Stenogramă plen

Declarația politică se intitulează „Violența în familie există, chiar dacă vrem sau nu să recunoaștem!”.

Prevenirea și combaterea violenței domestice, ce afectează în primul rând femeile, dar și copiii și familia în întregul său, reprezintă obiective prioritare pentru organizațiile internaționale, guvernele și statele lumii și ar trebui să reprezinte o preocupare zilnică a fiecăruia dintre noi.

Vă reamintesc că, potrivit Rezoluției nr. 54/134 a Adunării Generale a ONU din 1999, data de 25 noiembrie este Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor.

Violența domestică era anul trecut principala cauză de mortalitate a femeilor între 19 și 44 de ani, înaintea conflictelor armate, a cancerului sau a accidentelor rutiere, potrivit europarlamentarului britanic Sandra Barnes, raportor al Congresului Puterilor Locale și Regionale din Europa privind violența asupra femeilor.

În România, în perioada 2004–2011 au fost raportate peste 82.000 de cazuri de violență domestică și 800 de decese din această cauză. Aceste valori sunt însă subestimate. Datele unui studiu realizat în iulie 2013, la nivel național, de INSCOP arată că peste 40% din români au auzit de cazuri de violență în familie printre cunoscuții lor. Dintre aceștia, 70% au declarat că victima violenței fusese soția și doar 4,4% au declarat că soțul fusese supus violenței domestice. Mai mult, 30% din cei care au răspuns la acest sondaj consideră că „femeile mai sunt bătute și din vina lor”.

Potrivit altor date oficiale de la Inspectoratul General al Poliției Române, în anul 2011 a crescut cu 10% numărul sesizărilor privind infracțiunile de violență în familie față de 2010. Cu toate acestea, din totalul infracțiunilor sesizate, doar în 22,6% din cazuri s-a dispus începerea urmăririi penale. Acest lucru se explică prin faptul că femeile pregetă să depună plângeri din motive financiare, sentimentale sau legate de protejarea copiilor.

Privind aceste date, putem spune că ne confruntăm cu un fenomen semnificativ și foarte îngrijorător, chiar în condițiile în care cadrul legislativ și de reformă în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie a evoluat foarte mult în ultimii ani.

În decembrie 2012 Guvernul a aprobat un document extrem de important, Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2012 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013–2017, precum și Planul operațional pentru

implementarea acestei strategii. Acest document conține un set de măsuri menite să contribuie la diminuarea actelor de violență în familie, să reducă riscul recidivei și să susțină psihologic victimele.

Mai sunt însă foarte multe de făcut în acest domeniu!

Numărul polițiștilor ce acționează la nivel național este redus și, de cele mai multe ori, cazurile de violență domestică nu sunt tratate precum urgențe, așa cum se întâmplă în cazul infracțiunilor grave. Potrivit unor statistici Eurostat din 2011, România ocupa locul 18 în Uniunea Europeană ca număr de polițiști la 1.000 de locuitori. Potrivit acestor statistici, numărul polițiștilor la mia de locuitori este dublu în țări precum Italia – 5,66 polițiști la mia de locuitori, Spania – 5,39, Bulgaria – 4,36. România are 2,28 polițiști la mia de locuitori.

Consider că este nevoie de suplimentarea numărului de polițiști, astfel încât să existe posibilitatea de apelare non-stop în cazul unor infracțiuni domestice. De asemenea, este esențială pregătirea acestora pentru situațiile dificile și delicate generate de cazurile de violență domestică. În Austria, de exemplu, polițistul care intervine are dreptul, dacă apreciază că violența se poate repeta în viitorul apropiat, să evacueze temporar agresorul din locuință pentru patru săptămâni. În primele trei zile după evacuare, o divizie specială de poliție verifică respectarea acestuia și îi informează pe ambii în legătură cu consecințele legale ale faptelor.

Este benefic faptul că justiția poate da ordin de protecție în favoarea victimelor violenței. Fac însă apel la autoritățile competente să definitiveze cu celeritate ghidurile privind procedurile de instrumentare a cazurilor de violență în familie pentru polițiști, judecători și procurori, pentru ca aceste ordine de restricție să poată asigura securitatea necesară celor care au nevoie de ele.

Un alt aspect extrem de important vizează numărul de adăposturi pentru femeile abuzate. La nivelul anului 2012, numărul adăposturilor pentru femei abuzate la nivel național era de 50. Este un număr infim! Nu ne putem permite ca la aceste adăposturi să se stea la coadă!

De asemenea, consider că semnarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul, ar fi un pas important pentru apărarea drepturilor femeilor din România și încă un obstacol pus în fața violenței împotriva femeilor.

Declarația politică este intitulată „Prioritatea pentru dezvoltarea câmpiei mureșene”.

Câmpia mureșeană, parte integrantă a colegiului pe care îl reprezint în Senatul României, este întruchiparea idilică a satului transilvănean: o zonă preponderent rurală, cu oameni harnici, așezați, adevărați ardeleni, care, cultivându-și pământul până la ultima bucată și crescând animale, muncind din greu, au reușit, în ciuda unor lipsuri evidente de resurse, să iasă din sărăcie și să schimbe fața comunităților în care trăiesc. E dovada că omul sfințește locul.

În egală măsură, primarii și autoritățile locale se preocupă pentru ca în aceste comunități să existe drumuri modernizate, școli primitoare pentru copiii familiilor care au ales să rămână acasă și să-și facă un rost aici, cabinete medicale, toate cele necesare pentru ca viața acestor oameni să fie cât mai ușoară și mai bună. Vreau să-i felicit pe toți acești primari pentru interesul dat și pentru grija cu care se apleacă asupra nevoilor comunității. Primari ca aceștia duc greul administrației și, majoritatea dintre ei, aflați la al doilea sau la al treilea mandat, au trăit nouă ani de opoziție grea, ani în care, sub presiunea diferitelor amenințări, s-au străduit să facă câte ceva din puținul pe care l-au avut, în condițiile în care Guvernul PDL a direcționat fondurile pe criterii politice, lăsând comunități întregi să sufere doar pentru că primarul nu era unul de-al lor.

În această zonă de câmpie, principalele probleme încă nerezolvate sunt alimentarea cu apă și canalizarea. Sunt peste 10 unități administrativ-teritoriale, care formează o zonă geografică compactă, cu o populație de circa 30.000 de locuitori, care încă nu au acces la un sistem de alimentare cu apă potabilă și canalizare.

Știm cu toții că factorul de mediu cu cel mai mare impact asupra populației este apa, având în vedere importanța sa vitală pentru sănătate, confort, creșterea gradului de igienă, dar și pentru agricultură, activități productive sau servicii care să crească potențialul de dezvoltare și de atractivitate al comunelor și satelor. La fel de importantă este și problema canalizării localităților, fiind necesar ca atât alimentarea cu apă, cât și canalizarea să se realizeze concomitent.

Declarația politică se intitulează „Eforturi pentru îmbunătățirea cadrului legislativ pentru funcționarea mecanismului de verificare a procedurilor de achiziții publice”.

Stimați colegi,

Accesarea fondurilor europene destinate României pentru perioada 2007–2013 pentru cele șapte programe operaționale – Transport, Mediu, Regional, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creșterea Competitivității Economice, Dezvoltarea Capacității Administrative și Asistență Tehnică – consemnează, din păcate, un eșec inedit în Uniunea Europeană și atrage după sine mari corecții financiare pe care România trebuie să le plătească.

Concluzia monitorizării Comisiei Europene este una sumbră: „Sistemul de management și control a funcționat necorespunzător.”

Măsurile Guvernului Ponta au vizat și vizează îmbunătățirea sistemului de verificare a achizițiilor publice derulate în proiectele finanțate din instrumentele structurale, cauza principală a deficiențelor. A fost creat și îmbunătățit cadrul legislativ, instituțional și procedural pentru funcționarea mecanismului de verificare a procedurilor de achiziții publice, astfel încât să se realizeze condițiile necesare pentru prevenirea fraudelor și evitarea blocajelor în implementarea programelor.

Însă cred cu tărie că munca Guvernului, deși susținută și intensificată în acest domeniu, nu este suficientă. Cred că este nevoie, stimați colegi, să sprijinim intensiv, la nivel parlamentar, eforturile Guvernului de a recredibiliza imaginea României și de a-i oferi un statut respectabil în Uniunea Europeană, înțelegând totodată că Guvernul nu poate și nu trebuie să fie singurul responsabil de gestionarea problemelor din sistem, întrucât nimic nu se poate realiza fără muncă de echipă susținută.

Este nevoie să lucrăm împreună la asigurarea unei stări de echilibru și disciplină care ne va permite să recredibilizăm imaginea României în plan extern.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Proiectul E-VIZA”. Stimate colege, Stimați colegi,

Doresc să salut inițiativa Ministerului Afacerilor Externe de a lansa proiectul E-VIZA – portal electronic pentru facilitarea procesului de obținere a vizelor. Consider că proiectul este o măsură eficientă care va contribui semnificativ la îmbunătățirea sistemului de procesare a cererilor de viză pentru România, prin crearea acestui nou serviciu electronic care va permite solicitanților să își întocmească on-line dosarul de aplicare. De asemenea, cred că acest proiect va avea un impact pozitiv în ceea ce privește turismul, sectorul de afaceri și sistemul universitar, domenii pentru care aplică cel mai des solicitanții de viză pentru România, și, pe de altă parte, va conferi consulilor români posibilitatea de a presta un serviciu modern, oferind un instrument de lucru care va permite o mult mai bună gestionare și soluționare în timp a cererilor de vize. Acest portal va contribui la facilitarea accesului solicitantului de viză către misiunile diplomatice ale României, reprezentând în același timp un portal de informații pentru aplicanți, ajutându-i în acest fel să aibă pregătit dosarul când ajung la ghișeu și reducând astfel durata de așteptare, cu respectarea tuturor rigorilor care se impun în materie de acordare de vize.

Sunt de părere că lansarea acestui portal este un pas deosebit de important în ceea ce privește îmbunătățirea comunicării și serviciilor oferite de misiunile diplomatice ale României aflate pretutindeni în lume, precum și un punct de plecare pentru elaborarea și implementarea de soluții care să vină atât în sprijinul cetățenilor străini care își doresc să vină în țara noastră, cât și în sprijinul românilor de peste granițe. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Să fim mai uniți, mai solidari!”.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Am venit de multe ori în fața dumneavoastră, de cele mai multe ori pentru a fi critic în legătură cu multe dintre racilele care macină diverse segmente ale societății românești. Pe bună dreptate, cu convingerea că ignorarea sau complăcerea din rațiuni de calcul politic ar fi la fel de păguboase ca actele criticate în sine sau chiar mai grave.

Și nu mă voi abate de la acest drum, pe care îl consider corect și cinstit în raport cu considerentele valorice ale celor care mi-au încredințat votul și au decis că merit să îi reprezint.

Însă astăzi mesajul meu nu va fi critic. Apropierea zilei de 1 Decembrie mă îndeamnă mai degrabă spre un mesaj de unitate, de solidaritate, de patriotism, dacă vreți, valori demne și fundamentale ale oricărui popor și la care, din nefericire, ne raportăm, din ce în ce mai des, cu prea puțină deferență, cu din ce în ce mai puțin respect.

Prinși în mâlul disputelor televizate zilnic, uităm, de cele mai multe ori, să ne ridicăm privirile și gândurile către aceste valori care au stat la baza formării acestui stat, la nașterea acestei națiuni.

Nu cred că este deloc pompoasă afirmația că este obligația noastră de serviciu să fim responsabili și serioși atunci când ne raportăm la aceste valori, care se subscriu oricărui program de guvernare. Și fiecare segment din societate ar trebui condus, cu grijă și responsabilitate, spre îndeplinirea obiectivelor sale, prin dialog cinstit și cu asumarea unor termene care să fie respectate de toate părțile. Pentru că unitatea, solidaritatea și patriotismul nu trebuie doar clamate sau asumate declarativ, sunt valori pe care orice națiune demnă le respectă prin fapte. Aceasta îi educă pe membrii ei, încă de la cele mai fragede vârste, în spiritul acestor valori și are grijă ca, de-a lungul evoluției societății, lucrurile să nu scape de sub control.

Așa gândesc eu și mă bucur că actualul Guvern, prin vocea prim-ministrului, încearcă să readucă aceste valori în prim-plan, prin punerea în practică a celor mai multe dintre angajamentele asumate prin Programul de guvernare și prin recuperarea multora dintre întârzierile pe care România le-a înregistrat în ultimii ani, dar și prin scoaterea în dezbatere publică a unor dosare economice care au zăcut ani de zile, din lipsă de curaj, prin sertare.

Declarația politică este intitulată „Criza de identitate a ministrului Varga, tradusă în Codul silvic”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Dacă nu erau destule de rezolvat, în mod urgent, atent și responsabil, iată că, stimați colegi, mai avem și un așa-zis Cod silvic, denumit Proiect de lege de modificare și completare a Legii nr. 46/2008, care vine să schimbe. Toate bune și frumoase, însă teama mea este aceea că aceste schimbări nu reprezintă, în forma actuală, decât, iertată-mi fie exprimarea, o cârpăceală, ca și cum acest proiect vital ar fi un cauciuc ce trebuie recondiționat prin vulcanizare.

Astfel, am ajuns în stadiul în care suntem solicitați să avizăm, să dezbatem și, eventual, să și votăm un proiect ce devine, de la o zi la alta, un cod politic, nicidecum unul silvic.

Cu tot respectul, am impresia că doamna ministru delegat pentru ape, păduri și piscicultură practică politica struțului, care, atunci când nu se ascunde cu capul în nisip, aleargă, nici el nu știe pentru ce, dar aleargă; și o face temeinic, părând a avea un scop.

Atunci când ați primit avizul nostru, al parlamentarilor, în funcția actuală, cu toții ne-am gândit că este vorba de un specialist în chestiuni de o înaltă ținută, responsabilitate și grijă față de acest sector extrem de important al economiei românești, și nu numai.

Din păcate, în acest moment, doamna ministru dezamăgește votul nostru. Și ca să ajungem la ceea ce ne interesează pe toți, țin să îi reamintesc doamnei ministru că excesul de zel din motivații politice evidente, unul tradus prin concedierea în masă a muncitorilor din domeniul forestier și exprimarea unui veto complet arbitrar în privința celor care

gestionează domeniile silvice și lipsa de atenție la incriminări ce duc la urmări și consecințe cu aspect legal, ne arată nouă tuturor felul în care Domnia Sa înțelege să gestioneze această problemă.

## Doamnă ministru,

Vă reamintesc, dacă cumva ați uitat, că, în cazul unui astfel de elan și exces de zel ce caracterizează, se pare, manifestarea mandatului dumneavoastră, ați mers într-unul din județele țării și ați ținut să înfierați și să demascați o serie de oameni din cadrul personalului silvic din zonă, mergând până la a nominaliza și muncitorii forestieri pe care îi considerați vinovați de acte cu caracter infracțional, neținând cont de un aspect pe cât de minor, pe atât de relevant. Acești domni la care ați făcut referire sunt reprezentanți ai PNL și PDL, deci cu numiri și funcții politice. Ceva mai relevant de atât doriți, doamnă ministru, tocmai dumneavoastră, care politizați actualul proiect de lege?

Declarația politică se intitulează „Nu da, dăruiește!”. „Ileana; 18 ani; căsătorită; însărcinată în șase luni; urâtă de soacră; bătută crunt de soț; copilul omorât; ajunge la spital în stare gravă; el e luat în evidență (!) de Serviciul privind combaterea violenței în familie; ea ar vrea să divorțeze, dar nu vrea ca el să ajungă la închisoare; abia a început viața și a suferit pentru două. (...)

Ileana (alta); 53 de ani; foarte curată și extrem de harnică; muncește întruna, oriunde; intră în curtea vecinilor, ia sapa și prășește grădina; cară apă; dacă îi dai ceva, e foarte fericită; dacă nu-i dai, nu se supără; are bărbat – șofer, o bate, o ignoră și nu aduce nimic acasă; are casă; are fii; când nu o bat, o ignoră și nu o ajută cu nimic; are tată; o bate și îi vorbește urât; ieri a bătut doi pari și a legat o sârmă ca să o împiedice să treacă cu vaca prin curtea lui; și-a construit singură un bordei de lut unde doarme când ajunge de la muncă, noaptea; a muncit toată viața ca o roabă, nu va avea o pensie și nimeni nu va plăti pentru nefericirea acestei femei. (...)”

Sunt două cazuri reale. Pe amândouă le-am întâlnit în aceeași zi. Ca ele mai sunt însă milioane. Una din trei femei a fost bătută, forțată să facă sex sau abuzată de-a lungul vieții; asta arată studiile științifice. Realitatea lor tristă este însă trecută sub tăcere; în societatea noastră românească, în special. În alte țări, violența exercitată împotriva femeii este plasată mai sus pe agenda guvernelor; se promovează măsuri concrete, se fac pași înainte. Și la noi se fac, dar într-o mare discreție. Nu cred că e nepăsare; este un fel de rușine nerecunoscută, rușinea de a recunoaște că pe lângă fiecare victimă a violenței există și un agresor.

Organizația Națiunilor Unite a decis să se marcheze, în 25 noiembrie, Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, ca semn al angajamentului statelor membre de a merge împreună pe același drum. Nenorocirea este că schimbarea nu se produce de la sine. Câteva organizații ale societății civile încearcă de ani buni să sensibilizeze societatea și să amelioreze situația; efortul lor este mare și lăudabil, rezultatul este mic, prin comparație cu amploarea fenomenului. Câteva membre ale Parlamentului – rareori vreun membru – s-au alăturat acestui efort de-a lungul timpului; cu tot sufletul. Instituțiile statului nu au însă suflet.

Declarația politică este intitulată „Ziua Dobrogei – eveniment demn de luat în considerare”.

Se împlinesc 135 de ani de când Dobrogea a revenit la țara-mamă, după semnarea Tratatului de la Berlin. Pe 14 noiembrie 1878, Carol I citea două documente fundamentale prin care se arăta că „Dobrogea face parte din România”.

Istoricii afirmă că data de 14 noiembrie 1878 reprezintă începutul modernizării Dobrogei, dar și un pas important spre Marea Unire de la 1918.

Între 14 și 18 noiembrie 1878, Dobrogea a trăit momente istorice importante: la Babadag, Tulcea și Constanța au sosit primele unități ale Armatei Române, iar la 23 noiembrie 1878 autoritățile românești au preluat oficial administrația Dobrogei.

Constanța a trăit sărbătoarea primirii Armatei Române la 23 noiembrie. Steaguri tricolore fluturau pretutindeni în oraș, iar în port navele diferitelor state arboraseră marele pavoaz cu sute de drapele. Au participat la festivități peste 5.000 de persoane.

Instaurarea, _de facto_ , a suveranității României în cadrul noilor frontiere maritime încununa un act național de cea mai mare importanță după Unirea Principatelor din 1859, și anume restabilirea autorității statului român asupra Dobrogei.

Noua fațadă maritimă, în lungime de 240 km, împreună cu portul său Constanța, deschidea României o largă fereastră spre mările și oceanele lumii, permițându-i să participe, sub aspect economic, politic și spiritual, la dialogul mondial, în spiritul tradițiilor și aspirațiilor sale.

Pentru dobrogeni, unirea a însemnat conectarea la noile exigențe ale epocii, o deschidere spre progres și civilizație. Statul român a aplicat o politică largă, înțelegătoare, de stimulare a activității populației dobrogene indiferent de naționalitate. Dezvoltarea economică a cunoscut alte ritmuri, îndeosebi în zona porturilor fluviale și maritime. Tulcea și Constanța s-au impus ca principalele centre de cultură.

Având în vedere importanța evenimentului, am constatat cu mâhnire că marcarea a avut loc numai pe plan local.

Doresc să sensibilizez cu acest prilej Ministerul Culturii, pentru ca pe viitor să aibă în vedere înscrierea acestui important act în calendarul evenimentelor importante la nivel național.

Declarația politică se intitulează „Anul economic 2013”.

În 2013, România este fruntașa Europei la creșterea economiei. De câteva zile, de când Eurostat a publicat date despre creșterea economică a țării noastre, analiștii, politicienii și ziariștii au întors pe toate părțile aceste rezultate. Obișnuiți cu vești proaste, de criză și austeritate, cu recentele critici și preziceri sumbre, mai că nu le vine să creadă că am atins în trimestrul al treilea din acest an o creștere de peste 4% față de aceeași perioadă a anului 2011. Este, într-adevăr, o creștere peste așteptări, care a surprins pe toată lumea, dar mai ales i-a surprins neplăcut pe adversarii Guvernului Ponta, căruia până acum nu i-au dat nicio apreciere corectă sau șansă de reușită în buna guvernare și în dezvoltarea economico-socială a țării.

Datele sunt edificatoare și măcar pentru un timp ar trebui să închidă gura cârtițelor răuvoitoare din structurile de putere ale statului. Industria și anul agricol bun au contribuit din plin la creșterea economică de 4,1%, aceasta fiind cea mai mare ascensiune a PIB de când a început criza mondială, comparabilă cu cea din trimestrul al treilea al lui 2011. Față de al doilea trimestru din 2013, avansul economiei a fost în T3 de 1,6%, aducând România pe poziția de lider în topul european, cu cea mai puternică creștere economică.

Pe ansamblul primelor nouă luni, PIB-ul a urcat cu 2,7%, potrivit datelor anunțate de Institutul de Statistică. Conform unor estimări, pe tot anul s-ar putea atinge o creștere de 3%, potrivit lui Eugen Sinca, analist-șef al BCR, „Ziarul Financiar”. În trimestrul al doilea, economia a urcat cu doar 0,5% față de precedentele trei luni și cu 1,8% la semestru. Contribuția pozitivă a agriculturii la creșterea economică – în anii agricoli buni, ca 2011 sau 2013 – se înregistrează în trimestrele trei și patru. La rândul său, industria și-a majorat contribuția la formarea PIB spre 28%, prin intermediul exporturilor.

Mai devreme sau mai târziu, putem sconta pe impactul pozitiv al acestei performanței economice asupra investițiilor străine și autohtone, publice și private, asupra bugetelor și a veniturilor cetățenilor români.

Declarația politică este intitulată „Copiii instituționalizați – problema noastră, a tuturor”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Unul dintre subiectele de care suntem cu toții conștienți, dar căruia nu îi acordăm suficientă atenție, este acela al copiilor instituționalizați. Consider acest subiect unul sensibil și care ar trebui să dobândească o importanță mai mare. Motivele sunt multiple și deloc de neglijat.

Este momentul să acționăm concret pentru ameliorarea situației, mai ales în condițiile în care avem și dovezi științifice pe baza cărora putem fundamenta legi, strategii și acțiuni. Una dintre acestea este reprezentată de studiul BEIP – _Bucharest Early Intervention Project_ , început în 2000 de către o echipă de cercetători din Statele Unite, conceput astfel încât să examineze efectele instituționalizării asupra dezvoltării creierului și comportamentului copiilor și să determine dacă aceste efecte pot fi remediate în cazul dezinstituționalizării, în acest caz – plasamentul în asistență maternală sau în familie. Rezultatele acestui studiu, după 12 ani de muncă intensă, au fost prezentate la Palatul

Parlamentului în cadrul unei conferințe în data de 13 noiembrie.

În primul rând, dacă este să ne referim la subiect în sine, copiii instituționalizați se dezvoltă mult mai dificil din punct de vedere biologic, emoțional și comportamental decât cei care sunt plasați în forme de îngrijire familială precum cele reprezentând asistenții maternali ori familiile adoptive. Prin urmare, calitatea vieții acestor cetățeni este inferioară celei a altor persoane care trăiesc în familii adoptive sau a celor care nu au fost instituționalizați niciodată.

În al doilea rând, având în vedere dificultățile la nivel cognitiv, intelectual și emoțional ale acestor copii din instituții, putem previziona că inserarea acestora în societate și pe piața muncii va fi deosebit de dificilă, acest lucru însemnând o nouă dificultate și pentru stat, care va trebui să prevadă cheltuieli sporite privind asistența acestora.

Mai departe, putem considera că sistemul sanitar va înfrunta provocări tot mai mari din cauza faptului că acești copii au nu doar o speranță de viață redusă, dar sunt și mult mai predispuși la o serie largă de afecțiuni, începând cu cele din spectrul psihiatric și mergând până la boli neurologice grave.

Declarația politică se intitulează „Listarea Romgaz – un succes răsunător”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută, pe 12 noiembrie, a avut loc cea mai mare listare a ultimului deceniu. Romgaz, producătorul de gaze, evaluat la trei miliarde de euro, a devenit companie publică prin listarea acțiunilor la bursă. Oferta publică inițială de acțiuni Romgaz a fost cea mai mare de până acum, adresată publicului larg. Statul a vândut 15% din companie pentru aproape 391 de milioane de euro. Circa 36% din banii strânși din vânzarea acțiunilor Romgaz au venit de la investitorii străini, care au cumpărat instrumente financiare numite certificate de depozit (GDR-uri) de la Londra, iar restul de 64% din bani au provenit din achiziția directă de acțiuni.

Prima zi de tranzacționare a acțiunilor Romgaz a marcat recorduri: prețul acțiunii Romgaz a atins 35,85 lei, cu aproape 20% peste prețul de 30 de lei/acțiune la care s-a încheiat oferta, iar rulajul cu acțiuni de pe bursă a atins maximumul ultimilor doi ani, respectiv 24,3 milioane de euro.

Oferta Romgaz și, mai apoi, listarea s-au derulat concomitent pe două burse: la București și la Londra. A fost o premieră în istoria privatizărilor românești, un semnal pozitiv pe care România l-a transmis către piețele de capital.

## Stimați colegi,

Analiștii internaționali consideră că oferta publică inițială a Romgaz demonstrează că sectorul energetic autohton este foarte atractiv pentru investitori, cu un bun potențial de dezvoltare. În presa internațională au apărut deja reacții pozitive referitoare la listarea Romgaz. De exemplu, „The Financial Times” subliniază că România a realizat cea mai mare ofertă publică inițială din istorie și una dintre cele mai importante din Europa de Est. Jurnaliștii britanici susțin că Romgaz a câștigat forță prin această mișcare și activitățile ei ulterioare vor fi mai transparente.

De altfel, unul dintre cele mai mari beneficii pe care îl poate obține o companie din dubla listare este atragerea de investitori noi, câștigarea unui capital de imagine.

Aș dori să menționez aici și beneficiul României. Privatizările, în general, au fost privite cu reticență de societatea românească. În anii ’90 ne bântuia sloganul „Nu ne vindem țara!”. După 1997, asistam la privatizări pe mai nimic, mari companii fiind vândute pe un dolar sau pe un euro. În prezent însă, Guvernul USL a înțeles să acționeze în favoarea transformării României într-un pion important pe piața de energie.

Declarația politică este intitulată „Creșterea pensiilor, o măsură salutară a Guvernului Ponta”.

Stimate colege, Stimați colegi,

Măsurile economice pe care le va lua Guvernul anul viitor au fost în ultimele zile în atenția publică. Vorbim de introducerea unor taxe menite să diminueze evaziunea fiscală și să atragă bani la bugetul de stat. De asemenea, vorbim de majorări salariale și de creșterea pensiilor, două dintre promisiunile făcute de Guvernul Ponta și care, iată, sunt respectate.

Creșterea pensiilor a fost criticată în mai multe rânduri în ultima perioadă. Potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, valoarea punctului de pensie se va majora cu 3,76% în 2014. Asta înseamnă că punctul de pensie va crește de la 762,1 lei la 790,8 lei. Au fost voci care au spus că Executivul ia măsura creșterii pensiilor strict în scop electoral, având în vedere că în 2014 avem alegeri europarlamentare și prezidențiale.

Eu vreau să contrazic această percepție. Din punctul meu de vedere, nici această majorare nu este suficientă. Pensionarii au nevoie de venituri mai mari, pentru că, din nefericire, ei reprezintă categoria de populație cea mai afectată de criza financiară. Este o realitate că, odată cu vârsta, vizitele la medic sunt tot mai dese, medicația pe care sunt nevoiți să o cumpere cei vârstnici fiind de cele mai multe ori înrobitoare ca preț, în raport cu venitul familiilor de pensionari. Cheltuielile curente, apoi, cu întreținerea, hrana sau, pur și simplu, cu plata taxelor către stat, la care tot ei, pensionarii, sunt primii, reprezintă, deseori, un efort financiar greu de suportat de la lună la lună.

Celor mai mulți vârsta nu le permite să mai muncească, pensia reprezentând singurul venit de care beneficiază. De muncit, au făcut-o destul de-a lungul vieții, contribuind, ca orice salariat, la bugetul statului. Acești oameni, bunici sau părinți, își merită cu prisosință pensia, tot așa cum merită și un trai decent, care să le facă ultima parte a vieții mai luminoasă, mai ușoară. Pensionarii nu sunt asistați sociali, ei sunt oamenii a căror vârstă trebuie respectată prin măsuri financiare susținute.

Declarația politică se intitulează „Eficiența pieței muncii – actualitate și perspective”.

Stimați colegi,

Eficiența pieței muncii, unul dintre parametrii ce indică starea de sănătate a unei economii, a fost în atenția USL încă de la preluarea guvernării în anul 2012 și a devenit una dintre principalele direcții de dezbatere și acțiune. Calculul eficienței pieței muncii este strâns legat de gradul de ocupare a populației, numărul mediu al salariaților și timpul efectiv lucrat, care, în România, nu se calculează la nivelul întregii economii, ci pe sectoare de activitate. O analiză a evoluției acestor factori poate oferi o imagine destul de exactă asupra eficienței muncii.

Resimțind încă influența crizei, 2013 a adus câteva schimbări în evoluția pieței muncii din România, în privința domeniilor de activitate în care s-au făcut noi angajări, a sectoarelor nevoite să blocheze procesele de recrutare și a oportunităților de angajare la nivel local sau internațional.

Potrivit datelor oficiale publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, numărul șomerilor era de 428.866 de persoane la finele lunii septembrie 2013. Un progres față de maximumul atins în 2010, de 670.247 de persoane.

Procentual vorbind, rata șomajului este pe un trend descrescător, de la 5,66% din populația activă, înregistrat în ianuarie 2013, la 4,73% în septembrie 2013, fiind în același timp și minimumul din ultimii ani. Remarcabilă este și reducerea la finele trimestrului al III-lea a procentului șomerilor care nu beneficiază de indemnizație, la 61,99%, față de 70,76%, înregistrat în 2013.

Dacă agricultura, cu 29,1% grad de ocupare, este un domeniu fruntaș, în sectorul industrial intențiile de angajare cele mai ferme se raportează în industria prelucrătoare, la polul opus situându-se domeniul construcțiilor. De menționat este și expansiunea la nivel național a ponderii serviciilor cu 12,2 puncte procentuale, de la 38,8% la 51%, care a promovat România pe locul al doilea în spațiul european în acest domeniu.

O altă preocupare a Guvernului Ponta este creșterea ratei de ocupare a forței de muncă pentru persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, care acum este de 64%, cu 57,4% la femei și 71,6% la bărbați. Trebuie avut în vedere faptul că, la nivelul Uniunii Europene, obiectivul de ocupare al Strategiei Europa 2020 prevede ca 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă.

Declarația politică este intitulată „Pensia medie și salariul minim vor depăși pentru prima dată nivelul de 200 de euro în România”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

După cum știți, Guvernul a aprobat bugetul public pentru 2014, care a fost fundamentat în funcție de următorii indici: creștere economică de 2,2%, inflație medie anuală de 2,4%, un curs mediu de 4,45 lei/euro, venituri totale de 32,9% din PIB, cheltuieli totale de 35,1% din PIB și un câștig salarial net lunar de 1.676 de lei.

În ceea ce privește salariile, s-a adoptat o hotărâre care stabilește ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să fie de 850 de lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2014, și de 900 de lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2014.

Astfel, în prima etapă de majorare, peste 804.000 de salariați, dintre care 238.143 de salariați din sectorul bugetar și 566.112 salariați din sectorul concurențial, vor beneficia de această creștere. În cea de-a doua etapă, un total de 966.405 salariați, dintre care 274.000 din sectorul bugetar și 692.405 din sectorul concurențial, vor beneficia de majorare.

În ceea ce privește pensiile, pensia medie lunară pentru persoanele din sistemul de asigurări sociale – exclusiv agricultorii – va fi în 2014 de 200,9 euro, comparativ cu 196,2 euro în 2013, 186,7 euro în 2012, 192,3 euro în 2011, 184,8 euro în 2010, 177 de euro în 2009 sau 171,3 euro în 2008, anul dinaintea crizei economice. În 2004, pensia medie era de 60,2 euro.

Raportat la moneda euro, salariul minim pe economie va fi de 202 euro în 2014, comparativ cu 180 de euro în 2013, 157 de euro în 2012, 158 de euro în 2011, 143 de euro în 2010, 142 de euro în 2009 sau 147 de euro în 2008. În 2004, salariul minim era de 86 de euro.

Așadar, se vede clar, prin cifrele comparative, trendul ascendent al nivelului salarial.

Iată cum pentru prima dată pensia medie și salariul minim în România vor depăși 200 de euro în 2014. Ce-i drept, pentru a recupera decalajul față de Uniunea Europeană, creșterea salariului minim este încă insuficientă, dar încercăm să reluăm această politică de creștere, mai ales după ce în perioada 2008–2012 a fost o stagnare.

Declarația politică se intitulează „20 noiembrie – Ziua Universală a Drepturilor Copilului”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Pe data de 20 noiembrie, adică mâine, sărbătorim Ziua Universală a Drepturilor Copilului. Vă reamintesc că azi sărbătorim Ziua Internațională a Bărbatului, care promovează contribuția pozitivă a bărbaților în societate, în familie, în căsnicie, în îngrijirea copilului.

Poate nu întâmplător a fost aleasă această dată, 19 noiembrie, cu o zi înainte de Ziua Universală a Drepturilor Copilului, mai ales că tema din acest an a Zilei Internaționale a Bărbatului este „Ajutarea bărbaților și a băieților să aibă o viață mai lungă, mai sănătoasă și mai fericită”. Dar nu la Ziua Internațională a Bărbatului doresc să mă refer în declarația mea de azi, ci la sărbătoarea dedicată drepturilor copilului. Pentru că și copiii au drepturi, care nu de puține ori se întâmplă să nu fie respectate.

Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de ONU în data de 20 noiembrie 1989, a fost adoptată de toate statele lumii, devenind cel mai ratificat instrument internațional, iar ziua când a fost semnată această convenție ONU a devenit, în întreaga lume, Ziua Universală a Drepturilor Copilului.

În România, Convenția ONU a fost ratificată în data de 28 septembrie 1990, prin Legea nr. 18/1990. Prevederile convenției au stat la baza elaborării altei legi importante, Legea nr. 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prin care se fac cunoscute drepturile și libertățile de care trebuie să se bucure fiecare copil.

Există două instrumente legale internaționale emise la trei decenii distanță unul de altul și care aduc copilul în atenția statelor lumii, a autorităților centrale și locale, precum și a membrilor societății civile și a persoanelor individuale: Declarația Drepturilor Copilului, emisă de UNICEF la 20 noiembrie 1959, și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, din 20 noiembrie 1989.

Prin ratificarea convenției, la 28 septembrie 1990, în urmă cu 23 de ani, România s-a angajat să pună în practică toate prevederile sale, adoptând legislația necesară, făcând cunoscute drepturile copilului, dar militând mai ales pentru schimbarea mentalităților care îngreunează exercitarea efectivă a acestor drepturi.

Declarația politică este intitulată „Strategia de absorbție a noilor fonduri europene trebuie să fie strategia de dezvoltare și modernizare a României”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

România își dorește să semneze cu Comisia Europeană Acordul de parteneriat 2014–2020 în prima parte a anului viitor. În luna octombrie a acestui an a fost dată publicității prima variantă a acestui document propus pentru perioada de programare 2014–2020.

Pentru a îndeplini aspirațiile de creștere economică reflectate în obiectivul global al acestui acord de parteneriat, România va întreprinde măsurile necesare pentru dezvoltarea socioeconomică, abordând următoarele cinci provocări în materie de dezvoltare:

I. Competitivitatea.

II. Oamenii și societatea.

## III. Infrastructura.

## IV. Resursele.

## V. Administrația și guvernarea.

Propunerea Guvernului României privind domeniile finanțabile în exercițiul financiar 2014–2020 abordează practic nevoile României, prin prisma unor priorități de dezvoltare. Acestea ar trebui să vizeze strategic și un set de acțiuni concrete în scopul de a obține, la finalul exercițiului, rezultate care să corespundă așteptărilor cetățenilor. Aceste rezultate vor trebui să ducă la modernizarea reală a unor sectoare de activitate cu nevoi urgente de sprijin, la dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale, la încurajarea dezvoltării economice și atragerii investițiilor, la o reală reformă și modernizare a României la care să contribuie toate resursele disponibile, nu numai fondurile europene.

Fondurile europene vin însă ca o oportunitate de a angaja și cofinanța substanțial, pe termen mediu, strategia de dezvoltare a României, strategie generală care trebuie să integreze strategiile de dezvoltare de la nivel regional, județean și local, constituind pentru majoritatea comunităților locale ocazii unice de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală.

În acest sens, unitățile administrativ-teritoriale – comunele, orașele și municipiile – ar trebui să aibă deja clare strategiile locale de dezvoltare, consiliile județene să-și fi configurat clar direcțiile principale de dezvoltare, integrând strategiile de dezvoltare locală ale localităților, dar prevăzând și alocări bugetare de cofinanțare a viitoarelor proiecte.

Declarația politică se intitulează „Adaptabilitatea _versus_ atipicitatea clasei politice românești”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi senatori,

Declarația mea politică are în vedere evoluția noastră ca politicieni, în ultimii ani, precum și a societății în care trăim. Românii sunt cunoscuți în istorie ca având tot timpul un spirit practic, adaptat necesitaților momentului, dar și al apărării interesului personal, al familiei și, de ce nu?, al identității naționale. Elita conducătoare avea cam aceleași principii ca și poporul pe care îl guverna, iar exemplele trecutului nu este cazul să le mai reamintesc, pentru că le știm toți, indiferent de culoarea sau doctrina politică.

Din păcate, toate aceste principii au cam fost marginalizate de noi, care facem parte din clasa politica actuală. Mai precis, ne place să ne lăudăm cu o serie de proiecte de interes național, pe care le glorificăm, le popularizăm demagogic, iar când trebuie realizate practic, aplicăm tot felul de subterfugii care amintesc de modul de acțiune al domniilor fanariote. Un caz interesant este cel al descentralizării administrației publice, obiectiv trâmbițat ca o reformă a sistemului public în timpul Guvernului Boc și care acum este criticat chiar de cei care au provocat sau, mai bine zis, promovat acest gen de obiectiv public. Ε adevărat că atunci când ești în opoziție e mai ușor să comunici electoratului mesajele populiste pe care nu ai fost în stare să le aplici când erai la guvernare...

Emil Boc, Alin Tișe sau Vasile Blaga, trei oameni care s-au ocupat de sistemul administrației publice centrale sau locale, cunosc foarte bine ce înseamnă real o modernizare instituțională, așa cum este propusă în Proiectul de lege a descentralizării inițiat de USL, proiect care, cu bunele și relele sale, este o formă incipientă și, pot spune, chiar îndrăzneață în privința adaptării instituțiilor publice la cerințele și schimbările de pe plan național și european. Toți cei trei mai sus menționați aveau în vedere, în perioada 2010–2012, cam aceleași măsuri decizionale în privința descentralizării ca cele propuse acum de Guvernul Ponta, dar, din păcate, le-a lipsit puterea să o facă.

Declarația politică este intitulată „Nevoile educaționale ale României de astăzi”.

## Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Imaginea de ansamblu a stării calității învățământului din România este aceea a unui nivel ridicat de calitate. Atunci însă când privim mai atent și sunt avute în vedere finalitățile sistemului, imaginea este, în mare parte, a unui sistem centrat pe sine. Este mai degrabă percepția unui sistem rupt de mediul în care există și prea puțin implicat în societate. Este un sistem care nu pregătește absolvenții pentru nevoile reale ale pieței muncii și ale unei societăți funcționale. Astfel, deși imaginea de ansamblu este una pozitivă, aceasta este dublată de o scădere treptată a încrederii în capacitatea sistemului de învățământ de a produce forță de muncă viabilă.

Pentru cine are ochi să vadă, sistemul românesc de învățământ este unul al contrastelor. În fiecare an, tineri români se remarcă la olimpiade și concursuri internaționale și se întorc acasă cu cele mai importante premii și medalii. Tot în fiecare an vedem că performanțele școlii românești scad în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, abandonul școlar crește, iar copiii buni ne pleacă din țară, iar acest peisaj este întreținut de subfinanțarea învățământului.

## Stimați colegi,

Aceste paradoxuri, aceste contraste și această dualitate pot fi explicate prin faptul că școala românească nu este preocupată de elev sau de student. Școala românească este centrată pe sine și este preocupată de propria-i supraviețuire. Nu este suficient să avem câteva școli de elită. O școală foarte bună nu este decât o celulă sănătoasă, imună într-un sistem bolnav.

## Stimați colegi,

Miza este sistemul! Instituțiile de învățământ trebuie să se adapteze și să satisfacă nevoile reale ale societății și ale economiei, adică trebuie să existe o comunicare mai bună între furnizorii de educație și viitorii angajatori. Cercetarea trebuie să se concentreze mai mult pe problemele și preocupările curente, fiindcă acestea afectează educația și dezvoltarea socială și reflectă noua realitate a democrației și pieței libere. De asemenea, calitatea managementului și a resurselor umane din domeniul educației trebuie îmbunătățită drastic, iar programa școlară și programele educaționale trebuie reformate, pentru a satisface așteptările beneficiarilor de educație.

Declarația politică se intitulează „Descentralizarea, o nouă tentativă a USL de baronizare a României”.

Asistăm zilele acestea la o nouă încercare de feudalizare și baronizare a României de către USL, mascată în asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect major de țară: descentralizarea României.

Deși regionalizarea se impune și ar putea fi un răspuns la problemele României actuale, simplificând și facilitând viața cetățenilor și relaționarea lor cu instituțiile publice, ceea ce se dorește acum este doar subordonarea acestui amplu proces exclusiv politicului, pentru că toate deciziile se iau doar într-un cerc restrâns, al intereselor politice.

Guvernul trebuie să își asume și responsabilitatea eșecului regionalizării, și ratarea absorbției fondurilor europene, pentru că, deși se bucură de o majoritate parlamentară aproape absolută, interesele politice ale USL au fost mai presus decât interesul național, având la bază doar dorința liderilor social-liberali de a-și păstra actualele structuri politico-administrative de la nivel local.

Această formă de descentralizare propusă de dumneavoastră, domnilor guvernanți, poate fi considerată o expresie a eșecului proiectului de regionalizare, în virtutea principiului care deja v-a consacrat: „Dacă nu putem face ceva bun pentru țară, haideți să facem ceva bun pentru noi.”

Descentralizarea marca USL nu reprezintă altceva decât o deconcentrare a actualelor structuri și concentrarea lor la îndemâna și interesul actualilor lideri județeni ai USL, veritabili baroni locali, cu influența și metehnele specifice unor baroni locali.

Vom asista în curând la desființarea funcțiilor de stat cu scopul reînființării altora, la dispoziția și sub controlul actualilor poli de putere ai USL de la nivel județean.

Reforma administrativă nu aparține doar unui partid sau două aflate la guvernare, domnilor guvernanți, ci este o reformă profundă, care ne privește pe noi toți, cetățenii acestei țări, și tocmai de aceea ar fi trebuit să existe discuții și dezbateri pe această temă, care să implice atât actorii politici, cât și cetățenii care ar fi trebuit să fie beneficiarii direcți ai proiectului.

