Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 septembrie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2002 privind unele mãsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinþei gratuite ºi a investiþiilor în imobile ce fac obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitãþii administrativ-teritoriale, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 14 noiembrie 2002.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 31 octombrie 2002.

Procedurã obiºnuitã.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 1 lit. b) al art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, adoptat de Senat în ºedinþa din 26 septembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2002.

Rog Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare sã prezinte raportul.

Raport asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Consiliul Europei privind înfiinþarea ºi funcþionarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureºti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002:

În conformitate cu prevederile art. 89 ºi 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a fost sesizatã, spre dezbatere ºi avizare în fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Consiliul Europei privind înfiinþarea ºi funcþionarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureºti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002, trimis cu adresa nr. 392 din 3 septembrie 2002.

Proiectul de lege a fost primit de la Secretariatul General al Guvernului.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul nr. 968 din 23 iulie 2002 al Consiliului Legislativ, avizul nr. 392 din 17 septembrie 2002 al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi avizul nr. 33/392 din 18 septembrie 2002 al Comisiei pentru politicã externã.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în ºedinþa din 1 octombrie 2002. În urma dezbaterii, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotãrât avizarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Consiliul Europei privind înfiinþarea ºi funcþionarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureºti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002, în forma prezentatã.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/17.X.2002

În cuprinsul articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege, care are caracter ordinar, votului dumneavoastrã în cursul ºedinþei de mâine.

Proiectul de Lege privind protecþia martorilor. Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã ia loc în loja care este destinatã acesteia.

Domnule preºedinte Neagu, vã rog sã prezentaþi propunerea cu privire la timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere importanþa legii, propun 20 de minute per total ºi douã minute pentru fiecare intervenþie. Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Dacã sunteþi de acord cu propunerea de repartizare a timpilor de dezbatere.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Aº ruga iniþiatorul sã prezinte pe scurt proiectul de lege.

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Proiectul de Lege privind protecþia martorilor are drept scop instituirea unui sistem de mãsuri în vederea asigurãrii protecþiei ºi asistenþei martorilor a cãror viaþã, integritate corporalã sau libertate este ameninþatã datoritã deþinerii de cãtre aceºtia a unor informaþii sau date cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni grave.

Proiectul aduce ca noutate faptul cã defineºte o serie de noþiuni specifice Ð este vorba de noþiunea de martor, de noþiunea de stare de pericol ºi, de asemenea, instituie un program de protecþie a martorilor, precum ºi instituie Oficiul Naþional pentru Protecþia Martorilor, care se înfiinþeazã în subordinea Ministerului de Interne.

De asemenea, proiectul prevede o serie de mãsuri de protecþie a martorilor extrem de diversificate.

Prin urmare, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi proiectul de lege în forma în care a fost propusã de iniþiator ºi adoptatã de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Vã mulþumim.

Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului, potrivit timpilor aprobaþi de dumneavoastrã.

Vã rog sã urmãriþi textul proiectului de lege în formularea adoptatã de Senat în paralel cu raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului I. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1.

Domnul deputat Boc. Aveþi vreun amendament respins?

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã consultaþi amendamentele respinse ºi, în consecinþã, veþi observa cã primul amendament la art. 1 vizeazã mai mulþi deputaþi, printre care mã regãsesc. Deci, în consecinþã, suntem în cadrele legale prevãzute de regulament.

## Poftiþi.

Art. 1 în forma iniþiatorului ºi adoptat de Senat are urmãtoarea formulare: ”Prezenta lege reglementeazã asigurarea protecþiei ºi asistenþei martorilor a cãror viaþã, integritate corporalã sau libertate este ameninþatã, ca urmare a deþinerii de cãtre aceºtia a unor informaþii sau date cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni grave.Ò Cu alte cuvinte, în cazul în care un martor deþine informaþii importante cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni, prin aceastã lege îi este asiguratã protecþia cu privire la viaþã, integritate corporalã sau libertate.

Amendamentul pe care l-am formulat constã în introducerea atributului proprietãþii în categoria atributelor protejate de lege. În consecinþã, formula noastrã ar urma sã sune în felul urmãtor: ”Prezenta lege reglementeazã asigurarea protecþiei ºi asistenþei martorilor a cãror viaþã, integritate corporalã, proprietate sau libertate este ameninþatã, ca urmare a deþinerii de cãtre aceºtia a unor informaþii utile sau date cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni grave.Ò

De ce sã includem proprietatea în categoria atributelor protejate de lege? Un prim argument ar fi de naturã filosoficã. De la Locke încoace ºtim cã cele trei atribute fundamentale ale fiinþei umane sunt: viaþa, libertatea ºi proprietatea.

## Stimate coleg,

Vreau sã vã aduc aminte cã suntem în procedurã de urgenþã ºi aveþi doar douã minute. V-aº ruga sã vi le repartizaþi în mod corect.

Avem 20 de minute în total, domnule preºedinte.

Camera Deputaþilor, aºadar, colegii dumneavoastrã au votat urmãtorii timp de dezbatere: 20 de minute în total ºi douã minute de intervenþie. Deci vã rog sã vã administraþi cele douã minute corect, pentru a nu mã pune pe mine în situaþia de a vã bloca microfonul.

## Domnule preºedinte,

Dacã dumneavoastrã veþi avea amabilitatea sã consultaþi raportul, veþi vedea cã sunt douã amendamente respinse. Practic, legea a trecut, dar sunt doar douã lucruri asupra cãrora putem medita, dacã dumneavoastrã veþi avea amabilitatea sã ne permiteþi în cele 20 de minute prescrise de regulament, pentru cã nu vor necesita nici 20 de minute intervenþiile noastre. Primul argument era de naturã filozoficã, în sensul cã atributele fiinþei umane sunt: viaþa, libertatea ºi proprietatea.

În al doilea rând, din punct de vedere juridic, vã rugãm sã vã imaginaþi o situaþie în care o persoanã care deþine informaþii-cheie cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni grave este ameninþatã cu incendierea imobilului sau a automobilului, sau a altui bun imobil pe care îl are în proprietate. Acel martor nu va putea intra sub incidenþa acestei legi ºi de foarte multe ori ameninþãrile cele mai perfide ºi, în acelaºi timp, cele mai periculoase nu sunt doar acelea care vizeazã viaþa sau integritatea corporalã, ci ameninþãrile care vizeazã proprietatea, în sensul cã þi se spune foarte clar: ”Dacã declari ceva, îþi dau foc la casã sau îþi incendiez automobilul!, sau recurg la un alt atentat cu privire la un alt obiect din proprietatea respectivã.Ò

Iatã de ce, pentru ca aceastã lege sã aibã o formã completã ºi complexã în acelaºi timp, este bine sã protejãm ºi proprietatea martorului, dacã dorim ca aceastã lege sã fie pe deplin eficientã. Altfel, foarte bine, persoanele care vor exercita ameninþãri se vor abþine sã facã ameninþãri la adresa integritãþii corporale, fizice, ºi vor profera alte ameninþãri la adresa proprietãþii, mult mai periculoase ºi care nu vor fi incidente în aceastã lege.

În consecinþã, vã rugãm sã acceptaþi amendamentul aºa cum a fost formulat împreunã cu colegii Ioan Timiº ºi Cornel ªtirbeþ.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule coleg.

Din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, poftiþi. Douã minute este valabil ºi pentru comisie.

Am înþeles, domnule preºedinte.

Aceastã lege pe care o propunem astãzi Camerei Deputaþilor trebuie analizatã ºi privitã în contextul ºi în sistemul legislativ românesc. În consecinþã, trebuie sã ne gândim cã atribute ale persoanei martorilor sunt cele stabilite în alte legislaþii, care trebuie sã fie în consonanþã cu aceastã lege. Am în vedere legislaþia penalã, care reglementeazã în mod expres persoane ºi atributele ei, ºi acestea sunt: viaþa, libertatea, integritatea corporalã, demnitatea.

Dacã ne uitãm, stimate coleg, în legislaþia penalã, vom vedea cã patrimoniul face obiectul altei reglementãri ºi, în consecinþã, pentru rigoare ºtiinþificã, în aceastã lege nu putem reþine proprietatea ca atribut al persoanei fizice.

De altfel, ºi cu aceasta închei, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, legea se intituleazã ”Protecþia martorilorÒ, deci martori ca persoane fizice ºi eventual atributele acestor persoane care, în nici un caz, nu înglobeazã ºi proprietatea.

Acestea sunt principalele argumente care vin în sprijinul respingerii amendamentului propus de colegul nostru. Vã mulþumesc.

Iniþiatorul? Este de acord.

Aº ruga tehnicianul de la carul de luat vederi sã ocupe un loc pe culoar, fiindcã nu am stabilit încã alt-

ceva, pentru a nu obtura posibilitatea colegilor dumneavoastrã din spatele aparatului sã urmãreascã lucrãrile. Domnul deputat Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Voi fi foarte scurt.

Eu înþeleg cã scopul acestei legi este ca cel care depune mãrturie în proces sã ajute ºi sã aibã toatã capacitatea pentru a ajuta sã se afle adevãrul. În condiþiile acestea, cred cã, fãrã a-l contrazice pe domnul profesor Neagu, cu care sunt de acord în tot ceea ce a spus, cred cã aceastã eliminare a proprietãþii din textul legii nu face altceva decât sã nu facã ca legea sã ajungã la scopul ei în totalitate.

Cred cã este foarte bun amendamentul. El vine în plus ºi întãreºte o situaþie de care legea, de care justiþia are nevoie.

În consecinþã, susþinem amendamentul domnului Boc ºi al colegilor sãi.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Aþi ascultat ºi argumentele autorului amendamentului respins de comisie ºi ale colegului dumnealui, cât ºi rãspunsul comisiei.

Supun amendamentul domnului deputat Boc votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? 40 de voturi pentru. Mulþumesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Votãm cu extremismul domnului Boc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cel care doreºte sã voteze cu extremismul este invitat sã voteze în altã parte, nu în sala aceasta!

Voturi împotrivã? 69 de voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 69 de voturi împotrivã, douã abþineri, 40 de voturi pentru, amendamentul domnului deputat Boc a fost respins.

În aceste condiþii,

Solicitaþi cuvântul, domnule Tudor?

Vreau sã vã spun cã nu vreau sã-l pun pe colegul dumneavoastrã în dificultate, care a numãrat foarte corect ºi diferenþa rezultã de acolo, din zona aceea. Colegii dumneavoastrã nu voteazã toþi. Dacã vreþi sã urmãriþi, sã ne monitorizaþi, întoarceþi-vã în spate ºi urmãriþi cum voteazã colegii dumneavoastrã ºi v-aº ruga sã nu mai conturbaþi lucrãrile.

La art. 2, urmãriþi, vã rog, amendamentul 2 al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Poftiþi, domnule ªtefan Cazimir.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/17.X.2002

Vã propun un subamendament cu caracter redacþional. Pe rândurile 6, 7, 8 de la art. 2, lit. a), poziþia 1, apare urmãtorul enunþ: ”prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin sãvârºirea unor astfel de infracþiuni ori la recuperarea acestoraÒ. ”AcestoraÒ, ca pronume demonstrativ, trimite la cel mai apropiat substantiv anterior ºi acela este substantivul ”infracþiuniÒ. Evident cã nu e vorba de recuperarea infracþiunilor, ci de recuperarea prejudiciilor. Pentru a îndepãrta acest neajuns al redactãrii, vã propun urmãtoarea formulare: ”care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin sãvârºirea unor astfel de infracþiuni;Ò. În ipoteza acceptãrii acestui amendament redacþional, el ar putea opera ºi la art. 2, lit. a), poziþia 3.

## Stimate coleg,

Am rugãmintea, cel puþin de principiu, la dumneavoastrã... Eu nu contest rigoarea observaþiei dumneavoastrã, dar mã întreb: dumneavoastrã, ca membru al Comisiei juridice, de ce nu încercaþi sã reparaþi aceste inadvertenþe sau aceste posibile greºeli, acolo, în comisie?

Vã rog.

Îmi permiteþi sã vã rãspund? Uitându-vã la ”Amendamente respinseÒ, veþi observa cã o tentativã similarã am fãcut în cadrul comisiei ºi nu a fost acceptatã. E adevãrat însã cã, de data aceasta, am gãsit o altã formulare, care poate sã fie consideratã mai bunã decât cealaltã. Vã rog sã fiþi amabil sã comparaþi cu amendamentul respins, pe care eu însumi îl consider acum mai puþin bun decât cel pe care l-am propus. Aceasta ar fi explicaþia.

Da. Rog preºedintele Comisiei juridice sã se pronunþe. Vã rog sã vã uitaþi pe amendamentul colegului nostru.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Este amendament de fond!

Îmi pare foarte rãu, este de redactare. ªi, în orice caz, dacã aþi auzit explicaþia colegului nostru, este vorba ºi de un amendament respins. Deci, din ambele puncte de vedere, sunt obligat sã le pun în discuþie.

## Domnule preºedinte,

Suntem întru totul de acord cu actuala formulare, însã rãmân eu cu un semn de întrebare, domnule profesor Cazimir. Am impresia... Nu cumva la comisie, pentru cã aþi fãcut acea formulare ºi a fost admisã, s-a omis de cãtre experþi, nu? Îmi pare rãu.

Deci, domnule preºedinte, luaþi act cã noi suntem de acord cu actuala formulare, pentru cã, altfel, spun, avea dreptate domnul profesor Cazimir. Se raporteazã ”acestoraÒ ºi nu e bine, în textul anterior, la ”infracþiuniÒ ºi atunci e formularea corectã acum: ”La prevenirea produ-

cerii ori recuperarea unor prejudicii deosebite, ceea ce ar putea fi cauzate prin sãvârºirea unor astfel de infracþiuniÒ. E bine ceea ce ne-a sugerat domnul profesor Cazimir ºi eu socot cã e de redactare.

Iniþiatorul? Doriþi sã faceþi vreo remarcã cu privire la aceastã reformulare propusã de domnul ªtefan Cazimir?

## Domnule preºedinte,

O primã precizare pe care vreau s-o fac, þinând seama de vociferãrile din salã cã ne-am gãsi în faþa unui amendament de fond. Mi se pare de-a dreptul de neluat în seamã. Este vorba de un amendament de redactare, pentru a respecta niºte reguli de gramaticã ºi mai ales pentru ca textul, într-adevãr, sã-ºi aibã cursivitatea ºi înþelegerea lui. Nu mi se pare, sã spun, greºit amendamentul, în forma primã pe care aþi avut-o, pentru cã, întradevãr, recuperarea nu se poate face la infracþiuni, ci recuperarea prejudiciului. Însã formula a doua pe care aþi prezentat-o întruneºte toate condiþiile pentru ca amendamentul sã fie acceptat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

În aceste condiþii,

Abþineri? O abþinere.

Cu 77 voturi pentru, 33 împotrivã ºi o abþinere, amendamentul 1 cu modificarea redacþionalã propusã de domnul ªtefan Cazimir a fost adoptat.

La art. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.

Întâi vã întreb dacã la titlul capitolului II aveþi observaþii. Comisia nu a avut. Adoptat titlul capitolului în formularea existentã.

La art. 3 cu privire la amendamentul 2. Domnul deputat Boc.

Pentru alineatul 1.

Pentru alineatul 1.

## Domnule preºedinte,

Mã refer la punctul 4 din cadrul amendamentelor respinse de cãtre comisie ºi, în esenþã, acest amendament vizeazã Oficiul Naþional pentru Protecþia Martorilor.

Potrivit acestei legi, se instituie, prin intermediul ei, un Oficiu Naþional pentru Protecþia Martorilor, care are multiple atribuþii cu privire la includerea în acest program a martorilor-cheie ce deþin informaþii importante în procesele penale. Problema pe care noi o discutãm aici este în subordinea cui trebuie sã funcþioneze Oficiul Naþional pentru Protecþia Martorilor. Alternativele oferite de lege sunt urmãtoarele. Iniþiatorul, în art. 3, alin. 1, spune: ”În cadrul Ministerului de Interne ºi în subordinea Inspectoratului General al Poliþiei, se înfiinþeazã Oficiul Naþional pentru Protecþia MartorilorÒ. În amendamentul fãcut împreunã cu alþi colegi ºi în special cu cei de la Comisia pentru drepturile omului ºi de la Comisia de apãrare, am apreciat cã este necesar ca acest Oficiu Naþional pentru Protecþia Martorilor sã se afle în subordinea Ministerului Justiþiei. Precizez exact forma amendamentului: ”În cadrul Ministerului Justiþiei ºi în subordinea Parchetului Naþional Anticorupþie se înfiinþeazã Oficiul Naþional pentru Protecþia MartorilorÒ. De ce? Noi considerãm cã plasarea lui în subordinea Ministerului de Interne ar putea periclita funcþionarea corectã a acestui oficiu ºi, în acelaºi timp, ar putea pune în pericol confidenþialitatea datelor legate de aplicarea acestui proces de protecþie a martorilor.

Pe de altã parte, dacã dumneavoastrã veþi observa, aceastã lege, prin art. 2, lit. a), punctul 3, vizeazã ca martori ºi persoanele care se aflã în executarea unei pedepse privative de libertate. Or, asemenea persoane care se aflã în executarea unei pedepse se aflã sub directa coordonare a Ministerului Justiþiei. Ne punem întrebarea cum va putea realiza Ministerul de Interne o asemenea supraveghere ºi conducere a unor persoane care se aflã sub conducerea unui alt minister, a Ministerului Justiþiei. Pe de altã parte, un alt argument este acela cã acest Oficiu Naþional pentru Protecþia Martorilor organizeazã, potrivit legii, o bazã de date proprie în care implementeazã, stocheazã ºi prelucreazã propunerile de includere în program. Deci, iatã, vom avea un Oficiu Naþional pentru Protecþia Martorilor cu o dublã subordonare, practic, Ministerul Justiþiei ºi Ministerul de Interne. Din aceste baze de date, practic, vor putea fi extrase acele nume ce vor putea periclita desfãºurarea proceselor penale. Procesul penal, ca atare, este un tot unitar ºi el este gestionat de cãtre puterea judecãtoreascã, prin intermediul Ministerului Justiþiei.

Poftiþi, domnule...

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Cine o fi inventat juriºtii aceºtia?!

Nu ºtiu cine a inventat juriºtii, domnilor colegi, ca sã rãspund la o întrebare retoricã, dar cel care i-a inventat bine a fãcut, pentru cã, între rigoarea juridicã ºi speculaþia politicã existã o mare diferenþã, aºa cum existã o diferenþã ºi între speculaþia juridicã ºi rigoarea politicã. De data aceasta, ne aflãm în faþa unei speculaþii politice, pentru cã opoziþia ce se autoeticheteazã ”democraticãÒ, ori de câte ori aude de atribuþii ale Executivului în anumite domenii, considerã cã totul este antidemocratic. A însãrcina un resort al Guvernului cu organizarea ºi funcþionarea unor anume instituþii ale statului pare a fi antidemocratic.

Domnul deputat Boc, distins coleg între ale jurisdicþiilor, îmi face un vesel amestec între Ministerul Justiþiei ºi instanþa de judecatã, ajungând la concluzia cã justiþia se realizeazã prin Ministerul Justiþiei, ceea ce v-aº ruga sã nu se consemneze, pentru cã nu vreau sã rãmânã spre ruºinea juriºtilor.

Problema este foarte simplã: întreg ansamblul de norme pe care îl aveþi supus dezbaterii astãzi nu poate sã funcþioneze practic, la noi, acum, fãrã intervenþia directã, operativã a unor atribuþii pe care numai Ministerul de Interne le are. Aceasta este raþiunea textului. Ceea ce Ministerul Justiþiei poate sã supravegheze, ceea ce Ministerul Justiþiei poate sã dispunã nu poate sã facã practic decât Ministerul de Interne, aºa cã, în concepþia legii, aceastã îmbinare este corectã. A amesteca instanþa de judecatã în procesul protecþiei martorilor înseamnã, de la început, a falimenta pe ideea care uneori este prea mult vânturatã, a transparenþei, a falimenta ideea de protecþie. Asta nu se poate.

Deci, cu tot respectul colegial, consider cã argumentele invocate nu subzistã.

Domnul deputat Boc, pentru o ultimã intervenþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã doar dintr-o regretabilã eroare distinsul meu coleg a pus pe seama mea niºte cuvinte pe care eu nu le-am rostit ºi dacã doreºte Domnia sa mai dau încã o datã citire amendamentului, aºa cum a fost el formulat, pentru a elimina orice ambiguitate eventualã: ”în cadrul Ministerului Justiþiei ºi în subordinea Parchetului Naþional AnticorupþieÒ. Deci nici într-un caz instanþa de judecatã, aºa cum dumneavoastrã aþi afirmat, domnule Bolcaº, nu se va ocupa de Oficiul Naþional pentru Protecþia Martorilor ºi, în cadrul puterii judecãtoreºti, Ministerul Justiþiei are atribuþii care sunt de naturã administrativã ºi care vegheazã la funcþionarea, repet, administrativã a justiþiei. Ministerul Justiþiei...

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº** _(din salã):_

Dumneavoastrã v-aþi opus sã aibã Parchetul Naþional Anticorupþie... !

Domnule Bolcaº,...

Domnule Bolcaº, aþi avut cuvântul ºi nu v-a întrerupt nimeni!

Deci, în consecinþã, afirmaþiile pe care le-aþi pus pe seama mea nu le-am rostit. Singura afirmaþie pe care o fac aici este cea legatã cã acest organism ar trebui sã funcþioneze în cadrul Ministerului Justiþiei ºi în subordinea Parchetului Naþional Anticorupþie, nu în subordinea vreunei instanþe de judecatã, aºa cum distinsul meu coleg a afirmat, iar chiar Domnia sa a spus aici cã existã o diferenþã între a dispune ºi a executa. Adicã Ministerul Justiþiei dispune ºi Ministerul de Interne executã. Aºa ne aflãm ºi în prezenþa unui mandat de arestare: magistratul dispune ºi Ministerul de Interne executã. De data aceasta, se inverseazã rolurile: acest organism se aflã în subordinea directã a Ministerului de Interne, ºi nu a Ministerului Justiþiei. Deci cel care decide nu mai este Ministerul Justiþiei, prin organismele prevãzute de lege, ºi aici Parchetul Naþional Anticorupþie ºi, repet, Ministerul de Interne. ªi în procesul de judecatã obiºnuit, Ministerul de Interne duce la executare un mandat de arestare dat de cãtre un magistrat. Aºa ar trebui sã fie ºi aici: acest organism sã se afle în subordinea Ministerului Justiþiei, iar Ministerul Justiþiei sã dispunã Ministerului de Interne anumite mãsuri procedurale, dar întreaga autoritate, coordonare ºi responsabilitate sã revinã Ministerului de Interne.

Este o instituþie nouã în România Oficiul Naþional pentru Protecþia Martorilor. Ar fi bine sã nu aibã douã moaºe, pentru cã ºtim bine vorba popularã cã copilul cu douã moaºe rãmâne neîmbãiat. S-ar putea ca aceastã expresie ºi vorbã popularã sã se adevereascã ºi aº dori sã nu am dreptate, dar atunci când creãm o bipolaritate ºi practic dãm atribuþii ºi Ministerului de Interne ºi Ministerului Justiþiei nu vom face decât sã realizãm o originalã mixturã româneascã, dar ineficientã din punct de vedere practic. Acesta a fost ºi este sensul amendamentului pe care vi l-am propus dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Am dreptul la jumãtate de minut, domnule preºedinte? O jumãtate de minut.

Aveþi drept la replicã, domnule Bolcaº, pentru cã v-a pomenit numele.

Vã rog sã mã scuzaþi, dar vreau sã fiu ºi foarte pragmatic. Eu, în calitate de martor protejat, aº fi foarte onorat de protecþia doamnei ministru Rodica Stãnoiu, dar zãu cã mã simt mai în siguranþã sub protecþia domnului general Abraham!

Mulþumesc.

Domnul deputat Mitu ºi, apoi, comisia.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu vreau doar sã spun cã, în momentul în care, în cadrul Comisiei pentru apãrare, a venit pentru a obþine avizul de fond textul legii, pe care încercãm acum sã-l transformãm în lege, am avut un amendament care, ulterior, a fost asumat de cãtre Comisia pentru apãrare ºi înaintat Comisiei juridice, nu ºtiu ce s-a întâmplat, prin care exact asta propuneam, cum cã acest oficiu sã funcþioneze în cadrul Ministerului Justiþiei. Nu spun, acum, asta cu speranþa cã va trece în formula propusã de mine, dar vã spun cã, în urmãtoarea perioadã de timp, cã or fi doi, cã or fi trei ani, acolo va ajunge în subordinea Ministerului Justiþiei acest oficiu.

Sigur cã îi respect pe distinºii juriºti, am auzit ce au spus antevorbitorii, însã acolo este locul acestui oficiu: în cadrul Ministerul Justiþiei, pentru cã Poliþia este parte, în tot timpul, în proces ºi, totuºi, martorul e un martor. Vã mulþumesc.

## Domnul deputat Tudor.

Vreau sã vã amintesc cã s-au depãºit demult cele 20 de minute ºi, dupã ce vom vota acest amendament, va trebui sã operãm, potrivit regulamentului, cu supunerea la vot a...

## Domnule preºedinte,

Nu vreau mai mult de un minut, pentru cã, în continuare, nu a pãstrat rigurozitatea domnul Boc ºi lasã textul sã curgã, în amendamentul Domniei sale, la lit. g) ºi cifra 3, lãsând cum a fost înainte, cu Ministerul de Interne, care aprobã fondurile ºi implementãrile º.a.m.d., de asemenea din bugetul Ministerului de Interne. Ori e Ministerul Justiþiei, ori le împletim pe amândouã. Deci sunt douã greºeli care trebuie refãcute, în amendamentul Domniei sale.

ªi, de asemenea, aº vrea sã mai remarc aici faptul cã aceastã lege a trecut ºi pe la Comisia de apãrare. Noi am discutat-o foarte serios. Probabil este o greºealã a noastrã, a comisiei, cã nu am fãcut un raport, o intervenþie, sã vedem de ce nu au fost trecute ºi amendamentele noastre, pentru cã nu am fost sesizaþi în fond. Oricum, noi nu suntem prinºi deloc, ca ºi cum nu am exista. De aceea este ºi mirarea domnului deputat, colegul meu.

Nu ºtiu, o sã vedem despre ce e vorba, o sã înºtiinþãm Biroul permanent despre greºeala noastrã, a Comisiei de apãrare.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Nu erai mai liniºtit când nu erai preºedinte de comisie?!

Mult mai liniºtit, aºa este! Domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi,

Discuþia este foarte interesantã. Punctez numai douã chestiuni esenþiale. Martorul e persoanã chematã sã declare aspecte de care a luat cunoºtinþã, sã nu intru în date tehnice, în procesul penal, aceastã lege îl extrage de acolo, cum spunea domnul Bolcaº, îl plaseazã în societate, deci nu mai e în proces, a declarat, a spus ce a ºtiut ºi, acum, în societate, omul trebuie protejat.

De ce nu trebuie sã subordonãm acest mecanism Ministerului Justiþiei? Pentru cã îmi îngãduiþi sã vã spicuiesc, din economia legii, douãÐtrei lucruri. Iatã, între altele, pentru cã nu intru în detalii: urmeazã schimbarea domiciliului, schimbarea identitãþii, schimbarea înfãþiºãrii, schimbarea numelui.

Vã rog sã vã uitaþi în Legea nr. 40 din decembrie 1990 a Ministerului de Interne ºi în legile care au urmat, sã observaþi cã asemenea activitãþi sunt specifice Ministerului de Interne, cu toate compartimentele pe care acesta le are organizate. ªi, atunci, de ce sã fac un transfer de competenþã Ministerului Justiþiei ºi organelor subordonate, când asemenea activitãþi din legea aceasta sunt prevãzute, astãzi, pentru Ministerul de Interne ºi o parte dintre acestea Inspectoratului General de Poliþie.

ªi închei cu un aspect: protecþia martorilor în concepþia acestei legi, stimaþi colegi, implicã numeroase activitãþi cu caracter operativ. Ar fi culmea sã punem în sarcina Ministerului Justiþiei ºi PNA-ului ºi activitãþi cu caracter operativ, deºi le ºtiþi toþi, în mare parte.

Iatã câteva consideraþii pentru care raportãm legea la conþinutul ei ºi acest oficiu rãmâne sã fie în cadrul Ministerului de Interne ºi cu aportul substanþial al Inspectoratului General de Poliþie.

Vã mulþumesc.

Stimate domnule deputat Sassu, dumneavoastrã cunoaºteþi regulamentul foarte bine.

Poftiþi. ªtiþi cã un reprezentant de grup...

Domnul preºedinte, vã mulþumesc.

Cred cã se face o confuzie între funcþie ºi instrument ºi, în consecinþã, pentru cã domnul profesor Neagu a citit lucrurile astea, eu vã propun sã punem ºi în subordinea Ministerului Sãnãtãþii.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Pentru cã se poate face ºi schimbare de sex!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Intervenþia nu este aºa de constructivã ca sã merite încãlcarea regulamentului.

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, voi supune, întâi, votului amendamentul comisiei. În situaþia în care acesta va cãdea, atunci...

Cum sã nu, am, la punctul 2, amendamentul... Uitaþi-vã, amendamentul 2.

Deci, la amendamentul 2, am reformulat art. 3 în întregime. E adevãrat, în alin. 1...

În aceste condiþii, vã rog sã-mi permiteþi sã

ªi al Comisiei de apãrare ºi al Comisiei pentru drepturile omului!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Stanciu, vã amintesc ceea ce dumneavoastrã omiteþi: suntem în plenul Camerei, nu în ºedinþa Comisiei de învãþãmânt, unde dumneavoastrã stabiliþi regulile!

- 11 voturi pentru. Împotrivã? 99 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 11 voturi pentru, o abþinere ºi 99 voturi împotrivã, amendamentul domnului Boc a fost respins.

Cu 99 voturi pentru, 9 voturi împotrivã, douã abþineri,

s-a votat alin. 1 de la art. 3, în formularea iniþiatorului.

Pentru alin. 2 ºi 3, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2 al comisiei? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 2, deci alin. 2 ºi 3 se vor modifica în mod corespunzãtor.

La art. 4, vã reamintesc timpul aprobat dezbaterii a fost epuizat, încât trecem, practic, la votarea amendamentelor. La art. 4, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 5, nu au fost amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 6, urmãriþi, vã rog, amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 4, modificat art. 6.

Art. 7, 8, comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Art. 9, urmãriþi amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 5, modificat articolul 9, în mod corespunzãtor.

Art. 10, 11, 12, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþii? Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Art. 13, urmãriþi amendamentul 6 de la pagina 10. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 13.

Art. 14, 15, 16, 17, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votate în formularea iniþiatorului.

Art. 18, urmãriþi amendamentul 6 bis pe care îl gãsiþi la pagina 11. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat amendamentul 6 bis, se modificã art. 18 în mod corespunzãtor. Titlul capitolului III ºi art. 19 ºi 20 Ð dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votate în formularea Senatului.

Art. 21, 22, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Art. 23, urmãriþi amendamentul 7 de la pagina 11. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat amendamentul, modificat art. 23.

Art. 24, urmãriþi amendamentul 8. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat amendamentul, se modificã, în mod corespunzãtor, art. 24.

Art. 25, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Domnul deputat Gaspar. Da, este o greºealã cu privire la intrarea în vigoare.

## Domnule preºedinte,

Art. 25 alin. 1, astfel cum este redactat, nu aratã data certã când legea intrã în vigoare, zice: ”Prezenta lege intrã în vigoare dupã 30 de zileÒ, or, ºtim foarte bine cã, totdeauna, intrarea în vigoare trebuie sã fie la o datã certã. Ca atare, vã propun ”Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea IÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor completeazã ºi perfecþioneazã legislaþia în domeniu pentru a deveni un mijloc mai eficient de luptã împotriva spãlãrii banilor, dar, de asemenea, urmãreºte preluarea unor norme din cadrul dreptului comunitar.

În ceea ce priveºte incriminarea spãlãrii banilor s-a prevãzut un conþinut mult mai larg al infracþiunii, spãlarea banilor reprezentând orice infracþiune din sãvârºirea cãreia provine bunul.

De asemenea, sfera persoanelor juridice ºi fizice ce intrã sub incidenþa legii a fost lãrgitã simþitor ºi s-au cuprins anumite prevederi procesual penale de naturã a facilita urmãrirea penalã ºi judecarea acestui gen de infracþiuni.

Prin urmare, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã aprobaþi proiectul de lege în forma prezentatã de iniþiator ºi adoptatã de Senat.

Vã mulþumim.

## Mulþumesc.

Domnul profesor Neagu, din partea Comisiei juridice, a Comisiilor juridice ºi de buget, dacã nu mã înºel.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu acest proiect de lege au fost învestite Comisia juridicã ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Acest proiect a fost dezbãtut ºi adoptat de Senat la 30 mai 2002, s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. De asemenea, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat favorabil cu amendamente proiectul de lege. La dezbateri la ºedinþe comune, timp de vreo patru miercuri la rând au participat marea majoritate a membrilor la Comisia juridicã ºi cei de la bugetfinanþe ºi, dupã dezbatere, s-a hotãrât cu majoritate de voturi, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, ca proiectul de lege pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor cu amendamente admise, astfel cum rezultã în anexa 1, ºi amendamente respinse, cum rezultã în anexa 2. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Poftiþi.

Domnul deputat Bolcaº.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Desigur cã ºi în concepþia Partidului România Mare prevenirea ºi stoparea ºi, mai ales, sancþionarea spãlãrii banilor este o problemã importantã, dar noi nu considerãm cã aceastã problemã se poate rezolva numai din punct de vedere pur formal, pur birocratic, numai printr-o lege care nu reprezintã decât un joc de imagine. Vã rog sã cenzuraþi acest proiect de lege în lumina unui principiu. Într-un stat superbirocratizat cum este al nostru crearea unui organism arhispecializat subordonat altei structuri arhispecializate, de abia desprinsã din structura Parchetului, care nu se mai ºtie din structura cui face parte, nu reprezintã decât o modalitate de a vorbi ºi de a nu face nimic.

Aceste formidabile atribuþii care sunt conferite de lege Oficiului nu sunt decât niºte false potenþe pe care acesta nu ºi le va putea dezvolta decât dacã va abuza de ele, încãlcând prevederile Constituþiei.

În acest context, proiectul de lege, prin însãºi structura sa, nu convinge ºi nu credem cã poate sã treacã în formularea care v-a fost prezentatã, existã alte modalitãþi de prevenire a procesului spãlãrii banilor ºi existã modalitãþi suficiente de sancþionare a unor asemenea fapte, ca sã ne trebuiascã aceste birocratice prevederi care nu fac decât sã încâlceascã îngrozitor ”lungul drum al zilei cãtre noapteÒ ºi lungul drum al României cãtre adevãr.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Dobre, din partea P.S.D.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Spãlarea banilor este un fenomen cu consecinþe deosebit de grave la nivel naþional ºi internaþional, se manifestã în ultimul timp cu o frecvenþã din ce în ce mai mare ºi în forme din ce în ce mai periculoase, adesea organizate sau transnaþionale. De aceea, ºi organismele internaþionale recomandã guvernelor intensificarea luptei împotriva spãlãrii banilor prin sporirea ºi diversificarea mijloacelor de prevenire ºi combatere a acestui fenomen, inclusiv a mijloacelor juridice.

Prezentul proiect de Lege privind sancþionarea ºi spãlarea banilor se înscrie pe aceastã linie, completând ºi perfecþionând legislaþia naþionalã în acest domeniu pentru a deveni un mijloc mai eficient de luptã împotriva spãlãrii banilor ºi pentru a rãspunde totodatã acquis-ului comunitar. În elaborarea prezentului proiect de lege s-a þinut seama de convenþiile europene ºi ale Organizaþiei Naþiunilor Unite în materie, ca ºi de recomandãrile raportului de evaluare a României, întocmit de Subcomitetul de experþi pentru evaluarea mãsurilor de combatere a spãlãrii banilor din cadrul Consiliului Europei.

Ceea ce pot afirma este cã modificãrile fãcute la Legea nr. 21/99 nu sunt, sub nici o formã, pur formale. Aceastã lege este o lege oportunã ºi corespunde acquis-ului comunitar.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã-mi permiteþi sã susþin amendamentul respins de comisie la art. 8 lit. e), care sã sune în felul urmãtor: ”persoanele fizice, juridice care acordã asistenþã de specialitate juridicã, notarialã, contabilã, financiar-bancarã, cu excepþia activitãþilor de apãrare sau reprezentare a clienþilor în procedurile judiciareÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, la art. 8, pentru lit. e), amendamentul 5 urmeazã sã fie completat potrivit propunerii domnului deputat Cãºunean, cu care este de acord ºi iniþiatorul, ºi comisia.

Mulþumesc, stimaþi colegi.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, vã rog sã urmãriþi în paralel raportul comisiei ºi proiectul.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nici dumneavoastrã nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1, 2 dacã aveþi obiecþiuni ºi la titlul capitolului I? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului II. Nu aveþi obiecþiuni, nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Art. 3, 4, 5, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votate în unanimitate.

La art. 6, urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1 cu privire la art. 6 alin. 1? Nu aveþi. Admis amendamentul, se modificã art. 6, mai exact se eliminã sintagma ”sau, dupã caz, Parchetul Naþional AnticorupþieÒ.

La art. 6 alin. 2 ºi 3 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votate în formularea Senatului.

Art. 6 alin. 4, urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi obiecþiuni, se admite amendamentul 2, se modificã alin. 4 de la art. 6.

La art. 6 alin. 5, urmãriþi amendamentul 3. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul 3, se modificã alin. 5.

La alin. 6, urmãriþi amendamentul 4. Nu aveþi obiecþiuni, admis amendamentul 4, art. 6 alin. 6 va avea alcãtuirea rezultatã din acest amendament, iar 6 în ansamblu din votul pe care l-aþi exprimat la amendamentele toate.

Art. 7, comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastrã, votat în unanimitate.

La art. 8, pânã la lit. e), comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu, adoptate în formularea iniþialã.

La lit. e) urmãriþi amendamentul 5. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul... Da, poftiþi, domnule deputat.

## **Domnul Acsinte Gaspar** Ñ _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Guvernul propune ca art. 8 lit. h) sã fie menþinut în forma adoptatã de Senat pentru corelare cu Directiva 97/2001 a Consiliului Europei a Parlamentului European. Ca atare, cerem sã nu se ia în seamã amendamentul comisiei, de eliminare, ci textul astfel cum a fost propus de cãtre Guvern ºi adoptat de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia este de acord? Dacã existã obiecþiuni? Nu. În situaþia aceasta, fiþi de acord, stimaþi colegi, sã nu votãm de douã ori, întâi respingerea amendamentului comisiei ºi apoi alin. 4 în formularea iniþialã.

l 3, titlul. Sunt obiecþiuni? Votat în formularea Senatului.

Art. 19 alin. 1. Domnule deputat Boc, aveþi probabil un amendament respins, poftiþi.

La pagina 6 din raport, la punctul 6 existã un amendament respins, domnule preºedinte. În ce constã acest amendament respins?

Potrivit art. 19 alin. 1 care sunã în felul urmãtor: ”Se înfiinþeazã Oficiul Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor, organ de specialitate cu personalitate juridicã în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul BucureºtiÒ. Cu alte cuvinte, se doreºte ca acest organism cu puteri extrem de serioase, el putând sesiza Parchetul, instanþa de judecatã cu privire la tranzacþiile care sunt considerate a fi dubioase ºi orice persoanã din lista menþionatã ºi aprobatã de noi mai înainte are obligaþia sã sesizeze orice tranzacþie mai mare de 10.000 de euro acestui oficiu.

Noi am propus, având în vedere importanþa acestui organism, necesitatea de echidistanþã din punct de vedere politic ca el sã nu fie plasat în subordinea Guvernului, aºa cum este el în forma iniþiatorului, ci în subordinea Bãncii Naþionale a României. Douã argumente. Un argument comparativ. În Austria, de exemplu, un oficiu similar este plasat în subordinea Bãncii Naþionale din Austria. De asemenea, Comisia Europeanã a recomandat României ca acest Oficiu sã fie plasat în subordinea Bãncii Naþionale ºi de aici fac trecerea la cel de al doilea argument care are o încãrcãturã politicã, în sensul cã este bine ca asemenea organism care, dupã cum vedeþi, acest Oficiu este format din reprezentanþi ai Ministerului Finanþelor, Ministerului Justiþiei, Ministerului de Interne, Bãncii Naþionale a României, Curþii de Conturi, Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, aceºti reprezentanþi sã nu fie plasaþi sub o comandã politicã, întrucât Guvernul, oricum am lua-o, este un organism politic prin excelenþã ºi plasarea acestui organism în subordinea lui ar putea afecta eficienþa unei asemenea instituþii în sensul cã, fiind în subordinea Guvernului, ar putea decide ca anumite dosare sau anumite tranzacþii sã le þinã la sertar ºi sã nu sesizeze instanþele de judecatã ºi Parchetul, în timp ce alte dosare cu alte

tranzacþii, poate chiar aparþinând unor membrii ai opoziþiei, sã le înainteze în mod discriminatoriu spre Parchet ºi spre instanþa de judecatã. Un asemenea oficiu trebuie sã judece echidistant din punct de vedere politic, sã nu fie subordonat unui asemenea organism, ci sã-ºi facã datoria, sã respecte legea ºi sã sesizeze absolut orice tranzacþie dubioasã instanþelor abilitate de lege, în special Parchetului.

Domnul ministru Gaspar, din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

Toate ar fi în ordine, numai cã autorul amendamentului a uitat sã se uite prin Constituþie. Art. 115 alin. (2) spune foarte clar: ”alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau a autoritãþilor administrative autonomeÒ. Deci este un organ de specialitate care se organizeazã ºi funcþioneazã în subordinea Guvernului.

Pentru o ultimã intervenþie, domnul deputat Boc.

## **Domnul Emil Boc:**

Mulþumesc domnului ministru pentru cã mi-a mai dat încã un argument pentru a solicita includerea lui în subordinea Bãncii Naþionale. În toate lucrãrile de specialitate, Banca Naþionalã figureazã în rândul autoritãþilor administrative autonome. Deci, de ce nu ar putea funcþiona, potrivit Constituþiei, un asemenea organism în subordinea autoritãþilor administrative autonome? Este simplu, logic ºi corespunzãtor textului Constituþiei.

Deci nu avem nici un fel de impediment de naturã constituþionalã ca un asemenea organism sã nu funcþioneze în subordinea Guvernului, ci în subordinea unei autoritãþi administrative autonome, aºa cum o defineºte Constituþia, Banca Naþionalã a României.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**

**:**

Asta ar mai lipsi!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia juridicã, mai doriþi sã adãugaþi ceva? Nu. Vã menþineþi punctul de vedere.

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului eu supun întâi votului amendamentul comisiei, amendamentul 13. Dacã acesta este votat, implicit amendamentul domnului Boc cu privire la schimbarea subordinii acestui oficiu picã.

## **Domnul Emil Boc**

**:**

Amendamentul nu este al comisiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu conteazã al cui este, eu

Abþineri? 20 abþineri.

Cu 72 voturi pentru, 4 împotrivã, 20 abþineri, a fost adoptat amendamentul 13, deci, redactarea exactã a art. 19 alin. 1.

Pentru art. 19 alin. 2, urmãriþi amendamentul 14. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 19 alin. 2, potrivit amendamentului 14.

Art. 19 alin. 3, urmãriþi amendamentul 15. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul 15, se modificã art. 19 alin. 3 în mod corespunzãtor.

Art. 19 alin. 4, 5 Ñ comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votate în formularea Senatului.

La art. 19 alin. 6 vã rog sã urmãriþi amendamentul 16. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 16, se modificã alin. 6 în mod corespunzãtor. Dupã alin. 6, comisia prin...

Poftiþi. Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cele douã comisii ne propun ca la art. 19, dupã alin. 6 sã se introducã alin. 6[1] cu urmãtoarea redactare: ”Controlul modului de exercitare a atribuþiilor legal stabilite în competenþa Oficiului se exercitã de cãtre Curtea de ConturiÒ. Vreau sã vã spun cã textul, astfel cum este redactat, vine în conflict cu art. 139 alin. (1) din Constituþie, care prevede: ”Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, de administrare ºi de întrebuinþare a resurselor financiare ale statului ºi ale sectorului publicÒ, or, aici vrea sã se instituie un control profesional asupra Oficiului, ceea ce vã spun cã vine în contradicþie cu textul pe care l-am enunþat ºi care stabileºte foarte clar care sunt competenþele Curþii de Conturi.

Domnul deputat Boc.

## Domnule preºedinte,

Nu credeam sã fiu pus vreodatã într-o asemenea situaþie, dar sunt pus în situaþia sã susþin un amendament al P.S.D.-ului ºi nu un amendament al oricãrui membru din partidul de guvernãmânt, ci amendamentul domnului deputat Florin Georgescu, preºedintele Comisiei de buget, finanþe, amendament pe care în comisiile reunite l-am formulat împreunã ºi am cãzut de acord asupra lui. Iatã cã de data aceasta, Guvernul vine sã propunã respingerea unui amendament acceptat de cãtre comisie pentru prea simplul motiv cã Guvernul nu doreºte sã accepte nici un fel de control asupra modului în care aceºti 7 reprezentanþi, cei mai mulþi din Guvern, vor exercita controlul operaþiunilor de spãlare a banilor.

Am înþeles, doamnelor ºi domnilor, cã nu s-a dorit sã iasã din subordinea Guvernului, ci sã rãmânã la Guvern. Nu s-a dorit sã plece la Banca Naþionalã. Atunci, în comisie, ne-am gândit: totuºi pe acest organism cine-l

controleazã? Cine vine ºi îi mai verificã lui, cum se exprima plastic domnul Georgescu în comisie, cine vine ºi îi mai verificã dosarele ºi întreabã: ”Dosarul acesta de ce l-ai þinut în sertar ºi l-ai trimis doar pe acesta spre Parchetul Naþional AnticorupþieÒ sau, dupã caz, ”Parchetul General?Ò Nu avem în lege o asemenea instanþã care sã vinã ºi sã le cearã socotealã celor 7 ”luminaþiÒ, celor 7 ”împãraþiÒ, celor 7 ”corifeiÒ care decid totul cu privire la operaþiunile dubioase de spãlare a banilor.

Deci trebuie sã fie o instanþã care sã-i controleze. Acesta este principiul, nu? al controlului reciproc între instituþii ºi, în consecinþã, în Comisia juridicã am cãzut de acord împreunã cu colegii noºtri din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã gãsim un organism care sã vinã ºi sã-i întrebe, din când în când, pe aceºti reprezentanþi ai Oficiului Naþional pentru Prevenirea ºi Spãlarea Banilor: ”Domnilor, cum v-aþi fãcut datoria? Ia sã vedem dacã toate sesizãrile primite, toate tranzacþiile dubioase anunþate de cãtre agenþii imobiliari, de cãtre notari, avocaþi, experþi contabili, de cãtre persoane aflate în procesul de privatizare, toate aceste tranzacþii cu peste 10.000 de euro, de ce nu le-aþi trimis spre instanþa de judecatã sau spre Parchet?Ò Ei au libertate totalã în acest moment sã spunã: ”Astea rãmân, dosarele celelalte pleacã.Ò

ªi eu vã mulþumesc. Apropo de faptul cã aþi menþinut cã, repet, sunteþi campion mondial la repetãri.

Din partea comisiei? Poftiþi.

Am ascultat cu foarte multã atenþie susþinerea domnului deputat Boc. Într-o parte i-am dat dreptate, în altã parte nu, dar nu acesta este obiectul discuþiei ºi rostesc numele rãspicat ca sã aibã drept la replicã.

Domnule deputat Boc, în aceste condiþii, credeþi cã mai puteþi vota aceastã lege sau vã alãturaþi punctului nostru de vedere exprimat iniþial?

Vã mulþumesc.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, autoarea amendamentui.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Domnul deputat Boc are dreptate când spune cã acest amendament a fost formulat de cãtre Florin Georgescu ºi el a fost admis în comisie, dar vreau sã precizez cã am reanalizat acest amendament împreunã cu reprezentanþii Guvernului, împreunã cu reprezentanþii Oficiului Naþional pentru Combaterea Spãlãrii Banilor ºi am ajuns la concluzia, pe argumentaþia prezentatã de domnul ministru Gaspar cã, într-adevãr, acest amendament nu are ce cãuta aici ºi împreunã ºi cu domnul Florin Georgescu am convenit ca el sã fie eliminat. Cred cã este de prisos sã menþionez cã Oficiul Naþional pentru Combaterea ºi Prevenirea Spãlãrii Banilor este în subordinea Guvernului, este sub controlul Guvernului, controlul este în subordinea Parlamentului, deci, existã organisme de control ºi pe verticalã.

Precizez deci cã cele douã comisii sunt de acord cu eliminarea acestui amendament, admis iniþial în comisii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

În situaþia în care reprezentantul comisiilor care au întocmit amendamentul nu-l mai susþin, nu-l

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**

**:**

Vã rog sã contabilizaþi ºi abþinerile!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog sã consemnaþi ºi abþinerile. Stimaþi colegi,

Pentru cã vãd cã vã place aritmetica, supun din nou votului.

Cine este pentru amendament?

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**

**:**

Domnule preºedinte, eu nu am contestat votul!

## Stimaþi colegi,

Eu nu pot sã spun cã au fost 6 voturi împotrivã, 8 abþineri ºi restulÉ, nu ºtiu cum.

Deci, cine este împotrivã? Au fost 6 voturi pentru amendament.

Împotrivã? 65 de voturi împotrivã. Abþineri? 19.

Cu 65 de voturi împotrivã, 6 pentru, 9 abþineri, amendamentul nr. 17 a fost respins.

Vã rog sã consemnaþi în stenogramã cã ne-am oprit la alin. 7 al art. 19; urmeazã sã continuãm mâine. Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la ultimul punct al ordinii de zi de astãzi, întrebãri ºi interpelãri, vã rog sã-mi permiteþi totuºi sã adoptãm câteva comisii de mediere, pentru a începe activitatea mâine.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice.

Sunt propuºi domnii colegi: Andea Petru, Adronescu Ecaterina, Roºculeþ Gheorghe, Mincu Iulian, Moisoiu Adrian, Asztalos Ferenc ºi Radan Mihai.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2002 pentru recuperarea arieratelor cãtre principalii furnizori de resurse energetice ºi apã.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Chiriþã Dumitru, Fâcã Mihail, Florescu Ioan, Palade Doru Dumitru, Dinu Gheorghe, Berceanu Radu Mircea, Dobre Victor Paul. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiþiilor de funcþionare a centralelor termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale: Chiriþã Dumitru, Fâcã Mihail, Popescu Kanty Cãtãlin, Dinu Gheorghe, Miclea Ioan, Oltean Ion, Erdei D—loczki Istv‡n. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere la proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 prin Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Sandu Ioan, Palade Doru Dumitru, Anton Marin, Manolescu Oana.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Întreb din nou dacã domnul Radu Stroe, care are o interpelare adresatã primului-ministru, este. Nu este.

În aceste condiþii, o sã primeascã rãspunsul scris.

Doamna deputat Mona Muscã? Nu este.

ªi dumneaei va primi rãspuns scris de la doamna Ecaterina Andronescu.

Poftiþi.

Domnule deputat, nu sunteþi de acord cu rãspunsul sau vreþi sã-l comentaþi?

Doar un comentariu.

Vã rog.

Domnule secretar de stat, cer sã-mi completaþi în scris rãspunsul privind utilizarea cianurii de sodiu în procedeul de exploatare a minereului, cunoscând cã în Europa este interzisã utilizarea acestor procedeuri. Cum apreciaþi dumneavoastrã cã veþi folosi cianura de sodiu, depozitând circa 250 de tone de astfel de materiale? Deci, pe de o parte, iar, pe de cealaltã parte, cum veþi rezolva problema celor circa ºapte sau opt cimitire, pe care le veþi deplasa în altã parte? Nici morþii nu mai au voie sã doarmã somnul de veci? Pot fi deranjaþi chiar ºi aceºtia? Cunoscând cã nici pe vremea odiosului nu se fãceau astfel de lucrãri...

Vã mulþumesc.

Vreau în scris rãspunsul.

Domnul deputat Ioan Miclea? Domnul deputat Miclea va primi rãspunsul scris de la Ministerul Justiþiei.

Domnul deputat Eugen Pleºa. Nu este. ªi dumnealui va primi rãspuns scris de la Ministerul Justiþiei.

Domnul deputat Boc. Poftiþi.

Domnule deputat Boc, vã rog sã prezentaþi pe scurt cuprinsul interpelãrii dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Subiectul interpelãrii adresate ministrului apãrãrii naþionale vizeazã participarea unui grup de recruþi la realizarea filmuluiÉ

La filmãrile desfãºurate în satul Potigrafu, de lângã Bucureºti, pentru filmul ”Cold MountainÒ, au participat, în calitate de figuranþi, 700 de militari în termen din cadrul armatei române.

Având în vedere aceastã situaþie, domnule ministru, vã rugãm sã aveþi bunãvoinþa de a prezenta Parlamentului o informare cu privire la urmãtoarele aspecte:

1. În ce bazã participã recruþii la realizarea unei producþii cinematografice ºi care sunt condiþiile de colaborare

a Ministerului Apãrãrii Naþionale cu firma care realizeazã acest film?

2. Cine a dat recruþilor ordinul de a participa la filmãrile efectuate la Potigrafu ºi ce sancþiune a fost aplicatã?

3. În ce fel este legatã participarea la realizarea unui film despre militarii americani din secolul al XIX-lea de pregãtirea militarã pentru care cei 700 de tineri au fost recrutaþi?

Vã rugãm, de asemenea, domnule ministru, sã aveþi bunãvoinþa de a prezenta Parlamentului o informare exactã cu privire la activitãþile fãrã caracter militar în care au fost implicaþi militarii în termen ai armatei române, de la data preluãrii de cãtre dumneavoastrã a funcþiei de ministru al apãrãrii naþionale.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru Encuþescu, vã rog sã rãspundeþi.

**Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Potrivit art. 37 alin. 1. din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, aprobatã prin Legea nr. 389 din 2001, ministerul poate angaja ºi executa, la cerere, prin unitãþile sale, prestãri de servicii pentru persoane juridice sau persoane fizice, în domeniile ºi în condiþiile stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii naþionale.

Ca urmare, prin ordin al ministrului apãrãrii naþionale, a fost aprobatã Metodologia privind angajarea ºi executarea prestãrilor de servicii de cãtre unitãþile militare, precum ºi domeniile în care unitãþile pot presta asemenea servicii. Printre aceste domenii este ºi participarea unor efective cu echipament ºi alte bunuri din dotare la realizarea unor producþii cinematografice.

În acest punct, doresc sã subliniez faptul cã ordinul ministrului apãrãrii naþionale privind aprobarea Metodologiei privind angajarea ºi executarea prestaþiilor de servicii de cãtre unitãþile militare ale Ministerului Apãrãrii Naþionale a fost aprobat de fostul ministru al apãrãrii, Sorin Frunzãverde, prin Ordinul nr. M.41 din 19 martie 2000, iar în Anexa nr. 1, la pct. 27, aici este menþionatã participarea unor efective cu echipament ºi alte bunuri din dotare la realizarea unor producþii cinematografice ºi a unor activitãþi cu caracter sportiv.

Deci noi nu am fãcut decât sã punem în aplicare aceastã Instrucþiune nr. L.18, pe care nu actuala conducere a Ministerului Apãrãrii Naþionale a fost cea care a promovat-o.

Potrivit acestui ordin, colaborarea va fi efectuatã în baza unui contract încheiat între pãrþi, iar scenariul filmului va fi analizat în prealabil de cãtre structurile de specialitate ale ministerului, pentru a se evita orice angajare partizanã, ori de formare a perceþiei sociale în legãturã cu armata.

Pe întreaga duratã a filmãrilor este numit un consilier militar, împuternicit sã dispunã retragerea efectivelor ºi a tehnicii ori de câte ori constatã nepotriviri între clauzele contractuale ºi realitatea din teren sau cea inclusã în scenariu.

Un scurt comentariu, domnule Boc. Vã rog sã permiteþi ºi altora sã facã acelaºi lucru.

Îi mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul formulat.

## Am doar trei observaþii.

În primul rând, nu am înþeles care este corelaþia între prevederile regulamentului invocat de dumneavoastrã, unde se spune cã soldaþii pot participa la activitãþi cu caracter sportiv Ð aºa aþi spus dumneavoastrã Ð ºi participarea lor în calitate de figuranþi la realizarea unui film. Este o activitate cu caracter sportiv? Eu cred cã o activitate cu caracter sportiv vizeazã pregãtirea din punct de vedere fizic, fizicã, a militarilor armatei, ºi nu sã facã figuraþie la studiourile de cinematografie.

2. În interpelare am solicitat Ministerului Apãrãrii Naþionale, domnului ministru, sã ne prezinte o listã detaliatã a acestor activitãþi în care sunt implicaþi militarii, activitãþi ce nu au legãturã cu pregãtirea lor de bazã, pentru a demonstra, încã o datã, dacã este necesar, cã, din nefericire, în acest moment, actualul sistem al serviciului militar obligatoriu nu se mai justificã ºi, decât sã aducem recruþi care sã fie figuranþi ai studiourilor de cinematografie, mai bine sã avem o armatã de profesioniºti bine plãtitã, care sã rãspundã exigenþelor integrãrii României în NATO. Lista era necesarã pentru a demonstra încã o datã faptul cã actualul sistem al serviciului militar obligatoriu nu se mai justificã ºi cã, în fapt, prin tot felul de subterfugii juridice sau administrative, recruþii sunt trimiºi ºi plasaþi în activitãþi care nu au nici o legãturã cu pregãtirea lor militarã de bazã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru are ºi dumnealui dreptul la un comentariu, la observaþiile dumneavoastrã. Poftiþi.

Domnule deputat, eu am menþionat prevederea nr. 27 din anexa nr. 1 ºi o mai recitesc, poate nu aþi fost atent în întregime.

Deci aici este prevãzut faptul cã prin acest ordin, printre domeniile în care unitãþile din Ministerul Apãrãrii Naþionale pot presta aceste servicii se înscrie ºi participarea unor efective cu echipament ºi alte bunuri din dotare la realizarea unor producþii cinematografice. Este menþionat în mod expres ”ºi a unor activitãþi cu caracter sportivÒ. Deci este clar cã ei pot participa la aceste producþii cinematografice.

O sã vã prezentãm aceastã listã, dar, dupã cum am spus, nu se leagã de serviciul militar obligatoriu. Interesul ministerului este ºi acela de a realiza venituri extrabugetare pe care, din pãcate, societatea, economia naþionalã nu le poate pune la dispoziþie, tocmai pentru a realiza un proces instructiv-educativ eficient ºi la nivelul standardelor NATO.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Matei Agathon rãspunde domnului deputat Mircea Costache. Este domnul deputat? Nu este. În aceste condiþii, vã rog sã-i transmiteþi rãspunsul scris.

Îmi pare rãu cã unii criticã Guvernul pentru cã nu se prezintã la interpelãri ºi, când vin, nu sunt aici pentru a primi rãspunsul în mod regulamentar.

Vã rog sã transmiteþi în scris.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã faceþi comentariile de la microfon!

Stimate coleg, îmi cunosc foarte bine atribuþiile. Le respect, iar pe dumneavoastrã vã rog sã cereþi cuvântul atunci când vi se dã, în cadrul regulamentului. Suntem la interpelãri, nu la declaraþii politice. Veniþi mâine la declaraþii politice ºi faceþi orice declaraþii doriþi.

Pentru domnul ministru Sorin Encuþescu mai existã o întrebare din partea domnului Victor Babiuc. Domnul Victor Babiuc, dacã este aici? Nu este.

Vã rog sã transmiteþi în scris rãspunsul. Lipseºte deputatul care v-a pus interpelarea.

Mai este prezent domnul ministru Zelenco? A plecat, pentru cã n-a rãspuns prezent doamna Mona Muscã. Domnul deputat Ioan Miclea? Poftiþi.

Domnul Moucha a plecat, pentru cã la începutul interpelãrilor, când vi s-a strigat numele, domnule Miclea, nu eraþi în salã ºi am întrebat de douã ori. Veþi primi rãspunsul scris.

Domnule preºedinte, am fost în salã.

Dacã veþi urmãri stenograma, veþi auzi cã am strigat ”domnul Ioan MicleaÒ de douã ori ºi n-aþi fost, înseamnã, în momentul respectiv, ºi domnul ministru a plecat.

Pentru domnul Gheorghe Valeriu. Este?

Domnul Gheorghe Valeriu, de la P.N.L., a formulat o întrebare pentru Ministerul Agriculturii. Este domnul ministru Gheorghe Predilã.

Vã rog sã transmiteþi rãspunsul scris, în aceste condiþii.

Domnul ªtefan Popescu-Bejat. Nici dumnealui nu este. Vã rog sã transmiteþi rãspunsul scris. Domnul Anghel Stanciu. Poftiþi.

Domnule Predilã, veþi rãspunde interpelãrii formulate de domnul Anghel Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã dezvolt, totuºi, pe scurt, interpelarea noastrã, pe care o formulez, în calitatea pe care o am, de preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, deocamdatã, pânã când majoritatea va hotãrî altceva.

Obiectul interpelãrii îl reprezintã trecerea ilegalã, prin hotãrâre de guvern, care încalcã prevederile Legii nr. 290/2002 a suprafeþelor de teren arabil din domeniul public, cu destinaþie legiferatã pentru cercetare ºtiinþificã agricolã ºi pentru producerea de material biologic din categorii superioare, necesare producþiei agricole a þãrii, în domeniul privat pentru alte destinaþii ºi interese.

Încãlcarea legilor þãrii prin hotãrâre de guvern, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, legi ale fondului funciar, Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi a celor forestiere, toate legi organice, precum ºi recenta Lege nr. 290 din 29 mai 2002, care precizeazã suprafeþele de teren din domeniul public deþinute ºi administrate de unitãþile de cercetare.

În consecinþã, apreciem cã în ultimii ani atentatul prin abuzuri la patrimoniul funciar deþinut de unitãþile de cercetare ºi dezvoltare din domeniul agriculturii, consfinþit ca atare prin legile þãrii, a devenit alarmant.

Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, în baza Legii nr. 169/1997, a delimitat suprafeþele deþinute de fiecare unitate de cercetare agricolã în douã categorii: domeniul public, cuprinzând suprafeþe strict necesare pentru cercetarea ºtiinþificã, producerea de seminþe ºi material sãditor din categorii biologice superioare ºi animale de rasã, ºi domeniul privat, destinat producþiei.

Menþionãm cã acestea au fost cuprinse în Hotãrârea nr. 517/1999, care precizeazã cã suprafeþele din prima categorie aparþin domeniului public. Aceste suprafeþe au fost preluate în Legea nr. 290/2002.

În consecinþã, credem cã nu poate o hotãrâre de guvern, care este datã în aplicarea legii ºi în substituþia legii, sã modifice suprafeþe care sunt cuprinse într-o lege.

Guvernul, sub insistenþa Ministerului Agriculturii, respectiv a Ministerului Administraþiei Publice Locale ºi respectiv Ministerului Finanþelor, a reuºit astfel ca, în ultimele 7 luni, sã treacã din domeniul public în domeniul

Domnul ministru Predilã, vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã dau rãspunsul domnului deputat, preºedinte de comisie Anghel Stanciu, la interpelarea nr. 496, pe care am primit-o la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei prin intermediul Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul.

Eu vreau sã-l informez pe dânsul, cu tot respectul, cã hotãrârile de guvern sunt luate în baza unor legi care abiliteazã Guvernul ca, în situaþii anume, poate sã facã apel la suprafeþe din domeniul public, sã le treacã în domeniul privat al statului pentru a rezolva solicitãrile foºtilor proprietari care au probleme cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate.

Legea patrimoniului public, regimul juridic al proprietãþii publice, prevede la art. 10 alin. 2 cã: ”Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, dupã caz, prin hotãrâri ale Guvernului, ale consiliului judeþean, respectiv ale Consiliului general al municipiului sau ale Consiliului local, dacã prin Constituþie sau prin lege nu se dispune altfelÒ. Deci niciodatã nu s-a fãcut decât cu respectarea acestei legi ºi cu prevederile art. 10 din Legea de aprobarea a Ordonanþei nr. 102, care prevede acelaºi lucru. Sigur cã poate cã nici noi nu am dori sã se întâmple aºa ceva, dar acolo unde avem zeci, sute de oameni cu care sunt probleme nu avem ce face. Oricum, trebuie sã vã spunem cã în ultimii doi ani noi am fost cei care am apãrat patrimoniul acestora, împreunã cu dumneavoastrã am participat la toate legile ºi, deci, nu putem fi acuzaþi cã noi nu am vrea sã pãstrãm acest patrimoniu al staþiunilor ºi institutelor de cercetãri. Vreau sã vã spunem cã, în mod excepþional, de acum înainte, orice solicitare a prefecturilor sau a consiliilor judeþene va face obiectul unei analize foarte amãnunþite, dacã solicitarea poate sau nu poate fi onoratã în asemenea cazuri, pentru cã dacã are o anume suprafaþã de teren, putem sã recurgem ºi la celelalte prevederi legale, mergând pânã la despãgubiri. Vreau sã vã informez corect cã la aceste judeþe nu a existat în rezerva consiliilor nici o suprafaþã de teren ca sã putem sã apelãm la ea.

Vã mulþumesc. Domnul deputat vrea un scurt comentariu. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

Trec peste faptul cã interpelarea se adreseazã unui membru al Guvernului. Aºa cum prevede regulamentul, trebuie sã fie prezent membrul Guvernului. Deci trec peste acest aspect.

## Domnule preºedinte,

Declar în faþa dumneavoastrã cã îmi eraþi mult mai apropiat ca preºedinte al Consiliului Legislativ, pentru cã atunci altfel se vedeau problemele. Acum, distinsul nostru coleg de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, spune cã o lege generalã cadru, Legea nr. 213 art. 10, poate sã batã o lege specialã, adicã Legea nr. 290, ceea ce nu cred, pentru cã, dacã Guvernul considerã cã poate modifica o hotãrâre de guvern, o prevedere într-o hotãrâre de guvern prin hotãrâre de guvern, ce facem cu Legea nr. 290 unde suprafaþa rãmâne aceeaºi? Deci, dacã mã uit la Hotãrârea de guvern nr. 517, vãd cã spune cã: ”Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor are calitatea de concedent ºi exercitã în numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care aparþin domeniului public sau privat al statuluiÒ. Deci exercitã acest atribut de proprietate ministerul ºi atunci poate sã facã ce vrea ... Dar vine alin. 2: ”Fac excepþie de la alin. 1 suprafeþele de teren strict necesare pentru cercetare ºi producerea de seminþe ºi material sãditorÒ. ”Fac excepþieÒ, ºi aceste suprafeþe din Hotãrârea nr. 517 coloana IV sunt cuprinse în lege. Deci ele au devenit caduce în hotãrâri ºi nu mai poate Guvernul sã le modifice, domnule preºedinte. Asta vã spune un om care nu are nici o treabã cu juridicul, dar aºa un pic de raþiune mai am.

Cealaltã chestiune pe care o invocã domnul secretar de stat Predilã, cã proprietarii vor... Proprietarii vor: la Bãneasa Ñ în staþiunea pomicolã, vor la Suceava Ñ în coasta Sucevei, vor la Fãlticeni Ñ la fel º.a.m.d. Nu vrea nici unul la dracuÕ în praznic, scuzaþi expresia, cã e neacademicã. Vor numai acolo unde se dezvoltã noile cartiere de vile.

ªi mai e ceva care nu vrea sã spunã domnul ministru Predilã. Au fost circa 162 de mii de hectare la academie. Când s-a fãcut, când s-a iniþiat Legea nr. 290 s-a plecat de la ideea de a satisface toate cererile proprietarilor, spre a nu mai fi discuþii ºi de la circa 162 de hectare s-a ajuns la circa 82 de mii. Restul s-au dat. Ce se întâmplã acum, cu tot respectul, este un jaf. Rãmân la aceastã concluzie ºi rãmân la ideea cã vom distruge staþiunile de cercetare. Aflu acum cã ºi de la Botoºani s-au luat un numãr de hectare de la staþiunea de creºterea berbecuþilor karacul, care e fondul genetic, deci, o distrugem, pentru ce? Pentru vilele lui Becali, mai ºtiu eu cui. Îi tragic, domnule preºedinte, ºi cred cã aºa cum a spus domnul preºedinte Iliescu, ”Stopaþi acest proces!Ò, iar domnul prim-ministru a declarat public la Forumul agricultorilor al P.D.S.R.: ”Este idiot cel care se atinge de acest fondÒ. Nu sunt cuvintele mele, îmi cer scuze, domnule preºedinte, dar trebuie sã facem ceva. Vã mulþumesc.

Mai doriþi vreun comentariu, domnule ministru? Nu, nu, dacã doriþi sã faceþi vreun comentariu? Nu.

Domnul deputat Ludovic Mardari, tot pentru domnul Gheorghe Predilã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt deputatul P.R.M. de Timiº, Ludovic Mardari.

Obiectul interpelãrii adresate domnului Ilie Sârbu, ministru agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, este urmãtorul.

Politicile agricole din ultimii doi ani n-au generat optimism printre producãtorii agricoli. S-au constatat multe inconsecvenþe, diferenþe între intenþiile bune ºi transpunerea lor în fapte, precum ºi abordãri neunitare ale aceleiaºi problematici. În susþinerea celor afirmate anterior, mã voi referi la motorina pentru agriculturã ºi la subvenþii, prime.

1. În urmã cu câteva luni s-a mediatizat un proiect de lege al Guvernului, conform cãruia motorina pentru agriculturã, fãrã taxã de drum, va fi coloratã ºi va putea fi cumpãratã de la orice staþie de distribuþie a produselor petroliere, fie ea de stat sau particularã. Se menþiona cã nu vor mai fi necesare documentaþii din partea cumpãrãtorului, deoarece mãsurile coercitive vor fi aspre în cazul celor care vor folosi motorina în alte scopuri decât pentru agriculturã. Aceastã intenþie legislativã este de lãudat, dar vorbele nu pot înlocui faptele.

În prezent diferenþa de preþ reprezentând taxa de drum este recuperatã doar de producãtorii agricoli care au nervii tari pentru a întocmi documentaþiile necesare obþinerii unor cupoane ºi pentru a se deplasa la depozite sau staþii de distribuþie ale Petrom, chiar dacã trebuie sã parcurgã zeci de kilometri. Ar trebui sã-ºi spunã pãrerea ºi Consiliul Concurenþei.

Domnule ministru, când consideraþi cã intenþia de lege amintitã anterior aºteptatã de agricultori va fi pusã în aplicare? Ce perioadã de timp trebuie sã treacã pentru transformarea vorbelor în fapte?

2. Subvenþiile sau primele pentru lapte, carne ºi cereale prezintã unele anomalii în modul de acordare. Prima pentru lapte se acordã numai producãtorilor care sunt membri în asociaþii profesionale, deºi Parlamentul a modificat ordonanþa emisã de Guvern, a se vedea Legea nr. 442 din 27 iunie 2002. Nu s-a gãsit nimeni din Ministerul Agriculturii care sã transmitã direcþiilor din judeþe aceastã modificare a ordonanþei, conform cãreia prima se va acorda tuturor celor care predau lapte la fondul pieþei, indiferent dacã sunt membri în asociaþii sau nu.

## Stimaþi colegi,

Cu riscul de a-mi spori doza de antipatie, eu vreau sã vã aduc aminte totuºi regulamentul ºi sã vã aduc aminte cã suntem datori sã fim mai colegiali ºi sã ne respectãm unii pe alþii, pentru cã dacã vorbiþi fiecare câte 10 minute, deºi regulamentul spune cã e vorba doar de punerea unor întrebãri ºi dumneavoastrã faceþi declaraþii politice de câte 10 minute, îi privãm pe ceilalþi colegi ai dumneavoastrã, chiar de la P.R.M. sã mai poatã ºi ei sã ia cuvântul.

Poftiþi, domnule ministru.

Domnule preºedinte,

Pentru domnul deputat Ludovic Mardari eu am urmãtorul rãspuns.

Sigur cã au fost discuþii multe cu privire la oportunitatea acestei taxe de drum pentru motorinã. Împreunã cu dumnealor, în comisia de specialitate am avut multe dezbateri ºi am ajuns la o concluzie pe care o cunoaºte ºi dânsul, eu ºtiu cã nu e atât de comod sã faci cerere, sã te duci la o direcþie generalã judeþeanã ca sã-þi iei banii înapoi, dar deocamdatã sunt bani ai bugetului statului ºi nu putem sã facem altfel decât aºa cum scrie Legea finanþelor publice ºi legea pe care o aprobãm noi în fiecare sfârºit de an, de doi ani cel puþin, Legea bugetului statului.

În acelaºi timp, ca sã uºurãm activitatea producãtorilor agricoli, vreau sã vã spun cã noi am convenit cã acolo unde distanþa pânã la primul punct PECO care aparþine Petromului este mai mare sã dãm posibilitatea sã se ia motorinã ºi de la alþi furnizori, cu condiþia sã aibã o vizã a primãriei, cã este înregistrat, cã e producãtor agricol, cã o foloseºte cu un scop, ºi Direcþia generalã agricolã nu-i ridicã nici un fel de probleme la decontare pentru primirea bonurilor. E un lucru care, probabil, cã dumneavoastrã v-a scãpat.

În acelaºi timp, în legãturã cu colorarea benzinei, vrem sã vã spunem cã existã de acum o Hotãrâre de Guvern nr. 535, au apãrut ºi normele metodologice, aprobate prin H.G. nr. 295 ºi, deci, s-a stabilit ºi solventul, nu are rost sã dãm ºi codul lui, care va colora motorina ºi dupã ce vom avea pus la punct acest mecanism vom discuta altfel de acest lucru.

Referitor la prima la lapte, îmi pare rãu sã vin din nou sã spun cã tot împreunã cu dumneavoastrã ºi dumneavoastrã, chiar aici, în plen, aþi avut o intervenþie cu amendament, nu scrie nicãieri în lege cã trebuie sã fii obligatoriu membru al unei asociaþii de crescãtori. Acolo scrie clar cã orice producãtor agricol care face dovada cã a predat la un procesator laptele sau carnea primeºte

prima sau subvenþia la ce se referã. Dacã dumneavoastrã aveþi un caz concret unde un judeþ a pretins cã acel om care trebuie sã-ºi încaseze un drept reglementat prin lege trebuie sã aparþinã unei asociaþii ºi nu i s-a dat... vã rog sã ne spuneþi, cã eu vã promit cã poimâine acela nu mai e director sau ce e el acolo în direcþia agricolã. Noi nu ne jucãm cu legile þãrii ºi nu vrem sã creãm asemenea lucruri. Asociaþiile sunt o necesitate, dumneavoastrã ºtiþi de ce, cã le discutãm împreunã, dar nu condiþionãm primirea unui drept nimãnui, dacã legea îi dã dreptul, îi oferã posibilitatea în momentul acesta sã ia aceºti bani ºi fãrã sã fie membru al unei asociaþii.

Domnule deputat, aveþi dreptul la un comentariu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu ºtiu, probabil cã domnul secretar de stat Predilã nu m-a înþeles suficient de bine. Eu m-am referit la motorina pentru agriculturã ºi la un proiect de lege care a fost mediatizat în luna mai, dacã bine îmi amintesc. Guvernul a mediatizat proiectul de lege privind aceastã motorinã pentru agriculturã, în care se specifica exact cum am spus în interpelare cã se va renunþa la acele acte de sãrãcie, la acele cupoane ºi ne vom apropia ºi noi de þãrile civilizate, cum ar fi, de exemplu, Franþa.

S-a apelat, în legãturã cu acel proiect de lege, la toate televiziunile ºi ziarele mai importante din þarã. Nu vi se pare cã Guvernul se aflã într-o situaþie penibilã, dat fiind faptul cã dupã o astfel de agitaþie mediaticã a uitat sã înainteze Parlamentului proiectul de lege amintit? Deci de la vorbe la fapte este cale lungã.

În ceea ce priveºte subvenþiile, eu, în întocmirea acestei interpelãri, m-am inspirat din situaþia existentã în judeþul Timiº. În judeþul Timiº, chiar ºi crescãtorii care au avut o singurã vacã au fost nevoiþi sã se înscrie în asociaþie, altfel nu li s-a aprobat acordarea primei la lapte, deºi noi am modificat ordonanþa care prevedea, într-adevãr, sã fie crescãtorul de animale membru într-o asociaþie. Am modificat ordonanþa, dar, aºa cum spuneam în interpelare, de la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu s-a gãsit nimeni sã transmitã aceastã modificare la direcþiile judeþene.

În ceea ce priveºte prima pentru carne, ºi, iarãºi lucrurile sunt foarte clare, eu am aici ordonanþa de urgenþã a Guvernului care n-a mai apucat sã fie modificatã, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 care spune: ”Cei care se organizeazã în asociaþii ale crescãtorilor de animale beneficiazã de primã pentru carne.Ò Deci, vã rog, domnule secretar de stat, sã nu faceþi afirmaþii pânã nu le verificaþi înainte de a mã contrazice în ceea ce am afirmat în interpelare.

Referitor la prima pentru cereale, eu am fost de acord cã la înfiinþarea culturii e nevoie de certificatul de calitate a seminþei, dar dupã ce s-a recoltat, în cazul celor care n-au beneficiat de nici un fel de avans, nu înþeleg de ce li se mai cere acel certificat de calitate, din moment ce existã dovadã din partea agenþilor economici care au preluat grâul sau, ºtiu eu, orzoaica, existã dovada cã marfa este de calitate. Poate cã omul a fãcut, ºtiu eu, ceva minuni pe parcursul perioadei de la însãmânþare pânã la recoltare ºi a obþinut o recoltã foarte bunã. Apoi, haideþi, sã ne explicãm mai clar. Poate cã a utilizat sãmânþã super elitã sau elitã, care-i permite sã mai utilizeze aceeaºi sãmânþã dupã recoltare încã doi ani Ð înmulþirea întâi, înmulþirea a doua, nu? Poate cã ºi-a realizat sãmânþa proprie, din cauza aceasta, vã rog sã procedaþi în aºa fel încât sã aduceþi corecþiile la acele hotãrâri de guvern care, dupã pãrerea mea, sunt absolut necesare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Pãun? Are o interpelare pentru doamna ministru Silvia Ciornei cu privire la problema instituþiilor de control ale statului faþã de micii investitori. Nu este.

Îmi pare rãu, doamna ministru, cã nu puteþi avea ºansa unui rãspuns transparent, dar regulamentul spune cã atunci când deputatul nu este prezent rãspunsul se comunicã în scris.

Domnul deputat Nicolae Pãun are o interpelare ºi pentru domnul secretar de stat Pavel Abraham. Acelaºi rãspuns domnului Abraham, mulþumim pentru prezenþã. Domnul Radu Deac este?

Doamna deputat Anca Daniela Boagiu are o interpelare pentru dumneavoastrã.

Poftiþi, doamnã deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã ministrului sãnãtãþii ºi familiei, doamnei ministru Daniela Bartoº, ºi vizeazã eliberarea medicamentelor pentru bolnavii cuprinºi în Subprogramul Ñ ”Prevenþie ºi control în diabetologie ºi alte boli de nutriþie.Ò

În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 41 din anul 2002 din bugetul Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi din bugetul Fondului asigurãrilor sociale de sãnãtate se alocã sume pentru finanþarea unor programe ºi subprograme prin care se asigurã medicamentele strict necesare tratamentului unor boli ce au consecinþe deosebit de grave asupra stãrii de sãnãtate a populaþiei. De aceste medicamente necesare tratãrii bolilor sus

menþionate beneficiazã toþi bolnavii, indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care aceºtia sunt asiguraþi. Deºi textele de lege sunt foarte clare ºi sunt obligatoriu a fi respectate ºi puse în aplicare de cãtre toate persoanele chemate sã concure la ameliorarea stãrii de sãnãtate a populaþiei, acest lucru nu se întâmplã însã ºi în judeþul Constanþa. Din dispoziþia directorului Spitalului Municipal Constanþa ºi a ºefului Programului 19, unor bolnavi cuprinºi în Subprogramul 2-4 ”Prevenþie ºi control în diabetologie ºi alte boli de nutriþieÒ li se refuzã eliberarea medicamentelor necesare tratamentului zilnic. Motivul: unul cât se poate de simplu. Dupã mintea Domniilor lor. medicul ce elibereazã reþetele acestor bolnavi este angajat al Policlinicii CFR Constanþa, iar aceasta nu face parte din structura Spitalului Municipal Constanþa, respectiv a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ci se aflã în subordinea unui alt minister, minister care, se pare, la rândul sãu, pare foarte interesat de modul în care sunt tratate unitãþile sanitare din subordinea sa.

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate dã dreptate medicului respectiv ºi atenþioneazã Spitalul Municipal Constanþa sã intre în legalitate. Direcþia de sãnãtate publicã Constanþa precizeazã în adresa sa cãtre Spitalul Municipal Constanþa cã acesta este obligat sã respecte legea, dar domnul director al acestei unitãþi sanitare nu doreºte sã facã lucrul acesta. În timp ce toate aceste lucruri se petrec în România anului 2002, cu un minister ”campion în reformã sanitarãÒ, bolnavii de diabet mor din cauzã cã li se refuzã eliberarea medicamentelor de care au nevoie. Având în vedere cele arãtate mai sus, solicitãm doamnei ministru al sãnãtãþii ºi familiei sã ne explice diferenþa de tratament faþã de bolnavii ºi cadrele medicale din reþeaua sanitarã a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, precum ºi mãsurile pe care le întreprinde pentru respectarea ºi aplicarea legii în domeniul sanitar în România.

Pofiþi, domnule ministru, vã rog sã rãspundeþi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doamna ministru Daniela Bartoº a avut ferma intenþie sã participe la... sã aibã ocazia sã rãspundã la aceastã interpelare, dar o solicitare de ultim moment o împiedicã sã fie acum aici ºi m-a rugat pe mine sã prezint rãspunsul Domniei sale.

Referitor la adresa nr. 462000 din octombrie 2002 privind interpelarea doamnei deputat Anca Daniela Boagiu, referitoare la eliberarea medicamentelor pentru bolnavii cuprinºi în subprogramul ”Prevenþie ºi control în dibetologie ºi alte boli de nutriþieÒ, vã comunicãm urmãtorul rãspuns.

În conformitate cu ordinul comun MSFCNAS nr. 85652002 pacienþii diabetici cuprinºi în Subprogramul 2-4 ”Prevenþie ºi control în diabetologie ºi alte boli de nutriþieÒ beneficiazã de medicamente diabetice fãrã contribuþie personalã, indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care aceºtia vireazã contribuþia. Pacienþii consultaþi în cabinetul de diabet din Policlinica C.F.R. Constanþa sunt în evidenþa Centrului de diabet judeþean Constanþa pentru obþinerea medicamentelor antidiabetice. Direcþia sanitarã Constanþa, în ºedinþa Consiliului de administraþie din 7 octombrie 2002, a hotãrât ca toþi pacienþii trataþi la cabinetul din Policlinica C.F.R. sã primeascã medicamentele antidiabetice pe reþetele eliberate de medicul diabetolog al Policlinicii C.F.R. prin farmacia Spitalului Port Constanþa pe care acesta le va prelua pe bazã de aviz de însoþire din farmacia Spitalului Municipal Constanþa. Adresa 30898 din 7 octombrie 2002.

În conformitate cu art. 7 din alin. 1 ºi 2 al Ordinului comun 8565 2002 pentru aprobarea subprogramelor de sãnãtate ºi a Normelor metodologice privind finanþarea, raportarea ºi controlul indicatorilor prevãzuþi în programe, respectiv subprogramele de sãnãtate finanþate din bugetul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi bugetul Fondului de asigurãri de sãnãtate în 2002, unitãþile sanitare aparþinând ministerelor cu o reþea sanitarã proprie pot derula programe, respectiv subprograme finanþate din Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate. Acestea vor fi nominalizate de ministerele în subordinea cãrora funcþioneazã.

În vederea soluþionãrii problemelor legate de eliberarea medicaþiei antidiabetice, pacienþilor aflaþi în evidenþa cabinetului din Policlinica C.F.R. unitatea respectivã va solicita acordul de introducere în Programul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Vã mulþumesc.

Tot pentru dumneavoastrã mai existã 3 întrebãri, domnule ministru.

Domnul Nicolae Enescu, de la P.R.M. Este? Poftiþi, vã rog sã dezvoltaþi pe scurt întrebarea.

Interpelarea adresatã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei. Obiectul interpelãrii.

Doresc pe aceastã cale sã vã aduc la cunoºtinþã cã subalternii dumneavoastrã din teritoriu, care au depus un jurãmânt la terminarea facultãþii, precum doctorul Dan Bârzu, angajat ca ºef secþie chirurgie a Spitalului Orãºãnesc Cisnãdie, nu-ºi respectã îndatoririle ce decurg din atribuþiile sale în calitate de angajat.

Menþionez faptul cã domnul doctor deþine ºi funcþia de primar al oraºului Cisnãdie, unde responsabilitãþile funcþiei ce-i revin sunt numeroase ºi foarte importante, funcþie de care nu se achitã la nivelul cerut, deoarece are o atitudine dictatorialã ºi ieºiri necontrolate prin sintagme de felul: ”Nu am timpÒ, ”Timpul meu este limitatÒ, ”Nu v-aþi anunþat vizitaÒ, ”Nu stau de vorbã cu dumneavoastrãÒ, atât faþã de personalul spitalului, cât ºi faþã de cei care solicitã o audienþã, printre care m-am numãrat ºi eu.

Ieºirile de care v-am spus au avut loc în sediul primãriei în prezenþa secretarilor, a viceprimarului, a reprezentantului celor cinci familii, Sucea Lucreþia, care dorise ca alesul poporului sã-i acorde înþelegere ºi sprijin ºi nicidecum sã emitã o dispoziþie prin care cele cinci familii sã fie scoase în stradã, uitând cã ºi Domnia sa beneficiazã de o minunatã casã obþinutã prin aceleaºi facilitãþi ale Legii nr. 112/1995.

Vreau sã adaug cã atitudini ºi decizii incorecte le-a avut ºi faþã de fosta asistentã-ºefã cãreia i-a desfãcut contractul de muncã, angajând în locul ei persoane agreate ºi obediente sistemului de conducere a unitãþii respective, toate acestea regãsindu-se în declaraþiile unor angajaþi înregistrate pe o casetã audio care se aflã în posesia mea ºi care, dacã doriþi, doamnã ministru, pot sã v-o pun la dispoziþia dumneavoastrã.

Vã rog, doamnã ministru, sã întreprindeþi o anchetã în legãturã cu cele prezentate, cât mai urgent cu puþinþã, ºi sã luaþi mãsurile necesare conform Legii nr. 215/2001, art. 61 alin. 3 ºi art. 62 alin. a), b), c), mergând pânã la demiterea acestuia din postul pe care-l deþine la spital. Mulþumesc.

## Domnule ministru!

## **Domnul Radu Deac** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cu scuzele de rigoare, trebuie sã solicit o amânare de douã sãptãmâni, întrucât ancheta dispusã de doamna ministru ºi deplasarea Corpului de control la localitatea respectivã nu a putut avea încã loc.

## Mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca. Nu este. V-aº ruga sã-i transmiteþi domnului Damian Brudaºca rãspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Miclea. Poftiþi! Doriþi sã mai dezvoltaþi sau sã rãspundã direct?

Am patru întrebãri. Nu ºtiu la care vã referiþi.

Aveþi o întrebare pentru Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. E adevãrat cã aþi avut foarte multe, dar eu ce sã fac? Domnule ministruÉ! Stimate coleg, formulaþi rãspunsul la interpelarea domnului Ioan Miclea cu privire la problema eliberãrii medicamentelor compensate sau gratuite.

Aº ruga colegii deputaþi ca atunci când miniºtrii urmeazã la rãspuns sã nu-i mai deranjaþi, pentru cã, uite, data trecutã a vrut sã vã spunã ceva ºi-l þinea altcineva de vorbã. Aºteptaþi sã se termine întrebãrile colegilor.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la adresa 4624 privind interpelarea domnului deputat Ioan Miclea, referitoare la modul de eliberare a medicamentelor care depãºesc valoarea de 1.800.000 de lei la care au dreptul asiguraþii, vã comunicãm urmãtorul rãspuns al doamnei ministru dr. Daniela Bartoº.

Ordinul comun MSF/CNAS nr. 72/44/2002 a fost publicat în Monitorul Oficial al României la data de 18 februarie 2002 ºi a intrat în vigoare la 18 martie 2002, deci, funcþioneazã practic de 6 luni.

Nu este emis doar de CNAS, cum afirmaþi, ºi a fost avizat de Colegiul Medicilor din România. Reglementarea prescrierii ºi eliberãrii medicamentelor compensate sau gratuite care depãºesc valoarea de 1.800.000 de lei este tratatã punctual în art. 4 alin. 3. Datoritã numãrului mai mare de medicamente, cu denumire comunã internaþionalã, care au fost incluse atât pe lista de compensate, cât ºi pe lista de gratuite, Ñ în acest caz, 44 Ñ, cât ºi a numãrului mai mare de boli cronice pentru care asiguraþii beneficiazã de gratuitate în tratament ambulatoriu, 30 în ordinul sus-menþionat, faþã de 26 în vechea legislaþie, un numãr semnificativ sporit de asiguraþi au avut acces la tratamente medicamentoase specifice, inclusiv la tratamente cu costuri foarte ridicate în boli cum sunt: leucemii, limfoame, tumori maligne, hepatite virale, poliartritã reumatoidã, HIV, SIDA.

Aceasta a determinat o creºtere corespunzãtoare a cheltuielilor pentru medicamente în sistem. Întrucât sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate este un sistem social care trebuie sã asigure accesul nediscriminatoriu al tuturor asiguraþilor la pachetul de servicii finanþate din Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, a fost evidentã necesitatea unui control din partea caselor de asigurãri de sãnãtate asupra prescripþiilor ce depãºesc o anumitã limitã Ð 1.800.000 Ð, Casa de asigurãri de sãnãtate þine evidenþa acestora întrucât existã presiuni din partea asiguraþilor pentru prescrierea unui anumit medicament, nu întotdeauna cel mai indicat pentru afecþiunea respectivã.

Nu sunt încã elaborate protocoalele terapeutice minimale pentru fiecare afecþiune sau grup de afecþiuni care sã reflecte caracterul social al sistemului de asigurãri. Este necesarã cunoaºterea consumurilor reale de medicamente global, pe fiecare pacient, pe medicii care au drept de prescriere.

Mulþumesc.

Domnul Victor Paul Dobre este? Aþi primit rãspunsul în scris, da? Da.

Domnul Victor Paul Dobre a primit douã rãspunsuri de la domnul secretar de stat Tudor Florescu.

Am înþeles cã pentru domnul secretar de stat Petre Ciotloº, domnul Ioan Miclea a primit douã rãspunsuri scrise, ºi domnul Boc, de asemenea.

Domnul Mardari mai are o întrebare pentru domnul Ciotloº.

Domnule ministru Ciotloº, mai aveþi o singurã interpelare la domnul Ludovic Mardari. Vã rog sã fiþi atent!

Interpelarea mea este adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale.

Iatã obiectul interpelãrii. Se referã la persoanele din judeþul Timiº care au efectuat stagiul militar în detaºamentele de muncã din cadrul Direcþiei generale a Serviciului muncii în perioada 1950-1961. Munca forþatã desfãºuratã pe ºantiere, în mine, siderurgie ºi exploatãri forestiere, pe lângã faptul cã n-a fost retribuitã, n-a avut nimic în comun cu instruirea militarã. Condiþiile de muncã, hrana ºi cazarea au afectat sãnãtatea multora pentru tot restul vieþii. Persoanele în cauzã au ajuns la serviciul muncii pentru cã proveneau din familii etichetate drept duºmani de clasã, dar ºi din reaua voinþã sau rãzbunarea personalã a celor care reprezentau autoritãþile locale din acea vreme.

Legea nr. 309 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, publicatã în Monitorul Oficial la data de 6 iunie 2002, prevede reparaþii materiale ºi morale care constituie o relativã compensare a discriminãrii politice ºi sociale suportate, dar ºi o rãsplatã tardivã pentru contribuþia adusã la realizãrile economiei naþionale. În judeþul Timiº, se estimeazã un numãr de 8.000 de beneficiari ai acestei legi. La Centrul militar judeþean sunt în lucru aproximativ 4.000 de cereri pentru eliberarea adeverinþelor care atestã cã solicitanþii au fãcut stagiul militar la Serviciul muncii.

Casa judeþeanã de pensii, prin comisia de specialitate, a înregistrat aproximativ 1.300 de dosare complete, dar nu a fost emisã nici o hotãrâre, deºi legea prevede în acest sens un termen de 30 de zile de la primirea cererii. Se invocã absenþa normelor metodologice a cãror apariþie trebuia sã aibã loc la începutul lunii septembrie. Domnule ministru, având în vedere cã numãrul acestor persoane vitregite de soartã rãmase în viaþã scade pe zi ce trece, vã rog sã luaþi mãsurile care se impun pentru ca prevederile legii sã fie transpuse în realitate cât mai curând posibil.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule ministru.

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

când a vãzut cã n-aþi strigat la prima întrebare, dar este de la Ministerul Învãþãmântului. Da?

## **Doamna Monica Octavia Muscã**

**:**

Vã mulþumesc frumos!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pentru întrebarea cu privire la situaþia limbii latine. Doriþi s-o mai dezvoltaþi?

## **Doamna Monica Octavia Muscã**

**:**

Nu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre domnul deputat Ludovic Mardari, cu referire la persoanele care au efectuat stagiul militar în detaºamentele de muncã, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a formulat urmãtorul rãspuns.

Aplicarea Legii nr. 309/2002 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei generale a Serviciului muncii în perioada 1950-1961 este o problemã cu care se confruntã toate casele teritoriale de pensii abilitate sã instrumenteze aceastã lege. Numãrul mare de cereri înregistrate creeazã dificultãþi în respectarea termenului de soluþionare reglementat de lege, respectiv de 30 de zile de la data înregistrãrii cererii.

Dificultãþile sunt generate atât de înregistrarea unor cereri care nu fac obiectul legii, cereri care urmeazã a primi respingeri, ºi de publicarea cu întârziere a normelor de aplicare a Legii nr. 309/2002. Pentru soluþionarea cererilor, pe lângã membrii comisiilor de stabilire a calitãþii de beneficiar al actului normativ, vor fi atrase ºi persoane care fac parte din alte compartimente ale caselor teritoriale de pensii, astfel încât termenul de soluþionare sã fie cât mai scurt.

Menþionãm, de asemenea, cã aplicarea acestei legi nu se putea efectua fãrã întocmirea nomenclatorului care cuprinde denumirea detaºamentului sau unitãþii de muncã ce a fãcut parte din aceastã direcþie generalã.

În prezent, suntem în posesia acestor nomenclatoare, iar în ºedinþa de guvern din data de 2 octombrie 2002 au fost aprobate normele de aplicare a Legii nr. 309/2002. Vã mulþumesc.

Un scurt comentariu al domnului deputat Mardari.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã declar cã sunt doar parþial mulþumit de rãspuns. Spun parþial, deoarece nu pot fi acceptate nici un fel de scuze în cazul unor întârzieri în aplicarea legii. Rãmâne de vãzut dacã afirmaþiile din rãspunsul care a fost prezentat astãzi aici se vor transpune în realitate. Vã mulþumesc.

Pentru doamna deputat Mona Muscã, revenim la începutul listei...Numai cã domnul Iacob Zelenco a plecat

Poftiþi, domnule ministru!

## **Domnul Adrian Câmpurean** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rãspunsul doamnei ministru este urmãtorul:

Potrivit prevederilor Ordinului ministrului nr. 3599 din 29.IV.2002, pentru aplicarea Curricumului naþional în anul ºcolar 2002-2003, în acest an ºcolar, pentru învãþãmântul obligatoriu, se aplicã planul-cadru de învãþãmânt pentru clasele I-VIII, aprobat prin Ordinul ministrului nr. 3638 din 11.IV.2001; pentru învãþãmântul liceal, forma de învãþãmânt zi, se aplicã planurile-cadru de învãþãmânt pentru clasele IX-XII, aprobat prin Ordinul ministrului nr. 3670 din 17.IV.2001, iar pentru învãþãmântul liceal seral, clasele IX-XII, se aplicã planurile de învãþãmânt aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3680/18.IV.2001.

Planul-cadru de învãþãmânt pentru clasele I-VIII, anexa nr. 1 la Ordinul ministrului nr. 3638, menþioneazã limba latinã la aria curricularã ”Limbã ºi comunicareÒ la clasa a VIII-a Ð o orã; la clasa VIII pentru învãþãmântul în limbile minoritãþilor naþionale Ð anexa nr. 2 la Ordinul ministrului Ð o orã; la clasa VIII, învãþãmântul integrat de artãmuzicã, anexa nr. 3 la Ordinul ministrului Ð o orã; la clasa a VIII-a învãþãmânt integrat de artã, coregrafie, anexa 3 ºi 4 la Ordinul ministrului Ð o orã; la clasa a VIII-a învãþãmânt integrat de artã Ð arte plastice Ð anexa 4 la Ordinul ministrului Ð o orã; la clasa a VIII-a Ð învãþãmânt integrat sportiv Ð anexa 3 la Ordinul ministrului Ð o orã.

Conform anexei nr. 1 la Ordinul ministrului nr. 3670/17.IV.2001, în planurile-cadru de învãþãmânt pentru liceu, filiera teoreticã, specializarea filologie, limba latinã face parte din trunchiul comun al ariei curriculare ”Limbã ºi comunicareÒ, dupã cum urmeazã: clasa a IX-a Ð o orã; clasa a X-a Ð o orã; clasa XI-a Ð douã ore; clasa XII-a Ð douã ore.

La filiera teoreticã ºtiinþe sociale, matematicã, informaticã, ºtiinþele naturii, limba latinã figureazã cu o orã pe sãptãmânã, anexa nr. 1 la Ordinul ministrului nr. 3670/ 17.IV.2001.

Conform anexei nr. 3 punctul 3 la Ordinul ministrului nr. 3670, limba latinã se studiazã o orã pe sãptãmânã la clasa a IX-a, filiera vocaþionalã, profilul pedagogic, specializãrile bibliotecar-documentarist, instructor animator, instructor pentru activitãþi extraºcolare, pedagog ºcolar. În anexa nr. 3.6.1 la Ordinul ministrului nr. 3670, limba latinã este inclusã în trunchiul comun al ariei curriculare ”Limbã ºi comunicareÒ la clasa a IX-a, o orã, ºi la clasa a X-a, o orã, pentru filiera vocaþionalã învãþãmânt liceal militar, specializarea ºtiinþe sociale.

Doamna deputat Mona Muscã, un comentariu la adresa acestui rãspuns.

Mulþumesc, domnule preºedinte, ºi mulþumesc ºi domnului ministru pentru deranj ºi pentru rãspuns. Din nefericire, nu sunt mulþumitã, îmi pare rãu, pentru cã eu v-am întrebat dacã aveþi vreo strategie în perspectivã pentru reintrarea în drepturi a limbii latine, având în vedere cã dacã vorbim prost româneºte, printre altele, vorbim prost româneºte ºi pentru cã nu facem suficientã limbã latinã în ºcoli.

V-am mai rugat sã fiþi atenþi la faptul cã materia a devenit opþionalã, cã este predatã de persoane necalificate, ºi v-am rugat, eventual, dacã aveþi vreo strategie în aceastã direcþie. Dumneavoastrã mi-aþi spus ceea ce faceþi, ceea ce ºtiam ºi eu, dar oricum vã mulþumesc pentru rãspuns chiar dacã nu este cel pe care-l aºteptam.

Mulþumesc.

Existã o întrebare, aceeaºi întrebare de fapt adresatã la douã ministere de cãtre deputatul Valentin Vasilescu. V-aº ruga sã vã hotãrâþi, din cele douã ministere, care dintre dumneavoastrã rãspundeþi.

Poftiþi, domnule deputat!

Ar trebui sã-mi rãspundã domnul secretar de stat de la Ministerul Învãþãmântului.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnilor miniºtri,

Întrebarea mea a avut ca punct de plecare o declaraþie fãcutã de domnul ministru Dâncu în cadrul unei conferinþe de presã sãptãmânale a P.S.D. ºi care a fost puternic mediatizatã. Am apreciat cã declaraþia are un caracter propagandistic ºi cã prin aceasta se urmãrea, prin forme ºi metode subtile, contracararea creºterii P.R.M. în sondaje, depãºind astfel cadrul competiþiei politice ilustrat de Constituþie.

Am fost îngrijorat de faptul cã existã posibilitatea unei manipulãri a tinerei generaþii aflate la vârsta care nu dispune încã de un mecanism individual de autoprotecþie care sã filtreze ceea ce este util sau dãunãtor din aºazisa antiextremistã materie viitoare la care se gândea domnul Dâncu.

În situaþia în care din rãspunsul dumneavoastrã va reieºi cã nu aveþi în vedere sã aplicaþi o strategie, sã implementaþi o asemenea strategie pe baza tezelor din septembrie ale domnului Dâncu ºi, prin urmare, din asta va reieºi ºi faptul cã extremismul identificat de dânsul nu are corespondent în realitate, eu sunt de acord cã ceea ce am spus anterior, adicã cã l-am vãzut pe domnul Dâncu la televizor, sunt de acord sã recunosc greºeala ºi sã afirm cã, în loc de ediþia de ºtiri, am vãzut altceva ºi cã în nici un caz domnul ministru Dâncu nu a apãrut la televizor cu acea regretabilã declaraþie ºi, prin rãspunsul dumneavoastrã, eu voi trage concluzia de rigoare.

Aveþi cuvântul, domnule ministru, sã rãspundeþi!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rãspunsul doamnei ministru Andronescu este urmãtorul:

În primul rând, dorim sã precizãm faptul cã, potrivit art. 11 alin. 1 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, învãþãmântul nu se subordoneazã scopurilor ºi doctrinelor promovate de partide sau formaþiuni politice, iar conform alin. 2, în unitãþile ºi spaþiile de învãþãmânt se interzice crearea ºi funcþionarea partidelor sau altor formaþiuni politice, precum ºi desfãºurarea activitãþilor de organizare ºi propagandã politicã.

De asemenea, menþionãm cã, potrivit prevederilor art. 127 alin. 1 din Legea nr. 84/1995, conþinutul învãþãmântului preuniversitar este asigurat prin ”Curricumul naþionalÒ care reprezintã ansamblul coerent al planurilor-cadru de învãþãmânt, al programelor ºi manualelor ºcolare din învãþãmântul preuniversitar.

Art. 128 alin. 1 prevede cã planurile-cadru de învãþãmânt ºi programele ºcolare pentru învãþãmântul preuniversitar se elaboreazã de comisiile naþionale de specialitate, fiind coordonate ºi avizate de cãtre Consiliul naþional pentru curriculum ºi se aprobã de cãtre ministrul educaþiei naþionale, iar, conform alin. 2, în unitãþile de învãþãmânt se utilizeazã numai manuale ºcolare aprobate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

În acest context, dorim sã subliniem faptul cã programele ºcolare ºi manualele respectã în totalitate prevederile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 84/1995.

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaþiei ºi cercetãrii nr. 3638 din 11.IV.2001 cu privire la aplicarea planului-cadru de învãþãmânt, pentru clasele I-VIII, studiul disciplinelor ”EducaþieÒ ºi ”Culturã civicãÒ în cadrul ariei curriculare ”Om ºi societateÒ, se realizeazã dupã cum urmeazã: disciplina de ”Educaþie civicãÒ se studiazã ca disciplinã de trunchi comun la clasa a III-a ºi a IV-a, 1-2 ore sãptãmânal; discipina ”Culturã civicãÒ se studiazã ca disciplinã de trunchi comun la clasa a V-a ºi a VI-a, o orã sãptãmânal, iar la clasa a VII-a ºi a VIII-a, 1-2 ore sãptãmânal.

La nivelul ciclului liceal, disciplina ”Culturã civicãÒ se poate studia opþional în oricare dintre anii de studiu.

## Mulþumesc.

Doamna ministru Maria Manolescu are un rãspuns pentru domnul Mircea Costache. Este domnul Mircea Costache? Absent.

Vã rog sã-i transmiteþi în scris rãspunsul, doamna ministru.

Domnul Ioan Sonea este? O întrebare pentru domnul secretar de stat Ovidiu Ianculescu. Domnul Ovidiu Ianculescu este? Vã rog sã oferiþi rãspunsul.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã prezint rãspunsul domnului ministru Petru Lificiu la interpelarea domnului deputat Ioan Sonea, în legãturã cu Hotelul (de 200 de locuri) din judeþul Bistriþa-Nãsãud.

În indicatorii tehnico-economici ai investiþiei ”AcumulareaÒ Ð Colibiþa, aprobaþi prin Decretul nr. 239/ 1977, a fost cuprinsã ºi capacitatea sus-menþionatã, care urma sã înlocuiascã capacitatea de cazare a 17 vile turistice ale Oficiului Judeþean de Turism Bistriþa, ce urmau sã fie dezafectate, urmare a realizãrii acumulãrii.

La data aprobãrii investiþiei, beneficiarul de dotare urma sã devinã Oficiul Judeþean de Turism Bistriþa, care trebuia sã asigure dotãrile pentru spaþiile tehnologice ºi pentru spaþiile de cazare, aceste fonduri nefiind cuprinse în devizul general al obiectivului de investiþii amintit.

Lucrãrile la obiectivul respectiv au început în anul 1984 ºi au fost sistate în anul 1990, din lipsã de fonduri. Stadiul lucrãrilor la data sistãrii investiþiei era urmãtorul: erau realizate în totalitate structura de rezistenþã, învelitoarea ºi compartimentãrile interioare, în proporþie de 20% finisajele interioare, 80% finisaje exterioare, 20% instalaþii interioare, iar la restaurant, realizate în întregime structura de rezistenþã ºi învelitoarea ºi, în proporþie de 70%, compartimentãrile interioare, 10% instalaþiile interioare ºi neatacate finisajele interioare ºi exterioare.

Pentru drumurile de acces din zonã erau realizate numai terasamentele. Pentru lucrãrile de alimentare cu apã, aducþiunea prevãzutã de 8 km nu era atacatã ºi realizate în proporþie de 25% reþeaua de distribuþie ºi 70% rezervorul-tampon de 300 m[3] .

ªi eu vã mulþumesc.

Doriþi sã faceþi un scurt comentariu, domnule deputat? Mai existã vreun coleg care nu a primit rãspuns? Nu. În aceste condiþii, declar închisã ºedinþã de astãzi. Ne vedem mâine în ºedinþa în plen. Vã urez noapte bunã.

mai sunt colegi care n-au primit rãspunsuri, ºi n-a rãspuns nimeni.

Vã rog frumos sã urmãriþi lucrãrile în plen. Deci terminase colegul ºi trebuia sã intervin.

Nu aþi citit cine urmeazã.

Uitaþi-vã în stenogramã. Am întrebat explicit: mai existã vreun coleg care n-a primit rãspuns? ªi eu n-am primit nici un rãspuns de la dumneavoastrã, pentru cã dumneavoastrã vorbeaþi între dumneavoastrã.

De la Administraþia Publicã urmeazã sã primiþi... Care este întrebarea? Sã vedem.

Referitor tot la doctorul Dan Bârsu: deci incompatibilitatea funcþiei de primar, cu cel de care...

Eu am înþeles cã ni s-a explicat cã se desfãºoarã o anchetã ºi, când o sã aibã rezultatul, vã va comunica.

...de la doamna ministru Bartoº.

Pãi, dumneavoastrã credeþi cã Guvernul României este alcãtuit din trei guverne? Credeþi cã nu colaboreazã între ei miniºtrii?

Cred cã colaboreazã.

Am o interpelare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu vorbesc singur, iar dumneavoastrã vorbiþi între dumneavoastrã, stimaþi colegi. Deci, eu întrebam, în timp ce dumneavoastrã vorbeaþi între dumneavoastrã, dacã

Atunci fiþi sigur cã ancheta aceea va fi vãzutã ºi de ministrul administraþiei publice, ºi de cel de la sãnãtate.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 141/17.X.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei