Stenogramă plen

Bunã dimineaþa, stimaþi colegi! Hristos a înviat!

Astãzi programul de lucru este de la ora 9,30, cu o pauzã de prânz între orele 13,00Ð15,00, ºi continuarea dezbaterilor în plen pânã la ora 18,00.

Cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori. Din totalul de 143, 3 colegi sunt în Guvern, 7 în delegaþii.

Deci, aºa cum spuneam, cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori.

Ordinea de zi v-a fost adusã la cunoºtinþã. Dacã asupra ei existã observaþii?

Domnul senator Oliviu Gherman.

Joi, dupã-amiazã, ºi vineri de dimineaþã.

Deci, joi de dimineaþã avem ºedinþa comunã a celor douã Camere. Dupã-amiazã, plen la Senat; vineri de dimineaþã plen la Senat.

Sã sperãm cã vom reuºi joi dupã-amiazã sã introducem acest proiect de lege în dezbatere. Domnul senator Oprea Andreiu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, doamnelor ºi domnilor colegi,

Propun o modificare, întrucât prezenþa în salã a celor care au prezentat proiecte de lege... adicã cei care ar trebui sã fie la pct. 1, 2 ºi 3... Pct. 1 ºi 2, da. ªi propun sã începem cu pct. 3, având în vedere cã domnul preºedinte ªtefan Boboc este în salã, urmând ca, la nevoie, când vine domnul ministru Radu Berceanu, sã întrerupem ºi sã continuãm mai departe.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Se pare cã celebrul punct privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã a început sã decadã din atenþia Biroului permanent, astfel încât, dupã ce în nenumãrate zile de marþi era pe locul întâi ºi, evident, nu s-au þinut ºedinþele respective, astãzi, când sper cã se va desfãºura ºedinþa în plen, a fost trecut pe locul 10.

Mi se pare cã, într-adevãr, în acest mod vom ajunge sã nu mai privatizãm acele terenuri, sau sã constatãm cã terenurile sunt gata privatizate ºi cã noi facem o lege doar pentru a ne afla în treabã.

Cred cã ar trebui ori o explicaþie din partea Biroului permanent, ori fixarea acestui punct, eventual, dacã astãzi nu este posibil, joi dimineaþa, la prima orã, ca primul punct pe ordinea de zi, pentru a intra într-o relativã normalitate.

Aºezarea pe un loc 10 este echivalentã cu nediscutarea niciodatã, deºi este absurd modul în care spun ”nediscutarea niciodatãÒ, aºa, a acestei probleme.

Deci, fãrã sã cer bulversarea ordinii de zi de astãzi, însã menþionez acest punct care este bine cunoscut Biroului permanent ºi colegilor din Senat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Cu respect vã aduc la cunoºtinþã cã ordinea de zi propusã de Biroul permanent este un proiect-cadru. Deci, colegii pot sã aducã îmbunãtãþiri asupra ordinii de zi. Eventual, mutarea de pe un loc pe altul.

Am înþeles care este dorinþa dumneavoastrã.

Sã sperãm cã astãzi vom reuºi sã parcurgem primele 9 puncte ºi joi de dimineaþã sã intrãm chiar cu acel proiect de lege în dezbatere.

Joi de dimineaþã avem ºedinþã comunã.

Vã mulþumesc. Domnul senator Buruianã.

Ca sã putem fi siguri cã joi dupã-amiazã are loc, întradevãr, discutarea pct. 10 de pe ordinea de zi ºi sunt prezenþi în salã toþi reprezentanþii Executivului ºi ceilalþi care trebuie sã mai participe la discutarea acestui punct, eu fac propunerea ca sã fixãm de astãzi, ca primul punct pe ordinea de zi pentru joi a acestui proiect de lege, respectiv privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã, aºa cum sunã pct. 10, în aºa fel încât sã putem fi convinºi cã acest lucru va fi discutat, totuºi, joi dupã-amiazã.

Vã mulþumesc.

Propun sã supuneþi la vot aceastã idee.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Acest subiect poate constitui o dezbatere în Biroul permanent de miercuri, de la ora 13,00. Oricum, dumneavoastrã aveþi dreptul, la începutul zilei de lucru de joi, sã faceþi aceastã propunere, pe care o

Dar sã fie ºi Executivul aici!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Sã fie ºi Executivul. Am reþinut. Biroul permanent va face notã cãtre Guvern pentru a fi prezent la dezbaterile noastre.

Dacã mai existã alte observaþii? Neexistând alte observaþii,

Înainte de a invita colegii de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi pe domnul preºedinte ªtefan Boboc la pupitru, domnul senator Costel Gheorghiu a solicitat sã facã o declaraþie.

Vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Mulþumindu-vã pentru înþelegere, vã rog sã îmi permiteþi ca astãzi, 9 mai 2000, sã vã aduc în memorie, fãrã multe cuvinte, unul din marile momente ale istoriei noastre naþionale.

Cu 123 de ani în urmã, în Parlamentul României, Mihail Kogãlniceanu rostea aceste cuvinte, (citez): ”Domnilor deputaþi, nu am cea mai micã îndoialã sau fricã de a declara, în faþa reprezentanþei naþionale, cã noi suntem o naþiune liberã ºi independentãÒ. Aceste rostiri au marcat, împreunã cu loviturile de tun ale bateriilor româneºti de la Dunãre, începutul uneia dintre marile ºi eroicele epopei ale românilor. Fervoarea patrioticã ºi speranþa întregului neam, ce au urmat zilei de 9 mai 1877, s- au mai nãscut, de puþine ori, în deceniile urmãtoare ºi nu s-au nãscut niciodatã, încã, în România ultimilor 10 ani.

Mã întreb, doamnelor ºi domnilor senatori, ce ne lipseºte azi, nouã, pentru a reînvia speranþa ºi fervoarea patrioticã a românilor, loviturile de tun sau, poate, Mihail Kogãlniceanu?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit pe domnul preºedinte ªtefan Boboc ºi pe domnul preºedinte Andreiu Oprea pentru a începe dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1997 privind bursele de mãrfuri.

Domnule preºedinte Boboc, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive!

## **Domnul ªtefan Boboc Ñ** _preºedintele Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare_ **:**

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, În anul 1997, Guvernul României a adoptat o ordonanþã privind bursele de mãrfuri, ordonanþã care îºi propunea sã reglementeze statutul acestor tipuri de pieþe, precum ºi al operatorilor ºi instituþiei de reglementare a burselor de mãrfuri. A fost un act juridic important, care, din pãcate însã, nu a produs efecte. În primul rând, nu a fost constituitã comisia operaþiunilor la termen, instituþie publicã, autoritate de reglementare ºi supraveghere a acestor pieþe. ªi, sigur, acest impediment a întârziat înfiinþarea unor burse de mãrfuri funcþionale, care, ca pieþe de referinþã, sã transmitã, prin preþuri, semnale importante pentru producãtorii autohtoni de mãrfuri fungi-

bile, mãrfuri agricole, produse agricole, mãrfuri alimentare, produse industriale, preþuri care reprezintã, într-o economie de piaþã, elemente esenþiale în programarea, în planificarea producþiei ºi, sigur, în formularea planurilor de afaceri ale producãtorilor din aceste domenii.

Ordonanþa a fost supusã Camerei Deputaþilor ºi analizatã, acolo, în comisiile de specialitate. A suferit numeroase modificãri esenþiale, aº putea spune, care, prin înlãturarea unor ambiguitãþi, a unor prevederi care împiedicau punerea în aplicare a legii, a hotãrât, totodatã, ca aceastã lege Ñ sau, în sfârºit, ordonanþã, care va deveni lege Ñ sã treacã în administrarea Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

Argumentul esenþial a fost experienþa pe care instituþia pe care o reprezint a cãpãtat-o în 5 ani de zile în organizarea ºi în reglementarea pieþelor de capital. ªi, sigur, ne referim, în primul rând, la cele douã pieþe: Bursa de Valori ºi Piaþa RASDAQ.

Consider cã, prin luarea în discuþie ºi prin aprobarea acestei legi de cãtre Senatul României, se vor crea premise importante pentru organizarea ºi constituirea unor pieþe de mãrfuri funcþionale în România, pieþe care, din pãcate, astãzi se aflã în suferinþã, deºi multe dintre ele sunt înfiinþate, în baza Legii nr. 31, încã din 1990.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul preºedinte al Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci, pentru a prezenta raportul.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a luat în dezbatere acest proiect de lege în data de 15 decembrie 1999.

Ne însuºim argumentele prezentate ºi aici de domnul preºedinte Boboc, cu menþiunea cã aceastã ordonanþã a fost avizatã ºi de Consiliul Legislativ ºi de Comisia economicã, fãrã amendamente.

De asemenea, am primit aviz ºi de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

În consecinþã, propunem plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea acestei ordonanþe, cu amendamentele prevãzute în anexe.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Dacã existã intervenþii?

Domnul senator Viorel Panã.

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor colegi,

Ordonanþa nr. 69/1997 a fost adoptatã în august 1997. Deci, iatã, mai mult de doi ani ºi jumãtate, din acel moment. Ea nu a produs, pânã acum, efecte Ñ sã spunem Ñ, din condiþii de naturã financiarã, neavând cum sã suportãm toatã aceastã instituþie, care ar fi trebuit sã fie creatã la nivelul pieþelor de mãrfuri, a burselor de mãrfuri.

În consecinþã, l-am rugat pe domnul profesor sã gãsim o soluþie. Aceastã soluþie a fost gãsitã în aºa fel încât tot Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, aºa cum, dupã pãrerea mea, este firesc, sã preia ºi supravegherea acestei pierderi. În consecinþã, vom asista la o lãrgire a atribuþiunilor Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Unul dintre amendamentele propuse în raportul pe care dumneavoastrã l-aþi primit se referã, exact, la majorarea numãrului membrilor Comisiei Naþionale a Valorilor Imobliare de la 5 la 9. Dupã ce am discutat cu toate instituþiile pieþei, ºi în primul rând cu Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, am ajuns la concluzia, ºi aceasta o vom regãsi în art. 5, am ajuns la concluzia cã propunerea cea mai bunã este ca aceastã majorare, þinând cont de restricþiile financiare ale acestui moment, sã fie fãcute de la un numãr de 5 la un numãr de 7 comisari.

Ce pot sã vã mai spun în susþinerea acestui proiect de lege este faptul cã în momentul acesta sunt aproximativ 10 sau 11 instituþii care se numesc bursã de mãrfuri. O datã cu introducerea ºi o datã cu votarea acestui proiect de lege, dupã pãrerea mea, aºa cum este logic, în România trebuie sã se dezvolte una sau cel mult douã burse de mãrfuri adevãrate. Burse de mãrfuri care sã aibã terminale oriunde în aceastã þarã, unde interesul pentru aceste pieþe se regãseºte. Firesc, trebuie sã încercãm sã renaºtem, dacã vreþi, o piaþã cu tradiþii în sud-estul Europei, ºi anume Ñ piaþa de cereale. Sunt convins cã acest lucru îºi va face cunoscute efectele într-un interval de timp relativ scurt. Este firesc, de asemenea, sã încercãm dezvoltarea altor proiecte, cum ar fi acela al pieþei petrolului. Dar totul se poate desfãºura doar într-un cadru care sã fie reglementat de o lege dedicatã burselor de mãrfuri. Avem în momentul acesta exemple, aº putea spune eu, chiar de reuºitã în acest domeniu. ªi, exemplul Bursei monetar-financiare de la Sibiu este unul dintre cele care îmi face plãcere sã-l fac cunoscut.

Domnule preºedinte, am o rugãminte la dumneavoastrã: l-aº ruga pe bunul meu coleg, domnul Triþã Fãniþã, sã-mi permitã sã continuu dezbaterea...

Stimaþi colegi,

Am rugãmintea de a lua loc ºi sã ascultãm pe colegul nostru, domnul senator Viorel Panã.

Vã mulþumesc.

Eu sunt convins cã interesul dumnealui pentru o piaþã de cereale, reglementatã printr-o bursã de mãrfuri, se va manifesta foarte curând.

Spuneam de exemple reuºite, ºi exemplul de la Sibiu este un exemplu, mai ales cã acest exemplu vine din þarã ºi nu vine din Capitalã, sau nu vine din Constanþa, vine din þarã ºi demonstreazã cã o instituþie bursierã, cum este bursa de mãrfuri, iatã, poate prinde ºi într-un mediu economic nu foarte solid. Este un exemplu de reuºitã în afara acestui cadru de reglementare. Probabil era nevoie de aceastã perioadã de timp în care lucrurile sã se aºeze, iar dupã pãrerea mea ele s-au aºezat, putem sã asistãm la dezvoltarea acestui sistem de bursã de mãrfuri ºi la crearea, la naºterea unei adevãrate Burse de mãrfuri în România. Sunt convins cã veþi împãrtãºi punctele noastre de vedere. Nu-mi rãmâne decât sã vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt colegi care doresc sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nemaifiind, supun atenþiei dumneavoastrã titlul ordonanþei, care va avea urmãtorul cuprins: Ordonanþa Guvernului privind pieþele reglementate de mãrfuri, servicii ºi instrumente derivate.

Dacã existã observaþii asupra titlului legii? Nu sunt. Îl

La art. 1 avem amendamentul Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, la alin. 3. Dacã mai sunt ºi alte observaþii?

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Un moment, am eu ceva...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã rog! Poftiþi, poftiþi! Domnul senator Fuior.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Este vorba de unu roman sau unu arab?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Arab.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Dacã este vorba de arab, vorbim mai târziu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

În final vom supune art. 1 votului.

Deci, nefiind alte observaþii,

Art. 2, observaþii? Existã un amendament al Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci la alin. 1 ºi am înþeles cã domnul senator Fuior are observaþii asupra alin. 2 al art. 2.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

La art. 2 alin. 2 aº avea ºi eu observaþia de a se menþine alin. 2, aºa cum a fost propus de iniþiator, respectiv Ñ constituirea unei burse de mãrfuri necesitã participarea a minimum 25 societãþi de brokeraj autorizate sã tranzacþioneze în bursã, potrivit legii, ºi sã fie completat, din care minimum 20 trebuie sã fie active. Motivaþia acestui amendament ºi susþinerea lui de cãtre mine se datoreºte faptului cã în 37 de þãri din lume existã 60 de burse. La noi, în România, aºa cum preciza ºi domnul senator Panã, sunt 10 burse, probabil 11, dupã cum susþinea dânsul: Bucureºti, Constanþa, Brãila, Cluj, PiatraNeamþ, Craiova, Iaºi, Arad, Sibiu. Pentru multe dintre aceste burse suntem criticaþi de specialiºti în domeniu, specialiºti din alte þãri. Zice: ”Domnule, dumneavoastrã n-aveþi burse, dumneavoastrã aveþi agenþii de intermediere marfãÒ. ªi se dãdea exemplu, la un moment dat, chiar ºi domnul Bãsescu: ”Domnul Bãsescu, zice, poate veni ca nume, aºa, dar nu ca ºi persoanã fizicãÒ cã ar fi vândut dânsul fier vechi. Merge la Bursa de mãrfuri din Constanþa ºi vinde fierul vechi: vagoanele sau vapoarele. Zice: ”Aia nu e o vânzare la o agenþie de bursã, aia e o agenþie de intermediereÒ. Motiv pentru care, ca o bursã sã fie bursã, ºi în România, pe **Internet** , noi apãrem cu o singurã bursã Ñ Bursa monetar-financiarã de la Sibiu Ñ America are 16 burse, toate în Statele Unite ale Americii, pentru cã sunt specializate, trebuie sã fie introdus acest alin. 2 la art. 2, care a ºi fost propus de iniþiator, n-am înþeles eu, probabil din anumite înþelegeri, eu ºtiu, vãd cã se eliminã. Deci, sunt pentru alin. 2, respectiv ”constituirea unei burse de mãrfuri necesitã participarea minimum a 25 de societãþi de brokeraj, autorizate sã tranzacþioneze în bursã, potrivit legii. Din care minimum 20 trebuie sã fie activeÒ.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Alte observaþii la art. 2? Nu sunt. Iniþiatorul.

## Domnule preºedinte,

Noi am susþinut exact amendamentul pe care-l susþine aici domnul senator Fuior ºi suntem de acord ca numãrul

societãþilor de brokeraj, care constituie o bursã, sã fie la 25. În felul acesta s-ar asigura încã de la început o bursã sau un numãr de burse puternice ºi reprezentative pentru România. Am însã o singurã observaþie ºi anume Ñ eliminarea ultimei pãrþi ”din care 20 activeÒ, de ce? Ñ pentru cã la constituirea unei burse nu poþi sã ºtii care sunt ºi care nu sunt active. Este clar cã ele primesc autorizaþie ca sã constituie bursa.

Practic, dumneavoastrã, domnule senator, solicitaþi reintroducerea alin. 2 de la art. 2. Mulþumesc.

Da, da, îl am.

Comisia.

Domnul senator Panã.

Þin sã menþionez faptul cã în art. 2 alin. 1 este stipulat foarte clar faptul cã aceste burse vor fi autorizate dacã îndeplinesc condiþiile stabilite de regulamentul privind autorizarea, ºi aºa mai departe. ªi vreau sã mai menþionez încã un lucru Ñ în momentul acesta avem 11 instituþii care se numesc burse, tocmai datoritã lipsei unei instituþii de reglementare ºi supraveghere a pieþei. Deci, din momentul acesta regulile jocului, aºa cum este foarte firesc, le va face aceastã Comisie Naþionalã a Valorilor Mobiliare, iar prin acest regulament vom stabili toate datele, toate elementele care vor fi în mod absolut natural la cerinþele pieþei internaþionale a burselor de mãrfuri ºi nu numai ale României. Deci, dupã pãrerea mea, reintroducerea acestui alineat nu este absolut necesarã. Însã, dacã iniþiatorul considerã cã putem sã mergem pe aceastã variantã, mergem fãrã nici un fel de rezervã, pentru cã un numãr de minimum 25 de agenþii de brokeraj este o cifrã rezonabilã.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Deci, existã amendamentul comisiei noastre de specialitate, la alin. 1 art. 2, iniþiatorul am înþeles cã este de acord cu formularea datã de comisie ºi, de asemenea, propunerea domnului senator Fuior ca sã reintroducem alin. 2 la art. 2 în urmãtoarea formulã: ”constituirea unei burse de mãrfuri necesitã participarea a minimum 25 societãþi de brokeraj autorizate sã tranzacþioneze în bursã, potrivit legiiÒ.

Supun art. 2 cu cele douã amendamente prezentate. Vã rog sã votaþi întreg art. 2. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Articol adoptat cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Art. 3, observaþii? La art. 3, comisia noastrã de specialitate a adus amendamente la lit. c), lit. j), lit. k) ºi lit. n). Dacã în afarã de amendamentele aduse de comisie mai sunt ºi alte observaþii?

Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

În lumea internaþionalã, în bursã, existã o persoanã ºi un actor care se numeºte trader-ul. Solicit introducerea unei litere noi ºi introducerea ºi acestei definiþii a _trader_ -ului Ñ _trader_ -ul este o persoanã fizicã atestatã de o Bursã de mãrfuri, autorizatã de autoritatea de reglementare ºi supraveghere ce are în atribuþia sa exclusivã negocierea ofertelor de vânzare-cumpãrare în contul ºi numele sãu, în baza unui permis eliberat de bursã. Motivaþia? Este necesarã introducerea ºi a persoanelor fizice care sã poatã tranzacþiona în nume propriu, aºa cum de altfel se întâmplã în toate bursele din lume, pentru a da o lichiditate cât mai mare pieþei ºi pentru a se putea constitui ca venit pentru respectivul comerciant. Aceastã propunere a fost aprobatã în Comisia economicã ºi trebuie menþinutã ca noþiune ºi ca actor important în activitatea unei burse.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunteþi amabil sã-mi aduceþi ºi mie amendamentul. Alte observaþii? Nemaifiind alte observaþii, îl rog pe iniþiator sã-ºi expunã punctul de vedere asupra amendamentului propus de domnul senator Fuior.

Înainte de a-mi exprima punctul de vedere în legãturã cu acest amendament aº dori, dacã se poate, sã se elimine din amendamentul Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci din ultima frazã de la art. 3 lit. c), acolo unde spune: ”Societatea de brokeraj poate fi autorizatã ca formator de piaþãÑmarket-nakedÒ. Noi am tradus în româneºte termenul de ”market-nakedÒ prin ”formator de piaþãÒ. Este o traducere corectã. Deci, sã eliminãm termenul în englezã...

În legãturã cu amendamentul propus de domnul senator Fuior, într-un proiect discutat la Comisia de industrie ºi servicii de la Camera Deputaþilor, noi am acceptat aceastã categorie de intermediari, persoane fizice, ºi cred cã în afarã de culoarea pe care poate s-o dea un astfel de trader, prea mare funcþie într-o bursã de mãrfuri el nu poate sã aibã. Dar cred cã în felul acesta, sã spunem, ne aliniem ºi noi unei tradiþii în privinþa funcþionãrii burselor de mãrfuri din lume ºi, sigur, istoria o sã ne arate, sau experienþa o sã ne arate cã el uºor-uºor va fi un individ aflat undeva în faþa unui computer ºi nu în interiorul unei burse.

Deci nu împiedicã cu nimic, ba dimpotrivã, zic eu.

Deci, acceptaþi amendamentul propus de domnul senator Fuior?

Sigur, sigur cã da.

Dacã asupra celorlalte litere modificate de cãtre comisia noastrã de specialitate mai aveþi obiecþii?

Nici o obiecþie.

Rog comisia sã-ºi exprime punctul de vedere privind amendamentele formulate.

Referitor la _trader_ , având în vedere cã ne îndreptãm cãtre o societate informaþionalã, presupun cã un strop de culoare, aºa cum spunea domnul profesor Boboc, nu dãuneazã nimãnui.

Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

ªi cu eliminarea de la lit. c)... Stimaþi colegi,

Supun art. 3 în întregime, cu cele douã amendamente Ñ primul formulat de domnul senator Fuior, celãlalt de domnul preºedinte Boboc, ºi acceptat de cãtre comisia noastrã de specialitate. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Articol votat cu 93 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o abþinere.

Titlul art. 2. Dacã existã observaþii asupra titlului art. 2? Nu existã. Îl

La art. 5 dacã sunt observaþii.

Da.

Domnul senator Panã.

La art. 5 v-am spus din start, având în vedere condiþiile financiare ale momentului, propunerea la care am ajuns de comun acord cu Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºi de aceea ca numãrul membrilor comisiei sã creascã de la 5 la 7 ºi nu la 9 ºi, în rest, rãmâne nemodificat, unul dintre membri, unul dintre cei doi numiþi, comisari numiþi, va primi funcþia de vicepreºedinte, cu destinaþia clarã, preocuparea clarã Ñ bursele de mãrfuri.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Alte observaþii? Iniþiatorul de acord, am înþeles?

Da, domnule preºedinte, din diverse motive. În primul rând Ñ modul în care funcþioneazã comisia potrivit legii de organizare, Legea nr. 52/1994, este dificil sã lucrezi în ºedinþe formate din 9 membri; în al doilea rând, motive financiare, aºa cum foarte bine a precizat domnul senator Panã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Art. 6, observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 7, 8, 9 ºi 10 se abrogã. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Art. 12, observaþii? Nefiind, îl

Art. 13, observaþii? Nefiind, îl

Art. 14, dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Art. 15, observaþii? Nu existã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Adoptat cu 87 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o abþinere.

Titlul secþiunii a 3-a, capitolul al III-lea va avea urmãtorul cuprins: Secþiunea a 3-a Ñ ”Asociaþia bursei de mãrfuriÒ. Existã observaþii?

Domnul senator Fuior?

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Vã rog sã revenim asupra secþiunii a 2-a, pentru cã n-a fost nominalizatã, ca sã vinã titlul secþiunii Ñ ”Broker ºi traderÒ Ñ, având în vedere faptul cã am introdus. Deci, la secþiunea a 2-a sã introducem ca titlu Ñ ”Broker ºi traderÒ. Materialul pe care-l urmãriþi dumneavoastrã nu era prins în secþiunea de ieri, ºi de asta nu l-aþi nominalizat. Deci, la secþiunea a 2-a aº vrea ”Broker ºi traderÒ, fiindcã am introdus ºi conceptul de _trader_ .

Titlul... Cred cã v-aþi referit la titlul secþiunii a 2-a. Da, pentru cã n-o am aici.

## **Domnul ªtefan Boboc:**

Deci, domnule preºedinte, nu este esenþialã. În fond, ei sunt definiþi în prima parte a legii ºi urmeazã sã fie reglementaþi, aºa cum se spune, chiar de cãtre bursa respectivã, care-i autorizeazã. Nu cred cã trebuie sã li se dedice o parte...

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Ca sã se vadã în lume cã am înþeles noþiunea...

Acuma sã vã spun Ñ deºi este..., cã putem avea argumente sã nu fie, deºi este o persoanã fizicã, _trader-ul_ îndeplineºte, de fapt, funcþiunile unei persoane juridice. El dispune de un capital ºi tranzacþioneazã, deci nu este pe aceeaºi linie cu brokerul, care lucreazã numai în numele ºi contul societãþii de brokeraj. Deci, cã meritã sã fie lãsat separat. Este o categorie distinctã.

Deci, domnule preºedinte Boboc, înþeleg cã nu sunteþi de acord cu propunerea ca sã fie titlul Secþiunii Ñ ”Broker ºi traderÒ?

Nu, dar cu condiþia ca în textul secþiunii sã se facã referire la ei. Dar nu se face nici un fel de referire la aceastã categorie.

Am înþeles.

Vã menþineþi amendamentul, domnul senator?

Dar, încã o datã, nu împiedicã cu nimic dezvoltarea acestei activitãþi în bursã.

Comisia?

Oricum, noi avem deja un articol dedicat _trader_ -ului, în momentul acesta. Oricine din lume ar putea lua prin traducere la cunoºtinþã faptul cã am introdus în lege _trader_ . Nu cred cã este absolut necesar sã mai punem ºi titlul unei secþiuni. Oricum, în esenþã, îl avem cuprins în lege.

Da, mulþumesc.

Alte observaþii? Iniþiatorul?

## **Domnul ªtefan Boboc:**

M-am încurcat un pic în materialul acesta. Deci vã referiþi la secþiunea a 2-a sau capitolul al II-lea?

Deci renunþaþi. Mulþumesc foarte mult.

Art. 16. Dacã la art. 16 existã observaþii? Nefiind, îl

Art. 17, observaþii? Nu existã. Îl

Art. 18, dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Titlul secþiunii 1, capitolul al IV-lea, va avea urmãtorul cuprins: ”Secþiunea 1 Ñ ÇSocietãþile de brokerajÈÒ. Dacã sunt observaþii asupra secþiunii 1? Nefiind observaþii,

Art. 19. Comisia noastrã de specialitate are amendament. Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Nefiind,

Art. 20, observaþii? Nu sunt, îl

Art. 21, observaþii? Nu existã. Îl

- abþinere.

- Art. 22, observaþii? Nefiind, îl

- Art. 24, observaþii? Nu existã. Îl

- o abþinere.

- Art. 25, dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

- abþinere.

- Art. 26, observaþii, domnilor colegi. Nefiind, îl supun

- votului.

- Adoptat cu 85 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o

- abþinere.

- Art. 28, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã

- votaþi!

- Adoptat cu 74 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o

- abþinere.

Titlul capitolului al V-lea va avea urmãtorul cuprins: ”Organizarea pieþelor, la disponibil, la termen ºi cu opþiuniÒ. Dacã existã observaþii? Nu sunt. Îl

- Art. 29, dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

- 3 abþineri.

- Art. 30, observaþii? Nu existã. Îl

- Art. 33, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, domni-

- lor colegi!

- Adoptat cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- nici o abþinere. Art. 34.

- De asemenea, existã un amendament al comisiei de

- specialitate la titlul secþiunii a 2-a a capitolului al IV-lea. Nu, nu este nici o modificare, este acelaºi text.

Este o modificare, apare ºi Departamentul de compensare în cadrul Bursei, organizat nu ca o Casã de compensare, ci în interiorul Bursei, în structurã, cu care suntem de acord; nu este nici o problemã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am înþeles.

Alte observaþii asupra titlului secþiunii a 2-a... Nefiind, o

- Art. 34 are un amendament din partea comisiei noastre

- de specialitate.

Iniþiatorul, dacã este de acord?

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii asupra art. 34? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu unanimitate de voturi Ñ 79 de voturi pentru. Art. 35, observaþii? Nefiind, îl

Art. 36, observaþii? Nefiind, îl

- La art. 37 existã un amendament la alin. 1 lit. a), din

- partea comisiei de specialitate.

- Mai sunt ºi alte observaþii? Nu. Iniþiatorul, de acord?

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Îl

Art. 38, observaþii? Nefiind, îl

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut.

Alte observaþii?

Iniþiatorul, privind amendamentul domnului senator Fuior ºi, de asemenea, amendamentul comisiei noastre de specialitate.

Adoptat cu unanimitate de voturi Ñ 85.

Titlul capitolului al IX-lea, dacã existã observaþii asupra titlului? Nefiind, îl

Art. 42, observaþii? Nefiind, îl

La mine în material, în textul de lege, sare de la art. 42 la art. 44. Nu ºtiu care este explicaþia.

Domnule preºedinte,

Într-un articol anterior, Senatul a acceptat ca un departament organizat în cadrul bursei de mãrfuri..., a iertaþi-mã..., sã desfãºoare ºi activitate de compensare.

Acum, sigur cã acest termen restrictiv de transformare a respectivului departament sau de reorganizare a activitãþii de compensare într-o societate distinctã poate sã creeze probleme chiar în termenul acesta de 2 ani de zile. Experienþa internaþionalã aratã cã activitatea de compensare se poate desfãºura ºi printr-o societate comercialã în afara Bursei, distinct organizatã, cu o gestiune proprie dar ºi ca departament. De pildã, **Marchaindaise Talk Exchange** din Chicago, una dintre cele mai mari burse din domeniu, are un puternic departament de compensare. Rugãmintea mea ar fi, dacã puteþi accepta, sã fie eliminat acest articol, sã fie abrogat.

Deci art. 47 cu 5.

Restul au rãmas ca în proiectul iniþial.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Deci, este textul iniþiatorului.

Dacã sunt observaþii asupra art. 43? Nefiind, îl

Art. 45, observaþii? Nefiind, îl

Art. 46, observaþii? Nefiind, îl

Art. 47, observaþii?

Vã rog!

Domnul senator Fuior.

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

În mecanismul funcþionãrii burselor de mãrfuri, un rol deosebit de important îl are Casa de compensaþii. Iniþiatorul, respectiv Camera Deputaþilor, are art. 47 cu 5. Aº solicita ca acest art. 47 cu 5 sã rãmânã, respectiv: ”...Bursele de mãrfuri care au constituite sisteme de compensaþie sub forma unui departament specializat, în termen de 2 ani îºi vor organiza case de compensaþie distincte, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. 2Ò.

Da, 47 cu 5, el vine în contradicþie cu prevederea din cuprinsul legii deja adoptatã ºi anume ca activitatea de compensare sã se organizeze ca departament.

În legãturã cu amendamentul comisiei noastre, la 47 cu 2.

Nu, nu am observaþii, sunt de acord.

Domnul senator Fuior, vã menþineþi propunerea?

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Îmi menþin amendamentul fiindcã amendamentul este o observaþie deosebit de importantã. Casele de compensaþie trebuie sã fie separate. Le-am dat 2 ani de zile dupã adoptarea acestui proiect de lege ca sã devinã departamentele case de compensaþie, ca sã funcþioneze, sã-ºi asume riscul ºi sã nu piardã nimeni cine se va adresa pentru afaceri Bursei. Deci, îmi menþin amendamentul.

Mã surprinde domnul Boboc, pentru cã dânsul spune cã ar avea rezerve.

Vã mulþumesc.

Nu, nu, nu, n-am spus cã am rezerve, am spus cã...

Camera Deputaþilor l-a adoptat cu acest alineat, 47 cu 5, dupã dezbateri furtunoase, dupã critici pe care le fac bursele de mãrfuri care au case de compensaþie ºi chiar la adresa domnului Boboc, ºi acum venim noi ºi...

Deci, menþin amendamentul, domnule preºedinte! Domnilor senatori,

V-aº ruga 47 cu 5 sã fie votat conform ºi acceptului Camerei Deputaþilor.

Eu îi sugerez domnului senator Fuior sã lãsãm aceºti 2 ani de zile ca sã ne convingem dacã sistemul pe care îl propunem, cu câteva articole mai înainte, îºi dovedeºte viabilitatea, dacã nu vom avea, în orice moment, posibilitatea sã intervenim asupra textului de lege, dar o datã ce într-un articol stipulez cã am dreptul sã organizez un departament, mi se pare ilogic ca 13 articole mai târziu sã revenim cu un amendament care limiteazã aceastã posibilitate la 2 ani de zile.

Vã mulþumesc.

Am reþinut, domnule senator. Comisia noastrã de specialitate.

Nu înþeleg vehemenþa cu care susþineþi acest amendament datoritã faptului cã tot noi, puþin mai devreme, nu au trecut nici 15 minute de atunci, am aprobat un alt amendament al comisiei de specialitate, în care este stipulat foarte clar: ”Departament în cadrul unei burse de mãrfuriÒ. Deci, o datã ce poate fi organizat ca ºi un departament, de ce 13 articole mai încolo sã stabilesc obligativitatea ca într-un interval de 2 ani de zile sã renunþãm, de fapt, la acest amendament.

Pãi, tocmai.

Iar domnul profesor... o secundã!... iar domnul profesor Boboc a spus puþin mai înainte, discutând de cea mai mare Bursã din lume, **Chicago Board of Free** , domnul Triþã Fãniþã ne poate spune despre lucru acesta, de faptul cã acolo avem aceastã situaþie. Eu unul care vin din sectorul acela am fost o perioadã de timp acolo, consider cã nu este argumentat, nu este necesar în acest moment, dar oricum...

Îmi daþi cuvântul, domnule preºedinte?

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Într-adevãr, sunt pentru Casa de compensaþii sau un departament în cadrul Bursei, dar dupã doi ani vreau ca sã fie stabilã aceastã compensaþie, aceastã instituþie a compensaþiei printr-un compartiment separat, sã fie Casã de compensaþie, adicã instituþie separatã, nu departament în cadrul Bursei. Aºa funcþioneazã în lumea internaþionalã, probabil cã ºi Bursa pe care o nominalizeazã domnul senator Panã o sã fie Casã de compensaþie acum fiind departament. Iniþial sunt departamente care se dezvoltã ca ºi case, instituþii separate.

Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Cred cã au fost destule explicaþii date.

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Numai un singur cuvânt, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã mã iertaþi, s-a strecurat o eroare în art. 44[4] . În conformitate cu amendamentul de la art. 5, ar trebui sã discutãm despre completarea listei membrilor cu doi noi membri ºi nu cu 4 noi membri ai Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare; deci art. 47 cu 4. Deci, în art. 5 s-a propus modificarea de la 5 la 7, deci în conformitate cu aceastã modificare aici trebuie sã modificãm: ”Se va completa lista membrilor cu 2 noi membri ai C.N.V.M.Ò, dintre care unul, mai departe, inclusiv vicepreºedinte, responsabil cu bursele de mãrfuri.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Iniþiatorul este de acord? Da.

Observaþii din salã? Nefiind, îl

Art. 48 se abrogã.

Observaþii? Nefiind,

Art. 49, observaþii? Nefiind, îl

Art. II roman, observaþii? Nefiind, îl

Supun atenþiei dumneavoastrã art. I roman. Observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi,

Mulþumim domnului preºedinte Boboc.

Mulþumim comisiei noastre de specialitate.

Va trebui sã constituim o comisie de mediere, probabil

_staff_ -ul se va ocupa de acest lucru.

- Mulþumim foarte mult.

- Stimaþi colegi,

Dupã cum bine aþi vãzut, domnul ministru Radu Berceanu a fost prezent aici, din fericire pentru noi am adoptat acest proiect de lege foarte important. Domnia sa nu poate fi prezent în cursul zilei de astãzi întrucât existã ºedinþa extraordinarã de Guvern ºi ne-a propus ca cele douã proiecte de lege aflate la punctele 1 ºi 2 sã le dezbatem în cursuul zilei de vineri. Joi dupã-amiazã, aºa cum a existat propunerea din plenul Senatului, sã intrãm pe Legea privatizãrii I.A.S.-urilor.

Imprudentã propunere!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

O sã vedem.

Vã supun atenþiei propunerea sã trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi.

Am înþeles cã la punctul 4 unul dintre iniþiatori nu a sosit. Vã propun sã trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri, proiect de lege care conþine 32 de articole, plus anexele.

Invit iniþiatorul la pupitru.

De asemenea, comisia noastrã de specialitate Ñ este vorba de Comisia juridicã a Senatului. De fapt este raport comun Ñ Comisia juridicã ºi Comisia de apãrare. Colegii din Comisia de apãrare ºtiu cã sunt delegaþi de Biroul permanent astãzi pentru depuneri de coroane, dar totuºi este aici domnul Sãndulescu. ªi domnul Sava este, dacã doreºte sã participe. De la Comisia juridicã sã pofteascã cineva. Haideþi, cã este o lege tehnicã! Poftiþi, domnule senator Frunda!

.

Vã mulþumim.

Am rugãmintea sã vã prezentaþi ºi sã daþi citire expunerii de motive.

## **Domnul Liviu Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Sunt Liviu Popescu, secretar de stat la Ministerul de Interne.

Proiectul de lege supus dezbaterii ºi adoptãrii abordeazã o problematicã gravã ce preocupã societatea contemporanã atât la nivel global, cât ºi naþional, ceea ce justificã reglementãrile în domeniu prin convenþii internaþionale ºi prin reglementãri interne dintre cele mai severe.

Dupã cum cunoaºtem cu toþii, traficul ºi consumul ilicit de droguri reprezintã, alãturi de terorism ºi corupþie, una dintre cele mai periculoase forme ale criminalitãþii organizate ºi una dintre sursele altei manifestãri antisociale a acestui fenomen transnaþional ºi menþionãm aici spãlarea banilor murdari proveniþi din astfel de activitãþi ilegale.

Având în vedere faptul cã lipsa unei legislaþii corespunzãtoare a dus la imposibilitatea folosirii unor metode ºi mijloace viabile care sã permitã combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri, România a devenit un segment important al rutei balcanice, prin care se tranziteazã o mare parte dintre drogurile ce alimenteazã piaþa europeanã.

Totodatã, evoluþia traficului ºi consumului ilicit de droguri în þara noastrã demonstreazã cã România este vizatã tot mai mult de cãtre traficanþi pentru crearea unei pieþe de consum.

Întrucât atât Organizaþia Naþiunilor Unite, cât ºi Uniunea Europeanã recomandã României adoptarea unei legislaþii speciale pentru combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri, în concordanþã cu normele convenþiilor internaþionale în domeniu, la care România a aderat sau pe care le-a ratificat, ºi condiþioneazã acordarea de sprijin financiar ºi logistic de existenþa actelor normative în domeniu, a fost elaborat proiectul de lege în discuþie, privind combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri care, în principal, cuprinde norme referitoare la:

1. Definirea unor termeni de specialitate.

2. Reprimarea producerii ºi traficului ilicit de substanþe aflate sub control, respectiv incriminarea ºi pedepsirea infracþiunilor la regimul acestor substanþe.

3. Norme speciale de procedurã referitoare la persoanele inculpate, mijloacele de probã ºi activitãþile procedurale desfãºurate în cazul unor asemenea infracþiuni.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Comisiile noastre de specialitate, vã rog prezentaþi raportul!

”Comisia juridicã ºi Comisia de apãrare ale Senatului s-au întrunit în zilele de 15Ð28 martie ºi 5 aprilie ºi au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentanþilor Ministerului de Justiþie ºi Ministerului de Interne.

Traficul ºi consumul ilicit de droguri reprezintã, alãturi de terorism ºi corupþie, una dintre cele mai nocive forme ale criminalitãþii organizate ºi una din sursele altei manifestãri antisociale a acestui fenomen transnaþional: spãlarea banilor murdari proveniþi din astfel de activitãþi.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, Guvernul a întocmit proiectul de lege supus dezbaterii, care prevede norme referitoare la o serie de probleme care au fost prezentate de reprezentantul Ministerului de Interne. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, precum ºi de Consiliul Legislativ.

Dupã conþinutul ºi obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform art. 72 alin. 3 lit. f) din Constituþie ºi urmeazã sã fie adoptat conform art. 74 alin. 1 din ConstituþieÒ.

Semneazã preºedinþii celor douã comisii: Comisia juridicã ºi Comisia de apãrare ºi siguranþã naþionalã.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Domnul senator Frunda.

Domnule preºedinte, distins Senat,

Grupul senatorial al Uniunii Democrate Maghiare din România considerã acest proiect de lege bine venit, el vine sã acopere un câmp infracþional destul de vast, din nefericire, în þara noastrã, ºi care se aflã în continuã dezvoltare.

Datoritã, pe de-o parte, tentaþiei tinerilor de a încerca aceste produse toxice, pe de altã parte datoritã lipsei unei legislaþii corespunzãtoare, în ultimii 10 ani am fost martorii dezvoltãrii consumului de droguri în România. Din nefericire, aºa cum am aflat din mass-media, nu o datã s-a întâmplat ca tineri care consumã droguri sã ajungã la gesturi sinucigaºe ºi am ajuns în situaþia când, din pãcate, sunt destul de mulþi infractori care prosperã ºi trãiesc foarte bine din traficul de droguri, sub diferite forme, prin faptul cã ei îi obiºnuiesc pe tineri cu acest consum, fãcându-i dependenþi de folosirea drogurilor.

Un element foarte important ºi alarmant e faptul cã consumul de droguri a ajuns ºi pe bãncile liceelor, pe bãncile facultãþilor, la internatele de licee ºi la cãminele de facultãþi, iar Parlamentul nu poate asista pasiv la proliferarea unor asemenea acte infracþionale.

Cred eu cã este interesul cetãþenilor acestei þãri, nu numai pentru cã diverse organizaþii ne cer acest lucru, sã adoptãm aceastã lege. Din pãcate, România a intrat ºi în circuitul traficului de droguri, din nefericire aflãm ºtiri, ºi acestea nu sunt decât vârful aisbergului sau o micã parte din vârful vizibil al aisbergului, când diferiþi traficanþi, din te miri ce puncte ale lumii, aduc în România droguri, în mai micã parte pentru consum intern ºi în mai mare parte pentru a vinde aceste droguri pe pieþele europene.

Din pãcate ºi prin aceasta se explicã faptul cã cetãþenii acestei þãri sunt obligaþi ºi acum ca sã cãlãtoreascã în þãrile membre ale Uniunii Europene dupã obþinerea vizelor necesare.

Adoptarea acestei legi va fi un semn ferm al Parlamentului României cãtre Uniunea Europeanã de a-ºi lua în serios obligaþiile internaþionale de luptã împotriva consumului de droguri, de a ridica bariere foarte serioase la intrarea în þarã, la punctele de frontierã, împotriva traficanþilor de droguri.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Tocaci.

Evident cã este un proiect de lege bine venit ºi cu siguranþã cã toatã lumea îl va susþine. Nu am ieºit însã la microfon pentru a face aceastã afirmaþie care se impune de la sine.

Vreau sã pun o întrebare domnului reprezentant al Ministerului de Interne. ªi anume, dacã dumnealui considerã cã dispoziþiile procedurale ale legii lasã Ministerului de Interne ºi organelor sale suficientã libertate pentru a lupta eficient împotriva traficului de droguri. De ce pun aceastã întrebare? Aºa cum a spus ºi colegul antevorbitor, în cãminele studenþeºti, în campusurile universitare ºi, în general, în aglomeraþiile ºcolare, ca sã spun aºa, se practicã un foarte dureros Ñ aº putea spune Ñ trafic de droguri. Se pare, din informaþiile pe care le am, cã existã anumite bariere procedurale pentru a lua mãsuri drastice împotriva comerþului cu droguri care este practicat intens în campusurile universitare în mod special.

Nu ºtiu dacã dispoziþiile procedurale ale acestei legi lasã posibilitatea unei eficiente unei foarte rapide acþiuni ale organelor de poliþie în astfel de campusuri universitare? Asta este întrebarea mea. În legãturã cu aceastã chestiune, aº ruga, domnule reprezentant al Ministerului de Interne, sã vã spuneþi punctul de vedere, pentru cã am impresia cã de foarte multe ori lupta împotriva în special a criminalitãþii organizate Ñ ºi nu numai organizate Ñ este frânatã într-o bunã mãsurã de anumite excese procedurale, aº zice, nu cu ironie, ci cu mâhnire, de tendinþa de protejare a infractorului în virtutea unei false interpretãri a noþiunii de ”drepturi ale omuluiÒ.

Vã mulþumesc. Domnul senator Caraman.

În legãturã ºi cu ce a spus colegul meu, domnul senator Tocaci, doresc sã spun cã în deceniul 7, participând la un congres în Elveþia Ñ atunci când noi nici mãcar nu auzisem de existenþa ºi folosirea drogurilor Ñ ajungând la Berna, în capitala þãrii Ñ dupã terminarea sesiunii de matematicã a congresului respectiv Ñ la unul din monumentele pe care doream sã-l vizitez ºi care era splendind iluminat noaptea din toate pãrþile, în sfârºit... în jurul acestuia erau zeci de tineri care îºi administrau drogurile ºi sigur cã în perioada aceea noi ne uitam spre Occident ca spre un ideal, dar în momentul cînd am vãzut toatã masa aceasta de tineri injectându-ºi droguri, am fost pur ºi simplu ºocat.

Sigur cã Ñ pur ºi simplu este un lucru legat de ceea ce spunea colegul meu, domnul Tocaci Ñ acolo era utilizatã aceastã libertate prost înþeleasã, în sfârºit, în care nu se înþelegea sã se ia mãsuri punitive împotriva celor care practicau acest lucru.

Sigur cã subscriu pentru sancþiuni, ºi la noi, împotriva celor care practicã folosirea drogurilor ca, în sfârºit, ºi pe calea asta sã fie împiedicatã aceastã practicã. Gãsesc cã ar fi natural ca toate articolele acestei legi sã fie votate în unanimitate, fãrã nici o abþinere sau vot împotrivã.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Creþu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, domnule secretar de stat, stimate colege, stimaþi colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem azi se impunea ca o necesitate printre legile care sã stãvileascã traficul ºi consumul ilicit de droguri care în þara noastrã, din

pãcate, a ajuns la o amploare nemaiîntâlnitã pânã în prezent.

În evidenþele Direcþiei sanitare a Capitalei ºi a celorlalte direcþii sanitare judeþene sunt peste 2.000 de tineri Ñ în mare majoritate Ñ care consumã aceste droguri. Din pãcate, consumul de droguri de substanþe stupefiante a luat o amploare deosebitã mai ales în colectivitãþile de studenþi ºi de elevi. Deci atinge generaþiile tinere, generaþiile viitoare, cu impact negativ social asupra sãnãtãþii lor în prezent ºi pe viitor.

Ca o mãsurã legislativã care sã stãvileascã aceastã ”epidemieÒ era necesarã apariþia acestui act normativ. La noi în þarã, pânã în prezent, avem doar Legea nr. 73/1969 care stabileºte regimul stupefiantelor. Este bine reglementatã utilizarea licitã a stupefiantelor, mã refer la cadrele medico-sanitare Ñ modul de utilizare ºi înregistrare Ñ, dar combaterea traficului ºi utilizarea ilicitã de droguri, de stupefiante, nu este pânã în prezent reglementatã la noi în þarã. ªi, ca o lege necesarã pentru intrarea României în Uniunea Europeanã, se impunea ºi apariþia acestei legi care, de fapt, nu face decât sã ne racordãm la Convenþia unicã pentru stupefiante din 1961, la Protocolul din 1972, la Convenþia privind substanþele psihotrope ºi stupefiante ºi, în sfârºit, Convenþia pentru traficul ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope din 1988, la care România este parte. Deci, se impune ca o necesitate alinierea ºi în acest domeniu de protecþie medicalã ºi dacã vreþi, ºi juridicã, a tinerelor generaþii ºi a populaþiei þãrii de aceastã ”epidemieÒ de droguri, care, de fapt, sunt mult mai multe, ºi substanþe psihotrope care pur ºi simplu au inundat România, ea fiind ca o placã turnantã între Asia Ñ producãtoare de aceste substanþe Ñ ºi Uniunea Europei Occidentale, unde aceste substanþe se utilizeazã de mai mult timp. Însã ºi în þara noastrã au luat o amploare deosebitã.

Mãsurile pe care Ministerul Sãnãtãþii le-a luat prin înfiinþarea acestor centre de tratament, de observare, de dezintoxicare sunt deocamdatã la nivelul Capitalei, în câteva centre universitare, impunându-se aceste mãsuri aproape în toate judeþele þãrii.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Desigur cã este cunoscutã legislaþia în vigoare a þãrii noastre care are Ñ nu de acum, ci de mai demult Ñ dispoziþii privitoare la folosirea drogurilor. De mult este recunoscut pericolul care îl reprezintã pentru fiinþa umanã aceste substanþe. Pe lângã aspectele binefãcãtoare în cadrul activitãþilor medicale, farmaceutice, drogurile folosite în alte scopuri ºi în alte condiþii prezintã pericol pentru fiinþa umanã.

Proiectul pe care îl abordãm reprezintã însã o reglementare completã privind toate aspectele de pericol a substanþelor acestora. Proiectul abordeazã o clasificare a substanþelor potrivit nocivitãþii lor, regimul diferenþiat la care sunt supuse pentru circulaþie, folosinþã, control, ºi toate categoriile de persoane care, potrivit funcþiilor ºi atribuþiilor pe care le au în structurile mecanismelor sociale le folosesc. Proiectul de lege instituie obligaþii ºi, mai ales, sancþiuni foarte severe privind traficul ºi consumul acestor substanþe.

Ca urmare ºi a obligaþiei pe care þara noastrã o avea în calitate de parte semnatarã a convenþiilor internaþionale privind traficul ºi consumul de droguri, legislaþia noastrã urmeazã a fi completatã, ca drept intern, cu normele necesare.

În proiectul de lege vom gãsi o reglementare tehnicã ºi cvasigeneralizatã în lume, motiv pentru care apreciez cã reglementarea poate ºi este cazul sã fie primitã ca atare de cãtre noi, pentru a avea aceiaºi termeni ºi condiþii de înþelegere ºi de aplicare a tratamentului privind traficul ºi consumul acestor droguri, acestor substanþe, mai exact. Ele sunt de diverse categorii, cu grade diferite de pericol, aºa cum am arãtat.

Cele douã comisii sesizate în fond au abordat proiectul de lege cu toatã seriozitatea ºi au adus amendamente doar în privinþa unor aspecte de reglementare ºi mai ales în privinþa sancþiunilor. Comisiile au înþeles sã fie reprimate cu toatã fermitatea ºi chiar cu maximã severitate acele aspecte de maximã periculozitate socialã rezultate din utilizarea drogurilor.

Astfel, au fost modificate pedepsele pentru toate cazurile în care folosirea drogurilor are drept consecinþã moartea uneia sau mai multe persoane. S-a înscris, dupã cum aþi constatat în amendamente, pedeapsa maximã prevãzutã de legea penalã românã: detenþiunea pe viaþã sau închisoare de la 15Ð25 de ani.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Pop.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Cred cã oricât de mult am susþine cu toþii poliþia în lupta împotriva drogurilor ºi oricât de activi ºi performanþi ar fi dânºii, aceastã luptã nu are mari ºanse de succes, deoarece singurã poliþia nu poate reuºi.

Noi, în societatea româneascã, trebuie sã dezvoltãm o culturã antidrog. Pentru aceasta cu toþii, de la parlamentar la mass-media ºi pânã la unitãþile medicale trebuie sã dezvoltãm aceste atitudini. Aº vrea sã spun cã în Franþa s-a lãrgit în ultimiii ani aceastã noþiune a drogului, aici intrând ºi consumul abuziv de alcool ºi tutun.

Consumatorii de droguri sunt mai mult, sau aproape exclusiv, în îngriijirea serviciilor medicale, pe când de comercianþi Ñ traficanþii de droguri Ñ se ocupã justiþia ºi poliþia.

Din pãcate, þinta cea mai expusã a traficanþilor de droguri sunt tocmai adolescenþii, studenþii. Iar acolo unde nu reuºesc profesorii, unde nu reuºesc pãrinþii, pot reuºi elevii ºi studenþii care se implicã în programe antidrog, deoarece acest dialog de la student la student, furnizând ºi informaþii, comunicând deschis ºi direct, poate sã-l ajute sã evite consumul de dorguri. ªtim cã în perioada adolescenþei o singurã decizie greºitã pentru începerea consumului de droguri poate avea efecte de duratã dramatice pentru întreaga viaþã.

Din pãcate, în România, unitãþi medicale specializate pe dezintoxicare, sau în jurul ºcolilor, sunt tocmai locurile alese pentru traficul de droguri.

Grupul Naþional Liberal susþine acest proiect de lege în ideea de a lupta cât mai larg ºi cu toþi ”actoriiÒ societãþii împotriva acestui flagel. Mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Ultimul înscris la cuvânt, domnul senator Gavaliugov.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Într-adevãr, sunt în situaþia în care vreau sã adaug câteva cuvinte la cele spuse de colegii mei din partea diferitelor partide cu diferite opþiuni politice, dar care, într-o convergenþã de opinii, s-au exprimat în favoarea adoptãrii cât mai grabnice a unor reglementãri severe în acest domeniu al stãvilirii consumului drogurilor ºi a traficului de droguri în România.

Problema de la care trebuie sã plecãm este de competenþa, în primul rând, o organismelor specializate, coordonate de Ministerul de Interne ºi de instituþiile care þin de siguranþa naþionalã.

Trebuie sã ia în consideraþie dacã în România Ñ prin aceastã normã, prin instituþiile care primesc altã forþã în temeiul legii pentru a combate fenomenul traficului de droguri sub auspiciile crimei organizate Ñ este stãvilit un trafic care se desfãºoarã, consider eu, în securitate, pe un traseu de mai bine de 800 km, pentru a aduce droguri din zonele în care ele sunt produse pentru pieþele de desfacere, la cele mai bune preþuri, în Europa Occidentalã Ñ cu ajutorul acestui document, prin aceastã lege?

Atunci ne dãm seama dacã în faþa noastrã avem de-a face cu încã o lege care poate fi literã moartã, dacã instituþiile nu o umplu de conþinut ºi nu se implicã în punerea ei în aplicare.

Spun aceasta întrucât am constatat cu uimire cã Ñ asemenea altor grupuri de experþi care luptã direct cu traficul de droguri pe aeroporturile internaþionale, aºa cum sunt în alte þãri Ñ România nu mai are un singur aeroport internaþional, are mai multe, datoritã ºi voinþei noastre de a dezvolta legãturile internaþionale, dar am constatat cã are un singur câine dresat pentru a descoperi în bagajele cãlãtorilor transportul ilicit de droguri.

Voiam sã pun o întrebare domnului secretar de stat: în cel fel un singur câine poate da peste cap, poate pune în dificultate acþiunea coordonatã a bandelor crimei organizate în traficul de droguri, care opereazã asupra României? Sigur, am citit recent în presã cã au fost cazuri în care s-au înregistrat capturi serioase, vameºi care au realizat o performanþã surprinzând crima organizatã prin descoperirea unei cantitãþi importante de droguri.

Domnule senator, am rugãmintea sã încheiaþi.

## **Din salã:**

Lãsaþi-l sã termine!

Mã voi restrânge.

Eu cred cã la ora actualã deja asupra bugetului, asupra contribuabilului, va fi o povarã serioasã stãvilirea ºi recuperarea acestor tineri consumatori de droguri Ñ drogo-dependenþa Ñ prin tratamente foarte costisitoare.

De aceea, stimaþi colegi, mã alãtur ºi eu celor care au vorbit înaintea mea pentru a susþine nu numai adoptarea unei legi, ci sã adoptãm în continuare ºi normele dupã care sã funcþioneze instituþiile care sã punã capãt, pe de o parte, traficului de droguri pe teritoriul României ºi, pe de altã parte, înlãturarea efectelor drogo-dependenþei în segmentul social al populaþiei româneºti.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnule secretar de stat,

Aveþi de dat câteva rãspunsuri. Vã rog sã luaþi cuvântul!

Pe urmã trecem la dezbaterea pe articole.

## **Domnul Liviu Popescu:**

## Domnule preºedinte,

Am reþinut din luãrile de cuvânt ale domnilor senatori, pe de o parte, îngrijorarea comunã faþã de proliferarea acestui fenomen ºi, pe de altã parte, o expresie a unei solidaritãþi exprimatã de toate forþele politice prezente în Parlament. Aceasta este o primã observaþie cu caracter general. Doresc sã subliniez cã aceste luãri de poziþii sunt în perfectã concordanþã cu intenþiile iniþiatorului.

Pe de altã parte, referindu-mã la întrebãrile punctuale care mi-au fost adresate, aº începe cu ultimele, adresate de domnul senator Gavaliugov.

Dânsul s-a referit la o arestare a unui vameº la Aeroportul internaþional Otopeni, dacã nu mã înºel, în urmã cu vreo douã luni, ºi domnul senator punea problema conlucrãrii diferitelor instituþii ale statului în depistarea ºi combaterea acestui fenomen care este traficul de droguri. Aº dori sã-l informez pe domnul senator cã vameºul respectiv, din câte ºtiu, a fost arestat pentru sãvârºirea infracþiunii prevãzute de art. 255 Cod penal Ñ adicã luare de mitã Ñ ºi cã aceastã infracþiune, potrivit art. 209 Cod de procedurã penalã, este în competenþa de urmãrire penalã exclusivã a procurorului. Ca atare, dacã s-ar pune problema unei conlucrãri între instituþii, atunci cred cã aceastã întrebare ar viza raporturile dintre Ministerul Public ºi Direcþia Generalã a Vãmilor, motiv pentru care sunt în imposibilitate de a rãspunde.

Pe de altã parte, tot domnul senator Gavaliugov a exprimat o îngrijorare Ñ metaforic bãnuiesc Ñ atunci când s-a întrebat în ce mãsurã un singur câine s-ar putea achita de aceastã obligaþie de a depista traficul de droguri. Îmi voi permite sã-i rãspund tot printr-o metaforã: un singur câine poate face acest lucru dacã este un câine poliþist.

Pe de altã parte, este evident cã ºi precaritatea resurselor materiale reprezintã o piedicã în combaterea acestui fenomen.

Aº dori sã închei rãspunzându-i domnului senator Tocaci, care a exprimat o ideea foarte importantã, în opinia mea, ºi anume cã existã anumite piedici procedurale care pot încetini, îngreuna, activitatea organelor învestite cu combaterea ºi depistarea acestui fenomen. Eu cred cã sarcina legiuitorului este deosebit de dificilã pentru cã trebuie realizatã o armonizare, o congruenþã, pe de o parte, între imperativul eficienþei Ñ care trebuie sã reprezinte scopul activitãþii instituþionale comune în þara noastrã în combaterea traficului de droguri Ñ ºi, pe de altã parte, acela de a apãra drepturile cetãþeneºti garantate de Constituþie. Este o sarcinã deosebit de dificilã de a realiza aceastã armonizare, deoarece nu putem înfrânge principiile constituþionale care consacrã prezumþia de nevinovãþie, dreptul la inviolabilitatea domiciliului, la secretul corespondenþei ºi al convorbirilor telefonice ºi aºa mai departe. Acestea sunt principii constituþionale care trebuie respectate în mod obligatoriu.

Pe de altã parte, aº observa cã proiectul de lege supus dezbaterii reprezintã un plus procedural menit sã aducã eficienþã tocmai acestei activitãþi de combatere a fenomenului traficului ilicit de substanþe stupefiante, ºi aici aº vrea sã mã refer doar la câteva instituþii noi, în plan procedural, pe care proiectul de lege supus dezbaterii le aduce în raport cu legislaþia deja existentã, ºi anume:

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Categoric! Am fãcut la început menþiunea cã iniþiatorul ºi-a însuºit absolut toate amendamentele comisiei ºi, bineînþeles,

Domnul senator Predescu.

Ð livrãri supravegheate;

Ð investigatori acoperiþi.

Reprezintã un plus procedural menit sã dea eficienþã acestei activitãþi de combatere.

Nu ºtiu în ce mãsurã se poate merge mai departe din punct de vedere procedural.

Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumim, domnule secretar de stat. Stimaþi colegi, titlul legii.

Existã observaþii asupra titlului legii? Nu sunt. Îl

Capitolul I Ñ ”Dispoziþii generaleÒ. Observaþii? Nu sunt.

Am înþeles, domnule secretar de stat, cã vã însuºiþi absolut toate amendamentele formulate de comisia de specialitate.

Da.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

La art. 1 existã alte observaþii? Nu sunt.

Cap. II. Titlul cap. II. Observaþii? Nu sunt. Îl

Aveþi observaþii asupra art. 2? Nefiind observaþii, îl

Art. 3, observaþii? Nefiind observaþii, îl

Art. 4. Nefiind observaþii, îl

În forma comisiei.

Am eu o observaþie, numai pentru dezbaterile parlamentare, pentru acei care, citind legea, sã aibã ºi cunoºtinþã de înþelesul ºi aplicarea ei.

În general, este cunoscut cã delictele se sãvârºesc cu intenþie. Veþi observa însã, în text, cã noi am introdus expres termenul ”cu intenþieÒ. Pentru ca juriºtii sã înþeleagã exact, în înþelegerea ºi aplicarea legii, lucrul acesta, noi, cele douã comisii, am înscris în text ”cu intenþieÒ, pentru a nu lãsa loc interpretãrii care ar expune foarte grav pe mulþi dintre cei care, în exercitarea profesiei, au legãturi, activitate practicã, cu aceste substanþe. Am dorit sã fie cât se poate de explicit în lege, pentru a nu da loc interpretãrii extensive, care ar putea duce la afectarea gravã a intereselor, mai ales ale cadrelor medicale. De aceea, am þinut sã dãm aceastã explicaþie, pentru ca textul sã fie bine înþeles ºi de juriºti, ºi de medici, sã nu se creadã, cumva, cã este o nesocotinþã, o neºtiinþã, o necunoaºtere din partea celor douã comisii la modificarea în redactare a textului legii.

Vã mulþumesc, domnule senator. Alte observaþii? Vã rog! Domnul senator Frunda.

Foarte pe scurt vreau sã subliniez veridicitatea celor spuse de domnul senator Predescu. Într-adevãr, la art. 5 am introdus sintagma ”cu ºtiinþãÒ, restul a rãmas, ca sã circumscriem mai bine descrierile articolului respectiv, iar la art. 6 am introdus sintagma juridicã ”cu ºtiinþãÒ, un termen tehnic-juridic, pentru a înlãtura culpa din raza infracþionalã a medicilor.

Vã rugãm sã acceptaþi ambele propuneri Ñ una aþi acceptat-o Ñ ºi la art. 6.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Nemaifiind alte observaþiiÉ

Care este pãrerea iniþiatorului?

Mi le-am însuºit.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Iniþiatorul ºi-a însuºit punctele de vedere ale celor doi colegi.

Deci, eram la art. 6. Nemaifiind alte observaþii, îl

Art. 7, observaþii? Nefiind observaþii, îl

Art. 8, observaþii? Nu existã. Îl

Art. 9, observaþii? Nefiind, îl

Art. 10, observaþii?

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Chestiunea de redactare ridicatã de domnul senator Frunda am discutat-o ºi în comisie. Toþi juriºtii cunosc cã în Codul penal se foloseºte termenul de ”sporÒ, nu de ”mãrireÒ sau ”majorareÒ. De aceea, pentru a exista terminologia unitarã, sã rãmânem la termenul ”sporindu-seÒ, pentru cã în materie de pedeapsã se cheamã ”adãugareÒ, ”majorareÒ, se cheamã ”sporÒ, nu ”mãrireÒ sau ”adãugareÒ, sau ”majorareÒ, sau alt echivalent. Sã menþinem terminologia unitarã, pentru a avea acurateþea redactãrii ºi concordanþa de terminologie.

Vã mulþumesc. Alte observaþii?

Redacþional.

Vã rog!

În nume propriu, domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi, propun înlocuirea sintagmei ”sporindu-seÒ cu sintagma ”se mãrescÒ. Este terminologia uzualã folositã ºi de Codul penal, ºi de celelalte acte normative penale. Mulþumesc.

Este pur redacþional, nu are nici un alt efect.

Alte observaþii? Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Aici ar trebui adãugatã sintagma: ”limita maximã sporindu-seÒ, pentru cã orice pedeapsã are o limitã minimã ºi una maximã.

Limitele maxime, la plural, cã este de la 2 la 9.

Limitele maxime.

De acord.

Deci, sã introducem noþiunea ”maximãÒ, pentru cã ”minimaÒ nu poate sã sporeascã.

De acord.

Aº rãspunde, domnule preºedinteÉ

Iniþiatorul?

Domnule preºedinte, daþi-mi voie sã rãspund!

Vã rog, domnule senator!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Sporul de pedeapsã este un lucru, iar mãrirea limitelor pedepsei este al doilea lucru. Sporul de pedeapsã, Éde exemplu, când se contopesc mai multe pedepse se acordã un spor. Acesta este un lucru, dar limitele maxime ºi minime, ambele, pot fi mãrite. De exemplu, dacã pentru o infracþiune limita actualã este de la 1 la 5 ani, iar eu trec în acest text cã se mãresc cu 3 ani, înseamnã cã va fi de la 4 la 7 ani. Nu? Asta înseamnã. Acesta nu este un spor de pedeapsã. Sporul de pedeapsã este altceva. Nu vreau sã intru în discuþie, în contradicþie juridicã cu domnul Predescu, pe care îl respect ºi are cunoºtinþe vaste, dar cred cã vorbim acelaºi limbaj juridic, iar aici este vorba de mãrire. Sporul este altceva.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Nici unul din termeni nu este greºit, dar legea trebuie sã aibã o terminologie unitarã.

Am reþinut. Iniþiatorul?

## **Domnul Liviu Popescu:**

## Domnule preºedinte,

Referitor la observaþia de îmbunãtãþire redacþionalã a textului, noi împãrtãºim varianta votatã de cãtre comisie, pe de o parte, iar în ceea ce priveºte precizarea expresã solicitatã de cãtre domnul senator Brânzan o considerãm oportunã, pentru cã trebuie, cred, fãcutã precizarea, care dintre limitele pedepselor se mãresc. Se doreºte mãrirea numai a maximului sau, dacã se doreºte mãrirea ºi a minimului, ºi a maximului, atunci cred cã trebuie fãcutã precizarea.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Trebuie lãsatã ºi limita minimã, ºi limita maximã. Aºa cum este înseamnã cã se majoreazã ambele limite.

## **Domnul Liviu Popescu:**

Da, se majoreazã ambele limite.

## **Domnul Emilian Brînzan**

**:**

Ori precizaþi cã limitele minime ºi maxime se mãresc, oriÉ

Pãi, nu, cã, dacã nu se precizeazã, se subînþelege cã se referã la amândouã categoriile de limite.

## Mulþumesc.

Comisiile de specialitate, cu referiri, vã rog, la cele douã amendamente propuse. Deci, ”limitele maxime mãrindu-se cu 3 aniÒ sau ”limitele maxime sporindu-se cu 3 aniÒ.

Noi suntem pentru limitele maxime, doar pentru cã dacã am creºte ºi limita minimã cu 3 ani, ar însemna ca minimul de acum sã fie cât maximul care a fost pânã acum. Dar, mai importantÉ Nu e ”ce dacã?Ò, domnule Tocaci. Existã niºte legãturi întreÉ existã o concepþie. Vã rog sã vedeþi cã, de la art. 12 pânã la art. 18, reglementãm pedepsele pentru diferitele infracþiuni. Aceste pedepse sunt sincronizate. În domeniul penal nu poþi sã spui niºte pedepse pur ºi simplu, niºte limite. Ele sunt legate. Deci, porneºti de la o bazã de pedeapsã, pe care o creºti. Ca sã ajungi la detenþia pe viaþã, ce prevedem noi acolo, trebuie sã pornim de la o anumitã limitã. Nu se poate sã pornim de oriunde. De aceea, vã rog sã vedeþi cã ºi Guvernul, prin Ministerul Justiþiei ºi Ministerul de Interne, ºi cele douã comisii ale Senatului au corelat pedepsele pentru diferitele forme de infracþiuni ºi, întradevãr, noi, când am crescut limita cu 3 ani, ne-am gândit la limita maximã, nu la ambele limite. Deci, trebuie acceptatã aceastã sintagmã a limitei maxime.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Pãrerea iniþiatorului?

## Am auzit-o.

Iniþiatorul, dacã mai doriþi sã adãugaþi ceva vizavi de situaþiileÉ

În ceea ce priveºte aceastã precizare, consider oportun a se introduce în text termenul ”maximÒ, pentru cã, în opinia noastrã, se impune creºterea numai a limitelor maxime ale pedepsei pentru fapta prevãzutã în art. 10.

Domnul senator Dumitraºcu.

Mie nu mi-ar conveni, pentru cã, în situaþia aceasta, una este sã spui de la 1 la 7 ani ºi pe urmã sã mãreºti limita maximã cu 3 ºi sã fie de la 1 an la 10 ani, iar, lãsând la latitudinea celui care judecã, poate sã condamne în continuare la un an, fãrã sã ia în considerare motivele pentru care se adaugã la acest maxim o mãrire de 3 ani. Deci, din acest punct de vedere, nu este logic, dar, în general, se vorbeºte despre mãrirea limitei maxime. Aºa este.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,É . Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Este de principiu ca atunci când se constatã cã gradul de pericol social, ca urmare a efectelor, a rezultatelor produse de faptã, a urmãrilor acesteia, este mãrit, se pune la dispoziþia judecãtorului sporirea limitei maxime. Nu este vorbaÉ, aici nu angajeazã minimul, limita minimã a pedepsei, ci limita maximã, pentru cã aceasta este cea apreciatã ca fiind insuficientã, necorespunzãtoare individualizãrii pedepsei. Prin urmare, corect ar fi: ”limitele maxime se sporesc cu 3 aniÒ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Deci existã o primã variantã, care este acceptatã atât de iniþiator, cât ºi de comisiile de specialitate, ºi anume partea finalã a art. 10: ”limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 aniÒ.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

De la art. 2 la art. 9.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Art. 2Ñ9. La mine apare 2Ñ10, aici.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Am schimbat la comisie, au fost discuþiiÉ

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, la comisii. Este corect.

Art. 11, dacã sunt observaþii? Nefiind observaþii, îl

Art. 12. În afarã de menþiunile din partea comisiei, dacã mai sunt alte observaþii?

Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Aici ne-am gãsit în prezenþa unei contradicþii între textul acestui proiect ºi art. 312 din Codul penal. Aºa cum l-am prevãzut în raport, dupã dezbateri ºi aprofundarea problematicii, cele douã comisii au ajuns la concluzia cã aceasta este forma care trebuie adoptatã, pentru cã ea corespunde, satisfãcând atât exigenþa prevederilor din Codul penal, reglementarea de principiu, cât ºi exigenþa acestei reglementãri speciale, pe care o regãsim în art. 12, aºa cum a fost dezvoltat de cele douã comisii.

Prin urmare, îi rog pe colegii domni senatori sã accepte art. 12 aºa cum este propus de cãtre cele douã comisii prin amendament.

Mulþumesc.

Domnul senator Frunda.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am înþeles.

Deci, stimaþi colegi, art. 12, în varianta comisiei, cu 3 alineate. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

S-a adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Art. 13, observaþii? Nefiind, îl

Art. 15, dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

- împotrivã, o abþinere.

Art. 18, observaþii, dacã sunt? Nefiind, îl

- nici o abþinere.

Art. 19, observaþii? Nefiind, îl

Cap. III. Titlul cap. III. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 22, nu sunt observaþii. Îl

În numele comisiei, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, v-aº ruga ca, de la art. 12 pânã la art. 18 inclusiv, sã admiteþi întregul pachet de articole cum vã este propus, pentru cã ele coreleazã pedepsele pentru infracþiunile prevãzute ºi dau o formã detaliatã variantei Camerei Deputaþilor, pe litere, accentuând mai bine diferitele pedepse care se prevãd în situaþia diferitelor infracþiuni. De aceea, vã rog,É Aici este vorba despre un pachet, nu se poate schimba la o literã ºi reveni la altã literã. Vã rog ca, pânã la art. 18, toate sã fie acceptate aºa cum sunt, articol cu articol, în varianta comisiilor.

Alte observaþii? Iniþiatorul.

## **Domnul Liviu Popescu:**

Suntem de acord, domnule preºedinte, cu toate amendamentele fãcute de cãtre comisie.

- S-a adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot împo-

- trivã, o abþinere.

Art. 23, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Îl

- nici o abþinere.

Art. 24, observaþii? Nefiind, îl

- o abþinere.

- Art. 26, observaþii? Nefiind, îl

Capitolul IV Ñ ”Mãsuri împotriva consumului ilicit de droguri.Ò

Observaþii asupra titlului cap. IV? Nefiind, îl

Art. 28, observaþii? Nefiind observaþii, îl

Art. 30, observaþii? Nefiind, îl

Art. 32.

Vã rog, comisia, domnul senator Frunda.

Domnule preºedinte, distins Senat,

Nu pot vorbi în numele comisiei, pentru cã nu ne-am întrunit, dar, la solicitarea reprezentanþilor Ministerului Justiþiei, la solicitarea _staff_ -ului al Comisiei juridice a Senatului, propun sã revenim la propunerea de eliminare prevãzutã în raportul nostru.

Motivaþie. Pe de o parte, dacã am elimina acest articol, atunci ar rãmâne în vigoare Decretul nr. 73/1969 privind regimul produselor ºi al substanþelor stupefiante, care are prevederi complet anacronice ºi depãºite de viaþã. Deci, am crea o confuzie, atât în rândul juriºtilor, cât ºi al medicilor, al poliþiºtilor, ceea ce nu este de dorit, este de înlãturat.

Pe de altã parte, art. 312 din Codul penal priveºte produsele sau substanþele stupefiante, pentru care este o terminologie la fel de anacronicã, care nu mai este folositã astfel ºi atunci aº propune sã rãmânã varianta Camerei Deputaþilor, revenind la propunerea noastrã din cele douã comisii reunite.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Alte observaþii? Domnul senator Predescu.

Cum vã spuneam anterior, am avut de rezolvat problema conflictualã între art. 312 din Codul penal ºi reglementãrile din aceastã lege specialã. Din grabã, probabil, sau din neobservarea cu deosebitã atenþie, s-a precizat cã este cazul sã nu fie afectat art. 312, adicã sã fie eliminat art. 32 din aceastã lege.

Observând însã cu atenþie textul articolului a cãrui eliminare a fost propusã, se constatã cã se referã la altceva, nu la incriminare, ºi nici la pedepse. Nu se referã nici la aspectele pe care, prin derogare, le introduce acest proiect de lege, ca reglementare specialã, ci se

referã la terminologie ºi la categorisirea substanþelor avute în vedere de textul art. 312, ceea ce este cu totul altceva.

Prin urmare, punctul meu de vedere acum, reconsiderând situaþia, dupã observare atentã, este sã menþinem acest text, pentru cã atunci se vor aplica, în concurs, ºi reglementarea din aceastã lege, cu art. 312, care a suferit, prin derogare, modificãrile prevãzute în aceastã reglementare specialã.

Prin urmare, reglementarea legalã este completã, nu este deloc contradictorie, se va aplica de cãtre cei chemaþi s-o aplice, potrivit normelor generale de aplicare a legii.

De aceea, revenim, înþeleg ºi eu sã revin la acea neobservatã propunere de a elimina articolul final.

Vã mulþumesc foarte mult. Iniþiatorul?

Suntem de acord cu motivele prezentate atât de cãtre domnul senator Frunda, cât ºi de cãtre domnul senator Predescu, motiv pentru care susþinem acest amendament.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Supun atenþiei dumneavoastrã, atunci, reintroducerea art. 32 în varianta iniþiatorului. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Acceptatã cu unanimitate de voturi Ñ 85.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Mai este o modificare la tabelul nr. 3, domnule preºedinte.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, este. Tabelul nr. 1. Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

## Domnule preºedinte,

Asta a însemnat eliminarea din tabelul nr. 1 a canabisului, rezinelor de canabis ºi uleiului de canabis, care trec în tabelul nr. 3. Ca sã fie foarte clar!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, care se eliminã din tabelul nr. 1. Am reþinut. Asupra tabelului nr. 2 dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Tabelul nr. 3, cu modificãrile prezentate, de la tabelul nr. 1. Sunt observaþii? Nefiind, îl

Observaþii asupra tabelului nr. 4? Nefiind, îl

|6.||||Cozmâncã Octav|absent| |Mulþumim iniþiatorului, mulþumim comisiilor de speciali-<br>e.

<br>Luãm o pauzã de 15 minute, pânã la orele 12,00,<br>pã care reluãm lucrãrile.

<br>Atunci, luãm pauza de masã ºi ne revedem la orele<br>00. De acord?||||Crecan Augustin<br>Creþu Ioan<br>Csap— Iosif<br>Dide Nicolae<br>Dima Emil<br>Dobrescu Rãsvan|absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |**Din salã:**||||Dobrescu Vasile|absent| |14,30.||||Drãgulescu Iosif ªtefan<br>Dumitraºcu Gheorghe|absent<br>absent| |**Domnul Constantin Dan Vasiliu:**||||Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Fiind ºedinþa Birourilor permanente reunite la orele<br>00, începem lucrãrile la orele 14,30. Sperãm ca într-o<br>ºi jumãtate sã reuºim sã terminãm.<br>Mulþumesc. Poftã bunã!<br>PAUZÃ||||Dumitrescu Ticu Constantin<br>Eckstein Kov‡cs PŽter<br>Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru<br>Frunda Gyšrgy<br>Fuior Victor|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |||*||Gabrielescu Valentin Corneliu|absent| ||*|*||Gaita Doru|absent| |DUPÃ PAUZÃ||||Gavaliugov Corneliu Dorin|prezent| |

|||_cu apelul nomi-_|Gãvãnescu Vicenþiu<br>Gheorghiu Costel|absent<br>prezent| |||||Gherman Oliviu|absent| |**Domnul Alexandru Ioan Mortun**||||Ghiþiu Paul|absent| |Achim Gheorghe|||absent|Glodean Voicu Valentin|absent| |Aichimoaie Ionel|||prezent|Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent| |Alexandru Nicolae|||absent|Hauca Teodor|absent| |Apostolache Victor|||absent|Huidu Dumitru|absent| |Ardelean Ioan|||absent|Ilie Aurel Constantin|absent| |Avarvarei Ioan|||prezent|Ilie ªtefan|absent| |Avram Gheorghe|||absent|Iliescu Ion|absent| |Badea Dumitru|||absent|Ion Vasile|absent| |Badea Nelu|||absent|Ionescu Cazimir Benedict|absent| |Bãdiceanu Nistor|||absent|Ionescu-Quintus Mircea|absent| |Bãdulescu Doru Laurian|||absent|Juravlea Petru|prezent| |Bãlãnescu Mihail|||absent|Lãzãrescu Amedeu Dan|prezent| |Bãraº Ioan|||prezent|Lšrinczi Iuliu|absent| |Blaga Vasile|||absent|Maior Liviu|absent| |Bleahu Marcian-David|||absent|Marcu Ion|absent| |Blejan Constantin|||prezent|Marin Dan Stelian|prezent| |Bogdan Florin|||absent|Marinescu Bogdan Voinea|absent| |Boiangiu Cornel|||absent|Mark— BŽla|absent| |Boilã Matei|||prezent|Matetovici Mihai|absent| |Bold Ion|||prezent|Meleºcanu Teodor Viorel|absent| |Brânzan Emilian|||absent|Mânzînã Ion|absent| |Bucur Corneliu-Ioan|||absent|Moisin Ioan|prezent| |Bunduc Gheorghe|||absent|Mortun Alexandru Ioan|prezent| |Burghelea Ioan|||absent|MŸller Constantin|absent| |Burtea Marcu|||absent|NŽmeth Csaba|absent| |Buruianã Florin|||prezent|Nicolaescu Sergiu|absent| |Caraman Petru|||absent|Nicolai Marin|prezent| |Cataramã Viorel|||absent|Oprea Andreiu|prezent| |Cãncescu Aristotel Adrian|||absent|Opriº Octavian|absent|

Acceptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Caracterul legii este de lege organicã. Vã solicit votul asupra legii în ansamblu. Vã rog sã votaþi! Legea este organicã.

Legea a fost adoptatã cu unanimitate de voturi Ñ 106.

Mulþumim iniþiatorului, mulþumim comisiilor de specialitate.

Luãm o pauzã de 15 minute, pânã la orele 12,00, dupã care reluãm lucrãrile.

Atunci, luãm pauza de masã ºi ne revedem la orele 14,00. De acord?

Fiind ºedinþa Birourilor permanente reunite la orele 13,00, începem lucrãrile la orele 14,30. Sperãm ca într-o orã ºi jumãtate sã reuºim sã terminãm.

Paleologu Alexandru absent Panã Viorel Marian absent Paºca Liviu Titus prezent Pãcuraru Paul absent Pãtru Nicolae absent Pãvãlaºcu Gheorghe absent Petrescu Mihai prezent Plãticã Vidovici-Ilie absent Pop Ioan Sabin Vasile absent Pop Stelian Alexandru prezent Popa Mircea Ioan prezent Popa Virgil prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil prezent Popovici Alexandru absent Prahase Ioan Mircea absent Preda Elena prezentã Preda Florea prezent Predescu Ion absent Predilã Marin prezent Prisãcaru Ghiorghi absent Pruteanu George-Mihail absent Puskas Valentin-Zolt‡n prezent Roman Petre absent Sava Constantin prezent Sãndulescu ªerban prezent Secrieru Dinu absent SŽres Denes absent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion absent Spineanu Ulm Nicolae absent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Szab— K‡roly-Ferenc absent ªtefan Viorel absent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Timofte Alexandru-Radu prezent Tocaci Emil absent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile prezent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan prezent Vasiliu Eugen absent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila prezent Vladislav Tiberiu absent Vornicu Sorin Adrian prezent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae absent

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Reluãm lucrãrile în plen, nu înainte de a vã aduce la cunoºtinþã cã astãzi a avut loc ºedinþa Birourilor perma-

nente ale celor douã Camere în vederea stabilirii ordinii de zi pentru ºedinþa comunã.

Dat fiind faptul cã se poate depãºi termenul de dezbatere a proiectului Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii am fost nevoiþi, cei din Biroul permanent, sã acceptãm ca ºedinþa comunã sã aibã loc mâine începând cu ora 9,00.

Bineînþeles, în aceste condiþii, rog plenul Senatului sã reformulãm activitatea pe aceastã sãptãmânã în aºa fel încât sã tragem cele mai bune foloase din activitatea noastrã.

În acest sens, Biroul permanent al Senatului întrunit dupã ºedinþa comunã a celor douã Birouri propune plenului Senatului urmãtorul program de activitate pe aceastã sãptãmânã.

Mâine dimineaþã, începând cu ora 9.00, ºedinþa comunã a celor douã Camere; dupã-amiazã, activitate în cadrul comisiilor permanente ale Senatului; joi dimineaþã, activitate în plenul Senatului; dupã-amiazã, activitate în comisiile permanente, iar vineri de dimineaþã, pânã la orele 13,00, de asemenea activitate în comisiile permanente.

În acest fel, adresez rugãmintea tuturor colegilor ca în comisiile permanente sã luãm cu prioritate acele proiecte de legi la care nu existã încã rapoarte întocmite, în aºa fel încât sã putem epuiza în sãptãmânile viitoare ce avem în portofoliu, întrucât la ora actualã sunt numai ordonanþe de urgenþã.

Dacã sunt alte pãreri vizavi de programul propus de Biroul permanent al Senatului pânã la sfârºitul sãptãmânii? Nu sunt.

Pe problemã de procedurã, domnul senator ªerban Sãndulescu a solicitat cuvântul.

Pe procedurã, domnul senator!

Pe procedurã, domnule preºedinte.

Având în vedere greutatea cu care ne strângem, aº fi de pãrere ca sã ne gândim ca în regulament sau în Constituþie, nu ºtiu unde, sã prevedem sã existe douã feluri de senatori: senatori de drept ºi senatori prin corespondenþã.

Am reþinut, domnule senator.

Vom discuta acest subiect în ºedinþa noastrã de Birou permanent de mâine.

Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi cu punctul 4, ºi anume proiectul de Lege privind acordarea de facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþile rurale aflate în zonele montane, proiect de lege care cuprinde 14 articole.

Am rugãmintea ca iniþiatorul sã ia loc la pupitrul desemnat ºi, de asemenea, invit Comisia buget, finanþe, bãnci care a fost sesizatã în fond cu raportul la acest proiect de lege. Am rugãmintea sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Marian Ianculescu Ñ** _deputat_ **:**

Sunt Marian Ianculescu, deputat P.D.S.R. în Camera Deputaþilor.

Domnule preºedinte, distinºi senatori,

Cu prilejul susþinerii în Parlamentul României, din vechea legislaturã, a Legii nr. 33/1996 privind repunerea în drepturi economice a locuitorilor Munþilor Apuseni am propus extinderea unor prevederi din aceastã lege la locuitorii din toate zonele de munte din þara noastrã, pentru a se elimina discriminarea respectivã.

Într-adevãr, dacã avem în vedere faptul cã în majoritatea zonelor montane existã locuitori care îºi asigurã mijloacele de subzistenþã prin practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândurã, ºindrilã, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, doniþe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiºti de cãruþã, ºi alte asemenea produse, apare justificatã mãsura acordãrii, anual, acestei categorii de locuitori a câte 10 metri cubi material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 metri cubi de familie, pentru a fi prelucrat în produsele respective, în vederea comercializãrii sau efectuãrii unor schimburi în naturã pe produse cerealiere, deficitare sau inexistente în zonele respective.

În acest proiect de lege se prezintã modul de procurare a materialului lemnos, respectiv din pãdurile administrate de Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi din vegetaþia forestierã din afara fondului forestier aflatã în administrarea primãriilor locale.

De asemenea, sunt prezentate în acest proiect de lege facilitãþile acordate de stat în sensul suportãrii a 50% din valoarea materialului lemnos pe picior, a 50% din valoarea transportului pe C.F.R., facilitãþilor pentru pãºunatul animalelor de tracþiune care efectueazã transportul produselor lemnoase specificate în proiectul de lege de faþã.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, domnilor senatori,

Cu scrisoarea L.524 din 1 octombrie 1999, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus reþinând, în principal, urmãtoarele:

Obiectul propunerii legislative reprezintã acordarea unor cantitãþi de material lemnos provenind din pãdurile statului, administrate de Regia Naþionalã a Pãdurilor, locuitorilor din zona montanã care prelucreazã materialul lemnos pentru a-ºi asigura mijloacele de subzistenþã la preþuri avantajoase.

Consiliul Legislativ cu adresa nr. 509 din 27 iulie 1998 a avizat favorabil propunerea legislativã.

Punctul de vedere transmis de Guvernul României nu respinge iniþiativa legislativã însã atrage atenþia asupra faptului cã, în condiþiile derulãrii etapelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 169/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, o mare parte a populaþiei din zona montanã va intra în posesia unor suprafeþe de pãdure ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate.

În acelaºi timp, resursele de produse lemnoase ale Regiei Naþionale a Pãdurilor se vor reduce considerabil, iar posibilitãþile de acordare de materiale lemnoase vor fi diminuate, ceea ce face ca prevederile din aceastã propunere legislativã sã fie în mare parte inaplicabile.

Camera Deputaþilor, în ºedinþa din data de 21 septembrie 1999, a adoptat proiectul de lege cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþia României. Existã aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de disciplinã, numiri, imunitãþi ºi validãri.

În consecinþã, comisia noastrã, în baza art. 73 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, propune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului proiectul de lege în forma prezentatã sau adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele prezentate la anexã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Domnul senator Gavaliugov, domnul senator Creþu.

Stimate domnule preºedinte, stimaþi colegi, stimate domnule senator Sãndulescu,

Dacã îmi permiteþi, voi aborda aceastã problemã, a unor drepturi, a unui sprijin, printr-o legislaþie adecvatã, pentru locuitorii munþilor noºtri, ºi nu numai, pentru ceea ce dumneavoastrã, poate ºi alþii, considerându-mã senator de Alba, deci cu obligaþia de a reprezenta locuitorii dintr-o bunã parte a Munþilor Apuseni, m-aº considera satisfãcut de legea care este în vigoare la ora actualã, adoptatã cu câþiva ani în urmã.

Vreau sã spun cã ºi atunci, în Parlament, am avut prilejul sã-mi exprim pãrerea cã legea, dincolo de iniþiativa lãudabilã sau care vrea sã readucã un drept tradiþional în dreptul nostru modern pentru locuitorii din Munþii Apuseni, instala astãzi, când avem un stat al cetãþenilor egali în drepturi, instala astãzi o mare discriminare.

ªi, de aceea, sigur, nu pot decât sã mã bucur cã a apãrut aceastã iniþiativã legislativã ºi cã, astãzi, în Senat avem posibilitatea sã o dezbatem, sã o adoptãm ºi, prin textul care ar reîntregi legislaþia existentã în domeniu, am putea sã acordãm niºte drepturi care, cred eu, ar trebui sã meargã mai mult pe recuperarea meºteºugurilor tradiþionale, recuperarea artei lemnului pe care locuitorii Munþilor Apuseni, dar ºi ai altor zone muntoase din România, le-au practicat de-a lungul veacurilor. Astãzi, având în vedere forþa acestor tradiþii care, din lipsa materialului aflat la dispoziþie, s-ar putea pierde, efectiv este o rupere de generaþii, am putea, într-adevãr, ca România sã fie din nou atractivã, inclusiv prin aceastã activitate a artei prelucrãrii lemnului.

ªi, din acest punct de vedere, eu am anumite reþineri în facilitãþi acordate pentru prelucrarea cu mijloace moderne de mare productivitate a lemnului, pentru cã, cu drepturile respective, coroborate cu mijloacele moderne de prelucrare a lemnului, putem ajunge la o, practic, despãdurire a munþilor noºtri. Aceasta este, într-adevãr, o problemã ºi cred cã de aici veneau ºi reþinerile ºi prudenþa exprimatã în poziþia Guvernului legatã de proiectul de lege pe care-l discutãm astãzi.

Pe de altã parte, cred eu cã, dacã vorbim de activitãþile tradiþionale ale locuitorilor munþilor noºtri, trebuie totuºi sã ne gândim unde am putea face loc unui alt drept secular al acestor locuitori, altfel foarte harnici, pe care chiar vitregia naturii nu i-a speriat sã-ºi continue aceste deprinderi ºi aceastã activitate milenarã care este transhumanþa.

Are cuvântul domnul senator Creþu. Am rugãmintea sã fim cât se poate de scurþi, dupã care domnul senator

Bãraº, domnul senator Buruianã, domnul senator Sãndulescu, domnul senator Bucur.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

În urmã cu 2Ð3 ani de zile am susþinut ºi proiectul de lege privind sprijinul acordat locuitorilor Munþilor Apuseni. Atunci s-a ridicat Ñ ºi pe bunã dreptate Ñ ºi colegii care au fost ºi în legislatura trecutã au ridicat problema cã este o discriminare ºi au decis ca sã vinã cu un proiect de lege care sã cuprindã facilitãþi acordate tuturor locuitorilor României din zonele montane ºi consider cã cu aceasta s-a fãcut dreptate pentru toþi aceºti locuitori.

Cum ºi judeþul Arad, cum ºi Cornel Gavaliugov ºi cei din Hunedoara, Costicã, colegul meu, avem zone montane, mã refer, Hãlmagiul, Hãlmãgelul, Vârfurile, Groºenii, Argeºul, Hãºmaºul, unde îndeletnicirea principalã a acestor locuitori este prelucrarea lemnului ºi creºterea animalelor, a vitelor, a oilor ºi chiar am avut exploatãri miniere în aceste zone, la Brusturi, la Moneasa, la Dezna, de uraniu, la Vârfurile, la Hãlmagiu, Leuca, exploatãri de minereuri neferoase ºi minereuri rare, dar s-a redus mult activitatea minierã, multe dintre mine s-au închis, iar aceºti oameni au rãmas fãrã o posibilitate de a-ºi câºtiga existenþa.

ªi, prin aceastã lege se acordã facilitãþi de utilizare a masei lemnoase, pentru care este o tradiþie în aceastã zonã de prelucrare a lemnului, fie gatere, scândurã, mobilã, dar ei fac mai multe, aºa cum zicea domnul fost secretar de stat la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, aceºtia au îndeletniciri de prelucrare a lemnului, cã fac ciubere, cã fac baniþe, cã fac furci, o serie de obiecte, chiar de artizanat, fiind un mijloc de a-ºi susþine existenþa. Prelucrarea lemnului, schimbul pe care îl fac cu cereale, pentru cã ei altã posibilitate de existenþã nu au. Dacã pentru locuitorii Munþilor Apuseni, ziceam 5 metri cubi de familie, 10 e maxim, 15 metri când îºi construiesc sau îºi fac casã, de data aceasta stabilim cu o suplimentare când îºi construiesc casa sau când îºi refac o casã, cantitatea merge pânã la 25 metri cubi, dar aceasta se face în limita cantitãþii de lemn exploatabilã într-un an de zile, 14,4-5 milioane, cam atât a fost în fiecare an, aºa-i, domnule ministru, cam atât am bãgat, ºi noi am aprobat prin lege, dar am dat competenþa Guvernului ca prin hotãrâre de Guvern sã stabileascã cantitatea de masã lemnoasã ce se poate recolta pentru o exploatare durabilã, care sã ajungã ºi la generaþiile prezente, ºi la generaþiile viitoare.

Vã mulþumesc. Domnul senator Baraº. Tot scurt.

Domnule preºedinte, onorat Senat,

Este drept cã noi am votat anul trecut legea privind acordarea a 10 pânã 15 metri cubi din lemn din pãdure pentru moþi. Acuma s-a extins ºi se atribuie aceastã cantitate, ba chiar mai mult, pentru diferite îndeletniciri ºi restului locuitorilor din zonele împãdurite, montane.

Am analizat aceastã situaþie cu cetãþeni moþi, la faþa locului, ºi este regretabil ºi putem noi sã tot votãm atribuirea de material lemnos dacã în buget nu este prevãzutã suma, pentru cã ROMSILVA nu dã nici un metru cub pânã când nu i se plãteºte suma.

Or, suma trebuie sã fie plãtitã de Ministerul Finanþelor. Nefiind prevãzutã suma respectivã în buget, poate cãÉ dar eu n-am vãzut-o în buget, deºi l-am mai rãsfoit puþin, dar poate cã nu l-am rãsfoit destul de bine. Dacã nu este prevãzutã, degeaba facem atribuirea acestor cantitãþi de material lemnos cetãþenilor de la munte, ei nu pot beneficia de ele, pentru cã trebuie sã se adreseze lui ROMSILVA, ºi aceºtia spun: ”Da, vã dãm, dar cine ne plãteºte diferenþa de 50%?Ò Acest 50% nefiind prevãzut în buget, nu se poate efectua ºi nu se poate pune în aplicare prezenta lege care ºi astãzi o reluãm ºi eu rog delegatul, care a fost aici, sã ne spunã de unde se achitã diferenþa de 50%?! Este drept, aceºti oameni, eu îi cunosc pe cei din Munþii Apuseni, sunt foarte sãraci, nu au nici un mijloc de existenþã, acolo nu se fac cereale, se pot creºte animale, dar altceva... nu se poate cultiva absolut nimic.

De aceea au nevoie de aceste cantitãþi ca sã-ºi punã în valoare toate aptitudinile ºi meseriile pe care le au, însã sunt ºi unele activitãþi care nu-ºi mai au rostul. De exemplu, fãcutul ºindrilei. Cine îºi mai acoperã astãzi casa cu ºindrilã, când existã atâtea mijloace de acoperire? Deci, aceasta a cãzut, o datã. Au rãmas ceva ciubere, doniþe, alte produse pe care le fac acolo. Se rezumã totul la scândurã ºi lemn cioplit. Atât. Dacã din acestea putem sã le asigurãm, atunci este în ordine. Dar, fãrã sã fie prevãzut în buget, votãm degeaba aceastã lege.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Buruianã.

Fiind de acord, în principiu, cu legea, doresc totuºi sã se precizeze câteva lucruri care mie mi se par foarte importante ºi nu ºtiu cum sunt ele cuprinse în varianta definitivã.

Aceste precizãri sunt urmãtoarele: care sunt genurile de activitãþi de prelucrare la care se referã legea, pentru cã existã mare diferenþã între prelucrarea lemnului pentru a face ciubere sau coveþi sau alte lucruri de genul ãsta ºi scânduri sau industrializarea purã a lemnului.

Întrebare: cum au fost definite zonele în care se aplicã aceastã lege? ªi a treia întrebare: cum este finanþatã aplicarea legii? Pentru cã, aºa cum s-a mai pomenit ºi puþin mai înainte, ca sã fie aplicabilã legea trebuie sã fie ºi susþinutã în mod corespunzãtor financiar. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Sãndulescu!

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Într-adevãr cred cã legea vine ºi reparã o serie de grave erori care s-au petrecut de-a lungul ultimilor 60 de ani, care au culminat cu naþionalizarea pãdurilor ºi care au dus la depopularea zonei montane, când oamenii au plecat din cauza sãrãciei la oraº. Restituirea pãdurilor cãtre proprietarii fizici ºi cãtre obºti este de asemenea o mãsurã care vine ºi îmbunãtãþeºte situaþia oamenilor de la munte.

Atunci când am discutat legea pãmântului, Legea nr. 1/2000, s-a stabilit cã ºi obºtilor li se restituie suprafeþele respective. În evidenþa pe care o avea Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei figurau 752.000 de hectare. Pãrerea mea este cã obºtile urmeazã sã primeascã mai mult ºi cred cã ar trebui fãcutã o diferenþiere, aici, la cantitãþile de lemn care se dau, sã se dea diferenþiat: pentru cei care au în proprietate pãduri ºi pentru cei care nu au. Adicã cei care dispun de anumite suprafeþe de pãdure, cãrora li se reconstituie dreptul de proprietate, sã primeascã diferenþiat o cantitate mai micã de lemn decât cei care nu au pãdure ºi care trebuie sã primeascã din pãdurile statului.

Dar eu vreau sã mai ridic o problemã care cred cã nu se poate rezolva acum, dar de mult aveam de gând sã vin cu un proiect de lege. Existã niºte categorii sociale defavorizate. Este vorba de rudari. În judeþul Vâlcea existã câteva colonii importante de rudari care au trãit întotdeauna din prelucrarea lemnului ºi care nu sunt în zona montanã la care se referã legea. Ei trãiesc într-o mizerie cumplitã, iar ajutoarele sociale care li se dãdeau înainte, acum nu le mai primesc fiindcã trebuie sã fie date de la primãrii ºi primãriile nu au de unde. De aceea va trebui fãcutã o lege care sã prevadã ºi niºte drepturi, sã primeascã o cantitate de lemn, eu mã gândeam la 5 metri cubi de familie. O sã vin, probabil chiar sãptãmâna viitoare, sã depun acest proiect de lege. Aceºti oameni trãiesc într-o mizerie nemaipomenitã. Vreau sã vã spun cã ei nu sunt rudari, cã, dupã o teorie a oamenilor noºtri de ºtiinþã ºi de culturã, s-ar pãrea cã rudarii provin din vechii daci care nu s-au amestecat cu romanii, din dacii liberi.

Existã aceastã teorie. În orice caz, ei nu ºtiu þigãneºte. Sã fie foarte clarã povestea respectivã! Sunt defavorizaþi în ultimul hal. Mizeria în care trãiesc este nemaipomenitã. Va trebui sã ne ocupãm ºi de ei. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Corneliu Bucur, ultimul vorbitor. Cred cã nu mai doreºte nimeni.

## **Domnul Corneliu-Ioan Bucur:**

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Opinia mea este cã ºi acest proiect de lege angajeazã o problemã dar nu o rezolvã ºi nu are perspectiva, aº spune interdisciplinarã, a lucrurilor. Aº dori sã ridic câteva chestiuni care ar fi bine sã fie în atenþia noastrã pe tot timpul discutãrii acestui proiect de lege.

Montanul românesc este indiscutabil una dintre cele mai mari bogãþii ale României atât din punct de vedere strategic cât ºi din punct de vedere al politicilor culturale ºi, în perspectivã, turistice. Depopularea montanului ca urmare a tot ceea ce s-a întâmplat în economia româneascã în ultimii zeci de ani ar trebui sã constituie la ora actualã o problemã cu caracter politic de importanþã majorã pentru România, iar conceput de fixare a populaþiei în montan, prin modalitatea în care putem ajuta populaþia din acest spaþiu, sã îºi ducã o existenþã decentã, sã-ºi suplimenteze niºte surse de venituri absolut derizorii ºi sã constituie un pol de atracþie pentru tot ceea ce este turism internaþional astãzi, ar trebui luate în consideraþie prin excelenþã într-un asemenea proiect de lege. Agresarea montanului la ora actualã, chiar din perspectiva proiectului de lege pe care îl discutãm, este, din punct de vedere economic, o angajare de proporþii industriale. O masacrare, de fapt, a spaþiului verde din perimontan ºi în felul acesta o devalizare a uneia dintre bogãþiile cele mai mari. Atenþie mare, deci, ca sã gãsim modalitatea prin care aceastã lege sã serveascã populaþiei locale, mai ales sã gãsim modalitatea prin care sã diversificãm în aºa mãsurã totalitatea serviciilor în montanul românesc încât sã devinã cu adevãrat o mare bogãþie a þãrii.

Cunosc zone din Europa ºi din afara Europei care s- au transformat în cele mai bogate zone ale unor þãri, datoritã unui inteligent program cultural-turistic ºi de ofertã comercialã a bunurilor realizate din materiile prime naturale. Iau de exemplu Carolina de Nord, unde lumea, efectiv, avea dificultãþi economice mari ºi la ora actualã este un Eldorado al comerþului cu produse turistice de cea mai bunã calitate.

E un exemplu. Putem lua ºi din Europa suficient de multe exemple.

Ar mai fi de discutat un concept: acela de dezvoltare durabilã. Amintiþi-vã cã la un moment dat discutam în Senat cã acest concept, al dezvoltãrii durabile, sã fundamenteze majoritatea proiectelor de lege cu tentã economicã ºi cu perspectivã de dezvoltare în viitor. Conceptul de dezvoltare durabilã trebuie sã angajeze ºi substanþa acestui proiect de lege, în ideea în care modul de aplicare a textului legii respective, în momentul când va fi validatã, sã vinã în susþinerea, în argumentarea, în dezvoltarea, în consolidarea a tot ceea ce reprezintã activitate economicã în zonã ºi întãrirea acestei forþe de creaþie care sã valorifice tradiþia ºi sã proiecteze dintr-o perspectivã pe care la ora actualã toatã lumea o asumã. Iau, nu mai departe decât triada de valori a politicii Consiliului Europei pe anul 2000 Ñ naturã, culturã, om Ñ iau, nu mai departe, sintagma sub care se desfãºoarã Târgul de la Hanovra, în care se înscrie conceptul de civilizaþie în perspectiva dezvoltãrii durabile, aºa cum ar trebui s-o gândim noi ºi în raport direct cu valorificarea superioarã a naturii.

Cu aceste gânduri ºi cu sentimentul cã, într-adevãr, trebuie sã facem mult mai mult decât am reuºit sã facem în aceastã legislaturã pentru a veni în avantajul populaþiei din tot montanul românesc care aºteaptã de la noi o rezolvare _de plano_ a marilor probleme cu care se confruntã, susþin proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Am apreciat într-un mod deosebit luãrile de poziþie în favoarea acestei legi a senatorilor care fac parte din arcul guvernamental. Întrebarea mea este pentru iniþiator. Având în vedere faptul cã orice lege are ca bazã principiul ”consecinþa dreptului acordatÒ ºi dumneavoastrã, prin aceastã lege, respectaþi acest principiu, vã întreb eu pe dumneavoastrã, ca iniþiator, dacã aþi coroborat cu Legea nr. 1/2000 consecinþa acestei legi. Fiindcã statul avea înainte de Legea nr. 1/2000 6 milioane de hectare de pãdure, dupã implementarea Legii nr. 1/2000 statul va avea 3 milioane de hectare de pãdure din care 2,5 milioane hectare inaccesibile. Deci inaccesibile pentru dotãrile statului, respectiv a ocoalelor silvice, a instituþiilor specializate. Apãi pentru cetãþeni!

Deci, am apreciat pozitiv poziþia senatorilor din acrul guvernamental, dar aceastã lege trebuia sã o adoptãm în anul 1998, când iniþiatorul a propus-o spre dezbatere ºi adoptare.

”1995 sau 1998?Ò

1998.

1998.

V-aº ruga, domnule deputat, dacã puteþi sã precizaþi câteva aspecte ca sã vedem consecinþa dreptului acordat. Fiþi sigur cã vom adopta aceastã lege.

Mulþumesc. Domnul senator Bleahu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, stimaþi colegi,

Iau cuvântul ca unul care am trãit aproape jumãtate din viaþã în Munþii Apuseni. 45 de ani toate verile mi le-am fãcut acolo. Cunosc situaþia dramaticã pe care o au acei oameni. Sunt complet alãturi de ei. Dar stau sã mã întreb dacã în acest moment este cazul sã votãm aceastã lege. ªi iatã de ce. ªtim cu toþii ºi numai de la aceastã tribunã am auzit atâtea proteste împotriva a ceea ce face ROMSILVA Ñ taie pãdurea acolo unde ar trebui sã o cedeze proprietarilor ºi aºa mai departe. Chit cã e sau nu adevãrat, nu asta conteazã. Dar mã întreb dacã este momentul acum sã dãm un motiv, într-adevãr, sã se continue tãierile de pãdure pânã nu ºtim cine intrã în posesia ei. Dupã pãrerea mea, deºi þin la oamenii mei din Munþii Apuseni, la moþi, trebuie sã amânãm aceastã lege pânã vor fi puºi în posesie proprietarii, sã vedem ce rãmâne al statului, va fi mãsurat, ºi pe urmã ne putem permite sã dãm astfel de ajutoare, care sunt absolut necesare. Sunt categoric de pãrerea tuturor vorbitorilor în favoarea acestei legi, dar mã îndoiesc de oportunitatea ei.

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Sã-i dãm posibilitatea domnului deputat Ianculescu sã rãspundã la întrebãrile puse. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

Þin sã mulþumesc în mod deosebit distinºilor senatori care au luat cuvântul pe marginea acestei iniþiative legislative, atât celor care au susþinut-o, cât ºi celor care au solicitat amânarea.

Vreau sã lãmuresc de la început niºte lucruri. Absolut toatã îngrijorarea care existã în legãturã cu aplicarea acestei legi, îngrijorare care vãd cã este transmisã ºi la Guvern, este total nejustificatã. De ce? Pentru cã în proiectul de lege se specificã clar cã volumul acordat ºi prin aceste facilitãþi nu poate depãºi volumul maxim de recoltat care se aprobã prin hotãrâre de Guvern din pãdurile þãrii. Care volum este stabilit în concordanþã cu prevederile amenajamentelor silvice aplicã exact principiul gestiunii durabile. Nu ºtiu dacã existã un alt sector de activitate în care principiul gestionãrii durabile a resurselor sã se aplice mai eficient ca în silviculturã. Pentru cã aici, într-adevãr, ce se stabileºte sã se exploateze anual în limita aºa-zisei ”posibilitãþi a pãdurilorÒ nu afecteazã cu nimic echilibrul ecologic ºi nu afecteazã absolut cu nimic volumul exagerat de tãieri în pãdure. Pericolul vine din altã parte. Nu vine din acest proiect de lege. ªi am sã vã explic de ce. Deci, în raport Ñ aºa cum s-a spus Ñ domnul senator Oproiu, preºedintele Comisiei de buget finanþeÉ

Oprea Andreiu.

## **Domnul Marian Ianculescu:**

Oprea. Andreiu Oprea. Îmi cer scuze, domnule senator!

Deci, legea, aºa cum spune ºi Guvernul ºi cum a spus ºi domnul senator Oprea în raportul Comisiei de buget-finanþe, nu are nici o legãturã cu retrocedarea pãdurilor. Vreau sã vã spun cã în art. 2 (când vom trece la analiza pe articole) se spune clar cã aceste facilitãþi se acordã celor care nu posedã în proprietate pãduri. Desigur, pe mãsurã ce viitorii proprietari intrã în posesia pãdurilor nu mai beneficiazã de prevederile legii ºi au dreptul din pãdurile lor care le au în proprietate. Iatã cã la articolul 2, observaþi cã ”aceste produse se acordã numai cetãþenilor care domiciliazã în zonele montane ºi care practicã aceastã activitate tradiþionalã, în meºteºugul lemnuluiÒ.

De ce în zona montanã? Pentru cã acolo cetãþenii nu au condiþii sã producã, sã cultive cereale. Legat de acest lucru revin ºi la ceea ce spunea ºi distinsul senator Sãndulescu Ñ sã se acorde ºi rudarilor care locuiesc în alte zone decât în zonele montane Ñ desigur în alte zone nu putem sã extindem prevederile acestei legi pentru cã în alte zone Ñ în afarã de zona montanã Ñ se cul-

tivã cerealele ºi acolo au produsele agroalimentare în mãsurã mai mare la dispoziþie faþã de cei din zona montanã. Desigur, un proiect de lege Ñ aºa cum spunea distinsul domn senator Sãndulescu Ñ ºi pentru rudari ºi pentru populaþia care domiciliazã în alte zone decât în zona montanã este bine venit dar cred cã aici nu se pune problema prelucrãrii, meºteºugului, se pune problema acordãrii de facilitãþi la procurarea de lemne de foc. Pentru cã aici au probleme rudarii ºi în general populaþia din celelalte zone, în legãturã cu lemnele de foc. Observaþi cã acest proiect de lege nu face obiectul acordãrii de lemne de foc. Face obiectul acordãrii de lemne de construcþie, pentru prelucrare în meºteºuguri tradiþionale ºi pentru ajutorarea tinerelor familii care se stabilesc în zonele montane, pentru a-i lega de aceste locuri, cu câte 25 de metri cubi anual pentru a-ºi construi o casã sau a-ºi repara construcþia respectivã.

Domnul senator Buruianã mi-a pus trei întrebãri. Una: dacã sunt prinse toate meºteºugurile tradiþionale? Desigur, aici, sunt prinse toate, inclusiv prelucrarea ºindrilei, care, un distins senator, domnul Baraº, susþinea cã nu mai este nevoie sã mai prevedem aceastã prelucrare de ºindrilã. Vreau sã vã spun cã foarte mulþi locuitori din þarã vor sã-ºi construiascã case acoperite cu ºindrilã. ªindrila merge chiar ºi la export. De ce sã nu-i dãm posibilitatea þãranului din zona de munte sã execute ºindrilã, s-o exporte ºi în felul acesta face o valorificare superioarã a materialului lemnos care i se acordã cu 50% gratuitate din partea bugetului statului?

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nefiind observaþii, supun la vot titlul legii. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Titlul legii a fost adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Dacã asupra art. 1 aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Adoptat cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Art. 2, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Art. 3, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Art. 4, observaþii?

## Domnule preºedinte,

Mi-aº permite eu, dacã-mi permiteþi. A scãpat la Camera DeputaþilorÉ

Vã rog, domnule deputat!

A scãpat la Camera Deputaþilor, nu cã ar fi fost respins acest amendament, el a fost omis din raportul respectiv. ªi anume la alin. 2 al art. 4 unde se spune cã primarul verificã dacã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute la art. 2 dupã care aprobã sau respinge, dupã caz, cererea, trebuie introdus înainte de cuvântul ”aprobãÒ ºi ”avizeazãÒ. De ce e vorba de ”avizeazãÒ? Primarul aprobã sau respinge pentru pãdurile care le are în subordinea Consiliului popular: pãºune împãduritã sau pãdurile care vor fi date comunitãþilor locale. ”AvizeazãÒ pentru cele din pãdurile statului. În nici un caz nu are dreptul primarul sã aprobe o cerere care priveºte materialul lemnos din pãdurile statului. ªi atunci este bine sã introducem cuvântul dupã ”Écare avizeazã, aprobã sau respinge, dupã caz, cerereaÒ. Iar la alin. 3, în felul acesta, ”cererile avizate (nu aprobate) se înainteazã direcþiilor teritoriale ale Regiei Naþionale a Pãdurilor.Ò Deci el nu poate sã trimitã o cerere aprobatã unei alte instituþii care nu þine de el. Deci cererile avizate. De aceea se justificã în plus introducerea cuvântului ”avizateÒ.

De acord.

Comisia de specialitate este de acord?

De acord.

De acord. Stimaþi colegi, supun votuluiÉ Domnul senator Vasiliu. Vã rog!

Îmi pare rãu, n-am nimic cu fondul, dar în plen nu se mai pot face amendamente de cãtre iniþiator, chiar dacã ni le însuºim noi, ºi n-au trecut prin comisie. ( _Discuþii, comentarii; oferte din partea P.D.S.R.-ului de preluare a amendamentului._ )

Pentru acurateþea legii. Pentru cã, o sã vedeþi, la art. 8 ne întâlnim exact cu aceastã chestie.

Da.

Aveþi cuvântul, domnule senator Popa!

Domnule preºedinte,

Preiau eu acest amendament. Deci propun sã fie introdusã în text aceastã sintagmã: ”avizareÒ.

Mulþumesc. Mai sunt observaþii? Domnul senator Sãndulescu.

Domnul primar Sãndulescu!

ViitorÉ

În felul ãsta se introduc o serie de dificultãþi, fiindcã acolo unde este vorba de pãduri care sunt proprietatea unor particulari sau a unor obºti, primarul nu are nici un aviz de dat. El trebuie sã respecte Legea fondului silvicÉ ( _Comentarii._ )

Domnul Ianculescu.

Domnule preºedinte, domnule senator Sãndulescu, Legea nu se referã la cei care au pãduri în proprietate. V-am mai spus, art. 1 diferenþiazã clar: facilitãþile acestea se acordã celor care nu au pãduri în proprietate Ñ persoane fizice ºi juridice, bineînþeles.

Sigur. E lãmuritã treaba. Nemaifiind alte observaþii, supun art. 4 votului dumneavoastrã, cu cele douã amendamente propuse de domnul senator Popa. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Articol adoptat cu 84 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Art. 5.

Existã amendament din partea comisiei de specialitate. Vi-l însuºiþi, domnule deputat?

Aº vrea sã fac un mic comentariu.

Vã rog!

La alin. 5 se doreºte eliminarea ultimei prevederi, care mi se pare extrem de importantã ºi cred cã nu trebuie sã o eliminãm. Pentru cã marea majoritate a locuitorilor din zona ruralã montanã se deplaseazã cu cãruþele cãtre ºes sã-ºi ia cereale. Or, ei, pe parcurs n-au loc de pãºunat. Or, în legea moþilor, Legea nr. 33/1996, este aceastã facilitate ºi nu putem sã facem discriminare ºi ãºtia sã nu aibã loc de pãºunat. Deci aceastã ultimã parte trimite la dreptul de pãºunat pe pãºunile comunale nu mai mult de o singurã zi a animalelor respective care tracteazã materialele prelucrate. Vreau sã vã conving sã fiþi de acord cu varianta care a fost la Camera Deputaþilor, pentru cã este mult mai corectã ºi este în concordanþã ºi cu Legea nr. 33/1996.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gavaliugov.

## **Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:**

## Stimate domnule deputat,

Îmi pare rãu cã în problema aceasta Ñ sigur, evocã tradiþia Ñ care a fost un drept, a intrat în legea modernã la începutul acestui secol, dar vreau sã spun cã, totuºi, România s-a schimbat mult faþã de începutul secolului. ªi eu cred cã moþul sau alt locuitor al munþilor care din ce în ce mai puþinÉ deci, eu am fãcut o statisticã în Apusenii ãºtia care au numai cãruþe, dar am fost suprins cã lupta electoralã în vârful munþilor, acolo unde se taie mult lemn, se dã între niºte conducãtori auto. Pentru cã deja foarte mulþi au mijloace moderne de transport.

Dacã-mi daþi voie?! Unde vreau sã ajung? Pentru a obþine cel mai bun preþ, omul de la munte trebuie sã meargã sã-ºi ducã lemnul acolo unde obþine cel mai bun preþ, unde s-ar putea sã nu mai fie pãºune. Haideþi sã evitãm, pânã la urmã, aceste prevederi excesive ale legii, care nu fac altceva decât sã creeze contencios pe traseul celor care mergÉ Nu facem altceva decât sã creãm o aversiune faþã de niºte drepturi conferite de noi, astãzi, prin lege locuitorilor Munþilor Apuseni. Or, noi dorim ca în societate sã existe cât mai puþine tensiuni montate uneori chiar de lege. ªi din cauza asta eu am reþinere faþã de a consacra astãzi acest drept pe care la începutul secolului legea îl prevedea.

Mulþumesc. Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Condamnarea cea mai grozavã este de 25 de ani ºi o zi. O zi, aia, se duceÉ atâta timp cât vrea legiuitorul. Care e ziua asta? Deci, o zi pe trimestru sau o ziÉ cã ziua asta, pe urmã, o zi este, o zi nu este. ªi vom avea probleme cu autoritãþile locale. Deci: ”Éîntâlnite în drumul lor, dar nu mai mult de o ziÉÒ ( _Comentarii._ ) Se întoarce tot pe acolo.

”Émai mult de o zi pe raza localitãþiiÉÒ

ªi care e traseul?É

ªi poate sã meargã în continuare, în altã localitate are dreptul încã o zi. Deci pe raza unei localitãþi nu are dreptul mai mult de o zi.

ªi se întoarce a doua zi tot în localitateaÉ

Nu-i nimic, când se întoarce, este corect, are dreptulÉ

Tot a doua zi.

Sigur cã da. ( _Comentarii, discuþii._ ) Ce sã dea animalului? Trebuie sã-l ducã la pãºunat.

Dacã mai sunt alte observaþii din salã, de la colegii senatori? Nu.

Domnul preºedinte Andreiu Oprea.

Vin la tribunã, domnule preºedinte de ºedinþã, întrucât din partea comisiei, normal, trebuie sã susþin ceea ce am hotãrât prin vot. Dar ca senator ºi mai ales ca provenient dintr-o zonã montanã ºi în special din Apuseni, þin sã vã spun cã nu e nici un pericol, domnilor! Cei care se mai îndeletnicesc, din pãcate, cu prelucrarea lemnului ºi trãiesc din aceastã meserie sunt foarte puþini. La fel, e foarte adevãrat ce spune domnul senator Gavaliugov cã cei care încã mai umblã în þarã cu cãruþa sunt iarãºi foarte puþini în comparaþie cu cei care de fapt îºi valorificã în mod modern, prin mijloace de transport auto. Ca senator, susþin ideea renunþãrii la amendamentul nostru din comisie ºi pentru acele cazuri izolate, când moþul sau locuitorul de la munte pleacã cu cãruþa sã aibã posibilitatea sã-ºi pãºuneze animalul în siguranþã. ªi fãrã sã încalce nici o lege.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Nemaifiind din salã alte intervenþii, îl rog pe domnul deputat Ianculescu, care ºi-a exprimat dorinþa de a mai lua cuvântulÉ

Cred cã domnul senator Oprea Andreiu a spus ultimul cuvânt, cã este de acord cu pãstrarea acestuia, pentru cã sunt la ora actualã sute ºi mii de locuitori din zonele montane pe care îi vedeþi în zonele de ºes, veniþi sã schimbe produsele lemnoase prelucrate pe cereale. Eu zilnic mã întâlnesc cu ei în tot sudul þãrii. Este imposibil sã nu-i vezi ºi dacã noi nu facem aceastã prevedere în proiectul de lege nu mai au dreptul la pãºunat pe pãºunile respective, aºa cum spune legea, ºi sã respecte ºi legea pãºunatului.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da.

## Stimaþi colegi,

Conform Regulamentului Senatului, eu sunt obligat sã

În aceste condiþii,

Art. 6, observaþii? Nu sunt. Îl

La art. 6, domnule preºedinte.

La art. 6, domnule deputat, aveþi observaþii?

Nu, la 6 nu.

## Pãi, tocmai.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra art. 6. Articol adoptat cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Îmi cer scuze, am sãrit, la art. 5, în raportul comisiei se solicitã eliminarea alin. 3.

Vã rog, domnule deputat!

Domnule preºedinte, distinºi senatori,

Cred cã domnul senator Oprea Andreiu va fi de acord cu mine sã nu eliminãm acest alineat întrucât nu mi se pare firesc ca dupã ce a mers ºi a fãcut tranzacþia, meºteºugarul respectiv din zona de munte ºi-a vândut ciuberele respective, ºi-a luat cerealele ca la întoarcere sã nu mai beneficieze de aceste facilitãþi.

Mi se pare firesc, mi se pare normal sã i se acorde aceleaºi facilitãþi care i se acordã la ducere ºi la întoarcere cu produsele agricole.

Nu este o problemã de buget, nu este mare cheltuialã cu aceste activitãþi ºi eu vã propun sã se menþinã amendamentul de la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

La fel ca în art. 5 trebuie sã

Supun atenþiei dumneavoastrã întregul art. 5, în varianta Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

Cu 81 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, art. 5 a fost adoptat.

La art. 6, dacã existã obiecþiuni? Nu. Îl

Art. 7, observaþii? Vã rog!

## **Domnul Marian Ianculescu:**

Rog un distins senator sã preia acest amendament. Este necesar aici, într-adevãr, sã corelãm cu Legea de retrocedare nr. 1/2000.

Observaþi, în finalul alin. 1 se spune: ”Se realizeazã din vegetaþia forestierã din afara fondului forestier care aparþine consiliului localÒ. Pânã la promulgarea Legii nr. 1/2000 era valabilã aceastã formulare, întrucât era vorba de pãºunile împãdurite, deci vegetaþia forestierã în afara fondului forestier este constituitã ºi din pãºunile împãdurite, conform art. 6 din Legea nr. 26/1996 Ñ Codul silvic.

Acum, conform Legii nr. 1/2000, urmând ca ºi comunitãþile locale sã-ºi primeascã înapoi pãdurile, cred cã se impune sã introducem urmãtoarea sintagmã, dupã sintagma ”fondul forestierÒ: ”Vegetaþia forestierã din afara fondului forestier sau din pãdurile care aparþin consiliilor localeÒ. Sunt douã chestiuni diferite, una este vegetaþia forestierã din afara fondului forestier, pãºuni împãdurite ºi alta sunt pãdurile care aparþin consiliilor locale care fac parte din fondul forestier naþional, conform art. 4 din Codul silvic, Legea nr. 26/1996.

ªi atunci, poate un distins senator doreºte sã preia acest amendament: ”sau din pãdurileÒ.

## **Domnul Aurel Constantin Ilie**

**:**

Eu îl preiau.

Am înþeles cã domnul senator Ilie preia amendamentul ºi îl susþine.

Dacã mai sunt alte observaþii? Nefiind alte observaþii, supun art. 7 votului dumneavoastrã cu amendamentul domnului senator Ilie. Vã rog sã votaþi!

Articolul a fost adoptat cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Art. 8, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Acceptat cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

La art. 9 existã un amendament al comisiei noastre de specialitate.

Rog iniþiatorul sã se pronunþe asupra acestui amendament.

Domnule preºedinte, distinºi senatori,

Aº avea din nou rugãmintea la domnul senator Andreiu Oprea sã fie de acord cu varianta Camerei Deputaþilor, aºa cum am mai spus la discuþiile generale, în rãspunsul pe care l-am dat pe marginea discuþiilor generale. Este vorba de volumul de masã lemnoasã de exploatat anual din pãdurile þãrii, inclusiv din pãdurile proprietate de stat ºi cele din proprietate privatã.

Acceptând principiul gestionãrii durabile a resurselor, nu cred cã ne putem permite ca în pãdurile private sã nu se prevadã în lege o limitare a acestor tãieri.

De aceea, este bine aºa cum este prevãzut în varianta Camerei Deputaþilor, ”din pãdurile þãriiÒ, pentru cã pãdurile þãrii sunt constituite atât din fondul forestier proprietate publicã a statului, fond forestier proprietate privatã, cât ºi vegetaþie forestierã din afara fondului forestier, aºa cum sunt pãºunile împãdurite.

Astfel, am rugãmintea sã rãmânã varianta Camerei Deputaþilor, cã este corect tocmai în exercitarea aºa cum trebuie a principiului gestionãrii durabile a tuturor resurselor de pãdure din România.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Comisia?

Putem fi de acord cu aceasta, cu toate cã nu vãd nici o problemã dacã am lãsa proprietatea statului ºi pãdurile comunale, eventual, pentru cã, oricum, aceste cantitãþi nu se dau din proprietatea privatã.

Eu cred cã este mai acoperitoare varianta Camerei Deputaþilor.

Putem sã admitem.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Supun art. 9 votului dumneavoastrã în varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

Articolul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Art. 10, dacã sunt observaþii din salã? Nu sunt. Îl

Art. 11.

Domnul senator Sãndulescu.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Aici aº propune adãugarea unui nou alineat, pornind de la observaþia care a rezultat din aplicarea Legii nr. 18/1991 când am vãzut cã neprevãzându-se sancþiuni pentru primarii care au aplicat-o în mod abuziv, care au eliberat adeverinþe de proprietate cui au vrut muºchii lor, neþinând seama de actele cu care s-a venit ºi de aici a apãrut tot necazul pe care-l cunoaºtem. Nu este suficient sã spunem cã prefecþii vegheazã la respectarea legii ºi aº propune sã mai adãugãm un alineat în care sã spunem cã acordarea de avize ºi autorizaþii de cãtre primari în contradicþie cu prezenta lege constituie fapt penal. Sã accentuãm acest lucru ca sã ºtie primarii cã nu se pot juca, sã dea avize dupã cum vor ei fãrã ca aceste avize ºi aprobãri sã fie întemeiate.

Ar trebui sã întãrim acest lucru ºi sã venim în legi ºi cu niºte sancþiuni pentru cei care le încalcã, pentru cã altfel vine prefectul ºi spune: ”Eu sunt pus doar sã veghez la legea respectivã.Ò Vegheazã ºi cu asta basta!

Dacã vreþi sã depuneþi amendamentul. Mai sunt alte observaþii? Iniþiatorul?

Domnule preºedinte, distinºi senatori,

În principiu, n-am nimic împotriva acestui amendament la acest art. 11, dar, totuºi, primarii nu dauÉ Ei chiar dacã avizeazã, organele silvice ºtiu limita pânã la cât trebuie sã meargã anual, deci nu cred cã trece în domeniul infracþionalului.

El chiar dacã avizeazã mai multe cereri, poate sã avizeze 20 de milioane, dar i se dau tot 3 milioane, cât are la dispoziþie Regia Naþionalã a Pãdurilor, ºi atunci nu mai vãd rostul acestei infracþiuni.

Comisia de specialitate.

În cazul în care domnul senator prezintã o formã scrisã a amendamentului, atunci putem sã fim de acord cu aceastã Ñ sã zic Ñ completare.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnul senator Frunda.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Eu cred cã trebuie înlocuit ”infracþiuneaÒ cu ”infraroºuÒ.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu toate cã, în principiu, împãrtãºesc gândirea domnului senator Sãndulescu ºi faptul cã, într-adevãr, o datã cu aplicarea Legii nr. 18/1991 au fost multe abuzuri ale primarilor, unele dintre ele fiind foarte greu de îndreptat, cred eu cã, din punct de vedere al dreptului constituþional ºi al dreptului penal, un asemenea amendament este foarte greu de acceptat pentru cã, introducând un asemenea alineat, ar însemna sã pornesc de la reaua-credinþã a primarilor.

Sã nu uitãm cã avem suficiente mijloace de drept constituþional, sã nu uitãm cã prefectul Ñ dupã pãrerea mea, ºi viaþa a dovedit acest lucru Ñ are prea multe prerogative împotriva primarilor, de multe ori poate obstrucþiona buna muncã a primarilor din diferite interese pe care nu vreau sã le detaliez acum.

Eu cred cã o asemenea prevedere ar fi contraproductivã, nu ar ajuta aplicarea acestei legi.

De aceea, eu cred cã ar fi mai bine Ñ ºi l-aº ruga pe domnul Sãndulescu pentru care am un mare respect Ñ sã-ºi retragã acest amendament pentru cã ar face mai mult rãu, vã spun, întregului sistem al legii.

Vã mulþumesc.

Vã menþineþi amendamentul? Doar atât sã-mi spuneþi; îl supun la vot.

Da, mi-l menþin.

Stimaþi colegi, Existã propunerea domnului senator SãndulescuÉ

ªi eu susþin punctul de vedere al domnului senator Frunda.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut.

Deci sã fie un alineat nou care sã spunã în felul urmãtor: ”Acordarea de avize ºi autorizaþii de cãtre primari prin încãlcarea prezentei legi constituie fapt penal.Ò

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului domnului senator Sãndulescu. Vã rog sã votaþi!

Cu 27 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivã ºi 7 abþineri, nu a fost acceptat.

Art. 12, observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 13, observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 14, ultimul din prezentul proiect de lege. Observaþii? Nu sunt. Îl

Vã mulþumesc, domnule deputat, mulþumesc ºi comisiei.

Domnule preºedinte, distinºi senatori,

Îmi exprim deosebita satisfacþie ºi, în acelaºi timp, mulþumirile pentru faptul cã s-a votat acest proiect de lege ºi în Senat.

Încã o datã menþionez cã acest proiect era necesar pentru a elimina aceastã discriminare care exista între Legea nr. 33/1996 referitoare la facilitãþile acordate populaþiei din Munþii Apuseni, care domiciliazã în zonele rurale; ea trebuia racordatã ºi corelatã cu toate zonele þãrii care se situeazã în zona montanã ºi pentru populaþia ruralã din zona montanã.

Încã o datã vã mulþumesc pentru încredere ºi pentru votarea acestei inþiative legislative deosebit de importante pentru aceºti locuitori care sunt vitregiþi de multe ori de soartã, cei care locuiesc în zonele rurale din munþi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de ziÉ

Procedurã, domnule preºedinte!

Da, vã rog, domnule Bleahu!

## **Domnul Marcian-David Bleahu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Mã adresez în special domnului vicepreºedinte al Senatului.

Am gãsit astãzi în casetã o hârtie pe care scrie: Emisã de Asociaþia chiriaºilor din locuinþele naþionalizate din România.

Aceasta începe aºa: ”Nu vã oferiþi voturile pentru acoperirea ilegalitãþilor sãvârºite, dar iniþiate ºi dirijate de Stoica V. însoþit de profitorii din anturajul sãuÒ. Pe urmã spune: ”Are nevoie de complicitatea slugilorÒ. Ãia suntem noi. ”Nu uitaþi cã acest strateg al corupþiei trebuie demascat ºi judecat...Ò ºi aºa mai departe.

Îmi permit sã întreb, domnule vicepreºedinte, cine îºi permite sã introducã în casetele noastre astfel de murdãrii? Este absolut inadmisibil! O sã ne trezim o datã cu bombe ºi nimeni n-o sã ºtie de acest lucru.

Vã rog sã luaþi mãsuri sã nu mai fie introduse lucruri care nu sunt oficiale în casetele noastre. Nu este admisibil!

Vã mulþumesc, domnule senator.

O sã supun aceastã chestiune dezbaterii Birourilor permanente ºi, de asemenea, rog _staff_ -ul Senatului sã acorde toatã atenþia privind materialele ce se depun, în afarã de cei îndrituiþi, la casetele colegilor.

Dar noi n-am gãsit.

## Da, mã rog.

## Stimaþi colegi,

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi Ñ, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 30/1999 pentru modificarea art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României, adoptat, de asemenea, de Camera Deputaþilor, inclusiv propunerea legislativã pentru modificarea art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind acelaºi tarif vamal de import al României.

Doamna secretar de stat Iosefina Moroºanu este invitatã sã prezinte expunerea de motive.

## **Doamna Iosefina Moroºan Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Finanþelor_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege propune ca bunurile provenite din import sub formã de ajutoare care fac obiectul unor programe de promovare a unor activitãþi finanþate integral de guverne strãine pe baza unor înþelegeri cu Guvernul României sã fie scutite de taxe vamale.

Vã mulþumesc. Comisia.

Pentru acest proiect de lege, raportul Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci este favorabil ºi, în consecinþã... E vorba de Ordonanþa nr. 30/1999, da.

Ordonanþa nr. 30/1999, exact.

Pentru acest proiect de lege, raportul nostru este pozitiv ºi vã propunem supunerea spre dezbatere ºi adoptare a acestuia, având în vedere cã s-au primit avize favorabile ºi de la cei care aveau aceastã datorie.

Vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Caraman.

Doresc sã semnalez câteva cazuri foarte grave care ilustreazã situaþii ce ar putea fi rezolvate printr-un amendament la ordonanþa de urgenþã pe care o discutãm în momentul de faþã.

La biroul meu senatorial de la Iaºi au venit reprezentanþi ai Filarmonicii ieºene care mi s-au plâns cã au reuºit cu fonduri de la Consiliul judeþean sã-ºi cumpere un pian de concert care a costat 800 de milioane. Dupã ce a sosit pianul la Iaºi, au constatat cã trebuie sã plãteascã o vamã de 400 de milioane, adicã jumãtate din valoarea pianului, ceea ce le-a fost imposibil.

De asemenea, Academia Regalã din Londra a donat Institutului de geodinamicã de la Cãldãruºani al Academiei senzori electromagnetici de adâncime pentru urmãrirea variaþiei în timp a câmpului electromagnetic natural pentru efectuarea de sondaje electromagnetice de foarte mare adâncime pentru zona Vrancei. Întrucât Institutul de geodinamicã n-a avut de unde sã plãteascã vama, aparatura donatã a trebuit sã fie returnatã, dar nici aceasta n-a fost prea simplu cãci au trebuit sã plãteascã magazionarea, cât ºi reexpedierea în Anglia.

Dupã aceasta, acelaºi institut primeºte o scrisoare de la Institutul de geodezie teoreticã al Universitãþii din Bonn, din care daþi-mi voie sã citez Ñ am tradus doar câteva fraze Ñ: ”Îmi face plãcere sã vã comunic cã, în cadrul Observatorului de geodinamicã Odendorf, crinometrul cu pendul vertical de foarte mari dimensiuni pregãtit de noi pentru a fi montat la Cãldãruºani este în faza de experimentare ºi etalonare finalã ºi cã noi suntem pregãtiþi sã venim în România pentru a-l monta în laboratorul subteran pe care dumneavoastrã l-aþi amenajat, în mod special, în Observatorul geodinamic Cãldãruºani, imediat ce ne veþi comunica punerea la punct a tuturor detaliilor pe care aceastã delicatã amenajare le impune. Aºtept cu nerãbdare veºti din partea dumneavoastrã, cu speranþa cã amenajãrile vor fi terminate în timp util pen- tru a putea monta ºi începe înregistrãrile cu suficient timp înainte de eclipsa totalã de Soare din august 1999.Ò

ªi, în încheiere, urmãtoarea notã de ironie: ”Nu cred cã trebuie sã mai amintim nimãnui faptul cã abia peste aproximativ un sfert de mileniu, douã secole ºi jumãtate, sistemul de observatoare de geodinamicã amenajate de cãtre Institutul de geodinamicã al Academiei Române, în mod sigur, fãrã egal în lume în momentul de faþã, va mai beneficia de ºansa de a adãposti aparaturã destinatã înregistrãrii modificãrilor aduse câmpurilor geofizice naturale de cãtre o altã eclipsã totalã de Soare.Ò

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator,

Dar aceasta este o declaraþie politicã, ce faceþi dumneavoastrã aici.

## Imediat!

Domnule senator Caraman,

Aþi auzit rãspunsul doamnei secretar de stat. Solicitarea dumneavoastrã nu face obiectul acestui proiect de lege.

Nu, nu, daþi-mi voie, domnule preºedinte de ºedinþã! Ceea ce a prezentat sub o formã, evident, mai elaboratã domnul senator Caraman, se regãseºte în amendamentele comisiei noastre de la pct. 2, lit. f) ºi g), adicã bunuri din import ºi donaþii reprezentând aparaturã ºi instrumente destinate institutelor Academiei Române ºi instituþiilor de culturã. Noi am acceptat acest amendament depus de domnul senator Caraman la comisia noastrã ºi pct. g) Ñ bunuri din import reprezentând materii prime ºi ambalaje pentru fabricile de medicamente.

Când vom ajunte la amendamente la pct. 2 atunci putem discuta pe detaliu.

Acceptãm.

## Bine!

În sfârºit, directorul Fabricii de antibiotice mi-a relatat cã la o fabricã de la Cluj unul din produsele secundare ce se extrãgeau din porumb era dextroza care era folositã la fabricarea penicilinei. Între timp s-a schimbat procesul tehnologic, având drept consecinþã cã fabrica respectivã nu mai produce dextrozã pe care Fabrica de antibiotice este nevoitã s-o importe, urmând sã plãteascã o vamã destul de mare în timp ce medicamentele sunt scutite de vamã.

De asemenea, fabrica de sticlã de la noi nu-i autorizatã sã producã flacoane care urmeazã sã conþinã penicilina, calitatea sticlei fiind necorespunzãtoare, aºa cã trebuie sã importe atât aceste flacoane, cât ºi dopul respectiv, iar pentru importul lor, de asemenea, trebuie sã plãteascã vamã.

Mi se pare absurd ca, de exemplu, importul penicilinei sã fie scutit de vamã, pe când pentru producerea ei în þarã fabrica respectivã sã aibã de plãtit vamã pentru o parte din materia primã pentru ambalaj.

Deci pledez pentru aprobarea acestui amendament.

O sã-ºi prezinte punctul de vedere doamna secretar de stat.

Mai sunt colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Doamna secretar de stat, vã rog, rãspundeþi!

## **Doamna Iosefina Moroºan:**

Aº vrea sã-i spun domnului senator Caraman cã ceea ce a prezentat Domnia sa nu face obiectul acestui proiect de lege.

Dacã-mi daþi voie, domnule preºedinte!

## Mulþumesc.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Vã rog, domnule senator!

Dacã legea are titlul care îl are în prezent, atunci completarea pe care o face comisia este în afara titlului.

Deci întâi trebuie sã se clarifice dacã se acceptã aceastã completare, urmând ca, prin consecinþã fireascã, sã se schimbe titlul.

Aºa este.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Titlul ordonanþei este... ”pentru modificarea art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României.Ò Deci se introduc anumite capitole sau anumite segmente de bunuri care sunt exceptate de la vamã. Deci este în consonanþã cu titlul ordonanþei.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da.

## Stimaþi colegi,

Dacã aveþi observaþii asupra titlului? Neexistând, îl

La art. I al ordonanþei de urgenþã solicitarea de completare ºi de modificare a art. 7. Înþeleg bine, domnule preºedinte?!

Da.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Dacã asupra acestui amendament al comisiei noastre de specialitate existã intervenþii? Nu sunt.

De asemenea, este o completare la art. 7 pe cele 8 litere pânã la lit. g), inclusiv. Dacã sunt observaþii la art. 7? Nu sunt. Îl