta.

„Noi nu ne vindem țara!”, spuneau înaintașii noștri, iar actualul Executiv a scos-o la mica publicitate. Oricine vrea o bucățică din România, în detrimentul românilor, firesc, este bine-venit la masa negocierilor. Avem o economie inechitabilă, instabilă, ineficientă, lipsită de soluții pentru performanță. Avem o țară fără locuri de muncă, plină de șomeri și de asistați social, în care pomana pentru voturi a ajuns principala sursă de venit. Sărăcia este principala boală a României. Principalele sectoare economice au fost distruse, industria este pe butuci, iar investitorii nu sunt ajutați să-și dezvolte afacerile, ci, din contră, sunt strânși cu ușa pentru a plăti taxe și suprataxe. Copiii noștri nu au un viitor în această Românie a Guvernului condus de Victor Ponta.

Și nu vă vorbește politicianul, vă vorbește părintele a patru copii. Patru copii pe care doresc să-i văd crescând lângă casă, în țara lor. Patru copii pe care-i cresc dorindu-mi să iubească România. Copiii mei sunt asemenea copiilor dumneavoastră, asemenea tuturor copiilor din această țară, iar noi le suntem datori, România le este datoare cu un viitor.

Din păcate, astăzi, viitorul lor este vândut bucată cu bucată de către Guvernul Ponta, prin fiecare decizie păguboasă.

Domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Făgașul normal al României”.

Este remarcabilă – și nu poate fi ușor trecută cu vederea – performanța realizată de Ministerul Fondurilor Europene, respectiv a ministrului Eugen Teodorovici: aproximativ 2,4 miliarde de euro încasați în acest an de România de la Comisia Europeană.

Când, vreodată, guvernarea portocalie ar fi reușit să obțină pentru România într-un an cât alții în trei? Când, vreodată, au declarat că România este pe plus? Că vor fi tăiate taxele, și nu salariile? Că mamele și pensionarii vor fi susținuți, nu umiliți? Dacă privim în urmă, constatăm că niciodată. Eventual, să obțină, pentru propriile interese, conturi în buzunare. Asta da! Altfel nu-mi explic cum poți să construiești terenuri de fotbal în pantă, săli de sport cu investiții astronomice în localități cu 500 de locuitori, drumuri care leagă nimic de nicăieri și așa mai departe.

Este imperios să lăsăm trecutul acolo unde-i este locul pentru a putea evolua, însă ceea ce a făcut guvernarea PDL

cu cetățenii României trebuie scris în cărțile de istorie. Au marcat viețile milioanelor de români care trag și astăzi ponoasele foștilor lideri.

În fine, ne aflăm aproape de sfârșitul anului 2013, cu un Guvern puternic, care încă luptă să înlăture fantomele trecutului, să ofere românilor, atât cât se poate, o viață mai bună și să reînvie în sufletele lor speranța.

Dragi români,

Suntem pe făgașul cel bun, făgașul normal al unui stat. Putem susține această afirmație revenind la ceea ce spuneam la începutul acestei declarații politice: încasările României din acest an de la Comisia Europeană au fost mai mari decât în toată perioada 2008–2012. Astfel, România se află pe primul loc în rândul statelor membre, ca urmare a creșterii rambursărilor cu 75% în primele nouă luni ale acestui an.

Felicitări Guvernului Ponta!

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PDL. Dacă vrea să vină.

Dacă nu vine, atunci îl invit la microfon pe domnul senator Leonardo Badea.

E aici domnul senator Tișe.

Îmi pare rău. Deci după aceea.

## **Din sală:**

De ce după aceea?

## **Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

Care e problema? Suntem la școală?

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Dezvoltarea Parteneriatului strategic România – SUA, o prioritate!”.

În mod firesc, vizita oficială a premierului Victor Ponta în Statele Unite a ținut capul de afiș al ultimelor zile. Atunci când vorbim de primirea unui prim-ministru român la Casa Albă, după un deceniu, argumentele atenției sporite asupra acestei vizite devin evidente. Natural, concluziile se cern în diferite contururi.

Insist și de această dată să vizualizăm corect momentul, în pofida tentației de a ne întoarce rapid, de obicei, la mărginimile eternului scandal autohton. Știu că aria de provocări e vastă, știu și că această insistență a mea de a aduce în reflector „lucrurile bune” nu se acordă perfect cu tonul, hai să-i spunem, extrem de energic de aici. Dar cred cu tărie că schimbarea paradigmei la nivel de discurs va cântări enorm în vestimentația finală a actului politic.

Câteva chestiuni esențiale trebuie subliniate pe fondul vizitei oficiale a premierului în Statele Unite.

Prima este, desigur, aceea enunțată și la început, că avem pentru prima dată în ultimii 10 ani un prim-ministru la Casa Albă, primit la nivelul extrem de ridicat al vicepreședintelui american, Joseph Biden. Și acel prim-ministru se cheamă Victor Ponta. De ce au trecut 10 ani? Ce s-a întâmplat între timp? Acestea sunt întrebări legitime în dreptul cărora alții, probabil, trebuie să răspundă.

Al doilea enunț – și cel mai important – este că avem nevoie să acceptăm drept prioritate dezvoltarea parteneriatului dintre România și SUA. Ce înseamnă asta? Au spus-o și premierul român, și vicepreședintele american: intensificarea colaborării pe frontul comerțului și al investițiilor. În condițiile în care parteneriatul strategic funcționează ireproșabil din punct de vedere politic și militar, dezvoltarea sa pe segmentul comercial devine esențială. Pentru că, stimați colegi, indiferent de cât de proamericani ne place să ne recomandăm, rămâne un fapt stabilit că SUA nu se află în primii 10 parteneri comerciali sau investitori în România.

Asta este cheia și cred că așa trebuie să privim întâlnirea delegației conduse de Victor Ponta cu Exxon, Chevron, General Electric, Motorola, HP, IBM, toți acești giganți în domeniile lor de activitate. Vrem să înțelegem corect aceste demersuri? Ar fi foarte bine. Altfel, ne putem întoarce la comparații ridicole și superficiale de genul câte zile a stat președintele Traian Băsescu în SUA și câte a stat prim-ministrul Ponta sau câte întâlniri pe minut a avut fiecare.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna senator Anghel Cristiana, din partea Grupului parlamentar al PC.

Domnule președinte de ședință,

Aș începe prin a spune că este necolegial ceea ce ați făcut anterior și inadmisibil, însă m-ar fi surprins să fiți altfel decât așa cum este, practic, comportamentul dumneavoastră.

Cred că comentariile astea nu-și au locul aici, domnule senator. Erați foarte ocupat și preocupat de alte discuții.

Sigur, dar nimic nu vă dă dreptul dumneavoastră, atunci când nu sunt atent, să...

Deocamdată, eu conduc ședința și vă rog să treceți la declarația politică.

Tocmai, dar...

Vă rog.

...gestul dumneavoastră rămâne necolegial.

Vă rog să dați drumul la declarația politică.

Declarația politică se cheamă „Jaful USL depășește 10%”. Stimați colegi,

Asistăm la un jaf premeditat USL. Săptămâna trecută, pe ascuns, prin ordin al ministrului dezvoltării regionale, semnat de un secretar de stat, s-a abrogat decizia de a limita la 10% din valoarea contractelor și a actelor adiționale din bani publici.

Această decizie nejustificată va aduce costuri mult mai mari pentru stat, implicit contestații și lucrări publice blocate. Asistăm la un jaf care va aduce un prejudiciu imens statului român.

Decizia Partidului Democrat Liberal din 2010 de a limita costurile suplimentare la maximum 10% a fost justificată, dar acum, pentru prietenii de partid și firmele lor, USL oferă posibilitatea de a cere, prin acte adiționale, sume importante de bani, care pot depăși chiar costul inițial al lucrărilor. Astfel, se vor putea atribui mai ușor lucrări fără licitație, iar constructorii vor avea un câștig în funcție de prietenii politici pe care-i au. Vom avea multe contestații pentru licitații și vor apărea blocaje în implementarea proiectului.

Solicit USL și ministrului Dragnea să prezinte public această decizie, semnată pe ascuns de un secretar de stat, și să prezinte avantajele acestei măsuri, bineînțeles, dacă ele există, pentru a fi cunoscute de toți românii. Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel – Grupul parlamentar al PC.

Se pregătește domnul senator Nicolae Moga.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu credeam astăzi că voi face o declarație. O fac referitor la acțiunile colegilor mei, cadre didactice din învățământul preuniversitar. Sunt în grevă japoneză unii, alții sunt pe stradă și, pe drept cuvânt, o fac pentru a respecta o lege, cea care spune de 6% din PIB care trebuie alocate acestui învățământ.

Îmi pare rău că a trebuit să ajungă la această variantă, dar trebuie să declar public că sunt solidară cu ei, că mă simt cadru didactic în continuare, după 30 de ani de activitate, că știu ce înseamnă să iei salariul și, după ce plătești utilitățile, să nu rămâi cu niciun leu pentru mâncare, pentru a te îmbrăca sau pentru a-ți cumpăra o carte. Știu ce înseamnă să ai copilul student și să nu ai bani să-i trimiți. Știu ce înseamnă să ți se amâne salariul de vineri până luni, când copilul nu poate să vină acasă. Știu toate lucrurile astea și nu le-am uitat.

Prin urmare, sunt solidară cu colegii mei și voi face tot ce-mi stă în putință ca acest Guvern să aloce banii necesari învățământului, pentru că, dacă nu vom face lucrul acesta, nu se va vedea astăzi, nu se va vedea mâine, nu se va vedea poimâine, dar rezultatele catastrofale se vor simți în cinci, șase, șapte, zece ani și nu vom mai avea cum să reparăm răul absolut făcut în zilele acestea. Prin urmare, dragi colegi, sunt alături de voi și vă voi susține în orice acțiune legală pe care o veți întreprinde. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Nicolae Moga, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Nicoară Marius Petre, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Investiția în tineret – bogăția societății noastre”.

Am să citesc numai începutul și sfârșitul, ca să fim mai operativi.

Domnule senator, este timp să citiți tot, dacă vreți.

Mulțumesc.

Prin intervenția mea de astăzi, doresc să atrag atenția asupra problematicii tinerilor, a necesității dezvoltării aplicate a politicilor europene privind participarea pe piața muncii și informarea acestora.

În toate cercetările realizate în țările membre ale Uniunii Europene, tinerii și-au exprimat părerea în mod limpede: ei doresc să fie ascultați și considerați ca interlocutori în procesul de constituire a Europei și factori de influență în dezbaterea asupra viitorului ei.

Strategia europeană pentru tineri precizează ca principale obiective pe termen lung: crearea de noi oportunități pentru tineri în educație și pe piața muncii și promovarea cetățeniei active, a incluziunii sociale și a solidarității.

Ascultarea părerilor tineretului, instituirea unui forum pentru inițiativele locale, lansarea unor acțiuni concrete în cadrul programelor europene deja existente și o mai adecvată reflectare a dimensiunii „tineret” în ansamblul polemicilor publice sunt extrem de necesare pentru crearea condițiilor propice în vederea unei participări depline a tinerilor în viața unei societăți democratice, deschise și solidare.

Nevoia de educație și performanță reală în rândul tinerilor care rămân pe piața națională a muncii este cu atât mai mare cu cât România se confruntă pe piața globalizată cu state tinere din punct de vedere demografic, capabile să atragă forță de muncă înalt calificată. Trebuie menționat faptul că astăzi proporția tinerilor până la 15 ani în totalul populației este de 27% la nivel mondial și de doar 15% în România și la nivel european.

O eficientă participare la decizia politică trebuie să combine eforturile tinerilor cu cele ale generației mature. Investiția în tineret înseamnă să investești în bogăția societății noastre prezente și viitoare.

Nouă, parlamentarilor, ne revine, în mod obligatoriu, datoria de a umple golul existent între voința de exprimare a tinerilor și modalitățile, și structurile oferite în acest sens de societatea românească.

În acest sens, fac un apel la dumneavoastră, distinși colegi, să ne concentrăm eforturile pentru promovarea participării tinerilor la piața muncii și pentru accesul acestora la resurse, să ne asigurăm că le sunt respectate toate

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Petre Nicoară.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

Domnule președinte, Stimați colegi, Titlul declarației politice este „Veșnicia existenței noastre politice”.

Scopul acestei declarații politice are în vedere înțelegerea conceptului de a fi politicieni ai zonelor de unde am plecat.

Ca parlamentar ardelean, membru al Partidului Național Liberal, Filiala Cluj, încă din primele zile de după Revoluția din 1989 am participat și am asistat la tot spectacolul scenei politice, în care au fost realizate diferite jocuri de interes regional sau național.

Am auzit politicieni, în special de la PDL, care-și dau pumni în piept și spun că ei au făcut pentru Ardeal... și câte au făcut... și că „USL boicotează proiectele Transilvaniei”, ca să citez un fost premier, tot pedelist. Dar când la Cluj-Napoca a fost inaugurată cea mai mare investiție în infrastructura din zonă din ultimii cinci ani – mă refer la reabilitarea și extinderea Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj prin realizarea unei noi piste de 2.100 de metri –, liderii PDL au trecut la acțiuni de boicotare, aducând membri de partid care să instige persoanele prezente la manifestări la huiduieli și sloganuri anti-USL. Cu ce scop? Al obținerii vreunei simpatii electorale? În niciun caz. Mai bine zis, al palmei date Transilvaniei prin astfel de acțiuni concepute de portocalii. Altfel spus, dacă nu tăiem noi panglica pentru ceva ce nu am făcut și nu am reușit să realizăm, atunci huiduim, nu-i așa, stimați colegi?

Tot în această săptămână am asistat la un alt eveniment prin care se dorește realizarea unei acțiuni fără fond. Mă refer la marele miting din secuime, care a fost exagerat de mediatizat și amplificat de unele trusturi, pe primele pagini și pe primele prime-time news-uri.

Ce nu au înțeles organizatorii și participanții la „marele marș” privind autonomia Ținutului Secuiesc este că proiectul regionalizării nu este un document impus, așa cum vor societatea civilă maghiară și partidele politice să impună Ținutul Secuiesc. El va fi dezbătut, modificat, completat în cele două Camere ale Parlamentului, după revizuirea mult așteptată a Constituției României, etapă care sperăm că se va realiza până la sfârșitul anului viitor. Probabil că vom și reuși s-o facem.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Valeriu Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se numește „Respectarea procedurilor și lupta împotriva corupției”.

Stimați colegi,

Avem legi care reglementează toate domeniile de activitate, avem proceduri pentru numirea funcționarilor publici, pentru achizițiile publice și pentru desfășurarea licitațiilor în care se decid firmele câștigătoare ale contractelor cu statul.

Cea mai mare problemă în legătură cu aceste legi este însă nerespectarea lor. Deși s-au făcut progrese importante și există, în acest moment, mulți funcționari publici cu coloană vertebrală dispuși să nu participe la încălcarea legii, încă nu există, în toate instituțiile publice, o masă critică a funcționarilor cinstiți.

Progresul ar fi fost mai rapid, dacă unii oameni politici influenți nu ar fi luptat din răsputeri pentru a submina puterea celor cinstiți aflați la vârful unor instituții ale statului și nu ar fi încercat să îi îndepărteze pe aceștia pentru a aduce, în schimb, oameni obedienți. Să ne amintim de intervențiile publice ale prim-ministrului Ponta împotriva instituțiilor care verifică respectarea procedurilor în licitațiile publice și, eventual, anulează licitațiile trucate, prelungind procesul de atribuire a contractelor publice.

De partea cealaltă, justiția a început să funcționeze și să nu mai acopere actele de corupție prin neurmăriri penale sau

achitări ale celor investigați pentru acte de corupție. Și aici însă politicul încearcă să diminueze puterea procurorilor și judecătorilor cinstiți și activi. Recent, am asistat la îndepărtarea brutală a unor procurori care au performat, pentru a fi înlocuiți cu alții, probabil mai obedienți sau inactivi. Din păcate, această ingerință brutală în justiție, cu încălcarea procedurilor legale, nu s-a finalizat cu demisia celor responsabili.

Un alt exemplu de instituție care performează, în ciuda opoziției fățișe a multor politicieni care se simt în pericol, este Agenția Națională de Integritate. Și aici politicul încearcă prin multiple mijloace să anihileze instituția, inclusiv prin schimbarea legii de funcționare și propunând amnistierea prin lege a celor dovediți incompatibili. Din fericire, până acum ANI și-a făcut treaba în mod eficient, rezistând acestor presiuni.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Am intitulat declarația politică „Resuscitarea economiei românești devine o realitate”.

Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Încrederea mediului de afaceri și a populației în economia României a fost destul de mult deteriorată de criza economică mondială, care a afectat și țara noastră. Blocarea investițiilor vitale, funcționarea defectuoasă a proiectelor cu fonduri europene, creșterea șomajului, iată câteva dintre efectele unui fenomen de amploare pe care guvernarea portocalie nu a știut să-l gestioneze. Conform datelor statistice, în primul semestru al anului 2012 numărul firmelor intrate in insolvență a crescut cu peste 7% față de perioada similară din 2011, fapt ce s-a oglindit în produsul intern brut, dar și în rata șomajului. Unul dintre cele mai importante motive care au dus la insolvența firmelor a fost problema reală a creditării. Accesarea unui credit pentru resuscitarea activității a devenit atât de greoaie și inaccesibilă, încât foarte multe firme, mai mari sau mai mici, au preferat să intre în insolvență. Au existat destul de multe societăți care au luat împrumuturi de la bănci înainte de criză. Plățile de rambursare nu au mai putut fi efectuate în timpul crizei și, astfel, multe dintre firme au ales să intre în insolvență, indiferent de mărimea lor, sau au dat faliment.

Însă venirea la guvernare a USL, schimbarea viziunii privind IMM-urile și încrederea pe care investitorii au căpătat-o în sistemul economic au constituit principalele elemente de resuscitare a economiei românești. Indicele încrederii companiilor și a consumatorilor în economie a crescut în septembrie la cota de 97,4, față de 95,6 în august, marcând cea mai bună evoluție din luna februarie, pe fondul unei evoluții pozitive la nivelul Uniunii Europene, în toate sectoarele de activitate.

Accesarea unui credit a început să nu mai constituie o problemă pentru companii. Evident, o guvernare nu poate influența în mod direct sistemul bancar, dar USL a înțeles că resuscitarea în economie nu se poate realiza decât prin politici sustenabile de sprijinire a IMM-urilor, a investitorilor. De aceea, Programul de guvernare al USL-ului promovează, ca obiectiv strategic, încurajarea investițiilor. Toate politicile economice ale USL conduc la încurajarea IMM-urilor și a investițiilor.

„Prioritățile europene în infrastructura de autostrăzi versus cele românești”

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prioritățile României asupra realizării rețelei de autostrăzi și drumuri paneuropene a fost subiect de polemici politice și de dezbateri media interminabile în ultimii ani. Fiecare guvernare, fiecare partid politic și-a adus propria strategie de lucrări de infrastructură rutieră, lucrări care în fiecare mandat guvernamental au fost realizate în proporție de maximum un sfert din ceea ce și-a propus. Motivele au fost aceleași: insuficiența fondurilor guvernamentale, insuficiența proiectelor supuse eligibilității sprijinului financiar european sau internațional, scandalurile de corupție cu implicare politică etc.

În ultimul timp, la nivelul Guvernului USL au fost identificate câteva priorități în realizarea, până la sfârșitul anului 2016, a unor tronsoane din proiectele de autostrăzi existente. Însă nu voi insista în această declarație politică asupra progreselor sau blocajelor în realizarea acestor căi rutiere necesare dezvoltării economice naționale.

În schimb, interesant este că la nivelul Comisiei Europene au apărut noi hărți ale celor nouă coridoare principale, care vor face conexiunile est-vest. În aceste hărți, România figurează cu proiecte incluse în Coridorul Rin – Dunăre, mai precis sectoarele Constanța – București – Brașov – Arad sau Sulina – Galați, via Constanța – București – Craiova – Timișoara și în Coridorul Orient/Est-mediteranean sau, cum figurează pe hartă, sectorul Arad – Timișoara – Craiova.

Adică o concluzie pe care ar trebui să o aibă în vedere toată clasa politică în realizarea strategiilor electorale privind infrastructura este următoarea: vom fi finanțați de europeni numai pe segmentele de autostrăzi și drumurile naționale care se află pe cele nouă coridoare paneuropene. Pentru celelalte trebuie să ne asigurăm investițiile din fonduri guvernamentale sau din alte finanțări: credite internaționale, fonduri nerambursabile din afara Uniunii Europene.

Pentru o bună înțelegere a ceea ce se dorește la nivel european, voi identifica, pe scurt, câteva priorități ale Bruxelles-ului asupra infrastructurii europene. Trebuie să înțelegem că axa principală a Coridorului Rin – Dunăre este formată de căile navigabile interioare Main și Dunăre, iar Coridorul Orient/Est-mediteranean face legătura între interfețele maritime ale Mării Nordului, Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediterane, optimizând utilizarea porturilor vizate și a autostrăzilor maritime aferente.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, declarații politice, și îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|absent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|absent| |Badea Viorel Riceard|absent|

|Banias Mircea Marius|absent| |---|---| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|absent| |Bereanu Neculai|absent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|absent| |Bodog Florian Dorel|absent| |Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu|absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Ciorbea Victor<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Drăghici Damian|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentă<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentă<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel|absentă<br>absent| |Filip Petru|absent| |Firea Gabriela|absentă| |Florian Daniel Cristian|absent| |Flutur Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|absent| |Geoană Mircea Dan|absent| |Ghilea Găvrilă|absent| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|prezent| |Greblă Toni|absent| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul|prezent| Igaș Traian Constantin absent Rotaru Ion absent Iliescu Lucian prezent Saghian Gheorghe absent Ilieșiu Sorin prezent Savu Daniel absent Ioniță Dan Aurel absent Sârbu Ilie absent Iovescu Ioan absent Secășan Iosif prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Severin Georgică absent Jipa Florina Ruxandra absentă Silistru Doina absentă Klárik László Attila prezent Stoica Ștefan absent László Attila prezent Stuparu Timotei absent Lazăr Sorin Constantin absent Suciu Matei absent Luchian Dragoș absent Șova Dan Coman absent Luchian Ion prezent Tánczos Barna prezent Marian Dan Mihai absent Tămagă Constantin absent Marian Valer absent Tătaru Dan absent Marin Nicolae absent Tătaru Nelu prezent Markó Béla absent Teodorovici Eugen Orlando absent Mazăre Alexandru absent Tișe Alin Păunel absent Mihai Cristian Dănuț absent Toma Ion prezent Mihai Neagu prezent Todirașcu Valeriu prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Miron Vasilica Steliana prezentă Tudor Doina Anca absentă Mitu Augustin Constantin absent Țapu-Nazare Eugen absent Mocanu Victor absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Moga Nicolae absent Valeca Șerban Constantin absent Vasiliev Marian absent Mohanu Nicolae absent Mora Ákos Daniel prezent Vâlcov Darius Bogdan absent Motoc Octavian absent Vegh Alexandru prezent Mutu Gabriel absent Verestóy Attila prezent Nasta Nicolae prezent Vochițoiu Haralambie absent Voinea Florea absent Neagu Nicolae prezent Neculoiu Marius prezent Volosevici Andrei Liviu prezent Nicoară Marius Petre prezent Vosganian Varujan prezent Nicolae Șerban absent Zisu Ionuț Elie prezent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent Și Solomon Antonie – absent. Niță Mihai prezent _Din acest moment, conducerea lucrărilor a fost preluată_ Nițu Remus Daniel prezent _de domnul senator Cristian Sorin Dumitrescu, vicepreședinte_ Obreja Marius Lucian prezent _al Senatului._ Oprea Dumitru absent Oprea Gabriel absent Oprea Mario Ovidiu prezent **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:** Oprea Ștefan Radu absent Domnule senator, lăsați că facem un vot electronic. Pașca Liviu Titus absent Doamnelor și domnilor, Pașcan Emil Marius prezent Pregătiți cartelele să facem un vot electronic, ca să aflăm Pataki Csaba prezent prezența. Mai așteptăm, mai așteptăm un pic, dar facem un Pavel Marian absent vot electronic, să nu mai strigăm, că pierdem timp. Păran Dorin prezent Vă aduc la cunoștință, așa, pentru agenda Păunescu Teiu prezent dumneavoastră personală, că avem 60 de inițiative Pelican Dumitru absent legislative pe ordinea de zi cu raport, deci pe ordinea de zi de Pereș Alexandru prezent astăzi, și încă 30 de inițiative legislative cu raport care nu au Pop Gheorghe absent fost înscrise pe ordinea de zi. Deci avem o activitate – și o Pop Liviu Marian prezent rămânere în urmă, dacă vreți, cu procesul legislativ – destul Popa Constantin absent de amplă. Popa Florian absent În ședința de azi, cu permisiunea dumneavoastră, nu am Popa Ion prezent să acord decât o singură dată unei persoane dreptul de a lua Popa Mihaela absentă cuvântul și, dacă voi observa că sunt mai multe luări de Popa Nicolae Vlad absent cuvânt din partea unui grup parlamentar, ceea ce mai ales la Popescu Corneliu absent procedura de urgență nu este acceptat, o să fac solicitarea Popescu Dumitru Dian absent fie de a restrânge intervenția, fie de a încheia dezbaterile Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent respective. Vă aduc aminte că avem 90 de inițiative Purec Ion Simeon prezent legislative cu raport. Nu este nici responsabilitatea mea, nici Rădulescu Cristian absent responsabilitatea Biroului permanent, nici responsabilitatea Rogojan Mihai Ciprian absent vreunui grup parlamentar, este responsabilitatea noastră, a Roșca-Stănescu Sorin Ștefan absent tuturor, a Senatului.

Pregătiți cartelele să facem un vot electronic, ca să aflăm prezența. Mai așteptăm, mai așteptăm un pic, dar facem un vot electronic, să nu mai strigăm, că pierdem timp.

Vă aduc la cunoștință, așa, pentru agenda dumneavoastră personală, că avem 60 de inițiative legislative pe ordinea de zi cu raport, deci pe ordinea de zi de astăzi, și încă 30 de inițiative legislative cu raport care nu au fost înscrise pe ordinea de zi. Deci avem o activitate – și o rămânere în urmă, dacă vreți, cu procesul legislativ – destul de amplă.

