Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Bună dimineața!

Liderii grupurilor parlamentare sau viceliderii care sunt prezenți să invite colegii de pe hol, de la cafea, de la o țigară – neinterzisă, bineînțeles – la plen.

Îl rog pe domnul secretar Alexandru Pereș..., aveți rugămintea din partea președintelui de ședință să faceți o mică prezență.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Cu mare plăcere.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Acum nu sunt decât vreo 50 în sală.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|absent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| Bodea Cristian Petru Bodog Florian Dorel Boeriu Valeriu Victor Bota Marius Sorin Ovidiu Bujor Dumitru Marcel Bumbu Octavian Liviu Burlea Marin Butnaru Florinel Butunoi Ionel Daniel Cadăr Leonard

Calcan Valentin Gigel Câmpeanu Mariana Chelaru Ioan Chiriac Viorel Chiru Gigi Christian Chiuariu Tudor Alexandru Coca Laurențiu Florian Constantinescu Florin Cordoș Alexandru Corlățean Titus Coste Marius Costoiu Mihnea Cosmin Cotescu Marin Adrănel Crețu Gabriela Cristache Iulian Cristina Ioan Croitoru Cătălin Deneș Ioan Dincă Mărinică Dobra Dorin Mircea Dobrițoiu Corneliu Donțu Ovidiu Liviu Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Florinel Dumitrescu Iulian Durbacă Eugen Duruț Aurel Ehegartner Petru Federovici Doina Elena Fifor Mihai Viorel Filip Petru Firea Gabriela Florian Daniel Cristian Flutur Gheorghe Frătean Petru Alexandru Geoană Mircea Dan Ghilea Găvrilă Ghișe Ioan Grapă Sebastian Grigoraș Viorel Hașotti Puiu Ichim Paul Igaș Traian Constantin Iliescu Lucian Ilieșiu Sorin Ioniță Dan Aurel Iovescu Ioan Isăilă Marius Ovidiu Jipa Florina Ruxandra Klárik László Attila László Attila Lazăr Sorin Constantin Luchian Dragoș

absent prezent prezent absent prezent prezent absent prezent prezent concediu medical absent prezentă prezent prezent absent absent prezent prezent prezent delegație prezent absent absent prezentă absent absent prezent prezent prezent prezent absent absent absent prezent absent absent prezent prezent prezentă prezent delegație prezentă absent prezent prezent absent prezent absent absent prezent prezent absent prezent prezent prezent prezent prezent absent absentă prezent prezent prezent absent

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, vă rog să luați loc. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi și să vă anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența 92, cvorumul de lucru fiind îndeplinit, minimum 85.

Ședința Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Simeon Purec și Alexandru Pereș.

Supun atenției și aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi: 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; 13.00–14.00, pauză; 14.00–17.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 16.00 vot final.

Stimați colegi...

N-am deschis votul.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră programul pentru astăzi.

Programul de lucru al Senatului pentru perioada 23–28 martie 2015.

Luni, 23 martie: 9.00–11.00, activități în comisiile permanente; la ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului: dezbaterea inițiativelor legislative, cu ora 17.00 stabilită de Biroul permanent și propusă dumneavoastră pentru vot final; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți: de la 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în comisii permanente; 13.00–14.00, pauză; 14.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative.

Miercuri, 25 martie, de la ora 9.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative.

Joi, 26 martie 2015, de la 9.00 la 14.00, lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă, activități în colegiile electorale. Supun aprobării dumneavoastră acest program.

Ați primit ordinea de zi pentru astăzi. Dacă nu există obiecțiuni, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

O să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare și pentru modificarea unor acte normative – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2013 privind reorganizarea rețelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor și pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2014 privind unele măsuri pentru completarea rețelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor și pentru aprobarea unor măsuri financiare – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2014 pentru completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2008 privind înființarea activității de derulare și gestionare a proiectelor de înfrățire instituțională finanțate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistență tehnică;

– Lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2014 pentru prorogarea termenelor prevăzute la art. 35 alin. (1) și (2) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale;

## **Domnul Octavian Motoc:**

## Stimați colegi,

Doresc să fac un anunț important în numele Grupului parlamentar al PNL.

Un fost președinte al Senatului, senator timp de două mandate, un om care a dus flacăra liberalismului timp de opt decenii, aniversează astăzi venerabila vârstă de 98 de ani. Este vorba de domnul președinte de onoare al Partidului Național Liberal, domnul Mircea Ionescu-Quintus.

De aici, de la înalta tribună a Senatului, doresc să-i urez „La mulți ani!”, în numele dumneavoastră, viață cât mai lungă, sănătate, fericire! Și, alături de aceste urări adresate dumnealui, vă adresez și dumneavoastră urări de sănătate și să ajungeți și dumneavoastră, ca și mine, de altfel, la o asemenea vârstă venerabilă, ca reprezentanți ai partidelor pe care le aveți în spate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Sigur, îi adresăm cu toții urări de sănătate și felicitări maestrului Quintus. Sperăm, și în viață, și în politică, să călcăm pe urmele dumnealui și exemplul pozitiv pe care l-a reprezentat să fie bine primit de către noi toți, unii să încerce chiar să-l depășească.

Intrăm în ordinea de zi, pe dezbateri.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 260/2004 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului vizavi de inițiativă.

Vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Asigurarea locuinței a devenit obligatorie pentru toți proprietarii începând din data de 15 iulie 2010, conform prevederilor Legii nr. 260/2008. Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, așa-numitul PAID, a fost

desemnat să administreze sistemul de asigurare obligatorie a locuințelor, care acoperă cele trei riscuri de bază specifice României: cutremur, inundații și alunecări de teren.

S-a constatat în timp – inclusiv inițiatorii acestui proiect aflat în dezbaterea Senatului – că există destul de multe deficiențe în schimbul de informații dintre PAID și autoritățile administrației publice locale, motiv pentru care au venit cu acest proiect legislativ, cu care Guvernul este de acord.

Doresc să fac precizarea că s-a ținut cont și de punctul de vedere al autorităților publice locale consultate de Ministerul Dezvoltării Regionale, care au făcut o serie de amendamente, preluate în raportul comisiei.

Aș vrea să fac o atenționare: o eroare materială strecurată în raport. Este vorba de Legea nr. 260/2008, și nu pe 2004, cum este trecut în raport și în lista amendamentelor admise, motiv pentru care vă rog, domnule președinte, să aveți în vedere această mențiune.

## Mulțumesc.

O situație similară am avut-o ieri. Nu s-a făcut amendament la o asemenea eroare. Să sperăm că la Cameră nu va trece în aceste condiții.

Din partea comisiei de specialitate, domnule președinte Viorel Arcaș, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința Comisiei pentru buget din data de 11.03.2015, membrii comisiei au analizat această inițiativă legislativă și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator, poftiți, microfonul 2. Domnul senator Dobra, Grupul parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Până la urmă, felicit colegii că au intervenit în mecanismele acestei legislații. N-am să ezit să spun de fiecare dată și să trag semnalul de alarmă: neînțelegerile sau comunicarea între PAID și autoritățile locale pot fi rezolvate. Trebuie să ne doară însă procentajul prea mic în care cetățenii acestei țări pot, știu sau nu știu, fac sau nu fac aceste asigurări – atenție mare! – obligatorii.

Din punctul meu de vedere, nu suspendarea dialogului sau împuținarea dialogului dintre PAID și autoritățile locale ar fi soluția, ci multiplicarea acestuia, implicarea mai puternică a autorităților locale, în propriul interes, până la urmă. Doamne ferește, în caz de sinistru, ele sunt cele care trebuie să intervină și ar trebui să fie primele fericite că cetățenii sunt asigurați obligatoriu.

Din punctul ăsta de vedere, în orice moment, energiile noastre, ale tuturor, ar trebui să fie canalizate înspre atingerea unui procentaj cât mai mare de asigurări obligatorii. Pentru că astăzi, dacă am întreba din nou PAID-ul asupra unui procentaj, el e sub 50%, din câte știu eu.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Nu. Aveți 30 de secunde, domnule ministru.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Foarte corectă intervenția domnului senator Dobra.

Pot să dau și eu o informație care să justifice interesul Parlamentului pentru impulsionarea și găsirea unor soluții mai bune în textul acestei legi. Vreau să vă informez, din datele pe care le am de la ASF, că, dintr-un total de aproximativ 8 milioane de locuințe, în acest moment sunt asigurate, în sistemul de care vorbeam, doar 1,527 de milioane de locuințe, adică un procent foarte mic.

Vreau să vă mai informez, ca o dovadă a preocupării Guvernului și a Parlamentului pentru această temă, că aceeași lege se află în dezbatere la Camera Deputaților și acolo au fost adoptate, urmând să intre în plen astăzi sau săptămâna viitoare, mai multe măsuri menite să impulsioneze, să facă mai atractiv cadrul legal.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnul senator Viorel Arcaș, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i dau un răspuns domnului ministru referitor la titlul legii.

Este modificat prin amendamentul nr. 1, îl găsim la anexă, vedeți: „Legea pentru modificarea Legii nr. 260/2008”. Este făcută corectura.

Da, dar domnul ministru nu a spus că nu-i așa, a atras numai atenția să nu cumva să ne scape.

Nu, nu, este la amendamente, în lista de amendamente.

Este în regulă. Am văzut și noi. Mulțumim frumos. Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 2, Proiectul de lege privind anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice.

Din partea Guvernului României, Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză. Poziția inițiatorului, vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege vine să îndrepte anumite necorelări din reglementările din Legea nr. 95/2006 și se referă la anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru categorii de persoane fizice, precum și reglementarea expresă a restituirii acestor contribuții ce fac obiectul anulării

și care au fost plătite de eventualii contribuabili. Este, în general, vorba de tineri, de alocații. Problema a fost dezbătută pe larg.

Ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de adoptare a acestui act normativ în forma aprobată de Guvern.

Susținem concluziile raportului comisiei de specialitate. Mulțumim.

Mulțumim și noi, domnule ministru. Comisia de specialitate, domnul senator Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei de buget au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, tot cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente admise.

Amendamentele prezentate au fost analizate de comisie, însă au fost respinse și sunt cuprinse în anexa prezentului raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă amendamentul respins este susținut?

Numai un pic, să văd dacă autorul amendamentului... Nu. La dezbateri generale, domnul senator Oprea, vă rog.

E un proiect de lege cel puțin ciudat din mai multe puncte de vedere și eu nici nu... Chiar discutam înainte cu viceliderul de la PNL în ce măsură retroactivitatea asta poate să intre, oricum, pe tapet și să producă efecte din 2012 până în 2015.

Dar de ce nu se spune direct că, prin Legea nr. 95/2006, conform art. 213 alin. (1), erau prevăzute categoriile de venituri pentru care se acordă asigurări de sănătate fără plata contribuției. Deci se acordă fără plata contribuției.

Acum, veniți cu o inginerie și propuneți să se anuleze contribuția pentru asigurări de sănătate și aveți grijă ca pe o mulțime de categorii, chiar de tineri, dacă au diverse venituri în agricultură, în silvicultură și așa mai departe, cum să le taxați. Mai mult, se vine la sfârșit și se spune: anularea contribuției se face la cererea persoanei îndreptățite după ce aceasta se înregistrează în evidența CNAS pentru a intra în categoria „asigurat fără plată”. Adică îl obligați să-și ia dreptul ce înainte era prevăzut.

Și mă surprinde și mai mult că la secțiunea a 4-a – Impact financiar asupra bugetului consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), nimic. Nimic! Păi, dumneavoastră aveți grijă și spuneți întotdeauna colegilor care vin cu o propunere legislativă: „Dar fișa financiară unde este?”. Și-l întreb și eu acum pe domnul Ghizdeanu: fișa asta, secțiunea a 4-a – Impactul financiar, chiar nu există?

Este vorba de o reglementare care produce efecte din 2012 până în 2015. Ce tip de proiect de lege este acesta, dacă sfidează recomandările făcute pe tehnica legislativă?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? ## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Vegh.

Vă rog, domnule senator Vegh, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, nu vreau să susțin neapărat amendamentul pe care l-am depus, dar totuși consider că – și așa cum am avut discuția în comisie – în viitorul Cod fiscal va trebui avut în vedere. Deci sunt anumite categorii de persoane care au venituri din dividende, sume infime, și totuși sunt obligați să plătească... – dividende din acele cupoane care au fost emise în urmă cu câțiva ani –, și totuși sunt obligați să plătească acest procent al CAS-ului după salariul minim pe economie.

Nu mi se pare normal și va trebui să se prevadă în noul Cod fiscal ca să se plătească la valoarea reală, cât încasează omul din acele venituri, după suma respectivă să fie plătit procentul pentru sănătate.

Sigur, am înțeles că sunt anumite necorelări între Codul fiscal și Legea nr. 95/2006, Legea sănătății. Și aceste corelări trebuie efectuate.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Există și alte puncte de vedere?

Dacă nu există, declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, la ora 16.00, ca și la proiectul precedent, unde, dintr-o eroare, am anunțat votul luni, ora 17.00. Intrăm de săptămâna viitoare pe vot în ziua de luni.

Mulțumesc.

Punctul 3, Propunere legislativă pentru completarea Codului fiscal.

Declar dezbaterile generale deschise.

Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, poziția față de această propunere legislativă, domnul președinte Ion Ghizdeanu, vă rog.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin propunerea legislativă se extinde sfera scutirilor acordate prin Codul fiscal la plata impozitului pe clădiri aferent persoanelor fizice și juridice.

Din acest punct de vedere, Ministerul Finanțelor Publice apreciază că acest proiect legislativ are implicații asupra bugetelor locale și că ar fi trebuit să avem și consultarea structurilor asociative.

Un al doilea punct de vedere. După cum se și cunoaște, multe din propuneri – și din inițiativele legislative, și din alte măsuri – vor fi introduse în Codul fiscal care urmează, cât de curând, să fie prezentat.

Având în vedere conținutul acestei propuneri legislative, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil respectiva propunere legislativă.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis un aviz negativ.

În ședința din data de 11 martie 2015, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule senator Oprea, vă rog.

Multe promisiuni cu Codul acesta fiscal, după ce, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83 din 18 decembrie 2014, ați hăcuit poporul de 25 de miliarde, 25 de miliarde de euro, pe 2015–2016. Acum defilați cu Codul fiscal. Păi, normal, după ce ați băgat mâna în buzunarul oamenilor și ați extras sumele astea, 57, respectiv 58 de miliarde, pe 2015 și 2016, acum este o altă problemă.

Alaltăieri, am avut un punct de vedere față de bitcoin. Sunteți exact ca pe vremea lui Ceaușescu, când în România nu exista niciun bolnav de SIDA fiindcă nu accepta președintele țării. În momentul acesta, nu există bitcoin fiindcă Ministerul Finanțelor nu vrea. Dar și tranzacțiile..., pe recomandările Asociației Băncilor Europene, pun cetățenii europeni în gardă: „Oameni buni, atenție! Dacă faceți tranzacții, veți fi impozitați pe taxa pe valoarea adăugată sau pe adăugare de valoare.”

Acum este un alt subiect important, pe care eu îl asociez cu taxa de timbru, timbru cultural, prin care un autor, dacă-și scoate o carte în 10.000 de exemplare, trebuie să plătească îndată taxa asta de timbru.

Propunerea – mie îmi pare rău că domnul Șerban nu este astăzi în sală să-și susțină proiectul, o fac eu – este de aceeași natură. Eu am un număr de locuințe cu scopul de..., sunt investitor, de a le vinde și nu am cui în perioada asta. Am făcut o investiție. De ce statul trebuie să-mi impoziteze venituri pe care eu nu le realizez?!

Dacă fac o închiriere, o concesionare, este OK, este un impozit pe venit, dar pe niște active care nu produc nimic, decât datorii la bănci, pe care antreprenorul trebuie să și le achite... Mai vine statul acum și impozitează venituri care nu există. Deci promisiunea că „și asta va fi în Codul fiscal” este una așteptată cu interes.

Și voiam să știu și punctul de vedere al colegului nostru din Senat, care, pe bună dreptate, are un mod firesc de a-i înțelege pe cei care investesc, dar, în momente de criză de genul acesta, sunt blocați.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4. Urmează domnul senator Pașcan.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am ascultat aici un discurs unde se vorbea de ce am făcut, ce n-am făcut și, atunci, m-am gândit să fac și eu un recurs la memorie. Mai sunt câteva săptămâni și se împlinesc cinci ani de când tabăra antevorbitorului meu a tăiat salariile cu 25%, a încercat să taie pensiile și nu a reușit, și pe urmă, prin manevre oculte, le-a micșorat totuși. Și aceeași tabără, care văd că s-a multiplicat totuși în ultima vreme, a împrumutat România cu 20 de miliarde de euro, pe care i-a plătit Guvernul Ponta ca să putem să luăm măsurile pe care încercăm.

Așa că, atunci când facem recurs la memorie, să încercăm să fim mai puțin selectivi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnul senator Pașcan, vă rog, microfonul 1.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am o replică!

La final. La final, sigur.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Să discutăm despre proiectul legislativ totuși.

În situația dată, proiectul ne propune ca cei care construiesc imobile, în timpul..., până le vor comercializa, să nu plătească impozit pe aceste imobile.

Noi trebuie să judecăm, în schimb, echitabil. Nici locuința în care locuim noi nu produce un venit, nu este aducătoare de venit, cu toate acestea plătim impozit pe această locuință.

O astfel de firmă, care construiește imobile în scopul comercializării, poate să le țină necomercializate și doi ani de zile, și trei ani. Până una, alta, este proprietar. De ce nu ar plăti impozit pe imobilul respectiv, repet, în calitate de proprietar, cum plătește oricine altcineva, fără ca locuința pe care plătește să-i aducă un venit?! Cu toții suntem contributori, iar această judecată și reglementare trebuie să fie echitabile pentru toți.

De aceea nu putem susține acest proiect legislativ. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Doamna Câmpeanu.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Fac apel încă o dată la dumneavoastră. Atunci când este vorba de legi atât de importante, care se referă la veniturile cetățenilor, la modul de impozitare într-o societate, să mai lăsăm puțin discursurile de campanie electorală și să ne aplecăm cu atenție asupra acestor legi.

Atâta timp cât onor Guvernul s-a trezit să dea o ordonanță de urgență prin care a pus contribuție de asigurări de sănătate și pe alocațiile copiilor, deci au făcut atâtea greșeli, și acum venim să le reparăm, hai să fim atenți, ca să nu facem din nou greșeli.

Eu cred că cine și-a luat în mână o afacere și construiește, așa cum au mai fost cazuri, sute de case trebuie să și plătească impozit.

