Stenogramă plen

Stimate domnule pre∫edinte,

Onora˛i membri ai Comisiei constitu˛ionale, Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ vorbesc la cele dou„ puncte cumulate, 47 ∫i 48, pentru c„ sunt str‚ns legate ∫i c‚∫tig„m ∫i timp.

Ideea de la care am plecat este evolu˛ia institu˛iei protec˛iei muncii. Dreptul la protec˛ia muncii a fost consacrat de art. 18 alin. (2) al Constitu˛iei din 1965. Œn plus, Codul muncii din 1973 consacra capitolul VI protec˛iei muncii ∫i asigur„rilor sociale ∫i prevedea Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 mod expres, la art. 139 alin. (1), c„ — citez: îM„surile de protec˛ie a muncii se stabilesc prin norme de tehnic„ a securit„˛ii ∫i de igien„ a muncii, pe locuri de munc„, ma∫ini, utilaje, aparate, instala˛ii, echipamente ∫i procese tehnologice.“

Toate aceste lucruri erau concretizate ∫i dezvoltate Óntr-o lege special„, Legea nr. 5/1965, potrivit c„reia protec˛ia muncii era o problem„ de stat. Œntre timp, lucrurile au evoluat, at‚t pe plan interna˛ional, c‚t ∫i Ón plan intern.

Œn plan interna˛ional am s„ dau doar dou„ exemple. Primul: Directiva Uniunii Europene nr. 391/1989 privind introducerea de m„suri pentru Ómbun„t„˛irea rezultatelor Ón domeniul securit„˛ii ∫i s„n„t„˛ii lucr„torilor; al doilea exemplu: Proiectul de Constitu˛ie al Uniunii Europene, care, Ón titlul IV — îSolidaritatea“, art. II 31, intitulat îCondi˛ii de munc„ juste ∫i corecte“, alin. 1, men˛ioneaz„ expres, citez: îFiecare muncitor are dreptul la condi˛ii de munc„ ce respect„ s„n„tatea, securitatea ∫i demnitatea.“

A∫adar, Ón ambele exemple este vorba de un nou concept, ∫i anume s„n„tatea ∫i securitatea Ón munc„.

Œn plan intern, men˛ionez c„ un prim pas l-a f„cut Constitu˛ia din 1991, respectiv art. 38, care, Ón denumirea sa marginal„, cuprinde sintagma îprotec˛ia social„ a muncii“, dar care, inevitabil, s-a aflat sub influen˛a doctrinei din acea perioad„ ∫i care constituie, cred, un mixt Óntre dou„ concepte — cel de protec˛ie a muncii ∫i cel de protec˛ie social„.

Pasul urm„tor l-a f„cut o lege special„, respectiv Legea nr. 90/1996 privind protec˛ia muncii.

Ultimul pas Ón materie Ól reprezint„ noul Cod al muncii, din martie 2003, care se aliniaz„ legisla˛iei europene, astfel Ónc‚t titlul IV se intituleaz„ chiar a∫a — îS„n„tatea ∫i securitatea Ón munc„“.

Iat„ de ce, stima˛i colegi, v„ propun Ónlocuirea sintagmei îsecuritatea ∫i igiena muncii“ cu sintagma îs„n„tatea ∫i securitatea salaria˛ilor“, ca o recunoa∫tere a muta˛iilor intervenite, dar ∫i ca o recunoa∫tere a unor valori ce trebuie ocrotite chiar de legea fundamental„ a ˛„rii. Este vorba de s„n„tatea ∫i securitatea salaria˛ilor.

Revin la cele dou„ concepte, cel de protec˛ie a muncii ∫i cel de protec˛ie social„. Conceptul de protec˛ie a muncii cuprindea, Ón epoc„, Ón principal: normele de tehnic„ a securit„˛ii muncii ∫i de igien„ a muncii; normele speciale de protec˛ie a muncii tinerilor ∫i femeilor; normele legale privind timpul de munc„ ∫i timpul de odihn„.

Dac„ suprapunem aceste elemente, considerate ca definitorii pentru protec˛ia muncii, cu m„surile enumerate Ón alin. (2) al art. 38 din Constitu˛ie, constat„m c„, Ón linii generale, ele sunt cam acelea∫i ∫i c„, Ón definitiv, aceasta a fost chiar inten˛ia Constituantei din 1991.

Cu toate acestea Óns„, tiparul este spart chiar Ón redactarea din 1991 a acestui alineat, prin introducerea, Óntre valorile enumerate, Óntre m„surile enumerate, a celei privind instituirea unui salariu minim pe economie. Aceasta este o m„sur„ tipic„ de protec˛ie social„, de aceast„ dat„, ∫i care Ómpreun„ cu sintagma din finalul — alineatului respectiv — îprecum ∫i alte situa˛ii specifice“

deschide calea spre ceea ce, de acum, numim îm„suri de protec˛ie social„ a salaria˛ilor“.

Chiar Comisia constitu˛ional„, Ón argumentarea prin care respinge amendamentul pe care-l discut„m, enumer„ asemenea m„suri posibile de protec˛ie social„ a salaria˛ilor, respectiv: transportul la ∫i de la locul de munc„, tichetele de mas„. A∫ putea ad„uga — ∫i am ad„ugat, chiar — formarea profesional„, dar pot fi ad„ugate multe dintre m„surile cuprinse Ón noul Cod al muncii sau altele ce pot fi imaginate, Ón func˛ie de necesit„˛i ∫i resurse.

Œntr-o alt„ opinie, la care m„ raliez, chiar m„surile privind protec˛ia special„ a femeilor ∫i tinerilor, repausul s„pt„m‚nal, concediul de odihn„ pl„tit sau prestarea muncii Ón condi˛ii grele, v„t„m„toare sau periculoase reprezint„ m„suri specifice de protec˛ie social„ a salaria˛ilor.

Iat„ de ce conceptul care prinde tot mai mult contur este cel viz‚nd protec˛ia social„ a salaria˛ilor, ∫i nu cel Óngust, restr‚ns ca sfer„, pe care-l reprezint„ protec˛ia muncii.

Aceasta este ∫i ra˛iunea pentru care am propus Ónlocuirea tezei 1 a alin. (2) al art. 38 din Constitu˛ie, cu urm„toarea tez„: îSalaria˛ii au dreptul la m„suri de protec˛ie social„.“

Am ˛inunt cont de sugestia Comisiei constitu˛ionale, elimin‚nd sintagma îÓn procesul de munc„”.

Aceasta este schimbarea de accent pe care o propun ∫i care mi se pare c„ r„spunde cerin˛elor de azi ∫i de m‚ine ale realit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i europene ∫i care Ónglobeaz„ deci, Ón conceptul de protec˛ie social„ a salaria˛ilor, ∫i subsistemul s„n„t„˛ii ∫i securit„˛ii Ón munc„ sau protec˛ia muncii, cum era denumit„ p‚n„ nu demult.

Celelalte modific„ri sunt mai mult o reflectare a evolu˛iei legisla˛iei muncii din 1991 Óncoace, fie c„ este vorba de salariul minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„, fie c„ este vorba de prestarea muncii Ón condi˛ii grele, v„t„m„toare sau periculoase — vezi Codul muncii, art. 142.

O ultim„ chestiune. Dup„ cum observa˛i, toate m„surile de protec˛ie social„ enumerate aici vizeaz„ exclusiv salaria˛ii. Iat„ de ce, chiar formarea profesional„, propus„ Ón finalul m„surilor de protec˛ie social„, este o m„sur„ specific„ salaria˛ilor. A se vedea, Ón acest sens, art. 188 alin. (1) din Codul muncii.

De aceea, cred, formarea profesional„ se autonomizeaz„ fa˛„ de dreptul la Ónv„˛„tur„ prev„zut de art. 38 alin. (1) din Constitu˛ie, drept ce vizeaz„ to˛i cet„˛enii, Ón general, aici fiind vorba, _expresis verbis_ , de formarea profesional„ a salaria˛ilor, ca m„sur„ de protec˛ie social„.

Suntem Ón epoca globaliz„rii. Am intrat Ón societatea cunoa∫terii. Formarea profesional„, perfec˛ionarea continu„ nu sunt vorbe goale, ci necesit„˛i de supravie˛uire ca individ, ca na˛iune, ca stat, dac„ vre˛i.

Œn finalul interven˛iei mele, vreau s„ v„ reamintesc c„ art. 43, de aceast„ dat„, din Constitu˛ie, Ón noua sa redactare, pe care a˛i votat-o, cuprinde referiri exprese la protec˛ia social„ a cet„˛enilor Rom‚niei. Acesta este un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 punct de vedere pe care am Óncercat s„-l argumentez cu mijloacele pe care le-am avut la Óndem‚n„, Ól supun judec„˛ii dumneavoastr„, stima˛i colegi, ca ∫i distin∫ilor membri ai Comisiei constitu˛ionale, mul˛umindu-v„ pentru aten˛ie.

Deci ceea ce propun este urm„torul lucru. La denumirea marginal„ a art. 38, urm„torul text: îDreptul la munc„. Protec˛ia social„ a salaria˛ilor.“

™i aici am ˛inut cont de sugestia Comisiei constitu˛ionale, care, pe bun„ dreptate, a sugerat c„ suntem la titlul II, capitolul II — îDrepturi“ —, ∫i dreptul la munc„ trebuie s„ apar„ ca atare.

Deci: îDreptul la munc„. Protec˛ia social„ a salaria˛ilor“, ca acest nou concept pe care vi l-am propus.

Œn ceea ce prive∫te cuprinsul alin. (2) al art. 38, v„ propun urm„torul text: îSalaria˛ii au dreptul la m„suri de protec˛ie social„. Ele privesc s„n„tatea ∫i securitatea salaria˛ilor, regimul de munc„ al femeilor ∫i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„, repausul s„pt„m‚nal, concediul de odihn„ pl„tit, prestarea muncii Ón condi˛ii grele, v„t„m„toare sau periculoase, formarea profesional„, precum ∫i alte situa˛ii specifice.“

## **Domnul Mihai Constantinescu —** _consilier la_

_Administra˛ia preziden˛ial„_ **:**

Formarea profesional„ a salaria˛ilor.

A salaria˛ilor. Fiind vorba... Chiar textul se deschide cu îsalaria˛ii au dreptul...“ Deci nu ∫tiu dac„ e nevoie de repetare. Deci, îformarea profesional„, precum ∫i alte situa˛ii specifice“, aceast„ sintagm„ — îprecum ∫i alte situa˛ii specifice“ — fiind o chestiune extraordinar de fericit„ aici, pentru c„ las„ loc, a∫a cum spuneam, multor alte m„suri de protec˛ie social„ a salaria˛ilor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i pentru sprijin.

Stima˛i colegi, suntem la art. 38 din Constitu˛ie, nr. crt. 47. Deci este vorba despre denumirea articolului. Fa˛„ de formula prezentat„ de c„tre Camera Deputa˛ilor — îMunca ∫i protec˛ia social„ a muncii“, ni se propune amendament — îDreptul la munc„. Protec˛ia social„ a salaria˛ilor.“

V„ rog, dac„ sunt comentarii, interven˛ii pe aceast„ tem„?

Dac„ nu, domnul pre∫edinte Dorneanu, v„ rog.

## **Domnul Valer Dorneanu —** _Pre∫edintele Camerei_

_Deputa˛ilor, pre∫edintele Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitu˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Fa˛„ de amendamentul pe care distinsul senator DanMircea Popescu l-a prezentat comisiei, acum a intervenit

cu nuan˛„ri chiar de substan˛„. Unele dintre ele sunt justificate ∫i, de la bun Ónceput, consult‚ndu-m„ cu o parte din membrii comisiei, v„ spunem c„ suntem de acord. Sim˛im Óns„ nevoia, pentru o corelare deplin„ ∫i cu celelalte texte, s„ avem o discu˛ie cu ini˛iatorul ∫i v-a∫ ruga s„ am‚na˛i votarea acestui amendament p‚n„ c‚nd comisia va analiza posibilitatea de a realiza cel mai bun text. Inclusiv asupra denumirii marginale, care evoc„, totu∫i, alte situa˛ii...

V„ referi˛i ∫i la nr. crt. 47 ∫i la 48, da?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. Sunt legate. L-am ruga pe ini˛iator s„ Ón˛eleag„ acest lucru ∫i s„ lucreze cu noi textul final.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu**

**:**

De acord.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci, stima˛i colegi, s-a solicitat de c„tre pre∫edintele Comisiei constitu˛ionale s„ fie reanalizate Ón comisie, Ómpreun„ cu ini˛iatorul, at‚t denumirea acestui articol, c‚t ∫i formularea ulterioar„ de la alin. (2).

Domnule pre∫edinte,

La acest punct, respectiv alin. (5) al art. 38, mi-am Ónsu∫it ceea ce spune Comisia constitu˛ional„, pe bun„ dreptate. A∫ supune aten˛iei, totu∫i, o mic„ corectur„, de ad„ugat la textul existent al alin. (5), la final, sintagma îÓn condi˛iile legii“.

Deci s„ r„m‚n„ textul actual, din alin. (5) al Constitu˛iei, care spune c„ îdreptul la negocieri colective Ón materie de munc„ ∫i caracterul obligatoriu al conven˛iilor colective sunt garantate“, dar s„ ad„ug„m sintagma îÓn condi˛iile legii“, pentru c„ nu po˛i garanta, a∫a Ón v‚nt, ci îÓn condi˛iile legii“.

Dac„ comisia ar fi de acord?... ™i... invit„m colegii...deci, de ad„ugat sintagma îÓn condi˛iile legii“.

Œn˛eleg c„ ∫i comisia este de acord. Dac„ mai sunt interven˛ii? Domnul senator Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, onorat Senat,

Aceast„ precizare, dac„ o accept„m, dilueaz„ textul constitu˛ional.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 Una este ca un drept, o anumit„ situa˛ie s„ fie garantat„ prin textul Constitu˛iei, ∫i alta este ca, Ón Constitu˛ie, s„ includem un text de trimitere, deci consacr„m principiul garant„rii, dar trimitem la lege, ceea ce Ónseamn„ c„ noi vom Ón˛elege c„ modalitatea de garantare a dreptului la negociere va fi Ón sarcina legiuitorului ordinar, care are o coloratur„ ast„zi, alta m‚ine, poim‚ine etc.

Nu Ónt‚mpl„tor, Ón anumite locuri, c‚nd vorbim de drepturi, am spus c„ le garanteaz„ Constitu˛ia. Autonomia universitar„ este garantat„. Nu am Ón˛eles. O garant„m prin lege pentru c„ cine ∫tie ce ar fi ie∫it. ™i aici la fel. Dreptul la negocieri colective. Ce ar putea s„ spun„ o lege? Deci dreptul de a fi aceast„ negociere Ón materie de munc„.

™i apoi, dac„ s-a ajuns la o conven˛ie, nu trebuie s„ spun„ Constitu˛ia c„ acea conven˛ie este obligatorie? O lu„m iar de la cap„t? Uita˛i-v„ ce s-ar Ónt‚mpla? Noi negociem la Guvern, deci noi care suntem la guvernare, cu tot felul de sindicate ∫i b„tem palma. Am Óncheiat o conven˛ie.

Dac„ textul constitu˛ional spune îaceast„ conven˛ie este garantat„, dar Ón condi˛iile legii“, cei cu care negociem ar putea s„ spun„ îda, dar legea asta ne deranjeaz„“, îhaide˛i s„ modific„m ∫i legea“ ∫i tot a∫a...

V„ mul˛umesc.

Œn primul r‚nd, doresc s„ v„ spun c„ colegul nostru care a f„cut aceast„ propunere ∫i-a retras propunerea.

Da, domnule pre∫edinte, o retrag.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Œn aceste condi˛ii, mergem mai departe. Deci se retrage amendamentul.

Dac„ dori˛i totu∫i...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Drepturile constitu˛ionale nu pot fi condi˛ionalit„˛i...

Mul˛umesc.

La punctul 2 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, mai este un amendament.

Dac„ se intervine asupra lui? Nu.

V„ mul˛umesc foarte mult.

La num„rul 41 din Constitu˛ie, un amendament.

Dac„ se intervine asupra lui?

Nu se intervine.

La nr. crt. 52, punctul 22 din Legea de revizuire a Constitu˛iei. Nu se mai sus˛ine.

Nr. crt. 53, punctul 22 din Legea de revizuire a Constitu˛iei. Dac„ se mai intervine?

Domnul senator Eugen Constantinescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ face ∫i o corectare a amendamentului propus, Ón sensul ca acesta s„ sune: îProprietatea privat„ este garantat„ indiferent de titular“ punct, ∫i, Ón continuare, textul curge.

Cred c„ este aceea∫i discu˛ie cu cea anterioar„, este garantat„ ∫i at‚t, dar, m„ rog.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii. Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere.

P„streaz„ punctul de vedere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Argumenta˛ia nu cred c„ mai trebuie dat„, pentru c„ a˛i auzit-o anterior. Este garantat„, nu trebuie s„ spun îtitular“. Garantat„ pentru toat„ lumea.

Deci

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, a˛i s„rit la punctul 47.

Domnule pre∫edinte, repet, ne-am oprit la 44, 45, am s„rit peste 46, pentru c„ am avut amendament admis ∫i nu-∫i mai are logica...

A renun˛at la el domnul Acatrinei...

## S-a renun˛at...

La nr. crt. 54, punctul 22 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, dac„ se mai men˛ine amendamentul? Œn˛eleg c„ nu.

La nr. crt. 55, punctul 22 din Legea de revizuire a Constitu˛iei.

V„ rog, domnul senator Petre Roman, ave˛i cuv‚ntul!

Textul existent Ón Legea de revizuire a Constitu˛iei este... m„ rog... satisface ∫i ideea pe care am formulat-o Ón amendament. Numai c„ textul nu vorbe∫te de îna˛ionalizare“, ci de îtrecerea silit„ Ón proprietate public„“, or eu am Ónt‚lnit, peste tot, inclusiv Ón literatur„ european„, occidental„, termenul de îna˛ionalizare“. Sincer s„ fiu, nu ∫tiu care este mai potrivit. Toat„ lumea ∫tie ce Ónseamn„ na˛ionalizare Ón Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 îTrecerea silit„ Ón proprietate public„“, mi se pare a fi... Ón primul r‚nd, e mult mai stufoas„ ∫i, Ón al doilea r‚nd, mi se pare c„ ar fi mai pu˛in, s„ zicem, contondent„, dec‚t termenul de îna˛ionalizare“ pe care toat„ lumea l-a cunoscut.

Eu nu insist pe aceast„ chestiune, dar, parc„, ar fi de Ón˛eles, dac„ nu cumva termenul îna˛ionalizare“ nu este mai potrivit ∫i mai pe Ón˛eles, iar Ón text nu mai figureaz„ apartenen˛a social„, ci ∫i de alt„ natur„.

Or, acea na˛ionalizare, pe care noi am cunoscut-o, agresiv„ a fost, Ón primul r‚nd, nu pe criterii etnice sau religioase, a fost ∫i pe criterii religioase, nu-i vorb„, ci, Ón primul r‚nd, pe criteriul social.

A∫a c„, a∫ prefera s„ apar„ totu∫i explicit termenul îsocial“. Fiindc„ aceea a fost cea care ne-a creat nou„... ∫i pentru aceea, ast„zi, suntem obliga˛i s„ introducem un asemenea text.

Deci ar fi dou„ lucruri:

Œnt‚i, termenul îna˛ionalizare“, dac„ nu-i mai potrivit ∫i, apoi, introducerea, neap„rat, a apartenen˛ei sociale.

Da, v„ mul˛umesc foarte mult.

Deci domnul senator Petre Roman solicit„ colegilor juri∫ti ca s„ ne dea explica˛ii, ca s„ ne conving„ de utilitatea textului ini˛ial.

V„ rog, dac„ dori˛i interven˛ii ∫i chiar v„ rog, colegii juri∫ti, ca s„ ne l„muri˛i.

Domnul senator Iorgovan.

## Domnule pre∫edinte,

Nu pentru c„ suntem colegi Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i pentru c„ am spus public c„ domnul Petre Roman face parte dintre parlamentarii Rom‚niei care, neav‚nd forma˛ie juridic„, academic„, are un sim˛ juridic foarte accentuat, eu cred c„ este o idee interesant„ ∫i putem s„ construim pe aceast„ idee. E corect ce s-a spus. Rom‚nul are o spaim„ de îna˛ionalizare“. Conceptul „sta este prezent Ón istoria noastr„ ∫i trebuie s„ l„murim expres ce este cu el.

Sigur c„ eu propun s„ vin„ la comisie, s„ mai medit„m un pic pe urm„toarea idee. A∫ zice s„ Óncepem cu îna˛ionalizarea“, dup„ aceea s„ revenim la textul nostru, îprecum ∫i alte forme de trecere silit„ Ón proprietatea public„ a unor bunuri“, deci tocmai ca s„ punct„m ideea de na˛ionalizare, ∫i mai departe trebuie s„ vedem care dintre elementele pe care le are textul trecut prin Camera Deputa˛ilor ∫i ideea de îsocial“ de la domnul Petre Roman urmeaz„ s„ fie re˛inute Óntr-o construc˛ie logic„, pentru c„ aici trebuie s„ g‚ndim un pic, dac„ nu cumva un termen Ól presupune pe cel„lalt.

Deci propunerea mea ar fi s„ vin„ textul la comisie ∫i s„ venim cu toate textele restante, probabil, m‚ine, am Ón˛eles.

Domnul senator Filipa∫.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De acord cu ceea ce a spus colegul Iorgovan ∫i sunt Óntru totul de acord cu amendamentul propus de domnul senator Petre Roman.

Vreau Óns„ s„ v„ mai atrag aten˛ia asupra unui lucru. Nu numai trecerea silit„ Ón proprietate public„ a unor bunuri pe baza apartenen˛ei etnice trebuie exclus„ prin Constitu˛ie, ci orice fel de trecere, dac„ se face pe criteriul apartenen˛ei sociale. Trecerea silit„ este o faz„ care apare, dup„ cum ∫ti˛i, dup„ ce hot„r‚rea judec„toreasc„ a r„mas definitiv„, ∫i ea poate s„ existe sau nu.

Dac„ noi l„s„m aici, Ón lege, numai trecerea silit„, interzis„ de Constitu˛ie, Ónseamn„ c„ trecerea nesilit„ care se face prin simplul efect al unei hot„r‚ri judec„tore∫ti r„mas„ definitive, dar pe criteriul apartenen˛ei sociale, este legal„, ceea ce fire∫te c„ nu este admisibil„.

Deci orice fel de trecere, ∫i silit„, ∫i nesilit„, pe baza unor hot„r‚ri judec„tore∫ti r„mase definitive, dar care se dau pe baza criteriului apartenen˛ei sociale, trebuie Ómpiedicat„ de Constitu˛ie ca s„ se produc„.

V„ mul˛umesc.

Da, stima˛i colegi, v„ rog, dac„ sunt interven˛ii? M„ rog, nu vreau s„ m„ bag Ón disputa asta, dar o hot„r‚re judec„toreasc„ e valabil„ Ón orice situa˛ie.

Cum s„ spun? Dac„ e o hot„r‚re ∫i un caz de excep˛ie... ∫i o hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„... nu se aplic„ Ón cazul „sta...

Domnule pre∫edinte, s„ nu v„ sup„ra˛i...

Nu m„ pricep....

## V„ rog s„-mi permite˛i...

Uita˛i ce se Ónt‚mpl„. R„m‚ne o hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„ ∫i ea Ó∫i produce efectele juridice, ale ei, indiferent dac„ apare sau nu o executare silit„. Executarea silit„ apare atunci c‚nd efectele juridice sunt Ómpiedicate de ceva. O parte care a pierdut procesul nu se supune hot„r‚rii ∫i atunci apare executarea silit„.

Deci executarea silit„, a∫ spune, este o excep˛ie. Nu este regula. Regula, Óntr-un stat civilizat ∫i democrat, este producerea efectelor juridice ale hot„r‚rii judec„tore∫ti, f„r„ executarea silit„. Or, dac„ noi ne referim aici numai la excep˛ie, sc„p„m din vedere regula, or regula este c„ o hot„r‚re judec„toreasc„ dat„ pe criteriul acesta al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 apartenen˛ei sociale, indiferent dac„ se execut„ silit sau nu, nu este recunoscut„ de Constitu˛ie.

E limpede.

Da, mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte, Valer Dorneanu.

Stima˛i colegi,

O s„ Óncep cu ultima, s„-i zic, inciden˛„. Trecerea Ón Constitu˛ie a unei preciz„ri c„ o hot„r‚re judec„toreasc„ nu este valabil„ dec‚t Ón ni∫te condi˛ii este un lucru, cred eu, care nu poate fi luat, nici m„car, Ón discu˛ie.

Instan˛ele nu judec„ dec‚t potrivit legii ∫i nu poate nici m„car Constitu˛ia s„ spun„ instan˛elor ce judec„ ∫i ce nu judec„.

Œn ceea ce prive∫te celelalte chestiuni, introducerea componen˛ei sociale ca interdic˛ie pentru trecerea silit„ Ón proprietatea statului este de luat Ón seam„, de∫i nu componenta social„ a fost criteriul p‚n„ acum ∫i Ón timpul acela, ci componenta politic„.

...social„... politic„...

Bun. Eu zic c„ asta trebuie s„ o mai discut„m...

...chiaburii...burghezii...

Domnule pre∫edinte, cum se vorbe∫te Ón Senat? To˛i deodat„ sau fiecare pe r‚nd?

Domnul consilier cunoa∫te regulile, dar m„ rog...

Nu, dar vreau s„ Ónv„˛ ∫i eu regulamentul ∫i practica Senatului...

Da, v„ rog.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu sunt de acord s„ lu„m Ón discu˛ie Ón comisie ∫i acest lucru, precum ∫i problema na˛ionaliz„rii, dar vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, care a˛i evocat problema na˛ionaliz„rii, noi am exclus-o, _ab initio_ , din orice formul„ constitu˛ional„, iar formula general„ îde trecere silit„ Ón proprietatea statului“ le cuprinde pe toate.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

S„ nu spun„ cineva m‚ine c„ îna˛ionalizarea“ nu este...

Domnul senator Iorgovan, grijuliu de efectele unei notoriet„˛i, cum este îna˛ionalizarea“, a sugerat o chestiune care poate fi bun„.

Prin na˛ionalizare sau prin orice form„ de trecere silit„, ca s„ avem garan˛ia, dar, haide˛i, s„ nu facem acest text pe loc ∫i, a∫a cum s-a propus, s„-l construim Ón lini∫te Ón comisie.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ propunem, cu alte cuvinte, stima˛i colegi, s„ retrimitem la comisie pentru a face un text corect.

De acord?

V„ rog s„ vota˛i retrimiterea.

Cine este pentru?

S-a acceptat cu 97 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

La nr. crt. 36, art. 41 din Constitu˛ie, dac„ se mai men˛ine amendamentul?

Da.

Are cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu.

Este vorba de art. 41 care sun„ a∫a: îAverea dob‚ndit„ licit nu poate fi confiscat„, caracterul licit al dob‚ndirii se prezum„.“

Mi s-a p„rut redundant îcaracterul licit al dob‚ndirii se prezum„“ pentru c„, oricum, exist„ prezum˛ia de nevinov„˛ie.

De aceea, am propus s„ se elimine precizarea îcaracterul licit al dob‚ndirii se prezum„“.

Am aici explica˛iile comisiei, motivarea, dar a∫ vrea s„ aud p„rerea sau s„ v„d votul colegilor mei Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„.

Putem sau nu s„ p„str„m îcaracterul licit al dob‚ndirii se prezum„“ ?

Suntem Óntr-o etap„ Ón care vorbim foarte mult despre averile dob‚ndite ilicit ∫i dac„ nu cumva aceast„ ad„ugire îcaracterul licit al dob‚ndirii se prezum„“ nu devine o fr‚n„ Ón calea unei ac˛iuni corecte Ón justi˛ie.

Deci am propus eliminarea îcaracterul licit al dob‚ndirii se prezum„“.

V„ rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!

Propunerea aceasta r„stoarn„ prezum˛ia de nevinov„˛ie. Adic„ fiecare cet„˛ean este dator s„ justifice caracterul licit al averii Ónainte de a fi pus„ Ón discu˛ie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 Ónc‚t cred c„ este bine s„ fie prezumat acest caracter licit al dob‚ndirii averii ∫i al oric„rei situa˛ii a oric„rui cet„˛ean.

Este r„sturnarea principiului prezum˛iei de licit, Ón cazul nostru.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Liviu-Doru Bindea.

Mul˛umesc domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea s„ fac o precizare cu privire la argumentul care a fost adus aici la acest amendament, argument care const„ Ón prezum˛ia de nevinov„˛ie. Aceast„ prezum˛ie opereaz„ Ón dreptul penal.

Aceast„ prevedere nu se refer„ la aspecte penale.

Nu a˛i Ón˛eles ce a vrut s„ spun„ domnul Mircea Ionescu-Quintus. Nu cu argumentul acesta a venit.

Domnule pre∫edinte,

Prima argumenta˛ie a fost a prezum˛iei de nevinov„˛ie ∫i c„ prin aceasta s-ar Ónfr‚nge prezum˛ia de nevinov„˛ie. Repet, Ón sensul Ón care se dore∫te introducerea acestei expresii îcaracter licit“ este corect, pentru c„ trebuie s„ se fac„ diferen˛iere Óntre averea dob‚ndit„ licit ∫i cea dob‚ndit„ ilicit.

Repet, argumentul prezum˛iei de vinov„˛ie nu poate opera Ón acest caz.

Domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat.

Trebuie s„ spun, ∫i Ón acest caz, c„ fr„m‚ntarea colegului nostru, distinsul c„rturar Mihai Ungheanu, nu este f„r„ substan˛„.

De altfel, ∫i v-a∫ ruga respectuos s„ observa˛i ce urmeaz„, 57, ∫i explica˛ia de la 57. Noi, Ón comisie, am c„utat o solu˛ie, este o explica˛ie de ordin istoric. Œn 1990, c‚nd ne-am apucat de Constitu˛ie, am avut anumite realit„˛i legislative.

Era o tic„loas„ lege, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, care Ól obliga, prin celebra Lege referitoare la controlul averilor, care Ól obliga pe rom‚n mereu s„ justifice.

Deci statul acela Ól ˛inea Ón genunchi ∫i Ól prezuma t‚lhar, îe∫ti t‚lhar, demonstreaz„ c„ nu e∫ti t‚lhar“.

Œn asemenea condi˛ii, nu s-a putut, nu c„ am fost noi, cei care suntem aici, indiferent cine ar fi fost Ón acea comisie, era o stare de spirit Ón Tara Rom‚neasc„ ∫i am redactat acest text ca s„ punem o gard„. Pun‚nd aceast„ gard„, Óns„, la ac˛iunea statului ∫i o garan˛ie

constitu˛ional„ pentru cet„˛eanul rom‚n ∫i introduc‚nd Ón Constitu˛ie zona pietrificat„, adic„ limitele revizuirii, la 148, spunem c„ drepturile, deci Constitu˛ia nu poate fi revizuit„ sub aspectul drepturilor, mai ad„ug„m drepturi, dar nu lu„m din cele care existau din 1991, ca ∫i garan˛iile drepturilor, ne-am v„zut Ón situa˛ia, dup„ ce am editat Ón comisie, s„ fim pu∫i la punct, ∫i am redactat un text, de c„tre Curtea Constitu˛ional„.

Noi am redactat ∫i am spus ca prezum˛ia aceasta, îa dob‚ndirii licite“, totu∫i s„ fie text de Constitu˛ie, nu opereaz„ atunci c‚nd este vorba de valorificarea de venituri rezultate din infrac˛iuni etc...

Atunci Curtea Constitu˛ional„ a spus: îPardon, este o Ónc„lcare a garan˛iei pe care Adunarea Constituant„ a dat-o cet„˛enilor Rom‚niei“, ∫i a trebuit s„ ne repliem. Deci teza, domnule Ungheanu, p‚n„ la urm„, duce tot la aceast„ chestiune.

Avem de ales dac„ este s„ ne exprim„m Ón alternative, Óntre dou„ rele. Care este r„ul cel mai mic? R„ul de a prezuma toate averile ca fiind dob‚ndite Ón mod licit sau r„ul de a scoate aceast„ prezum˛ie.

R„ul este mai mare de a scoate aceast„ prezum˛ie. V„ mul˛umesc respectuos.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Eu cred c„ ne-am l„murit, dar dac„ totu∫i mai dori˛i s„ interveni˛i?

Au vorbit Ón numele comisiei domnul Mircea IonescuQuintus ∫i domnul Antonie Iorgovan ∫i au prezentat argumentele.

Argumentele au fost dezvoltate pe larg. P„str„m doar punctul de vedere al comisiei.

Deci p„str„m textul f„cut de Comisia constitu˛ional„. Mai sunt interven˛ii?

Nu.

Supun la vot.

Supun la vot amendamentul domnului Mihai Ungheanu, cu eliminarea îcaracterul licit ar dob‚ndirii se prezum„“.

Amendamentul, da?

Supun la vot amendamentul domnului Mihai Ungheanu, cu eliminarea îcaracterul licit ar dob‚ndirii se prezum„“.

A˛i ascultat argumentele. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere, respectiv respingerea acestui amendament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 Vot‚nd înu“ Ónseamn„ c„ nu sunte˛i de acord cu eliminarea, deci cu p„strarea textului comisiei, vot‚nd îda“, sunte˛i pentru.

V„ rog, s„ vota˛i.

Nu a Óntrunit acest amendament dec‚t 36 de voturi, 73 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri. Deci a c„zut.

List„!

La nr. crt. 57, art. 41 din Constitu˛ie, domnul senator Ionel Alexandru dore∫te sus˛inerea amendamentului. V„ rog.

List„!

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Nu-l mai sus˛ineam dac„ trecea amendamentul anterior.

Deci este vorba de noul alineat...

List„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Numai o secund„, care este problema?

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Am cerut o list„.

Dar de trei ori am cerut ∫i nu m-a luat Ón seam„.

Domnule secretar, nu este Ón ordine, v„ rog.

Nu este bine.

O s„ punem Ón discu˛ia Biroului permanent. V„ rog, o list„ pentru domnul senator Badea. Ave˛i cuv‚ntul, domnul senator!

Alineatul nou se refer„ la prezum˛ia prev„zut„ la alin. (7), înu este aplicat„ pentru bunurile dob‚ndite din infrac˛iuni ori ca urmare a valorific„rii veniturilor realizate din infrac˛iuni.“

Exact ce spunea domnul senator Antonie Iorgovan. Deci eu Ómi sus˛in amendamentul ∫i noi nu suntem de acord cu situa˛ia ca unii care dup„ ce au furat s„ ajungem s„ le garant„m, prin Constitu˛ie, toate aceste ho˛ii.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Avram Filipa∫, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte ∫i Stima˛i colegi,

Amendamentul care ni se propune este corect, sigur cu mici retu∫uri, dar care nu atac„ substan˛a lucrurilor.

Œn realitate, Óns„, ceea ce propune domnul senator este prev„zut deja Ón Constitu˛ie ∫i este prev„zut Óntr-un mod, a∫ spune, mult mai acoperitor pentru interesele care Ól privesc pe legiuitor ∫i pe noi to˛i, cu el o dat„.

Auzi˛i cum sun„, v„ rog, alin. (8) din Constitu˛ie: îBunurile destinate, folosite sau rezultate din infrac˛iuni ori contraven˛ii pot fi confiscate numai Ón condi˛iile legii“, ceea ce este foarte bine.

Deci propunerea este ca s„ r„m‚n„ textul a∫a cum este Ón vigoare.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Petre Roman, dup„ care domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

M„car pentru stenograma ∫edin˛ei noastre, s„ nu rezulte faptul c„ un asemenea amendament ∫i discu˛ia noastr„ conduc la idea c„ averile dob‚ndite din decembrie 1989 Óncoace noi le consider„m de acum licite. Semnalul acesta ar fi extrem de p„gubitor ∫i nu ni l-ar ierta absolut nimeni.

Adic„ s„ Ón˛elegem foarte bine c„ argumentele aduse de colegul Antonie Iorgovan sunt de natur„ s„ ne conduc„ la aceast„ solu˛ie, argumentele au fost destul de clare, dar ele ˛in de o demonstra˛ie mult mai fin„ Ón timp ce impresia general„ poate fi alta.

îDomnule, ∫ti˛i ce, a˛i dob‚ndit averi p‚n„ acum, bravo, asta e, ale voastre sunt.“ Asta nu e Ón regul„ ∫i voiam s„ o subliniez cu toat„ precizia, de∫i Ómi dau seama c„ argumentele care s-au adus pentru solu˛ia propus„ sunt un obstacol Ón utilizarea unei alte formule, de altminteri, domnul senator Avram Filipa∫ a precizat c„ totu∫i aceste averi pot fi confiscate, sigur, Ón condi˛iile legii, dar s„ fie limpede, îpot fi confiscate“.

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

Mul˛umesc.

Este vorba desigur de o prezum˛ie relativ„ care poate s„ fie Ónfr‚nt„, ∫i cea care poate s„ Ónfr‚ng„ aceast„ prezum˛ie este organul abilitat, Óndeob∫te instan˛a de judecat„ care constat„ c„ bunul sau averea nu a fost dob‚ndit„ Ón mod licit ∫i, ca atare, se dispun m„surile, inclusiv confiscarea.

Este textul constitu˛ional invocat de domnul senator Avram Filipa∫ ∫i sunt prevederi Ón Codul penal ∫i de procedur„ penal„ care acoper„ suficient aceast„ materie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003

V„ mul˛umesc foarte mult. Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere? Nu mai dori˛i interven˛ie?

Nu.

Domnul Ion Predescu, drept la replic„ la domnul Dumitru Badea.

Comisia a discutat ∫i a fost tentat„ s„ adopte, Óntr-o form„ ceva mai bun„, amendamentul propus de domnul senator Ionel Alexandru, numai c„ ne-am izbit de decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, peste a c„rei rezolvare ∫i, mai ales, motivare nu am putut s„ trecem.

De aceea am ∫i renun˛at la el.

Œntr-o prim„ faz„ noi c„zusem de acord to˛i asupra unui asemenea amendament. Asta este situa˛ia, c‚t„ vreme Curtea Constitu˛ional„ nu ∫i-a schimbat pozi˛ia, ∫i decizia are caracter de principiu ∫i este men˛inut„ ∫i ulterior, nu putem adopta un text potrivinic unei decizii exprese a Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru c„ deja este neconstitu˛ional ∫i cade ca atare.

De aceea, ne men˛inem punctul de vedere ∫i am apreciat ∫i consider„m c„ alineatul (8) este acoperitor a tuturor situa˛iilor unde nu opereaz„ prezum˛ia de liceitate a dob‚ndirii.

De altfel, a˛i v„zut la discu˛ia precedent„ c„ dac„ am Ónl„tura caracterul licit al dob‚ndirii se prezum„, ar r„m‚ne ca fiecare persoan„, fizic„ sau juridic„, pentru fiecare bun dob‚ndit, la o simpl„ afirma˛ie, s„ fie el obligat s„ dovedeasc„ liceitatea dob‚ndirii, ceea ce este de neconceput, nu numai din punctul de vedere al mecanismelor dob‚ndirii drepturilor, dar ∫i din punctul de vedere al stabilit„˛ii circuitului civil Ón societate, pentru c„ aceasta ar Ónsemna ca orice bun al oric„rei persoane fizice sau juridice s„ fie suspectat de dob‚ndire ilicit„ ∫i, de fiecare dat„, proprietarul ∫i de˛in„torul s„ dovedeasc„ liceitatea dob‚ndirii, ceea ce este cu neputin˛„.

Œn nici o societate nu s-ar putea impune o asemenea regul„, pentru c„ este nerealizabil„, Ón concret. G‚ndi˛i-v„ c‚te bunuri alc„tuiesc patrimoniul unei persoane, Ón ce situa˛ie este acea persoan„, care, de fiecare dat„, ar fi nevoit„ pentru a putea opera Ón circuitul civil social cu bunurile sale s„ dovedeasc„ ∫i caracterul licit al dob‚ndirii. Este o absurditate. De aceea, aceast„ prezum˛ie este at‚t de necesar„ mai ales Ón circuitul civil-social, Ónc‚t aproape c„ este de nediscutat. Œn consecin˛„ ne men˛inem textul pentru c„ el corespunde circula˛iei bunurilor ∫i securit„˛ii acestora Ón societatea civilizat„.

Alexandru, respins pe argumentele pe care le-a˛i auzit ∫i care au fost prezentate ∫i la comisie. Deci vot‚nd înu“, sunte˛i Ómpotriva amendamentului ∫i p„stra˛i formula comisiei.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 33 de voturi pentru, 81 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

La nr. crt. 59, punctul 25 din legea de revizuire. Dac„ se mai p„streaz„ amendamentul?

A˛i s„rit nr. crt. 58.

Nr. crt. 58 l-am discutat la îAmendamente admise“. V„ rog, la nr. crt. 59, punctul 25 din legea de revizuire mai sunt interven˛ii? Amendamentul domnului senator Petre Roman: îCondi˛iile ∫i limitele exercit„rii acestui drept se stabilesc prin lege.“ Nu se mai sus˛ine. Nu sunt interven˛ii. Mul˛umesc foarte mult.

La nr. crt. 61, punctul 25 din legea de revizuire. Dac„ se mai sus˛ine acest amendament?

Amendamentul este al domnului senator Ionel Alexandru: îStatul este obligat s„ execute hot„r‚rile...“. S-a retras.

La nr. crt. 62. Se mai men˛ine? Nu. Mul˛umesc.

La nr. crt. 63, punctul 28 din legea de revizuire. Se mai men˛ine amendamentul?

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

Domnule pre∫edinte, Ón jurul acestui articol din Constitu˛ie, Ón teritoriu, am avut foarte multe discu˛ii cu aleg„torii, nu numai cu cei care apar˛in Partidului Rom‚nia Mare, dar ∫i de la P.S.D. ∫i de la liberali ∫i P.D. Aici exist„ urm„toarea dorin˛„ a electoratului, care m-a rugat s„ o transmit Senatului Rom‚niei, Ón sensul de a men˛ine intact articolul din actuala Constitu˛ie privind stagiul militar. Indiferent de argumentele care s-ar aduce pentru noi, Ón stadiul Ón care suntem, inclusiv cu integrarea Ón NATO ∫i cu celelalte obliga˛ii militare pe care le avem cu alia˛ii no∫tri, se impune o asemenea treab„. Œn general, chiar ∫i tinerii bucovineni doresc s„ fac„ armat„, pentru c„ la noi este un obicei. Eu v„ spun clar cum e la noi, la Bucovina. ( _Comentarii, discu˛ii Ón sal„._ ) La noi un t‚n„r, domnilor, care merge s„ se c„s„toreasc„, Ónt‚i este Óntrebat: îf -ai f„cut armata“? îDac„ nu, b„iete, du-te ∫i f„ armata ∫i pe urm„ vino s„-˛i dau fata“. Asta e, domnilor! Eu sus˛in s„ r„m‚n„ intact acest articol Ón urma acestei consult„ri cu electoratul, inclusiv cu unii generali care sunt activi sau Ón rezerv„ Ón comuna Boroaia.

