Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 25 aprilie 2003 · monitorul.ai

Înainte de a da citire declaraþiei politice, daþi-mi voie, domnule preºedinte de ºedinþã, sã declar cã îl felicit pe preºedintele francez pentru poziþia ºi demnitatea pe care a dovedit-o, de a nu fi slugã obedientã unor apucãturi de tip imperialist. Dacã reprezentanþii puterii sunt de altã pãrere, este surprinzãtor, pentru cã acelaºi preºedinte se declarase cândva ca fiind avocatul puterii P.S.D. Ñ pe atunci, P.D.S.R. Ñ pentru a intra în structurile europene. Dar ”Lupul îºi schimbã pãrul, dar nãravul, baÒ...

ªi, acum, daþi-mi voie sã citesc declaraþia mea politicã.

Dupã preluarea puterii, în decembrie 2000, P.D.S.R., devenit peste noapte P.S.D., a avut cel mai atipic comportament, dacã admitem cã este cu adevãrat un partid social-democrat. Am în vedere cã Guvernul Adrian Nãstase, contrazicându-ºi platforma ºi doctrina politicã, a consacrat primii doi ani ai guvernãrii aplicãrii necondiþionate a programelor economice ale fostei guvernãri. Cu siguranþã cã un consilier preþios în materie l-a constituit U.D.M.R., partener la guvernare sau colac de salvare pentru guvernul minoritar al P.S.D., pânã de curând aliat de nãdejde ºi al C.D.R. Aºa se face cã P.S.D. a îndeplinit cele mai multe dintre obiectivele vechii guvernãri, chiar ºi pe acelea pe care Guvernul C.D.R.U.D.M.R. nu avusese îndrãzneala sã le materializeze. Cum se poate astfel numi ”social-democratÒ un partid care guverneazã cu un program de dreapta?

Contradicþiile grave din activitatea Guvernului nu se opresc aici. Guvernarea P.S.D.-PUR-U.D.M.R. a fãcut, în acelaºi timp, dovada nostalgiei partidelor totalitare. Reamintim nesocotirea Legii funcþionarului public, care i-a permis domnului Adrian Nãstase sã mãture din funcþiile publice pe toþi aceia care au alte opþiuni politice decât P.S.D. Procesul nu este finalizat, el continuã, cel puþin în judeþul Cluj, P.S.D. strãduindu-se sã facã cu forþa membri de partid pânã ºi pe femeile de serviciu din instituþiile publice. Ai impresia cã în rândurile P.S.D. s-a organizat un fel de întrecere de tip socialist în ceea ce priveºte pesedizarea tuturor serviciilor publice descentralizate din subordinea prefecþilor.

O altã preocupare substanþialã, care vine în contradicþie cu comportamentul pretins social-democrat al P.S.D., este opoziþia acestuia faþã de separarea realã a puterilor în stat. Partidul-stat P.S.D. urmãreºte sã-ºi subordoneze toate instituþiile care, potrivit Constituþiei, ar trebui sã fie echidistante, apolitice ºi independente. Constatãm, în acest sens, cã în prezent puterea P.S.D.P.U.R.-U.D.M.R. controleazã deplin justiþia, Parchetul, Poliþia, serviciile secrete, Garda Financiarã, Curtea de Conturi, radioul ºi televiziunea publice, pânã ºi Jandarmeria ºi Armata Românã.

În aceste condiþii, nu mai surprinde pe nimeni cã, în România, adversarilor puterii li se intenteazã frecvent, peste noapte, procese, li se violeazã corespondenþa, li se ascultã convorbirile telefonice sau sunt þintele unor presiuni ºi ºantaje care nu se întâlnesc în nici un alt stat cu adevãrat democratic. Din pãcate, nu putem spune cã instituþiile specifice ale statului de drept, pe care le-am numit mai sus, sunt în slujba cetãþenilor. Ele sunt aservite scopurilor ºi intereselor puterii, care, încãlcând Constituþia, le-a politizat ºi le-a transformat în instrumente obediente ºi depersonalizate.

Nu este vorba însã numai de aspectele menþionate. Dacã pe plan intern P.S.D. ºi acoliþii sãi de la guvernare

urmãresc încãlcarea Constituþiei, recurgând la un limbaj dublu, ei fac eforturi deosebite pentru a se bucura de credibilitate pe plan extern. În acest scop, sacrificã pânã ºi interesul naþional ºi folosesc ilegal ºi discreþionar banul public.

P.S.D. este, în general, considerat de presa internaþionalã ºi pe site-urile diverselor organizaþii ca reprezentantul autentic al grupurilor de interes mafiote din România ºi, prin urmare, incapabil sã acþioneze în conformitate cu principiile ºi regulile statului de drept. Ca sã anuleze o asemenea etichetã, atelierele de diversiune conduse de domnul ministru Vasile Dâncu fac eforturi disperate, recurgând, cum a fost cazul dubiosului om politic nord-american Bruce Jackson, chiar ºi la mitã.

De asemenea, P.S.D., cu girul preºedintelui acestuia, primul-ministru Adrian Nãstase, a trecut la organizarea sistematicã ºi frecventã de aºa-zise vizite oficiale în România pentru acele persoane care pot influenþa decizii în favoarea P.S.D. Protagoniºtii acestor vizite sunt trataþi princiar, iar la plecare sunt încãrcaþi de atenþii pe mãsurã.

O altã metodã folositã frecvent de primul-ministru o reprezintã acordarea de facilitãþi comerciale sau financiare pentru personalitãþi politice sau acoliþii acestora. A se vedea scrisoarea premierului britanic Tony Blair cãtre Adrian Nãstase în urma cãreia s-a privatizat fraudulos S.C. SIDEX S.A. Galaþi sau numeroasele facilitãþi financiare, comerciale ºi funciare acordate unor oameni de afaceri italieni, apropiaþi ai premierului Silvio Berlusconi.

Nu sunt singurele mijloace scoase în luptã de P.S.D., disperat cã, totuºi, marile cercuri politice occidentale nu se lasã deloc pãcãlite de spoiala de democraþie pe care o afiºeazã primul-ministru. Recent, P.S.D. ne-a fãcut dovada cã, pentru a-ºi vedea îndeplinitã aspiraþia de a deveni membru cu drepturi depline în Internaþionala Socialistã, a recurs inclusiv la acordarea de ordine ºi medalii, fãcând din ºeful statului un banal agent electoral al intereselor P.S.D. Aºa ne explicãm de ce Preºedintele Ion Iliescu a acordat Ordinul ”Steaua RomânieiÒ preºedintelui în exerciþiu al Internaþionalei Socialiste, domnul Antonio Guterrez.

Chiar dacã ar putea pãrea neunitare aspectele menþionate mai sus, ele completeazã imaginea unui partid incapabil sã gestioneze viaþa social-economicã a þãrii, sã asigure funcþionarea instituþiilor statului de drept sau sã convingã partenerii politici externi de buna sa credinþã.

Am prezentat cele de mai sus în ideea cã este necesarã iniþierea de cãtre Partidul România Mare ºi, eventual, celelalte partide politice din opoziþie a unei moþiuni simple, obligând astfel puterea la o dezbatere aprofundatã pe marginea subminãrii democraþiei ºi a statului de drept. Totodatã, am urmãrit sã atrag atenþia reprezentanþilor diplomatici de la Bucureºti, mass-media ºi societãþii civile, întrucât lipsa de reacþie a acestora ar putea fi interpretatã ca o favorizare a P.S.D. ºi o acceptare implicitã a acþiunilor de restaurare a dictaturii partidului unic.

Mulþumesc.

Nicolae Leonãchescu

#31919

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

În perioada 10Ñ13 aprilie 2003, am fost în Basarabia, la invitaþia unor oameni de culturã ºi cadre didactice din localitãþile Strãºeni ºi Ghelãuza, judeþul Chiºinãu, Tabãra, judeþul Orhei, Chetrosu ºi Tãtãrãuca Veche, judeþul Soroca.

Am dãruit unor ºcoli Ñ cinci la numãr Ñ din aceste localitãþi 6.690 cãrþi necesare procesului didactic.

De asemenea, le-am dus colegilor mei care se ocupã cu educarea ºi instruirea tinerei generaþii seturi cu 61 portrete de scriitori ºi voievozi români, spre a fi utilizate pentru înfrumuseþarea spaþiilor ºcolare.

Peste tot ne-am bucurat de o primire caldã ºi entuziastã ºi am avut ºansa de a dialoga cu elevi ºi cadre didactice pe temele majore ale valorilor româneºti. Gazdele s-au pregãtit minuþios, organizând în cinstea delegaþiei noastre mici spectacole cu formaþiile de cântece ºi dansuri ale elevilor.

La ºedinþele deschise pe care le-am onorat împreunã cu domnul Octavian Sadici, deputat P.R.M. de Vaslui, au participat ºi pãrinþii elevilor, precum ºi autoritãþile locale.

Gestul prin care noi am contribuit la potenþarea procesului didactic din cele cinci ºcoli vizitate cu o substanþialã donaþie de carte a fost elogiat de gazde, care ne-au cerut sã multiplicãm asemenea iniþiative, spre a veni în ajutorul proceselor ºcolare ºi din alte ºcoli ale Basarabiei.

La Gimnaziul nr. 3 din comuna Chetrosu am întrebat elevii participanþi la întâlnire:

”Ñ Ce limbã vorbiþi voi?Ò Mi s-a rãspuns, în cor, puternic, fãrã ezitare: ”Ñ Româna!Ò ”Ñ Ce sunteþi voi?Ò ”Ñ Români!Ò

Acest test a fost edificator: tânãra generaþie ºi-a definit poziþia prin afirmarea hotãrâtã a identitãþii sale naþionale.

Am constatat, cu ocazia acestei deplasãri în spaþiul românesc al Basarabiei, cã ziarul ”Nezavisimaia MoldovaÒ din 11 aprilie 2003 a publicat opt pagini cu veºti din Rusia. În ”Moldova SuveranãÒ, care apare în limba românã, nici o paginã cu veºti din România!

Într-un spaþiu cu populaþie majoritar româneascã, nostalgicii forþeazã nota, fãcând apologia ocupantului de altã datã, ale cãrui activitãþi colonialistÑcomuniste s-au soldat cu milioane de victime.

Nu mã mir cã ºi astãzi o propagandã deformantã încearcã sã manipuleze lumea în avantajul unora! ªi în presa româneascã, veºtile despre partidul aflat la guvernare se lãfãie pe spaþii editoriale largi, iar despre activitãþile Partidului România Mare ºi ale liderului sãu, Corneliu Vadim Tudor, nici un rând! Presa aservitã deformeazã totul, în acelaºi scop murdar al convertirii minþilor la un model reducþionist, ale cãrui limite se vãd ºi produc deja suferinþe celor mulþi.

Mentalitãþile de tip totalitar din zona actului de conducere n-au dispãrut ºi au aceeaºi nefericitã origine. De aceea, aberaþiile actului politic de la est de Prut ca ºi deformãrile unei prese nostalgice nu ne mai mirã, fiindcã ne izbim de ele ºi aici la noi!

Totuºi, pânã când?! Vã mulþumesc.

Ioan Timiº

#34992

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Unii reprezentanþi ai opoziþiei parlamentare atacã zilnic cu râvnã Executivul, aºteptând apoi filozofic efectul picãturii chinezeºti. Un astfel de proiect este prost programat, pentru cã picãtura acþioneazã în timp îndelungat, iar orice guvern, în sens democratic, este, în esenþa sa, trecãtor.

Ceea ce este semnificativ pentru opoziþia româneascã este atacul cu praºtia, chiar dacã atacatorii lovesc roca, adicã puterea, mai ales, ca sã-ºi procure pietricele pentru praºtie. Orice ar visa adversarii noºtri politici, înfruntarea dintre David ºi Goliat este legendarã ºi irepetabilã, totuºi.

Atacatorii cu praºtia ai politicii româneºti pândesc pe la colþuri, ziduri ºi garduri, trag cu praºtia în geamuri ºi în vrãbii ºi se întorc acasã cu mâinile în buzunare. Pânã la un punct, totul pare sã fie corect, indiferent cu ce arme atacã opoziþia puterea. Dar aspectul incorect este indiferenþa ºi bravura, o atitudine de Gavroche fãrã þel este simbolul Domniilor lor.

Dintre toþi aceºti atacatori de pe meterezele opoziþiei româneºti, din când în când este vizibil bustul domnului deputat Emil Boc. Domnia sa atacã zilnic, cu orice ocazie, pe prim-ministrul României, dupã principiul cã, dacã tot trebuie sã te înfrunþi cu cineva, cel mai bine ºi mai bine e sã-l înfrunþi chiar pe domnul prim-ministru.

Nu pot sã cred cã domnul Boc se confundã pe sine cu legendarul David, pentru cã istoria este irepetabilã, iar timpurile sunt altele. Nu pot nici sã cred cã domnul Traian Bãsescu, corãbierul aflat temporar la timona Partidului Democrat, i-a implantat un cip de kamikaze, pentru cã prea mulþi au pãrãsit corabia sa ºi mai are foarte puþini oameni.

Ceea ce pot sã cred însã este faptul cã domnul deputat Emil Boc nu vrea sã fie nici David, nici kamikaze, Domnia sa vrea carierã politicã. Pe seama cui? Aceasta este întrebarea al cãrei rãspuns îl cunoaºtem bine.

Se pare cã democratul Traian Bãsescu l-a ridicat pe domnul Emil Boc de la rangul de mus la rangul de soldãþel, i-a pus un baston de mareºal în raniþã ºi l-a programat pentru un rãzboi care nu este al lui. Vorba expresiei: ”Prea mic pentru un rãzboi aºa de mareÒ...

Chiar dacã mai trage cu praºtia în vrãbii, chiar dacã mai organizeazã ambuscade în care nu cade nimeni, deputatul Emil Boc aleargã încontinuu dupã un trofeu. Dar astfel de trofee nu cad niciodatã în mâinile soldaþilor! Mulþumesc pentru atenþie.

ªtefan Baban

#37603

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor colegi,

”România Ñ importantã exportatoare de lemn de mobilãÒ.

Dacã în primii ani dupã evenimentele din decembrie 1989 industria mobilei era una din cele mai reprezentative ramuri ale economiei româneºti, la peste 13 ani de la aceastã datã, multe dintre fabricile de mobilã care aduceau valutã multã în þarã au ajuns la sapã de lemn, adicã, în faliment, lichidare, conservare etc., disponibilizând mii de muncitori cu calificãri superioare sau unice în cadrul ocupaþiilor profesionale din România, oameni care fie ºi-au continuat activitatea în unitãþi cu capital privat Ñ ºi acesta este cel mai fericit caz Ñ sau s-au recalificat în meseriile care sunt solicitate în zona în care îºi au reºedinþa.

Cauzele care au generat aceastã situaþie sunt multiple, dar principala loviturã pentru industria mobilei o reprezintã exportul masiv de lemn brut, fãrã nici un grad de prelucrare, care, pe plan intern, a determinat o creºtere aberantã a preþului la materie primã pentru mobila de export, care folosea în special esenþe de fag, stejar, cireº, paltin, tei etc.

Având în vedere cã nici dupã 13 ani pãdurile nu au fost retrocedate adevãraþilor proprietari, mahãrii locali, care, prin diferite mijloace, mai mult sau mai puþin ortodoxe, au obþinut licenþe pentru exportul de masã lem-

noasã, au fãcut tot posibilul pentru a exploata la maximum aurul verde al acestei þãri, deoarece, printr-o investiþie minimã (tãierea copacilor ºi prelucrarea lor primarã), au obþinut sume frumoase, prin export, fãrã a þine seama cã inteligenþa româneascã ar putea aduce mai mulþi bani ºi mai multã bunãstare.

Inteligenþa româneascã, în acest caz, este reprezentatã de numeroasele fabrici de mobilã, care au dotãri serioase pentru producþia de calitate superioarã, acceptatã de exportatorii din Occident, precum ºi specialiºtii în prelucrarea lemnului. Acest fapt atestã cã în România calea postrevoluþionarã de urmat nu era exportul lemnului brut, care i-a îmbogãþit pe unii indivizi, cu sprijinul unor grupe de interese, ci exportul de mobilier, pe seama cãruia prosperau ºi bugetul statului ºi industria de mobilã.

Cei care lucreazã în domeniul industriei mobiliere se mai plâng ºi de faptul cã, pe lângã creºterea preþului intern la materie primã, alte piedici se manifestã pregnant în relansarea exportului de mobilã, precum: preþuri mari la lacuri, vopsele, adezivi, utilitãþi, dar ºi taxe vamale ridicate, lipsa garanþiilor de platã din partea statului, pierderea pieþelor tradiþionale, pãtrunderea pe piaþã a unor aºa-ziºi oameni de afaceri, care nu au nici un fel de tangenþã cu acest domeniu de activitate. Dacã adãugãm la toate acestea un fapt care ar trebui sã preocupe organele competente de resort, ºi anume, depãºirea nivelului de defriºare stabilit, coroborat cu bugetul insuficient alocat pentru administrarea pãdurilor ºi reîmpãdurire, avem o imagine deplorabilã a industriei lemnoase actuale din România, a cãrei producþie de mobilier reprezintã doar 7% din exportul cãtre þãrile Uniunii Europene.

Iar dacã nu se vor lua mãsuri radicale, începând de la limitarea exportului de masã lemnoasã brutã ºi terminând cu acordarea unor facilitãþi fiscale ºi vamale industriei de mobilã, redresarea acestui sector economic nu va mai avea loc niciodatã, existând riscul sã devinã o amintire, iar în casele din România sã-ºi facã simþitã prezenþa importurile de mobilã ce au la bazã materie primã româneascã.

Vã mulþumesc.

Puiu Haºotti

#41227

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Promiteam sãptãmâna trecutã o suitã de declaraþii politice, suitã intitulatã: ”Romanul promisiunilor neîndeplinite ale lui Adrian NãstaseÒ. Astãzi este capitolul al II-lea. Se numeºte: ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.

Sãptãmâna trecutã, Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul a transmis un comunicat de presã prin care primul-ministru Adrian Nãstase era preaslãvit pentru faptul de a fi rãspuns, în 2 ani de zile, la 120 de întrebãri ºi interpelãri adresate de parlamentari. Numai cã acest comunicat este plin de neadevãruri, cu scopul de a-l scoate basma curatã pe premier pentru nerespectarea obligaþiilor constituþionale în raport cu Parlamentul. Este încã un exemplu de manipulare a cetãþenilor, practicat cu sârg de actualul Guvern.

Controlând baza de date a Camerei Deputaþilor, ce oferã radiografia activitãþii parlamentarilor ºi a miniºtrilor în raport cu forul legislativ, constatãm, în primul rând, cã purtãtorul de cuvânt al ministerului nu ºtie sã numere: din baza de date reiese cã în perioada ianuarie 2001Ðmartie 2003 premierul Adrian Nãstase a fost solicitat sã rãspundã la 78 de întrebãri ºi 34 de interpelãri. O socotealã simplã ne aratã cã cele douã numere fac, însumate, 112 ºi nu 120, aºa cum purtãtorul de cuvânt al M.R.P. transmite opiniei publice, dovedind cã are mari probleme ºi cu aritmetica.

În acelaºi comunicat, purtãtorul de cuvânt al Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul recunoaºte cã multe dintre rãspunsuri ”au fost citite de miniºtrii de resortÒ, cu toate cã erau adresate primului-ministru. În schimb, dupã principiul ”una caldã, una receÒ, reprezentantul ministerului mai face o gafã, considerând cã aceste rãspunsuri ”au fost prezentate sub semnãtura premieruluiÒ, ceea ce nu este adevãrat.

Din cele 78 de întrebãri adresate premierului Adrian Nãstase de deputaþi, 57 dintre ele menþionau ca rãspunsurile sã fie ºi oral, în prezenþa distinsului prim-ministru în Parlament. ªeful Guvernului nu a venit niciodatã Ñ subliniez, niciodatã! Ñ la tribuna Camerei Deputaþilor pentru a rãspunde problemelor menþionate, limitându-se sã rãspundã în scris doar la 11 întrebãri, ceea ce reprezintã foarte puþin pentru ambiþiile unui om politic de talia lui Adrian Nãstase, care ”îºi respectã promisiunile fãcute în faþa întregii þãriiÒ (ultima propoziþie între ghilimele, bineînþeles).

În privinþa întrebãrilor care solicitau intervenþie scrisã, premierul a formulat doar douã rãspunsuri în scris, o altã performanþã negativã, ce dovedeºte dispreþul Guvernului faþã de activitatea Legislativului. Restul rãspunsurilor poartã semnãtura unor miniºtri sau secretari de stat, nicidecum semnãtura premierului Adrian Nãstase, aºa cum purtãtorul de cuvânt al M.R.P. a dezinformat opinia publicã.

Ca atare, comunicatul ministerului, elaborat ca o reacþie la declaraþia mea politicã de sãptãmâna trecutã, nu ºi-a atins þinta. ªi mã întreb dacã acest comunicat a fost vizat de premier. În caz contrar, cred cã se impune destituirea purtãtorului de cuvânt al ministerului, precum ºi demisia ministrului Acsinte Gaspar, pentru ideile emise sub antetul ministerului pe care îl conduce.

Lanþul slãbiciunilor guvernamentale privind relaþiile cu Parlamentul continuã la secþiunea ”interpelãri adresate premierului de cãtre deputaþiÒ. Între 2001 ºi 2003 au fost înregistrate 30 de interpelãri, dintre care 10 solicitau rãspunsul oral din partea primului-ministru. Ei bine, ºeful Guvernului a tras chiulul de la ºedinþele în care era prevãzut sã se discute aceste rãspunsuri, preferând sã fie substituit de alte persoane din aparatul guvernamental, nu întotdeauna de miniºtri.

Grav este ºi faptul cã, la 3 dintre acestea, baza de date a Camerei Deputaþilor indicã prezenþa primului-ministru, deºi la ºedinþa respectivã, din 20 mai 2002, rãspunsurile au fost prezentate de ministrul pentru relaþia cu Parlamentul, Acsinte Gaspar. Ori baza de date minte, ori dumneavoastrã, domnule prim-ministru, aþi fost prezent ºi nu v-a observat nimeni sau, poate, nu v-aþi dat seama, ori sistemul administrat de Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul este la pãmânt ºi trebuie înlocuit, cu personal cu tot.

Pânã la remedierea acestor deficienþe, mã ofer voluntar, domnule prim-ministru Adrian Nãstase, sã fac munca consilierilor ºi a personalului Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul, pentru a informa corect opinia publicã de-

spre atribuþiile dumneavoastrã constituþionale ºi pentru a vã reaminti, sãptãmânal, cã trebuie sã le respectaþi. Vã mulþumesc.

Dumitru Chiriþã

#45885

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã vizeazã sistemul public de asigurãri de sãnãtate.

Sistemul public de asigurãri de sãnãtate înregistreazã o situaþie criticã, fapt care mã obligã sã adopt o atitudine radicalã, care sã vinã în întâmpinarea asiguraþilor ºi a prestatorilor de servicii de sãnãtate. Din pãcate, reforma în domeniul sãnãtãþii a înregistrat în aceºti ani o inconsecvenþã care a condus la blocarea sistemului de asigurãri, producând mari prejudicii asiguraþilor.

O datã cu adoptarea Legii asigurãrilor de sãnãtate nr. 145/1997, am crezut cã vom înregistra o schimbare în bine, în privinþa accesului la sãnãtate pentru toþi cetãþenii României, în condiþii nediscriminatorii, pe baza unor servicii de calitate. Coaliþia de tristã amintire P.D.P.N.L.-P.N.Þ.C.D., în loc sã acþioneze pentru aplicarea legii, a adoptat noi acte normative, prin care au fost înfiinþate case de asigurãri de sãnãtate, paralele Casei Naþionale de Asigurãri, pentru personalul din apãrare, ordine publicã, servicii de informaþii, respectiv, pentru personalul din transporturi, compromiþând sistemul public de asigurãri.

Ca urmare a incoerenþei reformei sistemului de asigurãri de sãnãtate, s-a reuºit împãrþirea cetãþenilor în trei categorii ºi s-a permis diverselor structuri sã foloseascã resursele financiare în detrimentul asiguraþilor ºi în folosul unei clientele de tip mafiot.

Din pãcate, mãsurile adoptate dupã alegerile din 2000 în plan legislativ ºi instituþional pentru promovarea unei politici coerente în domeniul sãnãtãþii au fost timide ºi au vizat doar creºterea responsabilitãþii Ministerului Sãnãtãþii ºi crearea fondului colector unic pentru asigurãri de sãnãtate.

În opinia mea, pentru ca situaþia din sãnãtate sã înregistreze o evoluþie pozitivã pentru asiguraþi ºi pentru prestatorii de servicii, se impune adoptarea de urgenþã a unor mãsuri în plan legislativ ºi instituþional, dupã cum urmeazã: elaborarea unei noi legi a asigurãrilor de sãnãtate, care sã garanteze servicii obligatorii pentru asiguraþi, în condiþii de gratuitate sau în regim compensatoriu; înfiinþarea unei singure Case Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu structuri judeþene, la care sã fie asiguraþi fãrã discriminare toþi cetãþenii României; stabilirea competenþelor Casei de Asigurãri de Sãnãtate în privinþa controlului calitãþii actelor ºi serviciilor medicale; stabilirea condiþiilor în care sunt furnizate serviciile medicale pentru asiguraþi; ºi, nu în ultimul rând, implicarea mai activã a organizaþiilor patronale ºi sindicale, ca reprezentanþi ai principalilor contribuabili, la sistemul public de asigurãri de sãnãtate, în gestionarea sectorului, în sistem tripartit, alãturi de Guvern, a tuturor activitãþilor care sunt în responsabilitatea Casei de Asigurãri de Sãnãtate.

În mãsura în care vor fi adoptate în regim de urgenþã aceste propuneri, vor contribui la rezolvarea problemelor din sãnãtate, în interesul asiguraþilor, având la bazã principiul solidaritãþii sociale, accesul nediscriminatoriu la prestaþiile medicale, pe baza unui pachet minimal, în condiþii de gratuitate sau în regim compensatoriu.

Propunerile avansate vin ºi în întâmpinarea rezolvãrii problemelor prestatorilor de servicii de sãnãtate, a medicilor ºi a farmaciºtilor, care astãzi sunt grav afectaþi de problemele din sistem.

Vã mulþumesc.

Costache Mircea

#49424

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dintre multitudinea de probleme care ne agreseazã cotidian, m-am oprit astãzi asupra iraþionalismului finanþelor publice.

În momentul în care întreaga societate româneascã suferã de lipsa banilor, toate sectoarele sunt subfinanþate, peste tot ni se spune cã am avea servicii publice mai bune dacã am avea bani mai mulþi, cã am avea condiþii de îngrijire a sãnãtãþii mai bune dacã am avea bani mai mulþi, învãþãmânt mai performant, ordine publicã ºi apãrare, cã am avea locuri de muncã mai multe dacã am avea bani mai mulþi ºi aºa mai departe, în acelaºi timp, se folosesc finanþele publice de o manierã incalificabilã, fãrã nici un fel de raþiune, fãrã nici un fel de suport obiectiv ºtiinþific, managerial.

Existã în societatea româneascã discrepanþe îngrijorãtoare care au mai fãcut subiectul unor discuþii la nivel înalt, cum ar fi unele salarii. Existã directori de regii ºi de companii care primesc lunar 700 de milioane de lei; alþii, 280 de milioane de lei; alþii, alte sute de milioane de lei. Existã acolo consilii de administraþie destul de numeroase, oameni care, fãrã sã miºte un deget, încaseazã zeci de milioane lunar.

Existã alocãri de sume exorbitante pentru domenii al cãror sens ne scapã uneori. Existã scutiri la platã cãtre bugetul statului al unor societãþi, cu motivaþii ridicole. Existã reeºalonãri, tot în sensul scutirilor de la platã, pentru cã a amâna înseamnã a lãsa pe mâine, cã poate mâine nu mai este nevoie. Existã în finanþele publice din aceastã þarã un haos inimaginabil.

Sunt municipalitãþi care vând bunuri de patrimoniu public ºi le recumpãrã tot ei. Vând cu 400 de mii de dolari ºi cumpãrã cu un milion ºi jumãtate de dolari.

Existã manevre, existã inginerii, existã lucruri care vãd cã nu dau nimãnui de gândit, care nu preocupã pe nimeni.

De ce se amestecã unii care nu au pregãtirea necesarã în materie de finanþe? Pentru cã ei trebuie sã rãspundã în faþa cetãþenilor ºi nu au ce. De aceea, poate ne explicã ºi nouã cineva cum se face cã, într-o perioadã în care mari mase duc lipsa locurilor de muncã ºi a condiþiilor minime de subzistenþã de pe o zi pe alta, sunt manevre ºi mânuiri de finanþe publice nu numai defectuoase, dar pur ºi simplu dubioase.

Existã pe la regiile comunale salarii de trei-patru ori cât ale Preºedintelui României. S-a mai vorbit despre asta, dar nimeni nu spune nimic. Mãcar sã se justifice, aºa cum se obiºnuieºte adesea Ñ formal ºi preþios, în

termeni pretins ºtiinþifici ºi obiectivi Ñ ce componente intrã în structura unor salarii sau în structura unor alocãri de preþuri. Ce plãtim noi de fapt? Ce plãteºte contribuabilul român?

De ceea ce beneficiazã se vede, dar mãcar sã ºtim ce este în capul acelora care au declanºat aceastã harababurã fãrã seamãn în puþinele resurse financiare ale þãrii, ajunsã datoare în plan extern cu peste 20 de miliarde de dolari, dupã ºtiinþa noastrã.

Cam acestea ar fi problemele pe care le ridic eu ºi de la care aºtept precizãri din partea celor abilitaþi. Vã mulþumesc.

Dan Coriolan Simedru

#52728

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia politicã de astãzi se referã la ”Regionalizarea României Ñ subiect electoral sau necesitate?Ò

Asistãm în ultimele luni la o avalanºã de declaraþii contradictorii fãcute de Guvern referitoare la reorganizare ºi la o nouã împãrþire administrativ-teritorialã a României. Unii o invocã ca pe o necesitate impusã de Uniunea Europeanã, alþii aduc în scenã spectrul federalizãrii ce ar fãrâmiþa þara. În realitate, cei care guverneazã astãzi nu doresc o abordare serioasã a subiectului.

În anul 1997, Delegaþia Comisiei Europene la Bucureºti, împreunã cu Guvernul României, publicã Carta verde Ñ Politica de dezvoltare regionalã a României. În 1998 se adoptã Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România. S-au format cele opt regiuni de dezvoltare, au început sã funcþioneze consiliile de dezvoltare regionalã ºi agenþiile din subordine. Se contura un început de politicã de dezvoltare regionalã.

Deºi în campania electoralã din anul 2000 ºi în Programul de guvernare P.D.S.R.-ul nu suflã o vorbã despre reorganizarea administrativ-teritorialã a þãrii, în anul 2002 Guvernul P.S.D. descoperã importanþa subiectului regionalizãrii ºi îl transformã într-unul electoral. Dar, în loc sã abordeze profesionist subiectul, au lansat o campanie de promovare ce a avut un singur merit Ñ acela de a lãsa pe cetãþenii acestei þãri într-o deplinã confuzie, generatoare de obsesii ºi frustrãri. Primul-ministru a oferit în 2002, la Sinaia, modelul italian ºi spaniol de regionalizare, apoi, mai nou, pe cel slovac.

Preºedintele Iliescu este împotriva a însãºi ideii de regionalizare, iar ministrul Cozmâncã, dupã ce lanseazã nefericita formulã a numirii de cãtre primul-ministru a unor guvernatori care sã conducã regiunile de dezvoltare, încãlcând astfel principiul autonomiei locale, doreºte sã regrupeze judeþele.

În luna martie, cele 42 de judeþe se transformã în 10 sau 12 judeþe mai mari care nu se numesc regiuni pentru cã ”în România, termenul de regiune deranjeazãÒ. Luna aprilie îi aduce însã aceluiaºi domn ministru o altã viziune regionalã, cu 20 de unitãþi administrative a câte un milion de locuitori, sau, ca alternativã, consolidarea actualelor forme de organizare regionalã, realizate în baza Legii nr. 151/1998, chiar dacã acestea erau consi- derate ”în agonieÒ ºi imposibil de resuscitat, cu numai o lunã în urmã. Daþi-mi voie, domnilor guvernanþi, sã vã admir consecvenþa!

Dupã trei ani de guvernare P.S.D., ce sã mai înþeleagã bietul cetãþean? De la alegeri anticipate la alegeri amânate, apoi la altele decalate ºi aºa mai departeÉ

În final, se va lãmuri însã cã la mijloc este altceva, ºi anume dorinþa ºi preocuparea actualului Guvern de a-ºi menþine cu orice formã puterea ºi de a obþine un nou mandat.

În loc sã discute serios ºi responsabil un subiect delicat, dar actual, Guvernul refuzã dialogul cu partidele de opoziþie ºi cu societatea civilã, fãcându-ne sã asistãm la un joc de declaraþii fãrã acoperire care va fi sancþionat în 2004, atunci când alegãtorul îºi va exprima opþiunea.

Lipsa unei strategii clare în ceea ce priveºte o viitoare împãrþire administrativ-teritorialã a României în vederea aderãrii în 2007 la Uniunea Europeanã, cât ºi absenþa oricãror intenþii serioase de a aborda constructiv ºi transparent acest subiect ne conduc la concluzia cã acest Guvern nu este capabil sã-ºi asume marile provocãri impuse de procesul de lãrgire a Uniunii Europene ºi în care România trebuie sã joace un rol important ºi major. Vã mulþumesc.

ªtefan Pãºcuþ

#56405

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Prin declaraþia mea politicã de azi mã alãtur ºi eu corului de protestatari care nu sunt de acord cu impunerea unei noi taxe cetãþenilor României. Cum altfel sã numesc plata unui abonament la serviciul de televiziune publicã impus prin Hotãrârea Guvernului nr. 185/2003? Aceastã hotãrâre se referã la toþi cetãþenii României, indiferent cã utilizeazã sau nu serviciul public de televiziune.

Sunt cetãþeni care nu apeleazã la acest serviciu pentru simplul motiv cã nu îºi pot permite, din punct de vedere financiar, sã-ºi cumpere un televizor. Sunt cetãþeni care locuiesc în zone unde nici mãcar nu se recepþionazã programul 2 al Televiziunii Române ºi, mai rãu, în unele localitãþi nu se recepþioneazã nici programul 1 al Televiziunii Române. Vã dau un exemplu: comuna Pui din judeþul Hunedoara. Din cele 12 sate care compun aceastã comunã, doar 5 sate recepþioneazã parþial programul 2, repet, parþial, 3 sate recepþioneazã doar programul 1, iar douã sate nu recepþioneazã nici mãcar programul 1. Mai mult, menþionez calitatea proastã a semnalului în toate aceste sate.

Un alt aspect la care Executivul nu s-a gândit când a emis aceast act normativ este ºi faptul cã sunt foarte multe cazuri în care cetãþeanul plãteºte de douã ori serviciul de televiziune Ñ o datã, atunci când plãteºte abonamentul, ºi, a doua oarã, atunci când plãteºte abonamentul pentru serviciile societãþilor de televiziune prin cablu, care societãþi, la rândul lor, plãtesc TVR-ului taxe de utilizare. Sau poate, mai ºtii minune, s-au gândit, dar nu le pasã de oamenii pe care îi guverneazã.

De neînþeles este ºi faptul cã Guvernul obligã o societate comercialã, respectiv S.C. Electrica S.A., sã colecteze taxa TVR, fãrã sã aibã nici o legãturã cu aceasta.

ªi, pentru cã tot se face un abuz grosolan de cãtre Guvern, de ce nu ar abuza ºi S.C. Electrica S.A. de cetãþeanul român? Astfel, atunci când se duce omul la ghiºeu sã-ºi plãteascã contravaloarea consumului de energie electricã, acesta este obligat sã plãteascã ºi abonamentul TVR, altfel, nu i se primesc banii nici pe consumul de curent electric. Cu alte cuvinte, se condiþioneazã plata curentului electric de cea a abonamentului TVR.

De câteva zile, la casieriile S.C. Electrica S.A. este o adevãratã învãlmãºealã. Persoanele care s-au prezentat la ghiºeu sã-ºi plãteascã energia electricã consumatã au fost respinse de cãtre funcþionare Ñ ”Dacã nu plãtiþi ºi abonamentul la serviciul public de televiziune, nu vã putem încasa energia electricãÒ.

Nu conteazã cã ai sau nu televizor, nu conteazã cã acolo unde locuieºti nu poþi recepþiona nici postul TVR 1, nici postul TVR 2. Nu conteazã cã s-ar putea sã beneficezi de scutire de la plata taxei TV. Obligatoriu, trebuie sã scoþi toþi banii din buzunar. Vã mulþumesc.

Kov‡cs Zoltan

#59761

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ultimele zile, înainte de sãrbãtori, a apãrut o temã sensibilã Ñ carnea de porc. Tema a fost mediatizatã la nivel înalt, luând poziþie inclusiv conducerea Ministerului Agriculturii.

La ora actualã se pare cã sunt faþã în faþã consumatorii, care încearcã din rezervele puþine sã asigure masa bogatã la sãrbãtori, ºi producãtorii, care au încercat sã fructifice resursele, cunoºtinþele profesionale în creºterea porcilor, pregãtind 180 de mii de capete de valorificat pentru tãiere, fãrã piaþã de desfacere.

Nimeni nu vorbeºte despre monopolul în industrializarea cãrnii, care, din mai multe motive, obiective ºi subiective, cumpãrã cu preþ redus sau nu cumpãrã deloc marfa autohtonã, importând carne aºa-zis de calitate la preþuri acceptabile, fãrã sã existe o descreºtere a preþului preparatelor.

Nimeni nu vorbeºte despre faptul cã preþul la carnea de porc în anul 2001 a ajuns deja la 40-45 de mii de lei, iar în zilele acestea producãtorul este obligat sã vândã la 22-28 de mii de lei kilogramul în viu. Adãugând ºi cei 7.000 de lei pe kilogram, subvenþie acordatã de Ministerul Agriculturii, preþul cãrnii vii ajunge la 30-35 de mii de lei. Preþul de cost, nesocotind munca producãtorului, þãranului, este în jur de 45 de mii de lei.

Sigur, existã o pierdere pentru producãtor. Situaþia dezastruoasã, alarmantã, chiar criticã în aceastã ramurã a agriculturii a fost provocatã de primele semne ale legilor, regulilor din Uniunea Europeanã, interzicerea tratamentelor contra pestei porcine, fãrã sã se þinã cont de influenþele negative în cadrul crescãtorilor de animale.

Ministerul Agriculturii a omis popularizarea privind mãsura adoptatã, precum influenþele negative pentru crescãtorii de animale Ñ animale arse, pieþe de animale închise luni întregi, blocarea sistemelor de vânzarecumpãrare, producãtori speriaþi, necãjiþi, preþuri foarte mici.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

A fost o proastã reclamã pentru procesul de integrare.

Dacã þãranul nu înþelege ºi nu simte avantajele integrãrii, concurenþa extrem de durã privind calitatea, preþul de valorificare pe care îl aºteaptã, atunci efectivul de porcine care, în 1989, a fost de 14,5 milioane de capete, ajungând astãzi la 4,5 milioane, va scãdea mai departe, desfiinþând sectorul acesta al creºterii porcinelor în gospodãrii ºi complexe.

Citez din Strategia agricolã ºi ruralã pentru aderare a Ministerului Agriculturii: ”Înaintea aderãrii, plãþile directe pentru porcii ºi pãsãrile destinate comercializãrii vor trebui anulateÒ, dar susþin cã trebuie luate niºte mãsuri prin care se poate efectua o adoptare treptatã, ºi nicidecum falimentarã, a întregii ramuri.

Preþul cãrnii de porc în þãrile vecine, de unde importãm în aceste zile, este în jur de 32-35 de mii de lei ºi un premiu de export de 20-25 de mii de lei, pe lângã alte avantaje care existã în aceste þãri, cum ar fi: credite subvenþionate, performanþa fermierilor, valoarea biologicã a raselor, dotare superioarã prin comandã pe calculator, care sunt net superioare faþã de producãtorul din România.

În viitorul apropiat, crescãtorii de animale cer: asigurarea echilibrelor macroeconomice fundamentale; stãvilirea procesului inflaþionist; constituirea unui mediu economic cu reglementãri clare ºi stabile; formarea ºi dezvoltarea pieþelor concurenþiale; agrearea exploataþiilor familiale viabile, care promoveazã cel mai bine ºi cel mai rapid acþiunile stabilite; un sistem eficace ºi funcþionabil al resurselor bugetare; credite subvenþionate pentru activitatea acestora; taxe vamale corespunzãtoare, ca în alte þãri, pentru a împiedica importul nedorit; o strategie clarã privind cifrele de aderare în Uniunea Europeanã; politica pe urmãtorii trei ani privind creºterea porcinelor. Vã mulþumesc.

Iulian Mincu

#63765

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Îmi permit sã tratez astãzi una dintre problemele cele mai importante pentru viitorul unei þãri, ºi anume problema exportului capitalului intelectual ºi a muncii fizice, a muncii ieftine.

Abordând prima problemã, exodul de creier din ultimii ani a ajuns un fenomen îngrijorãtor. De exemplu, matematica este ºtiinþa cea mai afectatã de acest exod progresiv al tinerelor talente din România.

Lipsa de perspective îi determinã pe tinerii matematicieni ºi informaticieni sã se orienteze spre învãþãmântul superior din Europa ºi Statele Unite, care le oferã, pe lângã accesul la o pregãtire în top, ºi o situaþie financiarã corespunzãtoare.

ªcoala româneascã de matematicã a fost un timp performantã. Institutul de Matematicã al Academiei Române a fost înfiinþat în 1949, iar în 1964 a luat naºtere Centrul de Statisticã Medicalã. În 1975, acest institut a fost desfiinþat abuziv. Matematicienii susþin cã acesta este momentul în care a început emigrarea matematicienilor. Institutul a fost reînfiinþat în 1990, devenind rapid un centru de excelenþã al Uniunii Europene. Totuºi, în ultimii zece ani, peste 50 de tineri au pãrãsit þara, cei mai mulþi pentru Statele Unite, ºi numãrul celor care pãrãsesc este în creºtere. Explicaþii: medalia B™cher Memorial Prize, echivalentul Premiului Nobel pentru matematicã. Acest premiu se acordã la fiecare patru ani matematicienilor în vârstã de pânã în 40 de ani. Începând din anii Õ80, mai mulþi matematicieni români au fost nominalizaþi pentru aceastã medalie, respectiv unii dintre ei au luat-o. Enumerãm, la ultima ediþie, dupã anii 90, doi matematicieni, dintre care unul Ñ Daniel Tãtaru Ñ ocupa simplul post de modest bibliotecar în România, deºi era un matematician excelent.

O þarã care nu are matematicieni sfârºeºte prin a nu avea nici ingineri, nici informaticieni, nici alte talente din acest domeniu.

Din zece olimpici care ne-au reprezentat în ultimul timp la olimpiade, ºapte deja au pãrãsit þara, unii dupã terminarea liceului, alþii fiind studenþi la facultate. Unul dintre ei pleacã recent acum ºi spune cã numai cine nu vrea nu pleacã.

La universitãþi americane predau peste 100 de profesori români, iar alþi 200 sunt doctoranzi.

Olimpicii au cea mai mare cãutare. România s-a plasat în ultimii 12 ani constant pe primele locuri în aceste concursuri. Peste 60% dintre olimpicii români la matematicã acceptaþi la Harvard s-au reprofilat, orientându-se spre economie.

Dacã nu ai cercetãtori de valoare, nu poþi face performanþã. Tinerii care pleacã au un salariu de peste zece ori mai mare ºi au posibilitatea de a ajunge acolo unde aici nu ar fi putut visa. Din pãcate, acelaºi lucru se întâmplã ºi în alte specialitãþi intelectuale Ñ chimie, medicinã, fizicã, biologie.

O altã problemã pe care consider cã trebuie sã o tratez este mâna de lucru, indiferent de calificare, care este un produs profitabil, chiar dacã uneori nu pleacã persoana, ci pleacã numai forþa de muncã. Este cazul muncii, paradoxal, în lohn, în care mâna de muncã este cea mai ieftinã.

Pe lângã aceasta, trebuie sã vorbim de aceia care pleacã în afarã, ºi pleacã uneori de tot, alteori pentru un anumit timp.

ªomajul oficial, acum, în România este de 8,3%, fiind mai mic decât în Spania ºi în Portugalia, or, rata ºomajului s-a prãbuºit în ultimele luni, ºi putem sã dãm exemplu Roman, unde ºomajul a scãzut de la 32% la 10%, ºi Borºa, unde, din 30 de mii de oameni, 10 mii au plecat la muncã în strãinãtate. Astfel, sunt peste 800 de mii de concetãþeni de-ai noºtri care lucreazã în Vest. De acolo, ei trimit bani în România. Anul trecut, au trimis peste 1.000.400.000 de dolari, sumã cu peste 250 de milioane mai mare ca investiþiile stãine fãcute în România.

Deci, forþa de muncã ieftinã ºi calificatã constituie pentru România un mijloc de existenþã în momentul de faþã. Dar fuga de creiere, fuga tinerilor, fuga oamenilor calificaþi sau mai puþin calificaþi vor duce în timp la o stagnare a dezvoltãrii economice, dar, ceea ce este foarte grav, a intelectualitãþii de elitã româneascã. Peste 56% dintre tinerii absolvenþi ai unei facultãþi, tineri pânã în 29 de ani, doresc în acest moment sã pãrãseascã þara, din lipsa unor perspective vizibile.

Vã mulþumesc.

Mihai Baciu

#68142

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a face declaraþia politicã propriu-zisã, vreau sã fac o micã parantezã. Am observat încã o datã, din cuvântul unui coleg de-al nostru de la P.S.D. tineret acum o jumãtate de orã, în salã, cã aceºti colegi ai noºtri din majoritatea de la putere nu mai pot da nici un fel de rãspuns plauzibil ºi raþional la cele ce spunem noi despre actuala guvernare ºi, atunci, recurg la pamflete la adresa unora dintre noi Ñ la adresa lui Bãsescu, la adresa lui Boc ºi a altora, venind cu fel de fel de comparaþii din Biblie, cu trimiteri la cine ºtie ce fapte culturale Ñ ºi chiar mã mirã cã le gãsesc Ñ, dar nu dau rãspuns la marile probleme pe care le punem noi aici, probleme grave ale României de astãzi. Sigur cã este o formã de neputinþã. Pamfletul, în general, este o formã de neputinþã de a rezolva marile probleme ºi, atunci, se recurge la glumã, la atac, la invective ºi aºa mai departe. Se pare cã Emil Boc ºi alþii dintre noi stricã somnul unora dintre cei de la putere.

ªi, acum, trec la declaraþia mea pe care o intitulez ”ªi atunci i-au condamnat pe mulþi la moarteÒ. Este, sigur, o parafrazare.

## Domnule preºedinte,

Se vorbeºte de mai multã vreme despre criza gravã a sãnãtãþii în România. Se invocã cifre, date, fapte ºi altele asemenea care ilustreazã fãrã putinþã de tãgadã cã sistemul sanitar din România se aflã într-o crizã nedemnã de o þarã europeanã la începutul secolului XXI ºi posibilã doar pe timp de rãzboi. Însã, apare un pericol: tot vorbind despre criza sistemului sanitar la nivel de þarã, despre mii de miliarde de lei daþi de oameni pentru sãnãtate ºi care ajung în cu totul altã parte, despre miile de paturi de spital desfiinþate, despre sute ºi mii de medicamente care nu mai sunt gratuite sau compensate ºi alte asemenea date statistice, riscãm sã obosim ºi noi ºi cei care ne ascultã ºi, înainte de toate, sã uitãm tragedia realã, adicã cea care se petrece întotdeauna la nivelul individului.

Emil Rus

#70316

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã de astãzi stã sub semnul îngrijorãrii pentru semenii noºtri aflaþi în marile disponibilizãri din unitãþi industriale moºtenite, fãcute în numele reformei, al privatizãrii, al economiei de piaþã ºi al cerinþelor aderãrii la Uniunea Europeanã etc.

Disponibilizãrile sunt cum nu se poate mai dure asupra celor care se abat, ºi aceºtia nu mai gãsesc înþelegere nici la social-democraþie, cã nu au cum Ñ ea este la putere, ea decide Ñ, nici la sindicatele ai cãror lideri îºi vãd de afacerile ºi de traiul lor liniºtit, mulþumiþi cã au negociat cu Guvernul ºi Guvernul cu ei ºi cã au ºanse, unii, sã-ºi prelungeascã mandatul parlamentar, alþii, sã-l câºtige la alegerile ce urmeazã. ªi disponibilizaþii rãmân cu niºte salarii date, ca sã nu mai lucreze, sã nu protesteze ºi ca mâine, dupã ce-ºi vor termina banii, sã facã ce-i ajutã Dumnezeu. Foarte puþini reuºesc sã facã afaceri, alþii se îneacã în alcool, se sinucid, unii îºi vând totul pe rând ºi îngroaºã rândul boschetarilor, alþii intrã în rândul infractorilor, pentru cã penitenciarele oferã condiþii de cazare ºi masã gratis, mai bune decât multe din cãminele studenþeºti ºi internatele ºcolare.

Social-democraþia care e la putere, ºi care e socialdemocraþie, ºi care a promis în campania electoralã mii de locuri de muncã ar trebui ca pentru aceºti aºa-zis disponibilizaþi sã fi încurajatã crearea unor noi locuri de muncã ºi trecerea de la o stare la alta sã se fi fãcut mai omeneºte, pentru cã toþi oamenii înþeleg cã multe unitãþi trebuie oprite, întrucât ne ruineazã. Ceea ce nu înþelege lumea este de ce acele unitãþi industriale care au mers bine înainte ºi dupã Revoluþie ºi care au adus þãrii valutã, ani de-a rândul, tocmai ele trebuie privatizate ºi distruse.

E uºor unui ministru cum e Ovidiu Muºetescu sã afirme, zilele trecute, cã ”locuri de muncã se gãsesc peste tot, în România, dar nu în faþa bloculuiÒ ºi cã ”oamenii sã-ºi caute de lucru prin þarãÒ.

Domnule ministru, nu vã daþi seama ce vorbiþi! Oamenii nu se pot strãmuta la comandã, au locuinþã, au copii, unii lucreazã, au pãrinþi de îngrijit, au tot felul de probleme. Serviciile sugerate ar trebui sã fie plãtite cu niºte salarii mari, care sã acopere toate renunþãrile.

Chiar pe vremea comuniºtilor, oamenii din zona Ardealului erau atraºi la Hunedoara, pe Valea Jiului, la Braºov sau la Cugir, pentru cã erau servicii bine plãtite. Un miner, în 10-12 ani, reuºea sã trimitã, în localitatea de unde a plecat, bani pentru a cumpãra o casã ºi asta e altceva. E drept cã din cauza bolilor profesionale nu trãiau mult, dar le lãsau ceva urmaºilor.

La Bistriþa, când s-a fãcut industrializarea în 10-15 ani, atât a durat, au fost aduºi cei plecaþi la renumitele uzine din þarã ºi li s-au dat locuinþe imediat, iar salariul unui muncitor cu vechime depãºea cu mult salariul unui inginer. Oricum, domnule ministru, atunci, în acea direcþie aºa cum a fost, s-a lucrat cu cap ºi nimeni n-a gândit cu picioarele, aºa, ca cei de astãzi, care invitã lumea la bejenie.

Ce vreau sã spun este cã aceste disponibilizãri trebuiau gândite bine ºi gãsite posibilitãþi, oferte de serviciu, încât lumea sã fie împãcatã mãcar în proporþie de 60-70%.

Programele dumneavoastrã, programele Guvernului Adrian Nãstase aduse în faþa Parlamentului se mãsoarã în kilograme ºi metri cubi, dar iatã cã nu sunt eficiente ºi sunt dureroase. Vorba poetului pesedist: ”Se minte, se minte pestriþ/ Se minte frumos. Se minte liniºtit./Se minte eficient...Ò Vã mulþumesc.

Gheorghe Dinu

#74012

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”România, stat fiscal sau þara birurilorÒ.

Se pare cã, dupã ploaia de mãsuri de protecþie socialã menite a cârpi, de azi pe mâine, multiplele gãuri din sacul peticit al bugetului românului de rând, amãrãºteanul, cum îi spune presa, Guvernul a cam ajuns la fundul vistieriei. ªi cum programe de relansare economicã pe baze sãnãtoase nu prea existã, iar apetitul pentru reforme structurale este extrem de redus, propagandiºtii partidului aflat la putere nu ºtiu ce sã mai nãscoceascã pentru a abate atenþia populaþiei de la faptul cã, în domeniul economic, nu se întâmplã nimic serios, nimic în mãsurã sã-i dea mãcar speranþa de relansare solidã care, la rândul ei, sã aducã o creºtere constantã, sensibilã a nivelului de trai. Dimpotrivã, se lanseazã idei, de cãtre Ministerul de Finanþe, ce vizeazã luarea altor piei de pe amãrãºteni, în timp ce pe marii borfaºi nu-i deranjeazã nimeni.

Dupã ce cã România are o fiscalitate sufocantã, dublatã ºi de o corupþie tot aºa de sufocantã, tot contribuabilii care abia mai suflã sunt luaþi în vizor, în timp ce marii datornici nu au nimic de pãtimit. De fiecare datã când vine vorba de impozitele ºi taxele care se percep în România, Guvernul sare imediat ºi comenteazã cã nu este fiscalitatea atât de mare, nu mai mult ca în alte þãri. Nici afirmaþiile presei, ale organizaþiilor patronale ºi sindicale, potrivit cãrora, la data de 1 ianuarie 2003, erau în vigoare 225 de obligaþii bugetare în sarcina întreprinderilor mici ºi mijlocii, nu i-au impresionat pe guvernanþi, care afirmã cã se exagereazã, cã nu toatã lumea plãteºte acele impozite. Nimic mai fals, cãci, indiferent de faptul cã unele taxe sau impozite sunt plãtite de societãþile comerciale, pânã la urmã, acestea se reflectã în buzunarul cetãþenilor, deoarece este evident cã toate obligaþiile fiscale ale agenþilor economici trec prin cheltuieli care ajung, în final, în preþuri ºi tarife. Plãtite de cine? Bineînþeles, de populaþie, din care o parte poate cã nu înþelege cã orice taxe ºi impozite sunt plãtite direct sau indirect tot de români, în procente mai mari sau mai mici, în funcþie de ce ºi cât consumã fiecare.

De asemenea, nici atunci când se afirmã cã anumite ajutoare sunt plãtite de stat sau de Guvern nu se explicã de cei ce sunt la putere cã acestea vin tot de la contribuabili, din impozitele ºi taxele pe care aceºtia le plãtesc, fie direct, fie indirect, prin preþurile ºi tarifele mãrfurilor ºi serviciilor pe care le cumpãrã. Nu se explicã populaþiei cã Guvernul nu stã pe un sac cu bani, din care, dintr-o mare dragoste pentru cei nevoiaºi, tot împarte în stânga ºi în dreapta. La fel de aberante sunt ºi afirmaþiile guvernanþilor ºi conducerilor regiilor de unitãþi, de exemplu, când, prin montare de contoare sau prin facturarea cãtre cei necontorizaþi, la nivelul de consum al celor contorizaþi,

populaþia nu poate suporta pierderile din reþea, ca ºi cum Guvernul ar face cadouri. Nu se explicã faptul cã nimic nu este gratis, totul se plãteºte, pe o cale sau alta.

Un alt exemplu de proastã gospodãrire a banului public ne este dat de ºtirea apãrutã recent în presã cã Guvernul a pompat, din fondul de rezervã bugetarã, 3 miliarde de lei oraºului Panciu pentru susþinerea falimentarului sistem centralizat de încãlzire. Ceea ce uitã sã spunã oficialul Ministerului Administraþiei Publice este cã aceastã sumã provine tot din banii populaþiei strânºi prin impozite ºi taxe. Astfel, în loc sã restructureze sistemele de încãlzire, sã taie la sânge salariile directorilor de regii, sã facã presiuni pe costul exorbitant al gigacaloriei, autoritãþile preferã varianta facilã a golirii sacului bugetar, pentru menþinerea în viaþã a unor societãþi fãrã viitor.

La o asemenea fiscalitate exageratã, nu mai trebuie sã ne mirãm cã nivelul de viaþã în România este foarte scãzut, cã investitorii strãini nu se înghesuie pe plaiurile mioritice, cã mulþi agenþi economici se sustrag obligaþiilor fiscale ºi cã economia subteranã este în floare. Fiscalitatea aberantã priveºte însã numai bunii platnici, adicã se dã cu biciul tot în calul care trage, cãci guvernanþii de ieri sau de azi mai au încã tupeul, bineînþeles pe buzunarul populaþiei, de a ierta de datorii diverºi agenþi economici, pe motive electorale ºi interese personale.

Guvernarea actualã face ce vrea cu banii noºtri. Un exemplu concludent ºi revoltãtor este ºi cel privind fondurile adunate pentru sãnãtate, care sunt direcþionate de Ministerul de Finanþe dupã bunul plac. În loc sã meargã pentru sãnãtatea românilor, cã doar pentru asta sunt strânse, fondurile se duc cine ºtie unde. Doar guvernanþii ºtiu ce gãuri negre ale economiei se astupã. Cu ce preþ? Cu preþul aruncãrii sistemului de sãnãtate din haos în colaps, cu condamnarea la suferinþa ºi chiar moartea unor pensionari ºi a altor categorii de bolnavi ºi sãraci, care nu au bani sã-ºi cumpere medicamentele care ar trebui sã fie compensate, pentru cã farmaciile s-au sãturat ºi ele sã subvenþioneze programele de protecþie socialã ale Guvernului României. Dar se pare cã, în gândirea finanþiºtilor de la guvernare, populaþia mai are resurse de a plãti noi biruri ºi, cum colectarea banilor la buget de la marii datornici este în mare suferinþã, iar apetit pentru executarea silitã a acestora nu existã, au gãsit soluþia salvatoare: noi taxe ºi impozite ºi majorarea celor vechi. Un om normal nu poate pricepe unde se vrea sã se ajungã cu astfel de biruri multe ºi mari: probabil la o situaþie de revoltã, având în vedere aberanta fiscalitate ce duce la disperare românul cinstit, care se înghesuie ºi chiar moare la coadã ca sã-ºi plãteascã dãrile.

Ni se spune cu emfazã cã aºa este ºi în Uniunea Europeanã ºi cã, dacã vrem sã ne integrãm, trebuie sã strângem din dinþi. Nu ni se spune însã ºi ce salarii au majoritatea locuitorilor din Uniunea Europeanã sau care este acolo nivelul de impozitare, ca sã nu mai vorbim cã, în Uniunea Europeanã, marii datornici sunt executaþi fãrã comentarii, iar borfaºii se duc în spatele gratiilor.

Trebuie sã se înþeleagã de cei aflaþi la putere cã marile infracþiuni financiare nu înseamnã doar furt, nu sunt simple inginerii, ci atentate foarte periculoase la funcþionarea normalã a unui sistem economic. Or, la noi, sistemul nu funcþioneazã. Guvernanþii declarã mereu cã sunt pentru relaxare fiscalã, dar, în realitate, nu fac decât sã sufoce ºi mai mult pe cei mai buni platnici ºi sã-i mângâie pe creºtet pe cei borfaºi. Pânã când, domnilor guvernanþi?!

Vã mulþumesc.

Ion Adrian Mogoº

#80737

Rãzboiul din Irak reprezintã un succes politico-militar pentru statele coaliþiei. Urmãtoarea etapã are în vedere menþinerea pãcii ºi a ordinii în Irak, pentru asigurarea unui cadru de stabilitate care sã facã posibilã reconstrucþia statalã a Irakului. România, ca stat participant la coaliþie, trebuie sã înþeleagã implicarea în reconstrucþia democraticã a unui stat fost dictatorial ca pe un obiectiv de interes naþional.

Este o ocazie unicã pentru România de a face cunoscutã experienþa sa în crearea unui cadru politicoinstituþional democratic, precum ºi în dezvoltarea bazelor unei societãþi deschise, liberale, adaptabile cooperãrii cu comunitatea internaþionalã. De asemenea, este o ºansã pentru România de a întãri legãturile de prietenie cu S.U.A., ca o posibilitate viitoare de fundamentare a cooperãrii efective în toate domeniile. Nu în ultimul rând, România este interesatã în recuperarea datoriei Irakului cãtre statul român, dupã cum urmeazã sã fie stabilit.

Participarea României la operaþiunea coaliþiei americano-britanice în Irak a fost controversatã atât în þarã, cât ºi în strãinãtate. Posibilitatea participãrii României la reconstrucþia Irakului riscã sã fie la fel de controversatã. Trebuie înþeles faptul cã poziþia României indicã o bunã înþelegere a realitãþii internaþionale, adaptabilitate la conjunctura actualã, precum ºi un pas semnificativ pentru aderarea la structurile nord-atlantice.

Pentru ca participarea României cã corespundã interesului naþional pe termen lung, este necesarã îndeplinirea a douã condiþii fundamentale. În primul rând, Guvernul român trebuie sã dea dovadã de transparenþã în selectarea firmelor care vor participa la reconstrucþie. Accesul firmelor participante trebuie fãcut în funcþie de criterii de profesionalism, ºi nu de atribuire prin influenþã politicã.

De asemenea, în cazul în care se va reuºi formularea unui cadru de participare a statelor membre ale Uniunii Europene la procesul de reconstrucþie a Irakului, se impune pentru România o mai bunã coordonare ºi cooperare cu aceste state.

Statul român trebuie sã considere ºi sã valorifice cu atenþie bunãvoinþa comunitãþii internaþionale ºi interesul unei superputeri ca Statele Unite ale Americii pentru cooperarea politicã, militarã ºi economicã. Autoritãþile române trebuie sã dea dovadã de determinare, seriozitate ºi adaptabilitate pentru fundamentarea unei astfel de cooperãri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Victor Paul Dobre

#83388

Începând cu data de 1 februarie 2003, persoanele fizice ºi juridice sunt împovãrate de o nouã taxã stabilitã de Guvernul României: taxa pe serviciul public de televiziune ºi radiodifuziune.

Stabilit prin prevederile Hotãrârilor de Guvern nr. 185 ºi 186, publicate în Monitorul Oficial din data de 28 februarie 2003, ºi întãrit prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/2003, noul bir suportat de cetãþeni ºi unitãþi comerciale se aplicã retroactiv, de la data de 1 februarie 2003. Acest fapt sfideazã principiul fundamental al normelor juridice privind neretroactivitatea legii în timp!

Mai mult decât atât, prevederile actelor normative menþionate prezintã numeroase carenþe privind principiul de reglementare, cãci, prin aceste acte normative, fiecare persoanã fizicã sau juridicã este obligatã sã plãteascã aceastã taxã radio-tv, indiferent dacã deþine un aparat de recepþie pentru televiziune sau radio.

Aberaþia acestor prevederi este cu atât mai mare cu cât, din cauza sãrãciei ce s-a accentuat în ultimii ani sau a convingerilor religioase, sunt numeroase persoane care nu deþin ºi nici nu au posibilitatea de a achiziþiona un aparat tv sau radio.

Mai mult decât atât, taxa de 400 de mii de lei, pe care trebuie sã o achite fiecare persoanã juridicã din România este aplicatã în mod unitar, indiferent de obiectul de activitate. Practic, acestã taxã reprezintã pentru foarte mulþi cetãþeni o ”taxã pe nimicÒ, cãci se încalcã un principiu fundamental al economiei de piaþã: plãteºti pentru ce consumi ºi pentru cât consumi!

De asemenea, P.N.L. protesteazã faþã de aceastã formulã, care este de naturã sã încurajeze concurenþa neloialã ºi sã defavorizeze operatorii privaþi de radio ºi televiziune de pe piaþa liberã.

Ca reprezentant al locuitorilor din judeþul Galaþi în Parlamentul României, voi susþine protestul acestora, precum ºi al numeroºilor agenþi economici care m-au sesizat în legãturã cu prevederile acestor acte normative. Mai mult decât atât, P.N.L. doreºte modificarea celor douã hotãrâri de guvern, precum ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.18/2003, în sensul respectãrii principiilor unui stat de drept ºi al economiei de piaþã.

Putem cãdea victima unui fenomen binecunoscut de psihologia socialã. Relatarea unor tragedii în procente Ñ atâþia la sutã s-au îmbolnãvit sau atâþia la sutã au murit º.a.m.d. Ñ mascheazã tragedia însãºi, o transformã într-o simplã datã statisticã ºi o trimite în derizoriu. De aceea vreau sã aduc azi, în faþa dumneavoastrã, o tragedie realã, concretã, între multe altele, de altfel, care este pe cale sã se producã în douã spitale din Iaºi: Spitalul clinic ”Dr. Constantin ParhonÒ ºi Spitalul de copii. Ambele spitale au centre de dializã.

Nu cred cã este boalã mai cumplitã decât a celor care trebuie dializaþi. De douã ori pe sãptãmânã, aceºti oameni vin la spital, trebuie sã vinã, sunt conectaþi la aparate, ºtim cã aproximativ douã ore li se purificã sângele. Absenþa de la o ºedinþã sau douã înseamnã moarte.

La Spitalul ”ParhonÒ se aflã acum în tratament 183 de pacienþi hemodializaþi ºi 118 cu dializã peritonialã. La Spitalul de copii sunt 17 cu hemodializã ºi 4 cu dializã peritonealã. Tratamentul este destul de costisitor: 2.724.000 de lei pentru o ºedinþã. În urma unor calcule simple ºi exacte, cele douã centre de dializã aveau nevoie de 10,5 miliarde de lei pe lunã, orice diminuare a acestei sume echivalând cu condamnarea la moarte a unor oameni. Fãrã îndoialã, ar zice ºi ar gândi oricare dintre dumneavoastrã, o asemenea mãsurã nu este posibilã, pentru cã ne-am întoarce la Evul Mediu sau la rãzboaiele cumplite de altãdatã, când viaþa omului nu valora nimic. ªi, totuºi, pentru cã orice este posibil sub guvernarea ”social-democratãÒ a actualului Guvern, a fost luatã tocmai o asemenea mãsurã.

În luna martie a.c., deci luna trecutã, la cele douã spitale a venit un ordin care cere imperativ ca, sub ameninþarea sancþiunii penale, cheltuielile pentru dializã sã fie reduse de la 10,5 miliarde la 6,5 miliarde. Deci nu este vorba de o reducere a aspirinelor sau a ceaiurilor de coada ºoricelului, ci de tãierea, pur ºi simplu, a acelor tuburi care þin în viaþã pacienþii dializaþi.

Rãmâne ca doctorii sã aleagã care pacienþi meritã sã trãiascã ºi care nu. Dupã care criteriu? Poate dupã cel pe care îl aplicau generalii romani când pedepseau trupa care nu luptase cum trebuie: aliniau soldaþii, îi numãrau ºi fiecare al zecelea era executat. Eu aº sugera ºi un alt criteriu care ar funcþiona în mod sigur: calitatea de membru P.S.D. ºi, dacã, Doamne fereºte, nici unul nu ar fi membru P.S.D. sau U.D.M.R., sã-i trimitã pe toþi acasã! S-ar realiza, cu aceastã ocazie, ºi economii! Dar tragedia are ºi o componentã kafkianã, adicã absurdã: nimeni nu a reuºit sã afle cine a dat acest ordin. Cei de la Ministerul Sãnãtãþii, de la Casa Naþionalã ridicã din umeri, spun cã nu ºtiu cine l-a putut semna, dar ordinul rãmâne valabil ºi produce efecte.

Aºadar, întreb oficial Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, personal pe doamna ministru Daniela Bartoº: cine a dat acest ordin? Sã ne spunã aici cine l-a dat. Cum crede Domnia sa ºi instituþia pe care o conduce cã poate fi rezolvatã situaþia de la Iaºi?

Dacã pânã într-o sãptãmânã nu primesc rãspuns, voi adresa o interpelare, pe aceastã temã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Daniel Ionescu

#88741

Guvernul ”face cooperativãÒ cu parlamentarii din arcul puterii pentru a confisca cooperaþia printr-o ordonanþã de urgenþã.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Într-o economie socialã de piaþa, politicul construieºte fundamentele social-economice ºi culturale ale societãþii prin coroborarea principiului întâietãþii individului ºi a obiectivului social asupra capitalului, în fapt, esenþa economiei sociale, cu principiile care guverneazã economia concurenþialã de piaþa.

Economia socialã de piaþã a ajuns în România o umbrelã omnivalenta sub care, la adãpost de intemperiile democraþiei, arcul puterii, sub tutela P.S.D., îºi motiveazã demersul social-politic, economic ºi cultural, abscons, duplicitar ºi deseori antinaþional, prin care România se aliniazã în raport cu valorile lumii contemporane.

Economia socialã de piaþã n-a fost doctrina P.D.S.R. ºi, dupã cum dovedeºte actualul P.S.D., de când este la guvernare, nu este ºi nici nu va fi, pentru cã acest tip de economie promoveazã ºi îmbinã într-un raport de complementaritate negociatã, reiterez, valorile economiei sociale cu principiile economiei de piaþã, ceea ce nu este

cazul P.S.D. El este mai presus de lege. ªi de societatea civilã (!), care a devenit, la propriu, ciuca fiscalitãþii excesive ºi hârdãul în care se varsã neputinþa managerialã a Executivului.

La nivelul arcului puterii, cerinþele obiective ale economiei sociale de piaþã au cãpãtat iz de vetust. S-au alienat. ªi nu din necunoaºtere! Din nevoia atavicã de supravieþuire cu orice preþ.

ªi acest preþ îl plãteºte, ca de obicei, societatea civilã!

Economia socialã de piaþã are defecte! Multe. Este dificil de înþeles ºi, mai ales, dificil de pus în practicã pentru cã ea cere imperios construirea unei societãþi pluraliste, participative, democratice ºi solidare. Citez din acquis-ul comunitar în domeniu 1, pe care ni-l tot aruncã-n faþã P.S.D., ca ”iarbã de leacÒ:

”Economia socialã este, prin esenþã, formatã din cooperative, din mutuale ºi include asociaþiile care exercitã o activitate economicã. Ea contribuie activ la o economie de piaþã modernã ºi pluralistã ºi se dovedeºte a fi, prin aspectele sale economice, sociale, civile ºi participative, un partener de bazã al societãþii.Ò ªi, adaug eu, constituie un segment de întregire plurivalent, în procesul de edificare a unei economii de piaþã moderne.

La nivel internaþional, cooperaþia este reglementatã printr-o lege organicã ºi, acolo unde realitãþile au cerut-o, prin legi speciale, izvorâte funcþional din raportul general/particular.

Dovada cã, pentru Guvern, cooperaþia este doar o sinecurã ce urmeazã sã fie distribuitã clientelei politice, ºi nu o problemã vitalã pentru Naþiune o face înmormântarea proiectului de Lege privind organizarea ºi funcþionarea cooperaþiei, care zace în Parlament de la începutul legislaturii ºi înlocuirea lui cu un proiect propriu ce urmeazã sã fie înfãþiºat celor douã Camere la sfârºitul lunii curente, înveºmântat, ca de obicei, în hainele unei nenorocite ordonanþe de urgenþã.

Tentaþia este uriaºã: în 2001, cooperaþia meºteºugãreascã deþinea peste 2,7 milioane m[2] spaþii construite în exploatare, din care peste 1,7 milioane m[2] în proprietate cooperatistã, avea aproape 4.700 miliarde lei active, o cifrã de afaceri de peste 5.200 miliarde lei, venituri totale de peste 5.700 miliarde lei ºi exporturi de peste 70 milioane $. Nu mai vorbesc de avuþia celorlalte societãþi cooperative: de consum, de distribuþie, agricole, forestiere, de muncã, de locuinþe, pescãreºti ºi de transporturi care, însumând un capital de peste 50.000 miliarde lei, pot face din cooperaþie principalul actor privat din economie.

Stimaþi colegi,

Cooperaþia a fost confiscatã o datã de regimul comunist prin Decretul nr. 97/1951 ºi devalizatã patrimonial în 1959 prin H.C.M.-ul nr. 895.

Acum va fi confiscatã pentru a doua oarã de actualul Executiv!

Primul demers în acest sens a fost fãcut prin înglobarea cooperaþiei în Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii. S-a validat astfel dreptul de imixtiune managerialã ºi patrimonialã a Guvernului în cooperaþie.

Acum, în dispreþul caracterului special al proprietãþii cooperatiste, esenþial privatã, ºi al principiilor care guverneazã identitatea cooperatistã, printr-o ordonanþã de urgenþã, Guvernul confiscã neconstituþional, imoral ºi clientelar ”fiinþaÒ cooperaþiei.

Dreptul constituþional în domeniul legilor organice aparþine Parlamentului ºi numai ca excepþie Guvernului! Misia Guvernului, în calitatea sa de executiv, nu este de a reglementa prin ordonanþe de urgenþã mediul organic al cooperaþiei, încredinþat ”de dreptÒ puterii legislative, ci de a-i dezvolta sfera de cuprindere, de a-i perfecþiona mecanismele care o guverneazã.

Existã, stimaþi colegi ºi domnule prim-ministru, fãrã doar ºi poate, unele neajunsuri în sfera relaþiilor de repartiþie care guverneazã aceastã formã privatã de organizare a proceselor economice. Dar nici acestea, dat fiind caracterul privat al asocierii, nu are de ce sã intereseze Guvernul.

Proiectul de Ordonanþã de urgenþã exceleazã prin lipsa de consens cu miºcarea cooperatistã realã, ea reflectã tipic mediul clientelar în care a luat naºtere ºi, nu în ultimul rând, probitatea profesionalã îndoielnicã a iniþiatorilor. Mai mult, el confirmã logica strâmbã prin care sistemul economico-social asociativ privat, parte integrantã a economiei naþionale, este în continuare discriminat pe piaþa internã, în raport cu ceilalþi agenþi economici. Inclusiv ºi, mai ales, faþã de întreprinderile mici ºi mijlocii. Ca orice supra-reglementare, în loc sã dreagã, stricã: Ñ separã definitiv cooperaþia în domeniul creditului de restul miºcãrii cooperatiste, fapt ce aratã cã se doreºte, tipic puterii, exonerarea domeniului de reglementãri organice;

Ñ alieneazã dreptul de asociere de esenþa sa cooperatistã. Prin confuzia voitã privind menirea instituþiei contractului ºi prin asimilarea persoanelor juridice necooperatiste cu cooperatorii, dispare întâietatea individului ºi a obiectivului social în raport cu capitalul, adicã raþiunea de a fi a cooperaþiei;

Ñ scufundã cooperaþia în sistemul managerial specific societãþilor comerciale reglementate prin Legea nr. 31/1990; mai mult, prin prevederile art. 37, valideazã instituþia administratorului unic, instituþie doveditã nativ purtãtoare de corupþie;

Ñ destabilizeazã grosier mediul cooperatist. Prin omisiune, evident voitã, dispare Curtea de arbitraj, fapt ce externalizeazã cazuistica conflictualã, afluind-o unor structuri strãine de cooperaþie. Nu mai vorbesc de art. 98 care în paragraful (1) acordã declarativ facilitãþi pe care le suspendã, la bunul plac al adminstraþiei publice centrale sau locale, în paragraful (2)!

Ñ atenteazã la integritatea patrimoniului privat cooperatist. Prin crearea Fondului de Promovare ºi Dezvoltare a Miºcãrii Cooperatiste finanþat din surse private sub autoritatea M.I.M.M.C., minister care a devalizat moral economia privatã, se doreºte clar etatizarea ºi planificarea cooperaþiei din afara sistemului ºi imixtiunea Executivului în sfera resurselor financiare, materiale ºi de debuºeu privat-cooperatiste, în fapt confiscarea acestui segment. Crearea Comitetului Consultativ al Cooperaþiei, pe lânga acelaºi minister, seamãnã leit cu Consiliul naþional al vânãtorii, organism de avizare ºi de consultare în domeniul cinegetic de pe lângã Ministerul Agriculturii, prin care, coroborat cu aservirea Romsilva, proprietara fondurilor de vânãtoare, prin deputatul P.S.D. Filip Georgescu, în calitate de preºedinte, ºi beneficiind de Ordinul nr. 93/2003 al unui ministru al agriculturii, mult prea mic pentru România, puterea a confiscat pentru sine domeniul cinegetic naþional.

Ñ distruge iniþiativa privatã. Ordonanþa de urgenþã instituie monopolul M.I.M.M.C. în elaborarea programelor de dezvoltare a cooperaþiei ºi confiscã resursele private

ale fondului de dezvoltare, care vor putea fi alocate numai prin hotãrâre de guvern.

Actul de naºtere al cooperaþiei în România dateazã din Brumãrel 1851. România este una din cele 6 þãri care, în 1895, au fondat Alianþa Cooperatistã Internaþionalã (ACI) care cuprinde astãzi peste 750 milioane de membri.

Cooperaþia a supravieþuit, ba, mai mult, s-a întãrit, cu toate vicisitudinile la care a fost supusã de regimurile totalitare, fie ele carliste sau comuniste. Avem cooperative de credit, meºteºugãreºti ºi de consum viabile, eficiente. Sunt în proces de edificare structuri cooperatiste în toate domeniile de interes.

Problema funcþionalitãþii economiei României ºi implicit a componentei sale cooperatiste derivã clar din problema intersecþiei rutiere: unde existã semafor, existã ºi fluenþã în trafic, unde funcþia semaforului este înlocuitã de poliþist, adio trafic!

ªi dacã nu e trafic, adio întâlnire cu istoria!

Atribuþiile Executivului în domeniul proprietãþii private, indiferent dacã este vorba de atributele acesteia, de fluxuri de capital, de bunuri materiale ºi servicii, nu pot depãºi dreptul care guverneaza proprietatea privatã. Ele sunt definite clar în Constituþia României.

Prin confiscarea vulgarã a prerogativelor puterii legislative, în dispreþul prevederilor Constituþiei privind separaþia puterilor în stat, Guvernul confirmã prin acest demers cã i se potriveºte de minune ”hramÒ-ul negru de principal factor perturbator în procesul de democratizare a structurilor social-economice ale þãrii.

Hotãrând prin ordonanþe de urgenþã chiar ºi dreptul naþiunii la existenþã, puterea ºi-a aservit cam tot ce se putea din economia naþionalã, inclusiv dreptul populaþiei la speranþã.

Dacã Parlamentul accepta reorganizarea cooperaþiei la nivel naþional, printr-o ordonanþã de urgenþã ºi nu printr-o lege organicã, riscã sã devinã a 5-a roatã la cãruþa unui executiv care, sacrificând pe altarul corupt al clientelei politice esenþa secularã a miºcãrii cooperatiste din România, vrea sã construiascã democraþia dãrâmând fundamentele ºi sã susþinã sectorul privat al economiei naþionale etatizându-l.

Riscã sã piardã trenul în care a fost suit de societatea civilã.

Riscã sã fie rãspunzator pentru înmormântarea ultimului bastion funcþional al economiei: cooperaþia.

Nu pentru P.S.D. s-a murit în Õ89 ºi nici de atunci încoace!

Vã mulþumesc.

Andrei Ioan Chiliman

#99033

Declaraþie politicã referitoare la utilizarea abuzivã a prerogativelor statului român împotriva cetãþenilor sãi.

Aceastã declaraþie politicã, destinatã iniþial a exprima protestul unui numãr semnificativ de contribuabili români cu privire la instaurarea unei taxe abuzive pentru televiziunea ºi radioul public, printr-o ordonanþã guvernamentalã corectatã ºi ea de o hotãrâre de guvern, aºadar prin ocolirea Parlamentului, încearcã sã previnã societatea româneascã asupra pericolului dezmembrãrii fragilului stat de drept postdecembrist prin interpretarea abuzivã ºi arbitrarã a legilor. Ordonanþa nr. 18/2003 ºi Hotãrârea de Guvern nr. 185/2003, deºi par a anunþa doar instituirea unei noi ºi banale taxe obligatorii pentru contribuabilul român, contribuabil care e ºi aºa unul din cei mai impo- zitaþi din Europa, pregãteºte, de fapt, terenul pentru alte abuzuri ºi interpretãri ale legilor de cãtre statul român, controlat de casta P.S.D., împotriva cetãþeanului român.

Este universal recunoscut cã Guvernul Adrian Nãstase a folosit bunul plac în guvernarea afacerilor statului în aceºti doi ani ºi jumãtate în favoarea apropiaþilor sãi ºi împotriva cetãþeanului, însã chiar ºi legea bunului plac a fost aplicatã cu mãnuºi de mãtase, cu ameninþãri printre dinþi (vezi cazul domnului ministru Paºcu), cu explicaþii publice sau chiar dãri înapoi ºi retractãri în câteva situaþii. Pânã astãzi când, prin modificarea articolului 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune, P.S.D. sugrumã fãþiº legea în România fãcând efectiv din legea bunului plac ºi a lipsei de bunsimþ normã de lege în dreptul românesc, probabil sub privirea academicã a domnului profesor Adrian Nãstase. Ce surprinde totuºi în aceastã abordare mirobolantã a Guvernului? Este interpretarea pânã aproape de perfecþiune a tacticii ”împãratului golÒ din poveste, conform cãreia toþi cei care nu vãd aceste taxe ca fiind plata fireascã de cãtre toþi cetãþenii a unor servicii (chiar atunci când ele nu existã, cum ar fi pentru contribuabilii din zonele încã neelectrificate), aºadar nu vãd hainele împãratului, sunt sãraci cu duhul sau cârcotaºi. Cum s-ar spune, doar Guvernul ºtie ce e bine ºi corect pentru þarã. De altfel, acest exerciþiu de basm al Guvernului a mai fost executat cu ocazia ...instalãrii gazonului pe Stadionul ”Lia ManoliuÒ, când, potrivit Ministrului Sportului, terenul de fotbal se prezenta în condiþii bune, asta în condiþiile în care milioane de microbiºti vãzuserã cu ochii lor naþionala jucând în deºertul Gobi!

Ceea ce nu înþelege încã acest Guvern al României este cã, în ultimii 13 ani, societatea româneascã a învãþat sã se organizeze ºi sã reacþioneze împotriva celor mai flagrante abuzuri ale statului ºi funcþionarilor sãi. Însãºi faptul cã astãzi aici existã mai multe reacþii faþã de aceastã aberantã decizie de a instala practic un impozit pentru radioul ºi televiziunea naþionalã, în condiþiile în care din impozitele ºi taxele deja plãtite la stat de contribuabilul român cele douã instituþii primesc deja sume consistente, ar trebui sã oblige Guvernul sã-ºi tragã niºte nãdragi pe el ºi sã recunoascã cã a fost prins în toatã nulitatea lui, adicã gol !

Partidul Naþional Liberal nu poate fi de acord cu modul în care Guvernul înþelege sã ocoleascã Parlamentul României atunci când vine vorba de instituirea unor taxe noi la adresa contribuabilului român; responsabilitatea unei asemenea decizii este covârºitoare ºi nu poate fi asumatã decât de instituþia legiuitoare. Mai mult, Partidul Naþional Liberal protesteazã faþã de modul cum s-au instituit douã taxe obligatorii pentru practic toate gospodãriile ºi agenþii economici, indiferent dacã în schimbul acesteia sunt prestate servicii ori nu! Prin aceste taxe este restrânsã libertatea de alegere a cetãþeanului român care, dacã mai poate alege sã se debranºeze de la RADET pentru a nu mai plãti sume aberante ºi artificiale la un monstru monopolist, nu poate în schimb sã mai renunþe la televizor sau radio pentru a nu mai plãti taxa radio-tv unor instituþii ajunse slugi ale partidului-stat! De fapt, respectivele taxe sunt în fapt impozite pentru radioul ºi televiziunea publice, al doilea rând de impozite, dacã þinem cont cã deja prin bugetul de stat, cele douã instituþii sus-menþionate beneficiazã de banii cetãþenilor. De aceea P.N.L. protesteazã faþã de

dubla impozitare a contribuabilului român, fie ºi pentru cauze de interes public, ºi solicitã abandonarea de urgenþã a dublei impozitãri!

Nu în ultimul rând, P.N.L. se întreabã cui îi foloseºte aceastã obligativitate a taxelor radio-tv. Aceastã enormã sursã de venit suplimentarã foloseºte în primul rând castei P.S.D. instalate la conducerea Radioului ºi Televiziunii publice pentru supraaglomerarea posturilor plãtite cu salarii exorbitante ºi inventarea de noi beneficii clientelei din interior; foloseºte imaginii P.S.D. ºi Guvernului Nãstase în mãsura în care cu aceste sume suplimentare se cumpãrã loialitatea acestor douã instituþii esenþiale ºi sunt concurate neloial posturile private de televiziune, singurele care mai reuºesc cât de cât sã pãstreze un echilibru ºi o privire criticã în prezentarea situaþiei interne ºi a ”realizãrilorÒ tãvãlugului pesedist.

Una din motivaþiile adepþilor fervenþi ai acestei taxe pe ...nimic este faptul cã evaziunea fiscalã la plata taxelor radio-tv pânã la adoptarea Ordonanþei nr. 18/2003 era extrem de ridicatã. Probabil cã, în aceste condiþii, Guvernul P.S.D. pregãteºte impozitarea agenþilor privaþi pentru plata salariilor angajaþilor indiferent dacã aceºtia ...au sau nu angajaþi, asta pentru a rezolva problema muncii la negru pe piaþa româneascã.

Dragã P.S.D., lasã minciunile. Împãratul este gol!

Valeriu Gheorghe

#104841

În luna octombrie a anului trecut am depus o întrebare ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, domnul Ilie Sârbu, cu tema ”Concurenþa neloialã la care sunt supuºi producãtorii interni de carneÒ în comparaþie cu importatorii din zonele defavorizate. Întrebarea se referea la Protocolul semnat în iulie 2002 între Ministerul Agriculturii, pe de o parte, ºi producãtorii interni ºi crescãtorii de animale, de cealaltã parte. La data aceea vã atenþionam cã nu aþi respectat acest protocol ºi vã aminteam angajamentul M.A.A.P. cã de la 1 octombrie 2002 vor dispãrea facilitãþile acordate investitorilor din zonele defavorizate. Aceste facilitãþi au dus la o concurenþã neloialã faþã de producãtorii interni de carne de porc. Rãspunsul domnului ministru a fãcut referire la modificarea unui articol din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

Acum, crescãtorii de porci din România condamnã campania agresivã de intoxicare a populaþiei cu informaþii privind faptul cã, prin ridicarea taxelor vamale la carne, produsele ºi preparatele din carne se vor scumpi cu 20%.

În România se importã carne din þãrile CEFTA cu un preþ de 30.000-34.000 lei/kg, ºi din Uniunea Europeanã cu 40.000-45.000 lei/kg. Dacã Guvernul Nãstase ar ridica taxa vamalã la 88,5%, preþul carcasei de porc nu l-ar depãºi pe cel actual, deci aceste informaþii care au inundat mass-media sunt tendenþioase ºi vãdit împotriva Patronatului Român al Cãrnii de Porc.

Pe de altã parte, pe piaþa româneascã existã excedent de carne, deci chiar dacã s-ar mãri taxele vamale în aceastã perioadã, preþul cãrnii de porc nu ar trebui sã urce implicit. Carnea de porc este mai scumpã în România pentru cã subvenþiile sunt la ora actualã de 193 euro/tonã, faþã de 110 euro/tonã, cât au fost pânã în luna aprilie, iar prin comparaþie cu Polonia, care are 590 euro/tonã, ne dãm seama cã nici nu putem rezista unei concurenþe pe o piaþã liberã. Toate þãrile care ne concureazã au o subvenþie în agriculturã mult mai mare ca a noastrã, deci automat diferenþa de la subvenþie trece în preþ ºi este suportatã de populaþia României. Dacã ne comparãm numai cu Ungaria, care are prevãzut în bugetul pentru anul 2003 circa 1,1 miliarde dolari, România având o suprafaþã agricolã aproape dublã, are 0,126 miliarde dolari, deci rezultã o subvenþie de 22 de ori mai micã pe unitatea de suprafaþã.

Patronatul Român al Cãrnii de Porc are în stoc peste 180.000 capete de porci ºi din fluxul de creºtere vin alte cantitãþi, iar procesatorii nu preiau decât 30.000-35.000 capete lunar, restul fiind asigurat din import.

Dacã nu se vor lua mãsuri rapide de revenire la taxa vamalã minimã de 45%, nivel ce a fost negociat cu U.E., se vor înregistra stocuri enorme de carne în România, aºa cum s-a întâmplat când s-a amânat anularea facilitãþilor de import prin zonele defavorizate de la 1 octombrie pânã la 1 ianuarie, în consecinþã, crecãtorii de porci nu-ºi vor mai putea vinde animalele din stoc ºi vor înregistra pierderi mari sau chiar falimentul.

Investiþiile în creºtererea porcilor se considerã investiþii pe termen lung ºi produc la randament dupã trei ani de la începerea investiþiei.

Cum am putea susþine acest important sector al zootehniei, dacã nu se cunoaºte politica M.A.A.P. pentru urmãtorii trei ani?

Nu se cunoaºte dacã suvenþia la carne se acordã pentru întrega cantitate, dacã se vor acorda subvenþii la animale de reproducþie, la utilaje ºi echipamente în anii 2004 ºi 2005. Care sunt facilitãþile pentru investitorii strãini în acest sector?

Dacã nu se iau mãsurile necesare de susþinere ºi protecþie a sectorului zootehnic ºi dacã se taie efectivul de procine din unitãþile mari, cum se va asigura carnea pentru populaþie peste doi ani, când se va face simþitã criza de acum? Dupã ce vor intra în Uniunea Europeanã, þãrile care astãzi au subvenþii foarte mari vor trebui sã renunþe la acestea, preþurile vor creºte, iar România va fi dependentã de aceste importuri la preþuri mari.

S-a convenit cu Uniunea Europeanã ca la data aderãrii sã existe în România un efectiv de 7 milioane capete de porci. În acest moment, avem un efectiv de 4,8 milioane, dar nu vom putea creºte mai mulþi fãrã un sprijin real din partea Guvernului, nu vom putea pãstra numãrul locurilor de muncã din sector ºi nu va mai exista posibilitatea valorificãrii produselor vegetale de la producãtorii agricoli, dacã sectorul zootehnic va fi decimat.

Fac apel la înþelegerea, acceptarea ºi rezolvarea acestor grave probleme din zootehnia româneascã de cãtre Guvernul României la aceastã datã.

Eugen Gheorghe Nicolãescu

#109458

În urmã cu peste un an ºi jumãtate subliniam privatizarea frauduloasã a staþiunii balneoclimaterice Sovata, ca urmare a protocolului încheiat între P.S.D. ºi U.D.M.R.

Printr-un troc politic mizerabil se privatiza ilegal una din cele mai importante societãþi din patrimoniul de excepþie al turismului românesc, fiind datã pe nimic unei societãþi dubioase, dar care avea un singur avantaj, acela cã era o societate din rândul prietenilor maghiari.

Nenumãratele semnale publice, politice au impus constituirea unei comisii de anchetã care nu s-a putu realiza decât la Senat, la Camera Deputaþilor influenþa liderilor

U.D.M.R. a dus la un vot negativ al deputaþilor P.S.D. ºi evident U.D.M.R.

Comisia formatã din senatori ºi-a finalizat activitatea în mod neserios, o parte din senatori, cei ai puterii P.S.D.U.D.M.R., apreciind cã privatizarea a respectat prevederile legale ºi o altã parte, cei ai opoziþiei, ºi-a exprimat îndoiala referitoare la corectitudinea procesului de privatizare.

De fapt o comisie de anchetã care a funcþionat pe comenzi politice nu a reuºit decât sã consfinþeascã înþelegerile dintre liderii P.S.D. ºi ai U.D.M.R. de a prãdui împreunã averea naþionalã, pentru cã de aceea se susþin la guvernare. De atunci ºi pânã sãptãmâna trecutã au avut loc nenumãrate procese, urmând toate procedurile ºi cãile de atac prevãzute de legislaþia românã.

Curtea Supremã de Justiþie a reuºit sãtãmâna trecutã sã pronunþe a sentinþã corectã, eliberându-se de imixtiunile politicului ºi a anulat privatizarea efectuatã cu încãlcarea legii, chiar dacã avocatul celor care au pãgubit statul român a fost un senator U.D.M.R.

Acum trebuie sã reînceapã procedurile de privatizare ºi considerãm cã este nevoie de multã transparenþã ºi mai ales de bunã-credinþã, astfel încât o asemenea bijuterie sã nu mai poatã fi vândutã pe nimic.

Societatea româneascã a început sã fie bulversatã de declaraþiile liderilor U.D.M.R. referitoare la regiunile de dezvoltare economicã pe criterii etnice, de segregare ºi enclavizare a populaþiei româneºti de origine maghiarã.

Pentru a se crea confuzie ºi a pescui în ape cât mai tulburi se amestecã noþiunile de ”regiuni de dezvoltare economicãÒ cu ”asociaþii de dezvoltare în sistemul de parteneriat publicÑprivatÒ, care sã asigure finanþarea unor programe de dezvoltare regionalã.

Asociaþiile respective sunt cuprinse în protocolul politic semnat de P.S.D. ºi U.D.M.R., iar acum P.S.D. se vede în situaþia de a da satisfacþie partenerului de guvernare. De fapt se urmãreºte forþarea actualei legislaþii, chiar ºi modificarea acesteia pentru a putea reaºeza regiunile de dezvoltare regionalã prin care sã se separe pe criterii etnice o serie de zone geografice.

Este inadmisibil ca la începutul Mileniului III sã se vorbeascã de regiuni etnice ºi implicit modificarea articolului 1 din Constituþia României, aspecte care par numai din cauza unui protocol semnat de P.S.D. cu U.D.M.R.

P.N.L. priveºte naþiunea românã ca o naþiune civicã ºi nu poate fi acuzat de naþionalism sau alte asemenea aberaþii pe care le lanseazã unii lideri ai U.D.M.R., care chiar ca niºte extremiºti acþioneazã.

Când s-a aprobat legea privind regiunile de dezvoltare economicã, U.D.M.R. se afla la guvernare ºi a aprobat legea respectivã, care acum, din cauza unor pretenþii mai exagerate, nu mai corespund aspiraþiilor udemeriºtilor.

De fapt U.D.M.R., ca partenerã de guvernare a P.S.D., ar trebui sã cearã Guvernului alicarea legii, ºi nu modificarea acesteia, pentru cã nu se respectã, o meteahnã a impotenþei guvernanþilor.

Apreciez ca fiind total nejustificate reacþiile unor lideri U.D.M.R. care ºtiu cã au semnat un protocol cu P.S.D., dar ºi cele ale unor lideri P.S.D. care dezmint ºi se delimiteazã de aceste abordãri. Poate cã ministrul Octav Cozmâncã ar trebui sã declare public, fãrã echivoc, cã Guvernul din care face parte nu ia în consideraþie intenþiile liderilor U.D.M.R., cu toate cã aceºtia speculeazã slãbiciunea guvernanþilor. P.N.L. nu poate accepta limbajul duplicitar, nu poate înþelege adoptarea de mãsuri etnice numai pentru a salva imaginea ºifonatã a liderilor U.D.M.R., nu poate fi de acord cu minciuna ca politicã parlamentarã ºi nu poate sã nu sesizeze o serie de elemente care distorsioneazã realitãþile româneºti.

Dupã atâtea inconsecvenþe se pune întrebarea dacã nu cumva asistãm la o acþiune coordonatã a celor douã partide, þinând cont cã ºi P.S.D. ºi U.D.M.R. brodeazã pe tema regiunilor de dezvoltare economicã de mai multe luni ºi urmãresc, potrivit diversiunilor securiste, pregãtirea psihologicã pentru o asemenea mãsurã de schimbare a legislaþiei în domeniu.

Problema regiunilor de dezvoltare economicã este a întregii Românii ºi ea este deosebit de importantã pentru absorbirea fondurilor de la Uniunea Europeanã, dar ºi pentru a asigura o dezvolatre realã a regiunilor rãmase în urmã.

Consider cã este nevoie de responsabilitate ºi aceastã chestiune trebuie tratatã cu maximã rãspundere de întreaga clasã politicã, drept pentru care solicit o consultare a tuturor grupurilor parlamentare ºi pe aceastã bazã sã se stabileascã o poziþie hotãrâtã a Guvernului, astfel încât sã se realizeze cadrul performant de consumare a fondurilor europene, conform legislaþiei existente.

Vãsãlie Moiº

#114748

Þinutul Secuiesc Ñ ”o ciorbã propagandisticã reîncãlzitãÒ.

Cele douã partide aflate în cârdãºie la conducerea României, P.S.D. ºi U.D.M.R., au reîncãlzit, de comun acord, rânceda ”ciorbã propagandisticãÒ intitulatã ”Þinutul SecuiescÒ. Liderii partidului de guvernãmânt, speriaþi de perspectiva pierderii alegerilor viitoare în Ardeal, cautã cu febrilitate ”un pericol iminentÒ ce ameninþã unitatea ºi suveranitatea þãrii, care sã le dea posibilitatea sã-ºi demonstreze patriotismul ºi sã pozeze în ”salvatori ai naþiuniiÒ. Prin aceastã diversiune ei sperã cã vor arunca praf în ochii ardelenilor ºi-i vor determina pe aceºtia sã uite înhãitarea ºi protocoalele de colaborare semnate de P.S.D. cu U.D.M.R. Pe de altã parte, Uniunea Maghiarã a ajuns într-o crizã internã fãrã precedent, determinatã de foamea ºi alergãtura ”aleºilor ei dupã ciolan ºi privilegii, care o poate duce la destrãmare ori la o implozie fatalã. Cârdãºia organizaþiei maghiare cu P.S.D. ºi oportunismul unor parlamentari unguri ajunºi peste noapte nababi nu sunt vãzute cu ochi buni de fundamentaliºtii hungariºti ºi, de aceea, este nevoie de un nou ”conflictÒ cu populaþia majoritarã, care sã asigure refacerea ”unitãþii de granitÒ a minoritãþii maghiare. Cele douã forþe politice malefice ºi-au fixat, de comun acord, subiectul propagandistic Ñ resuscitarea Þinutului Secuiesc. U.D.M.R. va lupta pentru realizarea unui deziderat scump iredentei maghiare, prostind electoratul propriu cu o iluzie, în timp ce partidul de guvernãmânt se va opune din rãsputeri, cu o propagandã mediaticã pe mãsurã, pericolului segregãrii þãrii. În final, cei doi parteneri sperã sã mai câºtige o datã alegerile, sã-ºi eternizeze guvernarea ºi sã fure, în continuare, cot la cot. Mass-media au muºcat deja din acest ”fruct otrãvitÒ ºi primele roade încep sã aparã.

Fãrã sã minimalizãm pericolul hungarist Ñ el a existat întotdeauna, ºi Ungaria nu a ezitat sã loveascã România atunci când a avut prilejul Ñ, suntem consternaþi sã constatãm cã P.S.D. a compromis, din pornire, prin simpla lui implicare, ideea apãrãrii Constituþiei,

aºa cum a compromis, prin aruncarea ei în derizoriu, ideea luptei împotriva corupþiei. Oricine poate vorbi în aceastã þarã despre pericolul hungarist, cu excepþia celor care s-au înhãitat cu U.D.M.R., indiferent din ce motive!

Pentru a le demonstra concetãþenilor noºtri secui ºi maghiari, pe care îi preþuim sincer, cã suntem ”în cestiuneÒ, iar preopinenþilor cã suntem cu ochii pe ei, vom trece în revistã câteva repere istorice ale secuilor, primii coloniºti pe care regii unguri i-au fixat în pãrþile rãsãritene ºi sud-estice ale Transilvaniei, pentru a-i apãra de pecenegi ºi cumani. Nu existã date ºi indicii cu privire la colonizarea secuilor, cert este faptul cã ei au fost strãmutaþi, din þinuturile lor de baºtinã, înaintea coloniºtilor germani.

Originea secuilor este incertã. Istoricii nu s-au pus de acord cu privire la etnogeneza lor. Cronicarii feudali, iar mai târziu cercetãtorii ºi propaganda maghiarã, i-au prezentat pe secui în funcþie de interese: huni, sciþi, cabari, chazari, pecenegi, avari, bulgari, gepizi, unguri etc. Cronicarul din veacul al XVI-lea, Anton Verancsics, considerã cã secuii sunt urmaºii celor 3.000 de huni care au refuzat sã-l urmeze în Sciþia pe Csaba, fiul lui Attila. Aceºtia ar fi aºteptat, timp de ºase secole, sosirea rudelor lor de sânge, ungurii, pe care i-au ajutat la cucerirea Panoniei. Potrivit lui Simonis de Keza, preot la curtea lui Ladislau al IV-lea (1272-1290), ”dupã cucerirea împreunã a Panoniei, secuii au primit o parte din þarã, totuºi nu în câmpia Panoniei, ci au trãit aceeaºi soartã vecini în munþi cu Blahii, cu care s-au amestecat ºi de la care se spune cã au împrumutat alfabetulÒ.

Cãrturarul sas Georg Reichersdorffer, în ”Chronographia TransilvaniaeÒ editatã la Viena în anul 1550, îi considerã pe secui ca fiind o ramurã a sciþilor, adusã în Transilvania de cãtre huni. Istoricii maghiari au mai multã imaginaþie cu privire la originea secuilor: K‡roly Szab— (”Kir‡lyi telep’tvŽnyesek-e a szŽkelyek?Ò) Ñ ”Sunt secuii colonizaþi de regi?ÒÑ Târgu Mureº, 1884) îi considerã cabari din rasa chazarilor, Ladislau RŽthy (”A szŽkely nŽvÒ Ñ ”Etnonimul secuiÒ Ñ Budapesta, 1890) apreciazã cã sunt o ramurã a pecenegilor, J—skzef Thœry (”A szŽkelyek erdeteÒ Ñ ”Originea secuilorÒ Ñ Cluj, 1898) îi considerã huno-avari, iar J. Kar‡csonyi (”A szŽkelyek erdete Žs ErdŽlybe val— telepŸlŽseÒ Ñ ”Originea secuilor ºi aºezarea lor în ArdealÒ Ñ Budapesta, 1905) crede cã sunt urmaºii bulgarilor.

Indiferent de etnogeneza lor, secuii s-au aflat iniþial, înainte de colonizare, în Panonia, unde erau ”servientes regiÒ, apãrãtori de castre ºi de burguri, mercenari cu aºezãri proprii. Dupã colonizare, ei s-au considerat întotdeauna o entitate distinctã de poporul maghiar, cu obiceiuri ºi datini proprii, chiar dacã originea limbii lor este discutabilã, fiind probabil însuºitã, din vremuri strãvechi, de la unguri. Aºa se explicã faptul cã, de-a lungul istoriei, secuii au avut o atitudine ostilã faþã de regalitatea, grofii ºi magnaþii maghiari, dacã ar fi sã amintim numai Rãzboiul þãrãnesc al lui Gheorghe Doja, 1514, sau participarea lor la campania lui Mihai Viteazul.

Ambiþiile guvernaþilor unguri au fost întotdeauna mai mari decât posibilitãþile lor de realizare. Cele ºapte triburi ungureºti iniþiale cuprindeau doar câteva zeci de mii de suflete, de aceea s-a încercat de-a lungul istoriei, pe toate cãile, maghiarizarea populaþiei autohtone. Nu este de mirare cã secuii sunt consideraþi maghiari, din moment ce s-au debitat enormitãþi ºi mai mari, precum originea maghiarã a ceangãilor din Moldova! Dupã aºezarea lor în sud-estul Transilvaniei secuii nu au fost asimilaþi de populaþia bãºtinaºã, cum ar fi fost normal. Din contrã, ei i-au deznaþionalizat pe românii din zonã prin: religie, ºcoalã, administraþie ºi armatã. Iniþial, secuii colonizaþi în Transilvania îl dispreþuiau pe episcopul catolic ºi primeau sfintele taine de la episcopii ortodocºi. Ca urmare, Papa Grigore al IX-lea intervine, la 1234, în privinþa fidelilor care pãrãseau catolicismul, îmbrãþiºând ortodoxismul. Mai mult, Sinodul de la Buda, din 1299, le interzice românilor sã-ºi zideascã biserici ori alte lãcaºuri de rugãciune sau sã ia parte la slujba religioasã oficiatã în bisericile existente. În aceste condiþii, numeroºi români au renunþat la credinþa strãmoºeascã, îmbrãþiºând religia papistaºã. Înaintea Primului Rãzboi Mondial, în zonã nu exista nici o ºcoalã secundarã sau profesionalã româneascã, în schimb funcþionau 55 de ºcoli superioare ungureºti. S-a ajuns, aºa cum constatã P‡l Balogh în ”A nŽpfajok Magyarorsz‡gonÒ (Etniile din Ungaria, n.n.) Budapesta, 1902 ”cã în mai puþin de 50 de ani au dispãrut, prin maghiarizare, peste 200 de comune româneºti din Þinutul SecuiescÒ. Aºadar, românii maghiarizaþi sunt, în realitate, secuii de azi, ”ramura cea mai nobilã a poporului ungarÒ. Nu-i vorbã, au existat ºi printre români numeroase cozi de topor, cum este cazul lui Ioan Ceciu, nãpârlit în J‡nos Czecz. Acesta a avansat pânã la gradul de general ungur, ºef al Statului Major al cehului Ludovic Kohoutech, ajuns la rândul lui conducãtorul Revoluþiei maghiare de la 1848 sub nunele de Kossuth Lajos. J‡nos Czecz a comandat armata maghiarã care a reprimat cu brutalitate miºcarea revoluþionarã de la 1848 din Transilvania, înnecând în sânge satele româneºti.

În urma asimilãrilor forþate, la recensãmântul din 1930 au fost înregistraþi 496.184 secui, evidenþiaþi separat, faþã de aproximativ un milion de unguri, ceea ce întãreºte ideea cã ei nu se considerã maghiari.

Dupã anul 1990, o datã cu prãbuºirea zidului Berlinului ºi, mai ales, dupã accesul U.D.M.R. la guvernarea României, arsenalul tactic folosit de cãtre iredentiºtii unguri s-a diversificat. Ei nu mai revendicã, în virtutea dreptului istoric, întreaga Transilvanie, ci pun tot mai insistent problema autonomiei etnice, sub masca autonomiei ºi descentralizãrii administrative. În acest context, cercurile iredentiste maghiare vizeazã autonomia a trei regiuni, constituite pe criterii etnice, dar ºi istorice: Þinutul Secuiesc, Transilvania de Nord ºi Partium, Maramureº, Banat. Acum au ieºit pe piaþã cu prima regiune Ñ Þinutul Secuiesc Ñ pentru care, în interiorul U.D.M.R., s-a constituit o structurã specialã, ”Coaliþia organizaþiilor teritoriale din Þinutul SecuiescÒ. Oricât ar încerca teoreticienii unguri sã explice cã sunt preocupaþi numai de europenizarea þãrii ºi de problemele economice ale zonei, este peremptorie conotaþia etnicã a propunerii de regionalizare, ca prim pas pe drumul autonomiilor locale pe criterii etnice.

Din fericire pentru români, experienþa din þãrile fostei Iugoslavii a demonstrat cã aventura unor grupãri etnice, înfierbântate de visuri ce frizeazã patologia, poate degenera într-o tragedie cumplitã. De aceea, cercurile politice europene au revenit ”cu picioarele pe pãmântÒ ºi nu mai agreeazã tot felul de teorii ºi experimente etnice, preferând prelevarea statalitãþii unitare ºi suverane ca o garanþie a stabilitãþii ºi securitãþii continentului. A discuta cu liderii U.D.M.R. despre adevãratele prioritãþi politice ºi economice ale României, în general, ºi ale regiunilor locuite de etnici maghiari, în special, este o pierdere de

vreme. Nu degeaba enigmaticul poet sârb Alexandru Petrovici, cunoscut, mai ales, sub pseudonimul S‡ndor Petšfi, scria, într-un moment de sinceritate: ”Csuda nemzet ez a magyar, hi‡ba!/Nem nez ez se eloýre, se h‡traÒ (”Ciudat acest popor maghiar, degeaba/El nu-ºi vede nici viitorul, nici trecutul!Ò).

În ceea ce ne priveºte, sperãm cã mãcar acum, în ceasul al doisprezecelea, concetãþenii noºtri de etnie maghiarã îºi vor da seama cã viitorul lor, într-o Europa a naþiunilor, depinde, în primul rând, de viitorul României, la temelia cãruia ar trebui sã lucrãm împreunã. Suntem convinºi cã nu trebuie confundaþi maghiarii de rând, muncitori ºi generoºi, împovãraþi de greutãþile care-i apasã ºi pe români, cu liderii lor politici veroºi, demagogi ºi puºi pe cãpãtuialã. În definitiv, ”Oamenii nu trebuie judecaþi dupã anturaj. Iuda a avut numai colegi de omenieÒ, spunea marele Hemingway.

Grigore Emil Rãdulescu

#124963

Percepþia asupra ideii de muncã la români este una delicatã, care comportã nuanþe cu iz balcanic. Munca ne devine componentã de blazon, cel mai adesea, când e sã ieºim cu obrazul în lume, dar tot noi am inventat vorba conform cãreia ”Munca nu a ucis pe nimeniÒ. Dupã cum sunt destui conaþionali care muncesc din vocaþie, din disperare, pentru cã aºa au fost educaþi, pur ºi simplu, pentru cã altfel nu ar putea trãi.

Intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, urmatã de dispariþia convenþiilor civile ºi de înlocuire a acestora cu contracte de muncã pentru perioade limitate, a stârnit un val de nemulþumiri, mai ales din partea patronatelor.

Angajatorii s-au pomenit în faþa unei alternative cu câteva variante: fie încheie urgent contracte ºi lucreazã în legalitate, fie vor desfiinþa posturile pentru care au semnat convenþii civile, supraîncãrcând cu sarcini personalul rãmas ºi producând ºomeri, fie Ñ soluþia cea mai la îndemânã Ñ vor gãsi cãi de rulare a unor bani ”de subteranãÒ, încurajând ”munca la negruÒ.

În România existau 3,6 milioane de convenþii civile ºi 4,46 milioane de cãrþi de muncã. Din primele, doar 50.000 s-au preschimbat pânã azi în contracte. Ce s-a întâmplat cu celelalte?

Sigur cã intenþia declaratã, aceea de a atrage mai mulþi bani la fondurile de pensii, de ºomaj ºi de asigurãri de sãnãtate, este una în aparenþã nobilã. Însã, dacã ne gândim numai la cei 15.000 de miliarde de lei care nu se mai întorc la bolnavi din raþiuni care par sã scape, vom fi nãpãdiþi de tristeþe.

Dar se vor ivi ºi situaþii fãrã ieºire. Cum îºi va plãti un minister experþii-colaboratori fãrã de prestaþia cãrora riscã sã intre în blocaj? Îi va putea impune, de pildã, Ministerul Culturii unui academician sã demisioneze de la cel mai înalt for ºtiinþific al þãrii, doar fiindcã are nevoie musai de el?

S-ar zice cã un contract de cesiune a drepturilor de autor ar putea rezolva razant problema. Dar ar fi ridicolã inventarea unui asemenea act, când va fi cazul sã se apeleze la serviciile unor sãpãtori pe ºantierele arheologice! Sau cum va proceda omul simplu, nãpãdit de facturile la întreþinere, care va voi sã-ºi ia o slujbã sau chiar douã în plus, spre a fi în stare sã asigure supravieþuirea propriei familii? De parcã necruþãtorul impozit pe venitul global n-ar fi fost de ajuns! Va trebui sã plãteascã de trei ori pentru pensia pe care, oricum, nu o mai apucã! Deasupra celor mai mari biruri din Europa, care ne seacã la rãrunchi, se pogoarã acum, ”cu legile peste noi cãlcândÒ, spectrul imposibilitãþii de a munci cu decenþã. Un prilej în plus ca sã uitãm de alte neajunsuri.

Ioan Onisei

#127606

Ordonanþa Guvernului nr. 18/30.01.2003, prin care toate persoanele fizice ºi juridice cu domiciliul, respectiv, cu sediul în România sunt obligate sã plãteascã o taxã pentru serviciul public de radiodifuziune ºi o taxã pentru serviciul public de televiziune Ñ chiar dacã au sau nu receptoare radio sau TV, chiar dacã urmãresc sau nu programele SRR sau SRTv Ñ, este neconstituþionalã, ilegalã, imoralã ºi inechitabilã.

Ñ Mãsurile luate de Guvern sunt brutale, discreþionare ºi impopulare. Cabinetul Nãstase obligã cetãþenii României sã plãteascã pentru propaganda P.S.D.-istoguvernamentalã.

Ñ Societatea Românã de Radiodifuziune ºi Societatea Românã de Televiziune, Canalul România ”ActualitãþiÒ ºi Programul 1 al TVR au devenit Ñ sub noua conducere a preºedinþilor-directori generali ªeuleanu ºi Nicolau Ñ oficine de propagandã ale P.S.D. ºi ale Guvernului Nãstase.

În acest sens, recentul Raport al Departamentului de Stat al SUA subliniazã: ”Televiziunea ºi radioul de stat au o atitudine în favoarea GuvernuluiÒ.

Ñ Impunerea taxei obligatorii pentru radio ºi televiziune ne aminteºte, dramatic, de parabola cu ºchiopul ºi cocoºatul: la rugãminþile sale de a-l scãpa de necaz, aºa-zisul ”duh bunÒ Ñ generosul Nãstase, cel cu ouãle! Ñ îi rãspunde ºchiopului: ”Tu eºti ºchiop, þine atunci ºi o cocoaºã!Ò

Ñ Aºa titra, sarcastic amar, un cotidian: ”Guvernul obligã ºi orbii sã subvenþioneze televiziuneaÒ!

1.Ordonanþa este neconstituþionalã.

1.1. Potrivit dispoziþiilor art. 114 alin. 1 din Constituþie: ”Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organiceÒ (în acest caz, este vorba despre Legea nr. 680/2002 Ñ Monitorul Oficial al României nr. 947/23.12.2002).

1.2. În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 5 din Constituþie: ”Serviciile publice de radio ºi televiziune sunt autonome. (...) Organizarea acestor servicii ºi controlul parlamentar asupra activitãþii lor se reglementeazã prin lege organicãÒ.

1.3. Ordonanþa nr. 18/2003 este în contradicþie cu art. 10 din Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, care prevede:

1. Orice persoanã are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie ºi libertatea de a primi sau de a comunica informaþii ori idei fãrã amestecul autoritãþilor publice ºi fãrã a þine seamã de frontiere. Prezentul articol nu împiedicã statele sã supunã societãþile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertãþi ce comportã îndatoriri ºi responsabilitãþi poate fi supusã unor formalitãþi, condiþii, restrângeri sau sancþiuni prevãzute de lege, care constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, pentru securitatea naþionalã, integritatea teritorialã sau siguranþa publicã, apãrarea ordinii ºi prevenirea infracþiunilor, protecþia sãnãtãþii sau o moralei, protecþia reputaþiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de

informaþii confidenþiale sau pentru a garanta autoritatea ºi imparþialitatea puterii judecãtoreºti.

În expunerea de motive la ordonanþã se încearcã motivarea Ñ culmea! Ñ prin ”(...) armonizarea legislaþiei româneºti care reglementeazã serviciul public de radio ºi televiziune cu legislaþia europeanãÒ ”(...) privind accesul nediscriminatoriu al tuturor cetãþenilor la informaþiile de interes publicÒ.

1.4. În mod misterios, Expunerea de motive Ñ semnatã de Adrian Nãstase Ñ încearcã sã denatureze spiritul ºi litera Constituþiei cu privire la ”Dreptul la informaþieÒ.

Emiterea Ordonanþei se motiveazã, printre altele, ºi astfel: ”Art. 31 din Constituþie prevede dreptul tuturor cetãþenilor la informare, iar serviciile publice de radiodifuziune ºi televiziune constituie modalitãþi principale prin care statul asigurã respectarea acestui dreptÒ. Aºadar, statul îþi impune o taxã pentru a-þi asigura respectarea unui drept fie cã vrei sau nu sã þi-l exerciþi! Obligativitatea devine a cetãþeanului, ºi nu a autoritãþilor publice, astfel cum prevede Constituþia în art. 31 alin. 2: ”Autoritãþile publice, potrivit competenþelor ce le revin, sunt obligate sã asigure informarea corectã a cetãþenilor asupra treburilor publice ºi asupra problemelor de interes personalÒ.

2. Ordonanþa este ilegalã.

2.1. Ca temei legal al O.G. nr. 18/2003 este invocat art. 1, punctul II, poziþia 1 din Legea nr. 690/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

2.2. Poziþia 1 a punctului II, al art. 1 din Legea nr. 680/2002 abiliteazã Guvernul sã emitã ordonanþe privind ”mãsuri în domeniul disciplinei financiar-valutare a agenþilor economiciÒ.

2.3. Oricât ar dori domnii ªeuleanu ºi Nicolau sã intre în tot felul de afaceri ºi combinaþii comerciale, sã înfiinþeze tot felul de S.R.L.-uri ºi, chipurile, sã doneze receptoare radio sau tv, SRR ºi SRTv nu sunt agenþi economici, ci, aºa cum stabileºte Legea nr. 41/1994, republicatã, ”servicii publice autonome de interes naþionalÒ.

2.4. Pe cine vrea Guvernul Nãstase sã ”disciplineze financiar-valutarÒ? Pe pensionarul care nu are televizor sau radio ºi cãruia nu-i ajunge pensia pentru plata întreþinerii sau procurarea de medicamente? Pe þãranul care nu are bani sã-ºi are ogorul sau sã-ºi þinã copiii în ºcoli? ªi cum sã-l ”disciplinãmÒ? Impunându-i un nou bir, o nouã taxã care se va încasa obligatoriu o datã cu factura la energia electricã? Aºadar Ñ ca în parabola cu ºchiopul ºi cocoºatul Ñ ”Amãrâtule, þine ºi-o cocoaºã!Ò

3. Ordonanþa este imoralã.

Este abuziv, discreþionar ºi, deci, imoral sã impui o taxã obligatorie, indiferent dacã persoana fizicã, familia ori persoana juridicã deþine sau nu receptoare radio sau tv, beneficiazã sau nu de serviciile SRR ori SRTv.

4. Ordonanþa este inechitabilã.

4.1. Plata obligatorie a taxei radio ºi tv este inechitabilã pentru cã este impusã ºi persoanelor fizice ºi celor juridice, dar ºi familiilor care nu deþin receptoare radio sau tv.

4.2. Persoanele juridice ºi fizice plãtesc, direct ºi indirect, de douã ori serviciile publice de radio ºi televiziune: Ñ prin impozitele ºi taxele plãtite bugetului de stat; Ñ prin taxele obligatorii de radio ºi tv.

În ciuda unor afirmaþii (neadevãrate!) ale domnului ªeuleanu, îndeosebi, SRR ºi SRTv beneficiazã, potrivit legii, de alocaþii importante de la bugetul de stat, astfel: |SRR SRTv|miliarde lei % estimãri 2001 2002 2003 2003/2002 2004| |---|---| ||370,1 475,4 555,5 116,85 605,5 284,68 407,46 419 102,84 456,7|

4.3. SRR ºi SRTv au trei surse de venit: Ñ taxa obligatorie; Ñ bugetul de stat;

Ñ publicitatea.

Astfel, din estimãrile fãcute de ARCA (Asociaþia Românã de Comunicaþii Audiovizuale), precum ºi de Revista ”CapitalÒ (în numãrul din 27.02.2003) rezultã cã veniturile obþinute din taxa de televiziune ar putea fi, în 2003, pentru SRTv, de aproape 4 ori mai mari decât cele obþinute în 2001 (154 milioane de dolari în 2003, faþã de 41 milioane dolari în 2001).

4.4. Taxa este inechitabilã ºi faþã de situaþia posturilor private de raido ºi televiziune, nevoite sã facã faþã unei concurenþe neloiale.

În acest sens, taxa creeazã probleme evidente ºi Consiliului Naþional al Audiovizualului care, potrivit Legii nr. 504/2002, în calitate de ”garant al interesului public în domeniul comunicãrii audiovizualeÒ, are obligaþia sã asigure ”încurajarea liberei concurenþeÒ ºi ”un raport echilibrat între serviciile naþionale de radiodifuziune ºi serviciile locale, regionale ori tematiceÒ.

Valer Dorneanu

#135736

Luxemburgul este o þarã micã geografic, dar foarte mare prin performanþele sale, prin trecutul sãu, trecut care este atestat încã din anul 963. Vã reamintesc cã, Luxemburgul este þarã fondatoare a Uniunii Europene, este prezentã în economia Europei cu performanþe deosebite ºi nu numai în domeniul siderurgiei. Luxemburgul ocupã locul I în privinþa produsului intern brut, cu un procent de 198,9%, în expresie absolutã 43.900 de dolari.

Luxemburgul are o democraþie foarte veche, care a inspirat marile democraþii din Europa, Luxemburgul, prin vocile sale, influenþeazã marile decizii ale Uniunii Europene. Luxemburgul adãposteºte sediile unor mari instituþii europene. Luxemburgul sprijinã constant România, în realizarea dezideratelor sale euroatlantice. Daþi-mi voie sã prezint câteva date din C.V.-ul distinsului nostru oaspete.

S-a nãscut la 9 decembrie 1954, a terminat Facultatea de Drept din Strasbourg, este membru al Partidului Social-Creºtin din 1974 ºi devine, în 1979, secretarul parlamentar al acestui partid. A fost numit într-o funcþie de

ministru la vârsta de 28 de ani ºi s-a remarcat printre cei mai eficienþi parlamentari, cu un discurs oratoric pe care veþi avea ocazia sã-l ascultaþi.

În 1985, când Luxemburgul a exercitat preºedinþia Consiliului Comunitãþilor Europene, Jean-Claude Juncker a prezidat acest consiliu. În 1989, a fost numit ministru de finanþe ºi apoi ministru al muncii. În 1991, Domnia sa a fost printre principalii artizani ai Tratatului de la Maastricht ºi, în continuare, s-a manifestat ca unul dintre liderii recunoscuþi ai Uniunii Europene. Din 1990, JeanClaude Juncker deþine funcþia de preºedinte al Partidului Creºtin-Social Luxemburghez. A fost reales, în 1994, în Parlament ºi a condus ºi conduce în continuare, cu succes, Guvernul luxemburghez.

A fost onorat cu multe titluri ºtiinþifice ºi de onoare, distincþii de stat. La 5 februarie 2002, a primit Ordinul de Mare Ofiþer al Legiunii de Onoare din partea preºedintelui Republicii Franceze, Jacques Chirac.

A deþinut funcþia de guvernator al Bãncii Mondiale, între 1989 ºi 1995, guvernator al Fondului Monetar Internaþional ºi guvernator al Bãncii Europene pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

Iatã, stimaþi colegi, câteva date care marcheazã marea personalitate a distinsului nostru oaspete, pe care avem cinstea sã-l ascultãm în continuare.

Domnule prim-ministru, aveþi cuvântul.

Valer Dorneanu

#138142

**Domnul Jean-Claude Juncker** _Ñ prim-ministru al Marelui Ducat de Luxemburg_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Am venit în România ºi în Parlament, pentru a transmite un dublu mesaj de prietenie, mesajul de prietenie, în primul rând, al primului-ministru al Luxemburgului, care, prin legãturi istorice, culturale ºi intelectuale, se simte aproape de România ºi de români.

Poate nu se ºtie, dar istoria ne aminteºte, de fiecare datã când un luxemburghez se gãseºte în Transilvania ºi îi ascultã pe cei care locuiesc la picioarele Carpaþilor, cã cei care, în secolul al XII-lea, populau aceastã regiune a þãrii dumneavoastrã veneau din Luxemburg. ªi cei care se adâncesc în dialectul celor care locuiesc în aceastã regiune vor descoperi, la fiecare turnurã de frazã, în fiecare moment, cã cei din Transilvania continuã sã vorbeascã un dialect care aminteºte direct limba þãrii mele, mai ales într-o anumitã parte a Transilvaniei în care se vorbeºte, practic, luxemburgheza.

Între România ºi Luxemburg existã o prietenie care nu dateazã de astãzi, nici de ieri searã, dar care este o prietenie doveditã de-a lungul deceniilor negre ale celei de-a doua jumãtãþi a secolului XX ºi care a cunoscut un nou avânt dupã Revoluþia care a avut loc în aceastã þarã la începutul anilor Õ90. Am transmis un mesaj de prietenie nu numai în calitate de premier al Luxemburgului, ci ºi ca prim-ministru al unei þãri membre a Uniunii Europene.

Desigur, nu a scãpat perspicacitãþii dumneavoastrã faptul cã mã aflu în faþa dumneavoastrã în ajunul semnãrii primelor tratate de aderare la Uniunea Europeanã. Mâine, 10 þãri candidate vor semna Tratatul de aderare la Uniunea Europeanã. Nu existã o datã mai bunã pentru a veni în România decât astãzi, pentru a ne exprima convingerea solidã ºi integralã pentru faptul cã deºi România, mâine, chiar fiind prezentã, nu va putea sã semneze Tratatul de aderare, într-o zi, istoria va reþine acest lucru ca pe o procedurã întâmplãtoare.

Pentru mine, cauza româneascã în Europa este susþinutã de Guvernul meu, Guvernul meu care considerã România ca fãcând parte din familia europeanã precum cei care mâine vor semna tratatele de aderare. Nu este vorba sã facem deosebiri artificiale între þãrile candidate care vor semna mâine ºi România, care va semna cu o uºoarã întârziere faþã de ceilalþi. Iatã motivul pentru care am ales zilele de ieri ºi de astãzi pentru a fi în România ºi pentru a dovedi, încã o datã, legãturile care unesc Luxemburgul de Europa ºi de România.

Sunt convins cã foarte repede România va ºti sã facã astfel încât sã poatã semna, într-un termen rezonabil, Tratatul de aderare ºi aº dori ca procesul de pregãtire pentru aderarea la Uniunea Europeanã sã înregistreze un ritm accelerat. Dorinþa mea este sã gãsim modalitatea ca negocierile de aderare ale României sã se încheie înaintea încetãrii mandatului actual al domnului Prodi, altfel spus, cel mai târziu în semestrul al doilea al anului 2004. Altfel riscãm sã nu putem ajunge, aºa cum dorim toþi, la þelul propus pentru anul 2007. De altfel, faptul cã vedem România devenind membrã a Uniunii Europene în 2007 ºi de a dori încheierea negocierilor de aderare spre sfârºitul anului 2004 ne va permite sã semnãm Tratatul de aderare între România ºi Uniunea Europeanã în primul trimestru din 2005, care va rãmâne în memoria colectivã a popoarelor europene ºi prin faptul cã preºedinþia luxemburghezã a Consiliului va fi cea care ar putea semna, în 2005, Tratatul de aderare cu România.

Sub preºedinþia luxemburghezã din 1997 am lansat procesul de extindere cu cele 12 þãri candidate ºi am dori sã încheiem acest lucru tot sub preºedinþia luxemburghezã, prin semnarea Tratatului între România ºi Uniunea Europeanã.

”Îmi placÒ, spunea Pascal, filozoful francez, ”lucrurile care merg împreunãÒ, iar pentru Guvernul meu ºi pentru mine însumi, România ºi Europa sunt douã lucruri care merg împreunã. În consecinþã, nu trebuie sã pierdem din vedere aceastã perspectivã a aderãrii viitoare a României la Uniunea Europeanã. Guvernul meu va face tot ce depinde de el pentru împlinirea perspectivei aderãrii României la Uniunea Europeanã. România, devenind membrã a Uniunii Europene, o va face pe aceasta mai completã, mai bogatã, pentru cã numeroasele aspecte noi care vor fi aduse de România vor face din Europa un ansamblu care, în ziua aderãrii, va legaliza regãsirea între geografie ºi istoria europeanã. Aceastã regãsire rãmâne incompletã dacã România nu va deveni membrã a Uniunii Europene.

Devenind membrã a Uniunii Europene, România Ñ aºa cum a fãcut-o ºi astãzi Ñ va împãrtãºi marile ambiþii ale Uniunii Europene, va participa la visul continentului nostru ºi va face astfel încât Uniunea Europeanã, ºi mai mult decât astãzi, sã devinã o zonã de soliditate ºi de pacificare de care continentul nostru are atâta nevoie. România a fost invitatã deja sã devinã membrã a Alianþei Atlantice ºi observ cã unii considerã cã ar fi un conflict, o posibilã tensiune între aceastã dublã aparteneþã, cea la Uniunea Europeanã ºi cea la Alianþa Atlanticã. Pentru noi, ambiþia atlanticã ºi ambiþia europeanã nu suferã deosebiri între ele. Ele provin din aceeaºi percepþie a trecu-

tului continentului nostru, a rupturilor, a adversitãþilor, a tulburãrilor, a bulversãrilor.

A fi membru al Alianþei Atlantice, a fi membru al Uniunii Europene înseamnã cã, pe aceeaºi linie de acþiune ºi de analizã, vom începe împreunã, mânã în mânã, viitorul continentului nostru. Alegerea nu este între Europa ºi Statele Unite ale Americii. Adevãrata alegere care se impune continentului nostru este cea de a crea o întrepãtrundere fertilã între ambiþiile Uniunii Europene ºi ambiþiile care trebuie sã rãmânã cele ale Alianþei Atlantice.

Referitor la Alianþa Atlanticã, aº spune cã Europa are nevoie de o solidaritate permanentã de cele douã pãrþi ale Atlanticului. Aºadar, nu este vorba nici pentru unii sã împartã Europa în douã grupuri, în ”bãtrâna EuropãÒ ºi ”noua EuropãÒ, ºi nici pentru alþii sã facã procesul cauzelor care au fãcut unele þãri viitoare membre ale Uniunii Europene sã se poziþioneze în probleme de politicã externã pe anume situaþii în anume zone, cum s-a petrecut în ultimele luni.

Dezbaterea nu este între vechea ºi noua Europã, dezbaterea este între cei care vor sã unifice continentul paºnic ºi cei care se tem de riscul ca Europa sã cadã în greºelile trecutului.

Pentru a nu se repeta erorile trecutului, va trebui ca Uniunea Europeanã de mâine sã se doteze cu o politicã externã ºi de securitate comunã, sã aibã grijã de apãrarea ei, sã întãreascã ºi mai mult identitatea europeanã de apãrare, fãrã ca aceasta sã însemne ca legãturile transatlantice sã fie rupte. Stabilitatea internaþionalã va fi mai redusã dacã legãturile transatlantice ar trebui sã suporte anumite tensiuni care sã conducã la ruptura vechii solidaritãþi stabilite între Statele Unite, Canada ºi Uniunea Europeanã.

ªtiu cã pregãtirea României pentru aderarea la Uniunea Europeanã îi impune un stres de transformãri. Acest stres al transformãrilor implicã transformarea þãrii, a instituþiilor sale, a obiceiurilor, a cadrului legislativ, sã se insereze dreptul comunitar în dreptul român. Aceasta îi priveºte în primul rând pe cei care în þara dumneavoastrã sunt modeºti, cei care nu sunt bogaþi, cei care duc o viaþã grea, cei care se adapteazã cu greu la ritmul schimbãrilor, ºi aici aº dori sã aduc omagiu numeroºilor români care, supuºi acestui stres al transformãrilor, nu cad în disperare ºi continuã sã spere cã aceste constrângeri ºi greutãþile care li se impun astãzi vor putea conduce mâine þara spre orizonturi economice ºi sociale mai strãlucite ca cele pe care le pot vedea la ora actualã.

Aºadar, aduc un omagiu românilor obiºnuiþi care sunt oameni cu suflet nobil ºi care ºtiu cã ambiþiile spre care aspirã þara cer sacrificii pe termen scurt pentru a asigura succesul de mâine. Aº dori sã aduc un omagiu României, Guvernului sãu ºi Parlamentului sãu care, în anii ce au trecut, au ºtiut sã accelereze ritmul transformãrilor þãrii, fãrã ca aceasta sã creeze teribile tensiuni sociale, aºa cum am vãzut în alte þãri candidate sau în alte regiuni ale lumii, care suferã aceste transformãri de la sfârºitul anilor Õ80 ºi care au asistat la miºcãri sociale care traduc divorþul între voinþa unora ºi puterea de a face a altora.

Aº dori ca Uniunea Europeanã, când România va adera la ea, sã-ºi regãseascã armonia cu ea însãºi. Nu aº dori ca Uniunea Europeanã de mâine sã fie mai mult o adunare decât o intersecþie, nu aº dori ca þãrile Uniunii Europene sã continue sã fie împãrþite în mari state membre ºi mici state membre. Sunt numai þãri membre care au ambiþii mari ºi þãri care au ambiþii mici, dar acestea nu se raporteazã neapãrat la realitãþile geografice ºi demografice. Nu am vrea sã facem deosebire între membri fondatori ai Uniunii Europene, cei care au venit mai târziu ºi cei care vor veni.

Europa care se construieºte pe etape ºi în continuitate, în ziua în care va fi completatã, va trebui privitã ca un ansamblu în care toþi participanþii sã aibã aceleaºi drepturi ºi aceleaºi obligaþii ºi sã nutreascã aceleaºi ambiþii pentru continentul european, care rãmâne un continent complicat, care nu a uitat rãnile pe care secolul al XX-lea le-a fãcut, ºi noi toþi trebuie sã ºtim cã este de datoria noastrã sã facem astfel încât evenimentele care au marcat teritoriul Europei secolului XX sã nu mai poatã ieºi la luminã în secolul XXI. De aceea, România are nevoie de Uniunea Europeanã ºi de aceea Uniunea Europeanã are nevoie de România, România care pentru noi, luxemburghezii, rãmâne o þarã de care suntem apropiaþi cu sufletul ºi prin atâtea afinitãþi sentimentele, culturale ºi intelectuale.

Valer Dorneanu

#149965

## Stimaþi colegi,

Reluãm ºedinþa Camerei Deputaþilor ºi daþi-mi voie sã anunþ cvorumul. Sunt înregistraþi 292 de deputaþi, sunt absenþi 52, 18 participã la alte acþiuni parlamentare.

Stimaþi colegi,

Comitetul ordinii de zi ºi Biroul permanent au operat o micã modificare în ordinea de zi de astãzi, în sensul cã au inclus, înainte de votul final, dezbaterea proiectului de Lege privind statutul corpului diplomatic ºi consular al României, pentru a-l putea vota în finalul ºedinþei de vot ºi pe acesta.

Dau cuvântul domnului ministru Geoanã, care va prezenta acest proiect de lege ºi, apoi, Comisia pentru politicã externã, domnul Radu Podgoreanu, va prezenta raportul

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Mircea Geoanã** _Ñ ministrul afacerilor externe_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã bucur sã fiu în faþa dumneavoastrã într-un moment într-adevãr important pentru noua democraþie româneascã ºi în general pentru eforturile noastre comune de a aduce România acolo unde este locul sãu firesc: în familia europeanã ºi euroatlanticã. Participãm împreunã la un moment fãrã precedent al istoriei moderne a þãrii noastre, apartenenþa la spaþiul sãu referenþial european ºi euroatlantic. O serie de evenimente din zona politicã ºi diplomaticã vin sã consfinþeascã aceastã evoluþie. ªtim cu toþii cã mai avem multe lucruri de fãcut pentru a aduce þara noastrã la limanul integrãrii sale europene ºi euroatlantice.

Suntem astãzi în faþa dumneavoastrã ca Minister de Externe pentru a vã cere sprijinul pentru a consfinþi evoluþii instituþionale ale diplomaþiei româneºti care sunt cerute de noile condiþii interne ºi externe care evolueazã în þara noastrã. Instituþiile noastre sunt partenere în procesul de integrare. Avem un rol special în ceea ce credem cã va fi, dupã ce sperãm sã fie un vot pozitiv al dumneavoastrã, un alt nivel de performanþã ºi organizare a Ministerului Afacerilor Externe. Dorim ca, împreunã cu alte instituþii ale statului, Ministerul de Externe sã poatã sã facã faþã, cu sprijinul dumneavoastrã, unor rãspunderi sporite în contextul european ºi mondial contemporan.

Avem ambiþia, prin aceastã lege, sã transformãm corpul diplomatic ºi consular românesc într-un corp nu numai de elitã la nivel naþional, dar într-un corp european diplomatic ºi consular, aºa cum este ºi cazul celorlaltor þãri care fac parte din acelaºi efort de integrare europeanã ºi euroatlanticã. Dorim sã fim ºi mai performanþi nu numai în faza pânã la integrarea noastrã în Uniunea Europeanã, dar mai ales dupã ce þara noastrã îºi va ocupa locul firesc în familia europeanã ºi euroatlanticã. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastrã pentru ca diplomaþii noºtri, atât aici acasã, cât ºi în misiunile noas- tre din strãinãtate sã poatã sã reacþioneze ºi sã acþioneze la noile provocãri, sã sesizeze corect evoluþiile care pot afecta interesele statului român ºi ale cetãþenilor noºtri ºi sã poatã sã propunã acele mãsuri diplomatice ºi politice care sã ne permitã sã avem o politicã externã coerentã, respectatã ºi modernã.

Dorim ºi vã propunem sã ne sprijiniþi în ridicarea nivelului ºi calitãþii angajãrii diplomaþilor ºi consulilor noºtri, sã creºtem motivaþia lor, sã creºtem eficienþa lor în promovarea intereselor þãrii.

În prezent, dupã cum ºtiþi, statutul corpului diplomatic ºi consular al României este reglementat printr-o hotãrâre de guvern din 1990. Ca o micã referinþã istoricã, în perioada 1920-1947, activitatea ministerului nostru a fost reglementatã prin legi organice care conþineau prevederi clare referitoare la recrutarea, promovarea, drepturile ºi obligaþiile membrilor corpului diplomatic ºi consular românesc.

Considerãm de aceea necesarã adoptarea unui statut modern al corpului diplomatic ºi consular al României, care sã rãspundã acestor noi cerinþe pe care vi le-am prezentat anterior.

Prin acest statut se urmãreºte asigurarea stabilitãþii personalului diplomatic ºi consular al României prin dispoziþii care oferã certitudine ºi transparenþã profesiei noastre, promovarea ºi trimiterea în misiune permanentã în strãinãtate pe baze profesionale ºi de competenþã ºi o motivaþie superioarã a membrilor corpului diplomatic ºi consular, þinând cont de rãspunderile ºi obligaþiile sporite care le revin.

Având în vedere specificul atribuþiilor ºi rãspunderilor membrilor corpului diplomatic ºi consular, statutul porneºte de la cerinþa unei pregãtiri pe baze superioare ºi a unei calificãri ºi formaþii permanente de-a lungul carierei, iar în ceea ce priveºte plecarea la misiuni în exterior, o selectare riguroasã pe bazã de concurs.

Este o premierã pentru ministerul nostru. Orice plecare la post, în afarã de numirile în posturile de ambasador ºi consul general, conform legislaþiei în vigoare, plecãrile de diplomaþi ºi consuli se vor face pe bazã de concurs în faþa unei comisii independente care sã permitã ca cei mai buni sã ocupe locurile cele mai importante în diplomaþia noastrã. În egalã mãsurã vom aplica aceeaºi metodã ca, dupã absolvirea Academiei Diplomatice a ministerului nostru, sã putem sã procedãm ºi la promovarea în grad diplomatic ºi consular la propunerea unei comisii similare, pe baza îndeplinirii unor condiþii de stagiu, a evaluãrii activitãþii desfãºurate ºi a calificãrii lor ºi a calificativelor obþinute la instituþii de formare profesionalã din þarã sau din strãinãtate.

Statul prevede obligaþii substanþiale ale membrilor corpului diplomatic ºi consular românesc în legãturã cu îndeplinirea misiunii ºi cu conduita lor, printre care sã promoveze ºi sã apere interesele statului ºi ale cetãþenilor noºtri, sã respecte, conform legii, secretul de stat ºi de serviciu, protecþia informaþiilor, documentele ºi lucrurile sensibile la care, prin natura meseriei, au acces, sã aibã în toate împrejurãrile o conduitã profesionalã ºi moralã ireproºabilã, sã se abþinã de la orice faptã care ar putea sã aducã prejudicii României sau statutului lor diplomatic ºi consular.

De asemenea, proiectul de lege prevede elemente noi care clarificã elemente legate de incompatibilitãþi ºi interdicþii legate de funcþii publice sau private, cu excepþia cadrelor didactice, de a face parte din partide sau orga-

nizaþii politice ºi de a desfãºura activitãþi în favoarea acestora, a solicita sau a accepta avantaje materiale sau de altã naturã care ar aduce atingere loialitãþii, responsabilitãþii ºi prestigiului angajaþilor noºtri, de a efectua activitãþi comerciale ºi de a deþine funcþii în unitãþi cu scop lucrativ ºi alte mãsuri de acest gen.

Se prevede, de asemenea, rãspunderea membrilor corpului diplomatic ºi consular pentru încãlcarea prevederilor statutului ºi neîndeplinirea cu bunã ºtiinþã Ñ consiliul de onoare al ministerului va judeca în astfel de situaþii. Membrii corpului diplomatic ºi consular rãmân în continuare supuºi dispoziþiilor legislaþiei muncii ºi cele referitoare la funcþionarii publici, în mãsura în care prin acest statut nu se stabilesc alte reguli.

În ceea ce priveºte drepturile membrilor corpului diplomatic ºi consular, în afara salariului ºi a unor drepturi de care beneficiazã în prezent, încercãm sã aducem statutul ºi situaþia diplomaþilor ºi consulilor noºtri mai aproape de situaþia diplomaþilor ºi consulilor din þãri europene, inclusiv þãri din regiunea noastrã, ºi încercãm sã le asigurãm un mod de viaþã ºi de lucru decent în strãinãtate ºi introducem elementul de asigurare medicalã obligatorie, ceea ce pânã acum în strãinãtate nu exista, o indemnizaþie în lei pentru plata cheltuielilor de întreþinere a locuinþei în þarã ºi a contribuþiilor prevãzute de lege.

De aceea, doamnelor ºi domnilor deputaþi, aceastã lege va permite adoptarea unui cadru normativ legislativ coerent, modern, european ºi care va permite în continuare ca Ministerul de Externe sã poatã sã reprezinte interesele României în plan internaþional, sperãm noi, cu aceeaºi competenþã, cu aceeaºi dãruire, cu acelaºi profesionalism. Avem nevoie de sprijinul ºi încrederea dumneavoastrã pentru a duce corpul diplomatic ºi consular românesc în secolul XXI, alãturi de locul firesc pe care România îl va ocupa, poate ºi, într-o micã mãsurã, datoritã activitãþii colegilor mei, într-o Europã ºi într-un spaþiu euroatlantic în care ne reîntoarcem dupã câteva decenii de pribegie.

De aceea, vã mulþumesc pentru ceea ce sper sã fie un vot favorabil ºi vã rog sã consideraþi în continuare ministerul nostru ca pe un partener fidel ºi loial al Parlamentului României ºi al Camerei Deputaþilor în particular.

Vã mulþumesc foarte mult.

Radu Podgorean

#158710

Raport asupra proiectului de Lege privind statutul corpului diplomatic ºi consular al României.

Cu adresa nr. 202 din 17 martie 2003, în conformitate cu art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru politicã externã a fost sesizatã pentru dezbatere ºi avizare în fond cu proiectul de Lege privind statutul corpului diplomatic ºi consular al României.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte, conform art. 72 alin. 2 din Constituþia României, din categoria legilor organice, dispoziþiile sale fiind incidente prevederilor art. 16, alin. 3 din Constituþie, relative la ocuparea de funcþii ºi demnitãþi publice, precum ºi celor stabilite la art. 37, alin. 3 privind alte cate- gorii de funcþionari publici care nu pot face parte din partide politice.

Proiectul de lege a fost trimis spre avizare Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Pânã la data elaborãrii raportului, aceste avize nu au fost primite. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost dezbãtut în ºedinþele Comisiei din 18 ºi 20 martie 2003. La dezbateri au participat ca invitaþi, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, domnul Cristian Niculescu Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, doamna Cristina Ungureanu, doamna Elena ªerbãnescu, domnul Octavian Filip ºi domnul Corneliu Dumitrescu, directori în minister, care au susþinut forma revãzutã din prezentul raport.

Proiectul de act normativ are ca scop stabilirea unui cadru unitar, coerent ºi complet pentru reglementarea activitãþii personalului diplomatic ºi consular al României ºi precizeazã, totodatã, modalitãþile de accedere ºi promovare, drepturile ºi obligaþiile personalului din corpul diplomatic ºi consular.

De asemenea, proiectul conþine prevederi ferme referitoare la rãspunderi, incompatibilitãþi ºi interdicþii.

Reglementãrile din proiectul de lege sunt în concordanþã cu legislaþia internã privind statutul funcþionarului public, cu reglementãrile în materie, care decurg din dreptul internaþional public ºi cu cele decurgând din procesul de integrare a þãrii noastre în N.A.T.O. ºi în Uniunea Europeanã.

La examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au avut în vedere amendamentele depuse în scris de cãtre domnii deputaþi Damian Brudaºca, Andrei Chiliman, K—nya-Hamar S‡ndor, Szil‡gyi Zsolt.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat la 27 februarie 2003.

Luând în consideraþie cele de mai sus, Comisia pentru politicã externã a hotãrât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilã a proiectului de act normativ ºi propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentele formulate în anexã, adoptate de membrii comisiei ºi însuºite de reprezentanþii iniþiatorului.

Aceastã anexã ºi raportul au fost distribuite plenului la 24 martie 2003.

Stimaþi colegi,

Susþinem acest proiect ºi vã rugãm sã daþi votul dumneavoastrã pentru acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Damian Brudaºca

#161985

## Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am luat parte, în calitatea de secretar al Comisiei de politicã externã, la dezbaterea statutului corpului diplomatic ºi consular al României, aducând, aºa cum rezultã ºi

din raport, contribuþii concrete pentru îmbunãtãþirea textului care a fost înaintat de la Senat.

Am considerat, ca reprezentant al Partidului România Mare, la fel ca ºi restul participanþilor din celelalte partide prezenþi în cadrul Comisiei de politicã externã, cã este imperios necesarã existenþa unui statut al corpului diplomatic ºi consular al României, în concordanþã cu mutaþiile ºi schimbãrile care s-au petrecut în viaþa politicã ºi în întreaga societate româneascã.

Aºa cum rezultã ºi din amendamentele pe care le-am formulat Ñ unele sunt chiar amendamente de conþinut Ñ, am încercat ca acest text sã fie un text modern, în concordanþã cu intenþiile prezentate în faþa plenului ºi de cãtre domnul ministru al afacerilor externe.

Ne bucurã faptul sã constatãm aceastã preocupare. Ne-a bucurat ºi faptul cã am gãsit o înþelegere în rândul celorlalte partide politice pentru a elimina acele texte care nu corespund din punctul nostru de vedere intenþiilor de a realiza un statut al corpului diplomatic ºi consular modern.

Din acest punct de vedere, am contribuit, prin votul nostru, la eliminarea art. 19 alin. 2, prin care se încerca menþinerea activitãþii diplomatice în sfera de influenþã a politicului ºi transformarea pe neaºteptate a acesteia într-un fel de cimitir al elefanþilor politici. Noi nu am fost de acord cu menþinerea în rândurile corpului diplomatic a persoanelor care au îndeplinit vârsta legalã de pensionare, tocmai pentru a elimina aceastã posibilitate folositã cândva de cãtre forþa politicã pentru stipendierea celor care au fost ataºaþi politicii partidului de la guvernare.

De asemenea, au mai fost ºi alte articole pe care le-am eliminat, pentru a nu crea din corpul diplomatic, deºi îi recunoaºtem calitatea de elitã a funcþionarilor publici, pentru a nu face din el, totuºi, beneficiarul unor drepturi care nu se regãsesc ºi la celelalte categorii de funcþionari publici din aparatul central.

Apreciem, aºa cum am spus, în mod deosebit aceastã formã la care s-a ajuns. Sperãm ca ea sã fie utilã în desfãºurarea activitãþii corpului diplomatic ºi consular în perspectivã ºi nu pot sã nu remarc interesul deosebit pe care l-a manifestat pe toatã perioada dezbaterii în comisie Ministerul Afacerilor Externe, reprezentat la nivel de secretar de stat ºi directori de compartimente, ºi ne bucurã faptul cã domnul ministru de externe face o excepþie, prezentându-se în persoanã în faþa plenului Camerei Deputaþilor pentru susþinerea acestui proiect de lege, dovedind, ºi prin aceasta, cã Ministerul de Externe trateazã cu toatã seriozitatea ºi responsabilitatea acest statut al corpului diplomatic ºi consular.

Prin urmare, susþin Ñ ºi ca membru al comisiei, ºi ca reprezentant al Partidului România Mare Ñ adoptarea acestui proiect de lege.

Cristian Dumitrescu

#165099

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aceastã lege este o lege importantã ºi mã bucur ºi trebuie, cred, toatã lumea sã privim acest moment ca un moment cu semnificaþii importante. Aceastã lege reglementeazã un domeniu de activitate care este important nu numai prin faptul cã ajutã la promovarea politicii României ºi a ajutat dintotdeauna, ci ºi prin faptul cã se referã la un corp de funcþionari Ñ eu nu le-aº spune de elitã, pentru cã, chiar dacã sunt aºa, noi trebuie sã ne gândim în primul rând cã sunt un corp de funcþionari profesioniºti, adicã oameni care-ºi fac datoria faþã de principalele obiective ale politicii României acum ºi dintotdeauna Ñ, pentru cã România s-a aflat la confluenþa unor civilizaþii ºi a unor mari interese politice, iar românul a fost obiºnuit dintotdeauna sã aibã la dreapta sa sabia, iar la stânga, diplomaþia. Numai aºa, în istoria noastrã, am reuºit sã transformãm de multe ori înfrângerile în victorii ºi sã reuºim sã ne promovãm interesul naþional cu mai mult sau mai puþin succes, aºa cum au vrut vremurile, dar mai ales, cu contribuþia oamenilor.

Poate cã ar fi important ºi poate cã ar fi bine ca în astfel de momente sã ne aplecãm cu mai multã atenþie asupra elementelor constitutive ale unei astfel de activitãþi, a ceea ce a însemnat diplomaþia ºi ceea ce înseamnã diplomaþia pentru România, ºi a unor semnificaþii de care suntem legaþi prin trecutul nostru istoric ºi prin tot ceea ce avem de gând sã facem în viitor.

Dar, pentru cã este important sã vorbim de prezent, aº dori sã mã refer în susþinerea acestui proiect de lege la aspecte legate de diplomaþia româneascã de dupã 1990, fãrã a îndrãzni sã spun cã diplomaþia româneascã înainte de 1990, chiar ºi în perioada comunistã, poate chiar în perioada comunistã, n-a fost promovatã de oameni profesioniºti ºi care au ºtiut sã promoveze interesul naþional. Încã din 1990 s-a dat o hotãrâre de guvern, deci, iatã cã a existat o ordine de prioritate din partea puterilor care s-au perindat, sau a puterii care s-a perindat la conducerea României, încã de atunci s-a manifestat interes pentru diplomaþie, ºtiindu-se cã diplomaþia va sã fie un element important în construcþia României pe drumul tranziþiei ºi integrãrii în structurile euroatlantice ºi europene.

Aceastã hotãrâre de guvern, iatã, astãzi, dupã 13 ani, prin eforturile lãudabile ale actualei conduceri a Ministerului de Externe, se transformã într-o lege. De ce acum? Eu cred cã sunt mai multe lucruri de amintit.

În primul rând cã diplomaþia româneascã, trebuie sã recunoaºtem Ñ ºi nu ne referim întotdeauna la persoane, ci ne referim la instituþia ca atare Ñ, a fost o instituþie de succes. Iar dacã privim în ultimii câþiva ani, prin succesele pe care le-a realizat România în domeniul politicii externe ºi de promovare a interesului naþional, a fost un corp de oameni harnici, devotaþi ºi ataºaþi interesului naþional Ñ i-am numit pe diplomaþii care, cu viziune clarã, dar ºi cu muncã asiduã, au promovat aceste interese Ñ, România câºtigând treptat integrarea în N.A.T.O., dreptul de a circula liber, fãrã vize, în Uniunea Europeanã ºi aºa mai departe, ca sã nu mai vorbesc de complicata poziþionare a României în prezent, în actualul context mondial care, cel puþin în acest moment, s-a dovedit de succes.

Un al doilea motiv este faptul cã în acest minister s-a format un corp de profesioniºti tineri. Transferul de generaþii Ñ care uneori a fost dramatic în þãrile în tranziþie Ñ s-a realizat, în þara noastrã, pe o bazã poate mai corectã, poate mai îndelungatã, dar mai eficientã. Dacã avem un corp diplomatic foarte tânãr, dacã avem diplomaþi de carierã, de succes ºi în posturi-cheie foarte

tineri, acest lucru se datoreazã unei politici promovate consecvent în acest domeniu.

ªi, de asemenea, un alt motiv este integrarea în Uniunea Europeanã. Diplomaþia româneascã a fost, dintotdeauna, la nivelul tradiþiilor diplomaþiei europene. Acum va trebui sã fim ºi în consonanþã cu acest lucru.

Acest statut Ñ care consfinþeºte de fapt statutul unor profesioniºti de excepþie Ñ reprezintã pentru noi, cred, o atestare definitivã a acestora în contextul politic ºi, dacã vreþi, social al României ºi al obiectivelor pe care ºi le propune.

Partidul Social Democrat susþine, cu amendamentele care au fost prezentate în comisie, acest proiect.

Szil‡gyi Zsolt

#169716

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Domnilor colegi de la Ministerul de Externe, Onoratã Camerã,

Este vorba despre o datorie mai veche a Parlamentului, o datorie mai veche a Guvernului ºi a Ministerului de Externe. Pe mãsurã ce provocãrile care au fost întâmpinate de Ministerul Afacerilor Externe legate de eficientizarea ºi de eficienþa, ridicarea randamentului ministerului au fost îndeplinite, s-a ridicat aceastã problemã a creãrii cadrului legal pentru statutul diplomaþilor.

Acest domeniu a fost, de altfel, reglementat prin fel ºi fel de acte normative. Este deci absolut oportun sã reglementãm, printr-o singurã lege, clarã, statutul diplomaþilor.

Este vorba despre o lege tehnicã ºi acest caracter al proiectului ºi acest spirit a fost respectat ºi dovedit ºi în cadrul comisiei, unde am avut o dezbatere axatã pe consens, o dezbatere constructivã care, indiferent de coloratura politicã a adus, cred, prin amendamentele acceptate, o îmbunãtãþire a legii. Sper ca acele amendamente care sunt înaintate ca propuneri, amendamente admise de comisie, sã fie acceptate ºi de plen.

Împreunã cu colegul K—nya-Hamar S‡ndor, ºi noi, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., am depus circa 20 de amendamente care au fost dezbãtute ºi multe dintre ele se regãsesc în raportul distribuit ºi care se aflã la dumneavoastrã.

Chiar dacã avem de-a face ºi ne confruntãm cu o moºtenire grea, dat fiind faptul cã politica de cadre a Ministerului Afacerilor Externe, în special înainte de Õ89, nu a permis participarea pe mãsurã a membrilor comunitãþilor minoritare ºi a moºtenit un personal în care comunitatea de care aparþin ºi pe care o reprezint nu este reprezentatã aproape deloc, în ciuda acestui fapt este nevoie de crearea ºanselor egale ºi sunt convins cã, pe mãsurã ce societatea revine la normalitate, pe mãsurã ce practicile europene vor fi familiarizate ºi de Ministerul de Externe în privinþa politicii de cadre, sunt sigur cã se va remedia aceastã deficienþã.

Chiar dacã avem mai multe amendamente respinse, pe care probabil le vom susþine în plen, trebuie sã subliniez cã avem ºi multe amendamente admise de comisie ºi, dat fiind faptul cã este o lege extrem de importantã, ce poate ajuta ºi accelera efortul de integrare a Guvernului ºi a Parlamentului, noi susþinem adoptarea legii ºi vom participa la dezbaterea acestei legi. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Ovidiu-Virgil Drãgãnescu

#172250

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

ªi Partidul Naþional Liberal considerã cã adoptarea acestei legi este un moment important din istoria diplomaþiei române. ªi Partidul Naþional Liberal, prin reprezentanþii sãi, a lucrat în mod conºtiincios la aceastã lege; a avut amendamente care au fost admise ºi a avut amendamente care au fost respinse.

Trebuie sã spunem cã prin fiecare statut pe care noi îl votãm aici, începând de la statutul cadrelor didactice, statutul poliþistului etc., etc., statul român mãreºte povara bugetarã ºi poate cã, la un moment dat, este normal sã fie aºa, deoarece, în special în cazul de faþã, personalul diplomatic ºi consular lucreazã în condiþii specifice, în care ajung de foarte multe ori în contact cu colegi din alte þãri ºi, evident, nu putem sã lãsãm diplomaþii noºtri sã simtã o posibilã inferioritate, cel puþin materialã, vizavi de aceºtia.

Vreau sã spun cã acest caz este totuºi un caz fericit. De exemplu, la articolul în care se prevede cã pentru persoanele care ies la pensie ºi au o vechime de 20 de ani în diplomaþie se acordã 5 salarii la valoarea ultimului salariu avut.

Vreau sã vã atrag atenþia cã la legea privind salariile poliþiºtilor se vor da 20 de salarii pentru cei care ies la pensie, vizavi de, iatã, diplomaþii care-i avem aici au cerut totuºi destul de puþin.

Din acest punct de vedere, Partidul Naþional Liberal va vota acest proiect de lege, dar, ceea ce doresc în ultima parte a intervenþiei mele este sã vã spun, domnule ministru, sã aveþi grijã cã ºi aceastã lege, chiar dacã va veni ea probabil la timp ºi va mai reduce din sinecurele care existã totuºi în interiorul ministerului Ñ iatã ce s-a întâmplat în ultima sãptãmânã vizavi de numirea în posturi foarte importante, cum este cel de consul la Los Angeles, sau a unor persoane care n-au deloc experienþã în diplomaþie Ñ, deci aveþi grijã, totuºi, în continuare, domnule ministru, ca acest corp al diplomaþilor sã nu fie plin de oameni care primesc aceste sinecure de la partidul care este vremelnic la putere.

De asemenea, vã atrag atenþia, domnule ministru, cã ar fi bine sã urgentaþi deschiderea de ambasade în þãrile care vor fi în curând, de la anul, membre ale Uniunii Europene ºi N.A.T.O. Ñ mã refer la Letonia, Estonia, de exemplu. ªi, nu în ultimul rând, readuc aminte colegilor noºtri de aici cã Nicolae Titulescu spunea: ”Daþi-mi o politicã internã bunã ºi vã fac o politicã externã excepþionalãÒ.

Dumneavoastrã, domnule ministru, sunteþi membru al Guvernului, sunteþi o persoanã care, prin multiplele ordonanþe pe care le emite Guvernul, de fapt ºi adoptaþi legislaþia din România, trebuie sã aveþi grijã cã în ultimul timp existã multe derapaje de la linia unui stat de drept. ªi

noi stãm ºi ne întrebãm de multe ori dacã România, pe plan intern, îndeplineºte acele condiþii de aderare la instituþiile la care noi dorim sã aderãm ºi dacã nu cumva doar Ministerul de Externe este singurul care mai salveazã faþa României la ora actualã. Vã mulþumesc.

Valer Dorneanu

#175907

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, Trecem la dezbaterea textelor. Vã rog sã urmãriþi, cu atenþie, în paralel proiectul de lege ºi raportul comisiei, pentru a vedea unde sunt amendamente.

La titlul proiectului de lege n-au fost amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1 alin. 1 n-au fost amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votat în unanimitate.

Art. 1 alin. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1? Admis amendamentul, modificat alin. 2 din art. 1. La art. 2 alin. 1, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate în formularea Guvernului. Alin. 2 de la art. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 2. Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat amendamentul, modificat alin. 2. Art. 3 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 3. Admis amendamentul, modificat alin. 1. Art. 3 alin. 2.

Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votat în formularea Guvernului. Capitolul II, secþiunea I. Titlul. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului. Art. 4. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate în formularea Guvernului. Art. 5. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul secþiunii a II-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 6. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 7 ºi art. 8. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 9 alin. I. Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul comisiei, modificat art. 9 alin. 1. Art. 9 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 5. Admis amendamentul, modificat art. 9 alin. 2. Art. 10. Urmãriþi amendamentul nr. 6. Admis amendamentul, modificat art. 10. Art. 11, art. 12 ºi art. 13. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã. Votat în formularea Guvernului. Art. 14 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 7. Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul, modificat alineatul. Art. 14 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 8. Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul, modificat art. 14 alin. 2. Art. 15. Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate în formularea Guvernului. Art. 16. Urmãriþi amendamentul nr. 9. Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul, modificat textul. Titlul capitolul III ºi al secþiunii I. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului. Art. 17 alin. 1. Vã rog sã urmãriþi pânã la lit. g). Comisia n-a avut obiecþiuni.

Dacã aveþi dumneavoastrã?

Votat în formularea Guvernului, în unanimitate. La art. 17 alin. 1 lit. h), urmãriþi punctul 10 din raport, mai exact, amendamentul nr. 10.

Admis amendamentul, modificat lit. h). Art. 17 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 11. Votat amendamentul, modificat alin. 2. Art. 17 alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în formularea Guvernului. Art. 18. Urmãriþi amendamentul nr. 12. Admis amendamentul, modificat art. 18. Art. 19 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 13. Poftiþi, domnule Szil‡gyi Zsolt.

Valer Dorneanu

#182463

Vã mulþumesc.

Domnul ministru are aceeaºi opinie. Stimaþi colegi,

Voi supune votului dumneavoastrã întâi amendamentul comisiei, cum prevede regulamentul.

Dacã amendamentul va fi admis, implicit cel propus de colegul nostru rãmâne respins.

Cine este pentru amendamentul nr. 13 de la art. 19 alin. 1? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot; este amendamentul comisiei. Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã.

Abþineri? 5 abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, s-a admis amendamentul nr. 13.

Art. 19 alin. 1 va avea înfãþiºarea reieºitã din votul amendamentului.

Art. 19 alin. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul 14. Nu sunt obiecþiuni, se admite amendamentul, se eliminã textul.

Art. 20. Nu sunt amendamente. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Titlul secþiunii a II-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art. 21 alin. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art. 21 alin. 2, urmãriþi amendamentul 15. Nu sunt obiecþiuni. Este admis amendamentul ºi se modificã alin. 2.

Art. 21 alin. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art. 22 alin. 1, urmãriþi amendamentul 16. Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul ºi este modificat textul. Art. 22 alin. 2 ºi 3, comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art. 22 alin. 4, urmãriþi amendamentul 17. Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul, modificat alin. 4. Titlul capitolului IV ºi al secþiunii I. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art. 23, de la lit. a) pânã la d) inclusiv, comisia nu a avut obiecþini. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votate toate literele în formularea Guvernului.

Art. 23 lit. e), urmãriþi amendamentul 18. Este admis amendamentul ºi se modificã lit. e).

Art. 23 lit. f). Urmãriþi amendamentul 19. Nu sunt obiecþiuni. Este admis amendamentul 19 ºi este modificatã lit. f).

Art. 23 lit. g) urmãriþi amendamentul 20. Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul ºi este modificatã lit. g). Art. 23 lit. h) dacã aveþi obiecþiuni? Votat în formularea Guvernului.

Art. 24 alin. 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art. 25 alin. 1, urmãriþi amendamentul 21. Este admis amendamentul ºi este modificat alin. 1.

Art. 25 alin. 2. Nu sunt obiecþiuni. Nici obiecþii, votat în formularea Guvernului.

Art. 26 alin. 1, urmãriþi amendamentul 22.

Art. 26 alin. 1, existã un amendament din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Poftiþi, doamnã preºedinte Dobrescu.

Ionel Olteanu

#193659

Art. 39, da, vorbeºte de ”acoperirea necesarului de personal în serviciul exterior, detaºarea la Ministerul Afacerilor Externe ºi încadrarea pe perioadã determinatã se fac pe durata misiunilor permanenteÒ. Prima criticã, care ar pãrea de redactare, dar are o rezonanþã pe fondul problemei, este aceea cã, în condiþiile în care detaºarea este o instituþie distinctã, care presupune pãstrarea raporturilor de muncã cu unitatea angajatoare, nu putem spune ”detaºarea ºi încadrarea la Ministerul Afacerilor ExterneÒ pentru cã ar fi un nonsens. Probabil cã autorul amendamentului a vrut sã spunã cã aceastã detaºare poate avea loc în cadrul misiunilor permanente, deci în cadrul Ministerul Afacerilor Externe ºi eventual poate interveni încadrarea în Ministerul Afacerilor Externe. Prima observaþie spuneam.

A doua observaþie este una de fond propriu-zisã, pentru cã ea priveºte raþiunea pentru care am considera necesar un asemenea text. Mie mi se pare cã avem nevoie de a prevedea un asemenea text, în sensul de a acoperi necesarul de personal specializat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe ºi aº spune nu doar în cadrul misiunilor permanente, ci ºi în cadrul centralei. Pentru cã, altfel, vom avea situaþii în care portari, ºtiu eu, femei de serviciu pot fi identificate de la ministerul X sau de la primãria Y pentru a fi aduse în cadrul unei misiuni permanente. Or, cred cã raþiunea pentru care ar trebui sã permitem o asemenea dispoziþie ar fi aceea de a ne conforma unei anumite dinamici a relaþiilor diplomatice care presupune completarea cu personal specializat a misiunilor diplomatice, dar ºi a personalului din

Centrala Ministerului Afacerilor Externe. ªi aici daþi-mi voie sã fac referire la o practicã ºi la o legislaþie care existã în diplomaþia francezã, în sensul de a crea posibilitatea încadrãrii sau doar detaºãrii unor magistraþi de la anumite instanþe judecãtoreºti sau din cadrul Ministerului Justiþiei în cadrul misiunilor permanente...

Constantin Niþã

#201931

## **Domnul Constantin Niþã:**

|Abiþei Ludovic Afrãsinei Viorica|prezent prezentã| |---|---| |Albu Gheorghe|prezent| |Ana Gheorghe Andea Petru Andrei Ioan|prezent prezent absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n Anton Marin|prezent prezent| |Antonescu George|| |Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|prezent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiuc Victor|prezent|

## 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/25.IV.2003

Baciu Mihai prezent Dobre Traian prezent Bahrin Dorel prezent Dobre Victor Paul prezent Baltã Mihai prezent Dobrescu Smaranda prezentã Baltã Tudor prezent Dolãnescu Ion prezent Bar Mihai prezent Dorian Dorel prezent Bara Radu-Liviu prezent Dorneanu Valer prezent Barbu Gheorghe prezent Dragomir Dumitru absent Bartoº Daniela prezentã Dragoº Liviu Iuliu absent Bãdoiu Cornel prezent Dragu George prezent Bãlãeþ Dumitru prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Bãlãºoiu Amalia prezentã Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Bãncescu Ioan prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Bâldea Ioan prezent Dumitriu Carmen prezentã Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent Duþu Constantin absent Bentu Dumitru prezent Duþu Gheorghe prezent Bercãroiu Victor prezent Enescu Nicolae prezent Berceanu Radu Mircea absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Bereczki Endre prezent Eserghep Gelil absent Birtalan çkos absent Fâcã Mihail prezent Bivolaru Ioan prezent Firczak Gheorghe prezent Bleotu Vasile prezent Florea Ana prezentã Boabeº Dumitru prezent Florescu Ion prezent Boagiu Anca Daniela absentã Fotopolos Sotiris prezent Boajã Minicã absent Frunzãverde Sorin prezent Boc Emil prezent Gaspar Acsinte prezent Bogea Angela prezentã Georgescu Florin prezent Boiangiu Cornel absent Georgescu Filip absent Bolcaº Augustin Lucian prezent Gheorghe Valeriu prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Gheorghiof Titu-Nicolae prezent BorbŽy L‡szl— prezent Gheorghiu Adrian prezent Bozgã Ion prezent Gheorghiu Viorel prezent Bran Vasile prezent Gingãraº Georgiu absent Brînzan Ovidiu prezent Giuglea ªtefan prezent Brudaºca Damian prezent Godja Petru prezent Bucur Constantin prezent Grãdinaru Nicolae prezent Bucur Mircea prezent Grigoraº Neculai prezent Buga Florea prezent Gubandru Aurel prezent Burnei Ion prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Haºotti Puiu prezent Buzatu Dumitru prezent Hogea Vlad-Gabriel prezent Buzea Cristian Valeriu prezent Holtea Iancu absent Calcan Valentin Gigel prezent Hrebenciuc Viorel prezent Canacheu Costicã prezent Ianculescu Marian prezent Cazimir ªtefan prezent Ifrim Mircea absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Ignat Miron prezent Cãºunean-Vlad Adrian prezent Iliescu Valentin Adrian absent Cerchez Metin prezent Ionel Adrian prezent Cherescu Pavel prezent Ionescu Anton prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Ionescu Costel Marian prezent Chiriþã Dumitru prezent Ionescu Dan prezent Ciontu Corneliu absent Ionescu Daniel prezent Ciuceanu Radu absent Ionescu Mihaela prezentã Ciupercã Vasile Silvian prezent Ionescu Rãzvan absent Cîrstoiu Ion prezent Ionescu Smaranda prezentã Cladovan Teodor prezent Iordache Florin prezent Cliveti Minodora absentã Iriza Marius prezent Coifan Viorel Gheorghe prezent Iriza Scarlat prezent Cojocaru Nicu prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Crãciun Dorel Petru prezent Jipa Florina Ruxandra prezentã Creþ Nicoarã prezent Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Cristea Marin prezent Kelemen Hunor absent Criºan Emil absent Kerekes K‡roly absent Dan Matei-Agathon absent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Daraban Aurel prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Dinu Gheorghe prezent Kov‡cs Zoltan prezent Lari Iorga Leonida absentã Neamþu Tiberiu-Paul prezent Lazãr Maria prezentã Nechifor Cristian absent Lãpãdat ªtefan prezent Negoiþã Liviu-Gheorghe prezent Lãpuºan Alexandru prezent Nica Dan absent Leonãchescu Nicolae prezent Nicolae Ion prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Nicolaescu Gheorghe-Eugen absent Lepºa Victor Sorin absent Nicolescu Mihai prezent Longhen Ghervazen prezent Nicolicea Eugen prezent Loghin Irina prezentã Niculescu Constantin prezent Luchian Ion absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Magheru Paul prezent Nistor Vasile prezent Maior Lazãr Dorin prezent Niþã Constantin prezent Makkai Grigore prezent Oltean Ioan prezent Man Mircea prezent Olteanu Ionel prezent Manolescu Oana prezentã Oltei Ion prezent Marcu Gheorghe prezent Onisei Ioan absent Mardari Ludovic prezent Palade Doru Dumitru prezent Marin Gheorghe prezent Pambuccian Varujan prezent Marineci Ionel prezent Paºcu Ioan Mircea prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Pataki Iulia prezentã Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Patriciu Dinu absent Mãrãcineanu Adrian prezent Pãduroiu Valentin prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Pãºcuþ ªtefan prezent Mândroviceanu Vasile prezent Pãun Nicolae absent Mera Alexandru-Liviu prezent PŽcsi Ferenc prezent Merce Ilie prezent Pereº Alexandru prezent Meºca Sever absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Miclea Ioan prezent Petruº Octavian Constantin prezent Micula Cãtãlin absent Pleºa Eugen Lucian prezent Mihalachi Vasile prezent Podgoreanu Radu prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Pop Napoleon prezent Mincu Iulian prezent Popa Constanþa prezentã Mircea Costache prezent Popa Cornel prezent Mirciov Petru absent Popa Virgil prezent Miron Vasile prezent Popescu Ioan Dan absent Mitrea Miron Tudor absent Popescu Costel-Eugen prezent Mitrea Manuela absentã Popescu Dorin Grigore absent Mitu Dumitru Octavian prezent Popescu Gheorghe absent Miþaru Anton absent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Mînzînã Ion prezent Popescu Virgil prezent Mocioalcã Ion prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Mocioi Ion prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent Mogoº Ion prezent Posea Petre prezent Mohora Tudor prezent Predicã Vasile prezent Moisescu George Dumitru prezent Pribeanu Gheorghe prezent Moisoiu Adrian prezent Priboi Ristea prezent Moiº Vãsãlie prezent Purceld Octavian-Mircea prezent Moldovan Petre absent Puºcaº Vasile absent Moldovan Carmen Ileana prezentã Puwak Hildegard-Carola absentã Moldoveanu Eugenia prezentã Puzdrea Dumitru absent Moraru Constantin Florentin prezent Radan Mihai prezent Motoc Marian-Adrian prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Muscã Monica Octavia absentã Raicu Romeo-Marius prezent Muºetescu Tiberiu-Ovidiu absent Rasovan Dan Grigore prezent Naidin Petre prezent Rãdoi Ion prezent Nan Nicolae prezent Rãdulescu Grigore Emil prezent Nassar Rodica prezentã Roºculeþ Gheorghe prezent Naum Liana Elena prezentã Rus Emil prezent Nãdejde Vlad-George prezent Rus Ioan prezent Nãstase Adrian absent Ruºanu Dan Radu prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Sadici Octavian prezent Neacºu Ilie prezent Sali Negiat prezent Neagu Ion prezent Sandache Cristian prezent Neagu Victor prezent Sandu Alecu prezent Neamþu Horia-Ion prezent Sandu Ion Florentin absent

## 38

Constantin Niþã

#209296

Sãpunaru Nini prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Sârbu Marian absent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Stimaþi colegi, rog pe cei care aþi rãspuns prezent sã Selagea Constantin prezent vã întoarceþi de unde aþi plecat ca sã putem parcurge Sersea Nicolae prezent lista voturilor finale, pentru cã suntem în cvorum, dupã Severin Adrian absent tabelul care a fost citit, dar mulþi au ieºit pe culoare. Simedru Dan Coriolan prezent Vã propun sã începem cu ultima lege, pe care tocmai Sireþeanu Mihail prezent astãzi am dezbãtut-o pe articole. Sonea Ioan prezent Proiectul de Lege privind Statutul corpului diplomatic ºi Spiridon Nicu prezent consular. Stan Ioan prezent Supun proiectul de lege votului dumneavoastrã cu preStan Ion prezent cizarea cã este vorba de o lege organicã, care se va Stana-Ionescu Ileana prezentã vota conform art.74 alin. (1) din Constituþie. Stanciu Anghel prezent Cine este pentru? Mulþumesc. 270 voturi pentru. Stanciu Zisu prezent Împotrivã? Abþineri? Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Unanimitate. Mulþumesc. Stãniºoarã Mihai prezent Domnule ministru, puteþi fi fericit. Stoian Mircea absent Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Stoica Valeriu absent Ordonanþa Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviStroe Radu prezent ciilor consulare ºi a taxelor percepute pentru prestarea Stuparu Timotei prezent acestora ºi al art. 13 din Legea notarilor publici ºi a actiSuciu Vasile prezent vitãþii notariale nr. 36/1995. De asemenea, lege organicã. Suditu Gheorghe prezent Se va vota conform art. 74 alin. (1) din Constituþie. SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Cine este pentru? Mulþumesc. Szil‡gyi Zsolt prezent Împotrivã? Abþineri? ªnaider Paul prezent 270 voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi. ªtefan Ion prezent Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de ªtefãnescu Codrin absent urgenþã a Guvernului nr. 157/2002 pentru completarea ªtefãnoiu Luca prezent Legii arendãrii nr. 16/1994 ºi Propunerea legislativã penªtirbeþ Cornel prezent tru modificarea Legii arendãrii nr. 16/1994. Tam‡s S‡ndor prezent Lege cu caracter organic. Se va supune votului conTãrâþã Culiþã absent form art. 74 alin. (1) din Constituþie. Târpescu Pavel prezent Cine este pentru? Mulþumesc. Tcaciuc ªtefan prezent Teculescu Constantin absent Voturi împotrivã? Abþineri? 270 voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi. Timiº Ioan prezent Toader Mircea Nicu prezent Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Todoran Pavel prezent Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Convenþiei complementare dintre Ministerul de Interne din România ºi Tokay Gheorghe prezent Tor— Tiberiu prezent Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francezã priTudor Marcu absent vind continuarea finanþãrii lucrãrilor de reparaþii, amenajãri Tudose Mihai prezent ºi dotãri cu mobilier ºi material didactic a localului ªcolii de Aplicaþie a Jandarmeriei Române, semnatã la Tunaru Raj-Alexandru prezent Bucureºti la 9 iulie 2002. Lege cu caracter ordinar. Se Þibulcã Alexandru prezent Þocu Iulian Costel absent va vota conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezentã Împotrivã? Abþineri? Vasilescu Nicolae absent 270 voturi pentru. Unanimitatea celor prezenþi. Vasilescu Lia-Olguþa prezentã Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Vasilescu Valentin prezent Poiana Ilvei, judeþul Bistriþa-Nãsãud, prin reorganizarea Vekov K‡roly-J‡nos prezent comunei Mãgura Ilvei. Lege cu caracter organic. Se va Verbina Dan prezent vota conform art. 74 alin. (1) din Constituþie. Vida Iuliu prezent Cine este pentru? Mulþumesc. Videanu Adriean absent Împotrivã? Abþineri? Viºinescu Marinache prezent Unanimitatea celor 270 de deputaþi. Voicu Mãdãlin prezent Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Voinea Olga Lucheria prezentã Dochia, judeþul Neamþ. Lege cu caracter organic. Se va Voinea Florea prezent vota conform art. 74 alin. (1) din Constituþie. Winkler Iuliu prezent Cine este pentru? Mulþumesc. Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Voturi împotrivã? Abþineri? Zãvoianu Dorel prezent Unanimitatea celor 270 colegi care au rãspuns Zgonea Valeriu ªtefan prezent prezent.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Convenþiei complementare dintre Ministerul de Interne din România ºi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francezã privind continuarea finanþãrii lucrãrilor de reparaþii, amenajãri ºi dotãri cu mobilier ºi material didactic a localului ªcolii de Aplicaþie a Jandarmeriei Române, semnatã la Bucureºti la 9 iulie 2002. Lege cu caracter ordinar. Se va vota conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2002 privind stingerea unor obligaþii de platã ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanþelor organizaþiilor internaþionale acreditate în România, precum ºi ale personalului acestora. Lege cu caracter ordinar. Se va vota conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

270 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea alin. (3) al art. I din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare. Lege cu caracter ordinar. Se va vota conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea participãrii Jandarmeriei Române, ca membru cu drepturi depline, la Asociaþia Forþelor de Poliþie ºi Jandarmerie Europene ºi Mediteraneene cu Statut Militar. Lege cu caracter ordinar. Se va vota conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru plata încãlzirii locuinþei, precum ºi a unor facilitãþi populaþiei pentru plata energiei termice. Lege cu caracter organic. Se va vota conform art. 7 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Doriþi sã explicaþi votul? Poftiþi!

Valer Dorneanu

#217024

Mulþumesc ºi eu. Stimaþi colegi,

Pentru fluidizarea listei, vreau sã vã spun cã am convenit în Comitetul ordinii de zi sã nu votãm propunerile de respingere ºi vã mai propun ca, atunci când existã doritori de a explica votul, sã limitãm durata la un minut. De acord? Da. Mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi, salarizaþi potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000. Lege cu caracter ordinar, se va vota conform art. 74 alin. 2 din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

270 de voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Abþineri?

265 voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind competenþa de jurisdicþie, recunoaºterea ºi executarea în România a hotãrârilor în materie civilã ºi comercialã pronunþate în statele membre ale Uniunii Europene.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor 270 de colegi prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronicã de Garanþii Reale Mobiliare.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

270, unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? 270 voturi pentru. Unanimitate.

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea art. 95 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 534 din 22 iulie 2002.

Lege cu caracter organic. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/25.IV.2003

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind realizarea, dezvoltarea ºi modernizarea reþelei de transport de interes naþional ºi european.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2000 pentru stabilirea ºi sancþionarea unor fapte contravenþionale în operaþiunile de transport feroviar ºi cu metroul.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive, precum ºi persoanelor care au participat la acþiuni de împotrivire cu arme ºi de rãsturnare prin forþã a regimului comunist instaurat în România.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2002 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind promovarea culturii scrise.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri?

265 pentru, 5 împotrivã, nici o abþinere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 269 pentru, unul împotrivã, nici o abþinere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Horodnic de Sus, prin reorganizarea comunei Horodnic, judeþul Suceava.

Lege cu caracter organic. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Ploscuþeni, prin reorganizarea comunei Homocea, judeþul Vrancea.

Lege cu caracter organic. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Popeºti, prin reorganizarea comunei Urecheºti, judeþul Vrancea.

Lege cu caracter organic. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Un vot împotrivã, 269 pentru, nici o abþinere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Pãuleºti, prin reorganizarea comunei Tulnici, judeþul Vrancea.

Lege cu caracter organic. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 268 pentru, douã împotrivã, nici o abþinere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Râca, judeþul Argeº.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Un vot împotrivã, 269 pentru, nici o abþinere. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind obþinerea de probe în strãinãtate în materie civilã sau comercialã, adoptatã la Haga la 18 martie 1970.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind asistenþa judiciarã internaþionalã în materie civilã ºi comercialã.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevãzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ñ 22 decembrie 1989.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 16 voturi împotrivã. Abþineri?

256 voturi pentru, 16 voturi împotrivã, nici o abþinere. Proiectul de Lege privind organizarea pieþei tutunului brut în România.

- Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74

- alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind pregãtirea economiei naþionale ºi a teritoriului pentru apãrare.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaþiilor asumate prin contractele de privatizare a societãþilor comerciale.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/2002 privind unele mãsuri pentru finalizarea construcþiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 ºi neterminate pânã la data de 1 iulie 2002 ºi propunerea legislativã privind unele mãsuri pentru finalizarea ºi darea în folosinþã a construcþiilor neterminate.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cãrþii electronice de identitate.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 56 voturi împotrivã.

Abþineri?

189 voturi pentru, 56 împotrivã, nici o abþinere. Stimate coleg, îmi daþi voie sã vã dau cuvântul, cã nici n-am observat când l-aþi solicitat. Poftiþi.

Valer Dorneanu

#229214

43 de voturi împotrivã, 178 pentru. Abþineri, dacã sunt? Nu. Mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2003 pentru prorogarea termenului prevãzut de art. 1 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale. Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/25.IV.2003

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

O abþinere, 269 voturi pentru, nici un vot contra.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind combaterea pornografiei.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin.(6) ºi (7) ale art.5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

44 voturi contra, 181 pentru ºi douã abþineri.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Negrileºti, prin reorganizarea comunei Bârseºti, judeþul Vrancea.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului General dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiþional, tehnico-ºtiinþific, cultural, sportiv ºi de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea preluãrii de cãtre Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei a drepturilor ºi obligaþiilor, inclusiv a obligaþiilor de platã a cotizaþiei anuale ce decurg din calitatea României de membru al Biroului Internaþional al Expoziþiilor (BIE).

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind cofinanþarea asistenþei financiare nerambursabile acordate României de cãtre Comunitatea Europeanã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectele din domeniul protecþiei mediului înconjurãtor.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru asigurarea fondurilor necesare decontãrii cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD Ñ Mãsura 2.1 Ñ Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii rurale.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002 pentru stabilirea unor mãsuri privind Strategia de dezvoltare socioeconomicã a Bazinului carbonifer al Vãii Jiului.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Valer Dorneanu

#234518

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia.

- Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74

- alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române nr. 21/1991.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 6 al art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România, republicatã.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale pentru Persoanele cu Handicap.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Propunerea legislativã privind declararea municipiu a oraºului Moreni, judeþul Dâmboviþa.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 251 voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 43 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

201 voturi pentru, 43 împotrivã, nici o abþinere. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2003 pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 44 voturi împotrivã. Abþineri? 185 pentru, 44 împotrivã, nici o abþinere. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 44. Abþineri? 202 voturi pentru, 44 împotrivã, nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74. alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 44 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. 202 voturi pentru, 44 împotrivã, nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 178 voturi pentru. Împotrivã? 44 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 179 voturi pentru. Împotrivã? 44 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanþa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? 191 voturi pentru, 43 împotrivã, nici o abþinere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajate.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 34 voturi împotrivã. Abþineri? 175 voturi pentru, 34 împotrivã, nici o abþinere. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/25.IV.2003

Împotrivã? 40 de voturi împotrivã Abþineri?

176 voturi pentru, 40 împotrivã, nici o abþinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2002 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989, precum ºi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 501/2002, ºi propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989.

Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 182 voturi pentru. Împotrivã? 40 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 1 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 40 de voturi împotrivã.

- Abþineri?

181 voturi pentru, 40 împotrivã, nici o abþinere. Proiectul de Lege privind infracþiunile la regimul transportului naval.

- Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74

- alin. (1) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Nu sunt.

- Unanimitatea celor prezenþi, nefiind nici abþineri. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de

- urgenþã a Guvernului nr. 11/2003 pentru modificarea Legii nr. 36/1993 privind finanþarea unor acþiuni de integrare economicã ºi culturalã între România ºi Republica Moldova.

- Lege ordinarã. Se va supune votului conform art. 74

- alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 39 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. 184 pentru, 39 împotrivã, nici o abþinere.

- Ultimul proiect: propunerea legislativã privind Legea

- pomiculturii ºi proiectul Legii pomiculturii.

- Lege organicã. Se va supune votului conform art. 74

- alin. (1) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Împotrivã? Abþineri?

- Unanimitatea celor 270 de colegi care ºi-au înregistrat

- prezenþa.

- Am terminat ºi programul, ºi lista. Celelalte, pe care

- am convenit cu Comitetul ordinii de zi sã le amânãm, vor fi reprogramate la urmãtoarea ºedinþã de vot final.

- Vã mulþumesc ºi vã doresc o dupã-amiazã fructuoasã

- în comisii!

- Ne vom reîntâlni în plen probabil marþi, pentru cã luni

- este Paºtele colegilor noºtri catolici.

Cuprins

Stenograma

Ședința