Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·4 mai 2011
Senatul · MO 55/2011 · 2011-05-04
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bugetul socialiștilor utopici”; – Ioan Ghișe (PNL) – declarație politică referitoare la necesitatea și utilitatea adoptării unei legi privind exercitarea profesiei de jurnalist; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Eșecul absorbției fondurilor europene – clasic românesc”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică intitulată „Agricultura românească, încotro?”; – Emilian Valentin Frâncu (PNL) – declarație politică cu titlul „Județul Vâlcea – centru de rezistență contra măsurilor abuzive”; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Intrarea în vigoare a noului Cod al muncii a concurat sărbătoarea de 1 Mai”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică intitulată „Scutul antirachetă – un pas important pentru siguranța națională”; – Dorin Păran (PDL) – declarație politică cu titlul „Libertatea presei”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Politica pumnului în gură – politică de stat în România PDL”; – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică intitulată „Ordinul ministrului sănătății nr. 1.803/2008 – nedreptatea ia amploare”; – Gheorghe Pop (PSD) – declarație politică cu titlul „Alo, poliția? Da, femeia de serviciu la telefon!”; – Mihăiță Găină (PSD) – declarație politică având ca titlu „Agonia agriculturii românești”; – Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Ziua Națională a Tineretului”; – Radu Cătălin Mardare (PSD) – declarație politică cu titlul „Modernizarea României – de la coasă la excavator”; – Elena Mitrea (PSD) – declarație politică având ca titlu „Solidaritate pentru demnitate”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică intitulată „Cine (mai) poate face autostrăzi în România?”;
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
· Declarații politice
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
17 discursuri
Deschid ședința Senatului de astăzi, 4 mai 2011, ședința fiind condusă, în prima parte a ei, de către subsemnatul, asistat de domnii senatori Gheorghe David și Orest Onofrei, secretari ai Senatului.
Rog colegii senatori și liderii grupurilor parlamentare să invite colegii senatori care au declarații politice să vină în sala de ședințe.
Începem această primă parte a ședinței noastre de astăzi cu declarații politice.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea, se pregătește domnul senator Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației este „Bugetul socialiștilor utopici”.
Am citit, în două decenii de democrație românească, multe programe de guvernare – firește, cele ale partidelor de opoziție sunt mereu mai optimiste, că doar sunt la vremea
promisiunilor, nu au de dat socoteală nimănui –, dar un așa delir finanțist ca în ciornele PSD nu am mai văzut de mult. Înlănțuirea de absurdități populiste este fără sfârșit, iar ideea de buget este tratată ca un picnic socialist de 1 Mai, ca un grătar cu promisiuni ademenitoare pentru toată lumea.
Orice economist cu ceva cunoștințe în domeniul finanțelor publice este obligat să țină cont de câteva realități: deficitele în curs, plata datoriilor existente, acordurile cu Fondul Monetar Internațional și cu celelalte instituții internaționale și, dacă nu vrea să le trateze în mod serios, cel puțin trebuie să ia în seamă ce zice guvernatorul Băncii Naționale a României. El avertizează politicienii țării, indiferent de culoare, să nu fie tentați de derapajele demagogice, ci să-și asume responsabilitatea pentru însănătoșirea și echilibrarea bugetului și economiei României, care vor mai dura câțiva ani de zile.
Iată însă ce promite partidul socialist pe site: anularea oricăror tăieri de salarii, renunțarea la recalcularea pensiilor – or, recalculare poate să însemne și mărire –, neimpozitarea pensiilor și eliminarea contribuțiilor sociale pentru drepturile de autor, convențiile civile sau contractele de colaborare. Toate ar fi aplicate chiar de astăzi, dacă, printr-o împrejurare nefastă, socialiștii ar ajunge la guvernare. Ce mai promit oamenilor cei din PSD? Creșterea salariului minim la 800 de lei, scăderea CAS-ului, plafonarea contribuțiilor de sănătate și multe, multe altele, tot cu aplicare din prima lună de guvernare. Nu mai insistăm asupra a ceea ce s-ar întâmpla după un an sau după patru asupra surselor de venit din care vor acoperi toate aceste angajamente. Probabil că și scriitorii de ficțiune s-ar rușina de asemenea previziuni.
Totuși, finanțele țării nu sunt de domeniul socialismului utopic. Nimeni nu poate fabula cu pixul în mână, promițând țării astfel de populisme. Orice guvern s-ar afla acum în funcție ar fi nevoit să acționeze în una dintre direcțiile actualului Executiv: să-și drămuiască extrem de atent resursele și să compenseze prudent, în timp, pierderile de venituri suferite de populație pe timp de criză. Altfel, alunecarea pe panta falimentului ne poate amenința oricând.
Tocmai de aceea, dacă visează la guvernare, înainte de a-și numi miniștrii, PSD ar trebui să facă un lucru elementar, de bun-simț: să-și angajeze un profesionist în domeniul finanțelor.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator Oprea.
Are cuvântul domnul senator Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Bună dimineața! Doamnelor și domnilor senatori, Domnule președinte de ședință,
Declarația mea politică se referă la necesitatea și utilitatea adoptării unei legi privind exercitarea profesiei de jurnalist.
Paradoxal, dar adevărat, în România este în vigoare, fără a fi abrogată, Legea nr. 3/1974 privind presa. Cu alte cuvinte, cei care lucrează în presă ar trebui să se conformeze și să execute prevederile legii din 1974 pentru promovarea programului Partidului Comunist Român, a principiilor eticii și echității socialiste în toate domeniile de activitate.
În România, acum când vorbim, codul activităților din economia națională prevede ocupația de ziarist, nu și pe cea de jurnalist.
Parlamentul European și Consiliul European, în 7 septembrie 2005, prin Directiva 36, au stabilit care sunt condițiile pentru recunoașterea calificărilor profesionale în Uniunea Europeană. La art. 3 al Directivei 2005/36/CE se definește conceptul de „profesie reglementată”, la care i se mai spune și „profesie liberală”.
În România, de 20 de ani, există o tensiune deosebită legată de ceea ce se petrece în presă, cu presa sau referitor la presă. Se plâng, deopotrivă, cei care sunt atacați în presă, se plâng cei care lucrează în presă despre modul cum sunt tratați.
Constituția României, la art. 30, consfințește atât libertatea de exprimare, cât și faptul că răspunderea civilă trebuie definită atât pentru editori, pentru producători, pentru ziariști, cât și pentru patroni, și delictul de presă trebuie consfințit prin lege. În plus față de aceasta, Constituția prevede că „cenzura de orice fel este interzisă”.
Acum, problema care se ridică este dacă este utilă sau nu o lege privind exercitarea profesiei de jurnalist.
Aduc în fața dumneavoastră acest subiect pentru că am preluat un proiect de lege venit din partea unui ziarist cu vechime de 21 de ani și am inițiat acest proiect de lege –
ale cărui prevederi mi le-am însușit – și pentru că a existat o foarte vehementă reacție din partea unor asociații de cetățeni români care lucrează în domeniul presei. Spun așa pentru că în România conceptul de jurnalist nu este definit din punct de vedere juridic. Este de-a dreptul hazliu să constatăm că avem un Centru pentru Jurnalism Independent, dar nu avem definit conceptul de jurnalism.
Vă mulțumesc, domnule senator Ioan Ghișe.
Are cuvântul domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Eșecul absorbției fondurilor europene – clasic românesc”.
Doamnelor și domnilor senatori,
România se luptă de câțiva ani să iasă din criza financiară. Nu este un secret pentru nimeni că, în ciuda unor așa-zise eforturi ale puterii, România stagnează într-o situație destul de critică. „Eforturile” nu sunt susținute și, mai mult, sunt politizate.
Un domeniu extrem de important pentru redresarea economică, pe care, din păcate, guvernanții noștri îl ignoră cu bună știință, privește operarea fondurilor europene. Carențele masive ale accesării fondurilor comunitare țin de un proces decizional guvernamental și legislativ deficitar.
În ciuda semnalelor date de autoritățile europene, Guvernul Boc este surd, fiind mai degrabă concentrat pe alegerile interne din PDL. Oficialii europeni au avertizat în nenumărate situații că există riscul unui mare eșec în absorbția fondurilor europene alocate României pentru perioada 2007–2013. Consecințele acestui eșec sunt financiare, dar și politice. Guvernul Boc a aprobat și a implementat proiecte și programe sub auspiciile politicianismului, favorizând unele grupuri de interese. Din acest motiv, România este incapabilă să intre în ritmul evoluțiilor europene pozitive. Semnalele negative cel mai adesea evocate fac trimitere la absorbția fondurilor structurale din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.
Luna trecută, Guvernul Boc afirma că va avea loc „un salt de absorbție a fondurilor europene”, acestea fiind prioritate de grad zero a țării. Demersurile nu sunt deloc în acest sens. În al cincilea an de postaderare încă se mai aprobă proiecte pe criterii politice, autoritățile nefiind în stare să le implementeze nici măcar pe acelea. Politizarea excesivă a tuturor decidenților, inclusiv din administrația locală, duce la birocratizarea nesănătoasă a procedurilor de implementare a proiectelor europene.
Uniunea Europeană mai așteaptă de la statul român întărirea managementului în administrația românească. Guvernul Boc a eșuat și de această dată, transformând autoritățile de management în camarile care acționează sub imbold politic. Efectul acțiunii este încetinirea procesului de dezvoltare a țării, costuri mari pentru beneficiarii fondurilor europene, până la urmă, costuri mari pentru fiecare cetățean al acestei țări.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc domnului senator Florin Constantinescu. Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Aveți cuvântul.
## **Domnul Gheorghe David:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Declarația mea de astăzi am intitulat-o „Agricultura românească, încotro?”.
Situația dificilă în care se află agricultura românească, discutată tot mai mult în ultimul timp, acum, când prețurile la alimente au crescut, este consecința unor erori în gestionarea acestei avuții naționale, săvârșite începând cu anul 1990.
Să nu uităm, gravele deficiențe sunt consecința unui proces de lungă durată. Politica agricolă din primii ani de democrație a dus la fărâmițarea fondului funciar, fără a fi create premisele practice de susținere a unor exploatații agricole viabile, creând un rău imens agriculturii românești, care se perpetuează și astăzi.
Este vorba despre dimensiunea optimă a suprafețelor, de dotări cu utilaje agricole de mare productivitate, de subvenții rezonabile în echilibrarea cât de cât a inputurilor cu autoinputurile.
Trendul suprafețelor necultivate a început să se manifeste de cel puțin un deceniu și jumătate, iar fenomenul a fost tolerat atât de autoritățile locale, cât și de cele centrale, printre proprietari aflându-se, deopotrivă, micii deținători de terenuri, dar și mulți cetățeni străini, care, în ciuda prevederilor Legii nr. 18/1991, în care este stipulată interzicerea înstrăinării pământului către persoane din afara țării, desigur că, prin diverse tertipuri, au cumpărat pământ, pe care, apoi, în mare măsură, nu l-au mai cultivat. Numai în județul Timiș, de pildă, este vorba de 50.000 până la 80.000 de hectare, mai bine de o zecime din arabilul județului.
Se spune că din această cauză s-au înregistrat, la nivel național, și pierderi de până la 10 milioane de tone de cereale, echivalentul a 2,5 miliarde de euro, și o diminuare a încasărilor la buget prin TVA de circa 500 de milioane de euro.
Desigur că, în mare parte, este adevărat, însă, domnilor colegi – vorbesc ca specialist, care a lucrat și în domeniul pedologiei –, trebuie să avem în vedere și faptul că aceste terenuri fac parte din grupe de bonitare diferite și nu sunt toate încadrate în cea mai bună grupă de fertilitate. Pot afirma că mult mai puține sunt hectarele neînsămânțate, de exemplu, din primele trei grupe de fertilitate, care asigură producții bune în special pentru cereale. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, în afară de cereale, la noi, pe arabilul deținut, se mai cultivă și plante tehnice, legume, plante furajere și altele.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc domnului senator David.
Înainte de a da cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, stimați colegi, avem onoarea să salutăm prezența unei delegații parlamentare, în frunte cu președintele Parlamentului elen.
Se află la balcon.
Vă rog să-i aplaudăm.
Vă mulțumesc. Continuăm lucrările noastre.
Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
interne pentru funcții. Mă refer, desigur, la arhimediatizatele alegeri din cadrul partidului de guvernământ, care, în ultimul timp, se preocupă mai mult de șlefuirea imaginii preferaților decât de actul de guvernare. De aceea, prim-ministrul a încercat, probabil, să dea dovadă de curaj, a ieșit din adăpostul de la Palatul Victoria, de unde nu se aud necazurile poporului, se pare, ca să se amestece printre oameni atunci când promite marea cu sarea.
Așa cum afirma Logan Pearsall Smith, idealiștii, atunci când coboară din turnurile lor de fildeș, își rup gâturile în șanțuri, iar prim-ministrul Boc nu a făcut excepție de la regulă, fiind întâmpinat „călduros” cu huiduieli ale cetățenilor nemulțumiți.
Nu mai este niciun secret faptul că, atunci când vine vorba de a opta între funcție și datorie, actualul prim-ministru respectă cu sfințenie proverbul cu plăcintele și războiul. Având în vedere longevitatea mandatului său, s-ar putea spune că, până în prezent, tactica i-a reușit. Nu însă și la Vâlcea, județul în care președintele PDL a prezentat moțiunea cu care candidează pentru un nou mandat. Aici, sătui de vorbe deșarte, ani de recesiune și măsuri austere numai pentru cei care trăiau deja în regim de austeritate, cetățenii și-au exprimat nemulțumirile.
De altfel, județul Vâlcea a căpătat reputația unui centru de rezistență împotriva abuzurilor actualului Executiv. Să ne amintim de cazul celor șase funcționari din Voineasa și al celor doi magistrați de la Judecătoria Bălcești, care au obținut, în premieră pe țară, în instanță, decizia că reducerea salariilor cu 25% este ilegală. De această dată, nu au mai fost magistrații de la Tribunalul Vâlcea, ci simpli cetățeni, care s-au asigurat că mesajul pe care întreaga țară dorește să-l transmită nu va mai putea fi ignorat: „Suntem la capătul răbdării!”
Deși s-a trecut, ulterior, la sancționarea unor manifestări asemănătoare celor din Râmnicu-Vâlcea, fiind amendat un contestatar mai vocal din Drobeta-Turnu Severin, oamenii nu s-au lăsat și nu se lasă descurajați. Opoziția față de premierul Boc și Cabinetul său este din ce în ce mai vizibilă, mai activă și mai hotărâtă ca să nu fie trecută cu vederea.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Județul Vâlcea – centru de rezistență contra măsurilor abuzive”.
De ceva vreme, subiectele de natură politică prezentate de mass-media din România nu mai sunt centrate pe măsuri sau proiecte de interes public, ci pe spectacol și competiții
Mulțumesc domnului senator Frâncu.
Are cuvântul domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Intrarea în vigoare a noului Cod al muncii a concurat sărbătoarea de 1 Mai”.
Obișnuit deja cu „marile manevre”, Guvernul, care s-a autoinventat prin angajări de răspundere fără responsabilitate și fără curajul de a înfrunta scena politică parlamentară, a mai premeditat un scenariu de film „cu buget redus”, și anume intrarea în vigoare a noului Cod al muncii și a Legii zilierilor chiar de 1 Mai.
Nimic nefiresc până aici, dacă ar fi să ne gândim la logica demolatoare a acestui Executiv, mai ales că această inovație legislativă fusese pregătită cu atenție pentru a dezamorsa încă din fașă orice opoziție a sindicatelor și a unora dintre patronate.
Știm cu toții cât de performantă s-a dovedit strategia de a mima democrația și vocația spiritului de echipă în „pețirea” de formă a tuturor actorilor scenei sociale a muncii. Până și amendamentele au fost adoptate într-un acces de generozitate, care nu păcălește însă pe nimeni. Evident, au fost selectate cele care nu aveau niciun fel de greutate pentru structura monolitică a „creației” guvernamentale.
Ceea ce mă nedumerește însă este inerția cu care beneficiarii principalelor modificări ale legislației muncii au întâmpinat ziua de 1 Mai. În timp ce în alte țări precum Germania, Grecia, Turcia, Rusia s-a protestat împotriva guvernanților și a măsurilor nepopulare luate pe piața muncii, la noi și-a văzut fiecare de sărbătoare în stil neaoș, poate doar cu mai puțin entuziasm ca altădată.
Noi, la Cluj, știu că nu am stat degeaba și am pus mână de la mână să redăm măcar naturii un pic din demnitatea inițială, dacă actualilor guvernanți nu le-o mai putem reda. De fapt, ideea coordonatoare a partidului nostru a fost aceea de a avea un efort concentrat de a ecologiza zonele verzi ale țării, mai mult decât simbolic.
Gestul nostru s-a dorit a fi un avertisment dat celor care ne-au intoxicat cu legi proaste și le-au năruit speranța pentru o viață decentă pensionarilor, profesorilor și elevilor.
Îmi dau seama însă că populația a ajuns la un fel de „sfântă lehamite”, fără a mai protesta contra unor măsuri impopulare ale Guvernului, dar să nu uităm că aceste măsuri se vor face în curând simțite în coșul zilnic de pe masa noastră și în falimentul personal al majorității oamenilor care trăiesc din salarii.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,
Vă consult dacă mai sunt senatori care au declarații politice și doresc să le susțină în plen.
Nu mai sunt solicitări.
Vă mulțumesc.
De asemenea, vă informez – și rog să fie trecut în stenogramă – că domnii senatori Toader Mocanu și Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PDL, au depus declarațiile politice la secretariatul ședinței.
La fel, domnii senatori Adrian Țuțuianu, Sorin Constantin Lazăr, Gheorghe Pop, Mihăiță Găină, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Radu Cătălin Mardare, doamna senator Elena Mitrea și domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Cornel Popa și Marius Petre Nicoară au depus declarațiile politice în scris.
Au mai depus în scris declarații politice domnii senatori Vasile Nistor și Ion Toma, senatori independenți.
Din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Sorin Serioja Chivu a depus declarația politică în scris.
Rog să fie consemnat în stenograma ședinței noastre de astăzi faptul că au depus aceste declarații politice la secretariatul ședinței.
Declarația politică se intitulează „Scutul antirachetă – un pas important pentru siguranța națională”.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Sfârșitul temutului lider terorist Osama bin Laden nu poate fi decât o alinare bine-venită, de mult așteptată de poporul american, atât de afectat de tragedia de la 11 septembrie. Ne dorim, cred, cu toții ca acest eveniment ce tocmai s-a petrecut în Pakistan să aducă nu numai un sentiment de ușurare internațională, ci și un plus real de siguranță pentru lumea întreagă, dar în ziua de azi, când terorismul nu mai are granițe, când mijloacele de luptă împotriva fanaticilor sinucigași sunt dificile sau controversate, cea mai bună decizie e să rămânem, discret, în continuare, în stare de veghe.
În concluzie, de la această tribună oficială, țin să salut declarația de ieri a președintelui Traian Băsescu și să felicit toate oficialitățile și factorii de decizie care au făcut posibil parteneriatul româno-american prin care scutul antirachetă american să fie amplasat pe teritoriul țării noastre, mai exact în comuna Deveselu, județul Olt.
Ironia sorții sau revanșa istoriei – luați-o cum vreți – face ca vechea bază aeriană de la Deveselu să fie construită cu sprijin sovietic în 1952, fiind prima din țara noastră pe care au aterizat, în martie ’52, primele avioane MIG 15. Iată însă că, după o așteptare de mai bine de jumătate de secol, celebra expresie „vin americanii” nu mai este retorică, fiind îndreptățită mai mult ca niciodată.
A nu se înțelege că ei n-au venit mai demult, căci de aia și suntem membri de bază ai NATO, dar când e vorba de o bază permanentă cu peste 200 de militari, trei baterii, adică 24 de rachete interceptoare SM-3 și în mod sigur o întreagă infrastructură modernizată la cele mai exigente standarde, putem vorbi de un adevărat eveniment istoric pentru România.
Nu degeaba președintele Traian Băsescu a subliniat momentul la valoarea importanței lui: „Astăzi, România, prin realizarea acestei componente a scutului antirachetă, se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei și cred că, din acest punct de vedere, putem spune că România și-a atins un obiectiv important, acela de a-și garanta securitatea pe termen lung, și nu conjunctural.” L-am citat exact pe domnul președinte, deoarece sunt sigur că această frază, ca și evenimentul în sine, va intra în cărțile de istorie românești.
Declarația politică este intitulată „Libertatea presei”. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,
Vin în fața dumneavoastră astăzi pentru a susține o declarație politică legată de libertatea presei și de evaluările pe care anumite instituții specializate le-au făcut asupra acestei probleme. Nu am ales întâmplător momentul prezentării declarației mele politice, ci leg acest fapt de data sărbătoririi Zilei Mondiale a Libertății Presei, care este 3 mai.
La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertății Presei. Ideea acestei acțiuni a apărut la Conferința Generală UNESCO, care, printr-o rezoluție din 1991 asupra promovării libertății presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a unei societăți democratice.
Data de 3 mai comemorează Declarația de la Windhoek, adoptată la 3 mai 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente și pluraliste.
În întreaga lume, data de 3 mai reprezintă comemorarea curajului și profesionalismului jurnaliștilor care și-au pierdut viața, au fost răniți sau au fost trimiși în închisori în timp ce își făceau datoria.
Libertatea presei și modul în care aceasta este lăsată să se manifeste reprezintă și un etalon al democrației unei țări, al unei bune guvernări, precum și al respectării drepturilor fundamentale ale omului.
Instituții de monitorizare a presei au dat publicității rapoarte în care sunt prezentate clasamente privind libertatea presei. Raportul „Freedom House”, de exemplu, arată că numărul persoanelor din întreaga lume care au acces la o presă liberă și independentă a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 10 ani.
Privind țara noastră, același raport relevă faptul că presa românească rămâne „parțial liberă”, iar România se situează pe locul 87 în clasamentul global al libertății presei, după Bulgaria și Serbia.
Dintre cele 196 de țări și teritorii analizate de „Freedom House” în 2010, numai 68 au fost declarate țări cu presă liberă. În alte 65 de țări, printre care și România, presa a fost considerată parțial liberă, în timp ce în 63 de țări presa nu a fost liberă.
Declarația politică se intitulează „Politica pumnului în gură – politică de stat în România PDL”.
- Stimați colegi,
Știrile sunt acestea:
1. Emil Boc, huiduit la Vâlcea.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#680692. Emil Boc, huiduit din nou, la Drobeta-Turnu Severin.
· legislative transmission · respins
334 de discursuri
Declarația politică este intitulată „Ordinul ministrului sănătății nr. 1.803/2008 – nedreptatea ia amploare”. Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
În țara noastră, unde totul pare a fi posibil, din nefericire, în sens negativ, cei aflați în suferință sunt prinși în angrenajul birocratic și al jocurilor de putere politică și financiară.
Ca și cum nu era de ajuns că mulți dintre români se confruntă cu boala, suferința, lipsa banilor și o îngrijire medicală îndoielnică, acum se văd prinși la mijloc între hotărârile aberante ale Ministerului Sănătății și producătorii de medicamente din România.
Același minister, care a decis în mod „doct” închiderea multor spitale din țară, decizie de pe urma căreia am avut primele victime ale inconștienței și nepăsării unui minister devenit nociv, a impus alte și alte măsuri „inteligente” prin Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.803/2008 privind stabilirea prețurilor produselor medicamentoase de uz uman de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, precum și bolnavii incluși în programele naționale de sănătate.
Așa cum și titlul sugerează, acest ordin aberant vizează impunerea unei noi modalități de calcul în privința prețului medicamentelor.
Pe lângă faptul că producătorii de medicamente din România sunt discriminați în mod negativ, așa-zisul Minister al Sănătății, care ar trebui să se ocupe de tot ceea ce reprezintă sănătatea publică, apărarea, reprezentarea și îngrijirea intereselor cetățenilor români, calcă în picioare nevoile a milioane de oameni aflați în suferință.
Metoda de calcul stabilită de minister este una demnă de calculele de început ale lui Einstein în stabilirea teoriei relativității, încât mă face să cred că la asemenea calcule alambicate au lucrat toți matematicienii români, iar acest ordin rivalizează cu lucrările celebrului Țițeica.
Dacă în orice stat european prețul de referință este fixat prin compararea cu prețul din trei state vecine, reprezentanții ministerului s-au gândit să fie cei mai zeloși și scrupuloși, mergând pe comparația cu 12 state, nu toate vecine, membre ale Uniunii Europene.
S-a ajuns la situația în care, din cauza prețurilor impuse de Ministerul Sănătății, foarte multe medicamente sunt retrase de pe piață, iar pe multe dintre ele nu le mai avem, pentru că, deși se produc, firmele preferă să le exporte în țări unde prețul este pe măsura calității.
Astfel, producătorii preferă această modalitate păguboasă pentru români, în caz contrar fiind nevoiți să aibă pierderi uriașe, din moment ce, dacă le-ar da pe piața internă, ar trebui să fixeze, respectând prețul de referință, prețuri cu 50% mai mici decât prețul de producție.
Lăsând deoparte mostra de încurajare a producătorilor, asistăm, dragi colegi, la o ucidere lentă și în masă a bolnavilor din România, mințiți de autorități în privința binefacerilor prețului de referință.
Departe de a fi în folosul lor, bolnavii români nu devin altceva decât o masă de manevră în lupta pentru bani, ducând lipsă de medicamente sau văzându-se nevoiți să plătească din propriul buzunar, în condițiile în care și așa foarte mulți dintre ei, pe lângă boală, au de înfruntat și un trai la limita supraviețuirii.
Este tragic și este o adevărată rușine, stimați colegi, cum nevoile românilor sunt călcate în picioare cu cea mai crasă nepăsare, ambalată în calcule menite să distorsioneze adevărata stare de fapt.
Este rușinos cum nimic nu mai este sfânt și totul este parte a angrenajului de bani și de putere.
O asemenea măsură nu face altceva decât să sublinieze încă o dată – ca și cum mai era nevoie – situația dramatică în care se află țara noastră și stadiul de degradare la care a fost adus cetățeanul român.
Declarația politică se intitulează „Alo, poliția? Da, femeia de serviciu la telefon!”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Eliminarea lui Osama bin Laden, unul dintre marii capi ai terorismului mondial, este, fără îndoială, o bătălie câștigată de ambasadorii păcii în lupta cu răul premeditat și voit, intenționat, însă vor mai fi multe de purtat de acum înainte.
Evenimentul, cu siguranță, a generat în interiorul Al-Qaeda o reacție similară cu cea care se întâmplă atunci când calci într-un mușuroi de furnici. Cred că avem cu toții suficientă maturitate încât să înțelegem că lichidarea celui mai căutat om de pe planetă nu este decât o victorie temporară și adevăratul pericol de abia acum începe. Or, în condițiile în care întreaga lume încearcă să se securizeze cât mai eficient, gașca portocalie din Parlament a demarat din nou procesul de măcelărire a MAI.
Este un gest irealist și extrem de periculos din partea armatei portocalii să pună în gura tunului siguranța cetățeanului, prin desființarea a 18.000 de posturi din poliție, doar pentru a strânge cât mai multe resurse pentru campania electorală.
S-a motivat acest demers „strategic” prin băgarea la înaintare a ideii că aparatul MAI este supradimensionat. Însă nu efectivele aflate în slujba cetățeanului sunt supradimensionate, ci structura malignă care sufocă MAI și îl stoarce de resurse.
În loc să elimine indivizii care căpușează aiurea resursele sistemului, Igaș poartă sâmbetele posturilor de poliție comunală, care se adresau unor zone și așa vulnerabile, tocmai din lipsa de efective polițienești.
Dacă ne vom încăpățâna să punem pe liber eficiența, vom ajunge curând în situația în care doar femeia de serviciu va prelua sesizările cetățenilor, iar scutul antirachetă al lui Băsescu va fi delegat în teren pentru constatări și patrulări.
Spun asta pentru că prezidențiabilul apreciază că mult slăvitul scut, a cărui necesitate nu o neg, ba chiar o susțin, ține loc și de poliție, și de jandarmerie, și de pompieri.
Acum, când siguranța globală este pusă sub semnul întrebării și când numeroase state anunță sporirea măsurilor de securitate, Igaș lasă România pe cod albastru și reduce efectivele MAI, punând populația în situația de a ridica din umeri atunci când găinarul de rând sau teroristul, după ce-și va fi făcut mendrele nederanjat, va întreba, din curiozitate, unde sunt forțele de ordine.
Declarația politică este intitulată „Agonia agriculturii românești”.
Agricultura și industria agroalimentară a României mor încet, dar sigur. Lipsa unor politici agrare eficiente, incompetența și indiferența guvernamentală sunt adevăratele cauze ale acestui tragic destin.
Este bine cunoscut de către toată lumea faptul că România dispune de resurse ale solului, care fie nu sunt utilizate la nivelul agrotehnologiei actuale, fie sunt lăsate la voia naturii, fie sunt distruse într-un mod iresponsabil.
România și guvernanții săi se comportă de-a dreptul irațional în raport cu agricultura, atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic, la fel cum o situație de plâns avem în sectorul industriilor de prelucrare a materiilor prime provenite din agricultură și de producere a alimentelor.
E adevărat că am ajuns în miezul acestui faliment istoric nu numai din cauza actualei puteri, dar românii erau îndreptățiți să spere că președintele actual și guvernele sale se vor ține de cuvânt și vor iniția acele politici pe care le-au promis, de scoatere a agriculturii și a lumii satului românesc din procesele de subdezvoltare în care se tot afundă, îndreptându-le spre o valorificare mai bună a resurselor naturale și de muncă.
Lipsa unor politici de realizare a produselor agricole conform standardelor europene, lipsa unor structuri funcționale între producția agrozootehnică, de prelucrare a acesteia în unități industriale și de servicii, ruptura dintre fermieri și sectorul comercial necesitau politici inteligente și aplicate sistematic.
Înainte de a face analiza falimentului răsunător în care au fost aduse agricultura și populația din mediul rural, să amintim câteva dintre promisiunile mincinoase ale guvernanților susținuți de actuala coaliție antinațională.
Nu au făcut acea rețea națională promisă de centre de colectare și depozitare a recoltelor agricole, a produselor animaliere, prin care fermierii și țăranii să-și poată valorifica munca și să reia ciclul agricol. A trecut destul timp și domnii de la putere ar trebui să le spună țăranilor și fermierilor unde sunt aceste centre și cu ce s-au ales de pe urma lor.
Declarația politică se intitulează „Ziua Națională a Tineretului”.
Ziua Tineretului este sărbătorită la date diferite, în funcție de fiecare țară în parte. România și-a instituit ziua de 2 Mai ca Zi Națională a Tineretului, prin lege, în anul 2004, după ce în perioada comunistă aceasta fusese singura zi de sărbătoare legală pentru tineret. Cu prilejul acestei zile, sunt organizate activități sociale, culturale, artistice și sportive care vizează domeniile de interes ale tineretului.
Tinerii reprezintă atât o sursă enormă de resurse umane pentru dezvoltare, cât și factorii cei mai importanți în schimbarea socială, în dezvoltarea economică și în inovațiile tehnologice. Imaginația, idealurile, capacitățile intelectuale considerabile și concepțiile lor sunt esențiale pentru dezvoltarea continuă a societății în care trăiesc.
Tinerii au lumile lor, contextele lor culturale etc., care sunt, prin definiție, diferite de cele ale adulților și, de aceea, dificil de interpretat de către aceștia. În acest moment, tinerii se maturizează mai repede decât în trecut, iar viteza cu care își trăiesc viața a crescut exponențial prin comparație cu anii trecuți. Problemele ivite în viața tinerilor, cât și concepțiile și aspirațiile lor, reprezintă componentele esențiale ale provocării și ale perspectivelor pe care societatea le are în prezent, cât și cele ale viitoarelor generații.
Principalul factor în educația tânărului este chiar tânărul și, de aceea, trebuie stabilite obiective și metode subsecvente acestora, de natură să îmbunătățească abilitățile tinerilor de a-și coordona în mod autonom activitățile proprii. În paralel, trebuie urmărită și dezvoltarea abilităților instituțiilor școlare de a putea dezvolta aceste abilități ale tinerilor.
Astfel, subîmpărțirea pe domeniile concentrice, de la individual și relațional înspre instituțional, apare în mod natural. Dezvoltarea instituțională a unităților de învățământ constă, de fapt, în ieșirea din starea de izolare a acestora, în scopul oferirii unei game de servicii educaționale mai largi, mai ridicate din punct de vedere calitativ și mai adaptate la nou.
Salariile de încadrare din România sunt mici, insuficiente pentru a-și întemeia o familie fără grija zilei de mâine, recunoașterea meritelor vine după eforturi îndelungi și ani de muncă în posturi prost plătite, de multe ori la salariul minim pe economie – asta în cazul optim în care există o astfel de recunoaștere –, posibilitățile de afirmare sunt reduse, iar Guvernul nu aplică nicio măsură concretă pentru stoparea emigrării tineretului român.
Declarația politică se intitulează „Modernizarea României – de la coasă la excavator”.
Am avut, în calendarul ultimei săptămâni, două zile care ar fi trebuit să fie adevărate sărbători, prilej de manifestare a respectului, recunoștinței, solidarității și bucuriei. Am avut, în schimb, cea mai tristă Zi a Veteranilor de Război din scurta sa istorie recentă, cu veterani inevitabil mai puțini, dar și cu venituri micșorate, mulți dintre cei puțini fiind umiliți de tratamentul la care militarii au fost supuși prin noua lege a pensiilor.
Am mai avut, poate, cel mai trist 1 Mai din ultimele două decenii, cu milioane de români lipsiți de încredere în viitor, în solidaritatea și în coeziunea societății – însuși spiritul acestei sărbători. Ziua Muncii, 1 Mai 2011, găsește România cu mult mai puțini salariați, cu salarii mai mici și, mai rău, cu o putere de cumpărare înjumătățită de tăierile de salarii, scumpiri peste scumpiri și de creșterea dramatică a taxei pe valoarea adăugată.
Imaginile cu domnul Boc la coasă prevesteau tăierile de salarii, de pensii, datul cu coasa de-a dreptul prin veniturile, demnitatea și speranțele a milioane de români. De aceea, m-am cutremurat, deunăzi, când l-am văzut pe același domn Boc urcându-se în excavator. Am înțeles atunci ce înseamnă modernizarea României, cu care se tot laudă sus-numitul și ai săi PDL-iști: trecerea de la o unealtă rudimentară, coasa, la un produs tehnic al epocii moderne, excavatorul.
Fără a se opri din tăiat, domnul Boc și ai săi s-au apucat și mai vârtos de săpat. Sapă pentru a adânci prăpastia polarizării sociale, sapă la temelia democrației, angajându-și răspunderea pe legi care mai de care mai importante, ignorând și disprețuind Parlamentul și partenerii sociali. Sapă la fundația statului de drept prin toate abuzurile pe care le comit, sapă la rădăcina statului social, cel prevăzut în Constituția României, broșurica aceea care îi cam încurcă, dar pe care oricum nu dau mai mult de două parale.
Țărișoara, în viziunea marelui om politic, va fi pe de-a-ntregul așa cum ne-a înfățișat-o însăși Televiziunea publică, sub genericul „Cântarea României moderne”, țara fluturilor, a fălcilor, a frunzei verzi și așa mai departe și, peste toți și toate, a „marelui cârmaci”.
Declarația politică este intitulată „Solidaritate pentru demnitate”.
Solidaritatea cui, pentru demnitatea cui?
Nu știu dacă poate fi doar coincidență, însă am constatat și cu alte ocazii că actualul Guvern adoptă hotărâri privind soarta românilor tocmai în preajma zilelor în care alții sărbătoresc. Da, 1 Mai este Ziua Internațională a Muncii și este celebrată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, devenind apoi sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii.
În România, ziua de 1 Mai se celebrează din 1890, iar anul acesta, întâmplător sau nu, tocmai intră în aplicare noul Cod al muncii, care aduce vulnerabilități angajaților, îngroșând numărul șomerilor, mereu în căutarea unui loc de muncă, și noua Lege a zilierilor, prin care se impozitează cu 16% munca de pe o zi pe alta a muncitorilor cu ziua, fără să le ofere niciun drept.
Ba mai mult, premierul, ministru interimar, cu hărnicia dovedită în a schimba tot ce mișcă în țara asta, a semnat deja și normele de aplicare a legii pentru zilieri. Uimitor și extrem de rapid, când este vorba de luat, dacă mă gândesc că legea pentru copiii cu autism așteaptă de jumătate de an să aducă un dram de speranță pentru micuți și familiile lor, care solicită susținerea statului.
Legea dialogului social, de asemenea, cu reglementări în domeniul muncii, adoptată prin asumarea răspunderii, așteaptă decizia Curții Constituționale.
De ce nu, 28 aprilie este Ziua Internațională a Protecției și Sănătății în Muncă, prilej cu care, consultând statistici ale Inspecției Muncii, aflăm că anul 2010 a înregistrat peste 3.600 de persoane care s-au accidentat la locul de muncă în România, 272 chiar au decedat în urma accidentelor.
Cheltuielile efectuate cu echipamentele de protecție pentru muncitorii din România ne situează pe locul 10 din 12 într-un clasament al țărilor din Europa Centrală și de Est, ceea ce ne convinge că „securitatea și sănătatea în muncă nu sunt încă priorități majore”, că avem condiții precare la locul de muncă, că, pe lângă salarii proaste, avem și condiții așijderea.
Iată, tot acum se anunță ofensiva pentru combaterea muncii la negru. Mă întreb de ce n-o fi făcut-o domnul Botiș până acum.
Declarația politică se intitulează „Cine (mai) poate face autostrăzi în România?”.
Stimate doamne și stimați domni,
Voi începe declarația mea politică de astăzi cu un anunț: avem două noi autostrăzi în România! Din păcate pentru șoferi, avem două autostrăzi care nu se (mai) fac, iar în eventualitatea în care se vor face totuși, ele vor fi finalizate cu mare întârziere.
Așa cum am aflat cu toții, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a anunțat recent că a transmis „o notificare de reziliere a contractului de proiectare și execuție a Autostrăzii București–Brașov, tronsonul București–Ploiești”, către antreprenorii acestei lucrări, un consorțiu de firme românești.
Anterior acestui anunț, aceeași companie națională a dat publicității un alt document, din care am putut afla că în cazul a 12 contracte s-a solicitat constructorilor de drumuri care execută lucrări în România penalități în valoare totală de 40.094.672,523 de euro, aferente perioadei septembrie 2010 – martie 2011.
În fața acestei noi abordări și politici a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, un ochi îmi râde, iar altul plânge. E foarte bine că antreprenorii și regii asfaltului care nu respectă termenii contractuali la care s-au angajat să fie penalizați financiar. E minunat că ministerul de resort vrea să impună noi reguli pentru constructorii de autostrăzi și vrea să dea un semnal clar că nu mai acceptă ca statul român să fie păgubit. E foarte bine și că doamna ministru își face imagine prin aceste măsuri radicale.
E foarte rău însă că șantierele vor fi sistate și se va pierde din nou timp prețios. Va fi rău și pentru că toți cei care circulă pe drumurile României vor consuma nervi mai mulți, circulând pe niște drumuri sub orice critică. Și mai e rău și din alt punct de vedere: modernizarea sistemului de drumuri și autostrăzi ne va costa și mai mult decât până acum, pentru că, în cazul anunțatelor rezilieri de contracte, se pune problema costului de oportunitate. Vor fi aceste drumuri naționale și autostrăzi mai ieftine, urmând o nouă procedură de atribuire a contractului? Ne vor costa lucrările noului antreprenor mai puțin decât am fi plătit prin ducerea până la capăt a contractelor existente?
Declarația politică este intitulată „Sfidare la adresa românilor, sfidare la adresa UE”.
Stimați colegi,
Faptul că Guvernul Boc își bate joc de banii publici nu mai este o noutate. Citim zilnic în presă și vedem la televizor cum un ministru a încheiat contracte cu statul, cum soția altui ministru e plătită din banii noștri sau din bani europeni...
