Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 noiembrie 2025
Camera Deputaților · MO 143/2025 · 2025-11-05
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
· Declarații politice · Trimis la votul final
· other
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· final vote batch
253 de discursuri
Bună dimineața, stimate colege, stimați colegi! Declar deschisă ședința de astăzi, prima parte, referitoare la declarațiile politice și intervenții.
Pentru început, dați-mi voie să reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.
Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.
Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.
În ședința din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm – deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, și anume: 4 deputați – PSD, 4 deputați – AUR, 4 deputați – PNL, 4 deputați – USR, 3 deputați – UDMR, 2 deputați ai minorităților naționale, un deputat – SOS România, un deputat – POT și un deputat neafiliat.
În continuare, dați-mi voie să o invit la cuvânt pe doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.
Și se pregătește domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.
## Bună dimineața!
## Stimați colegi,
În calitate de parlamentar ales în județul Maramureș, aduc în discuție, analiză și dezbatere redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României, care trebuie să fie o prioritate a Guvernului, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Această redeschidere a târgurilor comunale de animale era aproape să se înfăptuiască, până când s-a depistat în România pesta micilor rumegătoare, care a dat peste cap toate planurile în acest sens, care erau pentru redeschiderea târgurilor pentru toate speciile de animale, mai puțin suinele.
Trebuie să insistăm mai mult pentru ca oamenilor să li se redea dreptul de a se întâlni în târgurile tradiționale, un moment important de reconectare socială, pentru că aceste târguri există de sute de ani și reprezintă un factor esențial de dezvoltare pentru comunitatea rurală.
Cu toții cunoaștem realitatea satului românesc, problemele cu care se confruntă, vrem să urmărim dezvoltarea acestuia, de aceea trebuie să sprijinim țăranul român să își poată vinde animalele în târguri, să nu fie lăsat la îndemâna intermediarilor și a samsarilor.
Un prim demers în Maramureș, pentru că maramureșenii au o tradiție îndelungată în creșterea animalelor, iar târgurile organizate odinioară reprezentau nu doar locuri de comerț, ci și adevărate centre de socializare, schimb de experiență și consolidare a legăturilor dintre oameni, este organizarea de expoziții și evenimente dedicate crescătorilor de animale, unde participanții au ocazia să își prezinte animalele, să împărtășească bune practici și să discute despre cele mai recente evoluții în domeniul zootehniei.
Personal m-am bucurat de întâlnirea cu crescătorii de animale în cadrul a două expoziții, la Ariniș și Șomcuta Mare, și de dialogul deschis despre provocările actuale din agricultură – de la accesarea subvențiilor până la necesitatea unui cadru legislativ clar și funcțional pentru organizarea târgurilor de animale, așa cum le știam cu toții.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae-Adrian Bara. Se pregătește domnul deputat Maricel Popa.
Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața!
## Stimați colegi,
În aceste zile, celebrăm 310 ani de la începerea lucrărilor de construcție a Cetății Alba Carolina. Prin intermediul declarației mele de astăzi doresc să îmi exprim respectul și recunoștința față de unul dintre cele mai importante repere ale identității și demnității poporului nostru, transformat peste secole în inima vie a istoriei românilor.
Construcția începută în 1715 nu reprezintă doar o capodoperă arhitecturală de inspirație barocă. Pentru mine, Alba Carolina este expresia unui destin colectiv, un simbol al statorniciei și al voinței poporului român, care, de-a lungul veacurilor, a știut să își păstreze identitatea și credința.
Între zidurile acestei cetăți s-au născut idei care au traversat generații, păstrând vie flacăra unității și determinării naționale a românilor – o flacără care a condus, în cele din urmă, la împlinirea idealului de a uni toți românii sub un singur steag, într-un stat modern.
Astăzi, în fața acestei cetăți se înalță Monumentul Marii Uniri – un simbol al continuității și al jertfei prin care s-a făurit statul român. Împreună, cetatea și Monumentul Unirii formează un adevărat sanctuar al istoriei noastre comune. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa. Se pregătește domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.
## **Domnul Maricel Popa:**
Bună dimineața! Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Titlul declarației politice de astăzi va fi: „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”.
România se află astăzi într-un moment în care administrarea responsabilă a resurselor naturale reprezintă nu doar o chestiune economică, ci și una de viziune și încredere.
În spațiul public au apărut informații conform cărora, pe data de 18 septembrie, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a deschis ofertele pentru concesionarea a 18 perimetre miniere considerate strategice pentru economia națională. Acestea includ resurse importante de grafit, aur, lignit și huilă – materiale care pot contribui la consolidarea capacității noastre industriale, la dezvoltarea regională și la tranziția către o economie modernă și competitivă.
Aceste regiuni nu reprezintă doar puncte pe o hartă geologică, ci resurse strategice de interes național, care pot contribui decisiv la consolidarea independenței economice a României, iar administrarea lor eficientă trebuie să reflecte interesul general al statului român.
Totuși, în spațiul public au apărut îngrijorări legate de lipsa de informații privind stadiul procedurilor de concesionare. Deși perioada de depunere a ofertelor s-a încheiat pe 15 septembrie, documentele privind rezultatele licitației – procesul-verbal, lista ofertanților și rezultatele – nu au fost încă publicate. Această situație a generat o serie de întrebări și neclarități din partea organizațiilor civice și a cetățenilor interesați.
De asemenea, este important ca procedurile legale să fie respectate cu strictețe, dar și ca instituțiile să aibă timpul și cadrul necesar pentru a evalua în mod profesionist ofertele depuse, astfel încât deciziile finale să servească interesului economic și strategic al României și doar al României.
În acest spirit constructiv, consider că Guvernul României împreună cu ANRM:
– pot clarifica public stadiul procedurii de concesionare și calendarul publicării documentelor oficiale;
– pot să asigure un dialog permanent între instituțiile centrale și autoritățile locale din zonele vizate;
– pot să transmită periodic informații către cetățeni și organizațiile civice interesate.
România are nevoie de echilibru și responsabilitate în gestionarea bogățiilor sale naturale. Aceste resurse sunt un bun comun, iar modul în care le administrăm astăzi va defini încrederea cetățenilor în statul român pentru mulți ani de acum înainte. Patrimoniul național trebuie administrat cu demnitate, competență și responsabilitate. Transparența nu este o opțiune politică, ci o obligație democratică. Fără ea, riscăm să pierdem nu doar resursele, ci și încrederea cetățenilor, o resursă greu de recuperat.
De aceea, cred că transparența, comunicarea și cooperarea nu trebuie privite ca instrumente de critică, ci ca valori fundamentale ale guvernării noastre.
În final, aș dori să reamintesc: nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât...
## Doamnă președinte,
Dragi colegi,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”.
De ani de zile, comunitatea clujeană aude despre planuri grandioase privind dezvoltarea Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, despre extinderi, despre noi destinații, despre crearea unui terminal cargo modern, care să transforme regiunea într-un hub logistic competitiv. Din păcate, realitatea arată altfel – în timp ce alte orașe din vestul țării, precum Oradea, reușesc deja să atragă curse cargo de mare tonaj și să demonstreze eficiență în gestionarea proiectelor, Clujul continuă să se împotmolească în studii, promisiuni și întârzieri administrative.
Este regretabil că un județ cu potențial economic ca Clujul, cu infrastructură în plină dezvoltare și cu o poziție strategică între centrul și nord-vestul țării, nu reușește încă să ofere condițiile logistice necesare pentru transportul aerian de marfă la scară competitivă. În lipsa unui terminal cargo funcțional, pierdem zilnic oportunități economice concrete – investiții, locuri de muncă și parteneriate comerciale care se îndreaptă către alte regiuni mai bine organizate, chiar regiuni din alte țări.
În lipsa unui terminal cargo local, companiile din zonă sunt nevoite să transporte mărfurile pe cale rutieră până la alte aeroporturi, generând costuri suplimentare și trafic intens pe drumurile naționale. Un terminal cargo la Cluj ar scurta lanțurile logistice și ar reduce transporturile rutiere inutile.
Aeroportul din Cluj este al doilea cel mai important din România ca număr de pasageri, însă din punct de vedere logistic rămâne sub potențialul său. Companiile locale din IT, industrie, automotive sau agricultură modernă au nevoie de soluții rapide de export și import, de conexiuni aeriene eficiente, nu doar de intenții. Fără un centru cargo modern, Clujul riscă să rămână un punct de tranzit, și nu un pol de dezvoltare.
Construcția unui terminal cargo modern ar veni la pachet cu extinderea pistei și a platformelor de staționare pentru aeronave cargo, precum și amenajarea de spații de depozitare frigorifică destinate produselor farmaceutice, cărnii, florilor și altor mărfuri perisabile.
Este momentul ca proiectul terminalului cargo să iasă din zona de dezbatere și să intre în cea a implementării. Avem nevoie de o strategie coerentă, de o colaborare reală între consiliul județean, Ministerul Transporturilor, Aeroportul Internațional Cluj și mediul privat. Finanțarea europeană există, dar trebuie valorificată. Investitorii există, dar au nevoie de predictibilitate și de acțiune.
Într-o perioadă în care mobilitatea mărfurilor decide competitivitatea unei regiuni, Clujul nu își mai poate permite amânări. Terminalul cargo nu este un moft, ci o necesitate economică pentru întreg Ardealul. Este un proiect care ar putea aduce venituri consistente la bugetul local, ar sprijini exportatorii, ar crea locuri de muncă și ar consolida poziția Clujului ca lider regional.
Remus Lăpușan, deputat al PSD de Cluj. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.
Se pregătește doamna deputat Ramona Lovin, de la Grupul parlamentar AUR.
## Mulțumesc.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Ramona Lovin. Se pregătește domnul deputat Silviu-Florin Oancea.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”.
Ministerul Afacerilor Externe al României a ajuns o instituție care funcționează după reguli proprii, departe de lege, de merit și de bun-simț. Ceea ce ar trebui să fie o rețea de reprezentare a statului român peste hotare a devenit, din păcate, o rețea de sinecuri și protejați, în care competența nu mai contează, iar responsabilitatea a dispărut complet.
Să începem cu Italia, unde doamna Oana Țoiu, actualul ministru de externe, s-a lăudat public, într-un răspuns oficial, că a numit un consul la Cagliari, în Sardinia. Numai că acolo nu există consulat, nu există sediu, nici autorizație și nici un program de lucru. Avem, practic, un „consul fără consulat”, o ficțiune administrativă pentru care statul român plătește salarii și diurne, în timp ce mii de români sunt obligați să călătorească sute de kilometri pentru a-și face acte. Aceasta nu e diplomație, este bătaie de joc pe bani publici.
Tot în Italia, în consulatele noastre, există angajați locali fără contracte conforme cu legea italiană, oameni care lucrează de ani întregi prin „convenții civile românești”, de parcă ar fi zilieri în propria ambasadă. Sunt deja amenzi aplicate de autoritățile italiene pentru încălcarea legislației muncii și pentru neplata contribuțiilor sociale. În loc să-și ceară scuze, Ministerul de Externe ascunde totul sub preș, ca să nu deranjeze rețeaua internă de „pile și rude de partid”.
Mai departe, la Accademia di Romania din Roma apar informații despre un posibil conflict de interese între ambasadoarea României în Italia, doamna Gabriela Dancău, și un angajat al instituției care poartă același nume.
Iar în Franța, la Bordeaux, avem un consul onorific care nu vorbește limba română, dar de aproape 20 de ani rămâne neatins în funcție, indiferent de guvern sau ministru. Domnul consul este un simbol al imunității totale din MAE: nu vorbește românește, nu are activitate pentru comunitate, dar are vechime.
Dacă timpul alocat unei declarații politice ar fi mai lung, aș putea continua, dar cred că este suficient pentru a se înțelege gravitatea fenomenului.
Domnilor din Ministerul de Externe,
Aceasta nu mai este administrație, este capturarea statului român de o clică de nepăsători.
Dacă mai există un dram de onoare în fruntea acestui minister, să înceapă curățenia acum.
Și Parlamentul poate ajuta: am depus un proiect de lege pentru transparentizarea detașărilor din Ministerul Afacerilor Externe și va intra în curând la vot. Adoptarea acestuia ar fi un prim pas pentru îndreptarea lucrurilor. Diplomația românească nu mai poate fi adăpostul celor fără merit, fără rușine și fără respect față de popor.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Silviu-Florin Oancea.
Se pregătește domnul deputat Doru-Lucian Mușat.
## Bună dimineața!
Deputat Oancea Silviu, Circumscripția nr. 23 Ialomița.
„Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”
În România, nu lipsa inițiativei private este problema, ci birocrația sufocantă a primăriilor, care transformă orice proiect de locuire într-un labirint al absurdului. Dezvoltatorii care vor să construiască legal, cu proiecte solide și investiții corecte, așteaptă luni, uneori ani întregi pentru o autorizație.
În acest timp, prețurile cresc, materialele se scumpesc și creditele nu mai sunt accesibile oamenilor de rând.
Este o rușine ca, în 2025, autorizația de construcție încă să circule în mapă între birouri, în timp ce românii și România își doresc digitalizare. De ce durează un aviz de construire săptămâni întregi? De ce durează o autorizație luni întregi? Pentru că sistemul birocratic trăiește din întârziere, din blocaj și din haos.
În realitate, dezvoltatorii și cumpărătorii sunt victimele aceluiași mecanism corupt. Când primăria nu lucrează eficient, se creează tentația de a ocoli legea. Când funcționarul cere „dosar cu șină” pentru fiecare pas, omul de afaceri pierde bani, iar cetățeanul pierde încredere.
România are nevoie de un sistem de autorizare simplu, digital și transparent, în care fiecare pas să fie urmărit online, cu termene legale clare și transparente și să existe sancțiuni pentru întârziere. Este timpul ca primăriile să devină parteneri ai dezvoltării, nu obstacole administrative.
Nu putem vorbi despre locuințe sigure, despre orașe moderne și despre comunități prospere atâta timp cât hârtia și ștampila sunt mai puternice decât bunul-simț.
Cer public Guvernului să impună un termen unic, de maximum 30 de zile, pentru eliberarea autorizațiilor de construire și să facă un registru public online al întârzierilor, să vedem și noi cine blochează de fapt România.
Haideți să nu mai pedepsim inițiativa, ci să pedepsim blocajul!
Este timpul ca statul să lucreze pentru oameni, nu împotriva lor.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Doru-Lucian Mușat.
Se pregătește doamna deputat Diana Enache.
Bună ziua!
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Acum o săptămână, de la același microfon al Parlamentului României, un deputat maghiar a avut obrăznicia de a face afirmații profund jignitoare la adresa statului român. Din păcate, niciuna dintre instituțiile statului nu a considerat necesar să îl cheme la raport pentru aceste declarații.
Țin să îi transmit acelui cetățean care, spre rușinea noastră, ocupă funcția de deputat în Parlamentul României că datoria sa este să reprezinte interesele României și ale poporului român, nu ale altor state. Noi, românii, vom pleca ultimii din acel ținut inventat, pentru că noi am fost primii acolo. Iar, dacă România îi displace atât de mult, este liber să plece oriunde dorește – nu îi vom duce dorul.
Revenind la această structură care acționează în mod evident împotriva intereselor naționale – ONG-ul UDMR, care nu este partid politic doar pentru a beneficia de mai multe fonduri de la bugetul statului, aproape 65 de milioane de lei doar în 2025 –, observăm o activitate constantă, coordonată și finanțată de la Budapesta, împotriva unității și suveranității României.
În ultimii 10 ani, Ungaria a investit peste 10 miliarde de euro în Transilvania, în domenii strategice: infrastructură, industrie, educație, sport și cultură. Fosta președintă Katalin Novák vizita, la fel ca Viktor Orbán, constant orașe din România, inclusiv Clujul, comportându-se ca și cum s-ar afla pe teritoriul Ungariei. Se ridică statui ale nobililor care i-au asuprit pe români, se construiesc școli exclusiv de limbă maghiară, se finanțează proiecte cu caracter etnic și politic, în timp ce statul român privește pasiv, condus de oameni care, de 36 de ani, au demonstrat o gravă lipsă de viziune și de loialitate față de interesul național.
Ca deputat de Sălaj, atrag atenția că România se află într-un moment de vulnerabilitate geopolitică extrem de periculos. Războiul din Ucraina, retragerea treptată a trupelor americane, coroborată cu relațiile tot mai strânse ale premierului Viktor Orbán cu Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, precum și cu slăbiciunile interne ale României – economice, diplomatice și militare – pot transforma într-o realitate un plan vechi al Budapestei: recuperarea, într-o formă sau alta, a Transilvaniei.
Pericolul este iminent. Este momentul ca întreaga clasă politică românească, indiferent de culoarea politică, să analizeze cu maximă seriozitate și celeritate situația actuală din Transilvania. Nu trebuie să uităm că fără sacrificiul milioanelor de români căzuți în Marele Război, fără jertfa înaintașilor noștri, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă.
Să nu pierdem, din lașitate sau nepricepere, ceea ce strămoșii noștri au câștigat cu sânge și demnitate. România trebuie să rămână unită, puternică și suverană, iar Transilvania va fi întotdeauna pământ românesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Diana Enache? Nu a ajuns. Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels? Nu a ajuns. Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei? De asemenea, nu a ajuns. Ciprian-Constantin Paraschiv? Nu. Petru-Gabriel Negrea? Nu. Silviu-Octavian Gurlui? Nu. Dragoș-Florin Coman? Nu. Mergem la Grupul parlamentar al PNL. Domnul deputat Dumitru Țiplea? Nu. Andrei Daniel Gheorghe. Domnule deputat, vă rog.
