Stenogramă plen

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã!

Sperãm cã vin ºi colegii noºtri de la Grupul parlamentar P.D.

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa noastrã de astãzi. Ea va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari: domnul senator Mihai Ungheanu ºi domnul senator Ion Predescu.

Vã anunþ cã, din totalul de 140 senatori, ºi-au anunþat prezenþa 112. Avem 10 colegi absenþi motivat.

Legat de ordinea de zi pe care o aveþi în mapele dumneavoastrã, dacã sunt observaþii? Înþeleg cã nu sunt. Vã rog sã votaþi ordinea de zi! Cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.

Programul de lucru este cel cunoscut, pânã la orele 19,30. Dacã sunt obiecþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi programul de lucru!

S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Trecem la primul punct pe ordinea de zi: declaraþii politice.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnului senator Adrian Pãunescu.

Ar fi fost productiv, domnilor colegi, domnule preºedinte, dacã am fi reuºit, în perioada de când ne aflãm aici în Senat, sã nu revenim atât de des asupra unor probleme parcã stârnite, de unii colegi, cu gândul de a distrage atenþia instituþiilor acestei þãri de la chestiunile esenþiale, care sunt cele de redresare economicã, cele de echilibru social ºi cele de securitate naþionalã.

Am vorbit, ultima oarã, în 24 martie 2003, de la acest microfon, despre eroarea pe care consideram cã sunt pe cale s-o comitã Ñ apãruserã, la ora aceea, numai niºte declaraþii Ñ colegi de la U.D.M.R., care anunþau dorinþa refacerii, sub numele de Þinut Secuiesc, a Regiunii Autonome Maghiare. Aº fi dorit ca vorbele mele de atunci sã fie luate în serios ºi sã fie considerate niºte avertismente fraterne, cu intenþia de a dezamorsa aceastã nouã diversiune care, din pãcate, ne întoarce în trecut, ne pune în condiþia de a rediscuta lucruri pe care le ºtim prea bine ºi de a obþine maximum niºte cuceriri pe care le-am mai avut odatã, niºte cuceriri recucerite.

Am adus în sprijinul acelor cuvinte ale mele ºi ceea ce se vede din afara partidului respectiv, ºi anume ideea cã e vorba de un scenariu. Spuneam cã nu sunt întâmplãtoare toate aceste atacuri venite din partea unor oameni care vor sã arate cã se diferenþiazã între ei ºi nu e întâmplãtor felul în care atacã radicalul domn Tškes ºi felul în care atacã moderaþi colegi din conducerea efectivã a U.D.M.R. ªi nu e întâmplãtor cã, tocmai astãzi, în aceastã perioadã istoricã, reîncepe calvarul unei odioase înscenãri, ºi anume încercarea de a curãþa dosarul din istorie al unui criminal de rãzboi care, între altele, este ºi un scriitor care poate fi citit, Wass Albert. Mai mult decât atât, am fãcut nuanþa cã nu pot fi interzise cãrþile unui om de dragul adevãrului istoric, nu-i poate fi interzis lui Wass Albert, în postumitate, sã-i circule cãrþile, chiar ºi în România, asupra cãreia a acþionat ºi pe ai cãrei nativi, în proporþie destul de semnificativã pentru un comandant, i-a ucis.

Am fãcut aceastã nuanþã pentru cã mi s-a pãrut cã aºa este datul intelectual, sã nu îngroºãm vinovãþiile ºi sã nu punem literatura în locul vieþii. Mai mult decât atât, am încercat pe toate cãile Ñ ºi parlamentare, ºi în viaþa mea de toate zilele ºi de toate nopþile Ñ sã subliniez necesitatea unei relaþii cordiale, dar de sinceritate, între noi, aici, ºi între noi, când plecãm de aici.

ªi ce?

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

ªi cã... Cineva întreabã ”ºi ceÒ. Eu tocmai la asta mã refer, la ”ºi ceÒ.

Este, desigur, ºi problema dumnealui, dar dacã nemulþumirea faþã de ideea de stat naþional unitar român vine deodatã cu declaraþiile de reînfiinþare a Regiunii Autonome Maghiare, pe criterii cicã economice (de parcã la marginea judeþului Covasna s-ar termina niºte criterii economice ºi la marginea judeþului Bacãu ar începe alte criterii economice), dacã se vine concomitent cu aceastã declaraþie provocatoare, atunci lucrurile stau altfel, nu mai stau în ordinea dialogului democratic, pentru cã ele vin ºi ca un rãspuns la ceea ce numesc dumnealor radicalii ºi extremiºtii din miºcarea maghiarã.

Pe noi nu ne intereseazã raporturile dintre extremiºti ºi moderaþi, dacã ei spun, în vorbe diferite, acelaºi lucru.

Acum câþiva ani, în respectiva miºcare, se fãcuserã douã tabere. Unii susþineau cã maghiarii au voie sã se cãsãtoreascã ºi cu românce, alþii susþineau cã nu. Ãia cu **nu** erau radicali. De parcã româncele umblã prin România cu mâinile ridicate spre cer ºi aºteaptã radicali U.D.M.R. Chestie aberantã. Mãcar dragostea trebuie lãsatã în libertatea fiecãrui cuplu. Ei, nu! Asta era diferenþa, cã unii nu vroiau familii mixte ºi alþii vroiau, familiile mixte fiind considerate de radicali o parte din planul nenorocit al Bucureºtilor de a dilua sângele strong al naþionalitãþii respective. Aºa stãteau lucrurile atunci ºi, iatã, ne întoarcem la o situaþie asemãnãtoare, pe care nu o putem tolera. ªi îmi pare rãu, repet, cã trebuie sã mã ocup din nou de acest fapt, dar el este un atac direct ºi la mine, ºi la dumneavoastrã, ºi el trebuie discutat.

Cineva, ieri, la o emisiune de televiziune, îmi spunea: **”Nu-i bãgaþi în seamã.Ò** Asta nu se poate. Sunt oameni care au responsabilitãþi personale, dar au ºi responsabilitãþi reprezentative. Ei pot induce o anumitã stare negativã în electoratul propriu ºi starea aceasta, dacã porneºte de la astfel de premise, nu poate face decât rãu.

Dar, în legãturã cu problema Wass, am publicat niºte documente, acum o sãptãmânã, în **”Flacãra lui Adrian PãunescuÒ** . Documente! Unele sunt ale Tribunalului care l-a condamnat în 1946. E posibil ca asupra acestei sentinþe sã existe discuþii, pentru cã, sigur, se va spune: erau bolºevicii, erau românii! Însã le-am procurat o surprizã colegilor, care au declarat de curând cã vor sã deschidã sau au ºi deschis recurs pentru rejudecarea lui Wass Albert. Precizez cã eu nu am nimic împotriva acestei instituþii a recursului, ea poate funcþiona ºi, dacã se dovedeºte cã nu e un criminal de rãzboi, voi veni aici, la microfon, ºi voi spune: **”Am aflat acest adevãr!Ò**

## Mulþumesc.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnului senator Mihai Ungheanu.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Din 1990, dupã suprimarea regimului dictatorial, România a intrat în marele curent al vieþii internaþionale bizuit pe valorile democraþiei moderne.

Una din þintele de cãpãtenie ale acestui început de mileniu a fost admiterea României în rândul statelor euroatlantice. Suntem intraþi pe liste de primire în NATO ºi Uniunea Europeanã, iar acest lucru reprezintã o achiziþie la care au contribuit toate partidele ºi toate guvernãrile postdecembriste. Din pãcate, principiile acestei aderãri sunt încãlcate.

Una din problemele cele mai discutate ºi reglementate în vestul Europei rãmâne problema minoritãþilor, chestiune în care Consiliul Uniunii Europene s-a pronunþat de nenumãrate ori. Este, fãrã îndoialã, necesar sã asigurãm minoritãþilor un cadru legal, egal cu al Majoritãþii. Trebuie, însã, sã facem constatarea unei atitudini inegale ºi inconsecvente a guvernelor României postdecembriste în chestiunea minoritãþilor, ºi este vorba ºi despre ultimul guvern, Guvernul P.S.D.

România are de rezolvat o dublã chestiune, a minoritãþilor. Minoritãþile româneºti din afara României ºi minoritãþile din statul român pe care, din pãcate, politicienii români le trateazã cu dublã mãsurã. Ei acordã o mai mare ºi, uneori, foarte mare atenþie problemei minoritãþilor din România, ocolind s-au tratând insuficient problema minoritãþilor româneºti din afara României. Aceste minoritãþi româneºti sunt multe, evoluând în condiþii diverse ºi, adesea, ostile existenþei lor specifice. Identitatea lor culturalã, naþionalã este ameninþatã, subminatã sau chiar destrãmatã în þãrile vecine României.

De ce guvernele româneºti, inclusiv Guvernul P.S.D., nu afiºeazã o politicã limpede, pe termen scurt, dar ºi lung, în chestiunea minoritãþilor, în general? Întrebarea se pune cu atât mai mult cu cât, în chestiunea minoritãþilor dinlãuntrul României, Guvernul are nu numai atitudini, ci ºi soluþii. Precizez cã e nevoie de o atitudine unitarã, pornind de la o concepþie unitarã modernã, europeanã pe care n-o constatãm. Existã, deci, o metodã a dublului standard, prin care Guvernul P.S.D. favorizeazã minoritãþile din România, faþã de minoritãþile româneºti din afara statului român.

Este imposibil!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Documentul acesta este emanat de acolo!

”Dorim bancã naþionalã, dorim soldaþi, sã jure pe Constituþie, dorim eliberarea deþinuþilor politici, dorim uniuneÒ.

Deci, chiar dacã este citat din altã parte, el nu este citat cum se cuvine ºi înseamnã cã sunt dorinþele ºi propunerile din acest moment ale forumului respectiv.

Mai departe, iatã rezoluþia care se încheie aºa: ”Rugãm, totodatã, pe aceastã cale, Camera Deputaþilor ºi Senatul României sã sprijine ºi sã adopte prezentele propuneri de modificare a ConstituþieiÒ.

Sunt foarte multe propuneri care, de fapt, vizeazã ce v-am spus mai înainte ºi încep cu art. 1 care este revizuit. Se instituie ºi conceptul de ”comunitate naþionalãÒ, în loc de ”minoritateÒ, pentru a facilita aceste revendicãri.

Un art. 12, comunitãþile naþionale au dreptul la folosirea liberã a simbolurilor naþionale, cultele religioase au dreptul la învãþãmânt confesional, persoanele aparþinând comunitãþilor naþionale au dreptul la folosirea neîngrãditã a limbii române. Statutul de autonomie prevede urmãtoarele Ñ ºi se dau prevederile pe care forumul le-a folosit.

Este limpede cã ne aflãm în faþa unei noi tentative de a pune societatea româneascã ºi pe români într-o poziþie delicatã faþã de minoritatea respectivã.

Am spus, însã, cã eu discut Guvernul ºi nu U.D.M.R.ul. Iatã rezultatul clar al concesiilor Guvernului Nãstase în chestiunea minoritãþii maghiare. Este învederatã poziþia extremistã, fãþiºã a forumului din martie, a caracterului separatist, în pofida aspectelor principiale ºi juridice eshibate.

Este un atac la Constituþie ºi la statul român. A sãrbãtori 15 martie 1848 în România, eveniment al Bratislavei ºi Budapestei, este o pretenþie fãrã fundament istoric. Sãrbãtorim un rãzboi civil?! Acelaºi atac se dã ºi în chestiunea ”þãrii secuilorÒ, propunere, în fond, la fel de extremistã.

Dacã Guvernul Nãstase s-a dovedit un guvern repetent la capitolul gestionãrii nivelului de trai, el se vãdeºte la fel de vinovat ºi la capitolul gestionãrii autoritãþii ºi integritãþii statului român.

De ce se întâmplã aceste lucruri, de ce nu existã o anume disciplinã socialã, constituþionalã în þarã? Ce vrea sã integreze în NATO sau în Uniunea Europeanã Guvernul Nãstase? Vrea sã integreze, probabil, nu numai o Românie furatã ºi sufocatã de mafie, ci ºi o Românie destrãmatã.

Din partea Grupului Democrat are cuvântul doamna senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã: ”A ignora nu înseamnã a rezolvaÒ. De ce are acest titlu? Pentru cã situaþia persoanelor cu handicap din România reprezintã, din punctul nostru de vedere, un subiect permanent ocolit.

De-a lungul anilor, politica socialã în domeniul handicapului a diferit foarte mult de la o þarã la alta. Aceasta a mers de la ignorarea completã a fenomenului ºi izolarea persoanelor cu handicap în diverse instituþii, pânã la recunoaºterea, în zilele noastre, a handicapului ca fenomen social, ca o problemã ce þine, pânã la urmã, de drepturile omului.

Organizaþia Naþiunilor Unite, prin Organizaþia Internaþionalã a Persoanelor cu Handicap, Uniunea Europeanã, prin Forumul European pentru Handicap ºi multe alte organizaþii internaþionale acordã, în mod permanent, o atenþie deosebitã problematicii handicapului, recunoscând faptul cã persoanele cu dizabilitãþi existã în toatã lumea ºi la toate nivelurile societãþii.

Conform statisticilor O.N.U. ºi studiilor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, numãrul acestor persoane reprezintã peste 10% din populaþia oricãrei þãri.

Adunarea Generalã O.N.U., în cea de-a 48-a sesiune, a adoptat regulile-standard privind egalizarea ºanselor pentru persoanele cu handicap, sub deviza: ”O lume mai bunã pentru persoanele cu handicap este o lume mai bunã pentru toþi!Ò.

României i-au trebuit aproape 4 ani sã recunoascã oficial existenþa acestui document, cu toate cã O.N.G.-urile persoanelor cu handicap arãtau importanþa ºi necesitatea implementãrii lui la nivel naþional ºi local. Din nefericire, recunoaºterea acestui document nu a însemnat, pânã acum, ºi aplicarea lui.

În România, politica actualã paternalistã, de protecþie specialã ºi nu de protecþie socialã, este o continuare, cu alte mijloace ºi mecanisme legiferate, ale caritãþii sau milei.

Cu alte cuvinte, dacã ai un handicap, nu eºti util, pentru cã nu poþi face nimic folositor. Pentru asta legea îþi conferã facilitãþi care, trecând peste aspectul cã trezesc sentimente de gelozie socialã, nici nu rezolvã lucrurile.

Din partea Grupului Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Distinºi invitaþi,

Nu ºtiu cum sunt alþii, dar eu, când îmi aduc aminte de moþiunea de cenzurã, recent dezbãtutã, încerc un sentiment de deplinã satisfacþie.

Sigur, la un prim nivel de percepere, rezultatul nu a fost o izbândã, moþiunea a fost respinsã, iar þara este condusã azi de acelaºi Guvern.

Dacã trecem, însã, de planul strict faptic ºi pãºim în zona tulburãtoare a cunoaºterii, moþiunea a fost un demers care trebuia negreºit întreprins ºi care, repet, din punctul meu de vedere a fost un succes. Un succes care þine prin excelenþã de accesul la adevãr, un succes care te elibereazã de iluzii ºi care îþi pune în faþã realitatea, în toatã frumuseþea ei sau, dupã caz, în toatã hidoºenia ei.

Mãrturisesc cã m-am numãrat printre cei care au susþinut semnarea moþiunii de cenzurã. Eram conºtient de cât caz se va face de faptul cã P.N.L. îºi pune semnãtura alãturi de P.R.M., cu toate cã, pentru orice om cu un dram de minte, este limpede cã între cele douã partide nu existã nici o compatibilitate, dar mi s-a pãrut cã, în contextul în care se prezintã azi scena politicã româneascã, a te lãsa împiedicat de un detaliu strict formal ºi a nu lãsa lucrurile sã meargã pe fãgaºul lor natural, înseamnã a face o politicã micã, o politicã incapabilã sã rãspundã unei semnificative oportunitãþi.

Care ar fi fost fãgaºul natural ºi ce oportunitate luam în calcul? Deznodãmântul conflictului public, de o vehemenþã fãrã precedent, care se consumã, de aproape un an de zile, între prim-ministrul Adrian Nãstase ºi Preºedintele Ion Iliescu.

Nu numai în România postcomunistã, dar în nici o altã þarã europeanã, puterea nu ºi-a mai permis sã ofere un asemenea spectacol de _french-can-can,_ cum au fãcut-o cei doi.

Ceea ce la început putea fi luat ca un nevinovat schimb de replici între doi oameni care au viziuni diferite asupra ideii de umor a degenerat, pe parcursul timpului, într-un torent de acuze de o gravitate mereu sporitã.

Practic, nu a existat eveniment sau problemã majorã care sã nu evidenþieze dezacordul care se adâncea tot mai îngrijorãtor. A pune pe douã coloane lista persiflãrilor ºi a contestãrilor, venite dintr-o parte ºi alta, ar însemna sã irosim timpul cu lucruri pe care azi le ºtie o lume întreagã, dinãuntrul ºi din afara þãrii.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnului senator Mark— BŽla.

## **Domnul Mark— BŽla:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Trebuie sã vã mãrturisesc cã m-am înscris la declaraþii politice fiindcã am bãnuit cã vom fi apostrofaþi de mai multe ori în ºedinþa de astãzi ºi îmi pare rãu cã am reuºit sã preconizez acest lucru, fiindcã aceastã preconizare înseamnã cã am avut dreptate când l-am etichetat pe domnul senator Adrian Pãunescu ca un nostalgic. Aveþi dreptate, domnule senator, totul este relativ!

Faþã de domnul senator Ungheanu nu sunteþi un nostalgic, fiindcã Domnia sa s-a întors la vremurile de acum 150-154 de ani ºi ne-a citat revendicãrile revoluþionarilor ungari din 1848 faþã de puterea austriacã, cele 12 puncte care ne-au fost citate aici ca ºi spuse la biserica din Cluj-Napoca de acum câteva sãptãmâni. Deci, faþã de o nostalgie atât de imensã, bineînþeles, cã nostalgia dumneavoastrã este ceva minor fiindcã eu m-am referit la ideea nostalgiei faþã de începutul anilor Õ90, când relaþiile româno-maghiare din România, în ceea ce priveºte nivelul politic, bineînþeles, au fost epuizate prin proteste ºi declaraþii, declaraþii ºi proteste, declaraþii ale maghiarilor ºi proteste ale românilor, declaraþii ale românilor ºi proteste ale maghiarilor ºi eu sper foarte mult, ºi sunt convins, de fapt, cã am reuºit sã depãºim acea perioadã de confruntare ºi trãim o altã perioadã, dacã-mi permiteþi, perioada dialogului, perioada când nu mai existã teme tabu în ceea ce priveºte relaþiile româno-maghiare ºi când suntem apþi sã discutãm ºi sã dezbatem orice problemã privind aceste relaþii.