Trebuie să vă spun însă că nu sunt respectate nici acordurile sau angajamentele cu Uniunea Europeană, așa cum nu este respectată nici legea românească. Mă refer aici la faptul că există fonduri europene pentru infrastructura României, care ar fi trebuit cheltuite sau care ar fi trebuit să ducă la începerea lucrărilor de modernizare a drumurilor naționale, dar care sunt blocate undeva în nepriceperea sau reaua intenție românească.
Am înțeles scuza „nu sunt bani” acolo unde vorbeam exclusiv de investiție a Guvernului, dar nu-mi pot explica de ce nu sunt folosite fondurile la dispoziția Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii pe acele artere unde lucrările ar fi trebuit să fie în toi.
Și pentru că oficialii noștri îmi răspund pe zeci de pagini, în care nu îmi spun nimic de fapt, mă voi adresa Comisiei Europene, care poate mă va lămuri de ce nu își fac datoria autoritățile române și de ce nu-și onorează obligațiile. Sunt curios, în același timp, ce explicații au dat Bruxelles-ului aceste autorități care ne-au mințit în toată această perioadă.
Până atunci, bihorenii, și nu numai ei, vor circula pe aceleași drumuri accidentate, așa-zis europene. Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Economia românească – lecție de eșec”.
Stimați colegi,
Sunt convins că citiți și dumneavoastră articolele economice din presa de specialitate din țară și din străinătate, că discutați cu mediul de afaceri din propriile colegii și că ați ajuns la aceleași concluzii ca și mine: suntem o lecție despre cum nu trebuie să acționăm în economie pe perioadă de criză sau în afara ei.
În vreme ce alte guverne produc măsuri de revenire economică, noi ne pregătim pentru alte efecte ale aceleiași crize, care pare fără sfârșit. Am fost atrași în vârtejul crizei mondiale, fără a o putea ocoli, dar nu putem fi scoși din ea tot pe același principiu, al revirimentului altor economii. Or, în țară, exact acest lucru se simte, că așteptăm să ne salveze altcineva: banii FMI, bordul FMI, cu ale lui condiții extreme, fondurile europene sau... providența, stimați colegi.
Cert este că nu se simte Guvernul României nicăieri, în afara cazului de furt din banul public, evaziune fiscală sau, mai nou, contracte pe bani europeni. Mediul de afaceri nu este susținut în niciun fel, dar nici nu este lăsat să trăiască.
Am așteptat să ne spună purtătorul de cuvânt al Direcției Concurență din cadrul Comisiei Europene că avem dreptul să intervenim în prețul carburanților. Până la acel moment, domnul Emil Boc a ridicat din umeri și s-a declarat neputincios, neavând habar inclusiv de faptul că are o lege care-i dă dreptul să intervină atunci când interesul național i-o cere. Dar acest lucru este străin actualei puteri, care vedem ce îndeletniciri are: contracte cu statul prin soții, mame pensionare sau copii declarați oameni de afaceri peste noapte.
Este realmente de neînțeles atitudinea sfidătoare la adresa noastră, dar și la adresa UE. Aici aduc exemplul taxei de primă înmatriculare, declarată în afara contextului legislativ european de către Curtea Europeană de Justiție, dar menținută de noi, în ciuda tuturor proceselor cu statul în care petenții au câștigat, sau faptul că suntem întrebați lunar de ce nu cheltuim banii europeni, iar Guvernul român continuă aceleași afaceri cu firme de consultanță de apartament, care cer comisioane grase solicitanților, numărul dosarelor respinse crescând alarmant.
„Un popor care își prețuiește privilegiile mai mult decât principiile le va pierde curând pe amândouă.” Cuvintele aparțin generalului Dwight D. Eisenhower, militar de carieră și președinte al Americii. Cu ocazia recentelor evenimente privind aplicarea pensiilor unitare, recalcularea unor pensii disproporționate, asimilarea fostelor cadre militare pensionarilor obișnuiți – prin deja celebra Lege nr. 263/2010 –, am aflat poziția actualilor guvernanți atât în chestiunea privilegiilor, privilegiaților și tăcerii la cei care conduc astăzi Armata Română, cât și în cea a principiilor. Pe scurt, singurul principiu sfânt e perpetuarea privilegiilor. Asta da „demnitate”, „onoare militară”!
## Stimați colegi,
Să fi uitat noi, oare, să fim români? Să fi uitat noi, oare, respectul datorat Armatei Române? Să ne fi uitat noi eroii? Și când mă întreb asta, nu mă gândesc neapărat numai la personajele istorice despre care citim în manuale, și nici la cei care găsesc să fie „eroi” doar pentru că în imediata apropiere există un cameraman și un reporter. Nu la ei mă refer acum, ci exact la cei pe care nu-i vezi niciodată, dar poți atinge în mod real munca, opera lor, cei despre care nimeni nu scrie niciodată, dar despre care poți „citi” în poveștile spuse de alții, despre cei care au murit și pe ale căror cruci nu vezi decât un nume simplu și o dată. Da, despre acești eroi, despre oamenii simpli care și-au făcut datoria de militar, datoria de a se pune în slujba apărării țării, și pe care nu-i caută nimeni.
Am învățat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecințe, chiar dacă aceste consecințe presupun sacrificarea libertății lor, a vieții lor... Și nu numai că nimănui nu-i pasă de ei, dar acum sunt asimilați pensionarilor de rând.
A nu se înțelege că am vreo problemă cu pensionarii obișnuiți... Departe de mine acest gând. Am tot respectul pentru munca fiecărei ființe umane, dar asta nu înseamnă să nu ne onorăm între noi. Sunt sigur că fiecare are discernământul necesar și este în asentimentul meu când fac aceste afirmații.
Eu cred că România adevărată nu a murit, cum încearcă să ne spună mai-marii lumii sau mai-marii țării. Eu cred că România adevărată va renaște pe oasele martirilor români de mii de ani, de la Decebal până la mareșalul Ion Antonescu în Războiul de întregire a României și martirii din închisorile comuniste. Eu cred că România adevărată va renaște, ca o pasăre Phoenix, din lacrimile văduvelor din războaie și din lacrimile mamelor care au plâns copiii ce au luptat și au murit pentru această țară.
Declarația politică este intitulată „Copiii cu autism au dreptul la o viață normală”.
Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
Deși în ultimul timp s-a vorbit destul de des despre situația persoanelor diagnosticate cu tulburare de spectru autist, inițiativele multor persoane de buna-credință de a elabora și propune spre adoptare o lege în acest sens au rămas nefinalizate. În România nu există o legislație clară și adecvată a copilului cu dizabilități, astfel încât să-i confere anumite drepturi, care să vină în întâmpinarea nevoilor sale.
Conform datelor existente la Ministerul Sănătății și la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în România sunt diagnosticați în jur de 3.200 de copii cu tulburare de tip autist.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt are în evidență un număr de 105 copii încadrați în gradul de handicap cu diagnosticul de autism sau elemente de spectru autism.
Bineînțeles că numărul persoanelor – în general, nu doar al copiilor – cu tulburare de spectru autist, diagnosticate sau nediagnosticate, la nivel național, este cu mult mai mare. Se estimează de către diverse organizații din domeniu un număr de aproximativ 30.000 de persoane cu tulburări din spectrul autist – una la 166 de nașteri. Nu se poate vorbi despre un număr exact de persoane identificate cu autism, deoarece instrumentele de evaluare utilizate nu sunt riguroase, permițând apariția unui număr mare de falși diagnosticați.
Serviciile de screening și diagnostic nu sunt riguros organizate. Intervențiile validate științific nu sunt integrate într-un sistem de sănătate clar organizat, cu profesioniști bine pregătiți, care să lucreze în echipe cu paraprofesioniști – de exemplu, părinții.
În momentul de față, în județul Olt doar o singură organizație nonguvernamentală poate oferi servicii de screening în acest sens și poate demara programe în sprijinul și pentru copiii cu tulburare de spectru autist.
Și la nivel național, un număr prea mic de instituții ale statului se adresează copiilor cu tulburare de spectru autist, acestea fiind insuficiente față de necesitățile copiilor.
Multe familii sunt fără venituri sau cu venituri mici și nu au putut sau nu pot asigura suportul corespunzător intervenției educaționale pentru copiii cu tulburare de spectru autist. De aceea, este necesară decontarea terapiilor de la bugetul de stat alocat sănătății. Dacă nu se intervine rapid, prin proceduri validate științific, se pierde oportunitatea de recuperare, fie ea și parțială, copiii și apoi adulții cu aceste tulburări ajungând să fie complet dependenți de familie și/sau de ajutorul societății, cu costuri emoționale și financiare foarte mari pentru persoana cu tulburare de spectru autist, pentru familie și societate.
## Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
În fiecare an așteptăm cu nerăbdare data de 1 mai, o zi cu numeroase semnificații, devenită un simbol pentru români.
Data de 1 Mai nu marchează doar Ziua Internațională a Muncii, marchează o zi specială de unitate și solidaritate, un moment în care, dincolo de sărbătoare, ar trebui să ne găsim și timp de reflecție.
Nu întâmplător și de luat în seamă este faptul că, în această zi, strămoșii noștri sărbătoreau Armindenul.
Armindenul semnifica cinstirea odihnei pământului, pentru roade bune și sănătatea vitelor, fiind, de fapt, o ramură verde sau un pom curățat de crengi până aproape de vârf, împodobit cu flori și spice de grâu. De 1 mai, aceasta se punea în fața casei, până la seceriș, din lemnul Armindenului
făcându-se foc atunci când se cocea prima pâine făcută din făina grâului nou.
O metaforă superbă pentru un nou început și una dintre tradițiile care au ajutat la cristalizarea unității și identității poporului nostru.
Cu toții ar trebui să fim conștienți că astfel de zile, cum este cea de 1 mai, fac deja parte din ceea ce ne definește ca popor.
De aceea, consider că un asemenea moment contribuie în mod semnificativ la reiterarea valorilor și priorităților pe care le avem. Prin muncă și unitate, ne putem atinge scopurile și putem dovedi cine suntem cu adevărat.
Stimați colegi și dragi concetățeni,
Vă îndemn să folosim orice prilej pentru a deveni și mai puternici, și mai uniți și pentru a realiza că „țara noastră are, înainte de toate, o datorie: aceea de a munci. Munca, adevarată și spornică, nu se poate face decât prin solidaritate națională.” (Nicolae Iorga)
De asemenea, rog liderii de grup să convoace colegii senatori în sala de plen, pentru a putea să trecem la dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.
Ca să dinamizăm puțin această solicitare, îl rog pe domnul secretar Gheorghe David să dea curs citirii listei senatorilor.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Gheorghe David:**
Bună dimineața tuturor! Am să dau curs citirii catalogului:
|Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe|prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |---|---| |Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva|absent<br>Guvern<br>absentă| |Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>prezent<br>prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|
## 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/13.V.2011
Corlățean Titus prezent Păran Dorin prezent Crăciun Avram absent Pereș Alexandru prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Pintilie Vasile prezent Daea Petre absent Plăcintă Sorina Luminița absentă David Cristian prezent Pop Gheorghe prezent David Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Diaconescu Cristian prezent Popa Mihaela absentă Diaconu Mircea absent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Dobra Nicolae prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Feldman Radu Alexandru absent Rădulescu Cristian prezent Filip Petru absent Rădulescu Șerban prezent Fodoreanu Sorin prezent Robu Nicolae absent Frâncu Emilian Valentin prezent Rotaru Ion prezent Frunda György prezent Rușanu Dan Radu prezent Găină Mihăiță prezent Rușeț Ion prezent Geoană Mircea Dan prezent Saghian Gheorghe absent Ghișe Ioan absent Savu Daniel prezent Greblă Toni prezent Sârbu Ilie prezent Grosu Corneliu prezent Sbîrciu Ioan absent Günthner Tiberiu prezent Secășan Iosif prezent Gyerkó László prezent Severin Georgică prezent Hașotti Puiu absent Silistru Doina prezentă Hărdău Mihail absent Staicu Dumitru Florian prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Stănișoară Mihai absent Igaș Traian Constantin Guvern Șova Dan Coman prezent Ion Vasile prezent Tămagă Constantin prezent Iordănescu Anghel absent Toma Ion prezent Jurcan Dorel prezent Țopescu Cristian George absent Lazăr Sorin Constantin prezent Țuțuianu Adrian prezent Luca Raymond prezent Udriștoiu Tudor prezent Mang Ioan prezent Urban Iulian prezent Marcu Gheorghe prezent Valeca Șerban Constantin absent Mardare Radu Cătălin prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Marian Ovidiu prezent Verestóy Attila prezent Marian Valer prezent Voicu Cătălin absent Markó Béla Guvern Voiculescu Dan prezent Mazăre Alexandru prezent Vosganian Varujan absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent **Domnul Alexandru Pereș:** Meleșcanu Teodor Viorel delegație Stimați colegi, Mihăilescu Petru Șerban prezent Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință. Mitrea Elena prezentă Doresc să vă informez că și-au înregistrat prezența, prin Mitrea Miron Tudor prezent semnătură, 71 de colegi senatori. Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Începem partea a doua a ședinței noastre, reamintindu-vă Mocanu Toader prezent că, momentan, conducerea ședinței va fi asigurată de subsemnatul, asistat de domnii senatori Gheorghe David și Moga Nicolae prezent Orest Onofrei, secretari ai Senatului. Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Necula Marius Gerard prezent Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor Nedelcu Vasile prezent parlamentare, vă propune lucrări în plen până la ora 12.45, Nicoară Marius Petre prezent iar începând cu ora 15.00, lucrări în comisii permanente. Nicoară Romeo Florin prezent Vă consult dacă sunt obiecțiuni în legătură cu programul de lucru. Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nu sunt. Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință. Doresc să vă informez că și-au înregistrat prezența, prin semnătură, 71 de colegi senatori.
Începem partea a doua a ședinței noastre, reamintindu-vă că, momentan, conducerea ședinței va fi asigurată de subsemnatul, asistat de domnii senatori Gheorghe David și Orest Onofrei, secretari ai Senatului.
Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune lucrări în plen până la ora 12.45, iar începând cu ora 15.00, lucrări în comisii permanente.
Vă consult dacă sunt obiecțiuni în legătură cu programul de lucru.
Cu 38 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat.
Ordinea de zi a ședinței de astăzi, 4 mai 2011, a fost distribuită în căsuțele dumneavoastră poștale.
Stimați colegi,
Vă fac propunerea să completăm ordinea de zi de astăzi cu un singur proiect de lege, al cărui raport a fost deja întocmit și distribuit. Este vorba despre Proiectul de lege pentru interpretarea părții introductive a alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Să-l trecem la punctul 5.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule lider de grup.
Vă consult dacă sunteți de acord cu propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PDL.
Domnule senator Rădulescu, vă rog să repetați dumneavoastră, pentru că eu nu am aici inițiativa legislativă. Încă o dată și mai tare, dacă este posibil. Vă rog.
Proiectul de lege pentru interpretarea părții introductive a alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, la punctul 5.
Din sală
#126276De la ce punct?
## Nu e la niciun punct.
Raportul a fost întocmit ieri, distribuit, și propun să completăm ordinea de zi cu acest proiect de lege.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă rog să vă exprimați prin vot, dacă sunteți de acord cu această propunere.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Cu această modificare, vă rog să dăm un vot și pe ordinea de zi de astăzi a ședinței Senatului.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteți-mi să vă prezint o notă privind transmiterea unei inițiative legislative Camerei Deputaților.
În conformitate cu prevederile art. 36 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmite Camerei Deputaților, pentru a dezbate și a adopta ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:
Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vă mulțumesc.
Înainte de a intra în ordinea de zi, am rugămintea să analizăm și să fim de acord cu programul de lucru al Senatului pentru perioada 9–14 mai 2011, propus de către Biroul permanent și de către liderii grupurilor parlamentare.
Luni, 9 mai 2011, activitate obișnuită a Senatului pentru ziua de luni.
Marți, 10 mai 2011, lucrări în comisiile permanente.
Miercuri, 11 mai 2011, declarații politice, lucrări în plenul
Senatului și, de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente. Joi, 12 mai 2011, lucrări în comisiile permanente. Vineri, 13 mai 2011, și sâmbătă, 14 mai 2011, activități în circumscripțiile electorale.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Intrăm în ordinea de zi.
La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind completarea alin. (2) al art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.
Pentru raport, Comisia pentru regulament, domnul președinte Dumitru Constantin. Vă rog. Microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Cred că ar trebui să fie dezbătut mai târziu acest proiect de hotărâre, pentru că, știți foarte bine, sunt necesare 69 de voturi pentru adoptare și putem să-l dezbatem spre sfârșitul ședinței.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Permiteți-mi să vă consult referitor la votul asupra tuturor inițiativelor legislative de astăzi, indiferent dacă fac parte din categoria legilor ordinare sau dacă fac parte din categoria legilor organice. Să-l dăm la ora 12.00. Până la ora 12.45 putem vota toate inițiativele legislative pe care le vom discuta astăzi.
Vă rog să prezentați doar cuprinsul acestei modificări privind Regulamentul Senatului, iar votul îl vom da la ora 12.00.
Până atunci,
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Domnule președinte Dumitru Constantin, vă rog. Microfonul 7.
Domnule președinte,
Comisia pentru regulament a Senatului a fost sesizată de Biroul permanent privind înființarea unei comisii permanente, denumită Comisia permanentă a românilor de pretutindeni.
În unanimitate, Comisia pentru regulament a Senatului a adoptat un raport de admitere.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Sunt observații cu privire la aceste modificări propuse de Comisia pentru regulament a Senatului? Nu sunt.
Votul îl vom da...
Domnule președinte Greblă, vă rog. Microfonul 4.
Poate mai reflectăm asupra titlului odată cu votul, dacă este cel exact „Comisia a românilor de pretutindeni”. Nu este a lor este a noastră, pentru relația cu România. Poate, pentru relația cu românii de pretutindeni. În loc de „a românilor” cred că trebuie trecut altceva.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Până la ora 12.00 îl rog pe domnul președinte Dumitru Constantin, inclusiv pe cei care vor să facă propuneri asupra acestui proiect de hotărâre, să ne lămurim și la ora 12.00 vom reveni cu precizări.
Mulțumesc.
La punctul 4.1 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru stimularea și sprijinirea construcțiilor de case.
Inițiatorii sunt prezenți?
Inițiatorii sunt deputați și nu sunt prezenți.
Vă propun, conform cutumei noastre, ca această propunere legislativă să se discute în procedură normală, nu în procedură de urgență.
2. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de creștere, îngrijire și educare a copiilor în vârstă de 0–3 ani.
Inițiatorii?
Nu sunt prezenți.
Propunerea legislativă se va dezbate în procedură normală, și nu în procedură de urgență.
La punctul 5 din ordinea de zi inițială este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor nr. 260/2008...
## Vă rog să mă scuzați!
Conform hotărârii noastre, dezbatem la acest punct 5 nou introdus în ordinea de zi Proiectul de lege pentru interpretarea părții introductive a alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.
Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, reprezentată de domnul președinte Greblă.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Pistru. Vă rog. Microfonul 9.
## **Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** _– secretar de stat_
_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare clarificarea faptului că lucrările vizate de acest act normativ sunt declarate de utilitate publică chiar din textul legii.
Formularea actuală a părții introductive a alin. (1) art. 2 din Legea nr. 255/2010, în coroborare cu prevederile art. 34 din același act normativ, dă naștere la interpretarea potrivit căreia lucrările vizate de Legea nr. 255/2010 nu sunt declarate de utilitate publică.
Suntem de acord cu amendamentul propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Din partea comisiei, domnul președinte Toni Greblă. Vă rog. Microfonul 6.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Legea, practic, are un singur articol, și anume: „În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări...”, și textul a rămas așa ca în legea veche.
A trebuit să fie pusă în acord această formulare cu o recomandare a Ministerului Justiției, care a întâmpinat dificultăți în a declara de utilitate publică anumite lucrări, și pentru că este o procedură, după declarare urmează procedura de expropriere. Ele trebuie mai întâi declarate de utilitate publică prin hotărâre de guvern și cu acordul autorităților locale. Deci este o chestiune strict tehnică, pe care noi suntem chemați să o reparăm, pentru ca exproprierile pentru cauză de utilitate publică în România să poată să funcționeze mai ușor, respectând și Constituția, și convențiile internaționale la care România este parte.
Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele care se găsesc în anexă, solicitându-vă să fiți de acord cu adoptarea raportului de admitere, cu amendamentele propuse.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale. Nu sunt solicitări.
Mulțumesc.
Vă propun ca votul asupra acestui proiect de lege să fie dat luni, pentru că nu suntem sub amenințarea adoptării tacite.
Dacă există alte propuneri, vă rog să le faceți.
Am zis că votăm doar legile organice care au adoptare tacită în această săptămână, și nu atacăm principiul nostru fixat, ca legile organice să fie votate luni, după ora 17.00. Domnule senator Cristian Rădulescu, vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Așa este și este bine să respectăm această regulă, dar tot noi, în Biroul permanent și între lideri, am stabilit și o excepție, atunci când există consens. Dacă sunt lucruri consensuale, chiar dacă sunt de natură organică, le putem supune votului dumneavoastră și miercuri, după ora 12.00, așa că la ora 12.00 permiteți-ne să ne consultăm și, dacă, de exemplu, proiectul de hotărâre și, eventual, și acest proiect de lege întrunesc consensul colegilor prezenți, încercăm să le votăm și astăzi, dacă nu, le lăsăm pentru luni, după ora 17.00.
Vă mulțumesc.
Dacă sunt obiecțiuni asupra acestui lucru, vă rog să vă pronunțați acum, dacă nu, la ora 12.00 vom relua dezbaterea și votul pe raport, inclusiv pe acest proiect de lege.
Mulțumesc.
La punctul 5 din ordinea de zi inițială este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor nr. 260/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757/10.11.2008.
Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, reprezentată de domnul președinte Marius Necula.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.
Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10.
**Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.
Mulțumesc. Domnule președinte Necula, vă rog. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte. Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.
Mulțumesc. Sunt intervenții din sală? Nu sunt.
Mulțumesc.
Votul pe raport și pe propunerea legislativă, după ora 12.00.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea anexei la Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
Suntem în fața unui raport de respingere.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Domnule președinte, vă rog, microfonul 6. Scuzați-mă, vă rog! Inițiatorii nu sunt prezenți.
Îl rog, din partea Guvernului, pe domnul secretar de stat Eugen Curteanu să prezinte punctul de vedere, de la microfonul 9.
## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Inițiatorii au pornit de la constatarea că numărul și limitele unităților administrativ-teritoriale au evoluat după anul 1968 și
că există numeroase litigii privind stabilirea limitelor dintre unitățile administrativ-teritoriale.
Precizăm faptul că acestea nu sunt datorate lipsei sau neclarităților unora dintre definițiile anexei nr. 2 din Legea nr. 350/2001, cu modificările și completările ulterioare, astfel că ne raliem raportului de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Necula, vă rog.
Microfonul 7.
În unanimitate, membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au adoptat un raport de respingere.
Mulțumesc. La dezbateri generale sunt solicitări? Nu sunt.
Mulțumesc.
Având în vedere că termenul de adoptare tacită este la data de 5 mai 2011, vot la ora 12.00.
La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.
Inițiator este domnul deputat Petru Călian. Nu este prezent.
Din partea Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.
Vă rog.
Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, tot domnul președinte Marius Gerard Necula.
Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 10.
## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Având în vedere că propunerile de modificare pe care le-a înaintat Guvernul nu au fost operate în textul final al inițiativei legislative, Guvernul nu susține propunerea legislativă și este de acord cu raportul de respingere. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul președinte Necula. Microfonul 7.
Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în unanimitate, au adoptat un raport de respingere pentru această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt solicitări.
Votul pe raportul de respingere a propunerii legislative, cât și votul pe propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor ordinare, la ora 12.00.
Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 175 din 16 iulie 2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Suntem în fața unui raport de respingere.
Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.
Din partea comisiei raportoare, domnul președinte Necula.
Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnul președinte Necula.
Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în unanimitate, au adoptat un raport de respingere pentru această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. La dezbateri generale sunt solicitări? Nu.
Vot pe raport și pe propunerea legislativă, la ora 12.00. Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 35 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere.
Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Irina Alexe.
Doamna secretar de stat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.
Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.
Vă mulțumesc. Comisia? Domnul președinte.
Și la acest punct, în unanimitate, am adoptat un raport de respingere pentru această propunere legislativă. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Sunt solicitări? Nu.
Vă mulțumesc. Vot, la ora 12.00.
Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere.
Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.
Aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.
Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul președinte. Microfonul 7.
Membrii comisiei au votat, în unanimitate, un raport de respingere a acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt solicitări? Nu sunt.
Vot pe raport și pe propunerea legislativă, la ora 12.00. Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 22 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare.
Suntem în fața unui raport de respingere. Inițiator, un deputat.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este raportoare.
Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Irina Alexe.
Aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.
Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul președinte. Microfonul 7.
Ne aflăm în fața unui raport de respingere, votat în unanimitate.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
La dezbateri generale sunt solicitări? Nu sunt.
Vot pe raport și vot pe propunerea legislativă, la ora 12.00.
Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 9, art. 19 alin. (4), art. 22 alin. (1), art. 23, art. II alin. (1) și alin. (2) și abrogarea art. 21 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744/2 noiembrie 2009.
Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Inițiatori, deputați ai Grupului parlamentar al PDL.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Eugen Curteanu.
Microfonul 9.
Vă rog, domnule secretar de stat.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,
Propunerea legislativă a rămas fără obiect prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2010 pentru modificarea Legii nr. 152/1998, astfel încât Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte, microfonul 7, vă rog.
Ne aflăm în fața unui raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport comun care este de respingere.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
La dezbateri generale sunt solicitări? Nu.
Vot pe raport și pe propunerea legislativă, după ora 12.00.
Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Avem un raport de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnul vicepreședinte Țuțuianu, mulțumesc. Inițiatori?
Mircea Toader, deputat al Grupului parlamentar al PDL, nu este prezent.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.
Microfonul 10.
Vă mulțumesc.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă mulțumesc. Domnul vicepreședinte Țuțuianu, microfonul 7. Vă rog, domnule senator.
Avem avize negative de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Guvernul nu susține această propunere legislativă. Raport, în unanimitate, de respingere a propunerii legislative.
Vă mulțumesc. La dezbateri generale sunt solicitări? Nu sunt.
Vă mulțumesc.
Vot pe raportul comisiei și pe propunerea legislativă, după ora 12.00.
Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind protejarea și susținerea apărătorilor drepturilor omului.
Avem un raport de respingere de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Inițiator, Nicolae Păun, deputat.
Participă, din partea Guvernului, doamna secretar de stat Lidia Barac.
Microfonul 8.
Vă rog, doamna secretar de stat.
## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**
Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere că domeniul contravențional este asimilat domeniului penal, lucru frecvent subliniat în jurisprudența CEDO, motiv pentru care suspendarea executării sancțiunilor contravenționale este deja un principiu în legislația contravențională, astfel că, printr-o inițiativă legislativă separată, nu se poate introduce o normă care să blocheze acest principiu.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul vicepreședinte. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat aviz negativ.
Raport de respingere adoptat, în unanimitate, de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă mulțumesc. Intervenții din partea senatorilor? Vă mulțumesc.
Vot pe raportul de respingere și pe propunerea legislativă, la ora 12.00.
Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
Suntem în fața unui raport de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.
Din partea Guvernului participă domnul Cristian Irimie, secretar de stat.
Microfonul 9.
Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Sănătății_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,
Guvernul nu susține inițiativa legislativă în forma prezentată și este de acord cu raportul de respingere. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Microfonul 7, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Țuțuianu.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu multe observații și propuneri.
Propunerea legislativă a primit avize negative de la Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Raport de respingere adoptat, în unanimitate, de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.
Vot pe raport și pe propunerea legislativă, la ora 12.00.
Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea unui regim juridic distinct și temeinic fundamentat pentru categoriile diferite de drepturi bănești cuvenite victimelor regimului totalitar comunist.
Suntem în fața unei propuneri legislative a deputaților din Grupul parlamentar al PNL.
Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Țuțuianu.
Din partea Guvernului participă domnul președinte Ghizdeanu.
Microfonul 9.
Având în vedere și problemele de tehnică legislativă, și de conținut, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și este de acord cu raportul de respingere întocmit de comisia de specialitate.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu, din partea comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dat aviz favorabil, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, cu majoritate, un raport de admitere, cu amendamente.
Vă mulțumesc.
Sunt intervenții din partea colegilor senatori? Domnul senator Günthner, microfonul 1.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Aș vrea să vă atrag atenția – sigur, este un raport favorabil, este, probabil, singurul dintre cele 100 de materiale pe care le discutăm astăzi – că este un raport surprinzător, având în vedere abordarea total nouă pe care o propune în privința despăgubirilor morale, care se propun a fi acordate peste cele acordate până acum prin Legea nr. 118/1990 și, mi se pare, Legea nr. 221/2009. Deci se propune încă un set de despăgubiri, sume uriașe, este vorba de bani foarte mulți aici, și se propune, în același timp, extinderea plajei beneficiarilor acestor despăgubiri morale către moștenitori.
După cum se spune în expunerea de motive, beneficiari direcți sunt deja foarte puțini în viață, dar, întrucât prin această propunere legislativă se propune să fie beneficiari și moștenitorii, ba chiar moștenitorii moștenitorilor celor care au suferit, este o abordare total nouă, cu care până acum în nicio situație nu am fost de acord. Evident, apar o serie de noi beneficiari ai acestor despăgubiri, care nu au suferit direct... decât prin strămoșii lor.
Pe de altă parte, se propune o extindere către cei care nu pot dovedi fapte notorii, deci și urmașii urmașilor acestora pot primi niște sume uriașe. De aceea, eu cred că ar fi o treabă total nouă, o modalitate nouă de abordare, cu care nu am fost de acord nici la veteranii de război. Atunci, va trebui să regândim și despăgubirile pe care le acordăm veteranilor de război, iar dacă vorbim despre moștenitori și moștenitorii acestora, atunci va trebui să vedem și veteranii din Primul Război Mondial, poate va trebui regândit tot sistemul de despăgubiri morale pe care dorim să-l acordăm de acum încolo.
Vreau să menționez că, dintre cei care mai sunt în viață, au beneficiat de despăgubirile morale care s-au adus prin Legea nr. 118/1990, prin Legea nr. 221/2009 și, întrucât au fost împotriva regimului totalitar, o bună parte dintre aceste persoane sunt considerate și revoluționari, dar beneficiază și de despăgubirile acordate prin aceste legi.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator David, microfonul central.
## **Domnul Gheorghe David:**
Domnule președinte de ședință,
Domnul coleg a atras atenția, și pe bună dreptate, pentru că, dacă ne uităm mai cu atenție, vedem că în această categorie, care, desigur, se vrea a fi cuprinsă în lege, sunt urmași ai victimelor regimului totalitar comunist, și vă rog să analizați puțin – pentru că, se pare, aceștia sunt pensionari –, dacă mai este cazul să extindem...
De aceea, grupul nostru parlamentar nu va putea susține o asemenea propunere legislativă, pentru că nu prea are nicio logică.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Nu mai sunt.
Votul pe raportul favorabil și pe propunerea legislativă, după ora 12.00.
La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stimularea înființării de creșe și grădinițe private.
Suntem în fața unei propuneri legislative a doi deputați. Pentru raport, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul vicepreședinte Rădulescu.
Din partea Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu. Microfonul 9. Aveți cuvântul.
Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Mulțumesc. Din partea comisiei?
Șerban Rădulescu
#156506Mulțumesc, domnule președinte.
Analizând propunerea legislativă, comisia a hotărât, cu unanimitatea celor prezenți, să adopte raport de respingere.
S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc. Intervenții din partea colegilor senatori. Nu sunt.
Votul...
Scuzați-mă! Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3, vă rog.
Întâi am văzut titlul. Deci, ca să nu greșesc, e vorba de Propunerea legislativă privind stimularea înființării de creșe și grădinițe...
Private.
...private. Corect?
Da.
Pe urmă, l-am auzit pe domnul Ghizdeanu vorbind și, din datele mele, acesta nu este la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, care are acest obiect de activitate. Pe urmă, m-am uitat mai atent și am văzut că această lege solicită doar facilități cu privire la înființarea de creșe și grădinițe, de aceea noi i-am dat drumul.
Eu consider că subiectul a fost greșit tratat. Problema este de mare actualitate. Propun să revenim la comisie cu discutarea acestei chestiuni, pentru că nu mi se pare corect ca toată problema să rămână numai la Ministerul Finanțelor Publice, când subiectul interesează toată societatea. Lipsa acestor grădinițe...
Repet, dacă reprezentanții noștri din comisie au timpul necesar și se apleacă asupra unei asemenea chestiuni, poate vin cu alte propuneri, pentru că este evident că nu este rezolvată problema acestor grădinițe și creșe.
În al doilea rând, este clar că statul nu poate să rezolve această problemă, dar cred că este pozitivă orice fel de inițiativă legată de o abordare în sistem privat.
Vă rog să supuneți la vot această propunere de retrimitere la comisie, sigur, numai dacă nu intrăm în adoptare tacită. Vă mulțumesc.
Din păcate, domnule senator – de acord cu ceea ce spuneți dumneavoastră –, dar mâine, 5 mai 2011, este termenul de adoptare tacită, deci nu avem posibilitatea de a mai relua discuțiile pe această temă în cadrul comisiei. Avem, în schimb, posibilitatea – și, sigur, posibilitatea deputaților – de a trata această problemă, inclusiv de a decide în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților.
Vă rog. Microfonul 3.
Da. Să fim atenți însă când o trimitem, să nu specificăm că e vorba de reducere de taxe, pentru că titlul spune cu totul altceva.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Votul pe raportul de respingere și pe propunerea legislativă, după ora 12.00.
La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 67 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Inițiatori, colegi deputați din mai multe grupuri parlamentare.
Raportul este unul de respingere, întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Din partea Guvernului participă domnul Cristian Apostol, secretar de stat.
Microfonul 10.
Aveți cuvântul. ## **Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**
Mulțumesc.
Guvernul susține inițiativa legislativă.
De fapt, această inițiativă legislativă dă posibilitatea Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA, prin angajații săi, să poată constata contravențiile și infracțiunile pe această lege.
După cum știți, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA deține în administrare, preluate prin protocol de la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, râurile de munte. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Tiberiu Prodan. Microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte.
În analiza din ședința Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere, deoarece au constatat că contravențiile implicate la legislația în vigoare se fac de către autorități publice, și nu de personalul silvic.
Desigur, punctul de vedere al reprezentantului Guvernului, preocupat de situația lostrițelor și a păstrăvului din apele de munte, este de luat în seamă, însă raportul comisiei este unul de respingere.
Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Intervenții din sală, dacă sunt solicitări? Nu sunt.
Votul pe raportul de respingere și pe propunerea legislativă, după ora 12.00.
V-aș propune, stimați colegi, ca punctele 19, 20, 21 și 22 din ordinea de zi să le luăm în dezbatere când o să vină și domnul secretar de stat Tánczos Barna, care este în drum spre noi.
Trecem la punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind standardele de cost în domeniul diagnosticului clinic de laborator.
Suntem în fața unui raport de respingere al Comisiei pentru sănătate publică.
Inițiatori sunt colegi senatori.
Dacă din partea colegilor senatori dorește cineva să ia cuvântul?
Din partea Guvernului participă domnul Cristian Anton Irimie, secretar de stat.
Din partea colegilor inițiatori dorește cineva să ia cuvântul?
Suntem la punctul 23.
Nu dorește nimeni.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Irimie.
Microfonul 9.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și este de acord cu raportul de respingere. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea comisiei, domnule președinte, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru sănătate publică a întocmit un raport de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Mulțumesc, domnule președinte Rotaru. Sunt intervenții?
Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2, vă rog.
Am înțeles gestul inițiatorilor de a nu se opune votului dat în comisie, și nici poziției Guvernului, dar aș vrea să punctez un clasament efectuat anul acesta pentru a vedea că, totuși, trendul mondial este altul. La întrebarea: „Spuneți-mi una din 100 de țări în care ați vrea să locuiți dacă astăzi v-ați naște”, România figurează undeva pe un loc 39, dar la domeniul sănătate în topul mondial se află Japonia. Și știți pentru ce? Exact pentru inițiativa propusă astăzi de colegii noștri. Indiferent că lucrezi în capitala țării sau într-un sat îndepărtat, serviciile, pachetele de prestări efectuate de către cei din sănătate au același tarif. Or, motivația adusă de către cei de la comisie cred că nu are o susținere managerială perfectă. E de luat în seamă o astfel de inițiativă legislativă.
Mulțumesc. Domnul senator Iulian Urban, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Discutând instituțional cu Ministerul Sănătății, în momentul în care vezi din partea Guvernului un punct de vedere în care este scris faptul că nu putem să stabilim prin lege modalitatea de calculare a standardelor de cost în cazul analizelor de laborator, nu poți decât să ridici niște mari semne de întrebare. Tot instituțional, același minister a avizat, cu puțină vreme în urmă, închiderea unor spitale, pentru că acestea erau ineficiente, deoarece costurile din aceste spitale, inclusiv în ceea ce vizează aceste standarde de cost în cazul diagnosticului de laborator, nu erau justificate. Atunci, măsura, într-o oarecare parte, putea fi înțeleasă mai mult sau mai puțin, deși au fost cazuri în care autoritățile locale s-au arătat dispuse să preia aceste spitale, însă, tot instituțional, ministerul nu a dorit să facă acest lucru.
Dar, într-o țară precum România, în care știm ce se întâmplă în spitale, în care știm ce risipă uriașă de bani se produce în momentul în care se fac aceste analize de laborator, care sunt mai mult decât importante în stabilirea unor diagnostice de către medici, în condițiile în care vedem că absolut în toate spitalele din România se aruncă banii pe fereastră, fără niciun fel de justificare, fără ca cineva să răspundă pentru acest lucru, cred că Guvernul trebuia nu să susțină această inițiativă legislativă, ci să vină cu o inițiativă legislativă care să reglementeze aceste standarde de cost, pentru că, într-adevăr, nu există nicio diferență, ba dimpotrivă, între analizele care se fac în spitale și cele care se fac în laboratoarele private, iar mai mult de atât, medicii au nevoie de toate instrumentele de diagnostic pentru a putea să stabilească un verdict în cazul bolnavilor.
Această inițiativă legislativă își propunea, printre altele, să pună la dispoziția pacienților și a medicilor un sistem eficient, un sistem financiar care să permită un acces facil la aceste analize de laborator, astfel încât să se acorde o mai mare precizie, să se dea medicului posibilitatea să aibă o mai mare precizie în momentul stabilirii și elaborării unui diagnostic.
Dacă ținem minte, parcă anul trecut, Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice din România a făcut un raport în care spunea ceva în genul că aproape 40% din diagnosticul pus de medici în România este greșit, și nu din cauza lor, ci tocmai din cauza faptului că nu au la bază aceste analize de laborator, pe care mulți români nu și le permit. Și nu și le permit fie pentru faptul că în spitale aceste analize costă extraordinar de mult și sunt decontate la prețuri astronomice și nejustificate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fie pentru că, neavând niște standarde de cost, lăsăm în România să funcționeze același bazar oriental, în care fiecare stabilește prețul după propria voință, astfel încât din ce în ce mai mulți români aleg calea străinătății în momentul în care vor să se ducă nu să-și facă o operație sau, pur și simplu, să se trateze, ci să li se stabilească un diagnostic de către un medic.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Și eu vă mulțumesc pentru aceste explicații, domnule senator.
Domnul senator Iulian Urban face parte dintre inițiatorii acestei propuneri legislative.
Mai sunt alte intervenții din rândul domnilor senatori? Nu.
Mulțumesc.
Votul pe raportul de respingere și pe propunerea legislativă, după ora 12.00.
## Revenim...
Mai aveți și alte puncte din ordinea de zi?
Domnule Barna, numai un moment!
La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Raportul este întocmit de Comisia pentru sănătate publică.
Inițiatori sunt colegi deputați.
Participă, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Irimie.