În ședința de azi, cu permisiunea dumneavoastră, nu am să acord decât o singură dată unei persoane dreptul de a lua cuvântul și, dacă voi observa că sunt mai multe luări de cuvânt din partea unui grup parlamentar, ceea ce mai ales la procedura de urgență nu este acceptat, o să fac solicitarea fie de a restrânge intervenția, fie de a încheia dezbaterile respective. Vă aduc aminte că avem 90 de inițiative legislative cu raport. Nu este nici responsabilitatea mea, nici responsabilitatea Biroului permanent, nici responsabilitatea vreunui grup parlamentar, este responsabilitatea noastră, a tuturor, a Senatului. E adevărat, domnule Rădulescu?

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc în bancă.

Vreau să facem un vot pentru a verifica cvorumul de ședință, da?

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc și să ne pregătim să facem un vot de verificare a cvorumului.

Vă rog, domnule secretar Purec, să mă ajutați și pe mine să începem ședința.

Doamnelor și domnilor senatori,

Facem un vot pentru verificarea cvorumului de ședință. Acesta constă în: eu deschid votul și dumneavoastră apăsați pe tasta 1, mi s-a spus. Atât, tasta 1.

Doamnelor și domnilor senatori,

Deschid votul și vă rog să vă exprimați votul apăsând pe tasta 1, pentru prezență. Tasta de prezență.

Acum a pornit, acum. Tasta 1, da?

Avem o prezență de 90 de colegi. Alții au apăsat pe altceva, dar avem prezență de 90. Ca atare, declar deschisă ședința plenului Senatului din 29 octombrie 2013.

## Stimați colegi,

La poziția 61 se află un proiect de act normativ despre care s-a mai discutat în plenul Senatului săptămâna trecută. Ieri a fost pus, tot așa, undeva în spate. Astăzi, la poziția 61, ar urma ca el să nu mai poată fi discutat și să ne trezim în situația în care un act normativ extrem de important poate să ajungă să fie adoptat tacit.

Insist să-l punem în față, la poziția 5, eventual.

## Mulțumesc.

## Domnule coleg,

Acest punct 61 reprezintă un proiect de lege care a fost dezbătut și va fi supus la votul final de la ora 12.00. De aceea a fost lăsat pe ordinea de zi la locul în care s-a găsit, dar el, la ora 12.00, fiindcă nu se mai dezbate – a fost dezbătut –, va fi prezentat la votul final.

Da, vă rog, da.

Vă rog să-mi permiteți să vă reamintesc că dezbaterea nu s-a încheiat. A fost o dezbatere, într-adevăr, a avut loc un vot indecis, așa că eu cred că, dată fiind și importanța proiectului, este obligatorie o dezbatere serioasă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule coleg,

În Senatul României nu facem decât dezbateri serioase. Vă aduc la cunoștință că însuși faptul pe care îl menționați dumneavoastră, că s-a dat un vot, înseamnă că s-au încheiat

dezbaterile, da? Procedură de redeschidere a dezbaterilor după ce s-a dat un vot nu există.

Deoarece avem de-a face cu un proiect de lege care nu a întrunit numărul de voturi atunci ca să fie adoptat sau respins, procedura normală este să se reintroducă la votul final. Pe cale de consecință, va fi supus votului final și nu poate fi redeschisă procedura de dezbatere.

Mulțumesc.

Alte observații în legătură cu ordinea de zi?

- Dacă nu sunt, vă solicit votul în legătură cu ordinea de zi.

- Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul în legătură cu ordinea de zi.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și o singură abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul pentru ziua de astăzi sunt observații?

Nu sunt. La ora 12.00 avem vot final, conform cu ceea ce am votat ieri în legătură cu programul de astăzi. Dacă nu sunt observații,

abținere, programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat. Vă rog, domnule președinte Sârbu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Un anunț am de făcut. Ieri, de fapt, l-am făcut, însă se pare că l-am făcut pe jumătate. Am anunțat doar plecarea de la comisie a domnului senator Marin Nicolae și nu am anunțat înlocuirea cu domnul senator Anghel Adrian. Ca să rămână pentru stenogramă.

Menționați comisia, domnule senator.

Comisia pentru afaceri europene.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci la Comisia pentru afaceri europene se propune de către un grup parlamentar nominalizarea domnului senator Anghel.

Sunt observații?

Nu sunt.

Deschid votul și supun la vot această propunere. Vă rog să vă exprimați votul.

Doamnelor și domnilor,

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 4–9 noiembrie 2013.

Vă făceam vorbire ieri și astăzi despre faptul că avem 60 de proiecte pe ordinea de zi, 30 de proiecte cu raport care așteaptă să fie introduse pe ordinea de zi. Biroul permanent al Senatului a luat hotărârea, ca urmare a solicitării liderilor grupurilor parlamentare, să introducem încă o zi specială de vot săptămâna viitoare.

Programul va fi următorul:

– luni, program obișnuit, cu ședință de plen între orele 16.00 și 18.00; – marți, program obișnuit, cu ședință de plen între orele 9.00 și 13.00;

– miercuri, de la ora 9.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, iar de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;

- joi, 7 noiembrie, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, activități în teritoriu.

Vă rog, doamnă senator Cristiana Anghel, dacă în legătură...

Microfonul 2.

N-am nimic împotrivă, pot să vin și de la 8.00, dar ați văzut ce s-a întâmplat săptămâna trecută. De la ora 9.00 nu cred că vom avea cvorum. Deci normal ar fi să lăsăm de la ora 10.00, ca de obicei, și să fie până la ora 13.00.

Mulțumesc.

Discuția s-a făcut în Biroul permanent, liderii de grup au considerat că vor lua măsurile necesare să solicite grupurilor parlamentare să respecte ora de începere a ședinței, ora 9.00. Ca atare, solicitarea dumneavoastră a fost făcută, dar nu a fost însușită de Biroul permanent.

Vă rog. Doamnă, vă rog, poftiți. Microfonul 2.

Normal este să ne întrebați și pe noi, pentru că vă veți trezi miercuri cu liderii de grup și atât.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, microfonul 9, pentru a prezenta proiectul de lege.

**Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de contractare și/sau garantare de finanțări rambursabile de către municipiul București prevede exceptarea rambursării într-o singură tranșă anuală a obligațiunilor în valoare de 500 de milioane de euro emise de municipiul București în anul 2005, din totalul datoriilor anuale aferente finanțărilor rambursabile contractate și/sau garantate de acest municipiu, în baza cărora se determină gradul de îndatorare al bugetului local al municipiului.

În aceste condiții, municipiul București va putea utiliza oricare din instrumentele de datorie publică locală – împrumuturi, garanții locale, emisiuni de obligațiuni, credite furnizor sau contracte de leasing financiar – în vederea atragerii de fonduri necesare dezvoltării orașului.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea prezentului proiect de act normativ. Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Nicula, să prezentați raportul. Microfonul 7.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Stimată doamnă,

Să știți că noi, Biroul permanent, întrebăm totdeauna fiecare senator în parte, prin intermediul liderului de grup. Dumneavoastră aveți încredere în domnul lider de grup că vă reprezintă interesele, da?

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot.

Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 3 al ordinii de zi este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Domnul secretar de stat Manolescu ne-a anunțat – ceea ce este un lucru corect – că, din condiții de trafic, nu a reușit să vină. E de înțeles.

Trecem la punctul următor și revenim când vine secretarul de stat.

Punctul 4 – Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de contractare și/sau garantare de finanțări rambursabile de către municipiul București. Procedură de urgență.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget. Proiectul de lege are caracter ordinar.

Participă domnul Iulian Matache, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul legislativ a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ. De asemenea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Potrivit art. 75 din Constituția României și art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții. Închid dezbaterile generale. Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Punctul 5 al ordinii de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget. Raportul suplimentar de admitere este cu amendamente admise. Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori – un număr de domni colegi deputați.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Dacă nu, dau cuvântul domnului secretar de stat Iulian Matache să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă introducerea în categoria imobilelor pentru care impozitul se reduce la 50% a clădirilor și terenurilor din zona montană deținute de persoane juridice care prestează servicii turistice pentru o durată de minimum șase luni. În prezent, această reducere este acordată doar clădirilor și terenurilor situate pe litoralul Mării Negre.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă. De asemenea, Comisia economică a transmis aviz favorabil, cu un amendament, prin care se propune includerea în această categorie a imobilelor situate în perimetrul Biosferei „Delta Dunării”, amendament inițiat de către colegul nostru domnul senator Belacurencu.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în prezenta anexă.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, propunerea legislativă și amendamentele, cu mențiunea că acestea sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Atanasiu, microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Văd că este o practică în România să nesocotim ceea ce ne-am propus să facem. Ne-am propus să facem descentralizare și acum mutăm decizia veniturilor locale aici, la noi. Nu-i lăsăm pe consilierii locali să decidă dacă au

nevoie sau nu au nevoie de aceste taxe la bugetul local – fiindcă acolo se strâng aceste taxe, nu la bugetul de stat –, ci hotărâm noi dacă îi scutim sau nu-i scutim de impozite pe respectivii.

Eu v-aș propune de acum, când vrem să scutim pe cineva de impozite, să-i scutim doar pe cei care plătesc taxe la bugetul de stat. Pentru cei care plătesc taxe în altă parte să-i lăsăm pe aceia să decidă. Deci o astfel de lege ar trebui să sune așa: „Abilităm consiliile locale să poată să dea scutiri, dacă consideră că e nevoie.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții? Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot, doamnelor și domnilor senatori.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Este un raport suplimentar, de admitere, cu amendamente admise, mă scuzați. Pe cale de consecință, supun...

Deci aici am o greșeală, doamnelor. E cu amendamente admise sau fără amendamente? Aici scrie...

- Deci cu amendamente admise, da? Aici scrie „fără

- amendamente”.

- E în regulă. Mă scuzați.

Doamnelor și domnilor,

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul cu amendamente admise. Deschid votul.

- Vă rog să vă exprimați votul.

- S-a deschis votul.

-

- abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

- Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților.

- Punctul 6 al ordinii de zi – Propunerea legislativă privind

- Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

- Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru muncă și

- Comisia pentru învățământ, care au prezentat un raport comun. Raportul este de respingere. Legea este organică. Inițiatori sunt un număr de colegi. Este prezent cineva din partea inițiatorilor? Nu este.

- Participă, din partea Guvernului, doamna Georgeta Bratu. Care comisie susține raportul? Doamna ministru sau domnul...

Din partea Guvernului, participă doamna secretar de stat

Georgeta Bratu, Ministerul Muncii.

- Microfonul 8.

Îi dau cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. ## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum se arată și în avizul negativ al Consiliului Legislativ, propunerea legislativă vizează acordarea unor drepturi care, multe dintre ele, se regăsesc deja în legislația actuală.

Totodată, se încalcă Decizia nr. 1.018/2010 a Curții Constituționale, precum și Legea nr. 24/2000. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Comisia.

Comisia, vă rog. Mă scuzați.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Deși inițiativa legislativă, fără îndoială, este lăudabilă, pentru că acei colegi ai noștri care sunt inițiatori s-au gândit la persoanele cu dizabilități și lucrul acesta este demn de toată lauda noastră, măsurile pe care le propun sunt deja acoperite legislativ.

De aceea, toate avizele acordate pe această inițiativă legislativă sunt negative și noi, în raportul comun cu Comisia pentru muncă, am dat, de asemenea, un aviz negativ.

Vă mulțumesc și vă rugăm să votați împotriva acestei inițiative, care are deja acoperire legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Nu intrăm în procedură de vot, pentru că e lege organică. O transferăm pentru ora 12.00.

Punctul 7 al ordinii de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, care are un raport de respingere plus amendamente respinse. Legea este ordinară.

Inițiatori – un număr de colegi deputați.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Din partea domnilor inițiatori este vreun reprezentant? Nu este.

Îi dau cuvântul doamnei Georgeta Bratu, secretar de stat în Ministerul Muncii, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 72/2007 are în vedere sprijinirea unor categorii de tineri să obțină venituri suplimentare, în timpul liber, fără să fie afectată participarea la formele de învățământ la care aceștia sunt înscriși.

Având în vedere faptul că propunerea legislativă vizează atât creșterea perioadei pentru care să se acorde stimulente de la bugetul de șomaj, cât și acordarea diferențiată a acestora pentru anumite categorii de angajatori, considerăm că acestea sunt discriminatorii și pot fi catalogate ca ajutoare de stat și, ca atare, nu susținem această propunere legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul comisiei, microfonul 6, domnul senator Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, am analizat foarte atent această propunere legislativă, mai ales că de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au venit amendamente de modificare, însă Legea nr. 72/2007 nu limitează stabilirea de relații de muncă între angajatorii dintr-un anumit domeniu și elevii sau studenții care se pregătesc în acel domeniu, iar extinderea perioadei de activitate cu contract de muncă parțial pe durata unui an calendaristic afectează participarea elevilor sau studenților la formele de învățământ pe care le urmează.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Facem mențiunea că Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Întreb întâi dacă se susțin amendamentele respinse. Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc foarte mult.

Sigur, Comisia pentru învățământ a formulat amendamentele, pentru că noi aveam doar avizul, nu și avizul de fond. În eventualitatea adoptării cu aviz favorabil de către Comisia pentru muncă, Comisia pentru învățământ propunea aducerea de amendamente la această inițiativă legislativă. În condițiile în care raportul este negativ, este de respingere, amendamentele nu se justifică. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot, dacă nu mai sunt alte observații. Se supune la vot raportul de respingere.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 84 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 9 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Ne întoarcem la punctul 3 al ordinii de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

A venit domnul secretar de stat Dan Manolescu.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget. Raportul este de admitere. Caracterul legii este ordinar.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 10, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 a vizat implementarea unor măsuri privind îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale și modificarea, și completarea unor acte normative.

Printre prevederile acestei ordonanțe se regăsesc cele care vizează reglementarea sistemului național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare, angajamentelor legale și bugetelor entităților publice, măsură care va avea ca efect îmbunătățirea sistemului de raportare și a utilizării fondurilor publice.

De asemenea, prin ordonanță s-au avut în vedere reglementarea și aprobarea unor criterii de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative, angajament asumat de România în cadrul aranjamentului stand-by cu Fondul Monetar Internațional.

Totodată, la capitolul III a fost introdusă o modificare a Codului fiscal privind stabilirea unei contribuții de sănătate pentru veniturile din chirii, în limita a cinci salarii medii pe economie, ca măsură necesară pentru creșterea încasărilor pentru Fondul Național de Asigurări de Sănătate.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul președinte Nicula.

Cineva din partea comisiei să prezinte raportul. Domnul senator Nicula sau un membru al biroului Comisiei de buget.

Este prezent?

Domnule senator Arcaș, vă rog să prezentați raportul. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele prezentate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Dan Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, și Iulian Matache, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 104 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Mulțumesc.

Trecem la punctul 8 al ordinii de zi – Propunerea legislativă pentru susținerea creșterii natalității.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Raportul este de respingere. Caracterul legii este organic.

Inițiativa este din partea unor domni deputați.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Participă domnul secretar de stat de la finanțe Dan Manolescu.

Din partea inițiatorilor este vreun reprezentant al acestora?

Nu este.

Dau cuvântul domnului Manolescu pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin propunerea legislativă se vizează stimularea creșterii natalității prin acordarea unor facilități în ceea ce privește scutirea de impozit pe venit pentru veniturile din salarii, scutirea de la plata impozitului pentru o singură clădire și un singur teren și subvenționarea dobânzii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, pentru un singur credit ipotecar, de maximum 50.000 de euro. Familiile care ar trebui să beneficieze de acest tip de stimulent ar fi familiile care au cel puțin trei copii.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât ar crea o discriminare între familiile cu trei sau mai puțini copii, precum și din cauza impactului bugetar. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Pop, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 16 octombrie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Votul de respingere a avut în vedere faptul că mare parte din prevederile impuse de inițiativa legislativă își au sediul materiei în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Domnul senator Tudor Barbu. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Deși inițiativa legislativă aparține, înțeleg, colegilor de la Partidul Conservator, vreau să fac două precizări, pentru ca distinșii mei colegi din Senat să știe cu exactitate, deși sunt convins că știu..., doar reiterez o prevedere din această propunere legislativă, prevedere prin care mie mi se pare – nu mi se pare, știu că este o eroare – că se face diferența... și-mi pare rău că domnul reprezentant al Cabinetului Ponta nu a făcut această precizare: nu este vorba de trei copii, ci de trei copii naturali.

O diferență foarte mare, pentru că, din punctul meu de vedere, propunerea legislativă face o discriminare nefirească, neconstituțională, deci nelegală, între copilul adoptat și copilul natural, copilul adoptat având în România aceleași drepturi ca și copilul natural. Deci o familie cu trei copii adoptați ar trebui să intre sub incidența aceste legi, dacă ea ar deveni lege. Asta, una.

Al doilea lucru, domnule secretar de stat, să știți că nu este vorba de discriminare față de familiile cu trei copii – și aici vin în sprijinul inițiatorului – sau mai puțin, ci de la trei copii în sus. Deci cei care au trei copii, familiile cu trei copii ar beneficia de prevederile acestei legi, odată promulgată și trecută, bineînțeles, prin Parlament.

Votul meu va fi împotrivă. Mulțumesc mult.

Domnul senator Nicolae Popa. Microfonul 2.

Observ că se cere în această propunere legislativă dobândă subvenționată la un credit în valoare de maximum 50.000 de euro, facilitate de care urmează să beneficieze, fără discriminare, orice cetățean român care este părintele natural al cel puțin trei copii.

În general, românii nu mai fac copii. Dacă fac, fac unul sau fac doi. Dar ca să incluzi lucrul acesta într-o lege și să nu te întrebi cum va subvenționa Guvernul sau cum vom subvenționa noi dobânda la creditele acestea..., totuși, probabil că trebuia întrebat și Ministerul de Finanțe, să vadă dacă are cum să facă lucrul acesta.

Într-adevăr, pe salarii, la pensii, dacă este cazul, trebuie umblat și făcut în așa fel încât să existe facilități pentru creșterea copiilor.

Poate că n-ar fi rău dacă ne-am gândi la ceea ce am spus eu la Constanța: salariul minim trebuie să acopere măcar coșul minim de consum, iar Institutul Național de Statistică, deși are obligația legală, astfel, în fiecare an, el trebuie să prezinte un raport despre coșul minim de consum și cât este valoarea acestuia, bineînțeles că institutul nu-și onorează această obligație.

Poate că în loc de ajutoare ar trebui să facem în așa fel încât un cetățean din România să aibă un venit decent, din care să poată să-și crească doi, trei, cinci, zece copii, câți vrea el, fără să se umilească și fără să umble cu milioane de hârtii pentru anumite scutiri de taxe și impozite. La asta trebuie să ne gândim, să corelăm salariul minim cu coșul minim de consum, pentru că, acum, din ceea ce știu eu, salariul minim nu acoperă nici jumătatea coșului minim de consum.

Văd că a fost mutat microfonul 2 de la locul lui. Probabil că eram prea aproape de microfon. Da, eram prea aproape de microfon, veneam prea des la microfon.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că am aruncat, așa, problema aceasta într-un derizoriu care nu cred că are ce căuta la un asemenea for. Trebuie să ne gândim că într-adevăr este necesară creșterea natalității în România. Toate datele spun că lucrurile o iau, peste vreo 20, 30 de ani, în jos, lucru care ar trebui să ne intereseze.

Ideea de a stimula familiile cu trei copii – pentru că trei copii înseamnă creștere, doi copii înseamnă stagnare, un copil înseamnă descreștere, trei copii înseamnă creștere a natalității –, acele familii care plătesc impozite, care au capacitatea să crească acești trei, patru sau cinci copii, prin stimularea fiscală, este o idee foarte bună. Eu cred că este un început, chiar dacă astăzi nu există o majoritate care să o susțină.

O lege care să susțină natalitatea prin deduceri fiscale pentru familiile care își iau responsabilitatea creșterii unui număr mai mare de trei copii este foarte importantă în România. Să ne gândim foarte bine la acest lucru și să creăm împreună, spunem noi, într-un pact pentru creșterea natalității, o lege care să folosească, într-adevăr, în acest scop.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 2.

Domnul senator Agrigoroaei. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a nu mă repeta, aș spune că sută la sută sunt de acord iarăși cu domnul senator Popa, la argumentele pe care le-a adus. Sunt pertinente, corecte.

Totuși, legea este... această inițiativă este, într-adevăr, de importanță mare, mare pentru România, pentru viitorul României.

Pentru a avea șanse, propun să inițiați această lege, bineînțeles, cu unele observații, nu este perfectă, dar să analizăm mai în profunzime această lege. Propun PSD-ul sau un partid mai mare din USL, că văd că cei din PC nu reușesc să-și impună o inițiativă bună.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pașcan. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Consider că acest subiect nu se cuvine a fi nicidecum bagatelizat, pentru că scăderea demografică la nivelul populației României chiar este o problemă care trebuie să ne preocupe pe toți. Din păcate, acest act normativ nu întrunește elementele necesare pentru a fi adoptat în Senat, în Parlamentul României, astăzi. În schimb, noi trebuie să ne gândim că problemele datorate descreșterii demografice nu privesc doar situația fiscală sau stimularea fiscală a tinerelor familii. Viteza noastră existențială, stresul de zi cu zi, problemele medicale au făcut ca dinamica aceasta a natalității să scadă de la an la an și se pune în pericol, evident, statul național pe termen lung.

Pe de altă parte, să nu uităm că reprioritizările în viața de familie fac ca tinerele familii să prioritizeze activitatea lor profesională, împlinirea profesională și abia mai apoi se gândesc la copii.

Toate lucrurile acestea au condus și la probleme medicale de infertilitate. România, în momentul de față, nu are o politică de stimulare a fertilității și, din păcate, comparativ cu țări europene chiar din jurul nostru... Ungaria susține de la nivel de buget de stat trei fertilizări _in vitro_ pentru familiile cu probleme de fertilitate. România susține doar selectiv și din greșeală doar câte una, iar în momentul de față banii pentru acest domeniu au fost epuizați.

Eu vă invit, stimați colegi, ca, indiferent ce orientare politică aveți, să ne gândim cu toții la a promova acte normative care să privească acest domeniu în ansamblul său – și fiscal, și medical, și social – și să găsim o formulă prin care, într-adevăr, să ne gândim la viitorul demografic al României și la a-l stimula pozitiv din toate punctele de vedere. Vă mulțumesc.

Domnul senator Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar am vrut să spun că toate cele trei alineate din art. 3, care stau la baza inițiativei legislative, sunt cuprinse în acte normative. Unul este legat de scutirea de impozit pe veniturile din salarii, în condițiile în care există deducere personală în funcție de venitul fiecărui salariat și în funcție de numărul de copii.

La punctul 2 este cel legat de scutirea plății impozitului pentru o singură clădire și un singur teren. Asta înseamnă că încălcăm foarte flagrant, dacă pot spune așa, atributul consiliilor locale, care au competența de a asigura scutiri sau reduceri de plată la impozitul pe clădiri.

Iar ultimul lucru, faptul că părinții trebuie să aibă domiciliul în România, încalcă Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertății fundamentale.

Fapt pentru care eu consider că ar trebui regândite cele două legi pe care le avem în momentul de față pe zona aceasta de încurajare a familiei. Mă refer aici la Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și la Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.

Cred că acolo ar trebui să ne concentrăm cu o propunere legislativă care să armonizeze cele susținute de inițiatori. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, nemaifiind alte intervenții, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, pe cale de consecință, se va vota la ora 12.00.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare. Raportul este de admitere.

Caracterul este de lege ordinară.

Participă doamna Sava Otilia, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

- Microfonul 10.

Îi dau cuvântul să prezinte proiectul de lege.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate reglementează, la nivel național, realizarea pe teritoriul României a obiectivelor și facilităților militare prin NSIP.

De la data intrării în vigoare a acestui act normativ, la nivelul Ministerului Apărării au fost derulate proiecte care au îmbunătățit în mod substanțial calitatea infrastructurii și a echipamentelor aflate la dispoziția instituției militare.

Proiectul de lege are ca scop asigurarea condițiilor necesare îndeplinirii obligațiilor României, în calitate de stat membru NATO, referitoare la fundamentarea, implementarea, operarea și mentenanța facilităților operaționale dezvoltate prin NSIP.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru apărare, domnule Dobrițoiu, aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În plus față de cele relatate de doamna secretar de stat doresc să specific faptul că, prin acest proiect de lege, ne propunem să amendăm legislația internă în raport cu legislația aliaților noștri din NATO pe acest domeniu de responsabilitate.

Avem avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă și Comisiei economice, industrii și servicii, drept care, în ședința Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu prilejul luării în dezbatere a acestui proiect legislativ, avizul a fost favorabil, fapt pentru care vă solicităm dumneavoastră să supuneți la vot atât raportul favorabil al comisiei, cât și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea acestui proiect de lege?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 107/1996, Legea apelor, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică. Raportul este de admitere.

Legea este ordinară.

Inițiatori: un număr de domni deputați PSD.

Participă, din partea Guvernului, domnul Ciprian Iuga, secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Din partea inițiatorilor, sunt reprezentanți care să susțină propunerea legislativă? Nu.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iuga, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ionuț Ciprian Iuga** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă vizează modificarea art. 11 alin. (1) al Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere propunerea legislativă... Guvernul nu susține această propunere legislativă, propunerea de amendare a Legii apelor, din cauza impactului posibil pe care furajarea peștilor în lacurile de acumulare folosite pentru alimentarea cu apă a populației îl poate avea asupra calității apei și consumului populației; inclusiv costuri suplimentare pentru tratarea apei.

Departamentul pentru ape, păduri și piscicultură a avut un punct de vedere – însușit și de către Guvern – în comisii, prin care am fi putut, în mod excepțional, accepta această propunere, dacă ar fi avut un amendament, neacceptat însă de către comisie.

În concluzie, nu susținem această propunere legislativă.

Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov, microfonul 7, să prezinte raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 26.06.2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor colegi, deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu această propunere legislativă?