V„ mul˛umesc.

Eu cred c„ nu mai sunt necesare alte argumente. Supun totu∫i la vot amendamentul domnului senator Ionel

Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult s„-l ascult„m pe colegul nostru Acatrinei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003

Aceasta este motiva˛ia sus˛inerii acestui amendament ∫i rog Senatul s„-l aprobe.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii?

Domnule senator Mircea Ionescu-Quintus, ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„-l informez pe distinsul nostru coleg c„ aceast„ problem„ foarte important„ am dezb„tut-o Óndelung Ón cadrul comisiei, Ón prezen˛a factorilor de r„spundere care sunt Ón fruntea Armatei, care sunt Ón fruntea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ∫i am convenit, ∫i vreau s„-l lini∫tesc pe colegul nostru, c„ to˛i tinerii rom‚ni care doresc s„ fac„ armat„ o pot face ca voluntari. Dar ce facem cu cei care nu mai doresc s„ fac„ armat„, eventual, sau au motive speciale? A∫a Ónc‚t, din momentul Ón care serviciul militar se poate efectua ca voluntar, nu e nici un impediment ca Armata s„ Óncorporeze asemenea bravi tineri ∫i s„-i aib„ la dispozi˛ie Ón Ómprejur„ri speciale. Astfel Ónc‚t, felul Ón care am convenit Ón comisie mi se pare c„ r„spunde ∫i acestei nevoi ∫i altora.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Comisia?

Domnule pre∫edinte, v„ p„stra˛i punctul de vedere?

Domnule pre∫edinte, eu nu a∫ fi dorit s„ iau cuv‚ntul dup„ distinsul domn pre∫edinte Valer Dorneanu...

Nu v-a obligat nimeni, dumneavoastr„ l-a˛i cerut.

Nu a∫ fi dorit, asta am vrut s„ spun, dar l-am solicitat pentru c„ apare Óntre motiva˛ia dumnealui ∫i afirma˛iile domnului Quintus o anumit„ controvers„. Pe de o parte, ne dorim o armat„ de profesioni∫ti, ∫i este bine a∫a, compatibil„ cu standardele structurilor NATO, pe de alt„ parte, accept„m ∫i voluntari Ón armat„. Eu b„nuiesc c„ va exista o selec˛ie atunci c‚nd vom stabili care este armata de profesioni∫ti ∫i ce facem cu voluntarii, care, probabil, nu vor corespunde acestor exigen˛e.

Absolut. S„ fi˛i convins c„ va fi o selec˛ie. V„ rog, domnule senator Szabó, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat.

Sigur c„ aici exist„ o problem„ de interpretare a termenului care a fost folosit referitor la voluntari. Cred c„ expresia corect„ este îmilitari care se angajeaz„ pe baz„ de contract, din proprie voin˛„“. Cu aceia se poate face treab„. Eu cred c„ putem supune la vot amendamentul.

De acord.

Ne p„str„m punctul de vedere, iar Ón ceea ce prive∫te discu˛iile cu o parte din electorat ∫i eu am avut discu˛ii cu diver∫i oameni de la ˛ar„ care se Ómpotriveau acestui lucru, pentru c„ le lipse∫te un mijloc de educa˛ie a tinerilor, invocau tradi˛ia respectiv„. Dar, cred eu, c„, pentru a ne construi o armat„ modern„, acum, dup„ principii care s„ se ridice la standardele NATO, nu putem accepta acel stil de armat„ Ón care venea t‚n„rul de la ˛ar„ sau chiar de la ora∫, Ónv„˛a Ón 6 luni pas de front, Ón alte 6 luni Ónv„˛a s„ trag„ cu pu∫ca. Celelalte ˛„ri lucreaz„ cu mijloace electronice ∫i cu alte forme. Pentru a ne crea o armat„ capabil„, compatibil„ cu NATO trebuie s„ facem o armat„ de profesioni∫ti. Ca s„ nu mai vorbim de libert„˛ile cet„˛ene∫ti care presupun ∫i dreptul de a te putea opune, din considerente de religie, de con∫tiin˛„, efectu„rii stagiului militar.

Pentru aceste motive sus˛inem eliminarea acestui amendament.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Dinescu, v„ rog.

Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte, intervin pentru a sublinia un lucru. Acest articol nu este un articol oarecare. El va produce modific„ri mari Ón via˛a social„ rom‚neasc„ ∫i cred c„ ar fi trebuit s„ insist„m mai mult asupra lui. De ce? Pentru c„ armata, Ón istoria Rom‚niei, a avut importan˛a, prestigiul ei, un loc special ∫i cred c„ argumentele care s-au adus p‚n„ acum pentru aceast„ modificare Ón Constitu˛ie nu sunt suficiente. Adic„, nu putem peste noapte s„ renun˛„m la o practic„ veche ∫i care ∫i-a avut o importan˛„ extraordinar„ Ón via˛a social„ a Rom‚niei. Vreau doar s„ subliniez c„ e foarte important„ decizia, e foarte important vechiul articol ∫i c„ modul Ón care se argumenteaz„ nu este satisf„c„tor. Nu putem trece cu u∫urin˛„ peste una dintre marile institu˛ii fundamentale ale ˛„rii, care pentru Rom‚nia modern„ a avut o foarte mare importan˛„ Ón toate planurile: militar, social ∫i cultural. Decizia asta de a trece radical, f„r„ nici

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 un fel de treapt„ intermediar„, la desfiin˛area obligativit„˛ii este excesiv„.

Aceasta este o discu˛ie care se poart„ de prin ’91, dac„ nu din ’90. Deci nu e o treab„ îpe picior“. Nu acum, pentru prima oar„, lu„m act de ea. S-a discutat la comisie timp de 6 luni de zile.

Domnul senator Petre Roman.

Preocuparea ∫i Óngrijorarea manifestat„ aici Ón leg„tur„ cu aceast„ adev„rat radical„ schimbare, despre aceast„ modalitate de schimbare am vorbit Óndelung cu generalul Philippe Maurion, care a fost comandantul for˛elor NATO Ón Bosnia Her˛egovina. Asta s-a Ónt‚mplat la sesiunea NATO de la Praga, Ón iunie anul acesta. Generalul Philippe Maurion mi-a spus c„ cea mai mare satisfac˛ie, din punctul de vedere al calit„˛ii r„spunsului militar uman, a fost din partea acelora recruta˛i din r‚ndul voluntarilor. Dar, recruta˛i. Deci men˛inerea unei anumite cote de recrutare. Œn acela∫i timp, pun‚ndu-i eu Óntrebarea: î™i atunci crede˛i c„ e bine s„ men˛inem un sistem mixt?“ mi-a spus: îCred c„ cauza e pierdut„. Politica nu ne mai permite s„ ne Óntoarcem la acest sistem.“ I-am propus atunci generalului Philippe Maurion s„ vin„ Ón ˛ar„ ∫i s„ avem o dezbatere mai larg„ pe aceast„ tem„ ∫i pe altele conexe. Dar nu pot s„ uit aceast„ reflec˛ie pe care mi-a f„cut-o un om extrem de respectat printre toate cadrele militare, nu numai din Fran˛a, ci din Óntreaga lume. Prin urmare, eu nu-mi dau seama... ™i aici ar fi trebuit s„ avem expertiza nu numai politic„, c„ expertiza politic„ o ∫tim, cum a zis ∫i Philippe Maurion: îSe merge Ón direc˛ia asta, toat„ lumea merge Ón direc˛ia asta, nu ne mai putem opune.“ Nu! Ideea era dac„ expertiza militar„, nu cea politic„, c„ aia politic„ o ∫tiu eu prea bine ∫i o ∫tim cu to˛ii, dac„ expertiza militar„ ne conduce la o solu˛ie at‚t de radical„ sau poate la o solu˛ie, s„ zicem, mai degrab„, mixt„. Nu ∫tiu dac„ aceast„ expertiz„ militar„ a fost consultat„, a fost inclus„. ™i Óntruc‚t am p„rerea unui om Ón care am toat„ Óncrederea ∫i cred c„ cu to˛ii putem avea Óncredere, am ˛inut s„ o exprim aici, Ón acest context ∫i Ón acest moment.

Domnul senator Eckstein.

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**

Eu invoc discu˛iile avute Ón Comisia constitu˛ional„. Noi am avut discu˛ii... M„ rog, eu nu am avut ∫ansa de a discuta cu domnul general Maurion, dar am discutat cu domnul ministru Mircea Pa∫cu ∫i am vorbit cu domnul Sorin Encu˛escu ∫i, Óntr-adev„r — cum s„ zic? —, cred c„ ∫i considerentele militare au fost luate Ón considera˛ie. Solu˛ia propus„ cred c„ este una de compromis, dar compromisul, de data asta, nu este unul politic, ci unul de practic„.

Am fost informa˛i de c„tre conducerea ministerului despre strategia avut„ de minister, care, Ón viitorul apropiat, nu va mai recurge la recrut„ri pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, dar, Ón schimb, la for˛ele de jandarmi va mai fi nevoie o perioad„ de timp de recrutare. Ca atare, nu am exclus prin acest text nici recrutarea, nici folosirea voluntarilor, nici folosirea femeilor — scuza˛i de expresia îfolosirea“ —, Ón armat„.

Este un text care, totu∫i, pe de o parte, este Ón consonan˛„ cu tendin˛a european„, militar„ ∫i politic„, pe de alt„ parte, face fa˛„ ∫i exigen˛elor perioadei actuale a Armatei Rom‚ne ∫i cred c„ ∫i Ón continuare t‚n„rul rom‚n care dore∫te s„ fac„ carier„ militar„ va avea aceast„ posibilitate.

Domnul senator Buzatu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Totul este bine, merge minunat, dac„ inten˛iile sunt bune. Problema este Óns„ c„ nici nu trebuie s„ ajungem la o armat„ prea bine echipat„, prea mult folosit„, cu sau f„r„ rost, pentru c„ trebuie s„ avem Ón vedere ∫i ce declar„ ministrul ap„r„rii na˛ionale, citez din îAdev„rul“ de azi declara˛ia Domniei sale de ieri, undeva prin Irak îImaginea extern„ a unei ˛„ri nu o face cultura, ci armata.“ Ce vrea s„ spun„ asta?! Are leg„tur„ cu acest articol?!

V„ mul˛umesc!

Domnul senator Bichine˛.

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

A˛i v„zut, aceast„ problem„ a determinat ca 7-8-10 colegi s„-∫i Ómp„rt„∫easc„ punctul de vedere. Simt ∫i eu nevoia s„ o fac. Nu am fost Óndr„gostit, Ón mod special, de armat„ Óns„, dup„ trecerea vremii, am constatat c„ acel un an ∫i patru luni a fost util. Acum, dac„ a∫ vrea s„-l parafrazez pe domnul Petre Roman, ∫i eu cred, îc„, cauza“ e pierdut„ ∫i nu ∫tiu îca care“, trebuie s„ proced„m ∫i îca cum“ s„ ac˛ion„m mai departe.

Œn concluzie, eu cred c„ trebuie s„ medit„m mai mult asupra acestui articol.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Este o parafraz„ foarte, foarte Óndep„rtat„!

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ungheanu:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003

Domnule pre∫edinte,

Eu revin Ón leg„tur„ cu prima interven˛ie, datorit„ cuv‚ntului repetat îdiscu˛ii“. Au fost discu˛ii din 1991 Óncoace, au fost discu˛ii Ón comisie. Problema este pe ce baz„ se duc aceste discu˛ii. Exist„ o cercetare, exist„ o analiz„ faptic„, s-a f„cut o cercetare sociologic„!? Ce se Ónt‚mpl„ Ón alte ˛„ri, sigur c„ este important, dar ce se Ónt‚mpl„ sau ce se poate Ónt‚mpla Ón Rom‚nia?! Vreau s„ v„ spun c„ foarte multe decizii se iau f„r„ cercetarea de teren, faptic„, exist„ instrumente care pot s„ ne fac„ s„ ajungem la ea, care nu sunt folosite ∫i se folosesc doar la sondajele politice. Cercetarea sociologic„ sau sondajul ne pot ajuta Óntr-o asemenea Ómprejurare. Ea nu exist„. Discu˛iile care au loc, oric‚nt de lungi ar fi, ani de zile, dac„ nu sunt Óntemeiate pe un contact cu realit„˛ile nu pot s„ duc„ la un rezultat foarte clar. Eu vreau doar s„ remarc c„ un articol at‚t de important, ca, de altfel, ∫i altele de aici, nu este formulat ∫i Ónaintat pe o baz„ de cercetare. Avem sociologie, avem mijloace de cercetare Ón teren, se practic„, se folose∫te, pentru un asemenea articol era necesar s„ facem a∫a ceva. Efectele sociale sunt multe ∫i vor fi foarte interesante. Trebuia s„ ∫tim care este starea societ„˛ii ∫i atitudinea ei fa˛„ de acest lucru, ∫i Ón baza acestei cercet„ri s„ ajungem la o formulare cum este, de pild„, cea de aici. V„ mul˛umesc.

Cred c„ ne va da un r„spuns domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Eu cred c„ este o naivitate din partea noastr„ dac„ sus˛inem c„ nu s-a f„cut o astfel de cercetare. Cum s„ nu se fac„?! De ani de zile se face. De c‚˛iva ani de zile Ón Rom‚nia, care recruteaz„, ar trebui s„ recruteze, Ón mod normal, cam o sut„ de mii de tineri, nu mai putem, de ani de zile, recruta mai mult de treizeci de mii. Aceasta este o realitate, o realitate care a pus oamenii s„ studieze, s„ fac„ analize. E Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, care s-a ocupat de problema respectiv„, exist„ Jandarmeria, care este militar„ ∫i care are recru˛i. Mai mult dec‚t at‚t, eu Ón˛eleg ∫i sunt unul dintre cei care a∫ sus˛ine ideea c„ pentru Rom‚nia anumitor ani, ∫i poate ∫i acum, ar fi necesar acest lucru, dar cum, de unde ∫i cu ce?! Aceasta este o realitate. Putem spune îbine, dac„ trecem Ón Constitu˛ie, o s„ se g„seasc„ ∫i pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, a∫a cum se g„se∫te pentru dou„ nave engleze∫ti“. Bun, orice se poate spune, dar, privind la o lume modern„, la o Europ„ modern„, la planurile de viitor, la obliga˛iile pe care le avem cu NATO, s„ ∫ti˛i c„ acesta este unul din punctele noastre de Óndeplinit, pentru c„ ast„zi, Ón concep˛ie militar„, o concep˛ie militar„ general„ Ón Óntreaga lume, armata trebuie s„ fie profesionist„.