Totuºi, am avut ºi am sentimentul cã dumneavoastrã n-aþi reuºit sã depãºiþi aceastã perioadã de confruntare când la ridicarea oricãrei teme privind convieþuirea acestor comunitãþi ºi acestor etnii s-a tras semnalul de alarmã. Iar în ceea ce priveºte problemele concrete ridicate ºi astãzi, în primul rând, nu cred cã problema scriitorului Wass Albert va putea fi rezolvatã de aici, de la microfonul Senatului, ºi aveþi dreptate.

Eu am avut ºi am o abordare foarte nuanþatã faþã de aceastã problemã ºi faþã de problemele asemãnãtoare. Wass Albert este un scriitor foarte bun, eu fac parte din consiliul editorial care a editat operele lui Wass Albert, vã recomand un roman al acestui scriitor intitulat **”Lângã scaunul DomnuluiÒ,** un roman care vorbeºte extrem de frumos ºi extrem de cald despre românii ardeleni. Personajele principale ale acestui roman sunt români ºi, într-adevãr, cunoaºterea acestui roman ar putea sã ne ajute sã ne apropiem ºi sã nu ne distanþãm. Aveþi dreptate, statutul de scriitor ºi de autor nu e totdeauna identic cu statutul de om, ºi în literatura mondialã avem o serie de exemple când trebuie sã facem aceastã diferenþã de la Verlaine pânã la Ezra Pound ºi aºa mai departe. Dar în ceea ce-l priveºte pe Wass Albert, avem toate motivele sã credem cã s-a fãcut o eroare, atunci când s-a dat sentinþa respectivã, colegul nostru Frunda a iniþiat recurs, în ceea ce priveºte sentinþa de altãdatã, noi suntem convinºi cã ni se va da dreptate, dar eu propun sã nu încercãm sã facem dreptate de aici, de la microfonul Senatului, ci sã aºteptãm ca justiþia sã-ºi spunã cuvântul ºi, bineînþeles, cã vom accepta, sper foarte mult, cu toþii ceea ce va spune justiþia, oricare va fi decizia respectivã. Numai aceasta ar putea sã fie soluþia potrivitã, nu sã purtãm de aici, de la microfonul Senatului, în fiecare sãptãmânã, polemici interminabile ºi vã recomand încã o datã romanul respectiv cu toatã sinceritatea.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog foarte mult! Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist, doamnei senator Sporea Elena.

## **Doamna Elena Sporea:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Nu aº fi fãcut aceastã declaraþie politicã. Trebuia sã iau cuvântul acum o sãptãmânã, atunci când s-a dezbãtut moþiunea de cenzurã, întrucât judeþul Ialomiþa era cuprins ºi el ca fãcând parte, prin reprezentanþii acestui judeþ, dintre cei corupþi. De câteva luni, liderul Organizaþiei P.S.D. Ialomiþa este supus unor frecvente atacuri, în presa localã ºi naþionalã, atacuri nefondate, dar care au drept scop inducerea în eroare a opiniei publice. Nici textul moþiunii nu ne-a uitat: ”Preºedintele Consiliului judeþean Ialomiþa ºi liderul filialei judeþene P.S.D. este un exemplu tipic de îmbogãþit de rãzboi, care sufocã economia slãbitã de atâta tranziþieÒ.

Bãnuiesc cã cei care au scris acest document fãceau referire la domnul Marian Hoinaru, care este anchetat pentru transferul a 300.000 euro în Anglia, pentru nerambursarea unui credit de 30 miliarde lei acordat de **West Bank,** ºi nicidecum la liderul filialei judeþene a P.S.D. Ialomiþa.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu preºedintele Consiliului judeþean Ialomiþa, nici vicepreºedintele filialei judeþene P.S.D. Ialomiþa, actualul prefect, ºi nici un membru din organizaþia noastrã nu a cumpãrat, în timpul guvernãrii C.D.R., spaþiul comercial al fostului COMAT cu un preþ de 2,7 miliarde lei, când, în realitate, nici 30 de miliarde nu ar fi fost un preþ corect. Este vorba probabil de un hectar ºi ceva de spaþiu comercial.

## Atacul este cea mai bunã apãrare!

Aºa o fi, dar în cazul acesta nu funcþioneazã. Orice afirmaþie nefondatã atrage dupã sine oprobriul public. Cum sã spui ialomiþenilor cã cei aflaþi în fruntea organizaþiei sunt cei care nu au creat locuri de muncã, când lideri de seamã ai organizaþiei P.N.L. Ialomiþa, domnul Marian Hoinaru ºi domnul Gigel Petre, au cumpãrat fostul ICIL Ialomiþa, unde lucrau cam 200 de salariaþi, au schimbat destinaþia fabricii producând alcool ºi trimiþând oamenii în ºomaj.

P.S.D. a câºtigat pentru ialomiþeni 19 proiecte SAPARD ºi PHARE, însumând aproximativ 20 milioane euro, a reuºit sã privatizeze toate societãþile din agriculturã care au fost conduse în guvernarea trecutã de membri marcanþi P.N.Þ.-P.N.L.-P.D., societãþi care la data privatizãrii au avut datorii de sute de miliarde lei. P.S.D. ºi-a þinut promisiunea ºi în vara acestui an vor fi racordate la magistrala de gaz metan comuna Mareº ºi oraºul Þãndãrei.

Are cuvântul, din partea Grupului România Mare, domnul senator Ion Cârciumaru.

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, 7 aprilie 2003, este dedicatã unei problematici complexe ºi totodatã vitale având coordonate din ce în ce mai vizibile în prezent ºi viitor: mediul înconjurãtor sãnãtos pentru copii.

Încã de la summit-ul mondial pentru dezvoltare, susþinut la Johannesburg la 1 septembrie 2002, directorul general O.M.S., dr. Go Halem Brunsland, a lansat iniþiativa unei noi alianþe planetare în vederea promovãrii unor medii sãnãtoase pentru copii.

Alegându-se aceastã temã ca generic al Zilei Mondiale a Sãnãtãþii, se delimiteazã o etapã în activitatea continuã dedicatã acestei iniþiative ºi totodatã se lanseazã o platformã pentru ridicarea nivelului educaþional, pentru conºtientizarea comunitãþii în identificarea ºi evaluarea unor miºcãri naþionale focalizate pe noile probleme de sãnãtate, deopotrivã cu cele vechi, apãrute acolo unde copiii locuiesc, trãiesc, învaþã ºi se joacã.

Ziua Mondialã a Sãnãtãþii este o oportunitate unicã de a aduce în atenþie pericolele pe care copiii le întâlnesc la tot pasul, în mediul lor, ºi de a mobiliza oamenii pentru acþiune, pentru a combate aceste pericole.

Creºterea conºtientizãrii în rândul publicului general va induce o schimbare pozitivã în rândul opiniei publice. Cinci membri din comisia noastrã au participat la Bruxelles sãptãmâna trecutã la un seminar internaþional cu aceastã temã, unde s-a adus contribuþia noastrã naþionalã în acest domeniu.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport este receptivã ºi interesatã în mod special de acþiuni care solidarizeazã puterea legislativã cu forþa creativã a societãþii civile.

Genericul propus de O.M.S. dovedeºte încã o datã cã avem idealuri comune. Legiuitorul, în general, ºi comisia noastrã, în special, au adoptat legi importante privind protecþia mediului: apã, aer, sol, pãduri. Societatea civilã poate sugera care sunt prioritãþile ºi cum se pot soluþiona unele situaþii-limitã identificând verigile care genereazã uneori dezechilibre.

Vom analiza aici riscurile de mediu pentru copii: apa potabilã, aerul poluant, alimente neigienice, deºeuri. Importante sunt de studiat însã riscurile moderne: drogurile, substanþele chimice periculoase ºi toxice din atmosferã, dar ºi din casã. Cifrele date de O.M.S. sunt îngrijorãtoare, în lume:

Trei minute are cuvântul domnul senator Penciuc Corin.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În aceste zile, criza din sãnãtate a reuºit sã scoatã laolaltã în stradã medicii ºi pacienþii. Deºi efectele acestei crize se fac simþite tot mai acut de aproape 2 ani, Guvernul Nãstase rãmâne insensibil la suferinþele cetãþeanului provocate de haosul din sistemul sanitar.

Trei sunt aspectele care au contribuit la aprofundarea crizei:

1. Lipsa de voinþã politicã în continuarea reformei sanitare.

2. Incoerenþa din domeniul legislaþiei sanitare.

Vã mulþumesc, domnule senator Penciuc.

Are cuvântul, din partea Grupului P.S.D., domnul senator Adrian Pãunescu. Aveþi 8 minute la dispoziþie. Nu drept la replicã...

Îmi pare rãu cã nu mai este în salã omul cãruia trebuie sã-i rãspund, dar va auzi. Nu voi folosi nici cuvinte rele, voi încerca doar sã rãspund senzaþiei dumnealui, prea grãbite, cã eu nu am înþeles adâncimea demersului dumnealor, demers profund filosofic. Sigur cã atunci când îi spui unui om **”nostalgicÒ,** ar trebui sã spui ºi dupã ce e nostalgic. Eu pot sã-i spun dupã ce e dânsul nostalgic. E nostalgic dupã Regiunea Autonomã Maghiarã. Eu sunt nostalgic dupã o Românie a tuturor cetãþenilor ei, o Românie a celor care îºi iubesc þara, o respectã ºi nu au nici o ipocrizie faþã de ea, o Românie a celor care numesc cu cuvintele adevãrate noþiunile pe care vor sã le cuprindã în acele cuvinte.

Îl invit de mai multã vreme pe domnul senator Mark— BŽla sã stãm de vorbã public. Îl invit ºi astã searã, dacã doreºte, sã stãm de vorbã despre acestea, cu martori, cu oameni care sã se implice ºi sã dea demersului nostru ecoul cuvenit, sã vedem cine are dreptate. Dacã ar fi vorba doar de probleme economice! De exemplu, dânsul a citat turismul. Eu cred cã e o mult mai bunã relaþie turisticã între Harghita, Covasna ºi Neamþ, de exemplu. De Braºov nu mai vorbesc! Parcã sunt toate de acolo.

Nu înþeleg. Care sunt criteriile economice? Adicã, în Harghita merge leva? Leva nu mai merge nici în Bulgaria! În Harghita sunt caracteristici ale turismului care nu se regãsesc în Alba, de exemplu, sau în Sibiu? Astea toate sunt vorbe menite sã acopere, menite sã codeze, nu sã decodeze adevãrul cã se intenþioneazã, conform

unei vechi tactici, pe care o recunoaºtem, conform unei tactici de atacare permanentã, rãbdãtoare, aproape metodicã, a unor probleme, în vederea rezolvãrii lor, refacerea prin aglutinare a Regiunii Autonome Maghiare.

Sigur cã are dreptate domnul senator Mark—. Nu mai e atmosfera din anii Ô90, dar în acea atmosferã din anii Ô90 au fost izgoniþi românii, de la casele lor, din teritoriile la care m-am referit.

Unii au fost omorâþi!

Sigur, au fost izgoniþi cei care nu au fost omorâþi. Ei bine, eu am cerut Ñ ºi mã mir cã dânsul nu s-a ocupat deloc de aceastã parte a cuvântului meu Ñ, am cerut instanþelor, autoritãþilor sã intervinã pentru restabilirea adevãrului. S-a restabilit dreptatea la locuinþe, la pãmânturi, dupã 50 de ani. Nu putem, dupã 10 Ð 15 ani, sã-i punem în drepturile lor pe românii care au fost izgoniþi tocmai pentru a se ajunge la un numãr mai mare de etnici maghiari, în raport cu minoritatea româneascã de acolo?

Pe de altã parte, chiar în ce priveºte restituirea, retrocedarea, am adus aici documente, am ºi vehiculat în publicaþia mea documente care aratã cã românii, în anumite momente ale istoriei, secole de-a rândul, în Ardeal, nu au avut dreptul sã aibã proprietãþi. Aºa cã e inutil sã discutãm despre o corectã retrocedare, când fostei stãpâniri strãine i-a trecut prin cap sã-i opreascã pe români sã locuiascã ºi sã aibã proprietãþi în oraºe, în sate. Or, aceste probleme, toate, trebuie discutate.

Îmi pare rãu, repet, cã nu se spune adevãrul. Eu aº fi putut furniza ºi un alt amãnunt. Iatã, ni se semnaleazã cã în judeþul Bacãu sunt sate unde nu mai ajung, de câþiva ani, manuale de istorie a României, pentru cã, prin ideea cã ºi ceangãii sunt maghiari, se maghiarizeazã locurile respective.

Acestea toate, pe noi, ne dor. Aºa cum pe dumnealui Ñ ºi eu îl înþeleg, am toatã empatia Ñ îl doare, îl intereseazã problema maghiarã (dar trebuie Ñ aºa a hotãrât istoria Ñ s-o situeze înlãuntrul problemei României), aºa ºi pe mine mã intereseazã problema româneascã, nedispreþuind problema maghiarã. Dar economia de care vorbeºte dânsul cã ar avea caracteristicile necesare pentru a fi unitarã în regiunea Mureº Ñ Harghita Ñ Covasna, economia nu e culturã. Economia este valabilã ºi are datele ei asemãnãtoare în toate judeþele zonei. Sã nu fim consideraþi niºte naivi sau niºte neatenþi, care, de dragul propriilor probleme, nu vãd ºi problemele mari ale þãrii! Se doreºte Þinut Secuiesc, Regiune Autonomã Maghiarã!

Domnul Ungheanu a citat aici niºte documente care au fost **folosite** în ºedinþa de la Cluj. N-a spus dumnealui cã sunt fãcute acum, dar au fost folosite, însuºite. Ce rost avea sã se arate participanþilor la ºedinþa de la Cluj cã se cere Ñ la 1848, e drept, dar lucrul acesta nu mai e specificat acolo Ñ **armatã naþionalã maghiarã?**

Mulþumesc.

Are cuvântul, din partea Grupului România Mare, domnul senator Gheorghe Bunduc.

## **Domnul Szabo Karoly-Ferenc:**

Domnule preºedinte, Solicit drept la replicã. Numai un minut, pentru cã eu am fost nominalizat...

Nu. Vã rog eu. ªtiþi cã vã stimez... Domnule senator Pãunescu, i-aþi pomenit numele?

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu numai cã i l-am pomenit, dar i-l voi pomeni astãzi ... ºi pururea.

Are dreptul, domnule preºedinte!

Am înþeles. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În România, calitatea învãþãmântului a scãzut, la toate formele ºi la toate nivelurile, ºi aceasta nu de acum sau de la începutul vreunui ciclu electoral postdecembrist, ci s-a întâmplat acest lucru încã de la sfârºitul deceniului al VIII-lea al secolului trecut, atunci când autoritãþile vremii reuºiserã sã imprime, în acest atât de important domeniu, o manierã egalitaristã, perceputã la un nivel inferior, uºor de coordonat ºi de subordonat intereselor timpurilor atât de cunoscute.

În anii de dupã 1989, mult trâmbiþata ºi mediatizata reformã, ce trebuia implementatã în sistemul de învãþãmânt, a fost aplicatã fie parþial, din cauza unor efecte nepopulare pe care le putea cãpãta, fie cã a fost redusã la câteva mãsuri de protecþie socialã, strategice, de multe ori ambalate într-o hainã propagandisticã. A se vedea acþiunile: calculatoare în toate ºcolile, sãli de sport, chiar ºi acolo unde, mai întâi, trebuiau reabilitate ºcolile, care se aflau într-o stare mai mult decât precarã, ºi, mai recent, acþiunea ”Cornul ºi lapteleÒ.

Chiar ºi raportul Comisiei Europene, la Capitolul ”EducaþieÒ, aratã cã învãþãmântul din România parcurge o perioadã nefastã, perioadã prelungitã de tranziþia din economia româneascã ºi din aplicarea reformei din sistem, la dimensiuni majore ºi realiste.

O particularitate a învãþãmântului românesc este aceea a existenþei unui numãr mare de elevi ºi studenþi sãraci, lucru care a fost înþeles de conducerea ministerului ºi, în acest sens, au fost întreprinse mãsuri pe care meritã sã le menþionãm.

Este vorba de programul de reabilitare a ºcolilor, organizarea transportului ºcolar, dotarea de laboratoare în licee ºi în universitãþi cu echipament corespunzãtor perioadei pe care o parcurgem ºi, în fine, unele împrumuturi acordate studenþilor, precum ºi sporirea numãrului de burse sociale pentru elevii care au nevoie de astfel de burse.

O altã tarã care ºi-a pus amprenta pe calitatea învãþãmântului românesc a fost criza din sistem. Toþi cei veniþi sau, de multe ori Ñ sã o spunem Ñ neaveniþi, din ministerele care s-au succedat la conducerea învãþãmântului, dupã 1989, s-au întrecut în a schimba câte ceva în sistemul de învãþãmânt: cicluri ºi ani de studiu, profiluri ºi specialitãþi, programe ºi foarte, foarte multe manuale alternative, precum ºi examenele de absolvire sau concursurile de admitere.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Avem un drept la replicã: domnul Szab— K‡rolyFerenc.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

La drept vorbind, îi sunt recunoscãtor celui mai mult vorbitor din Senatul României, cã mi-a oferit ocazia Ñ bineînþeles, având ºi bunãvoinþa dumneavoastrã, domnule preºedinte Ñ de a spune câteva cuvinte.

Este extrem de plãcut sã vezi cã anumite chestiuni interesante cineva le pune de la aceastã tribunã ºi putem fi chiar mulþumiþi cã primim unele informaþii, pentru care, altminteri, ar trebui sã facem eforturi serioase pentru a ajunge în posesia lor.

Dar cu referire la repetata chestiune a alungãrii românilor din judeþele Harghita ºi Covasna la începutul anului 1990, aº vrea sã vã spun ceea ce, de fapt, ºi Domniile voastre ºtiu, dar nu s-a spus.

Iatã, de exemplu, în comuna Sãrmaº, judeþul Harghita, primarul de acolo a fost alungat. Izgonit. Este adevãrat. Un român a fost izgonit din judeþul Harghita. Un singur

lucru nu s-a specificat. De cãtre cine? De cãtre consãtenii lui, toþi români get-beget. Cam aºa se pune problema. Evident, nu numai aºa, dar aceste aspecte s-ar fi cuvenit sã fie evidenþiate.

Cât priveºte rãmânerea în urmã în plan economic a þãrii noastre ea se datoreazã ºi faptului cã astfel de formatori de opinie avem, ca ºi distinsul nostru coleg.

Onoraþi colegi,

Nu vã turnaþi cearã în urechi. Oricâte cântece de sirenã se vor spune de la acest microfon ºi de la altele care au audienþã chiar mai mare, din pãcate, vremurile Cenaclului **Flacãra** nu se vor mai întoarce.

Mulþumesc.

Înþeleg cã nu v-a pomenit numele. Doriþi sã rãspundeþi? Vã rog, jumãtate de minut.

Nu mã aºteptam la atâta violenþã din partea domnului senator. Nu am decât sã o regret. Eu nu pot sã lupt cu tenebrele.

Este, realmente, o surprizã tristã pentru mine felul în care a vorbit un om pe care, în ciuda diferenþelor dintre noi, diferenþe fireºti, îl preþuiam, îl respectam ºi mã ºi amuza hazul dumnealui, uneori real.

Dacã dumnealui crede cã aºa trebuie sã rãspundã la o problemã atât de gravã ºi dacã îºi închipuie cã, jignind, va reuºi sã acopere o realitate tragicã, dacã îºi închipuie cã, fãcând bancuri proaste cum, ar fi acela cã într-o localitate românii ºi-au alungat primarul, ºi cu asta rãspunde la problema alungãrii, izgonirii ºi omorârii unor români pe criterii etnice exacerbate în acele judeþe, dacã îºi închipuie cã dialogul dintre noi poate avea loc în acest fel, eu îmi cer iertare, în numele dumnealui, de la Dumnezeul bunului-simþ.

## Stimaþi colegi,

Înþeleg cã Grupul parlamentar al Partidului România Mare mai avea la dispoziþie vreo 45 de secunde. Mai este un vorbitor.

Vã rog, domnul senator!

## Domnule preºedinte,

Eu sunt un umil ostaº. M-am dus la dumneavoastrã, mi-aþi spus cã nu mai avem timp. Nimeni nu mai are timp. Ne-aþi spus, am înþeles, am înghiþit. Voiam sã-i ofer tabele, voiam sã-i ofer cifre, ca sã-l satur pe domnul Pãunescu. Nu mi-aþi dat ocazia, am tãcut, am înþeles, mã aºez în bancã.

Haideþi sã trecem la legiferare, domnule preºedinte, cã pentru asta suntem aici.

## De acord.

## Domnule senator,

Vreau sã vã spun cã domnul senator Pãunescu a vorbit pe timpul nostru. Mai aveam la dispoziþie încã 8 minute. Deci, sã ºtiþi cã am procedat cât se poate de corect. Grupul parlamentar al Partidului România Mare mai are la dispoziþie 45 de secunde. Am o rugãminte, domnule senator Acatrinei, sã daþi textul pentru stenogramã. Îl aveþi scris, da?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog eu, pentru cã nu puteþi expune în 45 de secunde, daþi-l pentru stenogramã sã fie preluat în procesul-verbal, dacã sunteþi de acord.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Nu mai este un secret pentru nimeni cã sãnãtatea este în pragul falimentului. Conducerile unitãþilor sanitare se vãd puse în faþa unei acute lipse de fonduri, finanþarea asiguratã de casele de asigurãri fiind la pãmânt. Ele reclamã creºterea datoriilor cãtre furnizori, lipsa banilor pentru salarii sau insuficienþa resurselor financiare pentru achitarea medicamentelor ºi materialelor sanitare.

Deºi situaþia este îngrijorãtoare, responsabilii din sãnãtate considerã cã se poate ºi aºa, reclamând o mai chibzuitã administrare a puþinului pus la dispoziþie. Ministrul sãnãtãþii, Daniela Bartoº, care ºi-a demonstrat incompetenþa ºi în legislatura pedeseristã anterioarã, dã dovadã de sadism, reducând numãrul de paturi ºi închizând spitale. Acest lucru strigãtor la cer este întâlnit ºi în judeþul Suceava.

Astfel, au fost închise porþile Sanatoriului TBC de la Solca, cunoscut în þarã ºi în Europa pentru amplasarea într-o zonã cu ozon ºi efecte terapeutice deosebit de benefice asupra bolnavilor. Mãsura a fost luatã de fapt pentru a nu deranja ºi, vezi Doamne, a nu pune în pericol viaþa unor membri marcanþi ai P.S.D., care ºi-au fãcut vile în respectiva zonã.

La Spitalul judeþean ”Sfântul Ioan cel NouÒ din Suceava, numãrul de paturi a fost redus în mod drastic, chiar dacã pânã acum într-un pat erau repartizaþi câte doi bolnavi.

Doamna ministru, care pretinde cã se ocupã de sãnãtatea naþiunii ºi de propãºirea familiei, nu are de unde sã ºtie cã în România fondurile alocate sãnãtãþii sunt cu mult sub cele cheltuite în þãrile europene.

Astfel, un român beneficiazã de servicii de 70 de dolari pe an, în timp ce în Ungaria se investesc 140 dolari pe locuitor, iar în Germania, circa 1.500 euro de asigurat. De la an la an se observã cã acoperirea cu resurse financiare devine tot mai micã, aceasta reflectându-se în situaþia de colaps în care se aflã unitãþile spitaliceºti. Aºa s-a ajuns ca spitalele sã fie silite sã facã economii la hrana bolnavilor, ajungându-se pânã acolo încât aceºtia sã fie supuºi la un adevãrat post negru. Strigãtor la cer este faptul cã pacienþii trebuie sã vinã cu medicamente ºi materiale sanitare de acasã,

Trecem, stimaþi colegi, la programul de legiferare.

Daþi-mi voie, mai întâi, sã vã anunþ cã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, art. 17 alin. 2 ºi 3, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitãrii dreptului dumneavoastrã de a sesiza Curtea Constituþionalã, douã proiecte de lege:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrãrii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosinþã, conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã;

Ñ Legea privind acordarea de despãgubiri sau compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reþinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord ºi Þinutul Herþa, ca urmare a stãrii de rãzboi ºi a aplicãrii Tratatului de pace dintre România ºi Puterile Aliate ºi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. De asemenea, înþeleg, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are o problemã organizatoricã.

Doamna vicelider de grup, Maria-Antoaneta Dobrescu, vã ascultãm.

## **Doamna Maria-Antoaneta Dobrescu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã propunem, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), o reorganizare la nivelul comisiilor permanente, dat fiind plecarea, ca ambasador, a domnului Liviu Maior, în Canada, ºi validarea mandatului de senator a domnului Maghiar.

Domnia sa fiind profesor universitar, considerãm cã este firesc sã facã parte din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

De aceea, o sã vã

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## S-a înþeles.

Vã rog, dacã sunt observaþii, obiecþii?

Este vorba de o rocadã în cadrul grupului.

Domnul senator Maghiar Teodor intrã în Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã pe locul domnului senator Hoha Gheorghe, care este la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ºi care va avea a doua opþiune la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu sunt,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea pornografiei.

Stimaþi colegi,

Aveþi în faþã ceea ce ne propune comisia de mediere. Vã rog sã urmãrim împreunã ºi, dacã aveþi obiecþii, sã luaþi cuvântul.

La nr. crt. 1, cu referire la art. 2 alin. 1, în unanimitate ni se propune textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

S-a adoptat cu 89 de voturi, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Tot la nr. crt. 1, art. 2 alin. 2 ºi alin. 3, comisia de mediere ne propune, în unanimitate, text comun.

Dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! S-a adoptat cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri.

Nr. crt. 2, cu referire la art. 3, de asemenea, comisia ne propune, în unanimitate, douã texte comune: alin. 1 ºi alin. 2.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- S-a adoptat cu 90 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã

- ºi 4 abþineri.

La nr. crt. 3, cu referire la art. 4 la alin. 1, ni propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. La lit. c) alin. 2, inclusiv lit. a), text comun, propus în unanimitate de cãtre comisie.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! S-a adoptat cu 101 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

- La acelaºi nr. crt. 3, lit. c), textul Camerei Deputaþilor,

- lit. d), text comun, lit. e), textul Camerei Deputaþilor, lit. f), text comun.

- În toate cazurile, propunerea este în unanimitate. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! Vã rog sã votaþi nr. crt. 3, propus de cãtre comisie. S-a adoptat cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã

- ºi 3 abþineri.

- La nr. crt. 4, cu referire la art. 5 alin. 1 ºi alin. 2, ni

- se propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! S-a adoptat cu 95 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã

- ºi 4 abþineri.

La nr. crt. 5, cu referire la art. 6, text Senat, nu e nevoie sã-l votãm.

Este vorba de o observaþie cu caracter redacþional, dacã vreþi.

Vã rog!

Se folosesc în aceste douã articole douã expresii, ”stripteaseÒ ºi ”siteÒ, care sunt de provenienþã strãinã.

Având în vedere legea pe care am adoptat-o, aº propune sã gãsim, sã adoptãm o formulã româneascã pentru aceste expresii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Acum, trecând la lucruri serioase, aceastã sintagmã a intrat în uz, dar, desigur, se poate folosi fiºã de internet sau paginã de internet. Am înþeles.

Nu sunt observaþii la nr. crt. 7. Deci, vã rog sã votaþi!

S-a adoptat cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

Suntem la nr. crt. 8. Vã rog sã urmãriþi, se referã la art. 9 la alin. 1, text Senat, deci, nu e nevoie sã-l votãm. La nr. crt. 9, cu referire la art. 10, textul Camerei Deputaþilor, propunere unanimã.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- S-a adoptat cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã

- ºi 3 abþineri.

La nr. crt. 10, art. 11, text Senat, nu e nevoie sã-l votãm.

La nr. crt. 11, cu referire la art. 12, ni se propune la alin. 1 textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate. Alin. 2, text Senat.

Vã rog, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

S-a adoptat cu 94 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

La nr. crt. 12, cu referire la art. 14.

Avem la lit. b), text comun, propus în unanimitate de comisie. La lit. d), text Senat, nu e nevoie sã-l votãm, la lit. e), textul Camerei Deputaþilor, la lit. g), text comun, propus în unanimitate, lit. j), text comun, propus în unanimitate.

Dacã existã observaþii la vreuna din aceste propuneri? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

S-a adoptat cu 99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

- La nr. crt. 13, în unanimitate, propunerea este pe tex-

- tul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- S-a adoptat cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã

- ºi 5 abþineri.

La nr. crt. 14 ºi 15, cu referire la art. 15 ºi 16, ni se propune, în ambele situaþii, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! S-a adoptat cu 94 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Nr. crt. 16 ºi 17, respectiv art. 17 ºi 18, propunerea este pe textul Senatului.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de Al patrulea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la

Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998.

Vã rog, domnule secretar de stat!

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã, vã rog.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acordul privind Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est a fost semnat în anul 1998, la Skopje.

Ca urmare a experienþei dobândite de activitatea în comun, s-a simþit nevoia modificãrii acestui acord prin alte 3 protocoale.

Cel de Al patrulea Protocol prevede includerea unor prevederi adiþionale ºi a unor texte existente, care au fost modificate, a unor proceduri ºi abrevieri care trebuie sã fie în conformitate cu practica ºi terminologia NATO.

Îmbunãtãþirile aduse la acest protocol vizeazã, de asemenea, ºi sporirea eficienþei activitãþii brigãzii din sudestul Europei, cu referire la organigrama comandamentului ºi planurile generice de operaþii.

Având în vedere aceste consideraþii, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Ioan Paºtiu ne prezintã raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã a fost sesizatã pentru raport la proiectul de lege amintit.

Acest document legislativ modificã unele definiþii ale acordului, introduce noþiuni, expresii sau termeni în vederea actualizãrii unor prevederi.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, cu unanimitate de voturi, a avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern, pe care îl supune spre analizã ºi aprobare plenului Senatului, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt, dacã sunt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2003 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureºti ºi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanþelor Publice, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, la Contractul de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, pentru finanþarea _Proiectului privind infrastructura urbanã în Bucureºti,_ semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 19 decembrie 2000 ºi pentru modificarea Legii nr. 489/2001 privind ratificarea acestui Contract.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm!

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului... este.

## **Domnul Enache Jiru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Contractul de finanþare în valoare de 110 milioane euro pentru finanþarea _Proiectului privind infrastructura urbanã în Bucureºti_ a fost ratificat prin lege în luna noiembrie 2001.

Valoarea totalã a proiectului iniþial a fost de 220 de milioane euro, urmând a fi finanþat 5% din împrumut de la Banca Europeanã de Investiþii, respectiv 110 milioane euro ºi 5% de la bugetul de stat.

Proiectul iniþial avea 5 componente sau subproiecte ºi ele se refereau la reabilitare strãzi, contorizarea apei calde, organizarea tramvaielor, facilitate de parcare Gara Basarab ºi pasaj suprateran Gara Basarab.

În cursul anului 2002, Consiliul General al Municipiului Bucureºti, a reanalizat proiectul respectiv ºi a decis asupra restructurãrii proiectului la douã componente, respectiv, reabilitare strãzi, contorizarea apei calde ºi realocarea fondurilor disponibilizate din anularea celorlalte trei componente pentru un proiect nou, respectiv, reabilitarea altor 1.100 de strãzi.

În urma acestor decizii, Ministerul Finanþelor Publice, în calitatea sa de împrumutat, a procedat la amendarea contractului de finanþare iniþial, prin reducerea sa de la 110 milioane euro la aproximativ 43 milioane euro.

Dau cuvântul preºedintelui Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, domnului SŽres Denes, pentru a prezenta raportul.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a adoptat un raport favorabil. Susþinerea a fost fãcutã în mod amãnunþit de cãtre reprezentanþii Guvernului, aºa cã nu mai insistãm.

S-au primit avizele favorabile de la Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisiile pentru politicã externã ºi Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are un caracter ordinar ºi propunem adoptarea acestuia în forma prezentatã de cãtre Guvern.

Vã rog, dacã sunt luãri de cuvânt?

Doamna senator Maria Petre, dupã care urmeazã doamna senator Norica Nicolai.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am mai întâi o întrebare de procedurã: aº vrea sã ºtiu dacã domnul secretar de stat prezent în calitatea sa de responsabil, probabil pentru relaþia cu Parlamentul, dar nu ºtiu dacã are aceastã însãrcinare...

Nu se aude!

Aº vrea sã ºtiu dacã domnul secretar de stat a avut calitate oficialã în semnarea scrisorii cãtre Banca Europeanã de Investiþii care modificã legea iniþialã, pentru început.

Da, coordonez activitatea de datorie publicã internã ºi externã.

Domnule secretar de stat,

Repet întrebarea: aþi avut drept de semnãturã pe scrisoarea cãtre Banca Europeanã de Investiþii? Da sau nu?

Atâta timp cât amendamentul este semnat, el este considerat legal, din punctul de vedere al tuturor formalitãþilor, respectiv, Ministerul Finanþelor Publice este împrumutatul, Banca este împrumutãtorul, iar Consiliul General al Municipiului Bucureºti este beneficiarul.

Doamna senator,

Ca sã vã înþelegem exact, nu domnul secretar de stat trebuie sã semneze acest lucru, ca sã aibã calitatea de a susþine.

Scuzaþi-mã, domnule preºedinte, întrebarea mea se bazeazã pe faptul cã urma sã cerem prezenþa ministrului finanþelor publice la dezbaterea unei asemenea ordonanþe.

Are semnãtura secretarul de stat.

Dacã aveþi întrebãri pe care nu le putem clarifica, vã rog sã le puneþi ºi dacã nu vã dã un rãspuns, atunci pot...

Repet solicitarea pe care grupul nostru parlamentar o face, ºi anume, cerem pentru dezbaterea unei asemenea legi, atât de importantã pentru viaþa milioanelor de bucureºteni, prezenþa domnului Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice, în calitatea sa de semnatar al scrisorii cãtre Banca Europeanã de Investiþii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimatã colegã,

Toþi factorii implicaþi, respectiv, primarul Capitalei, ministrul finanþelor publice, Banca Europeanã de Investiþii au semnat acest lucru, acest document, acest contract.

Deci, nu vãd, efectiv, rostul. Eu înþeleg nuanþa întrebãrii dumneavoastrã, ca sã fiu foarte sincer.

Dacã aveþi vreo întrebare de pus, care nu poate fi clarificatã de cãtre reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice, cu rangul de secretar de stat, sunt de acord cu cererea dumneavoastrã.

Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule preºedinte, Eu am mai multe întrebãri.

Acordul iniþial care a fost ratificat de România prin...

## Doamna senator,

Vã rog, veniþi aici la microfonul din centru.

## Domnule preºedinte,

Legea nr. 489/2001, care ratificã acest acord de împrumut cu Banca Europeanã de Investiþii, a prevãzut 220 milioane de euro, deci 110 milioane euro, contribuþia statului român, împrumutul bãncii fiind de 110 milioane euro.

La capitolul 6, la punctul 6, contractul a fost modificat la 82 milioane euro. Este un nou acord sau este acelaºi acord renegociat?

Este prima întrebare.

În al doilea rând, prin scrisoare, împrumutãtorul, Banca Europeanã de Investiþii, pune douã condiþii obligatorii de intrare în vigoare a acordului: aviz juridic emis de un consilier juridic al împrumutatului, care precizeazã, inter alia, faptul cã aceastã scrisoare de amendament, precum ºi executarea sa ºi fiecare dintre prevederile

acesteia sunt în deplinã forþã ºi efect, ºi sunt valide ºi produc efecte legale, în conformitate cu termenii lor în România, ºi un aviz juridic emis de un consilier juridic al Consiliului General al Municipiului Bucureºti, care precizeazã, inter alia, faptul cã aceastã scrisoare de amendament, precum ºi executarea sa ºi fiecare din prevederile acestuia sunt în deplinã forþã ºi efect, sunt valide ºi produc efecte legale, în conformitate cu termenii lor respectivi, în România.

Deci, sunt condiþii imperative, dorim ca Ministerul Finanþelor Publice sã le punã la dispoziþia Parlamentului.

O a treia chestiune se referã la modificarea ultimului titlu. Ne intereseazã cine va plãti dobânzile ºi în ce cuantum, dupã 10 iunie 2006, pentru cã avem prevedere în acest acord pânã în 10 iunie ºi, în ultimul rând, este vorba de plãþile în valutã pentru contractele de subcontractare.

Legea nr. 101/1998, Statutul Bãncii Naþionale a României prevede altceva.

Ne spuneþi de ce faceþi plãþi în valutã pentru acest contract?

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã daþi rãspunsuri!

La prima întrebare, dacã este un amendament. Este un amendament la acordul iniþial. Deci, acordul iniþial a fost de 110 milioane euro ºi s-a redus la 42 milioane euro. Restul condiþiilor ºi termenii financiari rãmân neschimbaþi.

Legat de dobânzi, rambursarea împrumutului sau finanþarea proiectului iniþial se fãcea jumãtate din bugetul de stat, jumãtate era finanþare, finanþarea este cea rambursabilã, urmeazã ca rambursarea sã o facã Consiliul General al Municipiului Bucureºti, deci din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureºti.

Pe perioada de executare a lucrãrilor, respectiv, pânã în iunie 2006, plata dobânzilor se face din bugetul de stat, urmând ca dupã 2006 pânã în 2017, rambursarea ratelor de împrumut ºi plata dobânzilor sã se facã din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureºti.

Proiectul se executã cu jumãtate din bani din bugetul de stat, bugetul central, ºi 5% contribuþie localã în Municipiul Bucureºti.

Dacã au fost îndeplinite celelalte forme? Aº dori sã accentuez faptul cã rambursarea împrumuturilor o va face bugetul local al Consiliului General al Municipiului Bucureºti.

Acele opinii legale care trebuiesc formulate, ºi sunt condiþii precedente la acordul de împrumut pentru efectivitatea lui, pentru începerea tragerilor, constau tocmai în acest fapt.

În primul rând, cã acel jurist trebuie sã opineze legal faptul cã reducerea s-a petrecut în concordanþã cu cadrul legal, adicã existã o hotãrâre a Consiliului General al Municipiului Bucureºti. Aceasta existã.

Respectiv, o altã opinie legalã se face pentru semnãtura autorizatã. Persoana semnatarã a amenda- mentului este persoana desemnatã de Consiliul General al Municipiului Bucureºti ºi mai sunt ºi alte precondiþii pentru efectivitate. Sunt cele referitoare la contul de valutã. Banca cere deschiderea unui cont de valutã în numele împrumutatului, al beneficiarului.

Toate plãþile, conform Regulamentului valutar, orice persoanã fizicã sau juridicã din România are dreptul sã deþinã unul sau mai multe conturi în valutã. Nu înþeleg unde este, sã spunem, obiecþia?

Plãþile sunt determinate, în cadrul legal, de însãºi ratificarea acordului de împrumut. Plãþile se efectueazã din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucureºti.

De ce în valutã?

Pãi...

Vã rog eu, nu discutaþi cu sala. DomnuÕ senator... Vã dau cuvântul la microfon...

Împrumutul este contractat în valutã. Rambursarea împrumutului se va face în valutã. Bugetul României este în moneda naþionalã, în lei. Deci mai întâi se disponibilizeazã lei din buget pentru achiziþia valutei, pentru a se efectua plata la extern.

Da. Vã rog, dacã mai sunt întrebãri? Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Avizul Consiliului Legislativ?

Nu, nu, domnule preºedinte!

Care sunt acelea? Daþi-mi regulamentul ºi citiþi-mi avizele obligatorii.

Domnule preºedinte,

DaÕ nu discut de lege. Eu discut de împrumut, de tehnica împrumutului.

Tehnica împrumutului... Din cauza asta avem comisie permanentã, s-a discutat timp de 3 sãptãmâni la comisie...

Domnule preºedinte,

Nu Senatul României a împrumutat vreo sumã de bani de la Banca Europeanã de Investiþii, ca sã am nevoie de avizul Consiliului Legislativ ºi al mai nu ºtiu cui. E vorba de scrisoarea de negociere. Acest schimb de scrisori prin care s-a renegociat Contractul prevede douã avize legale despre care domnul secretar de stat a vorbit, avize pentru efectivitate, pentru cã altfel scrisoarea nu intrã în vigoare. Aceste avize trebuiau prezentate Parlamentului ºi trebuiau sã însoþeascã proiectul de lege alãturi de memoriul tehnic.

Am o singurã întrebare: dacã suntem în concordanþã cu Legea finanþelor publice locale? De când este Consiliul General al Municipiului Bucureºti ordonator de credite? Poate Consiliul General desemna dreptul de semnãturã pentru plãþi în afara legii, care spune cã primarul este ordonator de credite? Am ºi eu o nedumerire legatã de aceastã chestiune.

Pentru reprezentare, poate. Doamna senator Norica Nicolai.

Întrebarea mea a fost foarte clarã ºi am solicitat sã se prezinte Parlamentului cele douã avize, care erau obligatorii, pentru efectivitate. Nu mã intereseazã ce spune domnul secretar de stat. Vreau sã le vãd anexate la raport. Pentru cã numai aºa...

Care avize, doamna senator?

Cele douã avize legale.

Vreau sã vã anunþ, dacã nu aþi fost atentã, cã tot ceea ce discutãm aici a intrat în vigoare în urmã cu o lunã ºi ceva de zile. Este vorba despre o ordonanþã de urgenþã, deja se fac derulãrile, sãptãmâna viitoare încep lucrãrile. Însã, rog Ministerul Finanþelor Publice, la solicitarea doamnei senator, sã-i punã la dispoziþie tot documentarul de care are nevoie.

DomnuÕ senator Popa, suntem la dezbateri generale.

Da. Vroiam sã ridic o problemã de procedurã, domnule preºedinte.

Vã rog!

Regulamentar nu se pot face discuþii, comentarii din locul dumneavoastrã. Mã iertaþi de aceastã intervenþie, dar nu este prima oarã.

Da, o sã cobor. Tot conform procedurii nu trebuia sã vã dau nici dumneavoastrã cuvântul, la mai mulþi din grupul parlamentar.

Nu am vorbit decât în momentul în care mi-aþi dat cuvântul.

Vã rog!

Vã supãraþi degeaba, pentru cã aºa scrie la regulament.

Nu mã supãr deloc. Doamne fereºte!

Eu vreau sã-l întreb pe domnul secretar de stat... a folosit de mai multe ori expresia, ”bugetul Consiliului GeneralÒ. Eu ºtiu cã este vorba de bugetul Municipiului Bucureºti ºi nu de bugetul Consiliului General ºi cred cã este o greºealã în înþelegere ºi în exprimare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aveþi dreptate! Vreþi sã mã duc la tribunã sã vã dau dreptate?

Deci, stimaþi colegi, au fost dezbateri generale, luãri de cuvânt. Rugãmintea este, la solicitarea doamnei senator Norica Nicolai, sã trimiteþi documentarul respectiv. Avem de-a face cu o ordonanþã de urgenþã a Guvernului, care a intrat în vigoare pe 13 martie 2003. Nu avem amendamente de la comisie.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã internã a României pentru anul 2003.

Comisia sesizatã în fond: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul senator Viorel ªtefan, sau cine este din partea comisiei? Doamna senator Maria Ciocan.

Domnule preºedinte, o problemã de procedurã.

Vã rog!

Pânã când nu se ºterge, daþi-ne o listã la votul anterior.

Vã rog, liste la votul anterior.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã faceþi prezentarea.

Aveþi cuvântul!

Proiectul de lege stabileºte plafonul anual de îndatorare publicã internã la nivelul sumei de 34.600,0 miliarde lei. Acest plafon reprezintã totalitatea împrumuturilor pe care le poate contracta ºi garanta statul român pe o perioadã de un an ºi este în strictã corelaþie cu deficitul bugetar.

Deficitul bugetar este aprobat la circa 50.000,0 de miliarde de lei, din care 34.000,0 de miliarde lei vor fi finanþaþi din împrumuturi interne, restul pânã la 50.000,0 miliarde lei Ñ 16.000,0 miliarde lei Ñ vor fi finanþaþi din împrumuturi externe.

Proiectul de lege prevede cã plafonul de îndatorare publicã internã pentru anul 2003 se poate majora cu sumele neutilizate din plafonul de îndatorare publicã externã pentru anul 2003 care deja a fost aprobat prin lege.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este prezentat de doamna senator Maria Ciocan, secretara comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În cadrul dezbaterilor la care au participat ºi reprezentanþii ministerului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de lege ºi a hotãrât, cu majoritate de voturi, sã întocmeascã raport favorabil, fãrã amendamente. Comisia propune acest raport favorabil plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare.

Menþionez cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Mulþumesc.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi: Propunerea legislativã pentru modificarea art. 66 alin. (2) din Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Raportor: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Mulþumesc.

Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 66 din Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit astfel încât plãþile anticipate cu titlu de impozit pe venit stabilite de organul fiscal sã nu aibã ca bazã de calcul întreg venitul anual estimat, ci numai 25 % din acest venit.

Iniþiatorul îºi motiveazã propunerea prin faptul cã baza de calcul este mult prea mare în raport cu caracterul aleatoriu al veniturilor, care pot fi inferioare anului precedent; se încalcã dispoziþiile art. 53 alin. (2) din Constituþie, care stipuleazã cã sistemul legal de impunere trebuie sã asigure aºezarea justã a sarcinilor fiscale, ºi în legislaþia Uniunii Europene nu existã prevederi referitoare la impozitul anticipat. Ministerul Finanþelor Publice nu avizeazã favorabil aceastã propunere legislativã deoarece considerã cã nu este oportunã.

Guvernul României nu susþine adoptarea acestei iniþiative legislative deoarece ...

S-a înþeles, domnule secretar de stat.

Vã rog, dacã din partea iniþiatorului se doreºte susþinere în continuare? Înseamnã cã a renunþat ºi dânsul.

Doamna senator Maria Ciocan, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã, în fond, cu propunerea legislativã, propunere care în urma dezbaterii s-a stabilit de cãtre comisie sã întocmeascã raport de respingere, raport pe care îl propune plenului Senatului pentru respingerea propunerii legislative.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt, vã rog? Înþeleg cã nu sunt. Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat

potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar ºi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ºi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Raportor: Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, domnul preºedinte Constantin Bãlãlãu.

Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Ion Giurescu.

Domnule secretar de stat Giurescu, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ion Giurescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/2002 are ca obiect de reglementare creºterile salariale ce vor fi acordate în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, precum ºi persoanelor care ocupã funcþii de demnitate alese sau numite, ori asimilate funcþiilor de demnitate publicã salarizate potrivit anexelor II ºi III din Legea nr. 154/1998.

În anul 2003 creºterile salariale ale personalului bugetar vor fi acordate în douã etape ºi anume: 6 % începând cu 1 ianuarie 2003 ºi 9 % începând cu 1 octombrie 2003.

Creºterile salariale vor acoperi integral indicele mediu de creºtere a preþurilor din anul 2003, faþã de luna decembrie 2002, care este de 8,1 %, realizându-se, totodatã, ºi o creºtere realã a salariului cu 3 %.

Faþã de cele prezentate mai sus Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine aprobarea prezentului proiect de lege în forma prezentatã în raportul comisiei de specialitate a Senatului.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Constantin Bãlãlãu vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Comisia a examinat proiectul de lege în discuþie ºi a hotãrât adoptarea unui raport favorabil, cu amendamentele din anexa la raport.

Menþionez cã aceste amendamente au fost discutate în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi am cãzut de acord asupra lor.

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt dacã sunt? Domnul senator Paul Pãcuraru. Aveþi cuvântul!

## Stimaþi colegi,

Sigur cã aceastã ordonanþã va fi votatã de Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Aº avea, însã, niºte întrebãri pentru domnul secretar de stat.

În primul rând, o micã problemã de procedurã. De ce ne raportãm tot timpul la Ordonanþa Guvernului nr. 24/2000 câtã vreme aceasta a devenit lege ºi în mod normal ar fi trebuit, tot timpul, sã invocãm Legea nr. 383, ºi nu Ordonanþa Guvernului nr. 24.

A doua întrebare priveºte o modificare, totuºi, de strategie pe care o are ministerul în ceea ce priveºte momentul alocãrii majorãrilor. Practic, în Ordonanþa 24, Legea 383 Ñ ca sã-i spunem pe nume Ñ era prevãzut cã 2/3 din creºterea salarialã se asigurã începând cu luna aprilie ºi doar o treime se acordã începând cu luna septembrie. Acum este o inversare, dacã vreþi, de ponderi ºi de poziþii, ceea ce nu cred cã este în avantajul salariaþilor, într-o primã instanþã.

A doua întrebare care aº vrea sã v-o pun, domnule ministru, este: de unde aveþi dumneavoastrã garanþia unei creºteri a puterii reale de cumpãrare cu 3 %, câtã vreme nu avem o definiþie foarte exactã, sau nu ºtim foarte bine cum va evalua indicele preþului de consum. Deci acest lucru puteþi sã-l faceþi, sã-l afirmaþi ca argument în expunerea de motive în momentul când aveþi date statistice privind IPC-ul. Or, noi, suntem încã, totuºi, în prima jumãtate a anului, evoluþiile indicelui preþului de consum pot sã fie variabile ºi atunci pe ce vã bazaþi dumneavoastrã, ca minister, atunci când apreciaþi o creºtere realã cu 3 %?

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Într-adevãr, trebuie sã ne referim la lege, nu la Ordonanþa Guvernului nr. 24. Aveþi dreptate!

Cât priveºte faptul cã dãm 6% în ianuarie ºi 9% în octombrie, dacã vã aduceþi aminte, anul trecut s-a dat asemãnãtor, ianuarie ºi octombrie, a fost o discuþie, împreunã cu cei de la Finanþe, pentru a încerca sã ajungem la acest indice de preþuri prognozat, noi prognozãm, pe indicele de preþuri prognozat, cã prin creºterea pe care o dãm, va fi posibilã o creºtere realã a salariului cu 3%. La sfârºitul anului vom vedea exact dacã indicele s-a respectat sau nu s-a respectat. Asta este pe prognozele fãcute la ora aceasta.

Nu este prevãzut în lege aºa ceva.

Da, vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt?! Nu sunt. Stimaþi colegi,

Avem o serie de amendamente pe care le-a fãcut comisia. Reprezentantul Guvernului este de acord cu ele?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi Ñ Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernuui nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de naturã salarialã ale funcþionarilor publici.

Cine prezintã din partea Guvernului?

Vã ascultãm!

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat În Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Este vorba de Ordonanþa nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de naturã salarialã ale funcþionarilor publici din instituþiile ºi autoritãþile publice. Potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, salarizarea acestora trebuie sã se facã printr-o lege specialã. Guvernul a elaborat Ordonanþa nr. 192/2002 prin care se stabilesc drepturile salariale ale funcþionarilor publici, aducându-se, astfel, la îndeplinire prevederile Legii nr. 188/1999. Vreau sã fac precizarea cã Ordonanþa nr. 192/2002 se va aplica numai în acest an, urmând ca pentru anul viitor ºi pentru anii care urmeazã sã se scoatã o lege privitoare la reglementarea salarizãrii funcþionarilor publici.

Sunt propuse unele amendamente de cãtre comisia de specialitate, amendamente cu care sunem întru totul de acord.

Mulþumesc, domnule secretar de stat Fleºariu.

Are cuvântul domnul preºedinte Bãlãlãu Constantin, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Comisia, cu majoritate de voturi, a decis adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege în forma venitã de la Camera Deputaþilor, cu amendamente cuprinse în anexa 1, amendamente discutate în comisie ºi aprobate ºi de iniþiator. Amendamentele respinse de comisie sunt cuprinse în anexa 2 a prezentului raport.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, dacã sunt!? Domnul senator Pãcuraru Paul.

Îl rog, domnule preºedinte, pe domnul secretar de stat dacã ne poate face o paralelã între evoluþia salariilor personalului bugetar contractual ºi funcþionarii publici. Dacã în 2003 se pãstreazã aceleaºi raporturi existente în 2002 între cele douã categorii de personal?

Când aveþi în vedere aplicarea proiecutului privind diferenþierea funcþionarilor publici pe trei categorii, pentru cã, bãnuiesc cã asta se va reflecta ºi în salarizare, în pachetul de asumare a rãspunderii, în abordarea funcþionarilor publici se discutã despre trei categorii de funcþionari publici. Dacã dumneavoastrã veþi avea în vedere introducerea, inclusiv în materie de salarizare a acestei diferenþieri?

Vã mulþumesc.

Da.

Domnul secretar de stat Fleºariu.

Da, desigur, se pãstreazã diferenþele dintre salarizarea contractualilor ºi a funcþionarilor publici. Rugãm sã nu se uite faptul cã funcþionarii publici sunt, potrivit Legii nr. 188/1999, supuºi unei serii întregi de restricþii în ceea ce priveºte ocuparea ºi exercitarea altor activitãþi. Practic, prin interdicþiile existente în acest domeniu, prin incompatibilitãþile existente în acest domeniu, funcþionarii publici nu mai pot face altceva, nu mai pot desfãºura o altã activitate, care sã le aducã niºte venituri, decât funcþia de cadru didactic. Ca atare, a fost necesar sã se pãstreze o anumitã diferenþã între salarizarea funcþionarilor publici ºi salarizarea contractualilor, dar, repet, situaþia definitivã a salarizãrii funcþionarilor publici se va reglementa printr-un proiect de lege la care se lucreazã ºi care va intra în vigoare anul viitor ºi atunci se va face o altã salarizare, se va aºeza altfel salarizarea funcþionarilor publici, avându-se în vedere ºi modificãrile care au fost aduse Legii funcþionarilor publici prin pachetul legislativ care a trecut prin asumarea rãspunderii Guvernului.

Vã rog, domnul senator Ionel Alexandru, dezbateri generale.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aceastã lege, chiar dacã reglementeazã o serie de probleme legate de salarizarea funcþionarilor publici, totuºi, vreau sã vã spun cã nu sunt de acord cu ideea domnului ministru de a accepta faptul cã ea este valabilã numai pentru acest an, în ideea cã sã acceptãm în acelaºi timp ºi o discriminare.

Sã vã spun despre ce este vorba. Este vorba de o discriminare realizatã prin ordonanþã între salarizarea funcþionarilor publici de la consiliile locale ºi ceilalþi, de la ministere sau de la prefecturi ºi alte instituþii centrale. Se realizeazã o creºtere la consiliile locale, la salariile de bazã, pe execuþie, numai de 15%, în comparaþie cu ceilalþi,

unde creºterea este de 45%. Vreau sã-l întreb pe domnul ministru de ce s-a acceptat o asemenea discriminare, þinând cont de faptul cã salariaþii de la nivelul consiliilor locale au un grad de execuþie mult mai dificil, în comparaþie cu ceilalþi.

Al doilea argument ar fi acela cã sunt mult mai mulþi, lucreazã mult mai intens cu cetãþenii ºi toate sesizãrile se adreseazã, de regulã, primãriilor ºi nu prefecturilor sau ministerelor, unde gradul de dificultate este mult mai scãzut.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul secretar de stat Fleºariu, vã rog!

Un amendament în sensul celor ridicate de domnul senator s-a discutat ºi în comisie, atât la Senat, cât ºi la Camera Deputaþilor. El a fost respins deoarece s-a apreciat, ºi noi apreciem în continuare cã este bine sã existe, totuºi, o diferenþã de salarizare între funcþionarii publici de la autoritãþile administraþiei publice locale ºi funcþionarii publici din ministere. De asemenea, s-a avut în vedere faptul cã dacã la consiliile locale s-ar fi crescut mult mai mult salarizarea funcþionarilor publici s-ar fi ajuns la situaþia complet neplãcutã în care un funcþionar public de execuþie din cadrul aparatului propriu al unui consiliu local ar fi putut sã-l depãºeascã pe cel al primarului, pe cel al preºedintelui de consiliu judeþean, oameni politici, oameni care sunt aleºi ºi care trebuie sã aibã o anumitã... sã existe o anumitã diferenþã de salarizare în plus a acestora faþã de funcþiile de execuþie.

A fost foarte dificil sã corelãm toate aceste salarii în funcþie de ocupaþia fiecãruia dintre cei care beneficiazã de prevederile, atât ale ordonanþelor nr. 191 ºi 192/2002.

Deocamdatã, repet, atât s-a putut. Probabil cã de la anul, dacã vor fi fonduri mai multe ºi salariile vor creºte mai mult, atât pentru funcþionarii publici, cât ºi la contractuali.

Deocamdatã, aceasta este situaþia ºi mai mult nu avem ce face.

## Stimaþi colegi,

Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Întreb reprezentanþii Guvernului dacã sunt de acord cu amendamentele admise.

De acord, da?

Întreb pe domnul senator Ionel Alexandru dacã mai doreºte sã supun la vot amendamentul dânsului, care a fost respins de comisie.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Eu aº fi de acord sã nu mai susþin amendamentul, ºi chiar nu îl mai susþin, în condiþiile în care domnul ministru îmi garanteazã cã de la anul se va elimina aceastã discriminare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Indiscutabil cã se vor face eforturi.

Domnul senator înþeleg cã nu mai susþine amendamentul.

## Stimaþi colegi,

Mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 254/2002 privind unele mãsuri pentru creºterea atractivitãþii la privatizare a societãþilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat, ce deþin în administrare terenuri agricole proprietate publicã sau privatã a statului.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat, vã rog!

## **Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Legea nr. 254/2002 privind unele mãsuri pentru creºterea atractivitãþii la privatizare a societãþilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat, ce deþin în administrare terenuri agricole, proprietate publicã sau privatã a statului, a fost elaboratã în vederea creãrii condiþiilor pentru menþinerea viabilitãþii ºi sporirea atractivitãþii societãþilor comerciale agricole care urmeazã a fi supuse privatizãrii.

Prin prezenta ordonanþã de urgenþã se completeazã prevederile legii, cu anumite precizãri referitoare la procedura de acordare a înlesnirilor la plata obligaþiilor bugetare.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, prezentaþi raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 209/2002 are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii nr. 254/2002 în concordanþã cu prevederile Legii nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, cât ºi cu prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 26.03.2003, membrii sãi hotãrând, cu majoritate de voturi, adoptarea raportului, favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamente.

Au fost depuse amendamente din partea membrilor comisiei noastre.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de Lege face parte din categoria legilor organice ºi va fi aprobat conform art. 74 alin. (1) din Constituþia României.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezentul raport.

Faþã de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport.

Mulþumesc.

Domnul senator Mocanu ne-a prezentat raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Vã ascultãm!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu cu mult timp în urmã, dumneavoastrã, Biroul permanent al Senatului, aþi introdus în casetele pe care le avem noi, senatorii, o notã în care se stipuleazã cã orice iniþiativã legislativã, orice proiect de lege ce face referire la bugetul statului trebuie sã aibã avizul Ministerului Finanþelor Publice. Nu ºtiu dacã dumneavoastrã v-aþi referit numai la iniþiativele legislative ale parlamentarilor sau ºi la ale Guvernului. De altfel, la aceastã ordonanþã de urgenþã trimisã spre dezbatere ºi adoptare Senatului, prin expunerea de motive, semnatã ºi formulatã de cãtre domnul prim-ministru, se prevede cã se face referire numai la Legea nr. 254/2002.

Or, prin toate amendamentele aduse în cadrul comisiei noastre se face referire ºi la Ordonanþa de urgenþã nr. 198/1999 ºi la Legea nr. 268, care, dupã pãrerea mea ºi dupã cele discutate de cãtre mine cu juriºtii din cadrul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, nu face referire la ordonanþa de urgenþã. Prin toate amendamentele aduse la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, mergem, undeva, în spate, ºi facem referire la Legea nr. 254/2002.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 198/1999 ºi Legea nr. 268, s-au privatizat anumite societãþi comerciale ºi au beneficiat de anumite facilitãþi, facilitãþi care sunt stipulate, de exemplu, ºi în expunerea de motive a domnului prim-ministru privind... ”beneficiazã de eºalonarea de la platã de 5 ani, cu perioadã de graþie de 6 luniÒ Ñ ºi aºa mai departe Ñ ”pânã la data de 31 decembrie 2002Ò.

Or, prin toate amendamentele propuse în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã de cãtre unii colegi, care au anumite interese în acest domeniu, s-a propus ”la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþãÒ. Or, din punct de vedere financiar, aceastã Ordonanþã nr. 198/1999 ºi Legea nr. 268 ºi-au început activitatea din urmã. Nu mai putem veni retroactiv.

Acestea au fost problemele ridicate de cãtre mine ºi aº ruga, domnule preºedinte, aceastã ordonanþã sã fie retrimisã la comisie s-o mai discutãm ºi cu Ministerul Finanþelor ºi cu reprezentanþii Ministerului Agriculturii ºi Pãdurilor abilitaþi în aceastã problemã. Nu am nimic cu domnul secretar de stat, îmi este simpatic, îmi este prieten, Domnia sa se ocupã de fondul forestier ºi nu cred cã are ceva cu privatizarea societãþilor comerciale.

Vã mulþumesc, domnul senator Codreanu. Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Nu avem transmisie radio la întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri, deci o sã terminãm programul legislativ ºi... Vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Legea asta are o istorie mai veche. Din mandatul trecut, a fost o luptã aprigã, dacã vã amintiþi, între punctele de vedere ale Partidului Þãrãnesc ºi Coaliþie. A ieºit aºa cum a ieºit, n-a trecut prin Parlament, domnul Radu Vasile, în calitate de prim-ministru, a semnat o ordonanþã de urgenþã, pe sub masã, ºi ºi-a fãcut aplicarea.

De atunci, vã rog, cu mâna pe conºtiinþã, sã vã amintiþi cã toate unitãþile I.A.S. sunt în faliment, reorganizare juridicã ºi fãrã perspectiva de a putea lucra un hectar de pãmânt. Ce s-a dorit, distrugerea sectorului de stat în agriculturã, s-a realizat. Din pãcate, s-a extins ºi în sectorul privat.

În prezent, þara este nãpãditã de strãini. Se cumpãrã pãmânt peste tot cu niºte preþuri de nimic. În Italia, un hectar de teren costã 2-4.000 dolari, la noi costã 4 milioane, 5 milioane, 7 milioane în Dobrogea. Am vândut fabricile de zahãr, am vândut morile, am vândut fabricile de pâine, fabricile de ulei, toatã industria alimentarã. Acum vindem pãmântul pentru cã, cumpãrãtorii fiind strãini, au nevoie sã-ºi producã marfa ºi nu s-o importe.

Domnul Mocanu, domnul coleg a uitat sã spunã un lucru foarte important, cã în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost unanimitate, toþi colegii reprezentanþi ai partidelor care o compun au fost de acord pentru cã, aºa cât este de amãrâtã agricultura în prezent ºi aplicarea legilor de care trebuia sã beneficieze producãtorii agricoli, prin diferite subvenþii, fãrã a le reaminti, au fost încetinite sau neaplicate din motive financiare, din motive de politicã financiarã. Asta o ºtie mai bine Ministerul Finanþelor Publice.

Ceea ce ºtim este cã în fiecare an 2-3 milioane de hectare de pãmânt nu se lucreazã, arabil, din 9 milioane cât are România. Dacã o þarã ca a noastrã îºi permite sã renunþe la aceastã bogãþie naturalã pe care o are, pãmânt, în sisteme de irigaþii, este o crimã. De fapt, ce sens are, pe de-o parte, sã ºtergem majorãrile aferente unor debite ºi, pe de altã parte, sã calculãm alte majorãri în contextul în care oricum rãmân celelalte obligaþii

înregistrate dupã 31 decembrie 2001. Practic este vorba de dobânzi ºi penalitãþi la reeºalonãri ºi nu ºtergerea datoriilor de bazã ale unitãþilor.

La vot!

Îi rog pe ceilalþi colegi din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã sã-ºi spunã pãrerea. Vã mulþumesc.

Doriþi sã daþi rãspuns? Vã rog!

Numai o singurã precizare. Acestea sunt pentru societãþile comerciale agricole care urmeazã sã fie supuse privatizãrii. Nu sunt pentru celelalte. Atât voiam sã spun.

Bun.

Domnule Mocanu, doriþi sã completaþi? Nu.

Deci, stimaþi colegi, avem în anexã la raport, legat inclusiv de ce a spus domnul Triþã Fãniþã, o serie de modificãri aduse de cãtre comisie. Reprezentantul Guvernului, sunteþi de acord cu ele?

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aveþi ceva de obiectat la ce am spus?

## **Domnul Constantin Bîciu**

**:**

Vreau sã iau cuvântul la amendamente.

Da, da. La cele admise? Aþi fãcut un amendament ºi vi s-a respins?

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã reprezentantul Guvernului este într-o eroare. Dânsul a spus cã vor fi scutite la platã sau anulate penalitãþile ºi majorãrile de întârziere la societãþile care urmeazã sã fie privatizate. Or, a fost de acord cu amendamentul formulat ºi acceptat în comisie care prevede cã aceste înlesniri se acordã ºi societãþilor care au fost privatizate. Deci dânsul, aici, se aflã într-o eroare. Rãmâne sã vedem cum ºi-o corecteazã, dar eroarea fundamentalã este urmãtoarea: aºa cum spunea colegul meu Codreanu mai înainte, noi nu putem avea nici o iniþiativã legislativã dacã aducem modificãri în veniturile bugetare; ori prin amendamentele aduse în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã se influenþeazã veniturile bugetului prin acceptarea la scutiri de platã ºi înlesniri ale societãþilor deja privatizate al cãror preþ cãtre bugetul de stat în mod sigur era prins în bugetul de stat pe 2003. Deci din acest motiv, pentru faptul cã se diminueazã veniturile la bugetul de stat ºi nu existã avizul Ministerului Finanþelor Publice cred cã este foarte normal sã retrimitem pentru discuþie legea în cadrul comisiei, iar reprezentantul Ministerului Agriculturii ºi Pãdurilor sã-ºi formuleze pãrerea cu privire la eºalonarea sau scutirea la platã a societãþilor deja privatizate.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu vreau sã vorbesc de aici, dar trebuie sã vã spun cã nu existã act normativ în care sã nu existe avizul Ministerului Finanþelor Publice în condiþiile în care se vorbeºte de înlesniri.

## **Domnul Constantin Bîciu**

**:**

E vorba de amendament, nu de actul normativ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Inclusiv la amendamente. Au fost discuþii cu reprezentantul ministerului, aici.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

**:**

Lãsaþi-l pânã joi, sã se consulte!

Ministerul Finanþelor Publice are reþineri legat de amendamente?

Domnule secretar de stat?

## **Domnul Ovidiu Ionescu:**

Era vorba numai despre cele care vor fi supuse privatizãrii ºi nu de cele care au fost deja privatizate.

## **Domnul Constantin Bîciu**

**:**

În amendament se spune ºi de cele care au fost deja privatizate.

Numai o secundã! Unde aveþi în amendament aºa ceva?

La art. 1 alin. 1.

Domnule preºedinte, la primul amendament, text adoptat...

”... privatizate sau care urmeazãÒ.

Deci art. 1 alin. 1: ”Societãþile comerciale cu capital integral de stat sau parþial de stat privatizate ºi care urmeazã sã se privatizeze...Ò. Deci acel privatizat este

deja subliniat. Societãþile care au fost privatizate acum 3 ani le pun în aceeaºi situaþie. Poate e corect sã le punem, dar trebuie sã meditãm la faptul cu cât diminuãm veniturile bugetului de stat; ne putem permite aºa ceva? Aici trebuie sã-ºi punã avizul Ministerul Finanþelor Publice ºi reprezentantul ministerului care nu a sesizat probabil aceastã nuanþã, introdusã subtil de Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Mulþumesc.

Domnule secretar de stat ?

Este vorba despre cele care vor fi supuse privatizãrii ºi nu de cele care sunt deja privatizate.

Amendamentul comisiei nu sunã aºa.

## **Domnul Ovidiu Ionescu:**

Deci nu suntem de acord cu cele care sunt deja privatizate.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Înþeleg... Numai o secundã!

**Domnul Triþã Fãniþã**

**:**

Cine v-a influenþat? Domnul ministru Tãnãsescu?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Numai o secundã!

**Domnul Triþã Fãniþã**

**:**

Sã fim serioºi!

Domnule senator Triþã! Domnule secretar de stat,

Înþeleg de la dumneavoastrã când aþi acceptat amendamentul de la art. 1 a fost o scãpare sau n-a fost o scãpare, dar nu aþi consultat Ministerul Finanþelor Publice, legat de toate aceste înlesniri.

Da.

Domnule Mocanu, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Credeþi-mã cã nu mai ºtiu ce sã cred în aceastã situaþie când eu am amendamentele în dosarul meu, în comisie s-au fãcut aceste amendamente, au fost de acord în unanimitate cu amendamentele, Guvernul prima datã n-a spus nimic altceva decât ceea ce a spus ºi acum. Am semnãtura pe amendamentul pentru primul articol a domnului senator Codreanu care a fost de acord cu acest amendament, în comisie. Acum spune cã nu mai este de acord cu acest amendament. Eu aº vrea sã vã spun urmãtorul lucru: Legea nr. 254/2002 a fost publicatã în Monitorul Oficial pe data de 8 iunie 2002. Aceastã lege nu a fost aplicatã pânã în momentul de faþã. A venit Ordonanþa nr. 209 ºi a modificat anumite articole. Vreau sã vã spun cã procesul de privatizare ºi mersul procedural al legii... a fost fãcut un decalaj foarte mare. Unitãþile, între timp, s-au privatizat ºtiind de prevederile acestei legi care era adoptatã deja de Camera Deputaþilor ºi de Senat, s-au privatizat ºi a rãmas... Toatã licitaþia ºi toatã oferta la vânzare a fost fãcutã în prevederile acestei legi, þinând cont de aceste prevederi. Acum toþi cei care au cumpãrat aceste unitãþi se întreabã: ”Domnule, ce am fãcut? Am ºtiut ce fac atunci când m-am dus la licitaþie ºi când am cunoscut niºte prevederi legale?Ò O datã cu publicarea, la 8 iunie, toate aceste societãþi care s-au privatizat pânã pe 8 iunie nu beneficiazã de prevederile art. 1 cu scutirea de platã a fondului de bazã ºi rãmân ca ºi cele privatizate dupã Ordonanþa nr. 198/1999 a domnului Mureºan. Trebuie sã vedem exact care e... Nu se poate aºa!

Eu propun s-o retrimitem Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, sã o revedem încã o datã ºi sã luãm o mãsurã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci se retrimite la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã pentru a se dezbate în detaliu toate aceste aspecte legate de societãþi privatizate, neprivatizate. Indiscutabil, reprezentantul Guvernului, chiar dacã se numeºte Ministerul Agriculturii ºi Pãdurilor sau Agenþia Domeniilor Statului, atunci când vine la comisie ºi spune un punct de vedere, e punct de vedere al Guvernului.

Vã propun, stimaþi colegi, retrimiterea la comisie. Vã rog sã votaþi!

Rog ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã dea aviz pentru acest amendament.

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnilor colegi,

Trecem la întrebãri ºi interpelãri.

Îl invit pe domnul ministru Mihai Tãnãsescu. Vã rog sã luaþi loc. Deci, aveþi douã întrebãri, domnul senator Ionel Alexandru, o întrebare legat de titlul executoriu, da? ªi domnul senator Nicolae Iorga, de executare a sechestrului la HIDROMECANICA-Braºov. Vã rog sã-i rãspundeþi domnului senator Ionel Alexandru. Cu toatã bunãvoinþa, domnului senator Nicolae Iorga nu-i puteþi rãspunde, nefiind prezent, da?

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** _Ñ ministrul_

_finanþelor publice_ **:**

Oricum, are materialul scris, domnule preºedinte, ºi îl pot lãsa.

I-l daþi scris ºi, precizãm, nu a fost prezent la ºedinþã, nu mai poate sã aibã pretenþii ºi îi daþi materialul scris. Vã rog sã rãspundeþi domnului senator Ionel Alexandru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Legat de întrebarea domnului senator Ionel Alexandru, care a fost înregistratã la sfârºitul lunii martie, la Senat, aº vrea sã fac puþinã istorie, ca sã înþeleagã despre ce este vorba.

În aprilie 1996, Direcþia de impozite indirecte din cadrul Ministerului Finanþelor Publice a aprobat, la acea datã, prelungirea amânãrii la platã, pânã la data obþinerii hotãrârii judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, dar nu mai târziu de 13 decembrie al aceluiaºi an, 1996, a taxei de timbru, care, la vremea respectivã, a fost în sumã de 10.430.000 de lei, datoratã de cãtre Ionescu Marilena ºi Ionescu Dan Cristian, fiul acesteia, care domiciliau în sectorul 4, Bucureºti, la adresa respectivã, ºi care aveau pe rol un dosar, nr. 5674 din 1995, privind retrocedarea imobilului respectiv. Înlesnirea la platã a fost acordatã, aºa cum v-am spus, pânã la sfârºitul anului 1996, respectiv, 31 decembrie. Datoritã faptului cã petenþii, respectiv, Ionescu Marilena ºi Ionescu Dan Cristian, nu au mai solicitat o altã înlesnire, având în vedere cã procesul nu se încheiase la data de 31 decembrie 1996, ºi nici nu au achitat taxa de timbru datoratã, Administraþia finanþelor publice a sectorului 4 a trecut la executarea silitã a acestui debit. Doamna Ionescu Marilena, ºi soþul acesteia, Ionescu Mircea, au contestat mãsura de executare silitã la Judecãtoria Sectorului 4, iar prin sentinþa civilã din 1998 nr. 148 a fost respinsã aceastã contestaþie.

Statul român, între timp, a despãgubit familia Ionescu cu suma de 732.122.000 de lei, reprezentând o parte din pretenþiile formulate vizavi de imobilul respectiv. Suma aceasta a fost viratã în luna ianuarie a anului 2002 în contul bancar deschis la Banca Comercialã Românã, sucursala din _Libertãþii._

Taxa de timbru datoratã de familia Ionescu, care nu a fost plãtitã nici pânã la data respectivã, conform legii, a fost recalculatã, împreunã cu majorãrile de întârziere, în sumã de 46.000.000 de lei. În momentul în care aceastã sumã de 732.122.000 de lei a fost viratã familiei pentru despãgubirile respective, Administraþia financiarã a oprit suma de 46.000.000 de lei, deci, prin poprirea contului bancar, în care statul român virase aceastã sumã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sunteþi mulþumit de rãspuns, domnul senator Alexandru?

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Da, domnule preºedinte.

Bine. Vã mulþumesc foarte mult.

Iar pentru domnul senator Nicolae Iorga, dacã îmi permiteþi, voi lãsa rãspunsul scris.

Vã rog, i-l dãm scris. Deci, nu mai e nevoie sã veniþi pentru aºa ceva.

Domnule ministru Tãnãsescu, vã mulþumim foarte mult! Doamna secretar de stat Cristina Tarcea, vã rog!

Deci, domnul senator Gheorghe Acatrinei a avut o întrebare pentru dumneavoastrã. Vã rog sã-i daþi rãspuns!

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule senator,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã domnului prim-ministru, remisã ministrului justiþiei, referitoare la situaþia îngrijorãtoare creatã de neregulile din justiþia româneascã, vã comunicãm urmãtoarele:

”În anul 2002, parchetele din cadrul Ministerului Public au avut spre soluþionare 544.249 de cauze. Au fost soluþionate 385.602 dosare, în 54.853 s-a dispus trimiterea în judecatã a 74.272 de inculpaþi, din care 17.131 în stare de arest preventiv. La sfârºitul anului au rãmas de soluþionat 76.959 de cauze.

În ceea ce priveºte trimestrul I 2003, au fost în curs de soluþionare 217.776 de cauze, din care s-au rezolvat 89.099 de dosare, dispunându-se în 12.950 de cauze trimiterea în judecatã a unui numãr de 17.416 inculpaþi, din care 3.973 în stare de arest preventiv. Sunt în curs de soluþionare 78.135 de dosare.

Nesoluþionarea pânã în prezent a acestor dosare se datoreazã, în principal, complexitãþii cauzelor, efectuãrii de expertize contabile financiare, dispunerii unor comisii rogatorii în strãinãtate ori sustragerii de la urmãrirea penalã a învinuiþilor sau inculpaþilor.

Desigur, o analizã a fiecãrei cauze în parte este greu de efectuat, având în vedere numãrul mare al acestor dosare, urmând ca, în situaþia în care ni se vor transmite date privind tergiversarea cercetãrilor în unele dosare, acestea sã fie verificate pentru a putea fi luate mãsurile care se impun, de urgentarea cercetãrilor.

Referitor la celelalte aspecte semnalate de dumneavoastrã, precizãm cã, în multe cauze, existã motive obiective care þin de desfãºurarea procesului civil penal, care conduc la amânarea soluþionãrii acestora.

Cu privire la ingerinþele politice ºi corupþia din sistem, nu putem rãspunde decât unor afirmaþii concrete, punctuale, care sã prezinte date ce urmeazã a fi verificate pentru a se dispune mãsurile care se impun.

Domnul senator Acatrinei, de acord cu rãspunsul?

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã mulþumesc doamnei secretar de stat pentru rãspunsul care a fost prezentat. ªi eu aº ruga, în acelaºi timp, dacã îmi permiteþi, sã o rog pe doamna secretar de stat sã transmitã doamnei ministru sã apere mai mult pe oamenii justiþiei, adicã prea multe sãgeþi se îndreaptã asupra justiþiei. Doamna ministru Rodica Stãnoiu trebuie sã-i apere, cã nu toate sunt juste. Eu vã amintesc numai un caz de încercare de amestec: situaþia de la Suceava, când domnul Cosmin Guºã, secretarul general al P.S.D.-ului, a spus cã el a dispus trimiterea unui colectiv la Suceava sã vadã ce e acolo. Asta poate sã o facã primul-ministru al României, care are în subordine ministru, dar mai mult nu.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Deja aþi intrat în sfera declaraþiilor politice. Vã rog foarte mult!

Vã mulþumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Vroiam sã îl asigur pe domnul senator cã doamna ministru Rodica Stãnoiu este întotdeauna de partea justiþiabililor ºi nu poate decât sã mã bucure aprecierea dumneavoastrã, din acest punct de vedere.

Vã mulþumesc.

O sã ne bucurãm cu toþii. Vã rog sã daþi rãspuns la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru, legat de art. 24 din Constituþie, da? Am reþinut bine, domnul senator?

Vã ascultãm, doamna ministru!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule senator,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la respectarea dreptului la apãrare în cadrul proceselor penale, vã comunicãm urmãtoarele:

”Potrivit dispoziþiilor legale, dreptul la apãrare este garantat în tot cursul procesului penal, fiind reglementat de dispoziþiile art. 6, 171 ºi urmãtoarele din Codul de procedurã penalã. De asemenea, existã ºi dispoziþii care sancþioneazã nerespectarea întocmai a acestor prevederi. Astfel, art. 197 alin. 2 din Codul de procedurã penalã prevede cã încãlcarea dispoziþiilor referitoare la asistarea inculpatului de cãtre apãrãtor, când este obligatorie potrivit legii, este sancþionatã cu nulitatea actului, respectiv a hotãrârii pronunþate. Inculpaþii beneficiazã de dreptul la grevã, cu apãrãtorul ales sau desemnat din oficiu, care, la rândul sãu, are posibilitatea de a formula plângere împotriva mãsurilor dispuse de instanþe. Solicitarea ºi desemnarea avocatului din oficiu nu îngrãdeºte posibilitatea ca cel desemnat sã solicite instanþei de judecatã amânarea cauzei, în vederea studierii dosarului ºi prezentãrii concluziilor sale. Din verificãrile dispuse, în urma sesizãrilor înregistrate pânã în prezent, nu s-a constatat cã persoanele arestate nu ar fi beneficiat de apãrare, conform dispoziþiilor legale, sau cã ar fi fost încãlcate normele procedurale în aceastã materie.

În mãsura în care deþineþi date concrete referitoare la asigurarea dreptului la apãrare sau asigurarea defectuoasã a acestui drept la apãrare, vã rugãm sã ni le înaintaþi pentru a fi verificate ºi a fi dispuse mãsurile care se impun, în vederea asigurãrii respectãrii prevederilor legale.

Cu deosebitã consideraþie, ministrul justiþiei, Rodica Mihaela StãnoiuÒ.

Domnul senator Ionel Alexandru, vã rog, dacã sunteþi mulþumit.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Un scurt comentariu. Într-adevãr, teoretic, rãspunsul este deosebit de bine elaborat, însã, ca întotdeauna practica pe noi ne omoarã. Eu voi prezenta o serie de cazuri în acest sens.

Vã mulþumesc.

Dar întrebarea dumneavoastrã nu privea nici un caz concret. Tocmai de aceea am vrut sã punctez faptul cã existã cadrul legal, iar cauzele concrete urmeazã a fi înaintate.

Mulþumesc, doamna ministru.

Vã mulþumesc ºi eu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Îl invitãm pe domnul secretar de stat Petre Ciotloº. Vã rog, aveþi de dat un rãspuns la o întrebare a doamnei Maria Ciocan, da?

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Da, domnule preºedinte.

## **Doamna Maria Ciocan**

**:**

Dar trebuie, mai întâi, sã pun întrebarea.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aþi formulat-o?

**Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

A înaintat-o, o au.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

S-a primit în scris, vreþi sã o ºi citiþi la ...

## **Doamna Maria Ciocan**

**:**

Da, bineînþeles.

Vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 26/1997 se reglementeazã înfiinþarea Serviciului de asistenþã maternalã pentru reintegrarea copiilor instituþionalizaþi, din casele de copii, într-o familie maternalã. Suma alocatã pentru un copil luat în asistenþã maternalã, la acea datã, era de 300.000 lei pe lunã.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 331 din 22 martie 2001 aceastã sumã se modificã la 500.000 lei pe lunã, pentru un copil, iar de atunci suma nu a mai suportat nici o indexare, nici mãcar procentul de inflaþie anual.

Aceastã sumã, de circa 16.000 lei pe zi, este alocatã pentru asigurarea hranei zilnice, întreþinere, îmbrãcãminte, rechizite, medicamentele copilului în asistenþã maternalã. Iar unui copil dintr-un centru de plasament i se alocã 49.000 lei pe zi Ñ ºi aceastã sumã fiind insuficientã Ñ doar pentru hranã iar restul utilitãþilor fiindu-i asigurate de instituþie.

Întrebare: vã rugãm sã ne comunicaþi de ce apare aceastã diferenþã valoricã atât de mare, 16.000 lei pe zi Ñ alocatã unui copil în familiile maternale Ñ faþã de 49.000 lei pe zi Ñ alocatã unui copil din centrul de plasament?

2 Dacã se are în vedere indexarea sumei alocate pentru copiii familiilor maternale, cel puþin la nivelul inflaþiei care a avut loc pe perioada martie 2001 ºi pânã în prezent, în vederea asigurãrii unui trai decent acestor copii?

În cazul în care nu se poate indexa aceastã sumã, cum vedeþi rezolvarea problemei financiare de cãtre asistenþii maternali?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã daþi rãspunsul!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre doamna senator Maria Ciocan, formulãm urmãtoarele:

În conformitate cu prevederile art. 20 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 26/1997, aprobatã ºi modificatã de Legea nr. 108/1998, pentru fiecare copil încredinþat sau dat în plasament se acordã o alocaþie lunarã de întreþinere care se indexeazã prin hotãrâre a Guvernului. Aceastã alocaþie se plãteºte persoanei, reprezentantului familiei desemnat de comisie, sau organismului privat autorizat, cãrora le-a fost încredinþat sau dat în plasament copilul.

De asemenea, actul normativ menþionat prevede cã persoana sau, dupã caz, unul din soþii cãrora le-a fost încredinþat sau dat în plasament copilul au dreptul, pe perioada încredinþãrii sau a plasamentului, la un salariu la nivelul salariului brut lunar al asistentului social cu pregãtire medie, încadrat în funcþie de vechime.

Aceste prevederi se aplicã numai persoanelor care au obþinut atestatul de asistent maternal profesionist, din partea Comisiei pentru protecþia copilului, cu excepþia cazului în care copilul a fost încredinþat sau dat în plasament la o rudã a acestuia, pânã la gradul al IV-lea, inclusiv.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. 2, în situaþia în care pãrinþii copilului sunt decedaþi, necunoscuþi, puºi sub interdicþie, declaraþi judecãtoreºte morþi, dispãruþi sau decãzuþi din drepturile pãrinteºti ºi nu a fost instituitã tutela sau în cazul în care copilul a fost declarat abandonat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, Comisia pentru protecþia copilului poate hotãrî încredinþarea copilului unei familii sau unei persoane care consimte la aceasta ºi care prezintã condiþiile materiale ºi garanþiile morale necesare dezvoltãrii armonioase a copilului.

În ceea ce priveºte asistenþii maternali, pe perioada încredinþãrii sau plasamentului, aceºtia beneficiazã atât de un salariu calculat la nivelul salariului brut lunar al asistentului social cu pregãtire medie, încadrat în funcþie de vechime, cât ºi de alocaþia de întreþinere pentru copiii încredinþaþi sau daþi în plasament.

Vã rog, doamna senator!

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Tocmai la aºa ceva mã aºteptam sã-mi rãspundeþi, dar voiam sã ºtiu, aceastã indexare a alocaþiei, a sumei de 500.000 lei pe lunã, alocatã unui copil din casele maternale, aflaþi în asistenþã maternalã, când în anul 2003 va apãrea acea indexare, cãci, dacã va apãrea în cursul lunii decembrie, vã daþi seama, pânã atunci aceºti copii trebuie sã aibã asigurate condiþii decente.

Deci, mie mi se pare extrem de mare perioada de indexare, din 22.03.2001, ºi vorbim cã se va indexa iar în cursul anului 2003. Cursul anului 2003 poate fi chiar ºi luna decembrie. Eu am venit cu rugãmintea de a vedea când va fi acea indexare în cursul anului 2003.

## Doamna senator,

Aº vrea sã vã reamintesc ºi ultima parte a rãspunsului la interpelare, în sensul cã se are în vedere ºi o suplimentare de altã manierã a acestor sume care sunt destinate acestor familii.

Deci cele douã mãsuri, sã le spunem aºa, legislative: hotãrâre de Guvern, plus acest proiect de ordonanþã de urgenþã vor veni sã completeze, în cursul anului 2003.

Mulþumesc.

Aº fi dorit sã spuneþi în cursul lunii aprilie 2003, cel mult.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Dacã ar fi fost bani era în ianuarie. Stimaþi colegi, Domnule secretar de stat,

Înþeleg cã la interpelarea domnului Iuliu Pãcurariu i-aþi dat rãspuns în scris, dacã nu, o sã i-l daþi.

O sã i-l dau.

## Numai o secundã!

La întrebarea doamnei Maria Petre Ñ P.D., aveþi în scris rãspunsul, i-l daþi în scris ºi o scoatem de pe listã, pentru cã nu o intereseazã, nu este prezentã ºi cam atât.

Vã mulþumesc foarte mult.

Îl invitãm pe domnul secretar de stat Ionel Fleºariu, Ministerul Administraþiei Publice. Aveþi douã...

Trei, plus douã mai spre final.

...trei întrebãri, pentru domnul senator Dumitru Codreanu. Este aici, da?

Da.

Domnul senator Dumitru Pop ºi a doua tot Dumitru Codreanu.

Vreþi sã le mai formulaþi sau le-aþi formulat, le-aþi dat în scris?

## Domnule preºedinte,

Cu permisiunea dumneavoastrã o sã citesc una dintre ele, pentru cã s-au adunat douã întrebãri din douã zile de luni în care noi nu am fost aici ºi am înþeles cã ne cam grãbim în a ne exprima punctul de vedere, fãrã a fi înregistraþi, totuºi, în stenogramã.

Una din ele este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã care...

Nu, dar ce vreþi sã faceþi cu stenograma, cã asta nu înþeleg?! Dumneavoastrã o faceþi pentru stenogramã sau cã aveþi o problemã?

Nu, sã fie trecute, totuºi, în stenogramã.

Vã rog, atunci rezumaþi-le foarte scurt!

rãmân aºa cum sunt ele reglementate în aceastã ordonanþã.

În al doilea rând, aº vrea sã fac precizarea cã Ordonanþa de urgenþã nr. 12/2003 a trecut sãptãmâna trecutã prin Senat ºi a fost votatã cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Acum, vã rog sã îmi permiteþi sã rãspund la întrebare. Referitor la întrebarea dumneavoastrã, având ca obiect impozitul pe terenuri situate în extravilanul localitãþilor, vã facem urmãtoarele precizãri:

Aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2003 transpune în practicã politica Guvernului privind consolidarea micii proprietãþi de la sate.

În acelaºi timp, prin ordonanþa mai sus amintitã se are în vedere ºi preocuparea pentru asigurarea resurselor financiare ale micilor producãtori, necesare a fi utilizate pentru finanþarea campaniei agricole de primãvarã care Ñ aºa cum arãtam sãptãmâna trecutã Ñ datoritã condiþiilor climaterice este foarte, foarte întârziatã.

În ceea ce priveºte influenþele asupra bugetelor autoritãþilor administraþiei publice locale a mãsurii dispuse, subliniem faptul cã la nivelul þãrii aceasta se ridicã, întradevãr, la suma de 1.221 miliarde lei.

S-au dat deja dispoziþii de la Guvern ca, pentru prima rectificare care se va face la bugetul de stat, sã se aibã în vedere asigurarea resurselor necesare pentru completarea bugetelor locale, din transferuri sau din cote defalcate, cu sumele care nu se colecteazã la bugetele locale datoritã acestei scutiri de impozit.

Întrebarea este: cum consideraþi cã se vor descurca consiliile locale, prin aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2003 ce modificã dispoziþiile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002 cu privire la taxa pe terenurile agricole?

Solicit lãmuriri întrucât consiliile locale au prins în bugetele locale aceste venituri proprii ºi în condiþiile în care asupra acestor bugete locale apasã tot mai multe cheltuieli: sãnãtate, învãþãmânt, sanitar-veterinare ºi altele: se preconizeazã cã, în ultimele 2-3 luni, consiliile locale nu vor mai putea face faþã cheltuielilor.

Vã solicit rãspunsul scris ºi oral.

La cealaltã am primit rãspunsul, domnule preºedinte. Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Rog pe domnul secretar de stat sã dea rãspunsurile.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã fac urmãtoarele precizãri: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 12/2003 nu modificã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002, ci suspendã încasarea impozitului pe terenurile situate în afara vetrei satului, deocamdatã pentru anul acesta. Vom vedea cum se va proceda la anul.

Deci, o rectificare, nu se modificã Ordonanþa de urgenþã nr. 36/2002, prevederile referitoare la impozit

Da. Domnul senator Codreanu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Rãspunsul se pare cã este, totuºi, de la Ministerul Administraþiei Publice, domnul secretar de stat face niºte afirmaþii care nu concordã cu ceea ce vrem noi în agriculturã, cei de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor privind integrarea în Uniunea Europeanã...

Prin propoziþia spusã de dumnealui Ñ ”consolideazã mica proprietate de la satÒ Ñ, nu, domnule secretar de stat, noi trebuie sã consolidãm marea proprietate de la sat, întrucât Uniunea Europeanã nu vrea mici proprietãþi. Aceasta este o chestie de propagandã electoralã, privind suspendarea taxei pe terenurile din extravilan care ar fi fost extraordinar de bunã sã se aplice din anul acesta, indiferent cât de greu i-ar fi fost þãranului ºi puteam sã mãrim pensiile þãranilor prin asta.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Este mai complicatã treaba.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

E complicatã, da!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu ºtiu ce Uniune poate sã vrea ce vrea, depinde ce vrea þãranul! ## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Nu, ce vrem noi în Comunitatea Europeanã!

Sigur cã da, dumneavoastrã cunoaºteþi foarte bine problemele acestea aºa cã...

Domnul Fleºariu, aveþi o întrebare a domnului senator Dumitru Pop, legat de amplasãrile ilegale a unor construcþii, da?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Doriþi sã mai spuneþi ceva înainte legat de aceastã întrebare sau aºteptaþi rãspunsul?

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Aºtept rãspunsul.

Mulþumesc foarte mult.

Referitor la întrebarea domnului senator privitoare la faptul cã statuia lui Wass Albert Ñ nu ºtiu dacã pronunþ corect Ñ din municipiul Reghin ºi din comuna Aluniº, judeþul Mureº, a fost amplasatã ilegal, fãrã nici un fel de autorizaþie, vã facem cunoscut urmãtoarele:

”Prin Hotãrârea nr. 1 din 1946 a Tribunalului Poporului din Cluj, Wass Albert a fost, într-adevãr, condamnat la moarte.

Prefectura judeþului Mureº cu adresa nr. 377/2003 a solicitat Primãriei municipiului Reghin ºi Primãriei comunei Aluniº sã dispunã mãsurile legale pentru desfiinþarea statuilor care îl reprezintã pe Wass Albert.

Preoþii celor douã parohii, respectiv Reghin ºi Aluniº, de care aparþin cele douã biserici în curtea cãrora se aflã amplasate busturile reprezentându-l pe acesta, au fost sancþionaþi contravenþional pentru executarea de lucrãri fãrã autorizaþie, stabilindu-se termen de intrare în legalitate 7 mai 2003, pentru Reghin, ºi 10 mai 2003, pentru Aluniº.

Cu adresele Prefecturii Mureº Ñ sunt douã adrese care s-au dat una dupã alta Ñ s-a pus în vedere primarilor celor douã localitãþi ca în caz de neconformare, în sensul nedesfiinþãri celor douã statui sã fie sesizatã instanþa de judecatã.

Prin adresa Prefecturii Mureº nr. 3617/2003 s-a solicitat Ministerului Culturii ºi Cultelor sã dispunã, la rândul lui, mãsurile necesare, în sensul sancþionãrii contravenþionale a celor douã parohii în cauzã. S-a solicitat acelaºi lucru ºi organelor Ministerului de Interne. Deci, Prefectura judeþului Mureº, în speþã reprezentantul Guvernului în acest judeþ, a procedat potrivit prevederilor legale, fãrã a le putea depãºi. Referitor la modul în care s-a amplasat monumentul comemorativ compus din trei cruci din zona Tolv‡jos, la ieºirea din municipiul Miercurea-Ciuc spre Odorheiul Secuiesc, judeþul Harghita, vã facem cunoscut urmãtoarele: amplasarea monumentu-

lui s-a fãcut la solicitarea Consiliului local municipal Miercurea-Ciuc, în baza Autorizaþiei de construire nr. 70/1996, eliberatã de Consiliul judeþean Harghita, iar realizarea obiectivului a respectat prevederile autorizaþiei de construire. Autorizaþia a avut la bazã Proiectul nr. 23/1996, elaborat de Consiliul judeþean Harghita, Direcþia de urbanism, amenajarea teritoriului ºi lucrãri publice, avizat de Inspectoratul pentru culturã al judeþului Harghita, Comisia judeþeanã pentru protecþia monumentelor istorice. Semnificaþia datã de proiectant celor trei cruci ce compun monumentul este precizatã în memoriul general, parte componentã a autorizaþiei de construire ºi anume: comemorarea existenþei de o mie de ani a învãþãmântului în limba maghiarã, a Revoluþiei din decembrie 1989, precum ºi cu ocazia centenarului M‡rton A‡ronÒ.

Sunteþi de acord cu rãspunsul ºi cu stima domnului Cozmâncã?

Vã rog!

Stima n-am auzit-o, dar eu nu pot fi mulþumit, domnule preºedinte, sã fiu scuzat, chiar dacã mai lungim douã minute ºi jumãtate. În primul rând, cele douã statui de la Reghin ºi de la Aluniº încã nu s-au dat jos. Sunt pe acel trepied.

7 mai este termenul.

Mai aºteptãm ºi vãd cã e trecut termenul de 10 mai. Pe urmã, referitor la cele trei cruci: cine a fãcut dosarul pentru autorizaþie ºi cine a dat autorizaþia? ªi dacã ar fi fost trei cruci ºi n-ar fi fost pus pe cele trei cruci anii 896 ºi 1996 n-avem nimic de zis, dar ce are 896 cu crucile pe acest pãmânt românesc? 896, când se ºtie de unde, cum ºi când, ºi, mai ales, cum au venit cele 40-50 de persoane cãlãri, dar n-au avut nimic cu teritoriul din Transilvania româneascã. Se ºtie pe unde au parcurs drumul pânã în Câmpia Panoniei, prin nordul României ºi sudul Poloniei; ºi la asta m-am referit. Nu cred cã organele noastre abilitate, ºi, mai ales, Ministerul Culturii ºi Cultelor, domnul ministru al culturii, care-i un mare istoric, ºi bun istoric, cum poate sã accepte o asemenea stare de fapt creatã pe pãmântul românesc, respectiv anul 896, când limba maghiarã se materializa în cei 40-50 de cãlãreþi, care ºtim cum au venit ºi de unde au venit. ªi acesta e teritoriu românesc. L-aº ruga pe domnul ministru, prezent în actualul plen, sã ia mãsurile cuvenite pentru cele trei cruci. Anul 896, ei nici nu ºtiau de cruce, dar de învãþãmânt în limba maghiarã?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. E mai greu, pentru cã fiecare zice cã fiecare an e cu crucea lui...

Domnule secretar de stat,

Aþi reþinut ceea ce-a ridicat domnul senator Pop. Vã rog sã discutaþi ºi cu domnul ministru Theodorescu pe aceastã temã. Înþeleg cã nu mai aveþi alte probleme, da? Mai aveþi de rãspuns?

ºi terenurilor agricole în raport direct proporþional cu numãrul de credincioºi, ºi, totodatã, vã rugãm ca cele douã biserici, care sunt lãcaº de cult pentru ortodocºi sã rãmânã legal în proprietatea acestora.

Vã mulþumesc.

Solicit rãspunsul ºi scris ºi oral.

Mai am de rãspuns la o altã întrebare a domnului senator Dumitru Codreanu, referitoare la aplicarea Ordonanþei 115/ 2001.

Da, corect! De acord, vã rog! Numai o secundã! Domnul senator Codreanu a plecat, a fost mulþumit de rãspuns. Mai aveþi o interpelare, aþi rãspuns doamnei senator Maria Ciocan.

Da, doamnei senator Maria Ciocan ºi mai am de la domnul senator Gheorghe Zlãvog.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã-i rãspundeþi doamnei senator Maria Ciocan despre repartizarea terenurilor agricole, pãduri, proprietatea bisericii.

## **Doamna Maria Ciocan**

**:**

Vreau sã-mi prezint ºi eu interpelarea.

Vã rog, prezentaþi-o, dacã doriþi, dar dacã dumneavoastrã aþi trimis în scris materialul...

Obiºnuiam sã le ºi prezentãm.

Nu, vã propun altceva. Înþeleg cã aþi trimis în scris. Eu spun de la microfon cã ce aveþi scris dãm sã prindã în stenogramã. Cum vreþi, n-am nimic împotrivã.

Vã rog sã citiþi!

În douã cuvinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În localitatea Lãpuºul Românesc, judeþul Maramureº, apar probleme sociale deosebit de grave între credincioºii ortodocºi ºi greco-catolici cu privire la modul de împãrþire al terenurilor agricole ºi pãdurilor proprietatea bisericii ºi chiar la modul de împãrþire a bisericilor. Pentru a cunoaºte în detaliu situaþia, fac o scurtã prezentare, pe care o anexez la prezenta interpelare împreunã cu procesul-verbal din 16.02.2003 ºi Sentinþa civilã nr. 1043 din 20. XII. 2002. Vã rugãm sã binevoiþi a analiza cu obiectivitate datele prezentate în cele trei anexe la prezenta interpelare ºi a face dreptate credincioºilor de religie ortodoxã din localitatea Lãpuºul Românesc, judeþul Maramureº, adicã repartizarea averii bisericeºti, pãdurilor

Mulþumesc foarte mult.

Vã rog, domnule secretar de stat Fleºariu!

Da, domnule preºedinte.

Vreau sã fac precizarea cã rãspunsul nostru este în strictã conformitate cu prevederile legale. Cererile formulate de parohiile cultelor religioase cãtre Comisia localã pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor agricole din comuna Lãpuºul Românesc, judeþul Maramureº, au fost soluþionate în conformitate cu reglementãrile în vigoare, la data soluþionãrii respectivelor cereri ºi anume: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, cu modificãri aduse de Ordonanþa de urgenþã nr. 102/2001 ºi cu Legea nr. 400/2002.

Raportat la prevederile acestor acte normative, cele douã culte religioase trebuiau sã facã dovada proprietãþii prin carte funciarã, iar folosinþa sau administrarea, prevãzutã de Legea nr. 400/2002 prin Registrul agricol. Nici unul din actele normative de reconstituire a dreptului de proprietate nu fac trimitere la Decretul nr. 177/1948 ºi nici nu stipuleazã cã reconstituirea dreptului de proprietate sã se facã proporþional cu numãrul de credincioºi. Prin Titlul de proprietate nr. 827/8 ianuarie 2003 a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru unele suprafeþe de teren ce-au aparþinut cultului greco-catolic, conform extraselor de carte funciarã nr. . ºi nr. .., nu le mai dau numãrul. În anul 2001, în urma adoptãrii Hotãrârii nr. 10.501 de Comisia judeþeanã Maramureº pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a fost emis Titlul de proprietate cu nr. 6041/26 din 12 septembrie 2002, prin care s-a reconstituit pentru Parohiile 1 ºi 2, greco-catolice, din comuna Lãpuºul Românesc, dreptul de proprietate pentru o suprafaþã de 6 ha ºi 3.102 m[2] . În anul 1992 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaþa de 3 ha ºi 1.523 m[2] pentru Parohia ortodoxã nr. 2 din comuna Lãpuºul Românesc, prin Hotãrârea nr. 982....

Domnule secretar de stat, poate sintetizaþi. Dacã dumneavoastrã ne spuneþi aici cã o sutã de metri ºi aºa mai departe... Daþi-i doamnei senator în scris. Dumneavoastrã daþi rãspunsul general în 2-3 minute, daþi un rãspuns favorabil ºi restul îi daþi în scris. Vã rog eu, cã nu intereseazã pe toatã lumea amãnunte genul 1.200 m[2] , din ãla s-au dat 13, s-a modificat...

Domnule preºedinte, am terminat. Dacã doamna senator e mulþumitã eu pot sã fac un rezumat.

Doamna senator e mulþumitã.

Dumneavoastrã daþi ca rãspuns un rezumat ºi pe urmã îi daþi pe larg în scris.

## Corect!

Deci, cererile parohiilor respective au fost soluþionate, aºa cum am spus ºi la început, în strictã conformitate cu prevederile legale.

Vã mulþumesc.

rea lucrãrilor restante ºi, eventual, pentru montarea Staþiei de 500 de m[3] din satul Arceºti, executarea subtraversãrii pârâului Beica ºi a drumului naþional D.N. 64. Deoarece lucrãrile pentru finalizarea acestei investiþii sunt estimate la circa 6 miliarde ºi jumãtate, în preþul din 2002, considerãm cã acestea nu pot fi asigurate decât din împrumuturi interne, pentru investiþii, sau finanþare externã. ªi cam atât.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

6.000 de miliarde.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

ªtiam care este rezoluþia care s-a dat pânã în prezent, dar mi se pare cã nu este tocmai cea corectã, întrucât dumneavoastrã spuneþi cã pentru a se da acele titluri de proprietate trebuiau sã facã dovada actului cã deþin acele terenuri ºi pãduri sau biserici, or, se ºtie cã art. 37 din Decretul nr. 177/1948, care încã nu este abrogat, o datã cu trecerea de la greco-catolici la religia ortodocºilor, terenurile, pãdurile ºi lãcaºurile bisericeºti, conform extraselor CF, au rãmas tot în proprietatea greco-catolicilor, iar acum, din anul 2000, o datã cu darea titlului de proprietate se solicitã la toatã lumea extrasul CF. Or, din moment ce credincioºii de religie greco-catolicã au trecut la ortodocºi, în procent de mai mult de 80%, 90%, 95%, nu este corect, dacã extrasele CF au rãmas tot pe greco-catolici, sã nu li se atribuie acum aceste drepturi credincioºilor de religie ortodoxã. Ei nu doresc altceva decât, în raport direct proporþional cu numãrul de credincioºi greco-catolici ºi ortodocºi, sã fie repartizate acele terenuri, acele pãduri ºi acele lãcaºuri de cult. Atâta doresc dumnealor.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

## Stimatã doamnã,

Numai justiþia poate sã facã aºa ceva. Noi discutãm despre despãgubiri în momentul Ô45. Ne ducem în istorie 200 de ani. Ce sã vã rãspundã domnul Fleºariu? Da, mã rog. Vã rog sã notaþi ºi dacã aveþi, tot în scris, îi dãm doamnei senator Maria Ciocan un rãspuns suplimentar.

Mai aveþi o interpelare a domnului Gheorghe Zlãvog, legat de alimentarea cu gaz a comunei Pleºoiu, da?

Deci, rugãmintea este sã-i daþi rãspunsul domnului senator.

Întrebarea se referã la mãsurile pe care Ministerul Administraþiei Publice le va întreprinde în perioada imediat urmãtoare, ca investiþia de peste 6 miliarde de lei, ”Alimentare cu gaze a comunei Pleºoiu din judeþul OltÒ, sã fie datã în exploatare în cel mai scurt timp. Vã precizãm urmãtoarele: Ministerul Administraþiei Publice nu are în competenþã executarea unor investiþii pentru autoritãþile administraþiei publice locale. În funcþie de posibilitãþi, Consiliul judeþean Olt va aloca Primãriei Pleºoiu, cu ocazia rectificãrilor din anul acesta, sume pentru achita-

Nu 6.000 de miliarde, e vorba de 6 miliarde jumãtate, dar nu despre asta e problema.

Nu mã pricep la cifre.

Nu despre asta e problema. Acolo s-a fãcut o investiþie în câþiva ani de zile, de circa 6 miliarde ºi jumãtate în decursul anilor. Pentru punerea în funcþiune a acestei investiþii mai sunt necesare 526 de milioane de lei, adicã staþia respectivã ºi sã punã în funcþiune. Ce lucrãri mai sunt de fãcut de acum încolo, de 6 miliarde ºi jumãtate pentru terminarea întregului proiect ºi a întregii reþele, aia este altceva, dar aceastã investiþie, care este începutã ºi s-a derulat pe parcursul câtorva ani, pentru punerea ei în funcþiune mai era vorba de 500 de milioane. Or, Consiliul judeþean Olt a repartizat anul trecut ºi s-au ºi plãtit constructorului 163 de milioane, anul acesta a repartizat 180 de milioane, din cele 526, cât mai sunt de plãtit constructorului, ºi în ritmul ãsta nici în 3 ani de zile nu se plãteºte restanþa cãtre constructor, dar sã mai prevadã încã 500 de milioane sau cât mai sunt de dat, aproximativ cam atât mai trebuie ca sã se punã în funcþiune. Despre asta era vorba, n-am zis eu cã dumneavoastrã, ministerul...

Eu cred cã s-a înþeles, domnule senator. Sigur cã sunt, poate mii, 300, 800, 1.000 de cazuri în toatã þara. Numai eu, la Argeº, am la fel cu ceea ce spuneþi dumneavoastrã, vreo 20 de cazuri în care mai am 10% sã se termine... Nu-mi dau seama, cã n-au competenþã dânºii, sã intervinã, ministerul.

Se face intervenþie prin rezervã bugetarã. Nu poate veni ministerul... Finanþarea are un regim, dupã cum ºtiþi, foarte strict.

Deci s-a înþeles. Ce s-a fãcut pânã acum? ªtiþi cum este cu reþeaua electricã. Întâi se trage la primar acasã, la notar, la ãla, la ãla ºi ãºtia vor sã punã în funcþiune doar porþiunea aia, dar nu au staþie.

Nu-i opreºte nimeni, domnule preºedinte.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/17.IV.2003

Dar dacã aveþi altã soluþie... eu am vorbit serios acum, deºi mai glumim... legat de situaþii similare, cum s-a ridicat problema.

de cont al bãncii în care au intrat banii Ñ ºi, bineînþeles, un exemplar din contract Ñ sau, eventual, 2-3-4 contracte, câte s-au fãcut pe aceastã temã: privatizarea ROMTELECOM. ªi suma care s-a încasat.

Vã mulþumesc, dacã aþi reþinut.

ªi e pãcat de þeava aia.

Sunteþi de acord? Puteþi sã-i daþi în scris?

ªi e pãcat de þeava aia. Aºa este. Mulþumesc, domnule secretar de stat Fleºariu.

Domnul secretar de stat Cezar Armeanu, Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei. Aveþi o singurã interpelare, legatã de contractele de privatizare ROMTELECOM, din partea domnului senator Dumitru Pop.

Vã rog!

## **Domnul Cezar Armeanu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnule senator,

”Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei nu este abilitat sã realizeze investigaþii sau anchete cu privire la încheierea sau desfãºurarea contractelor de privatizare. De aceea, pentru rezultatele anchetelor referitoare la privatizarea ROMTELECOM vã rugãm sã vã adresaþi organelor de stat competente în domeniu.

Având în vedere cã toate contractele aferente privatizãrii din 1998 însumeazã peste 500 de pagini, fãcând dificilã multiplicarea acestora, ele sunt disponibile spre consultareÒ Ñ ºi, aºa cum am discutat, domnule senator, poate mâine ne punem de acord ºi mergem la minister ºi le putem consulta împreunã Ñ pentru orice persoanã interesatã, la sediul ministerului nostru.

”Vã înaintez, anexat, copia dupã bilanþul contabil al ROMTELECOM din 2000 ºi 2001, însoþit de o dischetã care cuprinde aceleaºi documente.

Asigurându-vã de înalta mea consideraþie, Dan Nica, ministrul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþieiÒ.

Vã ascultãm, domnule senator Dumitru Pop.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nici nu am dorit întreaga documentaþie privind formele precontractuale ºi contractuale. Am cerut un exemplar din contract, ca sã-l confrunt, ºi am mai cerut ºi sumele încasate, sã pot confrunta sumele trecute în contract ºi sumele încasate.

L-aþi auzit pe domnul preºedinte Vãcãroiu acum o jumãtate de orã, când spunea cã dacã ar fi bani am putea majora acele sume pentru copiii abandonaþi. Dacã ar fi bani! ªi eu asta întreb: unde sunt banii? ªi ãsta e un serial.

V-aº ruga, domnule ministru, sã-mi completaþi sumele încasate Ñ deºi am cerut acolo ºi extrasele de cont, dar cred cã sumele vor fi corecte fãrã sã mai vãd ºi extrasul

Voi prezenta foarte scurt sumele încasate.

Vã rog, domnule secretar de stat!

În 1998 s-au încasat 337,5 milioane dolari direct de cãtre statul român ºi 337,5 milioane de cãtre ROMTELECOM, constituindu-se în majorare de capital.

În 2003 s-au încasat 273 milioane dolari, din care la stat au intrat 31 milioane dolari. Astfel, compania OTE a deþinut 54,01 din capitalul social al societãþii.

Vizavi de copiile dupã contract, vi le prezint mâine la minister.

Vã mulþumesc.

## Da, bine.

Referitor la sumele respective, la sumele încasate, v-aº ruga sã-mi transmiteþi în scris. Iar sumele cu majorare de capital nu sunt sume, aceia nu sunt bani. Au majorat capitalul tot din ceea ce au gãsit aici, din mijloacele fixe existente ºi preluate efectiv ºi au fãcut o documentaþie de majorare de capital. Nu sunt bani intraþi pentru statul român.

## S-a notat, domnule senator.

Domnule secretar de stat Ion Antonescu,

Vã rog sã rãspundeþi doamnei senator Maria Ciocan, dacã îi dã voie domnul Fleºariu. Vã rog sã o lãsaþi pe doamna Ciocan sã primeascã rãspunsul. Vã rog frumos! **Domnul Ion Antonescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Rãspunsul Ministerului Culturii ºi Cultelor pentru doamna senator Maria Ciocan este urmãtorul:

”Ministerul Culturii ºi Cultelor nu are nici o atribuþie în ceea ce priveºte aplicarea Legii nr. 18/1991 ºi a Legii nr. 1/2000. Conform acestor acte normative reconstituirea dreptului de proprietate se face de cãtre organele administraþiei publice locale ºi de comisiile comunale sau judeþene de aplicare a Legii fondului funciar. Ministerul Culturii ºi Cultelor are doar atribuþia de a media în situaþiile litigioase, atribuþie prevãzutã în art. 6 lit. a) din Hotãrârea Guvernului nr. 28/2001 privind organizarea ºi funcþionarea sa. Menþionãm cã Ministerul Culturii ºi Cultelor a recomandat ºi recomandã Bisericii Ortodoxe Române ºi Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolicã, sã soluþioneze disputele patrimoniale de acest gen prin dialog, în conformitate cu prevederile art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990. Conform acestui articol, situaþia juridicã a lãcaºurilor de cult, a caselor parohiale care au aparþinut de Biserica Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã, ºi au fost preluate de Biserica Ortodoxã Românã, se va stabili de o comisie mixtã formatã din reprezentanþii clericali al celor douã culte religioase, þinând seama de dorinþa credincioºilor din comunitãþile care deþin aceste bunuriÒ.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi o opinie personalã...

Vã rog, domnule secretar de stat!

Eu aº vrea, în spiritul adevãrului, sã spun urmãtorul lucru, sã dau un exemplu.

Dacã 100.000 de persoane înfiinþeazã un partid ºi cumpãrã sedii, deci îºi fac un patrimoniu, ºi dupã nu ºtiu câþi ani vine un nou lider care vrea sã-ºi schimbe doctrina ºi 97.000 de membri Ñ care au înfiinþat partidul A Ñ vor sã-l schimbe în partidul B. Ce se întâmplã cu patrimoniul, pentru cã el se aflã pe numele partidului A? ªi ceilalþi sunt în partidul B.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã spun eu. La noi, de regulã, îl iau ãia 3.000.

Domnule preºedinte, Domnule secretar de stat,

Îmi pare rãu. Ceea ce îmi spuneþi dumneavoastrã acum vreau sã vã spun cã nu este vina credincioºilor din localitatea Lãpuºul Românesc. În anul 1948, prin trecerea de la religia greco-catolicã la religia ortodoxã, conform unor acte legale în vigoare la acea datã, bunurile au rãmas cu extrasul CF tot pe greco-catolici. Ei, acum spuneþi dumneavoastrã. Când deja se dau titlurile de proprietate ºi urmeazã ca acele averi sã fie date celor în drept, cine sunt cei în drept? Cei care la ora actualã sunt ortodocºi ºi nu greco-catolici. Iar unii, care probabil s-au rugat ºi ei în aceleaºi lãcaºuri de cult, de religie ortodoxã pânã acum, care ºtiind cã se dau titluri de proprietate ºi ºtiind cã acele extrase CF sunt pe greco-catolici, oare este corect ºi normal ca un numãr de 1 sau 2% din acei credincioºi dintr-o comunã, care spun cã sunt greco-catolici, sã primeascã toatã averea pentru toþi acei credincioºi, aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã cã din moºi strãmoºi s-au rugat la aceleaºi biserici?

Nu. Au contribuit.

Au contribuit ºi au locuit în aceeaºi comunã. Nu este corect!

Cã nu au venit alþii din alte zone, deci sunt aceiaºi.

Au contribuit toþi 100.000. Acelaºi lucru ºi aici, dacã stãm ºi gândim. Bunicii ºi strãbunicii acelor locuitori din comuna respectivã au contribuit cu toþii ºi datoritã istoriei aveau o religie. Dar tot datoritã istoriei ºi-au schimbat religia.

S-a înþeles. Deci, cu alte cuvinte, sã nu intrãm în partid.

## **Domnul Ion Antonescu:**

Poftim? Nu. Dupã mine ar trebui sã se respecte legea din 1948 a Patriarhiei în care sã se împartã bunurile în funcþie de numãrul de credincioºi, pentru cã toþi au contribuit ºi este normal ca fiecare sã aibã dreptul.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Nu este mai bine legea din 1940?

Atunci Parlamentul sã facã o lege nouã.

## S-a înþeles.

Doamna senator Maria Ciocan, vã rog foarte mult.

Sunt ºi eu întru totul de acord cu ce aþi spus dumneavoastrã...

Este pãrerea mea.

... sã se facã ceva, da, dar eu tocmai de aceea m-am adresat Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi Ministerului Administraþiei Publice pentru cã dumneavoastrã sunteþi cei în drept ºi în mãsurã sã puteþi veni cu o ordonanþã de Guvern prin care, daþi-mi voie sã vorbesc, aceste averi: pãmântul, pãdurile ºi bisericile sã fie date celor care sunt majoritari sau sã se împartã în raport direct proporþional cu numãrul de credincioºi.

Cei din localitatea Lãpuºul Românesc nu doresc altceva decât ca acele averi bisericeºti sã se împartã direct proporþional cu numãrul de credincioºi. Or, art. 36 din Decretul nr. 177, care nu este abrogat la ora actualã, prevede exact aºa. Îmi pare rãu cã nu l-aþi citat aici. Am aºteptat sã-l citaþi dumneavoastrã de la Ministerul Culturii ºi Cultelor...

Doamna senator, ...

...cã spune în felul urmãtor...

## Doamna senator,

Nu vã grãbiþi, cã nici nu poate înregistra stenograma. Vã rog eu mult.

Pãi... înregistreazã stenograma ce are de înregistrat. Deci, conform art. 36 din Decretul nr. 177 spune clar: ”Dacã cel puþin 80% din credincioºii unui cult trec la un alt cult, la altã religie, ºi averea automat trece ºi este repartizatã lor în raport direct proporþional cu numãrul lorÒ.

Asta doresc acei credincioºi, nu ceartã, nu urã, nu mânie, nu vrajbã între credincioºii din aceeaºi comunã. ªi nu este numai comuna Lãpuºul Românesc, ci sunt aproape toate comunele din Ardeal ºi poate chiar multe din þarã. Deci sã se stabileascã prin ordonanþã...

Daþi-mi voie sã vã mulþumesc.

...de Guvern. Sã se repartizeze aceste averi...

Doamna senator, É

...în raport direct proporþional...

Cu tot respectul, daþi-mi voie sã vã opresc.

...cu numãrul de credincioºi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Daþi-mi voie sã vã opresc. Avem ºi noi rãbdarea noastrã, mai glumim, mai nu ºtiu ce... Rãspunsul este foarte simplu. Nu poate face nici Ministerului Culturii ºi Cultelor, nici Ministerul Administraþiei Publice, aºa ceva.

## **Doamna Maria Ciocan**

**:**

Dar cine poate face ceva?

Biserica, ºtiþi foarte bine, este autocefalã, sunt niºte lucruri foarte clare, le cunoaºteþi foarte bine, haideþi sã nu ne jucãm. Se duc în Justiþie cele douã Biserici, cele douã grupãri de enoriaºi, nimeni nu rezolvã problema asta decât Justiþia.

S-au rezolvat zeci de cazuri pe aceastã problemã.

Numai în justiþie. Ce sã vã facã ministerele?

Vã mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Nu mai aveþi pe altcineva. Pe cine mai avem aici? Domnul secretar de stat Seucan. Da? E aici? S-a rãspuns legat de privatizare.

Domnul secretar de stat Farcaº, de la Ministerul de Interne, pentru domnul senator Dumitru Codreanu Ñ controlul averilor poliþiºtilor Ñ ºi dupã aceea pentru domnul senator Gheorghe Bunduc.

Vã rog!

## **Domnul Alexandru Farcaº** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

Am dat rãspunsul în scris domnului senator Codreanu ºi nu este în salã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aþi fãcut o faptã bunã pentru noi. Domnule senator Gheorghe Bunduc, É Vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Foarte pe scurt.

Vã mulþumesc, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Am transmis deja din partea ministrului de interne rãspunsul la interpelarea formulatã de domnul senator Gheorghe Bunduc, legatã de degradarea accentuatã a mediului prin amplasarea pe terenurile agricole din perimetrele oraºelor a cantitãþilor de gunoi, moloz, obturarea canalelor navigabile din Delta Dunãrii, cu fel de fel de carcase ºi nave abandonate.

Fenomenul semnalat de domnul senator este real ºi bine cunoscut de poliþiºti care, deºi îl au în atenþie ºi îl urmãresc, în ciuda eforturilor depuse, datoritã problematicii complexe la care trebuie sã rãspundã concomitent, nu pot asigura paza neîntreruptã a multiplelor ºi extinselor zone predispuse poluãrii.

Cu toate acestea, unitãþile ºi formaþiunile de poliþie au avut în vedere aceastã problematicã, actul de poluare fiind, în ultimã instanþã, un fapt de încãlcare a ordinii publice.

Poliþia Românã, în baza legii sale de organizare ºi funcþionare, aplicã anual sute de sancþiuni contravenþionale pentru poluare ºi punerea în primejdie a mediului. Trebuie subliniat faptul cã Ministerul de Interne, în acest domeniu al protecþiei mediului, are doar atribuþii complementare, cadrul normativ, respectiv Legea protecþiei mediului, sancþionarea contravenþiei la normele de igienã ºi sãnãtate publicã, Hotãrârea Guvernului privind înfiinþarea Gãrzii de mediu este acoperit de activitatea constantã a mai multor instituþii de profil.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord?

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Da.

Vã mulþumesc foarte mult. Mulþumesc, domnule ministru.

Îl invit pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Vã ascultãm, aveþi de pus o întrebare. Vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

În numele celor peste 106.000 de gospodari din judeþul Buzãu, care deþin peste 174.000 ha de teren agricol pe care îl lucreazã individual, vã întreb, domnule ministru: ce sprijin acordaþi deþinãtorilor de teren agricol care îºi lucreazã pãmântul individual pentru înfiinþarea culturilor agricole din aceastã primãvarã?

Aceºti gospodari trebuie sã are terenul, sã-l discuiascã, sã cumpere sãmânþa ºi sã semene. Cum, cu ce ºi sub ce formã îi ajutaþi? Dacã existã vreo formã de sprijin, cum au agricultorii individuali acces la acest sprijin?

Locuitorii din toate satele judeþului, de la Lunca ºi Padina pânã la Chiojdu ºi Gura Teghii, de la Finteºti ºi Sãhãteni pânã la Puieºti ºi Podgoria aºteaptã cu mare interes rãspunsul dumneavoastrã. Dar aºteaptã un rãspuns concret, nu doar vorbe ºi amânãri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Înþeleg cã nu mai sunt întrebãri de pus. Trecem la interpelãri.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, aveþi de fãcut o interpelare.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

Mai trebuie sã o citesc?

Vã rog sã o depuneþi. Se referã la condiþiile de trai din România, da? Deci sã se înregistreze în stenogramã o interpelare referitoare la condiþiile de trai din România, depusã de domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru primul-ministru.

Vã mulþumesc foarte mult.

Potrivit Institutului Naþional de Statisticã, în luna ianuarie, salariul mediu net pe þarã depãºea cu puþin 4,7 milioane lei pe lunã. Aceasta în timp ce coºul minim de consum lunar, pentru o gospodãrie cu 3 persoane, a fost de 5,2 milioane lei. Astfel, într-o familie în care lucreazã numai soþul, consumul lunar depãºeºte nivelul salariului. În plus, se face referire doar la salariul mediu, însã mulþi angajaþi sunt remuneraþi la nivelul salariului minim pe

economie, de 2,5 milioane lei. Din aceasta din urmã sumã, pe impozit pe salariu, C.A.S. ºi asigurãri de sãnãtate se duc aproape 500.000 lei. Aºa se face cã majoritatea angajaþilor îºi duc viaþa doar de pe o zi pe alta, înglodaþi în datorii.

Îngrijorãtor este faptul cã scade consumul din ce în ce mai mult, în condiþiile în care acesta ar trebui sã fie motorul dezvoltãrii. De asemenea, pe acest fond de subalimentaþie cronicã este pusã în pericol sãnãtatea ºi vigoarea naþiunii.

Situaþia fiind de naturã sã provoace îngrijorare, solicit premierului Adrian Nãstase sã dispunã mãsuri de îndepãrtare a cauzelor ce stau la baza pauperizãrii generale a populaþiei ºi de ameliorare a condiþiilor de trai ºi sãnãtate a acesteia.

Solicit rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Dumitru Petru Pop, aveþi o interpelare de fãcut.

Vã ascultãm!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru,

Dupã cum, probabil, aþi aflat, campania de distrugere sistematicã a dovezilor vechimii, stabilitãþii ºi continuitãþii poporului român pe aceste meleaguri se desfãºoarã, încã, cu acordul nemijlocit al celor obligaþi prin lege sã apere toate aceste vestigii ce fac parte din patrimoniul naþional.

Un astfel de caz este ºi cel la care mã voi referi acum, unde autoritãþile publice locale din Miercurea-Ciuc sunt autorii distrugerii, cu acte în regulã, a sitului arheologic Jigodin 1, aflat în perimetrul municipiului.

Este vorba de eliberarea autorizaþiei de construcþie pentru firma **Mobil Rom** , în vederea amplasãrii unei antene tocmai pe ruinele cetãþii dacice, sit arheologic ce figureazã în lista monumentelor istorice ale României, la poziþia nr. 21A 0001.

Datoritã gravitãþii acestui caz ºi având în vedere lipsa de interes manifestatã în astfel de situaþii de Ministerul Culturii ºi Cultelor, cât ºi de organele de urmãrire penalã, care au obligaþia constituþionalã ºi legalã sã apere interesele generale ale societãþii, deci ºi patrimoniul istoric naþional, vã întreb ce mãsuri veþi lua pentru ca cei vinovaþi sã fie deferiþi justiþiei, pentru a fi cercetaþi, judecaþi ºi pedepsiþi, pentru cã numai astfel se va tãia cheful celor care încã acþioneazã pentru ºtergerea, prin distrugere, a mãrturiilor istorice româneºti.

Solicit rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului Corneliu Bichineþ, care, de asemenea, are de fãcut o interpelare la adresa ministrului sãnãtãþii.

Vã ascultãm!

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

## Domnule preºedinte,

Este târziu, dar, pentru cã vã preþuiesc pe toþi trei, nu vã pot lipsi de plãcerea de a asculta o interpelare foarte interesantã...

Vã rog frumos! De când aºteptam sã vã ascultãm! Vã rog eu frumos!

Da. Cãtre ministrul sãnãtãþii.

Ministerul pe care îl conduceþi este, probabil, în aceste vremuri de cumpãnã, cel mai greu. Cum vã ºtiu neobositã ºi sãritoare la nevoie, consider cã o s-o scoateþi la capãt pânã la urmã. Asta, dacã veþi þine cont ºi de sugestiile constructive ale parlamentarilor din opoziþie, ºi ei, ca ºi dumneavoastrã, locuitori ai României.

Reformaþi ºi iar reformaþi...! Reforma ministerialã a tulburat, însã, din temelii viaþa spitalelor din þarã. Medicii sunt descumpãniþi ºi speriaþi din pricina greutãþilor cu care se confruntã, mulþi dintre ei fiind nevoiþi sã recurgã la colegii lor psihiatri pentru a-ºi reveni ºi a se putea concentra asupra nobilei profesii pe care ºi-au ales-o, iar bolnavii, mulþi dintre ei, s-au hotãrât sã moarã pe capete, gândind cã în lumea lui Dumnezeu este mai bine decât în lumea noastrã, chiar dacã o vreme poposesc ºi în iad.

Poate sã fie adevãrat.

## E o temã de meditaþie.

Va veni doamna ministru în judeþul Vaslui. Nu cred cã domnul director al Direcþiei sanitare, Gafton Narcis, o sã protesteze în vreun fel ori sã se opunã bisturiului reformator cu care vã îndreptaþi vertiginos, aidoma lui Alaric (poate Genseric), spre nãpãstuitul nostru judeþ. O fac eu.

Dacã tot veniþi la noi, atenþie mare la drumuri, sunt stricate, pline de capcane, vã puteþi rãni ºi, zãu aºa, n-o sã aibã cine sã vã îngrijeascã.

ªi o scurtã întrebare.

Nu-i aºa cã n-o sã desfiinþaþi secþia de chirurgie a spitalului orãºenesc Negreºti, unde locuiesc eu, secþie pe care, în urmã cu un an, aþi aprobat-o sã funcþioneze cu 15 paturi?

ªi un sfat prietenesc, în final.

Nu vã strãduiþi, doamna ministru, sã ”reformaþiÒ toatã þara. Optsprezece judeþe deja sunt suficiente. Mai bine lãsaþi-o moartã...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Mulþumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru are de fãcut o interpelare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru,

Vã solicit sã-mi rãspundeþi de ce nu revocaþi sau modificaþi Hotãrârea nr. 512/23 mai 2002 privind transmiterea unor bunuri Ñ este vorba de circa 1.000 de ha Ñ din proprietatea privatã a statului în proprietatea publicã a municipiului Galaþi, judeþul Galaþi, ºi în administrarea Consiliului local al municipiului Galaþi, deoarece aceastã hotãrâre este nelegalã, încãlcând Constituþia României Ñ este vorba de art. 41 ºi art. 72 lit. o) Ñ ºi Legea nr. 215/2001, Legea nr. 213/1998, Codul civil, art. 480 ºi 481, cât ºi Legea nr. 15/1994.

Aºtept rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã mai existã vreo intervenþie? Înþeleg cã nu. Vã mulþumesc foarte mult. Închidem ºedinþa noastrã de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 41/17.IV.2003 conþine 40 de pagini.**

Preþul 49.440 lei