Vă mulțumesc. Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică se intitulează „Să învățăm din istorie”.
La 3 noiembrie 1918, Austro-Ungaria capitula în fața Antantei. Un moment istoric care pune capăt unui imperiu de tristă amintire pentru numeroase națiuni europene și un imperiu care pentru românii din Ardeal, din Maramureș, din Crișana și din Banat, dar și pentru cei din Bucovina a reprezentat o epocă de durere, o epocă marcată de politici de deznaționalizare și de marginalizare. Această perioadă a dualismului austro-ungar – 1867-1918 – a reprezentat totodată pentru românii din Transilvania și din teritoriile aflate sub controlul austro-ungar un moment în care aceștia au înțeles că există o singură cale și există o singură direcție – unitatea națională cu frații din Regatul României.
Și cred astăzi că este foarte important să înțelegem ceea ce înseamnă o elită politică devotată idealului național și o elită politică inteligentă, puternică, demnă și curajoasă, care
înțelege foarte limpede să aleagă calea dreaptă în momentele dificile ale istoriei.
La 2 noiembrie 1918, la Arad, sub conducerea lui Ștefan Cicio Pop, având în componență mari personalități, precum: Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad, Ion Flueraș, Iosif Jumanca și mulți alții, funcționa deja Consiliul Național Român. Românii din Transilvania foarte rapid vor trece la acțiune și la 9 noiembrie deja își solicită dreptul la autoguvernare. Drept la autoguvernare pentru toți românii din Transilvania și Partium.
Cred că este foarte important să înțelegem astăzi cum s-a ajuns la 1 Decembrie 1918. S-a ajuns prin curaj, prin determinare și prin foarte mult patriotism. Iar acest patriotism este ceea ce avem noi nevoie astăzi. Patriotismul și capacitatea de a înțelege care este destinul nostru național. Și noi astăzi, în clipele pe care le traversăm, trebuie să înțelegem că suntem o singură națiune română în Europa. Trebuie să știm că Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, iar idealul democratic al unității naționale a tuturor românilor într-o singură națiune liberă și puternică în Europa este întotdeauna valabil.
Să nu uităm modelul marilor patrioți care au reușit să facă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Alba Iulia. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Alexandru Popa? Nu a ajuns. Domnul deputat Mircea Fechet. Vă rog.
Și se pregătește colegul Ștefan Tanasă, de la Grupul parlamentar al USR.
Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor deputați, Dragi colegi,
Administrația publică locală reprezintă coloana vertebrală a României moderne. Este cea care leagă statul de cetățean, politicile publice de viața de zi cu zi, programul de guvernare de realitate. Iar dacă această coloană vertebrală este slăbită întregul corp al statului devine rigid, ineficient și dezechilibrat.
Așa se vede, de fapt, pe radiografia administrației publice locale, conform celui mai recent raport de audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2021-2023. O radiografie care confirmă ceea ce noi, liberalii, am spus constant: structura administrativă locală nu mai reprezintă realitatea din teren, iar până nu reușim să resetăm ceasul României în fiecare comunitate nu vom putea vorbi despre eficiență, performanță și echitate, ci despre blocaj, risipă și vulnerabilitate.
În anul 2023, de exemplu, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Asta înseamnă că aproape trei sferturi dintre localitățile mici din România nu ar putea funcționa fără sprijinul guvernamental anual, multe primării nu ar putea plăti nici salariile ori să ofere servicii publice locale de bază.
Mai mult de atât, arhitectura administrației locale nu mai corespunde cu noile realități demografice. Peste jumătate dintre orașele din România nu mai ating pragul minim de 10.000 de locuitori. În același timp, 432 de comune au sub 1.500 de locuitori, iar unele situații sunt critice în privința resurselor financiare și a capacității administrative.
Dragi colegi,
România pe care vrem să le-o lăsăm copiilor noștri depinde de cum regândim acum structura administrativ- teritorială, de cum propunem noi criterii de clasificare a localităților, de cum încurajăm colaborarea între UAT-uri pentru servicii publice mai bune, inclusiv digitalizate, și cu costuri mai mici. Toate acestea, aplicând o grilă care să nu penalizeze zonele neglijate de marile investiții în infrastructură și efectul de multiplicare a acestora în ani. Ce se face în doi ani nu se poate recupera pentru ce nu s-a făcut în 20 ani, iar pentru decalajele de dezvoltare influențate de la centru nu trebuie să plătească nevinovații.
Așadar, reforma administrației publice, inițiată de premierul Ilie Bolojan, nu este o reformă ușoară, dar este una corectă. Dovadă și numărul uriaș al criticilor și al frânarilor care nu vor să resetăm ceasul administrativ al României, să sincronizăm instituțiile cu ora românilor și să ieșim din inerția păguboasă – „merge și așa”.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Ștefan Tanasă. Se pregătește domnul deputat Andrei Gheorghiu.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Astăzi am depus în Parlament o nouă inițiativă legislativă, o lege care vizează direct parlamentarii condamnați definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Se poate și fără portițe, fără interpretări părtinitoare, fără artificii care decredibilizează funcția parlamentară și compromit încrederea în această instituție fundamentală pe care avem datoria să o servim cu demnitate, nu să o folosim ca scut.
Se poate. Se poate să fim onești, demni și drepți. Se poate, dacă vrem cu adevărat ca legea să nu mai facă diferența între cel aflat la putere și cel care l-a trimis acolo.
Până la momentul prezentei propuneri, în situația parlamentarilor condamnați definitiv, statutul acestora a funcționat de cele mai multe ori ca un scut care s-a intercalat în actul de justiție și a afectat grav principiul independenței justiției. Votul plenului, care în mod normal ar fi trebuit să fie o simplă formalitate, a devenit adesea un instrument de propagandă politică, iar rezultatul său nu a reflectat decât suma unor voințe politice, slăbind astfel încrederea românilor în Parlament.
Propun, prin această inițiativă legislativă, un principiu simplu și de bun-simț: un parlamentar condamnat definitiv pentru o infracțiune săvârșită cu intenție își pierde de drept mandatul, în clipa în care hotărârea judecătorească rămâne definitivă.
Fără portițe de scăpare.
Fără voturi salvatoare.
Fără negocieri care compromit încrederea publică.
Parlamentul nu mai poate fi scut pentru cei condamnați, ci trebuie să revină la adevărata sa menire: să fie un simbol al responsabilității și al integrității funcției publice.
Concret, instanța va transmite hotărârea definitivă Camerei de care aparține parlamentarul, Biroul permanent va lua act imediat de încetarea mandatului și va declara locul vacant, iar totul se publică în Monitorul Oficial – transparent, clar, vizibil pentru toți.
Astfel, legea se aplică egal pentru toți, fără excepții, fără interpretări și fără a genera rumoare publică sau a decredibiliza Parlamentul. Așa cum se întâmplă în democrații mature precum Franța, Germania, Italia sau Spania, pierderea mandatului în urma condamnărilor penale trebuie să fie automată, nu opțională și nici conjuncturală.
Îmi doresc ca prin această inițiativă, împreună, să aliniem România la standardele europene de integritate și bună guvernare, dar, mai important, să aliniem Parlamentul la așteptările românilor.
Proiectul propus asigură, totodată, tratament egal între parlamentari și ceilalți aleși.
Cu această ocazie avem posibilitatea să transmitem românilor un mesaj clar: „Cine a greșit răspunde imediat. Cine respectă legea continuă să servească poporul român.”
Adoptarea acestei modificări va fi un test de maturitate politică. Dacă îl trecem, vom dovedi că statul de drept funcționează, că democrația românească s-a maturizat și că nimeni, absolut nimeni, nu este mai presus de lege.
Aceasta este datoria noastră față de români. Aceasta este promisiunea noastră față de România. Acesta este mesajul meu pentru dumneavoastră. Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Andrei Gheorghiu. Se pregătește domnul deputat Brian Cristian.
Mulțumesc, doamnă președinte.
„300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră” Stimați colegi,
De mai bine de 15 ani românii așteaptă ca votul lor de la referendumul din 2009 să fie respectat. A fost un vot clar, fără echivoc: 300 de parlamentari. Atât și nu mai mult! Și, totuși, de 15 ani acest vot a fost ignorat sistematic de partidele care se tem de o instituție eficientă și responsabilă.
România are astăzi unul dintre cele mai numeroase parlamente din UE – locul 6, ca dimensiune. Iar paradoxul este evident: avem mulți parlamentari, dar puțină reprezentare reală. Avem mii de inițiative, dar prea puțină reformă. Avem nenumărați deputați și senatori despre care cetățenii nici măcar nu știu că există, pentru că rolul lor e redus la acela de „buton de vot” pentru șefii de partid.
Reducerea numărului de parlamentari nu înseamnă mai puțină democrație. Dimpotrivă, înseamnă o democrație mai eficientă, mai transparentă, mai apropiată de oameni. Înseamnă un Parlament care lucrează, nu doar votează la comandă.
Este momentul să le spunem oamenilor adevărul: avem un Parlament sufocat de comisii și proiecte care se învârt de ani de zile, fără rezultat real. Legi fără sens, create doar pentru a îmbunătăți imaginea politicienilor, și ordini de zi aglomerate cu proiecte lipsite de relevanță, menite să ascundă incapacitatea de a face reformă.
Pentru a construi un stat responsabil și eficient trebuie să abordăm aceste probleme în mod real: să reducem numărul de parlamentari, să promovăm transparența și să ne concentrăm pe o legislatură care să răspundă cu adevărat nevoilor cetățenilor și intereselor țării.
USR a depus un proiect de lege care transpune exact voința populară exprimată la referendum. Realitatea însă este simplă: nimeni din clasa politică veche nu vrea un Parlament mai mic. Pentru că un Parlament mai mic înseamnă mai puține locuri de împărțit, mai puține sinecuri, mai puțină disciplină de partid și mai multă transparență.
Și nu e vorba de populism, ci de bun-simț. De responsabilitate față de contribuabili. De un gest minim de respect pentru cei care ne plătesc salariile și așteaptă, pe bună dreptate, un stat mai suplu, mai eficient, mai aproape de nevoile lor.
## Dragi colegi,
Dacă acest Parlament vrea să își recapete credibilitatea pierdută, primul pas este să respecte voința românilor. Când milioane de oameni spun „ajunge cu risipa”, Parlamentul nu are dreptul să le răspundă cu aroganță.
USR respectă voința românilor.
Acum este rândul tuturor celorlalți să dovedească dacă sunt în slujba oamenilor sau în slujba propriilor scaune. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Brian Cristian? Încă nu a ajuns. Domnul deputat Marius Alecsandru.
Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!
Tema declarației de astăzi: „Adevăr și minciună în narativele politice!”.
Auzim tot felul de discuții pe tema prețului la energie.
Sunt multe voci, mai ales din zona suveraniștilor, care afirmă că în România este cel mai mare preț al energiei electrice.
Nimic mai fals! România este undeva la mijlocul clasamentului, fiind state în Europa unde prețul este de 55 de eurocenți/kWh, cum ar fi statele nordice, Germania, Elveția, Austria, multe state din Europa având prețul de 32-35 eurocenți/kWh, deci mai mare decât cel din România.
Așadar, mai ușor cu acest narativ, căci este total fals!
Mai circulă un alt narativ cum că energia verde fotovoltaică este cea mai scumpă. Este total fals acest narativ – poate se întâmpla asta prin anii 2010, când tehnologia fotovoltaică era de 10 ori mai scumpă decât acum.
În acest moment, un parc fotovoltaic de 10 MWp costă 5 milioane de euro și dezvoltă o producție anuală de energie de 12.000 MWh, în timp ce o hidrocentrală de 10 MW costa de 4-5 ori mai mult.
Într-adevăr, centralele fotovoltaice produc numai ziua, însă nici hidrocentralele nu au o producție constantă, ele funcționând după un program de uzinare. În plus, ele funcționează, în realitate, la o putere mult mai mică decât cea teoretică din proiectare, undeva la jumătate sau chiar mai puțin. Hidrocentralele nu sunt chiar așa de verzi cum s-ar părea la prima vedere, căci pentru a fi construite se afectează în mod semnificativ și iremediabil mediul. Mai ales dacă hidrocentrala nu are nici acumulare, atunci chiar nu merită să fie făcută o astfel de investiție.
Costul cel mai mare de producere a energiei este în situația centralelor pe cărbune, iar energia nucleară este una dintre cele mai bune variante, în urma unei analize costbeneficiu, întrucât randamentul de conversie este cel mai bun, respectiv de 98%.
Pe de altă parte, producția de energie este un aspect, dar un alt subiect important este și rețeaua de distribuție și transport. Degeaba produci, dacă nu poți să transporți.
România trebuie să investească semnificativ pe această temă. Transformatoarele digitale care își adaptează setările în funcție de ce se întâmplă pe rețeaua de distribuție pot fi o bună soluție.
O altă soluție este investiția în bancuri de baterii care vor stoca energia produsă și se creează astfel un multiplu beneficiu: pe de o parte, stabilitatea rețelei, pe de altă parte, se poate valorifica energia atunci când cererea este mai mare și, în plus, bancurile de baterii conferă autonomie energetică și deci funcționare insulară în situații de nefuncționare a rețelei naționale.
Mulțumesc.
Marius Alecsandru, deputat de Buzău.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Ștefan Bouda.
Nu a ajuns.
Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Mihai Țiu.
Doamnă președinte, Stimați colegi, Binecuvântat popor român,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”.
În ședința Camerei Deputaților din data de 29 octombrie 2025, deputatul UDMR din județul Covasna a afirmat, într-o declarație politică, că în România există un așa-zis „Ținut Secuiesc” și că pe 26 octombrie, când noi, românii, sărbătoream sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, s-a proclamat autonomia Ținutului Secuiesc în peste 100 de localități.
În discursul susținut de deputat în Parlamentul României i-a invitat pe toți românii să plece din propria țară și a afirmat că România este rușinea Europei, încălcând suveranitatea statului român.
În Camera Deputaților, în momentul acestei declarații politice, deputații Partidului SOS România au protestat față de această declarație către președintele de ședință, spunând că în România se respectă doar Constituția și legile țării.
Îl felicit pentru reacție pe domnul Cozma și mai ales că, la finalul declarației domnului deputat, i-a citit prevederile art. 1 și 2 din Constituția României.
Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea, Constituția se respectă, nu se negociază!
Articolul 1 prevede că: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.”
Reamintesc deputatului UDMR că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie și nu va face obiectul unor negocieri, indiferent de structura guvernării.
Cer public sancționarea deputatului UDMR pentru încălcarea Constituției și mai ales pentru că nu se află la prima abatere; anterior a mai inițiat și alte proiecte privind autonomia Ținutului Secuiesc.
Îi transmit domnului deputat că în România nu putem să afirmăm în felul următor: „România este rușinea Europei.” Suntem un exemplu în Europa în ceea ce privește respectarea minorităților naționale, suntem un exemplu în Europa în ceea ce înseamnă conviețuirea între minorități și așa vom rămâne pentru totdeauna.
Reamintesc în felul următor, dragi români: „Un popor unit nu poate fi învins!”
De aceea, astăzi, pentru toți cetățenii României, spun în felul următor: singurul simbol este Tricolorul României. Mulțumesc.
Deputat Mihai Țiu, ales în Circumscripția electorală nr. 30
Olt.
Doamnă președinte,
Doar o mențiune.
Ne-ați comunicat la începutul ședinței că partidele care sunt la guvernare au câte patru declarații politice.
Nu este corect ca PSD, PNL și USR să aibă câte patru declarații.
Vă rog, comunicați către Comitetul liderilor să revizuiască această regulă.
Mulțumesc frumos.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/21.XI.2025
Mulțumesc și eu. Am să comunic și eu.
Puteți să comunicați și dumneavoastră liderului Grupului parlamentar SOS România.
Este o decizie a Comitetului liderilor pe care o respectăm. Din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Valentin Răducea.
Se pregătește domnul deputat Robert Alecu, neafiliat.
Vă mulțumesc.
„România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”
Stimați colegi,
Astăzi nu vorbesc despre cifre, ci despre ruinele tăcerii. În ultimele luni au fost prezentate public imagini dureroase ale unor monumente istorice abandonate, fonduri europene pierdute și proiecte de restaurare rămase doar pe hârtie.
România, țara cu una dintre cele mai bogate moșteniri arhitecturale din Europa, riscă să-și piardă trecutul nu din lipsă de bani, ci din lipsă de voință.
Castele medievale se năruiesc în tăcere, conacele care au găzduit generații de intelectuali devin ruine, iar satele tradiționale dispar, în timp ce noi, ca stat, ne pierdem reperele și memoria colectivă.
De ce am ajuns aici?
– Pentru că patrimoniul a fost tratat ca o temă decorativă, nu ca o prioritate de stat.
– Pentru că proiectele sunt blocate între avize, comisii și hârtii.
– Pentru că statul român, deși are zeci de instituții și direcții culturale, nu are o strategie unitară și coerentă pentru salvarea patrimoniului național.
Dragi români,
Patrimoniul României nu este o amintire, este o resursă vie.
Fiecare clădire salvată poate deveni un centru cultural, o destinație turistică, o lecție de istorie și un loc de muncă.
Fiecare zid restaurat este o victorie împotriva uitării.
În Europa, fiecare piatră veche este o lecție de civilizație. În România, fiecare ruină devine o lecție de indiferență. Nu putem cere tinerilor să-și iubească țara dacă nu le arătăm de ce merită iubită.
Nu putem clădi viitorul pe ruinele trecutului, ci doar pe demnitatea de a-l proteja.
De aceea, solicit public elaborarea unui program național pentru salvarea patrimoniului abandonat, care să includă: – identificarea de urgență a clădirilor istorice în pericol; – preluarea și restaurarea lor prin parteneriate publicprivate;
– stimulente fiscale pentru cei care investesc în conservare;
– și, mai ales, crearea unei autorități unice pentru coordonarea acestor proiecte, pentru a opri risipa de timp, bani și monumente.
Dragi colegi,
Istoria nu se apără cu discursuri, ci cu acțiune. Și fiecare zi de întârziere înseamnă o ruină în plus și o amintire pierdută pentru totdeauna.
Pentru că o țară care își abandonează istoria își abandonează sufletul.
Vă mulțumesc.
Valentin Răducea, deputat, Suceava.
Domnul deputat Robert Alecu.
Se pregătește domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.
Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Avem o țară, avem o datorie”.
A fost nevoie de un cântec pentru ca unii să își amintească din nou că România trebuie pusă la punct. „Avem o Țară”, cântecul intonat de un cor de copii în Catedrala Națională a fost catalogat drept o provocare. Nu pentru conținutul său – curat, moral și creștin –, ci pentru o presupusă semnătură, vehiculată de oameni grăbiți să arate cu degetul. Din acel moment, adevărul a fost lăsat deoparte. S-a declanșat o nouă vânătoare ideologică.
Versurile nu aparțin lui Radu Gyr, ci maicilor de la Mănăstirea Diaconești, județul Bacău, și au fost scrise în anul 2007. Dar, chiar și dacă ar fi fost ale lui Radu Gyr, textul nu glorifică nicio mișcare politică, nu justifică crime și nu incită la ură. „Avem o țară ca o gură de rai, avem o cruce și un împărat.” Acesta este conținutul real. Nimic mai mult, nimic ascuns. Un cântec despre neam, credință și speranță. A-l transforma într-un delict cultural arată cât de departe s-a ajuns cu cenzura travestită în morală.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 pedepsește propaganda fascistă și cultul criminalilor de război, însă nu pedepsește poezia, nici cântecul, nici rugăciunea. A cere autosesizarea parchetului pentru o piesă cântată de un grup de copii nu o poți numi vigilență, ci, mai degrabă, abuz moral. Și devine cu atât mai grav când solicitarea vine din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, o instituție finanțată din bani publici. Cine vorbește pe bani publici trebuie să o facă cu răspundere și cu respect față de adevăr, nu în logica stigmatizării.
România este astăzi singurul stat din Europa care predă, ca disciplină distinctă și obligatorie, „Istoria evreilor. Holocaustul”. Nu dintr-o nevoie firească de cunoaștere, ci dintr-o teamă instituționalizată de a nu fi judecați greșit. Din acea teamă s-a născut, treptat, deprinderea de a vorbi cu precauție, chiar și atunci când spunem adevărul.
Biserica Ortodoxă Română nu are nevoie să fie tolerată. Are dreptul să fie respectată. Ea a fost și rămâne coloana vertebrală a neamului românesc. În jurul ei s-au păstrat limba, credința și statornicia acestui neam. Avem o țară, avem credință, avem sfinți în rai. Acesta este adevărul pe care nu-l putem interzice.
Și, totuși, în fața zgomotului, trebuie spus limpede: a iubi țara nu este o vină, ci o datorie. Cine înțelege asta înțelege de ce s-a cântat. Cine nu, caută vinovați acolo unde nu există. Avem o țară, avem credință, avem sfinți în rai. Cât timp vom ști să le prețuim, România nu va avea nevoie să se justifice în fața nimănui.
România nu se rostește în șoaptă. România se cântă cu demnitate. Vă mulțumesc.
Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru? Nu a ajuns.
Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke. Se pregătește domnul Alexandrin Moiseev.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Doresc să aduc astăzi în atenție o problemă care privește direct siguranța și bunăstarea a peste o sută de mii de locuitori ai municipiului Galați, mai exact, situația Prizei Dunării, principala sursă de apă a orașului. Acest obiectiv strategic, care asigură peste 65% din necesarul de apă potabilă a municipiului, se află în prezent în proprietatea Combinatului Siderurgic Liberty Galați, o companie aflată într-o situație juridico-economică extrem de instabilă.
În cazul în care această captare ar fi afectată de proceduri judiciare, insolvență sau deconectare de la energie, orașul Galați riscă o criză fără precedent. Ar fi vorba de o întrerupere totală a alimentării cu apă pentru populație, spitale, școli și instituții publice. Este, așadar, o problemă de securitate națională, nu doar una locală.
Primăria Municipiului Galați și operatorul regional Apă Canal au transmis deja Guvernului un memoriu justificativ, solicitând preluarea în proprietatea publică a Prizei Dunării sau instituirea unui regim special de administrare, astfel încât funcționarea stației să fie protejată indiferent de situația combinatului. Totodată, au fost propuse soluții temporare de garantare a furnizării energiei electrice și de modernizare a echipamentelor de pompare, în prezent, depășite tehnologic.
În numele gălățenilor pe care îi reprezint, solicit Guvernului să trateze această chestiune cu maximă prioritate. Priza Dunării este o infrastructură critică pentru întreaga regiune, iar protejarea sa nu poate fi amânată.
Stimați colegi, nu putem permite ca un serviciu public esențial, cum este alimentarea cu apă, să depindă de incertitudinea financiară a unui operator privat. Galațiul are nevoie de siguranță, nu de improvizații. Este momentul ca statul să-și asume rolul de garant al continuității serviciilor vitale pentru cetățeni.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Alexandrin Moiseev.
Se pregătește doamna deputat Diana Enache, de la Grupul parlamentar AUR.
## Mulțumesc frumos.
Doamnelor și domnilor deputați, „România are nevoie de stabilitate, nu de orgolii”.
România traversează o perioadă complexă. Trăim vremuri în care incertitudinea și tensiunea definesc scena internațională, iar cetățenii așteaptă de la noi, de la clasa politică, maturitate, echilibru și responsabilitate. Într-o lume în care războaiele și crizele se succed cu o viteză tot mai mare, România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice interne.
Țara noastră este membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, parte dintr-o comunitate a valorilor democratice, a solidarității și a respectului pentru lege. Tocmai de aceea, trebuie să dovedim, zi de zi, că știm să fim un partener credibil, un stat predictibil și o societate care își asumă propriul destin european.
România a făcut progrese semnificative în ultimii ani – în infrastructură, în digitalizare, în energie, în consolidarea statului de drept și în protejarea frontierelor sale. Dar aceste progrese sunt fragile dacă nu există unitate și continuitate politică.
De aceea, fac un apel direct către toți colegii din coaliția de guvernare:
Să lăsăm orgoliile personale deoparte. Să încetăm luptele interne, care slăbesc încrederea oamenilor și dau apă la moară populismului. Să ne reamintim că nu am fost aleși pentru a ne război între noi, ci pentru a guverna o țară care are nevoie de soluții, de seriozitate și de direcție.
Românii nu așteaptă de la noi scandaluri, ci rezultate. Ei vor drumuri mai bune, spitale funcționale, școli moderne,
locuri de muncă stabile și o administrație care să lucreze pentru cetățean, nu împotriva lui.
Guvernul are nevoie de sprijin, nu de piedici puse din interior. În momentele în care economia europeană este în tensiune, când inflația apasă familiile, când vecinii noștri trec printr-un război și criză, România trebuie să arate unitate și seriozitate.
A fi proeuropean nu înseamnă doar a repeta lozinci, ci a guverna cu respect pentru principiile europene: transparență, dialog, colaborare și responsabilitate publică. A fi proeuropean înseamnă să punem interesul național acolo unde îi este locul – în centrul deciziilor noastre.
Reformele începute trebuie duse până la capăt. Reforma administrativă, reforma fiscală, reforma educației și a sănătății, modernizarea infrastructurii și digitalizarea statului nu pot fi amânate la nesfârșit din motive politice sau din calcule electorale. Fiecare blocaj costă. Fiecare zi pierdută în certuri politice înseamnă drumuri neasfaltate, investiții nefinalizate și vieți afectate.
România nu își mai permite o clasă politică preocupată de imagine și de poziții.
Țara are nevoie de o clasă politică preocupată de soluții și de rezultate.
De aceea, apelul meu este unul simplu și sincer:
Să sprijinim Guvernul, să consolidăm coaliția, să lucrăm împreună pentru stabilitatea politică și pentru continuarea reformelor care aduc beneficii concrete oamenilor.
Istoria nu îi va ține minte pe cei care au câștigat dispute între partide, ci pe cei care au avut curajul să pună România mai presus de sine.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Doamna deputat Diana Enache? Nu a ajuns.
Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, de asemenea, nu a ajuns.
Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.
Se pregătește domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.
## Doamnă președinte, Stimați colegi,
În toate penitenciarele în care am fost în control am văzut aceeași problemă – oameni care au îndeplinit toate condițiile pentru eliberarea condiționată sunt amânați de comisii, fără explicații clare. Mulți au muncit, au avut un comportament exemplar, au executat cea mai mare parte din pedeapsă, dar sunt ținuți în continuare în spatele gratiilor. Unii sunt la a doua sau chiar la a treia amânare.
Nu putem să risipim banii publici pentru a ține închiși oameni care și-au plătit datoria față de lege. Statul cheltuie milioane de euro anual pentru hrană, pază și întreținerea deținuților care ar fi putut fi deja liberi, oameni care au muncit, au dat dovadă de disciplină și de îndreptare. În loc să cheltuim banii publici pe deținuți, ar trebui să-i folosim pentru pensionarii care își numără banii leu cu leu și pentru copiii fără sprijin.
Nu are rost să ținem la nesfârșit închisori pline de oameni care au furat o găină sau o căruță de lemne. În schimb, trebuie să facem loc pentru adevărații infractori, politicienii care au jefuit bugetul public, care au trăit din contracte umflate și au distrus încrederea oamenilor în stat.
Vedem, în ultimele zile, cum mafia PNL de la Brașov a ajuns acolo unde îi este locul – după gratii. DNA a început, se pare, în sfârșit, să-și facă treaba, dar așteptăm să o facă la fel în toate județele țării.
Altă combinație a celor de la PNL este achiziția microbuzelor școlare, finanțată prin fonduri europene. Cercetările arată că prețul plătit de unele consilii județene este de două sau chiar de trei ori mai mare decât prețul real de piață.
Să nu uităm de dosarul Nordis, unde protagoniști sunt cei mai mari și cei mai grei din PSD.
Doar când vom curăța clasa politică de hoți și de profitori România va avea o șansă! Iar, dacă vrem să fim corecți cu oamenii simpli, să nu îi mai ținem închiși pe cei care s-au îndreptat, în timp ce marii corupți stau acasă și se bucură de ce au furat.
Închisorile României trebuie să se golească de amărâți și să se umple de politicienii corupți. Asta ar fi dreptatea adevărată. Vă mulțumesc.
Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv. Se pregătește domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.
„Batjocură față de infrastructura sportului românesc” Stimată doamnă președinte de ședință, Stimate colege, Stimați colegi,
Ani la rând, guvernările ticăloase au perpetuat ignoranța sfidătoare cu privire la situația dezastruoasă a unei baze sportive bucureștene de calibru – Arenele BNR. Acolo, unde s-a jucat tenis de performanță, s-au organizat turnee remarcabile, s-a promovat imaginea României prin diplomație sportivă, s-a jucat tenis la nivel înalt și generații de copii au început tenisul, acum este doar un amalgam de mizerie și interese personale! Acum, dar nu de-acum – de ani și ani la rând!
Dar complicitatea toxică a sistemului trebuie să se oprească aici. Complexul sportiv BNR a fost cedat de statul român către BNR, prin MTS, în anul 1991. Azi, clădirile complexului sunt în stare de degradare incalificabilă, terenurile pentru sport sunt utilizate drept parcări de către BNR, iar pe stadionul de tenis se dispută competiții între angajații Băncii Naționale! Nu e o glumă, e un sfidător privilegiu pe care banca și-l permite pe spinarea românilor! Și se mai numește și bancă națională!
S-au ridicat public împotriva acestei situații dureroase Ilie Năstase și Ion Țiriac, apoi președintele Federației Române de Tenis, foști mari fotbaliști și personalități ale societății românești. Degeaba! De ce Guvernul României nu face niciun demers pentru a readuce complexul sportiv în posesie, pentru a-l putea repune în circuitul public? De ce se permite ticăloșia în continuare?
Purtătorul de cuvânt al BNR declară că banca nu poate investi în refacerea infrastructurii pentru că nu poate dovedi utilitatea acesteia pentru Banca Națională. A, dar, între timp, poate să folosească totul spre distracția propriilor angajați, să parcheze mașini și să privească distrugerea râzând?! Poate, pentru că Guvernul român o lasă!
Vă solicit de urgență, domnilor și doamnelor guvernanți, să demarați procedurile prin care Complexul Sportiv Arenele BNR să poată reintra în circuitul sportiv, să poată beneficia de un statut așa cum i-a fost menit, iar absurdul să nu meargă mai departe, sub formă de privilegiu exclusiv pentru oamenii băncii și nedreptate pentru români!
Iar dacă BNR, care a plătit în 1991 o sumă infimă, solicită azi, așa cum se aude, sume de ordinul zecilor de milioane de
euro în schimbul complexului sportiv, e tot de datoria Guvernului să depună toate diligențele pentru a nu permite, fie și o secundă, un astfel de jaf!
Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc. Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea. Se pregătește domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.
„România – captivă în birocrația intereselor private” Doamnă președinte, Stimați colegi,
Astăzi doresc să aduc în atenția dumneavoastră o realitate pe care o resimt tot mai acut întreprinzătorii români, cei care țin în viață economia reală a acestei țări. Ei se confruntă zilnic cu o birocrație excesivă, cu reglementări impuse fără logică economică, fără test de impact și fără viziune. România a devenit un stat în care reglementarea a devenit o industrie. În spatele unor norme aparent utile se ascund adesea interese private, care profită de obligativitatea unor servicii și taxe impuse artificial. Avem audituri financiare obligatorii pentru IMM-uri la plafoane mult sub cele europene, avem evaluări periodice din active și clădiri care nu aduc nicio valoare, dar costă mii de lei, avem onorarii notariale calculate procedural, deși în alte state europene acestea sunt fixe, indiferent de valoare, iar firmele mici sunt nevoite să obțină avize și certificate inutile doar pentru a alimenta un mecanism birocratic tot mai costisitor.
În industria ospitalității, antreprenorii plătesc taxe pentru drepturi de autor către organizații private care funcționează ca monopoluri legale, fără transparență și fără garanția că banii ajung acolo unde ar trebui – la artiști. Aceleași practici se regăsesc și în alte domenii, unde servicii private devin obligatorii prin reglementări făcute parcă special pentru a genera venituri sigure unor structuri privilegiate.
Aceasta nu mai este o birocrație administrativă, este o birocrație parazitară care trăiește din munca celor care produc. Este o birocrație care descurajează inițiativa, inhibă investițiile și transformă antreprenorul român într-un suspect permanent.
De aceea, fac apel ferm către Guvern și către comisiile parlamentare de specialitate să inventarieze toate serviciile și taxele obligatorii impuse IMM-urilor și cetățenilor, să elimine aceste obligații care nu aduc beneficii reale și să supună orice nouă reglementare testului IMM și unei analize de impact economic real.
România nu are nevoie de un stat care complică, ci de un stat care eliberează energia antreprenorială.
Este timpul să redăm demnitatea contribuabilului român și respectul față de timpul și munca lui. Să demonstrăm că statul lucrează pentru cetățeni, nu împotriva lor. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui. Vă rog. Și la mulți ani!
## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**
Stimați colegi,
Declarația mea este închinată acelora din afara țării. Evident, avem o Românie și peste hotare. Peste 6 milioane de români sunt peste hotare.
Iar zilele trecute am asistat la un tragic eveniment în Italia, în care un cetățean român, Octav Stroici, în vârstă de 66 de ani, și-a pierdut viața într-un cumplit accident. Astăzi, Roma a declarat o zi închinată lui, o zi pentru cetățeanul român, ceea ce ar fi trebuit și comunitățile noastre, și comunitatea românească, de aici, din țară, să facă, în mod simbolic.
Permiteți-mi, în onoarea și în cinstea familiei îndurerate, să ofer un moment de reculegere.
##
## Stimați colegi,
Tot mai multe voci din diaspora, din Italia, din Franța, și nu numai, reclamă o stare precară, condiții dificile – condiții dificile de comunicare cu consulatele și cu ambasadele României, condiții dificile pentru copii, condiții dificile pentru a avea acces la resursele de cultură și de identitate națională.
Tot mai multe voci reclamă o pasivitate de neînțeles a autorităților române față de cetățenii români de peste hotare. Și, în numele lor, am început cu mai multe declarații, pentru a clarifica situația acestor consulate, a acelora care ne reprezintă în străinătate, cu profesionalism de multe ori, dar iată că sunt și cazuri de nemulțumire profundă. Este vorba de comunități și de organizații românești din diaspora care, de foarte multe ori, fac înzecit, mult mai mult decât ce fac autoritățile române pentru cei de acolo. E vorba de acțiuni culturale, e vorba de acțiuni umanitare; pentru cei de acasă, pentru românii de acasă, trimit pachete acasă de Crăciun, iar în situații dificile, atunci când au fost inundațiile în țară, atunci când au fost catastrofe naturale pentru cei de acasă, ei au fost primii care au trimis acasă, din bruma de câștig pe care îl au acolo, pentru a-i ajuta pe cei de acasă, cu devotament, cu prețuire, cu respect pentru semeni.