Microfonul 9.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,
Propunerea legislativă este în concordanță, la nivel declarativ, atât cu punctele de vedere exprimate public de conducerea Ministerului Sănătății, cât și cu opiniile grupului de lucru din interiorul Ministerului Sănătății, care a abordat
aspectele referitoare la clarificarea cadrului juridic privind angajarea simultană a personalului medical atât în unități publice, cât și private.
În cadrul comisiei, Ministerul Sănătății a prezentat o serie de amendamente asupra proiectului de lege, amendamente care nu au fost adoptate, deși, în opinia noastră, erau absolut necesare pentru buna aplicabilitate a legii.
Având în vedere cele menționate, respingerea amendamentelor, Ministerul Sănătății nu susține prezenta propunere legislativă.
Da.
Vă mulțumesc. Raportul comisiei. Domnule președinte Ion Rotaru, vă rog. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să fac următoarea precizare: această inițiativă legislativă reprezintă, ca soluție, un pas înainte în ceea ce privește reglementarea unor chestiuni care țin de activitatea privată, paturi private în cadrul spitalelor, diferențierea sau incompatibilitățile care pot să apară în exercitarea profesiei de medic atât în unități sanitare de stat, cât și în unități private, introducerea elementelor care vizează onorariul și așa mai departe. Vreau să fac precizarea că este o inițiativă legislativă interesantă și necesară, dar modul în care a fost formulată a lăsat de dorit.
Noi am avut mai multe runde de discuții cu inițiatorii, care s-au angajat că vor reveni asupra punctelor de vedere care au fost exprimate de colegii senatori în cadrul comisiei pentru a le reformula, în așa fel încât această lege să aibă șanse să treacă și să vină cu precizări foarte clare privind aspectele pe care le-am subliniat mai înainte.
Din păcate, inițiatorii nu au făcut acest lucru și am fost puși în postura să întocmim un raport de respingere.
Fac aici o similitudine. Am avut o situație similară – și s-a discutat mai înainte despre o inițiativă legislativă privind etnobotanicele, așa cum sunt ele denumite generic – și, de această dată, Guvernul s-a angajat, Ministerul Sănătății și Ministerul Administrației și Internelor s-au angajat că vor veni cu o inițiativă legislativă coerentă. Nu au făcut-o.
Iată că, pe fond, pot să apară inițiative bune, necesare, interesante, dar prin modul în care sunt formulate și prezentate nu pot să treacă.
Acesta este motivul pentru care Comisia pentru sănătate publică a întocmit un raport de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?
Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.
Din nou, felicit inițiatorii. Este o explicație a ceea ce se întâmplă acum în domeniul sănătății, și explicația dată de președintele comisiei este destul de interesantă, iar reacția societății civile la reforma din sănătate este de înțeles.
Vreau să vă spun că sănătatea se află cu vreo 15 ani în urmă față de învățământ, pe planul reformei adevărate.
Se invocă aici Constituția României. Greșit! Universitățile din România au trecut prin această etapă în urmă cu 15 ani. Poți să faci acest lucru în numele egalității de șanse sau al dreptului la alegerea unui loc de muncă, după care operează un principiu internațional numit „metoda zidului chinezesc”.
Ai libertatea să te duci la un spital de stat sau privat, dar după ce te-ai dus acolo respecți regulile entității la care te-ai dus.
Or, așa-zișii profesori pe scara trenului sunt medicii de acum în șapte tipuri de clinici, de stat și private, și arătăm cu degetul că spitalele nu funcționează, fiindcă nu le lăsăm să funcționeze pe principii antreprenoriale. De ce într-un spital – apropo și de inițiativa anterioară –, pentru componenta de laborator, nu se face un calcul doar pe acea componentă, și nu pe costuri pentru un pacient, pe pat al pacientului.
Aici, de fapt, ce se solicită? Separarea apelor.
Au apărut spitale private. Aceiași oameni din spitalele de stat își trimit pacienții la spitalele private, unde, bineînțeles, datorită unui management performant, și veniturile lor sunt mai consistente, și satisfacția clienților este pe măsură.
Deci inițiativa vine și încearcă să facă reformă, iar noi avem rețineri. De ce reformă? Nu mai folosim banul public? Nu. Până să fie Legea parteneriatului public-privat exista legea asocierii în participațiune. Un spital de stat poate să se asocieze cu un medic privat. Un medic privat, invers.
Aici nu există decât o încercare de a face spitalul mai performant, iar noi nu vrem.
Cred că înțelepciunea, până la urmă, și explicația dată de președintele comisiei mă încurajează să cred că, indiferent de cum va trece prin Senat – deoarece Camera Deputaților este Cameră decizională –, se vor face aceste lămuriri. Altfel, sunt de apreciat inițiatorii unei astfel de propuneri legislative.
Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.
Vot pe raport, inclusiv...
Vă rog să mă scuzați, domnule senator.
Vă rog, domnule senator Günthner Tiberiu – microfonul 1 –, dar v-aș ruga, foarte scurt, dacă se poate.
Vreau doar să vă spun că, într-adevăr, aici s-a înțeles ceva greșit din inițiativa legislativă a colegilor.
Dânșii propuneau ca în aceleași saloane să fie și paturi private, care sunt plătite altfel, și să fie și paturi de stat, sau cum să vă spun...
În schimb, nu și-au dus ideea până la capăt. Nu cred că s-ar separa într-un mod clar sistemul de sănătate. Nu cred că aduce ceva bun. Toată lumea susține inițiativa privată în acest domeniu, dar trebuie găsită forma corespunzătoare. Mulțumesc frumos.
Și eu vă mulțumesc.
Vă rog, domnule senator, 10 secunde, pentru o reacție. Microfonul 2, vă rog.
10 secunde...
Cine își explica, pe vremuri, că la învățământul de stat poți să ai finanțare de la buget și cu taxă?
Așa este și la spitale. Unii își vor permite, fiindcă spitalul este și o contribuție a individului. Dacă acceptă, o face aici, dacă nu, se duce neapărat la privat.
Eu pot să-i ofer aceleași condiții și la un spital de stat.
Mulțumim pentru aceste clarificări. Vot final, după ora 12.00.
Revenim la punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație.
A sosit și domnul secretar de stat Barna Tánczos.
Avem un raport de respingere, întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Inițiatorii sunt colegi deputați, nu sunt prezenți.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Barna Tánczos.
Aveți cuvântul, microfonul 9.
## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
## Vă mulțumesc.
Obiectul de reglementare al propunerii legislative se referă la producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație.
În acest moment, la nivelul Uniunii Europene există deja cadrul legislativ care reglementează toate aspectele care fac obiectul prezentei propuneri legislative, legislație transpusă și în cea românească.
Drept urmare, considerăm că nu este nevoie de o asemenea reglementare.
În consecință, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Tiberiu Prodan.
Microfonul 7.
Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Cred că o parte dintre dumneavoastră își amintesc că această propunere legislativă a fost adoptată în Senat în anul 2008, dar, tot la fel, a fost clasată în Senat din cauza faptului că era nevoie de o notificare către Comisia Europeană privind aceste modificări, astfel încât comisia a adoptat un raport de respingere.
Vă mulțumesc. Intervenții din sală, dacă sunt? Nu sunt.
Vă mulțumesc.
Votul, după ora 12.00.
La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind sistemele de agricultură practicate în România.
Este vorba despre un raport de respingere întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Vă rog, domnule secretar de stat Barna Tánczos, aveți cuvântul.
Microfonul 9.
Mulțumesc.
Având în vedere obiectul de reglementare stabilit prin propunerea legislativă, și anume cadrul juridic pentru sistemele de agricultură practicate în România, respectiv asigurarea unei producții agricole stabile, eficiente, a protecției mediului și așa mai departe, atât raportul comisiei, cât și punctul de vedere al Guvernului sunt de nesusținere și de respingere a propunerii legislative. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnule vicepreședinte Tiberiu Prodan, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă aparține unui fost coleg de-al nostru – Dumnezeu să-l odihnească! –, domnul Victor Surdu, cu care am și discutat această propunere legislativă.
Desigur că ideile care sunt prinse în această propunere legislativă sunt demne de luat în seamă, dar i-am spus că, atâta timp cât agricultura este în situația în care este și nu este destinată în totalitate cercetării, nu se pot aplica.
Pe cale de consecință, am adoptat un raport de respingere.
Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Intervenții din partea colegilor? Nu sunt.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice.
Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.
Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Barna Tánczos, aveți cuvântul.
## Mulțumesc.
Inițiatorii propun modificarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind constituirea și recunoașterea grupurilor de producători. Se propune, de asemenea, introducerea unui capitol nou – „Scopul constituirii și obiectivele grupurilor de producători”.
În momentul de față, Ordonanța Guvernului nr. 37/2005 fiind modificată de Guvern, iar modificările fiind puse în practică, grupurile de producători emit deja documentele prin care membrii acestor grupuri beneficiază de punctaje în plus în cadrul proiectelor sau în cadrul măsurilor depuse pentru fonduri europene.
Drept urmare, considerăm că nu este nevoie de modificarea acestei reglementări încă o dată.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.
## Mulțumesc.
Raportul comisiei este de respingere. Domnule vicepreședinte Tiberiu Prodan, vă rog. Microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Desigur că norma Consiliului European privind organizarea comună a piețelor agricole reglementează aceste drepturi, iar în legislația românească domeniul deja este administrat juridic.
Pe cale de consecință, în comisie am dezbătut propunerea legislativă și am hotărât să adoptăm un raport de respingere.
Mulțumesc. Intervenții din partea colegilor senatori? Nu sunt.
Votul, după ora 12.00.
La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004.
Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.
Raportul este de respingere, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Barna Tánczos.
Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.
Inițiatorii propunerii legislative doresc să modifice Legea cooperativelor agricole. Prin această modificare, doresc completarea definiției privind cooperativa agricolă, în sensul de a include în această definiție și noțiunea de „implementează politici agricole de stimulare a asocierii producătorilor din domeniu”.
De asemenea, inițiatorii doresc să modifice definiția și reglementările privind adunarea generală, doresc să introducă noțiunea de „uniunea centrală a cooperativelor agricole” și dau și o definiție pentru această uniune.
Guvernul susține adoptarea propunerii legislative. Mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnule vicepreședinte Tiberiu Prodan, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
După cum vă amintiți și dumneavoastră, în 2004, cred că o lege care a stârnit interesul deosebit al tuturor colegilor noștri a fost Legea cooperației. S-a lucrat și cu reprezentanții Japoniei, Statelor Unite ale Americii, ai Franței, și eu zic că a fost o lege bună, care s-a adoptat, Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.
Noi am dezbătut-o în comisie, dar am spus că prevederile art. 34 nu trebuie modificate, pentru că adunarea generală este formată din totalitatea membrilor cooperatori și, pe cale de consecință, comisia noastră a adoptat un raport de respingere, dar luăm în considerare și punctul de vedere al Guvernului, cu respectarea alin. II, desigur.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Intervenții din partea colegilor senatori? Nu sunt.
Votul, după ora 12.00.
Punctele 23 și 24 din ordinea de zi au fost discutate și vor fi supuse votului plenului Senatului după ora 12.00.
La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea modului de calcul al impozitului pe autovehicule. Suntem în fața unui raport de respingere, întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Din partea comisiei, domnul președinte Ovidiu Marian. Mulțumesc.
Inițiatorul este un coleg deputat, nu este prezent. Din partea Guvernului participă domnul Ion Ghizdeanu. Microfonul 10.
Vă rog, domnule președinte.
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere că prin această propunere legislativă se avansează un mod de calcul bazat pe marca de motorizare, deci un mod de calcul aproape imposibil de pus în practică, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc.
Din partea comisiei, domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unui nou mod de calcul al impozitului pe autovehicule, în funcție de marcă, tip, motorizare și valoare a mașinii.
Ministerul Finanțelor Publice este abilitat să întocmească un catalog cu valoarea autoturismului, în funcție de caracteristicile menționate.
Comisia a hotărât să adopte un raport de respingere.
Mulțumesc.
Sunt solicitări la dezbateri generale?
Nu sunt.
Vot pe raport și pe propunerea legislativă, după ora 12.00. La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere.
Inițiatorii, colegi deputați, nu sunt prezenți în sală.
Din partea Guvernului participă domnul Ion Ghizdeanu. Aveți cuvântul. Microfonul 10.
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere că propunerea legislativă propune scăderea impozitului pe venit, ceea ce produce efecte negative mari asupra deficitului bugetar, asupra prevederilor bugetare stabilite prin Legea bugetului de stat, Guvernul nu susține această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte.
## Mulțumesc.
Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă scăderea impozitului pe venit de la 16% la 13% pentru salarii și pensii.
S-au primit două avize negative de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.
În consecință, și raportul comisiei este unul de respingere.
Vă mulțumesc. Sunt intervenții din partea colegilor? Nu este cazul.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Tot un raport de respingere, întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Inițiatori, tot colegi deputați.
Din partea Guvernului participă domnul Ion Ghizdeanu. Aveți cuvântul. Microfonul 10.
Având în vedere că prevederile propunerii legislative se referă la regimul accizelor, regim care este supus reglementării Comisiei Europene, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog.
Mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere a acestei propuneri legislative.
Mulțumesc, domnule președinte.
Sunt intervenții din partea colegilor senatori? Nu este cazul.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 28 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal al României, cu modificările și completările ulterioare.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere.
Inițiatori sunt colegi deputați ai Grupului parlamentar al PDL.
Din partea Guvernului participă domnul Ion Ghizdeanu. Domnule președinte, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere implicațiile bugetare ale acestei propuneri legislative, Guvernul nu susține adoptarea acesteia.
Mulțumesc, domnule președinte. Din partea comisiei, vă rog, raportul.
Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a avizat negativ.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis, de asemenea, un aviz negativ, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de respingere.
Mulțumesc.
Sunt intervenții din partea colegilor? Nu este cazul.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 29 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Codului fiscal.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere.
Inițiatorul, domnul deputat Mircia Giurgiu, nu este prezent.
Din partea Guvernului participă domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Și eu vă mulțumesc.
Raportul comisiei, domnul președinte Ovidiu Marian.
Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă reducerea cotei de TVA de la 24% la 12% pentru livrarea de pâine, carne, lapte, ulei vegetal, zahăr și produse expandate din cereale și majorarea cotei de TVA de la 5% la 12% pentru livrarea locuințelor, ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Comisia a adoptat un raport de respingere.
Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Sunt solicitări?
Nu este cazul.
Mulțumesc.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 30 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 927 din decembrie 2003 (rectificată în Monitorul Oficial al României nr. 112 din 6 februarie 2004), cu modificările și completările ulterioare.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere.
Inițiatori sunt colegi senatori.
Din partea Guvernului participă domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.
Inițiatorii nu doresc să intervină.
Domnule președinte Ion Ghizdeanu, aveți cuvântul. Microfonul 10.
Având în vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, Guvernul nu susține adoptarea acesteia.
Mulțumesc. Raportul comisiei. Vă rog. Microfonul 7.
Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă redirecționarea unei cote de 10% din taxa pe valoarea adăugată încasată de la plătitorii înregistrați pe raza unei unități administrativ-teritoriale către bugetul local, având ca destinație dezvoltarea, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii rutiere și edilitar-gospodărești.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz negativ, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.
Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții din partea colegilor? Domnule senator Iulian Urban, microfonul 2, vă rog.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea către reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice ar fi: ce ați avut cu această inițiativă legislativă?
Nu este nimic rău în a lăsa la dispoziția primarilor o cotă de 10% din TVA-ul care se încasează de la persoanele juridice care își desfășoară activități comerciale pe raza unităților administrativ-teritoriale respective.
Adică, poate că, de exemplu, dumneavoastră aveți o casă într-o localitate frumoasă, cu verdeață, în care nu există zonă industrială, în care, în general, există posibilitatea și șansa să se aloce sume din partea Guvernului, pentru ca, acolo, infrastructura, rețelele, totul să fie pus la punct.
Dar cum se creează bunăstarea unei asemenea comunități? Pe spinarea altor comunități, care au zone industriale, în care sunt companii care desfășoară activități comerciale și în care atât populația, dar mai ales presa, vede că infrastructura, drumurile, apă, canal, nu există, pentru că acolo poate că acel primar nu are posibilitatea și trecerea suficientă, la nivelul Guvernului, să ceară fondurile care să-i ducă localitatea la nivelul care trebuie pentru a fi respectată, pentru că ea produce bani prin agenții economici care-și desfășoară activitatea pe raza ei, iar banii aceia merg la bugetul de stat.
Această inițiativă legislativă, în sfârșit, am văzut că nu mai are acea motivație legată de acquis comunitar și de Fond Monetar Internațional, însă este necesară. Nu trebuie să ne fie teamă să lăsăm la dispoziția primarilor bani, pentru că nu pleacă acasă cu banii. Dacă pleacă acasă cu banii, asta este treaba justiției. Noi trebuie să le lăsăm acești bani, pentru că, altfel, nu au posibilitatea să-și dezvolte infrastructurile, să-și dezvolte rețelele de drumuri, să dezvolte programe de apăcanal.
Ați văzut cât de dificile sunt aceste investiții, cât de greu se obțin banii.
Din punctul meu de vedere, cred că inclusiv raportul de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital trebuie să fie, la rândul lui, respins de plenul Senatului, pentru că, repet, indiferent de culoarea lor politică, nu trebuie să ne fie frică să le lăsăm primarilor mai mulți bani, atâta timp cât acești bani sunt investiți pentru îmbunătățirea infrastructurii din comunitățile pe care le gestionează.
Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere.
Inițiatori sunt deputați ai Grupului parlamentar al PDL. Din partea Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu. Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul. Microfonul 10.
Nu sunt.
Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog să răspundeți acestei întrebări. Microfonul 10.
## Mulțumesc pentru întrebare.
Voiam doar să precizez că în baza actelor normative actuale și, în principal, a Legii bugetului de stat, după cum se cunoaște, deja o bună parte din TVA se transferă, sume defalcate din TVA, pentru bugetele locale pentru diferitele scopuri precise: finanțarea cheltuielilor pentru drumuri județene, echilibrarea bugetelor locale, finanțarea programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive.
În al doilea rând, dacă s-ar da un anumit procent, și nu această defalcare pe județe, în funcție de necesități și de formule, nu numai că ar trebui schimbată Legea bugetului de stat, dar ar trebui prevăzute, conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, sursele pentru acoperirea scăderii din cadrul bugetului de stat.
Mulțumesc.
Domnule senator Urban, vă rog. Microfonul 2.
## Domnule ministru,
Vreau să vă spun că, de fapt, această inițiativă legislativă își are rădăcina într-o altă problemă.
Sunt orașe, sunt comune, sunt județe... Uitați-vă la sumele cu care acestea contribuie, an de an, la bugetul de stat și ce primesc ele înapoi. În România paradoxul este că, de exemplu, primele cinci județe din România, după contribuțiile pe care le au la bugetul de stat, primesc cele mai mici sume, atunci când vine vorba de banii pe care-i alocă Guvernul pentru a se face investiții în acele zone.
Dacă acest decalaj nu ar exista, nu ar fi nevoie de o asemenea inițiativă legislativă, dar, în condițiile în care acest lucru se întâmplă, este mai mult decât necesar să întindem o mână de ajutor primarilor.
Dumneavoastră vorbiți de drumuri județene. Drumurile județene nu intră sub incidența acestui text de lege, pentru că este vorba de bani care se lasă la dispoziția primăriilor, iar primarii știți că, în momentul de față, fac coadă pe la ministere și se roagă, vin cu cofinanțări pentru tot felul de proiecte pentru sistemele de apă-canal, pe care, să dea Dumnezeu, măcar copiii noștri să le vadă.
Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt și alte intervenții? Nu sunt.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 31 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii
## Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere obiectul de reglementare, respectiv taxele din domeniul energiei, rețelelor, și mai ales legat de autoritățile locale, Guvernul nu susține această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Pentru raport, domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7.
## Mulțumesc.
Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă instituirea unor taxe speciale de către consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București pentru concesionarii din sectorul de utilități publice pentru folosința domeniului public sau privat, aflat în intravilanul unităților administrativ-teritoriale ocupat de rețele de apă, canalizare, comunicații, transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.
S-au primit două avize negative de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de la Comisia economică, industrii și servicii, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de respingere a acestei propuneri legislative.