Dacă luăm impozit pe o alocație de copii sau, așa cum s-a încercat săptămâna trecută din partea unor senatori, luăm impozit pentru un cetățean care avea..., nu avea nici măcar două hectare de teren agricol, cum să nu luăm impozit pe niște clădiri care este clar că-s destinate comercializării, nu sunt făcute pentru locuințe sociale?!

## Mulțumesc.

Dacă nu există alte puncte de vedere, cuvântul în replică, pentru domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Pentru a câta oară se minte în public? Povestea cu 20 de miliarde... Domne, este strigătoare la cer poziția colegilor de la PSD! BNR-ul a luat suma, iar în bugetul consolidat...

Nu vă hliziți, nu vă hliziți, că habar nu aveți ce ați făcut! În schimb, vă spun eu acum. Prin aceeași ordonanță... De ce nu aveți tupeul să le spuneți românilor că ați băgat banii din pensii anul acesta... Veniți prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și spuneți: prin derogare de la Legea pensiilor, se majorează cu 5% și este punctul de pensie 830 de lei. I-ați furat! Fiecare român, în felul ăsta, este furat de aproape 100 de lei. Înmulțiți cu 5 milioane, peste 5 milioane de pensionari, și să vedeți cum i-ați furat pe bieții pensionari.

Mulțumesc, domnule...

Domnule senator, ați avut drept la replică!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Asta ați făcut. Aveți măcar curajul și spuneți-le: v-am băgat mâna în buzunar continuu.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Declar închise dezbaterile pe această propunere legislativă.

Vot, astăzi, la ora 16.00.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul este?

Nu-l vedem.

Din partea Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu. Vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere imprecizia, faptul că unele prevederi creează premisele unor vicii de neconstituționalitate, precum și nerespectarea unor acte, precum Legea nr. 69/2010, Legea nr. 500/2002, cu privire la compensarea impactului prin eventuale măsuri, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

Puncte de vedere, grupuri parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile închise.

Vot, astăzi, la ora 16.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru stimularea natalității.

Inițiatorul este?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Ion Ghizdeanu. Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Sunt în această propunere prevederi care apreciem că sunt în contradicție și cu dispoziții constituționale. Așa cum spuneam, nu respectă prevederile legilor bugetare și cele legate de disciplina bugetară.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, domnul Arcaș.

Comisia a analizat atât avizele primite, cât și punctul de vedere al Guvernului și a hotărât, în ședința din data de 11 martie 2015, să adopte un raport de respingere, în unanimitate de voturi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Iovescu.

Domnule senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Într-adevăr, la felul cum este alcătuită propunerea, nu putea să primească decât aviz negativ, deși ar fi de luat în calcul câteva dintre... Și asta aș vrea să vă rog pe dumneavoastră, o să rog și colegii, să ne gândim la inițiative bune pentru creșterea natalității, pentru că este, într-adevăr, o mare problemă natalitatea. Și, aici, inițiatorul asta își dorea. Prin faptul că a fost combătut de ce face diferențe între cei care au născut copii și îi cresc și cei care au adoptat... Dorința inițiatorului era să se nască mai mulți copii, nu să fie crescuți.

Din păcate, o să fiu și eu de acord cu raportul negativ, dar vă rog să luați în calcul și dumneavoastră, și noi, toți colegii, să facem tot ce depinde de noi să reușim să contribuim la creșterea natalității.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Popa, microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Profit și eu de ocazie, că discutăm despre legi importante privind creșterea natalității. Aici, în Senatul României, noi, toți senatorii, am adoptat o lege în unanimitate. Indiferent de culoarea politică, toți colegii au fost de acord că acea lege a fost bună. În schimb, stă la Camera Deputaților cam de un an de zile. E vorba de calcularea cuantumului privind concediul de creștere a copilului nu doar din ultimele 12 luni, pentru că o tânără poate să mai aibă întrerupere măcar o zi, își caută alt serviciu... Vreau să vă spun că, în acest moment, dacă o viitoare mamă are întrerupere o singură zi – 24 de ore – în ultimele 12 luni, timp în care ea este și însărcinată, nu primește cuantumul pentru creșterea copilului.

Eu am propus o extindere a acestei perioade – din ultimii trei ani –, mai ales că ne gândim și la studenți, la persoanele care vin pentru prima dată în câmpul muncii și nu au un loc de muncă.

De aceea, profit de prezența celor din Guvern să analizeze la Camera Deputaților și să vedem de ce este ținută acea lege de un an de zile.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, la ora 16.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.

Din partea Guvernului României, doamna secretar de stat Otilia Sava. Prezentă, da?

Microfonul 9, pe scurt, doamna ministru.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 346/2006 vizează optimizarea cadrului legal în baza căruia Armata își desfășoară activitatea, luând în considerare timpul parcurs de la apariția legii și până în prezent.

Propunerile care se referă la completarea sau reformularea atribuțiilor și responsabilităților principale ale Ministerului Apărării Naționale sunt în concordanță cu transformările intervenite în ultima perioadă, atât în legislație, cât și în practică.

Pentru considerentele arătate, vă adresăm rugămintea să fiți de acord cu inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna ministru. Comisia de specialitate, prin vicepreședintele ei. Domnule senator Stuparu, vă rog.

În urma dezbaterilor, în ședința din 10 martie anul curent, membrii comisiei – cu 5 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere – au hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Menționez că onor Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil propunerea legislativă.

Ca atare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, precum și propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Dincă, microfonul central. Vă rog.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Înainte, o problemă de procedură. Din păcate, nu ați dat cuvântul și inițiatorilor.

Nu și-au arătat interesul să susțină, domnule senator.

Păi, da, dar trebuia să-i întrebați dacă vor sau nu, dar asta e o altă problemă.

Suntem încă la dezbateri, dacă vor dori, se vor înscrie. Vă rog.

În primul rând, suntem într-o situație de pre-criză. România are la graniță o situație conflictuală armată în Ucraina și o situație tensionată în Crimeea.

Astăzi, când vorbim, noi stabilim că trebuie să ne reorganizăm. Cine? MApN sau Armata Română? Culmea, prin această propunere legislativă, nu se mai face nicio distincție între MApN și Armata Română, între atribuțiile fiecăreia dintre ele.

Încep cu un lucru tehnic, în primul rând, sesizat de Consiliul Legislativ: această propunere legislativă, din cauza

numeroaselor modificări și articole suplimentare, necesită un nou act normativ. Mai precis, sunt abrogate opt articole, sunt 37 de modificări la foarte multe alineate și sunt introduse alte șapte articole. Consiliul Legislativ a atras atenția că pentru... Practic, este o modificare în totalitate a Legii de organizare și funcționare a MApN-ului, care există astăzi în vigoare. De aceea, Consiliul Legislativ a venit și a susținut că trebuie un nou act normativ, cu prevederile legale pe care le susține unul dintre inițiatori. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar, în momentul de față, inițiatorii, pe tehnică legislativă, sunt în culpă.

Dragi colegi,

Forma de organizare a MApN-ului care ni se propune astăzi MApN-ul a mai avut-o imediat după anii ’90. În momentul în care am intrat în NATO trebuia să avem o formă organizatorică similară tuturor celorlalte state membre NATO și am făcut actuala formă de organizare în cadrul MApN-ului.

În esență, ce se propune prin această lege? După aceea, voi intra pe câteva articole.

În primul rând, se propune ca tot ceea ce înseamnă logistică și achiziții să fie luat din zona Statului Major General, din zona Armatei, și dus în MApN.

De asemenea, să crească numărul birocraților și, eventual, să scadă numărul combatanților. Nu există un studiu. Ar fi fost foarte interesant dacă s-ar fi făcut un studiu în acest sens.

Mai mult decât atât, la un anumit articol, vom vedea că ceea ce este caracteristic unei armate, indiferent din ce stat membru este sau din ce stat al lumii este, una din reguli este comanda unică, vom vedea că, prin acest act normativ, vom avea două armate. Nu exagerez, două armate cu două comenzi.

Aș vrea să finalizați...

Domnule președinte, două articole mai am și închid.

Nu, nu, nu, aveți 20 de minute. Nu este deranjant. Vă rog, punctul dumneavoastră de vedere...

Am spus că într-un minut închid, da...

...este respectat de colegii care-l apreciază.

Mai avem un articol care ne întoarce din nou în istorie, care reglementează modul în care vom și face această achiziție sau aceste achiziții. De data aceasta, le vom face prin ROMTEHNICA, structură care va fi subordonată ministrului. Prin ea se vor cumpăra toate aceste..., se vor face toate aceste achiziții și ne vom întoarce... să plătească Armata Română comision către ROMTEHNICA.

V-am dat câteva exemple. Văd că există multă nerăbdare să închid. Sunt multe, cel puțin la fel de grave, iar, din punctul meu de vedere, cred că acest proiect legislativ nu trebuie să intre în vigoare.

Vom ataca la Curtea Constituțională. Sunt mai multe aspecte de neconstituționalitate, inclusiv ocolirea privind avizul CSAT-ului – ba, din contră, președintele Comisiei de apărare din Senat a făcut diligențe și am obținut un aviz negativ pentru acest proiect legislativ –, iar Curtea Constituțională va face aplicarea textelor de lege care conferă președintelui și CSAT-ului dreptul de a decide cu privire la structurile de apărare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Domnul senator Ilie Sârbu. Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În primul rând, aș aprecia efortul pe care l-a făcut colegul nostru, Dincă Mărinică...

Dacă l-a făcut el!

## **Domnul Ilie Sârbu:**

...să prezinte materialul pe care probabil l-a primit din partea unor colegi de la Comisia pentru apărare. Da, nu asta e important.

Aș vrea să vă spun că acel Consiliu Legislativ despre care dumneavoastră vorbeați avizează favorabil proiectul de lege. Ați lăsat impresia că nu l-ar fi avizat...

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Nicio problemă, aveți 20 de minute.

Înțeleg că este deranjant ce spun...

Și explică de ce!

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Nu mai intru în amănunte, că ați făcut-o și apreciez că ați făcut destul de bine ce ați făcut. Un al doilea element, care e foarte important, fiindcă s-a vorbit aici chiar de președintele comisiei, care a cerut..., a făcut demersuri la CSAT și a venit un aviz negativ. Păi, cine este primul inițiator al acestui proiect de lege? Ați uitat?

## **Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

S-a retras!

Așa scrie aici: Dobrițoiu Corneliu. Nu s-a retras, că, aici, cu retragerea, e mai complicat. S-a retras când s-a rupt alianța.

Deci, înainte de aia, era convins că ceea ce se întâmplă, ceea ce se face e bine, după aceea n-a mai fost bine.

După aceea, sigur, avem doi membri importanți ai Guvernului, un viceprim-ministru și ministrul afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea, avem ministrul apărării..., nu mă mai refer la președintele Comisiei pentru apărare de la Camera Deputaților și la mine, care sunt doar un smerit membru al comisiei.

Dar, dincolo de asta, și atunci când vorbim de legile de siguranță națională, vorbim de legile..., în cazul nostru, de Ministerul Apărării și de celelalte, dacă am fi sinceri și corecți cu noi, dincolo de forța pe care o dau semnăturile de care am vorbit, de punctul de vedere al Guvernului și de toate celelalte, care, sigur, sunt necesare ca să poți promova un asemenea proiect legislativ, știm bine – și știți și dumneavoastră mai bine ca mine, chiar dacă vă faceți că nu știți, interesele politice ne dictează de multe ori să avem alt punct de vedere decât cel pe care-l simțim – că asemenea proiecte, că asemenea acte normative, chiar dacă sunt de nivel de CSAT, chiar dacă nu sunt, chiar dacă sunt de nivelul organului suprem legislativ al țării, nu se fac în acest context fără a fi consultați partenerii externi. Exclus! Nu se fac în alte ministere.

Și eu, de exemplu, vă pot spune, atunci când eram ministrul agriculturii... și în primul mandat, când era doar preaderare, și trebuia să închidem niște..., un capitol foarte dificil, permanent, ne consultam cu specialiștii de la Bruxelles. Nu mai vorbesc în 2009, când deja eram în vâltoarea pe care o cunoașteți, de acte normative și birocrație de la Uniunea Europeană, că nu ne permiteam să venim... De exemplu, ați văzut, de multe ori, în Senat vin proiecte de-ale noastre, inițiative bune, pe care le acceptăm cu toții, dar nu le putem pune în practică pentru că intrăm în contradicție ori cu Consiliul Concurenței, ori... Le știți toate explicațiile care vin... Cu atât mai mult când e vorba de legile siguranței naționale, de apărare și de celelalte!

Deci fiți sigur că și referirea pe care ați făcut-o, că sunt două armate... exclus! Nu există. Dacă există un ministru al apărării, există un premier, există un guvern al României și există și CSAT-ul, care armate? Hai să fim serioși. Aruncând povești și vorbe e ușor. Dar care armate? Ce armată, astăzi, avem noi, care participă la exercițiile din Marea Neagră – și știți lucrul acesta – cu partenerii noștri străini, care dintre ele, acum, face altceva? Care s-a dus în Ardeal să facă singură ceva? Numai că are altă comandă sau... Comanda-i unică în armată. Știți bine, nu există duble comenzi. Iar când se ia o măsură la nivel de CSAT, la nivel de Parlament..., n-o să facă nimeni nimic fără Parlament. Armata face ceea ce-i spune forul legislativ suprem. Deci, dacă avem îngrijorări de genul acesta...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Alte puncte de vedere.

Vă rog...

Vă rog, luați loc!

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Am dreptul la replică!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

N-a spus nimeni că nu vă dă drept la replică, dar vă rog să luați loc.

Vă rog, dacă nu există alte puncte de vedere.... Domnul senator Barbu.

Nu, domnul senator Barbu. Drept la replică se dă la finalul discuției. Îl dau, sigur, de asta l-am rugat să ia loc, să nu obosească stând în picioare.

Mai citiți o dată regulamentul.

Vă rog, domnule senator Barbu, îmi cer scuze!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este un proiect legislativ extrem de important, având în vedere nu numai instituția vizată, Ministerul Apărării Naționale, unul dintre cele mai importante ministere nu doar în România, Ministerul Apărării Naționale, nu doar important, ci și vector de imagine socială și vector de suport moral în națiunea română, și nu de ieri, de azi.

Este foarte important proiectul legislativ, pentru că el trebuie privit în context geostrategic și geopolitic. Adică, stimate doamne și domni colegi, haideți să nu abordăm acest proiect legislativ ca și cum ar fi venit în 2000 cât vreți dumneavoastră. El este venit în momentul în care șeful statului efectuează o vizită foarte importantă la Kiev. Știu că poate părea că divaghez sau că duc discuția într-o zonă neconexă. Nici pe departe, îmi asum fiecare silabă pe care o rostesc.

Suntem într-un context geopolitic și geostrategic extrem de delicat, iar cuvântul „delicat” luați-l eufemistic, suntem într-un context în care Ministerul Apărării Naționale, și așa vitregit de guvernări succesive absolut iresponsabile în ceea ce privește și înzestrarea armatei, și hrana armatei, și pregătirea armatei, și capacitatea de răspuns militar a armatei... Armata Română a făcut lucruri minunate... cu aproape nimic raportând la ce trebuia să facă, având în vedere că Armata Română este armata de graniță a NATO la estul acestei structuri militare.

Unirea... Vă spun doar atât: unificarea logisticii cu înzestrarea înseamnă unificarea sub aceeași decizie a celui care alege modelul de tanc cu care Armata Română operează în teatre de luptă – ferească Dumnezeu! – cu cel care asigură motorina și chiloții pentru armată, ceea ce este o aberație. Armata Română nu are voie să cheltuiască banul public fără control civil, doamnelor și domnilor senatori, pentru că ăsta este rostul punerii Armatei Române, ca, de altfel, a tuturor armatelor sănătoase și democratice, sub control civil. Ministrul apărării este un factor civil de control al modului în care se cheltuiește banul public.

Nu mai vorbesc de – poate am înțeles eu greșit proiectul legislativ – faptul că se dorește ca Statul Major General al Armatei Române, adică coloana vertebrală decizională a armatei și pe timp de pace, dar mai ales pe timp de război – ferească Dumnezeu și Măicuța Domnului! –, să fie substituit în ceea ce înseamnă deciziile majore de Guvern, adică de niște civili, care pot fi absolvenți _magna cum laude_ de Silvicultură, Medicină sau Îmbunătățiri Funciare. Păi, vă puteți imagina o decizie a SMG-ului de acum – a Statului Major General –, de acum preluată în urma acestei legi de către Secretariatul General al Guvernului sau de către cineva din Guvern? Mă îngrozește gândul.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere?

Domnule senator Stuparu, dacă doriți, microfonul central, vă rog.

Microfonul central.

S-au expus aici câteva puncte de vedere mai mult sau mai puțin obiective, mai mult sau mai puțin subiective. În intervenția sa, domnul senator Mărinică a concentrat atenția sau tirul mai ales asupra Ministerului Apărării Naționale, referindu-se, în mod special, numai la o singură prevedere sau o categorie de amendamente care sunt cuprinse aici, în acest proiect legislativ, și anume la logistică și înzestrare.

Mai sunt și alte categorii de amendamente despre care nu s-a făcut vorbire, dar poate că nu au stârnit interesul Domniei Sale. Este o atitudine subiectivă, pentru că în discuțiile din comisie s-a făcut referire și la un anumit personaj care ar putea ocupa acest departament, și eu nu vreau să discut mai mult aici. Dar, dacă ați făcut referiri la ceea ce privește Ministerul Apărării Naționale, cred că este de datoria ministerului, prin reprezentant, să vă răspundă.

Eu am să apăr un punct de vedere al comisiei și o să spun că unul care era dintre inițiatori – vorbesc aici de președintele comisiei – a avut un vot negativ, deși a fost inițiator, dar probabil că votul a venit în consecința amendamentelor care au fost aduse după aceea.

Domnul senator Mărinică face aici câteva referiri care sunt destul de – în propria-mi viziune –, destul de periculoase. Ca să afirmați că există sau să induceți senzația că există două structuri paralele sau care se contrapun, vorbim despre Ministerul Apărării Naționale și de Armata României... Acolo, în comisie, a fost prezent chiar ministrul apărării naționale și eu cred că ministrul apărării naționale nu are, dacă vreți, o politică separată, care este una privitoare la Domnia Sa sau la partidul pe care îl reprezintă și alta la armată.

Ați făcut referire la faptul că CSAT-ul nu a dat un aviz acestei propuneri legislative. Din câte am înțeles, și cred că așa este, CSAT nu dă aviz, a transmis doar niște puncte de vedere care pot fi luate în calcul de către inițiator sau de către comisie și nu neapărat să aștepte niște avize. Ca atare, comisia, în dezbaterile care au avut loc, a luat în calcul punctele de vedere ale inițiatorilor, amendamentele care au fost expuse și și-a exprimat o anumită convingere într-un anumit sens de a da vot, și votul a fost acela pe care vi l-am exprimat: 5 voturi pentru, unul împotrivă și o abținere, dacă nu mă înșel, v-a propus dumneavoastră să luați în dezbatere această inițiativă legislativă însoțită de amendamente și a dat, în consecință, un raport de...