Dar, acum, vin ∫i pun problema, a∫a cum v-am spus, c„ ∫i eu cred, Ónc„, c„ armata era un punct pozitiv, la

un moment dat, pentru o anumit„ categorie social„ Ón Rom‚nia, ∫i ∫tim foarte bine la cine ne referim.

Ei bine, acest lucru nu ne Ómpiedic„. Œn situa˛ia actual„, eu v„ garantez c„ 25 de mii de tineri se vor Ónrola voluntari. Ei sau p„rin˛ii Ói vor Ónrola, cum sunt cazuri la Jandarmerie. Nu cred c„ avem o pierdere mare ci, Ón realitate, d„m o libertate mai mare, un c‚∫tig Ón domeniul libert„˛ii, al tinerilor, de a alege, ∫i al p„rin˛ilor, fie vorba Óntre noi, Ón aceast„ situa˛ie, p„rin˛ii sunt, de multe ori, cei care decid, Ón special la sate.

V„ rog, ca s„ avem cu to˛ii con∫tiin˛a Ómp„cat„, c„ nu facem un lucru Ón necuno∫tin˛„ de cauz„. Este un domeniu Ón care s-au preocupat oameni de specialitate, care au ajuns la concluzia aceasta.

Eu sus˛in, Ón continuare, hot„r‚rea comisiei.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ este pentru prima oar„ c‚nd iau a doua oar„ cuv‚ntul Ón cadrul aceleia∫i dezbateri. Am s„ Óncerc s„ nu fiu sentimental, de∫i v„ m„rturisesc c„ pu˛ini din aceast„ sal„ au f„cut serviciul militar ∫i toate campaniile Ón cel de-Al doilea R„zboi Mondial, timp de ∫apte ani, la cap„tul c„rora mi s-a a∫ezat pe piept o Ónalt„ decora˛ie. Prin urmare, am un respect deosebit pentru armata ˛„rii ∫i, mai ales, pentru sacrificiile extraordinare pe care le-a f„cut de-a lungul vremilor.

Armata ne lipse∫te acum de un factor educativ de mare importan˛„. Este adev„rat c„ datorit„ mai pu˛inei preg„tiri educative, Ón cei ∫apte ani, la ∫coal„ ∫i a∫a mai departe, foarte mul˛i cet„˛eni ai no∫tri, ∫i este un adev„r ∫i un merit al armatei, au primit o educa˛ie, eu Ónsumi recunosc c„ sunt a∫a cum sunt datorit„ celor ∫apte ani de armat„, care mi-au schimbat complet optica ∫i preg„tirea mea mic burghez„. A∫ dori Óns„ s„ spun c„ aceast„ m„sur„ nu priveaz„ ˛ara de armata ei. Armata noastr„ r„m‚ne ca o for˛„, ca o for˛„ important„ a statului ∫i ca o for˛„ specializat„.

Spunea distinsul nostru coleg, domnul Nicolaescu, c„ nu prea se mai Ónghesuie tinerii sau caut„ multe mijloace ca s„ nu intre Ón serviciul militar obligatoriu. C‚nd m-am referit la voluntari, evident c„ nu orice — pentru c„ folosim Ón Constitu˛ie termenul —, nu orice handicapat care se ofer„ voluntar este ∫i angajat Ón armat„ — a∫a cum spunea ∫i colegul din st‚nga s„lii —, numai cei care pot, Óntr-adev„r, s„ devin„ militari profesioni∫ti, pe baz„ de contract ∫i pe baza verific„rii pentru c„ ei, Óntr-adev„r, fiecare osta∫ este un element de baz„ al armatei.

Vreau s„-i asigur pe colegii mei, pentru care am toat„ stima, din partea dreapt„ a mea ∫i a s„lii, c„ am g‚ndit Ón timpul dezbaterilor, a∫a cum a spus ∫i colegul Eckstein, am primit toate informa˛iile ∫i toate garan˛iile din partea conducerii Armatei ∫i a Ministerului Ap„r„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 Na˛ionale c„ modalitatea aceasta aduce un plus de operativitate ∫i de siguran˛„ armatei.

V„ asigur c„ nu a∫ fi pledat aceast„ tez„, dac„ nu a∫ fi fost convins c„ ˛ara poate fi ap„rat„, cel pu˛in tot at‚t de bine, ∫i de aceast„ armat„.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Predescu.

Domnule pre∫edinte,

Analiz‚nd alin. (2) ∫i (3) cred c„ este bine ∫i este necesar chiar s„ nu omitem alin. (1) al art. 52 din Constitu˛ie, nemodificat, ∫i care spune foarte scurt, dar foarte categoric îCet„˛enii au dreptul ∫i obliga˛ia s„ apere Rom‚nia“.

Prima parte îau dreptul“ motiveaz„ alin. (3) — voluntariatul.

îAu obliga˛ia s„ apere Rom‚nia“ motiveaz„ alin (2) — Óndatoririle militare.

Prin urmare, Óndatoririle militare nu sunt abrogate, nu sunt diminuate, nu sunt desconsiderate, ci subzist„ fundamental Ón temeiul alin. (1).

Voluntariatul, Ón temeiul aceluia∫i alineat, partea prim„ din alin. (1).

Acum, Ón condi˛iile moderne, alin. (2) ∫i (3) au trebuit s„ fie adaptate, nu mai ales zilei de azi, ci viitorului. S-au explicat aici, de c„tre cei cu mai multe cuno∫tin˛e ∫i competen˛e Ón materie, noile orient„ri ∫i obliga˛ii Ón calitatea nou„ a ˛„rii noastre, de membr„ NATO, s-a explicat ce trebuie f„cut Ón aceste condi˛ii, ∫i mai zilele trecute, am adoptat dou„ reglement„ri legale privind cadrul restructur„rii armatei.

Nu trebuie s„ uit„m c„ dou„ norme, dou„ acte normative am adoptat Ón aceast„ materie ∫i acelea corespund alin. (2) — îÓndeplinirea Óndatoririlor militare“ — condi˛ii, preg„tire, specializ„ri etc, noi structuri.

Un ultim argument, dac„ vedem distribuirea competen˛elor Óntre Camere, observa˛i, v„ rog c„ art. 52 este Ón competen˛a de decizie, de ultim„ Camer„, a Senatului.

Preg„ti˛i-v„ deci pentru legea organic„ Ón care vom reglementa Óndeplinirea Óndatoririlor militare — alin. (2) ∫i voluntariatul, v‚rsta ∫i celelalte condi˛ii — alin. (3), prin lege organic„, a∫a Ónc‚t, toate argumentele v-a∫ sugera s„ le p„stra˛i, men˛ine˛i ∫i Ómbun„t„˛i pentru legea organic„ Ón care va decide Senatul. V„ rog, deci, s„ men˛ine˛i textul pe care l-a propus comisia.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, din partea comisiei. Nu.

Stima˛i colegi,

Eu cred c„ s-au adus suficiente argumente, de o parte ∫i de alta.

La nr. crt. 64, punctul 28 din Legea pentru revizuirea Constitu˛iei se mai sus˛ine amendamentul? Nu. Mul˛umesc.

La nr. crt. 65, domnul senator Pop de Popa. V„ rog, pofti˛i!

V„ ascult„m, domnule profesor.

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i colegi,

Amendamentul meu se propune a fi ad„ugat la art. 54, ca alin. (2): îExercitarea dreptului de vot este obligatorie. Excep˛iile ∫i sanc˛iunile sunt prev„zute Ón Legea electoral„.“

Doamnelor ∫i domnilor, amendamentul pe care-l propun este o practic„ Ónt‚lnit„ ∫i Ón alte sisteme electorale din ˛„ri cu tradi˛ie democratic„ ∫i chiar membre ale Uniunii Europene ∫i NATO: Belgia, Grecia, Luxemburg, Italia etc., unde nu se consider„ a fi Ónc„lcate drepturile omului prin vot obligatoriu, teorie vehiculat„ de unii interesa˛i din ˛ara noastr„.

Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult s„ ascult„m cu aten˛ie.

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Aceast„ prevedere a fost stipulat„ ∫i Ón Constitu˛iile Rom‚niei din 1923, 1938 ∫i s-a demonstrat c„ a dat rezultate bune.

Absenteismul la vot caracterizeaz„ tot mai mult via˛a politic„ rom‚neasc„, invoc‚ndu-se democra˛ia pe care — posibil — unii o Ón˛eleg a∫a cum vor.

Se vorbe∫te de Ónc„lcarea drepturilor cet„˛eanului, dac„ este obligat s„ mearg„ la vot, dar oare acesta chiar nu are nici o obliga˛ie privind soarta acestei ˛„ri?

O prezen˛„ cvasitotal„ a cet„˛enilor cu drept de vot ar reflecta mai veridic op˛iunea majoritar„ ∫i ar determina o reducere semnificativ„ a cheltuielilor locale, generale ∫i preziden˛iale prin desfiin˛area turului II de scrutin, mai ales Ón situa˛ia economic„ precar„ Ón care se g„se∫te Ón prezent ˛ara noastr„.

Œn acela∫i timp, s-ar stimula responsabilitatea civic„, patriotic„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, con∫tiin˛a na˛ional„ aflat„ Ón prezent Óntr-o stare de profund„ hibernare, indus„ din afar„.

Privind motiva˛ia comisiei constitu˛ionale, apropo de votul obligatoriu, depinde de optica sub care privim problema. De pild„, eu sunt de acord c„ votul este un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 drept, ∫i nu o obliga˛ie, dar acest lucru Ól raportez la dreptul de a vota o forma˛iune politic„ sau alta pe care o aleg, Ón mod liber, eu ∫i neobligat de nimeni, a∫a cum a fost Ón regimul totalitar.

C‚t prive∫te obligativitatea despre care vorbesc eu se refer„ _stricto senso_ la prezen˛a la vot. Chiar dac„ neprezentarea este un drept c‚∫tigat Ón trecut, hot„r‚rile noastre actuale trebuie s„ se adapteze preten˛iilor ∫i nevoilor momentului de ast„zi. Dac„ Ón aceast„ ˛ar„ avem drepturi democratice — libertate, locuri de munc„, salarii, pensii, garantarea propriet„˛ii etc. —, c‚nd este vorba de viitorul acestei ˛„ri, avem ∫i obliga˛ii. F„r„ exagerare, ac˛iunea de elaborare a Constitu˛iei, Óntruc‚t vizeaz„ soarta viitoare a ˛„rii, extrapolat o putem asem„na cu o stare excep˛ional„. Cet„˛eanul, Ón atari situa˛ii, f„r„ a i se Ónc„lca drepturile, poate fi mobilizat, trimis s„ apere hotarele ˛„rii, deci nici o diferen˛„ acum Óntre lupta ce se duce mental ∫i nu cu arma.

Œn alt„ ordine de idei, nu cred c„ este corect Ón motiva˛ia comisiei c„, Ón caz de obligativitate, ar cre∫te num„rul voturilor nule, adic„, Ón mod parafrazat, acuz„m apriori electoratul rom‚n de rea-credin˛„ ∫i Ómi pun Óntrebarea dac„ va fi invers ∫i nu a∫a cum se spune acest lucru.

™i de ce s„ n-o spunem pe cea dreapt„. Subliniez, v„ rog, acest lucru ∫i doresc s„ fie bine re˛inut c„ Ón ˛ara noastr„, ∫i Ón prezent, se practic„, Ón mod tacit, votul obligatoriu de c„tre unele forma˛iuni politice, care — sigur, av‚nd o disciplin„ politic„ de admirat — realizeaz„ procente foarte bune cu cona˛ionalii lor, rezultate care apoi sunt foarte bine exploatate ∫i manipulate Ón interesul lor na˛ional, desigur, cre‚nd grave probleme sentimentului nostru na˛ional. ™i atunci, se pune problema de ce s„ nu mobiliz„m ∫i noi acest grup de absentei∫ti pe care nu putem s„-i etichet„m c„ ar fi to˛i necinsti˛i ∫i n-ar vota Ón interesul ˛„rii.

Doamnelor ∫i domnilor,

At‚ta timp c‚t nu vom avea curajul de a lua m„suri chirurgicale care s„ ne apere fiin˛a na˛ional„, ne vom merita soarta.

Stimate colege ∫i colegi, con∫tiin˛a mea de veteran de r„zboi, care a luptat pentru f„urirea acestei ˛„ri, cet„˛ean al acesteia, c„reia Ói doresc din suflet tot binele din lume, Ómi spune c„ vot‚nd acest amendament vom face un mare bine poporului ∫i ˛„rii noastre, Rom‚nia.

V„ propun cu respect s„ vota˛i acest amendament.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aceast„ propunere este un amendament de fond, dac„ vre˛i, este un amendament care, Óntr-adev„r, are

precedente. Œn dreptul comparat, dac„ ne uit„m, ˛„ri care pot ∫i trebuie s„ fie calificate drept democra˛ii consolidate practic„ aceast„ form„ de vot, Ón schimb credem c„ la noi ∫i Ón condi˛iile actuale nu ar fi o solu˛ie viabil„.

Nu este de altfel prea viabil„ nici acolo unde este ea practicat„. Nu a vrut comisia, prin raportul ei, s„ aduc„ jigniri electoratului rom‚n, pur ∫i simplu, este o constatare tot pe plan interna˛ional c„ acolo unde sunt obliga˛i cet„˛enii s„ voteze — formularea este pu˛in improprie, exercitarea obligatorie a dreptului, e o formulare tautologic„ —, nici acolo, dac„ cet„˛enii sunt obliga˛i ∫i nu vor s„-∫i exprime voin˛a, arunc„ foile albe, le anuleaz„, cum s„ spun, nu-i po˛i obliga s„-∫i exprime voin˛a. Nu cred c„ este o problem„ de democra˛ie, de altfel, ∫i participarea obligatorie ∫i masiv„ la vot, cum este Ón Coreea de Nord, spre exemplu, ar fi un sprijin al democra˛iei. Este de notorietate c„ cei care sunt indeci∫i sau nu se duc la vot, Ón mare, respect„ configura˛ia politic„ a celor deci∫i ∫i care se prezint„ la vot. Nu cred c„ ar fi o schimbare a structurii partidelor politice ca urmare a exercit„rii obligatorii.

Mai sunt ∫i alte argumente, probabil, colegii le vor spune.

Noi, care Ón Rom‚nia, unde, practic, Ón perioada comunist„ era o obligativitate nedeclarat„, dar urm„rit„ cu prezen˛„ de 99% din popula˛ie, credem c„ revenirea la obligarea cet„˛enilor de a participa la vot ar fi perceput„ foarte negativ de c„tre popula˛ie.

Este de datoria clasei politice, dac„ vre˛i, ca, prin alte mijloace, s„ fac„ astfel ca popula˛ia s„ se prezinte Ón num„r c‚t mai mare, desigur — e un interes — la vot.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Pris„caru.

Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte,

Am tot respectul pentru distinsul profesor ∫i colegul nostru Ioan Pop de Popa. Œn leg„tur„ cu cele afirmate, cu propunerea Domniei sale, eu nu cunosc Ón istorie dec‚t un singur caz unde votul este obligatoriu, Ón Grecia.

Belgia.

™i Belgia. M„ rog! Eu am spus c„ eu nu cunosc. E posibil s„ fie ∫i Ón alte ˛„ri.

™tiu c„ Ón Grecia e o tradi˛ie din epoca lui Pericle. Pentru ca cineva s„ fie destituit, trebuia s„ Óntruneasc„ Ón Agora 5.000 de persoane. La Ónceput a fost u∫or, au venit. Dup„ aceea, nu mai veneau, ∫i atunci Ónconjurau zona respectiv„ cu o p‚nz„ ro∫ie, cu o band„ ro∫ie, ∫i cei care erau Ón afara limitei erau sanc˛iona˛i, Ón sensul c„ nu primeau uleiul ∫i cerealele gratuit de la cetate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 Am discutat cu lideri politici din Grecia actual„, pe care i-am Óntrebat: î™i care este efectul?“ Au spus: îNici ast„zi nu se realizeaz„ un procent semnificativ mai mare pentru participarea la vot. Se aplic„ sanc˛iuni, dar nu se respect„.“

P„rerea mea este c„ participarea la vot este un drept ∫i ˛ine de educa˛ia civic„, de educa˛ia politic„ a oamenilor. Este datoria clasei politice, a partidelor politice s„-i conving„ pe cet„˛eni s„ participe la vot.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii?

Domnul senator Buzatu, domnul senator Predescu, dup„ aceea.

Domnule pre∫edinte am s„ fiu foarte scurt.

Domnul senator Ioan Pop de Popa, a∫a cum a operat pe cord f„r„ repro∫, a f„cut aici o demonstra˛ie str„lucit„ Ón folosul amendamentului. Sunt cu totul de acord ∫i voi vota pentru.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Predescu.

Nici eu nu contest utilitatea eventual„, social„ a unui asemenea amendament. Problema nu este nou„, a fost discutat„ ∫i Ón 1991, a fost reluat„ ∫i Ón cadrul dezbaterilor legilor electorale.

Pentru mine exist„ un impediment de ordin absolut care m„ oblig„ s„ nu fiu de acord cu aceast„ tez„, pentru c„ Ón teoria dreptului, Óntre drepturile fundamentale ale persoanei, se reg„se∫te ∫i dreptul de a alege ∫i a fi ales. Nu m„ refer la realizarea lui Ón diverse stadii, m„ refer la ceea ce consacr„ legiferarea interna˛ional„ ast„zi.

Œntre drepturile fundamentale ale persoanei se reg„se∫te ∫i dreptul de a alege ∫i a fi ales. Nu m„ refer la realizarea lui Ón diverse stadii ∫i Ón diverse state, m„ refer la ceea ce consacr„ legiferarea interna˛ional„ ast„zi. Œntre drepturile fundamentale sunt c‚teva ale persoanei, c‚teva, foarte pu˛ine, vreo 4—5, care se cheam„ drepturi absolute. Œntre acestea, dreptul de vot este drept absolut. Drept absolut Ónseamn„: 1) nu trebuie s„ faci nimic pentru a-l avea; el Ó˛i vine _ope legis_ , Ón temeiul ∫i Ón virtutea legii, Ól ai de la sine, din lege; 2) nu trebuie s„ motivezi dac„ Ól exerci˛i ∫i cum Ól exerci˛i.

Acestea sunt cele dou„ caracteristici fundamentale ale dreptului absolut. Are acelea∫i caracteristici cu dreptul de mo∫tenire — op˛iunea succesoral„. Nu te oblig„ nimeni s„ accep˛i o succesiune ∫i nici nu te oblig„ s„ motivezi de ce o accep˛i, de ce renun˛i, de ce o accep˛i sub beneficiu de inventar, de ce for˛at etc.

Dac„ acestea sunt cele dou„ caracteristici fundamentale ale acestui drept, pe mine m„ duce la concluzia imediat„: n-am voie s„ intervin Ón exercitarea lui. Individul, persoana este liber„ s„-l exercite, dac„ vrea ∫i cum vrea, ∫i nu-i pot eu impune s„-l exercite sau nu ∫i cum s„-l exercite.

Acesta este considerentul, pentru mine, care m„ oblig„ s„ fiu Ómpotriv„, de principiu, ∫i nu pot ceda la un asemenea amendament.

Tradi˛ia, la noi, nu este determinant„, ca Ón Grecia, de pild„. Acolo Ó∫i are izvorul Ón istoria cet„˛ilor, a slujit cet„˛ile grece∫ti din motive bine cunoscute ∫i atestate de istorie. La noi nu are tradi˛ia care s„-l impun„ ca atare.

Aceste dou„ considerente le apreciez, Ón ce m„ prive∫te, suficiente ∫i, Ón comisie ∫i aici, am fost Ómpotriva adopt„rii. A∫ putea ceda la efectul social, dar nu m„ las„ caracteristica dreptului ∫i con∫tiin˛a respect„rii acestui drept.

Mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei, domnul profesor Ioan Muraru.

## **Domnul Ioan Muraru —** _Avocatul Poporului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„rturisesc c„ nu-mi este la Óndem‚n„ s„ iau cuv‚ntul Ón fa˛a Domniilor voastre, Ón leg„tur„ cu un amendament care e propus s„ fie respins, mai ales c„ domnul senator care l-a propus a sus˛inut frumos amendamentul ∫i din convingere.

Doresc, Óns„, s„ v„ exprim c‚teva lucruri legate de rigorile constitu˛ionale, care trebuie avute Ón vedere atunci c‚nd dumneavoastr„ ve˛i decide Ón leg„tur„ cu acest amendament.

Este un lucru cunoscut c„ dispozi˛iile constitu˛ionale trebuie s„ se coreleze Óntre ele. Nu putem construi o constitu˛ie care s„ cuprind„ conflicte, contradic˛ii, pentru c„ aceast„ constitu˛ie nu mai devine viabil„ ∫i eficient„, ci duce la contrariul s„u.

Despre ce este vorba?

Potrivit art. 8 din Constitu˛ie, pluralismul Ón societatea rom‚neasc„ este o condi˛ie ∫i o garan˛ie a democra˛iei constitu˛ionale. Sub acest aspect, v„ rog s„ observa˛i c„ votul este un drept politic, votul este o modalitate de exprimare a voin˛ei politice a cet„˛enilor. Ca atare, aceast„ libertate de exprimare a voin˛ei politice nu poate fi Óngr„dit„, pe de o parte, pentru c„ este contrar„ ideii de democra˛ie, ∫i, pe de alt„ parte, pentru c„ vine Ón conflict chiar cu art. 8 din Constitu˛ie.

A∫ dori s„ dau c‚teva explica˛ii, mai mult pentru a-mi Ónt„ri punctul meu de vedere ∫i propunerea pe care o voi face Ón final.

Este foarte adev„rat c„ Ón unele constitu˛ii ale lumii exist„ votul obligatoriu. A existat Ón Constitu˛ia Rom‚n„ de la 1866, a existat Ón Constitu˛ia Rom‚n„ de la 1923.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003

Dumneavoastr„ ∫ti˛i mai bine dec‚t mine c„ prima constitu˛ie, aceea din 1866, a fost inspirat„ dup„ Constitu˛ia Belgian„ de la 1830, care are votul obligatoriu. De ce a fost inspirat„? Pentru c„, la momentul respectiv, anul elabor„rii, Constitu˛ia Belgian„, care este ∫i azi Ón vigoare, cu unele modific„ri, era considerat„ cea mai democratic„ constitu˛ie a Europei.

De aceea, ∫ti˛i foarte bine, la un moment dat, contemporanii spuneau despre Constitu˛ia Rom‚n„ de la 1866 c„ e o hain„ prea larg„ pentru poporul rom‚n, pentru c„ era democratic„. Constitu˛ia Belgian„ de la 1830 este Ón vigoare, a fost modificat„ substan˛ial Ón 1994, dar nu Ón leg„tur„ cu drepturile, ci pentru c„ Belgia s-a transformat Óntr-o federa˛ie, o federa˛ie informal„, cum spun doctrinarii. A existat. Deci, ca atare, a existat.

Doresc, Óns„, s„ v„ informez c„, la ora actual„, votul obligatoriu nu mai este agreat Ón constitu˛iile, hai s„ spunem, contemporane. N-a∫ folosi cuv‚ntul modern, cuv‚ntul modern e valabil pentru toate timpurile.

De aceea, Constitu˛ia actual„, din 1991, a folosit votul liber exprimat. Votul liber exprimat d„ dreptul cet„˛eanului s„-∫i exprime voin˛a sa politic„ Ón foarte multe moduri. Anali∫tii care au examinat alegerile de la noi, dup„ 1990, au sc„pat uneori din vedere c„ foarte multe buletine de vot s-au anulat nu din ne∫tiin˛„, ci din sentimentul de respingere a unor politici. Anumi˛i cet„˛eni au venit la vot, ∫i-au anulat, cu bun„ ∫tiin˛„, buletinele de vot, deci pun‚nd ∫tampile pe mai multe foi, pentru ca s„-∫i exprime dezacordul cu politicile Ón vigoare la momentul respectiv. Este un aspect care, Ón general, n-a fost analizat, el este real.

Sigur, se pune problema absenteismului. Din punctul meu de vedere, absenteismul la vot nu este cauzat de lipsa votului obligatoriu. Absenteismul la vot este cauzat de ineficien˛a politicilor. Practic, Ónseamn„ c„ absenteismul poate fi corectat prin programe politice, solide, s„n„toase, care pot s„-i atrag„ pe cet„˛eni.

Apoi, a∫ mai ad„uga un lucru, acesta poate este din punctul de vedere al avocatului poporului, dumneavoastr„ mi-a˛i dat un mandat ∫i eu Óncerc s„-l exercit c‚t de bine pot. Dac„ introducem votul obligatoriu ∫i mai introducem ∫i sanc˛iuni, trebuie s„ v„ m„rturisesc c„, la un moment dat, cet„˛eanul se va Óntreba dac„ este vreo activitate a sa care nu este supus„ sanc˛iunilor. Prea mergem pe un sistem sanc˛ionator. Este foarte adev„rat c„ este un moment Ón care ne putem pl‚nge de absenteism ∫i a∫a mai departe, dar nu corect„m aceast„ pozi˛ie politic„ prin constr‚ngere. Acest absenteism poate fi corectat, repet, prin ac˛iuni mai energice ale partidelor politice care particip„ Ón alegeri, care trebuie s„-∫i atrag„ electoratul.

Iat„ de ce, sub acest aspect, a∫ spune c„, sigur, amendamentul poate fi pertinent, este un lucru interesant, este o preocupare pentru ca s„ atragem electoratul la vot, dar el nu ofer„ solu˛ia optim„.

Sub acest aspect, mi-a∫ permite s„ v„ rog s„ vota˛i, deci, practic, textul votat de Camera Deputa˛ilor, cu

precizarea c„ aceast„ problem„ a fost foarte mult discutat„ Ón comisie ∫i, bineÓn˛eles, Ón Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i

Stima˛i colegi,

F„r„ Óndoial„, vrem, nu vrem, acest amendament aduce Ón fa˛a Senatului o mare Óntrebare ∫i o grav„ chestiune politic„.

Trendul democra˛iilor moderne este s„ nu cre„m obligativitatea pentru acest vot, dar toate democra˛iile ∫i, mai ales, democra˛ia rom‚neasc„ trebuie s„ recunoa∫tem c„ s-a consolidat printr-un vot obligatoriu, Ón condi˛iile absen˛ei unei societ„˛i civile coagulate.

Amendamentul domnului senator Ioan Pop de Popa ne pune nou„ o Óntrebare: avem o democra˛ie real„? Avem o societate civil„ coagulat„? ™i, f„r„ Óndoial„, avem o eficien˛„ a clasei politice? To˛i antevorbitorii mei au spus c„ este o chestiune politic„, este o chestiune de abordare, de eficien˛„ a partidelor. Deci, dac„ dup„ 13 ani de democra˛ie ne punem aceast„ problem„, ne-o punem Ón mod real, pentru c„ ea exist„, pe de o parte, este efectul ineficien˛ei unei politici reale pentru Rom‚nia ∫i, pe de alt„ parte, este efectul unei democra˛ii precare, care nu a Óncurajat spiritul civic, care nu a Óncurajat responsabilitatea moral„.

Orice constitu˛ie, sigur, se raporteaz„ la un trend european, la un spa˛iu geografic, dar reprezint„ ∫i spiritul vremii ∫i realitatea vremii ∫i cred c„ acest amendament a fost impus de realitatea vremii, motiv pentru care eu Ól voi sus˛ine.

V„ mul˛umesc.

Apropo de realitate, hai s„ vedem Ón ˛„rile avansate

c‚t e prezen˛a la vot. La noi Ónc„ e foarte bun„.

Domnul senator Petre Roman.

Œnc„ suntem bine, ca prezen˛„, fa˛„ de al˛ii.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i

Stima˛i colegi,

Demonstra˛ia pe care ne-a f„cut-o domnul profesor Ioan Muraru cred c„ este excelent„. Dumnealui, Ón cuvinte foarte m„surate ∫i foarte elegante, ne spune, Ón esen˛„, un lucru foarte adev„rat. Dac„ exist„ absenteism, nu sanc˛iona˛i corpul electoral, ci guvernele politice. Eu nu ∫tiu s„ existe Ón Constitu˛ie o prevedere care ar suna destul de bine, ∫i anume îguvernele sunt obligate s„ Óndeplineasc„ Óntocmai programele de guvernare pe baza c„rora sunt Ónvestite“. Ia s„ apar„ Ón Constitu˛ie o asemenea obliga˛ie ∫i ia s„ vede˛i ce nenorocire rezult„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003

Dar s„ punem ∫i sanc˛iuni.

P„i, se Ón˛elege. Prin urmare, dac„ inten˛ia domnului senator Ioan Pop de Popa este indiscutabil ∫i frumoas„, ∫i se vede c„ este pornit„ dintr-o autentic„ bun„-credin˛„, ea, p‚n„ la urm„, ne conduce, Óntr-un fel, ca s„-i batem pe cei care nu sunt de vin„ ∫i s„ nu-i batem pe cei care sunt de vin„, include˛i-m„ aici ∫i pe mine Óntre cei care, poate, ar merita s„ fie b„tu˛i, de∫i am avut destule momente Ón care lucrul „sta, f„r„ voia poporului, s-a Ónt‚mplat.

Prin urmare, cred c„ trebuie s„ r„m‚nem la formula prin care votul este liber exprimat, a∫a cum a spus domnul profesor Ioan Muraru, ∫i s„ ne g‚ndim dac„ nu e cazul s„ introducem o prevedere prin care guvernele s„ fie obligate s„ respecte Óntocmai propriul lor program, nimic altceva. Propriul lor program, pe baza c„ruia noi, Parlamentul, Ól Ónvestim.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ nimeni din aceast„ sal„ nu poate s„ pun„ la Óndoial„ prietenia ∫i raporturile extraordinare pe care le am cu unul dintre pu˛inii colegi, ca veterani de r„zboi, ∫i pre˛uirea deosebit„. Totu∫i, ca reprezent‚nd pozi˛ia Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, care crede Ón libert„˛ile cet„˛ene∫ti, ca ∫i Ón aceea a exprim„rii libere a votului — colega noastr„, distinsa noastr„ coleg„ a ∫i subliniat c„ este o p„rere personal„ — grupul nostru nu Ómp„rt„∫e∫te acest amendament, cu regret v„ spun.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Cred c„ ne putem opri aici. Mai dore∫te cineva totu∫i s„ ia cuv‚ntul?

Domnul senator Ungheanu? Nu.

Stimate colege ∫i

Stima˛i colegi,

A˛i ascultat argumentele. V„ rog s„-mi permite˛i s„

V„ rog, list„!

Deci amendamentul domnului Pop de Popa a c„zut. A r„mas formularea prezentat„ de c„tre Comisia pentru revizuirea Constitu˛iei.

Trecem la nr. crt. 66, punctul 29 din legea de revizuire. Doamna senator Norica Nicolai are un amendament.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ cer Óng„duin˛a s„ vorbesc ∫i pentru amendamentul de la punctul 67 privind acelea∫i institu˛ii.

Eu propuneam — ∫i renun˛ la aceast„ propunere — ca Avocatul Poporului s„ fie ales de c„tre Senat, este Ón tradi˛ia Senatului s„ aleag„ aceast„ important„ institu˛ie a statului de drept. Œn art. 62, Ón actuala reglementare, ambele Camere au aceast„ posibilitate de a alege Avocatul Poporului, este, cred, o op˛iune corect„, Óns„, v„ propun ca mandatul Avocatului Poporului s„ fie pe cinci ani.

Œn general, cei patru ani ar putea coincide, Ón viziunea public„, cu cei patru ani ai mandatelor politice. Aceast„ institu˛ie a fost creat„ Ón mod deosebit pentru a garanta drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ∫i cred c„ ∫i noi trebuie s„ Ói d„m o importan˛„ mai sus˛inut„ ∫i s„ Ói d„m posibilitatea unui mandat care s„ nu fie Ón acela∫i trend cu mandatele politice, pentru ca cet„˛enii s„ Ón˛eleag„ c„ este o institu˛ie care nu are nici un fel de leg„tur„ cu politicul — foarte mult„ obsesie pentru politic exist„ Ón ˛ara asta, nu numai la noi, dar ∫i la opinia public„ — ∫i c„ este o institu˛ie care Ói reprezint„ exclusiv interesele sale.

Œn al doilea r‚nd, Ón amendamentul urm„tor consideram c„ prevederea expres„ cu privire la specializarea adjunc˛ilor Avocatului Poporului este o reglementare care ˛ine de lege organic„. Sigur, ∫i Ón institu˛ia _ombudsman_ -ului european, a∫a cum este reglementat„ ea prin Constitu˛ia actual„, adjunc˛ii Avocatului Poporului sunt institu˛ii reglementate, dar nici acolo nu se prevede posibilitatea specializ„rii. Este o chestiune de organizare intern„ a institu˛iei ∫i cred c„ nu este de domeniul Legii constitu˛ionale.

Rezum‚nd, v„ solicit s„ prelungim mandatul la cinci ani pentru Avocatul Poporului ∫i s„ elimin„m teza a doua Ón leg„tur„ cu specializarea adjunc˛ilor Avocatului Poporului.

Mul˛umesc. Interven˛ii? Domnul senator Eckstein.

Am s„ pledez pentru men˛inerea textului propus de c„tre comisie. Œn primul r‚nd, cred c„ dorin˛a doamnei senator ca mandatele unui Avocat al Poporului s„ treac„ peste mandatele parlamentare ∫i preziden˛iale este una salutar„, dar nu este actual„, pentru c„ mandatul a∫a a

List„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 fost s„ fie, atunci a fost pus„ pe picioare institu˛ia Avocatului Poporului, nu la Ónceput de mandat, deci mandatul Avocatului Poporului oricum trece peste mandatele politice. Deci din acest punct de vedere nu este oportun, nu are sprijin real.

Cu privire la numirea de c„tre Senat, aici este, Óntr-adev„r, o tradi˛ie. Œn acelea∫i timp, noi am creat ∫i ni∫te inadverten˛e, dac„ vre˛i, pentru c„ raportul Avocatului Poporului se discut„ de c„tre cele dou„ Camere reunite. Deci aici ∫i Camera Deputa˛ilor are un cuv‚nt de spus Ón aprecierea muncii Avocatului Poporului ∫i, Ón acela∫i timp, nu avea nici o atribu˛ie Ón privin˛a numirii Avocatului Poporului ∫i a adjunc˛ilor s„i.

Eu cred c„ facem, pe de o parte, o m„sur„ reparatorie fa˛„ de colegii din Camer„, iar, pe de alt„ parte, dac„, repet, intr„m Ón rediscutarea atribu˛iilor dintre cele dou„ Camere, facem o grav„ gre∫eal„ pe care eu v„ solicit s„ o elimina˛i.

Œn privin˛a Avoca˛ilor Poporului specializa˛i, p‚n„ acum aceast„ specializare plutea Ón aer, pentru c„ exist„ exemple interna˛ionale ∫i aici, da, este o schimbare destul de radical„ — va fi, dac„ va fi agreat„ de cele dou„ Camere — ∫i arat„ o nou„ concep˛ie Ón aceast„ privin˛„ ∫i care merit„ ∫i trebuie s„ fie prev„zut„ Ón Constitu˛ie, ∫i nu Ón legea de organizare.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt interven˛ii? Domnul profesor Buzatu.

## Domnule pre∫edinte,

Am impresia c„ ne-am adunat aici, Óntre altele, s„ anul„m o serie de drepturi: dreptul la armata obligatorie, dreptul la votul obligatoriu ∫i a∫a mai departe. Indiferent de considerentele care sunt de drept, vom vedea consecin˛ele. Eu am spus asta pentru procesul-verbal.

Referitor la propunerea, la amendamentul care l-a avansat doamna senator nu pot dec‚t s„ fiu de acord cu el, Ól consider pe deplin justificat, at‚ta timp c‚t nu se prevede altceva: s„ r„m‚n„ mandat de patru ani, dar Avocatul Poporului s„ fie desemnat la jum„tatea legislaturii, la mijloc. Dac„ nu, cinci ani este termenul ideal. Voi vota pentru.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Frunda.

## Domnule pre∫edinte,

## Distins Senat,

A∫ Óncerca o solu˛ie de compromis la care sper s„ achieseze ∫i ini˛iatorul ∫i s„ fie de acord ∫i onoratul Senat, adic„ a∫ propune un mandat de cinci ani, dar a∫ men˛ine specializ„rile _viceombudsman_ -ilor, a loc˛iitorului acestuia, ∫i iat„ de ce.

Œntr-adev„r, apreciez remarca f„cut„ c„ este bine ca _ombudsman_ -ul, Avocatul Poporului, care ap„r„ drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului ∫i Ón Rom‚nia trebuie s„ Ó∫i g„seasc„ o greutate mai mare, ∫i, imediat vreau s„ subliniez, pentru c„ este aici Avocatul Poporului din Rom‚nia, vreau s„ Ól felicit pentru activitatea d‚nsului ∫i nu vreau s„ Ón˛eleag„ ca o critic„ aprecierea mea, dar cred c„ nici Parlamentul, nici Guvernul, p‚n„ Ón prezent, nu au dat greutatea ce i se cuvine acestei institu˛ii.

Avocatul Poporului este Ón ˛„rile nordice ∫i Ón celelalte ˛„ri europene unde func˛ioneaz„ institu˛ia moral„ num„rul unu a fiec„rui stat. Dac„ un Avocat al Poporului Ón raportul pe care Ól prezint„ anual Ón fa˛a Parlamentului arat„ deficien˛ele birocratice ale unui minister, ministrul respectiv poate s„ Ó∫i prezinte demisia. Dac„ nu Ó∫i prezint„ demisia Ón mod cert, va fi demis.

Avocatul Poporului este cel mai eficient mijloc extrajudiciar Ón ap„rarea drepturilor omului, Ón ap„rarea libert„˛ilor acestuia. Prin Ónt„rirea mandatului Avocatului Poporului, prin ridicarea perioadei de timp a mandatului acestuia, de la patru, la cinci ani, cred c„ noi acord„m un ajutor Avocatului Poporului ∫i subliniem importan˛a acestei institu˛ii.

De asemenea, cred c„ prin denumirea loc˛iitorilor acestuia, specializarea lor, facem un lucru pozitiv.

Œn marea majoritate a ˛„rilor unde exist„ Avocatul Poporului, loc˛iitorii acestuia sunt specializa˛i: pentru minori, pentru militari, pentru minorit„˛i na˛ionale, pentru handicapa˛i, pentru acele categorii care necesit„ o aten˛ie special„.

Iat„ c„ eu cred c„ este momentul s„ facem un pas Ón plus fa˛„ de reperul din 1991, ∫i dac„ comisia va agrea, ∫i dac„ doamna senator va agrea compromisul pe care Ól propun, mi-a∫ permite aceast„ propunere c„tre Senat.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ fac o propunere, fac un apel, mai ales la colegii juri∫ti, s„ Óncerca˛i s„ sintetiza˛i mai mult Ón luarea de cuv‚nt. Eu sunt de acord, facem dezbaterea, dar rug„mintea este s„ face˛i un efort....

Da, v„ ascult„m, doamna senator Norica Nicolai.

## Domnule pre∫edinte,

Eu vreau s„ reduc aceste discu˛ii pentru c„ este amendamentul meu. La prima tez„ am ∫i spus din luarea de cuv‚nt c„ renun˛, pentru c„ este reglementat„ Ón art. 62.

Nu a∫ vrea s„ se Ón˛eleag„ c„ nu sunt de acord cu a doua tez„, sunt de acord de principiu: categoric c„ este necesar„ o specializare ∫i este necesar„ o cre∫tere a importan˛ei acestei institu˛ii. Problema mea era dac„ o reglement„m Ón Constitu˛ie sau Ón lege organic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 Deci, ca s„ simplific„m lucrurile, Ómi men˛in amendamentul cu privire la durata mandatului la care nu cred c„ trebuie s„ mai aduc argumente pentru juste˛ea lui.

Bun, am re˛inut. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Prichici.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Nu vreau s„ vorbesc Ón favoarea amendamentului, ci doar v„ propun o reglare din punct de vedere al gramaticii textului, ∫i anume la propozi˛ia îAdjunc˛ii Avocatului Poporului sunt specializa˛i pe domenii de specialitate“, s„ punem punct dup„ îdomenii“ ∫i at‚t.

subiective. De aceea, trebuie s„ men˛ion„m c„ ei vor func˛iona, c‚˛i sunt, pe principiul specializ„rii.

Œn ceea ce prive∫te textul exist„ o inadverten˛„ gramatical„, vom face corectura respectiv„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Œnainte de a trece la vot, rog secretariatul tehnic, avem aici o u∫„ des folosit„ care sc‚r˛‚ie, nu are leg„tur„ cu Senatul, dar rog s„ se ia m„suri.

Domenii de activitate.

Domenii de activitate!

V„ rog, comisia.

Mai dorea domnul senator Filipa∫.

Asta hot„r„sc eu.

Dac„ comisia are ceva de spus.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am studiat toat„ seara Regulamentul Senatului, dar cred c„ mai trebuie s„ citesc, pentru c„ este mai greu dec‚t al Camerei.

Stima˛i colegi,

Œn scurtul timp de la institu˛ionalizarea Avocatului Poporului aceast„ institu˛ie ∫i-a dovedit valabilitatea. Este apreciat„ foarte mult de cet„˛eni, este adev„rat, ∫i aici trebuie s„ fim pu˛in autocritici, nu Ón aceea∫i m„sur„ autorit„˛ile Ói acord„ importan˛„ ∫i Ói creeaz„ condi˛iile necesare pentru a-∫i desf„∫ura activitatea.

Cred c„ Ón vederea cre∫terii prestigiului acestei institu˛ii, pentru a-i asigura ∫i o mai mare stabilitate, pentru a departaja durata mandatului Avocatului Poporului de cel parlamentar este bine ca durata mandatului Avocatului Poporului s„ se majoreze la cinci ani.

Deci suntem de acord cu partea aceasta din amendament, am Ón˛eles c„ doamna Norica Nicolai este de acord ca alegerea s„ fie Ón continuare a∫a cum am votat noi, Ón competen˛a celor dou„ Camere ale Parlamentului, iar Ón ceea ce prive∫te necesitatea ca Ón chiar corpul Constitu˛iei s„ se men˛ioneze despre avoca˛ii specializa˛i, nu numai faptul c„ ∫i Ón alte ˛„ri se practic„ a∫a, dar a∫ vrea s„ v„ conving c„ este nevoie de o asemenea precizare, pentru c„ dac„ nu ar fi f„cut„, s-ar numi Avoca˛i ai Poporului pe diverse criterii: pe teritoriu, pe alte elemente

V„ rog s„ vota˛i acest text. Pe domenii de activitate. V„ rog s„ vota˛i acest text.

Cu 99 de voturi pentru, 17 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, s-a adoptat.

Trecem la nr. crt. 67, punctul 29 din legea de revizuire.

Dac„ se mai sus˛ine amendamentul?

Œn˛eleg c„ nu se mai sus˛ine.

Punctul 68, punctul 29 din legea de revizuire. Dac„ se mai sus˛ine amendamentul? Œn˛eleg c„ nu.

Punctul 69.

Domnul senator Eugen Constantinescu.

Da, domnule pre∫edinte.

Amendamentul era formulat pentru punerea de acord a acestui articol, a acestui segment din titlul respectiv, cu alineatul (1) de la art. 55, care spunea c„ Senatul nume∫te Avocatul Poporului, ∫i atunci era firesc ca rapoartele s„ fie prezentate Ón fa˛a Senatului. Œn situa˛ia Ón care s-a convenit altfel...

Mul˛umesc foarte mult. Nici nu-i cazul s„ supunem la

vot.

Art. 58 alin. (2) din Constitu˛ie, nr. crt. 70, dac„ se mai sus˛ine?

V„ rog.

_Non multa sed multum._ Dac„ Senatul este Camera superioar„, dac„ pre∫edintele Senatului este al doilea om Ón stat, lucruri hot„r‚t afirmate Ón cadrul dezbaterilor care au avut loc aici, este firesc ca enumerarea Camerelor Ón structura Parlamentului s„ fie cea propus„ prin amendament. Solicit tuturor colegilor s„ analizeze cu aten˛ie propunerea ∫i mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Domnul senator Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, nu vreau s„ anticipez votul Senatului, vreau Óns„ s„ spun c„ dac„ se va adopta acest amendament, atunci comisia trebuie s„ vin„ m‚ine, pe cale de consecin˛„ logic„, ∫i Ón toat„ Constitu˛ia prima strigare trebuie s„ fie senatorii ∫i deputa˛ii. C„ altfel, nu va fi Ón consonan˛„ logic„.

Depinde unde vre˛i s„ face˛i strigarea. Domnul senator Predescu.

Senatul trebuie s„ fie prima Camer„ Ón orice enumerare. Nu cred c„ trebuie s„ ne Ónc„ier„m pe asta, e un lucru logic ∫i care nu poate modifica Ón nici un fel raporturile dintre senatori ∫i deputa˛i. Nu mai insist asupra...

N-are nici un rost.

Domnul senator Predescu, are leg„tur„. Dumneavoastr„ spune˛i c„ n-are nici o leg„tur„. Nu mai insist asupra num„rului de votan˛i pentru fiecare categorie. ™i eu cred c„ e de bun-sim˛ s„ ac˛ion„m conform acestei logici. Sus˛in acest amendament al senatorului Constantinescu.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ accept‚ndu-se rolul Senatului de Camer„ superioar„, senatorii au fost at‚t de genero∫i pentru a nu ne crea nou„ complexe, ∫i atunci ne-au dat m„car satisfac˛ia ca s„ ne treac„ la enumerare.

A∫a e, ave˛i dreptate. De aceea v-am trecut pe primul loc.

Domnule pre∫edinte, Ón lume, pe nici un criteriu, ba exist„, de fapt, un criteriu, Camera Deputa˛ilor, Camera Reprezentan˛ilor, Adunarea Na˛ional„ — i se spune deci, Ón mod diferit — e prima Camer„. De ce? Œn general, Ón lume, e considerat„ Camera politic„, adic„ cea mai reprezentativ„ direct. Pentru c„ Senatul, Ón lume, este ales ∫i pe alte criterii. Mixte. De aceea, de ce s„ facem o perturbare... Nu v„ sup„ra˛i, aceasta produce o perturbare la schimb„ri Ón toat„ ordinea Constitu˛iei, la redactarea din nou ∫i a unor texte, care n-au fost abordate. Nu, nu omite˛i lucrul acesta... la schimbarea Óntregii ordini a folosirii Camerelor Ón toate textele ∫i Ón Óntreaga legisla˛ie. Pentru ce? Ce Ónseamn„ asta? Dar ce ra˛iuni ar fi s„ fie Senatul Ónt‚i ∫i Camera Deputa˛ilor al doilea? ™i criteriul cantitativ ∫i criteriul valoric, de la cantitate la valoare, tot Camera este prima. A∫a c„, v„ rog, l„sa˛i, e o chestie, a∫a, de ambi˛ie care n-are nici un suport.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umim foarte mult.

.

Numai o secund„, v„ rog. Domnul senator Adrian P„unescu, dup„ care domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Sus˛in f„r„ explica˛ii inutile amendamentul senatorului Constatinescu, pentru c„ el vine s„ confirme nu superioritatea sau inferioritatea unei Camere, ci ordinea stabilit„ a institu˛iilor care au prim planul politicii. Dac„ pre∫edintele Senatului este al doilea om Ón stat, evident

Fiind vorba de o dezbatere de orgolii, dac„ vre˛i, Óntre cele dou„ Camere ale Parlamentului nostru, mie mi se pare c„ a fost Ón˛elept c„ au fost trecute Ón ordine alfabetic„.

Domnul senator Frunda.

## Domnule pre∫edinte,

Foarte pe scurt, dac„-mi permite˛i. Sunt Ómpotriva amendamentului. Œn primul r‚nd, Comisia constitu˛ional„ ∫i noi nu redact„m o nou„ Constitu˛ie, este o ordine constitu˛ional„ care este stabil„, al doilea argument, lucrurile care merg bine nu se schimb„. Œn al treilea r‚nd, noi dac„ vrem s„ ne dovedim superioritatea, ne-o dovedim prin legile pe care le elabor„m, prin preg„tirea noastr„ ∫i prin retorica pe care o avem. Sunt hot„r‚t Ómpotriva acestui amendament.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Badea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i uitasem ce voiam s„ spun. Tot stau pe aici de vreo c‚tva timp.

Fie ∫i numai pentru faptul c„ senatorii trebuie s„ Óntruneasc„ un num„r dublu de voturi, ∫i trebuie s„ munceasc„ pentru asta, ar trebui s„ aib„ prioritate Ón ceea ce prive∫te enumerarea Ón textele Constitu˛iei.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Eu zic s„ ne oprim aici ∫i s„

La art. 58 din Constitu˛ie, Ón˛eleg c„ s-a renun˛at. Domnul senator Petre Roman nu este aici.

Art. 59 alin. (1) din Constitu˛ie, deci nr. crt. 59.

Domnul senator Pop de Popa dac„ mai sus˛ine? Œn˛eleg c„ nu.

Nr. crt. 73, art. 59 alin. (2) din Constitu˛ie, dac„ se mai sus˛ine? Œn˛eleg c„ nu.

Nr. crt. 74, cu referire la art. 59 alin. (3) din Constitu˛ie? Nu. Ini˛iatorul nu este aici.

Nr. crt 75, punctul 30 — revizuirea Constitu˛iei — dac„ se mai sus˛ine? S-a renun˛at, v„ mul˛umesc.

Nr. crt. 76 — acela∫i lucru. Mul˛umesc.

Nr. crt. 77 cu referire la art. 66 alin. (10) din Constitu˛ie.

Are cuv‚ntul doamna senator Petre Maria.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

De data aceasta este vorba de o problem„ la fel de real„ ca cea pe care o discutam cu ceva timp Ón urm„, ∫i anume faptul c„ cet„˛enii Rom‚niei particip„ Óntr-o propor˛ie Óngrijor„tor de mic„ la vot Ón ultima vreme. Am Óncercat cu argumente de toate naturile o solu˛ie, care n-a fost acceptat„. Ceea ce noi v„ propunem este introducerea Óntr-o form„, care poate fi cea pe care am propus-o ini˛ial, care poate fi una Ónbun„t„˛it„ Ón cursul dezbaterii de ast„zi ∫i chiar am o propunere de reformulare a unei solu˛ii care s„ rezolve o a doua categorie de probleme reale pe care le avem, Ón leg„tur„ cu ce se Ónt‚mpl„ Ón politica rom‚neasc„, Ón leg„tur„ cu ce se Ónt‚mpl„ cu sc„derea gradului de Óncredere a popula˛iei din Rom‚niei Ón clasa politic„ rom‚neasc„, ∫i aceste Ónt‚mpl„ri au o cauz„ pe care o ∫tim cu to˛ii ∫i o vedem cu to˛ii. Noi credem, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, c„ s-a judecat, dac„ vre˛i, u∫or superficial aceast„ propunere a noastr„ ∫i c„ superficialitatea a Ónsemnat, poate, o b„nuial„ de tipul: îDa, Partidul Democrat a avut probleme, a pierdut un anume num„r de parlamentari ∫i aceasta este ra˛iunea pentru care a f„cut o asemenea propunere“. Sigur c„ ni s-a Ónt‚mplat ∫i lucrul acesta, numai c„ problema Ón sine exist„, indiferent c‚t am vrea s„ facem abstrac˛ie de ea ∫i ne-o spun toate sondajele de opinie recente, ne-o spun sondajele de opinie mai vechi ∫i a∫a mai departe. Ceea ce noi Óncerc„m aici, ∫i v„ spuneam c„ avem ∫i o

propunere de reformulare, e s„ introducem Ón Constitu˛ia revizuit„ a Rom‚niei, a Rom‚niei preg„tit„ pentru aderarea la structurile europene, o solu˛ie pentru a evita, ceea ce s-a chemat ∫i Ón limbajul presei ∫i Ón limbajul popula˛iei, traseismul politic. Aceast„ propunere u∫or reformulat„, pe care v-a∫ ruga, distin∫i membri ai Comisiei de revizuire ∫i pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, s-o ave˛i Ón vedere, ar suna Óntr-o propunere reformulat„ Ón cadrul ∫edin˛ei de azi, cam a∫a: îSenatorul sau deputatul care ader„ la alt partid politic dec‚t cel pe lista c„ruia a fost ales pierde de drept mandatul parlamentar.“ Am avut Ón vedere Ón aceast„ propunere de reformulare ∫i argumentele de respingere ini˛iale ale comisiei, Ón dezbaterea de la Camer„ ∫i Ón dezbaterea care a avut loc la Senat, precum ∫i ceea ce ˛ine de faptul c„ mandatul unui parlamentar nu este imperativ ci ˛ine de libertatea con∫tiin˛ei. Am exclus din sanc˛iuni, a∫a cum v„ propunem acum, pe colegii parlamentari, pe parlamentarii care devin dup„ p„r„sirea unui partid politic, Ón mod real, independen˛i. V-a∫ ruga cu tot respectul ∫i cu toat„ seriozitatea s„ ne aplec„m asupra acestui amendament reformulat al nostru, al Partidului Democrat, ∫i poate c„ introducem Ón Constitu˛ia Rom‚niei o solu˛ie la o problem„, repet, la fel de real„ ca cea a neparticip„rii la vot.

V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles. Nu ∫tiu dac„ e valabil dac„ trecem la votul uninominal la Senat. V„ rog, dac„ sunt interven˛ii?

Domnul senator Frunda. Domnul senator Opri∫, dup„ aceea.

## **Domnul Frunda György:**

## Domnule pre∫edinte,

## Distins Senat,

Problema pe care a ridicat-o doamna senator este o realitate a vie˛ii politice din Rom‚nia din ultimii 13 ani. Am avut situa˛ii c‚nd parlamentarii au trecut dintr-un partid la alt partid, dintr-un grup parlamentar Ón alt grup parlamentar ∫i am avut ∫i situa˛ii Ón care s-au format grupuri parlamentare ale unor partide care nici m„car n-au participat la alegerile anterioare. Desigur, s-au ocolit Legea electoral„, dup„ p„rerea mea s-a ocolit ∫i Constitu˛ia ∫i s-au folosit de∫tept de interdic˛ia mandatului imperativ. Interdic˛ia mandatului imperativ este bine venit„, este european„. Œn toate Constitu˛iile moderne europene avem interdic˛ia mandatului imperativ. Migrarea politic„ este Óns„ interzis„ Ón foarte multe ˛„ri ∫i vreau s„ m„ fac bine Ón˛eles, apreciez schimbarea pe care a f„cut-o doamna senator Petre, nu interzice ie∫irea dintr-un partid politic, deci nu anuleaz„ interdic˛ia mandatului imperatiav, ci interzice migrarea politic„ de la un partid la altul sau intrarea pe u∫a din dos a unui partid Ón Parlament. Prima Óntrebare este dac„ o asemenea prevedere ar fi benefic„ sau nu Parlamentului Rom‚niei. Eu cred c„ da. Cred c„ ar fi benefic„, pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/6.IX.2003 c„, pe de o parte, jocurile de culise ar fi eliminate, pe de alt„ parte, mandatul personal al fiec„ruia dintre noi ar permite Ón clipa Ón care eu nu mai sunt de acord cu linia politic„ a partidului meu s„ p„r„sesc partidul, nu sunt lipsit de mandatul meu, dar nu mi se permite s„ intru Óntr-un alt partid.

Argumentul urm„tor ar fi cel al reglement„rii din ˛„rile Uniunii Europene ∫i ale Consiliului Europei.

Œntr-un fel sau altul, la nivel constitu˛ional sau la nivel de lege, asemenea prevederi exist„. Deci, dac„ facem acest lucru, noi facem Ónc„ un pas spre practica european„ ∫i, cred c„ este bine, iat„ de ce ∫i eu cred c„ o asemenea prevedere este nu numai acceptabil„, dar benefic„ vie˛ii politice din Rom‚nia ∫i pledez pentru acceptarea amendamentului, cu o mic„ cosmetizare redac˛ional„. îlista“ ar trebui s„ fie la plural, îlistele“, c„ sunt listele de partid, ∫i ar suna astfel:

“Deputatul sau senatorul care ader„ la un alt partid politic dec‚t cel pe listele c„ruia a fost ales, Ó∫i pierde mandatul parlamentar.“

Votul uninominal...

Votul uninominal — v„ mul˛umesc c„ mi-a˛i reamintit aceast„ treab„ — nu este decis.

Stimate domn...

Iar dac„ este vot uninominal...

Stimate coleg...

Œntrebarea este: aceast„ propunere este la nivel de Constitu˛ie...

Da.

...sau ˛ine de Legea partidelor politice, Legea alegerilor locale?

Dou„ r„spunsuri, domnule pre∫edinte.

1. Este la nivelul Legii constitu˛ionale.