## Mulțumesc.
Sunt intervenții din partea colegilor senatori? Domnule senator Ion Rotaru, vă rog. Microfonul 4.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să-l întreb pe reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice care este motivația, cum motivează această poziție a ministerului de a nu da posibilitatea autorităților locale să încaseze niște bani, mai ales de la unele entități care sunt private. Fiecare persoană fizică sau juridică, pentru închiriere, pentru concesiune, plătește o taxă, un impozit, oricum l-am denumi. De ce acestea nu plătesc? Se motivează doar faptul – am văzut în motivarea comisiei raportoare – că ar crește costurile privind aceste utilități.
Aș vrea să vă spun că toate investițiile pe care le fac persoanele juridice sau fizice, de pildă, să se conecteze la rețeaua electrică, tot ce se întâmplă pe zona domeniului public trece în proprietatea entității respective, fără niciun fel de despăgubire. Atunci beneficiază de un drept suplimentar, fără niciun fel de cheltuială, iar pe partea cealaltă nu plătește nimic. Or, acești bani ar putea să vină la comunitățile locale, iar dacă ne convinge Guvernul că există o estimare cu cât ar crește costurile din această perspectivă, probabil că atunci am putea să fim în cunoștință de cauză și să vedem care este influența și de ce are acest punct de vedere. Aștept un răspuns. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog, dacă doriți să dați un răspuns.
## **Domnul Ion Ghizdeanu:**
Principalele rezerve sunt legate și de legislația actuală, și, într-adevăr, de creșterea costurilor, dar aș vrea să menționez doar că, în conformitate cu reglementările actuale, taxele stabilite de autoritățile centrale sau locale sunt considerate costuri de operare și de mentenanță necontrolabile la determinarea venitului reglementat, asociat serviciului de transport sau de distribuție a energiei electrice.
Prin deciziile autorităților din domeniu, taxele locale se includ în costuri recunoscute de BNR pentru desfășurarea activității de distribuție, reglementată în cadrul costurilor preluate.
Deci există un anumit regim al tuturor acestor costuri, conform deciziei ANRE.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Gheorghe David**
**:**
Să ceară suplimentar!
Probabil, printr-o interpelare, întrebare puteți să lămuriți această problemă.
Domnul senator Dumitru Oprea, vă rog. Microfonul 2.
Cred că este o problemă de mentalitate.
Păi tocmai de-asta.
Vă rog, domnule senator.
Pe vremuri, când totul era de stat, se făceau trimiteri la bancul cu statuia: „Statul ia tot”.
Acum, când au fost privatizate... și cele mai multe rețele de distribuție, infrastructuri-cheie ale țării sunt private�, dar privat este și terenul deținut de terțe persoane fizice sau juridice. Mi se pare strigător la cer procesul acesta prin care li se cere locatarilor dintr-un apartament privat să plătească o cotă-parte de energie termică, pentru că o țeavă ce servește pe un alt locatar din sistemul public de alimentare cu energie termică îi traversează proprietatea lui privată, iar el nu are niciun drept să ceară, măcar în contrapondere, o taxă, pentru că își concesionează proprietatea pentru a-i traversa țeava respectivă. Par lucruri mici, dar de aici încep marile diferențe. Se face trimitere la kilowatt-oră, la metrul cub de gaz transformat în kilowatt-oră, și așa mai departe, iar oamenii trebuie să accepte cu orice preț încălcarea dreptului lor de proprietate, că, vezi Doamne, mai departe, cei care le folosesc pământul o să îi suprataxeze. De ce nu și fenomenul invers? De ce nu ne gândim și nu punem problema proprietarului de rând? Poate că și el, într-o bună zi...
Vreau să vă spun că în Iași o persoană fizică s-a opus RAJAC-ului de odinioară, SC APAVITAL – SA de acum, să intre pe terenul lui doar plătindu-i concesiune pe pământ. A câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție și are, de atunci, o taxă de 18 euro pe metrul pătrat de proprietate, pe
care statul trebuie să i-o plătească, și nu a crescut metrul cub de apă la RAJAC, pentru că acest om și-a apărat în instanță un drept.
Eu nu cred că trebuie să judecăm de la un caz izolat la generalizare, dar problema pusă de către inițiatorii propunerii legislative este una corectă și cred că ar trebui să încercăm să gândim din cele două ipostaze.
## Mulțumesc, domnule senator.
Într-adevăr, este o problemă care văd că ne frământă, dar nu o să găsim răspunsul astăzi, tocmai de aceea am rugat colegii senatori, dacă există această dorință, să ne lămurim prin întrebări, interpelări și prin alte forme, pentru că astăzi suntem într-o zi mai deosebită, o zi în care ne grăbim. Dacă pierdem timpul cu asemenea lucru, vor trece prin adoptare tacită cel puțin 50 de inițiative legislative, care, sigur, trebuie și ele discutate.
Domnule senator Ion Rotaru, vă rog. Microfonul 4.
## Domnule președinte,
Sunt de acord cu dumneavoastră că este o ordine de zi încărcată și să mergem cât putem de repede.
Nu sunt însă de acord ca reprezentantul Guvernului să vină aici și să susțină un punct de vedere fără să-l motiveze. Nu cerem explicații savante, nu cerem lucruri deosebite, cerem o motivare foarte clară a acestei poziții, atât timp cât și comisia raportoare a dat un vot de respingere la limită, a mai fost exprimat aici un punct de vedere...
Pe fond, este o inițiativă legislativă bună, necesară și care ar elimina această discriminare.
Eu cred că Guvernul trebuie să vină pregătit când vine și susține un punct de vedere.
De acord cu dumneavoastră, domnule senator. Alte intervenții din sală? Nu sunt.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 32 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 941 din 29 decembrie 2003 (rectificată și republicată), cu modificările și completările ulterioare.
Raport de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Inițiatori, senatori PDL.
Participă, din partea Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.
- Din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.
Vă rog, domnule președinte Ion Ghizdeanu. Microfonul 10.
Având în vedere implicațiile bugetare ale reducerii de TVA care se propune, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.
Mulțumesc, domnule președinte.
Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte Ovidiu Marian.
## Mulțumesc.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în sensul introducerii unui articol nou care să ofere posibilitatea externalizării activității de colectare a creanțelor fiscale către entități private: avocați, executori judecătorești sau societăți specializate în domeniul colectării debitelor.
Membrii comisiilor au decis să adopte un raport de respingere.
Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din partea colegilor senatori?
Nu sunt.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 33 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 260 din 4.11.2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 10.11.2008.
Raport de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Inițiatori, colegi deputați și senatori.
Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Irina Alexe.
Vă rog, microfonul 9.
## Vă mulțumesc.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.
Mulțumesc, doamna secretar de stat. Raportul comisiei, vă rog. Microfonul 7.
## Mulțumesc.
Potrivit obiectului de reglementare al propunerii legislative, prima de asigurare este stabilită diferențiat, în funcție de valoarea locuinței și de zona de risc, iar despăgubirile acordate sunt, de asemenea, diferențiate, în funcție de costul construirii unei alte locuințe de tipul celei distruse.
Există un aviz negativ al Comisiei pentru Supravegherea Asigurărilor.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat, în unanimitate, un raport de respingere.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?
Domnule senator Gheorghe David, vă rog.
## **Domnul Gheorghe David:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Intervin și în calitate de inițiator.
Aș vrea să amintesc trei lucruri:
1. Nu am dorit ca prin această inițiativă legislativă să dăm la o parte principiul de solidaritate socială propus, așa cum se specifică în argumentațiile Guvernului.
2. Au fost consultate structuri asociative, pentru că tocmai din rândul lor a venit această propunere.
3. A avut motivație clară inițiativa noastră, măcar la prevederile de la art. 8, ceea ce recunoaște și Guvernul, numai că, între timp, a fost reglementată această problemă. Propunerea legislativă fiind deja inițiată nu am mai putut să o retragem.
Precizez că în titlu, așa cum va merge mai departe la Camera Deputaților, este o chestiune de formă, de a corecta o literă, pe care o vom face.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Günthner, vă rog. Microfonul 1.
Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
La ora actuală, prin Legea nr. 260/2008, obligăm populația să se asigure pentru niște riscuri care nu sunt reale pentru majoritatea locuințelor. Cum putem obliga locuințe situate la etajele 9, 10 sau 15 să se asigure pentru inundații, de exemplu, sau alunecări de teren?! Iar riscuri seismice sunt numai în anumite zone ale țării. Prin inițiativa legislativă a colegilor se dorește să se facă asigurări obligatorii pe riscurile reale, care există în zonele respective.
O inițiativă legislativă identică a fost și la punctul 5 din ordinea de zi și cred că asemenea inițiative legislative vor mai fi până se rezolvă problema. Eu nu știu cum putem explica populației, locuitorilor, proprietarilor de apartamente că trebuie să se asigure pentru riscuri care nu sunt reale pentru zonele respective. De ceea, cred că merită avută în vedere această inițiativă legislativă.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Alte intervenții?
Nu sunt.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 34 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind restituirea sumelor reținute în mod abuziv persoanelor fără copii.
Raport de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Inițiatori sunt colegi deputați care nu sunt prezenți la dezbateri.
Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul președinte Ion Ghizdeanu.
Aveți cuvântul, domnule președinte.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Aplicarea măsurilor propuse în inițiativa legislativă ar determina majorarea substanțială a cheltuielilor bugetare, practic, nu ar mai fi cheltuieli pentru investiții.
De asemenea, inițiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, conform art. 138 alin. (5) din Constituția României.
Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog.
Mulțumesc.
Avem avize negative din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru egalitatea de șanse.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat, în unanimitate, un raport de respingere.
Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din partea colegilor senatori? Nu sunt.
Mulțumesc.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 35 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.
Raport de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Inițiator, un deputat PSD.
Nu este prezent.
Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar de stat Irina Alexe.
Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.
## Mulțumesc.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.
Mulțumesc.
Raportul comisiei, vă rog.
Potrivit obiectului de reglementare al inițiativei legislative, asiguratul care a încheiat un contract de asigurare facultativ nu este obligat să încheie și un contract obligatoriu cu privire la același risc asigurat, iar contractul poate fi încheiat cu orice societate de asigurări.
Comisia pentru Supravegherea Asigurărilor a transmis un aviz negativ. De asemenea, avem avize negative de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de respingere.
Sunt solicitări la dezbateri generale? Nu sunt.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 36 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind regimul special maritim.
Raport de respingere al Comisiei economice, industrii și servicii.
Inițiatori, domnul senator Varujan Vosganian și alți colegi deputați PDL și PSD. Nu sunt prezenți.
Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Eusebiu Pistru.
Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.
Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Raportul comisiei, domnule președinte Dorel Borza. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este prima Cameră sesizată. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raport de respingere. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Intervenții din partea colegilor senatori. Nu sunt.
Vot, după ora 12.00.
La punctul 37 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru stimularea înființării de întreprinderi micro, mici și mijlocii în mediul rural, în domeniul producției agroalimentare.
Raport de respingere al Comisiei economice, industrii și servicii.
Inițiator, un deputat PDL.
Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Barna Tánczos.
Aveți cuvântul. Microfonul 9.
Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține propunerea legislativă.
Stimularea înființării de întreprinderi micro, mici și mijlocii în domeniul rural este realizată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este prima Cameră sesizată. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raport de respingere. Mulțumesc.
Mulțumesc. Dezbateri?
Nu sunt solicitări.
Mulțumesc. Votul, după ora 12.00.
La punctul 38 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 18, art. 19 și art. 20 din Legea nr. 356/2001 din 10.07.2001.
Suntem în fața unui raport de respingere al Comisiei economice, industrii și servicii.
Inițiatorul, domnul deputat Grosaru Mircea, nu este prezent la dezbateri.
Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Ivășchescu.
Vă rog.
Microfonul 9.
## **Domnul Nicolae Ivășchescu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 18, art. 19 și art. 20 din Legea patronatelor nr. 356/2001, vizând reglementarea unor aspecte privind reorganizarea și dizolvarea acestor forme de organizare a patronilor.
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține această propunere legislativă.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei economice, industrii și servicii – microfonul 7 –, domnul vicepreședinte Borza.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Raport de respingere. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Intervenții din partea colegilor? Nu este cazul.
Vot, după ora 12.00.
Trecem la punctul 39 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 3 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 356/2001 din 10.07.2001.
Raport de respingere întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.
Propunerea legislativă este tot a domnului deputat Mircea Grosaru.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Ivășchescu.
Microfonul 9.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
La fel ca și la cea de dinainte, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă.
Vă mulțumesc. Comisia?
Domnul vicepreședinte Borza.
Raport de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Intervenții din partea colegilor senatori? Nu este cazul.
Vot, după ora 12.00.
Trecem la punctul 40 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.
Raport de respingere, întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.
Inițiatori, senatori și deputați.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Eusebiu Pistru.
Consult inițiatorii dacă doresc să ia cuvântul. Nu.
Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 10.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Instituirea unei excepții de la obținerea licenței de transport în cazul vehiculelor deținute de persoane fizice, utilizate la transportul rutier în interes personal, este de natură a crea posibilitatea ca transportatorii rutieri persoane fizice să eludeze prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005, prin invocarea faptului că vehiculele rutiere deținute sunt utilizate pentru efectuarea unor transporturi în interes personal.
Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Punctul de vedere al comisiei, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Raport de respingere. Vă mulțumesc.
Intervenții din partea colegilor? Nu este cazul.
Vot, imediat, peste 2-3 minute. Trecem la punctul 41 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.
Raport de respingere, întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.
Inițiatori, senatori.
Participă, din partea Guvernului, domnul Eugen Georgescu.
Microfonul 9.
Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.
Domnule vicepreședinte Georgescu, microfonul 9, vă rog.
## **Domnul Eugen Georgescu** _– secretar de stat_
## _la Secretariatul General al Guvernului_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Referitor la propunerea legislativă supusă atenției dumneavoastră, vă facem cunoscut că Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și este de acord cu raportul de respingere.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, vă rog, domnule vicepreședinte.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Raport de respingere. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Imediat trecem la voturile finale, inclusiv pentru punctul 41.
Trecem la punctul 42 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea articolului 45 din Legea nr. 85/2003, Legea minelor.
Raport de respingere, întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.
Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți.
Participă domnul secretar de stat Alexandru Pătruți. Este prezent?
Da.
Vă rog. Microfonul 10.
## **Domnul Alexandru Pătruți** _– președintele Agenției_
## _Naționale pentru Resurse Minerale_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și este de acord cu raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Punctul de vedere al comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Raport de respingere.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc. Intervenții din partea colegilor? Nu este cazul.
Vă mulțumesc.
Stimați colegi,
Trecem la punctul 43 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 260 din Legea nr. 31/1990, republicată, așa cum a fost modificată prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2010.
De la punctul 43 până la punctul 69, sunt 27 de propuneri legislative ale aceluiași coleg, pe aceeași lege, dar diferite articole sau alineate.
Am rugămintea să avem o singură intervenție din partea Guvernului, o singură intervenție din partea comisiei și, sigur, votul îl vom da pentru fiecare în parte, pentru că așa trebuie, așa suntem...
## **Domnul Adrian Țuțuianu**
**:**
Și de la punctul 77 la punctul 85?
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Dacă avem timp până la 12.45, vom merge și mai departe, de la punctul 77 la punctul 85.
Un singur punct de vedere din partea Guvernului pentru toate propunerile legislative de la punctul 43 până la punctul 69 din ordinea de zi, așa cum am stabilit.
Vă rog.
Doamna Lidia Barac, secretar de stat.
Guvernul nu susține aceste inițiative legislative, ele vizează procedura lichidării judiciare, care, în economia Legii nr. 31/1990, este prevăzută doar ca un set de reguli, și nu ca o procedură judiciară propriu-zisă.
La toate acestea se mai adaugă faptul că viitorul Cod civil are norme foarte clare în acest domeniu.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Din partea comisiei, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia economică, industrii și servicii a întocmit un raport comun pentru toate cele 27 de propuneri legislative, fiindcă există elemente identice, adică majoritatea au aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, există aviz negativ pentru toate din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar raportul este de respingere.
Fac parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Consult plenul Senatului dacă printre aceste 27 de propuneri legislative sunt unele la care doriți, într-adevăr, să luați cuvântul.
Domnul senator Mardare. Vă rog. Microfonul 3.
## **Domnul Radu Cătălin Mardare:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Vreau doar să dezaprob maniera aceasta în care domnul deputat – nu vreau să-i rostesc numele – tratează dreptul la inițiativă legislativă și, până la urmă, cum ne tratează pe noi, colegii, fie deputați, fie senatori.
Într-adevăr, este vorba despre zeci de propuneri separate, diferite, care vizează toate aceeași lege. Cred că ne este clar tuturor ceea ce urmărește, de fapt, prin această manieră domnul respectiv.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Da, într-adevăr, este un precedent. Nu ne-am mai întâlnit cu o asemenea situație și cu așa o avalanșă de propuneri legislative pe o singură lege, cu mai multe articole desfăcute, tocmai în ideea de a avea foarte multe inițiative legislative.
Am rugămintea la liderii de grup, având în vedere că am trecut de ora 12.00, să revenim, așa cum am hotărât, în plenul Senatului, pe voturile finale.
## **Domnul Dumitru Oprea**
**:**
## Cine le semnează?
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Grosaru Mircea.
Rog liderii de grup să-și cheme colegii senatori în sală pentru a putea să intrăm pe secțiunea de vot final.
Vă reamintesc că am ajuns până la punctul 69 și, cu acea introducere a propunerii legislative venite din partea liderului Grupului parlamentar al PDL, sunt 70 de voturi pe care va trebui să le dăm.
Dacă vom mai avea timp până la ora 12.45, vom mai legifera, și atunci venim și în întâmpinarea solicitării domnului senator Țuțuianu. Este un pachet de șase legi, pe care trebuie să dăm votul nostru.
Vă rog să luați loc, doamnelor și domnilor senatori.
Revin cu acea propunere făcută, ca votul pe proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului să-l dăm împreună cu voturile finale pe inițiativele legislative.
Sunt obiecții?
Mulțumesc.
Deci la punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind completarea alin. (2) al art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.
Nu o mai citesc, da?
S-a făcut și acea modificare solicitată de domnul președinte Toni Greblă.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 5 nou introdus în ordinea de zi, Proiectul de lege pentru interpretarea părții introductive a alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 5 din ordinea de zi inițială, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757/10.11.2008.
Raport de respingere al comisiei.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea anexei la Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
Avem un raport de respingere, fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.
Raportul comisiei este de respingere, fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 175 din 16 iulie 2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Raport de respingere, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 35 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Supun deci votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cu 46 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat.
Din sală
#228071Listă!
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Listă pentru liderii de grup. Punctul 11...
Și v-aș ruga... Am rugămintea ca domnii care nu sunt senatori să părăsească sala de ședință sau să ia loc în băncile rezervate Guvernului.
Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 22 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare.
Suntem în fața unui raport de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 12, Propunerea legislativă privind modificarea art. 9, art. 19 alin. (4), art. 22 alin. (1), art. 23, art. II alin. (1) și alin. (2) și abrogarea art. 21 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744/2 noiembrie 2009.
Este un raport comun al celor două comisii, de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată. Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Raportul este de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 14, Propunerea legislativă privind protejarea și susținerea apărătorilor drepturilor omului.
Raportul comisiei este un raport de respingere. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 15, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 16, Propunerea legislativă privind instituirea unui regim juridic distinct și temeinic fundamentat pentru categoriile diferite de drepturi bănești cuvenite victimelor regimului totalitar comunist.
Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Din sală
#232083Listă!
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.
Punctul 17, Propunerea legislativă privind stimularea înființării de creșe și grădinițe private.
Raport de respingere al comisiei.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 67 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 19, Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea făinii, pâinii și produselor de panificație. Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.
Pe procedură, domnul senator Frunda. Vă rog.
## Mulțumesc.
Domnule președinte de ședință,
La punctul 10 din ordinea de zi nu am reușit să votăm unii dintre noi. Se pare că a fost o problemă și cu sistemul de vot, a fost o neînțelegere.
Este un raport adoptat în unanimitate în comisia de specialitate.
Vă solicit să resupuneți la vot punctul 10 din ordinea de zi. Mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Consult liderii de grup dacă există vreo obiecție la această propunere.
Există o solicitare.
Eu pot să
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Deci revenim asupra punctului 10.
Mai fac o dată precizarea. Este vorba de un raport de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Raportul este de respingere a propunerii legislative.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Deci facem această rectificare, la punctul 10 avem o propunere legislativă respinsă.
Punctul 20, Propunerea legislativă privind sistemele de agricultură practicate în România.
Suntem în fața unui raport de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Pe procedură, pentru că înainte a fost acea schimbare – ați văzut – de vot, o parte dintre colegii noștri nu au știut de unde revenim la vot, și vă rog să repetăm procedura votului pentru punctul anterior.
Mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Scuzați-mă, nu am înțeles eu acum. Deci...
Deci votul anterior a fost o repetare a unui punct, punctul 10. Acum, mai mulți colegi de-ai noștri au crezut că votează în continuare... Prima oară s-a votat raportul, după aceea trebuia să se voteze propunerea legislativă și nu au știut exact ce trebuie să voteze.
Vă rog să repetăm votul și să explicați exact ce votăm acum.
Mulțumim.
Deci revenim la punctul 10, da?
Din sală
#236723Nu! Nu la punctul 10!
## **Domnul Alexandru Pereș:**
## Nu.
La punctul 20?
Deci cu punctul 10 am terminat, da?
E în regulă.
Punctul 20, Propunerea legislativă privind sistemele de agricultură practicate în România. Avem un raport de respingere, lege ordinară, fără amendamente.
Pe procedură, domnul senator Oprea. Vă rog.
Aplicați aceeași regulă. Supuneți la vot dacă se repetă votul.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mă scuzați. Aceeași procedură atunci.
Deci
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Reluăm procedura la punctul 20.
Suntem în fața unui raport de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Cu 50 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.
La punctul 21 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice.
Suntem în fața unui raport de respingere, fără amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, raportul comisiei este de respingere, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind standardele de cost în domeniul diagnosticului clinic de laborator.
Suntem în fața unui raport de respingere a propunerii legislative, fără amendamente.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare. Propunerea legislativă a fost respinsă.
La punctul 24 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Raportul comisiei este de respingere.
Fără amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 25 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea modului de calcul al impozitului pe autovehicule.
Raportul comisiei este de respingere.
Fără amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 26 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Raportul comisiei este de respingere. Fără amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot pe raportul comisiei. Raportul este de respingere.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Raport de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 28 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal al României, cu modificările și completările ulterioare.
Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 29 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Codului fiscal.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 927 din decembrie 2003 (rectificată în Monitorul Oficial al României nr. 112 din 6 februarie 2004), cu modificările și completările ulterioare.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 31 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Au fost vreo câteva voturi în ultima vreme pe Codul fiscal. Este imposibil ca legi cu modificări de TVA, de taxe să fie cu caracter de lege ordinară.
Eu, personal, nu cred.
Rog frumos Departamentul legislativ să verifice.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Din câte știu, și Legea nr. 571/ 2003 este o lege cu caracter de lege ordinară, domnule senator Mihăilescu.
Domnule senator Șerban Mihăilescu, inclusiv legeamamă are caracter de lege ordinară.
Vă rog.
Mă supun, am rugat doar să se verifice. Nu este nicio...
Verificăm totuși, da? Bine?
Dacă modificăm chestiuni atât de importante prin legi ordinare, este o problemă.
Domnul senator Frunda, microfonul 2.
Dacă îmi permiteți să fiu avocatul dumneavoastră... Aveți dreptate, tot ce din mamă se naște pisică se numește.
Dați-i drumul în continuare.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Am înțeles.
La punctul 32 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 33 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 260 din 4.11.2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 10.11.2008.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 34 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind restituirea sumelor reținute în mod abuziv persoanelor fără copii.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 35 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.
Raportul comun al comisiilor este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 36 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind regimul special maritim.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 37 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru stimularea înființării de întreprinderi micro, mici și mijlocii în mediul rural, în domeniul producției agroalimentare.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 38 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 18, art. 19 și art. 20 din Legea nr. 356/2001 din 10.07.2001.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 39 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 3 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 356/2001 din 10.07.2001.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 40 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
La punctul 41 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Fără amendamente.
Vot · Respins
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Punctul 42 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea articolului 45 din Legea nr. 85/2003, Legea minelor.
Raport de respingere, fără amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.
De la punctul 43 și până la punctul 69 din ordinea de zi sunt propunerilor legislative inițiate de domnul deputat Mircea Grosaru, cu raport de respingere.
La punctul 43 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 260 din Legea nr. 31/1990, republicată, așa cum a fost modificată prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2010.
La punctul 44 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (8) al art. 260 din Legea nr. 31/1990, republicată, așa cum a fost modificată prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2010.
La punctul 45 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (12) al art. 260 din Legea nr. 31/1990, republicată, așa cum a fost modificată prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2010.
La punctul 46 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a alin. (2) al art. 260 din Legea nr. 31/1990, republicată, așa cum a fost modificată prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2010.
La punctul 47 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a alin. (1) al art. 260 din Legea nr. 31/1990, republicată, așa cum a fost modificată prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2010.
La punctul 48 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea alin. (3) și (4) ale art. 253 din Legea nr. 31/1990, republicată.
La punctul 49 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 252 din Legea nr. 31/1990, republicată.
La punctul 50 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 252 din Legea nr. 31/1990, republicată.
La punctul 51 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a articolului 291 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 52 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a articolului 270[2] din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
- Deci de la punctul 43 și până la punctul 69 inclusiv�
-
- Vă rog.
## **Domnul Gheorghe David**
**:**
- Vot!
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Ori le votăm în pachet, ori, dacă nu, le votăm pe fiecare în parte.
- Deci le
Vot · Amânat
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
**Domnul Gheorghe David**
**:**
Dăm vot pe procedură!
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
- 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.
Supun acum votului dumneavoastră raportul de respingere comun pentru toate cele 27 de propuneri legislative.
-
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
- Deci supun votului dumneavoastră raportul de respingere
- a celor 27 de propuneri legislative.
- Vă rog să votați.
Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a propunerilor legislative a fost adoptat, deci propunerile legislative au fost respinse.
Suntem la limita timpului, dar mai avem și câteva voturi finale. ## **Domnul Gheorghe David**
**:**
Să mai rămânem câteva minute.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
La punctul 77 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Secțiunii 3 – Întâmpinarea, art. 201 alin. (1) – Comunicarea întâmpinării din Codul de procedură civilă.
La punctul 78 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 129 alin. (5) – Secțiunea 4 – Reprezentarea părților în judecată – Renunțarea la mandat și revocarea mandatului din Codul de procedură civilă.
La punctul 79 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Secțiunii 4 – Reprezentarea părților în judecată – Conținutul mandatului, art. 86.
La punctul 80 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 88 alin. (1) – Secțiunea 4 – Reprezentarea părților în judecată – Renunțarea la mandat și revocarea mandatului din Codul de procedură civilă.
La punctul 81 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 din Codul de procedură civilă al Capitolului I – Judecătorul. Incompatibilitatea.
De la punctul 77 până la punctul 81 din ordinea de zi avem aceeași situație. De la punctul 77 până la punctul 81 inclusiv din ordinea de zi, avem o situație similară, dacă observați.
Vă consult dacă suntem de acord să votăm tot la pachet aceste propuneri legislative.
Sunteți de acord, da?
Mulțumesc.
## **Domnul Gheorghe David**
**:**
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări are raport de respingere...
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Cum să le dezbatem? Le dezbatem la pachet, cum am procedat anterior.
Propunerile legislative fac parte din categoria legilor organice.
## **Domnul Gheorghe David**
**:**
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să-și spună punctul de vedere.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări are ceva de comentat?
Nu.
Bine.
Aplicăm aceeași procedură.
De la punctul 77 până la punctul 81 din ordinea de zi, cu specificarea că este vorba de propuneri legislative cu caracter organic.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 67/2005 pentru înființarea de comune (Bp136/2011) 21
Mai sunt de dat câteva voturi finale și, dacă ați fi de acord...
Scuzați-mă.
Rapoartele de respingere au fost adoptate, în consecință, propunerile legislative au fost respinse.
Mulțumesc pentru atenționare.
## Stimați colegi,
De la punctul 89 din ordinea de zi avem de dat niște voturi finale, care au adoptare tacită mâine, 5 mai 2011.
Nu putem chiar pe pachet...
În cinci minute, dacă suntem harnici, le terminăm.
Punctul 89 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Asociațiile de oameni care lucrează în presă nu doresc o lege a profesiei de jurnalist și spun de 20 de ani că își doresc autoreglementarea.
Ținând cont de importanța socială a acestei importante profesii, în opinia mea – și mă adresez dumneavoastră în dorința de a vă sensibiliza pe subiect –, merită să promovăm o lege a profesiei – repet, nu o lege a presei, ci o lege a profesiei –, care să ridice și să consacre la nivel de profesie vocațională profesia de jurnalist.
Din păcate, în dezbaterea publică ce s-a promovat cu ocazia depunerii acestui proiect de lege pentru exercitarea profesiei de jurnalist, fără să se țină cont de fondul problemei, s-au făcut acuze și etichetări care nu au nicio legătură cu conținutul legii.
Am avut șansa, ieri, să fiu invitat la un eveniment legat de Ziua Internațională a Libertății Presei și cu surpriză am constatat că raportul numit „FreeEx” din acest an cu privire la libertatea presei în anul precedent prevede zece criterii în privința constatării libertății presei în România și cu bucurie am constatat că proiectul de lege depus la Senat de mine respectă toate cele zece criterii în privința libertății de exprimare și a libertății presei.
Așadar, stimate doamne și stimați domni colegi senatori, rugămintea este de a citi cu atenție textul proiectului de lege propus, expunerea de motive și de a face abstracție de faptul că anumite comisii au dat aviz sau raport negativ. Trebuie să ținem cont că, sub presiunea mediatică, unii dintre colegii noștri – din dorința de a nu se pune rău cu presa – au preferat să se abțină de la vot sau chiar să voteze contra, venind cu argumente care nu țin cont de conținutul proiectului.
Așadar, am pledat în fața dumneavoastră pentru faptul că este utilă, este necesară o lege care să protejeze jurnaliștii de ingerințele autorităților sau ale patronilor, cu atât mai mult cu cât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în 1993, la cea de-a 44-a sesiune ordinară, a emis Rezoluția nr. 1.003, care, la art. 10, prevede în mod explicit, pentru statele membre ale Uniunii Europene în special, că trebuie să fie făcută distincție între activitatea și răspunderea patronilor de presă, activitatea și răspunderea editorilor de presă, respectiv activitatea și răspunderea ziariștilor.
Proiectul de lege pe care l-am depus la Senat ține cont exact de aceste prevederi ale rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Vă mulțumesc pentru atenția pe care o veți acorda proiectului de lege în conținutul său, ținând cont de importanța socială a acestei profesii, și nutresc speranța că dezbaterea care va continua mai apoi în Camera Deputaților se va concentra mai mult pe conținut, pe esență, și mai puțin pe sloganuri.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Dorința de îmbogățire a unor apropiați ai Guvernului a fost mai presus de îndeplinirea promisiunilor făcute către reprezentanții Uniunii Europene. Interesul personal, de grup, partinic excedează interesului cetățeanului și poporului român.
## Stimați colegi,
Inclusiv comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloș a transmis autorităților de la București un avertisment asupra birocrației și corupției din sistemul de accesare a fondurilor europene.
Comisarul european a atras atenția asupra riscurilor enorme care planează asupra României din cauza slabelor performanțe în accesarea fondurilor europene. Unii funcționari cer bani pentru a procesa mai repede dosarele sau îndrumă beneficiarii către anumite firme de consultanță. Surprinzător este și faptul că se fac foarte multe propuneri, multe ilegalități legate de schimbarea condițiilor de eligibilitate după publicarea cererii de proiecte sau chiar după ce un proiect a ieșit câștigător. Unii funcționari au un comportament care îi descurajează pe beneficiari să depună
proiecte, dacă nu lucrează cu anumite firme de consultanță. Sunt numai câteva dintre îngrijorările Comisiei Europene, expuse de Dacian Cioloș, pe care mi-am permis să vi le aduc în atenție.
Comisia Europeană a solicitat încă din 2010 ca Guvernul de la București să propună un program de măsuri prioritare, pentru a se evita o posibilă dezangajare de fonduri la sfârșitul anului 2011, ceea ce ar semnala riscul unei dezangajări în 31 decembrie 2013.
Până la data de 22 aprilie, România a absorbit fonduri europene în valoare totală de 2,35 miliarde de euro, adică 11,6% din totalul sumelor alocate de Uniunea Europeană în perioada 2007–2013, de 19,2 miliarde de euro.
Vă întreb, stimați colegi: cu o astfel de statistică ar trebui să fim optimiști că România va reuși să ajungă la nivelul surorilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește absorbția de fonduri? Eu unul nu sunt optimist.
Cu o legislație greoaie și care induce birocrație, cu funcționari care au anumite pretenții și, mai grav, cu un guvern care face doar eforturi politice de aservire a grupurilor de interese, nu am de ce să fiu optimist. Legislația trebuie schimbată, funcționarii politici trebuie demiși și trebuie promovați în autoritățile de management oameni performanți, capabili, cu experiență.
Nu ar fi rău dacă acest Guvern atotștiutor ar fi mai atent la recomandările primite din partea Comisiei Europene. Ar fi recomandabil ca acest Guvern să înceteze să mai lucreze doar pentru PDL și să fie mai atent la nevoile comunităților locale, permițându-le tuturor, deopotrivă, să acceadă la fondurile comunitare.
Vă mulțumesc.
Legat de acest amănunt, când a început și de ce s-au diminuat drastic suprafețele cultivate, de exemplu, cu sfeclă de zahăr, soia, in pentru ulei, in pentru fuior și așa mai departe, trebuie să recunoaștem cu toții că aceasta s-a petrecut odată cu diminuarea drastică a numărului fabricilor de prelucrare a respectivelor plante, începută tot pe la mijlocul anilor ’90 și continuată apoi până în anul 2000, desigur, pe când la guvernare nici nu era vorba de PDL, la adresa căruia, în ultimul timp, au existat unele acuzații că ar fi distrus agricultura românească.
Ca o concluzie la problema agriculturii românești, pentru acest „dezastru” – pe care nu îl consider dezastru la ora actuală, dar lucrurile nu merg tocmai bine –, oarecum, de vină suntem toți. Tocmai de aceea, trebuie să ne unim forțele și să facem tot ceea ce putem pentru a remedia toate aceste deficiențe și a avea o agricultură românească pe măsură, în așa fel încât să ne asigurăm necesarul de hrană pentru noi și, poate, pentru alții.
Cu alte precizări voi reveni în declarațiile viitoare. Vă mulțumesc pentru atenție.
Tot la Vâlcea, premierul a mai avut o surpriză neplăcută. A fost întrebat de o jurnalistă dacă deplasarea sa și a echipei de însoțitori, făcută pe bani publici, nu ar fi trebuit suportată de PDL, semnarea unor contracte fiind doar un pretext, scopul evident fiind prezentarea moțiunii sale politice. Această întrebare l-a deranjat vizibil pe domnul Boc, care a refuzat să răspundă, încheind abrupt conferința de presă.
Fac precizarea că, spre surpriza multora, totuși, această întrebare a avut efect și, de atunci, domnul prim-ministru Boc se deplasează cu un microbuz, așa cum, în mod normal, ar fi trebuit să se deplaseze pentru a-și face campanie politică.
În concluzie, oricât s-ar chinui partidul de guvernământ să ignore cererile majorității, modelul vâlcean al rezistenței a prins deja rădăcini și în Vaslui, și în Mehedinți și va continua să se propage până când poporul va primi guvernarea aptă pe care și-o dorește.
Mulțumesc.
Să vă dau un exemplu: Legea zilierilor prevede un minim al plății oamenilor pe care poți să-i angajezi la 2 lei pe oră, dar prevede și o limită maximă, adică nu ai voie să le dai mai mult de 10 lei pe oră. Mi se pare aberant. Cine îl poate împiedica pe un patron să-și plătească un om cu mai mult de 10 lei pe oră?
Înțeleg rostul impunerii unui nivel minim, dar nu și al celui maxim, și asta în condițiile în care domeniile cele mai dificile în care sunt, de obicei, angajați zilierii sunt agricultura și construcțiile.
Moțiunea simplă pe tema agriculturii în derivă a căzut, după ce eforturile conjugate ale reprezentanților puterii în Parlament s-au făcut din nou simțite, dar aceasta nu înseamnă că abandonăm lupta.
În continuare, suprafețe imense de teren zac pârloagă, necultivate, și Guvernul mai are puțin și raportează depășirea producției la hectar sau ne lămurește că avem o agricultură atât de performantă, încât mai putem hrăni opt țări de mărimea țării noastre.
Între timp, nimeni nu vede sau se face că nu vede că până și tinerii care își doresc să schimbe ceva aici, pe pământ românesc – și nu vorbesc despre cei care au nivel cultural derizoriu –, au abandonat lupta și au apucat și ei pe calea exilului, spre zări dacă nu mai ospitaliere, cel puțin mai așezate ca democrație și respect pentru muncă, studii, pentru efortul de a te forma ca om integru și util societății inutile.
De când ne-am pricopsit cu Guvernul Boc, munca a fost primul obiectiv pus pe butuci, în relație directă cu economia. Și, pentru că trebuie ca acest eșec legislativ să poată fi denumit cumva, i s-a spus Codul muncii.
De luni, doar unii oameni sunt fericiți: inspectorii teritoriali, care au undă verde de la centru să verifice și să taie amenzi usturătoare în dreapta și în stânga pentru orice abatere, dar mai ales pentru munca la negru. De parcă birurile grele pe care ni le-au așezat pe umeri i-ar mai putea convinge pe patroni, la fel ca și pe angajați, să declare adevărul.
La un alt capăt al Codului muncii, încă două prevederi ne dau bătăi de cap tuturor, dar fără șanse de îndreptare, deocamdată: creșterea perioadei de probă și a duratei contractului de muncă pe perioadă determinată.
Istoria legislativă ne-a învățat însă un lucru: niciun act normativ abuziv nu rămâne așa mult timp, pentru că forța de picătură chinezească a nemulțumirilor izolate, convertită în bulgărele de zăpadă al grevelor spontane, va conduce, în cele din urmă, la o avalanșă, și niciun guvern din lume, oricât ar fi de încăpățânat, nu rezistă revendicărilor bine întemeiate.
Vă mulțumesc.
În buna tradiție a poporului nostru milenar, trebuie să fim conștienți că sistemul antirachetă american aflat pe teritoriul nostru este un sistem defensiv, de apărare a teritoriului Europei, deci, implicit, al României, precum și al SUA, sistem îndreptat împotriva rachetelor balistice. Amenințările sunt multe, nu are rost să le enumăr aici, dar în mod cert acest scut antirachetă nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, iar marele vecin al nostru de la est trebuie să înțeleagă acest lucru.
Dar, deși este un sistem defensiv, asta nu înseamnă că România nu poate fi percepută de acum încolo, de inamici iraționali, ca o țintă importantă. Românii însă nu trebuie să se teamă din cauza aceasta, ci din contră. Nu trebuie uitat că participarea la NATO, ca alianță de apărare colectivă, presupune nu numai privilegii, ci și obligații și riscuri, iar în cazul de față beneficiile sunt cu mult mai importante decât costurile, raportul fiind în favoarea avantajelor aduse de un nivel crescut de securitate. România este un partener de încredere și un furnizor net de securitate pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene, iar asta e o
garanție a faptului că nici noi nu vom mai fi vreodată singuri în fața unui posibil agresor, indiferent de mărimea sau locația sa geografică.
În concluzie, dacă e să parafrazez o expresie la fel de celebră, dar de data asta americană, ieri am văzut „un pas normal pentru NATO, dar un pas uriaș pentru România”.
Aștept cu nerăbdare ratificarea acordului românoamerican legat de scutul antirachetă, printr-o lege, de către Parlamentul României. Am speranța, de asemenea, ca măcar de data aceasta opoziția să nu ne facă de rușine în fața partenerilor internaționali, votând contra sau criticând cine știe ce lucruri închipuite de ei, doar de dragul discursului antiputere pe care îl practică cu obstinație în ultima vreme.
Viața jurnaliștilor este de multe ori în pericol.
„Reporters sans Frontières” preciza într-un raport al său că un număr de 141 de jurnaliști din întreaga lume au murit în ultimii 10 ani, deoarece au denunțat acțiuni ale unor grupuri infracționale ce conduceau economii paralele.
Potrivit aceleiași organizații, nu doar viața ziariștilor este în pericol, ci și „investigațiile presei sunt afectate de crima organizată”. În același timp, mass-media constituie un obiectiv strategic pentru grupurile criminale. Departe de a dori să răstoarne ordinea socială, ei doresc să se infiltreze și să o utilizeze, spune „Reporters sans Frontières”. În România, criza soldată cu mii de disponibilizați în sectorul mass-media și patronii de presă ajunși în centrul dezbaterilor publice se numără printre cele mai importante trăsături ale evoluției mass-mediei din România în 2010, potrivit celui mai recent raport „FreeEx” privind libertatea presei.
Acesta trece în revistă toate evenimentele ce au avut un impact asupra libertății de exprimare anul trecut și arată, printre altele, că „mogulii au devenit, mai mult ca niciodată, vedetele propriilor instituții de presă”, iar „conținutul editorial relevant și verificabil este pe cale de dispariție”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Cred în respectarea dreptului și a libertății de informare, susțin libertatea presei și consider absolut necesară independența acesteia.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Au spus că vor crea condiții de viață și de muncă la sate. Vă amintiți cum se îngrijeau în campania electorală de femeile de la sat, cărora le spuneau că li se vor oferi locuri de muncă pentru a lucra mai aproape de gospodărie în agricultură, în industria alimentară și de prelucrare a resurselor locale? Să-și întrebe președintele acum: unde sunt acele locuri de muncă din agricultură, din industria de prelucrare a produselor agriculturii, ale solului, din serviciile de valorificare a acestora?
Le-au promis femeilor și bărbaților de la țară, iar aceștia le-au dat votul masiv în anii 2008 și 2009, că vor avea condiții pentru ca fiii și fiicele lor să meargă la grădinițe, la școli, la licee, la facultate și, dacă va fi nevoie, la doctor și la spital pentru îngrijirea sănătății. Să-și întrebe președintele și Guvernul, acum: unde sunt acele locuri de muncă, școli, spitale și personalul calificat care să le servească? În loc de aceasta, au tăiat posturi și salarii, ajutoare sociale, au desființat și comasat școli și grădinițe, au desființat spitale. Pe unele le-au transformat în aziluri, ca o premoniție sau un început de transformare a întregii țări într-un uriaș azil.
Cu asemenea politicieni și guvernanți, agricultura României este un mare faliment.
Falimentul agriculturii românești, înapoierea acesteia ne arată, încă o dată, că în România politicianismul găunos și sterp a învins profesionalismul și pragmatismul, absolut necesare mai ales în această ramură. Politizarea imbecilă afectează astăzi toate sectoarele de activitate, dar nicăieri ca în agricultură urmările sale dezastruoase nu sunt mai evidente, mai răspândite și mai persistent nocive în timp.
Modul politicianist, superficial și nerealist de a articula politicile agricole face ca unii dintre cei mai titrați agronomi și specialiști, precum domnii Tabără și Cioloș, să fie în practică infinit mai ineficienți, din punct de vedere organizatoric, managerial și administrativ, decât cei mai slabi miniștri pe care i-a avut vreodată România.
Lipsa rezultatelor în toate subramurile și tipurile de activitate agricolă probează ipoteza că falimentul este total. O simplă enumerare va fi suficientă pentru a ne da seama în ce stare de înapoiere au fost aduse și sunt menținute agricultura și ramurile dependente de ea.
Vorbim de o agricultură cu cele mai scăzute producții la hectar la toate culturile importante: grâu, porumb, floareasoarelui și chiar furaj pentru animale, o agricultură din care au dispărut culturile de plante tehnice, o agricultură care nu
mai furnizează materie primă pentru nicio industrie locală sau națională.
Agricultura românească și-a distrus în mare parte zootehnia, iar ceea ce mai supraviețuiește are o pondere nesemnificativă în PIB, în consumul intern și la export.
Slaba producție de carne, lapte, ouă conduce la creșterea importurilor, astfel că românii cumpără cele mai multe produse din import și, în raport cu puterea lor de cumpărare, cele mai scumpe produse alimentare.
Piețele agroalimentare din România sunt pline de samsari, care comercializează produse scumpe, de import, dar cu etichetă românească și netaxate legal. La rândul lor, supermarketurile, în loc să se concureze pentru scăderea prețurilor și pentru a introduce în comerț produse ale țăranilor și fermierilor români, își dau mâna pentru menținerea produselor de import la prețuri exorbitante.
În fața promisiunilor deșarte ale politicienilor, potrivit cărora vor lua măsuri, producătorul român s-a săturat să se tot lupte cu aceleași neajunsuri și obstacole în fața desfacerii, a vânzării producției.
În același timp, ne evidențiem la exporturile fictive. Ministrul Tabără se laudă cu faptul că exportul a început să crească, iar importurile să scadă. În fapt, au crescut exporturile fictive, pe hârtie, de cereale, pentru că acestea (grâul, porumbul) ori nu există, ori nu s-au mișcat din depozite, dar oficial se declară exportate. Deja s-a anunțat că recolta de grâu de anul trecut se termină de Paște și că va trebui să recurgem la import pentru consumul de pâine.
La fel, România se evidențiază, în zonă, ca un mare exportator de banane, însă nimeni, în afară de ministrul de resort, nu a văzut vreo banană cultivată pe pământ românesc. Nu suntem împotriva exporturilor de banane, dar ar fi normal să exportăm și fructe, și legume românești. Însă pentru aceasta nu avem politici și programe fezabile, ci numai vorbe, intenții și proiecte.
Inexistența și inconsistența politicilor agricole ne-au dus în situația ca în domenii în care aveam și condiții, și resursa umană, și tradiție, și realizări la nivel internațional, cum erau viticultura, industria vinului și a prelucrării fructelor, să ne zbatem în mrejele aceluiași mare faliment, deopotrivă, politic și agricol.
Falimentul uriaș al politicilor agricole se concretizează și în slaba asociere a producătorilor agricoli. Asocierea în agricultură este lăsată la voia întâmplării, iar terenul rămâne foarte fărâmițat. Ce politici au domnii Băsescu, Boc, Tabără în privința fermierilor și asociațiilor agricole, nimeni nu știe.
De resursa umană pentru agricultura românească nimeni nu mai discută și nu se mai ocupă. Motivarea pentru muncă și afaceri în agricultură nu există, școlile profesionale și tehnice de profil au dispărut, stațiunile de cercetare, câte mai sunt, au rămas fără finanțare, iar suprafețele de teren s-au diminuat continuu. Oamenii se luptă cum pot cu dăunătorii și cu bolile plantelor și animalelor.
Infrastructura agriculturii este și ea la pământ. Ce a mai rămas se degradează continuu, avem o agricultură meteodependentă, care nu asigură nici subzistența, funcție pe care o îndeplinea chiar și agricultura Evului Mediu.
Demiterea celor responsabili de politicile agricole, înlăturarea actualei puteri corupte, iresponsabile și incompetente reprezintă o mișcare absolut necesară, dar nu și suficientă, pentru a repune politica agricolă românească pe un curs de revenire, de reorganizare, de reașezare printre prioritățile naționale prezente și viitoare.
Mulți tineri au ales să emigreze în căutarea unor condiții mai bune și a unei recunoașteri a meritelor lor. Astfel, ne mândrim cu tineri români care muncesc pentru companii de prestigiu din străinătate, cum ar fi „Microsoft”, sau care predau în universități europene și americane ori ne întrebăm ce i-o fi determinat pe unii tineri cu studii superioare să meargă la cules de căpșuni în Spania.
Este nevoie de un program viabil și eficient de promovare a tinerelor valori din orice domeniu de activitate și de recompensare prin avansare și salarizare corespunzătoare a tinerilor.
Tinerii trebuie să aibă acces facilitat la oportunitățile din jurul lor și să fie informați cu privire la acestea. În acest fel, ei pot profita și transforma oportunitatea în acțiune, rezultând necesitatea sporirii și dezvoltării acestor facilitați, ceea ce dă tinerilor posibilitatea de a le cunoaște și a le folosi.
Pentru ca schimbarea să fie posibilă, tinerii trebuie să știe cum își pot manifesta și beneficia de drepturile lor în
societate. Pentru ca tinerii să-și manifeste creativitatea, dar și pentru a dobândi abilitați și îndemânări, trebuie să le dăm posibilitatea de a se implica, activa sau participa la diferite acțiuni, proiecte organizate de structurile asociative. Este necesar ca această oportunitate să fie adusă aproape de ei, pentru a o putea fructifica.
Ziua Națională a Tineretului este o zi pe care ar trebui să o sărbătorim cu toții, dat fiind faptul că tineretul este cel care poartă semnul dezvoltării noastre. Această zi reprezintă o ocazie de a promova participarea tinerilor și de a aborda problemele lor. Foarte importantă este și implicarea noastră, a politicienilor, în sprijinirea tinerilor și a inițiativelor adresate acestora pentru a deveni cetățeni activi în procesul de dezvoltare a comunității.
Din „solidaritate pentru demnitate” califică forța de muncă pe care o trimite în afara țării – progres la alții, aici continuă destructurarea, restructurarea, comasarea, desființarea.
Ce să mai vorbim de munca neplătită a profesorilor, a medicilor. De ce să ne amintim de pensionarii care stau la cozi pentru un pumn de mălai, pentru un pește stricat, pentru că se găsesc binefăcători ai puterii care să le amintească că pensiile li s-au mărit numai prin grija Guvernului Boc.
Oare aceștia îi mai cred și tâmpiți – că leneși, nesimțiți au fost – pe cei care simt fiecare leuț în plus sau în minus din pensia pe care o întind numai ei știu cum ca să ajungă? Sunt cei care așteaptă de circa trei ani majorarea cuvenită pentru grupele I și II de muncă, amânată de același Guvern.
„Mă bucur că ați primit o veste cu adevărat bună: vi s-a mărit pensia, ca urmare a recalculării și reîncadrării într-o nouă grupă de muncă. Această majorare, pe care o meritați, a fost posibilă prin grija Guvernului condus de Emil Boc, care a impus principiul contributivității la stabilirea cuantumului pensiilor și a eliminat privilegiile de care dispuneau doar un număr restrâns de pensionari cu pensii de lux”, le scrie un deputat PDL pensionarilor cu ocazia Sărbătorilor pascale.
Și pensia este tot o răsplată a muncii, pentru care adresantul a omis să spună că și aceasta s-a redus prin impozitare, ca o completare a respingerii propunerii de tăiere cu 15%.
Sunt doar câteva întrebări – zic eu, legitime – pe care orice cetățean al acestei țări le poate adresa Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar doamna ministru, după repriza meritată de aplauze pentru noua sa atitudine, ar trebui să ne răspundă la ele.
Sper totuși ca aceste amenințări și rezilieri de contracte să nu fie doar praf în ochii electoratului și un foarte bun pretext pentru a relua anumite licitații pe anumite tronsoane de drumuri. Sper să nu fie doar o nouă găselniță a PDL de a mai stoarce niște bani de la constructori și de a mai aduna niște fonduri la pușculița de partid în vederea pregătirii alegerilor de anul viitor. Și mai sper la un lucru: ca eu să mă înșel, iar lucrurile să stea diferit.
Stimați colegi,
De 20 de ani, România nu este în stare să scape de eticheta de codașă a Europei în materie de drumuri și autostrăzi. Nu știu cum se face că la noi, deși avem pe hârtie cele mai bune proiecte și planuri, atunci când vine vorba să le punem în aplicare, mereu apar probleme, care ne împiedică să transformăm aceste proiecte în realitate și drumuri de calitate.
Săptămâna aceasta, în mass-media a apărut o nouă informație legată de politica de drumuri și autostrăzi a Cabinetului Boc, care ar trebui să ne îngrijoreze: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și CNADNR au inițiat negocieri cu compania „Bechtel” pentru a decide un nou grafic al lucrărilor la Autostrada „Transilvania”, cu noi termene, ce vor depăși probabil luna decembrie 2012, datalimită luată în calcul până în prezent pentru finalizarea acestui proiect.
Mă întreb, la fel cum se întreabă mulți alții: cine mai e bun și poate face o autostradă în România? Am înțeles că „Bechtel” nu e bun, că a semnat contractul cu Guvernul PSD, „Astaldi” nu sunt buni, „Colas” nu poate, la fel cum nu sunt în stare nici constructorii din România. Întrebarea atunci este: cine mai poate finaliza o autostradă în țara asta?
Una este să-i scoatem țapi ispășitori pe constructorii răi, care umflă în mod nesimțit nota de plată, și altceva este să ne uităm puțin și la „competența” și „profesionalismul” autorităților statului român implicate în aceste contracte, pentru că, la urma urmei, avem de-a face cu niște contracte comerciale în care fiecare parte are drepturi, dar și obligații.
Niciunul dintre actualii guvernanți nu ne-a prezentat până acum o situație clară și detaliată asupra acestor contracte și a modalității în care semnatarii au respectat obligațiile ce le-au revenit. Avem parte doar de declarații tăioase și amenințări la televizor și în ziare. Din păcate însă, autostrăzile și drumurile nu se construiesc nici în studiourile TV și nici din paginile ziarelor.
În cazul Autostrăzii „Transilvania”, Guvernul Boc vrea să renegocieze din nou cu „Bechtel”, de parcă întârzierile de până acum – cauzate tot de renegocierile anterioare ale aceluiași Cabinet – nu ar fi fost de ajuns. Termenul de finalizare a autostrăzii a fost deja prelungit cu un an, iar acum, din lipsă de fonduri, se solicită o nouă prelungire. Perspectiva pentru ardeleni de a circula în condiții civilizate se amână, iată, așadar, din nou.
Parcă trăim un blestem cu drumurile și autostrăzile în țara asta. Dacă la mijlocul anilor ’90 nu le-au vrut „luminații” noștri conducători și miniștri ai transporturilor, astăzi le-am vrea noi, dar nimeni nu mai este în stare să finalizeze o asemenea construcție.
Suntem foarte buni la tăiat de panglici, la manevrat buldozerul de ochii presei sau la inaugurări pompoase de tronsoane de autostradă, care încep de nicăieri și se termină tot acolo. Când însă adunăm kilometrii de autostradă construiți după 1989, tot pe ultimul loc în Europa ieșim, iar politica în domeniu a actualului Cabinet Boc nu văd unde ne-ar putea duce. Cu siguranță însă nu pe autostradă, ci doar, eventual, pe vreun drum înfundat...
Este, așadar, în opinia mea, cea mai proastă perioadă pe care a traversat-o România de la Revoluție încoace, datorată exclusiv incapacității, lipsei de responsabilitate și intereselor pur personale ale actualei puteri.
Vă mulțumesc.
România adevărată nu este cea de la cozile marilor supermarketuri, nu este cea care stă cu privirea în jos, nu este cea care își vinde intimitatea la televizor, nu este cea care votează pentru pixuri și umbrele.
România adevărată este cea a poporului român, cu istorie și credință în Dumnezeu și în neamul românesc. Dacă cineva vrea ca într-o țară să facă dreptate, atunci trebuie să pună în joc respectul față de lege, puterea sa de convingere, prestigiul său moral, dar mai ales – mai ales, spun – respectul nemăsurat față de oameni. Niciuna dintre aceste condiții nu se regăsește în această lege așa de lejer asumată.
În majoritatea statelor membre NATO și UE – comunitate căreia îi aparținem și grație eforturilor și sacrificiilor armatei –, salarizarea și pensionarea personalului forțelor armate sunt reglementate prin legi sau norme specifice și distincte.
Ceea ce este semnificativ în această poveste este constituit de faptul că, la fel ca în celebra poezie „Partidul e în toate”, până și onoarea a ajuns total la cheremul interesului politic de moment.
Nu doar somnul rațiunii naște monștri, ci și tăcerea ei. Monștrii noștri de azi nu au mai multe capete – uneori n-au niciunul! –, ci doar multe buzunare.
Prin această declarație, doresc să atrag atenția întregii clase politice că în cazul acestei categorii de pensionari ce au reprezentat cu onoare această instituție fundamentală a țării, Armata Română, consider că nu există oricum suficientă răsplată. Aceștia, indiferent de regimul sub care și-au desfășurat activitatea, nu trebuie să devină victime ale istoriei, ei sunt făuritori ai acesteia și merită recunoașterea drepturilor lor, tot respectul și aprecierea noastră.
Doar că aprecierea noastră nu trebuie limitată doar la vorbe. Este imperioasă revizuirea acestei legi și datorăm asta militarilor noștri.
Cred cu tărie în valorile societății românești și cred că nu avem voie să uităm cine suntem, pentru a ști încotro vrem să ne îndreptăm.
Mulțumesc.
Persoanele cu tulburare de spectru autist au nevoie de stimulare permanentă. Familiile acestora trebuie să se documenteze asupra abordărilor terapeutice care există până în acest moment, dar și asupra unicității fiecărui program terapeutic, adaptat particularităților de vârstă și individuale. Specialiștii recomandă tratamentele de tip cognitiv-comportamental (Applied Behavior Analysis – ABA), care, dacă sunt aplicate la timp, pot ameliora semnificativ condiția clinică a pacienților și confortul familiilor acestora – de exemplu, creșterea autonomiei, calității vieții și integrării/funcționării sociale a persoanelor cu TSA.
Pentru societate, un mare avantaj ar fi reducerea costurilor asociate asistării permanente a acestor pacienți, dacă nu sunt tratați.
O altă problemă vine din partea comunității, unde copilul autist este marginalizat și greu acceptat, acest lucru resimțindu-se atunci când se încearcă includerea lui în grădinițe sau școli.
Ce se poate face pentru acești copii?
Propun aici doar câteva soluții care să îmbunătățească viața persoanelor autiste, dar, cu siguranță, se pot găsi și mai multe, și aici mă refer la:
a) prevenție _–_ printr-un program de evaluare psihologică longitudinală a copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani;
b) intervenție – prin tehnici cognitiv-comportamentale, terapie ocupațională și activități educative la copiii cu autism;
c) reintegrarea socială – prin promovarea educației incluzive a copiilor cu autism;
## d) decontarea terapiilor _._
Dar, repet, legislația trebuie schimbată, pentru că, în condițiile prezente, acești copii au de suferit. Ar fi recomandabil ca acest Guvern să fie mai atent la nevoile cetățenilor săi, permițându-le tuturor, deopotrivă, să acceadă la o viață normală. Nu ar fi rău dacă acest Guvern atoateștiutor ar fi mai atent la recomandările primite din partea noastră, a celor care ne mai îngrijim și de soarta cetățenilor, și să ia aceste măsuri.
Stimați guvernanți,
Vă rog, în numele tuturor cetățenilor români, nu ne furați și acest ultim drept al nostru, dreptul la o viață normală. Vă mulțumesc.
Cred că această inițiativă legislativă ar trebui să fie susținută și votată de colegii senatori, pentru că nu are niciun fel de implicații din punct de vedere politic, nu afectează bugetul, ci, pur și simplu, vine să reglementeze într-un domeniu în care, din păcate, în momentul de față, pentru că românii nu-și permit să plătească aceste analize de laborator, de foarte multe ori, verdictele sunt date de medici după ureche.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
La punctul 53 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de abrogare a articolului 270[1] din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 54 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a articolului 260 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 55 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de abrogare a articolului 259 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 56 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 255 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 57 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 255 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 58 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a articolului 255 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 59 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 253 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 60 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 252 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 61 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 252 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 62 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 252 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 63 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a articolului 252 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 64 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a articolului 228 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 65 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 226 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 66 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 224 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 67 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 224 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 68 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a articolului 203 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
La punctul 69 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea
- legislativă de completare a articolului 72 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
- Trebuie să am o propunere.
- Spuneți cum să procedăm.