Mulțumesc tare mult.

Mulțumesc tare mult, domnule vicepreședinte. Drept la replică, domnule senator. Vă rog.

## Domnule președinte,

În primul rând, aștept să-mi citiți articolul din regulament care spune că dreptul la replică trebuie să se ia la final. Eu spun că dreptul la replică trebuie să se ia imediat ce ți se pronunță numele de cel care face această intervenție. Dar poate greșesc și dumneavoastră îmi arătați contrariul.

Acum mi-am dat seama că domnul Ilie Sârbu este președintele Comisiei pentru apărare. Îi mulțumesc domnului vicepreședinte de la Comisia pentru apărare că a confirmat conținutul documentului de care am făcut eu vorbire. Nu se numește aviz, se numește punct de vedere. CSAT-ul, potrivit legii, emite documente cu o anumită titulatură, că așa scrie în legi.

1. Avizul sau punctul de vedere, sau cum vor colegii de la Comisia pentru apărare să se numească a fost negativ. Punct.

E drept la replică?

Vor veni... Domnule președinte, vă rog frumos.

Domnule senator, vă rog...

Vor veni alți miniștri.

Mă rugați frumos, ce?

Să mă lăsați să vorbesc, să nu mă întrerupeți.

La drept la replică nu înseamnă că mai vorbiți o jumătate de oră, domnule coleg. Aveți două minute să finalizați.

Domnule președinte, de acum puneți ceasul și spuneți-ne cât să vorbim.

Aveți două minute să finalizați dreptul la replică, vă rog tare mult.

Cred că am să mă uit în evidența Senatului să văd de câte ori am fost întrerupt și cât timp am vorbit, ca la următoarea ședință să spun exact timpii și cât au vorbit antevorbitorii mei care mi-au pronunțat numele, ca să lămurim și lucrurile acestea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Când am spus de acel comision, nu m-am referit la ceva ilegal. ROMTEHNICA, potrivit legii, până la un anumit moment, atunci, în primii ani de după ’90, pentru că muncea, pentru că făcea acele achiziții, normal că trebuia plătită. Și astăzi, pentru că va face achiziții pentru Armata Română, e normal să fie plătită și să pună acolo un adaos comercial, deci un comision. Da? Deci nu m-am referit la ceva ilegal, ci m-am referit la ceva care are un efect negativ, o cheltuială în plus. ROMTEHNICA se ocupă de lucruri de genul acesta și câștigă bani. Problema nu este ROMTEHNICA. Problema este că Armata Română, printre altele, trebuie să și cheltuiască banii eficient și să obțină lucruri foarte bune la prețuri foarte mici.

La acest capitol m-am referit la ROMTEHNICA. Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Aștept răspunsul, domnule președinte. Să-mi citiți din regulament!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Așteptați-l.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Vă rog!

Știți foarte bine că unde legea nu discerne...

Nu aveți pentru ce.

Legat de modul în care înțelegem acest proiect legislativ, nu am vorbit de oameni, de cine preia o anumită direcție, că nu are importanță. Poate să vină astăzi cineva, peste șase luni, peste un an jumătate altcineva. Nu are importanță cine și unde va fi desemnat. Importanță are proiectul de lege. Puteam să fac o grămadă de declarații politicianiste în care să spun că legea se face pentru o anumită persoană sau din interesul unei alte persoane. E posibil să fie posibil, e posibil să nu fie, dar mă abțin la acest lucru.

Un alt lucru pe care vi-l spun. Domnul Dobrițoiu a declarat public că va vota împotriva proiectului legislativ, a declarat public că acest proiect legislativ este neconstituțional, a votat împotriva proiectului și aștept să mi se spună contrariul, că, de data aceasta, e consemnat, a votat în comisie împotriva acestui proiect legislativ. Drept urmare, nu se mai pune problema ca acest inițiator să fie în situația în care să susțină acest proiect legislativ. Este unul dintre cei care au spus și o spune că va susține un atac la Curtea Constituțională pe acest proiect de lege. Și, cu toate că s-au enunțat mai mulți inițiatori care sunt la Comisiile pentru apărare de la Senat și Cameră, din punctul meu de vedere, acest proiect legislativ va produce numai pagube.

Mă refer la ultimul lucru de care s-a vorbit și care mi-a fost dat ca replică, legat de ROMTEHNICA.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să finalizați.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Îl citesc eu...

...așteptați..., mâine o să-mi dați și altfel de lecții, stimate coleg. O să mai albiți până atunci.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că avem musafiri. Sunt prezenți la lucrările noastre studenții Facultății de Științe Politice a Universității din București. Sper să fie și exemple pozitive în aceste dezbateri, ca să plece de aici și cu lucruri plăcute.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului României, doamna Otilia Sava. Vă rog.

Microfonul 10, doamna Otilia. Pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu susținem propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnule vicepreședinte, vă rog.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională vă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă, pentru că asta s-a hotărât în comisie.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Domnul senator Barbu, vă rog, microfonul central.

## Mulțumesc mult.

Ca să vedeți că liberalism și în raport cu Armata Română înseamnă..., este sinonim cu înțelepciune, susținem întru totul, Grupul parlamentar liberal, punctul de vedere al Guvernului exprimat de doamna ministru, fără să dăm nicio explicație, așa cum nici dânsa nu a dat, pentru că este de domeniul evidenței că Senatul ar trebui să respingă acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii privind siguranța națională a României nr. 51 din 29 iulie 1991.

Inițiatorii sunt?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul Bogdan Tohăneanu. Da?

Aș ruga reprezentanții Guvernului să fie atenți la ordinea de zi...

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Da, domnule președinte.

...pentru că nu mi se pare firesc să stați de o oră aici și să nu știți că urmați pe ordinea de zi.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Da, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ. El a fost expus pe larg în punctul de vedere care a fost transmis comisiei la momentul respectiv.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule vicepreședinte.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și cei ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat proiectul legislativ în ședința din 24 iunie anul trecut și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport comun de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Motoc. Microfonul central, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că sunteți cu toții de acord că în situații excepționale trebuie să recurgem la măsuri excepționale.

Ceea ce se întâmplă în România cu fondul forestier este un lucru extrem de grav, pe care îl constatăm de fiecare dată, însă măsurile necesare întârzie de fiecare dată.

La Comisia pentru mediu, al cărui membru sunt, chiar ieri s-a dezbătut o altă propunere, inițiativă legislativă interesantă, importantă și – zic eu – de luat în seamă, aceea ca exportul de lemn brut, deci de buștean, să fie interzis. Un lucru care mi se pare de bun-simț, atâta vreme cât în România, din 2000 până în 2013, au dispărut, deci au fost tăiate în mod ilegal 300 de mii de hectare de pădure, adică aproape... Nu... Delta Dunării are 580 de mii de hectare, asta înseamnă mai mult de jumătate decât suprafața Deltei Dunării. Vă dați seama în ce situație ne aflăm.

Inițiativa liberală pe care o prezentăm astăzi aici se referă la introducerea în rândul amenințărilor la adresa securității naționale a României a unui punct care să se refere la defrișările ilegale pe suprafețe mai mari de un hectar, precum și reducerea fără aprobări legale a consistenței unui arboret mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic în vigoare.

Contraargumentele colegilor noștri din arcul guvernamental au fost legate de faptul că este un cod silvic care se află în proces legislativ, este în zona promulgării, însă el va mai întârzia destul de mult.

Dar, cu toate astea, întorcându-ne la propunerea legislativă de astăzi, faptul că tăierile ilegale de păduri pot să se afle, ca subiect, pe masa CSAT-ului, pe de o parte, că se pot afla și în atenția deosebită, de astă dată, a serviciilor de informații este un lucru extraordinar de bun.

Vreau să vă spun că o companie dintr-o țară ca Austria, care are o suprafață împădurită de 38%, comparabil cu România, care are 27%, în condițiile în care pragul critic de nivel de împădurire al unei țări este undeva la 25% din suprafața ei, deci o companie din această țară, care are 38% suprafață împădurită, a avut contracte pe termen lung cu fiecare ocol silvic din România de a tăia în fiecare an, cu fiecare ocol silvic din România, între 35.000 și 50.000 de metri cubi.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Domnul senator Popa, microfonul 2.

Stimați colegi,

Cu siguranță, dumneavoastră aveți și cunoașteți, din fiecare județ de unde proveniți, cunoașteți situația reală. Este, într-adevăr, un pericol iminent, un pericol enorm la adresa securității naționale, pentru că s-a ajuns la situații de neimaginat. Sunt județe unde veți vedea perdele la drumurile naționale, perdele de 3-4 metri de copaci, după care urmează hectare rase, pur și simplu.

Am fost în vara aceasta în mai multe zone, inclusiv zona Hațegului, zonele unde s-au întâmplat inundații tocmai din cauza acestei situații.

Actualmente, s-a introdus un sistem de monitorizare a transporturilor. E un telefon pe care fiecare poate să-l folosească și poliția poate să vadă dacă transportul e legal sau ilegal.

Știți care e rezultatul acestei monitorizări? Se fură cu căruța. Nu mii, zeci de mii de căruțe transportă în fiecare zi și noapte, mai ales, cantități de lemne.

Unde se duce acest lemn? E adevărat, se duce la firme de care te miri de ce au nevoie de lemn din România, dar se duce la export, se duce la export în China. Se cumpără cantități nelimitate și la orice preț din România.

În situația aceasta, când aveți o asemenea atracție extraordinară să ți se cumpere la orice preț și în orice cantitate, evident că pericolul ne paște. Și nu numai inundațiile. Și schimbările de climă au făcut să ne punem această întrebare: putem să mai admitem, putem să mai lăsăm acest flagel, pur și simplu, al țării noastre, tăierile ilegale, în principal?

Vă rog, stimați colegi, să votați pentru această inițiativă.

Îi mulțumesc domnului senator Nicolae Vlad Popa și îl invit la microfonul 1 pe domnul senator Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că în situații excepționale avem nevoie de legi cu caracter excepțional și chiar dacă ele pot avea o aplicabilitate pe o perioadă determinată. Deci trebuie să ne gândim, în primul rând, la consecințele vizibile pentru noi toți.

Faceți un exercițiu, stimați colegi, intrați pe Google Earth și priviți puțin, din satelit, cum se văd județele Mureș, Harghita și Covasna. Ca fost prefect de Mureș, v-o spun cu mândrie, știu unde este granița dintre Mureș și Harghita și Covasna, întrucât Mureșul este un verde crud de păduri rămase și păstrate așa cum se cuvine, pe când Harghita și Covasna, la granița Mureșului, sunt defrișate la ciot.

Am ajuns în situația în care vorbim cu toții de defrișări, ne îngrijorează, dar vedem prea puțini vinovați în acest domeniu. Și aș vrea din acest punct de vedere să judecați acest proiect legislativ, pentru că e o situație excepțională. Vedem consecințele, vedem ceea ce se întâmplă cu inundații care sunt generate ca urmare a acestor defrișări, vedem ce

consecințe sunt iarna, când localități sunt cotropite de diluviul alb, atunci când perdelele forestiere de protecție sunt defrișate și dispar peste noapte. Iar dacă, în ultimii ani, să zicem, sau în urmă cu cinci, 10 ani, aceste lucruri scăpaseră total de sub control și se fura, într-adevăr, la scară mare, acum s-a ajuns să se fure la scară mică, așa cum preciza și antevorbitorul meu, cu căruța sau în alte moduri, dar cu aceleași consecințe, chiar dacă ele sunt mai lente.

De aceea, vă rog, stimați colegi, să susțineți acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Tánczos Barna.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Antevorbitorul meu a făcut câteva afirmații absolut nefondate și aș vrea să atrag atenția dânsului că generalizarea este o chestiune extrem de periculoasă.

Într-adevăr, există și în Harghita, și în Covasna, cum există și în celelalte județe, tăieri ilegale de păduri. Într-adevăr, sunt foarte multe infracțiuni în acest domeniu, dar a generaliza și a spune că un județ întreg este caracterizat de furt, de tăieri ilegale este o afirmație aberantă și lipsită de orice fundament.

Îl invit pe domnul senator să vină în județul Harghita, să vadă ce înseamnă exploatare rațională și legală de păduri la composesoratele din regiunea Ciucului, de unde vin eu, dacă vrea să vadă ce înseamnă o exploatare frumoasă, ce înseamnă plantările de păduri, ce înseamnă tăierile raționale și legale.

Referitor la acest proiect legislativ, sunt convins de faptul că a ridica și a duce în zona siguranței naționale și în zona de dezbatere a CSAT-ului această problemă nu rezolvă nimic. Avem, în momentul de față, legislație care, dacă este respectată și aplicată, poate să împiedice tăierile ilegale. Avem un nou cod silvic, în care sunt introduse cel puțin trei elemente de noutate, elemente noi, care, pe de o parte, trebuie să rezolve, poate doar parțial, exportul de lemn neprocesat, ar trebui să rezolvăm problema monopolizării procesării masei lemnoase și ar trebui să se rezolve problema neintroducerii în sistemul de supraveghere a terenurilor de mici dimensiuni.

Pe de o parte, în acest Cod silvic nou se interzice cumpărarea de lemn rotund, de buștean, de către cei care nu au capacități de procesare. În acest Cod silvic nou se interzic capacitățile mai mari de 30% din masa lemnoasă pusă în valoare la nivel național pe un sortiment. În cadrul Schweighofer-ului, de exemplu, la 30% ar trebui să se limiteze capacitatea de procesare a acestui grup de firme sau a acestui grup de interes.

Pe de altă parte, cei care semnează contracte de pază vor avea posibilitatea să exploateze în mod legal 3 metri cubi pe an, pe hectar masă lemnoasă, în baza contractului de pază. Este o chestiune bună și cred că cele 500 de mii de hectare care astăzi sunt în afara contractelor de pază vor fi introduse în sistemul legal de supraveghere și de pază la nivel național.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Recunosc că problema defrișărilor ilegale este o problemă gravă și trebuie să găsim soluții, dar, în același timp, trebuie să fim foarte atenți, să nu facem abuz de ceea ce se numește siguranță națională.

Dacă dorim să dăm posibilitatea să fim interceptați pe siguranță națională, propun să declarăm că și depășirea vitezei cu mai mult de 40 la oră e o problemă de siguranță națională, că cine știe pe cine lovim. Dacă dorim să dăm posibilitatea organelor statului, ca să nu se mai chinuiască și să declare problemă de siguranță națională, așa cum fostul președinte a declarat presa – vă amintiți – o amenințare la siguranța națională, haideți să declarăm că și parlamentarii sunt o amenințare la siguranța națională pentru că mai vorbim liber.

În aceste condiții, cred că problema pădurilor este o problemă extrem de importantă, dar haideți să nu ne mai jucăm cu siguranța națională, pentru că o ducem în derizoriu și o să ajungem ca „Petrică și lupul”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

## Alte puncte de vedere?

Dacă nu există alte puncte de vedere, drept la replică pentru domnul senator Pașcan, 30 de secunde, vă rog.

Domnule președinte,

Îmi pare rău că s-a simțit lezat colegul meu de la UDMR. Eu vă îndemn ca proba spuselor mele s-o verificați singuri, individual, intrați pe Google Earth și uitați-vă care este granița Mureșului cu cele două județe, și vă veți lămuri dacă am dreptate sau nu.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, punctul de vedere al Guvernului este susținut de domnul Gabriel Lungu, da? Microfonul 9.

Domnule ministru, aveți cuvântul, pe scurt.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

O asemenea propunere legislativă nu poate fi de modificare a Legii-cadru privind sistemul public de pensii, ci prin derogare de la aceasta, într-un act normativ distinct, așa cum a fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2010.

În acest moment sunt mai multe inițiative legislative la care Ministerul Muncii a dat aviz favorabil. Printre acestea se regăsește și Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii, Pl-x nr. 560/2011, aflată în procedură legislativă parlamentară.

În prezent, procedura parlamentară de adoptare a inițiativei legislative nu este încheiată, aceasta aflându-se pe agenda de lucru a Camerei Deputaților.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține prezenta propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnule președinte Mitu, vă rog. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru egalitatea de șanse și Comisiei pentru buget, finanțe.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, propunerea legislativă a fost luată în dezbatere și, având în vedere faptul că încă din anul 2001, conform Legii nr. 19/2000, se puteau încheia contracte de asigurare care să determine realizarea unui stagiu de cotizare necesar pensionării, membrii Comisiei pentru muncă, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte un raport de respingere.

În consecință, vă supunem spre adoptare și dezbatere plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Doamna Câmpeanu.

Doamna senator Câmpeanu. Urmează domnul senator Iovescu. Vă rog, doamna senator Câmpeanu, microfonul 2.

## Stimați colegi,

O să încep, într-adevăr, cu prevederile Legii nr. 19/2000, care creează posibilitatea încheierii unor contracte de asigurare oricărei persoane care obține venituri, indiferent de unde provin acestea.

Suntem în 2015 și vreau să vă spun că nici la această oră această prevedere, cu toate eforturile care s-au făcut de-a lungul timpului, nu este cunoscută de toți cetățenii României și mai ales de cei care sunt plecați în afara granițelor. Dacă bugetul de asigurări sociale are un deficit de peste 13 miliarde de lei și dacă la acesta adăugăm și contribuția din bugetul de stat pentru pensia minimă, exact pentru persoanele care nu au stagiu complet de cotizare, în mod special, mă întreb: oare de ce Guvernul nu este interesat ca anumite persoane care, din diverse motive, n-au încheiat la timp un astfel de contract de asigurare să poată să-și plătească aceste contribuții măcar pe ultimii cinci ani, mai ales cei care se apropie de vârsta de pensionare?

Stimați colegi,

Acești cetățeni care nu au stagiu și pe care nu-i lăsăm să-și plătească acest stagiu vor veni povară pe bugetul de stat și banii tot îi vom da noi, cu toții, și nu persoana care își dorește să-și plătească această cotizație.

În afara granițelor lucrează peste trei milioane de cetățeni români, peste un milion au contracte, deci sunt asigurați. Restul știți bine că lucrează la negru. Deci vor fi persoane care se vor întoarce în România și vor fi povară pe bugetul de stat.

Nu înțeleg această reacție a Guvernului. Aceasta nu este o derogare de la Legea nr. 263/2010, ci este introducerea în Legea nr. 263/2010 a unui articol care să permită plata acestor contribuții.

Prin anii ’90 am mai întâlnit sintagma asta prevăzută aici, că este „cumpărare de vechime”. Este o sintagmă comunistă, care a fost introdusă atunci când s-a dorit ca anumite categorii, mai ales din zonele necooperativizate..., voiau să contribuie cu ceva la sistemul de asigurări sociale.

Stimați colegi,

Este o cerință normală.

Și vă mai aduc aminte, așa cum scrie chiar în punctul de vedere al Guvernului, că o astfel de prevedere a funcționat pe baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2010. Sigur, eu cred că aceea a fost o ordonanță dată cu dedicație, pentru că n-a funcționat decât două luni de zile, nimeni n-a știut de ea, decât cei care, probabil, au fost anunțați.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Chiar subscriu la ceea ce a spus doamna senator Câmpeanu. Este foarte adevărat și sunt foarte trist că privim cu superficialitate tot ceea ce se..., unele inițiative care sunt extraordinar de bune, și poziția Guvernului este aceeași pe care o auzim de fiecare dată: va face, va drege.

Avem ceva concret. Avem, din păcate, un aviz negativ. Avem, din păcate, un aviz negativ și de la Comisia pentru

drepturile omului, unde, cu toată sârguința mea, cu toată intervenția la comisie, nu am reușit să-mi conving colegii că ar fi bine măcar noi, Comisia pentru drepturile omului, să dăm un aviz pozitiv.

Deci există un aviz, într-adevăr, negativ și de la Comisia pentru drepturile omului.

Avem aviz negativ de la Consiliul Legislativ.

Deci ar fi putut să fie votată... și comisia... raportoare să facă un raport pozitiv.

Și aș vrea doar câteva fraze să mai spun în susținerea plății retroactive a contribuțiilor.

Prin plata retroactivă a contribuțiilor de asigurări sociale pentru persoanele care nu au avut obligația de a se asigura în sistemul public, am sprijini acei oameni care au nevoie de o anumită perioadă pentru atingerea stagiului minim sau complet de cotizare.

Deci vorbim de oameni care, mai târziu, cum a spus și doamna senator, tot pe bugetul statului vor apăsa, vor deveni asistați sociali sau... la vârsta la care în niciun caz nu se vor mai putea încadra în muncă.

Sistemul de protecție socială va fi îmbunătățit prin oferirea posibilității unui număr însemnat de persoane de a accede la forma de protecție socială, în absența căreia nu li s-ar mai putea acoperi... un trai decent.

Se evită excluderea de la protecție socială a unor categorii de persoane aflate la o vârstă la care greutățile vieții se simt mai apăsat și orice ajutor este bine-venit. Se evită creșterea numărului de persoane care, cum spuneam, apasă pe bugetul de stat. Și, în plus, creează venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim, domnule senator. Alte puncte de vedere.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:** Guvernul...

Aveți 30 de secunde, vă rog.

Îmi pare rău că s-a înțeles greșit. Guvernul susține asemenea inițiative. Din această cauză am precizat că am susținut mai multe inițiative legislative, printre care și acel proiect Pl-x 560/2011, doar că acesta se suprapune cu cele vechi, cu conținut identic. Atât.

Mulțumesc. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Avem inițiatorul prezent.

Domnule senator Vegh, vă rog. Declar dezbaterile generale deschise. Îi dau cuvântul domnului inițiator.

Microfonul 6.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu un proiect de modificare a Legii pensiilor, Legea nr. 263/2010, și, prin acest proiect, intenționez să corectez o anumită nedreptate și în sensul că, în momentul de față, la stabilirea vârstei de pensionare..., la acordarea pensiei anticipate și la pensia anticipată parțial nu se iau în calcul anumite perioade, respectiv pensia de invaliditate, deci perioada cât a fost în pensie de invaliditate, studiile superioare.

Și aici profit de faptul că sunt studenții prezenți și cred că o să afle și ei că perioada cât faci facultate, la o adică, dacă ajungi la pensie, nu se ia în considerare..., stagiul militar, și stagiul militar care a fost făcut nu la opțiunea persoanelor, ci la solicitarea statului, școala militară, respectiv Școala de agenți de poliție.

În momentul de față, pensia anticipată se calculează..., se cuvine cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, iar stagiul de cotizare trebuie să fie plus opt ani, respectiv 43 de ani stagiul de cotizare.

Prin urmare, dacă facem un calcul simplu, în condițiile actuale, luând în calcul vârsta standard de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, pentru a se încadra în aceste condiții, femeile trebuie să înceapă munca la 15 ani, respectiv bărbații la 17 ani.

Ca atare, eu consider că... și noi considerăm că este, evident, o discriminare în cazul persoanelor care au vechimea mai mică în muncă din cauza faptului că au fost bolnavi sau au urmat o școală în plus ori au efectuat un serviciu obligatoriu.

Deci considerăm că aceste perioade trebuie luate în calcul și la stabilirea vârstei de pensionare, la pensionarea anticipată sau pensionarea anticipată parțial.

Cred că este un proiect legislativ care va ajuta foarte mulți cetățeni care sunt în apropierea vârstei de pensionare și am rugămintea, stimați colegi, indiferent că suntem de la putere sau opoziție, să votăm acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Lungu.

Vă rog.

## Bună ziua!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie precizat că perioadele de stagiu asimilate, respectiv în perioada în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar sau a satisfăcut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus, se valorifică doar la pensia pentru limită de vârstă și nu se valorifică la pensia anticipată sau anticipată parțială.

Aceste perioade nu se pot valorifica la acordarea pensiei anticipate parțiale, respectiv pensiei anticipate, întrucât reprezintă perioade necontributive, persoanele realizând în aceste perioade alte tipuri de activități care nu au presupus realizarea unor venituri pentru care s-a datorat..., se datorează plata contribuției la asigurări sociale.

Din această cauză, Ministerul Muncii nu susține această propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Mitu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are un aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru egalitatea de șanse și Comisiei pentru buget, finanțe.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, cu majoritatea senatorilor prezenți, membrii acesteia au hotărât să adopte un raport de admitere.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

## Mulțumesc.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

## Vă mulțumesc.

În primul rând, vreau să felicit inițiatorii și vreau să-mi felicit și colegii de la Comisia pentru drepturile omului. Nu numai că am dat aviz favorabil, am dat aviz favorabil în unanimitate.

Și susțin cu toată tăria, și mă bucur și de raportul pozitiv și sper ca după-amiază să nu uităm și să votăm acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Declar...

Doamna senator Câmpeanu, iertați-mă! Microfonul 2.

## Stimați colegi,

În această aulă și la deputați au fost dezbateri..., nu mai vorbesc de televiziuni, dezbateri crâncene atunci când s-a mărit vârsta de pensionare și când s-a mărit și stagiul de cotizare. Și toată lumea a plâns atunci că, vai, iată câți ani ne trebuie ca să ieșim la pensie și cum femeile sunt obligate să iasă acum la 63 și până în 2030 la 65 de ani.

Toate acele măsuri au fost luate în România și în alte țări ale Uniunii Europene pentru că bugetele de asigurări sociale nu mai fac față acoperirii pensiilor și, atunci, trebuie luate măsuri, fie de mărire a celor care contribuie, așa cum era propunerea anterioară, fie a măririi vârstei de pensionare.

Pe lângă aceasta, prin Legea nr. 263/2010, s-au luat o serie de măsuri care îngrădesc accesul la pensie anticipată sau chiar la alte forme de pensie anticipată parțială.

Prin această lege, noi nu facem altceva decât, deodată, să avem o explozie de pensii anticipate, care vor duce la creșterea deficitului bugetului asigurărilor sociale la un nivel de nedescris. Nu este adevărat că nu se poate ajunge la această vârstă. Chiar dacă la 25 de ani intri să lucrezi – cu 35 stagiu de cotizare –, la 60 de ani îndeplinești condițiile de pensionare, sigur, cele referitoare la stagiu. Și, atunci, la ce ne ajută stagiul obținut în facultate sau în perioada în care ai fost bolnav? Deci argumentul nu are valabilitate și nici nu este normal, și nu face parte din niciun sistem de alte pensii din toată Uniunea Europeană, așa încât cred că această propunere trebuie respinsă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog.

Englezii au o vorbă: tot ce este dat gratis nu are valoare. Și nu mi se pare că este normal ca o persoană care de profesie..., are job-ul..., studii universitare să fie de două ori răsplătită.

Deci, acum, cel mai bun job este student la licență, student la master și la doctorat. Și, dacă mai ai și o bursă doctorală de aproape 6.000–7.000 pe lună, tot să faci studii universitare.

De ce persoana care în timpul ăsta și-a luat un loc de muncă după o școală profesională, după o școală de ucenicie sau prin ucenicie la locul de muncă și care cotizează pe contributivitate normal are dreptul la pensia asta? Dar de ce studentului care, pe 3+2+3 – înseamnă opt ani –, primind ban public, îi mai dăm și pe necontributivitate pensie? Nu mi se pare că este normal.

2. În Marea Britanie, de doi ani de zile – și am văzut că un reprezentant al sindicatului a aruncat pe piață și bomba asta –, studiile universitare, intrând în categoria asta și licența, și masterul, și doctoratul, nu mai sunt suportate de la bugetul statului.

Lucrurile s-ar inversa, atunci când pe credit de studii, așa cum s-a introdus în Anglia, lucrurile sunt altfel abordate. Vor fi burse pentru categorii defavorizate, dar nu va mai fi fenomenul de masă.

Avem abonament la 62.000 cam 500 pentru licență, de când ne știm noi..., iar de două ori răsplată pentru faptul că cineva folosește banul public pentru a se educa și, în același timp, folosește și un calcul la pensie nu este corect..., acele principii despre care vorbim: solidaritate și contributivitate. Păi, dăm, atunci, tuturor românilor pe solidaritate, ceea ce s-a întâmplat cu aproape un milion și ceva de oameni..., pe solidaritate am dat 350 de lei. Ar trebui să dăm la toți românii pe principiul solidarității, după care, pe contributivitate, pe anii de contribuție la fondul de pensii, să primească fiecare o sumă în plus, nu unuia 350 și altuia 400. Al doilea a muncit douăzeci și ceva de ani și ia 400, altul n-a muncit deloc și ia 350, dar principiile astea ar trebui să fie foarte clare. Nu lege, principii, evident.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Anghel, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu spun neapărat că ar trebui votată sau n-ar trebui votată inițiativa legislativă, dar am o rugăminte: totuși, când vorbim de sistemele de pensii și când facem referire la

Uniunea Europeană, măcar s-o facem la obiect și în cunoștință de cauză.

În Marea Britanie, cum spunea domnul profesor, este alt sistem de pensii. Acolo, la 65 de ani, indiferent că ai lucrat o zi, nicio zi sau ai lucrat 40 de ani, statul îți dă o pensie, dacă ești cetățean britanic sau rezident de cel puțin 10 ani de zile. Așa înțeleg ei. Este o pensie mititică, care te ajută totuși să nu mori de foame și să nu ajungi _homeless_ .

Cine vrea pensie mai mare își plătește, pentru că muncește, pilonul II, cum ar veni la noi, adică pensie privată, și, de aceea, unii au pensie mai mare.

În momentul în care vorbim despre celelalte țări – și este cu totul alt sistem –, acolo nu este lăsat nimeni să moară de foame.

La noi ai muncit 20 de ani de zile și iei 4.000.000 pensie. Despre ce vorbim?

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, la ora 16.00.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare.

Există inițiatorii prezenți?

Nu sunt.

Guvernul României, punctul de vedere, pe scurt. Domnule ministru secretar de stat Gabriel Lungu, vă rog. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Având în vedere că prin această propunere legislativă se preconizează extinderea sferei beneficiarilor Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, iar fondurile necesare acordării drepturilor se suportă din bugetul de stat, apreciem că trebuie să se pronunțe Ministerul Finanțelor Publice.

În altă ordine de idei, în baza dispozițiilor Codului civil, ale Codului familiei și ale avizului Ministerului Justiției, casele teritoriale de pensii acordă drepturi și copiilor născuți în timpul călătoriei spre localitatea de refugiu sau concepuți înainte sau în timpul strămutării și născuți după strămutarea părintelui în acea localitate.

Conform prevederilor art. 10 din actul normativ sus-menționat, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din lege se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente.

În situația în care acest lucru nu este posibil, s-a reglementat posibilitatea utilizării probei cu martori pentru stabilirea atât a persecuției din motive etnice, cât și a duratei acesteia.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, domnul președinte Mitu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz negativ de la Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru buget, finanțe.

A fost luată în dezbatere în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, iar membrii acesteia au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, la ora 16.00.

Punctul 12. Inițiatorul este? Nu este.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Domnul ministru...

Declar dezbaterile generale deschise. Domnul ministru Gabriel Lungu.

Potrivit art. 26 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataș, motociclurilor adaptate handicapului.

În conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap deținătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum și persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale.

Potrivit art. 262 lit. a) din Legea nr. 571/2013 privind Codul fiscal, taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru autoturisme, motociclete, motocicluri care aparțin persoanelor cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului acestora.

Având în vedere extinderea acestui tip de beneficiu pentru însoțitori ori, după caz, asistent personal deținător de autoturisme care sunt neadaptate, apreciem că asupra inițiativei legislative trebuie să se pronunțe Ministerul Finanțelor Publice.

Mulțumesc. Comisia. Vă rog, domnule Mitu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a fost luată în dezbatere inițiativa legislativă și am constatat totodată că, în cadrul ședinței Senatului din 5 februarie 2015, a fost adoptată o propunere legislativă similară, inițiată de un grup de senatori PNL, care stabilește

că persoanele cu handicap beneficiază de scutire de la plata taxei pentru autoturismele, motocicletele cu ataș și motociclurile, scutirea aplicându-se numai pentru unul dintre aceste mijloace de transport.

În aceste condiții, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, însoțit de amendamentele respinse.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă, dacă...

Sunteți autorul amendamentelor respinse? Nu sunteți.

Îmi pare rău, vă grăbiți.

Dacă ai noștri colegi care au depus amendamente și au fost respinse doresc să le susțină în plen?

Nu doresc.

În aceste condiții, la dezbateri generale, domnul senator Iovescu.

Microfonul 1.

## Vă mulțumesc.

Într-adevăr, îmi pare rău că nu sunt printre cei care au pus amendamente și m-aș fi bucurat ca cineva... măcar amendamentul.

Într-adevăr, amendamentul este mai bun decât propunerea legislativă, pentru că se referă la persoanele cu handicap grav și accentuat, nu include toate persoanele cu handicap. Dar nu știu când vreți să modificați legea și să nu mai puneți acea condiție ca autovehiculul să fie adaptat.

În momentul de față sunt autovehiculele astea hicomate fără ambreiaj. Foarte multe persoane beneficiază de avantajele acestui mijloc de transport care nu necesită adaptare. Din cauza asta sunt unele persoane care merg... și am discutat, într-adevăr, data trecută, asupra acestui fenomen în care unele firme fac bani frumoși pentru a face acea adaptare de formă sau, eu știu, dacă nu se ajunge doar la niște acte care se prezintă... ca autovehicul.

Lăsați-o, nu mai puneți atâtea piedici, lăsați-o simplă! Oamenii ăștia au o problemă. Vreți să le faceți... Nu vreau să vă mai citesc toată expunerea de motive, nu mai vreau să lungesc discuțiile.

Hai să le spun, așa, de la inimă: haideți, faceți modificările de bun-simț și nu o mai dați după cireș! Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, la ora 16.00.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea ministerului, punctul de vedere al ministerului. Domnule Gabriel Lungu, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc.

Ministerul Muncii și-a exprimat opinia privind înlăturarea nemulțumirilor legate de neacordarea reducerii vârstelor standard de pensionare pentru perioadele de vechime în muncă realizate în locuri de muncă încadrate în grupa I mai mici de șase ani, și anume că aceste nemulțumiri pot fi soluționate prin reformularea art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, modificată și completată, astfel: perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă mai mici de șase ani și perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt în condiții speciale.

Față de soluția propusă, noi, de la Ministerul Muncii, nu susținem.

Mulțumesc. Comisia. Domnule senator Mitu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială s-a luat în dezbatere propunerea legislativă și, cu majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, s-a adoptat un raport de respingere.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003.

Inițiatorii?

Domnule senator Bumbu, vă rog să vă prezentați inițiativa, dacă se poate succint, mai avem patru minute...

Mulțumesc, domnule președinte. Am înțeles...

...în care aș vrea să dezbatem, dacă se poate, dacă nu, amânăm după-amiază.

Am înțeles.

O plantă, o specie existentă în România, atât în flora spontană, cât și în cea cultivată – dudul –, nu a fost introdusă sau a fost neglijată, s-a făcut abstracție de ea în Legea pomiculturii.

În condițiile în care noul PNDR, PNDR-ul oficial la această dată, încurajează creșterea viermilor de mătase, sericicultura, și având în vedere că hrana, aproape în exclusivitate, a lor o reprezintă frunzele de dud, am considerat că este absolut normal să o introducem în toate actele oficiale, în toată documentația, ulterior, și n-am făcut decât să introducem în Legea pomiculturii și această specie pentru a putea beneficia de subvențiile europene.

Mulțumesc, mulțumesc.

Domnul ministru Daniel Botănoiu este prezent. Vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dezbateri generale? Vă rog, colegii care doresc să ia cuvântul.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Iovescu.

Vă rog, domnule senator.

## Și la acest punct _... (Discuții la prezidiu.)_

Și la acest punct de vedere privind sistemul unitar de pensii, aceeași viziune: dumneavoastră nu vreți să ușurați... să ușurați și dacă...

Vorbeam la punctele anterioare că nu ați vrea să fie vechime în muncă pentru cei care au muncit. Oamenii aceștia au muncit. Într-adevăr, prin schimbările făcute, în momentul de față suferă. Și au fost foarte multe inițiative. Haideți să le reparați odată. În mod clar, necesită reparația faptelor antecedente.

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 16.00.

**Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Susținem modificarea legii și completarea ei cu specia dudului, pentru că, alături de pomii fructiferi, de arbuști și de căpșuni, considerăm noi că își găsește locul în sectorul agricol.

Ca atare, susținem și...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule ministru. Puncte de vedere? Nu sunt. Declar dezbaterile închise. Vot...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Comisia! Comisia, Excelență!

A, iertați-mă! Iertați-mă! Iertați-mă! Comisia. Președintele comisiei, vă rog.

În ședința din data de 10 martie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 16.00.

Punctul 15, cred că și ultimul, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale.

Domnul senator Bumbu, da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legislația actuală care reglementează comercializarea cerealelor, de fapt, întreaga filieră a cerealelor și a produselor procesate din cereale, în acest moment, cuprinde o serie de antinomii și paralelisme firești, de altfel, având în vedere vechimea acestor prevederi.

Noi am încercat să eliminăm prevederile caduce, care derivau din acte abrogate, să eliminăm, de asemenea, legiferările paralele, să aducem în concordanță cu legislația, cu Codul fiscal în vigoare și, de asemenea, să conturăm o mai clară evidență a cerealelor pe filieră.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, domnule ministru.

Domnule președinte,

Având în vedere că actul normativ a fost emis în anul 2006, noi considerăm că trebuie modificată întreaga legislație cu privire la această piață a semințelor.

Ca atare, nu susținem doar aceste modificări punctuale pe care inițiatorii le-au adus. Vă rugăm să procedați în consecință.

Mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian, vă rog.

Comisia pentru buget, finanțe a avizat negativ propunerea legislativă.

În ședința din 10 martie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Motivarea constă în faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006, aprobată prin Legea nr. 225/2006, care reglementa domeniul și care se propune a fi modificată, a avut valabilitate până la 31 decembrie 2012, conform Tratatului de aderare, respectiv cinci ani după data aderării. Perioada tranziției de cinci ani a fost stabilită în cadrul negocierilor de aderare.

După aderare, normele legislative privind reglementarea pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale au fost adoptate în legislația internă, respectiv prin Legea nr. 101/2014.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Domnule senator Iovescu, vă rog.

## Aici, susțin din nou inițiatorul.

Consiliul „Cereale și produse procesate” este compus din producători, procesatori și comercianți. Din acest motiv, nu putea să fie un organism instituțional responsabil cu aplicarea măsurilor.

La art. 4 este vorba de gradare. Aici, firma trebuie să trimită spre instruire un angajat, care trebuie să promoveze cursul de gradatori, sau firma trebuie să cheme un gradator autorizat pentru a emite certificatul. Și aceasta în fiecare locație de cereale sau de depozitare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, la ora 16.00.

Stimați colegi, am epuizat prima parte a ședinței noastre de astăzi. Reluăm lucrările la ora 14.00.

Vă aduc la cunoștință că, la ora 13.00, începe ședința Comisiei juridice, e posibil să dureze un pic mai mult de o oră, l-am rugat și pe colegul meu, domnul vicepreședinte Dumitrescu, să conducă ședința, ca să fim prezenți după aceea, la ora 16.00, pentru vot final.

Așa că vă rog pe toți colegii, la ora 14.00, să fiți prezenți la plen.

Mulțumesc.

## _Ședința s-a reluat la ora 14.15._

Domnule secretar Pereș! _Please, come here_ !

Vă rog să faceți un apel nominal, ca să înviorăm atmosfera.

## **Din sală:**

## Nu-i nevoie!

Așa, numai de atmosferă. Nu fac apel nominal, numai de atmosferă, așa, ca să..., să dăm un semnal că suntem în sală, că începem activitatea. Să se audă glasul tribunei. Nu uitați că și votăm.

Sunt mișcări serioase, da.

Agrigoroaei Ionel absent Andronescu Ecaterina prezentă Anghel Adrian absent Anghel Cristiana Irina absentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel absent Ardelean Ben Oni absent Ariton Ion absent Atanasiu Teodor absent Badea Leonardo absent Badea Viorel Riceard absent Banias Mircea Marius absent Barbu Daniel Constantin prezent Barbu Tudor absent Bădălău Niculae absent Bălu Marius prezent Belacurencu Trifon prezent Bereanu Neculai absent Biró Rozalia Ibolya absentă Blaga Vasile absent Boagiu Anca Daniela absentă Boboc Cătălin absent Bodea Cristian Petru absent Bodog Florian Dorel absent Boeriu Valeriu Victor absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Bujor Dumitru Marcel prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Burlea Marin absent Butnaru Florinel absent Butunoi Ionel Daniel prezent Cadăr Leonard concediu medical Calcan Valentin Gigel absent Câmpeanu Mariana prezentă Chelaru Ioan absent Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian absent Chiuariu Tudor Alexandru absent Coca Laurențiu Florian absent Constantinescu Florin absent Cordoș Alexandru absent Corlățean Titus delegație Coste Marius absent Costoiu Mihnea Cosmin absent Cotescu Marin Adrănel absent Crețu Gabriela prezentă Cristache Iulian absent Cristina Ioan absent Croitoru Cătălin absent Deneș Ioan prezent Dincă Mărinică absent

Dobra Dorin Mircea prezent Dobrițoiu Corneliu absent Donțu Ovidiu Liviu absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian absent Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel absent Ehegartner Petru prezent Federovici Doina Elena absentă Fifor Mihai Viorel absent Filip Petru delegație Firea Gabriela absentă Florian Daniel Cristian absent Flutur Gheorghe absent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan absent Ghilea Găvrilă absent Ghișe Ioan absent Grapă Sebastian absent Grigoraș Viorel prezent Hașotti Puiu absent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin prezent Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin prezent Ioniță Dan Aurel prezent Iovescu Ioan prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Jipa Florina Ruxandra absentă Klárik László Attila absent László Attila absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luchian Dragoș absent Luchian Ion absent Marian Dan Mihai absent Marian Valer absent Marin Nicolae absent Markó Béla absent Mazăre Alexandru absent Mihai Alfred Laurențiu Antonio absent Mihai Cristian Dănuț absent Mihai Neagu absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Miron Vasilica Steliana absentă Mitu Augustin Constantin absent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel absent Nasta Nicolae absent Năstase Ilie absent Neagu Nicolae absent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicolae Șerban absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel absent Obreja Marius Lucian prezent Oprea Dumitru absent Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent |Oprea Ștefan Radu|absent| |---|---| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Pașcan Emil Marius|prezent| |Pataki Csaba|absent| |Pavel Marian|absent| |Păran Dorin|absent| |Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru|prezent<br>absent| |Pereș Alexandru|prezent| |Pop Gheorghe|prezent| |Pop Liviu Marian|Guvern| |Popa Constantin|prezent| |Popa Florian|absent| |Popa Ion|absent| |Popa Mihaela|prezentă| |Popa Nicolae Vlad|absent| |Popescu Corneliu|absent| |Popescu Dumitru Dian|absent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|absent| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion|absent<br>prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|absent| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică<br>Silistru Doina|prezent<br>prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|absent| |Șova Dan Coman|absent| |Tánczos Barna|absent| |Tămagă Constantin|absent| |Tătaru Dan|absent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel|Guvern<br>absent| |Toma Ion|absent| |Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu|absent<br>absent| |Tudor Doina Anca|absentă| |Țapu-Nazare Eugen|absent| |Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Valeca Șerban Constantin|absent| |Vasiliev Marian|delegație| |Vâlcov Darius Bogdan|Guvern| |Vegh Alexandru|absent| |Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Haralambie|absent| |Voinea Florea|absent| |Volosevici Andrei Liviu|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

Mulțumesc, domnule secretar. Putem începe lucrările ședinței de după-amiază. Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem la punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru agricultură, cu raport de admitere.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să intervină, să susțină proiectul de lege? Nu.

Dau cuvântul domnului Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, microfonul 8. Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin propunerea legislativă se solicită modificarea Legii nr. 283/2010 la capitolul „Alegeri”, având în vedere că în județele unde s-a încercat înființarea acestor structuri de tip ONG interesul fermierilor pentru participarea la vot a fost nesemnificativ.

În aceste condiții în care s-a manifestat din partea fermierilor un interes scăzut – sigur că cele două structuri de conducere, birou permanent și colegiu –, modificarea numărului devine irelevantă și lipsită de sens.

Ca atare nu susținem această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Saghian, microfonul 7, președintele Comisiei pentru agricultură.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au avizat favorabil propunerea legislativă.

În ședința din 24 februarie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului legislativ?

Vă rog.

Nu sunt.

Încheiem dezbaterile generale.

Transmitem proiectul legislativ pentru votul final. Punctul 17 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din Legea apiculturii nr. 383/2013.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură. Dacă dintre inițiatori dorește cineva...

Domnul senator Bumbu, microfonul 6, din partea inițiatorilor.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ultima vreme, în ultimii ani, sectorul apicol s-a dezvoltat foarte mult, apicultorii români au reușit să îndeplinească condițiile cerute în Uniunea Europeană, respectiv ecologizarea producției.

Pentru că valorifică foarte bine, s-a extins și numărul de familii și apicultorii au încercat să fie mai eficienți și să aibă un profit mai mare. Ca atare, au fost aduse mătci din străinătate, foarte multe pe linia Ucraina, din Siberia chiar, și unele varietăți africane. Acestea se caracterizează printr-o mai mare hărnicie, dar și o agresivitate mai mare și efectele sunt foarte evidente, adică foarte multe animale au fost atacate chiar mortal, copii și oameni.

Ca atare, la solicitarea administrațiilor locale de acolo de unde sunt mai mulți apicultori sau apicultori cu un număr foarte mare de familii, au solicitat amendarea legii, și anume ca distanța de la gard până la familiile de albine, până la stupină, care era prevăzută în Legea apiculturii să fie la 5 metri, să o amendăm, să propunem 10 metri. Nu este întâmplătoare această distanță, este chiar o abordare științifică, ținând cont de dinamica zborului.

Nu am făcut decât să amendăm un singur articol. Este adevărat, apare o defecțiune strict formală, și anume că la art. 1 din lege chiar trebuia să abrogăm, să eliminăm precizarea „intravilan/extravilan”. Dacă se acceptă amendamentul acum..., dacă nu, o să fie amendat ulterior. Eu cred că este oportună și vă rog să o susținem.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Botănoiu, Ministerul Agriculturii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Propunerea legislativă care solicită această modificare a distanței de la 5 metri la 10 metri nu are nicio susținere din punctul de vedere al reglementărilor europene.

Eu vă amintesc că, astăzi, de exemplu, în Paris sau în Viena, găsim stupi în interiorul curților, care sunt în apropierea populației, fără să existe nicio delimitare foarte strictă.

În altă ordine de idei, dacă vom proceda pe acest considerent, sigur că va trebui să venim cu acele garduri de doi metri înălțime, cu protecție foarte serioasă și, încă un lucru important, consiliile locale care ar trebui să decidă dacă da sau nu și care va fi distanța optimă să facă acest lucru, motiv pentru care nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc. Domnul președinte Saghian. Microfonul 7.

Comisia pentru sănătate publică a avizat negativ propunerea legislativă.

În ședința din data de 3 martie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Observații, intervenții?

Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2.

Vă vorbesc în cunoștință de cauză, că am și eu vreo 10 stupi, de drag, așa, nu pentru producție agricolă. Dar vreau să vă spun că avem o comoară în România și, în loc

să luăm măsuri să putem să avem această producție de miere, care este curată și avem și o albină specială de care ar trebui să avem grijă, noi luăm măsuri să împiedicăm o persoană care dorește să țină niște stupi și să... găsim tot felul de piedici.

Mai bine susțineați, într-adevăr, propunerea ca mijloacele de transport care transportă albine să fie revizuite la 3 ani și, la 3 ani, să plătim taxă, pentru că, dacă te plimbi pe coclauri cu o mașină, nu poți să te duci tot timpul să-i faci revizia tehnică. Mai bine asta susțineați decât... cu 5 metri. Și consiliile locale mai bine i-ar avertiza pe crescătorii de albine când stropesc, pentru că foarte multe familii mor pentru că nu sunt anunțați.

Din cauza acelei prevederi, e clar că o să votăm împotriva legii, deși ar trebui luate unele măsuri. Vă spun, păcat de comoara asta pe care o are România.

Domnul senator Motoc, microfonul central.

Nu doresc să-l supăr pe colegul meu și bunul meu prieten inițiator, însă cred că în comunitățile rurale mici, în astfel de situații legate de amplasarea stupilor, nu trebuie să intre în această ecuație consiliile locale și cu atât mai puțin o prevedere legală care să stabilească distanța de la gardul vecinului față de locul în care amplasăm stupii.

Aici este vorba de bună înțelegere între vecini. E o chestiune care ar putea să agraveze relațiile dintre vecini, atâta vreme cât noi venim cu o prevedere legislativă care să stabilească astfel de distanțe, uneori și foarte greu de realizat, pentru că, uneori, la țară, nici nu posezi o asemenea distanță până la gard, încât să poți să amplasezi stupii. Și, mai mult de atât, mai toate familiile, în anumite zone, au stupi, că sunt mai mulți sau mai puțini..., dar amplasarea lor se face pe baza unei bune înțelegeri între vecini și cred că în lumea rurală asta contează cel mai mult.

Mulțumesc.

Domnul senator Verestóy, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

Eu nu sunt de la țară, am crescut la oraș, dar întâmplarea așa face că în familia mea mai toți s-au ocupat și de apicultură în condiții de oraș, oraș mic din Transilvania, unde niciodată nu s-a pus problema să existe vreo tensiune cu vecinii pentru că stupii erau la o anumită distanță de la gard sau amplasați în anumite locuri care erau frecventate de oameni.

Mai important în acest domeniu este să valorificăm acest potențial pe care unele țări din jurul nostru au reușit să-l valorifice la un nivel mult mai înalt decât România. Condițiile pentru apicultură din România sunt mult mai prielnice și mult mai generoase decât în țările din jur. Și, dacă ne uităm la statistici, ei au avut măsuri legale pentru a proteja producția internă, pentru a elimina acele falsuri de miere care invadează, de fapt, piața, provenite din țările... de la mare distanță.

Deci cred că nu asemenea măsuri sunt necesare pentru a proteja acest domeniu care e extrem de important, în opinia mea, nu numai din punctul de vedere al producției directe, ci și al foloaselor pe care le are toată agricultura în urma existenței apicultorilor. Să nu uităm că există studii care arată foarte clar că existența însăși a apiculturii e o condiție pentru a avea rezultate bune în agricultură, în cu totul și cu totul alte domenii.

De aceea, eu cred că nu această măsură este cea care trebuie votată. Noi nu o să votăm această propunere. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Un minut, domnul senator Bumbu, microfonul 6, pentru intervenția...

## 30 de secunde, domnule președinte.

Această propunere nu împiedica cu nimic producția, ci, pur și simplu, armoniza existența, coexistența acestei activități cu activitatea specifică din intravilan.

Nu vreau să determin polemici, dar vreau să-i răspund doamnei ministru, să-i spun că am avut inițiativă legislativă de scutire de impozit a mijloacelor de transport specifice și o altă inițiativă de scutire de taxă de drum, dar, din păcate, ați votat-o negativ. Adică ați fost contra.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Păi, nu v-a invocat, dar... Doamnă, vă rog... Sigur, ați vorbit așa frumos despre albinuțe, că... Microfonul 2.

Noi trebuie să găsim stimulente pentru această activitate, poate mai puțin..., dacă scuteam taxa de drum.... e chiar neimportantă. Ar trebui să găsim stimulente pentru creșterea producției.

Vreau să vă spun că este ridicol să punem această distanță. Adică albina nu mai zboară între 5 și 10 metri, dacă e să..., într-adevăr, să înțepe pe cineva? E ilogic. E păcat de restul măsurilor pe care le aveți acolo pentru chestia asta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Am închis dezbaterile generale.

Proiectul legislativ merge la votul final.

Punctul 18 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 16 din Legea nr. 383/2013 a apiculturii.

Inițiator, domnul senator Bumbu.

Mai aproape de microfon? Da, sigur.

Sau să vorbesc mai tare, da?

Dau cuvântul domnului senator Bumbu, microfonul 5, să prezinte proiectul legislativ, în calitate de inițiator.

Acum e 18.

A... Nu este inițiator. Mă scuzați!

Deci domnul Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, microfonul 8.

Motoc. Motoc acum.

Inițiator?

Motoc. Motoc.

Să verific. Am listă. Bine, mulțumesc.

Aveți cuvântul, microfonul 6, domnule senator Motoc.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă vine exact în sprijinul a ceea ce spunea doamna ministru mai înainte. Și anume noi solicităm completarea art. 16 din Legea nr. 383/2013, în sensul creșterii termenului privind revizia tehnică a respectivelor transportatoare de stupine la 3 ani, precum și a plății taxei de revizie, care se va achita din 3 în 3 ani.

Motivarea este una simplă. Dacă un mijloc de transport cu gabarit ridicat sau cu o masă de greutate între 3,5 și 10 tone are o medie de circulație de 7.000 de km pe lună parcurși, atunci un mijloc de transport autopropulsat, înregistrat în circulație pentru transportul stupinelor, are, în medie, cam 5.000 de km pe an, adică în jur de 830 de km pe lună.

Din aceste considerente, noi solicităm colegilor să sprijine această inițiativă care face un act de dreptate și nu-i pune pe drumuri pe cei care se ocupă de apicultură.

## Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Botănoiu, microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă implică o relaxare fiscală pentru cei care dețin astfel de mijloace de transport autopropulsate.

Având în vedere faptul că ele sunt puține ca număr la nivel național, iar numărul de kilometri foarte mic, susținem această inițiativă, pentru că este în beneficiul celor care realizează o astfel de activitate și mai ales că ea nu se întâmplă decât pe timpul verii sau primăvara-vara, toamna-iarna rămân... staționar.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia, vă rog, domnul președinte Saghian.

Comisia pentru transporturi și energie a avizat negativ propunerea legislativă.

În ședința din data de 3 martie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendament admis. Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt solicitări, închid dezbaterile generale și transmitem proiectul legislativ la votul final.

Punctul 19... Nu este încă prezent reprezentantul Guvernului. A spus că mai întârzie un pic, s-a scuzat.

Trecem la punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Comisia pentru transporturi și energie e sesizată în fond. Raportul e de respingere.

Inițiatorul e prezent pentru a susține proiectul legislativ? Nu este.

Dau cuvântul domnului Dragoș Titea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Virgil Dragoș Titea** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă se propune extinderea excepției de la obligația de plată a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România în cazul transportului public local de persoane prin curse regulate de la sectoarele de drumuri naționale aflate pe raza teritorială.

Ministerul Transporturilor nu susține promovarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Mulțumesc frumos.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Ehegartner, senator, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru transporturi și energie.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10.03.2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul legislativ face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Are cuvântul domnul senator Grigoraș, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Apreciez ajutorul domnilor secretari.

Nu știu cum se face, dar întotdeauna, când vine câte o inițiativă, imediat, mulți se gândesc cum ar putea să fenteze și să nu plătească.

Consider punctul de vedere al Ministerului Transporturilor foarte bun. Dacă toți participanții la traficul rutier, la cursele regulate participă..., deci să aibă un regim nediscriminatoriu, să plătească toți cei care folosesc rețeaua de drumuri. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Transmitem proiectul legislativ pentru votul final. Punctul 21 al ordinii de zi... Nu...

Ne întoarcem la punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, că am înțeles că a venit domnul...

De ce nu mi-a scris numele...?

**Domnul Alexandru Pereș**

**:** Albulescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Și eu trebuie să-l știu?

Domnul Mihai Albulescu...

Mihai Albulescu, secretar de stat în Ministerul Economiei. Înainte de a-i da cuvântul, întreb dacă inițiatorii doresc să susțină proiectul legislativ.

Dacă nu doresc, amintindu-vă că este vorba de un raport de respingere, dau cuvântul domnului secretar de stat Albulescu, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, pentru că ea vizează reglementările secundare ale ANRE-ului. Nu poate să intre în Legea nr. 123/2012. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte al Comisiei pentru transporturi, domnul senator Ehegartner, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10.03.2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raportul cu obiectul de reglementare, proiectul legislativ face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori. Observații?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul legislativ pentru a fi votat la sesiunea de vot.

Punctul 19...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

A fost. 21.

## Ne-am întors la el.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Comisia pentru transporturi este sesizată în fond. Are raport de respingere.

Întreb dacă dintre inițiatori dorește cineva să susțină proiectul legislativ.

Nu.

Domnul Dragoș Titea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Microfonul 9.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acest act normativ transpune în legislația națională prevederile Directivei 95/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional.

Cu această ocazie, menționăm că o eventuală diferențiere a tarifelor aplicate vehiculelor aflate în trafic intern față de cele aflate în trafic internațional ar constitui o discriminare și o încălcare a principiilor comunitare asumate prin aderarea României la Uniunea Europeană.

Ministerul Transporturilor nu susține promovarea propunerii legislative.

Mulțumesc frumos.

Domnul vicepreședinte Ehegartner, microfonul 6. Vă rog, raportul.

## Mulțumesc.

În urma dezbaterilor din data de 10 martie 2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi și energie supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, Senatul este primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul pentru votul final.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 37 din 7 aprilie 2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru mediu au fost sesizate cu raport comun, care este de respingere.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă doresc să susțină proiectul de lege.

Nu doresc.

Dau cuvântul domnului Adrian Gearâp, președintele Administrației Fondului pentru Mediu. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Gearâp** _– președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Nu susținem proiectul legislativ propus și considerăm că motivarea acestuia nu are în vedere scopul existenței... introducerii timbrului de mediu, care are la bază considerente de mediu, și nu fiscale.

În contextul actual, timbrul de mediu reprezintă modalitatea prin care se descurajează folosirea autoturismelor cu grad ridicat de uzură și emisii, acestea reprezentând una din principalele cauze ale generării efectului de seră la nivel global.

Mulțumesc frumos.

Domnule vicepreședinte Ehegartner, vă rog, microfonul 6, prezentați raportul comun.

## Mulțumesc.

În ședințele din 24.02.2015 și 10.03.2015, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere. Membrii celor două comisii au considerat că, în actualul context, timbrul de mediu reprezintă modalitatea prin care se descurajează folosirea autovehiculelor cu grad ridicat de uzură și emisii, aceasta reprezentând una dintre principalele cauze ale generării efectului de seră la nivel global.

De asemenea, prin măsura fiscală introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 nu s-a urmărit sporirea sumelor colectate la bugetul general consolidat, ci diminuarea folosirii factorilor cu grad ridicat de poluare, ce contribuie la deteriorarea nivelului de viață general. Scopul acesta face parte din strategiile de mediu pe termen mediu și lung adoptate la nivel european și mondial, la care țara noastră a aderat.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru mediu supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator, microfonul central sau microfonul 2.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra**

**:**

Microfonul central!

Microfonul central, vă rog. Domnul senator Dobra. Și-a schimbat și locul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut neapărat să salut ministrul că respectă și acțiunea Domniilor Lor protecția mediului, dar astăzi avem două inițiative legislative pe baza acestei problematici și o spun și eu din nou – am mai spus-o, cred că, deja, de cinci ori, de aici, de la tribuna Parlamentului –, taxa de mediu pentru automobile, timbrul de mediu, cum vreți să-l numim, astăzi, reprezintă una dintre principalele frustrări ale populației României. Cât vreți să recunoașteți, cât nu vreți. Mai mult de atât, duce la forme aberante. Astăzi, România e plină de mașini înmatriculate în Bulgaria și chiar un ministru făcea lucrul acesta mai deunăzi, fără s-o recunoască.

Ce vreau eu să vă spun? Este pentru a nu știu câta oară când de aici, de la tribuna Parlamentului, spunem lucrurile astea și nu vrea nimeni să le ia în considerare, respectând și politica protecției de mediu, în sensul în care trebuie obligatoriu găsită o soluție, pentru numele lui Dumnezeu!

Personal, am făcut, nu știu dacă singura, interpelare domnului prim-ministru, care este iubitor de mașini și care înțeleg că vrea să avem și un mediu protejat, dar asta nu înseamnă să iei românilor posibilitatea de a se transporta într-o lume în care fără automobil ești aproape condamnat să nu mai exiști.

O raportare între această taxă și veniturile medii ale acestei populații, pe care împreună unii o administrăm, alții o reprezentăm, este obligatorie, după părerea mea.

Soluțiile de aici, de astăzi, de exemplu, din cele două propuneri legislative, sunt: fie eradicarea, și poate că acolo am avea probleme la protecția mediului, fie ca această taxă să se plătească odată cu plata taxei pentru drumuri. Și asta ar fi, știți ce? Nici mai mult, nici mai puțin... Că este o soluție fiscală mai complicată, nu știu, nu vreau să știu, că este un guvern care reprezintă și administrează, și organizează populația. Ar fi fost o eșalonare a acestei plăți. Odată ce folosești drumurile, plătești și taxă de drum, că nu zicem că o eradicăm.

Personal, am propus altă soluție prim-ministrului iubitor de automobile și, la rândul meu, îl respect pentru asta. Am spus: transferați-o în impozitele locale; pentru cei ce deja au plătit-o, lăsați-le tot atât, pentru cei ce n-au plătit-o și înmatriculează, transferați-o în impozit local și virați de acolo la Ministerul Mediului suma pe care o puneți ulterior, suplimentar.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții, observații nu sunt din partea doamnelor și domnilor senatori.

Închei dezbaterile generale.

Transmitem proiectul legislativ la votul final.

Punctul 23 al ordinii de zi, Propunere legislativă privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru mediu. Raportul este de respingere.

Partea vizată, Ministerul Mediului. Dau cuvântul domnului

Adrian...

Inițiatorul, dacă este aici inițiatorul prezent? Nu este.

Dau cuvântul domnului Adrian Gearâp, președintele Administrației Fondului pentru Mediu Microfonul 9.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc frumos.

Nu susținem propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare adoptarea unei legi privind timbrul de mediu cu o altă modalitate de plată.

Instituirea unei taxe care ia în considerare doar categoria autovehiculului nu este conformă directivelor și regulamentelor Uniunii Europene cu privire la normele de poluare și la nivelul emisiilor de dioxid de carbon.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Zisu, Comisia pentru mediu, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 10.03.2015, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Membrii comisiei au considerat că, în actualul context, timbrul de mediu reprezintă modalitatea prin care se descurajează folosirea autovehiculelor cu grad ridicat de uzură și emisii, aceasta reprezentând una dintre principalele cauze ale generării efectului de seră la nivel global.

De aceea, instituirea unei taxe doar pe categoria autovehiculului este contrară acestor prevederi, fiind favorizate importurile de mașini vechi din unele state și este defavorizată industria producătorilor de autoturisme care își desfășoară activitatea în România.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Motoc, microfonul central.

Ca membru al Comisiei pentru mediu, mi-am exprimat punctul de vedere, în sensul că această propunere legislativă se apropie foarte mult de ceea ce ar trebui să aplicăm pentru ca să existe o plată corectă, echitabilă pentru acest timbru de mediu.

Nu este adevărat ceea ce spunea reprezentantul Guvernului, că taxa de timbru este raportată doar la tipul autovehiculului, ci și la tipul motorizării, respectiv pentru euro V electrice-hibrid nu se plătește niciun fel de coeficient de creștere, dar după aceea, în funcție de euro IV, euro III, crește această compensare printr-un coeficient de creștere a tarifului pentru timbrul de mediu.

Singura, să zicem, scăpare pe care o are această lege este legată de faptul că, dacă acest timbru de mediu urmează să fie plătit odată cu tariful de utilizare a drumurilor, asta ar însemna că autoturismele, autovehiculele care circulă numai în orașe și pentru care nu se plătește taxa de utilizare a drumurilor să nu poată fi în niciun fel taxate.

Deci poate ar trebui găsită o soluție și pentru aceasta și în felul acesta am putea să acoperim întreaga plajă de taxare pentru timbrul de mediu într-un mod mult mai echitabil decât ceea ce se întâmplă acum.

Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu mai sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul legislativ la votul final.

Punctul 24 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului penal, a parlamentarilor și a Președintelui României.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică.

Inițiator...? Domnul ministru Nicolicea. Nu este.

Legea este organică.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Justiției, Liviu Stancu, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Bună ziua!

Noi am înțeles rațiunea care a determinat realizarea acestui act..., acestei propuneri de act normativ de modificare a art. 175, pornind de la polemicile care s-au creat în jurul acestei discuții: Președintele României este sau nu este funcționar public?

Numai că, din punct de vedere doctrinar, studiind acest aspect din punct de vedere legal, s-a constatat că nu există niciun fel de opinie potrivit căreia Președintele României nu ar fi funcționar public, de asemenea și parlamentarii statului român.

Ca urmare, neexistând niciun fel de discuție din punct de vedere legal în legătură cu acest lucru, potrivit prevederilor art. 69 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, nu se impune un text de interpretare.

Repet, noi discutăm de un text de interpretare a art. 175 din Legea nr. 286/2009, motiv pentru care punctul de vedere al Ministerului Justiției a fost negativ. Guvernul nu a adoptat o opinie în legătură cu această chestiune.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar Federovici, microfonul 7, Comisia juridică, raportul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru drepturile omului au avizat negativ propunerea legislativă, iar în data de 10 februarie 2015 membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

## **Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Eu am...

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/31.III.2015

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ba, nu, nu! Mă scuzați, sigur, doamna senator Crețu.

Microfonul 3, vă rog.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu respingerea acestei legi, dar aș vrea să folosesc acest prilej pentru a face câteva observații.

Remarc, adesea, că se conferă autoritate, ba chiar se aduc elogii, dacă vreți, opiniilor unor colegi în baza experienței pe care aceștia au dobândit-o în viață sau în baza vechimii pe care o au în Parlament sau în afara lui.

Respect experiența. La 50 de ani și cu trei mandate, aș putea să spun că o am eu însămi. Dar, văzând cum arată unele texte din actele normative, mă întreb insistent dacă, pe lângă cei calificați la locul de muncă, nu ne mai trebuie și unii calificați la școală. Acolo se predă, puțin, este adevărat, o știință încă de la Aristotel. Se cheamă logică. Ea ne spune că orice cunoaștere trebuie să fie clară și precisă, coerentă, consecventă și întemeiată. Ne mai spune că o noțiune nu poate, în același domeniu, să aibă două definiții diferite, cu două sfere de aplicare diferite sau ca noțiunea să-și fie și gen, și specie.

Elaborarea legilor – că este un act de gândire totuși – se supune acestor reguli. Idealul ar fi ca nici să nu avem nevoie de acte secundare pentru implementare, atât de clar să le scriem. Dar să avem o lege de interpretare a altei legi, în care o noțiune definită clar în legislație capătă alt înțeles și altă sferă de aplicare, este absurd, la sensul propriu.

Dacă-mi permiteți o analogie, Codul penal în vigoare arată ca o carte de zootehnie, în care scrie că: pentru a fi hrăniți, în înțelesul zootehnic, vulturul și crocodilul sunt declarați bovine. Propunerea de lege pe care o respingem adaugă: delfinul și rechinul sunt și ei vite. Raportul zice că nu mai este cazul să facem precizarea, că deja se dă mâncarea pe gratis. Cam la acest nivel suntem.

Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților administrației publice centrale, locale și ale autorităților administrative autonome.

Funcționarul public este cel numit în baza calificării sale să îndeplinească o asemenea funcție. În toată lumea, nu doar la noi. Nu este demnitar, nu e învestit cu autoritate; nu e deținătorul unui mandat ales, nu e magistrat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

N-o să dăm lege de interpretare pentru legile logicii, dar intervenția dumneavoastră a fost plină de conținut. Alte intervenții?

## Nu sunt.

Pe cale de consecință, închei dezbaterile generale și

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

- Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Raportul este de admitere.

Legea este organică.

Întreb dacă sunt în sală dintre inițiatori pentru a susține proiectul de lege.

Nu sunt.

Participă domnul Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Microfonul 9.

Îi dau cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu precizarea să ne spuneți dacă aveți punct de vedere al Guvernului sau punct de vedere al ministerului.

## **Domnul Gabriel Lungu:**

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 68[1] din Legea nr. 567/2004, în sensul revenirii la pensia de serviciu și stabilirii condițiilor de acordare a acesteia pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

În prezent, profesia de grefier este reglementată prin Legea nr. 567/2004. Prin aplicarea acestor măsuri, se va asigura stabilitatea în funcție a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prin recunoașterea valorii și motivarea acestuia, acest lucru conducând implicit la eficientizarea activității justiției.

Față de cele prezentate, Guvernul susține adoptarea prezentei propuneri legislative, așa cum este prezentată în raportul Comisiei juridice, de disciplină, imunități și validări. Vă mulțumesc.

Să înțeleg că e o pensie specială, domnule secretar de stat, da?

Da.

Da. Aha!

Microfonul 7, doamna secretar Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei juridice au susținut în cadrul mai multor ședințe adoptarea propunerii legislative, cu amendamente ce cuprind prevederile formulate ca urmare a însușirii observațiilor din punctul de vedere al Guvernului, precum și a discuțiilor purtate cu reprezentanții Institutului Național de Expertize Criminalistice, ai Asociației grefierilor pensionari și ai Federației Naționale Sindicale „Projust”.

În ședința din 17 februarie 2015, Comisia juridică a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au avizat favorabil inițiativa legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitatea de șanse au transmis un aviz negativ.

Observații, intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Anghel, microfonul 3.

În sfârșit, încă un pas pe drumul „dreptate până la capăt”. Voi vota această lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dar unde se sfârșește drumul ăsta?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

N-am înțeles!

La pensia cui se sfârșește drumul ăsta?

Ce ați spus, că nu am înțeles?

Vorbeam cu colegii.

Aaa...

## Mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Propunerea legislativă merge la votul final.

Punctul 26, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Comisia juridică e sesizată în fond.

Raportul e de admitere.

Dau cuvântul domnului Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Doamna Irina Alexe, chestor în Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul secretar de stat nu este. Aveți cuvântul, doamnă.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2015, emisă în temeiul Legii de abilitare, au fost modificate două termene, de la

o lună la două luni, aceste termene fiind legate de comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și de prescripția executării procesului-verbal necomunicat în termen.

Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul în forma prezentată și vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna secretar Federovici, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul.

Domnule Vărgău..., domnule Vărgău, domnule secretar general, vă rog, nu perturbați ordinea ședinței.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație a transmis un aviz favorabil, iar Comisia pentru drepturile omului a transmis un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite.

În consecință, în data de 24 februarie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, un raport de admitere, fără amendamente.

## Mulțumesc.

Observații, intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Iovescu, microfonul 1.

## Vă mulțumesc.

Aș vrea doar o întrebare, doamna chestor. Să mă lămuriți dacă e vorba și despre despăgubirea și plata de la rovinietă. Se încadrează sau e strict?

Pentru că acolo sunt niște termene. În interval de o lună, dacă nu ești anunțat, nu poți fi amendat. Dacă... la două luni deja..., sper că nu, da?

Mai sunt intervenții?

Dacă nu, am s-o rog pe doamna chestor să răspundă. Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Acolo este o legislație specială. Aici vorbim despre reglementarea generală pe ordonanța privind regimul juridic al contravențiilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă nu mai sunt intervenții, închid dezbaterile generale.

## Mulțumim.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și-a încetat aplicarea la 1 ianuarie 2015. Pentru anul 2015 a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, iar pentru a reglementa salarizarea unor categorii de personal bugetar în anul 2015 ar trebui modificată și completată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014.

Precizăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 se află în prezent în dezbatere parlamentară la Camera Deputaților.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Arcaș, microfonul 7, prezentați, vă rog, raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile au analizat propunerea legislativă, precum și avizele primite și au hotărât, cu 15 voturi pentru, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Intervenții, observații la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Se transmite propunerea legislativă la votul final.

Punctul 28 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind stabilirea nivelului redevențelor petroliere și miniere din România și utilizarea sumelor provenite din exploatarea resurselor.

Este un raport comun – trei comisii: buget, privatizare și transporturi. Raportul e de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Domnul inițiator este prezent?

Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Attila György.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea modalității de calcul al redevențelor, prin raportarea la media redevențelor din primele cinci state membre ale Uniunii Europene, și se stabilește constituirea unui buget distinct de bugetul de stat, care nu este prevăzut în Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice.

Având în vedere că Guvernul, în viitorul apropiat, va prezenta Parlamentului un proiect de lege privind reglementarea redevențelor, nu susținem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Am să-l rog pe domnul președinte Arcaș, microfonul 7... Nu?! Domnul vicepreședinte Ehegartner, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 17 februarie 2015 și 10 martie 2015, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului și Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și Comisia pentru transporturi și energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Transmitem propunerea legislativă pentru votul final.

Punctul 29 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget este cea sesizată în fond. Are un raport de respingere.

Dintre inițiatori dorește să intervină cineva? Nu dorește.

Dau cuvântul domnului Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune reducerea cotei taxei pe valoarea adăugată de la 24% la 9% pentru o gamă de produse alimentare de bază.

Noi am analizat această propunere legislativă și, fiind în procesul de rescriere a Codului fiscal, am ținut cont de majoritatea propunerilor prevăzute, urmând ca aceste prevederi să se regăsească în viitorul proiect de act normativ, care va fi supus dezbaterii parlamentare.

În consecință, nu susținem această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Domnule președinte Arcaș, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a transmis un aviz negativ.

Membrii comisiei, întruniți în ședința din 11 martie 2015, au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Intervenții, observații la dezbateri generale?

Acum luați loc acolo și vă dau cuvântul la sfârșit. Observații, intervenții?

Vă și dau cuvântul, că nu vrea nimeni să ia cuvântul.

Aveți cuvântul, doamnă..., da, da, acolo. Acolo stau inițiatorii.

Microfonul 6, doamna senator Anghel, în calitate de...

Vă cer iertare, eram prinsă într-o discuție și nu mi-am dat seama că trece așa de repede legea cealaltă.

Inițiativa legislativă este și a mea, este asumată. Aș putea să spun, în primă fază, dar nu m-am consultat cu colegii, că renunțăm la ea, pentru că în Codul fiscal nou ar fi prevăzute lucrurile acestea. Dar nu, nu renunț.

Nu renunț pentru că este inițiativa noastră și pentru că, poate, este și orgoliul omului care a văzut puțin mai devreme decât alții și a vrut cu mai multă tărie decât alții un lucru bun pentru populație.

Deci inițiativa spune 9% la produsele din carne, legume și fructe. Și susțin acest punct de vedere. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, transmitem propunerea legislativă la votul final.

Punctul 30 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate.

Comisia românilor de pretutindeni are raport de admitere. Inițiatori sunt mai mulți colegi. Întreb dacă dorește cineva să susțină.

Văd că se îndreaptă spre microfonul 6, pe care i-l ofer, pentru a prezenta...

Raportul!

Raportul?! A, sunteți la raport. Am crezut că sunteți inițiator.

Atunci, pe cale de consecință, dau cuvântul domnului Ion Hotca, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, microfonul 9, da?

Aveți cuvântul.

Vă rog să prezentați punctul de vedere.

## **Domnul Sebastian Ioan Hotca** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul apreciază foarte mult astfel de inițiative legislative, dar, din păcate, pe forma actuală, Guvernul nu poate să susțină această propunere legislativă, raportat la faptul că pe bugetul Ministerului Afacerilor Externe nu poate fi susținută această inițiativă.

Pe de altă parte, în cadrul programului Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni se găsesc astfel de programe de finanțare în cadrul comunităților de români din afara granițelor țării.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Bujor, vicepreședintele comisiei, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 martie 2015, membrii Comisiei românilor de pretutindeni au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia românilor de pretutindeni supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Observații, intervenții, dezbateri generale? Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2.

Rămâneți aici, domnule senator..., domnule..., să terminăm dezbaterile generale. Poate vă întreabă cineva ceva.

Aș vrea numai să le dau câteva amănunte colegilor.

Este vorba de susținerea comunităților din afara granițelor. Prin crearea acestor centre comunitare, efortul pe care l-ar face Ministerul Afacerilor Externe este foarte mic, pentru că nu este vorba decât de susținerea chiriei unor astfel de centre, pentru că foarte mulți români din afara granițelor s-au plâns că nu au unde să se întâlnească. De aceea există și multe divergențe între ei. Dacă o parte închiriază un sediu, se ceartă cu cealaltă parte și tot așa, nu se ajunge ca acești oameni să formeze, într-adevăr, o comunitate unită.

Ar fi un ajutor chiar foarte mic. E adevărat că în bugetul pe anul acesta nu este prins, dar în bugetul pe anul viitor se poate prevedea un astfel de ajutor, care, vă spun, este infim.

Ne pare rău că nu facem suficient pentru românii din afară. Câteva programe... și acelea știți bine ce discuții au fost la aprobarea bugetului, că a fost micșorat față de anul trecut și de-abia s-a ajuns la 10 milioane. Deci nu știu ce mare ajutor le dăm, nici măcar pe programele culturale. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

În calitate de membru al Comisiei românilor de pretutindeni, sigur că am dezbătut foarte mult și propunerea ar părea bună, pentru că comunitățile din afara granițelor așteaptă ajutoarele noastre, dar cred că n-o s-o putem realiza.

Și am o experiență tristă, din Alibunar, unde am fost la o adunare generală a comunității românilor din Serbia și președintele demisionar, după ce au intrat în mari necazuri, mi-a spus că toate necazurile au început de când au venit banii.

Deci eu sprijinul l-aș vedea – și am discutat asta în comisie, vreau s-o spun și în plen – prin aceea ca statul român să achiziționeze cât mai multe imobile și să le ofere comunităților românești din afară cu titlu gratuit. Angajându-ne să le plătim niște chirii, ne vom angaja la sume care nici nu știm la ce valoare pot să ajungă, plus personalul auxiliar... foarte..., cred că e o problemă.

Mulțumesc.

Domnul Georgică Severin, microfonul 4, la dezbateri generale, pe care le deschid cu această ocazie.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Comisia pentru cultură și media a dat un aviz negativ la această propunere, deoarece, dincolo de intenția corectă, de altfel, de a sprijini comunitățile românești de pretutindeni, acest lucru nu se poate face prin încălcarea legii, atât românești, cât și a legii din țara-gazdă.

În același timp, în propunerea făcută se crea o discriminare, pentru că se spune că un centru comunitar românesc se face în orice țară unde există minimum 5.000 de oameni înscriși la ambasadă. Dar asta înseamnă că vom avea un centru comunitar cu 5.000 de oameni, să spunem, în Nigeria, iar în Italia, unde avem un milion de oameni, ar fi tot un singur centru comunitar.

În același timp, în propunerea legislativă, plină de bune intenții, nu se ține niciun moment cont de faptul că fiecare țară are o legislație specifică, apropo de chirie, de desfășurare a activităților. Sunt enumerate activități care nu se pot desfășura decât cu acordul țării-gazdă. Știm foarte bine aceste lucruri.

Deci avizul negativ nu a fost dat împotriva ideii, ci împotriva formei și a faptului că nu se ține cont de legislația în vigoare atât la noi, cât și în Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții, observații? Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Domnul Iovescu.

A, domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

Nu mai sunt alte intervenții. Închei dezbaterile generale.

Transmitem propunerea legislativă la votul final.

Punctul 31 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice.

Raportul este de respingere, al Comisiei pentru administrație.

Întreb dacă domnul Valeriu Todirașcu este prezent. Poftiți, microfonul 5. Inițiatorul, vă rog. Faceți o prezentare pe scurt, domnule senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Lipsa din dotarea autovehiculelor a truselor medicale și a stingătoarelor de incendiu, dar și expirarea acestora reprezintă fapte ce sunt prevăzute a fi sancționate cu amendă.

În același timp, conform Asociației Automobilistice din Marea Britanie, în 12 state europene trusa medicală nu este obligatorie, iar în 14 state europene...

Domnule senator..., domnule senator, ca de obicei, avem aceeași discuție. Vă rog, domnii senatori au fost informați, s-a prezentat raportul, faceți o prezentare pe scurt a argumentelor, da?

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință, însă, din câte știu, în Regulamentul Senatului nu există un termen-limită în care aș putea să fac expunerea...

Deci vă spun eu. În Regulamentul Senatului...

...iar eu vă rog frumos, dacă se poate, dacă cumva depășesc patru minute, chiar să mă întrerupeți.

Nu, nu patru minute.

Este o rugăminte personală.

E mult patru minute, domnule senator. Încercați să... Deci suntem la sfârșitul unei dezbateri care a fost făcută în comisii. Urmează și dezbateri generale. Pe cale de consecință...

Pentru că la dumneavoastră îmi permit să fac acest lucru, pentru că sunteți un om foarte activ la acest punct, al inițiativelor. Vă felicit pentru acest lucru.

Cum reușiți să faceți așa de multe inițiative, vă rog să puteți să și concentrați esențialul, da? Sigur că literatura comparată și ceea ce privește comportamentul în acest domeniu în alte țări ale Uniunii Europene sunt importante, dar sunt argumente care au fost aduse, sunt convins, de către Domnia Voastră în dezbaterile comisiei, s-a ținut cont de ele. Aici arătați argumentele pentru care ați făcut acest proiect legislativ și pentru care îl susțineți.

Eu o să continui să susțin că această selecție am făcut-o, ea este cea pe care eu am început să o prezint. Diferența față de comisie este că avem și presa și ne ascultă cetățenii, iar ei din când în când chiar vor să afle ce facem și de ce respingem sau acceptăm anumite inițiative legislative. Eu asta încerc să fac, să conving și să explic de ce o susțin.

Pentru că a vorbi despre o lege aparent tehnică, dar care, de fapt, 99% reprezintă abuzuri față de cetățeni, necesită a fi explicată. Așa, pur și simplu, să spun: „știți, vă invit să votați pentru anularea acestor abuzuri”, voi fi extrem de ermetic și cetățenii nu ne vor înțelege.

Eu nu am spus să fiți ermetic, am spus să folosiți niște argumente, dar nu...

Începusem să spun...

...de literatură comparată.

... exact despre acest lucru.

OK! Trusa medicală.

Nu este rațional să fii obligat ca automobilul să fie dotat cu trusa medicală aflată în termen de valabilitate, pentru că..., cu atât mai puțin să fii și amendat pentru lipsa ei, deși cu aceasta nu poți face mai nimic bun, ci eventual poți face mai mult rău în caz de traumatism major, atunci când nu te pricepi.

Așa cum este ea concepută și omologată, trusa medicală nu poate salva și nu a salvat nicio viață. Poate fi folosită cel mult la pansarea unei zgârieturi. Primul ajutor în caz de accidente de circulație poate fi acordat în mod util numai de persoane special antrenate în acest scop. Medicii care nu sunt reanimatori și nu au fost instruiți în această direcție nu știu să efectueze un prim ajutor profesionist și cu atât mai puțin știe să ofere acest ajutor corect și util un om neinstruit.

Un șofer obișnuit nu poate face diferența unui stop cardiac de un leșin și ar risca să agraveze un traumatism toracic prin efectuarea unui masaj cardiac inutil.

Aș putea să continui cu alte argumente exclusiv medicale și colegii din Comisia pentru sănătate ar putea să le confirme, însă voi trece la alt subiect.

Stingătorul de incendiu.

Nu este rațional să fii obligat și să fii și amendat pentru lipsa unui stingător de incendiu de mici dimensiuni, această obligație, practic, neexistând în Uniunea Europeană.

Stingătorul de incendiu este, poate, util pentru stingerea focului unui grătar nesupravegheat la marginea drumului, dar în niciun caz pentru stingerea unui incendiu apărut cu ocazia unui accident de circulație, când este vorba de rezervoare de benzină cu zeci de litri de combustibil. În aceste situații, pasagerii unui automobil incendiat trebuie să părăsească rapid autovehiculul, fără a pierde timpul căutând stingătorul, iar eventualii martori trebuie să stea la o distanță de...

Da, vă rog, concentrați, domnule senator. Vă rog frumos să concentrați. Vă rog să faceți un exercițiu să concentrați.

Da, ultima propoziție.

Vă invit să sprijiniți această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Și vă fac și o recomandare. Pregătiți-vă tot în scris, dar mai concentrat, că-i foarte bine și, atunci, acoperiți toate argumentele, da?

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei chestor, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Doamna chestor Alexe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a comunicat, prin punctul de vedere pe care l-a transmis în scris, că nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

După cum am aflat cu toții, inițiatorul propune, în principal, eliminarea obligației de a deține o trusă medicală de prim ajutor și un stingător de incendiu pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai.

Noi apreciem că implementarea soluției preconizate în cadrul inițiativei legislative contravine atât scopului pentru care normele au fost consacrate, respectiv reducerea victimizării participanților la trafic, cât și legislației comunitare incidente materiei de referință.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Toma, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

## **Domnul Ion Toma:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 martie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Deneș, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum am auzit adineauri punctul de vedere al Comisiei pentru administrație, care a fost un raport de respingere, vreau să spun următorul lucru. Pe drumurile publice, pentru siguranța și securitatea celor angajați în trafic, sunt anumite reglementări, cum ar fi o anumită viteză în localități, oprirea la trecerea de pietoni când sunt pietoni angajați pe aceste treceri. Nu sunt abuzuri, ci sunt reglementări. Și, din punctul meu de vedere, ca membru al Comisiei pentru administrație, am considerat, ca și, de altfel, colegii, că inclusiv trusa medicală și stingătorul reprezintă reglementări care contribuie la creșterea siguranței și securității celor angajați în trafic.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Severin Georgică, microfonul 4.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Într-adevăr, putem, la prima impresie, să avem senzația că această trusă sanitară și stingătorul sunt necesare.

Mă voi pronunța mai puțin la adresa trusei sanitare. Cred că sunt unul dintre acei foarte mulți, ca și dumneavoastră, care din când în când ne amintim să ne uităm la termenul de garanție al unei cutii sigilate în țiplă, pe care o luăm, o aruncăm și ne ducem pe urmă și ne cumpărăm o altă cutie, pe care o plimbăm cu anii prin portbagaj. Nu știu exact utilitatea ei. Am desfăcut-o pe cea expirată și, într-adevăr, din ce e acolo, nu știu ce mare ajutor aș putea să dau.

Referitor la stingătoare însă, aici cunosc mult mai bine problema și vă pot spune că marea majoritate a așa-ziselor stingătoare omologate sunt niște jucării extrem de periculoase dacă te apropii de o mașină sau de niște circuite în flăcări. Și foarte des, vă pot spune fără să glumesc, dacă folosiți un spray cu frișcă bine agitat, s-ar putea ca efectul să fie mai bun.

Din acest punct de vedere, cred că trebuie să ne gândim dacă aceste obiecte sunt sau nu necesare. Dar să nu uităm că obligativitatea lor are în spate o mare, foarte mare afacere. Importatori și producători care produc și vând în mod obligatoriu ne obligă să folosim produse de foarte

proastă calitate, care adesea sunt periculoase și pentru cei care le utilizează, și pentru momentul în care sunt utilizate.

Deci, de aceea, cred că dacă ministerul nu va reuși să aibă grijă ca aceste obiecte să fie cu adevărat bine făcute și utile, ci doar va trebui să cheltuim la doi-trei ani niște bani ca să nu fim amendați de domnul polițist, o să-mi pun adesea întrebarea dacă nu cumva această obligativitate este un motiv ca să ridicăm portbagajul când dorește cineva. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Luchian, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Sigur, o să mă refer la trusa medicală.

Eu cred că inițiatorul a vrut să spună că e păcat să fie amendat un conducător auto pentru că i-a expirat o astfel de trusă. Pentru că, din punctul meu de vedere, cele trei-patru obiecte componente ale acestei cutii nu ajută la nimic. Importantă ar fi educația populației și a conducătorilor auto, ce ar trebui să facă și, dacă într-adevăr e un accident și are un vas care sângerează, unde să pună garoul și cât să-l țină până când vine echipa de intervenție.

Eu cred că poliția ar trebui să amendeze, mai degrabă, administrația publică locală, care lasă găurile din șosea, conducătorii auto făcând slalom printre aceste găuri și producând accidente importante, la care această trusă nu ajută cu nimic.

În rest, cred că stingătoarele sunt utile. Pentru că chiar mie mi s-a întâmplat să mi se aprindă motorul de la un scurtcircuit. Al meu n-a funcționat, dar a venit cineva cu un stingător și m-a ajutat foarte mult. Așa încât stingătorul cred că ar trebui să existe.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu... Pașcan.

Dar mata ce-ai făcut? Mi-ai arătat că domnul Pașcan... A, vorbiți dumneavoastră, da. A, sunteți drăguț. Domnul senator Pașcan, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, punctul de vedere al colegului, care este și medic, e cel avizat, că cineva necalificat, cu trusa medicală respectivă, nu poate să facă mare lucru.

Dar, în schimb, nu uitați, stimați colegi, că la examenele pentru obținerea permisului de circulație sunt și întrebări legate de acordarea primului ajutor. Or, aceste întrebări sunt tocmai corelate cu ceea ce e în dotarea autovehiculului, cu ceea ce impune și reglementează actualmente legea, respectiv trusa de prim ajutor.

Așadar, dacă s-ar renunța la trusă, ar trebui modificată și examinarea celor care obțin permisul de conducere. Nu s-ar mai justifica acele întrebări și acea pregătire în domeniu, pregătire de bază, necalificată, într-adevăr.

Pe de altă parte, în ce privește stingătorul, trebuie să ținem cont că – și au fost argumente pe care le-am discutat și în cadrul Comisiei pentru administrație –, sigur, cu acel stingător nu poți interveni în cazul unui incendiu deja instalat și nu ai cum să oprești incendiul, mai ales când e vorba de substanțe inflamabile la nivelul unui autovehicul, dar într-o stare incipientă, în starea în care el e pe cale să se declanșeze, se poate interveni eficient și este absolut necesar.

De aceea, aceste modificări nu cred că sunt acum de actualitate și nu sunt corelate cu ceea ce înseamnă legislația în domeniu.

Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În primul rând, aș..., nu știu, iar o să spuneți că nu e de competența mea, dar nu mi se pare potrivită atitudinea dumneavoastră. În general, pe colegul meu senator, când vrea să-și expună propunerea, dumneavoastră de fiecare dată îl întrerupeți și azi ați pierdut foarte mult timp întrerupându-l. Mult mai repede se termina.

Dar să nu răpesc și eu timpul. Ar fi frumos dacă noi am fi, într-adevăr, plen suveran și ne-am apleca un pic asupra inițiativei.

Eu cred că soluția pentru trusa medicală ar fi să-i scoatem termenul de valabilitate, că nu are o fașă, o chestie din asta..., nu au nimic. Sigur, ca să o elimini, e mai greu, dar în prima fază, dacă nu ar mai avea un termen, măcar ai avea-o acolo, nu trebuie, cum spuneau colegii, să vezi dacă ți-a expirat.

Bine că Ministerul de Interne nu stă totuși să oprească toate mașinile, că ar avea ce amenzi să dea, dacă chiar ar vrea să se uite la termenul de valabilitate. Eu nu am pățit, dar cred că așa s-ar întâmpla dacă ar opri mașină de mașină și ar verifica termenul de valabilitate.

De aia cred că am putea..., dar e o supoziție a mea, pentru că noi nu suntem plen suveran, noi venim aici, spunem și totul rămâne fără să avem noi posibilitatea de a modifica ceva.

Și, referitor la stingător, poate inițiatorul ar reveni și ar renunța..., că totuși cred că e bine să-l ai. Dacă e un început, mă rog, uneori face rău, dar face și bine.

Vă mulțumesc.

## Imediat, imediat.

Sunt obligat, prin natura regulamentului și prin calitatea de președinte de ședință, să vă atrag atenția, domnule senator, că nu puteți să calificați instituția altfel decât ea e prevăzută în regulament și în structurile care prezintă instituția ca instituție fundamentală a statului. Plenul este suveran!

Dacă dumneavoastră vi se pare că nu este suveran, spuneți așa, dar nu afirmați că plenul..., spuneți dumneavoastră: „Mie mi se pare că nu e suveran.”

Dar noi suntem – Parlamentul, cele două Camere – instituțiile supreme, suverane în statul român în domeniul legislativ.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule coleg Todirașcu, domnule senator, microfonul 5, aveți cuvântul la sfârșitul dezbaterilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem oameni raționali și, absolut evident, aceste componente pe care le avem fiecare dintre noi în mașina noastră, ele pot și sunt utile foarte rar.

Subiectul acestei inițiative legislative este cu totul și cu totul altul: el nu interzice posesia lor de către șoferi, el doar încearcă să elimine acele 99% din situații în care aceste componente din mașina noastră generează abuzuri. Acesta este singurul motiv pentru care am propus această inițiativă legislativă. Ea este coroborată cu experiența europeană, unde aceste componente nu sunt obligatorii. În rest, putem să le recomandăm, putem să le avem și nu vom fi amendați pentru posesia lor.

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor, normal, este inițiatorul. Doamna senator Anghel dorește să intervină. Microfonul 3.

Vă rog, doamnă, dar țineți cont de faptul că am închis dezbaterile generale.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Domnule președinte,

Cu tot respectul, trebuie să punem la punct un lucru. Ați spus că suntem suverani. Noi, ca instituție. Fals!

Noi reprezentăm suveranitatea poporului. E cu totul altceva. Poporul ne împrumută, pe perioada mandatului, suveranitatea și ne pune să muncim în baza acesteia. Deci nu suntem noi suverani.

## Mulțumesc foarte mult.

E o interpretare a dreptului parlamentar.

Mai departe, intervenții nu mai sunt.

Închei dezbaterile generale și trecem mai departe, la punctul următor al ordinii de zi.

Punctul 32, Propunerea legislativă – Legea tăcerii.

Fondul este analizat de Comisia pentru administrație publică, cu raport de respingere.

Domnule inițiator Bodea, senator PNL, vă rog, microfonul 5. Vă rog să susțineți propunerea legislativă.

## **Domnul Cristian Petru Bodea:**

Dragi colegi, atâția câți mai sunteți în sală la ora asta...

## Avem două discuții aici.

O parte dintre dumneavoastră ați spus că este o lege neserioasă, că ne batem joc de parlamentarism. Nu este adevărat. Această lege, chiar dacă nu trebuie aprobată – și nu vă cer să o aprobați –, este un semnal de alarmă că alții își bat joc de parlamentarism în România. Și vorbim despre Guvernul României, care, știți prea bine, respinge, prin cei din banca de dincolo, 95% din inițiativele noastre, că suntem de la PNL, că suntem de la PSD, și care conduce prin ordonanțe de urgență. Vă amintesc cele 120 de ordonanțe de urgență din 2013.

Este un semnal de alarmă că trebuie să luăm poziție, indiferent că suntem în opoziție sau la putere, și să cerem Guvernului să ne respecte, să respecte rolul Parlamentului în această țară, acela de a dezbate legile și de a nu fi impuse prin ordin de la președintele partidului, care întâmplător..., de fapt, nu, dintr-un obicei prost, este și premierul țării.

Este valabil..., este valabil – ca să nu săriți cei de la PSD – și pentru ceilalți premieri, că s-au numit Boc, Tăriceanu sau Năstase, nu numai Ponta.

Aceste practici au început din 2000.

Chiar dacă sunt la primul mandat, am lucrat 12 ani pentru un parlamentar și cunosc istoria și evoluția Parlamentului spre o margine a vieții politice.

Nu vă cer să o votați, normal că nu vrea nimeni să se adopte o astfel de lege, dar aș vrea să țineți cont și să fie un semnal de alarmă pentru toți politicienii, că trebuie să punem Parlamentul pe primul loc în această țară.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Domnule președinte...

Nu, nu! Oleacă de paciență, să dăm cuvântul întâi Guvernului, după aceea comisiei și după aceea dezbatere generală. Imediat.

Deci îl invit la microfon în continuare, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, pe domnul Iliescu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 10.

Vă rog, poziția Guvernului față de propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În integralitatea ei, propunerea legislativă, așa cum a fost configurată de inițiator, nu este redactată în forma prescriptivă proprie normelor juridice, așa cum o cere în mod expres art. 8 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Pe cale de consecință, Guvernul nu avea cum să formuleze un punct de vedere pe un document care nu poate depăși decât faza de declarație politică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Toma, microfonul 6, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 martie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel, microfonul 3. Am deschis dezbaterile generale.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul, am înțeles că suntem colegi. Nu știam. V-am văzut atât de rar, că nu știam că suntem colegi. Mi s-a spus că nu sunteți de la Camera Deputaților și că sunteți în Senat. Culmea, eu nu lipsesc de obicei. Cu tot respectul.

Spuneați de primul loc al Parlamentului. Păi, da, ați pus Parlament în primul loc din coadă. Nu-i de ajuns că-și bate joc presa de noi, nu-i de ajuns că ne înjură cetățenii, ne mai facem și de râsul pământului.

Domnul meu, și nu sunt argumentele mele, sunt argumentele Consiliului Legislativ, care, în opinia domnului Oprea, domnului profesor și rector, și senator, este „blândul Ben”. Deci dacă acest consiliu a putut să spună lucrurile astea... și le voi citi, că sunt trei fraze.

„Trebuie subliniat că, în alegerea modalității prin care se exercită drepturile conferite de statutul de deputat sau de senator...” – pentru că avem și noi un statut, pe care trebuie să-l respectăm, nu numai un statut ca hârtie scrisă și o regulă, ci un statut social –, „...trebuie să se țină seama de scopul pentru care respectivele drepturi au fost recunoscute.”

Deci avem dreptul să depunem inițiative legislative, dar nu în bătaie de joc.

„Pentru acest motiv, prin exercitarea unui drept constituțional, și anume dreptul de inițiativă legislativă, prevăzut de art. 74 alin. (1) din legea fundamentală, nu ar trebui să se urmărească finalități specifice exercitării altor drepturi constituționale, cum ar fi dreptul de a exprima opinii politice, prevăzut de art. 72 alin. (1) din legea fundamentală, ori dreptul de a formula întrebări și interpelări adresate Guvernului, prevăzut de art. 112 alin. (1) din legea fundamentală. Pentru toate aceste motive, propunerea legislativă nu poate fi adoptată.”

Și mai am o întrebare pentru domnul, pentru că regulamentul îmi permite. Eu știu și regulamentul.

Domnul meu, dacă ființa în continuare USL-ul și Ponta era în continuare premierul nostru, al tuturor, al USL-ului, v-ați fi permis să faceți o asemenea lege?

Cu respect.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu, stați un pic. La sfârșit, după ce încheiem dezbaterile generale, îi mai dau cuvântul o dată domnului senator, nicio problemă.

Domnul senator Sava, microfonul 4.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Savu.

Savu. Microfonul 4.

Vă mulțumesc.

Nu vă iau niciun miel, domnule președinte de ședință.

O să țin eu minte, la Paște.

## **Domnul Daniel Savu:**

## Singur v-ați corectat. Vă mulțumesc.

În primul rând, aș vrea să cer scuze colegilor pentru că răpesc puțin din timpul acelora care, ședință de ședință, punct de punct, ne încântă aici auzul cu exprimări legate de..., pe baza expertizei de viață pe care o au. Îmi permit și eu, la acest punct, să vă supun atenției un principiu bazat pe expertiza profesională pe care o am.

Enunț acest principiu. Principiul spune în felul următor: nu este absolut obligatoriu ca tot ceea ce ne trece prin cap să ne iasă pe gură, dar este absolut obligatoriu ca tot ceea ce ne iese pe gură să ne treacă prin cap.

Am terminat principiul și, pe cale de consecință, vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu, am să dau cuvântul domnului senator Bodea...

A, domnul senator Motoc. Mă scuzați!

Imediat. Imediat.

Nu, că ziceam că e Legea tăcerii...

, dar văd că nu e Legea tăcerii.

## Stimați colegi,

Este adevărat că această așa-zisă inițiativă legislativă nu este o lege propriu-zisă și am înțeles asta cu toții. În același timp, în timpul dezbaterilor respective cred că nu este cazul să ne punem la punct unii pe alții între colegi.

Însă a fost acea modalitate prin care să șocheze – colegul meu a găsit modalitatea să șocheze – opinia publică și pe dumneavoastră, atrăgând atenția asupra a ceea ce se întâmplă cu Parlamentul: modul în care s-a transformat, în anumite perioade, într-o remorcă a Guvernului, pe de o parte, și, pe de altă parte, faptul că multe dintre inițiativele legislative pe care fiecare dintre noi le propune ajung să fie respinse, uneori, fără niciun fel de argumente justificate.

Vorbea colegul meu în această Lege a tăcerii despre modul în care sunt emise foarte multe ordonanțe de urgență. Și voiam să fac trimitere la ultimul monstru legislativ – spune presa – inventat de Guvernul Ponta: 26 de ordonanțe de urgență înghesuite acum într-un singur act normativ. Și asta se întâmplă de doar câteva zile. Pentru că domnul prim-ministru Ponta anunța, cu ceva vreme în urmă, că nu o să mai emită atât de multe ordonanțe de urgență și, atunci, s-a gândit: băi, decât să emit 26, emit una singură, în care să introduc 26 de puncte total diferite și, în felul acesta, am rezolvat problema.

Și, uitați, este o ordonanță în care apar tot felul de chestii: 2% din încasările...

Domnule vicelider, haideți să vorbim la subiectul...

Păi, vorbim..., vorbim... Este vorba de Legea tăcerii, dar vă rog foarte mult să-mi permiteți să vorbesc.

Păi... Vă promit că în momentul când o să vină ordonanța în discuție la Senat, o s-o dezbatem cât doriți dumneavoastră, dar, totuși, mai avem puțin și...

Ăsta era principalul motiv pentru care colegul meu a venit în fața dumneavoastră cu o astfel de lege, care nu este, în fapt, o lege, ci un pamflet politic într-o formă legislativă, care să vă atragă atenția.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

O să-mi permit și eu să spun că pentru astfel de intervenții avem o secție specială în activitatea noastră, numită declarații politice, care... Acolo putem să spunem multe lucruri, dar...

Are cuvântul domnul senator Severin, microfonul 4.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Nu aveam intenția să iau cuvântul, pentru că, într-adevăr, am considerat inițiativa domnului senator Bodea o inițiativă plină de umor, care mi-a amintit de o declarație politică a doamnei Săftoiu din mandatul precedent. Dar văd că, undeva, lucrurile s-au dus într-un alt ton și aș vrea să reamintesc un lucru: nu Guvernul Ponta și nu Partidul Social Democrat au luat decizia ca parlamentarii să voteze, în mod obligatoriu, dincolo de conștiința lor, arătând bilele. Deci ceea ce se numește ideea de vot liberal, ideea de vot cu respectarea gândirii parlamentarilor, le este interzis colegilor de la PNL chiar de către unul din prim-vicepreședinți sau copreședinți.

Deci apreciez textul dumneavoastră, domnule Bodea, pentru că se aplică, în primul rând, modului cum se încearcă să vi se închidă gura și să tăceți când e vorba de soarta colegilor dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnule senator Dobra, microfonul 2. Microfonul central.

Poftiți. Nicio problemă.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm totuși că cea mai bună susținere a Legii tăcerii ar fi fost tăcerea. Dar am să vă spun eu de ce am să tac eu astăzi. Am să tac și n-am să categorisesc reacția unei anumite colege la activitatea parlamentară a inițiatorului acestei legi.

În legătură cu lucrul ăsta am să tac și am să mă abțin, pentru că am devenit deodată scorțoși și, deodată, evaluăm – cu răutate, unii – un semnal. Dar semnalele sunt de nenumărate feluri. Ele pot fi pamflet, pot fi răutăți, pot fi lucruri echidistante și așa mai departe.

Hai să vă spun eu o răutate, dacă vreți. Am stabilit că lucrăm mai mult, că așa trebuie, să lucrăm luni, marți, miercuri, joi. Ei, vă spun eu, acolo suntem scorțoși, că lucrăm la fel. Și, dacă lucrăm la fel, tot în baza acelor avize, exclusiv, mai bine să tăcem, că am spus aici sute, zeci de soluții la Legea taxei auto. Și ce sens au avut? Nu le ia nimeni în considerare. Și, atunci, vin și eu la semnalul colegului meu. Chiar așa trebuia să devenim scorțoși deodată și să evaluăm cu răutate gestul acesta, care nu e decât un semnal? Frumos, după părerea mea.

Mulțumesc.

Domnule senator Oprea, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu vin din țara râsu’ plânsului, încât accept orice astfel de inițiativă legislativă, dar l-aș întreba pe antevorbitorul meu, găzar, dacă este mai grav că se arată bilele sau mai grav este că se arată buletinele de vot și sunt cenzurate aici, în față, ocolindu-se cabina de vot. E mai grav? E o întrebare.

Iar pentru colega mea: pe Bodea l-ați omorât, dar cu Oprea ce-ați avut?

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel. Mai dorea... Cine a mai cerut? Stați un pic. A... Replică? Imediat.

30 de secunde, stimată doamnă senator.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să spun un lucru. Eu nu spun doar ceea ce cred. Eu cred în ceea ce spun și, de obicei, spun adevăruri. Într-adevăr, uneori, adevărurile sunt dure. Și există o vorbă românească care spune că, atunci când spui adevărul, trebuie să ai picioarele bune de fugă sau, mai bine spus, adevărul merge cu capul spart. Asta spune poporul român, într-o veche...

Dacă l-am jignit cu ceva...

Vă rog... Domnule senator, fiți atent, pentru că e pentru dumneavoastră.

Dacă v-am jignit cu ceva, vă cer scuze. N-am vrut s-o fac. A fost, pur și simplu, o glumă, la glumă. V-am răspuns pe același ton, de pamflet, pe care l-ați avut și dumneavoastră. Dar se vede că dumneavoastră sunteți precum sunt unii pamfletari de televiziune: au dreptul să râdă de alții, dar, când se râde de ei, se supără.

Îmi cer scuze.

Imediat. Domnule senator, vă dau cuvântul mai mult, cât doriți dumneavoastră, inclusiv drept la replică, inclusiv să răspundeți. Așa e uzual.

Drept la replică, am înțeles eu, am bănuit că e vorba de „găzar”.

Microfonul 4.

Că sunteți de la Prahova, da? Mulțumesc.

Da. Voi fi foarte scurt către colegul meu, găzar exilat.

Libertatea este disciplină înțeleasă și asumată. Diferența este că noi, când ne asumăm ceva – grupul nostru parlamentar –, nu ne ferim s-o și spunem și ne facem treaba, în timp ce alții fac paradă și, de fapt, nu mișcă nici măcar un milimetru la stânga sau la dreapta.

Mai e domnul senator Barbu. S-a înscris. Microfonul 2.

Ultimul vorbitor.

Ultimul vorbitor.

Ce să facem?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ce să facem...

Și tu vrei? A... Moga. Imediat. Dau... la toată lumea. Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Dacă și domnul Pelican mi-ar acorda un pic de respect și atenție ar fi ideal.

Domnule președinte de ședință,

Astăzi vorbesc pentru a doua oară la microfonul Senatului pe un proiect legislativ. Primul se referea la Armata Română, la efectele – pe care eu le consider alarmante – pe care le-ar putea avea trecerea prin vot a acelui proiect de lege. Și am cronometrat, s-a vorbit un sfert din timpul pe care colegii mei parlamentari l-au alocat deja și încă nu s-a terminat dezbaterea, ampla și importanta dezbatere pe acest text de lege.

Se încheie peste un minut.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Vreau să vă spun că, în momentul în care colegul nostru a inițiat acest proiect legislativ, am fost convins că tăcerea va fi cea care va înnobila gestul lui și nimeni nu va comenta o palmă morală pe care Bodea, în mod firesc, o dă celor care, în mod firesc, o merită.

Dar constat cu stupoare că, după ce am vorbit incredibil de mult despre delfini, dacă sunt sau nu ființe nonumane cu raționament, despre albine și despre cum traversează ovinele autostrăzile inexistente din România, acestor proiecte le-am acordat mult mai mult spațiu decât Armatei Române, care este pusă astăzi, la vot, în fața unui proiect de lege, repet, alarmant, domnule președinte de ședință.

Domnul senator Moga, microfonul 3.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mă simt obligat să-mi apăr un coleg. E vorba de domnul senator Cristian Bodea, care... Eu cunosc foarte bine activitatea dumnealui, este chestorul Senatului, avem o colaborare foarte bună și vreau să o asigur pe distinsa mea colegă, Cristiana Anghel, că noi, aici, în Senat..., niciunul dintre noi nu suntem mai senatori decât alții. Că unii vorbim mai mult, alții vorbim mai puțin, poate alții vorbesc mai mult decât ar trebui..., dar avem un coleg pe care trebuie să-l respectăm, care a introdus o propunere legislativă. Sigur, noi avem dreptul la vot și atunci trebuie fiecare dintre noi să-și facă datoria.

Deci m-am simțit obligat să-l apăr, pentru că-l cunosc și vă asigur, doamna Anghel, că domnul Bodea, colegul nostru, este un senator de vază din Senatul României.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul...

Nu pot să vă mai dau cuvântul..., niciun fel de drept la replică.

Înseamnă să nu mai dau dreptul colegului nostru Bodea

să vorbească. Și dânsul are drept la replică și îi dau... Microfonul 5.

Microfonul 5, vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Drept la replică!

Aveți cuvântul.

## **Domnul Cristian Petru Bodea:**

Doamna Anghel, ați vorbit destul. Mai lăsați-mă... Mie nu mi s-a dat dreptul la replică...

Nu mi s-a dat dreptul la replică, deși dumneavoastră m-ați făcut în fel și chip. Acum vorbesc eu.

Paradoxal, scopul Legii tăcerii era încurajarea dezbaterii, ceea ce se și întâmplă.

Doamna Anghel, prea ocupată să facă dirigenție cu noi și să șteargă pe jos cu unii, nu a înțeles subtilitatea acestui demers și nu a observat faptul că n-am spus că doar domnul Ponta – pe care îl iubește acum, după ce-l critica altă dată, din alt partid – e vinovat, ci și alți premieri

..., premieri care au fost ai PNL, ai PDL. Vorbesc de 2000 și eu am vorbit acum pentru noi, pentru senatori, pentru deputați, nu pentru Guvern, pe care trebuie să-l apărăm cu orice preț. Iar dacă noi nu vom lua poziție uniți și nu ne vom uita dincolo de partide, cum a făcut domnul Moga, la ce se întâmplă în țară și cum funcționează democrația în România, nu vom ajunge departe.

Vă mulțumesc.

De la un metru 57 ai mei nu se vede.

Folosiți cuvinte corecte față de colegii noștri, vă rog.

Sunt foarte corectă.

Măreție, nemăreție...

Sunt foarte corectă.

Nu mai... Vă rog.

Domnule președinte...

Eu nu v-am dat cuvântul la replică să jigniți colegii.

...ori mă lăsați să dau dreptul la replică, ori trebuie să vă dau dumneavoastră dreptul la replică.

Hopa!