Este un gest și o motivație pentru noi toți să fim măcar la fel de buni.
Vă mulțumesc frumos.
Silviu Gurlui, deputat AUR, Iași.
## Mulțumesc.
Au ajuns colegii de la Grupul parlamentar al PNL? Încă nu.
USR?
Nu.
Minorități – tocmai ce a ieșit din sală colegul; revine.
Trecem la Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Tudor Ionescu.
Se pregătește doamna deputat Gabriela Porumboiu, de la Grupul parlamentar POT.
## **Domnul Tudor Ionescu:**
## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Vă vorbesc astăzi atât ca parlamentar, cât și ca apărător, din totdeauna, al Constituției și al integrității teritoriale a României. Ca deputat, am jurat credință patriei mele, România, la fel ca fiecare dintre dumneavoastră. Am jurat să apăr suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României, așa cum au jurat și deputații UDMR. Am jurat să respect Constituția, care afirmă limpede la articolul 1 că „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Aceste cuvinte nu sunt simple formulări juridice, ci testamentul celor care au clădit România modernă.
În acest context, condamn cu fermitate declarațiile deputatului UDMR Kulcsár-Terza József, care, de aici, de la tribuna Parlamentului României, a cerut autonomia așa-zisului „ținut secuiesc” și a avut obrăznicia de a spune că românii ar trebui să plece din Ardeal, din propria lor țară! Este un afront intolerabil la adresa poporului român, a Constituției și a demnității acestui Parlament. Astfel de afirmații nu au ce căuta într-o instituție fundamentală a statului român!
Și mai grav este că și alți înalți demnitari ai statului par să fi uitat că reprezintă România. Am văzut un prim-ministru care, în loc să apere simbolurile naționale, a ascultat fără reacție imnul așa-zisului „ținut secuiesc”. O astfel de imagine rușinoasă ar trebui să ne trezească pe toți. România nu are nevoie de conducători care pleacă fruntea, ci de oameni politici care o țin sus, cu mândrie și curaj!
De peste 20 de ani militez pentru unitate națională și lupt împotriva separatismului maghiar. Am organizat zeci de manifestări patriotice la Sfântu Gheorghe și Miercurea-Ciuc, pentru a le da curaj românilor marginalizați din județele Covasna și Harghita. Iubesc aceste județe și vă asigur că așa-zisul „ținut secuiesc” nu există. Constituția prevede clar că teritoriul României este împărțit în comune, orașe și județe, nu în „ținuturi” sau „regiuni”.
Mai mult, județele Harghita și Covasna sunt inima geografică și istorică a României, acolo se află cea mai mare densitate de cetăți dacice și castre romane de pe teritoriul României, după Sarmizegetusa. Peste 200 de așezări dacice, 34 de cetăți dacice și 10 castre romane au fost descoperite, până acum, în această vatră multimilenară a poporului român.
Solicit deci tuturor parlamentarilor să condamne, fără echivoc, orice demers autonomist sau separatist care contravine Constituției. Tăcerea în fața acestor atacuri este o formă de complicitate!
Parlamentul trebuie să rămână bastionul unității naționale. Iar atâta timp cât noi, parlamentarii SOS România, vom fi aici, nu vom permite niciodată desființarea caracterului național, suveran și independent, unitar și indivizibil al statului român!
Pentru că România are o singură Constituție...
, un singur imn – „Deșteaptă-te, române!” și un singur drapel – tri...
## Mulțumesc.
Doamna deputat Gabriela Porumboiu, Grupul parlamentar POT.
Se pregătește doamna Dumitrița Albu.
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Stop haosului din Parlamentul României! Legiferăm, nu improvizăm!”.
Parlamentul României, instituția care ar trebui să fie modelul de rigoare și transparență, a devenit simbolul improvizației. Zi de zi trăim o adevărată harababură. Legi importante se votează pe fugă, fără analiză, fără studiu de impact, fără timp real pentru consultare.
Nu este normal să aflăm dimineața ce votăm la prânz. Nu este normal ca proiecte cu impact bugetar, fiscal și social să ajungă pe ordinea de vot cu două ore înainte.
Nu este normal să legiferăm „pe repede-nainte”, ca într-un joc de semnături fără responsabilitate.
Acesta nu mai este Parlament, ci un mecanism de bifat legi, un sistem în care se semnează înainte să se gândească.
Cum să ceară oamenii respect pentru lege dacă noi nu respectăm nici măcar procedura?
Cum să cerem încredere când lucrăm după principiul „surpriză, avem un vot peste două ore”?!
Haosul nu este o întâmplare. Este rezultatul lipsei de reguli clare sau, și mai grav, reguli schimbate în timpul jocului. Iar profesionalismul începe exact acolo: la reguli respectate de toți, fără excepție.
Când Parlamentul lucrează în grabă, România plătește scump.
Confuzie în aplicare.
Legi care se contrazic.
Instituții blocate.
Costuri pentru buget și pentru cetățeni.
De aceea, cer public o simplă măsură de bun-simț:
Niciun proiect de lege să nu intre la votul final fără a fi publicat și transmis tuturor parlamentarilor cu minimum 5 zile lucrătoare înainte.
Nu este o cerință politică. Este o cerință de profesionalism.
Democrația nu se face pe grabă. Se face cu transparență, respect și timp pentru analiză.
Haosul nu este semn de putere, este semnul unui sistem care și-a pierdut busola.
Respectul pentru lege începe cu respectul pentru procedură, iar respectul pentru procedură înseamnă respect pentru cetățeni.
Până atunci, da, avem o harababură controlată. Întrebarea este: cine o controlează? Gabriela Porumboiu, deputat POT, Dolj. Mulțumesc.
Doamna deputat Dumitrița Albu.
Mulțumesc frumos.
Declarația mea politică se intitulează „România se micșorează!”.
Și nu, nu pierdem teritoriu, pierdem oameni. Exodul românilor este o problemă despre care nu se vorbește suficient.
Suntem a doua țară migratoare din lume, după Siria. Și cred că știm cu toții de ce a fugit și fuge lumea din Siria – din calea războiului.
Dar românii? Românii fug din calea sărăciei, a lipsei de perspectivă, a dezamăgirii.
Astăzi, peste 5,7 milioane de români trăiesc și muncesc în afara țării. Pleacă medici, ingineri, profesori, muncitori calificați – exact oamenii de care România are cea mai mare nevoie.
Un sondaj recent arată că 69% dintre români au rude în străinătate.
Aici nu mai vorbim despre migrație. Vorbim despre depopulare, despre golirea țării de cea mai mare și cea mai importantă resursă: oamenii.
În fiecare an, peste 150.000 de tineri pleacă. Nu din plăcere. Din nevoie, din lipsă de încredere că pot trăi decent acasă.
Am întrebat, recent, un grup de studenți: „Câți dintre voi se gândesc serios să plece din țară după terminarea studiilor?” 6 din 20 au ridicat mâna.
Asta este realitatea. Generația tânără nu mai pleacă din aventură, ci din nevoia de a-și găsi demnitatea în altă parte.
Și, în tot acest timp, statul nu are un plan real nici să-i aducă înapoi pe cei plecați, nici măcar să-i păstreze pe cei care încă vor să mai rămână.
Tragedia de la Roma, unde un muncitor român, Octavian Stroici, și-a pierdut viața sub ruinele unui turn, este un simbol al acestei drame naționale. Un român care a muncit cinstit, departe de casă, pentru un trai mai bun, dar care nu a mai apucat să se întoarcă.
Este imaginea dureroasă a unei țări care își lasă oamenii să plece... și, uneori, să moară departe.
## Totuși soluții avem:
– programe de reintegrare pentru cei care se întorc;
- scutiri de taxe și stimulente financiare pentru cei care
- investesc în România;
– recunoașterea automată a diplomelor, meseriilor și vechimii obținute în străinătate.
Nu putem continua să privim cum România se golește, an după an. Este nevoie de curaj politic și unitate, nu de promisiuni sterile.
România se micșorează. Dar încă nu e prea târziu să o facem să crească din nou – prin oameni, prin speranță, prin responsabilitate.
Vă mulțumesc. Dumitrița Albu.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Dacă de la Grupul parlamentar AUR a ajuns domnul deputat Dragoș-Florin Coman?
Nu.
Da?
Vă rog.
Se pregătește domnul deputat Dumitru Țiplea, de la PNL. Nu a ajuns.
Domnul deputat Alexandru Popa. Poate ajung între timp.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Retragerea unui număr important de militari americani din România – o decizie strategică cu implicații majore asupra securității naționale – nu a fost anunțată de Guvernul României, nu a fost comunicată Ministerului Apărării Naționale și nici Ministerului Afacerilor Externe. România a aflat despre această decizie a SUA din presa de la Kiev.
Cum este posibil ca Guvernul României să fie spectator la decizii care ne afectează direct poziția în regiune?
Cum este posibil ca ministrul de externe să pozeze în garant al parteneriatului strategic cu SUA, dar să nu știe că partenerul retrage trupele de pe teritoriul României? Mai ales că, în urmă cu o lună de zile, ministrul român de externe s-a aflat la Washington, având o întâlnire bilaterală cu Marco Rubio, întâlnire în urma căreia ministrul român de externe spunea că s-a bucurat să îl revadă pe secretarul de stat al SUA.
Cum este posibil ca Ministerul Apărării Naționale să fie în beznă, când este vorba de una dintre cele mai sensibile teme, respectiv securitatea națională?
Această situație este profund umilitoare pentru România și demonstrează faptul că cei care astăzi se află la conducerea ministerelor nu au un dialog cu partenerul strategic, dar nici nu înțeleg ce treabă au pe la respectivele ministere.
Adevărata problemă nu este decizia SUA, ci faptul că statul român a aflat din presa de la Kiev. Iar, după ce această știre a izbucnit, au apărut bâlbâielile guvernamentale. Un ministru spunea că există comunicare între instituțiile statului, altul spunea că anul viitor contingentul militar va fi asigurat de către alte state membre NATO, în timp ce premierul României afirma că decizia ar fi fost comunicată în urmă cu două zile.
Oare care au fost motivele reale pentru care oficialii români au ales să ascundă această decizie?
Nu au știut sau decizia SUA sublinia lipsa de încredere a partenerului strategic în actuala clasă politică aflată la guvernare?
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels.
## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Pe 24 octombrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles, Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat public – pentru a doua oară în acest mandat – că „există încă multe categorii sociale neprotejate de stat”, menționând explicit femeile, alături de sinistrații de la Rahova, copiii și vârstnicii.
Cazul Anda Gyurca, tânăra ucisă cu brutalitate de recidivistul Emil Gânj, în județul Mureș, rămâne o rană deschisă pe obrazul statului român.
Este un caz care ar fi putut fi evitat dacă instituțiile și-ar fi făcut datoria. Dacă legea ar fi fost aplicată, Anda ar fi trăit, însă:
– ordinul de protecție emis în 2024 a fost introdus în sistem abia în 2025;
– paza a fost retrasă fără justificare, iar victima a fost forțată să semneze protecție doar pe timp de noapte;
– crima a fost comisă la două ore după plecarea echipajului de pază;
– Poliția, Parchetul și Ministerul de Interne nu au oferit explicații publice coerente.
Nu vorbim despre o eroare, vorbim despre un lanț de erori. Poliția, Parchetul, Ministerul de Interne – toate instituțiile care ar fi trebuit să o protejeze – au eșuat.
Conform datelor oficiale furnizate de IGPR, în primul semestru al anului 2025:
– polițiștii au intervenit la 61.431 de cazuri de violență domestică;
– au fost emise 5.956 de ordine de protecție provizorii, dintre care 2.271 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.
Femicidul este un fenomen tot mai grav: 42 de femei au fost ucise în România de partenerii lor, conform surselor, până la 1 octombrie 2025.
Avem legi. Avem directive europene. Avem instituții. Dar nu avem încă mecanismele și voința reală de a le face să funcționeze.
Legea nr. 183/2020 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, în vigoare și în 2025, prevede:
– obligații clare pentru autoritățile locale, MAI, Ministerul Justiției și unitățile sanitare;
– afișarea liniei de urgență în spațiile publice și în mijloacele de transport;
– raportare anuală și transparență instituțională.
În plus, Directiva UE 2024/1.385, adoptată în martie 2024, impune statelor membre:
– incriminarea femicidului ca infracțiune distinctă;
- protecție extinsă pentru victimele violenței cibernetice,
- căsătoriei forțate și hărțuirii;
- obligația de a asigura monitorizarea electronică a
- agresorilor.
Este necesar ca noi, parlamentarii, să acționăm cu prioritate pentru incriminarea femicidului ca infracțiune distinctă în Codul penal, în conformitate cu standardele europene.
Așadar, propun constituirea unui grup de lucru transpartinic, prin desemnarea de către fiecare partid parlamentar a unui reprezentant care să participe la elaborarea unei legi...
Mulțumesc.
Rămâne pentru scris...
Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Țiplea.
Domnul deputat Alexandru Popa.
De la USR, domnul deputat Brian Cristian.
Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Ștefan Bouda.
Ștefan Bouda
#83706Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi se referă la sprijinul urgent pentru comunitatea cehă din Banat, în contextul crizei energetice.
Dragi membri ai comunității cehe,
Satele dumneavoastră din Clisura Dunării reprezintă o moștenire culturală neprețuită, însă, astăzi, această moștenire este amenințată nu doar de izolarea geografică, ci și de o problemă de natură economică ce afectează direct supraviețuirea. Costurile enorm de mari la energie pun în pericol fermele mici, pensiunile noastre agroturistice și, implicit, stabilitatea familiilor care luptă să mențină viața în aceste comunități.
Majorarea facturilor amenință să transforme eforturile dumneavoastră de a păstra tradiția într-o povară financiară insuportabilă.
Soluția? Autonomie energetică locală.
Răspunsul nostru este o strategie concentrată pe montarea de panouri fotovoltaice și pe asigurarea accesului la energie electrică și la prețuri accesibile și previzibile.
Programul special de subvenții pentru comunitatea cehă: ar trebui lansat un program de finanțare cu prioritate, prin Casa Verde fotovoltaice, sau scheme similare destinate gospodăriilor, fermierilor și pensiunilor din satele cehești. Aceste subvenții ar acoperi în proporție mare sau mult mai mare din costul total al panourilor fotovoltaice și al sistemului de stocare baterii, transformând fiecare casă și fermă într-un prosumator care își produce propria energie. Ar fi o facilitate pentru agroturism și micii producători.
Agroturismul este vital în satele dumneavoastră. O să încerc să introduc o schemă de plafonare a prețului la energie specifică, pentru afacerile de agroturism și pentru micii producători agricoli din comunitățile izolate, pentru a asigura competitivitatea.
Voi colabora cu distribuitorii de energie, pentru a moderniza urgent rețeaua din zonă, care este adesea subdimensionată și nesigură. O rețea modernă este esențială pentru a prelua surplusul de energie solară produsă local.
Ar trebui drastic simplificată birocrația, pentru obținerea avizelor de instalare a panourilor fotovoltaice, asigurând un proces rapid și transparent adaptat specificului zonelor noastre izolate.
Nu putem permite ca o criză globală a prețului la energie să distrugă o comunitate care a rezistat secole. Prin sprijinirea tranziției către energia solară ați oferi stabilitate economică, care ar asigura un viitor sustenabil și datoria de a păstra vie moștenirea cehă din Banat.
Vă mulțumesc.
Bouda Ștefan, minorități.
Mulțumesc și eu.
Domnul deputat Ionel Goidescu, SOS România? Nu a ajuns.
Doamna deputat Rodica Plopeanu, neafiliați.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Săptămâna aceasta, pe 8 noiembrie, marcăm Ziua mondială a urbanismului, o zi care ne amintește de rolul vital pe care orașele îl joacă în viața cetățenilor și în dezvoltarea unei societăți sănătoase. Orașele României au trecut prin multe transformări de-a lungul timpului. Fiecare etapă a lăsat urme vizibile, care ne amintesc că orașele sunt mai mult decât locuri în care trăim: ele reprezintă identitatea, cultura și istoria comunităților noastre.
În prezent, România se află într-un proces continuu de dezvoltare urbană. Există orașe, precum Buzăul, care au început să valorifice patrimoniul, să creeze spații verzi și să modernizeze infrastructura rutieră și pietonală. Totodată, există provocări care nu pot fi ignorate: traficul intens, lipsa spațiilor de recreere pentru tineri și familii, nevoia de locuințe accesibile și cu eficiență energetică, modernizarea rețelelor de apă și canalizare. Aceste provocări cer implicarea autorităților locale, a specialiștilor și a Legislativului pentru a crea orașe durabile și echilibrate.
De Ziua mondială a urbanismului privim orașele României cu atenție și grijă. Fiecare parc reamenajat, fiecare stradă pietonală care invită oamenii să se plimbe, fiecare zonă de recreere sau pistă de biciclete este un semn că spațiul urban poate fi construit pentru oameni, nu doar pentru clădiri. Orașele au nevoie de gândire atentă și răbdare, de echilibru între trecut și prezent, astfel încât fiecare colț de stradă să spună o poveste, să aducă confort și să ofere siguranță. Planificarea urbană înseamnă să construim orașe care respiră, în care comunitățile se întâlnesc și în care timpul petrecut în spațiul public devine o experiență plăcută și utilă.
Restaurarea patrimoniului, amenajarea de noi spații publice și crearea de zone verzi demonstrează că planificarea urbană poate aduce frumusețe și echilibru. Fiecare inițiativă aduce un impact vizibil asupra vieții cetățenilor și contribuie la formarea unui mediu urban în care oamenii se simt acasă și parte din comunitate.
Dezvoltarea urbană trebuie să fie un proces planificat, măsurabil și coerent, care să răspundă tuturor nevoilor reale ale comunităților și să transforme orașele în locuri în care oamenii trăiesc mai bine zi de zi.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Doamna deputat Diana Enache, dacă a ajuns? Nu.
Domnul deputat Alexandru Popa, de la PNL? Nu.
Brian Cristian, USR? Nu.
Ionel Goidescu, SOS România? Nu. Doamna deputat Mariana Vârgă? Nu este. Domnul deputat Florin Groza.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
„România – garant al stabilității pe flancul estic al NATO”. Într-o lume marcată de incertitudine geopolitică, România își reafirmă rolul de garant al securității euroatlantice pe flancul estic al NATO. Poziția noastră strategică, la intersecția dintre Uniunea Europeană și spațiile de instabilitate din Est, ne conferă o responsabilitate majoră și un rol activ în menținerea echilibrului regional.
În acest context, recentele ajustări anunțate de Statele Unite ale Americii privind retragerea unei părți a contingentului militar american din România nu diminuează angajamentul partenerului nostru strategic, ci reflectă o redistribuire a resurselor la nivelul întregului flanc estic.
Însă România trebuie să-și consolideze propriile capabilități de apărare și să investească în tehnologie, interoperabilitate și infrastructură militară. Suntem un aliat responsabil și credibil, iar securitatea flancului estic nu poate fi negociată.
Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne fundamentul securității noastre și o garanție a stabilității la Marea Neagră.
România va continua să acționeze ca un pilon de încredere al NATO, un partener activ în apărarea valorilor democratice și în consolidarea securității colective a Alianței. Securitatea României este securitatea Europei. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Doamna deputat Mariana Vârgă, dacă a ajuns. Nu.
Domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu.
Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan. Vă rog.
„Nu ne vindem oțelul, nu ne vindem viitorul” Stimați colegi,
România trece printr-un moment critic. Vânzarea Combinatului Liberty Galați, cel mai mare producător de oțel al țării, nu este doar o tranzacție economică, ci un semnal de alarmă național.
Statul român privește pasiv cum o infrastructură industrială strategică, construită cu munca a zeci de mii de oameni, este din nou scoasă la vânzare. Vorbim despre o companie care a susținut economia românească timp de decenii, despre o uzină care a dat demnitate unei întregi regiuni.
Astăzi, în loc de o strategie națională de reindustrializare, vedem cum Guvernul asistă neputincios la vânzarea activelor industriale către investitori străini.
În loc de soluții economice reale, avem tăcere.
În loc de politici de protecție a capitalului național, avem licitații internaționale.
Liberty Galați nu este o simplă afacere. Este un obiectiv strategic, o resursă economică vitală pentru securitatea României. ANAF are de recuperat peste 150 de milioane de euro, EximBank – peste 300 de milioane, iar peste 1.200 de creditori români așteaptă încă plata datoriilor.
În aceste condiții, statul român nu poate rămâne spectator.
Guvernul trebuie să intervină ferm, să blocheze vânzarea până la clarificarea situației economice și juridice, să protejeze interesele naționale și să elaboreze o strategie de redresare industrială.
România are nevoie de o politică industrială care să pună producția națională în centrul dezvoltării. Nu putem construi o economie solidă doar din importuri și consum.
Astăzi nu vorbim doar despre oțel. Vorbim despre viitorul economic al României, despre locurile de muncă ale românilor, despre independența noastră economică.
Fac apel la Guvern, la Parlament și la toate forțele politice responsabile.
Să spunem clar – nu ne vindem oțelul, nu ne vindem viitorul! România trebuie să rămână o țară care produce, o țară care decide pentru ea însăși.
Gheorghe-Petru Pîclișan, deputat independent. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Și ultima intervenție, doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliată.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața!
Sunt deputat Aurora-Tasica Simu, deputat independent de Cluj.
Am venit la tribuna Camerei și în fața cetățenilor ca să adresez o întrebare fundamentală, legitimă și de bun-simț.
Pentru cine votează o lege Parlamentul României și pentru cine o respinge și o contestă la CCR președintele statului? Cel mai recent caz este cel al Legii prosumatorilor.
În 2023, fostul președinte a cerut reexaminarea legii, pe motive tehnice, referitoare la reglementarea intereselor distribuitorilor de energie și a marilor parcuri fotovoltaice.
Timp de doi ani, legea a lâncezit în Parlament. Abia în luna octombrie a fost votată și trimisă la promulgare.
Cu toate acestea, Legea prosumatorilor nu conține niciun termen de plată pentru energia injectată în rețea de cele 200.000 de familii care și-au investit economiile pentru ca țara să aibă parte de energie verde și ieftină – cât ar produce două reactoare nucleare.
Însă efortul și dăruirea pentru țară a celor 200.000 de familii nu a contat și nu contează, fiindcă în lege nu este prevăzut termenul de plată al energiei furnizate de românii simplii.
Pe președintele statului nu l-a preocupat grija aceasta și nici această responsabilitate atunci când a decis să conteste la CCR Legea prosumatorilor, cum nu l-a frământat nici pe fostul președinte. Grija lor este mereu la marile interese și la marile afaceri, nicidecum la nevoile și la drepturile legitime ale românilor.
Așadar, dragi colegi parlamentari, pentru cine votăm noi legi?
E vremea să răspundem cinstit în fața românilor, fiindcă ei ne-au dat această putere și acest privilegiu, prin contractul social încheiat la alegeri, că noi le vom reprezenta și apăra nevoile și interesele în Parlament. E vremea să facem asta cu cinste, înțelepciune și onoare.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Stimate colege, Stimați colegi,
Permiteți-mi să dau citire listei colegilor care au depus declarații politice în scris: domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Marius-Constantin Budăi, Vlad-Florentin Drinceanu, Ion-Alin Tomoescu, Ștefan Țintă, Răzvan-Iulian Ciortea, Romeo-Daniel Lungu, Ștefan-Alexandru Băișanu, Alexandru-Mihai Ghigiu, Virgil Alin Chirilă, Diana Enache, Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Gușă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Fabian-Cristian Radu, Andra-Claudia Constantinescu, Petre Pușcașu, Nicolae Mîndrescu, Cristina-Emanuela Dascălu, Lidia VadimTudor, Daniel-Răzvan Biro, Alexandru Bordian, Dumitru Țiplea, Alexandru Popa, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, Ion-Marcel Vela, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Vetuța Stănescu, Dragoș Ciobotaru, Brian Cristian, Dragoș Gabriel
Zisopol, Ionel Goidescu, Vasile Nagy, Sorin Oltenașu, Florin Caragață, Elena-Laura Toader, Dan Nicolae, Cristian Popa, Sergiu Matei, Mariana Vârgă, Dumitru Coarnă și Raisa Enachi.
În câteva minute vom continua cea de-a doua parte a ședinței noastre de astăzi. Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor deputați,
Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 180 de colege și colegi.
Ședința se desfășoară în format mixt de prezență, fizic și online.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online, este programat pentru ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Întreb liderii de grup dacă există obiecții în legătură cu ordinea de zi.
Da, vă rog, domnule vicelider.
Bună dimineața, doamnă președinte! Stimați colegi,
Aș dori să propun mutarea PL-x 273/2025, Proiectul de lege pentru completarea art. 22[1] din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, de pe punctul 37, să-l aducem mai în față, pe punctul 12, dacă se poate.
Aveți consensul colegilor?
Am vorbit cu o parte dintre colegi. Cred că da, nu cred că avem vreo problemă.
Deci există consens?
Dacă sunt colegi lideri care nu sunt de acord?
Din partea tuturor? Da.
Da.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/21.XI.2025
În regulă.
Da. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Tot pe procedură, domnule lider Rodeanu Bogdan-Ionel, vă rog.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Am două propuneri – la amândouă s-a obținut acordul liderilor:
– în ceea ce privește PL-x 260/2025
– este pe poziția 21 pe ordinea de zi astăzi, iar propunerea noastră este să fie primul proiect în dezbatere în sesiunea de lucru de astăzi;
– și, totodată, în ceea ce privește PL-x 144/2023
– la fel, s-a discutat și cu liderii; acest proiect este pe ordinea de zi a plenului, la respingeri, nu a fost dezbătut ieri și am dori, propunerea noastră este să fie introdus astăzi pe ordinea de zi a plenului, de adoptări, la poziția 18.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Deci am înțeles că există consens. Tot pe procedură, doamna deputat Gavrilă Anamaria.
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
## Bună dimineața!
Aș vrea să anunț desemnarea domnului Răzvan-Mirel Chiriță în funcția de lider al Grupului parlamentar POT.
Eu îi mulțumesc lui Răzvan; a luat această responsabilitate. Noi am pregătit acest grup de la zero, pentru un partid nou, în ultimele 10 luni.
Eu mă voi ocupa în continuare de extinderea partidului în țară.
Mulțumesc mult, Răzvan! Doamne-ajută!
## Mulțumesc.
Și ultima intervenție pe procedură, domnul deputat Alecu Robert.
## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Vreau să vă spun că miercuri dimineață, la ora 8:00, avem ședință de declarații politice, ședință la care ar trebui să fie obligatorie prezența, măcar online, pentru toți parlamentarii.
Așa mai multe urechi parlamentare ar fi auzit declarațiile aiuritoare, care...
Domnule...
...sfidează Constituția și legile țării...
Domnule deputat...
...ale unui coleg de la...
...care este procedura?
...UDMR – caz care n-ar trebui să rămână izolat.
Cât despre programul de lucru din această săptămână, salut faptul că ați decis să lucrăm 3 zile pe săptămână, câte o oră în fiecare zi. Și cred că această practică ar trebui să devină uzuală, întrucât avem peste 2.000 de proiecte de lege care așteaptă în sertarele Parlamentului.
Eu însumi am un proiect care așteaptă aviz, un proiect care modifică Regulamentul Camerei Deputaților, care așteaptă raport de la comisie...
Vă mulțumesc frumos.
...din aprilie.
## Mulțumesc.
Tot pe procedură, din partea Grupului parlamentar POT, domnul lider, vă rog.
## **Domnul Răzvan-Mirel Chiriță:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Vă anunț că, începând de astăzi, doamna Gavrilă Anamaria va fi viceliderul Grupului parlamentar POT. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Intrăm în ordinea de zi, nemaifiind alte solicitări.
Și dați-mi voie, doamnelor și domnilor deputați, să salutăm prezența în lojă a Excelenței Sale domnul Julio Bravo Iubini, ambasadorul Republicii Chile în România
, cu ocazia dezbaterii Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2023; PL-x 260/2025.
Totodată, în acest an marcăm împlinirea a 100 de ani de relații diplomatice între România și Republica Chile, un moment deosebit în cooperarea bilaterală dintre cele două state.
Am să invit la cuvânt reprezentantul inițiatorului. Vă rog, domnule secretar de stat, bine ați venit!
## **Domnul Luca Niculescu** _**–** secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Bună dimineața! Vă mulțumesc. Îl salut pe domnul ambasador.
Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de inițiator, propune adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte. Relațiile dintre Uniunea Europeană și Chile se bazează în prezent pe un acord de asociere din 2005 și, de atunci, atât Uniunea Europeană, cât și Chile au evoluat semnificativ, iar nevoia unui cadru actualizat, care să reflecte transformările economice, politice, sociale, a devenit evidentă. În acest context, negocierile pentru un nou acord au fost lansate în 2017 și finalizate în 2022, iar pentru ca acordul să intre în vigoare e necesară ratificarea atât de toate statele membre și Uniunea Europeană, cât și de Republica Chile.
Este un acord care stabilește un cadru modern și cuprinzător de cooperare, în conformitate cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cu o structură care cuprinde patru componente principale – obiective și principii generale, dialog politic și cooperare sectorială, comerț și investiții și un cadru instituțional care prevede înființarea unor structuri comune de decizie, dialog și monitorizare, inclusiv cu participarea societății civile.
Ratificarea acestui acord va consolida dialogul dintre Uniunea Europeană și America Latină, va crea noi oportunități de cooperare pentru România în plan economic, cultural, în domeniul schimbărilor climatice, al promovării integrității publice și private.
Acordul încurajează coordonarea, consultarea și schimbul de expertiză în beneficiul ambelor părți.
În concluzie, Ministerul Afacerilor Externe susține adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acorduluicadru avansat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, și propune acordarea unui vot favorabil.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru industrii și servicii, vă rog, domnule președinte Bende Sándor.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2023
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege sus-menționat.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu avizul nr. 588/2025.
Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din data de 14 octombrie 2025 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2023, în forma prezentată de inițiator, cu următoarea precizare: în vederea completării dosarului inițiativei legislative și asigurării acurateței copiei certificate a tratatului supus ratificării, la solicitarea comisiei, Ministerul Afacerilor Externe a transmis, prin adresa nr. G1/1618 din data de 26 septembrie 2025, un număr de 1.390 de pagini care lipseau inițial din varianta tradusă în limba română. Acestea sunt anexate prezentului raport.
În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Dezbateri generale.
Din partea Grupului parlamentar al USR, o invit la cuvânt pe doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.
Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,
Aș vrea să salut și eu prezența domnului ambasador, Excelența Sa Julio Bravo Iubini, la ședința noastră de plen de astăzi!
Marcăm un moment important în istoria Camerei Deputaților, ratificăm Acordul-cadru avansat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre și Chile.
Exista un astfel de acord cu Chile încă din 2005, dar acesta a fost modernizat în 2023.
Adoptarea acestui proiect de lege vine într-un moment aniversar pentru parteneriatul România – Chile.
Un lucru mai puțin știut este că aniversăm anul acesta 100 de ani de relații diplomatice cu Republica Chile. În toată această perioadă, România și Chile au construit o relație de prietenie și de respect reciproc, bazată pe deschidere și colaborare, de la cooperarea în plan academic și cultural – există un lectorat de limba română în Santiago – la parteneriate economice și schimburi parlamentare.
Am avut ocazia să merg în Senatul chilian în luna septembrie.
Ce vreau să spun este că relația noastră bilaterală are azi o fundație diversă și solidă.
Ratificarea acestui acord înseamnă consolidarea parteneriatului UE – Chile, intensificarea dialogului politic, statul de drept, securitate, justiție internațională, stimularea comerțului și investițiilor între părți, oportunități sporite pentru afacerile UE și facilitarea accesului produselor și serviciilor chiliene pe piața din UE. De asemenea, creează noi oportunități de colaborare în ceea ce privește digitalizarea, lanțurile de aprovizionare sau materiile prime critice esențiale pentru tranziția energetică.
În calitatea mea de președinte al Grupului parlamentar de prietenie România – Chile, vreau să salut adoptarea de către plenul Camerei Deputaților a proiectului de lege pentru ratificarea acestui acord.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul parlamentar POT.
## **Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:**
Domnule ambasador, Vă salut și eu!
Stimați colegi,
Ratificarea acestui Acord-cadru avansat între Uniunea Europeană și Chile reprezintă un pas important în consolidarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană și America Latină, dar și în afirmarea rolului României ca stat membru activ și responsabil în politica externă a Uniunii.
Documentul promovează valorile fundamentale ale democrației, statului de drept și respectul pentru drepturile omului, dar și cooperarea concretă în domenii esențiale, de la comerț, investiții și justiție, până la educație, sănătate și protecția mediului. Pentru România acest acord deschide noi oportunități economice și comerciale, consolidează poziția noastră într-un cadru global bazat pe dialog, transparență și dezvoltare durabilă.
Partidul Oamenilor Tineri susține adoptarea acestui proiect ca un gest de responsabilitate europeană și angajament pentru valorile democratice comune.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, din partea Grupului parlamentar AUR.
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
– Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Florin Mircea); PHCD 79/2025. În conformitate cu prevederile art. 241 din regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.
Invit reprezentantul Comisiei juridice, pentru citirea proiectului de hotărâre.
Vă rog.
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
Bună ziua, domnule ambasador, bine ați venit!
Sper să transmiteți acasă că România este deschisă comerțului.
România este deschisă către orice țară din lumea asta care vrea să facă un deal corect cu o altă țară.
Mi-aș dori să avem... în Chile să exportăm vin, să exportăm carne de garniță, să exportăm produse autohtone românești.
Și suntem conștienți că veți fi deschiși, așa cum noi importăm de la dumneavoastră o grămadă de produse foarte bune, să primiți și dumneavoastră o grămadă de produse foarte bune de la noi.
Pe de altă parte, mi-aș dori să folosiți Portul Constanța mai mult; să nu mai aveți nevoie doar de Rotterdam, să aveți nevoie și de Constanța.
Mi-aș dori, în urma Tratatului Mercosur, care sper să fie cumva adoptat cu mai multe amendamente potrivite pentru Estul Europei, să puneți și Constanța pe harta lumii, nu doar Rotterdam.
Suntem pentru aprobarea oricărui tratat bilateral, oricărui tratat care aduce prosperitate ambelor țări și care are un flux de mărfuri du-te-vino în consens.
Și, totodată, mi-aș dori să văd mai multă cultură între statele noastre și mai multă experiență sau, mai bine zis, schimbată această experiență. Aveți o industrie mult superioară României și vrem să învățăm de la dumneavoastră, dar vreau să învățați și dumneavoastră din bunătatea poporului român, care primește pe toată lumea și care are grijă de toată lumea, atâta timp cât suntem respectați la nivel național și internațional.
Mulțumesc.
Domnul deputat Lăpușan Remus-Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD.
## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**
Cred că este un lucru foarte bun că am ajuns în faza în care ratificăm acest proiect, dar eu cred că ar trebui să fim foarte conciși și foarte clari și ar trebui să avem anual un raport de progres pe toate aceste tratate, să știm exact ce am câștigat, ce am pierdut, ce avem de îmbunătățit, ce avem de făcut în continuare.
Cred că ar trebui să fim mult mai atenți la toate aceste lucruri, să facem ceea ce trebuie pentru România și pentru români.
Prosperitatea se aduce inclusiv prin rapoarte de bună practică, de bună colaborare – cu Chile sau cu alte țări din lumea aceasta.
Deci cred că este important să avem un raport de progres anual și să îmbunătățim în fiecare an aceste colaborări. Mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă președintă.
Cu adresa nr. 1.154 BP din 3 noiembrie 2025, Comisiei juridice, de disciplină și imunități i-a fost transmisă de către Biroul permanent al Camerei Deputaților demisia domnului Florin Mircea din funcția de deputat ales în Circumscripția electorală nr. 9 Brăila, începând cu data de 7 noiembrie 2025.
Biroul permanent a stabilit ca această demisie să fie transmisă Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru întocmirea proiectului de hotărâre de vacantare a locului de deputat.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a luat act de demisie în ședința din data de 4 noiembrie 2025 și a întocmit proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat. Mulțumesc.
Mulțumesc. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Dacă sunt obiecții de ordin general? Nu. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
Adoptat. La preambul? Nu.
Adoptat. La articolul unic? Nu.
Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
13. Proiectul de lege pentru completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 413/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.
Din partea inițiatorilor dacă dorește să ia cineva cuvântul? Da, doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania, vă rog.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc, doamnă președintă de ședință. Stimați colegi,
E o foarte mare bucurie pentru mine și colegele mele din Comisia specială împotriva violenței domestice, pentru că astăzi avem un prim proiect de lege pentru care sper să avem un vot favorabil. Un proiect de lege care ține cont de faptul că în România mii, zeci de mii de femei rămân captive în relații abuzive, nu pentru că nu vor să plece, doamnelor și domnilor, ci pentru că nu-și permit să plece.
Violența domestică nu înseamnă, așa cum de multe ori suntem obișnuiți să vedem, lovituri și violențe, ci înseamnă și dependență economică. Când o femeie nu are venituri – și sunt peste 1,3 milioane de femei care fac o muncă nevăzută, sunt casnice, neremunerate, dar fac o muncă nevăzută – orice leu de care victima depinde de agresor nu-i oferă o opțiune clară pentru o viață mai bună.
Și să știți că divorțul sau partajul de bunuri nu înseamnă un lux, ci înseamnă o opțiune pentru libertate.
Ce facem prin această lege? Scopul acestei legi este unul simplu: eliminăm taxele de timbru pentru divorț și pentru partaj în cazul victimelor violenței domestice.
E o măsură de eliberare economică, o măsură care permite victimelor să înceapă o nouă etapă în viața lor, fără teamă că nu-și permit să-și ceară dreptatea în justiție.
Legea, așa cum spunea doamna președinte de ședință, completează articolul 29 din Ordonanța nr. 80/2013 și se bazează pe definiția legală a victimei din Legea nr. 211/2004.
Există zeci de argumente în favoarea acestui proiect de lege și o să vă spun unul singur: 7 din 10 femei aflate în relații abuzive nu pleacă din cauza dependenței financiare. Mulțumesc. Comisi...
## Vă mulțumesc.
Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități sau Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică”. Prezentarea raportului, vă rog, Comisia juridică.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică” și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 20 octombrie 2025.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, nr. 407/19 iunie 2025.
Consiliul Economic și Social a emis un aviz favorabil.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în scopul asigurării unei protecții adecvate victimelor violenței domestice, prin scutirea acestora de la plata taxei judiciare de timbru în cazurile de divorț și respectiv de partaj pentru victimele violenței domestice.
Având în vedere cele de mai sus, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice –„România fără violență domestică” și cei ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale, doamna deputat Murariu Oana, din partea Grupului parlamentar al USR.
## **Doamna Oana Murariu:**
## Stimați colegi,
Aș dori pentru o secundă să ne închipuim, fiecare, să ne punem în locul unei victime a violenței domestice.
Pentru a fi foarte clar, o victimă a violenței domestice are oficial această calitate după ce există o hotărâre definitivă de condamnare pentru această infracțiune. Asta, în România, înseamnă, din păcate, prea mulți ani de proces; și asta dacă nu ajunge dosarul să se prescrie.
Or, dacă, după ani de zile de proces în care există o hotărâre definitivă de condamnare și oficial există statutul de victimă a violenței domestice, mai începi din nou procese care vor dura ani de zile, pentru divorț și, mai ales, pentru partaj, și mai trebuie și să plătești taxa de timbru, care, în cazul partajului, de multe ori este într-un cuantum foarte ridicat, atunci nu știu cum putem noi, ca stat, pretinde că încercăm să ajutăm să combatem violența domestică.
Este o măsură care ajută foarte mult. Totuși, avem multe astfel de măsuri de adoptat, deci ea în sine e doar un mic ajutor. Pentru a combate violența domestică trebuie să facem mult mai mult.
Dar, din nou, după ani de zile de proces în penal, să mergi din nou ani de zile în proces în civil, măcar atât putem să facem – să scutim de la plata taxei judiciare de timbru. Grupul USR va vota acest proiect.
- Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul lider Andronache Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Am venit la microfon pentru a spune că Grupul parlamentar al PNL va susține această propunere legislativă și să prezint o dimensiune a ceea ce facem astăzi aici, și anume faptul că Parlamentul – Camera Deputaților a aprobat constituirea unei comisii speciale comune, un lucru care deja generează, uitați, rezultate; demersul a fost un demers corect. Faptul că această comisie se apleacă asupra problematicii violenței domestice generează deja rezultate sub aspect legislativ.
Și le mulțumesc colegelor care sunt în această comisie, pentru dedicarea pe care o au cu privire la acest fenomen.
Sunt sigur că având această comisie funcțională vom avea multe alte elemente aduse în fața plenului Camerei Deputaților spre aprobare, tocmai pentru a combate fenomenul violenței domestice.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Csép Éva-Andrea, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Închipuiți-vă când o femeie, după ce a expirat ordinul de protecție sau după ce a fost reabilitată într-un centru de criză, merge acasă și casa este golită. Acea casă în care împreună cu soțul ei, timp de ani de căsătorie, au strâns mobilier, au făcut tot ce aveau nevoie pentru un trai mai decent și casa este golită. Această femeie, după ce a fost reabilitată parțial și are deja o putere în a intra într-un partaj, într-un divorț, pentru a-și salva viața și viața copiilor ei, nu poate să facă acest lucru pentru că nu are destui bani, nu are buget propriu, din cauza soțului sau partenerului. În aceste momente, aceste femei sunt obligate să se întoarcă într-o relație în care violența domestică este prezentă în fiecare zi. Aceste femei nu au o a doua șansă pentru a începe o viață normală, fără agresiune, fără violență.
Această barieră care provine din cauza lipsei banilor, acum, prin acest demers – și felicitări colegilor noștri pentru această inițiativă! – o să fie eliminată.
Sper că toți dintre dumneavoastră realizați importanța acestui proiect de lege și o să fie un vot unanim pentru acest proiect de lege, pentru că, da, aceste femei merită o a doua șansă. O a doua șansă, cu acele bunuri pe care le-au strâns în cursul vieții lor.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.
## **Doamna Gabriela Porumboiu:**
## Stimați colegi,
Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi reprezintă un pas concret în sprijinul victimelor violenței domestice, prin scutirea acestora de la plata taxei judiciare de timbru, în cazurile de divorț și partaj. Este o măsură de justiție socială și umană, menită să elimine barierele financiare care, de multe ori, împiedică victimele să își caute dreptatea. Nimeni nu ar trebui să fie nevoit să rămână într-o relație abuzivă doar pentru că nu își permite să plătească o taxă în fața instanței.
Prin această lege statul transmite un mesaj clar: protecția și demnitatea victimelor violenței domestice sunt o prioritate. Este un gest de normalitate, de solidaritate și de curaj în fața unei realități dureroase care nu poate fi ignorată.
Susțin cu fermitate adoptarea acestui proiect pentru o Românie mai dreaptă și mai empatică. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Raluca Turcan.
## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**
## Mulțumesc.
Da, este un pas bun, dar încă un început timid și avem de făcut multe, din acest punct de vedere. Pentru că ceea ce nu înțeleg eu este dacă vă gândiți și la ce facem ca să le sprijinim pe aceste femei după ce divorțează și rămân singure cu copiii acasă.
De exemplu, anul acesta ați lovit în mame. Impunându-le CASS ați luat banii bebelușilor pentru Pampers. Femeile au rămas cu acești copii și cum se descurcă mai departe, ce sprijin le oferiți? Ce sprijin le oferiți pentru a-și identifica un loc de muncă bun, în așa fel încât ele să poată să ducă mai departe familia și să crească copiii?
În același timp, ați lovit încă pe un front. Respectiv copiii care provin din familii monoparentale au rămas fără bursele sociale.
Deci haideți, dacă într-adevăr avem în grijă femeile care, iată, sunt victime ale violenței domestice și le sprijinim să iasă din această capcană și dintr-o viață toxică, haideți să ducem ideea până la sfârșit, să venim cu proiecte transpartinice și să rezolvăm lucrurile până la capăt, nu să le lăsăm în aer, pentru că atunci se vor întoarce în aceeași situație care a condus la momentul în care ne aflăm!
Apoi, cu femicidul.
Haideți, stimate doamne din toate partidele, să ne dăm mâna și să venim cu un proiect transpartinic, pentru că au murit până acum 41 de femei românce tocmai pentru că, iată, autoritățile, și acolo unde doresc să-și facă datoria – și-și fac datoria –, nu au cadrul efectiv!
Haideți să incriminăm, separat, în Codul penal infracțiunea aceasta!
Deci grija față de femei importă și înseamnă multe alte lucruri.
Haideți să vorbim unii cu alții și să le facem! Este un pas bun, dar început doar.
Nemaifiind alte intervenții și nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
12. Proiectul de lege pentru completarea art. 22[1 ] din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului; PL-x 273/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.
Raport fără amendamente.
Invit la cuvânt reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
Vă rog, domnule secretar de stat.
Scutirea de taxe de timbru pentru victimele violenței domestice reprezintă o măsură justă, binevenită și sper să aibă votul dumneavoastră, al tuturor, pentru că asigură o independență financiară pentru femeile care sunt declarate victime prin decizia instanței.
În același timp, această măsură completează un alt sprijin pe care victimele violenței domestice, confirmate prin ordin de protecție, îl primesc în momentul de față. Și dumneavoastră, cu toții, noi, putem să facem cât mai vizibilă această măsură pe care victimele o au, și anume de a primi un sprijin, angajatorii, dacă le angajează pe o perioadă de 12 luni..., ele fiind asimilate persoanelor vulnerabile.
Independența financiară poate să sprijine o femeie care se află sub abuz și care decide să-și ia viața în mâini și să se opună acestei forme care macină societatea românească.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana, din partea Grupului parlamentar AUR.
## **Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Măsurile instituite prin proiectul de lege vizează transpunerea în legislația națională a unor prevederi din Directiva UE 2023/2.123 a Parlamentului European și a Consiliului, din 4 octombrie 2023, de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce privește alinierea acesteia la normele Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal, având ca termen de transpunere 1 noiembrie 2025.
Astfel, proiectul are în vedere crearea unui cadru normativ menit să asigure garanții suplimentare de protecție a datelor, pe linia schimbului de informații privind infracțiunile de terorism, prin stabilirea scopului prelucrării și a categoriilor de date cu caracter personal care pot face obiect al schimbului de informații sau ce pot fi transmise către Europol.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru completarea art. 22[1] din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului; BP 355/2025; L216/2025, în forma propusă de comisiile de raport ale Camerei Deputaților.
Mulțumim frumos.
Și eu vă mulțumesc.
Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică sau Comisia pentru apărare. Comisia pentru apărare, vă rog, domnule Rodeanu.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege, transmis cu adresa PL-x 273/2025.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul a adoptat proiectul, obiectul de reglementare fiind introducerea unor garanții suplimentare pentru ca schimbul de informații realizat pentru prevenirea și combaterea terorismului să se desfășoare cu respectarea deplină a dreptului la protecția datelor cu caracter personal.
Proiectul transpune în legislația națională art. 1 din Directiva UE 2023/2.123 a Parlamentului European și a Consiliului din 4 octombrie 2023.
În conformitate cu prevederile regulamentare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut acest proiect de lege.
Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
Dezbateri generale? Nu sunt.
Există o solicitare.
Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.
## **Doamna Gabriela Porumboiu:**
## Stimați colegi,
Proiectul de lege aflat astăzi în dezbatere reprezintă un pas important în consolidarea securității naționale, prin alinierea legislației României la standardele europene privind protecția datelor în cooperarea antiteroristă. El transpune prevederile Directivei UE 2023/2.123 și stabilește un echilibru corect între nevoia de securitate și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, prin garanții suplimentare în prelucrarea datelor personale. Acest cadru legislativ asigură transparență, predictibilitate și protejarea vieții private, fără a slăbi capacitatea autorităților de a coopera eficient cu Europol în prevenirea și combaterea terorismului.
Susțin adoptarea acestui proiect, deoarece el oferă României un mecanism modern, sigur și european pentru protejarea cetățenilor și consolidarea încrederii în instituțiile statului.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă–nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuți, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și prorogarea unui termen; PL-x 148/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.
- Raport fără amendamente.
- Din partea Guvernului României? Nu este.
- Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în
- fond, Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă. Comisia pentru muncă, domnul președinte Solomon.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2025, care prevede modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2024, în vederea clarificării unor aspecte care au împiedicat punerea în aplicare a actului normativ supus intervenției, în mod special a emiterii tichetelor sociale pe suport electronic, ceea ce a condus la imposibilitatea cuplurilor mamă–nou-născut defavorizate de a beneficia de sprijin.
- Camera Deputaților este Camera decizională.
- Comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea
- proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
Legea face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
Dezbateri generale.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Adomnicăi Mirela.
## **Doamna Mirela Elena Adomnicăi:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Am ținut să iau cuvântul la acest proiect de lege pentru că are legătură cu Proiectul de lege nr. 265/2024, pe care l-am dezbătut luni, iar o parte dintre vorbitori, în contextul în care discutam de cupluri mamă–nou-născut, au acuzat că, prin inițiativele legislative, încurajăm nemunca și plătim leneși.
Practic, ordonanța de urgență aprobată prin acest proiect de lege modifică Ordonanța nr. 38, în sensul în care asigură condiții mai bune pentru implementarea unui program european privind incluziunea și demnitatea socială, care a avut la bază, dacă vreți, o evaluare a situației României privind numărul nașterilor în 2022. Și s-a constatat că în România media nașterilor este de 19.000 pe an, trendul este descrescător, dar ceea ce era mai îngrijorător era faptul că o treime dintre aceste mămici erau casnice, nu aveau un loc de muncă, iar 9% aveau vârsta sub 19 ani.
Pentru România acest program de incluziune și demnitate socială și-a stabilit ca grup-țintă o medie de 15.000 de mămici pe an, durata de implementare fiind 2024-2027, grupul-țintă final fiind de 60.000.
Astfel încât nu știu dacă este cazul să vorbim aici de beneficiari ai unor prestații sociale și care refuză să aibă un loc de muncă, deci sunt leneși. Iar, pe de altă parte, eu, ca deputat reprezentând județul Suceava în Parlament, m-am interesat la nivelul județului meu să văd care este stadiul implementării după un an de zile. Și au beneficiat, cel puțin în județul Suceava, un număr de aproape 800 de mămici, ceea ce înseamnă că acest...
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Raluca Turcan.
Așa cum am spus, România are o problemă demografică și avem nevoie ca de aer de politici de stimulare a natalității; nu doar de politici publice de stimulare, ci și de măsuri concrete de sprijin.
Acordarea acestor tichete valorice pentru mamele cu copii nou-născuți reprezintă o formă de sprijin utilă și de care beneficiază, în momentul de față, 15.000 de femei din România, cu tichete de aproximativ 2.000 de lei.
Proiectul pe care îl discutăm astăzi și care va trebui votat – și sper să primească votul dumneavoastră – reglementează procedura exactă, astfel încât tichetele să ajungă la persoanele care au nevoie.
Cum spuneam, tichetele merg către mame care vin din medii vulnerabile: atât victime ale violenței domestice, pentru că suntem într-o luptă permanentă cu violența împotriva femeilor, cu mame minore – deci și acestea beneficiază de tichete. De asemenea, mamele care au venitul minim de incluziune.
Procedura este una clară și pleacă de la firul ierbii. Autoritățile locale, prin inspecțiile sociale, transmit AJPIS-urilor, în momentul în care primesc tichetele, numărul exact de beneficiari vulnerabili ai acestei forme de sprijin din partea statului, după care agențiile județene de inspecții și plăți comunică în două zile Agenției Naționale de Inspecție și Plăți listele complete de beneficiari.
Vă rog să susținem cu toții acest proiect de lege, pentru că el este unul țintit. Și, pentru că tot s-a vorbit de asistență socială, în România problema o reprezintă suprapunerile pe care le au de multe ori persoane vulnerabile și în niciun caz mamele cu nou-născuți din medii vulnerabile.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Coleșa Alin-Ilie, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Este o vorbă: „În mintea strâmbă și lucrul drept se strâmbă.”
Cred că ați înțeles foarte bine ce am vrut să spun, dar trebuie să privim realitatea în față. În România nu există, precum în Polonia, de exemplu, sau în Ungaria, politici de încurajare a natalității, politici reale, politici pentru oamenii care muncesc – da? –, muncesc, cresc și educă copii. În Polonia dacă o persoană – mamă, tată – sau o familie are cel puțin doi copii beneficiază de reducere totală a impozitului pe salariu.
Noi nu avem niciun asemenea proiect aprobat, deși noi, ca grup, eu, ca parlamentar, am asemenea proiecte încă din 2021 depuse, ignorate, cu rapoarte de respingere, pe care nu le avem nici măcar în sesiunea de respingeri prezente. Nu avem o asumare din partea Guvernului, din partea coaliției, în această privință.
Vă rog, respingeți-l și faceți domniile voastre proiecte care să deducă taxe și impozite pentru familiile care cresc copii.
De ce să îi ajutăm doar pe cei care se târăsc efectiv în această viață, nu reușesc să muncească, din diferite motive,
și să nu îi încurajăm pe cei care au copii și care muncesc? De ce trebuie să-i alungăm din țară și să-i taxăm fără milă?!
Haideți să facem împreună proiecte transpartinice, cum spunea și colega mea, în alte privințe, și să încurajăm natalitatea în mod real, să încurajăm și bunăstarea în mod real și să nu creăm doar mecanisme prin care să ne mințim pe noi înșine.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Csép Éva-Andrea, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Mulțumesc.
Este indiscutabil că familiile tinere în România trebuie ajutate ca să aibă un copil, să se nască al doilea sau chiar al treilea copil. Și cred că aceasta este o provocare pentru noi toți, ca legiuitori.
Cum putem să stimulăm tinerii să-și întemeieze acasă, aici, pe pământul natal, o familie, unde sunt alături de bunici, sunt alături de prieteni, sunt alături de colegi și de familie, și să-și întemeieze o familie numeroasă? Pentru că aceasta este provocarea cea mai mare.
Problemele demografice cu care ne confruntăm zi de zi vedem foarte bine că o să aibă, pe termen lung, niște rezultate negative.
Noi, ca legiuitor, dacă nu acordăm sprijin pentru aceste familii care va produce efecte peste 10-15 ani și investim, și nu punem în altă parte acești bani..., înseamnă că poate să revină natalitatea la un procent normal, și nu la 1,50-1,52, la care suntem acum în România. Acel sprijin pe care îl acordăm acum mamelor aflate în situații dificile, vulnerabile, este un sprijin binevenit din partea Uniunii Europene, dar ar trebui să extindem pentru toți, ca toate familiile, indiferent de nivelul de venit, să beneficieze de acesta, pentru că tot așa trebuie să cumpere Pampers, trebuie să cumpere cărucior pentru copii, trebuie să alăpteze sau să ia, de exemplu, chiar lapte praf pentru copii, aceste produse care nu sunt un lux pentru familii, ci este o necesitate să cumperi scutece, să cumperi eventual lapte praf pentru copil.
Așa că, da, ar fi bine să venim cu mai multe măsuri de acest gen. Și, da, pentru toate mamele și pentru toate familiile din România!
UDMR va sprijini acest proiect de lege. Mulțumim.
## Mulțumesc.
Grupul parlamentar POT, domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel.
## Stimați colegi,
Proiectul de lege supus dezbaterii are o importanță socială deosebită, pentru că vizează corectarea unor disfuncționalități administrative care au împiedicat acordarea sprijinului destinat cuplurilor mamă–nou-născut aflate în situații vulnerabile.
Prin clarificările aduse se asigură emiterea și utilizarea efectivă a tichetelor sociale pe suport electronic, astfel încât ajutorul să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie: la mamele care trec prin dificultăți și la copiii lor.
Această inițiativă nu este doar o modificare tehnică, ci un act de responsabilitate și solidaritate socială care oferă demnitate și sprijin real familiilor aflate la început de drum. DUPĂ PAUZĂ
Susțin adoptarea acestui proiect, pentru că el înseamnă umanitate, corectitudine și respect pentru viața fiecărui copil. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Ultima intervenție, doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar SOS.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Doamnă președinte, Dragi colegi,
Evident că este o inițiativă și o soluție care va alina, într-un fel, care va ajuta, într-o formă infimă, familiile să se înmulțească, să facă și să aibă cât mai mulți copii. Dar, vedeți dumneavoastră, de vreo 30 și ceva de ani și în ultima perioadă, într-un mod pregnant, ne-am învățat să luăm de la români cu amândouă mâinile și să le dăm niște firimituri printre degete. Când luăm cu amândouă mâinile tăcem chitic, nu zicem... Zicem că așa e bine, că e țara în criză, că am adus-o noi în criză... Nu zicem nimic! Dar când e să le dăm, așa, niște firimituri, ridicăm niște osanale, ca și când lucrurile astea ar rezolva problema.
Nu, dragi colegi, dacă vrem cu adevărat să încurajăm natalitatea, dacă vrem cu adevărat să respectăm demnitatea tinerelor familii trebuie să le dăm soluții care să le permită un trai decent nu numai în perioada de după ce nasc copiii, ci toată existența.
Îmi amintesc că în Luxemburg, acum câțiva ani – am făcut niște studii pe acolo –, am cunoscut familii care aveau doi, trei copii, iar mama nu mai lucra. Nu mai lucra pentru că avea o alocație. Contribuția statului la întreținerea copilului sau a copiilor ei era suficientă ca să trăiască demn și decent.
Așa că haideți să lăsăm prostiile! O să votăm legea asta, dar să ne apucăm serios de treabă dacă vrem ca poporul român să redevină ce a fost odată, inclusiv sub aspect numeric.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Făget Mădălin-Laurențiu, neafiliat. Dacă mai doriți?
## **Domnul Mădălin-Laurențiu Făget:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Lăudabilă această propunere legislativă, este foarte bună. Luăm cu două mâini de la mame și dăm cu o mână de la Uniunea Europeană.
În schimb, vom trimite această lege, această ordonanță, o trimitem în teritoriu, iar, acolo, cei din teritoriu se vor chinui și își vor bate capul cu beneficiarii. Și de ce spun aceasta? Pentru că avem una dintre situații în care vom plăti pentru mamele care nu au acte de identitate. Știm foarte bine unde găsim această zonă, în ce comunitate găsim. Iarăși mai avem situația cu mamele care sunt de altă cetățenie și vin din zone armate. Vom avea foarte multe astfel de mame.
Și, foarte, foarte interesant, avem 15.000 de situații pe an. Ce facem dacă vom avea 16.000?! Cine va plăti celorlalte 1.000 de mame beneficiare?
Mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Nefiind amendamente, nemaifiind alte solicitări, proiectul de lege rămâne la votul final.
Declar închisă ședința de astăzi a dezbaterilor proiectelor Camerei Deputaților.
Ne vedem la 11:30 pentru ședința de vot final. Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Stimate colege,
## Stimați colegi,
Începem ședința de vot final.
Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.
Vă rog să vă pregătiți.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
, domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui...
și domnul deputat Dorel Vulpoiu.
La mulți ani!
Începem ședința.
– Solicitarea inițiatorilor de retragere a Propunerii legislative privind instituirea mecanismului permanent de audit extern al Serviciului Român de Informații în domeniul securității cibernetice și al activității financiare; Pl-x 279/2025. Se adoptă cu votul majorității colegilor prezenți. Să înceapă votul.
265 de colegi prezenți, 254 de voturi pentru, 11 abțineri. Adoptată.
Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 78/2025.
De asemenea, se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Adoptat.
2. Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea circumstanțelor, cauzelor și responsabilităților legate de explozia produsă în imobilul din sectorul 5, Calea Rahovei, municipiul București; PHCD 77/2025.
De asemenea, se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:** Motivarea votului.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Punctul 3. Proiectul de hotărâre privind...
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Nu, nu, nu, motivarea votului.
Explicarea votului, domnul deputat Munteanu Valeriu.
PAUZĂ
## **Domnul Valeriu Munteanu:**
## Stimați colegi,
Astăzi, majoritatea parlamentară a ratat o nouă șansă de a arăta că îi pasă de oameni, nu doar de calculele politice.
AUR a votat pentru înființarea Comisiei parlamentare de anchetă privind tragedia din Calea Rahovei, pentru că noi credem că viețile pierdute pe 17 octombrie nu pot fi trecute la diverse. 3 oameni au murit, peste 15 au fost răniți, zeci de familii și-au pierdut casele, iar statul român tace.
Noi nu am cerut o vânătoare de vrăjitoare, am cerut adevărul, am cerut să fie știut de ce instituțiile care aveau datoria să prevină o asemenea catastrofă au dormit în post, de ce nu s-a intervenit la timp, de ce s-au ignorat sesizările cetățenilor, de ce verificările au fost doar formale și unde s-a rupt lanțul de responsabilitate între primărie, ANRE și ISU.
PNL, PSD, USR și UDMR s-au obținut, dar de fapt au votat împotrivă.
Aceeași majoritate care promite reforme și transparență a ales astăzi mușamalizarea și complicitatea. Au votat să nu se afle adevărul, să nu deranjeze protejații lor din instituțiile statului.
AUR a votat pentru oameni, nu pentru tăcere; pentru transparență, nu pentru frică; pentru dreptul românilor de a trăi într-o țară unde o explozie în inima capitalei nu rămâne fără răspuns.
Comisia de anchetă pe care am propus-o era un act de responsabilitate, nu de politică.
Refuzul vostru este un act de iresponsabilitate.
Doamna deputat Murariu Oana, explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al USR.
## **Doamna Oana Murariu:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Constituția României prevede, chiar din primele articole, principiul separației puterilor în stat și cu toții trebuie să respectăm Constituția.
Or, să lăsăm organele de anchetă, să lăsăm procurorii să facă anchete, iar noi, Parlamentul României, să facem legi.
Domnul deputat Goidescu Ionel, din partea Grupului parlamentar SOS România.
## **Domnul Ionel Goidescu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Probabil că colegii noștri de la putere n-au înțeles despre ce este vorba. Ne dorim cu tot dinadinsul să aflăm adevărul. Toată lumea, toți cetățenii își doresc acest lucru, numai dumneavoastră, cei de la putere, nu doriți.
Cred că încurcați lucrurile vizavi de Constituție. Lucrurile sunt clare. Nimeni, nicio... niciun articol din Constituție nu interzice constituirea acestor comisii.
Suntem în situația în care, spre exemplu, Colectiv, accidentul dramatic de la Colectiv să nu fie nici până acum elucidat. Oamenii, cetățenii, așteaptă de la noi rezolvarea și aflarea adevărului, prin pârghiile parlamentare pe care le avem.
Dumneavoastră nu doriți acest lucru, din păcate.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
3. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Florin Mircea); PHCD 79/2025.
De asemenea, se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
- 3 colegi care nu votează.
- Adoptat.
Legi ordinare. Adoptări.
4. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată și deschisă spre semnare la Faro la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg la 17 februarie 2025; PL-x 233/2025; lege ordinară.
- Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de
- lege.
Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
- Explicarea votului, domnul deputat Neamțu George-
- Mihail, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul George-Mihail Neamțu:**
## Bună ziua!
## Distinși colegi,
## Doamnă președinte,
Mă bucură – încă o dată spun – faptul că uneori cultura ne unește. Dar, în realitate, dacă ne uităm la politicile actualului Guvern, vedem că orice, dar nu patrimoniul contează pentru dumneavoastră. Tezaurul pe care l-am pierdut, știți foarte bine, dintr-o gravă neglijență în serviciu, s-au gândit unii să ducă Coiful de la Coțofenești în Olanda, ca să fim primiți în spațiul Schengen, ca jertfă ideologică, probabil, pentru nu știu ce privilegii...
, toată această chestiune a rămas nesesizată.
De asemenea...
, de asemenea, Institutul Național al Patrimoniului este în pericol – și presa relatează tot soiul de matrapazlâcuri care se fac astăzi la Ministerul Culturii pentru distrugerea acestui institut național al patrimoniului.
Vă faceți că nu există astăzi o preocupare pentru cultură și patrimoniu, de pildă atunci când treceți cu vederea absența acestei legi a patrimoniului, care trebuia să fie o prioritate.
Nu în ultimul rând, distinși colegi, dacă ar conta pentru dumneavoastră cultura, ați amenda vulgaritatea.
Zilele trecute, am văzut un atac din partea unei instituții finanțate de către stat prin bani publici la adresa...
Domnule președinte...
...unui imn...
...aș avea rugămintea să...
...cântat în Catedrala Națională.
...faceți referire la...
Când se cântă...
...explicarea votului.
...„Avem o Țară” nu vă place...
Declarațiile politice au fost...
...în schimb, când România este înjurată...
...până la ora 10:00.
## **Domnul George-Mihail Neamțu:**
...la „Beach, Please!”, aplaudați. Să vă fie rușine!
Doamna deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.
## **Doamna Gabriela Porumboiu:**
Am votat pentru acest proiect deoarece ratificarea Convenției-cadru de la Faro consolidează rolul patrimoniului cultural ca resursă activă pentru dezvoltare durabilă, nu doar ca obiect al conservării.
Prin această lege, România se aliniază standardelor europene în domeniul cultural, deschizând accesul la expertiză internațională, colaborări și finanțări care vor sprijini educația culturală, participarea civică și valorificarea patrimoniului în viața contemporană.
Și o ultimă intervenție, explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
În primul rând, cred că, dacă spunem că ne unește cultura, trebuie să încetăm cu retorica demagogiei.
Eu nu înțeleg despre ce fel de jertfă ideologică s-a vorbit mai înainte.
Cred că, până la urmă, cel puțin din perspectiva mea și a colegilor mei, noi reprezentăm un partid liberal conservator, cu 150 de ani de istorie, care prin tot ceea ce face de 150 de ani este creator de patrimoniu cultural imaterial în România.
Iar în tot ceea ce cred că ar trebui noi, aici, în Parlament, să facem, este esențial să înțelegem ceea ce înseamnă valoarea culturală. Valoarea culturală nu poate fi niciodată adusă lângă populism, adusă lângă spiritul gregar și adusă lângă crearea unor false dihotomii în societate, unor antiteze inexistente.
Cultura ne unește, cultura ne înalță, iar cultura este principalul vector de dezvoltare civilizațională a unei națiuni, atât din perspectiva identității naționale, cât și din perspectiva raportării noastre, a României, la universalitate.
Deci să avem demnitate, să avem respect și să înțelegem că pentru noi toți cultura este mai mult decât o ceartă trecătoare și mai mult decât efemeritatea unei clipe de celebritate care se stinge într-o secundă.
Cred că pentru noi toți, astăzi și întotdeauna, patrimoniul trebuie să fie o prioritate; și cu atât mai mult pentru noi, Partidul Național Liberal, un partid de care se leagă construcția unei națiuni, construcția României de două secole.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
5. Proiectul de lege privind organizarea, funcționarea și administrarea Catalogului Național al Serviciilor Publice; PL-x 369/2025; lege ordinară.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru tehnologia informației propun adoptarea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Explicarea votului, din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Sebastian-Andrei Kroncsiș.
## **Domnul Sebastian-Andrei Kroncsiș:**
## Stimați colegi,
Am votat această inițiativă pentru că marchează începutul unui stat care devine transparent și digital.
Prin acest proiect, fiecare român va putea vedea ce servicii oferă statul și cât de digitalizate sunt instituțiile.
În loc de drumuri, dosare și ghișee vom avea informație clară și acces digital în timp real.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, tot la explicarea votului, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.
## **Domnul Eduard-Tatian Mititelu:**
## Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Vorbim despre un proiect care marchează un obiectiv al programului de guvernare, un obiectiv îndeplinit, un obiectiv promovat de toate partidele parlamentare.
Și țin să-l felicit pe colegul meu Octavian Oprea, care, în calitate de președinte al ADR, și acum, ca parlamentar, a promovat acest proiect, și am reușit împreună, el – la ADR, eu – la Ministerul Digitalizării, să avem această platformă deja operațională: serviciipublice.gov.ro – o puteți accesa. Urmează să fie populată cu serviciile publice ale statului român, astfel încât să nu mai avem o serie de documente necesare la o instituție și același serviciu public să necesite alte documente la o altă instituție.
Vorbim de uniformizare, vorbim despre deschiderea spre o analiză a acestor servicii publice, eficientizarea lor și, bineînțeles, o implicare și a mediului academic, astfel încât școlile, universitățile cu profil politic, de administrație să poată analiza cu date deschise serviciile publice pe care statul le prestează.
Dacă în mediul de afaceri este necesar ca un business să știe foarte clar ce servicii prestează, este necesar pentru români, pentru respectul pe care îl datorăm românilor, ca statul să știe foarte clar, la un click distanță, ce servicii prestează pentru aceștia.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă–nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuți, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și prorogarea unui termen; PL-x 265/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.
Evident, mulțumesc tuturor celor care au votat acest proiect de lege și celor care vor vota și proiectul care modifică ordonanța inițială.
Vorbesc și în calitate de inițiator al ordonanței, al acestei măsuri, dar și ca o replică la colegul nostru care a spus că nu există deduceri pentru familiile cu copii în România, spre deosebire de Ungaria, Polonia și altele.
Mi-aș dori ca cei care fac afirmații să citească Codul fiscal, pe de o parte, să vadă că impozitarea muncii pentru familiile cu doi copii, practic, pentru salariul minim, dacă vrem, sau salariul minim plus 600 de lei nu mai plătești impozit efectiv pe venit, pe de o parte.
Iar, pe de altă parte, când tot vă plângeți toți de deficite și vă comparați cu Polonia și Ungaria, duceți-vă în Parlamentul Ungariei și o să vedeți că nu se vorbește despre deficit, dar se vorbește despre politică publică pentru creștere demografică, pentru încurajarea natalității.
Deci alegeți ce vreți: vreți să avem o țară cu o populație cu bunăstare, cu copii, cu familii sau vreți să plângem toată ziua pe umerii deficitului?
Nici Polonia nu se plânge de deficit.
Au deficite mari și ungurii, și polonezii, dar, atunci când și-au axat o prioritate națională pe partea aceasta de politică publică, au ales să finanțeze această prioritate națională. Poate ar trebui să finanțăm și noi mai puternic, aici sunt total de acord.
Dar, încă o dată, uitați-vă la deduceri, uitați-vă că impozitul pe venit la cei cu salarii mici este de fapt 6,5%, și nu e 10%; uitați-vă la faptul că dacă se adaugă deducerea personală pentru o familie cu doi copii nu se plătește impozit pe venit; după aceea afirmați că nu există deduceri, domnule deputat! – știți la cine mă refer, ca să nu vă dau numele.
Mulțumesc.
Tot explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Moș Patricia-Simina-Arina.
Mulțumesc frumos, stimată doamnă președinte. Stimați colegi, Stimate colege,
Noi, ca mame, știm că în viața unei femei există perioade temporare de vulnerabilitate și cred că atunci este momentul în care statul trebuie să intervină.
Aceste tichete sociale pe care le acordăm acestor mămici care trec prin situații de risc, în valoare de 2.000 de lei, provin din fonduri externe nerambursabile.
Deci Grupul Partidului Național Liberal și, implicit, și dumneavoastră, toți cei care ați votat, înțelegem că fondurile europene schimbă vieți.
Dragi colegi,
Cred că este important, atunci când vorbim de situații vulnerabile în comunitățile noastre, să înțelegem că aceste situații le putem avea într-o hartă corectă, făcând o diagnoză socială corectă, trimițându-ne asistenții sociali sau funcționarii publici cu atribuții în asistență socială în teren. Doar așa vom putea ajuta mai mult și mai bine și vom avea o imagine corectă a mămicilor sau a familiilor care într-adevăr trec prin situații de vulnerabilitate.
Vă mulțumesc pentru votul acordat și vă felicit că ați înțeles cât este de important ca aceste mămici să fie ajutate să-și poată achiziționa produse pentru îngrijirea bebelușului lor, atunci când trec prin perioade dificile, temporare, să le spunem, din viața domniilor-lor.
Mulțumesc _. (Aplauze.)_
Și eu vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar AUR, tot explicarea votului, domnul deputat Coleșa Ilie-Alin.
Haideți să vedem puțin care sunt acele deduceri fiscale pentru părinții care cresc și educă copii, în prezent, în România, conform Codului fiscal!
Filosofia este simplă: dacă ai salariul minim sau puțin sub salariul minim, doar atunci ți se dă o fărâmă, indiferent de numărul de copii, da?
Poți să ai – deci dacă ai 10 copii, de exemplu, și îndrăznești să câștigi 6.051 de lei brut, 6.051 de lei brut, și să ai 10 copii deducerile sunt 10 lei per copil, dar sunt zero cu privire la cele de care s-a făcut vorbire.
Dacă – cele mai mari, da –, dacă ai fix salariul minim, ți se dă pentru doi copii o deducere netă de 121,50 lei.
Dacă ai 6.050 lei și ai 10 copii sau 3 copii, sau 7 copii, indiferent câți ai, ai o deducere netă de 60,75 lei.
Deci asta este filosofia.
Și aceste praguri au fost ajustate în sens pozitiv de foarte puțin timp, de unu sau doi ani.
Înainte erau niște praguri doar pentru cei, practic, care nu câștigau nimic.
Ce am propus noi este să nu mai avem aceste praguri subiective și să fie deduceri indiferent de cât câștigă omul, dar cuantumul maxim al deducerilor, bineînțeles, să fie plafonat superior.
De exemplu, dacă vine Elon Musk, prin reducere la absurd, cu domiciliul fiscal în România, cu cei 4 copii ai săi, noi să-i deducem o anumită sumă, rezonabilă, și în rest să-l taxăm ca pe toți ceilalți.
Doar așa vom încuraja oamenii care câștigă, care muncesc și au copii.
Altfel, le vom da o fărâmă...
Mulțumesc.
...celor care...
Din partea Grupului...
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
...se târăsc. Mulțumesc.
...parlamentar POT, doamna deputat Ancuța-Florina Irimia.
POT a votat pentru sprijinirea cuplurilor mamă–nounăscut aflate în situații defavorizate.
Pentru a exista un echilibru, consider că este esențial ca politicile publice să reflecte o abordare incluzivă, care să susțină toate familiile din România, indiferent de statutul lor socioeconomic.
Nașterea unui copil este un moment de profundă transformare și responsabilitate, iar nevoile unei familii nu dispar doar pentru că nu se încadrează într-o categorie defavorizată. Toți părinții merită sprijin, fie că vorbim de acces la produse esențiale pentru nou-născuți, servicii medicale, consiliere sau facilități fiscale. O societate echitabilă este aceea care investește în toate familiile, recunoscând diversitatea provocărilor cu care se confruntă.
Este cu atât mai urgent să acționăm cu responsabilitate, având în vedere că anul 2024 a fost anul cu cele mai puține nașteri înregistrate în România. Acest sistem de alarmă trebuie să ne mobilizeze să susținem nu doar familiile care au deja copii, ci și femeile care își doresc să devină mame și se confruntă cu dificultăți medicale.
În curând va fi înaintat în comisiile parlamentare un proiect...
Mulțumesc.
...dedicat acelor femei...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Distinsă colegă, declarațiile politice au fost astăzi până la ora 10:00.
Vă rog să faceți referire la explicarea votului.
## **Doamna Ancuța-Florina Irimia:**
În curând va fi înaintat în comisiile parlamentare un proiect dedicat acelor femei care tânjesc să aducă o viață pe lume, dar nu pot din cauza complicațiilor provocate de endometrioză, o afecțiune dureroasă și adesea ignorată, care afectează fertilitatea și calitatea vieții.
Fac un apel sincer către colegii parlamentari și către toți factorii de decizie să susțină acest proiect. Este un gest de solidaritate, recunoaștere a suferinței și de speranță pentru mii de femei din România.
Mulțumesc.
Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.
Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
8. Proiectul de lege pentru completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 413/2025; lege ordinară.
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Explicarea votului?
## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea**
**:**
Da.
Vă rog.
Doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea.
## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru acest proiect de lege.
Libertatea și demnitatea victimelor violenței domestice nu pot fi condiționate de plata unei taxe.
Scutirea de la plata taxei de timbru pentru cererile de divorț și partaj reprezintă o cale concretă către independența economică a acestora.
Totodată, proiectul este o cale și un pas firesc către o justiție mai umană, o justiție accesibilă și solidară cu victimele violenței domestice.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dobre Ciprian-Minodor.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Este un lucru foarte important acest precedent creat de Parlamentul României și această nouă abordare pentru care, în numele Partidului Național Liberal, vă mulțumim.
Inițiativa de a scuti de taxă de timbru victimele violenței domestice va intra într-o matrice a atenției pe care urmează să o dăm în următoarea perioadă a ceea ce înseamnă violența și femicidul.
Avem o inițiativă a colegei noastre liberale Alina Gorghiu, care...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
7. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2023; PL-x 260/2025; lege ordinară.
## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea**
**:**
E transpartinică!
## **Domnul Ciprian-Minodor Dobre:**
...transpartinică – cum mi se atrage atenția – și cred că, da, va trebui să avem în vedere o corectare, așa cum în Comisia specială pentru combaterea și sancționarea violenței, în special domestică, împotriva femeii vom avea aceeași maturitate de a vota în unanimitate, lucru pentru care vă mulțumesc.
Tot explicarea votului, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România.
## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**
Grupul parlamentar SOS România a susținut această lege, dar rețin că am avut această discuție și în Comisia juridică.
În condițiile în care se aplică această lege, acest lucru trebuie făcut cu un pic de atenție.
Este lăudabil, dacă doriți, ca victimele violenței domestice să poată să facă o acțiune de partaj fără plata taxei de timbru. Dar, pe de altă parte, este destul de ușor să scoți un certificat medico-legal care să arate că ai fost supus unei violențe și să poți eventual să eludezi plata taxei de timbru.
De aceea trebuie să existe – și rețin că colega de la USR a punctat acest lucru și în comisie –, trebuie să existe o hotărâre judecătorească care să arate că ai fost supus violenței domestice, ca să te poți prevala de ea ca să nu plătești taxa de timbru; pentru că, altfel, posibilitățile de fraudare a statului sunt mari. Acest lucru trebuie avut în vedere în maniera de aplicare a acestei legi.
Mulțumim.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
9. Proiectul de lege pentru completarea art. 22[1] din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului; PL-x 273/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă–nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuți, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și prorogarea unui termen; PL-x 148/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Explicarea votului, domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Rabinic, așa, vreau să mulțumesc tuturor că au votat și acest proiect de lege.
Vreau să mulțumesc pentru dezbatere, pentru că am plecat de la o dezbatere distorsionată, în care s-a vorbit de faptul că statul ajută mamele leneșe care fac copii. Am ajuns la o dezbatere despre deduceri, despre politicile demografice –
e foarte bine că avem această dezbatere. Vă încurajez să depuneți proiecte de lege și pentru susținerea mai puternică a familiei.
Și, de asemenea, vreau să vă mulțumesc că ați votat toți două ordonanțe promovate de Guvernul Ciolacu 1, respectiv Ciolacu 2.
Când îl mai înjurați pe Ciolacu, să știți că ați votat pentru binele familiilor din România.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.
Am votat pentru deoarece proiectul corectează o disfuncționalitate administrativă care a împiedicat acordarea tichetelor sociale pe suport electronic către mamele și nounăscuții aflați în situații vulnerabile.
Această măsură asigură ca sprijinul financiar să ajungă efectiv la beneficiari, reprezentând un gest de responsabilitate socială și de respect față de familiile aflate la nevoie. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Legi ordinare. Respingeri.
11. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 647/2020; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare, Comisia pentru transporturi și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.
- Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Explicarea votului, domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**
Prin respingerea acestui proiect de lege, PSD cu aliații lor, USR, își bat din nou joc de românii din diaspora.
Ce era greu să aibă românul din diaspora 24 de ore ca să poată să-și facă ITP-ul, dacă acesta a expirat?
Pe cei de la PSD îi înțeleg, că ei i-au alungat pe români în diaspora. Dar pe aliații lor, USR... Totuși, au primit voturi din diaspora.
Domnilor, ați făcut pact cu cei de la PSD și vă bateți joc și voi de românii din diaspora.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 330/2018; lege ordinară.
Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România; PL-x 598/2018; lege ordinară.
Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
A fost adoptată respingerea acestei inițiative legislative.
14. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor; PL-x 570/2019; lege ordinară.
Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
A fost adoptată respingerea acestei propuneri legislative.
15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 165/2022; lege ordinară.
Comisia pentru transporturi, Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
16. Proiectul de lege privind unele măsuri ca urmare a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 16/2023; PL-x 556/2023; lege ordinară.
Comisia pentru buget, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru transporturi propun respingerea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
A fost adoptată respingerea proiectului de lege.
17. Proiectul Legii manualului școlar; PL-x 112/2019; lege ordinară.
Comisia pentru învățământ propune respingerea propunerii legislative.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Adoptată respingerea propunerii legislative.
18. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic; PL-x 100/2022; lege ordinară.
Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Adoptată respingerea proiectului de lege.
19. Proiectul de lege pentru modificarea art. 23 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 766/2023; lege ordinară.
Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare, Comisia pentru transporturi și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Adoptată respingerea proiectului de lege.
20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 471/2020; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru industrii propune respingerea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Adoptată propunerea de respingere a proiectului de lege. Legi organice...
Domnul Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR, explicarea votului.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Am votat pentru respingerea acestei inițiative legislative, pentru că, într-adevăr, propunerea era mai proastă chiar decât textul prezent al legii.
În textul prezent al legii există această consultare între Guvern, societate și mediul de afaceri atunci când realizează planuri și strategii în domeniul energetic.
Însă există o contradicție. În expunerea de motive se spune că, da, avem ca obiective strategice anumite hidrocentrale, de exemplu, Tarnița-Lăpuștești sau Grupurile 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, dar nu se tratează cauzele pentru care am ajuns în această situație de dezechilibru energetic. Aceste cauze rezidă tocmai în anumite filosofii și regulamente europene care spun că încălzirea globală este nu un fenomen climatic ciclic, ci este cauzată de emisiile de dioxid de carbon datorate, în primul rând, industriei, industrie care este sinonimă cu bunăstarea.
Din cauza acestor filosofii am ajuns într-o piață energetică total dezechilibrată, în care am înlocuit centralele pe cărbune și le-am taxat chiar pe cele pe gaz, crescând în mod artificial prețul la energia electrică din combustibili fosili. Iar pe piața zilei următoare noi ne folosim de acest preț artificial pentru a stabili un preț de speculă.
Am o inițiativă, în acest sens, care tocmai a primit raport de respingere de la Senat, prin care se înlătură acest mecanism.
Și instituțiile statului ne spun următorul lucru: dacă nimeni din Uniunea Europeană, din comisii, din instituțiile europene nu a pus în discuție acest mecanism speculativ înseamnă că el este bun, în condițiile în care el este total dezastruos pentru România.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Legi organice. Adoptări.
21. Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002; Pl-x 269/2025; lege organică.
Comisia pentru cultură și Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.
Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Legi organice. Respingeri.
22. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul administrativ; Pl-x 214/2025; lege organică.
Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun respingerea propunerii legislative. Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
## **Domnul Mihai-Adrian Enache**
**:**
Pe procedură.
Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Koler Eduard-Virgil.
## **Domnul Eduard-Virgil Koler:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Pe procedură.
Este un moment trist pentru România astăzi. Tocmai am primit vestea că marele sportiv și marele antrenor Emeric Ienei a trecut la cele veșnice. Singurul antrenor român care, împreună cu o echipă de club, a adus aurul în fotbalul românesc. Pe 7 mai 1986, la Sevilla, Steaua cucerea Cupa Campionilor Europeni.
Drum lin, nea Imi!
Și vă rog, dragi colegi, să ținem un moment de reculegere în memoria marelui Emeric Ienei.
Mulțumim.
Și condoleanțe familiei din partea noastră, a tuturor!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Dumnezeu să-l odihnească!
Continuăm cu punctul 23 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic; PL-x 60/2021; lege organică.
Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.
-
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
Adoptată respingerea acestei propuneri legislative.
Și ultimul punct al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor și art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 391/2023; lege organică.
Comisia pentru politică economică și Comisia pentru
- buget propun respingerea propunerii legislative. Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Crina-Fiorela Chilat – declarație politică având ca subiect redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României; – Nicolae-Adrian Bara – intervenție având tema „310 ani de la începerea lucrărilor Cetății Alba Carolina – cea mai frumoasă cetate din România”; – Maricel Popa – declarație politică intitulată „Nu vindeți resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală”; – Ramona Lovin – declarație politică intitulată „Ministerul de Externe – între impostură, sinecuri și dispreț față de românii din străinătate”; – Silviu-Florin Oancea – declarație politică având titlul „Birocrația ucide dezvoltarea. Când primăria devine dușmanul comunității”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică intitulată „Transilvania, tot mai aproape de Budapesta”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică având titlul „Să învățăm din istorie”; – Mircea Fechet – declarație politică despre reforma administrației publice; – Ștefan Tanasă – declarație politică intitulată „Mandat curat: Parlament fără scut pentru vinovați”; – Andrei-Florin Gheorghiu – declarație politică având titlul „300 de parlamentari – voința românilor, nu o simplă cifră”; – Marius-Nicolae Alecsandru – declarație politică având tema „Adevăr și minciună în narativele politice!”; – Mihai-Adrian Țiu – declarație politică intitulată „Un deputat UDMR încalcă Constituția României chiar aici, în Parlamentul României”; – Gheorghe-Valentin Răducea – declarație politică având titlul „România își pierde istoria – un patrimoniu în ruină, o conștiință în derivă”; – Robert Alecu – declarație politică intitulată „Avem o țară, avem o datorie”;
## _Ședința s-a încheiat la ora 12:25._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#179017„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|653431]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/21.XI.2025 conține 32 de pagini.**
Prețul: 192 lei