Declarația politică este intitulată „Reușite economice contradictorii. Cât de lungi să fie picioarele minciunii?”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am evitat să mai am intervenții legate de măsurile adoptate pentru așa-zisa dezvoltare economică în ultima perioadă. Nu din lipsă de interes, ci pentru că ajunseserăm, atât eu, cât și colegii mei, să fim contraziși cu convingere pe baza dovezilor prezentate de televiziunile care susțin puterea.

Acum însă vin în fața dumneavoastră și afirm cu fermitate că prioritățile de guvernare nu sunt îndreptate spre impulsionarea economiei și dezvoltarea țării, ci răspund nevoilor de partid și de grup. Și nu sunt mulți cei care mă mai pot contrazice, pentru că atât mediul de afaceri, cât și oamenii de rând încep să resimtă efectele promisei și nerespectatei creșteri economice.

Nu pot să nu remarc duplicitatea cu care guvernanții aleg să prezinte frânturi de realități doar pentru a-și crea o imagine pozitivă.

La prezentarea bugetului, prim-ministrul țării ne evidenția cum, în ultimul trimestru, România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Afirmațiile premierului vin în contextul în care, tot potrivit datelor europene, țara noastră înregistrează cea mai mare creștere de prețuri din ultimul an din cadrul Comunității.

De ce nu spune nimeni că această creștere se bazează în mare parte pe aportul agriculturii și că fără contribuția acestui domeniu creșterea PIB-ului ar fi fost de doar 0,3%?

Problema nu ar fi fost atât de serioasă dacă performanțele României în agricultură ar fi fost rezultatul modernizării, eficientizării și aplicării unei strategii naționale care să crească atractivitatea investițiilor în domeniu. Dar, din nefericire, rezultatele pozitive vin doar din norocul unei recolte foarte bune. Cu alte cuvinte, creșterea economică cu care se mândrește premierul țării se datorează vremii favorabile!

Exemple sunt multe și de fiecare dată când discut cu oamenii din colegiu mai adun câteva. Sunt oameni muncitori și corecți ale căror firme au intrat în insolvență. Sunt familii în care tatăl, singurul sprijin financiar al familiei, a rămas șomer, familii în care bunica îi întreține pe nepoți și renunță la medicamente pentru alimentele de baza ale copiilor, la prețuri tot mai mari. Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează „Ipocrizia USL îngroapă România”.

## Domnule președinte,

Distinși colegi,

În Parlament a fost intens dezbătută problema sprijinului pentru copii. Din păcate, în urma unui aviz negativ pripit din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, alocația pentru copii a rămas la rușinoasa sumă de doar 42 de lei pe lună, fără nicio perspectivă pozitivă pentru viitorul apropiat. La aceasta se mai adaugă neacordarea ajutorului de 500 de lei pentru nou-născuți. Astfel, deși în ultimii ani asistăm la o accentuată scădere demografică și înregistrăm un minimum istoric în România de doar 195.000 de nou-născuți anual, actuala guvernare, dominant stângist-socialistă, nu face nimic pentru a schimba situația.

Din păcate, România se află pe locul 168 în lume, chiar după state din Africa, în ceea ce privește raportul dintre alocația primită de copii și PIB, iar Guvernul Ponta consolidează această poziție sau ne asigură regresul.

La nivel de Senat, se află acum în dezbatere la comisiile de specialitate un proiect legislativ, absolut rușinos, vizând modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, care propune majorarea de 1,8–1,9 lei pentru copiii între 2 și 18 ani și de 7–8 lei pentru copiii între zero și doi ani. Considerăm această atitudine ca fiind revoltătoare și inacceptabilă, iar premierului Ponta îi amintim că, chiar dacă nu votează, copiii nu au nicio vină.

Guvernul contracarează însă într-o notă originală, împovărându-i tot pe cei care muncesc. Pe site-ul Ministerului Muncii a fost pus în dezbatere proiectul care prevede ca, în câțiva ani, să fie egalizată vârsta de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților, adică la 65 de ani. O bătaie de joc la adresa femeilor, care, majoritar, au în permanență un al doilea loc de muncă la domiciliu, ca soții și mame.

Nici bugetarii, atât de curtați și covârșiți de promisiuni prin campania electorală a USL, nu scapă. Cuantumul brut al salariilor de bază și sporurile acordate acestora vor îngheța, pentru anul viitor, la același nivel cu luna decembrie 2013, fără să fie aplicată valoarea de referință din Legea salarizării unitare. O creștere salarială, doar praf în ochi, de până la 10% este prevăzută discreționar pentru profesorii debutanți și acordarea de burse, în cuantum lunar de 670 de lei/lună, pentru medicii și farmaciștii rezidenți.

Declarația politică este intitulată „USL – socialism fără liberalism sau pomeni electorale fără muncă”.

În aceste zile, mi-au trecut prin fața ochilor tot felul de declarații ale unor colegi parlamentari, în special de la PNL, care apreciază că „bugetul de stat pentru anul 2014 reprezintă dovada respectării angajamentelor de către USL”. În afară de această nouă depășire a nivelului maxim de tupeu acceptat în declarațiile publice formulate de liderii USL din teritoriu, probabil la comanda propriilor departamente de propagandă de la Guvern și partid, populația este intoxicată cu afirmații de genul: „Am reușit să punem România pe un drum ascendent, fapt dovedit de datele și cifrele oferite de instituțiile internaționale.”

De fapt, instituții și agenții internaționale ca Banca Mondială, FMI, Eurostat ne arată, negru pe alb, că România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de impozitare din Uniunea Europeană, că în luna octombrie am avut cea mai mare creștere a prețurilor de consum, că șomajul este în creștere, concomitent cu scăderea ratei de ocupare a forței de muncă și așa mai departe.

Doamnelor și domnilor,

Filozofia bugetară a guvernării Ponta–USL nu este altceva decât o întoarcere la socialismul comunistoid al guvernării Văcăroiu din perioada 1992–1996. Politicile guvernamentale promovate de „Ponta Taxează tot ce mișcă” nu au nici în clin, nici în mânecă cu social-democrația modernă, ca să nu mai vorbim de liberalismul european actual. Pur și simplu, actualii guvernanți aruncă cu pomeni electorale, concomitent cu sancționarea drastică aplicată muncii, antreprenoriatului și investițiilor. Pornind de la zicala „Bate șaua ca să priceapă iapa”, USL vinde gogoși electorale românilor în perspectiva alegerilor europarlamentare și prezidențiale de anul viitor.

Guvernul Ponta nu are niciun merit în ceea ce privește creșterea economică pentru anul 2013. Este exclusiv meritul agricultorilor și condițiilor meteo favorabile și exporturilor făcute de câteva companii din industrie. Creșterea economică nu se vede nici în buzunarul românilor, nici în conturile firmelor, nici în încasările statului. Din acest motiv, Guvernul Ponta a fost nevoit să facă două rectificări negative în acest an.

Declarația politică se intitulează „Se impune remanierea Guvernului”.

- Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Actuala coaliție de guvernare a venit la putere pe un val de mari promisiuni electorale. USL a făgăduit românilor competență, corectitudine și prosperitate. Din păcate însă, după numai un an, s-a ales praful de toate aceste speranțe, iar guvernarea rămâne inflexibilă la schimbări, baricadându-se într-o atitudine plină de fanfaronadă și de sfidare.

Dacă premierul Ponta a pierdut legătura cu realitatea și nu-și dă seama ce percepție au cetățenii despre performanțele sale, consider că este de datoria opoziției să o aducă în prim-plan. Mai întâi, după toate eșecurile în domeniul privatizărilor, toți cei care au gestionat aceste proceduri au fost lăudați public. Nimeni n-a fost trimis acasă, nimeni n-a răspuns pentru neputință și lipsă de performanță. În același timp, blocajul din reforma sănătății nu-l deranjează cu nimic pe ministrul de resort. Exasperarea medicilor nu a ajuns la urechile premierului?

Apoi, haosul de la transporturi a rămas exact în același stadiu de la înlăturarea fostului ministru. Urmașul său a pus o taxă în plus pe carburant și nu are niciun plan concret pentru viitor. La educație, ministrul s-a blocat în digitizarea manualelor. La fel de rău stau lucrurile la fonduri europene, la marile proiecte și la justiție. Peste tot, numai eșecuri și scandaluri de presă. Iar după toată această serie de rezultate slabe, niciun ministru nu este dat afară.

Evident, având în vedere majoritatea copleșitoare pe care se sprijină puterea, este nerealist să cerem demisia întregului Guvern. În aceste condiții, considerăm că este necesară o remaniere profundă a actualului Executiv. Mulți români protestează față de numeroase teme fierbinți. Nu credem că este înțelept ca ei să fie sfidați la nesfârșit. Așadar, faceți remaniere, domnule Ponta! Măcar pentru ratingul la care țineți atât de mult.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „USL federalizează România și pune în pericol statul național unitar”.

Stimați colegi,

Prin descentralizarea propusă, ce urmează să fie asumată, PSD și PNL doresc federalizarea României. Se pune în pericol statul de drept și se încalcă cu bună știință articolul 1 din Constituție, care prevede că: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.”

Legea este neconformă potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Constituție. Nu este o descentralizare în sensul principiului european, nici în sensul Legii nr. 195/2006, este o mimare a descentralizării și o federalizare mascată.

Legea comasează puterea decizională, ce aparține în mod constituțional statului prin organele centrale, către organele locale și baronii locali, care devin astfel guverne locale, la nivel de județe. România este stat unitar, iar autoritățile locale nu se pot transforma în guvern local, federalizat.

Considerăm că se încearcă, cu rea intenție și cu un scop ascuns, însăși destabilizarea unității statului și federalizarea României.

PDL va ataca la Curtea Constituțională această lege a descentralizării, considerată profund neconstituțională, antinațională, care pune în pericol statul de drept. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Diminuarea costurilor sănătății prin creșterea ponderii serviciilor medicale primare și la domiciliu în detrimentul celor spitalicești”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Nu este un secret pentru nimeni că serviciile medicale primare și cele oferite la domiciliul pacienților sunt mult mai ieftine decât cele acordate pacienților internați în spitale. Cu toate acestea, în România, niciun guvern nu a reușit să impună măsuri capabile să reducă ponderea internărilor nemotivate sau abuzive și să stimuleze medicina primară și cea secundară, pentru ca acestea să fie capabile să acorde o

gamă mai mare de servicii medicale ambulatorii sau la domiciliul pacienților, în scopul rezolvării majorității cazurilor în afara spitalelor.

În anul 2012 s-au cheltuit 7.535,4 milioane de lei din sumele colectate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate – FNUASS pentru servicii medicale în unități cu paturi, reprezentând 41,1% din total, în timp ce pentru serviciile medicale în ambulatoriu, mult mai numeroase, s-au cheltuit numai 2.034,8 milioane de lei, adică 11%, iar pentru îngrijirea la domiciliul pacienților numai 34,3 milioane de lei, adică 0,2% din totalul fondurilor. Probabil că și în acest an risipa prin spitalizări nemotivate va fi la fel de mare, pentru că măsurile de reducere a ei sunt numai declarative.

Alocarea unor fonduri suplimentare pentru îngrijirea medicală la domiciliul pacientului, respectiv de cinci ori mai mari față de nivelul actual, adică de 35 de milioane de euro anual, ar permite reducerea risipei din spitale, scăzând cheltuielile cu peste 170 de milioane de euro anual, adică 10% din fondurile actuale alocate spitalelor. Astfel, prin mărirea fondurilor alocate îngrijirii la domiciliul pacienților, în detrimentul celor acordate spitalelor, s-ar realiza un raport de eficiență în alocarea fondurilor de 5:1.

Cauzele acestei risipe actuale uriașe, respectiv ale ponderii disproporționate a serviciilor intraspitalicești în detrimentul celor din ambulatoriu, sunt multiple:

– conducerea tuturor organismelor de decizie în sănătate de către baronii universitari din spitale, interesați în creșterea ponderii serviciilor spitalicești;

Declarația politică este intitulată „Situația din educație”. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori,

Conform ultimului sondaj despre situația învățământului din România, efectuat de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, peste 60% din români au o părere proastă și foarte proastă despre învățământul de la noi din țară.

În plus, rapoartele anuale ale Comisiei Europene plasează România printre codașele Uniunii Europene din punctul de vedere al unei abilități elementare: capacitatea de a citi și de a înțelege un text în limba maternă.

Una dintre principalele cauze ale precarității sistemului educațional românesc este reprezentată de insuficiența alocării de fonduri pentru educație. Această insuficiență este tot mai vizibilă și adâncește decalajul nu numai față de școlile țărilor dezvoltate, dar și față de cele ale țărilor recent intrate în Uniunea Europeană, țări care alocă pentru învățământ procente din PIB mult mai mari decât România.

În urma analizelor Colegiului național al liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, în România, salariul mediu orar din sistemul de educație este de 13 lei brut (2,92 euro) și 9,3 lei net (2,09 euro). Un profesor debutant câștigă 7,08 lei pe oră brut (1,59 euro), iar un profesor cu gradul I și o vechime de 25 de ani câștigă 14 lei pe oră brut (3,14 euro) și 9,73 lei net (2,18 euro). Cu alte cuvinte, un profesor în România câștigă într-o lună cam cât câștigă un profesor din Luxemburg în patru ore.

Țările membre ale Uniunii Europene alocă, în medie, 5,2% din PIB pentru finanțarea învățământului. România nu alocă nici jumătate din media europeană pentru acest sector strategic. Învățământul românesc a fost în permanență subfinanțat. Nu se poate vorbi de performanță în învățământ fără o resursă umană motivată financiar.

Rezultatele de la bacalaureat din ultimii ani au fost un dezastru și influențează negativ întreaga economie. Rata scăzută de promovabilitate afectează investițiile străine, piața

muncii, sistemul de învățământ superior, punând o presiune și mai mare pe sistemul de asigurări sociale, pentru că cei care nu promovează bacalaureatul nu vor avea altă soluție decât să ceară ajutor de șomaj.

Declarația politică se intitulează „Dreptate pentru comisarul-șef Berbeceanu”.

Nu o să mă pronunț asupra vinovăției comisarului-șef Traian Berbeceanu, fostul șef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba Iulia, arestat cu o lună în urmă de Curtea de Apel Alba Iulia, la propunerea procurorilor din Serviciul Teritorial al DIICOT Alba Iulia. Nu o să spun că Traian Berbeceanu a fost un zeu sau un sfânt, dar, ca parlamentar și cetățean, inclusiv ca fost procuror, nu pot să nu spun că se ridică mari semne de întrebare asupra legalității și temeiniciei arestării comisarului-șef Berbeceanu doar în baza unor suspiciuni rezonabile, nu a unor probe directe, suspiciuni întemeiate pe declarațiile îndoielnice ale unor interlopi pe care polițistul incriminat i-a anchetat, determinând arestarea și condamnarea lor.

Și nu pot să nu mă întreb de ce comisarul-șef Berbeceanu a adunat peste 18.000 de susținători pe rețelele de socializare.

Cred că pentru că a fost un polițist profesionist, care a fost apreciat cu calificativul „foarte bine” în toți cei 20 de ani de activitate și a fost declarat în 2007 polițistul anului din România.

Cred că pentru că a fost un polițist dedicat profesiei și devotat comunității pe care a servit-o, destructurând în județele aflate în aria sa de competență – Hunedoara, Sibiu, Alba – numeroase și periculoase rețele de crimă organizată, profilate pe trafic de droguri, trafic de persoane și proxenetism, trafic de minori, trafic cu obiecte din patrimoniul cultural-național, braconate arheologic din cetățile dacice din Munții Orăștiei, șantaj și infracțiuni de mare violență.

Din cauza profesiei și-a sacrificat de nenumărate ori familia și a fost obligat să-și trimită copilul minor la bunici pentru a beneficia de mai multă protecție.

Cred că pentru că a fost un polițist curajos, ferm și intransigent, care nu a făcut compromisuri cu marii interlopi și cu protectorii lor din instituții importante ale statului, cu atribuții în monitorizarea și combaterea criminalității.

Cred că și pentru că nu a fost ahtiat după bani, avere și alte privilegii, ca alți colegi de breaslă, dovada concludentă fiind declarația sa de avere, în care sunt consemnate un apartament, un teren de 78 m[2] , două autoturisme – Skoda Octavia și Volkswagen Bora – și o remorcă.

Declarația politică este intitulată „16 noiembrie – Ziua Internațională a Toleranței”.

În 1995, UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie drept Ziua Internațională a Toleranței. Cu acel prilej, a fost identificat un număr de 16 tratate, convenții, declarații și recomandări, toate legate de nevoia de toleranță. Fiecare dintre acestea este actuală, relevantă și trebuie respectată în totalitate. Omenirea se confruntă cu multiple conflicte armate, acțiuni teroriste, crime împotriva umanității, epurare etnică, discriminarea minorităților și a imigranților și cu o multitudine de alte abuzuri împotriva ființelor umane.

În aceste împrejurări, toleranța trebuie înțeleasă și exprimată ca o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale și libertăților fundamentale ale omului. Toleranța reprezintă efectiv responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul democratic și statul de drept.

„Declarația principiilor toleranței”, enunțată în 1986 la Paris, la întrunirea reprezentanților UNESCO, definește termenul „toleranță” ca fiind „respectul, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, a modalităților de exprimare a calității ființei umane”. Conform acestei declarații, toleranța nu trebuie apreciată drept concesie ori condescendență, ori indulgență. În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă a tolera nedreptatea socială sau a renunța la propriile convingeri și nici a face concesii nejustificate.

Ziua Internațională a Toleranței se manifestă prin acțiuni educative atât pentru copii, cât și în rândul adulților. Educația, la orice vârstă, este maniera de acțiune cea mai eficientă pentru prevenirea intoleranței. Această zi are menirea să reamintească omenirii că intoleranța este generatoare de violență. Totodată, îndeamnă comunitățile să trăiască în pace și respect. Referitor la spiritul în care trebuie marcată această zi, iată mesajul secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, pentru 2013: „Toleranța este cel mai puternic fundament pentru pace și reconciliere. Toleranța trebuie să ne unească pe drumul nostru comun pentru un viitor pașnic, durabil.”

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii?

Doamna senator Anghel.

Vă rog, doamnă senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Domnule președinte,

Poate nu ar fi rău dacă ați citi și numele persoanelor care au depus întrebări și interpelări aseară, pentru că nu au fost citite în plen.

Pentru procesul-verbal.

S-a deschis la fără un sfert?

Iertați-mă, nu am știut. Am așteptat până la și jumătate și...

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș face o propunere constructivă. O fac de fiecare dată, dar poate o extindem la fiecare săptămână de acum, să nu tot venim la începutul ședințelor: la ora 12.00 să avem vot final pe legile organice. Dacă am putea-o menține până la sfârșitul sesiunii..., că altfel e greu să ne adunăm la prima oră și vedeți și dumneavoastră cum stăm cu prezența. Dacă sunteți de acord.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Aveți ceva împotrivă?

Nu. Atunci, dezbatem normal. Curg și voturile pe legi ordinare. La ora 12.00, legile organice.

Dacă nu sunt alte comentarii legate de ordinea de zi,

Programul de lucru pentru astăzi: de la ora 9.00 la ora 13.00 – lucrări în plenul Senatului; la ora 15.00 – ședință comună a Senatului și a Camerei Deputaților, apoi lucrări în comisiile permanente.

Dacă nu sunt comentarii,

Înainte de a trece la ordinea de zi pentru astăzi, având în vedere ședința Birourilor permanente reunite de ieri, de la ora 18.00, în care s-a discutat și s-a aprobat calendarul privind programul de dezbatere și adoptare a Proiectului legii bugetului de stat și a Proiectului legii asigurărilor sociale de stat pe 2014,

Pentru stenogramă, aș vrea să învederez Senatului că nu este firesc, nu este normal, chiar dacă este o vizită extraordinar de importantă, ca programul acestei instituții, cea mai importantă instituție în legiferarea din țara noastră, să fie modificat pe motivația respectivă.

Este un lucru care țin să fie notat, pentru că în nicio țară din Europa, nici măcar la Parlamentul European, la cele mai înalte vizite nu există o perturbare a programului de lucru al Senatului.

Mulțumesc.

Să fie consemnate cele spuse de domnul senator Popa! Domnul senator Severin.

Fiind consemnate cele spuse anterior, îmi reamintesc că același Parlament, cu amabilitate, a acceptat modificări de program și când a fost o reuniune a Partidului Popular European.

Acum vin 18 prim-miniștri.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

La ordinea de zi, primul punct, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 25 noiembrie – 2 decembrie 2013.

Luni, 25 noiembrie, marți, 26 noiembrie – activități în circumscripțiile electorale.

Miercuri, 27 noiembrie – activități în comisiile parlamentare, la ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului, la ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare, la ora 16.00 – ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului...

Nu-mi dau seama cum pot fi la aceeași oră: și ședință comună, și plen al Senatului.

Nici eu.

Repetăm: la ora 14.00 – Biroul permanent, la ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare, la ora 16.00 – ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților. Probabil, pentru că nu se știe cât va dura, când se termină aceasta, lucrări în plenul Senatului până la ora 18.00 (17.00, probabil). Aici apare 16.00, așa s-a... De la ora 18.00 la ora 19.30 – întrebări, interpelări, răspunsuri.

Joi, 28 noiembrie: 9.00–10.30 – declarații politice, 10.30–13.00 – lucrări în plen. Apoi lucrări în comisiile reunite.

Vineri, 29 noiembrie, până luni, 2 decembrie – lucrări în comisiile permanente reunite.

Poftim? Vineri, 29 noiembrie, până luni, 2 decembrie – lucrări în comisiile permanente.

74 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri.

În legătură cu programul de lucru pe săptămâna aceasta, da?

Domnule senator, deci...

Stimați colegi,

Revin la programul de săptămâna aceasta. Sunt niște neînțelegeri, niște nepotriviri.

Miercuri și joi, am anunțat lucrări în comisiile permanente. În fapt, este vorba de depunerea amendamentelor, de centralizarea și gruparea amendamentelor la comisii, pe ordonatorii principali de credite.

Cu această rectificare, deci în sensul acesta a fost votul pentru comisii, nu ședințe propriu-zise ale comisiilor, ci centralizare a amendamentelor, da?

Da.

Atunci, de vineri încep ședințele, efectiv, în comisie. Am clarificat.

Punctul 2, Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2014.

Avem Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2014:

Hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2014

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 36 lit. l) și ale art. 204 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1. – (1) Bugetul Senatului României pe anul 2014, finanțat din resurse de la bugetul de stat, se stabilește la suma de 100.878 de mii de lei, din care:

- a) Cheltuieli curente: 99.258 de mii de lei, din care:

– cheltuieli de personal: 77.034 de mii de lei;

– bunuri și servicii: 20.028 de mii de lei;

- transferuri între unități ale administrației publice:

- 1.036 de mii de lei;

– alte transferuri: 1.160 de mii de lei;

b) Cheltuieli de capital: 1.620 de mii de lei.

(2) Detalierea bugetului pe anul 2014 pe structura clasificației bugetului de stat se prezintă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – (1) Bugetul de venituri și cheltuieli pentru activități finanțate integral din venituri proprii desfășurate pe lângă Senatul României cuprinde la venituri suma de 300 de mii de lei, iar la cheltuieli suma de 540 de mii de lei.

(2) Veniturile realizate de Senatul României vor fi reținute integral de către acesta pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital aferente activităților finanțate din venituri proprii, organizate cu aprobarea Biroului permanent. Eventualele disponibilități înregistrate la sfârșitul anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceleași destinații. Biroul permanent al Senatului poate aproba utilizarea încasărilor și pentru alte destinații, în condițiile legii.

(3) Numărul de personal salarizat din venituri proprii se aprobă de Biroul permanent al Senatului, în funcție de necesități și de veniturile realizate.

(4) Cheltuielile prevăzute în bugetul activităților finanțate din venituri proprii pot fi depășite numai în cazul obținerii unor venituri suplimentare.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 15 iulie 2013.

Inițiator este Guvernul.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Podgorean. Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Radu Podgorean** _**–** secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să dați un vot favorabil proiectului de lege de ratificare a acordului. Obiectul acordului este strict limitat la posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate doar în scopul bunei funcționări a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale celor două țări. Acordul conține prevederi referitoare la obiectul tratatului, respectiv terenurile folosite exclusiv pentru misiunile diplomatice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Comisia juridică. Doamnă senator Federovici, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Asupra proiectului de lege, Consiliul Legislativ a acordat un aviz favorabil, cu observații și propuneri care au fost însușite de către inițiator. În consecință, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Inițiatori... dacă din partea inițiatorilor, domni deputați, este cineva. Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, Ministerul Muncii, domnul secretar de stat Codrin Scutaru. Microfonul 9. Vă rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Codrin Scutaru** – _secretar de stat în Ministerul_

_Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Față de această inițiativă legislativă, Guvernul României are următoarele observații:

În primul rând, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 reglementează concediul și indemnizația pentru creșterea copilului acordând un stimulent de inserție în valoare de 500 de lei pe lună, valoarea unui indicator social de referință, părinților care se întorc la activitatea profesională înaintea de finalizarea concediului pentru creșterea copilului.

Astfel, reglementarea unei alte indemnizații, acordată altei persoane decât părintele, nu poate face obiectul aceleiași ordonanțe de urgență, aceasta reglementând drepturile părinților în materie de creștere a copilului.

În al doilea rând, veniturile supuse impozitului care se iau în considerare la stabilirea, acordarea sau suspendarea stimulentului de inserție sunt definite în aceeași ordonanță de urgență, fiind venituri din salarii, din activități independente și venituri din activități agricole, conform Codului fiscal.

Și, în al treilea rând, inițiativa legislativă, prin acordarea indemnizației pentru creșterea copilului până la 3 ani, respectiv 4 ani, precum și prin introducerea indemnizației lunare pentru bunici, ar genera un efort suplimentar pentru următorii ani care nu a fost estimat în expunerea de motive.

Apreciem interesul arătat în sprijinul familiilor cu copii și persoanelor vârstnice. Cred că, în acest domeniu, putem găsi soluții care să asigure mediul adecvat de dezvoltare a familiei, inclusiv a familiei extinse, dar, având în vedere constrângerile menționate anterior, nu considerăm că inițiativa poate fi promovată în această formă.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat, în data de 16 octombrie 2013, un raport de respingere, deoarece măsurile propuse ar genera un efort bugetar suplimentar nesustenabil în actualul context economic.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt comentarii, intervenții? Nu sunt.

O lăsăm pentru vot final. E din categoria legilor organice. După cum s-a propus, facem dezbaterile la inițiativele organice și lăsăm votul pentru ora 12.00.

Punctul 5, Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.

Inițiator: Guvernul. Dau cuvântul domnului secretar de stat...

Mai întâi comisia.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mai întâi comisiei? De ce?

Mai întâi, domnul președinte al comisiei mixte, comisiei speciale comune, domnul senator Darius Vâlcov, dorește să intervină.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Fiind un subiect atât de important, v-aș propune să limităm totuși dezbaterea la 45 de minute, pentru a putea să votăm astăzi, maximum 45 de minute, pentru a putea să votăm și celelalte proiecte aflate pe ordinea de zi, acestea, bineînțeles, împărțite în funcție de algoritmul politic.

Dacă puteți să supuneți la vot această propunere...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur că da. Să dovedim măsură.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nici nu are voie să facă o astfel de propunere!

Da, voi supune, dar să ascultăm cuvântul domnului senator Rădulescu, probabil de susținere a acestei propuneri.

Vă rog.

Stimați colegi, am același respect pentru timpul nostru și pentru necesitatea de a legifera astăzi cât mai mult.

Din punct de vedere strict procedural, o asemenea propunere o poate face însă președintele comisiei numai în cazul unei proceduri de urgență aprobate anterior de către Senat, iar împărțirea algoritmică a timpului respectiv o poate face numai Biroul permanent.

Deci puteți propune limitarea la 45 de minute, se poate vota aceasta, dar celelalte coordonate de care vorbim, cum ar fi împărțirea pe grupuri din punctul de vedere al ponderii lor, asta numai Biroul permanent o putea face.

Mulțumesc. Domnul senator Dumitrescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsul nostru coleg, domnul senator Rădulescu, a făcut niște precizări care toate coroborate sunt adevărate, pentru că există în toate procedurile noastre aceste cutume, dar să nu uităm:

1. Că noi ne aflăm în fața raportului unei comisii speciale. Deci dintr-odată ieșim din procedura obișnuită.

2. Ceea ce propune comisia este un lucru pe care îl propune cineva. Niciodată Biroul permanent nu a propus pentru dezbaterea... în timpul unei dezbateri o astfel de... E o solicitare _sui-generis,_ dacă vreți.

3. Plenul e suveran, da? Deci nu trebuie să emane de la Birou, putem să stabilim foarte bine anumite proceduri și, sigur, poate să înfrângă propunerea Biroului sau poate să o accepte. Deci avem această posibilitate.

Mulțumesc.

Domnul senator Dincă și domnul senator Iovescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, legat de partea tehnică, despre asta vorbim, despre regulament. A vorbit și colegul nostru domnul Dumitrescu, plenul e suveran, am auzit de foarte multe... Plenul este suveran, cu o singură obligație: să respecte legile pe care le-a dat, în vigoare, în speță regulamentul.

A doua, am auzit că suntem într-o situație specială, fără să se indice unde scrie în regulament că trebuie să aplicăm reguli speciale. Dacă ele există, trebuiau invocate.

Trei. S-a spus aici că trebuie să dăm cuvântul tuturor.

Domnule președinte, fără să se interpreteze sau fiecare dintre noi poate să interpreteze, dar eu am încredere în dumneavoastră în ceea ce privește dezbaterile și că veți da cuvântul tuturor, așa încât cred că nu avem de ce să trecem, să inventăm acum reguli speciale.

Patru. În măsura în care președintele de ședință și, în speță, în cazul de față sunteți dumneavoastră, hotărăște ca, la un anumit moment, să se încheie dezbaterile, o poate face regulamentar.

Din punctul meu de vedere, o regulă specială să o inventăm acum cred că nu este cazul. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu mare atenție ce a spus domnul coleg senator Dumitrescu, nu am înțeles cum facem la capitolul acesta „mărimea și importanța”. Nu am înțeles cum stabilim importanța grupului.

Mulțumesc.

Pe număr de senatori, în general.

Asta face parte din mărimea grupului. Dar importanța vreau să spun. Sau termenii să înțeleg că sunt sinonimi?

Da. Am înțeles. Doamna senator Anghel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conform legislației în vigoare, în momentul în care am depus jurământul și am devenit senatori sau deputați nu mai reprezentăm neapărat oamenii dintr-un anumit teritoriu, ci reprezentăm întreaga populație. Lucrul acesta voiam să-l subliniez și eu. Deci importanța fiecărui senator este egală, dacă e să ne gândim bine.

Și apoi aud, de 10 luni de zile, tot timpul că trebuie să limităm timpul, să nu discutăm, să nu spunem. Nu avem timp! Nu avem timp! Ba am avea timp, dacă am avea un program absolut normal pentru orice Parlament normal. Hai să încercăm să facem ceva în privința asta. Deci să nu restrângem dreptul parlamentarului de a-și expune punctul de vedere, atunci când are un punct de vedere pertinent, sau și când nu-l are, până la urmă, are dreptul să vorbească. Dar tot timpul avem restrângeri la a vorbi. Măcar atât.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Domnul senator Vâlcov a făcut o propunere care îmi pare și bazată pe tradiția dezbaterilor din Senat, și judicioasă. Nimeni nu încearcă să împiedice exprimarea punctului de vedere în legătură cu această temă. Domnia Sa, încercând totuși să lupte cu spectrul infinității dezbaterii, a propus o limitare în timp. Acum a propus 45 de minute, altcineva poate să propună o oră. Domnul Dumitrescu a precizat că e vorba de 45 de minute pentru dezbateri, deci în afară de prezentarea raportului, în afară de punctul de vedere al Guvernului, ceea ce îmi pare rezonabil.

Mai departe, dacă admitem 45 de minute, 25 de minute, o oră, oricât dorim să admitem, dar o perioadă finită și precizată, sigur că trebuie să o împărțim cumva, pentru că altfel primul vorbitor care ia cuvântul ar putea vorbi 45 de minute, ceilalți nemaiputând exprima punctul de vedere al grupurilor.

Așa încât, dată fiind teza de necontestat a suveranității plenului și faptul că este o propunere care nu încalcă cu nimic vreo literă sau spiritul regulamentului, o voi supune la vot.

Procedură, înainte de a supune la vot. Domnul senator Dumitru Oprea.

Mă surprinde faptul că... Domnul Vâlcov e de curând în Senat, dar colegii care sunt și în Biroul permanent al Senatului, și în Biroul permanent al Camerei știu că acolo, în Birou, nu au drept de vot și nici nu pot... decât să-și exprime păreri.

În plenul Senatului, conform regulamentului, liderii de grup pot să propună, dumneavoastră conduceți ședința, iar plenul

votează. Domnul Ilie Sârbu poate să expună 5.000 de condiții și... e lider de grup, nu, domnule Vâlcov?

## Mulțumesc.

Atunci am să-i dau cuvântul domnului senator Ilie Sârbu să săvârșească acest ritual al propunerii legitime din partea grupului parlamentar.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Îi mulțumesc domnului senator Oprea pentru justa propunere pe care a făcut-o. Și atunci revin la hotărârea noastră din Biroul permanent, unde toți am fost de acord să acordăm 45 de minute pentru dezbateri. S-a încercat și un algoritm, fiindcă nu avem alte formule. Egalitatea merge, dar nu între cei neegali, că așa e viața, așa a hotărât electoratul.

Și atunci vă propun următoarea formulă:

- PSD – 18 minute;

- PNL – 13 minute;

- PDL – 6 minute;

- PP-DD – 4 minute;

- UDMR – 2 minute;

- PC – 2 minute.

Ajungem la 45 de minute. Acesta este algoritmul.

Vă rog să supuneți la vot sau, mă rog, dacă sunt alte propuneri...

Am reținut propunerea, o voi supune la vot. Vă rog, domnule senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte, eu, acum, am tot respectul pentru domnul Sârbu și știu că face calcule aritmetice corecte, numai că, cel puțin din punctul meu de vedere, am tolerat prea mult ca Partidul Conservator, care are un număr aproape egal de senatori cu Partidul Poporului, să aibă jumătate din minute. Deja..., am tolerat o dată, de două ori, de cinci, de șase ori, deja, acum, realitatea în Senatul Românei este alta. Proiectul de lege este foarte important și, în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, cer calcularea pe situația reală din Parlamentul României.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Aici e vorba de numărul de parlamentari rezultat din alegeri. La momentul alegerilor.

Domnul senator Popa.

Procedură. Vă învederez faptul că am început cu mult timp întârziere, peste jumătate de oră, și, de 20 de minute, discutăm... Pierdem timpul, domnule președinte.

Păi, discutăm pentru că...

Și urmează pumnul în gură, pentru că nu avem dreptul să vorbim.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă nu v-aș da cuvântul, v-ați plânge că nu e frumos. Propunerea pe care a făcut-o domnul senator Sârbu este foarte clară. Puteți să votați pentru sau împotriva propunerii, dar o supun la vot.

Supun la vot propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PSD. Vă rog să vă exprimați prin vot.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Domnule președinte... Stau în picioare să-mi dați cuvântul...

77 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și o abținere. S-a aprobat.

Acum intrăm în discutarea proiectului.

Dau cuvântul inițiatorului, domnului secretar de stat Gheorghe Hogea.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține punctul de vedere adoptat de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului, adică respingerea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Darius Vâlcov, care este președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România. Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia specială și-a desfășurat lucrările pe parcursul a șapte săptămâni. Acestea s-au încheiat prin redactarea unui raport de respingere, pe care l-ați avut săptămâna trecută pe birou toți senatorii. Sper că ați citit acest raport. Eu o să-mi permit să vă prezint, din nou, concluziile comisiei și, bineînțeles, să vă citesc și propunerea de respingere.

Astfel, concluziile generale ale comisiei sunt următoarele:

Comisia consideră că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerințele complexe privind cadrul desfășurării activității de exploatare a resurselor minerale în România și, în consecință, propunem respingerea acestuia.

Având în vedere carențele legislației actuale, care nu ține cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuție, comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare.

Comisia consideră necesară stabilirea unor condiții de parteneriat corect între acționarul majoritar și compania de

stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii și a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul.

Comisia apreciază, totodată, modificările condițiilor acordului inițial propuse de Guvernul României, considerând că acestea reprezintă o îmbunătățire reală față de licența în vigoare și pot aduce beneficii economice pentru statul român.

Comisia propune, prin prezentul raport, o serie de acțiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziția de negociere a statului român și în alte proiecte de asemenea anvergură.

Comisia apreciază că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevențelor și a participației statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state.

Atragem, de asemenea, atenția asupra unor posibile încălcări ale legislației în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană. De aceea, acest raport a fost înaintat și autorităților competente.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

Din acest moment, intrăm în cele 45 de minute pe care ați decis să le alocați dezbaterii și, în limita timpului alocat fiecărui grup parlamentar, invit liderii grupurilor parlamentare să-mi notifice vorbitorul sau vorbitorii, ca să nu se nască alte tulburări în cadrul unor grupuri cu timp mai mic și cu mulți vorbitori.

Dau cuvântul primului vorbitor sau vorbitorului din partea PSD. Da, în ordinea grupului.

Partidul Social Democrat.

Nu vreți să vorbiți deocamdată. Partidul Național Liberal. Domnul senator Dian Popescu.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Cine nu folosește timpul îl dă celorlalți!

Da’ se poate, domnule profesor?! Așa un socialism nu așteptam de la dumneavoastră. Timpul fiecăruia, face ce vrea cu el.

Domnul senator Dian Popescu. Aveți 13 minute. O veșnicie, dacă știi să o drămuiești. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Într-adevăr, cred că înființarea acestei comisii speciale a fost de bun augur. Se vorbea permanent că, dacă vrei să îngropi un proiect, faci o comisie parlamentară, dar această comisie parlamentară a făcut ca dumneavoastră să aveți pe masă și să aflați adevărul unei afaceri începute în 1994. Această afacere, la care mulți politicieni au fost părtași, această afacere a fost aruncată în Guvernul USL, care încearcă acum să repare ce au stricat foarte multe guverne de 20 de ani.

Dragi colegi, în momentul în care am intrat în comisie și am început să lucrăm, nu am intrat cu o idee preconcepută, așa cum se specula, că dorim să respingem acest proiect. Nu. Am intrat să aflăm și să aflați și dumneavoastră prin intermediul nostru care este realitatea.

Ce am găsit? Nu am găsit numai o Românie împărțită în două, așa cum se vorbea, ci am găsit mediul academic împărțit în două, am găsit Academia Română împărțită între academicieni care susțineau proiectul, alții care îl contraziceau și erau și sunt împotriva acestui proiect. Am găsit universități din România împărțite în două. Am găsit profesori universitari cu prorectorul susținând proiectul Roșia Montană, am găsit celălalt prorector cu o altă echipă de profesori care erau împotriva proiectului. Am găsit oameni în stradă împărțiți în două. Cine i-a dezinformat și a împărțit România în așa fel?

Dragi colegi, nu putem acuza Guvernul că nu a încercat să rezolve o problemă. Nu. A încercat să rezolve o problemă, a negociat cât s-a putut negocia, dar, mai mult decât atât, nu a avut o limită – și aici e greșeala Guvernului – să se oprească în a legifera anumite avantaje unei companii. Asta punea România într-o situație extraordinar de periculoasă. Toate companiile din lume de talia aceasta și-ar fi dorit aceleași avantaje. Legiferate! România ar fi fost pusă la o presiune politică extraordinar de mare în momentul în care admiteam, prin lege, avantajele create unei singure companii, nominal.

De aceea, cred că avem nevoie de o lege-cadru predictibilă, care să dea șanse oricărei companii care dorește să vină să facă afaceri pe teritoriul României, să participe la exploatarea resurselor, nu cum s-a obișnuit și se încearcă să se obișnuiască, intrarea pe ușa din spate în exploatarea resurselor minerale.

Domnule senator, iertați-mă, cele 13 minute...

## **Domnul Dumitru Dian Popescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte, și închei.

Deci, dragi colegi, vreau să fim serioși cu ce se întâmplă în România în aceste momente. Să dăm la o parte anumite interese, să creăm predictibilitate și pentru viitorul copiilor noștri, să creăm predictibilitate și pentru oamenii de afaceri și să creăm predictibilitate și un viitor și României, dacă nu mai trec legile pe lângă noi cu foarte multă rapiditate, legi importante, cu toate că sunt legi organice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Partidul Național Liberal și-a spus cuvântul. Partidul Democrat Liberal, șase minute pentru toți.

Domnul senator Cristian Rădulescu.

Dacă PSD-ul cedează, ăsta ar fi un fapt care ne-ar încuraja pe toți.

## Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal nu a participat la această comisie, după cum nu va participa nici la votul raportului comisiei, deoarece și comisia s-a dovedit la fel de inutilă ca și proiectul legislativ trimis de către Guvern.

Ce ne spune în acest moment comisia? Lucruri pe care le știam toți de la început și pe care noi le-am afirmat și le afirmăm: că sunt necesare locuri de muncă, că este necesară exploatarea rațională a zăcămintelor, că este necesară păstrarea curată a mediului, că este necesară păstrarea patrimoniului național.

Citez din raportul comisiei: „Comisia constată că (...) nu se poate stabili cu exactitate dacă formalitățile legate de declararea utilității publice a proiectului au fost îndeplinite (...).”

Asta știa toată lumea.

„Comisia consideră necesară stabilirea unor condiții de parteneriat corect între acționarul majoritar și compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii și a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul.”

## Asta am spus și noi.

„Comisia consideră că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg, care să fie supus dezbaterii parlamentare, referitor la proiectele miniere auro-argentifere (...).”

## Asta spune toată societatea românească.

De ce s-a apelat la această procedură foarte specială? Practic, s-a instituit o comisie specială comună care să avizeze un proiect de lege, care să vină într-o Cameră, după aceea în cealaltă. Este o procedură de nivel constituțional. Numai proiectul de revizuire a Constituției mai trece printr-o asemenea procedură, dar o asemenea comisie și o asemenea procedură erau necesare ca să avizeze un proiect de lege venit de la Guvern asupra căruia Ministerul Justiției din acest Guvern a dat un raport negativ, cu 18 pagini de critici și atenționări, inclusiv cea referitoare la posibilitatea atacului pe neconstituționalitate, cuprinzând prevederi cum este exproprierea pe cauză de utilitate publică, care atacă, într-un fel, cedează atribute ale suveranității naționale. Și pentru asta era necesară o astfel de comisie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Au rămas două minute pentru Grupul parlamentar al PDL și asociații.

Partidul Poporului, domnul senator Agrigoroaei. Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

E aproape un pleonasm, de aia nu... Domnul senator Agrigoroaei.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este absolut normal ca Partidul Poporului – Dan Diaconescu să voteze împotriva poluării, împotriva unui contract dezavantajos pentru România, dar, făcându-se atâta publicitate, și negativă, și pozitivă, pentru acest proiect, am fost curios să mă duc și eu în rândul demonstranților din stradă.

Am fost încă din a treia seară. Mi-am luat o șapcă pe cap, cu teniși în picioare, un tricou și, nefiind recunoscut...

...nefiind recunoscut ca tânăr senator, am vrut să aflu un punct de vedere cât mai obiectiv.

Deci sincer să...

Dacă-mi dați voie să vorbesc totuși...

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Deci totuși am fost curios, ca un român responsabil, să aflu mai multe variante, să ascult ambele părți. Este normal că vom vota împotriva acestui proiect Roșia Montană în forma actuală, dar, așa cum spunea domnul senator Popescu, trebuie să fim responsabili și să facem o lege a minelor cât mai urgent, s-o punem în aplicare și să fie, într-adevăr, folositoare, pentru a folosi zăcămintele României.

Eu aș vrea să vă spun... Se potrivește, în acest caz, celebrul citat care spune că analfabetul viitorului nu va fi cel care nu va ști să citească, ci va fi cel care nu va ști să înțeleagă, pentru că multe lucruri nu le înțelegem sau multe dedesubturi.

Am ratat un business în Piața Universității, pentru că a venit un domn, care făcea parte și din grupul celor care au spart luneta domnului ministru Barbu, care apare și pe la televizor, și mi-a spus: „Domnule, dacă mai aduceți doi-trei, treceți pe la mine și rezolvăm problema.” Este caz real. N-o să aibă curaj acel domn, care apare la televizor, să-mi spună că nu a fost așa. Deci am văzut mai multe fețe ale acestor interese.

Nu știu dacă sărbătoresc... românii au motiv să desfacă șampania și să ciocnească astăzi pentru acest vot, că s-ar putea, de pe vreo trei continente, mari producători de aur ai lumii să ciocnească și să spună: am reușit. Pentru că nimeni nu este interesat ca România să devină un mare producător al unui zăcământ. Deci asta am constatat.

Am constatat acolo că erau vreo treizeci de camere în piață, camere de luat vederi, cuplate și la satelit în direct, unele transmiteau în America, unii transmiteau în Rusia, unii transmiteau pe alte continente. Și erau... bineînțeles că

serveau interesele anumitor grupuri, dar nici într-un caz ale României.

## Stimați colegi,

Adevărul ne va face liberi – este un verset important în Biblie –, dacă am accepta să analizăm cu profunzime, cu responsabilitate și, într-adevăr, să analizăm în totalitatea lucrurilor, și cu părțile pozitive și negative, și să nu ne mai lăsăm blocați, pentru că, într-adevăr, nu este normal, cum se spunea mai înainte, să se dea o lege special pentru o societate, dar, în același timp, nici nu putem bloca mineritul din România. În secolul XXI, noi pretindem că nu este posibil a se lua măsuri antipoluare? Există această posibilitate, când în țările cele mai civilizate se extrage, se exploatează chiar și cu cianuri, luându-se toate măsurile. Că, dacă am fi mers pe acest principiu, am fi rămas în epoca de piatră. Nu am fi inventat nici avionul, că s-a demonstrat că au murit mulți, nici mașina, că s-a demonstrat că au murit și mai mulți. Aș vrea să aduc aminte de Centrala de la Cernavodă...

Domnule senator, a expirat timpul, vă rog să...

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

La Cernavodă nu s-ar mai fi făcut centrala, dacă am fi analizat așa cum am analizat și acest caz.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Partidul Conservator, două minute.

**Doamna Cristiana Irina Anghel** _(din sală):_

Plus două minute de la PSD.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doamnă senator...

Nu, acum, trebuie să știm dinainte, pe datorie nu dăm. Îi dați două minute?

Nu.

Nu?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cum să nu-mi dea? Că mă iubesc.

Dar, oricum, eu voi fi la obiect, nu voi abuza de timpul dumneavoastră.

Mă bucur că aceste două minute vor fi concentrate de mine...

Două minute, dar ale dumneavoastră.

...și va rămâne în memorie ceea ce spun.

Deci nu-i dați?

Nu.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/28.XI.2013

Foarte bine.

Puteam să vin și să spun doar...

Doamnă senator, nu consumați aceste minute cu dispute.

Nu le-am consumat, asta a fost pe lângă...

Vă rog, adresați-vă întregii țări, în două minute. Vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Puteam să spun doar: „săracă țară bogată”.

Avem bogății, și n-avem bogățiile numai din sol, din subsol, de oriunde, avem bogăție oamenii acestei țări. Niște oameni minunați! Avem oameni inteligenți, avem copii extraordinari!

Ce am făcut în ultimii ani pentru bogăția cea mai mare a țării? Am jefuit-o, exact cum jefuim și bogățiile celelalte. Nu noi, vorbesc în general. De douăzeci și ceva de ani, țara aceasta este mai săracă, mai săracă, mai săracă! Avem 100 de miliarde de euro datorie, dar noi avem petrol și-l dăm unora și altora și nu ne folosim de nimic. Avem aur, avem păduri, avem de toate! N-avem voință să facem ceva cu aceste bogății. Sunt țări care nu au nimic din ce avem noi, în schimb au dorință și voință de a face ceva pentru populația respectivei țări.

Și, de aceea, spun: românii au o vorbă, strâng întotdeauna ceva sau pun deoparte să le rămână copiilor lor, în momentul în care ei nu vor mai fi. Ce le lăsăm noi copiilor noștri în afară de miliarde de datorii? Ce le lăsăm, în afara unui spate îndoit în fața Uniunii Europene, a Statelor Unite ale Americii și a altora?

Nu spun că nu trebuie să colaborăm cu ei. Asta este una. Dar, a încerca întotdeauna să le facem pe plac numai pentru că ei sunt puternici... Păi, sunt puternici pentru că noi acceptăm lucrul acesta și pentru că noi le stimulăm puternicia și bogăția prin faptul că le dăm gratis lucrurile care sunt la noi.

Domnilor, aurul de la Roșia Montană stă acolo de peste 2.000 de ani. Este prima localitate atestată documentar din România! Nu ne cere de mâncare. De ce să nu rămână acolo? Or avea copiii noștri mai multă minte, mai mult caracter, mai mult curaj să facă ceva, într-adevăr, cu aurul pentru ei și pentru această țară.

Mulțumesc.

Avem obligația morală să facem lucrul acesta. Și felicit această comisie, iertați-mă, o singură frază...

Vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

...că a respins acest proiect care nu avea ce să caute în Parlament. Este un contract și contractul este treaba Guvernului, nu a Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă senator, pentru că v-ați încadrat în timpul alocat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Alexandru Vegh, tot două minute.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi senator,

Grupul parlamentar al UDMR și-a spus cuvântul de la bun început, că este împotriva acestui proiect de act normativ, și nu din moft, ci din anumite considerente foarte bine specificate.

Nu putem face o lege specială pentru o firmă privată. Statul român nu poate să facă exproprieri în interesul unei firme private și știam și de acel raport al unor echipe de specialiști privind introducerea zonei respective în patrimoniul UNESCO.

Am considerat, de la bun început, că subiectul n-a fost foarte bine documentat și, pe parcursul întâlnirilor – și am participat în această comisie aproape la toate întâlnirile –, vreau să vă spun că această comisie și-a desfășurat activitatea cu foarte mare seriozitate și cei care au venit în fața comisiei și-au spus cuvântul și mă bucură foarte mult faptul că, astăzi, putem veni și am putut veni cu un raport care, sigur, este de respingere și inclusiv colegii noștri din Partidul Social Democrat și-au dat seama că, de fapt, această lege nu poate să treacă în forma asta prin Parlamentul României.

Dar, din recomandările comisiei, cred că Guvernul... și este atributul Guvernului, nici într-un caz nu este atributul Parlamentului României să adopte o lege specială pentru acest obiectiv, ci să creeze legea-cadru, eventual, pentru a rezolva și pentru a da posibilitatea exploatării nu numai auro-argintifere, ci în toate domeniile. Și, în acest caz, vreau să vă spun că toți miniștrii care s-au prezentat în fața comisiei și-au spus cuvântul. Pe mine însă mă deranjează un singur lucru – și cred că este locul unde trebuie să-mi spun punctul de vedere –, au fost unii miniștri care și-au permis și cred că n-au procedat bine, au încălcat Legea responsabilității ministeriale, și-au permis să nu vină în fața comisiei. Este o încălcare a legii și cred că persoanele care sunt în măsură să ia această decizie trebuie să analizeze care au fost motivele pentru care nu s-au prezentat.

Nu vreau să abuzez de timpul dumneavoastră, Grupul parlamentar al UDMR își menține poziția, este împotriva legii și este pentru respingerea actului normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Au mai rămas două minute pentru Grupul parlamentar al PDL.

Domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi senatori,

De fapt, comisia nu face altceva decât să certifice că un lucru prost e gata prost. Pentru că știam cu toții de la bun început că prezența unui proiect de lege specific, adresat unei companii miniere, în Parlament, reprezintă, pe de o parte, derogarea de la responsabilitatea guvernamentală și, în al doilea rând, ocuparea Parlamentului cu o temă pe care, oricum, nu ar fi putut-o trata în termenii tehnici ai expertizei.

Momentul în care a fost formată Comisia specială pentru proiectul Roșia Montană este momentul din care Parlamentul a început să piardă bani. Pe lângă alte găuri pe care Parlamentul le face. Este o comisie care a lucrat exclusiv în pierdere, fără să poată justifica un franc nici din deplasări, nici din angajarea timpului celor care au fost prezenți în comisie sau în fața comisiei.

Nu fac din aceasta un reproș la adresa comisiei, dar fac un reproș la adresa Guvernului, care a preferat să scape de responsabilitate aruncând tema în Parlament și dând unei întregi națiuni, astăzi, impresia că Parlamentul se află în opoziție. Este în opoziție prin raportul negativ al comisiei față de acest proiect de lege. De fapt, nu este în opoziție USL-ul față de propriul Guvern, care încearcă, prin majoritatea parlamentară, astăzi, să spele una dintre cele mai mari gafe vreodată întâmplate în istoria democratică a României – un Guvern care nu știe cum să guverneze.

Mai spun un singur lucru, doamnelor și domnilor, chestiunea Roșia Montană nu se oprește aici. Dacă n-ar fi existat presiunea străzii, probabil că nici Guvernul nu ar fi dat dispoziție parlamentarilor să-și trântească propriul proiect de lege.

Dar chestiunea Roșia Montană urmează să fie strecurată în alte corpuri de proiecte legislative. În proiectul de descentralizare, la capitolul III, la titlul III, ca și la titlul VII, acolo unde se face vorbire despre descentralizarea direcțiilor de cultură și de mediu, trecerea lor din subordinea ministerelor de resort în subordinea consiliilor județene, avizele pe care direcțiile aflate în subordinea consiliilor județene urmează să le dea, descărcarea arheologică sau mediu, fac ca un proiect de tipul Roșia Montană să fie tratat, indiferent de dimensiunea sa strategică, la nivelul deciziei luate de un consiliu județean. Este cu totul și cu totul nedrept, și acesta este cuvântul cel mai blând. De fapt, acoperim aceeași iresponsabilitate guvernamentală.

Domnule senator, ingrată misiune am...

Termin imediat.

Vă mai dau un minut de la PSD, dar atât.

## **Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:**

## Vă mulțumesc.

Vom vedea, de asemenea, că se poate..., prin proiectul de lege a minelor va deveni posibilă exproprierea abuzivă a cetățenilor români pe seama proiectelor care pot fi calificate

ca fiind de utilitate publică. În ce măsură și cum se poate face această calificare, legea nu vorbește.

Vom vedea, de asemenea, cum proiectul Roșia Montană se încearcă să fie strecurat prin alte corpuri de legislație secundară pe care și Senatul, și Camera Deputaților urmează să le ia în considerare. Atrag atenția asupra acestui fapt. Este rușine pentru Guvernul USL și este o rușine, de asemenea, pe care, din păcate, și noi trebuie astăzi s-o împărtășim.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Rămâneți dator cu vreo două minute, cel puțin, PSD-ului, să știți.

Doamna senator PSD Gabriela Firea, care poate vorbi după pofta inimii, vreme de 17 minute. 18 minute, un minut de la liberali.

Mulțumesc, domnule președinte.

Douăzeci de ani am vorbit câte o oră în fiecare seară, așa că voi încerca să fiu foarte scurtă, pentru că am fost suficient de mult timp în lumina reflectoarelor.

Păi, nu, dar sper că vorbiți altceva acum.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Ce doriți dumneavoastră, chiar și istorie.

Sunt unul dintre cei 19 membri ai Comisiei speciale Roșia Montană și, sincer, nu aș fi dorit să intervin, pentru că domnul președinte Darius Vâlcov sunt convinsă că v-a spus toate elementele care vă sunt necesare pentru a vă convinge în legătură cu acest raport, dar unul dintre colegii noștri m-a provocat și tocmai pentru că-l respect foarte mult și am avut o colaborare, spun eu, foarte bună, când lucram în presă, vreau să-i spun câteva lucruri și Domniei Sale, și dumneavoastră.

S-a afirmat de la tribuna principală a Senatului că rostul acestei comisii nu s-a justificat pentru că cu toții știam totul și că Guvernul vine acum să ne spună ceea ce toți știam – pentru că totul era știut, nu-i așa? –, că doar ne trebuie condiții de mediu, că doar trebuie să prezervăm patrimoniul, că ne trebuie niște locuri de muncă și că, în general, trebuie să fim atenți cum negociem.

Eu, sincer, de aceea m-am ridicat de pe scaun, să spun că eu nu știam tot ceea ce s-a aflat în cadrul audierilor de la această comisie și nici dumneavoastră, vă asigur, că nu aveați cum să știți, și nici reprezentanții presei, deoarece licența de exploatare este secretă, iar noi am primit certificat ORNISS și am semnat la comisie pentru a afla adevărul despre această licență. Și tot noi, prin vocea domnului președinte Darius Vâlcov, am cerut desecretizarea licenței de exploatare acordată în 1998 și am spus că românii trebuie să afle ceea ce se spune azi de la această tribună că nu trebuie să se cunoască, și anume: în momentul când s-a acordat licența de exploatare – în 1998, nu în 2013 sau în 2012 –, Guvernul de atunci, printr-un domn ministru și prin președintele Agenției Naționale de Resurse Minerale, a considerat că statul român trebuie să primească de la investitorul canadian următoarele beneficii: zero locuri de muncă, zero investiție în poluarea istorică și în accidente ecologice, zero prezervarea patrimoniului cultural și pentru tradiții, tot ceea ce înseamnă acest nume, acest brand, Roșia Montană, mai departe, nicio penalitate în cazul nerespectării unor minime condiții stabilite în AGA și în consiliul de administrație.

Tot în... anul următor, în 1998, tot printr-o semnătură a unui domn ministru – că știți de acum care este, că ați citit: domnul Radu Berceanu, da _(Aplauze.) –_ s-a transferat, dragi colegi, că noi nu știam acest lucru și nimeni nu știa, s-a aflat în cadrul audierilor de la această comisie... Deci un ministru a decis că aurul despre care vorbea și doamna Cristiana Anghel, și vorbeam toți trebuie să rămână generațiilor noastre, pur și simplu, s-a transferat licența, cu titlu gratuit, de la acționarul minoritar român către acționarul majoritar străin. Repet, cu titlu gratuit.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Dacă PSD, care mai are timp la dispoziție...

Păi, nu, mai aveți timp. Aveți încă 11 minute, dacă doriți, sigur...

Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnilor senatori,

Întâmplător, față de Radu Berceanu am o anumită considerație. Nu am știut ceea ce a făcut, sigur, când era ministru, în anul 1998, dar aș vrea doar să fac o subliniere.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu el a scris proiectul acesta.

Aș vrea doar să fac o subliniere...

Vă rog, nu întrerupeți...

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Am analizat cum am ajuns în această etapă și am spus lucrul acesta.

Vă rog, nu întrerupeți...

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Am spus lucrul acesta, dar doamna Firea a făcut aici o expunere exhaustivă pe ceea ce s-a întâmplat. Asta e important și am vrut doar să fac o subliniere.

Pentru liniștea celor implicați în ceea ce a însemnat acest proiect, de când s-a aprobat, de când s-au făcut transferurile și până astăzi, raportul a fost trimis la Parchetul General. Să nu-și imagineze cineva

, vorbind de gratuitatea și de felul în care s-au consumat banii, că nu avea sens comisia. Avea sens. Dacă nu mai mult sau dacă nu pentru mai mult, măcar pentru aceste fapte care s-au săvârșit și care erau secretizate. În stilul clasic românesc, când facem prostii, le secretizăm.

Ei uite că se întâmplă să se desecretizeze. Și uitați că se întâmplă că, dacă nu astăzi... probabil că nu are timp Parchetul și vedem că nu are, sunt sute de sesizări care se trimit parchetelor și nu am auzit nimic despre ele, probabil că se lucrează, probabil că aglomerația asta mare de sesizări i-a pus în imposibilitatea de a rezolva ceva. Dar vine vremea, că, ați văzut, și după șase ani, și după opt ani... Trece timpul, trece, dar nu trec și dosarele penale, ele rămân acolo.

Așa că măcar această satisfacție s-o avem noi, parlamentarii, că am făcut lumină într-un caz. Nu mă refer la persoane, nu știu care-i vinovăția unuia sau altuia, dar totuși Parchetul, când are în față un document atât de important venit de la Parlamentul României, nu de la o Cameră, cu o comisie specială, nu cred că-și va permite să se joace.

Nu așteptăm, sigur, într-o zi, în două, trei, sesizarea, autosesizarea, nu știu cum se va proceda, specialiștii cunosc mai bine formulele juridice, dar eu cred că liniștea celor care au dat aceste semnături în mod abuziv, în mod ilegal, a început să dispară. Și asta este satisfacția noastră, cred eu, că am făcut totuși ceva. Nu ne-am întâlnit degeaba și nu am pierdut... acest timp nu e pierdut și așa ar trebui să se procedeze în continuare. Așa ar trebui Guvernul să aibă curajul, cum a avut curajul în acest caz, în cazul de la Brăila.

Dacă s-a strecurat o greșeală... știm și noi cum se strecoară, știm și noi gustul amar pe care-l avem de multe ori, și-l aveți și dumneavoastră, că nu aveți nicio vină. Ce vină aveți dumneavoastră, parlamentarii, pentru ce a făcut Guvernul sau noi, de multe ori? Nu suntem noi acolo, nu luăm noi deciziile, nu avem noi informațiile toate, cum le are Guvernul.

Câteodată aprobăm, câteodată nu aprobăm, dar, dacă s-a instituit și acest mod – și asta-i de apreciat, nu-i de criticat –, nu-i un faliment al Guvernului dacă unul, două, trei, cinci, zece proiecte, ordonanțe care vin, cad. Înseamnă că ne facem datoria. Înseamnă că cenzura ultimă, pe care Parlamentul trebuie s-o facă, funcționează.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Dezbaterea s-a încheiat. Cu voia dumneavoastră, pentru un singur minut, o să-i dau cuvântul domnului senator Pereș, care are o opinie separată. Vă rog.

Domnule senator, timpul alocat a fost împărțit..., ba chiar cu vreo două minute în plus.

Un minut, vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori,

Sigur, o să încerc să mă încadrez într-un minut, deși despre relansarea mineritului, despre locuri de muncă probabil că ar trebui să discutăm mult mai mult, inclusiv în Senatul României, dacă nu chiar în Parlament, în întregul său.

Ce am putut să observ, în schimb, la acest mesaj pe care domnul lider al Grupului parlamentar al PSD ni l-a adus, că această comisie specială comună, de fapt, a fost o comisie de anchetă, o comisie de anchetă asupra modului în care, din 1998 începând, guvernele au semnat și au pus la acest dosar diferite probe cu care, poftim, se va sesiza sau a fost sesizat Parchetul General și, sigur, o să vedem cum se vor desfășura lucrurile în continuare.

Domnule Sârbu, eu am crezut că, de fapt, rostul acestei comisii și inclusiv al acțiunii guvernamentale ar fi fost ca să aducă în fața noastră, a Senatului României, o problemă care, din punctul meu de vedere – vin din acea zonă și cunosc zona, de 17 ani bat aproape, hai să spun, lunar această zonă –, nu rezolvă deloc problema locurilor de muncă și nici relansarea mineritului.

Dacă tot ne-ați obișnuit cu comisii de anchetă, ieri am discutat o comisie de anchetă, probabil, săptămâna viitoare, o să mai avem, sau peste două săptămâni, alte comisii de anchetă, ar trebui, într-adevăr, să schimbăm denumirea acestei comisii în comisie de anchetare a actelor care au stat la baza acestui proiect privind măsuri de relansare a mineritului la Roșia Montană și inclusiv de exploatare a aurului și argintului.

Domnule senator...

Domnule președinte, Concluzionez. Dacă-mi permiteți...

Au trecut două minute. Sunteți în afara...

A fost și o constatare, nu vă supărați. Chiar că ne-a luat prin surprindere...

Nu, iertați-mă. Știți că putem constata, dar aici sunt niște reguli clare. S-au încadrat toți în timp. În afara timpului grupului dumneavoastră, v-am acordat să vă spuneți părerea nu despre ce a spus domnul Sârbu, ci punctul de vedere.

## Da. Și vă mulțumesc.

Vreau doar să reiterez și să accentuez treaba că tot ce s-a construit, sigur, cu efortul nostru, poate și al companiei, poate și al guvernelor, în timp de câțiva ani de zile la Roșia Montană și în tot perimetrul minier din Munții Apuseni, probabil că se va dărâma. Vom asista la un șomaj mai mare, vom asista, probabil, la relansarea turismului într-o zonă în care mediul este viciat puternic de fostele exploatări miniere, pentru că așa ni se spune.

Din raport mai citesc că 16.000 de locuri – declarația unui senator care sper că nu doarme – din agricultură, locuri de muncă din agricultură dispar; 4.700 de locuri de muncă din turism și peste 1.000 de locuri de muncă din alte zone ocupaționale de la Roșia Montană.

Vreau să spun că eram fericiți dacă aveam aceste locuri de muncă. Nu să dispară, dar să le creăm cel puțin.

Vă mulțumesc pentru răbdare și, sigur, eu rămân cu un gust amar, pe ideea că totuși asistăm la analizarea unui raport al unei comisii de anchetă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Stimați colegi...

Procedură. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este timpul să lămurim totuși care este finalitatea raportului acestei comisii.

Comisia a fost o comisie de avizare. Deci ea propune un raport negativ. Se va supune votului. Prin aceasta, dacă se votează, legea Guvernului va fi respinsă.

Mai departe însă am auzit acea afirmație referitoare la faptul că deja s-a trimis la Parchetul General acest raport.

Raportul încă nu a fost votat. Raportul nu este al unei comisii de anchetă, cum bine spunea și domnul Pereș, ci el se referă la avizarea unei legi.

Dacă vrem ca Parchetul să fie încunoștințat de problematica complexă din acest raport, Biroul permanent poate să facă o corespondență, poate să aprobe și să trimită la Parchetul General și, cred eu, nefiind în domeniu, numai raportul, fără datele acelea desecretizate, căci acelea au fost studiate datorită avizului ORNISS pe care l-au primit membrii comisiei și nu pot fi folosite și trimise mai departe.

Dacă se dorește sesizarea Parchetului General, atunci plenul, care este suveran, după cum s-a subliniat în repetate rânduri, trebuie să voteze această chestiune și trebuie să dea o hotărâre, fiindcă o comisie de anchetă își termină activitatea printr-o hotărâre. Așa scrie în regulament. Deci sunt căi multiple, dar vrem să știm, până la urmă: s-a sesizat, nu s-a sesizat, se va face, nu se face?

Deci eu vreau să se știe foarte clar care este finalitatea muncii comisiei.

Votați să trimitem la Parchetul General, dacă vreți, însă trebuie respectată o procedură!

Mulțumesc.

Cum s-a pomenit de Parchetul General, s-a născut o tulburare. Am avut sentimentul că, indiferent când, cum, cu vot, fără vot, cu ORNISS, fără ORNISS, dacă lucrurile ajung la Parchet, dumneavoastră sunteți mulțumiți. Dar văd că acum nu mai este chiar așa.

Pentru toate aceste chestiuni și în încheierea dezbaterilor, cred că e normal să-i dăm cuvântul președintelui comisiei, domnului senator Darius Vâlcov.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Vreau să vă spun că acest lucru gata prost făcut de ministrul Radu Berceanu în ’99 a fost scos, după 13 ani, din sertarul Guvernului și pus în dezbatere parlamentară. Este primul guvern care a avut curajul să scoată acest proiect de lege, să-l supună dezbaterii, atât publice, cât și parlamentare.

PSD-ul și-a dorit din primul moment această dezbatere. Am fost singurii care nu am acceptat să dăm un vot înainte de a dezbate, doar pentru a vizualiza raportul, așa cum ne-au cerut unii colegi în comisie. De asemenea, Partidul Social Democrat consideră că este nevoie de un cadru legislativ suficient de clar care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere. Țineți cont că din ’97 până astăzi s-au închis 556 de obiective miniere. Costul închiderii este de aproximativ un miliard de euro.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Desecretizați!

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Partidul Social Democrat nu respinge investiția în sine. Ne dorim să dezvoltăm mineritul în România. Suntem împotriva acestui proiect legislativ.

Bineînțeles că există puncte de vedere din partea Partidului Democrat Liberal că această comisie este inutilă și că am lucrat în pierdere. Bineînțeles, în pierderea dumnealor. Pentru că tot dumnealor afirmă că este necesară păstrarea curată a mediului. Dar trebuie să știți că în licența din ’99, transferată în 2000 pe data de 9 octombrie, cu fix 18 zile înainte de a începe campania electorală din 2000, când CDR pleca de la guvernare – ca să rețineți și acest aspect – și după ce statului i s-a redus participația la capitalul social de la 33,4 la 19,3%, deci de abia după ce aceste două condiții au fost îndeplinite s-a transferat licența de la Minvest la Roșia Montană. Și în acea licență se spunea de păstrarea curată a mediului și domnul Radu Berceanu a considerat că acest lucru se poate face cu 330.000 de dolari. Guvernul României, pe care astăzi unii văd că-l acuză, a venit și a spus: nu, impunem condiții de 400 de milioane de dolari. Dacă este o diferență sau nu, asta ne spuneți dumneavoastră.

Se spune mai departe că, da, este necesară păstrarea condițiilor pentru un patrimoniu cultural în Roșia Montană și în toată țara. Dar în licența din ’99, transferată cu două săptămâni înainte de a începe campania electorală din 2000, gratuit, așa cum vă spuneam, se vorbește de zero investiții în patrimoniul cultural. În proiectul propus de Guvernul României vorbim de 132 de milioane de dolari, dintre care 30 de milioane pentru patrimoniul cultural de la nivel național, restul, 100 de milioane, pentru patrimoniul cultural din Roșia Montană.

Se vorbește, vorbesc unii aici, PDL-ul, că este necesară investiția în locuri de muncă. Dar în licența din ’99, transferată în 2000 cu două săptămâni înainte de începerea campaniei electorale, se spunea că este nevoie de zero locuri de muncă. Asta era investiția pe care o cerea Guvernul

României. În 2013, Guvernul Ponta vine și propune 2.300 de noi locuri de muncă.

Se spune mai departe de către PDL că Ministerul Justiției a dat un raport negativ. În primul rând, ministerul nu dă raport, ci dă aviz, iar acesta a fost pozitiv. Avizul negativ de care vorbește Partidul Democrat Liberal este dat pe baza unui draft. Avizul pentru proiectul aflat în dezbatere a fost pozitiv și a fost dat la 27 august.

Vă mulțumesc, domnule senator. Am încheiat dezbaterea.

Votul, la ora 12.00. E lege organică.

Punctul 6 – Propunerea legislativă privind declararea zilei de 11 octombrie – Ziua Școlii Ardelene.

Din partea inițiatorilor există cineva? Nu.

Dau cuvântul, pentru punctul de vedere al Guvernului... da, este aici..., o să dau cuvântul doamnei secretar de stat Irina Cajal, Ministerul Culturii.

**Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

La ce microfon?

Unde doriți dumneavoastră, numai să-mi spuneți, ca să comand sonor.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune declararea zilei de 11 octombrie ca Ziua Școlii Ardelene în România, sărbătoare publică dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană.

Se poate constata că în raportul de admitere al Comisiei pentru cultură și media, prin amendamentul aprobat, au fost însușite observațiile și propunerile formulate de Guvern. Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Comisia pentru cultură, domnul președinte George Severin.

Cu adresa L443 din 3 septembrie 2013, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă privind declararea zilei de 11 octombrie ca Ziua Școlii Ardelene. Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 5 noiembrie, în prezența doamnei subsecretar de stat Irina Cajal, din Ministerul Culturii. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu următorul amendament:

„Alineatul (1) al articolului 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza manifestări publice dedicate acestei zile, în limita alocațiilor bugetare aprobate.”

Deci, practic, se introduce caracterul de „pot”, și nu obligativitatea. Asta este singura diferență.

Legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Dobra.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule președinte,

Spunea cineva în sală, un ardelean adevărat... și eu citez pe cineva, prin soție, dacă vă aduceți aminte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am venit la acest microfon central pentru a vorbi în plenul Senatului cu foarte multe emoții și foarte mult respect pentru această inițiativă. Nu pentru inițiativă în sine, care este salutară și pe care cred că trebuie să o votăm cu toții, ci pentru că în Parlamentul României, în Senatul României, aducem în discuție un element extrem de important, care a stat la baza statalității României și care a reprezentat un moment de cotitură al unor oameni curajoși, al unei școli, al unui curent de gândire, care înseamnă modernitatea, astăzi, europeană, a României, începută de la Dimitrie Cantemir, care a fost, poate, primul român a cărui talie a fost cu adevărat europeană, și ca om politic, și ca om de cultură, și continuată. Pentru că Școala Ardeleană și corifeii Școlii Ardelene, așa cum au fost ei și sunt numiți de către cei care duc mai departe astăzi, prin ASTRA, amintirea și respectul față de ceea ce a făcut Școala Ardeleană pentru românism și românitate...

Suntem la mai puțin de cinci ani de aniversarea marii sărbători de la 1918, 1 Decembrie, când un stat relativ tânăr devine stat unitar, național și se cheamă România. Nimic din toate acestea, cel puțin în inima și sufletul românilor, nu ar fi existat dacă nu ar fi existat Școala Ardeleană. Pentru că 1918 nu a fost numai un eveniment politic, ci a fost un eveniment născut din românitatea, din tradiția multimilenară a acestui popor.

Este un pas foarte mic. Eu chiar cred că acea prevedere care spune că organele centrale sau locale pot să acorde sume de bani este meschină. Meschină această prevedere, pentru că, dacă va exista respect pentru tradiția și istoria acestui popor, se vor organiza și fără bani, se vor organiza, așa cum o face ASTRA, din banii învățătorilor, profesorilor, oamenilor de suflet.

Dar faptul că noi marcăm acest moment este un lucru extrem de pozitiv și mă bucur că fac parte din Senatul României în această zi când dăm acest semnal atât de mic, dar atât de important față de ceea ce trebuie să însemne respectul pentru înaintașii care au făurit statul modern român și ceea ce înseamnă România europeană de astăzi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, de la microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Sărut mâna, doamnă!

Aș vrea să fac o singură remarcă.

Și pentru frumusețea expunerii de motive, bine alcătuită, această lege ar merita votată. Nu am văzut de mult o expunere de motive a inițiatorilor atât de frumoasă. Mulțumesc frumos.

Mă faceți curios. Mulțumesc. Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Nu, fiindcă m-a prins aici.

Tot respectul față de școală, în general, iar față de cea ardeleană, în special. Voiam numai atât și am consultat și reprezentanții Guvernului, și comisia pentru o intervenție care poate fi reparată și la Camera Deputaților.

Dacă Ziua Școlii Ardelene în România este sărbătoarea, în art. 1 alin. (2), ar trebui să se respecte. Dacă este doar Ziua Școlii Ardelene, atunci este bine. Dar, din respect față de Școala Ardeleană, citiți cu atenție un pic art. 1 alin. (2): „Ziua Școlii Ardelene este o sărbătoare publică dedicată omagierii rolului fundamental...” virgulă.

Rol fundamental al cui? Este o eroare materială. Virgula nu are ce căuta acolo: „... rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană.” Este o eroare materială care, în numele Școlii, cred că ar trebui să se accepte a fi modificată chiar în plenul de azi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur, să modificăm în plen. Sunt surprins că treceți cu ușurință, ar merge și o comisie de anchetă, totuși, pentru cine a pus virgula asta, că nu e o faptă de trecut cu vederea.

Mai sunt doritori să elogieze Școala Ardeleană și ardelenii, în general?

Domnul președinte Severin. Microfonul 7.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur, și cu modificarea, am convenit.

98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.

Punctul 7 – Propunerea legislativă privind declararea zilei de 23 aprilie drept Ziua Cărții.

Inițiator, domnul deputat Constantin Mazilu. Este aici? Nu este aici.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Irina Cajal.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

În numele comisiei, nu am apucat să consult colegii, dar cred că toți sunt de acord să îndreptăm această eroare materială și acceptăm propunerea domnului Oprea.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

De acord toată lumea sau doriți pauză de consultări pe virgula asta?

Nu. E în regulă. Am convenit. Dacă nu mai sunt... Sunt. Vă rog, domnule senator Pașcan.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În glumă se spune despre ardeleni că atunci când se privesc în oglindă le apare imaginea după cinci minute.

Ei bine, în ceea ce privește Școala Ardeleană...

Nu deschideți capitolul ăsta, vă rog.

...în ceea ce privește Școala Ardeleană, românilor și în special transilvănenilor le-a apărut imaginea în oglindă concomitent cu Iluminismul. Au dat acea amprentă istorică necesară emancipării culturale, spirituale și a recunoașterii națiunii române în cadrul Principatului Transilvania.

În cadrul Comisiei pentru cultură am promovat acel amendament la care făcea referire un antevorbitor, cu „pot”,întrucât nu am dorit să aducă modificări bugetului, care ar fi pus, mai apoi, sub alt semn sau în umbră discuția acestui proiect de act normativ.

Prin urmare, ne menținem punctul de vedere, întrucât sunt convins că instituțiile statului vor respecta și vor acorda importanța cuvenită acestui eveniment.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Și cu modificarea...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul, în punctul de vedere exprimat, a avut o serie de observații, observații care, prin amendamentele aprobate la Comisia pentru UNESCO și la Comisia pentru cultură și media, au fost însușite.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Severin, Comisia pentru cultură.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa L 367/3 septembrie 2013, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă privind declararea zilei de 23 aprilie drept Ziua Cărții.

Precizez că propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 23 aprilie ca Ziua Cărții, inițiativa având ca premisă decizia Congresului General UNESCO din anul 1995 pentru declararea zilei de 23 aprilie – Ziua Nașterii lui William Shakespeare și Ziua Morții lui Miguel de Cervantes – pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 23 octombrie anul curent, când, constatându-se faptul că Guvernul României nu formulase încă un punct de vedere, s-a hotărât amânarea luării unei decizii. Dezbaterile au fost reluate în ședința din 5 noiembrie, în prezența doamnei subsecretar de stat Irina Cajal.

Comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente. Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților și se regăsesc în anexa nr. 1 la prezentul raport.

Este vorba de o lege ordinară, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Referitor la amendamente, practic, sunt amendamente de natură tehnică și pentru respectarea tehnicii legislative, nefiind în vreun fel modificat fondul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar un scurt comentariu, stimați colegi. Putem remarca faptul că asistăm la o epidemie de legi care propun zile de sărbătoare. În altă perioadă, dacă ne mai amintim, era o epidemie de legi care făceau comune noi. Tragem concluzia că e mai simplu cu sărbătorile decât cu comunele.

Revenind la partea serioasă, într-o țară în care, exagerând cât pot ei, doar jumătate dintre cetățeni zic că lecturează ceva o dată într-un an, nu spun cărți, zic că lecturează, a celebra cartea mi se pare onorabil și necesar.

Totuși, aș avea un fel de propunere. Să includem cititul public obligatoriu în ziua respectivă, în loc de activități cultural-artistice și sociale menite să ne sustragă de la citit, pentru că, altfel, nu-și atinge obiectivul.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, am citit și eu expunerea de motive în care se spune: 23 aprilie – Ziua Cărții, nu sărbătoare. Inițiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, cum spunea și domnul președinte al Comisia pentru cultură, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie... Ziua Nașterii lui William Shakespeare și Ziua Morții lui Miguel de Cervantes.

Sigur, nu știu ce legătură om avea noi cu aceste două genii ale literaturii. Nu știu. Dar, până să citesc expunerea de motive, m-am gândit că Sfântul Gheorghe o fi fost nu știu ce cărturar, că e pe 23 aprilie. Apoi m-am gândit, și nu aș vrea să se supere colegii și prietenii mei de la Grupul parlamentar al PSD, că bine că domnul Marian Vanghelie nu e parlamentar, că făcea ziua „almanahelor”.

Dar, la art. 2 alin. (2), atenție, că e o chestiune importantă aici, Ministerul Culturii – ca să vedeți ce importanță se dă acestei zile, numai Ministerul Culturii! –, în colaborare cu reprezentanții organismelor deconcentrate – aici comisia a luat-o înaintea angajării Guvernului, care e la ora 15.00 –, elaborează un ghid anual al manifestărilor dedicate acestei sărbători, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi.

Tare! Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Da. S-au mai întâmplat niște lucruri, mă rog, nefaste pe 23 aprilie, dar nu mai vreau să mai spun aici, s-au născut niște personaje... nefericite. Și 20, și 23.

Da. Vă rog. Domnul președinte Severin.

Aș vrea să precizez că această modificare a amendamentului – în care s-a stabilit un termen de 60 de zile pentru respectivele norme – ține tocmai de faptul că, în practică, ne-am lovit de situația că legi și altele asemenea au trecut în 4-5 ani de când suntem și am constatat că au trecut

ani de zile până au apărut normele, ca respectiva inițiativă legislativă să poată fi pusă în practică.

În al doilea rând, aș vrea să mai spun un singur lucru. Noi aveam pe 23 aprilie de foarte mulți ani Ziua Bibliotecarului și dorința a fost să aducem pe același nivel cu cel al UNESCO și, în loc de Ziua Bibliotecarului, care este o zi a unei profesii, s-a dat acestei idei o mult mai mare amploare, mergând pe linia internațională, a Zilei Cărții.

Practic, sărbătoarea a existat, dar cu un alt nume, pe aceeași dată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Voi supune votului, pentru că e vorba de o lege ordinară, raportul comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

Punctul 8 – Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua revenirii Dobrogei la România.

Mai mulți colegi senatori inițiatori. Domnul senator Gigi Chiru, în calitate de inițiator. Dobrogean. Vă rog.

## **Domnul Gigi Christian Chiru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, inițiativa legislativă propune instituirea zilei de 14 noiembrie 1878 drept Ziua revenirii Dobrogei la România.

Despre importanța acestei zile și despre faptul că alături de Mica Unire de la 24 ianuarie 1859 au pus bazele statului modern și, implicit, ziua de 1 Decembrie 1918, cunoscută drept Ziua Națională... și bineînțeles că a reprezentat fundamentul statului modern român.

Deci referitor la importanța acestei zile, probabil că cel mai bine sublinia însuși Regele Carol I pe 14 noiembrie 1878 la Măcin, când declara că Dobrogea va deschide noi izvoare de bunăstare țării.

Este o inițiativă legislativă care este semnată de toți parlamentarii dobrogeni, 27 de domni senatori și domni deputați de la toate partidele parlamentare și, domnule președinte, stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să propun plenului un amendament de schimbare a titlului inițiativei legislative din Ziua revenirii Dobrogei la România în Ziua Dobrogei.

Da. Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Irina Cajal.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Considerentul. Alin. (3) de la art. 2 nu este necesar, deoarece în legea de funcționare a celor două societăți este inclusă obligația de a reflecta evenimentele culturale.

În considerarea celor de mai sus, Ministerul Culturii susține propunerea legislativă, însă Guvernul nu a exprimat încă un punct de vedere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru cultură, domnul senator Severin.

Cu adresa L451/3 septembrie 2013, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua revenirii Dobrogei la România.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua revenirii Dobrogei la România, deoarece, în urma Războiului ruso-turc din 1877–1878, Congresul de Pace a statuat că Dobrogea, incluzând Delta Dunării și Insula Șerpilor, să revină României.

În data de 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componența statului român.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 5 noiembrie anul curent, în prezența doamnei Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Pentru această propunere legislativă comisia l-a avut ca raportor pe domnul senator Marian Vasiliev.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia, la fel – consult din ochi colegii –, nu cred că are ceva împotriva amendamentului propus, ca în loc de Ziua revenirii Dobrogei la România să fie Ziua Dobrogei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Dacă nu sunt... Da. Sunt.

Domnul senator Motoc. Pesemne că este inițiator și dânsul, dacă toți parlamentarii dobrogeni... ca parlamentar.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În urmă cu doar câteva zile, pe 14 noiembrie, am aniversat 135 de ani de la revenirea Dobrogei la România. La Tulcea, de altfel, încă din 1998, un grup de oameni de cultură și intelectuali locali au hotărât aniversarea acestei zile în fiecare an.

De altfel, împreună cu colegii din județul Tulcea, am căutat să marcăm așa cum se cuvine acest eveniment deosebit de important din istoria modernă a României. Marcăm, astfel, un moment în care un teritoriu cu un potențial economic, cultural și natural cu totul deosebit a ajuns din nou în hotarele României.

Doresc să consemnez că această zi – că se numește „Ziua Dobrogei” sau „Ziua revenirii Dobrogei la România” – omagiază, într-un mod cât se poate de potrivit, și modalitatea în care statul român a știut să gestioneze activitatea socioeconomică în acest spațiu, devenit ulterior un model de conviețuire interetnică.

Vă mulțumesc și vă îndemn să votați această propunere legislativă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Nu e dobrogean.

Nu sunt dobrogean, stați liniștiți. Domnule președinte,

Vă rog foarte mult să votăm solicitarea de amendament în plen, pentru că, altfel, nu respectăm regulamentul...

A, da, nicio grijă.

Vă mulțumesc. Mă scuzați.

Păzim regulamentul ca pe ochii din cap. Vă rog, microfonul 1, domnule senator Vasiliev.

## Stimați colegi,

La Comisia pentru cultură am abordat acest subiect vizavi de „revenirea Dobrogei la România” sau să se propună adoptarea „Zilei Dobrogei”.

Voiam să fac precizarea, la acest amendament, că, dacă vom vota „Ziua Dobrogei”, vom da un caracter regional acestei sărbători. „Revenirea Dobrogei la România” are deja o importanță națională.

Eu aș propune să votăm pentru păstrarea formei inițiale din lege și aș vrea să menționez încă ceva, ca o paranteză la cele spuse de colegul nostru, domnul Chiru. Și doamnele parlamentar au semnat pentru această inițiativă legislativă, nu doar domnii.

Și încă ceva. Dobrogea este considerată și în Uniunea Europeană un model etnic. Ei, iată că, și ca model de parlamentarism, poate fi un model în care toți parlamentarii din Dobrogea, indiferent de partidul din care fac parte, au semnat pentru promulgarea unei legi.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Mazăre.

## **Domnul Alexandru Mazăre:**

## Domnule președinte,

Vreau să spun că și noi, cei de la Grupul parlamentar al PSD, susținem adoptarea acestei inițiative legislative. Și vreau să fiu foarte scurt, nu o să fac acum o expunere a ceea ce a însemnat această dată în istoria României, totuși eu înclin să-i dau dreptate colegului Vasiliev. Ziua revenirii Dobrogei la trupul sfânt al patriei, la România – mi se pare mult mai valabilă formularea inițială. Dacă mergem pe „Ziua Dobrogei” are un caracter regional și exact asta încercăm noi să evităm. Este o sărbătoare a întregii țări, a întregului popor, este o dată fundamentală în istoria României, nu numai pentru Dobrogea.

Mulțumesc.

Se pare acum că toți dobrogenii – să vină delegații și de la Cotroceni! – doresc să ia cuvântul. Cobor și eu îndată. Domnul senator Puiu Hașotti.

## Mulțumesc.

Aveam de gând să țin cel mai scurt discurs din Parlamentul României, să fi spus doar atât: Da. Însă, domnule, „Ziua revenirii Dobrogei la România”... Păi, când a trecut în Imperiul Otoman, era România, pe la sfârșitul secolului XIV, începutul secolului XV? Nu se prea știe exact. Cum „revenire la România”?

Este Ziua Dobrogei. Amendamentul făcut de domnul senator Chiru este unul corect și cred că este cât se poate de limpede că e Ziua Dobrogei. Nu are niciun caracter regional, cum nici Ziua Școlii Ardelene nu are un caracter regional.

## Da, sigur.

Stimați colegi, să remarcăm, în treacăt, cu multă recunoștință, generozitatea și deschiderea Ministerului Culturii, a Guvernului pentru inițiative de acest gen. Se poate imagina propunerea de a serba „Ziua abandonării Olteniei de către austrieci” sau alte astfel de lucruri.

Dacă domnul Chiru își menține propunerea, trecem la proceduri, ca să vedem dacă e ziua revenirii sau forma amendată.

Vă mențineți amendamentul?

Da.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Consult atunci cinstitul și suveranul plen, în puterile lui nemărginite, dacă este de acord cu susținerea de amendamente acum și aici.

Acum

Amendamentul a fost adoptat și Ziua Dobrogei s-a făcut. Acum

De acum încolo, toți românii vor putea serba liberi Ziua Dobrogei în fiecare 14 noiembrie.

Punctul 9.

Listă? Doriți listă?

Numai cu dobrogeni sau...?

Mare bucurie este în sufletul meu de dobrogean.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 mai – Ziua Declarării Independenței României. Iată, revenim la această frumoasă temă.

Ia să vedem. Inițiatori: sunt o serie de colegi deputați. Niciunul nu e prezent aici, cu toate că sunt oameni de ispravă toți. Îi cunosc.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Irina Cajal.

Vă rog, doamnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În contextul actualelor evoluții macroeconomice interne și externe, propunerea legislativă trebuie analizată prin prisma presiunilor la care este supus în prezent bugetul de stat, situație care impune adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare prudentă pentru a elimina riscul depășirii țintei de deficit.

Semnificațiile culturale ale zilei de 10 mai sunt multiple, importante și au fost prezentate aici, în plenul Camerei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia pentru cultură.

Domnule președinte Severin, vă rog.

O să prezint un raport comun, al Comisiei pentru cultură și media și Comisiei pentru administrație publică, și îi mulțumesc domnului senator Vâlcov pentru sprijin.

Cu adresa L430 din 3 septembrie 2013, Comisia pentru cultură și media și, respectiv, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au fost sesizate în fond cu Propunerea legislativă privind declararea zilei de 10 mai – Ziua Declarării Independenței României.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 10 mai ca „Ziua Declarării Independenței României”. Totodată, se propune modificarea Codului muncii, în sensul în care această zi să fie adăugată celor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

La fel, Comisia românilor de pretutindeni a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, fără amendamente.

În punctul de vedere, Guvernul României afirmă că, din motive financiare, nu este posibilă declararea zilei nelucrătoare, deci nu avem un aviz favorabil în forma prezentată.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media și, respectiv, de Comisia pentru administrație publică în ședințele din 5 și, respectiv, 12 noiembrie anul curent, în prezența doamnei subsecretar de stat Irina Cajal.

În cursul dezbaterilor au fost formulate o serie de amendamente pentru corectarea și îmbunătățirea textului legislativ.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Cele două comisii supun plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, cu amendamente.

Este vorba de o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aș mai face o precizare, dacă-mi permiteți.

Vă rog.

Nu este vorba de propunerea legislativă pe care am discutat-o săptămâna trecută. Este o propunere legislativă nouă a unor colegi deputați, nu este vorba de propunerea domnului senator Hașotti.

Am vrut să fac precizarea asta, ca să fie clar că vorbim de două inițiative legislative diferite, dar cu același conținut. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În urmă cu câteva zile, săptămâna trecută, în acest plen a avut loc una dintre cele mai democratice și interesante dezbateri parlamentare pe tema declarării zilei de 10 mai ca zi de sărbătoare a românilor și ca zi nelucrătoare.

Știu că, după aceste dezbateri pe care le-am avut atât de curând, nu mai are rost să revenim, fiecare, probabil, spunând cam aceleași lucruri despre acest important moment istoric. Știu, de asemenea, că majoritatea dintre dumneavoastră împărtășiți ideea și susțineți ideea declarării acestei zile ca Zi a Independenței, dar mai știu că există opinii divergente în ceea ce privește declararea acestei zile ca zi liberă, deci ca zi nelucrătoare. Și, din această perspectivă, îi rog din suflet pe colegii de la Grupul parlamentar al PSD să accepte ideea și să voteze propunerea ca această zi să fie zi nelucrătoare, pentru a marca una dintre cele mai importante sărbători ale poporului român în felul acesta.

Fac precizarea că suntem printre țările cu cele mai puține zile nelucrătoare din Europa.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Severin, nu în calitate de președinte al comisiei – înțeleg –, ci în calitate de senator.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Nu voi relua argumentația pe care am prezentat-o săptămâna trecută. Sunt ferm convins că absolut toți senatorii prezenți în sală sunt, la rândul lor, convinși de importanța Zilei Independenței, indiferent că o discutăm pe 9, pe 10 mai, că vom căuta un personaj sau altul. România nu poate rămâne o țară care nu-și sărbătorește dobândirea independenței. Este unul din pilonii de existență ai acestui stat, este unul din pilonii care stă – dacă vreți – și la baza

activității noastre. Suntem un stat independent și o națiune de sine stătătoare.

În același timp, suntem conștienți că sunt mari probleme financiare și o nouă zi nelucrătoare, în acest moment, poate crea o impresie, să spunem, neplăcută și un efort financiar destul de mare pentru finanțele țării noastre.

De aceea, în numele Grupului parlamentar al PSD, vă fac următoarea propunere: să votăm ziua de 10 mai ca Ziua Independenței României, ca sărbătoare națională, conform amendamentului de la pct. 3, zi în care, în mod obligatoriu, autoritățile vor arbora steagul național, iar posturile de televiziune și de radio publice vor avea, în mod obligatoriu, programe specifice.

În felul acesta nu vom mai fi o țară care nu ne sărbătorim independența, vom trece, dacă vreți, și peste o serie de – hai să spunem – rețineri de natură legată de forma de stat, dar, în același timp, poate, peste un an, doi, trei, cinci, zece, când situația economică va fi de așa natură, un alt Legislativ, altcineva va propune ca o sărbătoare deja existentă, Ziua Independenței, statuată în acest mod de Parlament, să devină zi nelucrătoare.

În acest moment nu ne permitem, dar, la fel de mult, cred că nu ne permitem să plecăm acasă fără să votăm ideea de zi a independenței.

Am votat Ziua Dobrogei, cu tot respectul, am votat Ziua Școlii Ardelene, cu tot respectul, am votat nu știu câte alte zile. Nu putem să nu votăm Ziua Independenței.

Vă rog să acceptați această propunere care ne va face să știm că, cel puțin din punctul de vedere al mândriei naționale, azi ne-am făcut datoria.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti.

Da, domnule, se poate face. Gândiți-vă și la varianta să faceți 1 Mai zi lucrătoare, dacă sunteți așa de... De ce nu?

Vă mulțumesc. În primul rând...

Propunere de dreapta: 1 Mai zi lucrătoare și asta liberă.

## Nu, am altă propunere, mai interesantă.

În primul rând, domnule președinte și stimați colegi, noi, procedural, votăm sau nu votăm un raport pe care l-a făcut comisia și în acest raport este cuprins un amendament care spune că „se modifică Codul muncii după cum urmează: 10 mai, Ziua Independenței, zi nelucrătoare”.

Deci nu putem... Ori votăm raportul, ori nu-l votăm. Nu putem să scoatem amendamentul din raport.

Acum, bugetul nu este afectat cu nimic. Faptul că nu se lucrează într-o zi... Ca să nu mai spun că, în două zile din șapte, poate să cadă sâmbătă sau duminică. De acord? De acord.

Eu cred că pentru unii dintre noi nu este mare problemă că ar fi zi liberă, necum că este Ziua Independenței. Problema e: de ce tocmai 10 mai? Asta este problema. Până la urmă, trebuie s-o recunoaștem. Dar nu este 10 mai 1866, sărbătoarea națională, ziua națională care se sărbătorea până în 1947 inclusiv. Nu este Ziua Națională, este sărbătoare națională.

Și, stimați colegi, am avut Ziua Cărții, Ziua Școlii Ardelene, Ziua Dobrogei. Punem pe picior de egalitate aceste trei zile cu 10 mai, o zi de-a dreptul excepțională în istoria noastră?! Mi-e teamă că totuși... nu știu, ne-am îndepărtat de 1990, dar nu cred că atât de mult.

Dumneavoastră spuneați, domnule președinte, ca 1 Mai să fie zi lucrătoare.

Ei, glumeam. Glumeam.

Eu sper ca nimeni să nu vină să spună: 8 mai, zi de sărbătoare națională. Știți ce a fost pe 8 mai, măcar unii dintre dumneavoastră.

Nu putem să fim de acord că 10 mai este la fel ca Ziua Cărții sau Ziua Școlii Ardelene.

Deci eu unul vă spun că lucrul acesta este greu de acceptat. Nu vă spun opinia grupului, pentru că nu am discutat în grup așa ceva. Fiecare dintre colegii mei liberali va vota cum va crede de cuviință, însă, procedural, dumneavoastră trebuie să puneți la vot raportul comisiei, cu amendament cu tot. Asta este.

Bineînțeles. Domnul senator Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că, dincolo de implicațiile sau conotațiile semantice, și ziua este tot o sărbătoare, adică incumbă implicit această conotație. Pe de altă parte, am dorit să intervin tocmai pentru corectitudine și rigoare, întrucât, la art. 2, Comisia pentru cultură și media a formulat un amendament, preluând din Codul muncii, în mod firesc, _ad litteram_ – dar este eronat și cu greșeli ortografice – semnificația unor zile de sărbătoare legală, unde nu se specifică, de pildă, nimic despre ce înseamnă 1 Mai, despre ce înseamnă 10 mai. 1 Decembrie – este scris cu „d” mic, de pildă, 1 decembrie.

Am convenit în comisie să nu aducem aceste modificări necesare erorilor menționate, tocmai pentru a nu afecta acest proiect de act normativ, a nu împiedica acest act normativ, dar se cuvine să ne aplecăm asupra Codului muncii, să revenim și să aducem corecturile de rigoare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Greblă, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Departe de mine gândul de a discuta acum importanța Zilei Independenței de stat a României. Ea este o zi majoră în istoria poporului român, și nu numai, și, din acest punct de vedere, trebuie, cu toții, să facem eforturi pentru ca semnificația acestei zile să fie cât mai bine cunoscută, mai ales de tânăra generație.

Îndoiala mea cu privire la utilitatea unor astfel de inițiative legislative pornește din... are sursa în cu totul și cu totul altă parte.

Dacă o zi de o asemenea importanță, și am mai avut, recent, ziua de 24 ianuarie, o declarăm zi nelucrătoare, în opinia mea, dincolo de faptul că avem cam multe zile nelucrătoare în cuprinsul unui an, facem rău, inclusiv tinerei generații.

Și, pe scurt, am să explic. În momentul în care 9 mai sau 10 mai, pentru că aici, dacă vreți, avem de discutat cu privire la independența de stat a României..., dacă una dintre aceste zile va fi declarată zi nelucrătoare, toți elevii și studenții vor fi acasă. În acest fel, posibilitatea de a avea manifestări organizate, inclusiv în școli, este exclusă. Toate școlile, toate instituțiile de cultură, fără să fie o inițiativă legislativă, își adaptau programul, astfel încât elevii, în timpul orelor de program, să poată să înțeleagă ceva din semnificația Zilei Independenței. Dacă ei vor fi acasă, orice manifestare în școală nu va mai exista, motiv pentru care, cu timpul, tânăra generație va uita de semnificația acestei zile.

Drept urmare, având în vedere convingerea pe care o am, că mai ales pentru tânăra generație este mai bine să fie în orele de școală decât acasă la asemenea zile foarte importante, nu cred că ne permitem încă o zi liberă, deoarece în sesiunea viitoare vom mai găsi zile cu semnificație majoră în istoria omenirii și nu cred că în fiecare sesiune trebuie să declarăm câte o zi nelucrătoare, pentru că s-ar putea ca zilele lucrătoare să fie excepție.

Drept urmare, cred că ar trebui să medităm mai mult asupra utilității pentru tânăra generație a declarării zilei de 9 mai sau 10 mai ca Zi a Independenței de stat a României. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ungureanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. N-aș fi crezut niciodată că există o asemenea îndârjire pentru un fapt care nu se justifică neapărat pe chestiuni de ordin economic. Nu i-am văzut pe distinșii colegi de la Partidul Social Democrat ridicându-se împotriva generozității cu care Guvernul oferă zile libere în cursul anului, ba punți care leagă miercurea, joia, vinerea de sâmbăta și duminica libere, ba alte sărbători pe care Guvernul le declară tot nelucrătoare.

Și în condițiile în care este vorba astăzi, de a celebra o sărbătoare națională, în sensul profund al cuvântului, avem o întreagă dezbatere dacă este sau nu este zi nelucrătoare. Nu am știut că economia României, care se prăbușește sub atenta îndrumare a Guvernului USL, depinde de declararea zilei de 10 mai lucrătoare sau nelucrătoare.

Până la urmă, aici, vin alături de argumentele domnului senator Hașotti: ori celebrăm o zi în adevăratul sens al cuvântului, fără să facem o demonstrație de fariseism pe unde vor fi copiii și dacă profesorii vor avea sau nu posibilitatea să-i ducă la muzeu... până la urmă, 10 mai este sărbătoare națională, o respectăm cu totul, nu depinde economia României de faptul că este zi lucrătoare sau nelucrătoare.

Vă propun, domnule președinte, să rămână exact cum se cuvine, așa cum a fost și spiritul votului de săptămâna trecută, 10 mai – Ziua Independenței, zi nelucrătoare. În felul acesta avem și noi un calendar de sărbători naționale corect. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, specific sărbătorilor câmpenești era... acest specific era al Grupului parlamentar al PSD. Acum, sincer, constat că s-a schimbat.

Grupul parlamentar al Partidul Poporului – Dan Diaconescu, cu Grupul parlamentar al PNL, cu Grupul parlamentar al PDL susțin și interesul oamenilor, să se simtă și ei bine.

Am discutat și săptămâna trecută, haideți să ne gândim și la partea pragmatică a lucrurilor, haideți să le dăm posibilitatea și oamenilor, în plină vară, când dă iarba, să se simtă bine.

a Codului muncii, fără măcar să cerem avizul Comisiei pentru muncă. Ne putem trezi mâine că modificăm Codul muncii în toate comisiile din Senat, fără măcar un aviz.

Dacă ne uităm pe ordinea de zi, la punctul 10 se cere avizul de la Comisia pentru muncă pentru modificarea de zi liberă. Cred că și la introducerea în Comisia pentru cultură a unui act normativ care modifică Codul muncii, un minim aviz ar trebui cerut și atunci nu se va mai crea această confuzie cu 10 mai, inițiativa sosită la Comisia pentru muncă, cu 10 mai, inițiativa sosită la Comisia pentru cultură.

Doar atât am vrut să spun.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Georgică Severin**

**:**

Dacă-mi permiteți...?

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Stimați colegi, eu...

Doamna senator Cristiana Anghel și după aceea

Un minut vă rețin și sper să nu vă fac să râdeți, cum v-a făcut domnul dinainte.

Chestiunea este aceasta: domnul senator Hașotti a spus că avem ceva cu 10 mai.

Eu am senzația, până la urmă, că n-avem ceva cu 10 mai, cu data ca atare, ci avem ceva cu cuvântul „independență”. Ne temem că s-ar putea ca acest popor, amintindu-i an de an, printr-o zi specială și prin sărbători, că trebuie să fie independent și să aibă o poziție verticală, chiar să devină independent, până la urmă.

Domnilor,

Orice țară și orice neam își respectă Ziua Independenței, chiar dacă este zi liberă. Tocmai pentru că este zi națională și este independență trebuie să fie liberă.

Haideți să votăm odată această propunere și să terminăm cu problema aceasta. Nu votăm ziua regelui, votăm ziua independenței noastre.

Mulțumesc. Domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Anul trecut, un premier a declarat 30 aprilie zi liberă, tot așa, în efervescența Domniei Sale, și cred că nu ar trebui să venim să facem acte de intenție Guvernului României. Domnul premier, atunci, a spus: „30 aprilie este zi liberă tocmai pentru a lega de 1 Mai.”

Dar nu de aceea am vrut să intervin. Am vrut să spun doar o chestiune pe care cred că ar trebui s-o avem în Senatul României, aceea că aducem inițiative de modificare

Vă rog.

Domnul senator Severin, înainte de vot.

## **Domnul Georgică Severin:**

Am solicitat introducerea unui amendament în plen.

După ce se votează raportul, să votăm renunțarea la art. 2, care prevede ca 10 mai să fie zi nelucrătoare și ca legea să fie modificată prin renumerotarea art. 3 cu 2.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu, nu. Stați, stimați colegi.

Domnule președinte, dacă aveți un amendament îl faceți înainte, nu putem să votăm asupra raportului și după aceea să-i facem amendamente.

Vă consult...

Da, domnule senator Barbu.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Înainte de a trece la vot, cel puțin, eu nu știu dacă sunt în asentimentul cuiva din sală, dar, ca senator, am dreptul să cer acest lucru: vreau ca inițiatorul să mă lămurească, pentru a-mi exercita votul în deplină cunoștință de cauză, care este diferența dintre inițiativa pe care o supunem la vot acum și cea pe care am votat-o atunci când distinsul senator Hașotti a făcut aceeași propunere sau aproape aceeași propunere, dacă nu identică. Deci eu vreau să votez în cunoștință de cauză. Din partea inițiatorului să mi se explice diferența. Mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Gata, s-a răspuns. Vă rog, încetați.

Domnul senator Greblă.

Domnule președinte, pe procedură, două probleme, dar, înainte de a le ridica pe amândouă, o problemă și o propunere.

Aș vrea să vă spun că m-am uitat pe calendar și, dacă ziua de 10 mai ar fi fost sărbătorită după proiectul legislativ, și astăzi am fi avut 12 zile nelucrătoare în luna mai din acest an.

## Cele două propuneri:

1. Având în vedere că lipsește și avizul CES-ului – Consiliul Economic și Social –, având în vedere că modificăm Codul muncii, avizul CES-ului este obligatoriu.

2. Având în vedere că nu a trecut această propunere legislativă nici pe la Comisia pentru muncă, și termenul de adoptare tacită este 17 decembrie 2013, cred că înțelept ar fi să retrimitem la comisii, ocazie cu care, un raport comun, inclusiv cu Comisia pentru muncă, cred că ar armoniza mai bine punctele de vedere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Retrimiterea la comisii și raport comun cu Comisia pentru

muncă.

- A propus domnul senator Greblă.

În 17 decembrie 2013.

Cu 81 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 3 abțineri, se retrimite la comisii.

Cu termen o săptămână este bine? Bun.

Stimați colegi, voturi finale și după aceea vom continua până la ceasurile 13.00.

Revenim la punctul 4 – dezbaterea s-a făcut – Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Mergem la punctul 5, cunoscut, pe scurt, Roșia Montană (RMGC). Aici, votul dumneavoastră are a se pronunța asupra raportului comisiei, care este un raport de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege al Guvernului a fost respins. Explicarea votului. Domnul senator Popa.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Regulamentul îmi permite. Trei puncte, foarte pe scurt.

1. Dacă ar fi fost în viață raportul acesta...

Explicarea votului.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Dacă ar fi fost, nu mai vorbeam de aurul României și vorbeam de aurul Gold Corporation.

2. Dacă ar fi fost de bună credință raportul și proiectul s-ar fi verificat și garantat atât cantitățile, cât și...

Priviți acești democrați.

Și socialiști, mai ales, socialiști.

În tot proiectul nu există nicio garanție, niciun control asupra cantității și conținutului zăcământului.

3. Și ultima chestiune, pe care i-o adresez direct președintelui comisiei, acea licență este nulă de drept. Dumneavoastră o țineți în viață. Nu s-a făcut pe licitație – și corect ați spus –, ea este nulă de drept. Încercați – juriștii – să definiți sau să le explicați celor care au spus despre desecretizare...

Nu. Ea este nulă. N-are nicio valoare.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

În 1999 a fost făcută fără...

Vă rog.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Dumneavoastră o țineți. Și domnul Ponta. O țineți în viață și o recunoașteți. Recunoașteți chiar cheltuieli și daune. Să plătească Ponta cheltuielile și daunele!

## Domnule...

Veți lămuri toate aceste lucruri la Parchet, nu aici. Domnul Vochițoiu e aici.

Vă rog să explicați, cuviincios și concentrat, votul.

Da. Vă mulțumesc mult.

Toți ați votat la fel. Nu știu ce mai e de explicat.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Mă bucur din suflet și am ascultat, am sorbit fiecare vorbă a domnului înțelept lider de grup, Ilie Sârbu, a frumoasei doamne Firea. Mă bucur că mi-ați dat dreptate în sfârșit, că era nevoie de această comisie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă rog, vă rog, domnule senator.

Domnule senator, încerc să vă...

Stimați colegi, să se audă numai vocea poporului! Momentan, domnul Vochițoiu.

Vă rog.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Preț de un minut, am acest drept, conform regulamentului. În sfârșit, vedeți că nu doar mărimea contează, ci importanța, cel puțin a grupurilor parlamentare.

Deci vedeți că este important să ascultați vocea poporului? Vă amintiți când ne-am exercitat dreptul extrem de a ieși din sală cerându-vă să înființăm această comisie?

Această comisie – citez din nou din doamna Firea și din domnul Sârbu – a elucidat foarte multe lucruri pentru români.

Această comisie a declanșat dezbaterea de-adevăratelea asupra acestui subiect, ascultând vocea specialiștilor. Asta i-a lipsit acestui proiect, să-l dezbată specialiștii din această țară și mai puțin politicienii.

Pe parcursul activității ei – comisia –, trebuie să vă reamintesc, a dat un ministru al economiei. Încă un lucru bun făcut de această comisie. Domnul Gerea, vicepreședinte al comisiei, a devenit ministrul economiei între timp.

Zăcămintele României, dragi colegi...

Explicația votului e scurtă și se referă la vot, domnule senator.

De ce am votat pentru refuzul acestui proiect legislativ? Pentru că, după părerea noastră, avem de-a face cu două lucruri total diferite. Unul este proiectul minier, care este unul valabil și este susținut de toți specialiștii României, și altul este proiectul legislativ, care a fost prost întocmit.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator!

Tovarăși,

Fiți econom.

...așa cum vă place acest apelativ... lucrurile nu sunt rezolvate astăzi. Noi va trebui, foarte curând, să dăm drumul la mineritul din România, dar resursele României – și cu asta închei – încă o dată vă spun că trebuie exploatate în folosul românilor.

Domnule senator...

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Fiți econom cu timpul Senatului și cu vorbele poporului! Cine mai vrea să justifice votul?

Desigur, domnul senator Tudor Barbu.

Cu mult discernământ. Va fi o pildă. Ascultați-o!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Mă îngrozește, fie și în glumă, mă îngrozește gândul să cred că vocea poporului sună așa. Să nu mai faceți aserțiunea aceasta niciodată de la înalta...

În acest moment, vocea poporului este vocea dumneavoastră.

Acum, da.

Domnul Vochițoiu a fost, s-a terminat.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Acum, abia acum se regăsește poporul.

Vreau să spun, în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, un lucru pe care cred că toți îl gândim și, dacă am analiza – și am ferma convingere că am făcut-o cu discernământ și atenție – raportul pe care l-a pus la dispoziția Senatului și a opiniei publice comisia condusă de domnul Vâlcov..., raportul acesta, ca de altfel și stenogramele discuțiilor care s-au purtat în cadrul Comisiei speciale, numită generic Roșia Montană, au scos în evidență abateri grave de la legislația română. Au pus în evidență fapte care merg în zona penalului și, de multe ori – îmi asum ce spun – merg în zona penalului neprescriptibil, fapt pentru care rog senatorii României ca, după acest vot înțelept dat în urma raportului, să urmărească cu mare atenție, fiecare de la nivelul lui, de la nivelul echipei pe care o coordonează, de la nivelul consilierilor pe care-i are și pe care să-i roage să monitorizeze mai departe acest drum, pentru că ce s-a întâmplat în cadrul Comisiei speciale Roșia Montană arată, de fapt, găunoșenia și pericolul care au planat sau au afectat direct mecanismele de lucru în România ultimilor 15 ani în ceea ce înseamnă rezervele de aur, argint și așa mai departe, rezerve de mare valoare ale României.

Vă rog să nu trecem cu superficialitate peste ce conține acest raport și mai ales peste detaliile pe care le găsim cu toții în stenogramele acestei comisii.

Mulțumesc.

Domnule senator, mulțumesc și eu.

Stimați colegi, haideți, că nu cred că se poate plânge cineva de faptul că nu i s-a dat cuvântul și că nu a vorbit după pofta inimii! Dar, când vorbim de procedură, vorbim de procedură. Când vorbim de justificarea votului, vorbim de justificarea votului.

Un mod exemplar de a justifica votul va fi oferit de către distinsul nostru coleg, domnul Cristian Dumitrescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă onorează aprecierea dumneavoastră și știți că și eu, la rândul meu, vă port aceeași apreciere deosebită.

Doamnelor și domnilor colegi, scurt.

Vreau să explic de ce grupul nostru parlamentar a susținut, prin votul acordat, de susținere, acest raport.

1. A fost un raport foarte dificil și vreau să mulțumesc tuturor colegilor din această comisie, o comisie _sui-generis_ specială, care a lucrat în condiții de presiune deosebită. Nu uitați că strada a fost tot timpul prezentă pe parcursul acestor dezbateri. S-a lucrat până noaptea târziu, așa cum trebuie să se lucreze în Parlament. Eu sunt însă bucuros și de asta am venit la microfon, să spun că au fost foarte mulți oameni tineri, care sunt la primul mandat în acest Parlament și care au avut o încercare deosebită prin prezentarea acestui raport, în condițiile pe care le-am menționat, un raport complex, un raport complet, un raport care, într-adevăr, a răspuns, sper eu, pe deplin așteptărilor și din partea opiniei publice, și din partea Guvernului, care de aceea l-a trimis în Parlament, să fie dezbătut serios. Și noi, Senatul cel puțin, am demonstrat, prin această comisie specială, că știm, atunci când avem nevoie – toate forțele politice –, să găsim răspunsurile pe care le așteaptă cetățenii de la noi.

Asta este, dacă vreți, motivarea votului grupului nostru parlamentar.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Așa se face!

Trecem la votul final pe punctul 7...

Păi nu, am motivat, am supermotivat.

Procedură, ce doriți?

Da, ce doriți?

Eu... Stați, stați puțin.

Motivarea votului... Nu mai... S-a motivat pe grupuri. Gata. Așa, vine fiecare.

Domnule senator, vă rog... Haideți că pierdem timpul și e chiar jenant.

Vă rog, foarte scurt, spuneți ce doriți să spuneți...

Domnule președinte,

...în numele cui.

Dacă rețineți, am spus și atunci când am luat cuvântul că am o opinie separată față de opinia grupului.

Sigur că m-am abținut de la a vota acest raport al comisiei și motivația este foarte clară: pentru că această comisie nu a făcut decât o analiză și, sigur, un comentariu asupra situației de la Roșia Montană, fără a aduce acele amendamente sau acele soluții cu privire la relansarea mineritului în România pentru economia românească, bineînțeles, și inclusiv a locurilor de muncă.

Acestea au fost argumentele care m-au determinat – sigur, și faptul că sunt din zona respectivă – să mă abțin de la a vota acest raport de analiză și de comentarii pe care l-a făcut această comisie specială.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trecem la... Tot un vot final. Avem pentru o propunere legislativă care s-a prezentat, s-a dezbătut, asupra căreia trebuie să ne pronunțăm prin vot – punctul 98, Propunerea legislativă privind utilizarea monedei naționale.

Continuăm până la sfârșitul timpului de lucru, votat până la ora 13.00, încă o jumătate de oră, cu ordinea de zi în chip normal.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România.

Inițiator este domnul deputat Amet Varol. Este aici? Nu este aici.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Irina Cajal.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la textul propus, semnalăm că acesta nu creează obligație pentru angajatori de a acorda liber în ziua de 13 decembrie persoanelor de etnie tătară, ci reglementează doar posibilitatea acordării acestei zile libere la cerere.

Apreciem că, prin contractul colectiv de muncă – aplicabil – se poate stabili ca ziua de 13 decembrie, de sărbătoare a etniei tătare din România, să fie zi liberă de care pot beneficia salariații aparținând acestei etnii.

Având în vedere cele menționate, dumneavoastră, Parlamentul, veți decide asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului, doamna președinte Rozalia Biró.

Vă rog, doamnă președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 453/2006.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru egalitatea de șanse a transmis aviz negativ, iar Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis un aviz favorabil, cu amendamente.

În ședința din 11 noiembrie 2013, membrii comisiei au reexaminat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea raportului de admitere, cu amendamente, adoptat în ședința din 21 septembrie.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată potrivit art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/28.XI.2013

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

## Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10, 12 și 13 din Legea nr. 82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorilor – un grup de colegi deputați – există cineva? Nu există.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul Gheorghe Hogea.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece consideră că în cadrul normativ existent sunt cuprinse toate aspectele referitoare la terenurile din domeniul public de interes județean sau local, utilizate ca amenajări agricole sau piscicole, care, din cauza degradării sau a altor cauze, nu mai pot fi exploatate în scopul pentru care au fost amenajate inițial și care vor fi supuse lucrărilor de reconstrucție ecologică, aprobate prin planul de management al rezervației.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul președinte Vâlcov.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29.10.2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că vi s-a părut cel puțin surprinzător faptul că printre inițiatorii unei propuneri legislative care se referă la modificarea Legii privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu se află niciunul dintre parlamentarii tulceni.

De altfel, această propunere, în opinia mea, nu are niciun fel de argumente logice.

Aș dori doar în câteva cuvinte să vă prezint situația acestor amenajări piscicole la care se face referire.

Consiliul Județean Tulcea are în administrarea sa circa 80.000 de hectare, dintre care 40.000 de hectare amenajări agricole și 40.000 de hectare amenajări piscicole. Multe dintre aceste suprafețe considerate – așa-zise – amenajări piscicole, de fapt, nu au fost niciodată sau, dacă au fost, au fost niște amenajări piscicole care nu au dat randament și nu pot da în condițiile unei activități economice de piață.

Ceea ce doresc să menționez este faptul că, în acest moment, se desfășoară activități agricole în amenajări piscicole, cu avizul consiliului județean, care a concesionat pe bază de contracte legale aceste suprafețe, pe baza unor studii efectuate de consiliul județean, în condiții de randament foarte bun, în sensul că majoritatea societăților comerciale care desfășoară activități agricole în zonă obțin producții de grâu între 4.000 și 6.000 de kilograme la hectar și porumb între 10.000 și 13.000 – multe dintre ele.

Aș dori să mai menționez în același timp că Legea constituirii Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu se poate referi la dreptul de a fi acordate sau nu subvenții pentru agricultură, așa cum propun inițiatorii acestei modificări legislative. Orice persoană fizică sau juridică, care desfășoară activități agricole, indiferent unde, are dreptul la această subvenție primită din partea Uniunii Europene.

Vă îndemn să votați pentru raportul de respingere și împotriva acestei propuneri legislative.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Din partea inițiatorilor există cineva? Nu există.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.

Vă rog, domnule secretar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării acestei inițiative. Are câteva observații. Îmi permit să enumăr câteva dintre ele:

– referitor la conținutul propunerii legislative, precizăm că aceasta ar putea crea premisele unui viciu de neconstituționalitate prin raportare la prevederile art. 2 alin. (1) din Constituția României;

– inițiativa legislativă prevede ca voturile albe să fie luate în calcul la stabilirea voturilor valabil exprimate și, în consecință, să influențeze modul de distribuire, atribuirea mandatelor; – prin introducerea voturilor albe ca voturi valabil exprimate ar putea fi deformată voința poporului exprimată prin vot, în acest fel putând obține mandate alți candidați decât cei pe care poporul a vrut să-i aleagă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul președinte Vâlcov.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 5 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente – 5 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Propunerea legislativă a fost adoptată pentru a oferi și posibilitatea alegătorului nemulțumit de calitatea partidelor politice să-și exprime dezacordul pentru câștigarea alegerilor de către un partid sau alianță politică printr-un vot alb.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Gabriela Crețu.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

În esență, această inițiativă legislativă își propune să introducă votul în alb. Asta mi-a adus aminte de o carte minunată a lui José Saramago. Se numește „Eseu despre luciditate”.

Acolo, într-o zi, ieșind valuri, valuri la vot, ca niciodată, cetățenii au votat într-o proporție covârșitoare, vreo 84% – dacă îmi amintesc – în alb.

În acel moment, partidele vechi și partidele noi, majoritatea și minoritatea au intrat în panică, pentru că s-au văzut deodată într-o oglindă, ilegitim. Au intrat în panică pentru un moment și cetățenii, pentru un moment doar, pentru că, în timp, au descoperit că se pot descurca și fără acea clasă politică.

Nu vreau să vă sperii, în realitate în țările unde există vot în alb procentul nu depășește 1-2 din cei care votează în alb.

Dar, dacă vorbim toată vremea de distanța care ne apropie sau ne desparte de cetățeni, poate că ar fi bine să trecem această lege, deși v-aș recomanda să citiți întâi romanul ca să știți la ce vă așteptați. Mulțumesc.

Domnul senator Vochițoiu.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, proiectul legislativ este unul interesant și revoluționar. Dar el vine... sau printre inițiatori se află o parte a Grupului parlamentar al Partidului Poporului –

Dan Diaconescu, dar și consilierul personal al șefului Guvernului – vorbesc de domnul Radu Mihai Popa.

În concluzie, eu cred că are și sprijinul Guvernului acest proiect legislativ și el ne plasează alături de țări dezvoltate și civilizate, și evoluate spre care ne uităm de multă vreme, cum ar fi Spania, Belgia, Regatul Țărilor de Jos. În februarie anul acesta chiar Senatul Franței a adoptat acest model de lege. Dacă ar fi să ajungem la anumite incompatibilități cu Constituția, nu cred că este o problemă, atâta timp cât tocmai lucrăm și la Constituție în perioada aceasta. Și dacă e ceva de făcut, vreun reglaj fin, putem să-l facem acolo.

În concluzie, nu trebuie să ne sperie acest proiect legislativ. Într-adevăr, nu vor fi 20% din cetățeni care vor vota în alb, dar pentru cei 1, 2, 3% – câți vor fi – cred că trebuie să le dăm dreptul să se exprime și astfel. Ne vom apropia și noi, vom face un gest, într-adevăr, clar, de apropiere de electorat, așa cum nu am făcut prin reducerea pragului la referendum și prin alte măsuri legislative.

Vom vota, bineînțeles, acest act normativ. Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Domnul profesor, domnul senator Dumitru Oprea, cu ultimele puteri.

Nu. Aș vrea doar o intervenție a președintelui comisiei, fiindcă s-a zis că e raport de admitere, cu amendamente, iar, în final, de respingere și oamenii sunt derutați la vot.

Să-i scoatem din derută, domnule președinte. Microfonul 7.

Îmi cer scuze! A fost o greșeală a mea. Raportul este de admitere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Așadar,

Nu a funcționat.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu a funcționat?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:** Reluăm votul.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Să reluăm.

Vă rog acum să vă pronunțați.

Vedeți, liderii grupurilor mari nu sunt revoluționari. 14 voturi pentru, 82 de voturi împotrivă, 6 abțineri.

Grupurile mari nu sunt revoluționare, domnule senator Vochițoiu. Asta este. Va trebui să căutați alte căi decât cele ale votului.

Raportul de admitere, cu amendamente admise, a fost respins.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 31 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Avem inițiator de față? Da.

Domnul senator Vâlcov.

În prezent sunt foarte multe autorități publice care nu dețin o bază de date actualizată cu situația imobilelor și nici personal suficient pentru a constata contravențiile în timp util.

Acesta este, practic, motivul pentru care am propus această modificare la art. 26 al Legii nr. 50/1991. Prin aceasta dorim ca termenul de prescripție să fie calculat cu precizie de la data luării la cunoștință asupra săvârșirii faptei de către autoritățile competente.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Guvernul, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea. Vă rog.

E vorba de art. 26 sau 31, domnule...

Microfonul 7.

Art. 31.

## Fără amendament.

Guvernul a avut un punct de vedere care a fost negativ. Pentru noua formă, cu amendament admis, nu s-a solicitat punctul de vedere al Guvernului, dar, în schimb, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține noua formă.

Punctul de vedere al comisiei acum. Domnul senator Vâlcov. Domnul președinte.

Aș vrea să explic că, prin amendamentul admis, practic, propunerea s-a schimbat în totalitate. Susținem acest amendament și Guvernul susține, prin reprezentantul Ministerului Dezvoltării. Trebuie să vă spun că a fost o lege retrimisă la comisie și, inițial, punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, după aceea, pe modificarea propusă de Ministerul Dezvoltării, punctul de vedere este pozitiv.

Am să vă explic. Practic, modificarea doar mărește de la doi la cinci ani posibilitatea pentru a da amendă. Deci nu se mai stabilește clar, momentul rămâne același, momentul săvârșirii faptei, dar crește perioada de la doi la cinci ani. De aceea, Ministerul Dezvoltării și Guvernul au fost de acord. Practic, punctul de vedere negativ al Guvernului a fost pe propunerea inițială.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport suplimentar, de admitere, cu un amendament.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Dacă nu sunt intervenții,

O iau ca pe o opinie și rog președintele comisiei și alți președinți să evite, în cazul în care sunt inițiatori, să semneze și ca președinți. Au vicepreședinți în preajmă.

Corect.

## Altceva?

Domnul senator Cotescu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această prelungire de termen nu face altceva decât să acopere – cum să zic? – neputința autorităților locale de a verifica în timp.

Pe de altă parte, eu cred că intră în contradicție cu alte legi, care prevăd că datoriile nesolicitate în timp de doi ani se prescriu. Asta, amenda, de fapt, ar fi o datorie. Eu cred că este exagerat să prelungim la cinci ani un asemenea termen. Sigur, putem umbla la cuantumul amenzilor, dar, în cinci ani, se produc efecte care sunt neplăcute pentru vecini, pentru cine vreți dumneavoastră, pentru urbanism poate. Deci nu trebuie să lăsăm să treacă cinci ani ca să observăm că ceva este în neregulă în domeniul construcțiilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Vâlcov.

Este foarte corectă precizarea că nu putem lăsa doi ani, dar, dacă au trecut doi ani, instituțiile publice, autoritățile nu mai au ce să facă, nu mai pot să mai intervină. De aceea, solicităm mărirea termenului de la doi la cinci ani, tocmai pentru a putea interveni să demoleze, acolo unde este cazul, construcțiile fără autorizații de construcții.

Deci, în momentul de față, dacă cineva își face o construcție fără autorizație de construcție, după doi ani, autoritățile locale nu mai pot să intervină sub nicio formă. Noi dorim ca acest lucru să se prelungească la cinci ani, tocmai pentru a putea ca autoritățile locale să scape de hidoșeniile din unitățile pe care le conduc.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu tot respectul, am o întrebare pentru domnul Vâlcov. Dar doi ani de zile ce face autoritatea respectivă care ar trebui să urmărească să nu se întâmple astfel de lucruri? Pentru ce este plătită?

Mai sunt intervenții? Domnul senator Tudor Barbu.

Mă raliez punctului de vedere exprimat de doamna Anghel și spun și eu că a propune în Parlament prelungirea cu încă trei ani a unei ilegalități printr-o lege, deci să prelungim starea de ilegalitate printr-o lege, de la doi la cinci ani, mi se pare și o solicitare ciudată, și ar fi și un vot ciudat.

Faptul că o construcție nu are actele legale să existe este o ilegalitate pe care, în doi ani, de aia avem stat de drept și autorități locale, o pot reglementa. Dacă putem să ducem la cinci ani, de ce să nu ducem la zece ani? Și atunci chiar nu mai e nevoie, că în zece ani își atinge nivelul de rentabilitate clădirea ilegal făcută.

Dezbaterea a luat nuanțe dure. Domnule senator Vâlcov, trebuie să interveniți imediat.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Trebuie să-i răspund domnului senator.

Cu tot respectul, nu a înțeles deloc despre ce este vorba. Tocmai pentru a nu persista în ilegalitate, propunem mărirea termenului de la doi la cinci ani. Dacă acea construcție ilegală este descoperită după doi ani și o zi, ea rămâne în picioare.

Noi propunem mărirea termenului la cinci ani, tocmai pentru a putea ca autoritățile publice să intervină.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Drept la replică.

Mulțumesc. Domnul senator Bodea. Cristian Bodea. Imediat, domnule senator. Răbdare! Lupta continuă!

Nu. Nu...

Am înțeles exact. Încă o dată spun: propunerea dumneavoastră pare a fi în folosul și în beneficiul legii. Nu este așa, pentru că ce spune distinsul coleg, că un primar închide patru ani ochii la o ilegalitate, într-o țară europeană nu există. Într-o țară bananieră, bantustanieră, da, e posibil ca un primar să închidă patru ani ochii la o ilegalitate, să așteptăm următorul primar...

Vă rog frumos, nu cădeți în capcana de a prelungi prin lege o ilegalitate doar pentru că nu suntem în stare să avem administrație locală cinstită!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## S-au prezentat toate punctele de vedere.

63 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 13 abțineri, raportul a fost admis.

65 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 13 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 14 – Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 27 din Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă, republicată.

Inițiatorii sunt aici?

Da.

Domnul senator Motoc.

Vă rog, concentrat, poate reușim ca în timpul de lucru, fără să mai votăm alte prelungiri, să dăm votul. Vă rog.

## **Domnul Cristian Petru Bodea:**

Vă răspund eu.

Normal, cunoaștem cum merg lucrurile în țară și patru ani are un primar mandat. Dacă timp de patru ani el a închis ochii la o ilegalitate, dând cinci ani lăsăm posibilitatea ca următorul primar să constate și să îndrepte acea situație.

Dacă el închide ochii și după doi ani trece termenul, nu mai poate nimeni să schimbe acea situație.

Vă mulțumesc. Domnule Barbu, ați alungat...

E drept la replică, domnule președinte...

Vă rog. Vă rog.

Am convingerea și vreau să am și confirmarea colegului Vâlcov că nu a fost o intenție de a mă jigni atunci când mi-a spus că nu am înțeles. Par, așa – mă ajută faciesul –, că nu am înțeles, domnule președinte?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere vine din partea filialei Tulcea a Asociației comunelor și, în esență, se referă la dreptul de uz și servitute care trebuie să se realizeze cu titlu gratuit pe toată durata existenței sistemelor de alimentare cu apă și canalizare publice de interes local, județean sau regional, după caz.

Practic, această propunerea legislativă a pornit de la o anomalie care se manifestă în momentul acesta prin aplicarea unor tarife de către CNADNR pentru amplasarea, în zona drumurilor, a unor investiții publice. Sunt anumite tarife care sunt raportate la metrul liniar de conductă amplasată în zona drumului, lunar, pe toată durata de existență a acestor investiții publice, ceea ce duce la niște costuri foarte mari.

Introducerea acestui articol rezolvă problema la care m-am referit mai înainte.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Suntem la 14... Domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține raportul comisiei.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

În ședințele din 5 și 12 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

În încheiere, permiteți-mi să citesc o scurtă notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 15 iulie 2013 – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile, pentru legile adoptate în procedură de drept comun, și de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 19 noiembrie 2013.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – astăzi, 19 noiembrie 2013.

Vă mulțumesc.

Declar închise lucrările plenului Senatului și vă urez o săptămână bună.

Vă reamintesc că la ora 15.00 are loc ședința Camerelor reunite în vederea angajării răspunderii Guvernului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648074]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 148/28.XI.2013 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei