Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 16 octombrie 2000 · monitorul.ai

Stimaþi colegi, în ordinea de zi primul proiect de lege înscris, dupã mult timp Ñ sunt convins cã este aºteptat de foarte mulþi senatori, de grupurile parlamentare, dar ºi de cetãþeni Ñ, este proiectul Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945. Vã reamintesc cã acest proiect de lege a intrat în dezbaterea Senatului, au avut loc efectiv dezbaterile generale, s-au fãcut discuþii la art. 1, apoi, din diferite motive pe care nu aº dori sã le reamintesc, proiectul de lege a fost amânat în mai multe rânduri în plenul Senatului, dar, în final, la solicitarea grupurilor parlamentare, la iniþiativa P.D.S.R., preºedintele Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, ºi, ulterior, Biroul permanent au agreat reluarea discuþiilor între liderii grupurilor parlamentare referitor la acest proiect de lege.

Sigur cã în acel moment existau douã variante: fie sã luãm votul plenului Senatului pentru a da mandat acestei comisii constituite din liderii grupurilor parlamentare, fie sã-i lãsãm sã încerce sã gãseascã o variantã comunã prin care poziþiile antagoniste sã fie armonizate ºi sã fie prezentat plenului un raport agreat de grupurile parlamentare.

La nivelul Biroului permanent ºi la nivelul liderilor grupurilor parlamentare am agreat al doilea punct de vedere. Sã vedem dacã, la nivelul liderilor, se va obþine un acord privind susþinerea din partea tuturor grupurilor parlamentare sau a majoritãþii senatorilor a acestui proiect de lege.

Aþi primit un raport suplimentar. Alãturi de el existã un protocol încheiat între liderii grupurilor parlamentare. Ne gãsim într-o situaþie ineditã, aº spune, în actuala legislaturã, în sensul cã pentru prima datã la un proiect de lege liderii grupurilor parlamentare au ajuns la un acord scris, având în vedere poziþii care pãreau la un moment dat ireconciliabile.

Faþã de aceastã situaþie, cred cã se impune sã repunem în discuþie, fãrã a reintra în dezbateri generale, inclusiv art. 1 care, cum spuneam, a fost analizat în Senat, întrucât soluþiile propuse de noua comisie conduc la o rezolvare mai bunã, spunem noi. Desigur cã vom asculta ºi punctele dumneavoastrã de vedere, motiv pentru care voi solicita punctul de vedere al grupurilor parlamentare, legat de reluarea dezbaterilor la acest proiect de lege.

Este prezent la lucrãrile Senatului domnul Valeriu Stoica, ministrul justiþiei. Invit pe reprezentanþii Comisiei juridice. Ofer cuvântul liderilor grupurilor parlamentare sau senatorilor desemnaþi în numele acestora.

Domnul senator Rãsvan Dobrescu, în numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.

Szab— K‡roly-Ferenc

#9755

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Nu voi expune noutãþi în aceastã fazã, cu atât mai mult cu cât nu agreez aceastã modalitate de a merge pe lângã regulament în desfãºurarea procesului de legiferare.

Totuºi Ñ pentru cã a avut loc o activitate pe durata a douã sãptãmâni în care s-a încercat repunerea pe tapet a unor considerente, amendamente, principii ºi s-a ajuns la un rezultat scris, prezentat sub forma unui raport suigeneris, care în afarã de raportul propriu-zis al comisiilor sesizate în fond mai are o coloanã cu referire la cele convenite în cadrul acestei comisii ad-hoc a liderilor grupurilor parlamentare Ñ, în ce mã priveºte, exprimând poziþia grupului pe care îl reprezint, trebuie sã subliniez încã o datã cã legea nu este acceptabilã în forma în care s-a ajuns acum, chiar dacã acest consens, sub presiunea unor împrejurãri legate de epuizarea celor 4 ani ai ciclului parlamentar pe cale de a-l încheia, eu cred cã, faþã de principiile care au stat la baza declanºãrii acestui proiect, a iniþierii lui, cuprinse în programul de guvernare de la învestirea de acum aproape 4 ani a Cabinetului condus de premierul de atunci, Victor Ciorbea, este un pas înapoi cu care noi nu putem fi de acord. Deci, pe cale de consecinþã, ºi comportamentul nostru referitor la votul pe articole ºi final este influenþat de aceasta.

Mai trebuie sã subliniez un lucru foarte important. Procedural vorbind, aceastã dezbatere, acest mod de a trece legea nu trebuie sã încalce principiul consfinþit în

Grupul parlamentar pe care îl reprezint a pornit la aceastã acþiune iniþiatã de P.D.S.R. Ñ am înþeles cã ºi de P.N.Þ.C.D. Ñ cu intenþia, cu gândul de a-ºi aduce contribuþia la îmbunãtãþirea, perfecþionarea legii.

Pe traseu, consultând ºi specialiºtii partidului nostru, ne-am dat seama cã aceastã lege nu corespunde principiilor de drept ºi la o serie de alte aspecte care vin în contradicþie ºi cu doctrina ºi cu vederile partidului nostru.

În afarã de aceasta, considerãm cã momentul politic nu este cel mai bine ales, având în vedere ºi presiunea timpului sub care trebuie sã acþionãm, pentru cã nu mai sunt decât câteva zile în care noi putem sã îndeplinim aceastã sarcinã. Varianta nu rãspunde în totalitate nici pentru chiriaºi, nici pentru proprietari, nici pentru stat.

La votul pe articole noi vom face câteva propuneri ºi sunt de acord cu ceea ce spunea domnul senator Szab— cã trebuie respectat regulamentul ºi nu trebuie puse opreliºti cumva. Vom acþiona în consecinþã.

În ceea ce priveºte votul, el va fi în raport de cum vor fi luate în atenþie aceste propuneri pe care le vom face.

Vã mulþumesc.

Vasile Dobrescu

#12542

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Într-un mod inedit s-a ajuns la dezbaterea acestei legi la nivelul grupurilor parlamentare, desigur depãºind acceptabil Ñ aº spune Ñ cadrul regulamentului, în condiþiile în care se doreºte ca o lege sã treacã prin plenul Senatului în modul cel mai amiabil pentru toate grupurile parlamentare, pentru toate partidele reprezentate ºi, aº spune, pentru cei vizaþi în aceastã lege, fiindcã sunt zeci de mii de cetãþeni, fie proprietari, fie chiriaºi.

Problema esenþialã care a fost avutã în vedere de partidul nostru a fost aceea a perfectãrii regimului de proprietate în România, a statuãrii acestuia, a stabilitãþii proprietãþii private în România ºi a demersului pe care trebuie sã-l facem pentru ca aceastã proprietate Ñ este vorba nu numai de imobilele naþionalizate Ñ sã producã venit pentru economia româneascã.

Sigur cã nu ne-am gândit sã creãm noi rentieri, nu ne-am gândit sã facem nedreptãþi pe seama unor cetãþeni care au mijloace materiale foarte reduse, de aceea s-au prevãzut, prin consens, anumite limite, în acelaºi timp, am spune, limite pentru proprietari, în cazul relaþiilor cu chiriaºii, ºi în acelaºi timp condiþionãri de acceptare a acestora, de apãrare a intereselor lor.

Pe lângã acest act normativ, statul trebuie sã intervinã cu noi acte normative care sã demareze construcþiile civile, casele, imobilele, pentru a rezolva nevoia de locuinþe în oraºe.

Doamnelor ºi domnilor, ºi partidul nostru a avut amendamente care nu au fost luate în totalitatea lor în dezbatere, în discuþie, ºi acceptate de parteneri.

Au fost amendamente care cãutau sã limiteze retrocedãrile în cazul unor cetãþeni pentru anumite perioade, pentru anumite stadii, sã fie luatã în discuþie problematica imobilelor naþionalizate nu la data înscrisã în lege, ci la data naþionalizãrii lor, pentru a vedea care sunt ºi care au fost activele ºi pasivele în acest sens.

Cred cã un act normativ adiacent Ñ am rãmas cu aceastã impresie Ñ, subsidiar acestei legi va rezolva ºi o asemenea problemã, conform principiului justiþiei ºi dreptãþii sociale.

Grupul parlamentar P.U.N.R. a susþinut ºi susþine amendamentele la nivelul grupurilor politice ºi credem cã e o procedurã bunã, ineditã, indiscutabil. Sigur cã vor fi observaþii sau propuneri poate ºi din partea membrilor grupului parlamentar, însã acest lucru nu va împiedica dezbaterea noastrã, votul nostru, ºi cred cã este normal sã aibã loc dezbateri deschise de cãtre toþi membrii Senatului, fiindcã nici unul nu este înregimentat într-o anumitã grupare pentru a vota orbeºte o anume directivã.

Cred cã se va ajunge la o majoritate acceptabilã pentru a rezolva acest set de probleme pe care le ia viitoarea guvernare, nu în sine viitoarea guvernare, ci partidele politice din aceastã þarã, ce vor trebui sã rezolve în mod echitabil problematica proprietãþii în România. Vã mulþumesc.

Mircea Ionescu-Quintus

#17405

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Ca preºedinte al Senatului României, daþi-mi voie sã-mi exprim satisfacþia cã am izbutit, spre sfârºitul mandatului nostru, sã aducem în dezbatere Ñ ºi eu sper sã adoptãm Ñ una din cele mai importante legi pe care le avea de rezolvat Parlamentul României, lege care în Camera Deputaþilor a primit un vot ºi asupra cãreia trebuie, cu orice preþ, sã ne pronunþãm ºi noi.

Recunosc cã nu a fost uºor sã ajungem la acest protocol semnat de majoritatea grupurilor parlamentare ºi aº vrea sã spun cã nu ne-am abãtut cu nimic de la procedura urmatã de-a lungul celor aproape 4 ani. Ori de câte ori un proiect de lege a nãscut dezbateri importante, care nu se puteau soluþiona neapãrat ºi în timp util în plen, am convenit ca liderii grupurilor parlamentare sã se întâlneascã ºi sã gãseascã o soluþie, ceea ce s-a întâmplat ºi de data aceasta, este adevãrat, dupã un timp îndelungat ºi cu preþul a douã sãptãmâni ºi vreau sã mulþumesc liderilor grupurilor parlamentare care s-au ostenit dincolo de program sã ne ofere acest proiect de compromis, care, dupã pãrerea mea, nu afecteazã legea în esenþa ei ºi particularizeazã anumite situaþii.

Aº vrea sã-l asigur pe colegul nostru, pe domnul senator Badea, cã timp avem, voinþã politicã ne trebuie. ªi eu cred cã am realizat consensul asupra voinþei politice. Vã asigur cã, pe întreaga duratã a campaniei electorale, Senatul va lucra, probabil, într-un program restrâns ºi, mai mult ca sigur, în ultima sãptãmânã, evident, suspendând lucrãrile. Avem atâtea sãptãmâni cu câte 2Ñ3 zile de lucru! Proiectul, aºa cum a ajuns în forma lui finalã, poate fi foarte uºor adoptat, þinând seama de toate opiniile care se vor exprima, încât fac un apel cãtre dumneavoastrã toþi sã încercãm sã dãm þãrii, în opinia mea, una dintre cele mai importante legi, aºteptate de întreaga noastrã societate, ºi sã nu lãsãm, ca o urmã penibilã, celuilalt Parlament datoria de a adopta aceastã lege.

Sunt sigur cã veþi înþelege necesitatea, importanþa acestui proiect ºi cã împreunã îi vom gãsi soluþia cea mai potrivitã.

Vã mulþumesc.

Csap— Iosif

#40723

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Am prezentat la comisie douã amendamente în legãturã cu lit. c). La primul amendament renunþ, pentru cã deja comisia a þinut cont ºi este inclus în textul propus de cele douã comisii.

Aº dori sã revin ºi sã accentuez, ºi menþin propunerea a doua cu privire la lit. c), ºi anume dupã sintagma ”partide politiceÒ, propun completarea textului cu urmãtorul fragment: ”organizaþiile, asociaþiile ºi fundaþiile aparþinând comunitãþilor minoritãþilor naþionaleÒ.

Argumentaþia: deºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului completeazã textul iniþial cu formularea cã, dacã activitatea persoanelor juridice a fost interzisã sau întreruptã în perioada 6 martie 1945 Ñ 22 decembrie 1989 ºi ele ºi-au reluat activitatea dupã data de 22 decembrie 1989, au posibilitatea de a recâºtiga dreptul de a dispune ºi dreptul de a folosi, respectiv dreptul de proprietate sau echivalentul valoric, dacã nu este posibilã restituirea în naturã, dar aceastã formulare este ambiguã, pentru cã nu se referã... de fapt, solicitã justificarea succesiunii legale a persoanelor juridice aparþinând colectivitãþilor minoritãþilor naþionale.

Existã un precedent, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor.

Printr-o ordonanþã de urgenþã a fost restituitã ”Casa maghiarãÒ de la Timiºoara Organizaþiei minoritãþii maghiare, însã Curtea Constituþionalã a acceptat excepþia formulatã de Parchet, pentru cã organizaþia respectivã nu a putut demonstra cã este succesorul legal al organizaþiei care a existat pânã în 1945Ñ1947.

Deci dacã nu se referã în mod explicit dreptul la succesiunea legalã a organizaþiilor aparþinând minoritãþilor naþionale care au fost reorganizate dupã anul 1989, atunci acest text nu se poate aplica în cazul acestor organizaþii ºi fundaþii.

De aceea, propun ca dupã aceastã sintagmã, ”partidelor politiceÒ, sã cuprindem formularea respectivã pe care am susþinut-o ºi în cadrul comisiilor sesizate în fond. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Voicu Valentin Glodean

#75900

”Éunui contract de concesiune, locaþie de gestiune, asociere în participaþiune sau operaþii leasing, persoana poate opta pentru restituþia în naturã sau mãsuri reparatoriiÒ.

Alin. 2 Ñ ”Édacã opteazã în naturã, ea este obligatã sã respecte contractele încheiate de statÒ. Pãi, asta n-o mai înþeleg nicicum.

Sã luãm leasing-ul, de exemplu: statul vinde cuiva în leasing un bun, eu optez în naturã ºi atunci eu sunt obligat sã respect contractul fãcut de altul. Pãi ce naturã e aia? Nu-i un nonsens juridic?

Aici e vorba de toate acele operaþiuni mãrunte, dar enorm de multe, mult mai multe decât ceea ce înþelegem noi prin privatizare. Privatizarea este o stare de fapt, dacã vreþi. În spatele ei se ascunde un contract de vânzare-cumpãrare, dar aceste înstrãinãri sau treceri sub o formã sau alta în proprietate sau în folosinþa privatã sunt nenumãrate ºi am spus contractele prin care se realizeazã. Mai sunt ºi altele.

Motiv pentru care eu îmi permit sã depun acest amendament, de fapt, tot douã alineate, care sunã în felul urmãtor:

Ñ alin. 1 Ñ ”Pentru imobilele restituite în naturã cu o altã destinaþie decât aceea de locuinþã sau care au avut destinaþia de locuinþã, dar sunt folosite în alte scopuri, contractele de închiriere, concesiune, asociere în participaþiune se prelungesc cu un an de la data promulgãrii legiiÒ,

Ñ 2 Ñ ”Când imobilul constituie obiectul unui contract de leasing, persoana îndreptãþitã poate opta, dar numai

în aceastã situaþie, pentru mãsuri reparatorii în echivalent sau pentru restituirea în naturã. În cazul restituirii în naturã, statul va restitui beneficiarului contractului de leasing contravaloarea actualizatã a ratelor plãtite de acesta la data restituirii imobilului persoanei îndreptãþite.Ò

Desigur cã aceastã prevedere din art. 14 ocupã, dacã vreþi, un sfert din întreaga lege, sã zicem o anumitã proporþie, dar prin mulþimea lui, prin ascunziºurile lui, ascunde foarte mari ticãloºenii, extraordinar de multe. Sã vã spun ceva, ºi am mai repetat-o, ºi îmi pare rãu cã trebuie s-o spun, cã m-am angrenat în urmã cu 10 ani într-o acþiune politicã care credem cã duce la o schimbare, cât de cât, în aceastã þarã, dacã nu a mentalitãþilor, cel puþin a unor conduite.

C.D.R.-ul, prin primarii pe care îi avea în marile oraºe, a concesionat masiv terenuri aflate în administraþia autoritãþii locale, încãlcând legea, încãlcând art. 11 din Legea nr. 50/1991 care interzice concesiunile.

Degeaba în acest articol de lege se spune cã sunt valabile numai cele care s-au fãcut potrivit legii. Pãi, nici unul nu-i valabil! ”Potrivit legiiÒ este o simplãÉ Este ca sã-l porþi pe un om sãrac, un om neputincios, sã-l pui în concurenþã cu unul care a acaparat, care deþine bani, care deþine influenþã politicã ºi aºa mai departe.

Eu vã rog sã reflectãm asupra acestui aspect. E pur ºi simplu o problemã de dreptate elementarã.

Dacã în procesul cu casele s-a venit cu scuza Ñ mã rog Ñ soarta chiriaºilor, s-a forþat, hai s-o acceptãm, dacã în problema cu imobilul aflat în proprietate publicã ar mai fi niºte justificãri, aici ce mai justificãm? ªmechereala unora. Ce mai justificãm? Cum ºi-a permis un Guvern oarecare Ñ ºi asta s-a întâmplat în special dupã 1996, au fost cazuri ºi înainte, acum e masiv Ñ sã vândã bunuri care nu-i aparþin? Aici este problema. ªi acum legalizãm. Toate aceste incorectitudini noi le legalizãm.

Voicu Valentin Glodean

#92832

Dacã observaþi, stimaþi colegi, acest articol implicã în principal douã categorii de probleme.

Una e dacã se restituie tot ºi cât se restituie ºi, a doua, eliminarea despre care fãceam vorbire aici a reconstituit un amendament al meu, însuºit apoi ºi de alþii ºi votat în unanimitate.

Eliminarea de la acest beneficiu a sediilor de partide politice, a sindicatelor, a asociaþiilor neguvernamentale º.a.m.d., chiar cine fãcea atunci o vorbã de duh, de spirit, zicea sã stea în copac, unde sã stea, sã urce în copac, dacã nu au reuºit, dãm la 200 de partide politice, toþi în 1990 s-au vârât în asemenea case, nu s-au vârât în altele, de regulã. ªi acum vor sã ºi le þinã. Unii ºi-au fãcut acolo boutique-uri ºi alte afaceri.

Dar nu aceasta este problema. Problema este cã noi protejãm, dacã e sã protejãm, niºte interese, mã rog, publice, în mãsura în care funcþioneazã aceste interese publice.

Aceasta este o precizare la primul aspect pe care urmeazã sã-l stabilim. Dar nu, nu protejãm niºte interese, ºtiu eu, ale zecilor sau sutelor de sindicate, tot felul de grupuleþe º.a.m.d. care vor case. Sã-ºi facã! Decât sã meargã în strãinãtãþuri aceºti ºefi de sindicate, cã numai dupã urechi nu au dolãrei, dar gurã mare au pe stradã pe aici ºi este dreptul lor sã meargã sã zicã ce vor, dar dacã totuºi vor ºi þin la sindicatele Domniilor lor sã facã bine sã direcþioneze o parte din aceºti bani pe care-i cheltuiesc anume pe simpozioane º.a.m.d., sã-i direcþioneze sã-ºi facã ºi ei acolo douã cãmãruþe într-un oraº, unde sã se adune sã batã apa în piuã de seara pânã dimineaþa. Nu am nimic împotrivã.

Dar nu li se poate acorda aceastã protecþie, cã este o protecþie, în cazul lor.

Deci susþin în aceastã situaþie forma care a fost votatã în unanimitate în cele douã comisii de toate partidele: eliminarea sediilor de partide politice, sindicate, asociaþii neguvernamentale.

Iar în cealaltã variantã care s-a convenit, dupã ce o sã eliminãm odatã acest aspect în varianta interpartidicã sau, mã rog, cum îi spuneþi dumneavoastrã, ce comisie, probabil parlamentarã, probabil regulamentarã a avut loc, nu contest, ce s-a convenit sã se spunã. ªi acest amendament nu l-am formulat pentru cã nu ºtiam cã se va ajunge aici. Îl formulez acum.

Este vorba de cele care rãmân în proprietateaÉ

Doru Ioan Tãrãcilã

#110048

Sigur cã da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã rog sã-mi daþi ºi mie voie sã vorbesc în numele grupului parlamentar.

Doresc sã vorbesc în numele grupului parlamentar ºi nu este corect sã vorbesc de pe acel scaun.

Stimaþi colegi,

Constat cã în urmã cu douã sãptãmâni cu naivitate chiar am crezut cã doriþi sã deblocaþi aceastã lege. Sau doriþi oare în nume propriu sã o blocaþi sau în numele partidelor pe care le reprezentaþi?

Sigur cã peste cinci minute noi vom pune la vot. Pentru cã, aºa cum am arãtat atunci, am acceptat sã cedãm în enorm de multe locuri. Nu spun cã un senator nu are dreptul sã-ºi expunã punctul de vedere în legãturã cu un text de lege. Sigur cã poate, are dreptul acesta, cã i-l dã Constituþia. ªi sã voteze.

Dar viaþa în Parlament este o viaþã politicã ºi aºa cum dumneavoastrã, titanii Ñ sã spun Ñ ai Parlamentului prezent ne învãþaþi ºi trebuie sã învãþãm de la dumneavoastrã cã în politicã trebuie sã existe concesii, chiar ºi în aceastã lege trebuie sã existe concesii.

Deci este de discutat dacã unii dintre noi vom trece de la un partid la altul, deºi în ultimul timp se întâmplã foarte multe lucruri. ªi nu vreau sã tensionez suplimentar dezbaterile la acest text de lege.

Dar vã rog sã observaþi cã el este discutat populist de cei care-l atacã, nu de cei care l-au redactat.

Pentru cã, în definitiv, ce scrie în articolul 16? Scrie în acest articol cã toate aceste clãdiri ocupate de instituþii de învãþãmânt, sãnãtate, instituþii publice, partide, sindicate rãmân la ele? Nu-i adevãrat. Nu scrie aºa ceva. Acolo aceste instituþii sunt exemplificate, pentru cã ele ocupã în prezent aceste imobile care vin din domeniul privat, urmare a confiscãrii ºi naþionalizãrii.

Cum se va rezolva, potrivit articolului 16, problema acestor clãdiri? ªi o spun simplu, pentru cã noi am stabilit o anumitã procedurã care înseamnã rãspundere politicã.

În primul rând, textul de lege, doi, hotãrârea de guvern ºi iniþiativa ministerului care doreºte sã pãstreze în domeniul public anumite clãdiri.

Deci toate aceste clãdiri care în prezent se gãsesc în stãpânirea, sã zic, de fapt, a acestor instituþii nu înseamnã cã automat vor rãmâne în domeniul public. Nu-i adevãrat. Cã e vorba de partide, de persoane fizice, nu-i adevãrat.

Fiecare minister în parte, cã aºa am stabilit în alineatele urmãtoare, va propune, iar guvernul va hotãrî, deci prin hotãrâre de guvern, care sunt cele ce sunt pãstrate în domeniul public, pentru cã în situaþia cealaltã se vor restitui în naturã sau, dacã nu, prin mãsuri în echivalent, potrivit legii.

Deci în aceastã situaþie vã rog sã observaþi cã nu este vorba despre o renaþionalizare, aºa cum eronat se afirma, pentru cã tot ceea ce s-a luat fãrã titlu suntem de acord sã se restituie foºtilor proprietari, iar ceea ce s-a luat cu titlu, Parlamentul, Guvernul ºi fiecare minister sã-ºi asume rãspunderea în momentul în care spun cã acest imobil nu trebuie restituit ºi trebuie sã explice de ce.

O ultimã chestiune doar, sigur cã nu ca o ameninþare, dar acest text de lege pentru Grupul parlamentar P.D.S.R. este fundamental.

ªi dacã doriþi sã treacã aceastã lege manifestând voinþã politicã, aºa cum vã exprimaþi cel puþin de 4 ani ºi consider cã numai astãzi, practic, s-a fãcut discuþia cã o voinþã politicã nu înseamnã ºi o susþinere parlamentarã, deºi, de 4 ani, atunci când noi criticãm de la acest microfon ne spuneþi în mod constant: aºa a decis COCOPO, COCOPA ºi nu mai ºtiu cine.

Da, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Nu vã supãraþi, dumneavoastrã aþi venit doar de cinci ori la Comisia juridicã la aceastã lege, dânsul a venit de ºase ori.

O sã vedem cine reuºeºte sã ne convingã mai mult.

Rãsvan Dobrescu

#113753

Iau cuvântul acum în numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.

Acest text ridicã douã categorii de probleme: una de fond ºi cealaltã de text propriu-zis, de detaliu.

Trebuie sã vã pun la curent cu evoluþia acestui text, aºa cum el a fost propus iniþial de P.D.S.R. ºi este textul acestui alineat 1 cu greºeala aceea care trebuie corectatã, fãrã îndoialã, dar fãrã cuvintele: ”necesare continuãrii activitãþilor de interes public, social, cultural sau obºtescÒ.

În aceastã primã variantã, P.D.S.R.-ul a propus ca toate imobilele care sunt ocupate de instituþiile menþionate în text sã intre în domeniul public al statului pentru cã sunt necesare continuãrii acestei activitãþi. În aceastã primã formã, P.N.Þ.C.D. a respins amendamentul P.D.S.R.

Faþã de aceastã situaþie, P.D.S.R. a venit cu un nou amendament, care a completat propunerea sa, ºi anume a restrâns sfera de aplicare a acestui articol numai la imobilele care sunt necesare continuãrii activitãþilor de interes public, social, cultural sau obºtesc.

Au fost invitaþi reprezentanþii ministerelor interesate care ºi-au expus pãrerea ºi þin sã vã amintesc cã Ñ deºi nu e necesar Ñ în momentul de faþã P.D.S.R.-ul nu participã la guvernare, deci reprezentanþii noºtri, ai majoritãþii, expunându-ºi poziþiile, au arãtat cã o serie de clãdiri, de imobile este necesar a rãmâne în continuare în proprietatea statului, pentru cã nu existã posibilitatea sã se plãteascã chiria lunarã, deci ministerele: al educaþiei naþionale, al sãnãtãþiiÉ ministerele pe care noi le conducem. Nici în aceastã formã, completatã, P.N.Þ.C.D. nu a fost de acord cu amendamentul P.D.S.R. ªi atunci a intervenit un al treilea corectiv, un amendament propus de Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, pe care îl regãsiþi în alineatul trei, ºi care restrânge ºi mai mult sfera de aplicare a textului alineatului 1. ªi acest text esteÉ

Înainte de a trece la acest amendament P.N.L., trebuie sã vã spun cã P.D.S.R.-ul îºi completase amendamentul printr-un alineat 2, cã ”ministerele vor face propuneri Guvernului cu clãdirile care urmeazã sã rãmânã în proprietatea statului, Guvernul va emite o hotãrâre de guvern în acest sens.Ò Deci amendamentul P.D.S.R. nu e acceptat nici în aceastã formã de P.N.Þ.C.D. ªi survine amendamentul propus de P.N.L. care restrânge ºi mai mult sfera de aplicare în acest domeniu, cu textul ”alineatele precedente nu se aplicã imobilelor preluate fãrã titluÒ. ªi atunci urmarea este cã nimic din ce a fost preluat fãrã titlu în timpul regimului comunist nu rãmâne al statului; totul se restituie. Iar din cele care au fost preluate cu titlu rãmân în proprietatea statului numai acele imobile care sunt strict necesare continuãrii activitãþii ºi pentru care nu existã suficiente resurse bãneºti ca sã se plãteascã o chirie. Acest text a fãcut obiectul unor negocieri ºi delegaþii P.N.Þ.C.D. la aceastã comisie interpartide nu s-au putut pronunþa, pentru cã mandatul lor nu le permitea acest lucru. S-a supus din nou în forma aceasta pe care v-am prezentat-o acum, cu amendamentul P.N.L. S-a prezentat acest lucru conducerii P.N.Þ.C.D., domnului preºedinte P.N.Þ.C.D. Ion Diaconescu personal ºi, în urma consultãrii avute la nivelul conducerii P.N.Þ.C.D., domnul preºedinte Ion Diaconescu ne-a comunicat cã putem accepta textul în aceastã formã. ªi l-am acceptat. ªi existã semnãturile domnului senator George Achim pe protocol, care este liderul grupului nostru parlamentar, ºi a mea. ªi vreau sã vã spun cã noi Ñ domnul senator George Achim ºi cu mine Ñ am lucrat în numele dumneavoastrã, pe care v-am reprezentat, în numele tuturor senatorilor care mai sunt încã în P.N.Þ.C.D. ªi cuvântul pe care noi ni l-am dat acolo înþelegem sã-l respectãm ºi înþelegem sã vã cerem ºi dumneavoastrã, senatorilor P.N.Þ.C.D., sã-l respectaþi, pentru cã noi suntem oameni de onoare ºi o datã ce ne-am dat cuvântul, trebuie sã ni-l respectãm. ªi v-am înfãþiºat aici cu câtã dificultate a fost dat acordul partidului nostru ºi nu a fost dat din propria noastrã iniþiativã Ñ a domnului senator George Achim ºi a mea Ñ, ci în urma cererii ºi obþinerii acordului domnului preºedinte Ion Diaconescu, care s-a pronunþat dupã patru zile de reflecþie. Aceasta este problema de fond.

Eu vã rog Ñ ºi mã adresez în special colegilor din P.N.Þ.C.D. Ñ sã fiþi de acord cu acest text. ªi vreau sã vã spun cã toate textele acestei legi sunt niºte texte negociate. Nu este posibil într-o negociere, care este atât de dificilã, ºi fãrã sã avem în spate o majoritate asigurãtoare, ºi fãrã sã fim foarte siguri cã vom câºtiga alegerile din noiembrie ºi cã vom guverna în continuare timp de patru ani, nu este posibil ca noi sã ne impunem toate soluþiile. Au fost necesare concesii de o parte ºi de alta ºi aceste concesii s-au fãcut. A fãcut concesii ºi P.D.S.R.-ul, am fãcut concesii ºi noi ºi în cele din urmã a rezultat textul acesta. Iatã, deci, cã nu numai onoarea ne obligã sã votãm aceste texte ale articolului 16, aºa cum vi se prezintã în acest raport, ci ºi înþelepciunea. Pentru cã în condiþiile date noi nu putem sã ne impunem voinþa trecând cu tãvãlugul peste voinþa celorlalþi.

Trec acum la cele douã probleme de text propriu-zis. S-au ridicat douã probleme de text care sunt niºte probleme de detaliu ºiÉ

Frunda Gyšrgy

#121567

Da, domnuÕ Ciurtin. Sunt mai bun român decât dumneata. Cã eu mã uit în viitor, dumneata te uiþi în trecut. Asta e deosebirea fundamentalã între noi doi. ªi eu vreau ca România sã nu fie condamnatã la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Dacã dumneavoastrã veþi trece acest articol, vã spun dinainte, vor fi sute de cazuri în care România va fi blamatã, România va fi obligatã. Atunci când veþi apãsa pe buton sã fiþi foarte convinºi de acest lucru. Nu v-o spun eu, v-o spune judecãtorul român de la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Or, domnilor senatori, soluþia de a restabili dreptul de proprietate ºi a obliga pe proprietari ca pentru un termen lung Ñ de 10 ani Ñ sã pãstreze destinaþia locuinþelor, sã fie cabinete medicale, cãmine culturale, posturi de poliþie, ºcoli, grãdiniþeÉ ce doriþi dumneavoastrã, este soluþia care satisface atât proprietarul, cât ºi destinatarul. Pot stabili un cuantum maxim al chiriei, pot ca eu, Guvern, sã intervin ºi sã plãtesc o parte din chirie, pot gãsi zeci de artificii juridice Ñ de la îmbunãtãþirea clãdirii, reparaþia clãdirii în compensarea cheltuielilor de chirie ºi aºa mai departe Ñ, dar respect dreptul proprietarului. În acelaºi timp acesta este ºi dreptul statului, reprezentat de ministerele respective. Pentru cã în multe localitãþi s-a întâmplat, sau în altele se va întâmpla sã spunã Consiliul judeþean, care este administratorul ºcolilor, ”Nu, domnule, nu mai am nevoie de acea ºcoalã dintr-o clãdire veche, dintr-un imobil care este deteriorat, am nevoie de o ºcoalã nouã ºi am gãsit mijloace financiare de a-mi construi ºcoala respectivãÒ. De ce îi legãm de mâini ºi picioare ºi îi obligãm sã rãmânã în ºcoala respectivã ºi nu le dãm posibilitatea ca din resurse proprii sã-ºi caute o nouã ºcoalã? De ce nu-i lãsãm sã aibã dispensare ºi grãdiniþe noi? Aceasta este prima problemã.

Iar a doua, domnule preºedinte, chiar dacã aiciÉ cu respectul pe care vi-l port, sunt de altã pãrere ºi ºtiþi acest lucru. Mi se pare, domnilor senatori, absolut imoral ca noi, care reprezentãm partide politice, sã punem propriul nostru interes înaintea intereselor generale. Avem peste 200 de partide înregistrate legal în România. Ele au rãmas înregistrate de la începutul anilor Õ90. Marea lor majoritate au sedii în foarte multe judeþe. Sunt sedii de sindicateÑfantomã, care nu reprezintã interesele muncitorilor, ci ale unui grup restrâns de oameni. Avem NGO-uri, deci organizaþii neguvernamentale, scuzaþi-mã!, care nu se ocupã de obiectele de activitate pentru care au fost înregistrate, ci îºi subînchiriazã sediile la diferite societãþi comerciale. Iar noi, prin aceastã lege, venim ºi spunem cã aceste trei categorii sunt preferate electoratului, oamenilor de zi cu zi, acelora ai cãror bunici sau taþi, care au fost duºi la canal sau omorâþi în închisorile comuniste, acei oameni care îi moºtenesc nu îºi vor primi clãdirile înapoi ºi punem înaintea lor partidele politice, sindicatele ºi NGO-urile, organizaþiile neguvernamentale.

Dacã dumneavoastrã aveþi conºtiinþa curatã, dacã dumneavoastrã aveþi raþiunea convinsã cã prin acest text faceþi bine acestei þãri, votaþi-l! Eu nu voi fi partenerul dumneavoastrã ºi sunt convins cã viitorul mã va confirma.

Vã mulþumesc cã m-aþi ascultat.

Liviu Maior

#125274

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Eu aº vrea sã fac o precizare. În Comisia pentru învãþãmânt a Senatului au fost reprezentanþii tuturor cultelor religioase din România ºi s-a discutat problema imobilelor deþinute de acestea înainte de 1948 ºi situaþia lor actualã. Deci cultele religioase din România, prezente acolo, nu au exprimat un punct de vedere comun în legãturã cu problema aceasta, a restituirilor. Cine vine ºi vorbeºte aici în numele cultelor religioase vã rog foarte mult sã fie foarte clar pentru ce cult religios pledeazã. Pentru cã reprezentanþii Cultului mozaic Ñ spre exemplu Ñ, care are un numãr foarte mare de clãdiri pe care ei le revendicã ºi care sunt spitale sau ºcoli, au declarat cã doresc o reglementare între statul român ºi acest cult, prin care sã primeascã un ajutor anual sã-ºi poatã întreþine bãtrânii care mai trãiesc ºi cimitirele. Deci iatã cã este un alt punct de vedere. De aceea cred cã este foarte bine cum s-a procedat când s-a lãsat la libera apreciere a Guvernului soarta fiecãrui domeniu sau a fiecãrei clãdiri. Noi, în acea discuþie, nu am negat drepturile pe care dânºii le-au revendicat atunci. Noi am discutat ºi posibilitatea reglementãrilor. Sigur cã în aceastã categorie Biserica Ortodoxã a avut un punct de vedere diferit, Biserica Catolicã din fostul regat, un punct de vedere, cea din Ardeal, un alt punct de vedere. Deci nici dânºii nu sunt puºi de acord ºi ne cereþi dumneavoastrã aici, generalizând ºi rostind cuvinte foarte grele ºi unele dintre ele realeÉ dar eu cred cã soluþia propusã prin aceastã lege este cea bunã.

În privinþa partidelor, a sindicatelor, s-a cãzutÉ AcumÉ trebuie ºi sindicatele, ºi partidele mari sancþionate pentru cã existã ºi partide ºi sindicate mãrunte?! Cred cã nu ºtiuÉ noi ce cântãrim aici? Ce discutãm aici? S-a cãzut o datã de acord în privinþa acestor probleme, eu cred cã trebuie sã ne respectãm înþelegerile. Eu ºtiu, compromisul, dacã îl traducem în limba englezã ºi eliminãm câteva litere, înseamnãÉ rãmâne ”cooppriceÒ (preþul cooperãrii).

Florin Bogdan

#127820

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vin în completarea celor spuse de domnul senator Maior. Comisia de învãþãmânt a Senatului, anul trecut, în 1999, a fãcut o vizitã de documentare, de informare în zona de vest a þãrii, în Ardeal ºi Banat. Aproximativ douã sãptãmâni s-au vizitat unitãþi de învãþãmânt, instituþii de învãþãmânt, s-au vizitat unitãþi din învãþãmântul preuniversitar, instituþii de învãþãmânt universitar în limba românã, în limba germanã, în limba maghiarã, în limba slovacã. Am avut o discuþie la fiecare ºcoalã cu profesorii, cu corpul didactic. O discuþie foarte interesantã am avut la Oradea, la liceul cu limbã de predare maghiarã, cu directorul de acolo, care, spre surprinderea mea, deºi maghiar, ºtia foarte bine româneºte ºi ne-a ridicat o problemã. Liceul respectiv funcþiona ºi funcþioneazã într-o clãdire care, întotdeauna, a fost ºcoalã. De la 1780 ºi pânã în prezent a fost ºcoalã întotdeauna, sub diverse denumiri, pentru bãieþi, pentru fete. ªi s-a ridicat problema: ce se va întâmpla cu aceastã ºcoalã în momentul în care se vor da imobilele înapoi comunitãþilor? Dânsul ne-a spus o chestiune. Aceste ºcoli au funcþionat în imobilele prezente. Chiar pe vremea când erau comunitãþi religioase, comunitãþi locale etnice care întreþineau aceste ºcoli, au fost înfiinþate ºi funcþionau datoritã comunitãþii locale unde se ºcolarizau copiii comunitãþii respective. În 1948, când s-a fãcut naþionalizarea, s-a schimbat numai stãpânul, numai finanþatorul. În ºcoalã au rãmas în continuare aceiaºi copii, aceiaºi ºcolari, aceiaºi elevi care au fost înainte, deci copiii comunitãþii. Acum, dacã se dã imobilul înapoi, ce se va întâmpla cu ºcoala? Unde va funcþiona? ªi asta era problema pe care o ridica directorul. Urmare a acestei discuþii de acolo, Comisia pentru învãþãmânt, în toamnã, a discutat în plenul ei aceastã problemã ºi am convocat la sediul comisiei toþi conducãtorii cultelor din România. Au rãspuns la aceastã chemare, i-am anunþat dinainte despre ce se va discuta, ºi au venit personalitãþile religioase din România sã reprezinte cultul respectiv ºi pretenþiile cultului referitor la ºcoalã. Toatã lumea a fost de acord cã aceste imobile trebuie retrocedate comunitãþilor respective. ªi, în afarã de comunitatea armeanã, toþi au fost de acord sã nu se schimbe destinaþia ºcolilor, imobilelor respective. ªi vã prezint acum, în rezumatÉ

Cuprins

Stenograma

Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi a ºedinþei

Reluarea dezbaterilor ºi adoptarea proiectului Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie