Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 iulie 2000
Senatul · MO 95/2000 · 2000-07-03
Aprobarea ordinii de zi
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii pentru completarea art. 8 din Legea nr. 71/1995 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului par- ticular liceal, postliceal ºi superior de a susþine examenul de finali- zare a studiilor la unitãþi ºi instituþii similare din învãþãmântul de stat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/1998 privind formarea profesionalã continuã prin sistemul educaþional
Continuarea dezbaterilor la proiectul Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945 (art. 1; art. 2 alin. 1 Ñ nefinalizat)
· procedural · respins
· other
· other
· other
399 de discursuri
Domnilor colegi,
Declar deschisã ºedinþa.
Bãnuiesc cã aþi consultat ordinea de zi. Vreau sã vã fac o precizarea de la bun început.
Dupã-amiazã nu mai este reuniunea comunã a celor douã Camere. A rãmas pentru marþea viitoare.
Din salã
#1687Plecãm în teritoriu.
Da, lucrãm în teritoriul acestei sãli, aºa încât mergem pe agenda pe care o avem, pe programul normal al Senatului.
Avem plen aici astãzi, marþea viitoare vom avea de dimineaþã reuniunea celor douã Camere, dupã ce la ora nouã de dimineaþã sau 9,15 va vorbi Parlamentului României în întregul sãu primul-ministru din Olanda. Vã spun acest lucru de acum pentru cã va trebui sã fim suficienþi în salã.
Din salã
#2165Dacã o sã câºtigãm la fotbal, poate!
La fotbal esteÉ astã-searã. Ce treabã este? V-aº propune sã fiþi de acord sã începem cu o precizare. Sã fiþi de acord sã începem cu punctul 2 de pe agenda de lucru, pentru cã am fost sesizat cã aceastã propunere legislativã e de maximã urgenþã.
Este vorba de proiectul Legii pentru completarea articolului 8 din Legea nr. 71/1995 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, postliceal ºi superior de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi ºi instituþii similare din învãþãmântul de stat.
Vã rog, domnul senator, cu privire la agendã. Deci eu am fãcut aceastã propunere cu care m-aþi sesizat, sã treacã pe primul punct al ordinii de zi.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Aº vrea sã fac o propunere, ca o completare la cele propuse de dumneavoastrã.
Este adevãrat, punctul 2 este foarte important pentru cã se apropie finalizarea studiilor care se face în luna iunie ºi în luna iulie. Dacã noi nu votãm acum, înseamnã cã mai târziu este inutil orice vot.
Aº vrea sã adaug cã ºi punctul 3 este foarte important, pentru cã este vorba de o finanþare externã care este condiþionatã de aceastã lege.
Deci propuneþi ca ordinea sã fie 2, 3 1, da?
- 2, 3, 1, da!
## Bun!
Altã precizare? Alte observaþii? Nu sunt.
## Domnilor colegi,
Solicit votul dumneavoastrã. Observaþi cã suntem în cvorumul de lucru cu cartele.
V-aº ruga sã aveþi amabilitatea sã exercitaþi votul dumneavoastrã cu privire la ordinea de zi în ordinea 2, 3, 1, primele puncte. Am trecut calculatorul pe vot.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Îl invit pe domnul Florin Bogdan, preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã, sã ne prezinteÉ Ñ caracterul legii este ordinarã Ñ punctul 2 de pe ordinea de zi.
Este cineva de la învãþãmânt în salã?
Iniþiatorul sunteþi dumneavoastrã. Vã ascultãm, domnule senator.
În ultimii ani, învãþãmântul particular preuniversitar s-a extins, cuprinzând 7% din numãrul total de ºcoli, contribuind la degrevarea bugetului de stat de sumele aferente.
Absolvenþii învãþãmântului particular postliceal superior sunt obligaþi prin Legea nr. 71/1995, respectiv Legea nr. 99/1998, cu modificãrile ulterioare, sã susþinã un examen de selecþie, de promovarea cãruia depinde accesul la examenul de absolvire.
În acelaºi timp, absolvenþii învãþãmântului superior particular care a fost autorizat provizoriu, conform Legii nr. 88/1993 ºi 71/1995, nu au obligaþia susþinerii examenului de selecþie. La data apariþiei Legii nr. 71/1995 ºi a Legii nr. 99/1998, cu modificãri ulterioare, legiuitorul nu a
putut sã dispunã aplicarea acestor prevederi ºi pentru absolvenþii unitãþilor de învãþãmânt particular preuniversitar, deoarece nu exista cadrul legal de autorizare, acreditare a acestora.
Apariþia Ordonanþei Guvernului nr. 87/1998 ºi ulterior a Legii nr. 96/1999 pentru aprobarea acestei ordonanþe instituie cadrul legal pentru evaluarea în vederea autorizãrii-acreditãrii unitãþilor de învãþãmânt particular preuniversitar.
În consecinþã, iniþiativa de completare a Legii nr. 71/1995 are în vedere urmãtoarele:
a) Necesitatea susþinerii examenului de selecþie pentru absolvenþii tuturor formelor de învãþãmânt preuniversitar neautorizat, ca modalitate de a asigura îndeplinirea standardelor de calitate ºi solicitarea de autorizare în baza Legii nr. 96/1999.
b) Prevederile articolului 8 privind absolvenþii învãþãmântului superior particular din Legea nr. 71/1995 pot deveni aplicabile ºi pentru absolvenþii unitãþilor de învãþãmânt particular preuniversitar.
Unitãþile de învãþãmânt particular preuniversitar care au obþinut autorizaþia de încredere în baza Legii nr. 96/1999 au dreptul de a funcþiona în condiþiile legii ºi, ca atare, procesul de învãþãmânt desfãºurat la nivelul acestora corespunde standardelor aprobate prin lege.
Acest aspect care a stat în atenþia legiuitorului atunci când a prevãzut excluderea obligaþiei de a susþine examenele de selecþie pentru învãþãmântul particular superior autorizat provizoriu este necesar a se extinde ºi asupra sferei de interes a învãþãmântului particular preuniversitar, fapt ce ar pune în evidenþã integrarea indicatorului egalitãþii de ºansã la nivelul Legii nr. 71/1995.
Ca iniþiatori au semnat 45 de senatori.
Vã mulþumesc, domnul senator.
Domnul senator Bogdan, vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al comisiei de specialitate.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã din Senatul României a fost sesizatã pentru a dezbate ºi aviza proiectul Legii pentru completarea articolului 8 din Legea nr. 71/1995 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, postliceal ºi superior de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi ºi instituþii similare din învãþãmântul de stat, adoptat de Camera Deputaþilor în 23 mai 2000.
S-a primit aviz de la Comisia juridicã ºi, luând în dezbatere proiectul acestei legi, comisia îl avizeazã favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului în varianta Camerei Deputaþilor, fãrã amendamente.
Legea are caracter ordinar.
Mulþumesc.
Domnilor colegi, observaþii, precizãri?
Discuþii generale pe marginea acestei propuneri? Nu sunt.
Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, cu votul meu 85 de voturi pentru, s-a aprobat. Am spus cu votul meu pentru cã nu s-a gãsit cartela ºi atunci operez cu cartela unui coleg. Sã ºtiþi cã este ºi votul meu, pânã când se gãseºteÉ
Din salã
#8117Cãutaþi-o la opoziþie!
Daþi-mi-o de la dumneavoastrã!
Domnilor colegi, cu privire la articolul unic, aºa cum este reformulat de cãtre Camera Deputaþilor, ºi introducerea reformulãrilor la alineatul 2 ºi 3 sunt observaþii? Nu sunt.
Atunci, articolul unic în întregul sãu.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege, în ansamblu.
Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Vã mulþumesc.
Vã propun sã trecem la punctul 3 al ordinii de zi. Tot domnul Florin Bogdan. Tot dumneavoastrã sunteþi, domnul senator?
Iniþiatorul, vã rog. ªi vã rog sã ne prezentaþi propunerea de lege. **Domnul Kštš Jozsef Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**
Noi, iniþiatorii, Ministerul Educaþiei Naþionale, considerãm cã este vorba despre o lege importantã, o lege care este impusã de economia de piaþã, caracterizatã prin dinamism ºi implicarea societãþii civile ºi, în acest context, sistemul de educaþie permanentã oferã posibilitãþile de adaptare a competenþelor profesionale, precum ºi competitivitatea forþei de muncã.
În consecinþã, considerãm cã este necesarã crearea cadrului legislativ, a sistemului de educaþie permanentã, prin instituþiile educaþionale existente ºi pe care trebuie sã le creãm în viitor.
Considerãm cã rezultatul acestei legi va fi benefic, întrucât va contribui la realizarea unei economii performante.
Ce propunem, ce conþine aceastã lege? Clarificãri conceptuale, norme de organizare ºi funcþionare a sistemului de educaþie permanentã. Eu cred ºi doresc sã subliniez cã este o idee beneficã în propunerea de lege, cã este fundamentatã ideea parteneriatului social ºi totodatã consider cã este tot un lucru deosebit de important cã este prevãzutã în articolul 2 alineatul 2 ºi funcþionarea sistemului prin asigurarea finanþãrilor necesare.
Aceasta ar fi, foarte pe scurt ºi concis, propunerea noastrã, conþinutul ºi importanþa legii.
Vã propun, domnilor senatori, sã adoptaþi aceastã lege.
Vã mulþumesc, domnule, dar v-aº ruga sã vã prezentaþi, aþi omis.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegiÉ
Un moment, domnul senator! Aþi omis sã vã prezentaþiÉ!
Mã scuzaþi, vã rog! Sunt secretar de stat la Ministerul Educaþiei Naþionale. Mã numesc Kštš Jozsef.
Mulþumesc. Vã rog, domnul senator Bogdan.
Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã din Senatul României a fost sesizatã pentru a dezbate ºi aviza proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/1998 privind formarea profesionalã continuã prin sistemul educaþional, trimis de Camera Deputaþilor spre adoptare în 8 februarie 2000.
S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget, Comisia pentru culturã ºi Comisia pentru muncã.
Luând în dezbatere proiectul acestei legi, comisia îl avizeazã favorabil ºi-l supune dezbaterii plenului Senatului în varianta Camerei Deputaþilor, fãrã amendamente. Legea are caracter ordinar.
Mulþumesc, domnule senator. Sunt observaþii, precizãri? Discuþii generale? Nu sunt.
Domnilor colegi, vã propun atunci sã votãm titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat. Un vot este de la mine, cel în plus.
Vã propun cu privire la punctul 1 din propunerea de lege.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 75 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Cu privire la punctul 2 sunt observaþii, precizãri? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 76 de voturi pentru, 4 împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Cu privire la punctul 3 sunt observaþii, corecturi? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri,
- s-a adoptat.
Cu privire la punctul 4 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 82 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Cu privire la punctul 5 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri,
- s-a adoptat.
Cu privire la punctul 6 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Cu privire la punctul 7 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.
Cu privire la punctul 8 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 82 de voturi pentru, 4 abþineri, s-a adoptat.
Cu privire la punctul 9 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.
Cu privire la formularea articolului unic, deci partea de preambul, ºi nu conþinut, sunt observaþii?
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.
Domnilor colegi, lege ordinarã. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Lege, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Vã mulþumesc, domnule senator Bogdan. Punctul 1 de pe agendã.
Proiectul Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945, în formula adoptatã de Camera Deputaþilor.
S-au încheiat dezbaterile generale, deci trecem pe fond.
Caracterul legii Ñ organicã.
Iniþiatorul, vã rog sã ocupaþi locul dumneavoastrã. Comisia juridicã, vã rog. Domnule Dobrescu, mergem dupã raport, da?
Da, existã ºi un raport suplimentar, care are 5 puncte, prima intervenþie este la articolul 16.
Raportul suplimentar, vã rog sã mã sesizaþi. O întrebare pentru mine, deci faþã de propunerea de lege, dacã mergem dupã raport ºi nu s-a modificat ceva, este scris, rãmâne nemodificat? Ca sã ºtiu dupã ce document mergÉ
Deci în raport este reluatã întreaga lege, da?
Da, da!
Bine, mulþumesc.
Domnilor colegi, v-aº face urmãtoarea propunere: sã lãsãm titlul legii la sfârºit.
Din salã
#14644Sã începem cu cvorumul!
Sã începem cu fondul.
Din salã
#14747Cvorumul!
Cu fondul, ºi sã lãsãm titlul legii la sfârºit.
Din salã
#14862Câþi suntem prezenþi în salã?
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Vã întreb, sunteþiÉ
Ce faceþi cu mâna aceea, domnul senator?
Din salã
#15062Cer cuvântul pe procedurã!
Vã rog, domnul senator.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Legea este prea importantã, în primul rând amintesc cã ea are caracter organic, aºa cum dumneavoastrã aþi subliniat acest lucru, ºi nu putem accepta ca o lege de o asemenea importanþã sã fie judecatã, analizatã, aprobatã sub cvorum. Aºa încât rugãm ca pe toatã durata dezbaterii acestui proiect sã fim în cvorumul legal stabilit de regulament.
Vã rog, ocupaþi locurile în salã. Domnul secretar, vã rog sã faceþi apelul.
Un moment, domnul secretar, sã vedem, domnul Szab—, tot pe procedurã?
Da, domnule preºedinte, onoratul meu coleg antevorbitor a exprimat o opinie. Domnia sa ºtie tot atât de bine ca oricare dintre noi cã poate sã cearã ceea ce îi permite regulamentul.
Îl rog, de aceea, sã revinã la regulament în legãturã cu exprimarea unor dorinþe ale Domniei sale ºi eu consemnez cã asta este o dorinþã.
Tot în spiritul regulamentului, domnule preºedinte, vã rog sã daþi drumul discuþiilor. Vã mulþumesc.
Din salã
#16226Asta este dorinþa ta! Replicã!
Replicã, domnul senator?
Îmi daþi voie, domnule preºedinte?
Este vorba de o dorinþã a Grupului parlamentar P.D.S.R., nu a domnului Popa, ºi constatã oricine cã astãzi la o lege organicã trebuie sã votãm numai cuÉ senatori electronici. Cred cã trebuie sã începem cu ce aþi spus dumneavoastrã, cu prezenþa.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnule senator, sigur vom face prezenþa, vreau însã sã facem urmãtoarea observaþie: ºtiþi cã cererile acestea de procedurã le face ºeful grupului parlamentar în cauzã sau vicepreºedintele grupului în cauzã.
Dumneavoastrã puteþi sã spuneþi ºi colegii sã fie de acord cu dumneavoastrã, asta nu înseamnã grup, dar mergem sã refacem prezenþa ºi voi vedea ce voi decide.
Din salã
#17090Domnul Matetovici este reprezentantul grupului.
Domnilor colegi, schimbãm regulamentul, dãm delegaþii la delegaþii ºi putem sã dãm ºi delegaþii în Parlament altcuiva, eventual ºi soacrelor noastre, ºi altcineva sã vinã în locul nostru la Parlament.
Putem ºi asta, dar sã modificãm regulamentul, nu, asta nu!
Bine, haideþi sã procedãm laÉ Vã rog frumos, prezenþa!
Voiam sã amintesc cã domnul Matetovici este reprezentant al grupului.
Reprezentantul grupului, din Biroul grupului!
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnul senator, refacem prezenþa, credeam cã m-aþi urmãrit! Nu mai trebuia sã faceþiÉ
Din salã
#17884Conform regulamentului!
Eu îl deschid ºi mã uit aici ºi ºtiþi cã nu mai ies nici din virgula lui.
Din salã
#18039Sã liniºtim colegii din partea cealaltã!
|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |---|---| |Achim George|absent| |Aichimoaie Ionel|prezent| |Alexandru Nicolae|prezent| |Apostolache Victor|absent| |Ardelean Ioan|absent| |Avarvarei Ioan|prezent| |Avram Gheorghe|prezent| |Badea Dumitru|absent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian|prezent<br>absent| |Bãlãnescu Mihail|prezent| |Bãraº Ioan|prezent| |Blaga Vasile|absent| |Bleahu Marcian-David|prezent| |Blejan Constantin|prezent| |Bogdan Florin|prezent| |Boiangiu Cornel|absent| |Boilã Matei|prezent|
Bold Ion prezent Brânzan Emilian prezent Bucur Corneliu Ioan absent Bunduc Gheorghe prezent Burghelea Ioan absent Burtea Marcu absent Buruianã Florin prezent Caraman Petru prezent Cataramã Viorel prezent Cãncescu Aristotel Adrian absent Câmpean Teodor prezent Cârciumaru Ion absent Cerveni Niculae prezent Chiriacescu Sergiu absent Ciurtin Costicã prezent Clonaru Victor absent Cotarcea Haralambie prezent Cozmâncã Octav absent Crecan Augustin prezent Creþu Ioan prezent Csap— Iosif prezent Dide Nicolae absent Dima Emil prezent Dobrescu Rãsvan prezent Dobrescu Vasile prezent Drãgulescu Iosif ªtefan prezent Dumitraºcu Gheorghe absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Dumitrescu Ticu Constantin absent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Fãniþã Triþã absent Feldman Alexandru Radu prezent Frunda Gyšrgy absent Fuior Victor prezent Gabrielescu Valentin Corneliu prezent Gaita Doru prezent Gavaliugov Corneliu Dorin absent Gãvãnescu Vicenþiu absent Gheorghiu Costel absent Gherman Oliviu absent Ghiþiu Paul prezent Glodean Voicu Valentin prezent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor prezent Hauca Teodor absent Haidu Dumitru absent Ilie Aurel Constantin prezent Ilie ªtefan prezent Iliescu Ion absent Ion Vasile absent Ionescu Cazimir Benedict absent Ionescu-Quintus Mircea absent Juravlea Petru prezent Lãzãrescu A. Dan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Maior Liviu absent Marcu Ion absent Marin Dan Stelian prezent Marinescu Voinea Bogdan absent Mark— BŽla prezent Matetovici Mihai prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Mînzînã Ion absent Moisin Ioan prezent Mortun Alexandru Ioan prezent MŸller Constantin absent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Sergiu absent Nicolai Marin prezent Ninosu Petre prezent Oprea Andreiu prezent Opriº Octavian absent Paleologu Alexandru absent Panã Viorel Marian absent Paºca Liviu Titus prezent Pãcuraru Paul prezent Pãtru Nicolae absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Petrescu Mihail absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Pop Ioan Sabin Vasile prezent Pop Stelian Alexandru prezent Popa Mircea Ioan prezent Popa Virgil prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil absent Popovici Alexandru prezent Prahase Ioan Mircea prezent Preda Elena absentã Preda Florea absent Predescu Ion absent Predilã Marin prezent Prisãcaru Ghiorghi prezent Pruteanu George-Mihail absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Roman Petre absent Sava Constantin absent Sãndulescu ªerban prezent Secrieru Dinu absent Seres DŽnes absent Sersea Nicolae absent Solcanu Ion absent Spineanu Ulm Nicolae prezent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªtefan Viorel prezent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin prezent Tãrãcilã Doru Ioan absent Timofte Alexandru-Radu absent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu prezent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile prezent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan absent Vasiliu Eugen absent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae absent Deci, Bucur Corneliu Ioan prezent Dumitraºcu Gheorghe prezent Ionescu Cazimir Benedict prezent Dumitrescu Ticu Constantin prezent Ardelean Ioan prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Asta e totÉ
## Domnilor,
Sunt sesizat cã Comisia de administraþie publicãÉ Ñ domnul senator Seres DŽnesÉ i-aº invita sã întrerupã întâlnirea pe care o au ºi sã înþeleagã cã lucrul este în salãÉ Nici mãcar nu am fost anunþaþi!É Iarãºi e o impietate pe regulamentÉ
Repet, invit în salã Comisia de administraþie publicã. Da? Domnule, delegaþii peste delegaþii Ñ sunt de acord, dar mãcar trebuia sã am o notã!É
ªtiþi dumneavoastrã, un Birou permanent trebuie sã aprobe mãcar ºi excepþiile asteaÉ cã de aceea e fãcut!É
Domnilor colegi,
Mi se spune cã suntem 77 de senatori Ñ suntem în cvorum de lucru.
Dacã nu, aplicam regulamentul, întrerupeam o jumãtate de orãÉ fixam încã o jumãtate de orãÉ ziceam data, locul ºi timpul!
Nu, domnuÕÉ cutumã avem numai la Camerã, aiciÉ Deci, domnilor colegi, revin, v-am sugerat ºi am avut rugãmintea la dumneavoastrã, adineauri, ca dupã ce discutãm pe fond aceastã lege sã revenim asupra titlului ei, pentru cã existã o propunereÉ ºi sã vedem dacã ea se menþineÉ
Da? S-o votãm în final ºi s-o corelãm cu eventualele modificãri care apar pe textÉ
Prin urmare, capitolul I Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Adicã ”Dispoziþii generaleÒ, asta votãm. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Domnilor colegi, vã rog sã fim atenþi!
Pãi, nu se poate, cã am numãrat aiciÉ Vã rog, atenþie ºi sã repetãm votul!
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Titlul a fost adoptat cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Vreau sã vã mai spun o chestiune, sã ºtiþi cã ceream listã imediat ºi o comparamÉ deci lista din calculator, pe vot, cu ceea ce s-a spus prezent aici.
Putem continua. Vã rog.
La articolul 1, 3 alineate.
Domnule senator, vã rog sã-mi precizaþi ºi alineateleÉ Domnule, s-o scurteze ºi sã vinã încoace!É Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. La alineatul 2É
Vã rog. Nu, am spus trei alineateÉ sã comentãm pe fiecare alineat ºi vedemÉ
Iniþiatorul ºi Camera Deputaþilor formuleazã astfel alineatulÉ Nu citesc întregul text, ci numai referirea la societãþile comercialeÉ
E vorba de amendamentul domnului Frunda, da?
Este vorba despre amendamentul, da, acceptat de comisiile sesizate în fondÉ Deci, la formularea: ”acþiuni la societãþile comercialeÒ Ñ iniþiatorul ºi Camera Deputaþilor precizeazã ce fel de societãþi comerciale sunt: ”societãþi comerciale rentabileÒ. ªi iniþiatorul, ºi Camera Deputaþilor, în mod foarte corect, specificã acest fapt: cã una dintre mãsurile reparatorii poate sã fie acordarea de acþiuni, dar ”la societãþile comerciale rentabileÒ.
Din raportul prezentat ºi textul adoptat de comisiile sesizate în fond lipseºte aceastã referire la calitatea de ”rentabileÒ a societãþilor comercialeÉ
Deci eu propun menþinerea textului Camerei Deputaþilor în acest sens, ca acþiunile sã fie de la societãþile comerciale rentabile.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc.
Alte comentarii sunt cu privire la cele trei alineate? Domnul senator Buruianã.
Aº dori sã completez acelaºi alineat, alineatul 2, ºi anume observaþia de principiu este asemãnãtoare cu a domnului senator care a vorbit înaintea mea, numai cã mie nu mi se pare satisfãcãtoare formularea ”societãþi comerciale rentabileÒ. Acesta este un termen foarteÉ interpretabil. Pãrerea mea este cã singura modalitate prin care putem ca aceste mãsuri compensatoare sã le facem sã fie rezonabile este sã completãm formularea în felul urmãtor: ”de acþiuni la societãþi comerciale cotate la bursãÒ, de aºa manierã încât echivalarea dintre valoarea compensãrii ºi ce i se atribuie sã fie, cumva, comparatã cu situaþia de pe piaþã. Altfel, chestiunea rãmâne o interpretare Ñ aºa cum vã spuneam Ñ foarte lejerã ºi cu posibilitãþi de pãgubire a celui compensat.
Dacã nu s-a înþelesÉ deci propun caÉ
Am înþeles, am înþeles! DaÉ Deci domnilor colegiÉ Domnul senator!É
## Domnilor colegi,
În prezentarea expunerii de motive de cãtre ministrul justiþiei, Domnia sa fãcea referire la faptul cã în plenul comisiilor s-a realizat un consens. Eu am spus cã nu s-a realizat acel consens ºi am dori ca acel consens sã-l realizãm aici, în salãÉ E ºi interesul nostru Ñ aºa cum e ºi al dumneavoastrã Ñ sã facem o lege bunã care sã poatã fi aplicatã ºi sã satisfacã dorinþele celor care vor beneficia de prevederile acestei legi.
Aºa încât, la articolul 1 Ñ dacã e sã ne referim la tot articolul Ñ am de fãcut urmãtoarele propuneriÉ De fapt, sunt propuneri care au fost susþinute în plenul celor douã comisii; n-au fost acceptate, noi le reiterãm ºi le supunem atenþiei tuturor colegilor, pentru cã formularea pe care noi dorim s-o dãm multora dintre normele din aceste texte este în avantajul legii ºi al celor care vor beneficia de lege.
De aceea la alineatul 1 am dori sã scoatem din text urmãtoarea parte: ”organizaþiile cooperatiste sau orice alte persoane juridiceÒ. Avem în vedere faptul cã legea se referã la imobilele preluate cu titlu. Cele fãrã titlu le-am discutat ºi la Legea nr. 112/1995 ºi ele au intrat în jurisdicþia generalã a dreptului civil ºi, în mare parte, aceste imobile au fost revendicate ºi au revenit în proprietatea celor care le-au avut înainte de naþionalizare.
În al doilea rând, organizaþiile cooperatiste sau alte persoane juridice nu au avut dreptul de dispoziþie pentru a prelua Ñ într-o formã sau alta Ñ, ci numai statul, potrivit Constituþiei, a procedat în acel timp (nu vorbesc de drept), deci a procedat în acel moment la preluarea abuzivã, aºa cum se cuprinde în text, a acestor imobile. Deci acestea, nefiind subiect de drept, potrivit Constituþiei, deci nu au ce cãuta în acest text.
Deci asta în legãturã cu primul alineat.
A doua problemã pe care doresc s-o ridic este legatã tot de alineatul 1; dupã alineatul 1 dorim un alineat nou, care se referã la urmãtoarea soluþie Ñ citescÉ Deci nu mai e nevoie sã vã spun, pentru cã textele au fost supuse în dezbaterea comisiilor. Aºa încât nu vi le mai prezentãm, pentru cã sunt ataºate Ñ ºi ar fi trebuit sã fie ataºate la raport, ceea ce nu s-a fãcutÉ
Deci noi, dupã alineatul 1, dorim sã se introducã un alineat cu urmãtorul cuprins: ”Mãsurile reparatorii în naturã sau în echivalent sunt limitate ºi plafonate ºi se acordã în condiþiile prezentei legiÒ. AºaÉ
Acum, tot la articolul 1, care, prin renumerotare, va deveni alineatul 3, dorim o redactare nouã: ”Mãsurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de stat sau în despãgubiri bãneºtiÒ Ñ ºi sã eliminãm din cuprinsul legii ”compensarea cu alte bunuri ºi serviciiÒ, întrucât acestea sunt neprecizate Ñ care sunt aceste bunuri, de la cine vor fi luateÉ Ñ ºi, de asemenea, nu este stabilitã ºi modalitatea în care se va face acest lucruÉ
Vã mulþumesc.
Da. Vã rog, domnule senator ªtefan.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
În legãturã cu alineatul 2, consider cã cea mai potrivitã formulare este cea propusã de comisie, deoarece, fãcând trimitere la starea economicã, la un moment dat, a societãþii sau pentru o perioadã determinatã, respectiv spunând cã ”o societate este rentabilãÒ, problema nu îºi gãseºte rezolvare, pentru cã o societate rentabilã astãzi, s-ar putea ca peste trei luni sã fie nerentabilãÉ
Am putea accepta ideea cã, pentru a avea o valoare de referinþã, ar trebui sã fie o societate tranzacþionatã ºi, în acest sens, subscriu la spusele domnului senator Buruianã, cu menþiunea cã nu trebuie sã ne limitãm doar la societãþile cotate la bursã, ci, în general, la societãþile tranzacþionate.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Ninosu ºi dupã aceea domnul senator Glodean.
## **Domnul Petre Ninosu:**
## Domnule preºedinte,
Având în vedere complexitatea proiectului de lege care este supus dezbaterii noastre, vã rog sã abordãm, mai ales în articolele care cuprind dispoziþii generale, sã abordãm textele pe alineate, ºi nu sã abordãm textele în întregimea lor, cum aþi propus dumneavoastrã, pentru cã vor apãrea dificultãþi.
De exemplu, la alineatul 1 se face trimitere la Legea nr. 139 din 1940 asupra rechiziþiilor Ñ vã rog sã observaþi Ñ ºi nerestituite, se spune. Vã rog sã observaþi cã aceastã trimitere la Legea nr. 139 din 1940 este o dispoziþie de extindere în absolutã contradicþie cu titlul legiiÉ
Vã rog sã luaþi mãsuri, atunci, de la pupitrul tehnic, sã se audã ce se spune la acest microfon!
Domnule senator, microfoanele sunt conectate toateÉ eu nu pot sã le dau, de aici, volum!É
Deci, în esenþã, propun eliminarea trimiterii la Legea nr. 139 din 1940 sau restrângerea numai la cele pentru care nu au fost acordate juste despãgubiriÉ
N-au fost acordateÉ n-am auzitÉ
Juste despãgubiri! Pentru cã era un sistem deÉ
Dacã vã referiþi la Legea nr. 139 din 1940, nu?
Mã rog, nu dumneavoastrã, pupitrul tehnic! Se aude?
Dacã vorbiþi puþin mai tare, da!
Din salã
#31391Nu se aude! Nu se aude bine!
Domnule senator, poftiþi la pupitru! Oricum, de acord cu prima dumneavoastrã propunere, vom merge pe alineateÉ
ªi propunerea primã pe care am formulat-o sunt convins cã va urmãri scopul pe care-l anvizajaþi ºi dumneavoastrãÉ ca sã abordãm într-un ritm mai alert proiectul de lege.
Am fost de acord cu ea ºi aºa vom merge, domnule senator.
Deci spuneam cã trimiterea la Legea nr. 139 din 1940 asupra rechiziþiilor este în absolutã contradicþie cu titlul legii, deci cu întinderea pe care ºi-o propune acest proiect. În titlu face referire la perioada de dupã 6 martie 1945 ºi dezlegãm cã este vorba de 1945Ð1989, în timp ce Legea nr. 139 este dinÉ 1940!
Rog sã observaþi cã în aceastã Lege nr. 139, care a fost adoptatã ºi promulgatã întrucât România se pregãtea de rãzboi, avem o largã categorie de bunuri care au fost rechiziþionate pe o perioadã însemnatã de timp, pe parcursul câtorva ani, pentru care au fost acordate despãgubiri ºi juste despãgubiri chiar.
Deci în condiþiile acestea trimiterea este ºi eronatã, este grav greºitã, pentru cã dacã s-au acordat juste despãgubiri într-o lege care nu putem sã pretindem cã era construitã pe sistemul unui abuz legislativ Ñ cel care a urmat dupã 1945 Ñ, în nici un caz nici o persoanã care a fost just despãgubitã nu este îndreptãþitã sã fie despãgubitã a doua oarã sau sã i se mai restituie bunul, dacã mai existã, în condiþiile în care a fost despãgubitã.
Dupã aceea, mã raliez la amendamentele susþinute ºi astãzi de cãtre colegul senator Popa, pentru aceleaºi raþiuni pe care dânsul le-a invocat.
Din 1940, da!
Pentru cã din cuprinsul legii rezultã cãÉ Ñ nu o am la îndemânã, dar am studiat-o Ñ, rezultã cã s-au acordat juste despãgubiriÉ ºi au trecut în proprietatea statului definitiv. Nu au fost luate numai spre folosinþã pentru necesitãþile de rãzboi. Adicã pentru pregãtirea României de rãzboi ºi pentru desfãºurarea rãzboiului a apãrut aceastã necesitate de a se acorda juste despãgubiri ºi trecerea definitivã în proprietatea statului pentru o serie mare de bunuri.
Vã mulþumesc. Domnul senator Glodean.
Domnule preºedinte,
În comisie s-a discutat tot ce s-a amintit astãzi aici ºi cu privire la pãstrarea formulãrii: ”preluate în mod abuziv de stat, de organizaþii cooperatiste sau de orice alte persoane juridiceÒ. Eliminarea organizaþiilor cooperatiste ºi a altor persoane juridice va duce la mari inechitãþi, la mari nedreptãþi, pentru cã noi ne raportãm ºi judecãm ce s-a întâmplat acum, dupã normele de acum ºi dupã conºtiinþa noastrã de acum!É Dar atunci de ceÉ luau cutareÉ se bãgau în C.A.P.-uriÉ sau, mã rog, pentru cã atunci nu erau C.A.P.-uri, se bãgau în organizaþiile cooperatisteÉ nu ºtiu careÉ Deci e bine aºa.
ªi la unele de abiaÉ De exemplu, multe case expropriate în Cartierul Primãverii Ñ sã vã dau un exemplu Ñ s-au luat, prin 1947, i-au dus pe unii care s-au opus, mã rog, în închisori, iar domnii care s-au instalat acolo în 1960 ºi ceva, când era prim-ministru VerdeþÉ erau mulþi aniÉ 10Ð15 ani de zileÉ au obþinut titluri, respectiv au obþinut decrete de expropriereÉ motivaþia fiind aceea de a se asigura locuinþe pentru persoanele cu funcþii de partid ºi de statÉ ªi sunt foarte mulþi! Am aici chiar notate multe cazuri Ñ nu le spun numele, cã se vor supãra uniiÉ Pentru cã unii sunt mari, stau tot acolo ºi sunt implicaþi în politicã astãzi!É
Deci dacã n-ar fi fost acel decretÉ
Vorbiþi de stat sau de organizaþiile cooperatiste?É
Eu zic sã rãmânã aºa cum a fost textul la comisie, cum a fost votat la Camera Deputaþilor, cum a fost trimis de GuvernÉ ºi cum s-a hotãrât în comisieÉ Pentru cã chiar în comisie, la un moment dat, ºi reprezentanþii P.D.S.R. au fost de acordÉ În ce priveºte problema societãþilor comerciale rentabile Ñ toatã lumea a cãzut de acord la un moment dat. Precizarea ”rentabileÒ este caraghioasã, pentru cãÉ n-avem cum sã determinãm ceva rentabilÉ Înclin spre o formulare ca acea propusã de domnul senator Buruianã, e mai bunã. DeºiÉ
Corect ar fi ”tranzacþionate pe piaþa de capitalÒ, pentru cã sunt douã instituþii pe piaþa de capital, ºi nu unaÉ
Pãi da, cã merge la alegere Ñ dacã merg acolo sau nuÉ Mã rog, atunci când se va face problema echivalenþeiÉ ªi aici fac o propunere, sã se elimine problema echivalenþei, sã se spunã ”titluri de statÒÉ Pãi, cu titlurile de stat, iar am stabilit odatãÉ Într-adevãr, reprezentanþii P.D.S.R.-ului n-au mers cu aceastã iniþiativã iniþial, dar spre finalul legii ºi-au dat seama cãÉ e o anomalie ce susþin!É Adicã dânºii voiau cam aºa: sã se dea titlurile de stat; ulterior, titlurile de stat sã le poatã converti în acþiuni numai, nu în baniÉ Pãi, nu-i tot acolo? Dacã direct, de la început, îi dãm acþiuniÉ Asta pe de o parte.
Pe de altã parte, acel cuvânt limitativ nu-ºi are rostul. Pentru cã tocmai la presiunea Domniilor lor fãcutã dupã votarea legii la Camerã au realizat o mare cucerire, ºi anume eliminarea despãgubirilor din prezenta lege ºi lãsarea lor pentru o altã lege, viitoare. De aceea s-a scos capitolul V, la presiunea Domniilor lorÉ Aºa cã nu înþeleg aceastã poziþie de acuma!É
Însã eu achiesez, în parte, la ceea ce a spus domnul senator Ninosu ºi fac propunerea de eliminare din textul legii, ca fiind neavenit ºi fãrã efecte juridice, legale, afarã de unele, sã zicem, dubioase care ar putea exista, eventual eliminarea ”precum ºi pentru cele preluate de stat în baza Legii nr. 139 din 1940 asupra rechiziþiilor ºi nerestituiteÒ. Deci eliminarea acestei pãrþi de frazãÉ
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Prin Legea rechiziþiilor din 1939 Ñ e vorba de legea din 27 februarie 1940, înainte de dezmembrarea þãrii Ñ cam toate statele care se pregãteau de rãzboi, dar ºi în timp de pace, ºi noi am votat acum câþiva ani, am votat o lege, Legea nr. 33 din 1994 privind exproprierile Ñ ºi rechiziþiile chiar! Ñ exact cu acest titlu, ”rechiziþiileÒ. În aceastã lege din 1939, la articolul 6 alineatul ultim se spune: ”Imobilele nu se pot rechiziþiona decât în folosinþãÒ. ªi s-au rechiziþionat imobile pentru interesul armatei ºi interesul naþionalÉ Imobile în folosinþãÉ interesul armatei direct ºi interesul asigurãrii locuinþelor celor 1.480.000 de oameni care au fost nevoiþi, datoritã presiunilor ºi genocidului care a început sã se exercite asupra lor, 1.480.000 de români care au trebuit sã se refugieze în România Ñ ce a mai rãmas din ea, dupã 30 august 1940. Deci acestor oameni trebuia sã li se asigure o locuinþã. ªi s-au fãcut rechiziþii. Dar în baza acestei legi nu s-a trecut în proprietatea statului nimic!
Legea a funcþionat pânã în 1945, dacã nu mã înºel, când a fost un nou decret care, prin derogare de la aceastã Lege nr. 139, permitea rechiziþionarea Ñ tot rechiziþionarea! Ñ pentru adãpostirea trupelor sovietice pe teritoriul României. C-o fi vorba de unul, c-o fi vorba de altul, cert este cã n-a avut loc un transfer de proprietate, ci numai unul de folosinþã, cu plata unei juste despãgubiri, aºa cum a precizat domnul senator Ninosu.
Ca urmare, dacã ulterior, cu titlu sau fãrã titlu, deci dupã 6 martie 1945, aceste imobile au fost trecute în proprietatea Ñ vorbã sã fie!, abuzul nu dã dreptul la proprietate, dar aºa folosim Ñ statului sau a unei alte organizaþii obºteºti, mã rog, cooperatiste, sau altei persoane juridice, atunci are loc abuzul, folosinþa legalã se transformã în proprietate. Deci e acoperitor textul dacã spunem: ”É trecute în proprietatea statului dupã 6 martie 1945ÉÒ, textul este foarte acoperitor.
Deci propun eliminarea.
Da. Domnul senator Csap—.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Legea din 17 februarie 1940, mai bine zis Decretullege asupra rechiziþiilor, în art. 6 impune douã modalitãþi: rechiziþiile sub formã de închiriere, deci rechiziþii temporare, ºi rechiziþii sub formã de preluare de cãtre stat, deci rechiziþii definitive.
Pentru rechiziþiile temporare, se acordã, în conformitate cu decretul-lege, platã imediatã, în numerar sau contra unui bon de folosinþã. Deci decretul-lege nu dispune, în acest caz, de o despãgubire justã, ci dispune de o platã, o platã imediatã, care se referã în art. 8 la chirie ºi, într-adevãr, pe baza art. 8, în cazul rechiziþiilor temporare, apare ºi despãgubirea. În ce sens? În sensul de a despãgubi pentru stricãciunile ocazionale sau ocazionate.
Deci nu este vorba despre o despãgubire justã, pentru cã se vorbeºte în acest caz de rechiziþiile temporare care sunt realizate prin chirie sau prin despãgubiri, dacã s-au produs anumite stricãciuni.
În ceea ce priveºte rechiziþiile definitive Ñ ºi aici a fost citat alin. 6 din art. 6 care prevede cã imobilele nu se pot rechiziþiona decât în folosinþã, dar au fost rechiziþionate imobilele, dar numai în folosinþã ºi au fost cazuri când aceste imobile rechiziþionate nu au fost restituite.
Având în vedere acest lucru ºi uitându-ne la dispoziþiile art. 53 ºi art. 54, ºi mai ales, la art. 54, care prevede la alin. 1 lichidarea bonurilor de rechiziþie care au fost eliberate în cazul rechiziþiilor realizate definitiv, art. 54 impune lichidarea acestor bonuri de rechiziþie, în funcþie de reglementãrile cuprinse în regulamentul întocmit de Ministerul Finanþelor. Iar alin. 3 al art. 54 Ñ ºi aici este legãtura cu privire la data de 6 martie 1945 Ñ alineatul poate dispune astfel: ”neprezentarea bonului de rechiziþie la lichidare în termen de cinci aniÉÒ Deci 5 ani înseamnã februarie 1940 Ñ februarie 1945. Deci ”neprezentarea bonului de rechiziþie în termen de cinci ani de la data începerii plãþii, publicatã în ÇMonitorul OficialÈ, face sã piardã dreptul la achitarea lorÒ.
Deci aici este vorba, doamnelor ºi domnilor, de o situaþie specificã. Preluând ºi realizând rechiziþiile definitive, au fost eliberate bonurile de rechiziþie, bonuri care nu au fost achitate sau bunuri care nu au fost restituite. Dacã s-au eliberat aceste bonuri de rechiziþie, înseamnã cã imobilul a fost preluat definitiv ºi acum dispune legiuitorul. Propun iniþiatorului ºi Camerei Deputaþilor sã se þinã cont de aceastã reglementare care a deposedat, pânã la urmã, persoanele de bunurile, de imobilele de care dispuneau.
Deci eu o consider o mãsurã justã, care se încadreazã în acest principiu de a efectua reparaþii cu privire la imobilele preluate de stat, în orice mod. Vã mulþumesc pentru atenþie.
Domnul senator Popa Virgil.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Aº dori sã întãresc susþinerea mea în legãturã cu eliminarea organizaþiilor cooperatiste. În discursul Domniei sale, domnul coleg Glodean, chiar, într-o bunã parte, mi-a confirmat susþinerea, prin faptul cã pentru o parte din imobilele care nu au fost luate de la început cu titlu, dupã aceea au revenit cu acte normative emise de stat ºi au cãpãtat titlu. Deci nu avem ce discuta despre aceste imobile la care se face referire, care intrã în discuþie, privind organizaþiile cooperatiste ºi obºteºti, pentru cã ele nu au preluat, ele au primit de la stat. Statul a dat dispoziþia, statul le-a preluat, statul este obligat acum sã cedeze aceste imobile, bineînþeles în formele în care, potrivit prezentei legi, vor fi date înapoi celor care, de drept, trebuie sã le primeascã.
Mulþumesc. Domnul senator Aichimoaie.
Domnule preºedinte, v-aº ruga sã faceþi apel la Regulamentul Senatului ºi sã-i invitaþi pe domnii senatori sã se raporteze la acest regulament. Cred cã nu suntem la dezbateri generale. O dezbatere pe articole, in extenso, chiar pentru fiecare noþiune dintr-un articol, este inadmisibilã.
Vã rog foarte mult pe dumneavoastrã, dacã vrem, într-adevãr, sã dezbatem o lege ºi sã fim ºi operativi în acelaºi timp, sã nu ne pierdem în amãnunte fãrã sens, sã vã raportaþi la regulament, pentru cã este o lege care a fost dezbãtutã în comisii ani de zile, o lege care are amendamente ºi cred cã acei colegi care iau cuvântul trebuie sã-ºi prezinte amendamentele pe care le-au discutat în comisie, iar dumneavoastrã aveþi obligaþia sã le supuneþi la vot. Cel puþin o parte din salã nu cred cã este obligatã sã asculte atâtea amãnunte cu referire la niºte puncte care au fost suficient de mult dezbãtute în comisii.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Dumneavoastrã aveþi dreptate, dar felul cum îmi puneþi problema mã duce la concluzia cã regulamentul excede cumva sau impieteazã asupra acestui drept. Asupra procedurilorÉ Eu de aceea l-am deschis, ºtiam aceastã chestiune, am lãsat aceste discuþii la art. 1, pentru cã, de fapt, trebuie lãmurite de aici, pentru cã dupã aceea tot vom intra în lege ºi poate cã era mai bine sã se reitereze aceastã chestiune.
Prin urmare, domnule coleg, nu pot sã fiu de acord sã las chiar dezbaterea, aºaÉ dincolo de regulament, pentru cã atunci aº pune sub semnul întrebãrii cã regulamentul este fãcut împotriva libertãþilor stabilite pentru un domn senator.
## **Domnul Virgil Popa**
**:**
Nu puteþi limita dreptul la cuvânt fãrã temei.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Ba da, domnule coleg. Vã rog sã citiþi în regulament, de la art. 78, 79, 80, 81, 82, unde spune: ”Prin luãrile de cuvânt pot fi fãcute amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutateÒ. Este vorba de ultimul alineat din art. 82. ”Discutarea începe cu amendamentele. În cursul dezbaterilor, senatorii, Guvernul pot propune amendamente scriseÒ, Ñ deci _po_ t Ñ”intervenite în urma executãrii textului, dacã sunt altele decât au fost în comisieÒ. Dar, pentru a fasona, dacã vreþi, ºi a da o mai bunã preciziune, nu cred cã trebuie sã respingem orice exprimare.
Consult iniþiatorulÉ ºi acum începem cu art. 1 alin. 1. Mi-am însuºit acea observaþie. Am crezut cã dezbaterile care au fost în comisii, deci reformulãrile pe cele trei alineate sunt puse la punct, dar constat cã sala iar vrea sã înfrângã punctul de vedere al comisiei de specialitate, la care fiecare grup este reprezentat. Eu aici nu pot accepta, pentru cã acolo trebuie sã fie ºi punctul de vedere al grupului, nu numai al persoanei, iar legea trebuie fãcutã dincolo de interesele fiecãruia, dacã este s-o spun pe româneºte. Are foarte multe implicaþii de naturã istoricã, de accea trebuie sã fim foarte atenþi.
Deci domnule secretar de stat, aveþi cuvântul ºi, vã rog, pe alineatul 1, cã o vom lua cuÉ
## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat în_
## _Ministerul Justiþiei_ **:**
## **Domnul Virgil Popa**
**:**
Procedurã, domnule preºedinte.
Vã rog.
Domnule coleg, cu tot respectul pe care vi-l port, poziþia dumneavoastrã nu corespunde spiritului funcþionãrii acestei instituþii. Aici ne-am adunat, este un forum democratic, care trebuie sã dezbatã în profunzime orice element care poate aduce o îmbunãtãþire unui text de lege.
Aºa încât vã rog, domnule preºedinte, sã þineþi seama ºi de regulament, dar ºi de dreptul pe care îl au parlamentarii de a-ºi expune punctele de vedere în legãturã cu textele care sunt în discuþie. Nu putem îngrãdi dreptul la dezbateri în acest forum, pentru cã asta este esenþa activitãþii în aceastã instituþie.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Am sã mã refer la art. 1 alin. 1, cu privire la care s-au susþinut aici douã amendamente fãcute la comisie ºi respinse, ºi anume eliminarea referirii la organizaþiile cooperatiste ºi eliminarea referirii la Legea nr. 139/1940.
Considerãm cã amândouã aceste referiri trebuie pãstrate în continuare, în textul art. 1 alin. 1, pentru urmãtoarele argumente.
În ceea ce priveºte menþionarea organizaþiilor cooperatiste este Ñ aºa cum s-a arãtat aici Ñ foarte posibil ca anumite bunuri sã fi fost preluate de cãtre acestea sau, dacã nu, de cãtre stat ºi predate organizaþiilor cooperatiste, aflându-se astãzi în detenþia acestora.
Drept urmare, eliminarea lor ar lipsi de acoperire juridicã Ñ dacã-mi permiteþi sã mã exprim aºa Ñ astfel de situaþii.
În ceea ce priveºte Legea nr. 139/1940, ºi aceastã referire la acest act normativ trebuie pãstratã, deoarece, chiar dacã legea a intrat în vigoare anterior ºi chiar dacã legea prevedea, aºa cum s-a subliniat aici, în art. 6 ultimul alineat, cã imobilele nu pot fi rechiziþionate decât în folosinþã, sunt situaþii, în practicã, în care imobile preluate în temeiul acestui act normativ au rãmas ulterior în posesia statului, chiar dacã niciodatã nu s-a mai emis nici un act normativ care sã reglementeze situaþia lor specificã.
Existã însã douã acte normative la care trebuie sã facem referire aici ºi care pot acoperi situaþia acestor imobile. Este vorba de Decretul nr. 218 din 1960, art. III, care, în epocã, a prevãzut o prescripþie specialã care opera cu efect retroactiv. Drept urmare, acel text, art. III, a fãcut ca asemenea imobile, posibil rechiziþionate ºi pãstrate de stat dupã 1940, pânã la intrarea în vigoare a art. III din Decretul nr. 218/1960 sã devinã, în spiritul acelui text, proprietate de stat, sã intre în proprietatea statului. A fost, ulterior, un alt act normativ. Decretul nr. 712/1966, care ºi el a fost menit sã acopere, în viziunea legiuitorului de atunci, astfel de stiuaþii, de preluare fãrã titlu a unor bunuri. Drept urmare, ºi în litera ºi spiritul acestui ultim act normativ este posibil ca imobilele rechiziþionate în folosinþã iniþial sã fi fost pãstrate ºi apoi sã devinã proprietate de stat.
Drept urmare, ambele referiri, atât cea la organizaþiile cooperatiste, cât ºi cea la Legea nr. 139 din 1940, trebuie pãstrate în art. 1 alin. 1 al legii.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu.
Vã rog, punctul de vedere al comisiei de specialitate.
Comisiile sunt pentru menþinerea textelor aºa cum au fost supuse dezbaterii plenului, cu urmãtoarele argumente suplimentare.
Referitor la amendamentul propus de domnul senator Virgil Popa Ñ care a cerut sã se elimine de sub incidenþa acestui alineat organizaþiile cooperatiste, ºi cu argumentarea datã de Domnia sa, cã ele nu aveau drept de dispoziþie, cã numai statul avea acest drept Ñ nici nu intrã sub incidenþa acestui text acele imobile care au fost doar în folosinþa organizaþiilor cooperatiste, dar care aveau ca titular al dreptului de proprietate statul. Pentru acelea se aplicã teza întâi a textului, ”preluate în mod abuziv de statÒ.
Referirea, în teza a doua, la organizaþiile cooperatiste sau orice fel de alte persoane juridice este necesarã datoritã faptului cã în timpul regimului comunist s-au operat transferuri de proprietate de la stat la organizaþii cooperatiste sau la alte persoane juridice ºi numai aceste situaþii sunt avute în vedere de aceastã tezã a alin. 1 ºi de aceea este necesar ca ea sã fie menþinutã, avându-se în vedere aceste transferuri ale dreptului de proprietate.
Referitor la amendamentul propus de domnul senator Petre Ninosu, ca sã se elimine referirea la Legea nr. 139/1940, aparent, domnul senator Petre Ninosu ar avea dreptate, pentru cã legea aceasta este anterioarã datei de 6 martie 1945. În realitate, domnul senator Petre Ninosu nu are dreptate, pentru urmãtorul motivÉ ªi nu vreau sã mã extind aici, domnul senator Csap— ºi domnul ministru Baias au dat niºte explicaþii la care eu mã refer ºi nu vreau sã le repet. În plus, aº vrea sã spun doar cã este vorba despre efectele produse dupã 6 martie 1945, efectele de transfer de proprietate în favoarea statului.
Situaþia s-a prezentat în felul urmãtor. Prin Legea nr. 139/1940, niºte bunuri au fost rechiziþionate. Rechiziþie însemna preluarea dreptului de folosinþã, nu a dreptului de proprietate. Proprietar a rãmas persoana de la care bunul a fost rechiziþionat. Aceste rechiziþii s-au fãcut în vederea pregãtirii rãzboiului ºi, ulterior, în timpul rãzboiului. Rãzboiul s-a terminat la 9 mai 1945, deci dupã 6 martie 1945, când s-a instalat Guvernul Groza.
Dupã 6 martie 1945 ºi chiar dupã 9 martie 1945, aceste bunuri au fost preluate, în totalitatea drepturilor lor, de cãtre stat, deci inclusiv dreptul de proprietate. Proprietarii lui au fost deposedaþi de dreptul de proprietate, care a fost transferat asupra statului. ªi pentru cã acest transfer al dreptului de proprietate a avut loc dupã 6 martie 1945, deci efectele nocive avute în vedere de aceastã lege din 1940 s-au produs dupã 1945, de aceea este nevoie ca referirea sã fie pãstratã.
Cu privire la ultimul aspect, ridicat de domnul senator Petre Ninosu, cã s-au plãtit despãgubiri, vã rog sã vedeþi cã în textele care reglementeazã prcoedura acestei legi existã douã faze, o fazã de conciliere ºi o fazã de judecatã. Acolo unde se va susþine sau unde se va dovedi cã s-au plãtit depãgubiri, fãrã îndoialã cã aceste imobile nu trebuie restituite proprietarului lor originar, pentru cã el a fost deja despãgubit. Aceasta este însã o chestiune care nu trebuie inclusã în textul legii aici, la art. 1, ci la textele de procedurã, ºi va fi o chestiune care se va reglementa cu ocazia soluþionãrii fiecãrui caz în parte. De aceea, comisiile sunt de pãrere cã textul va trebui sã fie votat aºa cum a ieºit din comisii.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Ninosu, aþi cerut din nouÉ V-aº ruga sã închidem discuþiile. Oricum, trebuie sã supunemÉ Oricum, supunem la vot aceastã formulare. Dacã ea treceÉ
Domnule preºedinte,
Toþi avem interesul sã elaborãm o lege corectã. Deci, pe de o parte, eu mulþumesc domnului preºedinte Rãsvan Dobrescu pentru cã mã confirmã. Mã confirmã în cele susþinute de mine, cã o categorie importantã din bunurile la care se referã Legea nr. 139/1940 asupra rechiziþiilor a avut procedura de trecere în proprietatea statului Ñ în proprietate, nu în folosinþã Ñ câtã vreme, pe drept cuvânt, domnul preºedinte Dobrescu reaminteºte procedura prevãzutã în Legea nr. 139/1940, de conciliere sau de atac la instanþã.
În legea asta, nu în Legea nr. 139, domnule senator.
ªi în Legea nr. 139 este o asemenea procedurã. Vã spun sigur.
Nu avem a discuta de ea.
DeciÉ sunt confirmat. Deci dacã existã bunuri pentru care au fost acordate juste despãgubiri, de ce sã nu le includem, printr-o menþiune, aici? Vã rog sã observaþi, deja se face o menþiune cu privire la Legea nr. 139, ”Legea nr. 139/1940 asupra rechiziþiilorÒÉ ”ºi nerestituiteÒ. Deci se face precizarea cã, în mod firesc, nu acoperã ºi situaþia celor care au fost restituite. Spune ”ºi nerestituiteÒ, pentru cã Legea nr. 139 este lege asupra rechiziþiilor, nu este lege asupra rechiziþiilorÉ ”ºi nerestituiteÒ.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnule senator, un moment! Vreau sã mã consult puþin, ca sã ºtiu ce rãspund. Am înþeles ce spuneþi dumneavoastrã.
Vã rog, domnule senator, continuaþi!
Deci, domnule preºedinte, atâta vreme cât este cuprinsã aceastã excepþie Ñ fireascã Ñ cã se referã la Legea nr. 139 asupra rechiziþiilor, dar se limiteazã asupra bunurilor care nu au fost restituite în mod firesc, tot în mod firesc, câtã vreme Legea nr. 139 avea ºi procedura exproprierii, atunci se face menþiunea ”Legea nr. 139/1940 asupra rechiziþiilor care nu au fostÉÒ Ñ între virgule sau între liniuþe Ñ ”Écare nu au fost restituite sau pentru care nu au fost acordate juste despãgubiriÒ. ªi atunci clarificãmÉ
Domnule senator, vã rog sã vã uitaþiÉ Iertaþi-mã cã intervin! Uitaþi-vã la art. 2É
Domnule preºedinte, numai o clipã!
Art. 2 pct. f), la alin. 1. Este expresã aceastã chestiune: ”Imobilele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziþiilorÉÒ
Domnule preºedinteÉ domnule preºedinteÉ
”É ºi care au fost restituite ori pentru careÉÒ
Domnule preºedinte, vã rog sã-mi acordaþi un credit profesional, pentru cã, practic, nu sunt în controversã nici cu ministrul justiþiei ºi nici cu preºedintele comisiei.
Vã rog.
Am preocuparea de tehnician de a elimina ºi aceastã categorie. Aveþi ceva împotrivã?
Deci din moment ce spun _in terminis_ cã nu se aplicã asupra celor restituite ºi am simþit nevoia sã spun ”nerestituiteÒ, atunci de ce nu vreþi sã introducem, între douã paranteze, între douã liniuþe, ca sã fie clar, ”nerestituite sau pentru care nu s-au acordat juste despãgubiriÒ? Pentru cã nu are nici o legãturã Ñ iertaþi-mã! Ñ cu art. 2. Mai mult decât atât, eu cred cã poate sã aibã legãturã, pentru cã ne gãsim la dispoziþii generale, ne gãsim în cadrul textelor de comandã ºi, prin excelenþã, art. 1 întotdeauna comandã întreaga lege, pentru cã atunci când mergi la dispoziþii generale, în
condiþiile în care vrei sã acorzi sensul cuvenit al oricãrei alte dispoziþii din lege, mergi, în trepte, la textele dispoziþiilor generale, pânã la alin. 1 ºi mai ales alin. 1. Deci am impresia cã aþi omisÉ
Am înþeles, domnule senator.
ªi, mai mult decât atât Ñ ºi am încheiat Ñ, trebuie sã fie clar cã noi nu facem nici un fel de discriminare între cei care sunt în þarã ºi cei care sunt în strãinãtate, pentru cã, vedeþi, din anexã rezultã cã s-au încheiat acorduri cu o mulþime de state Ñ cu 16 state Ñ pentru care cetãþenii acelor state au fost despãgubiþi pentru toate trecerile în proprietatea statului care i-au afectat în România. Deci sã fie trataþi cu aceeaºi monedã. Este un argument în plus.
Domnule secretar...
Vã rog, domnule senator Ciurtin.
Domnule preºedinte,
Domnule ministru,
Existã o situaþie deosebitã ºi observ cã nu este prinsã în lege.
În luarea mea de cuvânt la discuþii generale am încercat sã abordez aceastã problemã, dar, aºa cum este obiºnuit în Senatul României, când începi sã spui un adevãr, toatã lumea te huiduie.
Deci este problema în teritoriul vremelnic ocupat de horthyºti Ñ 1940 Ñ 1944. În perioada de dupã Marea Unire din 1918, ºtiþi procesele interminabile cu optanþii, purtate de Nicolae Titulescu la Curtea Internaþionalã de la Haga ºi la toate formele de justiþie internaþionalã.
O parte dintre aceºti cetãþeni români de origine maghiarã, care au plecat dupã 1918, o parte dintre ei au vândut românilor în perioada 1920 Ñ de altfel, prevãzut ºi prin reforma agrarã din 1920, dar nimeni nu ia în considerare acest lucru Ñ, din 1920 pânã în 1940 au fost efectuate vânzãri de clãdiri cãtre persoane fizice. Contractele acestea nu au fost însã înregistrate în Cartea funciarã. În perioada 1940Ñ1944 ºi, mai ales, prin Ordonanþa maghiarã nr. 1.440/1941, dupã instituirea dominaþiei horthyste într-o parte din Transilvania, actele de vânzare-cumpãrare ºi cele care au fost scrise în Cartea funciarã au fost anulate, au fost distruse ºi au fost înregistraþi în Cartea funciarã vechii proprietari maghiari. Sunt acte samavolnice. Eu vã aduc, domnule secretar de stat,... domnule preºedinte de ºedinþã, aici sunt cercetãrile mele la Arhiva Cluj... Spre documentare vã dau aceste patru capitole.
Prin urmare, am spus, dintru început, ºi din luarea mea de cuvânt, în discuþiile generale, trebuie sã ºtiu statutul juridic al acestor clãdiri, pentru cã actele, deci, au fost distruse prin hotãrâri samavolnice, românii care au fugit din teritoriul ocupat din faþa horthysmului, bunurile lor au fost considerate ca abandonate ºi au trecut din nou în proprietatea vechilor proprietari, care, prin acte de vânzare-cumpãrare, sunt ale proprietarilor ºi ale urmaºilor români.
Dumneavoastrã cuprindeþi sau nu cuprindeþi aceastã chestiune în aceastã lege?! Vã rog, nu vã jucaþi cu lucrurile acestea, pentru cã vom vedea la alte instituþii, dumneavoastrã spuneaþi cã o sã vinã o lege aparte cu privire la biserici º.a.m.d., la cutare ºi cutare... deci o sã vinã ºi asemenea acte legislative ºi o sã-mi facã mie impresia cã dumneavoastrã o sã daþi toate centrele oraºelor din Transilvania, o sã le daþi la vechii proprietari, cu toate cã nu le aparþin.
Mai mult decât atât, existã bunuri imobile, domnule secretar de stat Ñ ºi dumneavoastrã ºtiþi, cã sunteþi ardelean Ñ, care au fost construite din banul public. Ele au fost însã trecute în proprietatea altora tocmai prin aceastã metodã folositã prin Ordonanþa nr. 1.440 din 1941.
Deci vã rog, domnule secretar de stat, un jurist priceput, abil sã includã ºi aceastã problemã a statutului juridic al clãdirilor vândute în perioada respectivã ºi anulate aceste contracte ºi Cãrþile funciare din Transilvania în perioada regimului horthyst.
Vã mulþumesc foarte mult.
Vã rog, domnule senator, sunteþi ultimul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnilor colegi, vã rog sã înþelegeþi cã aceste articole sunt articolele fundamentale care dau toatã structura, pentru cã dupã aceea intrãm în procedurile respective, nu putem chiar aºa sã le depãºim pânã nu lãmurim câteva chestiuni. Sunt articolele-pilot ale întregii legi... dupã aceea... o sã vedeþi, începând cu art. 2 încep lãmuririle...
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Având în vedere cã ºi astãzi, ºi în mai multe rânduri, s-au fãcut referiri la anumite situaþii, aº dori sã mã refer la Legea nr. 260 din martie 1945 care se referã la legislaþia aplicabilã în Transilvania de Nord, precum ºi la drepturile dobândite în acest teritoriu în timpul ocupaþiei ungare.
În art. 2... ºi citesc trei articole, ca sã fie clarã situaþia... în art. 2 se prevãd urmãtoarele: ”Prin derogare de la dispoziþiile art. 1, actele sãvârºite ºi drepturile dobândite în Transilvania de Nord între 30 august 1940 ºi 25 octombrie 1944, în conformitate cu legile puse în vigoare de puterea ocupantã, vor fi respectate dacã nu sunt contrare ordinii publiceÒ.
Art. 8 Ñ ”În materie civilã sau comercialã, hotãrârile judecãtoreºti sau arbitrare pronunþate în Transilvania de Nord, în timpul ocupaþiunii, vor fi recunoscute ºi executate în acest teritoriu în condiþiunile prezentului articol, dacã prin legea de faþã nu se dispune altfelÒ.
Art. 19 alin. 2 Ñ ”Transmisiunile de drepturi efectuate în virtutea ordonanþelor sus-menþionate în alin.1Ò Ñ sunt enumerate aceste ordonanþe Ñ... ”în folosul statului maghiar sau al persoanelor juridice maghiare, precum ºi retransmisiunile acestor drepturi la subdobânditori sunt nule de dreptÒ.
Deci, domnule preºedinte, când se referã la o anumitã perioadã ar fi bine sã se cunoascã ºi reglementãrile care au fost luate...
Am înþeles, domnule senator, mulþumesc. Domnule secretar de stat Baias, s-a fãcut o propunere de cãtre domnul senator Ninosu, vã rog sã o comentaþi ºi cred cã, chiar dacã avem reglementarea aceea la punctul doi, dânsul are dreptate... dacã mergem chiar cu articolul prim, da... dacã putem... sigur cã da, vom respecta punctul dumneavoastrã de vedere, dar cred cã nu stricã...
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
Cred cã se poate accepta ideea, de vreme ce, oricum, este reluatã la art. 2 lit. f), de a se include ºi aici, între paranteze sau între liniuþe, cum sugera domnul senator Ninosu... ”ºi pentru care nu s-au plãtitÒ... cum scrie... Numai o clipã!...
Vã rog sã vã uitaþi pe text... Reveniþi la alin. 1, ca sã-mi spuneþi cu exactitate...
”... ºi pentru care nu s-au primit compensaþii echitabileÒ...
Unde!?... unde!?...
Lit. f)...
Nu, nu, eu vorbesc la art. 1, lãsaþi la lit. f)... Este vorba de art. 1 alin. 1, s-a cerut acolo o precizare care, de fapt, trimite, consolidat, la art. 2 pe f)...
## **Domnul Flavius Antoniu Baias:**
Tocmai de asta, domnule preºedinte de ºedinþã, încercam sã sugerez soluþia de mai sus, pentru cã referirea domnului senator Ninosu Ñ am înþeles eu Ñ s-a fãcut numai la Legea nr. 139/1940.
Or, în legãturã cu Legea nr. 139/1940, art. 2 lit. f) delimiteazã domeniul de aplicare al prezentei legi în privinþa bunurilor care au fãcut obiectul Legii rechiziþiilor, în felul urmãtor: ”...imobilele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziþiilor ºi care au fost restituite ori pentru care aceste persoane nu au primit compensaþii echitabile...Ò Este amendamentul admis de comisie...
## **Domnul Petre Ninosu**
**:**
Renunþ...
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
## Renunþaþi, da?
Exact asta v-am citat ºi eu, domnule senator, ºi atunci am spus ”bine, domnule, dacã o fi un dublaj...Ò nu e împotrivã... Bine, mulþumesc.
Asta înseamnã cã se menþine formularea aºa cum este. S-au fãcut niºte propuneri...
Domnilor colegi, fiþi atenþi, eu o sã supun alin. 1 votului dumneavoastrã, dacã el se voteazã cum este formulat... ## **Domnul Costicã Ciurtin**
**:**
De ce nu rãspunde domnul secretar de stat în legãturã cu problemele ridicate de mine?...
## **Domnul Voicu Valentin Glodean**
**:**
Procedurã, domnule preºedinte!
Am fãcut un amendament de eliminare... ºi mã surprinde cã intraþi în...
Care, domnule senator?... La alin.1?!...
Da, la alin.1...
Nu, la alin.2...
Domnul senator, îmi pare rãu, la alin. 2...
O fi, dupã marea ºtiinþã a domnului preºedinte al Comisiei juridice!... Dupã mine, este la alin. 1...
Ce sã mai repet, s-a notat, s-a ºi citit... eliminarea pãrþii de frazã ”...precum ºi pentru cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziþiilor ºi nerestituiteÒ...
Domnul senator, toatã discuþia a decurs cu totul altfel...
Bine, domnilor colegi, este aceastã propunere de eliminare...
De fapt, nu, pentru cã, dacã îl punem la vot, înseamnã cã se înfrâng celelalte, da?!... Dacã îl votaþi aºa cum e... bine...
Domnilor colegi, aþi auzit propunerea domnului coleg...
Înseamnã cã toatã discuþia care s-a fãcut... Dumneavoastrã înfrângeþi, excludeþi complet consecinþele unei legi... care au intrat ºi la nivelul anului 1945...
Care legi, domnule preºedinte, le înfrâng...?! Nu înfrâng nimica... e perfect juridic...
Domnul preºedinte al Comisiei juridice a mers pe argumentele mele ºi, în final, a tras o concluzie tocmai pe dos, ºtiu eu, cu o logicã care pe mine mã înspãimântã, domnule, ºi pe care eu o întâlnesc destul de des...
Problema este urmãtoarea: când a avut loc deposedarea de proprietate?!...
Dupã 1945...
ªi atunci ce cãutãm cu legea... ºi prin legea asta s-a deposedat sau prin alte abuzuri...
Domnule senator, îmi pare rãu, dar n-aþi înþeles problema.
Deci clãdirea a fost rechiziþionatã în baza legii din 1940, dar deposedarea de drepturi de proprietate s-a
fãcut dupã 6 martie 1945 ºi de aceea referirea la Legea nr. 139/1940 trebuie sã rãmânã în legea aceasta...
De altfel, însuºi domnul senator Ninosu ºi-a retras opoziþia faþã de...
Deci, domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pentru alin. 1.
Nu mai iau astãzi cuvântul, dar eu vreau sã fie lãmurit... în comisie... ªi în comisie am propus ºi domnul Ninosu a avut altã poziþie, azi a venit cu una mai de mijloc, deci pânã la urmã a cedat...
Dacã este sã luãm legea din 1940, care a fost, în aceastã privinþã a abuzurilor, o lege nevinovatã ºi normalã care existã în orice stat... cu atât mai mult într-o Europã care se pregãtea de rãzboi..., atunci sã luãm ºi alte legi... Sã zicem: toate imobilele trecute abuziv la stat dupã 1 septembrie, sã zicem, 1938 sau 27 iulie 1940 se restituie... dacã nu au fost trecute prin hotãrâri judecãtoreºti... Pãi de ce pentru unii aºa ºi aºa?!... Pãi, de ce extragem o anumitã lege ºi dãm într-o perioadã?!... ªi atunci gãsim o formulare totalã... asta e problema!... ºi am spus-o data trecutã... A fost un singur caz în România... o lege care s-a dat când a început rãzboiul, în 1941... în care anumite imobile, ale unor persoane, mã rog, sã zicem, etnic selecþionate, au fost preluate de stat, mã rog, menþinute în anumite condiþii, date aºa, ºi dupã rãzboi s-au restituit înapoi... a fost singurul caz...
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnule senator, am insistat, eu vã spun, sã ºtiþi, aritmetic, aºa cum este formularea articolului, el nu stricã, abia precizeazã în plus...
O precizare în plus nu stricã... Aþi propus eliminarea...
Domnilor colegi, regulamentul mã obligã sã supun mai întâi eliminarea. ”DaÒ înseamnã cã sunteþi de acord cu propunerea de eliminare a domnului senator, ”nuÒ, o respingeþi.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Da, iniþiatorul... pãi, ºi-a menþinut, a rãmas, aºa cum este textul formulat, ºi Comisia juridicã la fel... deci se menþin puntele de vedere.
Domnilor colegi, s-a propus aceastã eliminare. ”DaÒ înseamnã acord, ”nuÒ înseamnã respingerea eliminãrii. Vã rog, votul dumneavoastrã.
63 de voturi împotrivã, 13 voturi pentru, 3 abþineri, s-a adoptat.
Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã la alin. 1, aºa cum este el formulat. Vã rog sã votaþi.
67 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri, alin. 1 a fost aprobat.
## **Domnul Liviu Maior**
**:**
Domnule preºedinte, în salã sunt numai 46 de senatori. Vã rog, în numele grupului parlamentar, vã cer cvorumul.
Nu se poate sã facem o lege cu 46 de senatori în salã...
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
L-am mai fãcut o datã, domnule senator... Un moment... Deci la alin. 2 s-a fãcut urmãtoarea propunere, deci ”la acþiuni la societãþile comercialeÒ... formula cea mai bunã care a rezultat din discuþie... ”tranzacþionate pe piaþa de capitalÒ...
Poftiþi?!... Dacã sunt tranzacþionate sunt cotate... cã nu pot sã spun cotate... tranzacþionate...
Iniþiatorul este de acord cu aceastã completare?
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Astfel cum cunosc eu aceastã situaþie, încã sunt destul de puþine societãþi comerciale care sunt cotate fie pe piaþa organizatã de capital, fie pe piaþa bursierã, fie pe piaþa RASDAQ. Nu ºtiu dacã nu îngustãm destul de mult aria de aplicare a acestei mãsuri reparatorii, dar, fãrã sã fiu un specialist în acest domeniu, îndrãznesc sã exprim aceastã opinie. În ceea ce ne priveºte, susþinem textul astfel cum a fost adoptat de cãtre Camera Deputaþilor.
Am înþeles, vã mulþumesc. Comisia?
Comisiile sunt de acord cu propunerea pe care aþi fãcut-o. În legãturã cu celãlalt amendament, fãcut de domnul senator Virgil Popa, prin care... Dar nu ºtiu dacã acesta fãcea obiectul acestui alineat sau introducerea unui alineat nou... limitarea mãsurilor reparatorii... S-a rezolvat deja problema, nu mai este nevoie sã se modifice acest text pentru cã, la cererea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul ministru Valeriu Stoica a propus o modificare a textului iniþial al legii în sensul eliminãrii pasajelor care reglementau... dispoziþiilor care reglementau materia despãgubirilor ºi aceste texte au fost înlocuite cu alte texte prin care... veþi vedea, de la art. 37 încolo se va face o lege în termen de un an º.a.m.d.
Deci problema ridicatã de domnul senator Virgil Popa este deja rezolvatã prin textul care vã este supus atenþiei.
De la art. 37 în jos, domnule senator... acolo s-au corectat...
Dacã îmi îngãduiþi... art. 39, precis, domnule preºedinte...
Art. 39, precis, auziþi... aºa cã, haideþi sã pãstraþi observaþia pentru...
Domnule preºedinte, din moment ce ne aflãm la ”Dispoziþii generaleÒ care stabilesc cadrul general al legii, este nevoie sã stipulãm aici ca ...aici avem tezele generale, dincolo avem concretizãrile... deci este nevoie sã cuprindem în text aceastã prevedere...
Îmi cer scuze, a ridicat o problemã nouã domnul senator Virgil Popa, trebuie sã rãspund... deci ceea ce doreºte domnul senator Virgil Popa sã reglementãm acuum este o reglementare de principiu, cã aceste despãgubiri vor fi limitate. Or, soluþia de la art. 37 ºi urmãtoarele este alta, sã se facã în viitor o lege, deci
dupã ce se va pune în aplicare aceastã lege, în funcþie de cererile care se vor formula, se va vedea, se va estima, se va face un calcul la cât se ridicã despãgubirile ºi abia prin a doua lege se va vedea dacã despãgubirile pot fi acordate integral sau limitat.
Deci nu trebuie sã ipotecãm viitoarea reglementare de acest text propus de domnul senator Popa.
Domnul senator Szab—.
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Am sã mã refer la o chestiune de procedurã, fãrã a face vreo supoziþie sau vreo speculaþie în legãturã cu dorinþa unora sau altora de a fi sau a nu fi adoptatã aceastã lege.
Vã rog, domnule preºedinte, sã urmãriþi ºi sã respectaþi Ñ iertaþi-mã cã solicit acest lucru în mod imperativ Ñ prevederea cu privire la ordinea de prioritate a supunerii la vot a amendamentelor.
Dacã comisia are o anumitã formulare, atunci aceea se supune la vot. Orice fel de speculaþii sau alte asemenea intervenþii menite sã ofere o altã vitezã de adoptare a legii sunt foarte productive, dar revin la rugãmintea mea, domnule preºedinte, au prioritate amendamentele de eliminare, ºi respectiv are prioritate formularea comisiei, ºi dupã aceea restul.
Deci, rog colegii sã accepte aceastã chestiune. Vã mulþumesc.
Da, domnule senator, este ºi în conformitate cu art. 85, aºa am procedat.
Prin urmare, revenim. Am înþeles, comisia este de acord cu acest adaos, sintagma ”tranzacþionate pe piaþa de capitalÒ. Sunteþi în divergenþã cu iniþiatorul. Iniþiatorul a avut un cadru mai larg, mergând ºi pe ideea cã, de fapt, ar fi ºi un adaos în procedurile de privatizare. La asta v-aþi gândit, domnule senator? E corect ceea ce spun, da?
Soluþia propusã de dumneavoastrã este o soluþie de mijloc. Între textul adoptat de Camera Deputaþilor, care impune numai la societãþi comerciale rentabile, ºi textul adoptat de comisiile din Senat, care spune... societãþile comerciale, indiferent care...
Haideþi sã spunem aºa...
Deci ei socotesc cã soluþia pe care o propuneþi este o soluþie echilibratã ºi care poate fi acceptatã.
Sã zicem, da, cu prioritate ”tranzacþionate pe piaþa de capitalÒ..., ca sã nu le excludem pe celelalte... Sunteþi de acord, iniþiatorul?
Nu, nu...
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Nu, cã aº vrea ºi eu sã vãd cine poate sã-mi facã un calcul de rentabilitate ºi ce o sã fie în viitor... Nu, nu, fãrã rentabilitate... Aici ar veni aºa: ”acþiuni la societãþile comerciale, cu prioritate tranzacþionate pe piaþa de capitalÒ...
## **Domnul Petre Ninosu**
**:**
ªi lãsaþi trãznaia cu ”de rentabilitateÒ?!...
Nu, domnule, cã nu vreau sã le exclud pe celelalte... de întreprinderi bune... poate fi ºi un instrument de privatizare, de schimbare, dacã vreþi, prin intermediul acþionariatului... de proprietãþi... haideþi sã nu îngustãm... Aici iniþiatorul are dreptate...
Domnule senator, dar, vã rog, cu preciziunea la acest punct...
Domnule preºedinte, vreau sã vã dau un argument. Noi avem de fãcut compensãri, nu? Deci avem de dat o sumã de bani. Ei bine, dacã noi nu avem o valoare, o mãsurã... ªi care este aceastã mãsurã? Este preþul dat acestor acþiuni pe piaþã... pentru cã altminteri intrãm într-o chestiune subiectivã... piaþa celor necotate, ceea ce s-a întâmplat ºi la F.N.I.... or, preþul dat societãþilor comerciale cotate, preþul acþiunii este preþul pe piaþã, e un preþ foarte clar ºi, dacã trebuie datã o sumã de... se împarte la... Deci eu vã propun sã rãmânem la societãþi comerciale cotate.
Pãi, s-a votat...
Am înþeles, tocmai de aceea am ºi... Iniþiatorul, sunteþi de acord sã excludem aceastã chestiune?!...
Pãi, s-a adoptat, domnule preºedinte...
Spuneþi-mi dumneavoastrã, domnule senator, ce înseamnã alte bunuri...
Deci s-a dorit ca sã se lase multiple posibilitãþi de reparaþie...
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Daþi-mi un exemplu, domnule... bunuri ºi servicii...
## **Din salã**
**:**
...89.89.89...
E bine cã mai glumim, da...
Nu cotate... tranzacþionate pe piaþa de capital... cã asta... cã e RASDAQ... sau e Bursa...
Dacã sunt cotate, e clar, sunt cotate pe Bursã sau pe RASDAQ...
Am înþeles.
Deci, domnilor colegi, atunci alin. 2 completat, ”societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capitalÒ..., cã despre asta e vorba... nu cotate... trebuie sã fie tranzacþionate, nu-i de ajuns sã fie cotate...
Deci, vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi. Mã scuzaþi cã sunt foarte atent cu aceastã lege, pentru cã este de o importanþã extraordinarã.
Domnilor colegi, reþineþi, întâmplarea face cartela mea sã lipseascã...
Sunt 67 de voturi pentru, un vot împotrivã, patru abþineri, 72 în cap...
Alin. 3. Nu sunt observaþii. Vã rog, votul dumneavoastrã pe alin. 3. Domnul senator Buruianã, vã rog...
Mãsurile, prin echivalent, pot fi combinate, da...
Deci nu este cazul sã se discute decât... Aici legea are caracter general... Concret, pãrþile pot conveni... De exemplu, o închiriere, deci punerea la dispoziþie a unui spaþiu care este proprietatea societãþii comerciale... ºi compensarea sã fie socotitã în contul chiriei cuvenite... Este un exemplu...
Deci existã multiple posibilitãþi... nici nu are rost sã discutãm aici...
Nu stricã, cã nu le gãseºti... poate cã se vor crea niºte servicii de tezaur pentru treaba asta...
Alin. 3, vã rog, votul dumneavoastrã.
71 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere...
Din salã
#78773Listã!...
Vã dau lista, domnule, reþineþi... cartela mea nu s-a gãsit, cartela unui coleg, iar votul meu este votul meu... am ridicat, dar nu m-aþi urmãrit...
Vã rog, art. 1, în întregul sãu, dupã care vom face cvorumul...
A mai fost o propunere fãcutã, pe care aþi scãpat-o din vedere, ºi anume scoaterea din textul alin. 2 a formulãrii ”cu alte bunuri ºi serviciiÒ...
Iniþiatorul?
Domnule preºedinte, suntem o instituþie pe care trebuie sã o respectãm... ºi dumneavoastrã conduceþi aceastã instituþie acum, la ora asta...
E posibil, cu 50 de oameni în salã, sã votãm legi cu 72 ºi 73?!...
Haideþi, domnule, sã terminãm alin. 1 ºi dupã aceea fac prezenþa, domnule...
Domnule, tot colegii dumneavoastrã... cã au fost 77... ºi sã ºtiþi cã nu le mai dau nici o protecþie...
Nu se poate, domnule!...
Vã rog, art. 1, în întregul sãu, ºi repetãm cvorumul ºi-l voi face din jumãtate în jumãtate de orã... sunt absolut dispus... pânã disearã.
Dar ce sã votãm?!... Câþi votãm acuma?!...
Art. 1, în întregul sãu. Vã rog, votul dumneavoastrã...
Forþaþi nota, domnule preºedinte, ºi nu-i bine...
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 1...
Domnule preºedinte, iar o sã iasã 70 de voturi ºi nu sunt în salã oameni ca sã voteze...
E unul al meu, uitaþi, l-am pus de acum...
Lasã-l pe ãla, domnule, numãraþi aici câþi sunt în salã...
Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi... Exact 72, 71 cu al meu... un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat...
Vã rog, cvorumul, domnule secretar... ªi vã rog sã pregãtiþi ºi lista...
Domnule preºedinte, vã rog sã aveþi în vedere faptul cã acest articol nu a fost votat, nu a întrunit condiþiile regulamentare...
De ce, domnule senator?!...
Pentru cã nu-i corect!
Domnule, nu aþi adãugat votul meu. V-am spus de la începutul ºedinþei...
S-a fãcut fãrã cvorum... Cvorumul s-a cerut de cãtre reprezentantul grupului nostru...
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Aþi uitat ce aþi declarat la ºedinþa celor douã Camere?!... Ce înseamnã aplicarea _stricto sensu_ , ce înseamnã la virgulã?!.... Acum tot pe ãla îl invocãm!... Pãi!... Facem cvorumul, domnilor colegi, vã rog frumos... ºi vã spun, din jumate în jumate de orã, aºa o sã iau... cu regulamentul...
## **Domnul Paul Ghiþiu**
**:**
Pãi nu aveþi de ce sã-l facem acum, cã acum prezenþa a ieºit la cvorum...
Nu, dânºii au uitat cã eu am un vot care nu e în calculator, cã nu am cartela aici... ºi am spus-o de la începutul zilei, ca sã rãmânã în stenogramã...
|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |---|---| |Achim George<br>Aichimoaie Ionel|Ñ absent<br>Ñ prezent| |Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan|Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent| |Avarvarei Ioan<br>Avram Gheorghe|Ñ prezent<br>Ñ absent| |Badea Dumitru|Ñ absent| |Badea Nelu|Ñ absent| |Bãdiceanu Nistor|Ñ prezent| |Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail|Ñ absent<br>Ñ prezent| |Bãraº Ioan|Ñ prezent| |Blaga Vasile|Ñ absent| |Bleahu Marcian-David<br>Blejan Constantin|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Bogdan Florin|Ñ prezent| |Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei<br>Bold Ion|Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Brânzan Emilian<br>Bucur Corneliu|Ñ prezent<br>Ñ absent| |Bunduc Gheorghe|Ñ prezent| |Burghelea Ioan|Ñ absent| |Burtea Marcu|Ñ absent| |Buruianã Florin|Ñ prezent| |Caraman Petru|Ñ prezent| |Cataramã Viorel<br>Cãncescu Aristotel Adrian|Ñ prezent<br>Ñ absent| |Câmpean Teodor<br>Cârciumaru Ion<br>Cerveni Niculae|Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |Chiriacescu Sergiu|Ñ absent| |Ciurtin Costicã|Ñ prezent| |Clonaru Victor<br>Cotarcea Haralambie|Ñ prezent<br>Ñ absent| |Cozmâncã Octav|Ñ absent| |Crecan Augustin<br>Creþu Ioan|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Csap— Iosif<br>Dide Nicolae|Ñ prezent<br>Ñ absent| |Dima Emil|Ñ absent| |Dobrescu Rãsvan|Ñ prezent| |Dobrescu Vasile<br>Drãgulescu Iosif ªtefan|Ñ absent<br>Ñ prezent| |Dumitraºcu Gheorghe|Ñ absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|Ñ absent|
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/3.VII.2000
|Dumitrescu Ticu Constantin|Ñ prezent|Prahase Ioan Mircea|Ñ prezent| |---|---|---|---| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|Ñ absent|Preda Elena|Ñ absentã| |Fãniþã Triþã|Ñ absent|Preda Florea|Ñ absent| |Feldman Alexandru Radu|Ñ absent|Predescu Ion|Ñ absent| |Frunda Gyšrgy<br>Fuior Victor<br>Gabrielescu Valentin Corneliu<br>Gaita Doru<br>Gavaliugov Corneliu Dorin<br>Gãvãnescu Vicenþiu<br>Gheorghiu Costel<br>Gherman Oliviu|Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent|Predilã Marin<br>Prisãcaru Ghiorghi<br>Pruteanu George-Mihail<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>Roman Petre<br>Sava Constantin<br>Sãndulescu ªerban|Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent| |Ghiþiu Paul|Ñ prezent|Secrieru Dinu|Ñ absent| |Glodean Voicu Valentin|Ñ absent|Seres DŽnes|Ñ prezent| |**Din salã:**||Sersea Nicolae<br>Solcanu Ion|Ñ prezent<br>Ñ absent| |Prezent!||Spineanu Ulm Nicolae|Ñ prezent| |**Domnul Mircea Ioan Popa:**||Stãnoiu Mihaela-Rodica<br>Szab— K‡roly-Ferenc|Ñ absentã<br>Ñ prezent| |Glodean Voicu Valentin<br>Hajdœ MenyhŽrt G‡bor<br>Hauca Teodor<br>Haidu Dumitru<br>Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan<br>Iliescu Ion<br>Ion Vasile<br>Ionescu Cazimir Benedict|Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent|ªtefan Viorel<br>ªtireanu Octavian<br>Tambozi Justin<br>Tãrãcilã Doru Ioan<br>Timofte Alexandru-Radu<br>Tocaci Emil<br>Tudor Corneliu Vadim<br>Turianu Corneliu|Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |Ionescu-Quintus Mircea|Ñ absent|Ulici Laurenþiu|Ñ absent| |Juravlea Petru|Ñ prezent|Ungureanu Vasile|Ñ prezent| |Lãzãrescu A. Dan|Ñ prezent|Vasile Radu|Ñ absent| |Lšrinczi Iuliu|Ñ prezent|Vasiliu Constantin Dan|Ñ absent| |Maior Liviu|Ñ prezent|Vasiliu Eugen|Ñ absent| |Marcu Ion|Ñ absent|Vãcaru Vasile|Ñ absent| |Marin Dan Stelian|Ñ prezent|Vãcãroiu Nicolae|Ñ absent| |Marinescu Voinea Bogdan<br>Mark— BŽla|Ñ absent<br>Ñ prezent|Verest—y Attila<br>Vladislav Tiberiu|Ñ prezent<br>Ñ absent| |Matetovici Mihai<br>Meleºcanu Teodor Viorel<br>Mînzînã Ion<br>Moisin Ioan|Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent|Vornicu Sorin Adrian<br>Vosganian Varujan<br>Zavici Nicolae|Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |Mortun Alexandru Ioan<br>MŸller Constantin|Ñ prezent<br>Ñ absent|Cine a venit?|| |NŽmeth Csaba|Ñ prezent|Ardeleanu Ioan|Ñ prezent| |Nicolaescu Sergiu|Ñ absent|Burghelea Ioan|Ñ prezent| |Nicolai Marin|Ñ prezent|Oprea Andreiu|Ñ prezent| |Ninosu Petre|Ñ prezent|Bucur Corneliu|Ñ prezent| |Oprea Andreiu|Ñ absent|Frunda Gyšrgy|Ñ prezent| |Opriº Octavian<br>Paleologu Alexandru|Ñ prezent<br>Ñ prezent|**Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**|| |Panã Viorel Marian<br>Paºca Liviu Titus|Ñ absent<br>Ñ prezent|71, domnilor colegi.|| |Pãcuraru Paul|Ñ prezent|**Din salã:**|| |Pãtru Nicolae<br>Pãvãlaºcu Gheorghe|Ñ prezent<br>Ñ absent|Au mai venit!|| |Petrescu Mihai<br>Plãticã-Vidovici Ilie|Ñ prezent<br>Ñ absent|**Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**|| |Pop Ioan Sabin|Ñ prezent|Câþi sunt, domnilor colegi?|| |Pop Stelian Alexandru|Ñ prezent|Domnilor colegi, nu mai caut articolul, am dreptul,|| |Popa Mircea Ioan|Ñ prezent|întrerupem aici. Pauza, ca timp stabilit,|dureazã pân| |Popa Virgil|Ñ prezent|ora 14,00.|| |Popescu Dan Mircea|Ñ absent|Ne întâlnim la ora 14,00. Pãstrãm timpul.|| |Popescu Virgil|Ñ absent|ªefii de grupuri parlamentare, vã rog frumos,|| |Popovici Alexandru|Ñ prezent|mãsurile necesare sã putem continua.||
Domnilor colegi, nu mai caut articolul, am dreptul, deci întrerupem aici. Pauza, ca timp stabilit, dureazã pânã la ora 14,00.
ªefii de grupuri parlamentare, vã rog frumos, luaþi mãsurile necesare sã putem continua. |Bogdan Florin|Ñ prezent| |---|---| |Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei<br>Bold Ion<br>Brânzan Emilian<br>Bucur Corneliu Ioan|Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Bunduc Gheorghe|Ñ prezent|
Domnule preºedinte, nu vã supãraþi, sã anunþaþi Senatul cã dupã-amiazã nu este ºedinþã comunã, cã aºa s-a discutat, dar Birourile permanente au hotãrât cã nu este ºedinþã comunã dupã-masã.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Am spus cum am intrat în salã. Continuãm, este ºedinþã plen Senat.
Dupã prima foaie, este cvorum...
Repet, pentru cã am întrerupt-o la ora 12,00, ne întâlnim la ora 14,00, domnilor colegi.
|<br>inþã plen Senat.<br>Repet pentru cã am întrerupt-o la|<br>inþã plen Senat.<br>Repet pentru cã am întrerupt-o la|<br>inþã plen Senat.<br>Repet pentru cã am întrerupt-o la|<br>ora 1200 ne|Dupã prima foaie, este cvorum...|| |---|---|---|---|---|---| |,<br>âlnim la ora 14,00, domnilor colegi.|||,,|Burghelea Ioan<br>Burtea Marcu|Ñ prezent<br>Ñ absent| |**Din salã:**||||Buruianã Florin|Ñ prezent| |Nu este bine!||||Caraman Petru<br>Cataramã Viorel|Ñ prezent<br>Ñ absent| |**Domnul Ulm Nicolae**|**Spineanu:**|||Cãncescu Aristotel Adrian|Ñ absent| |De ce nu e bine?<br>uã ore.|Am|dat pauza reglementarã de||Câmpean Teodor<br>Cârciumaru Ion<br>Cerveni Niculae|Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |**Din salã:**||||Chiriacescu Sergiu|Ñ absent| |N-o sã avem cvorum.||||Ciurtin Costicã<br>Clonaru Victor|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |**Domnul Ulm Nicolae**|**Spineanu:**|||Cotarcea Haralambie<br>Cozmâncã Octav|Ñ absent<br>Ñ absent| |Atunci, la ora 13,00,|ca sã începem la ora 14,00, da?|||Crecan Augustin|Ñ prezent| |**Domnul Florin Buruianã:**||||Creþu Ioan<br>Csap— Iosif|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Eu pânã la 15,00 am ceva de fãcut.||||Dide Nicolae|Ñ absent| |N-o sã se adune, n-o sã||fie cvorum.||Dima Emil|Ñ absent| |**Domnul Ulm Nicolae**|**Spineanu:**|||Dobrescu Rãsvan<br>Dobrescu Vasile|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Domnilor colegi, pentru||o persoanã|eu trebuie sã...|Drãgulescu Iosif ªtefan|Ñ absent| |ntem chiar la limita...||||Dumitraºcu Gheorghe|Ñ absent| ||PAUZÃ<br>*|||Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Ticu Constantin<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter|Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent| ||*|*||Fãniþã Triþã|Ñ absent| |DUPÃ||PAUZÃ||Feldman Radu Alexandru<br>Frunda Gyšrgy|Ñ absent<br>Ñ prezent| |**Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**<br>Domnilor secretari de ºedinþã, pregãtiþi o listã de pre-<br>þã.||||Fuior Victor<br>Gabrielescu Valentin Corneliu<br>Gaita Doru<br>Gavaliugov Corneliu Dorin|Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |**Domnul Mircea Ioan**<br>Domnii senatori:|**Popa:**|||Gãvãnescu Vicenþiu<br>Gheorghiu Costel<br>Gherman Oliviu|Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |Achim George<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor|||Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent|Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin<br>Hajdœ MenyhŽrt G‡bor<br>Hauca Teodor|Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |Ardelean Ioan|||Ñ prezent|Huidu Dumitru|Ñ absent| |Avarvarei Ioan|||Ñ prezent|Ilie Aurel Constantin|Ñ absent| |Avram Gheorghe|||Ñ prezent|Ilie ªtefan|Ñ absent| |Badea Dumitru|||Ñ absent|Iliescu Ion|Ñ absent| |Badea Nelu|||Ñ absent|Ion Vasile|Ñ absent| |Bãdiceanu Nistor|||Ñ prezent|Ionescu Cazimir Benedict|Ñ absent| |Bãdulescu Doru Laurian|||Ñ absent|Ionescu-Quintus Mircea|Ñ absent| |Bãlãnescu Mihail|||Ñ prezent|Juravlea Petru|Ñ prezent| |Bãraº Ioan|||Ñ prezent|Lãzãrescu A. Dan|Ñ prezent| |Blaga Vasile|||Ñ absent|Lšrinczi Iuliu|Ñ prezent| |Bleahu Marcian-David|||Ñ prezent|Maior Liviu|Ñ absent| |Blejan Constantin|||Ñ prezent|Marcu Ion|Ñ absent|
De ce nu e bine? Am dat pauza reglementarã de douã ore.
Domnilor colegi, pentru o persoanã eu trebuie sã... Suntem chiar la limita...
Domnilor secretari de ºedinþã, pregãtiþi o listã de prezenþã.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/3.VII.2000
Marin Dan Stelian Ñ absent Marinescu Voinea Bogdan Ñ absent Mark— BŽla Ñ absent Matetovici Mihai Ñ absent Meleºcanu Teodor Viorel Ñ absent Mînzînã Ion Ñ absent Moisin Ioan Ñ prezent Mortun Alexandru Ioan Ñ prezent MŸller Constantin Ñ prezent NŽmeth Csaba Ñ prezent Nicolaescu Sergiu Ñ absent Nicolai Marin Ñ prezent Ninosu Petre Ñ absent Oprea Andreiu Ñ prezent Opriº Octavian Ñ absent Paleologu Alexandru Ñ absent Panã Viorel Marian Ñ absent Paºca Liviu Titus Ñ absent Pãcuraru Paul Ñ prezent Pãtru Nicolae Ñ absent Pãvãlaºcu Gheorghe Ñ absent Petrescu Mihai Ñ prezent
## **Domnul Gheorghe Pãvãlaºcu**
**:**
Prezent!
Da.
|Da.|| |---|---| |Drãgulescu Iosif|Ñ prezent| |Pãvãlaºcu Gheorghe|Ñ prezent| |Plãticã-Vidovici Ilie|Ñ absent| |Pop Ioan Sabin|Ñ absent| |Pop Stelian Alexandru|Ñ prezent| |Popa Mircea Ioan<br>Popa Virgil|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Popescu Dan Mircea|Ñ absent| |Popescu Virgil|Ñ absent| |Popovici Alexandru<br>Prahase Ioan Mircea|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Preda Elena|Ñ absentã| |Preda Florea|Ñ absent| |Predescu Ion|Ñ absent| |Predilã Marin|Ñ absent| |Prisãcaru Ghiorghi|Ñ prezent| |Pruteanu George-Mihail<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|Ñ absent<br>Ñ prezent| |Roman Petre|Ñ absent| |Sava Constantin|Ñ absent| |Sãndulescu ªerban<br>Secrieru Dinu|Ñ prezent<br>Ñ absent| |Seres DŽnes|Ñ prezent| |Sersea Nicolae|Ñ absent| |Solcanu Ion|Ñ absent| |Spineanu Ulm Nicolae|Ñ prezent| |Stãnoiu Mihaela-Rodica|Ñ absentã| |Szab— K‡roly-Ferenc|Ñ prezent| |ªtefan Viorel|Ñ prezent| |ªtireanu Octavian|Ñ absent| |Tambozi Justin|Ñ prezent| |Tãrãcilã Doru Ioan|Ñ absent|
|Timofte Alexandru-Radu|Ñ absent| |---|---| |Tocaci Emil|Ñ prezent| |Tudor Corneliu Vadim|Ñ absent| |Turianu Corneliu|Ñ absent| |Ulici Laurenþiu<br>Ungureanu Vasile<br>Vasile Radu|Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent| |Vasiliu Constantin Dan<br>Vasiliu Eugen<br>Vãcaru Vasile<br>Vãcãroiu Nicolae<br>Verest—y Attila<br>Vladislav Tiberiu<br>Vornicu Sorin Adrian<br>Vosganian Varujan<br>Zavici Nicolae|Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |Fuior Victor|Ñ prezent|
Suntem în cvorum. Art. 2 alin. 1.
Din salã
#93385Câþi suntem?
72 cu mine. Haideþi sã discutãm. Art. 2 alin. 1.
Vã rog, domnule senator.
Vã rog sã discutãm mai în surdinã, domnilor colegi, sã pot auzi ºi eu ce mi se spune.
Putem face la toate literele? Cum o luaþi, pe litere sau cum?
Mergem pe alin. 1, punct cu punct, a), b), c) ºi aºa mai departe.
Deci la art. 2 alin. 1 lit. 1... Staþi un pic!
Haideþi s-o facem prin strigare, domnule senator. La lit. a) e ceva?
Da, da, da. Noi avem aici o reformulare.
La lit. a)?
Da, da, da.
”Imobilele preluate fãrã respectarea prevederilor legale în vigoare la data preluãrii, precum ºi cele preluate fãrã temei legal...Ò
Lit. a) este alta. Lit. a) este ”Imobilele naþionalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru naþionalizarea...Ò ºi aºa mai departe.
Pãi tocmai asta este, cã noi am reformulat aceastã literã ºi am spus cã includerea Legii nr. 119/1948 printre actele abuzive nu are bazã juridicã, întrucât acel act s-a fundamentat pe dispoziþiile constituþionale în vigoare la acea datã.
ªi atunci forma pe care noi dorim s-o dãm lit. a) este urmãtoarea: ”Imobilele preluate fãrã respectarea prevederilor legale în vigoare la data preluãrii, precum ºi cele preluate fãrã temei legal prin acte de dispoziþie ale organelor locale ale puterii sau ale administraþiei de statÒ.
Acesta a fost propus Comisiei juridice.
Da, da. Pãcat cã aici, în raport, dacã se fãcea un raport cum trebuie, ar fi trebuit trecute ºi amendamentele ºi atunci nu mai era nici un fel de problemã.
Da. Alt punct de vedere la punctul a). Domnul senator Tocaci.
## Domnule preºedinte,
Uniunea Forþelor de Dreapta a depus un amendament Ñ a depus multe amendamente, dar mã refer la unul anume Ñ care nu a fost acceptat de comisie, care este la art. 2 alin. 1 lit. a), cerându-se ca acest alineat ºi aceastã literã sã sune în felul urmãtor: ”Imobilele naþionalizate prin Legea nr. 119 din 1948 pentru naþionalizarea întreprinderilor industriale bancare, de asigurãri miniere, de transporturi ºi imobilele naþionalizate în temeiul Decretului nr. 92/1950, precum ºi cele trecute în proprietatea statului fãrã titluÉÒ, adicã elementul nou este includerea Decretului nr. 92/1950.
Aºa cum am spus, amendamentul a fost depus la comisie, dar se pare cã nu a fost agreat de comisie.
Deci prin Legea nr. 119 ºi Decretul... ar trebui... pentru...
E vorba de Decretul nr. 92/1950.
Alte observaþii cu privire la punctul a? Nu mai sunt. Iniþiatorul, aþi auzit cele douã amendamente.
Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Susþinem textul aºa cum a fost adoptat de cãtre comisie ºi el coincide cu textul iniþiatorului ºi textul adoptat de cãtre Camera Deputaþilor.
Comisiile?
Comisiile nu sunt de acord cu cele douã amendamente.
Referitor la amendamentul domnului senator Virgil Popa, vreau sã vã spun cã dânsul nu are dreptate decât în parte, ºi anume este dreptul statului sã naþionalizeze anumite bunuri imobile în anumite condiþii ºi legea propriu-zisã, Legea nr. 119/1948, a fost o lege care respecta prevederile democratice, în sensul cã se dispunea naþionalizarea, se dispunea plata unor despãgubiri, dar Ñ ºi aici intervine abuzul statului comunist Ñ despãgubirile nu au fost niciodatã plãtite ºi de aceea a fost necesar sã includem imobilele naþionalizate prin aceastã lege la lit. a).
În ce priveºte amendamentul domnului senator Tocaci, disputa între noi nu este de fond, pentru cã ºi U.F.D. ºi noi suntem de acord cã Decretul nr. 92 trebuie sã facã obiectul acestei legi, numai cã noi nu l-am amplasat la lit. a) ci la lit. g). Dacã vã uitaþi la lit. g) o sã vedeþi cã acolo figureazã. E adevãrat cã este un text mult mai general, nu este o referire specialã la Decretul nr. 92, dar este cuprins ºi acest decret în tot acel ansamblu de legi care nu respectã normele democratice.
Deci, prin aceastã sintagmã, aºa cum este definit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 213/1998, da?
Exact. Pentru cã Decretul nr. 92, deci art. 6 din Legea nr. 213/1998 prevede trei norme legale care trebuie sã fie respectate: Constituþia, tratatele internaþionale ºi legile civile. Era suficient ca una singurã din aceste norme sã nu fi fost respectatã, pentru ca sã fie deposedare ilegalã. Or, Decretul nr. 92 nu respectã nici Constituþia, nici tratatele, nici legile.
Domnul senator Gyšrgy Frunda.
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Susþin ºi eu varianta celor douã comisii. ªi, dacã îmi permiteþi, aº adãuga un lucru: din 1948 ºi pânã în decembrie 1989 au apãrut acte normative nenumãrate. Unele au fost publicate, altele nu au fost publicate. Pe baza acestor acte normative, uneori chiar pe baza unor simple decizii sau circulare de ordin intern, imobilele au fost naþionalizate sau trecute în proprietatea statului, cu un alt titlu. Este imposibil, din punct de vedere juridic, ca toate aceste acte normative, generale sau particulare, sã fie trecute într-o lege.
De aceea, s-a gãsit varianta art. 6 din Legea nr. 213/1998, care este reiteratã în lit. g) a alin. 2 ºi care acoperã absolut toate situaþiile date, absolut toate actele normative pe baza cãrora anumite imobile au fost trecute în proprietatea statului. Fiind de acord în principiu ºi fiind de acord cu faptul cã cei doi colegi s-au gândit la aceste acte normative, trebuie sã arãtãm cã lit. g) este acoperitoare ºi nu se poate gãsi o soluþie exhaustivã de înºirare a tuturor actelor normative.
De aceea, vã propun sã acceptaþi varianta lit. g) din acest art. 2.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Da, mulþumesc.
Domnilor colegi, de acord cu dumneavoastrã. Atunci
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Cu privire la lit. b).
Vã rog, domnule senator Petru Caraman.
Deci lit. b) este formulatã aºa: ”Imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreºti de condamnare pentru infracþiuni de naturã politicã, prevãzute de legislaþia penalã, sãvârºite ca manifestare a opoziþiei faþã de sistemul totalitar comunistÒ.
Doresc sã spun cã, mai ales în ultima perioadã, au fost o serie de înscenãri, adicã de procese cu caracter penal, formal, dar, în realitate, raþiunea era politicã.
Aºa cã poate ar trebui adãugat ”ɺi înscenãriÉÒ sau ceva de genul acesta.
Da, mulþumesc. Alt punct de vedere?
Domnul senator Popa Virgil. Este amendamentul Grupului parlamentar al P.D.S.R.
Da, domnule preºedinte.
Deci noi propunem ca lit. b) sã aibã urmãtoarea formulare:
”Imobilele preluate de stat prin confiscarea averii, dacã s-a anulat, potrivit legii, hotãrârea judecãtoreascã de condamnare a proprietarului pentru infracþiuni de naturã politicã prevãzute de legislaþia penalã, în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989Ò.
Motivaþie: lit. b), aºa cum este formulatã, este în contradicþie cu obiectul reglementãrii, aºa cum rezultã din titlul acesteia, ºi se referã numai la imobile, pe când lit. b) are toate categoriile de bunuri imobile ºi mobile.
Vocaþie la restituire nu pot avea decât foºtii proprietari sau urmaºii acestora, în cazul în care hotãrârile judecãtoreºti de condamnare pentru infracþiuni politice au fost desfiinþate potrivit procedurilor judiciare.
Da, am înþeles. Mã surprinde amendamentul preluat de la dumneavoastrã, deci de la Grupul parlamentar al P.D.S.R. În fine. ªi ea este în concordanþã cu titlul. Sã nu uitãm cã, dacã tot trecem în lege, înseamnã cã, de fapt, reproduci în titlu. De aceea l-am ºi lãsat la sfârºit.
ªi care reglementeazã exact perioada de care vorbiþi. În fine.
Alte puncte de vedere? Nu mai sunt. Iniþiatorul.
Susþinem varianta comisiei, domnule preºedinte de ºedinþã.
Vã mulþumesc.
Comisia?
Comisiile îºi menþin punctul de vedere. Amendamentul P.D.S.R. a fost respins, acesta, susþinut de domnul senator Popa Virgil. A fost respins cu motivarea cã s-au declarat mult prea puþine recursuri în anulare împotriva hotãrârilor de condamnare politicã. ªi, pe de altã parte, pedeapsa complementarã a confiscãrii averii a fost scoasã din Codul penal. Deci, în momentul de faþã, nu mai existã aceastã pedeapsã.
În schimb, a fost admis un alt amendament al Grupului parlamentar al P.D.S.R. Dacã vã uitaþi, comparativ, la textul Camerei Deputaþilor ºi la textul adoptat în cele douã comisii ale Senatului, o sã vedeþi cã, la început, diferã primul cuvânt.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Da, este adevãrat.
Deci vãd cã nu mai sunt alte observaþii.
Domnilor colegi nu îmi rãmâne decât sã
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Punctul c).
Domnul senator Emil Tocaci.
Da. Din nou îmi fac datoria sã vã aduc la cunoºtinþã un amendament depus de U.F.D. ºi, de asemenea, neagreat de comisie.
Propunem ca lit. c) a acestui alin. 1 din art. 2 sã sune astfel:
”Imobilele donate statului sau altor persoane juridice, în baza unor acte normative speciale ale puterii totalitare comuniste sau cu încãlcarea prevederior legale în vigoare la acea datã, privind consimþãmântul valabil exprimatÉÒ
Ceea ce adãugãm este acest ”sau cu încãlcarea prevederilor legale în vigoare la acea datã privind consimþãmântul valabil exprimatÒ.
Acest amendament a fost depus la comisie ºi, aºa cum a fost ºi cazul anterior prezentat de mine, nu a fost agreat.
Vã rog sã îl supuneþi votului, domnule preºedinte.
Da. Vã rog, domnule senator Voicu Glodean, aveþi cuvântul!
Domnule preºedinte, o problemã care s-a discutat în comisie, dar care, datoritã agitaþiei, la timpul sãu, când s-a discutat, s-a scãpat din vedere ceva din ceea ce am susþinut eu atunci.
Sunt de acord cu textul, aºa cum este formulat ºi modificat în comisie, la propunerea P.D.S.R. Însã, în final, vreau sã se adauge: ”Pentru acþiunea în anulare, termenul curge de la data publicãrii prezentei legiÒ.
Dacã observaþi dumneavoastrã, altfel nu ar avea rost tot articolul ºi acest lucru s-a discutat în comisie. Sunt surprins. Eu credeam cã existã.
Din salã
#104659”Éde la data intrãrii în vigoare a prezentei legiÒ.
Mã rog, ”Éde la intrarea în vigoareÒ. Corectez: ”Éde la intrarea în vigoare a prezentei legiÒ.
De ce? Aici se vorbeºte de acþiunea în anulare. Deci este o nulitate relativã, care are un termen de prescripþie de trei ani, care a trecut demult, de la revoluþie, chiar dacã o luãm. Sau acþiunea în constatarea nulitãþii, unde este o acþiune de naturã mai publicã, absolutã, cum îi spunem noi, care este imprescriptibilã.
Deci pentru acþiunea în anulare solicit ca termenul sã curgã ”Éde la data promulgãrii prezentei legiÒ. Altfel, toatã prevederea nu are nici o raþiune.
Da, am înþeles.
Domnul senator Boilã Matei.
ªi, dupã aceea, domnul senator Frunda Gyšrgy ºi domnul senator Popa Virgil.
Domnule preºedinte,
Într-adevãr, punctul b) rezolvã o problemã importantã. Au fost nenumãrate cazuri în care s-au fãcut presiuni pentru ca sã fie donate lucrurile, presiuni politice, ºi oamenii au cedat la aceste presiuni. Dar cunosc foarte multe situaþii în care s-au fãcut exact aceleaºi presiuni nu pentru ca sã fie donate, ci ca sã fie vândute. Forma, pentru ei, conta foarte puþin. Cã era sub forma donaþiunilor sau vânzãri pe niºte sume derizorii, erau fãcute aceleaºi presiuni.
Deci cred cã ar fi bine sã se treacã aici ”Éimobilele donate sau vândute statuluiÒ, pentru cã aºa s-a întâmplat. Au fost presiuni ca sã fie vândute pe un pachet de þigãri sau chiar pe terenuri.
Da. Domnul senator Gyšrgy Frunda.
## Domnule preºedinte,
Pledez pentru varianta comisiilor, cu adãugirea domnului senator Glodean. Din punct de vedere al tehnicii
juridice este bine sã se prevadã cã termenul de prescripþie curge pentru viitor. Pentru cã, altfel, se dã naºtere unei interpretãri diferite de cãtre practicienii dreptului.
Dar partea finalã a lit. c), care prevede cã, la cererea donatorului care trebuie sã cearã, pe cale juridicã, constatarea nulitãþii, este suficientã pentru acoperirea viciului de constatare la care fãcea referire domnul senator Tocaci.
Din pãcate, vânzarea imobilelor nu se poate introduce la acest alineat, în primul rând pentru cã este vorba de donaþie. Vânzarea este cu totul alt regim juridic. În al doilea rând, pentru cã vânzãrile, în marea majoritate, au fost de bunã-credinþã sau schimburile au fost de bunãcredinþã fie în interes public, fie pentru urbanizare ºi aºa mai departe. ªi s-ar deschide o cutie a Pandorei, care ar fi greu de stãpânit, ulterior.
De aceea, cu regret, nu pot fi de acord cu propunerea distinsului senator Boilã. Vã mulþumesc.
## Mulþumesc ºi eu.
Domnul senator Popa Virgil. Apoi, domnul senator Burghelea Ioan.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Noi dorim ca aceastã literã c) sã aibã o formã cât se poate de sinteticã ºi de clarã, care ar îngloba, în majoritate, propunerile care au fost fãcute de colegii noºtri. ªi noi am dori ca lit. c) sã aibã urmãtoarea redactare: ”...imobilele donate statului, dacã s-a admis acþiunea de nulitate a donaþiei, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilãÒ.
Da. Domnul senator Burghelea Ioan.
## Domnule preºedinte,
## Onoraþi colegi,
În continuarea logicii domnului coleg Frunda, gândindu-mã la o instituþie din dreptul civil care se cheamã simulaþie, cred cã s-ar putea adãuga sintagma: ”...imobile donateÒ... sau ”...prin donaþii simulateÒ... Pentru cã, acolo unde este o vânzare care, în realitate, nu a fost vânzare, pe calea unei acþiuni în declararea simulaþiei se poate dovedi cã, de fapt, a fost o donaþie în realitate.
Vã mulþumesc.
Deci propuneþi ”...imobile donate statului...Ò sau ”...prin simulaþieÒ...
Sau ”...prin donaþii simulate...Ò.
Aº propune eu o altã redactare.
Vã rog, domnule senator Frunda.
Dacã îmi dã voie domnul coleg Burghelea, aº propune, atunci: ”...imobile trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, prin donaþii directe sau simulate...Ò. ªi textul curge.
De acord ºi cu aceastã formulare.
Iniþiatorul.
De acord cu formularea domnului senator Frunda.
De acord.
Domnul senator Popa Virgil, vã rog.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Formularea fãcutã de domnul senator Frunda extinde prea mult intenþia iniþiatorului în abordarea acestui fenomen specific literei la care ne referim noi, adicã lit. c).
De aceea, socotesc cã nu ne putem extinde în aceastã formulare propusã de domnul senator Frunda.
Este bine sã rãmânã aºa cum am propus-o noi, pentru cã, în mod sintetic, rãspunde intenþiei celor care au propus proiectul.
Domnul senator Gyšrgy Frunda.
Dacã îmi permiteþi sã rãspund, domnule preºedinte, cred eu cã nu se lãrgeºte sfera de aplicare a lit. c), pentru cã rãmânem exclusiv în domeniul donaþiilor ºi lãsãm la latitudinea instanþelor judecãtoreºti sã stabileascã dacã un contract, sub un alt titlu, este sau nu donaþie deghizatã. Aceasta este ºi o practicã, constanþa instanþelor. De fapt, noi nu facem altceva decât sã înlãturãm un dubiu ºi sã numim copilul pe numele sãu adevãrat, sã spunem: ”Da, domnule, instanþele judecãtoreºti vor cerceta dacã un act de vânzare-cumpãrare, de exemplu, a fost o donaþie simulatã sau nuÒ.
Dacã nu introducem acest amendament, dupã pãrerea mea, ºi atunci cetãþenii vor putea sã introducã asemenea acþiuni la instanþele judecãtoreºti. Eventual, practica va fi diferitã. Pentru ca sã avem o practicã unitarã, aceeaºi în toatã þara, cred cã acest amendament... a cãrui paternitate nu mi-o atrag, este a domnului senator Burghelea ºi îl felicit, pentru cã este o idee foarte bunã.
Eu am propus doar redacþional acest text. Eu cred cã este foarte bunã ºi vine pentru o practicã unitarã a jurisdicþiei din România.
Mulþumesc.
Mulþumesc.
Domnul senator Rãsvan Dobrescu ºi dupã aceea domnul senator Brânzan.
## Domnilor colegi,
În timpul regimului comunist au fost deposedaþi oameni de imobilele lor, iar aceste deposedãri au fost mascate în donaþii. A existat chiar o lege, un decret, care reglementa aceste donaþii. În realitate, nu este vorba de donaþii, pentru cã în raportul juridic de donaþie donatorul doneazã de bunãvoie. Aici s-au inversat lucrurile: donatorul, adicã beneficiarul donaþiei, l-a deposedat, în mod miºelesc, pe proprietar, pe adevãratul proprietar. ªi problema este, dacã noi vrem sã facem astãzi dreptate, ºi cu privire la aceastã categorie de tâlhãrii sãvârºite de statul comunist. ªi atunci, dacã sunteþi... este o chestiune de voinþã politicã, vrem sã facem dreptate în aceastã privinþã sau nu vrem sã facem dreptate? ªi dacã vrem sã facem dreptate, cea mai bunã formulare este cea propusã de domnul senator Frunda, pentru cã acoperã toate cazurile, ºi atunci când este vorba de o donaþie care, aparent, respectã voinþa donatorului, dar în realitate o încalcã ºi a fost fãcutã prin presiuni, a fost obþinutã prin presiuni, ºi atunci când este vorba de donaþii simulate.
Problema este cã trebuie sã avem puterea de caracter sã privim lucrurile în faþã ºi sã ne hotãrâm odatã dacã vrem sã facem dreptate sau dacã vrem sã ne facem cã facem dreptate.
ªi vã rog sã primiþi, de aceea, formularea propusã de domnul senator Frunda.
Domnul senator Emilian Brânzan.
În primul rând, nu existã, dupã câte ºtiu eu, noþiunea de ”donaþii simulateÒ, ci noþiunea de ”donaþii deghizateÒ. Aºa prevede legislaþia civilã.
În al doilea rând, consider cã textul, aºa cum a venit de la comisie, este perfect, pentru cã mai jos se explicã, ºi anume cã este vorba de: ”...precum ºi alte imobile donate statului, dacã s-a admis acþiunea în anulare sau în constatarea nulitãþii donaþieiÒ. Pãi, în caz de ”donaþii deghizateÒ, sigur cã se admit astfel de acþiuni în anulare sau de constatare a nulitãþii. Or, dacã aici impunem ºi acele ”donaþii deghizateÒ, ar însemna sã restrângem, într-un fel, sfera acestora numai, pentru cã imobilele care au fost donate, sub orice formã, se înþelege, asupra cãrora s-a pronunþat o hotãrâre judecãtoreascã de anulare sau de constatare a nulitãþiiÉ deci sunt cuprinse ºi aceste categorii.
Eu cred cã textul trebuie lãsat aºa cum a venit de la comisie. S-a discutat aceastã problemã în cadrul comisiei ºi s-a ajuns la aceastã soluþie.
Mulþumesc.
Domnul senator Costicã Ciurtin.
Domnule preºedinte, deci m-am pronunþat întotdeauna pentru aceastã lege, dar legea îmi face impresia cã începe cã devinã ºi sã fie formulatã pe articole ºi pe subarticole, pe paragrafe foarte ambiguu, pentru cã... vedeþi dumneavoastrã care este scopul. Legea aceasta este fãcutã, în speþã, de avocaþi. Avocaþii sunt aici, în Senatul României, ºi ambiguitatea legii este determinatã de meseria Domniilor lor. Normal cã, dupã ce va fi promulgatã, dânºii vor fi cei care vor profita, pentru cã vor veni 100 sau 200.000 de proprietari, care îºi vor cere casele, pe drept. ªi atunci, vor înota în ambiguitatea legii ºi vor trena procesele un an, doi, trei, câþi bani are ºi de câþi dispune respectivul. De exemplu, un coleg îmi face semn cã nu este adevãrat, pentru cã ºi în partea aceea sunt destui avocaþi care se ocupã cu problema aceasta. ªi toate legile fãcute de avocaþi, în Senatul României, sunt pentru acest lucru. Uitaþi-vã ºi Legea ”LupuÒ dacã nu este fãcutã numai pentru avocaþi! ªi numai pentru ei.
Domnilor, lãsaþi articolul aºa cum a venit, mãcar cã este mai explicit. Lãsaþi-l aºa cum a venit în forma iniþialã!
ªi, dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, întreb pe domnii avocaþi: câte dintre procesele pe care le-au avut cu vânzãri fictive, sub formã de donaþii sau simulate, au cercetat dupã 1989? Pentru cã fenomenul acesta este extraordinar de bine implementat în mediu. Câte s-au vândut ºi se vând ºi astãzi, sub formã mascatã, numai dânºii ºtiu. Dar aici este un semn de întrebare, dacã se apleacã asupra acestor contracte de vânzare-cumpãrare fictive sau nu. Depinde de cât primesc pentru a spune sau nu a spune adevãrul în faþa instanþei.
Domnule preºedinte, dreptul la replicã!
Domnul senator Gyšrgy Frunda.
Domnule preºedinte, ca principiu, ºi la problema aceasta nu voi mai reveni, nu sunt numai avocaþi în sala aceasta, sunt ºi Ciurtini. Unii înþelegem, alþii, nu.
A doua problemã: de ce m-am referit la acte simulate ºi nu la donaþii deghizate.
Domnul coleg avocat Ñ ºi i-o spun dânsului Ñ are dreptate, dar când vorbim de ”donaþii deghizateÒ ele au un scop precis, sã apere pe cineva, de exemplu, pe moºtenitori, când se face o donaþie deghizatã sau altceva. Aici este vorba de altceva, nu este vorba de donaþie deghizatã, ci este vorba despre un act civil simulat care ascunde o donaþie.
De aceea am propus acest lucru ºi îmi menþin propunerea. S-ar putea sã folosim ”donaþiiÒ sau ”alte acte juridice simulateÒ. Este posibil, dacã vã place, aºa, pentru acurateþe juridicã, dar cred cã vorbim despre douã lucruri diferite. Deci ”donaþiile deghizateÒ sunt o categorie juridicã determinatã, care are ca scop apãrarea unor categorii juridice care pot fi dejucate prin ”donaþii deghizateÒ. Nu la ele ne referim în legea aceasta. În aceastã lege ne referim la alte acte, cum ar fi contractele de vânzarecumpãrare, de exemplu, care ascund, ele însele, un act
deghizat în favoarea statului, datoritã preþului derizoriu, felului în care s-a plãtit, neplãþii ºi aºa mai departe.
De aceea, eu cred cã textul, aºa cum l-am propus eu, este clar ºi înlãturã...
Cu ”donaþii simulateÒ, da?
Exact. Actul civil simulat înseamnã actele civile simulate, înseamnã douã acte sau un act, un al doilea act care clarificã înþelesul primului act. Deci înseamnã cã eu, persoana A, închei cu persoana B, fie persoanã fizicã, fie persoanã civilã, un act juridic ºi între noi este un act secret simulat, care aratã cã, în cazul în care actul prim nu îºi are finalitatea, atunci al doilea act, cel simulat, îºi va produce efectele între noi.
Aceasta este în dreptul civil. Dar cred eu cã, în sensul în care am spus, imobilele trecute prin donaþii sau prin acte de donaþii este clar ºi aratã exact ce vrem sã spunem.
ªi eu îmi menþin acest amendament.
Dreptul la replicã, domnule preºedinte.
Staþi puþin, cã eu nu am spus nimic.
Nu, dar domnul senator m-a pomenit.
Ba da. A spua cã ”sunt avocaþi ºi CiurtiniÒ.
A adjectivat!
Domnule preºedinte, eu aº vrea sã vã spun câteva lucruri pe care nu le-am spus în Senatul României.
Eu pentru legea aceasta aº milita, pentru cã nu cred cã existã prea mulþi senatori aici care ar putea revendica ceea ce revendic eu. Deci, eu am avut la Brãila, prin mãtuºa mea, sora mamei mele, 4 blocuri, douã brutãrii ºi altele. Am 135 de hectare de pãdure ºi nu primesc decât 10. Însã altceva este aici. Dacã domnul Frunda spune cã existã ”avocaþi ºi CiurtiniÒ, eu aº spune aºa: sã îmi spunã Domnia sa, cã s-a tot lãudat pe la televiziune cã are moºteniri, cum ºi-a putut face, în 4 ani de zile, vilele pe care le are la Târgu Mureº? Cum poate sã primeascã un preºedinte al României în vilele de care dispune? Pe ce bani le-a cumpãrat? De la Consiliul Europei? Prin minciunile pe care le spune aici, falsificând legile Europei ºi aducându-le aici, ºi transmiþându-ni-le nouã, în Senat? O minte extraordinarã, care cunoaºte totul, pe lumea aceasta, în afarã de plebea româneascã. Deci spiritul acesta ”nemeºescÒ al domnului Frunda depãºeºte orice limitã.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/3.VII.2000
Cred cã o sã ajungem la interpelãri ale domnilor senatori cãtre domnii senatori.
Nu, l-aº ruga pe domnul Frunda sã îºi vadã de treabã, ca sã nu îi mai scot ºi alte dosare pe care le deþin.
Dar nu ºtiþi un lucru, domnule CiurtinÉ
Domnule senator Frunda, luni hotãrâm ”interpelãri ale domnilor senatori cãtre domnii senatoriÒ.
Vã mulþumesc. Îmi permiteþi douã cuvinte?
Vã rog sã revenim.
Imediat. Deci, dupã punct ºi virgulã, ”termenul de prescripþie începe de...Ò.
”...începe de la data publicãrii legii...Ò
”...de la data intrãrii în vigoare...Ò
Sau ”...de la data intrãrii în vigoare...Ò, da.
”...de la data intrãrii în vigoare...Ò
”...de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.Ò
Da. Iniþiatorul.
Domnule Ciurtin, sã nu uitaþi un lucru: ”Frundasse obligeÒ.
Domnule senator Dobrescu, aici mai era o chestiune, cu termenul de prescripþie. Deci am înþeles. ªi vã rog sã îmi spuneþi unde, pe text.
Domnule preºedinte, comisiile de specialitate nu pot accepta propunerea domnului Tocaci, pentru cã, în principiu, textul se referã exact la vicierea consimþãmântului. De aceea, se poate cere anularea acþiunii sau constatarea nulitãþii.
În al doilea rând, putem fi de acord cu propunerea domnului Glodean.
ªi, în al treilea rând, cu propunerea domnului Burghelea ºi a domnului Frunda, sã se cuprindã în text.
Bun, de acord, dar spuneþi-mi termenul... Am înþeles.
Termenul de prescripþie sã înceapã de la data apariþiei legii.
Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.
ªi noi suntem de acord cu aceste formulãri.
Dacã îmi daþi voie, aº încerca sã vãd dacã formularea, dacã am înþeles bine care este formularea, aº da citire textului: ”Imobilele donate statului sau altor persoane juridice, în baza unor acte normative speciale, adoptate în perioada 6 martie 1945 Ñ 22 decembrie 1989, precum ºi alte imobile donate statuluiÒ Ñ ºi aici ar veni precizarea între virgule sau între liniuþe Ñ, ”prin donaþii directe sau donaþii simulate, dacã s-a admis acþiunea în anulare sau în constatarea nulitãþii donaþiei, formulatã în condiþiile Codului civilÒ. Aceastã prevedere poate sã lipseascã, pentru cã este redundantã, adaugã la text fãrã sã aducã nimic nou.
Deci propuneþi sã excludem ”formulatã în condiþiile Codului civilÒ.
Atunci ar veni ”...sau în constatarea nulitãþii donaþiei, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilãÒ. Sau ”termenul de prescripþie pentru formularea acþiunii în anulare curge de la data intrãrii în vigoare a prezentei legiÒ. De ce trebuie aceastã precizare? Pentru cã acþiunea în constatare a nulitãþii e imprescriptibilã ºi sã nu aparã o formulare care ar putea sã dea naºtere între juriºti la zâmbete, ca sã mã exprim aºa.
Prin urmare, sunteþi de acord sã schimb ”termenul de prescripþieÒ, da, curge... ”de la data intrãrii în vigoare...Ò.
La final.
Dupã punct ºi virgulã?
Da.
”Termenul de prescripþie pentru formularea acþiunii în anulare...Ò.
În anularea donaþiei...
Da, pentru cã acolo sunt douã acþiuni: ºi acþiunea în anulare, ºi acþiunea în constatare.
Am înþeles. V-aº propune cu punct ºi cu T mare, Termenul.
De acord.
Dar nu merge cu punct, pentru cã între diferitele litere existã punct ºi virgulã ºi fiecare literã începe textul cu literã micã. Deci tot punct ºi virgulã trebuie. În schimb, acolo unde se vorbeºte de termen, ar trebui între liniuþe, cum a spus domnul ministru la început, ºi nu între virgule...
Vã rog, vã rog, spuneþi cum, dar citiþi-l rar, cã trebuie sã rãmânã în stenogramã, dupã care se re-redacteazã. Deci, textul, aºa cum l-a citit domnul ministru, cu douã precizãri: acolo unde este vorba de termen sã fie între liniuþe, ºi nu între virgule, termenul de 3 ani... sau care începe sã curgã...
Ce trei ani, domnule, cã nu scrie 3 ani!
Termenul care începe... cum a citit. N-am textul în faþã, nu existã text. L-a citit domnul ministru Baias ºi acolo unde se adaugã ”de când începe sã curgã termenulÒ pentru claritatea textului trebuie sã fie între liniuþe, ºi, în al doilea rând, când este vorba de acþiunile de anulare, trebuie sã spunã ”acþiunea de anulare a donaþieiÒ.
Am înþeles. Domnule ministru Baias mai citiþi-l o datã rar, vã rog.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. ”Imobilele donate statului sau altor persoane juridice, în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945Ð22 decembrie 1989, precum ºi alte imobile donate statului Ñ prin donaþii directe sau donaþii simulate Ñ dacã s-a admis acþiunea în anulare sau în constatarea donaþiei, sau în constatarea nulitãþii donaþieiÒÉ
Deci... constatarea nulitãþii donaþiei...
”...printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã; termenul de prescripþie pentru acþiunea în anularea donaþiei, curge de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.Ò
## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**
Comisia, de acord.
## **Domnul Constantin Sava**
**:**
Cer cuvântul...
Dupã dânºii? Dupã?
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Aº vrea sã vã reþin un pic atenþia asupra faptului cã s-a fãcut cu câteva minute în urmã apelul nominal ºi aþi anunþat 72 de senatori în salã, în timp ce din stenogramã au reieºit numai 64 de senatori prezenþi.
Din care stenogramã, domnule?
Deci vreau sã vã spun cã atunci când s-a citit prezenþa, s-a fãcut paralel numãrarea ºi s-a vãzut cã atâþi senatori sunt prezenþi în salã. De asemenea, aº vrea sã vã reþin atenþia cã la ora actualã nu putem sã supunem aprobãrii nici un text de lege, întrucât în salã sunt 54 de colegi. Deci cvorumul nu asigurã desfãºurarea normalã a lucrãrilor. Pot fi invocate orice fel de alte reglementãri, dar vã cer în calitate de membru al Biroului permanent, dumneavoastrã, în calitate de preºedinte al ºedinþei sã constataþi cã cvorumul nu asigurã desfãºurarea normalã a ºedinþei.
Aceastã calitate nu-mi dã dreptul la cea de stabilire a cvorumului. Vã rog sã vã uitaþi în regulament, n-am nimic împotrivã, aºtept 5 minute, convocaþi ºeful de grup sã formuleze punctul dumneavoastrã de vedere.
Domnule preºedinte...
Domnilor colegi, întrerup 5 minute pânã vine ºeful sau...
Domnule preºedinte, vreau sã vã informez ºi aº vrea sã vã reþin atenþia ºi sã rãmânã ºi în stenogramã, cã atunci când aþi avut un interes nu v-aþi uitat în salã la cvorumul de lucru, iar atunci când interesul nu a fost al dumneavoastrã, aþi invocat permanent acest lucru. De aceea vã cer, în ideea cã sunteþi în permanenþã corecþi faþã de colegii atât de la putere, cât ºi faþã de cei din opoziþie... cã trebuie sã procedaþi regulamentar de fiecare datã. În acelaºi timp, aº vrea sã vã spun cã aceastã lege, care are un interes deosebit pentru toate grupurile parlamentare ºi în mod deosebit a celor care asigurã majoritateaÉ se pot mobiliza, aºa cum se mobilizeazã ºi în alte situaþii ca sã poatã sã dezbatã aceastã lege. Or, interesul nu este... sau dezinteresul nu este din partea opoziþiei, ci vãd cã dezinteresul este chiar din partea colegilor de la putere. Uitaþi-vã ºi numãraþi ºi o sã vedeþi cã sunteþi vreo 32Ð33 de inºi în salã. Or, în aceste condiþii nu se pot dezbate proiecte de lege în aceastã sesiune.
Domnule senator, de acord cu dumneavoastrã, numai cã, v-am spus, dacã mã trimiteþi în regulament ºi-mi invocaþi ceva dincolo de el, dumneavoastrã mã stimulaþi sã vã rãspund cu el.
Dar nu trebuie sã invoc nimic. Dumneavoastrã sunteþi obligat sã constataþi ºi sã luaþi mãsurile de rigoare...
Staþi puþin... Dar nu la cererea oricui, domnule senator!
Deci, nu vã supãraþi, nu sunt oricine, sunt membru al Biroului permanent ºi în calitate de membru al Biroului permanent vã atrag atenþia cã dumneavoastrã personal nu respectaþi prevederea legii.
Nu este corect. De ce vreþi sã nu fim colegi? Mã faceþi sã deschid ºi sã citesc. Dumneavoastrã aþi fãcut regulamentul ãsta, nu noi, cã dupã el mergem. Este aºa cum vã spun eu. ªi am spus cã sunt dispus, deci nu vreau sã infirm cererea dumneavoastrã, cu o condiþie: invitaþi ºeful de grup, eu aºtept sã-mi formuleze aceastã cerere, ºi-i voi da curs. E legalã.
Domnule preºedinte, îmi cer scuze ºi vã rog sã mã ierte ºi ceilalþi colegi, dar dumneavoastrã, în calitate de preºedinte, la o sesizare pe care aþi avut-o, aveþi obligaþia, dupã regulament, sã constataþi ceea ce eu v-am spus...
Eraþi ºef de grup atunci... Nu scrie nicãieri asta. Haideþi, domnule, dacã e nevoie sã deschidem, deschidem, domnule!
Domnule preºedinte, de aproximativ 10 minute stau cu mâna sus, am fãcut ºi febrã de când vã solicit o intervenþie...
Conform cãrui articol, domnule senator?
Nu ºtiu dacã-mi daþi cuvântul sau nu mi-l daþi!
Nu, nu, un moment. Staþi cã n-am încheiat diferendul!
Dar ridic cam de mult mâna...
Vreau sã închei elegant, ºtiþi?
Pãi, o încheiem elegant, uitaþi acum...
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Ce articol, domnule senator?
Domnilor colegi, vã cer scuze...
Vã cer scuze, domnule senator. Domnule senator Ciurtin mi-am permis eu, în numele Domniei sale, sã cer
scuze. Vã rog, închideþi discuþia asta, cã e total neprincipialã.
Domnule senator, repet, care articol?
Domnule preºedinte, articolul în care spune cã preºedintele de ºedinþã constatã... constatã cvorumul de lucru ºi împreunã cu cei care conduc ºedinþa ia hotãrârea...
Ia uitaþi-vã la 93 alin. 2: ”În timpul ºedinþelor, preºedinþii grupurilor parlamentareÒ Ñ subliniez Ñ ”pot cere...Ò deci e limpede, domnule senator...
Eu sunt preºedinte de grup parlamentar ºi vreau sã iau cuvântul ºi nu mi-l daþi... Nu mi-l oferiþi, nici elegant, nici...
Domnule senator, cu toatã scuza, vi-l ofer, dar am vrut sã lãmuresc aceastã chestiune.
Dar ne lãmurim pe loc.
Sã nu ne prevalãm de o calitate care nu îndreptãþeºte, conform regulamentului.
Ne lãmurim pe loc.
Vã rog.
Legea fiind o lege organicã, Grupul parlamentar P.U.N.R. solicitã imediat verificarea cvorumului, pentru cã dupã numãrãtoarea noastrã suntem mult sub cvorum. Vã mulþumesc.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnul senator Sãndulescu.
Ãla-i articolul pe care vi l-am spus eu, domnule senator Sava, 93 paragraful 2.
## **Domnul ªerban Sãndulescu:**
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Evident cã discuþia ºi problema ridicatã este corect ridicatã, trebuie sã existe cvorum, mai ales cã este vorba de o lege organicã, dar am vrut sã precizez urmãtorul lucru, ºi acest lucru este foarte supãrãtor: începând din 1994 am cerut în nenumãrate rânduri, ºi în scris ºi prin cuvânt, sã punem, sã îmbunãtãþim sistemul de voturi, ca sã nu mai fie aceastã discuþie cu... ºi era foarte simplu de fãcut. Nici fosta putere, P.D.S.R.-ul, nu a vrut sã îmbunãtãþeascã sistemul de votare ºi am toate documentele prin care am cerut, nici actuala putere n-a vrut sã îmbunãtãþeascã sistemul de vot, ca sã nu se mai poatã ridica aceastã problemã: dacã cvorumul electronic este real sau nu este real. Dar nu se vrea. Nici unii, nici alþii n-au vrut! Pânã când o sã mergem aºa? |**Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**||Gaita Doru|absent| |---|---|---|---| |_Quousque tandem abutere patientia nostra, Catilina!_<br>mnule secretar, vã rog sã refaceþi... Sãracul Catilina,<br>Bun. Asta e pentru dânsul.
Patientia nostra est... 12 apeluri, 12 apeluri. Îi<br>lþumesc colegului Sãndulescu... Iertaþi-mã, domnule<br>ator, cã am sã scot listingul absenþelor Domniei sale<br>momentul când voiam sã modificãm regulamentul. Nu,<br>ca sã fie limpezi lucrurile, cã aºa poate sã critice ori-<br>e!||Gavaliugov Corneliu Dorin<br>Gãvãnescu Vicenþiu<br>Gheorghiu Costel<br>Gherman Oliviu<br>Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin<br>Hajdœ MenyhŽrt G‡bor<br>Hauca Teodor<br>Huidu Dumitru|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent| |Vã rog, domnule secretar.||Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan|absent<br>absent| |**Domnul Mircea Ioan Popa:**||Iliescu Ion|absent| |Achim George<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan<br>Avarvarei Ioan<br>Avram Gheorghe<br>Badea Dumitru<br>Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail<br>Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David<br>Bãraº Ioan<br>Blejan Constantin<br>Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei<br>Bold Ion<br>Brânzan Emilian<br>Bucur Corneliu Ioan<br>Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan<br>Burtea Marcu|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Ion Vasile<br>Ionescu Cazimir Benedict<br>Ionescu-Quintus Mircea<br>Juravlea Petru<br>Lãzãrescu A. Dan<br>Lšrinczi Iuliu<br>Maior Liviu<br>Marcu Ion<br>Marin Dan Stelian<br>Marinescu Voinea Bogdan<br>Mark— BŽla<br>Matetovici Mihai<br>Meleºcanu Teodor Viorel<br>Mînzînã Ion<br>Moisin Ioan<br>Mortun Alexandru Ioan<br>MŸller Constantin<br>NŽmeth Csaba<br>Nicolaescu Sergiu<br>Nicolai Marin<br>Ninosu Petre<br>Oprea Andreiu<br>Opriº Octavian<br>Paleologu Alexandru<br>Panã Viorel Marian|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Buruianã Florin<br>Caraman Petru<br>Cataramã Viorel|prezent<br>prezent<br>absent|Paºca Liviu Titus<br>Pãcuraru Paul<br>Pãtru Nicolae|prezent<br>prezent<br>absent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent|Pãvãlaºcu Gheorghe|prezent| |Câmpean Teodor<br>Cârciumaru Ion|prezent<br>absent|Petrescu Mihai<br>Plãticã-Vidovici Ilie|absent<br>absent| |Cerveni Niculae|absent|Pop Ioan Sabin|prezent| |Chiriacescu Sergiu<br>Ciurtin Costicã<br>Clonaru Victor<br>Cotarcea Haralambie|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Pop Stelian Alexandru<br>Popa Mircea Ioan<br>Popa Virgil<br>Popescu Dan Mircea|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Cozmâncã Octav|absent|Popescu Virgil|absent| |Crecan Augustin|absent|Popovici Alexandru|absent| |Creþu Ioan<br>Csap— Iosif|prezent<br>prezent|Prahase Ioan Mircea<br>Preda Elena|prezent<br>absentã| |Dide Nicolae|absent|Preda Florea|absent| |Dima Emil|absent|Predescu Ion|absent| |Dobrescu Rãsvan|prezent|Predilã Marin|absent| |Dobrescu Vasile|prezent|Prisãcaru Ghiorghi|absent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|prezent|Pruteanu George-Mihail|absent| |Dumitraºcu Gheorghe|absent|Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent|Roman Petre|absent| |Dumitrescu Ticu Constantin|prezent|Sava Constantin|prezent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent|Sãndulescu ªerban|prezent| |Fãniþã Triþã|absent|Secrieru Dinu|absent| |Feldman Radu Alexandru|absent|Seres DŽnes|prezent| |Frunda Gyšrgy|prezent|Sersea Nicolae|prezent| |Fuior Victor|prezent|Solcanu Ion|absent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|prezent|Spineanu Ulm Nicolae|prezent|
_Quousque tandem abutere patientia nostra, Catilina!_ Domnule secretar, vã rog sã refaceþi... Sãracul Catilina, da. Bun. Asta e pentru dânsul.
Patientia nostra est... 12 apeluri, 12 apeluri. Îi mulþumesc colegului Sãndulescu... Iertaþi-mã, domnule senator, cã am sã scot listingul absenþelor Domniei sale în momentul când voiam sã modificãm regulamentul. Nu, dar ca sã fie limpezi lucrurile, cã aºa poate sã critice oricine! ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/3.VII.2000
|Stãnoiu Mihaela-Rodica|absentã| |---|---| |Szab— K‡roly-Ferenc<br>ªtefan Viorel<br>ªtireanu Octavian|prezent<br>absent<br>absent| |Tambozi Justin|prezent| |Tãrãcilã Doru Ioan|absent| |Timofte Alexandru-Radu|absent| |Tocaci Emil|prezent| |Tudor Corneliu Vadim|absent| |Turianu Corneliu<br>Ulici Laurenþiu|absent<br>absent| |Ungureanu Vasile|prezent| |Vasile Radu|absent| |Vasiliu Constantin Dan<br>Vasiliu Eugen|absent<br>prezent| |Vãcaru Vasile|absent| |Vãcãroiu Nicolae<br>Verest—y Attila|absent<br>absent| |Vladislav Tiberiu|prezent| |Vornicu Sorin Adrian|absent| |Vosganian Varujan<br>Zavici Nicolae|absent<br>absent|
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnilor colegi, vã consult în plen. Eu pot sã întrerup aici, nepunând la vot aceastã chestiune. Într-adevãr, suntem 67, dar asta nu înseamnã... ºi vreau acceptul dumneavoastrã sã continuãm pe agenda pe care o avem. Nu ne putem permite aºa, veniri ºi plecãri. Dacã nu, vã spun o chestiune. Este ora 4,00. Conform aceluiaºi regulament, am dreptul sã întrerup ºi sã reprogramez ºi sã spun ºi ora 4,30 Ñ grupurile parlamentare vã rog sã-ºi clarifice prezenþa... Existã ºi aceastã variantã. Nu. Pãi, aia nu-i bine, aia nu-i bine, atunci ce e bine, domnule?! Eu fac eforturile sã nu ratãm o ºedinþã, o spun colegial.
Eu ºtiu cã dumneavoastrã... cã pe urmã nu mai prind pe nimeni. Eu pot sã vã propun ºi aº vrea acordul dumneavoastrãÉ Dacã suntem de acord sã continuãm cu alte elemente... cu alte puncte din agendã, o întrerupem aici. În momentul în care avem cvorum, revenim. Vã rog, numãraþi acum, fizic, înainte de a întrerupe ºedinþa. ªtiþi dumneavoastrã cã acum este cvorum, mergem mai departe, peste 10 minute s-a ieºit din salã, iar începe numãrãtoarea... Nu, asta nu înseamnã cã pânã la urmã... ºi el îmi dã dreptul sã constat... e libertatea... Dar acum am efectuat prezenþa, vã rog sã numãraþi încã o datã dacã s-au completat cu cei care mai erau pe culoar. Eu nu cu P.D.S.R.-ul am probleme, cu P.R.M.-ul!
Domnul senator Ardelean, unde sunteþi, domnule coleg, cã dumneavoastrã mi-aþi fãcut-o?!
Din salã
#139091## Suntem 73.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnilor colegi, vã propun sã întrerupem aici, eu am lãsat deschisã ºedinþa, sã sperãm cã... Nu, nu reluãm marþea viitoare, reluãm joi, vã spun de pe acum. Sau mergem mai departe pe agendã.
Chiar vreþi, domnule, sã nu facem chiar nimic? Vã întreb colegial, domnule? Mãcar pentru onoarea acestei instituþii...
Domnule preºedinte, ori este cvorum ºi lucrãm în cvorum, indiferent cã este o lege organicã sau este lege ordinarãÉ Dacã nu e cvorum, nu e cvorum, domnule preºedinte, dar nu ne inventaþi un nou regulament!
Nu inventez nimic, v-am cerut acceptul, domnule senator.
Pãi nici nu puteþi sã cereþi... N-aveþi dreptul sã cereþi acest accept, din moment ce nu este cvorum. E clar!
Meciul e la 10 fãrã un sfert, domnule senator.
Nu e vorba de meci, e vorba de meciul dintre Senat ºi dumneavoastrã.
Domnilor colegi, joi de dimineaþã, prima lege pe ordinea de zi, continuãm de la acest punct. Îmi pare rãu cã trebuie sã v-o spun, în mod colegial, mã doare cã trebuie sã constat mãcar cum tratãm onoarea acestei instituþii. În rest, degeaba ne supãrãm atunci când sondajele aratã ceea ce aratã, atunci când presa relateazã ceea ce relateazã.
Vã mulþumesc. Joi de dimineaþã. Vã rog, un moment, sã vedem ce doreºte sã ni se spunã!
Domnule preºedinte, vã rog, mâine, în Birou, sã supuneþi spre aprobare prelungirea acestei sesiuni cel puþin pe o sãptãmânã în luna iulie sau, mai bine, pânã terminãm aceastã lege.
Asta este evidentã, domnule senator. Domnilor colegi, totuºi vreau sã încerc o altã procedurã, mãcar pentru onoarea acestei instituþii. Datoria mea este sã constat, într-adevãr, ºi este conform regulamentului, cã n-avem acest cvorum pentru 5 persoane, mã obligã, îmi pare foarte rãu... tot acolo ajung, dar mai încerc acest efort, dacã este sã ajung pânã acolo... mã obligã sã întrerup ºedinþa ºi sã spun când o reiau ºi eu vã spun o chestiune: o întrerup acum, o reiau la 4,30, astfel încât grupurile... ºi am sã constat atunci... încât grupurile sã hotãrascã ce doresc sã se întâmple ºi care este problema, pentru cã declaraþii toatã lumea dã.
Din salã
#141531P.D.S.R.-ul sã aducã oamenii în salã, domnule!
Domnule, vã rog frumos. Eu am spus ca grupurile sã-ºi ia aceste mãsuri.
Dar grupurile pot sã constate acum. Grupurile pot sã ia mãsuri acum, nu trebuie peste o jumãtate de orã... **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:** Drãgulescu Iosif ªtefan prezent Dumitraºcu Gheorghe prezent Domnilor colegi, sala vã stã la dispoziþie. La ora 4,30 Dumitrescu Cristian Sorin absent e aceeaºi situaþie, domnule senator. La ora 4,30 eu sper Dumitrescu Ticu Constantin absent cã, mãcar pentru onoarea acestei instituþii, o sã fiþi preEckstein-Kov‡cs PŽter absent zenþi. La ora 4,30 reluãm. Fãniþã Triþã absent PAUZà Feldman Radu Alexandru prezent * Frunda Gyšrgy Fuior Victor absentprezent Gabrielescu Valentin Corneliu absent * * Gaita Doru absent DUPà PAUZà Gavaliugov Corneliu Dorin absent Gãvãnescu Vicenþiu absent **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:** Gheorghiu Costel prezent Gherman Oliviu absent Oricum, vom începe cu prezenþa. Ghiþiu Paul prezent Am spus acest lucru ca sã fie auzit de toatã lumea ºi Glodean Voicu Valentin prezent poate colegii noºtri care se aflã în clãdire ne vor onora Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent Hauca Teodor absent Rog pe domnul secretar Mircea Ioan Popa sã purHaidu Dumitru absent ceadã la citirea apelului nominal. Ilie Aurel Constantin absent **Domnul Mircea Ioan Popa:** Ilie ªtefan absent Iliescu Ion absent Achim George absent Ion Vasile absent Aichimoaie Ionel prezent Ionescu Cazimir Benedict prezent Alexandru Nicolae prezent Ionescu-Quintus Mircea absent Apostolache Victor absent Juravlea Petru prezent Ardelean Ioan absent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Avarvarei Ioan absent Lšrinczi Iuliu prezent Avram Gheorghe absent Maior Liviu absent Badea Dumitru absent Marcu Ion absent Badea Nelu prezent Marin Dan Stelian absent Bãdiceanu Nistor prezent Marinescu Voinea Bogdan absent Bãdulescu Doru Laurian absent Mark— BŽla prezent Bãlãnescu Mihail prezent Matetovici Mihai absent Bãraº Ioan prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Blaga Vasile absent Mînzînã Ion absent Bleahu Marcian-David prezent Moisin Ioan absent Blejan Constantin prezent Mortun Alexandru Ioan prezent Bogdan Florin prezent MŸller Constantin prezent Boiangiu Cornel prezent NŽmeth Csaba prezent Boilã Matei prezent Nicolaescu Sergiu absent Bold Ion prezent Nicolai Marin prezent Ninosu Petre absent Brânzan Emilian prezent Bucur Corneliu Ioan prezent Oprea Andreiu prezent Opriº Octavian absent Bunduc Gheorghe prezent Paleologu Alexandru prezent Burghelea Ioan prezent Panã Viorel Marian absent Burtea Marcu absent Buruianã Florin prezent Paºca Liviu Titus prezent Pãcuraru Paul prezent Caraman Petru prezent Pãtru Nicolae absent Cataramã Viorel absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Cãncescu Aristotel Adrian absent Petrescu Mihai absent Câmpean Teodor prezent Plãticã-Vidovici Ilie absent Cârciumaru Ion absent Pop Ioan Sabin absent Cerveni Niculae absent Pop Stelian Alexandru prezent Chiriacescu Sergiu absent Popa Mircea Ioan prezent Ciurtin Costicã prezent Popa Virgil prezent Clonaru Victor prezent Popescu Dan Mircea absent Cotarcea Haralambie absent Popescu Virgil absent Cozmâncã Octav absent Popovici Alexandru prezent Crecan Augustin absent Prahase Ioan Mircea prezent Creþu Ioan prezent Preda Elena absentã Csap— Iosif prezent Preda Florea absent Dide Nicolae absent Predescu Ion absent Dima Emil absent Predilã Marin prezent Dobrescu Rãsvan prezent Prisãcaru Ghiorghi prezent Dobrescu Vasile prezent Pruteanu George-Mihail absent
Domnilor colegi, sala vã stã la dispoziþie. La ora 4,30 e aceeaºi situaþie, domnule senator. La ora 4,30 eu sper cã, mãcar pentru onoarea acestei instituþii, o sã fiþi prezenþi. La ora 4,30 reluãm.
Am spus acest lucru ca sã fie auzit de toatã lumea ºi poate colegii noºtri care se aflã în clãdire ne vor onora cu prezenþa.
Rog pe domnul secretar Mircea Ioan Popa sã purceadã la citirea apelului nominal.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/3.VII.2000
Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Roman Petre absent Sava Constantin prezent Sãndulescu ªerban prezent Secrieru Dinu absent Seres DŽnes prezent Sersea Nicolae absent Solcanu Ion absent Spineanu Ulm Nicolae prezent Stãnoiu Mihaela Rodica absentã Szab— K‡roly Ferenc prezent ªtefan Viorel absent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin prezent Tãrãcilã Doru Ioan absent Timofte Alexandru-Radu absent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile prezent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan absent Vasiliu Eugen prezent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila prezent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae absent
Domnii senatori care au intrat în salã ulterior apelului nominal îºi înregistreazã prezenþa la Secretariatul ºedinþei.
Câþi suntem?
Suntem 66. Nu iese!
Suntem exact câþi eram înainte de a o întrerupe, ceea ce înseamnã cã rezerve nu avem.
66, exact cât eram înainte de a întrerupe.
Domnilor colegi, îmi pare foarte rãu.
Domnilor, voi propune mâine, în Biroul permanent, chiar eu îl prezidez, pentru cã îl înlocuiesc pe domnul preºedinte Quintus, ca indiferent dacã senatorul a fost pe parcursul zilei sau nu, e prea important ce mai avem de fãcut, sã i se taie indemnizaþia corespunzãtoare acelei zile în întregul ei, nu în fracþiuni, cã nu se poate aplica în fracþiuni.
Joi reluãm aceastã lege la ora 9,00.
Pot sã vã spun cã am primit de la Camera Deputaþilor... Comisia juridicã, am transmis cu urgenþã nota privind raportul privind legea de abilitare a Guvernului, da, am primit-o de la Camerã, luni rãmâne sã o discutãm.
S-o facem joi.
Pãi da, ca sã putem s-o discutãm, poate joi, dacã puteþi s-o terminaþi mâine, dacã nu luni, luni cel târziu.
Domnule preºedinte Spineanu, aº dori o listã cu prezenþa la Grupul P.N.L., sunt vicepreºedintele... Nu, o listã cu prezenþa.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnule coleg, am spus-o clar, o avem. O sã vã fie datã, vã spun foarte clar, mâine asta voi propune. Indiferent cine a lipsit astãzi, li se taie clar o zi, cã asta se poate, fãrã nici un fel de motivaþie.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/3.VII.2000 conþine 32 de pagini.**
Preþul 15.328 lei