Nu sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori. Închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să transmiteți către Camera Deputaților propunerea legislativă.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind îmbunătățirea mediului prin dezvoltarea mai multor spații verzi, „Un copac pentru fiecare copil”.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Raportul este de respingere, caracterul legii este ordinar. Inițiatori: mai mulți colegi de-ai noștri, deputați. Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Întreb dacă din partea inițiatorilor sunt prezenți pentru susținerea proiectului de lege. Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul domnului Gelu Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

**Domnul Gelu Puiu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Referitor la Propunerea legislativă privind îmbunătățirea mediului prin dezvoltarea mai multor spații verzi, „Un copac pentru fiecare copil”, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată, din următoarele motive:

– asigurarea calității factorilor de mediu și a stării de sănătate a populației este instituită prin Legea nr. 14/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, astfel încât prezenta inițiativă legislativă ar trebui să vizeze acest act normativ;

– pentru asigurarea și menținerea disciplinei fiscal-bugetare și evaluarea impactului cheltuielilor, prin Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr. 69/2010, s-a reglementat modul de elaborare a cheltuielilor bugetare. În acest caz, inițiatorii au obligația să prezinte fișa fiscală și o declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov, microfonul 7, să prezinte raportul.

În ședința din 26 iunie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu această propunere legislativă?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 95 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți punctul de vedere al Senatului la Camera Deputaților.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Procedura este de urgență.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Raportul este un raport suplimentar de admitere, cu un amendament admis.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiator este un domn senator, Ehegartner Petru. Dacă domnul senator dorește, îl invit să-și prezinte punctul de vedere.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul...

Veniți la pupitru, vă rog.

Am să am o rugăminte ca senatorii care sunt prezenți și doresc să susțină o propunere legislativă care se discută să ocupe din timp loc la pupitrul din dreapta mea.

Microfonul 6, domnul senator Ehegartner.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere legislativă, care presupune modificarea art. 6 al Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională, nu este altceva decât o completare a prevederii art. 6, și anume posibilitatea – fără nicio excludere a prevederilor inițiale ale legii – de efectuare a dezbaterilor publice și în mediul virtual. Menționez că această formalitate se impune a fi făcută respectând toate prevederile din vechea formulă și nu este decât o extindere a acestei modalități.

Cred că este un pas înainte pentru a face aceste dezbateri publice care, în condițiile consiliilor locale, au devenit, uneori, o formalitate și dă posibilitatea unui număr

foarte mare de cetățeni..., atât prin modalitatea în sine, cât și prin perioada care este propusă în această modificare de lege.

Vreau să amintesc că la Comisia pentru administrație s-a făcut un amendament bine-venit, care presupune extinderea perioadei în care se poate face această dezbatere publică.

Vă mulțumesc și vă invit să votați această modificare, care este benefică.

Pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, îi dau... ofer microfonul domnului secretar de stat Gheorghe Hogea.

Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul consideră că procedurile actuale privind participarea cetățenilor și asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative nu ar trebui înlocuite de proceduri virtuale, ci, eventual, completate de către acestea. Procedurile virtuale nu pot garanta încă identitatea reală a persoanelor care ar participa la dezbaterea publică și nici numărul real al acestora.

Pe de altă parte, este de sesizat și faptul că dialogul virtual nu poate fi întreținut minimum 48 de ore, așa cum reiese din propunerea legislativă, deoarece persoanele angajate în cadrul autorităților publice au un program de lucru de opt ore pe zi. La fel, nu poate fi acceptat nici termenul foarte scurt, de 48 de ore, prevăzut în cadrul procedurii virtuale, față de termenul de 30 de zile, prevăzut în procedura clasică în vigoare.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul președinte Vâlcov, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul. Microfonul 7 am spus, pentru domnul președinte Vâlcov.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 8 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să mențină raportul de admitere, cu un amendament. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ehegartner, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mai aduc o precizare. Din motivarea pe care a făcut-o domnul ministru... a făcut o omisiune esențială: nu este vorba de înlocuirea procedurii, este o completare care dă posibilitatea să se facă și „în”, nu este exclusivă. Precizarea cred că este extrem de importantă pentru a vedea că această prevedere nu presupune modificarea actualelor prevederi, ci doar o completare, eu zic, extraordinar de actuală. Dacă se pune problema, în momentul de față, chiar să acceptăm votul în formulă electronică pentru o dezbatere publică la nivel de consilii locale, cred că acest lucru este de la sine înțeles că este benefic. Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Deneș, microfonul 2. Am deschis dezbaterile generale.

Mai întâi Deneș și după aceea Grapă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Grapă.

decizională ar trebui să fie o chestiune care nu are nevoie de argumentație suplimentară și care ar trebui să facă parte, într-un mod cât mai deschis, din modul de lucru al autorităților, mai ales în materie normativă.

Din ce am înțeles eu din punctul de vedere prezentat de domnul secretar de stat de la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul – era de preferat să discutăm cu cineva de la ministerul de resort –, cred că este vorba și de o confuzie. Se vorbește de procedură virtuală când e vorba de spațiu virtual, pentru că nu e vorba de o transparență virtuală, ipotetică, ci este vorba doar de o modalitate de acces la dezbateri.

Pe de altă parte însă, așa cum am văzut, procedura concretă propusă ridică o serie întreagă de dificultăți. Stocarea, spre exemplu, a dezbaterilor ar putea să ridice o serie de dificultăți în ceea ce privește cheltuielile, întreținerea și așa mai departe.

Suntem în secolul XXI!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

În cadrul Comisiei pentru administrație, eu am fost pentru această inițiativă legislativă a domnului senator Ehegartner. Chiar dacă astăzi acest proiect legislativ nu va întruni votul pentru a deveni lege, mai devreme sau mai târziu, acest tip de procedură virtuală a dezbaterilor publice în administrațiile locale va avea loc, pentru că, ori om vrea, ori n-om vrea noi, această tehnică la care asistăm ne va face să facem, în cadrul administrațiilor publice, aceste tipuri de dezbateri publice în zona virtuală. Și nu înlocuiește dezbaterea clasică, pe care noi o știm, ci, dimpotrivă, vine să completeze aceste dezbateri clasice cu dezbaterile publice în domeniul virtual.

Vă mulțumesc.

Voi rămâne în continuare cu votul pe care l-am avut în cadrul comisiei, pentru această inițiativă. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Grapă. Microfonul 2.

## **Domnul Sebastian Grapă:**

Domnule președinte, Distinși colegi,

Puțin mai devreme am apreciat foarte mult că ne interesează statutul și felul în care persoana cu handicap poate să fie reintegrată în societate. Iată o modalitate prin care aproximativ 240.000 – câte sunt în momentul de față – de persoane cu handicap locomotor pot să participe activ la o decizie în cadrul unei comunități locale.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3. Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul 3!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Procedura prevăzută de această inițiativă legislativă este, esențialmente, corectă. De principiu, transparența în materie

Imediat. Știu că există foarte multe interpretări și unii au impresia că dreptul la opinie este unilateral exprimat. Dați-mi voie să am și eu un punct de vedere, fără ca din asta să faceți un caz. Poate că un pic de experiență în plus ajută în materie de parlamentarism.

Aș fi vrut însă să fac precizarea că o astfel de idee poate fi susținută în măsura în care ea este amendată. Deocamdată, rămânem la punctul de vedere deja exprimat. Mulțumesc.

Domnul senator Popa Nicolae, microfonul 2.

În Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a fost o discuție în care am subliniat că nu numai că sunt de acord, dar că este necesară o asemenea formulă. Nu este vorba numai de transparență, este vorba să aducem cetățeanul, în sfârșit, la decizie. Nu putem numai prin acele așa-zise legături cu cetățenii – ședință la ora cutare, am prezentat, s-a bifat... Este foarte clar, ele se fac îndeobște dimineața, oamenii sunt la muncă și în felul acesta nu rezolvăm problema. Esențial pentru orice fel de autoritate publică este să aibă informația și părerea cetățenilor. Și dacă putem găsi în secolul acesta, când toate autoritățile publice au site, când toate autoritățile publice nu lucrează decât... și în formulă electronică, putem să dăm această posibilitate cetățeanului să-și spună părerea.

De ce sunt contra anumiți oameni? Pentru că am văzut că, încet-încet, lumea a înțeles că este nevoie de o asemenea soluție. Încă o dată spun: ajutăm, este o procedură complementară, care nu face decât să aducă cetățeanul mai aproape. Dacă nu avem acest interes, atunci să o spunem, nu să ne ascundem după degetul așa-zisei... lucruri complicate și foarte costisitoare. Nu costă absolut deloc, pentru că ei își plătesc oricum internetul și deci nu există niciun fel de cheltuială în plus. E doar vorba de transparență pură.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt nevoit să vă aduc aminte că ne aflăm într-o procedură de urgență. În conformitate cu prevederile regulamentului, la procedura de urgență intervine o singură persoană din partea grupului parlamentar. Vă rog foarte mult să restrângeți intervențiile. Îi dau cuvântul domnului senator Ghișe. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitate și îngăduință.

## Stimați colegi,

În urmă cu vreo 20 de ani, Bill Gates, fondatorul Microsoft, scria o carte celebră – „Afaceri cu viteza gândului”. Spunea acolo, în lumea de atunci, acum 20 de ani, în SUA, dar și de azi, în România, că cine în mediu virtual nu există nu există în afaceri. Acum se demonstrează și la noi acest adevăr. Sunt studii științifice care demonstrează că investițiile în infrastructura de IT sunt cele care au rata de întoarcere cea mai rapidă, sunt investiții strategice.

Există o strategie a Uniunii Europene 2020. Aceasta are niște obiective. Printre altele, unele legate de ceea ce distinsul coleg, senatorul Popa, spunea, apropierea deciziei de cetățean, iar altele de promovarea societății cunoașterii, a tehnologiei, informaticii și comunicațiilor. O astfel de inițiativă legislativă aduce ceva în plus, nu ia ceva, nu costă nimic. Dimpotrivă, creează un mediu necesar consultării publice și oferă o șansă mai bună pentru fundamentarea deciziilor publice.

Așadar, vă rog frumos să reflectați la cele ce s-au spus și să votăm pentru propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale. Domnule senator, ați vorbit trei din partea grupului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Un minut, domnul senator Pașcan. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru îngăduință. Foarte pe scurt, nu avem a ne teme de un asemenea procedeu, întrucât, se știe, conform legii, orice dezbatere publică are un rol consultativ. Eu aș vrea chiar să vă infirm, ca practicant al administrației, această iluzie, că nu se participă la dezbateri publice. În județul Mureș am organizat multe și am asistat la multe în calitate de prefect. Am ajuns în situația în care investiții foarte mari, care privesc mediul, investiții în diverse fabrici etc. au avut o participare atât de numeroasă încât publicul nu a încăput în sălile respective, nu a avut posibilitatea, fiindcă s-ar fi lungit la infinit o asemenea dezbatere. Or, spațiul virtual creează posibilitatea exprimării unei multitudini de opinii și, de asemenea, a prezentării materialelor în format interactiv, electronic etc. De aceea, eu cred că este absolut bine-venită o asemenea inițiativă.

În ce privește invocarea colegului meu privind stocarea, nu e niciun fel de problemă. Într-un format comprimat sau arhivat electronic se pot stoca o infinitate de informații. Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul senator Iovescu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Astăzi cred că este momentul adevărului. Comisiile au dat aviz favorabil, doar Guvernul este împotrivă. Haideți să vedem dacă, astăzi, putem deveni putere legislativă cu adevărat.

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la votul final și de a închide dezbaterile generale, domnul inițiator, domnul senator Ehegartner. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să mai fac o precizare sau o completare la remarca distinsului coleg Nicolae Șerban. Am prevăzut în formula care completează acest articol obligativitatea de a păstra și arhiva această dezbatere în formula care este prevăzută în vechea prevedere. Deci inclusiv această prevedere este cuprinsă de acest articol.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamentul admis îl

## **Din sală:**

Bravo!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cu 57 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost admis, proiectul de lege a fost admis.

Domnul senator Ehegartner are cuvântul. Microfonul 6.

Spuneți și dumneavoastră „mulțumesc” Senatului.

Amendamentul, pardon!

Propunerea legislativă nu se...

Nu, nu... Imediat. Se supune propunerea legislativă la vot. Și propunerea legislativă se supune.

Listă pentru liderii de grup.

## Doamnelor și domnilor,

După ce am supus la vot raportul, raportul a fost adoptat, se supune la vot propunerea legislativă.

Vă rog să vă exprimați în legătură cu propunerea legislativă.

Deschid votul. Cu 57 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, 3 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă rog să trimiteți la Camera Deputaților.

Dau cuvântul, la microfonul 6, domnului senator Ehegartner.

## **Domnul Petru Ehegartner:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru votul acordat și aș vrea să fac o mențiune. Această propunere legislativă, deși nu a avut acordul Guvernului, nu cred că este un proiect legislativ împotriva Guvernului sau împotriva politicii Guvernului. Este o propunere legislativă care va duce la o mai bună apropiere a deciziei față de cetățeni și cred că, finalmente, este benefică și pentru Guvern.

Încă o dată, vă mulțumesc.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Inițiator, un coleg deputat PP-DD.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Matache pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă vizează introducerea declarației profesionale pentru candidații la alegerile parlamentare.

Constituția României garantează dreptul de a fi ales tuturor cetățenilor români care îndeplinesc condițiile legale, fără a institui alte limitări, respectiv îndeplinirea unor condiții privind nivelul studiilor.

Jurisprudența CEDO subliniază faptul că drepturile electorale nu sunt absolute, dispozițiile art. 3 din protocolul la convenție recunoscând implicit posibilitatea unor limitări sau restricții. Aceste condiții sau restricții nu pot priva de efectivitate drepturile electorale, ci trebuie să urmărească un scop legitim și să nu fie disproporționate în raport cu scopul urmărit.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi.

Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov, la microfonul 7, pentru prezentarea raportului.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 8 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Membrii comisiei au considerat că introducerea unui document suplimentar la dosarul de candidat este excesivă.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și

adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu proiectul de lege?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei...

E organică?

Am o propunere pentru dumneavoastră și nu cred că o să mă refuzați. Aș dori să facem votul acesta la ora 12.30, ca să putem să mai adunăm proiecte de lege.

Aveți ceva împotrivă?

Supun la vot, atunci, ca să nu avem niciun fel de discuție. 12.30 în loc de ora 12.00.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, propunerea a fost aprobată.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi.

Trecem la punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naționale pentru Adopție.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică. Raportul e de admitere. Caracterul legii este ordinar. Inițiatori, mai mulți domni colegi.

Din partea inițiatorilor, dau cuvântul domnului senator Nicolae Vlad Popa.

Microfonul 5.

## Stimați colegi,

Sunt singurul – așa s-a întâmplat –, singurul senator, pe lângă zeci de deputați PNL, PSD, PC, care a fost de acord cu această propunere legislativă.

Foarte simplu, trebuie să onorăm, trebuie să respectăm părinții care adoptă copii. Este vorba de instituirea acestei zile pe 2 iunie, imediat după Ziua Copilului, Ziua Adopției, ca un semn de recunoaștere a acestui sacrificiu, dar, în același timp, gest nobil de a adopta un copil.

Este vorba de o sărbătoare care există în toate țările din Uniunea Europeană și e corect și cât se poate de onorabil ca și în România să existe o sărbătoare. Nu e vorba aici de o zi liberă, e vorba doar de a marca în calendarul românilor o zi importantă, și anume ziua care recunoaște importanța adopției în România.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Bratu, de la Ministerul Muncii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă, cu atât mai mult cu cât considerăm că aceasta conduce la creșterea gradului de conștientizare a realităților cu care se confruntă copiii din cămine și, poate, la a stimula chiar adopția în România.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Intervenții? Doamna senator... A, comisia, mă scuzați. Raportul comisiei, domnul președinte Vâlcov. Microfonul 7. Mă scuzați.

În ședința din 10 septembrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

Sunt de acord cu această propunere, dar am și un amendament.

Poate n-ar fi rău ca, până la 2 iunie anul viitor, când vom sărbători pentru prima dată această zi, Guvernul să facă în așa fel încât să modifice Legea adopțiilor în această țară, pentru că este un adevărat calvar să încerci să adopți un copil în România. Ani de zile, bătaie de joc! Și v-o spun din punctul de vedere al omului care a avut contact cu astfel de persoane și care are zeci de cereri să modificăm această lege.

Nu se poate! Este o umilire continuă a acestor părinți în devenire sau a unor părinți care au avut copiii lor, le-au murit copiii și nu vor neapărat un înlocuitor de copil, vor să dea un sens vieții și nu pot s-o facă din cauza acestei legi.

Poate că, până pe 2 iunie – v-am zis – anul viitor, vom avea și o lege europeană, și o lege care să-i ajute pe cei ce vor să adopte copii în România.

Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ce să vă spun?

Nu vreau să fac pe nimeni părtaș la problema adopțiilor. Înțeleg că este un sentiment de efuziune, dar nu doresc nimănui să treacă prin soarta conducerii unei țări care, pe o lege anterioară proastă, a avut un număr record de adopții.

Vă reamintesc că, potrivit legilor europene și Convenției Copilului, adopția este un lucru de excepție, nu este un lucru normal. România a suferit enorm și a făcut sacrificii deosebite ca să stopăm acest fenomen. Acest lucru nu are nicio legătură cu ce practică au anumite administrații locale privind ce spunea doamna senator.

Ideea de bază este următoarea: avem o lege bună, avem o lege care ne-a permis accesul în Uniunea Europeană. Știu că există încă, acum, o încercare de a o modifica. N-o să se întâmple nimic, pentru că nu putem reveni la o perioadă în care acest lucru era o mare afacere, pentru că aceiași tipi care fac 2 iunie în Europa Ziua Adopției o fac nu ca să adopte copii din țara lor, ci ca să adopte copii din țările altora.

Eu, personal... Noi discutăm de 700–800 de cazuri pe an. Noi nu avem cum să extindem adopțiile. Avem probleme deosebite de natalitate. E o prostie să pun problema în acest sens. Copilul, potrivit convenției internaționale, trebuie să crească în propria sa familie. Este realmente clar că adopția este o excepție.

Dacă vreți, putem face și ziua accidentaților morți în România, că sunt vreo 4.000, dar pentru 700–800 de cazuri, cât am reușit să avem acum, față de 2.500, cât aveam înainte, eu cred că nu merită o asemenea chestiune.

Mă rog, există o unanimitate, n-are niciun fel de relevanță din punctul meu de vedere, dar, vă rog să mă credeți, Legea adopțiilor este bună. Modificarea pe care a făcut-o Guvernul în primăvară îmbunătățește adopția internă. Într-un anume fel, cu adopția internă, este posibil să fie bine, dar în niciun caz... Mă voi opune din toate forțele, cât va exista o formă de democrație, adopției internaționale.

Știu unde se bate, știu ce fac ONG-urile. Îmi pare rău că Autoritatea pentru Protecția Copilului este mult mai slabă decât ce am avut noi înainte, dar vă atrag atenția că este un mare pericol, pe deficitul de natalitate, să ne batem joc de această idee.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vreau să reamintesc, doamnelor și domnilor senatori, că nu trebuie să discutăm la un proiect de lege decât despre conținutul proiectului de lege. Nicăieri în acest proiect de lege nu avem de-a face cu adopții internaționale și așa mai departe sau cu problema adopțiilor în general. Este vorba doar de instituirea unei zile prin care să se marcheze un fenomen umanitar care există și care va continua să existe. Sunt de acord cu domnul senator, că este o excepție, nu este o regulă și nu trebuie să fie, dar nu vreau nici să facem acum discuții în Senatul României pe problema adopțiilor internaționale, pentru că nu e cazul.

Domnul senator Grapă, microfonul 2.

Sunt împotriva acestei... Dați-mi microfonul!

V-am dat microfonul, da.

Punctul meu de vedere este că sunt împotriva acestei propuneri, pentru că ridică un subiect de excepție. Dacă... n-am fost înțeles.

Vă mulțumesc.

Absolut, dar n-aș vrea să deschidem acum o dezbatere pe adopțiile internaționale. Da?

Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi, Stimate domnule președinte,

Ar fi trebuit să faceți această remarcă înainte ca distinsul nostru coleg să-și ducă la bun sfârșit epopeea despre Legea nr. 273/2004, că la legea respectivă făcea referire.

Și aș vrea să vă spun cu aceleași argumente, puerile din partea Domniei Sale, de ce Legea nr. 273/2004 este foarte proastă, nu este foarte bună.

Unu la mână...

Domnule senator...

...este neconstituțională...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Grapă, nu mă obligați să iau o măsură ce nu-mi place și n-o doresc.

Domnule senator Grapă, vă rog, nu facem discuții pe Legea nr. 273/2004. Vă rog să vă referiți strict dacă sunteți de acord sau nu sunteți de acord cu inițierea acestei zile. Da?

Vă rog, aveți cuvântul.

Îmi dați voie? Mulțumesc.

Ceea ce faceți dumneavoastră este un abuz. În momentul de față... Vă rog să mă lăsați să-mi duc ideea până la capăt și, dacă considerați că nu e bună, să mă contraargumentați.

Ce faceți dumneavoastră este un abuz. Colegul de la Partidul Social Democrat s-a antepronunțat pe un act normativ care urmează să fie supus dezbaterii acestui plen, făcând niște acuze extrem de grave. Dumneavoastră ați închis gura celor care doresc să contraargumenteze la aberațiile spuse de distinsul coleg, fapt pentru care...

Văd că e foarte activă gura dumneavoastră, domnule senator, și nu v-am închis nicio gură. Să nu faceți procese de intenție. Cred că, de la această tribună, totdeauna v-am respectat. Vă rog, în mod respectuos, puțin, foarte puțin, să mă respectați și dumneavoastră.

Nici nu v-am închis gura, nici nu v-am luat microfonul. V-am spus doar să vă referiți – și o s-o fac încă o dată – la proiectul de lege în discuție. Nu e aici în discuție nici persoana mea, nici procedura, nici alt proiect de lege. Da?

Aveți cuvântul. Vă rog să vă exprimați cuvântul și fără să aduceți, în umila mea părere, nici măcar unui senator, ca să nu spun că oricărui senator, în această sală, acuzații în

legătură cu intenția de a închide gura sau de a face... și așa mai departe, da?

Vă rog să fiți atenți ce vorbiți. Vă rog să știți că sunteți în Senatul României și vă rog să vă adresați așa cum mă adresez și eu: respectuos și la obiect. Mulțumesc.

## **Domnul Sebastian Grapă:**

## Distinse domn președinte,

Vă rog foarte frumos și cu maximă condescendență să nu vă enervați, pentru că noi avem nevoie ca dumneavoastră să conduceți și de acum încolo aceste ședințe, fapt pentru care revin cu rugămintea de a-mi da voie să mă explic, pentru că ceea ce a făcut distinsul coleg de la Partidul Social Democrat este o antepronunțare pe un proiect de lege ce urmează a fi supus plenului.

Distinșii colegi pot fi induși în eroare de niște afirmații unilaterale, fără argumentație, fapt pentru care, dacă-mi permiteți, și solicit asta, o să vă spun de ce această lege, numită 273/2004, care nu are nicio legătură cu subiectul de astăzi, adusă în discuție de distinsul coleg senator, este foarte proastă, pentru că dânsul spunea că este foarte bună. Îmi dați voie?

## Domnule coleg,

Vă rog, faceți-vă intervenția. Încercați să concentrați. Dacă aveți de gând să faceți o disertație, să vorbiți o jumătate de oră, nu sunt de acord. Dacă aveți de gând să vă spuneți un punct de vedere și să o faceți concentrat, aveți microfonul. Puteați s-o faceți până acum de trei ori.

## Vă mulțumesc.

Două minute, domnule președinte, distinși colegi.

Aș vrea să spun că Legea nr. 273/2004 este o lege neconstituțională.

Pe de o parte, așază pe o poziție antagonistă ONG-urile din România, care, în opinia legiuitorilor, sunt slabe și corupte, față de cele internaționale, pentru că partenerii Oficiului Român de Adopții, în momentul în care se fac adopții cu Anglia, de exemplu, sau cu Italia, sunt ONG-urile din țările respective. Lucru care s-a putut până în 2001, respectiv 2004, în România. Acum nu se mai poate.

În afară de asta, mai există un articol neconstituțional, și anume faptul că, pentru a se putea face o adopție internațională, este obligatoriu ca unul din părinți să fie sau de origine română, sau copilul adoptat să fie de origine română..., să fie o rudă de-a lui. Aș putea să aduc foarte multe argumente, însă îmi păstrez plăcerea pentru momentul în care această lege va fi supusă dezbaterii plenului.

Vă mulțumesc.

Foarte înțeleaptă plăcere aveți!

Domnul președinte Rădulescu, microfonul central. Microfonul 2.

Acum, dacă ați pornit acolo, vă rog.

## Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Și eu îmi rezerv, la rândul meu, plăcerea de a discuta pe fond la Legea adopției, la o modificare, atunci când ea va veni aici, fiindcă sunt multe de spus, fiindcă am contribuit la modificarea acestei legi într-un sens pozitiv în urmă cu un an de zile și fiindcă consider că această lege, sigur, ca orice lege, mai suscită modificări. În momentul de față, este o lege bună.

S-a ajuns la situația ca instituționalizarea copiilor să fie excepția, nu cum era în anii ’90, să fie regula, cu rezultate pozitive absolut pentru copii.

Instituirea Zilei Adopției este un semn de recunoștință și apreciere pentru părinții care practică adopția și eu îi apreciez în mod deosebit pe aceștia. Există o mare vocație pentru adopție la poporul român, din motive tradiționale, istorice, și nu cred că o facem mai puțin ca alte națiuni.

Sigur că adopția este excepția față de filiația naturală, dar tocmai asta zic eu că trebuie încurajată. La urma urmei, excepția și minoritatea trebuie protejate.

Zilele trecute, discutam – sau e pe undeva, în ordinea de zi – de Ziua turco-tătarilor. Ar trebui, deoarece ei sunt excepția, să nu aibă o zi pe care să și-o sărbătorească? Ar trebui să nu mai luăm liber de Paștele catolicilor, deoarece ei sunt mai puțini și nu asta este regula? Adică, de data asta, nu sunt de acord cu abordarea distinsului coleg Mihăilescu. Tocmai pentru faptul că unii, în excepție și minoritate fiind, fac acest lucru lăudabil, acesta trebuie marcat printr-o zi a adopției și faptul că e pus a doua zi după Ziua Copilului este un lucru care mi se pare inspirat.

Vom vota pentru.

Domnul senator Barbu are cuvântul.

Vreau să spun doar, domnule președinte de ședință, că discutarea unei astfel de zile, în contextul în care nu se discută despre alte categorii de copii, mai puțin favorizați decât copiii adoptați, care – slavă Domnului! – au primit o șansă în viață de la familiile care i-au adoptat, este o discriminare pe care Parlamentul nu ar trebui s-o facă, din punctul meu de vedere.

Domnul senator Motoc, microfonul 2. Procedură!

Înainte de domnul Motoc, domnul președinte Hașotti are prioritate. Pe procedură.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că microfonul a fost mutat să stea mai departe de domnul Oprea, nu de domnul Popa.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au fost patru distinși colegi – și o spun cu tot respectul cuvenit – care au vorbit pe lângă acest subiect, motiv pentru care eu cer sistarea discuțiilor și anunț că Grupul parlamentar al PNL susține propunerea domnului senator.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu am să mai supun la vot această solicitare. Cred că sunt în asentimentul tuturor că s-au exprimat puncte de vedere.

De altfel, raportul este în favoare. Nimeni nu a spus că este împotriva instituirii acestei zile, numai că s-au constituit discuții colaterale acestui subiect.

Pe cale de consecință, mulțumindu-vă pentru înțelegere, fiind vorba de raportul de admitere al comisiei, fără amendamente, vă supun la vot raportul și propunerea legislativă.

Deschid votul.

Dați-mi voie, din punct de vedere tehnic, să fac un gest reparator, domnule președinte de ședință.

Microfonul 2 nu este în rând cu celelalte microfoane, așa cum a fost mereu, și nu este în regulă. Rog secretariatul să se ocupe, să-l pună în rând cu celelalte microfoane.

Mulțumesc mult.

Acum, la chestiune, pe această propunere legislativă, vreau să vă spun două puncte de vedere.

Primul. În România, există sute de copii bolnavi de distrofie musculară Duchenne, o boală degenerativă și, din păcate, imposibil de vindecat. Sunt foarte puține centre medicale în lume unde se pot opera acești copii să li se ofere o șansă, care este foarte mică. Și nu au o zi. Nu spun că propunerea vine în contradicție cu vreun precept moral al meu sau al cuiva. Orice om normal își dorește un astfel de lucru, numai că, în România, sunt foarte multe segmente în care sunt copii – și nu unul, doi, ci sute sau chiar mii de copii – care nu au o zi a lor. Și a discuta acum despre o astfel de zi nu știu dacă este rău sau este bine, cert este că discuțiile s-au politizat pe o lege a adopțiilor, care nu are nicio legătură cu propunerea legislativă...

O să termin cât mai repede. Îmi cer scuze că deranjez cu punctul de vedere care e prea elaborat.

Vă rog să vă exprimați votul și

Punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96 din 2002...

Punctul 15. Mă scuzați! Propunerea legislativă privind acordarea către preșcolarii și elevii din învățământul obligatoriu primar și gimnazial, de stat sau privat, a unui supliment alimentar sub formă de pachete alimentare sau o masă caldă.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administrație și Comisia pentru învățământ, într-un raport comun.

Raportul este de respingere. Caracterul legii este ordinar.

- Inițiatori, anumite doamne și domni deputați. Sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat de la Ministerul

Educației, Király András, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. ## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Ministerul Educației Naționale avizează nefavorabil propunerea legislativă din următoarele considerente:

– în momentul de față, Programul „Cornul și laptele” este în vigoare și are rolul de a contribui la limitarea fenomenului de abandon școlar;

– în al doilea rând, în eventualitatea modificării sau înlocuirii acestui program, este necesară analizarea posibilității introducerii unei mese pe zi pentru elevi, poate în cadrul Programului „Școală după școală” sau al altor programe dezbătute public la nivel național.

Ne pare rău, dar trebuie să susținem acest punct de vedere nefavorabil, întrucât ministerul nu este decât beneficiarul programului.

Dau cuvântul domnului senator Vâlcov, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiilor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Analizând propunerea legislativă, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, să adopte raport comun de respingere.

Astfel, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt solicitări din partea doamnelor și domnilor senatori? Da, este vorba de domnul senator Deneș. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Salut și respect toate inițiativele legislative ale colegilor și colegelor parlamentari, inclusiv ale celor care au propus această inițiativă legislativă, însă, dacă ar deveni lege, ar avea cel puțin două mari lacune.

Una este că în această inițiativă legislativă nu e specificat ce să conțină pachetul alimentar sau masa caldă și ar apărea probleme, iar la art. 4 lit. a) se spune că dreptul de a beneficia zilnic, pe perioada cursurilor, îl au numai elevii sau preșcolarii prezenți la cursuri. Întrebarea ar fi: cine cuantifică prezența la cursuri?

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Am să rog stafful să repună microfonul 2 la locul în care a fost inițial.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. S-a rezolvat problema.

Nu aș fi vrut să intervin. Sigur că legea nu are formularea cea mai bună. Este legea noastră, o susținem, dar m-a deranjat atitudinea, adică ce a vorbit reprezentantul Guvernului. Dacă Guvernul susține că prin acordarea cornului și laptelui se înlătură abandonul școlar, eu nu cred că este un adevăr. Nu prin asta. Trebuie alte măsuri.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 86 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 16, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 1...

Domnul senator Barbu, microfonul 2, procedură.

## **Domnul Tudor Barbu:**

10 secunde, domnule președinte de ședință, și vă mulțumesc.

Doar pe procedură. Conform votului plenului – și nu este prima oară –, de 20 de minute am ieșit din ceea ce am votat. Acum 20 de minute trebuia să intrăm în procedura de vot final. Așa știu eu...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

12.30.

Când s-a modificat la 12.30? Nu știu, dar îmi cer iertare dacă s-a modificat la 12.30. Îmi cer iertare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nicio problemă, domnule senator. Credeam că vreți să mă acuzați și dumneavoastră că sunt abuziv în conducerea ședinței.

Punctul 16, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2002, privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I—IV din învățământul de stat, modificat și completat.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru administrație și Comisia pentru învățământ. Raportul este de respingere. Legea este ordinară.

Sunt mai mulți inițiatori, domni deputați. Sunt prezenți inițiatorii?

Nu sunt prezenți. Dau cuvântul domnul Király András, secretar de stat în Ministerul Educației, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este o propunere legislativă asemănătoare cu cea anterioară. Ministerul și-a formulat un punct de vedere nefavorabil și în această situație.

La fel, derularea unui astfel de program presupune asigurarea unor condiții necesare pentru aplicarea lui în toate școlile și pentru toți elevii.

Având în vedere dificultățile de gestionare cu care s-ar putea confrunta consiliile județene și posibilele riscuri ce ar putea fi legate de calitatea produselor și distribuirea lor, considerăm că, în momentul de față, nu se poate aplica acest program.

Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul comisiilor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și pe această propunere legislativă comisiile au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Astfel, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc mult.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Domnul senator Vegh. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, domnul secretar de stat, care reprezintă Guvernul, este pus într-o situație destul de dificilă, să nu susțină un proiect de act normativ care, de fapt, vine în sprijinul copiilor. Poate ar fi trebuit invitați și la precedentul act normativ pe care l-am votat, era vorba de acordarea unei sume în valoare de 10 lei. Poate Ministerul Finanțelor Publice, pe viitor, ar trebui invitat sau, dacă nu avem condițiile necesare în școli, să vină reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care, de anul viitor, o să aibă în subordine inclusiv școlile, să creeze condițiile necesare pentru a putea asigura o masă caldă.

Și, vedeți, aproape săptămânal avem câte un proiect de lege de modificare pentru a veni în sprijinul copiilor să le oferim o masă caldă. Nu reușim, nu știu din ce motive.

Mulțumesc.

Închid dezbaterile generale asupra propunerii legislative și intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 93 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Codului silvic, aprobat prin Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Raportul este de respingere.

Caracterul legii: ordinară.

Inițiator, domnul senator Klárik László Attila. Dacă e prezent, îl invit la microfon pentru a susține propunerea legislativă.

Punctul de vedere al Guvernului e negativ.

Dau cuvântul domnului Gelu Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, deoarece am inițiat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008, în care, la art. 37 alin. (1) lit. e), au fost introduse și parcurile recreative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, microfonul 6, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru a prezenta raportul.

În ședința din data de 3 septembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Comisia supune pentru dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții și luări de cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dau cuvântul domnului senator Pereș, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

Inclusiv reprezentantul Guvernului recunoaște că, prin punctul de vedere cu care am fost sesizați, Guvernul nu este de acord cu această propunere legislativă, deoarece în noul Cod silvic a fost preluată această idee, în art. 37.

Deci, la urma urmei, o idee bună, venită din partea unor inițiatori, senatori ai Grupului parlamentar al UDMR, este, de data asta, și pun în ghilimele, sigur că da, „subtilizată” de Guvern, care vine cu un proiect de lege ulterior apariției, de fapt, a acestei propuneri legislative.

Este, dacă vreți, o trimitere în derizoriu din nou a Legislativului, inclusiv a senatorilor de data asta, pe care o face Guvernul și nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru.

Mulțumesc.

Senatorii Grupului parlamentar al PDL, în schimb, vor vota această inițiativă a colegilor de la Grupul parlamentar al UDMR.

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați votul.

Cu 98 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o trimiteți – stafful – la Camera Deputaților.

Punctul 18 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Raportul este de respingere. Caracterul legii: ordinară. Inițiatori: un număr de senatori.

Întreb dacă dintre domnii senatori inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă.

Nu se susține.

Dau cuvântul domnului Șoneriu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă în forma prezentată de inițiatori, deoarece nu este în concordanță cu anexele I și IV din Regulamentul european nr. 1.242/2008, propunerea nerespectând definițiile și clasificarea exploatațiilor prevăzute în regulamentul menționat.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator, președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, microfonul 6, domnul Saghian.

În ședința din data de 22 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.

Vă rog să transmiteți propunerea legislativă la Camera Deputaților.

Punctul 8 din ordinea de zi. Următoarea propunere legislativă la vot este Propunerea legislativă pentru susținerea creșterii natalității.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Este vorba de o lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul. Cu 112 voturi pentru, 12 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pe cale de consecință, vă rog să transmiteți propunerea legislativă la Camera Deputaților.

Următoarea propunere legislativă aflată pe ordinea de zi la sesiunea de vot este la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Este o lege organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 120 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți propunerea legislativă Camerei Deputaților.

Următorul proiect de lege se află la punctul 60 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, deci noi suntem Cameră decizională.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Supun la vot raportul de admitere, cu amendamente admise.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 103 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 14 abțineri, raportul de admitere, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Transmiteți-l, vă rog, la promulgare.

Ultimul proiect de lege cu caracter de lege organică, punctul 61 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a corupției.

În aceste condiții reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență, fiind vorba despre o lege cu caracter organic.

Acesta a fost raportul.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Dumneavoastră ați supus votului raportul și proiectul de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și acum. Stați un pic doamnă, luați loc.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

A fost supus votului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu. Nu a fost deschisă.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Dumneavoastră ați supus la vot. Ce facem acum? Supunem iar la vot?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Facem ce e procedural să se facă.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Dumneavoastră ați supus la vot raportul și proiectul. Dăm înapoi înregistrarea și vedem că așa este.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Stimată doamnă,

Dacă un proiect de lege sau raportul asupra unui proiect de lege nu întrunește – fiind o lege organică, fiind Cameră decizională – numărul de voturi pentru a fi adoptat, se supune la vot respingerea proiectului. Ați înțeles?

Acum, doamnelor și domnilor, supun la vot proiectul de respingere a legii _. (Discuții în sală.)_

Dacă proiectul de lege nu întrunește votul majorității senatorilor, se supune la vot proiectul de lege pentru respingerea ordonanței. Da?

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Listă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

La asta sau la cealaltă? La asta? Păi, după ce votăm, cereți liste. Dar am auzit că ați cerut listă. Da?

## Mulțumesc.

Vă reamintesc, doamnelor și domnilor colegi, că proiectul de lege s-a dezbătut... din 22 octombrie 2013. S-au supus la vot atât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței, cât și proiectul de lege pentru respingerea ordonanței și nu au întrunit numărul necesar de voturi.

## **Domnul Traian Constantin Igaș**

**:**

Până acum am tot supus votului de nici noi nu mai știm ce!

Deschid votul.

## **Din sală:**

## Nu merge!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Procedură, da? Suntem în procedura de vot. Deci, doamnelor și domnilor senatori, să fim foarte clari, ca să nu facem discuții în legătură cu felul cum se votează un proiect de lege. Deci am avut un raport al unui proiect de lege care nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Fără amendamente. În aceste condiții, fiind Cameră decizională, de pe ordinea de zi a acestei Camere nu poate să dispară un proiect de lege decât pe baza unui vot. Dacă nu a fost adoptat, următoarea etapă este: se supune la vot proiectul de lege de respingere... se supune la vot respingerea proiectului de lege, pentru că avem nevoie de 88 de voturi și pentru a-l adopta, și pentru a-l respinge.

Dacă nici acest vot nu este obținut, adică nu se respinge proiectul de lege, cu 88 de voturi, deci se înregistrează mai puține voturi, se reia procedura de vot într-o altă ședință.

E clar? E foarte clar.

Domnul senator Barbu, microfonul 2.

De câte ori se reia?

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte de ședință,

Puneți intervenția mea pe seama lipsei de experiență, fiind un biet senator la primul mandat, și vă rog frumos să lămuriți plenul ce anume votăm acum, pentru că, repet, eu cel puțin nu am înțeles...

Domnule senator, îmi cer scuze, dumneavoastră aveți foarte multă experiență, de aceea sunteți unul dintre conducătorii unui grup parlamentar. Eu nu am înțeles dacă, acum, votul meu, 1–4, înseamnă că sunt de acord sau 1–2 înseamnă că sunt de acord, că abținerea o știu, e 1–3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu e niciun fel de problemă, o rezolvăm imediat. Deci, doamnelor și domnilor senatori, noi suntem Cameră decizională.

Fiind Cameră decizională, un proiect de lege ca să poată să fie scos, să iasă din Camera decizională, trebuie să fie scos prin vot. Fiind vorba de legi organice, și adoptarea..., deci mersul legii la promulgare... se adoptă cu 88 de voturi.

Dacă nu se obține, cum a fost cazul raportului..., când raportul nu are amendamente, se supune la vot raportul, ceea ce înseamnă raportul de admitere a legii. Dacă nu întrunește numărul de voturi, atunci, ca să poată să iasă de pe ordinea de zi, se supune la vot respingerea proiectului de lege.

Nu iese!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, nu știu, o să vedem. Dacă nu iese raportul... Atenție! Dacă nici după ce se supune la vot respingerea proiectului de lege nu se întrunește numărul de 88 de voturi, se reia votul până când ori se adoptă, ori se respinge. Nu există nicio altă posibilitate ca un proiect de lege care a trecut prin dezbaterea Parlamentului în cele două Camere să iasă de pe ordinea de zi.

Domnul senator Pereș, microfonul central.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Procedură.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aproape perfect adevărat ceea ce a spus domnul președinte, cu o singură corecție. Este vorba de un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență și procedura, așa cum spunea domnul președinte, trebuie să fie de respingere sau de aprobare, pentru că este vorba de o ordonanță de urgență, domnule președinte, și vă rog frumos, atunci când mai repetați problema asta, să spuneți că e proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență sau de respingere a ordonanței de urgență.

Fără niciun fel de problemă o să spun și eu acest lucru. Dar, încă o dată, nu poate fi scos de pe ordinea de zi un proiect de lege decât prin vot.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mai este o problemă. Nu va mai fi pus încă o dată pe ordinea de zi, pentru că va fi adoptat tacit.

Să nu ne păcălim. Deci va trece termenul și va...

## Nu!

Ba da _. (Discuții la prezidiu.)_

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu. Haideți, cu paciență, le rezolvăm pe toate. Deci, fiind vorba despre o Cameră...

Doamnelor și domnilor senatori...

Domnul senator Greblă. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mie mi se pare această discuție absolut inutilă, având în vedere două lucruri:

Unu, decizia Curții Constituționale, care, în materia aceasta nereglementată în regulamentul nostru, a adoptării în Parlament a ordonanțelor de urgență, a statuat – în câteva decizii succesive – că în situația în care proiectul de lege pentru aprobarea unei ordonanțe nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi admis se transformă automat în proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență, respingere sau admitere care trebuie luată, făcută, cu același număr de voturi, respectiv pentru lege organică sau lege ordinară.

Și, din acest punct de vedere, acum, trebuie supus votului proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență și, dacă nici acest lucru nu va întruni numărul necesar pentru a fi respins, el rămâne pe ordinea de zi a Senatului și va fi repus, la stăruința Biroului permanent, într-o ședință ulterioară, până când se va decide, prin vot, fie admiterea, fie respingerea ordonanței de urgență. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Greblă, așa este, o decizie a Curții Constituționale.

Domnul senator Ghișe, microfonul 2.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Noi ne-am cam învățat deja cu principialitatea și logica deciziilor Curții Constituționale. Totuși, presupun că toți cei care suntem prezenți acum în sală am absolvit măcar bacalaureatul, dacă nu și o facultate.

Este o chestiune de logică bivalentă. Dacă nu aprobi ce s-a propus, pe cale de consecință, este respins.

Or, a vehicula ideea creață de la Curtea Constituțională potrivit căreia un proiect de lege, acela de aprobare a ordonanței, care este respins se transformă – ca să nu zic, biologic, se metamorfozează – în proiect de lege de respingere a ordonanței, din punctul meu de vedere – să mă scuzați! – nu prea stă în picioare logic.

Deci logic este: dacă un proiect de lege de aprobare a fost respins înseamnă că s-a respins, nu înseamnă că se metamorfozează în altceva care să vedem dacă se respinge. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Domnul senator Mazăre, microfonul 3.

Decizia Curții Constituționale nr. 970/2008, da?

## **Domnul Alexandru Mazăre:**

Domnule președinte, am și eu o întrebare către dumneavoastră... poate vă lasă domnișoara puțin. Dacă eu personal, ca senator, scriam acest proiect de lege, îl înaintam Parlamentului și luam 86 de voturi astăzi, ce se întâmpla? Era respins.

Da.

## **Domnul Alexandru Mazăre:**

Dacă vine sub formă de ordonanță de la Guvern și ia 86 de voturi, ce se întâmplă?

Doamnelor și domnilor senatori... Domnul senator Ghișe, microfonul 2. Pe rând, pe rând!

Vă rog respectuos, o propoziție vreau să mai adaug la cele ce am spus.

Vă rog.

Potrivit Constituției – pe care, din când în când, Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională

din România, își fundamentează juridic deciziile politice –, unica autoritate legiuitoare este Parlamentul. Mă rog, asta dacă mai contează în România Constituția. Așadar, nu poate Curtea Constituțională, printr-o decizie creață, să spună că, dacă un proiect de lege a fost respins, atunci el se transformă într-un proiect de lege de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori..., acum... nu, nu. Domnule senator Barbu, vă rog. Nu mai... Deci...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Domnule președinte, am dreptul să vorbesc sau nu am? Îmi cer scuze.

Aveți, domnule senator, poftiți. Luați cuvântul. Microfonul 2.

Este o intervenție generată de, este adevărat, descendenții direcți ai lui Einstein și ai lui Esop în Parlamentul României, oameni care nu au catadicsit să se gândească o secundă înainte să râdă de colegii lor atunci când colegii lor, și mă număr printre ei, au venit la microfon să spună că este o nedumerire mare în rândul multor oameni din plen în ceea ce privește votul pe taste. Da. Nu este nimic de râs, pentru că, de fapt, ce spune colegul Ghișe este corect, ce a spus colegul Mazăre este corect și ceea ce dumneavoastră supuneți la vot este dincolo de neclar pentru foarte mulți, că nu suntem toți la al cincilea mandat, nu am avut valoarea necesară să avem cinci mandate în ultimii 20 de ani.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi... Domnule senator Stănescu, aveți cuvântul, microfonul 2. Procedură. ( _Rumoare, discuții.)_

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

## Stimați colegi,

Ajungem într-o situație absurdă, pentru că, dacă nu mai dezbatem, că înțeleg că nu se mai poate dezbate nimic pe fond, atunci eu nu am cum să-mi schimb punctul de vedere și voi vota la infinit la fel.

Iar colegul meu va face la fel. Ce sperăm în felul ăsta? Să nu fim atenți într-o zi, să votăm altfel? Nu înțeleg logica.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Stai, că nu are rost să mai...

Doamnelor și domnilor colegi..., haideți să o luăm...

Puțină liniște se poate? Se poate un pic de liniște, da?

## Doamnelor și domnilor colegi,

Această discuție se face în legătură cu ordonanța de urgență. Ordonanța de urgență este o procedură specială de legiferare, de delegare legislativă, din partea Guvernului. De aceea, Curtea Constituțională, în două decizii succesive... Pentru că această nelămurire pe care o aveți dumneavoastră am ridicat-o și noi în Senat și în Camera Deputaților cu foarte mult timp în urmă, de când ordonanțele de urgență au fost utilizate ca modalități de introducere a anumitor proiecte legislative de modificare și așa mai departe. Pentru că existau aceste întrebări, toate care sunt absolut justificate, e o problemă, într-adevăr, și de logică legislativă, și este o problemă și de activitate a noastră propriu-zisă.

Au fost ridicate aceste obiecțiuni la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională referindu-se, în mod direct, numai la ordonanțele de urgență. Vreau să spun că ele au fost ridicate și în legătură cu Guvernul Boc, știți mai multe situații.

Curtea Constituțională, în două decizii succesive, nr. 970/2008 și 971/2008, a explicat că este vorba de delegare legislativă a Parlamentului, a actului legislativ către Guvern, pentru ca aceste ordonanțe să fie respinse, deoarece ele au produs efecte. Deci nu uitați că ordonanțele de urgență și ordonanțele sunt acte legislative care produc efecte, efecte din momentul în care sunt publicate în Monitorul Oficial. Pentru ca aceste efecte să fie stinse, trebuie ca ordonanța de urgență respectivă să fie respinsă printr-un proiect de lege.

Eu vă spun încă o dată: nu avem, în materie de decizie a Curții Constituționale, nicio altă posibilitate. În conformitate cu deciziile noastre și modificările Constituției, deciziile Curții Constituționale sunt de absolută și totală obligativitate.

Procedura de care discutăm astăzi este o procedură care se aplică din 2008 încoace. Au trecut nenumărate proiecte de lege prin acest sistem de vot și nu există altă cale decât să supunem la vot acest lucru.

Mulțumesc.

Ultima intervenție, domnul senator Ghișe. Microfonul 2.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Stimați colegi... Domnule președinte...

Stimate domnule președinte, vă rog frumos să aveți amabilitatea să-mi asigurați condițiile de liniște pentru a vorbi.

Și avem în Constituție articol care spune că există pentru ordonanțe de urgență termene exprese, de 30 de zile pentru prima Cameră și, pe cale de consecință, dacă mai contează logica în România, și pentru a doua Cameră, ca, în cazul ordonanțelor de urgență, acestea să fie aprobate.

Mulțumesc.

Dacă nu sunt aprobate, își încetează efectivitatea juridică, pentru că urgența a dispărut prin neaprobarea lor de către Parlament.

Da. Mulțumesc, domnule senator.

Mai am o propoziție. Mă scuzați.

Or, nu este atributul constituțional al Curții Constituționale ca ea să ofere soluții legislative în sensul de a transforma un proiect de lege în alt proiect de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori, ne întoarcem la procedura de vot.

Domnul președinte Hașotti și după aceea domnul președinte...

Vă mulțumesc, Foarte scurt, domnule președinte. Sigur că, în primul rând, o veste proastă pentru cei care votează împotrivă: ordonanța produce efecte. Nu? Și produce în continuare până... un an... Vreau să vă spun ceva. A fost, acum două legislaturi, o modificare la Codul fiscal care a stat trei ani. Trei ani. Ordonanță de urgență și a lucrat ordonanța... Așa că ne agităm inutil.

Al doilea lucru. A doua veste proastă este că noi am avut și cred că încă mai avem în dezbatere un proiect de revizuire a Constituției și îi întreb pe toți cei care au intervenit: ați făcut amendament de modificare...

## **Din sală:**

Vedeți? Mi le-aș crea mie, dacă aș putea.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Fiți amabil!

Domnule președinte și stimați colegi,

Noi ne aflăm acum în acest impas din cauza unor decizii nelogice și neconstituționale ale Curții Constituționale.

Potrivit Constituției și legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale, ea este unica autoritate de jurisdicție constituțională, în sensul de a constata constituționalitatea legilor. Curtea Constituțională nu este chemată prin Constituție, stimați colegi, și prin lege să ofere proceduri. Or, ordonanța de urgență nu este un act de delegare legislativă din partea Parlamentului, ordonanța de urgență este un instrument constituțional pentru a da Guvernului șanse ca, în situații de urgență, să operaționalizeze organizarea executării legilor.

Da.

...a acestei proceduri care și eu cred că este o eroare? Și spune domnul Chiuariu că da. Foarte bine. Înseamnă că de la viitoarea Constituție Curtea Constituțională nu va putea legifera în această chestiune. Dar, domnule președinte, stimați colegi, propun sistarea discuțiilor și mai avem de dat un vot, un vot în legătură cu această ordonanță de urgență, de respingere a ordonanței de urgență, așa cum dumneavoastră foarte clar ați spus și, la fel, și domnul Pereș.

Prin urmare, propun sistarea discuțiilor și ultimul vot pentru astăzi.

Oricum, erau dezbateri pe procedură. Nu e vorba de... Domnule senator, nu mai doriți, nu? Deci era exact același lucru. Atunci, doamnelor și domnilor colegi, deoarece proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor, se supune la vot proiectul de lege pentru respingerea ordonanței. Așa cum spunea și domnul senator Pereș – spun încă o dată –, pentru respingerea ordonanței.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

24 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, 13 abțineri. Nu

s-a întrunit numărul necesar de voturi.

Rămâne pentru altă sesiune de vot.

Am încheiat sesiunea de vot.

Avem o singură notă, pe care o citesc înainte de închiderea ședinței, pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului,

în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

- Lege pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind

- organizarea judiciară – procedură de urgență.

Termenul pentru procedura de urgență este de două zile

de la data depunerii, astăzi, 29 octombrie 2013.

- Închid lucrările ședinței.

- Vă mulțumesc.

A cerut domnul președinte Ilie Sârbu și i s-a oferit. Mulțumesc.

Rog stafful să distribuie pentru săptămâna viitoare cele două decizii ale Curții Constituționale, nr. 970/2008 și 971/2008, pe masa fiecărui senator. Pentru studiu individual.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647930]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 134/7.XI.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei