Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 23 mai 2011 · monitorul.ai

Listă pentru liderii de grup și pentru acest vot.

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă informez cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală;

– Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2011 privind măsuri economice pe anul 2011 la nivelul unor operatori economici;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” – SA și „Electrica Oltenia” – SA;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2010 pentru modificarea art. 7 alin. (1) pct. 2 subpunctul 2.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2010 privind exceptarea de la plata tarifelor prevăzute la art. 42 alin. (3) lit. h) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor necesare pentru realizarea unor obiective de interes național, județean și local;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil;

– Lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul naval;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar;

– Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European;

– Lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență;

– Lege pentru ratificarea Protocolului încheiat prin schimb de note verbale, semnate la Roma la 27 iulie 2010, dintre România și Republica San Marino, de modificare a Convenției dintre România și Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la San Marino la 23 mai 2007;

– Lege privind ratificarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la 11 august 2009 și 2 martie 2010 la București și la 3 februarie 2010 la Washington, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat la București la 24 iulie 2006, și pentru modificarea Legii nr. 124/2007 privind ratificarea acestui Acord;

– Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 24 septembrie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009;

– Lege privind ratificarea Acordului pentru înființarea Academiei Internaționale Anticorupție ca organizație internațională, semnat de România la Viena la 2 septembrie 2010.

Procedura de informare publică a fost astfel îndeplinită, termenul legal curge din acest moment.

Stimați colegi, intrăm în ordinea de zi.

Primul punct al ordinii de zi este dezbaterea moțiunii cu titlul „Politica externă este a României, nu a PDL”.

După cum știți, ea a fost inițiată de un număr de senatori din partea Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL.

Conform regulamentului nostru, în condițiile depunerii moțiunii pe teme de politică externă, a fost îndeplinită procedura de avizare din partea Comisiei pentru politică externă. Acest lucru a fost îndeplinit. De asemenea, a fost consultat Ministerul Afacerilor Externe, conform art. 155 alin. (3) din Regulamentul Senatului, senatorii fiind deja informați cu privire la răspunsul în scris al acestui minister în legătură cu moțiunea simplă.

Repet, este o procedură excepțională în cazul moțiunilor pe teme de politică externă care implică Ministerul Afacerilor Externe.

Din punctul nostru de vedere, procedurile prealabile au fost îndeplinite, dezbaterea moțiunii fiind astfel regulamentară.

Doresc, de asemenea, să vă informez că, pentru dezbaterea moțiunii în ședința plenului Senatului de astăzi, Biroul permanent vă propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

Punctul de vedere al Guvernului – 30 de minute;

Dezbaterile pe grupuri parlamentare – 78 de minute, din care 27 de minute pentru Grupul parlamentar al PDL, 26 de minute pentru Grupul parlamentar al PSD, 15 minute pentru Grupul parlamentar al PNL, 5 minute pentru Grupul parlamentar al UDMR și 5 minute pentru Grupul parlamentar al senatorilor independenți.

În final, răspunsurile Guvernului pentru alte 15 minute. În legătură cu moțiunea, vom debuta cu prezentarea acesteia, conform Regulamentului Senatului, și îl invit pe domnul senator Raymond Luca să prezinte, de la microfonul Senatului, textul moțiunii inițiate de către senatorii opoziției.

Vă rog, domnule senator Raymond Luca, microfonul central al Senatului.

Raymond Luca

#18573

## **Domnul Raymond Luca:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

În continuare, voi da citire moțiunii simple cu titlul „Politica externă este a României, nu a PDL”:

Pentru un stat democratic, afacerile externe se presupun a fi domeniul de convergență al politicii, zona în care interesul național realmente primează în fața intereselor politice particulare ale unui actor individual sau ale unui partid. Toate guvernele responsabile, indiferent ce culoare politică au avut, au ținut politica externă în afara jocurilor politice de partid și a calculelor politicianiste și au pus-o în slujba națiunii române, așa cum este menit să fie, toate, până la acest Guvern, în care portofoliul afacerilor externe îl deține Teodor Baconschi.

Actualul ministru a comis, nu știm dacă din ignoranță sau, pur și simplu, din trufie și sfidare, o gravă eroare politică și un atentat la democrație, cu ocazia celei mai recente Convenții Naționale a PDL, unde a candidat pentru postul de prim-vicepreședinte. Proiectul politic al lui Teodor Baconschi, pentru care, de altfel, a și obținut girul oficial al partidului din care face parte, constă în obținerea frauduloasă a unui milion de voturi pentru PDL, prin introducerea votului prin corespondență pentru românii din afara granițelor. Cum calitatea de ministru de externe nu se suspendă și nu încetează nicio clipă, indiferent în ce cadru se manifestă titularul portofoliului, considerăm de maximă gravitate și iresponsabilitate afirmațiile lui Teodor Baconschi potrivit cărora: „Proiectul legii votului prin corespondență îi va face pe românii din comunitățile de peste hotare să ne aducă nu 100.000 de voturi, cum ne-au adus rândul trecut, ci un milion de voturi. Este un obiectiv pe care îl putem atinge, dacă vom reuși să dăm acest necesar semnal de înnoire.”

Este pentru prima dată în istoria acestei țări când un ministru, și mai ales un ministru de externe, își permite să asume public intenția de a procura, prin artificii legislative și metode îndoielnice, un număr uriaș de voturi pentru partidul său, dar nu este pentru prima dată când numele lui Teodor Baconschi se leagă de o posibilă fraudă electorală în favoarea PDL. Sunt bine-cunoscute antecedentele sale din alegerile prezidențiale, unde, la Paris, sub oblăduirea acestuia, s-a înregistrat un număr record de voturi. Din

calculele ulterioare reieșea o medie de un vot la fiecare 15 secunde, ceea ce este, matematic, imposibil.

Pentru această „performanță”, fraudă de fapt, nerecunoscută și nesancționată oficial, dar fraudă, a plătit întreaga Românie, condamnată să rămână încă cinci ani cu Traian Băsescu președinte, iar domnul Baconschi a fost răsplătit cu funcția de ministru.

De data aceasta, Teodor Baconschi ridică miza fraudei – un milion de voturi –, dar cu același scop: de a menține la putere, în chip ilicit și nelegitim, un partid care a distrus România.

În opinia noastră, ministrul de externe trebuie să reprezinte România ca stat. El este exponentul națiunii române și purtător de cuvânt al intereselor politice ale României în relațiile internaționale, și nu un activist care răspunde comenzilor pe linie de partid.

În tot mandatul său de ministru, Teodor Baconschi a eșuat în reprezentarea cu succes a României în plan european și internațional, a știrbit prestigiul instituției pe care o conduce, prin manifestările sale politice penibile și prin declarații iresponsabile.

Perioada Baconschi reprezintă o involuție în politica externă românească. Foarte multă vreme, în perioada postcomunistă, Ministerul Afacerilor Externe a fost privit ca ieșind din sfera competiției politice autohtone. Miza reprezentării României pe plan internațional cu prestanță și demnitate a putut depăși adversitățile interne.

Au existat momente-cheie în care politica externă a fost generatoare de consens, iar obiectivele comune ale aderării la NATO și Uniunea Europeană au unit clasa politică. Au fost situații în care a contat mai puțin dacă la șefia Ministerului Afacerilor Externe era un social-democrat sau un liberal, și mai mult dacă atingea un scop comun, adoptarea unei poziții coerente care să servească României ca stat. Astăzi, acest lucru nu mai este posibil.

Noi, senatorii reprezentând Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Partidul Conservator, considerăm că Teodor Baconschi se face responsabil de:

– subordonarea obiectivelor naționale de politică externă intereselor electorale ale unui partid și transformarea ministerului pe care îl conduce într-un instrument la dispoziția PDL, cu intenția declarată de a procura pentru această formațiune un milion de voturi din afara granițelor la următoarele alegeri;

– politizarea inadmisibilă a instituției Ministerului Afacerilor Externe, marcată de folosirea diplomaților aflați la post în străinătate, în perioada campaniilor electorale, în slujba lui Traian Băsescu și a PDL, epurarea instituției de personalul diplomatic și tehnico-administrativ care nu face parte din clientela PDL-istă, epurări în curs la Institutul Diplomatic Român, precum și recompensarea sub formă de sinecuri a clientelei politice a PDL. Ultimul exemplu îl constituie numirea unei consiliere a premierului Emil Boc în postul de consul general la Barcelona, deși persoana respectivă nu are nimic în comun cu activitatea diplomatică și consulară;

– falimentul politicii externe românești, care se traduce printr-o serie de eșecuri și gafe politice, prin lipsa oricărei viziuni care să consacre România ca partener credibil și relevant în relațiile bilaterale cu marile puteri, precum și în cadrul organismelor internaționale la care țara noastră este parte; – ratarea obiectivului aderării la Spațiul Schengen în termenul stabilit prin Programul de guvernare, respectiv martie 2011;

– deteriorarea relațiilor cu Franța, partenerul tradițional al României și susținătorul nostru cel mai consecvent în procesele de integrare în organismele europene și euroatlantice după căderea comunismului;

– absența oricăror obiective și strategii în materie de politică externă. România nu are o viziune despre rolul și locul său în cadrul Uniunii Europene, în cadrul Alianței Nord-Atlantice și în sistemul de relații internaționale, nu și-a formulat un obiectiv realist de politică externă și nu are un proiect în acest sens. Actualul regim aflat la putere s-a autoizolat și, prin aceasta, a izolat România, determinând răceala puterilor europene;

– o rușinoasă tăcere asupra declarațiilor revizioniste ale unor lideri politici de la Budapesta referitoare la Transilvania și promovarea drepturilor colective și a autonomiei pe criterii etnice în țara noastră, tăcere din care ministrul de externe a ieșit doar la presiunea Parlamentului și în urma audierii sale la Comisia pentru politică externă a Senatului;

– continuarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în relația România – Comisia Europeană, prin absența oricăror inițiative diplomatice menite să convingă statele membre ale Uniunii Europene că România poate îndeplini criteriile stabilite pentru încetarea monitorizării;

– continuarea impunerii de restricții pe piața forței de muncă în 10 state membre ale Uniunii Europene pentru muncitorii români;

– eșecul includerii României în programul „Visa Waiver”, prin care cetățenii români care doresc să călătorească liber în Statele Unite să poată face acest lucru fără vize, deși și acest obiectiv făcea parte din prioritățile Programului de guvernare;

– evacuarea contra cost, la prețuri prohibitive, a cetățenilor români care doreau să se întoarcă în țară în urma cutremurului și tsunamiului care au lovit Japonia;

– jignirea unor categorii de cetățeni români prin declarații nedemne de un diplomat (a se vedea declarația referitoare la, citez: „unele probleme fiziologice, naturale, de criminalitate în unele comunități românești din Franța, mai ales la romi”);

– tensionarea inutilă a relațiilor cu partenerii europeni (a se vedea declarația referitoare la renunțarea unilaterală la Mecanismul de Cooperare și Verificare, declarație care a determinat reacții ferme din partea Comisiei Europene, poziția ministrului Baconschi fiind contrazisă chiar și de președintele Traian Băsescu, și cea referitoare la condiționarea aderării Croației la Uniunea Europeană, declarație de asemenea contrazisă de președintele Băsescu);

– ignorarea cu desăvârșire a problemelor grave cu care se confruntă românii din Ungaria, Serbia, Bulgaria și Ucraina în lupta pentru prezervarea și afirmarea identității lor naționale, români față de care, pe perioada mandatului său, ministrul de externe nu a făcut niciun gest semnificativ, nu a lansat nicio inițiativă în plan bilateral sau european. Lipsa de sensibilitate și de cunoaștere a problemelor conaționalilor noștri care trăiesc în vecinătatea României, explicabilă prin lipsa de interes față de românii care nu au drept de vot, s-a materializat prin absența demersurilor în favoarea

recunoașterii ca minoritate română a acestora în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului), Bulgaria și Ucraina, tăcere absolută față de procesul de asimilare istorică a românilor din Ungaria, nereprezentarea lor în Parlament și nerecunoașterea Bisericii Ortodoxe Române din această țară ca biserică istorică, subiecte descoperite abia recent de ministrul de externe, după demersurile întreprinse la Budapesta de Comisia pentru politică externă a Senatului. Observațiile de mai sus sunt valabile și pentru problematica aromânilor din Albania și Republica Macedonia.

Menționăm, de asemenea, că sub mandatul de ministru de externe al lui Teodor Baconschi România nu a avut niciun cuvânt de spus, în interiorul Uniunii Europene, în luarea unor decizii care privesc direct cetățenii români. România nu și-a făcut auzită vocea și nu a adus, așa cum era firesc, o contribuție proprie la luarea deciziilor importante nici în Uniunea Europeană și nici în Alianța Nord-Atlantică.

De asemenea, în ce privește votul prin corespondență și orice alte modificări legislative cu impact asupra sistemului și procesului electoral, considerăm că este nevoie, în primul rând, de o reală dezbatere publică, amplă și transparentă și, în al doilea rând, de măsuri asiguratorii prin care să fie garantată corectitudinea alegerilor. La fel ca și celelalte democrații consolidate din Europa și din lume, România nu își permite și nu are voie să îngăduie nici cea mai mică suspiciune de fraudă electorală, cu atât mai puțin cea vizând un milion de voturi.

Față de cele de mai sus, solicităm respectarea de către Guvern a practicii instituționale românești din ultimii 20 de ani, care a confirmat un rol central activității și dezbaterilor într-o Comisie de cod electoral, organism mandatat în mod tradițional cu redactarea proiectelor legislative în domeniul electoral în cadrul Parlamentului, și nu prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, procedură neuzuală, promovată obsesiv de actuala putere în ultimele luni, din dorința disperată a rămânerii la putere după 2012, prin fraudă.

Cerem actualei puteri stoparea inițiativei legislative PL 51/2011, adoptată de Senat în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituție și trimisă spre dezbatere la Camera Deputaților, proiect vizând introducerea votului prin corespondență pentru românii din afara granițelor.

Solicităm Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe următoarele:

– stabilirea unui plan de acțiuni diplomatice profesionist, coordonat cu structurile specializate din Parlament, pentru atingerea obiectivului de încetare a Mecanismului de Cooperare și Verificare în relația dintre România și Comisia Europeană și, respectiv, pentru confirmarea unei date certe pentru aderarea României la Spațiul Schengen;

– stabilirea unui plan coerent de acțiuni diplomatice în vederea ridicării restricțiilor pentru muncitorii români pe piața muncii din unele state membre ale Uniunii Europene și prezentarea periodică a unui raport în Parlament pe această temă;

– prezentarea în Parlament a poziției oficiale a României referitoare la solicitarea miniștrilor de externe din șase state membre ale Uniunii Europene din zona Mediteranei, care cereau reducerea fondurilor alocate Parteneriatului Estic și alocarea de fonduri suplimentare în cadrul politicii de vecinătate sudică a Uniunii Europene, în contextul evenimentelor din statele arabe din zonă. Poziția Guvernului român trebuie să susțină continuarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană Parteneriatului Estic, în formulă nemodificată;

– prezentarea unui plan de acțiuni concrete pentru stabilirea unui termen la care cetățenii români care doresc să călătorească în Statele Unite ale Americii să poată face acest lucru fără vize și susținerea aplicării unui tratament similar, nediscriminatoriu, pentru cetățenii tuturor statelor membre ale Uniunii Europene;

– prezentarea în Parlament de către Guvern și Ministerul Afacerilor Externe, înainte de Consiliile Europene, Consiliile Afaceri Generale și Afaceri Externe de la Bruxelles, întruniri la care se iau decizii care influențează viața cetățenilor români, a poziției României în chestiunile discutate la aceste întâlniri, precum și a mandatului reprezentanților României, pentru a fi supuse dezbaterii Parlamentului.

Având în vedere toate acestea, senatorii PSD, PNL și PC, semnatari ai acestei moțiuni, solicită premierului Emil Boc să ia măsurile necesare pentru a repara gafele de proporții ale ministrului de externe al Coaliției PDL-UDMR-UNPR, restabilind credibilitatea diplomației românești, inclusiv prin înlocuirea actualului ministru și blocarea dezbaterii asupra legii privind votul prin corespondență pentru românii din afara granițelor, până la finalizarea dialogului pe această temă cu toate partidele politice parlamentare și cu instituțiile specializate.

În concluzie, vă invităm, stimate colege și stimați colegi senatori, să votați textul acestei moțiuni simple.

Vă mulțumesc.

Teodor Baconschi

#32808

ministrul afacerilor externe

## **Domnul Teodor Baconschi** – _ministrul afacerilor externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

Eram în vizită de lucru la Londra când am aflat că opoziția va depune o moțiune simplă la Senat împotriva mea, ceea ce speram eu că va genera dezbateri serioase pe teme de politică externă a României.

Apreciez aceste discuții. Am fost prezent la Comisia pentru politică externă de câte ori am fost invitat și vă mărturisesc faptul că am avut întotdeauna întâlniri utile în Parlament.

Nu e de mirare, de vreme ce în rândurile Senatului se regăsesc trei foști miniștri de externe ai României. Cronologic: domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, domnul senator Mircea Dan Geoană și domnul senator Cristian Diaconescu.

De altfel, la începutul anului, v-am adresat o scrisoare prin care îmi confirmam disponibilitatea de dialog, și aceasta cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un context politic internațional deosebit de fluid.

Miercuri, după vizita ministrului Konstantin Hriscenko, prima vizită la București după șase ani a unui ministru ucrainean de externe, am fost dezamăgit, însă, citind textul moțiunii simple, pentru că documentul, așa cum ați auzit, abundă în interpretări abuzive, neadevăruri și chiar calomnii.

Sunt acolo amalgamate declarații politicianiste și teme de politică externă de maximă actualitate, care ar fi trebuit abordate în mod responsabil.

De altfel, pretextul pentru introducerea acestei moțiuni simple este o declarație politică pe care am făcut-o la Convenția Națională a PDL.

Săptămâna trecută am avut parte de o mare atenție mediatică din partea „teleopoziției”, care a făcut un adevărat atac de panică în momentul în care nu făceam altceva decât să îndemn propriul partid la o primenire de substanță, care să ne poată face în continuare forța de dreapta aleasă de românii din clasa de mijloc din România și de cei din diaspora.

Este un obiectiv – am spus atunci – pe care-l putem atinge, dacă vom reuși să dăm acest semnal necesar de înnoire.

Orice partid politic, doamnelor și domnilor senatori, are în vocația și în efortul lui zilnic obiectivul de a atrage voturile electoratului. De ce altceva face politică?

Orice partid politic trebuie să-i ia în calcul ca pe o parte însemnată a națiunii române și pe cei trei milioane de români care nu au plecat din România de bine în ultimii 20 de ani, ci goniți de incompetența, jaful și corupția instaurate în așa-numita tranziție, dominată pe larg de forțe neocomuniste și de mentalități specifice vechiului regim.

Teodor Baconschi

#38008

Niciunul dintre ei nu a avut vreo obiecție când a semnat procesul-verbal la sfârșitul întregului proces de numărare a voturilor.

De altfel, ce mă surprinde în obiecția dumneavoastră față de Propunerea legislativă privind introducerea votului prin corespondență pentru cetățenii aflați în străinătate este că domnul Teodor Meleșcanu, în decembrie 2009, spunea: „Românii din străinătate sunt discriminați față de cei din țară privind accesul la vot – drept constituțional inalienabil”. Domnul Meleșcanu spunea, citez: „Una din principalele probleme pe care le avem este cea a exercitării dreptului la vot al românilor din străinătate. Există dificultăți, un număr foarte mare de oameni care nu pot vota. Se votează în condiții improprii”. Ce propunea domnul Meleșcanu în anul 2009? Ca MAE să vină cu un proiect de lege în acest sens, dacă nu va fi asumat de către deputați și senatori.

Doamnelor și domnilor,

De ce mă lupt, împreună cu partidul meu, pentru acest vot? Pentru că am fost de trei ori ambasador al României, sub cinci prim-miniștri și trei președinți. Am servit întotdeauna România ca atare și am văzut de ce au plecat românii din propria lor țară. Au plecat exasperați de sărăcie și de lipsa oricăror perspective de bunăstare și viață decentă oferite în cei 20 de ani de tranziție. Acești oameni la care țin, pe care îi respect și pe care vă rog și pe dumneavoastră să-i respectați, au nevoie să participe la destinul României, exprimându-și dreptul constituțional de a vota pe cine vor ei, pe cel care îi va convinge că reprezintă forțele reformiste, care ne rup de trecutul comunist și ne așază cum trebuie în propriul context internațional.

Permiteți-mi să prezint rapid câteva dintre elementele acestei propuneri legislative.

În primul rând, a fost elaborată împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și cu Ministerul Administrației și Internelor, cu respectarea legislației în vigoare.

Au fost consultați, din primele faze, profesori universitari, experți din cadrul ONG-urilor, precum și parlamentari.

S-a ținut seama de experiența și de legislația altor țări: Italia, Austria, Marea Britanie, Belgia, SUA, Canada sau

Australia, unde se votează de o sută de ani și prin corespondență.

Securizarea votului a fost o prioritate în prevenirea fraudării.

Buletinul va fi imprimat pe hârtie care conține elemente de siguranță.

Atestatul pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondență, care ține locul documentului de identitate, are și acesta elemente de siguranță.

Plicul în care este introdus votul se sigilează și se aplică un autocolant de tip chinogramă.

În acest moment, votul prin corespondență este utilizat în multe țări civilizate. Alternativa votului electronic ar putea fi o opțiune, odată cu dezvoltarea tehnologiei, dar, deocamdată, și Germania, și Olanda au renunțat la el, doar în Estonia se bucură de succes.

Dați-mi voie, în a doua parte a discursului meu, să răspund și să demontez punct cu punct acuzațiile complet false pe care moțiunea dumneavoastră le-a adunat, în mod nefericit, laolaltă.

Chestiunea cu faimoasa politizare, numirea unui consul general la Barcelona. Un singur exemplu, și o doamnă cu o carte de vizită profesională impecabilă, fost consilier de stat, fost subprefect, cu doctorat în științe juridice la Universitatea „Babeș-Bolyai”, care se califică perfect pentru acest oficiu. Nu am introdus eu această regulă, ci am limitat-o la maximum, din decență. Întrebați-i pe foștii miniștri de externe, aici prezenți, care era procentul de imixtiune, de numire din afară a unor oameni incompetenți, nu competenți ca în cazul doamnei Curt.

Pe chestiunea Schengen, în legătură cu aceasta știți foarte bine că evaluarea s-a încheiat în decembrie 2010, rapoartele au arătat că îndeplinim criteriile tehnice. Decizia politică a Consiliului European nu a putut fi adoptată în cazul României, pe fondul preocupării unor state membre față de dificultățile de la granița turco-bulgară. După cum știți, cele două dosare nu puteau fi separate, și amânarea aceasta, pe care o dramatizați ca pe un eșec major, de fapt nu are nimic excepțional, pentru că și Austria sau Grecia, bunăoară, au fost amânate la vremea lor.

În ce mă privește, am făcut eforturi considerabile și constante pentru a lucra cu toate statele din Spațiul Schengen, care au exprimat anumite dubii, legate nu atât de politica externă, cât de situația corupției din țara noastră, refuzând o conexiune formală între Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și alte domenii, și lucrând constructiv, așa cum s-a întâmplat cu Franța, cu Germania sau cu Olanda în cursul unor contacte de care nu ați avut timp dumneavoastră înșivă, domnilor din opoziție.

În orice caz, vă fac din nou invitația de a nu politiza acest subiect de interes național.

În momentul în care, de pildă, acuzați deteriorarea relațiilor cu Franța, mi se pare de un perfect ridicol această chestiune, în măsura în care, format ca intelectual acolo și fost ambasador în Franța, am muncit pentru parteneriatul strategic, încheiat odată cu vizita domnului președinte Sarkozy la București, am considerat că relațiile cu Franța nu se pot reduce la un singur punct de divergență și, până la urmă, decorarea mea, anul trecut, cu „Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Comandor” arată că și Franța are percepția dumneavoastră. Într-adevăr, am contribuit decisiv la deteriorarea relației cu Parisul.

Am făcut o vizită foarte bună, după opinia partenerilor francezi, în primul rând, în perioada 5-6 aprilie, când am adus lucrurile la normal, am stabilit o formulă de consultări. Ministrul român al justiției a fost apoi la Paris, ministrul de interne francez a venit la București, suntem pe calea construirii unui compromis rezonabil.

Mă acuzați, domnilor din opoziție, de izolarea României. Mă întreb cum arăta eticheta pe care ați fi pus-o României în anii ’90, anii mineriadelor? Mi se pare că ignorați niște lucruri statistice, în primul rând. Numai în anul 2010 am avut 43 de vizite și întâlniri în străinătate. Am primit la București 55 de omologi și demnitari de rang înalt, am participat la 29 de reuniuni ministeriale în cadrul UE. Nu mai târziu de ieri dimineață, domnul senator Antonescu, pe care, de altfel, îl simpatizez, se preocupa de lipsa mea de activitate ca ministru de externe. Îl informez că numai săptămâna trecută, când ați depus moțiunea, luni, m-am aflat la Londra pentru a reanima parteneriatul strategic dintre România și Marea Britanie.

Dezghețarea relațiilor cu Ucraina s-a produs miercuri, în timp ce dumneavoastră vă montați micul scenariu de televiziune.

În aceeași săptămână lipsită de activitate am fost la Budapesta, unde am convenit agenda viitoarei sesiuni comune de Guvern, care va avea loc în octombrie anul acesta.

Culmea culmilor, în aceeași săptămână neagră pentru diplomația românească România a fost aleasă, vineri, membru în Consiliul Drepturilor Omului, cea mai importantă entitate onusiană după Adunarea Generală și Consiliul de Securitate.

În aceste condiții, cum spuneam și ieri presei, nu mă miră că domnul deputat Ponta îl pregătește de zor, ca viitor ministru de externe, pe domnul Marian Vanghelie, aflat la a doua vizită semioficială în Statele Unite ale Americii.

Pe chestiunile legate de declarațiile unor oficiali de la Budapesta, se pare că nici în anul 2011 naționalismul primitiv nu a părăsit această aulă. Ar fi vrut să ne certăm cu partenerii noștri strategici, cei care au fost culoarul nostru spre integrarea în familia euroatlantică. Nu v-am dat această satisfacție pentru simplul motiv că, dincolo de chemarea ambasadorului pentru a-l întreba ce a recitat propria sa doamnă, nu puteam să-i atribuim premierului Orban niște declarații pe care nu le-a făcut niciodată.

MCV-ul domnilor, iarăși MCV-ul. Pe de o parte, îmi spuneți că aș fi vrut să-l denunț. Pe de altă parte, îmi cereți un plan pentru ridicarea lui. Hotărâți-vă, este sau nu este util României? Vă asigur că este util reformei justiției din România, vă asigur că mentorii domnului Victor Ponta au avut contribuția lor la instituirea MCV-ului asupra României înainte de integrare și vă asigur că – nu așa cum cereți în moțiune – MCV-ul va fi ridicat doar atunci când România va demonstra că poate îndeplini niște criterii. Nu, _benchmarks_ -urile trebuie ridicate ca atare, și credeți-mă că aveți în mine un partizan al finalizării cât mai rapide a reformei justiției în România.

„Visa Waiver”. Sunteți, iarăși, în afară de chestiune.

Congresul american stabilește cine intră și iese din acest program pe baza ratei de respingere a solicitărilor de viză.

Rata de respingere minimală este de 25%. Din păcate, noi avem 25%, iar pragul este de 3%.

Anul trecut am lansat, împreună cu Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, o campanie de informare publică, prin care solicitanții de viză și-au scris mai bine dosarele, și rata de respingere a acestor dosare a scăzut, de anul trecut până astăzi, cu 1,5 procente. În rest, este o chestiune de competența Congresului american, dar bineînțeles că ținem pe agendă subiectul.

La această acuzație, cu unele declarații jignitoare la adresa romilor, vă invit, domnilor, să citiți comunicatul de presă al CNCD din data de 23 noiembrie 2010.

Încă o dată, în privința evacuărilor cetățenilor români din Libia și din Japonia: prima dată în istoria postbelică a României am făcut împreună, printr-o excelentă colaborare, cu domnul ministru al apărării, Gabriel Oprea, un pod aerian, prin care, în situație de război, am scos din întreaga Libie – nu doar de la Tripoli – 762 de cetățeni români și 100 de resortisanți străini europeni, în mare parte, dar și câțiva ucraineni.

În loc să vedeți că MAE, fără bani, fără asemenea experiență în spate, s-a mobilizat exemplar reușind să servească cetățenii României într-o situație cu adevărat critică, faceți reproșuri legate de evacuarea ulterioară a cetățenilor din Japonia, în condițiile în care nu MAE stabilește tarifele la zboruri, și în condițiile în care majoritatea statelor și-au evacuat cetățenii, după cutremurul din Japonia, operând curse comerciale obișnuite.

Ce alte lucruri mai spuneți în moțiunea dumneavoastră? Politica europeană de vecinătate, amenințată de focalizarea atenției UE pe dimensiunea sudică.

La scrisoarea celor șase am inițiat, împreună cu doi colegi din statele baltice, o scrisoare către Comisie, pentru a cere ca echilibrul în instrumentele financiare, între sud și est, să fie menținut.

Răspunsul doamnei Ashton și al comisarului european pentru extindere, Štefan Füle, au fost cât se poate de pozitive în acest sens. S-au angajat să nu creeze un dezechilibru.

Situația românilor din afara granițelor. Chiar la Budapesta, deunăzi, am constatat că lobby-ul făcut de diplomația românească dă roade. Noua Constituție deschide perspectiva reprezentării în Parlament a minorității românești, ca la noi. Etno-businessul va scădea imediat ce această posibilitate va fi realizată.

Președintele Ungariei, domnul Pall Schmitt, ne-a promis personal că va găsi un teren pentru o nouă biserică românească în Budapesta. Toate discuțiile legate de recunoașterea cultului ortodox român în Ungaria, ca biserică tradițională, sunt iarăși extrem de avansate.

În Serbia. Iertați-mă, pe ici, pe colo există foști diplomați specializați în teme naționaliste de vecinătate, care n-au făcut mare lucru, apropo de soarta românilor din Valea Timocului. Eu am luat un elicopter cu Vuk Jeremić și m-am dus exact acolo, între ei, iar partenerii noștri sârbi știu că, atâta vreme cât nu vor implementa standarde cu adevărat europene, la virgulă, în materie de protecție a minorităților, nu vor avea calea deschisă, pe care o merită, către integrarea europeană.

În fine, domnilor, lipsă de acțiune la Ministerul Afacerilor Externe. Aș mai avea nevoie de încă o jumătate de oră. Vă scutesc de asta. Vă listez câteva proiecte prioritare. Lansarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, în care România, alături de Austria, Bulgaria și Ungaria, coordonează domenii prioritare: navigabilitate, cultură și turism și riscuri de mediu.

Relația cu Republica Moldova, în care s-au realizat, într-un an și jumătate din mandatul meu, ceva mai multe decât în ultimii zece ani – îndrăznesc să spun –, fie că vorbim de Grupul de prietenie în UE pentru parcursul european al Moldovei, care a avut patru întâlniri, ultima la Luxemburg, fie că ne uităm la conținutul relației bilaterale și la prima ședință de guvern comună între Chișinău și București, la care lucrăm chiar acum.

Relația cu Ucraina, cum vă spuneam, după trei ani de congelare, s-a dezghețat și avem, într-adevăr, un calendar pentru normalizarea ei.

Am înregistrat progrese semnificative, chiar dacă nu apreciate de toți, în materie de amplasare a elementelor scutului american antirachetă în România.

România a fost foarte creativă și în definirea noului concept strategic al Alianței Nord-Atlantice, adoptat la summitul de la Lisabona.

În pofida bugetului de austeritate, am reușit să deschidem noi consulate la Kahul, Bălți, Vancouver, unde a participat și cititorul de azi al moțiunii, și avem de gând să deschidem, pentru a sprijini businessul românesc, un consulat nou și la Erbil și un altul în Catania, unde avem o mare comunitate românească, care așteaptă acest lucru.

Nu vă mai amintesc, de pildă, „notoriul eșec” al primului Forum economic România – statele Golfului, care a adus la București cinci miniștri și 80 de importanți oameni de afaceri, definind un portofoliu de investiții potențiale de 10 miliarde de dolari.

În concluzie, cred că trebuie să acceptăm cu toții că din moțiunea dumneavoastră, domnilor, o singură frază e adevărată, și acea frază e adevărată pentru că e axiomatică. Într-adevăr, politica externă a României nu este a PDL, este a României. Ați avut în mine și veți avea un om de dialog, un om civilizat, un om obișnuit cu interlocutori sofisticați, care își țin cuvântul și care dau, măcar din când în când, dovadă de caracter.

Vă invit, dincolo de exercițiul politic pe care îl faceți astăzi, pe bună dreptate, pentru că acesta este rostul opoziției, să regăsim acest dialog și, în același timp, să departizanizăm – ca să spun așa –, să scoatem din această logică partizană nefericită niște obiective de politică externă la care trebuie să lucrăm, de fapt, împreună.

Vă mulțumesc foarte mult.

Marian Iulian Rasaliu

#52770

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Este regretabil faptul că practica politică respectabilă a moțiunii parlamentare a devenit în mâna opoziției doar un instrument banal, pe o bandă rulantă, o demonstrație inutilă de demagogie, care distorsionează pentru o zi atât activitatea parlamentară, cât și activitatea ministerului în cauză.

O moțiune este o armă puternică a parlamentarismului și, sigur, prin excelență, o armă politică, atrăgând atenția unei instituții sau șefului unei instituții asupra unor nereguli grave care au intervenit în activitatea lor. În general, se atrage atenția persoanei respective asupra a ceea ce a greșit sau asupra a ceea ce nu a făcut bine. Iată însă că, astăzi, moțiunea simplă a opoziției nici măcar atât nu mai face, referindu-se, în principal, la ce ar fi zis sau ar fi intenționat să facă domnul ministru Baconschi, adică prezumția de gândire cu rea intenție. Altfel spus, o declarație a ministrului este scoasă din context și interpretată tendențios, doar pentru a se mai însăila o nouă moțiune-compunere din editorialele de presă.

Culmea este că ne aflăm, poate, pentru prima oară după 1989, când, cu adevărat, dreptul constituțional sacru de a-și exercita opțiunea politică poate fi facilitat tuturor cetățenilor români.

Această lege, a votului prin corespondență, pusă în dezbatere de ministrul de externe Baconschi, este un enorm progres pentru coeziunea și demnitatea națională, astfel încât alegerile din România să devină reprezentative la nivelul tuturor cetățenilor săi.

Votul prin corespondență a devenit o necesitate odată cu creșterea numărului cetățenilor români care trăiesc în afara granițelor țării. Din păcate, adoptarea unei legi eficiente și solide în materie trenează de mulți ani, iar nemulțumirea comunităților de români din diaspora este tot mai mare cu ocazia fiecărui scrutin.

Pe de altă parte, ca de fiecare dată când e vorba de o manipulare, aprecierile ipocrite direcționate în moțiune spre reprezentanții PDL sunt atentate la democrație, fapte ilicite, metode îndoielnice etc.

În primul rând, așa cum spuneam de la început, prin adoptarea unei legi privind exercitarea prin corespondență a dreptului de vot va fi asigurată, într-o măsură extinsă, posibilitatea exercitării unui drept fundamental pentru alegătorii români care au domiciliul sau reședința în străinătate. Rezultatul acestui fapt va fi creșterea participării la vot, creșterea numărului de votanți activi din afara granițelor, care, până acum, nu participau la acest proces democratic din cauza distanțelor prea mari până la secțiile de votare și din cauza cozilor care se formau la secțiile de votare din străinătate. Prin introducerea acestei alternative, problema secțiilor de votare insuficiente va fi rezolvată. Apoi, opozabil cu politica obtuză a guvernărilor opoziției de până acum, preocuparea primară a Ministerului Afacerilor Externe, sub conducerea ministrului Baconschi, a fost aceea de a asigura o bună informare a publicului, subiectul votului prin corespondență fiind tratat cu maximă transparență și deschidere. Unul dintre instrumentele utile de informare a opiniei publice, dar mai ales a beneficiarilor direcți ai acestei legi, și anume românii din afara granițelor României, este site-ul creat de Ministerul Afacerilor Externe, accesibil la adresa _www.votulprincorespondență.mae.ro_ .

Evident că au existat și alte acțiuni suplimentare prin lansarea din timp în dezbatere publică a inițiativei legislative, precum și diverse mese rotunde cu scopul de a dezbate în profunzime și constructiv, împreună cu reprezentanții părților interesate, acest proiect.

În al doilea rând, s-a acordat o atenție deosebită pentru asigurarea secretului votului, precum și pentru prevenirea fraudării. Spre exemplificare, un element important este atestatul pentru exercitarea prin corespondență a dreptului de vot, care are multiple elemente de siguranță și va ține locul documentului de identitate. Pe baza acestuia, alegătorul își va exercita dreptul de vot la secțiile de votare. Atestatul asigură unicitatea votului prin corespondență, cuprinzând și o declarație pe proprie răspundere că opțiunea sa electorală nu a fost influențată, iar secretul votului nu a fost afectat.

Alegătorul trimite la misiunea diplomatică sau oficiul consular, într-un plic, atestatul cu declarația și plicul care conține buletinul de vot sigilat. Președintele Biroului Electoral primește de la secretariatele misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, pe bază de proces-verbal, documentele, iar în ziua votării consemnează în listele electorale alegătorii care au votat prin corespondență, prevenindu-se astfel votul multiplu.

După încheierea votării, se deschid plicurile care conțin corespondența, se verifică existența atestatului și conformitatea datelor înscrise pe acesta în listele electorale, iar plicurile care conțin buletinul de vot, în care alegătorul și-a exprimat opțiunea electorală, se introduc într-o urnă specială, destinată votului prin corespondență.

Iată, pe scurt, doar câteva elemente care ne asigură că românii din diaspora nu numai că vor putea vota mult mai ușor, dar mai ales în siguranță. Și, dacă va permite legea, sunt sigur că vor fi de față două-trei camere de filmat din partea opoziției, care să-și liniștească temerile și să-și compenseze isteria de acum, că sunt filmați din toate unghiurile.

Ca să termin cu acest subiect, nu pot să nu închei decât întrebându-vă: cu ce a greșit ministrul spunând că, din două milioane și ceva de români de peste hotare, apreciază că un milion vor vota cu PDL-ul, iar restul, probabil, cu opoziția? E doar o aproximare numerică, care poate fi total greșită. De fapt, dumneavoastră ori nu aveți încredere că-i puteți manipula pe românii din afara țării, așa cum o faceți aici, ori nu prea aveți votanți, nici măcar în China sau Belarus.

O altă încercare de manipulare regăsită în moțiune se referă la acordurile și poziționările diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.

Nu mă voi referi acum la Spațiul Schengen și la relațiile cu Franța, pentru că atât ministrul Baconschi, cât și colegii mei au avut mult mai multe de spus în acest sens, dar haideți să ne reamintim de așa-zisul scandal al declarațiilor premierului Viktor Orban, care, scoase din context și interpretate greșit, de onor opoziția aflată aici, cam cum au făcut și cu moțiunea de astăzi, erau, cu adevărat, să provoace o tensionare a relațiilor româno-maghiare.

Vă reamintesc faptul că, în cazul respectiv, Ministerul Afacerilor Externe a reacționat prompt, imediat după incident, în 17 martie, convocându-l pe ambasadorul Republicii Ungare la București. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat clarificarea urgentă a acestei situații și a solicitat delimitarea față de orice adăugiri atribuite premierului ungar, reiterându-se poziția cunoscută a autorităților române, conform căreia România promovează descentralizarea locală, dar nu autonomia teritorială pe criterii etnice, care nu este conformă cu prevederile Constituției țării noastre.

Se spune în moțiune că, în urma presiunii Parlamentului și a Comisiei pentru politică externă, din care și eu fac parte, s-a ieșit din nu știu ce tăcere rușinoasă. Nimic mai fals decât atât. De fapt, opinia publică a luat cunoștință de faptul că ministerul și-a făcut prompt datoria, fără să inflameze spiritele, așa cum bine îi stă unei instituții diplomatice serioase. În tot acest timp însă, parlamentarii opoziției aruncau în aer o moțiune pe Codul muncii, cu acest subiect naționalist, doar pentru că nu aveau argumente la obiect și, în plus, mai interpretaseră și incorect ceea ce, cu adevărat, rostise premierul ungar.

Unde am ajunge dacă, de fiecare dată, un Vadim maghiar sau rus vociferează la adresa României sau opoziția visează peste noapte că s-ar fi întâmplat lucrul acesta?

Ministerul Afacerilor Externe să se comporte ca un cocoș înfoiat, aruncat în ringul confruntării? Mă mir doar că v-a mai rămas o astfel de acuză în textul moțiunii, pentru că, până mai ieri, făceați lobby în fața UDMR-ului pentru a-i convinge să plece de la guvernare și să vi se alăture.

Tot în același registru îl acuzați pe ministrul Baconschi că ar fi de vină pentru faptul că nu au românii viză pentru Statele Unite. Dar cu ce a greșit domnul Baconschi de a rămas România în urmă cu 50 de ani de dezvoltare economică și democratică din cauza comuniștilor? Dacă nu știați, vă comunic eu faptul că principala problemă a României în eforturile de accedere la programul „Visa Waiver” este reprezentată de rata foarte mare de refuz a cererilor de vize, 24,8% la finalul anului precedent. Asta în condițiile în care, începând cu 1 iulie 2009, s-a revenit la pragul maxim de refuz al vizelor, de 3 procente, drept condiție obligatorie de acces al unui stat în programul „Visa Waiver”.

Criteriul ratei de refuz este singurul aflat în afara marjei de control direct din partea autorităților române, el depinzând, în bună măsură, de nivelul de informare și de conduita solicitanților la viză.

La capitolul informare, Ministerul Afacerilor Externe stă, ca de obicei, foarte bine pentru că, încă din 7 aprilie 2010, a fost lansată campania intitulată „Viză pentru Statele Unite ale Americii”.

Obiectivul principal al acestei campanii constă în explicarea modului în care cetățenii români pot demonstra, în cadrul interviului cu ofițerul consular al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, legăturile puternice care îi vor determina să revină în țară la finalul perioadei legale de ședere în Statele Unite.

Pe site-ul web al ministerului există o secțiune specială dedicată acestei campanii.

Că românii își doresc în continuare să guste din „American dream”, asta este o altă problemă ce ține de diferența dintre gradul de dezvoltare al celor două țări. Să nu dăm vina neapărat pe comunism, dar să-l acuzi pe ministrul Baconschi că Iliescu nu a virat țara spre Occident, imediat ce a pus mâna pe putere, și ne-a târât încă 20 de ani în tranziție, asta nu este în regulă.

Îmi voi încheia pledoaria de astăzi, nu înainte de a sublinia câteva dintre problemele legate de restricțiile de pe piața forței de muncă din Uniunea Europeană.

Dreptul de a munci într-o țară reprezintă una dintre libertățile fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene, iar obiectivul României este deschiderea cât mai rapidă a pieței muncii pentru cetățenii săi, în toate statele comunitare.

Este adevărat că, în prezent, 10 state mențin restricții, totale sau parțiale, privind accesul lucrătorilor români pe piața forței de muncă: Germania, Marea Britanie, Irlanda, Franța, Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, Olanda și Malta.

Potrivit Tratatului de aderare a României, măsuri restrictive tranzitorii pentru accesul pe piața muncii al cetățenilor români se pot lua în trei etape temporale, de forma 2 plus 3 plus 2, astfel:

La 1 ianuarie 2014 va expira perioada legală care permite restricționarea accesului forței de muncă pentru lucrătorii români și bulgari. Decizia statelor membre ale Uniunii Europene de a prelungi aplicarea regimului tranzitoriu cetățenilor români este luată în urma unei analize a pieței muncii interne și în urma consultărilor desfășurate de aceste state la nivel național, cu partenerii sociali, cu Parlamentul și cu alți actori interesați. Tocmai de aceea, ambasadele noastre mențin un dialog constant cu autoritățile din statele de reședință pentru liberalizarea accesului lucrătorilor români.

Subiectul se află pe agenda consultărilor la nivel bilateral, cu ocazia vizitelor tuturor demnitarilor români și ale omologilor lor din statele membre ale Uniunii Europene.

România nu va ezita să comunice Comisiei Europene intențiile unor state membre de a restricționa suplimentar accesul lucrătorilor români pe piețele forței de muncă și orice demers care ar putea duce la încălcarea dreptului și statutului cetățenilor Uniunii Europene privind libera circulație a persoanelor, simbol al integrării europene și un punct esențial al realizării pieței unice.

Dar, încă o dată vă spun, ce vină are oare ministrul Baconschi că noi și Bulgaria am intrat ultimii în Uniunea Europeană, cu nivelul de dezvoltare avut în prezent?!

În concluzie, am să votez împotriva acestei moțiuni și-i sfătuiesc și pe colegii mei să facă la fel.

Doar astfel – sper eu –, după o lungă, destul de lungă listă de eșecuri ale opoziției în ceea ce privește moțiunile depuse în Parlament, aceștia se vor gândi de două ori înainte de a mai promova astfel de demersuri, iar pe viitor se vor concentra mai mult pe votarea legilor pentru care deja am acumulat o mulțime de restanțe din cauza Domniilor Lor. Vă mulțumesc.

Titus Corlățean

#65775

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Reciteam în dimineața aceasta câteva pagini din istoria diplomației românești, pagini legate de acțiunea unor iluștri miniștri ai afacerilor străine în momente dificile, în momente de cumpănă pentru România, oameni care și-au legat nu doar cariera, ci și destinul de destinul României.

Vorbim aici de Mihail Kogălniceanu, vorbim de Nicolae Titulescu, vorbim de I.Gh. Duca, vorbim de Gafencu și mulți alții, oameni politici care, întotdeauna, au avut înțelepciunea și demnitatea de a ține afacerile externe ale țării în afara intereselor politice de grup.

Unde suntem astăzi? Filozofic vorbind, undeva între configurarea Ministerului Afacerilor Externe, ca serviciu anexă al unui partid politic, PDL, și, respectiv, cedările pe toată linia în fața „farmecelor” doamnei Udrea. Farmece politice, evident...

Moțiunea prezentată astăzi de opoziție cu titlul „Politica externă este a României, nu a PDL” se dorește a fi o critică, cu argumente, a unui lung șir de gafe, eșecuri, stângăcii sau amatorisme în politica externă, sub mandatul actualului ministru de externe, și mai ales o critică a politizării grave a instituției Ministerului Afacerilor Externe și a subordonării politicii externe românești intereselor clanului BăsescuUdrea-PDL. Putere, bani, corupție, dispreț.

Colegii mei vor vorbi mai pe larg despre conținutul și obsesia promovării de către actuala putere a unei inițiative legislative – cea a votului prin corespondență – al cărei principal țel este furtul cât mai multor voturi pentru liniștea și bunăstarea capilor clanului PDL.

Voi menționa însă și eu că proiectul asumat politic, în mod public și iresponsabil, de către ministrul de externe este acela de fraudare a alegerilor în străinătate – adaug eu, încă o dată –, dar la proporții înzecite. Este un act fără precedent, de o extremă gravitate, proiect care ar fi atras în democrațiile veritabile o urgentă demitere, căci despre demisia de onoare, în guvernarea Băsescu-Boc-Udrea, nu poate fi vorba.

Românii cu drept de vot care trăiesc și muncesc în afara granițelor României să nu-și facă iluzii. Această lege nu este despre dreptul lor de vot, ci despre pofta nesățioasă de putere și de bani a guvernanților.

Nu am uitat episodul votului de la Ambasada României din Paris, condusă de ambasadorul campion, astăzi ministru de externe, episod repetat în multe alte misiuni diplomatice și consulare în noiembrie – decembrie 2009. O rușine pe obrazul celor care au comandat, o rușine pe obrazul celor care au executat și o rușine nemeritată pe obrazul instituției Ministerului Afacerilor Externe.

Refuzăm să acceptăm repetarea ei!

Facem însă o precizare. Lansăm de pe acum un avertisment, înaintea alegerilor din 2012: toți cei care și-au încălcat statutul diplomatic și au acceptat să se prostitueze politic, să știe un lucru foarte clar de pe acum, să-și caute de pe acum un alt loc de muncă și să se pregătească să răspundă în fața legii, așa cum merită.

Titus Corlățean

#68837

Și să nu uit un lucru. În timp ce domnul ministru era preocupat de proiectul celor un milion de voturi obținute în străinătate, un alt ministru de externe, domnul Sikorsky, ministrul de externe al Poloniei, se afla la Benghazi, în Libia. Asta spune totul, de la sine.

Ar fi multe de spus despre acest mandat condus de ministrul în funcție: politizarea instituției, epurări în corpul diplomatic și tehnico-administrativ al celor care nu fac parte din clientela PDL, răfuieli și amenințări până și la adresa cercetătorilor de valoare și cu o anumită vechime în Institutul Diplomatic Român, care au neșansa unor studii solide, doctorate, cărți publicate în domenii strategice, dar care nu au carnetul portocaliu de partid – abuzuri, domnule ministru, pe care le vom ancheta la Comisia pentru politică externă, în prezența directorului general al institutului pe care l-am menționat, un fidel și zelos servitor al ideologiei creștin-democrate.

Din punct de vedere al sinecurilor menționate de moțiunea simplă, Consulatul General al României de la Barcelona este doar un exemplu, urmează ambasadorii – și am spus-o astăzi, în conferința de presă –, iar dumneavoastră ați menționat că aceste critici ale opoziției ar fi niște cârâieli, apropo de – cum spuneați dumneavoastră – om civilizat.

O spun și în plenul Senatului. Retrageți-l pe domnul Avramescu, propus ambasador în Finlanda și Estonia, cât mai puteți, pentru că, altfel, ne veți da prilejul, la Comisiile reunite pentru politică externă, să putem discuta despre tentații, tendințe, retorică și atitudini extremiste de dreapta, despre tentații fasciste, despre multe, multe alte chestiuni care numai spirit european nu înseamnă și, evident, despre obediență clientelară. Neplăcut pentru un candidat la postul de ambasador, nu-i așa?

Din punct de vedere al bilanțului triumfalist pe care l-ați menționat, eu voi face un alt scurt bilanț, pe o parte pe care ați uitat să o menționați, și vom spune în felul următor, foarte scurt:

– martie 2011, obiectiv fixat prin Programul de guvernare pentru aderarea la Spațiul Schengen – eșec!;

– eliminarea Mecanismului de Control și Verificare, monitorizare a României în domeniul justiției, obiectiv asumat de la vârful ierarhiei, de la șeful statului, de la domnul Băsescu – eșec!;

– accesul liber la piața forței de muncă în statele membre ale Uniunii Europene pentru muncitorii români – eșec!;

– eliminarea vizelor pentru români în Statele Unite ale Americii și Canada – da, domnule ministru, eșec!;

– în ritmul de scădere al acestor solicitări respinse, pe un calcul sumar pe care ni l-ați prezentat, ne putem aștepta la eliminarea vizelor în Statele Unite ale Americii în 20 de ani. „Felicitări”!;

– relații cât mai strânse cu statele partenere strategice ale României. A se vedea cazul Franței, unde ministrul de externe a fost anterior ambasador. Eșec, domnule ministru;

– respect pentru cetățenii români aflați în străinătate, indiferent de etnie – eșec!;

– declarațiile referitoare la problemele fiziologice și de criminalitate legate de identitatea etnică a unui grup minoritar din România sunt cunoscute pretutindeni în Europa și condamnate, domnule ministru – eșec!;

– respect pentru diplomații activi sau la pensie, respect pentru Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României – eșec pe toată linia, domnule ministru!

Dacă nu auziți ceea ce transmit diplomații aflați în funcție, și mai ales cei care au muncit o viață întreagă și se află la

pensie, înseamnă că de pomană conduceți acest minister de externe. Eșec total, domnule ministru!;

– niciun cuvânt și nicio acțiune cât de cât legate de problematica restituirii tezaurului României de la Moscova. Eșec, total, domnule ministru!;

– nimic concret în ceea ce privește protecția identității naționale a românilor din Ungaria, din Serbia, în special pentru românii din Valea Timocului – și vă recomand să citiți chiar și declarația unui coleg de partid, membru al Comisiei pentru politică externă a Senatului, membru PDL, despre ce se întâmplă cu românii din Valea Timocului –, și absența total rușinoasă a unei reacții din partea Guvernului român. Și putem continua cu tăcerea rușinoasă a ministrului de externe, a prim-ministrului și a președintelui Traian Băsescu în fața declarațiilor iresponsabile și obraznice – îndrăznesc să le cataloghez – ale liderilor politici ai FIDESZ, de la Budapesta, până la momentul reacției Parlamentului și al audierii în Comisia pentru politică externă. Luați foarte clar declarațiile. Luați cronologia și veți vedea că acesta este adevărul.

Și astăzi soția ambasadorului ungar și al său soț sunt bine-mersi la post, la București, contrar uzanțelor diplomatice din statele care se respectă și își respectă interesele naționale.

## Și am putea continua, lista este lungă.

Referitor la naționalismul primitiv la care ați făcut referire, vorbind de tematica importantă a statalității României, domnule ministru, nu am să îndrăznesc acum să vă îndemn prea mult la lectură, în plenul Senatului, pentru a vedea cât de frumos vorbea Nicolae Titulescu despre Ardeal, cât de frumos vorbea despre locul în care Titulescu a dorit – prin testament – să se întoarcă în pământul sfânt al patriei, în Ardeal, la Brașov, dar am să vă sugerez altceva, domnule ministru. Am să vă sugerez să vă uitați un pic peste un alt discurs și o altă scriere istorică a lui Nicolae Titulescu pe tema minorităților naționale și vreau să-mi permiteți, stimați colegi, să dau citire, foarte rapid, acestui text.

„Înțeleg întru totul că minoritățile trebuie tratate cât se poate de bine, dar privesc problema lor ca pe o problemă internă a României. Înțeleg, de asemenea, că membrii minorităților trebuie să ajungă la o înțelegere cu Guvernul român pentru a obține cele mai bune condiții de viață posibile. Nu înțeleg de ce chestiunea minorităților trebuie să devină o problemă internațională, nu pot accepta ca, în prezent, statele străine să fie atât de îndrăznețe încât să-și închipuie că minoritățile pot deveni obiectul unor negocieri internaționale”.

## Domnule ministru,

Era de ajuns să citiți și să repetați în fața liderilor politici de la Budapesta ceea ce scria și spunea Nicolae Titulescu acum opt decenii și ați fi fost cu adevărat ministrul de externe al României. Nu ați făcut-o, ați ratat o șansă, așa că nu-mi rămâne decât să spun ce spunea același Titulescu în 1940, când țara noastră era sfâșiată la est, la vest și la sud. Citez: „Partidul meu de azi se cheamă România.”

Nu știu dacă dumneavoastră, ca om intrat recent în politică, învățați acest lucru sau veți reuși să învățați acest lucru, iar dacă veți face acest lucru va fi, probabil, prea târziu.

Vă invit însă, și, în consecință, stimați colegi, în baza acestei moțiuni simple prezentată de colegul senator Raymond Luca în numele opoziției, să votați moțiunea simplă pentru că „politica externă este a României, și nu a PDL” și pentru că forțele reformiste invocate anterior de domnul ministru de externe – poate că Domnia Sa uită – sunt conduse la cel mai înalt nivel de un om cu un trecut securist, necontestat nici măcar de oameni din propriul său partid, de un fost comunist, fost secretar UASCR la Cluj, de mulți oameni care au funcții inclusiv în organizațiile județene. Și vă fac o listă foarte clară cu oameni cu trecut securist.

Care sunt forțele progresiste, care sunt forțele care se agață cu orice chip de putere, din dorința de bani, din dorința de putere? Dumneavoastră înșivă ați arătat acest lucru.

Încă o dată, stimați colegi, vă invit să votați moțiunea simplă a opoziției.

Vă mulțumesc.

George Crin Laurențiu Antonescu

#76680

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Domnule ministru,

## Domnule ministru,

Îmi pregătisem și eu, oarecum contrar obiceiului, câteva lucruri scrise despre probleme și pe o tematică unde nu este bine să ne jucăm cu cuvintele, oricât ne-am simți îndemnați. Dar prezența și răspunsul dumneavoastră la această moțiune simplă, ca și privilegiul de a beneficia, cumva, de expunerea nemiloasă, clară, corectă și cuprinzătoare a colegului senator Titus Corlățean mă fac să renunț la ceea ce aș fi dorit, cumva sistematic, să prezint și să închin aceste câteva minute unui dialog cu dumneavoastră sau unei intervenții pe care v-o dedic.

Pentru că am dorit, cu această moțiune simplă, să discutăm, cât se poate în asemenea împrejurări, despre politica externă a României în ultima perioadă – nu chiar în ultima săptămână, cum păreați dispus în mod special – și, de asemenea, despre un gest inacceptabil din punctul nostru de vedere, pe care dumneavoastră, în calitatea de ministru de externe, l-ați făcut la congresul partidului în care urcați, urcați, urcați... Și bine faceți, din punctul nostru de vedere. Dar prezența dumneavoastră aici îmi deschide un câmp care nu poate fi ratat, de observație și de comentariu, pentru că este semnificativ, este semnificativ pe plan național, nu doar pentru politica externă.

## Domnule ministru,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Noi avem obiceiul și deja dexteritatea de a inventaria neajunsurile, necazurile politicii românești, păcatele clasei politice, aruncăm cu tot noroiul pe care-l găsim în ultimii 20 de ani, facem tot ce se poate face în speranța că vom câștiga puncte și, de fiecare dată, sincer sau nu, ne punem speranța în oamenii care vin, în personalul politic nou, în deschiderea partidelor, guvernelor, clasei politice, în general, către oameni de valoare, cu palmares, cu CV, cu carte, cu

trecut, cu pedigri, cum spunea domnul Paleologu odată, de credeam că este un concurs de câini la Congresul PDL-ului.

Din punctul acesta de vedere, astăzi v-am remarcat, pentru că sunteți unul dintre exponenții noului val și trebuie să vă privim măcar cu speranță, deci cu atenție, și, în al doilea rând, pentru că aveți, într-adevăr, ceva deosebit.

Dacă domnul Traian Băsescu ne spune că treaba merge bine, este evident că minte, fie că plânge, fie că râde în hohote, mai tare decât – spuneți-i acest lucru, ca diplomat – s-ar cuveni să râdă un președinte de țară. La propriu, vreau să spun.

Dacă domnul Boc ne spune că treaba este bună, totuși se vede că ceva îl roade. Chiar dacă este neînfricat, chiar dacă este neînvins, chiar dacă, spre deosebire de domnul senator Blaga, a câștigat toate bătăliile la care a participat – și o să le câștige de acum încolo pe toate –, este un pic mai încordat, mai strânge pumnișorul, mai pune în vedere, mai amenință.

Dumneavoastră, domnule ministru, nu aveți nicio problemă. Sunteți imaginea liniștii, stabilității, succesului nostru. Succesul dumneavoastră pare a fi succesul nostru, al tuturor – succesul dumneavoastră în viață, în carieră, în politica externă, în Franța, în Anglia, săptămâna trecută, la Budapesta, peste tot. Sunteți perfect liniștit. Ne tratați și pe noi, în frunte cu cititorul – Pace ție, cititorule Raymond Luca! –, așa, ca pe niște minori care vă încurcă un pic demersurile cu această moțiune simplă și păreți extraordinar de liniștit.

Acum, pentru că au fost pomeniți predecesorii dumneavoastră și s-a vorbit despre domnul Mircea Geoană, ca ministru de externe, îl adăugăm pe domnul Adrian Năstase, îl adăugăm pe domnul Teodor Meleșcanu, pe domnul senator Cristian Diaconescu, oameni care aveau să facă politică de partid, ba chiar să înființeze, unii, și să conducă partide, alții, niciunul dintre ei nu era atât de perfect relaxat.

Sigur, își punctau, cum era și normal, reușitele, dar niciunul nu era așa de surâzător și așa de perfect convins că politica externă a țării merge perfect.

Vedeți dumneavoastră, eu nu pot să discut, să dezbat cu cineva problema oarecărei echidistanțe în planul partizanatului politic intern a ministrului de externe câtă vreme dumneavoastră nu puteți fi echidistant, fie și între aripa Udrea și aripa Blaga, în propriul dumneavoastră partid. Nu are rost să vă mai spun că este cu totul nepotrivit pentru un ministru de externe, repet, tonul ultrapartizan cu care ne-ați vorbit și astăzi, în fața unei moțiuni simple care pune în discuție, totuși, teme externe.

Nu m-am preocupat că ați fost greșit informat sau am fost neglijent urmărit – eu, nu dumneavoastră – săptămâna trecută. Nu am fost interesat în mod special de ce ați făcut săptămâna trecută. Am pus în discuție ce faceți de când sunteți ministru de externe și faptul că ați reușit, înțeleg, săptămâna trecută – și salut acest lucru – să dezghețați relațiile înghețate de trei ani cu Ucraina mă face totuși să mă întreb cine le-a înghețat.

Faptul că dumneavoastră credeți că raporturile noastre bilaterale cu Franța din ultimele luni sunt rezolvate prin aceea că dețineți – și vă felicit, ușor chiar vă invidiez – Legiunea de Onoare, sigur, asta nu înseamnă că sunteți singurul din actuala majoritate. Cred că și domnul senator Șerban Mihăilescu o deține, dar aceasta este problema Franței, să știți. Nu sunteți dumneavoastră de vină. Problema noastră este însă nu câte Legiuni de Onoare dețineți dumneavoastră, ci cu câtă onoare reprezentați țara aceasta în raport cu Franța, în raport cu toate celelalte țări, și cu câtă onoare vorbiți în interiorul țării sau în interiorul partidului dumneavoastră despre aceasta.

Știți că o singură afirmație – poate nu am înțeles eu bine, sunt gata să-mi cer scuze anticipat – nu am înțeles, și nu aș vrea să rămână așa. În ce sens a fost Ungaria culoarul nostru de acces și de integrare euroatlantică? Eu credeam că noi am reușit să intrăm în NATO și în Uniunea Europeană din câteva motive, din care niciunul nu se lega în mod determinant de Ungaria.

Că noi am avut, avem și dorim să avem un parteneriat și o relație specială de vecinătate în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO cu Ungaria este altceva, dar a vorbi despre faptul că prin Ungaria și numai prin Ungaria am intrat acolo mi se pare excesiv și, repet, ca să nu rămân eu nedumerit, aveți, vă rog, bunătatea, pentru că relaxarea am văzut că o aveți, să ne lămuriți.

Ne tot hârjonim, ca să spun așa – deși eu nu aș vrea să o fac, cu dumneavoastră în niciun caz –, pe tema diaspora. Noi am spus că este inacceptabil – și este inacceptabil – ca un ministru de externe să promită partidului său, unui partid politic anume, un milion de voturi din diaspora și să afirme, cât se poate de clar, că face această lege pentru ca partidul lui să ia un milion de voturi, ceea ce distinsul dumneavoastră coleg a confirmat. Nu am reținut, cu respect, cum se numește, pentru că aveți, cei din PDL, niște caracteristici ale Armatei Roșii – mulți dispăreți, dar vă dau drumul după câteva ore, și mulți apăreți. Colegul dumneavoastră însuși a spus că ne rămân și nouă două milioane de voturi, deci a confirmat faptul că milionul acela este al dumneavoastră.

Am spus că este inacceptabil acest lucru. Am spus atât, domnule Baconschi. Nici eu, nici Victor Ponta, cum ați afirmat dumneavoastră, și nici altcineva din partidele noastre nu are nimic împotriva diasporei. Știm și noi de ce au plecat.

Noi mai știm și câți au plecat după 2004, că păreți a discuta despre o diasporă alungată de fărădelegile – nu știu – ale domnului Iliescu, ale altora, în orice caz, ale comuniștilor, dar nu ale comuniștilor Băsescu, Boc, Macovei și alți comuniști. Oamenii au plecat din România, știm cu toții de ce au plecat.

Nu avem nimic împotriva drepturilor lor. Dumneavoastră nu aveți și nu ați avut nici măcar un proiect. Ne-ați povestit câteva proiecte, frumoase, de nediscutat, ca autostrăzile domnului Boc în România, dar, în legătură cu diaspora, alt proiect serios sau alt demers serios nu ați avut.

Diaspora vă interesează doar pentru că, făcând ceea ce ați făcut – nu numai dumneavoastră, probabil nici dumneavoastră, în primul rând – la sfârșitul lui 2009, ați reușit să le impuneți românilor care trăiesc în România, cărora le sunt tăiate salariile în România, cărora le este amenințată libertatea în România, să le impuneți un președinte pe care nu l-au votat românii din România. Și acum, așa cum spuneți, nu mai vreți doar o sută de mii de voturi, ci un milion de voturi.

Și eu, și Victor Ponta, și toți ceilalți colegi din opoziția actuală nu avem nimic împotriva diasporei, dar nu putem să admitem ca niște hoți să batjocorească votul românilor – nici al românilor din țară și nici al românilor din diaspora. Aceasta

este tot în legătură cu diaspora și asta este tot în legătură cu promisiunile dumneavoastră în fața activului de partid.

Închei, domnule Baconschi, spunându-vă un lucru care este chiar sincer și chiar mă doare. Așteptam cu toții și speram cu toții că vine generația unor oameni nu neapărat mai tineri, dar care au avut șansa ca în timpul comunismului, ca în anii aceștia de tranziție, în care de-alde alții ne-am tăvălit în mocirla politicii, să învețe, să vadă lumea, să vadă cum se face politică, să scrie niște cărți, să citească niște cărți și să vină și să se comporte altfel decât carieriștii slugoi ai PCR și ai tuturor moștenitorilor săi de după 1990.

Vă spun cu tristețe, cu tristețe pentru CV-ul dumneavoastră intelectual, pentru numele dumneavoastră, numele de familie, și pentru aceste așteptări legate de oameni ca dumneavoastră, că ne întristați astăzi, că sunteți, în această direcție și în această privință, mai penibil carieriști și mai slugarnic slugoi decât toți cei pe care-i înjurați și-i înjurăm că au făcut politică în ultimii 20 de ani.

Fekete-Szabó András Levente

#86982

## **Domnul Fekete-Szabó András Levente:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Sigur, nu este ușor să vorbești după domnul senator Crin Antonescu, un orator extraordinar. Eu am să citesc totuși un text, prin care am încercat să mă refer, în câteva rânduri, la această moțiune simplă introdusă de opoziție. Și mă refer la câteva aspecte legate de Spațiul Schengen, respectiv de aderarea României la Spațiul Schengen.

Prin acest obiectiv, totuși, trebuie să recunoaștem că a fost depus în ultimii ani, împreună cu toate instituțiile implicate, un efort masiv financiar și uman ca astăzi România să îndeplinească toate condițiile tehnice pentru aderarea la Spațiul Schengen. Toate consulatele României din afara Spațiului Schengen au fost dotate cu echipamente specifice activității consulare sau pentru asigurarea securității, în conformitate cu standardele Schengen.

La ora actuală, România beneficiază de sprijinul unei majorități semnificative a statelor membre. Trebuie să vă spun că am primit sprijin ferm din partea Ungariei, despre care s-a vorbit destul de mult astăzi și în ultimele luni, din 15 martie încoace, care deține președinția UE, partenerii noștri care doresc ca până la sfârșitul mandatului Ungariei să fie adoptată hotărârea privind data exactă a aderării României la Spațiul Schengen.

Legat de un alt aspect, Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul justiției, decizia privind acest mecanism a fost luată în anul 2006. Aici, rolul Ministerului Afacerilor Externe este de a promova, prin contactele diplomatice constante, permanente, la nivelul instituțiilor europene, progresele înregistrate de autoritățile române în domeniile reformei justiției și combaterii corupției. Vezi acțiunile din vămi din ultimele luni, din ultimele zile sau chiar de azi-dimineață.

În acest domeniu este necesar un efort susținut de a prezenta situația reală prin diplomația română, folosind toate ocaziile în cadrul întâlnirilor cu partenerii europeni. Aici avem și noi, parlamentarii, un rol deosebit, când avem întâlniri cu omologii noștri europeni sau în diferite comisii.

Legat de „Visa Waiver”, doar atât aș vrea să spun, și anume că trebuie să recunoaștem că depinde foarte mult și de cetățenii români care solicită plecarea în SUA, știind faptul că pragul maxim de refuz al vizelor este de 3% din numărul total al solicitărilor, iar din păcate, la ora actuală, refuzul în ceea ce-i privește pe cetățenii români este de circa 24-25%.

Ministerul Afacerilor Externe va trebui să depună un efort susținut privind informarea corectă, concretă a cetățenilor privind obținerea vizelor pentru SUA și continuarea dialogului cu autoritățile americane.

În ceea ce privește ambasadele, consulatele, personalul diplomatic, în general, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe este nevoie de oameni foarte bine pregătiți, devotați, cu convingeri puternice, pentru a reprezenta România și interesele noastre. Fără doar și poate, este nevoie de un efort susținut, în special, dar și de toată paleta politică, de toți politicienii.

Cu toate că s-au făcut progrese în politica externă, în continuare avem nevoie de o diplomație inteligent echilibrată, activă, dar, domnule ministru, poate am putea fi și mai vizibili, mai îndrăzneți, în forță, în Europa și în lume, în contextul în care suntem membri NATO, membri ai Uniunii Europene și nu suntem o țară chiar micuță în Uniunea Europeană, fără să uităm și de relațiile noastre cu țările emergente, chiar dacă sunt la distanță. Aici mă refer la China. Probabil știți la ce mă refer.

Cu toate criticile formulate de opoziție prin moțiunea simplă, trebuie să recunoaștem cu toții, opoziție și putere, că există o serie de rezultate pozitive în ultima perioadă. M-aș referi numai la câteva.

Strategia UE pentru Regiunea Dunării aduce avantaje considerabile, aici România fiind, împreună cu vecinii Ungaria, Bulgaria și Austria, cea care coordonează câteva domenii, mă refer la navigabilitate, cultură, turism, gestionează riscurile de mediu.

Relațiile cu Republica Moldova s-au îmbunătățit semnificativ, cred că suntem de acord cu toții. Sperăm că în perioada următoare relațiile cu Ucraina vor intra într-o nouă etapă, acest lucru necesitând în continuare muncă susținută.

Amplasarea scutului antirachetă american în România, după cum se știe, este un succes și cred că iarăși suntem de acord cu toții. Reprezintă o contribuție foarte importantă la întărirea rolului și profilului internațional al României ca furnizor de securitate și la întărirea securității internaționale.

În sfârșit, stimați colegi, vreau să vă spun că, legat de votul prin corespondență, mult discutata chestiune, noi, UDMR, avem rezerve, avem rezerve mari legate de acesta.

Suntem de acord că trebuie asigurate toate condițiile și cetățenilor români care se află pe teritoriul altor țări să-și exercite dreptul de vot, dar nu credem că acest lucru trebuie

realizat prin corespondență, adică altfel decât pentru cetățenii care se află acasă, adică în țară.

În schimb, am dori și dorim informatizarea corectă, fără posibilități de fraudare a votului. Știm bine că în multe țări aceasta funcționează foarte bine. Cred că a venit momentul, după 21 de ani, după experiența acestor ani, când am fost la vot de foarte multe ori, să putem concepe un sistem informatic încât să nu fie nicio șansă, nicio posibilitate să se fraudeze voturile.

În sfârșit, privind această moțiune simplă, „Politica externă este a României, nu a PDL”, Grupul parlamentar al UDMR din Senat va vota, în totalitate, împotriva acestei moțiuni simple.

Mulțumesc.

Vasile Nedelcu

#92968

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Moțiunea de astăzi, mai mult ca oricând, reflectă zicala din popor „Hoțul strigă: hoții!”. După ce Guvernul Năstase a depășit orice limită în fraudarea sistematică a alegerilor, același PSD vine astăzi să atace cu duritate afirmațiile ministrului Baconschi vizând proiectul legii votului prin corespondență.

Un calcul simplu ar arăta că, din totalul votanților din străinătate, simpatizanții PDL ar fi în jur de un milion, potrivit procentelor determinate de sondajele de opinie. De ce acuzăm oare sinceritatea unui ministru?

Estimarea încurajatoare a numărului votanților din diaspora în favoarea PDL pare să-i fi angrenat pe liderii PSD și PNL în declarații false. De fapt, își exprimă de pe acum îngrijorarea pentru eșecul la viitoarele alegeri, invocându-se pueril că nu vom avea un sistem de alegeri democratice.

Legea referitoare la votul prin corespondență face parte din seria acțiunilor în contextul „Anului românilor din străinătate”. Aportul acestora la sprijinirea familiilor rămase acasă s-a ridicat, numai în anul 2008, la aproximativ 9 miliarde de euro. De aceea consider total lipsită de respect față de românii din diaspora propunerea liderului PNL privind condiționarea votului acestora de plata unui impozit în țară.

Cu doar câteva argumente voi demonta argumentele eronate ale USL și susțin că, într-adevăr, citez, „politica externă este a României”, nu ca în timpul guvernării PSD, când singura motivație a fost recuperarea creanțelor țării moștenite de dinainte de 1989, afectând sever interesele cetățenilor, în avantajul unor firme private.

Este foarte grav, chiar aberant, și mă întreb cum pot parlamentarii de stânga să spună, citez: „După patru ani de la aderare, România nu are o viziune despre rolul și locul său în Uniune.” Cred cu tărie că trebuie să avem maturitate în abordare, și nu superficialitate și rea-credință, așa cum fabulează inutil opoziția. Viziunea despre rolul și locul României în Uniunea Europeană ar fi trebuit dezvoltată chiar de la negocierile de aderare, din perioada 2000–2004, dar se pare că PSD induce tendențios în eroare, pentru propria-i omisiune gravă. Startul ratat nu ne-a intimidat și, fără ezitare, această coaliție s-a mobilizat exemplar și a reușit să definească misiunea și să croiască țării drumul meritat în structurile europene.

Dacă revin la textul acestei moțiuni fără logică, prin care se solicită prezentarea în Parlament de către Guvern și Ministerul Afacerilor Externe înainte de consiliile europene și consiliile de miniștri a poziției României în chestiuni care afectează viața cetățenilor, atunci propun opoziției să recitim împreună prevederile art. 111 din Constituție.

Acesta obligă un membru al Guvernului să participe la lucrările Parlamentului și să prezinte documente și informații când sunt solicitate. De ce opoziția nu a solicitat aceste informații?

Mai mult, pentru a elimina carențele de reglementare create de opoziție, reprezentanții actualului Guvern au înaintat recent spre examinare, la Comisia pentru afaceri europene a Senatului, un proiect de lege privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene.

Iată de ce cred, încă o dată, că opoziția este ocupată numai cu înaintarea de moțiuni nefondate, așa cum a procedat de fiecare dată.

Acuzarea ministrului afacerilor externe pentru eșecul includerii României în programul „Visa Waiver”, care ar permite cetățenilor români să călătorească liber în Statele Unite ale Americii, poate fi percepută nu numai ca o nedreptate, dar, și mai grav, ca o informare eronată a mediului politic al Parlamentului. Nu trebuie să uităm că această problemă trenează din cauza neglijenței și dezinteresului vechii guvernări.

Cu privire la continuarea impunerii restricțiilor pentru muncitorii români pe piața forței de muncă din zece state membre UE, se pare că opoziția a plasat intenționat propriile greșeli pe seama Guvernului actual.

Este adevărat, stimați colegi, că România nu a avut, citez, „niciun cuvânt de spus” la negocierea sistemului de acordare a perioadelor de tranziție cu privire la dreptul la muncă în statele membre, pe parcursul negocierilor de aderare la UE, chiar în timpul guvernării PSD.

Din păcate, acum nu mai putem repara greșelile jenante ale opoziției și suntem în situația să moștenim clauze nefavorabile ale Tratatului de aderare, care afectează puternic muncitorii români din străinătate.

Și parcă asta ar fi singura greșeală?

Sigur că s-au făcut numeroase demersuri la nivelul statelor membre pentru a înlătura din obstacole, însă ne cere oare opoziția să încălcăm un instrument obligatoriu de drept ale cărui clauze au fost negociate superficial și fără urmă de patriotism chiar de PSD?

De acord, parlamentarii au rolul de a reprezenta cetățenii și de a veghea asupra drepturilor lor, dar cetățenii sunt astăzi mințiți de o opoziție haotică și este datoria noastră să cernem adevărul pentru interesul poporului român.

De ce nu spunem că Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție a fost impus din cauza incapacității guvernanților PSD de a finaliza corespunzător negocierile

pentru intrarea în Uniunea Europeană? Problemele de corupție nerezolvate din perioada de preaderare, sub guvernarea PSD-istă, au fost cele care au îngrijorat Comisia Europeană, astfel încât a impus acest mecanism rușinos, de monitorizare a României, inclusiv după anul 2007.

În ultimul an s-au înregistrat multiple progrese ale reformei justiției, susținute de actualul Guvern: adoptarea Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală, a unei legi adecvate care să reglementeze activitatea Agenției Naționale de Integritate și modificarea Legii Curții Constituționale.

Dar corupția PSD-istă, care a determinat instituțiile europene să-și manifeste neîncrederea și să ne monitorizeze prin MCV, este aceeași care astăzi ponegrește realizările marcante de reformă menționate.

Viorel Riceard Badea

#101858

## Dragi colegi,

Astăzi voi încerca să fac o referire, în intervenția mea, punctual, la necesitatea promovării și protejării votului prin corespondență, deoarece socotesc că motivul principal care a dus la redactarea acestei moțiuni fără obiect este, indubitabil, agresarea dreptului la vot al românilor de pretutindeni, care este unul dintre punctele cele mai importante de pe agenda publică. Și asta, din trei motive.

Primul motiv se referă la poziția României în context european și euroatlantic.

După cum se cunoaște, astăzi, în contextul globalizării, al creșterii mobilității la nivel mondial, al comunicării, problema diasporei și a relației acesteia cu patria de referință a devenit o temă academică și politică centrală. Există chiar institute de cercetare specializate pe problema diasporei la nivel mondial. Comunitățile etnice sau naționale de tip diaspora sunt considerate astăzi ca endemice și inevitabile în ceea ce privește sistemul mondial.

Dincolo de efectele negative pentru România care rezidă din acest comportament, și anume oameni tineri, bine pregătiți, dinamici, curajoși care părăsesc țara, există însă o serie de avantaje care pot fi fructificate de patria de referință, în acest caz de România.

Diaspora se poate organiza în statele de reședință nu doar pentru a-și maximiza statutul, dar și pentru a deveni un cordon eficace de legătură între statul-gazdă și patria de referință. Mai mult, diaspora poate deveni un actor internațional activ în ceea ce privește poziționarea României pe plan internațional.

Am auzit cu toții de eficacitatea diasporei evreiești, de cea a polonezilor, a ungurilor, a ucrainenilor și a rușilor. De ce

România, cu milioanele de cetățeni risipiți prin toate colțurile lumii, să nu beneficieze și ea de avantajele politice și geopolitice ale unui asemenea mecanism? Iar unul dintre mecanismele de coagulare care ar ajuta enorm la coeziunea națională, fiind totodată și un element esențial pentru un veritabil proiect al românilor de pretutindeni, este votul prin corespondență.

Acesta este ecranul mare, prin care trebuie să abordăm fenomenul, și nu doar prin perspectiva votului propriu-zis.

Repet, acest proiect de lege trebuie să devină element principal într-un proiect consecvent al statului român, care să vizeze românii din jurul României, precum și diaspora românească.

Al doilea motiv ține de relația României cu românii din jurul ei sau cu cei care au decis, din varii motive, să o părăsească.

Vreau să avertizez că acest proiect de lege, asemenea celor care au același subiect, nu trebuie să vizeze doar actuala generație de români aflați în afara frontierelor țării și nici nu trebuie să ascultăm acele voci care ne spun că românii se asimilează sau se integrează total în spațiul în care au emigrat.

Cercetările din statele lumii au arătat că unul dintre trendurile care caracterizează diaspora este următorul: prima generație vrea să se asimileze destul de repede și să uite de unde a plecat, își dau copiii la școlile în limba statelor-gazdă, a doua generație devine relativ înstrăinată și fără să cunoască multe despre țara de origine, iar a treia generație este cea care se întoarce să-și viziteze eventualele rude și locurile natale, învață limba natală și redevin ceea ce au fost bunicii lor. Acesta este un trend identificat de sociologii care au cercetat pe termen lung fenomenul migrației.

Care este concluzia? Că proiectul românilor din jurul României nu este un proiect pe care să-l construim pe o generație, ci statul român trebuie să aibă în vedere inclusiv o dimensiune istorică mai amplă. De aceea, unul dintre cele mai eficiente și mai puțin costisitoare mecanisme, o dată implementat, este al votului prin corespondență.

Acesta îți permite ție, ca stat, să păstrezi o legătură cu diaspora și să-i avertizezi din când în când pe cetățenii din afara granițelor că au drepturi, dar și îndatoriri, că în actualul context global votul lor și prestația lor contează enorm nu doar pentru ei, ci și pentru țara-mamă.

Al treilea motiv ține de statutul pe care românii din jurul României și din diaspora îl au în raport cu România.

Și mă văd aici obligat să fac o serie de referiri la comentariile unui lider de partid din opoziție, care visează să devină liderul românilor, dar pe care îi vrea, de pe acum, mai puțini cu câteva milioane. Cel puțin la vot. Știți bine la cine mă refer.

Nu vreau să comentez cât de nedrepte, din punct de vedere moral, sunt cuvintele acelui politician, care leagă dreptul sacru la vot cu plata impozitelor în țară. Vreau doar să observ două lucruri.

Cine îi permite domnului cu pricina să interzică dreptul la vot al celor din diaspora, drept care este garantat de Constituție? Și în al doilea rând, dacă cei din diaspora, neplătitori de taxe la stat, nu pot vota, ce vom face cu omologii lor din România, respectiv cu cei care nu plătesc taxe pentru că nu au chef? Le vom interzice și acestora dreptul la vot ca să evităm discriminarea? Și, dacă da, cum va face domnul respectiv asta, prin ce mecanisme? Îi vom invita la vot cu certificatul fiscal în mână?

Dincolo de aceste întrebări, care nu sunt deloc retorice, aș mai adăuga, în final, un singur lucru. Problema, din nefericire, nu o reprezintă declarațiile frustrate ale unor politicieni care vor să interzică votul pentru că nu sunt în stare să-l cucerească. Este vorba despre atitudinea statului român față de cetățenii săi, cei care l-au finanțat copios, prin remitențe, și l-au susținut în demersurile sale integratoare.

Un stat serios nu se teme de votul cetățenilor săi din străinătate. Dimpotrivă, îl poate încuraja și, prin aceasta, va încuraja diaspora să rămână aproape de România. Avem nevoie de diaspora, așa cum ea are nevoie de noi. Vă mulțumesc.

Șerban Constantin Valeca

#108041

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Domnul ministru a dispărut. Probabil că nu a mai putut suporta tensiunea și a plecat.

Odată cu inventarea la începutul anilor ’90 a paginii de internet, cunoscutul deja World Wide Web, cercetătorii de la CERN nu și-au putut închipui unde va fi aplicată invenția lor. Această invenție a fost făcută pentru transmisia de date, pentru îmbunătățirea comunicării, pentru dezvoltarea socială și economică generală.

România s-a aplecat asupra acestei probleme începând din anul 2001, odată cu introducerea laboratoarelor de informatică în școli, cu scutirea de impozite a celor care lucrează în domeniul IT, cu dezvoltarea domeniului _e-book_ sau _e-administrație_ . Dar iată că, în acest context și cu experiența de diplomat practician în organizarea cum trebuie a unor alegeri, acumulată de-a lungul timpului, domnul ministru, aici de față, vine cu un proiect de lege halucinant, ca românii care au ales să nu mai lucreze în țara lor natală să poată vota electronic.

Apropo de comentariul dânsului, mă întreb: de ce nu s-au întors de doi ani înapoi, din moment ce binefacerile guvernării de dreapta se văd așa de pregnant?

Suntem, din păcate, din nou originali, într-o țară în care un sistem IT nu este încă bine dezvoltat și în care, la ultimele două alegeri, obligativitatea votului electronic nu se impunea.

Se pune întrebarea: de ce? De ce atâta grijă pentru cei 147.754 de votanți prezenți la ultimele alegeri? De ce ne îngrijim de milioane de români care trăiesc în afara granițelor, și nu de 20 de milioane care trăiesc în interiorul granițelor?

Dar iată că, odată cu intrarea domnului ministru în politica mare portocalie, acesta ne-a oferit și explicația necesară. Odată cu funcția primită și cu introducerea votului electronic,

promite în fața membrilor de partid că le va aduce un milion de voturi. Dar, pentru a-și ține promisiunea, domnul ministru va fi într-o situație dificilă. Și am să dau numai două exemple.

Primul exemplu – în Japonia, la Secția de votare 137, față de cei 76 de votanți din 2009, numărul lor ar trebui mărit, probabil, la 76.000, în 2012, ca să poată rezolva „matematica” milionului.

Un al doilea exemplu este teatrul de operațiuni din Afganistan. La secțiile de vot 292, 293 și 294, situația este mult mai complicată, deoarece, la ultimul vot, acesta a fost majoritar în favoarea PSD și va fi dificil să explice în fața membrilor PDL cum vor vota militarii români în 2012. Și, atunci, singura posibilitate este să facem un armistițiu, să ne retragem trupele din teatrele de operații pe perioada votului din 2012.

Asemenea scenarii, ipotetic avansate, nici măcar nu vor putea fi combătute în plan juridic, deoarece nu mai avem oameni, liste, semnături. Sistemul judiciar românesc va trebui să se bată cu o amprentă electronică, cu computerul.

Românii totuși așteaptă răspuns la câteva întrebări, pe care, de fapt, le pun domnului ministru cu această ocazie.

De ce în această perioadă de criză economică nu s-a concentrat asupra aducerii a un milion de contracte pentru companiile și firmele românești, pentru creștere economică? De ce nu s-a preocupat domnul ministru să adune toată diplomația românească, măcar din țările Uniunii Europene, să putem să atragem fonduri europene în țară, măcar partea pe care românii au avut-o drept contribuție și este atât de necesară dezvoltării societății românești?

Prin tot acest joc de politicianism ieftin, pe care îl inițiați, domnule ministru, și care nu vă face cinste, nu faceți decât să atrageți diplomația românească într-o zonă de decredibilizare pe plan intern și extern, așa cum nimeni n-a făcut-o până în acest moment.

Probabil, în viitorul apropiat, ne vom aștepta și la o nouă reorganizare a Guvernului. Dacă așa de eficient este votul electronic pentru românii din afară, să organizăm „Ministerul Internelor și Externelor”, împreună, astfel încât noua metodă de fraudare a votului să fie extinsă și la românii din interiorul granițelor.

Vreau să vă informez că expresiile retrograde folosite de dumneavoastră astăzi ne arată că ați rămas cantonat în trecut, domnule ministru, și că ele deja sunt un produs expirat. Lumea a evoluat.

Iar în legătură cu complexul pe care un simpatic coleg de dinainte îl avea vizavi de corupția din România, se pare că nici dumneavoastră, cei de la putere, nu vă simțiți foarte bine și cred că aveți destule probleme. Atenție, că românii înțeleg că dumneavoastră sunteți la putere și ce-or fi făcut ceilalți acum 20 de ani nu se mai știe foarte bine, dar focalizarea este pe dumneavoastră!

În final, aș dori să vă spun că, împreună cu colegii din Partidul Social Democrat, împreună cu cei din Partidul Național Liberal, colegii din Uniunea Social-Liberală, vom vota această moțiune simplă și cred că, dacă românii ar accepta asemenea jigniri, noi nu le putem accepta în numele lor.

Vă mulțumesc.

Raymond Luca

#113231

## **Domnul Raymond Luca:**

Da, așa este, domnule ministru. Ne-am întâlnit ultima dată la Vancouver. Acolo s-a inaugurat Consulatul General al României, un obiectiv pe care eu l-am avut în fiecare proiect de buget, de la începutul acestui mandat și până acum, și pe care, cel puțin ultima dată, dumneavoastră l-ați refuzat. Ce v-a determinat între timp să fiți de acord, nu știu, poate ne povestiți, dar, în orice caz, e foarte bine că v-ați răzgândit.

Atunci am discutat despre votul prin corespondență. Astăzi, domnule ministru, acuzați opoziția că împarte românii pe categorii. Păi, însuși proiectul dumneavoastră de lege împarte românii pe categorii. Așa v-am spus și la Vancouver. Românii de afară ar avea posibilitatea să voteze prin corespondență, dar românii din țară nu.

V-am spus atunci că aș fi de acord cu votul prin corespondență dacă el s-ar adresa tuturor românilor, pentru că poate așa vor dispărea toate acele secții infame, speciale, în care s-a votat. Sute de mii de voturi au fost adunate – domnul Blaga este foarte atent și-i mulțumesc – la aceste secții speciale și nu am avea nevoie în străinătate de zeci de secții în Italia, zeci de secții în Spania, nesupravegheate de nimeni și unde s-a votat cum s-a votat.

Și totuși, pentru informarea dumneavoastră, pentru că ați dat aceste exemple de țări cu o democrație avansată, care votează prin corespondență, vreau să vă spun că în Statele Unite ale Americii se votează întotdeauna marți, în Canada – luni, în alte țări – joia sau vinerea, deci în zile de lucru, și votul prin corespondență a devenit o necesitate și din cauza acestui lucru.

Dar noi, domnule ministru, nu ne-am întâlnit doar la Vancouver. Dacă vă aduceți aminte, ne-am întâlnit și la Paris, între turul întâi și turul al doilea.

Atunci, după turul întâi, mi-ați povestit cum ați organizat dumneavoastră secția de vot la Paris, în care, datorită afluenței extraordinare de votanți din turul întâi, repet, ați socotit că și cei care au intrat în curtea interioară a ambasadei fac parte din secția de vot. Și eu am fost de acord cu dumneavoastră, pentru că interesul meu – și cred că al tuturor parlamentarilor – este ca cetățenii români să voteze.

Cum Dumnezeu... astăzi, ne spuneți că în turul al doilea, când au votat de două ori mai multe persoane la Paris – și ați uitat să ne spuneți că toate persoanele din străinătate, înainte de vot, mai și completează două declarații pe propria răspundere –, au reușit performanța să voteze un număr dublu, când în turul întâi de-abia au votat vreo 1.600 de persoane?! Dar trecem și peste treaba asta.

Apropo de Budapesta, domnule ministru, pentru că ați invocat experiența dumneavoastră diplomatică. Ați fost de trei ori ambasador până acum, iar acum sunteți ministru de externe. Vă rog foarte mult să ne spuneți de la acest microfon dacă, în toată experiența dumneavoastră diplomatică, ați întâlnit vreun singur caz în care soția unui

ambasador să prezinte un mesaj oficial într-o zi oficială a respectivei țări și să mai adauge și de la ea.

Vă spun, domnule ministru, că din delegația noastră la Budapesta, la sfârșitul lunii trecute, eu am cerut autorităților maghiare revocarea ambasadorului maghiar de la București pentru această gafă nemaiauzită. Arătați și dumneavoastră un pic de curaj, domnule ministru, și cereți măcar revocarea soției acestuia.

Vă mulțumesc.

Toader Mocanu

#116794

## **Domnul Toader Mocanu:**

Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș dori să fac o referire în special la colegii senatori din cadrul Uniunii Social-Liberale și vă invit să fim realiști. Vă invit pe dumneavoastră să fim realiști. În orice tip de acțiune politică este loc de mai bine. Cred că este momentul ca și dumneavoastră să puteți conchide, să puteți gândi și să putem proceda așa.

De aceea, orice contribuție, inclusiv din partea opoziției – ceea ce spusesem –, cu cât este mai constructivă și în favoarea acțiunii și categoric în favoarea imaginii României pe plan extern, cu atât mai mult este bine-venită, iar asta cu atât mai mult cu cât comisii parlamentare cu un rol important în promovarea politicii externe a României sunt conduse de colegi din opoziție.

Și aici aș aminti Comisia pentru politică externă, condusă, de altfel destul de bine, de domnul senator Titus Corlățean, și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, condusă de domnul senator Teodor Meleșcanu. Am exemplificat cele două cazuri, de altfel.

Nu se pot plânge cei doi președinți de comisii că au avut o relație sau o colaborare nefuncțională, atât cu Ministerul Afacerilor Externe, cât și cu Ministerul Apărării Naționale, în speță cu ministrul administrației și internelor.

Ceea ce am auzit astăzi, din păcate, nu este decât o suită de declarații iresponsabile și nerealiste. O serie de afirmații lipsite de respect față de instituțiile statului, căci de multe ori a fost invocat acest lucru: instituțiile statului. Și chiar dumneavoastră, în luările de cuvânt, ați precizat că trebuie să fie respectate instituțiile statului, trebuie să fie puternice și, categoric, trebuie să-și facă datoria față de cetățeanul român.

Colegii din opoziție știu foarte bine că nu asta este realitatea, că Ministerul Afacerilor Externe și celelalte instituții ale statului își fac treaba, ministrul Baconschi fiind un ministru apreciat la nivel european.

Așa cum subliniam mai înainte, această moțiune este un exemplu clar al demagogiei și ipocriziei de care dă dovadă opoziția atunci când nu are argumente în lupta sa politică. Avem în vedere aici, practic, o declarație – din păcate, și în opinia mea, aș putea să spun, ușor nefericită – de la Convenția Națională a Partidului Democrat Liberal și v-ați agățat de această declarație și ați făcut tot tam-tamul și subiectul dezbaterii acestei moțiuni, de altfel, punctul de pornire al acestei moțiuni.

Pe scurt, mă voi referi la câteva aspecte pe care le cunosc direct, ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ca membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Franța.

Cel mai fierbinte subiect aflat acum în dezbatere este aderarea la Spațiul Schengen. Țara noastră a parcurs până acum un proces dificil de evaluare tehnică, proces, de altfel, încheiat în decembrie 2010. Toate rapoartele de evaluare au arătat fără echivoc faptul că România îndeplinește toate criteriile stabilite și că este pregătită să adere la Spațiul Schengen.

Ministrul afacerilor externe și-a îndeplinit absolut toate obligațiile ce-i reveneau în acest domeniu. Toate consulatele României din afara Spațiului Schengen au fost dotate cu echipamente specifice activității consulare sau pentru asigurarea securității, în conformitate cu standardele Schengen. România a adoptat cadrul legislativ în vederea înființării, organizării și funcționării Sistemului Național de Informații privind Vizele, care va asigura interconectarea bazei de date naționale cu Sistemul Central de Informații privind Vizele al Uniunii Europene și Sistemul Informatic Național de Semnalări.

Revin la relația României cu Franța. În ceea ce privește relația noastră cu Franța, vreau să vă asigur că suntem în bune relații de prietenie cu această țară, iar faptele îmi susțin afirmația și nu vreau să revin. Domnul ministru Baconschi a precizat foarte clar: deplasările la Paris în 5-6 aprilie, deplasarea, în data de 12 aprilie, la Luxemburg și celelalte care au fost precizate, și nu vreau să le mai punctez încă o dată eu.

Mai mult, ministrul român de externe și ministrul francez al afacerilor europene au semnat o scrisoare adresată Comisiei Europene, în care solicită simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene.

În continuare, voi face câteva precizări legate de Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul Justiției. Decizia de instituire a Mecanismului de Cooperare și Verificare din decembrie 2006 specifică clar condițiile în care încetează aplicarea mecanismului, respectiv atunci când toate obiectivele de referință vor fi fost atinse.

Deci încetarea aplicării Mecanismului de Cooperare și Verificare nu este posibilă prin asumarea angajamentului că România poate îndeplini criteriile stabilite, cum se arată în textul moțiunii, ci prin îndeplinirea efectivă a tuturor obiectivelor de referință, aspect asupra căruia se concentrează mai multe instituții competente. Nu discutăm aici numai despre activitatea ministrului Baconschi, sunt și alți miniștri cu responsabilități clare.

Subliniez faptul că rolul activ asumat de Ministerul Afacerilor Externe în problematica MCV-ului este acela de a promova progresele înregistrate de autoritățile române în domeniul reformei justiției, în domeniul combaterii corupției, prin contactele diplomatice constante cu instituțiile europene și prin relațiile bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene.

Voi încheia, stimați colegi, nu înainte de a comenta o altă eroare aflată în textul moțiunii, și anume așa-zisa absență a unor obiective și strategii ale ministerului în materie de politică externă.

Concret, vreau să amintesc doar câteva dintre proiectele și realizările ministerului pe care, poate, dumneavoastră, cei din opoziție, nu le cunoașteți, pentru că, oricum, vă interesează politica externă doar atunci când credeți că vă aduce capital politic, și atât.

Dintre proiectele de anvergură lansate în timpul mandatului ministrului Baconschi, aș menționa lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care aduce avantaje considerabile României și care a fost, practic, prezentată în detaliu de către ministrul Baconschi.

De asemenea, au fost înregistrate progrese semnificative în negocierile privind amplasarea unor elemente ale scutului american antirachetă în România, fiind decis locul care va găzdui elementele scutului, în speță, Deveselu, și fiind finalizat textul acordului bilateral la nivel de experți.

Tot în planul promovării intereselor României în domeniul securității, s-a detașat contribuția diplomației române la proiectul noului concept strategic al NATO, lansat la Summitul Consiliului Nord-Atlantic de la Lisabona.

George Crin Laurențiu Antonescu

#130913

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Vreau să fac și eu o precizare. Pentru că am auzit înainte... Sunt încântat, m-ați stimulat. Am să caut să vă cunosc mai bine. Nu am vrut, sincer, să vă jignesc. Dacă am făcut-o, vă cer, sincer, scuze. În al doilea rând, pe seama mea se debitează zilnic, oral și în scris, foarte multe minciuni. Că treaba aceasta se întâmplă în locurile privilegiate ale propagandei dumneavoastră, domnilor de la guvernare, este, cum ziceți dumneavoastră, normal și, până la urmă, nu stau nici eu să dau drepturi la replică, dar, pentru respectul pe care eu, cel puțin – și sper că și dumneavoastră –, îl port acestei instituții, acestei incinte și calității fiecăruia dintre noi, de senatori, vreau să dezmint ceea ce vreo doi, trei – acum sper că nu vă supărați că și la număr vă mai încurc – au afirmat aici, ceva întru totul neadevărat, și, din respect pentru instituția Senatului, vreau să dau acest drept la replică. Nu am propus niciodată și sub nicio formă condiționarea votului cuiva de plata unui impozit. Am spus și spun – pentru că nu mi-e teamă, din considerente populiste, să spun lucruri în care cred – că s-a pus și se pune în discuții publice această problemă și că, din punctul meu de vedere, este o temă de discutat. Nu am propus însă niciodată un astfel de lucru și, chiar dacă ar fi să-l discutăm vreodată, cred că este dreptul oricui să-l propună. Nu am făcut-o, dar ar fi dreptul oricui să-l propună, pentru că, iată, de exemplu, o țară ca Franța a renunțat la votul prin corespondență tocmai pentru că nu-i putea asigura securitatea.

În fine, ultimul subpunct al dreptului meu la replică – și aici nu mai este chiar nicio ironie –, este adevărat, versurile citate de distinsa colegă Olguța Vasilescu aparțin lui Anatol E. Baconsky, dar Anatol E. Baconsky este un mare poet, cel puțin din punctul meu de vedere și din punctul de vedere al multora din generația mea, care rămâne în istoria literaturii române nu prin aceste versuri, ci prin altele.

Mulțumesc.

Teodor Baconschi

#133060

## **Domnul Teodor Baconschi:**

## Doamnelor și domnilor,

Am participat la această dezbatere cu mult folos, preluând sugestiile bibliografice ale domnului senator Corlățean, apreciind în sinea mea, și, de data aceasta, public, eleganța de care a dat dovadă domnul Crin Antonescu și gândindu-mă că, până la urmă, un acces de febrilitate politică neinspirat a dus la depunerea unei inedite și inacceptabile moțiuni simple împotriva ministrului de externe, care vă reprezintă și pe dumneavoastră, domnilor din opoziție, atunci când are misiuni externe.

Ei bine, toate acestea mă fac să cred că, până la urmă, europenitatea pe care o invoca domnul senator Antonescu, civilitatea dialogului politic, capacitatea de a nu coborî dezbaterea publică până la atacuri la persoană și insulte sau calomnii, toate acestea ne caracterizează transpartinic, ca niște buni reprezentanți ai țării noastre, înăuntru, în fața propriului electorat, și în exteriorul ei, dat fiind că, slavă Domnului, fiecare face câte ceva pentru România.

Cu excepția lamentabilă a acestui atac, de altfel, incult, la adresa memoriei tatălui meu, pus într-un mod cu totul nefericit de către doamna senator Olguța Vasilescu, vreau să fac câteva precizări. Nu numai în spiritul celor recunoscute cu mult bun-simț – și nu doar literar – de către domnul senator Antonescu, tatăl meu, stimată doamnă, a fost urmărit toată

viața de securitate. Puteți lua de la CNSAS cele 1.800 de pagini ale dosarului prin care acest mare scriitor, recunoscut intern și internațional, mai degrabă, a fost urmărit de securitatea comunistă – pe care atât de bine o continuați – până la 52 de ani, de fapt, aproape 30 de ani, până când a pierit la cutremurul din 1977, la 52 de ani.

Eu însumi am fost urmărit de securitate, sub numele „Vâlceanu”, și cred că, măcar de la fostul dumneavoastră patron, distinsul europarlamentar Vadim Tudor, ați fi putut afla ceva mai multe despre bibliografia și biografia lui A.E. Baconsky și ați fi putut, cel puțin, cita corect, nu din „Cadavre în vid”, un volum premiat de Uniunea Scriitorilor în 1969, ci din, probabil, unul dintre cele două volume pe linie, pe care le-a scris la sub 30 de ani și pe care le-a renegat cu prilejul primului congres al scriitorilor din România, în 1956.

Mi-e jenă pentru dumneavoastră, întrucât ați coborât dezbaterea la asemenea atacuri la memoria unui mare om, care a servit România.

Vă mulțumesc tuturor pentru dezbaterea de astăzi, care, personal, m-a îmbogățit.

Mulțumesc.

Dumitru Oprea

#137583

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății, are ca obiect și motivare: Cum poate fi rezolvată situația salariaților de la Spitalul de Psihiatrie Socola, Iași?

Domnule ministru,

Ultima săptămână a fost una în care protestele angajaților de la Spitalul de Psihiatrie Socola, Iași, au durat patru zile. Revendicările lor sunt legate de sistemul de salarizare, care nu poate fi pus în aplicare din cauza prevederilor art. 97 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010.

Concret. Prin plafonarea bugetului de salarii la nivelul a 70% din sumele decontate de casele de asigurări, se ajunge în situația în care nu se poate asigura minimul prevăzut pentru bugetari prin Legea salarizării.

Reprezentanții sindicatului SANITAS Iași, într-o adresă transmisă la biroul senatorial, consideră că o astfel de măsură este una discriminatorie, în sensul că multe dintre serviciile medicale de înaltă complexitate nu sunt decontate de casa de asigurări, cuantumul general al deconturilor este cu mult mai mic față de anii trecuți, unitățile sanitare având dificultăți în plata salariilor.

Ca urmare, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Ce măsuri aveți în vedere pentru rezolvarea problemelor ridicate de angajații Spitalului de Psihatrie Socola, Iași?;

– În ce condiții poate fi înlocuită prevederea de limitare a cheltuielilor cu salariile la 70% din sumele decontate de casele de asigurări cu stipularea plafonării cheltuielilor salariale la 70% din bugetul total al unității?;

– Cum vedeți rezolvată problema creării de servicii medicale în regim privat la nivelul unităților sanitare de stat cu scopul generării de venituri proprii pentru suplimentarea bugetelor?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Următoarea întrebare este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul și motivarea întrebării: Admiterea la master, sub semnul întrebării?

## Domnule ministru,

Apariția Ordinului nr. 4.072 din 21 aprilie 2011 pentru aprobarea procedurii de colectare a datelor și informațiilor în vederea evaluării universităților și programelor de studii cu

scopul clasificării universităților și ierarhizării programelor de studii a produs o adevărată bulversare a activităților din instituțiile de învățământ superior.

Timpul de la anunțarea oficială a ordinului și până la data limită de transmitere a informațiilor nu a fost de nici o lună. Acest lucru a determinat perturbarea activităților didactice de cercetare și administrative, cu efecte negative pentru finalul acestui an universitar.

Mai mult, este pusă sub semnul întrebării și admiterea la master, în condițiile în care un secretar de stat dă declarații în presă care sunt transmise conducerilor universităților drept „acte normative de aplicat”.

În acest context, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este temeiul legal conform căruia universitățile, pe baza acreditărilor obținute pentru programele de studii de master, nu pot organiza examen de admitere în sesiunea de vară 2011, în condițiile în care în Ordinul MECTS nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învățământ, anexa 2, art. 5, se stipulează clar că organizarea admiterii se face la programele de master acreditate de ARACIS?

03 · Informare · respins

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală; – Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2011 privind măsuri economice pe anul 2011 la nivelul unor operatori economici; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” – SA și „Electrica Oltenia” – SA; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor

4 discursuri

Alexandru Pereș
#141600
Mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD, care va adresa o întrebare Ministerului Sănătății. Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Aveți cuvântul, doamnă senator.
Doina Silistru
#141915
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Întrebarea mea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.
## Domnule ministru,
Reducerea drastică a veniturilor _per capita_ și obligativitatea medicilor de familie de a lucra în regim de permanență sau de a achiziționa programe informatice sunt doar câteva dintre prevederile contractului-cadru pentru anul 2011 care îi nemulțumesc pe medicii de familie din întreaga țară.
Este unul dintre motivele pentru care mulți dintre medicii de familie vasluieni nu vor semna contractul-cadru și intenționează să părăsească țara, nemaiputând oferi populației serviciile medicale atât de necesare.
Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri veți adopta pentru a aplana nemulțumirile din rândul medicilor de familie din întreaga țară și pentru ca populația să nu aibă de suferit și din cauza nemulțumirii cadrelor medicale.
Solicit răspuns în scris. Domnule președinte,
De obicei, eu sunt un parlamentar disciplinat, dar, din motive personale, vă solicit să prezint acum și interpelarea.
Alexandru Pereș
#142991
Aveți cuvântul, doamnă senator. Vă rog.
Doina Silistru
#143064
Mulțumesc.
Interpelarea este adresată domnului Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor.
Domnule ministru,
În ultima perioadă, ziarul „Cotidianul” a declanșat o campanie de denigrare a persoanei mele, ca senator și membru al Partidului Social Democrat, prin publicarea unor articole referitoare la blocarea de către mine a unei propuneri legislative referitoare la activitatea de cadastru și activitatea geodezilor, propunere legislativă ce a fost respinsă de Senatul României și se află acum la Comisia juridică din Camera Deputaților.
Având în vedere că se aduc acuze și Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară în ceea ce privește autorizarea persoanelor în domeniul cadastrului, cartografiei, topografiei și geodeziei, vă solicit, domnule ministru, următoarele:
1. Un punct de vedere al Ministerului Administrației și Internelor în legătură cu aceste acuze aduse atât la adresa mea, cât și Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară.
2. O situație statistică a persoanelor și firmelor autorizate în domeniu, pe județe și studii, respectiv grade de autorizare.
3. O situație statistică a persoanelor, respectiv a firmelor autorizate care au fost sancționate sau suspendate, în funcție de pregătirea profesională a celor care au fost sancționați și gradul de autorizare.

04 · other · adoptat

Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple cu titlul „Politica externă este a României, nu a PDL”, inițiată de senatori ai Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL

31 de discursuri

Alexandru Pereș
#144710
Și eu vă mulțumesc, doamnă senator.
Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, va prezenta două întrebări, a treia întrebare o va depune la secretariatul ședinței. Se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Vă rog, domnule senator.
Emilian Valentin Frâncu
#145047
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prima întrebare este adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al muncii, familiei și protecției sociale. Domnule ministru,
Conform art. 69 din Legea nr. 263/2010 privind Sistemul unitar de pensii publice, pensionarii sistemului public de pensii, ale căror drepturi au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în această perioadă, corespunzător încadrării în grupa I sau grupa II de muncă.
Majorarea punctajului și, implicit, a pensiei a fost efectuată centralizat de către Casa Națională de Pensii Publice și evidențiată în cupoanele de pensii aferente lunii februarie 2011.
Pentru pensionarii îndreptățiți să beneficieze de majorarea punctajului, dar care au fost omiși din diverse motive, casele județene de pensii au emis decizii de revizuire a punctajului, cu acordarea drepturilor bănești retroactiv, de la data de 1 ianuarie 2011.
Din păcate, foarte mulți pensionari susțin că nu și-au recuperat nici până în prezent aceste drepturi, chiar dacă le-au fost aduse la cunoștință deciziile caselor județene de pensie.
Este și cazul domnului Brândaș Nicolae din Râmnicu Vâlcea, str. Grigore Procopiu, nr. 4, bloc. 18, sc. D, ap. 6.
Ținând cont de faptul că acest caz nu este unic, la nivelul județului Vâlcea fiind vorba de 34.146 de beneficiari ai acestor prevederi, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați când își vor primi aceste persoane diferențele bănești la care sunt îndreptățite și la care nu au avut, până acum, acces.
Pot să citesc și a doua întrebare?
Alexandru Pereș
#146702
Vă rog să citiți a doua întrebare.
Emilian Valentin Frâncu
#146770
Întrebarea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea. Stimată doamnă ministru,
Unul dintre frumoasele lăcașuri de rugăciune ale locuitorilor din Râmnicu Vâlcea este biserica Cetățuia, datată de prin secolul al XV-lea.
După cum relatează cronicile vremii, acest monument este legat de sfârșitul tragic al domnitorului Radu de la Afumați, important voievod al Țării Românești, supranumit „Domnitorul celor douăzeci de războaie” sau Radu cel Viteaz. Sacrificiul său este cu atât mai important cu cât la acea vreme Țara Românească traversa o perioadă de presiune otomană, care risca să transforme ținutul în pașalâc turcesc.
Pentru noi, râmnicenii de astăzi, este important să punem în valoare aceste monumente.
Consider că ar fi dureros și nedrept ca un astfel de monument să rămână în anonimat, deoarece este aproape imposibil să incluzi într-un circuit turistic sau de pelerinaj un obiectiv care nu are drum de acces rutier. Nici măcar micuța alee care leagă drumul principal de așezământ nu a mai fost amenajată de foarte mulți ani.
Înșiși părinții slujitori urcă cu greu treptele abrupte ale dealului, pentru a oficia aici sau pentru a aduce diferite materiale necesare bisericii.
Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog, doamnă ministru, să suplimentați fondurile alocate Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea în vederea asfaltării drumului care duce la acest monument istoric, astfel încât să poată fi permis și accesul auto.
Menționez, de asemenea, că este posibilă și realizarea unei parcări de dimensiuni reduse în apropierea monumentului, loc din care s-ar putea urca, apoi, pe jos, mai ușor cealaltă porțiune de drum.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
Alexandru Pereș
#148488
Mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL...
Nu prezintă întrebarea în plen.
Atunci, îl rog pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD, să prezinte cele două întrebări. Prima întrebare este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, iar a doua întrebare este adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.
Sorin Constantin Lazăr
#149019
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Voi prezenta cele două întrebări, urmând să-mi dați cuvântul și la sesiunea de interpelări.
Alexandru Pereș
#149186
După.
Sorin Constantin Lazăr
#149225
Prima întrebare o adresez Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, doamnei ministru Elena Gabriela Udrea, pe care o felicit și pe această cale și îi spun „La mulți ani!” pentru ziua de sâmbătă.
Obiectul întrebării: Programul celor 10.000 de km – ce rămâne după evaluarea proiectelor?
Doamnă ministru,
În anul 2010, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a prezentat cetățenilor României un program ambițios privind modernizarea și reabilitarea a 10.000 de kilometri de drumuri județene și locale care să reducă decalajele dintre mediul rural și cel urban.
La trei luni de la aprobarea acestui program, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2010 și prin Legea nr. 15/2011, autoritățile locale au fost invitate să depună proiecte în cadrul acestui program.
În județul Iași, numeroase comune au cheltuit sume importante pentru întocmirea documentației, studii de fezabilitate, studii topo, proiecte tehnice, iar în momentul în care au depus aceste proiecte li s-a spus că vor primi un răspuns după evaluarea acestora.
Din datele pe care le am, județul Iași a transmis ministerului pe care îl conduceți un număr de 15 solicitări pentru drumuri județene și 130 de solicitări pentru drumuri de interes local, deși sunt întocmite mult mai multe proiecte.
În condițiile în care aceste proiecte vor fi admise parțial, aș vrea să știu ce se va întâmpla cu celelalte, care vor fi r e s p i n s e î n u r m a e v a l u ă r i i d e c ă t r e C o n s i l i u l tehnico-economic al ministerului.
Până în prezent, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului nu a prezentat foarte clar sursa de finanțare a acestui program care, mai nou, se va derula până în anul 2020.
Ce garanții vor primi autoritățile publice locale din județul Iași că proiectele pe care le-au întocmit vor fi finanțate într-un timp cât mai rezonabil?
În condițiile în care, în ultimii 20 de ani, România nu a fost capabilă să construiască nici măcar o autostradă, cum va
putea realiza 10 000 de kilometri de drumuri județene și locale?
Vă solicit, doamnă ministru Elena Udrea, o informare cât mai exactă cu privire la modul de derulare a acestui program și să-mi comunicați dacă pentru proiectele respinse se va demara un alt program, în ce perioadă și pentru câți kilometri de drumuri, cu referiri exacte la județul Iași, pe care îl reprezint.
Alexandru Pereș
#154547
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL, are o întrebare adresată ministrului muncii, familiei și protecției sociale. Se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, Grupul parlamentar al PSD.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Gheorghe David
#154848
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prezint direct întrebarea.
## Domnule ministru,
În perioada 15 octombrie – 15 decembrie 2010, în cadrul Campaniei naționale de control privind acordarea indemnizației privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, echipe de control, stabilite conform ordinului Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, au verificat agențiile județene pentru prestații sociale. Scopul campaniei a fost acela de verificare a evidenței cu privire la numărul persoanelor ce beneficiază de indemnizația privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, dar și verificarea tuturor dosarelor beneficiarilor indemnizației.
De asemenea, s-au avut în vedere identificarea și sancționarea situațiilor de nerespectare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
## Domnule ministru,
Vă rog să-mi comunicați care este numărul dosarelor verificate la nivel național și mai ales care este rezultatul acestui demers.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Alexandru Pereș
#155967
Mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.
Aveți cuvântul.
Gheorghe Pop
#156219
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Teodor Baconschi, și are ca obiect: Votul prin corespondență.
## Domnule ministru,
Ministerul Afacerilor Externe are în perspectivă prezentarea Proiectului de lege privind votul prin corespondență pentru cetățenii români plecați din țară.
O asemenea lege, în opinia mea, trebuie să aibă la bază principiile constituționale, care prevăd, în primul rând, ca votul să fie liber și secret.
De asemenea, o astfel de lege trebuie să cuprindă norme și reglementări care să împiedice, atât din punct de vedere
legal, cât și din punct de vedere tehnic, fraudarea sau votul multiplu.
În consecință, este necesară reglementarea procedurilor și căilor prin care alegătorul va putea intra în posesia buletinului de vot.
În condițiile în care cetățeanul nu poate vota înainte ca perioada campaniei electorale să se fi încheiat, iar prezența pe teritoriul străin se impune a fi dovedită ca fiind valabilă încă dinaintea începerii perioadei campaniei electorale, trebuie stabilită perioada de remitere a acestor buletine.
Dincolo de toate acestea, cel mai important filon al legii ar trebui să incumbe date despre securizarea buletinelor de vot și a întregului proces de votare.
Preventiv, solicit ca proiectul de lege să nu fie elaborat fără a ține cont de aspectele enumerate mai sus, motiv pentru care doresc confirmarea luării la cunoștință a acestei întrebări și vă solicit să prezentați care sunt instituțiile autohtone și transfrontaliere cu care veți conlucra la asigurarea aspectelor ce țin de lipsa constrângerii și de respectarea secretului votului exprimat prin corespondență.
Îmi permiteți, domnule președinte, să dau citire celei de-a doua întrebări?
Alexandru Pereș
#158019
Da.
Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.
Gheorghe Pop
#158098
Întrebarea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Valeriu Tabără, și are ca obiect: Reducerea accizării pentru produsele tradiționale românești.
## Domnule ministru,
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, producerea palincii, a țuicii, a rachiului nu se mai poate face decât în cazane și instalații de distilare din inox, avizate și autorizate sanitar. Dincolo de aceste exigențe firești, dar care obligă proprietarii de cazane la cheltuieli importante, cele mai multe nemulțumiri sunt determinate de recomandările Uniunii Europene și de normele privind accizarea alcoolului, și aceasta pentru că palinca și rachiul de fructe, deși sunt recunoscute ca produse tradiționale, nu sunt scutite de accize, așa cum se întâmplă în alte țări europene.
Conform Codului fiscal, în România, producătorii individuali sunt accizați la fel ca marii producători de produse spirtoase, palinca și rachiul de fructe fiind incluse în grupul produselor definite ca alcool etilic. Potrivit aceluiași Cod fiscal, toate distileriile trebuie autorizate ca antrepozite fiscale, cu un regim specific, care presupune un control strict.
Câtă vreme legislația Uniunii Europene prevede ca produsele tradiționale să fie accizate cu doar 50% din accizele standard ale țării, în ce măsură se pot renegocia condițiile de producere a băuturii, în sensul micșorării sau scutirii de accize?
Mulțumesc, domnule președinte.
Alexandru Pereș
#159561
## Și eu vă mulțumesc.
Are cuvântul domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, ultimul vorbitor la această secțiune.
Vă rog, aveți cuvântul, două întrebări.
Florin Constantinescu
#159787
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prima întrebare este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Ea se referă la: Realizarea investiției „Școala cu clasele I–VIII, sat Crivești, comuna Vânători, județul Iași”.
Stimate domnule ministru,
Prin prezenta, vă informăm că în anul 2008 a început reabilitarea Școlii Generale cu clasele I–VIII, satul Crivești, comuna Vânători, județul Iași. Din lipsa finanțării, lucrările de investiții au fost sistate. Investiția se deteriorează pe zi ce trece, întrucât acoperișul este deteriorat, infiltrațiile apei producând o degradare continuă a lucrărilor efectuate. Pentru finalizarea investiției mai este necesară suma de 48.350 de lei.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, cu deosebit respect, să dispuneți alocarea sumei în vederea finalizării investiției.
Solicit răspuns în scris și oral.
Vă mulțumesc.
A doua întrebare este adresată doamnei Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.
Obiectul întrebării: Construirea unui număr de 108 apartamente ANL în orașul Hârlău, județul Iași.
În anul 2008 au început lucrările la 60 de apartamente, care sunt în lucru și în prezent. Prin scrisoarea nr. 1278/10.02.2010, Consiliul Local al Orașului Hârlău solicită realizarea a încă 48 de apartamente ANL.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați graficul de realizare și dare în folosință a celor 60 de apartamente care sunt în lucru, precum și estimările privind realizarea celor 48 de apartamente solicitate în anul 2010.
Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.
Alexandru Pereș
#161470
Și eu vă mulțumesc, domnule senator.
Vă informez că s-au mai depus la secretariatul ședinței noastre de astăzi șase întrebări, adresate de domnii senatori Adrian Țuțuianu, Alexandru Cordoș, Gabriel Mutu, Laurențiu Florian Coca, Emilian Valentin Frâncu și Dan Voiculescu.
Aceste întrebări au fost depuse la secretariatul ședinței și vor fi transmise instituțiilor abilitate pentru a primi, în timpul convenit, răspunsurile.
Trecem la prezentarea interpelărilor și îi dau cuvântul doamnei senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.
Aveți cuvântul, doamnă senator. Microfonul central, vă rog.
Elena Mitrea
#162222
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice, și doamnei Liliana Vasilescu, directorul Fondului de Dezvoltare Socială.
Obiectul interpelării: Finanțare întârziată pentru proiectul „Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru comunitatea de romi, Colonia Bistriței – Buhuși.”
## Domnule ministru,
Primăria Buhuși – Bacău a depus la Fondul Român de Dezvoltare Socială, încă de la sfârșitul anului 2008, documentația necesară obținerii finanțării pentru proiectul „Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru comunitatea de romi, Colonia Bistriței – Buhuși”, care vizează construirea unei clădiri pe o suprafață de 180 de metri pătrați, unde va funcționa un punct sanitar dotat cu echipamentele necesare și o baie comunală.
Proiectul este parte a Proiectului de incluziune socială care se derulează în perioada martie 2007 – martie 2011, componentă a Programului de Intervenții Prioritare implementat de către Fondul Român de Dezvoltare Socială, care a încheiat Acordul de Grant cu Primăria Orașului Buhuși, în calitate de agent de gestiune al proiectului, și a eliberat prima și singura tranșă în anul 2009.
În prezent, Primăria Buhuși a cheltuit în întregime contribuția proprie, reprezentând suma de 95.000 de lei, iar din contribuția FRDS s-au cheltuit 66.728 de lei, tranșa alocată în 2009.
Stadiul lucrărilor este foarte avansat, în proporție de peste 65%, iar valoarea lucrărilor executate se ridică la 350.000 de lei, din care plata efectivă către executant s-a efectuat în valoare de doar 128.000 de lei, constructorul executând peste această sumă lucrări nefacturate, deci neplătite, fapt care a dus la sistarea lucrărilor.
Vă aduc la cunoștință că s-a făcut evaluarea la fața locului, iar raportul se află la FRDS din luna februarie 2011.
Având în vedere cele prezentate și luând în considerare faptul că FRDS eliberează tranșele necesare finanțării cu aprobarea și recomandarea Ministerului Finanțelor Publice, pe care-l conduceți, vă rog, domnule ministru, să aprobați urgent finanțarea necesară lucrărilor începute.
Alexandru Pereș
#165507
Și eu vă mulțumesc, doamnă senator.
Are cuvântul domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, se pregătește domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Vasile Nedelcu
#165801
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelarea mea este adresată domnului Borbély László, ministrul mediului și pădurilor.
Obiectul interpelării: Poluarea pe râurile Argeș, Dâmbovița și pe Dunăre.
Stimate domnule ministru,
Știați că – citez – „Moartea vine de la București”?
Ca să aveți răspunsul, vă supun atenției următoarele aspecte foarte grave ale poluării prezente pe tronsonul Budești – Oltenița – Călărași.
Dâmbovița a devenit o mlaștină adevărată. Pentru că Bucureștiul nu are o stație de epurare a apei, râul Dâmbovița a devenit sursa principală de poluare a Dunării și a râului Argeș, în care se revarsă. De altfel, în România nu există nicio stație de epurare a apei care să corespundă normelor europene. Plină cu dejecții și cu miros greoi, Dâmbovița se revarsă în râul Argeș, iar mizeria ajunge mai departe, în Dunăre.
La ieșirea din municipiul București, în dreptul comunei Glina, sunt deversate în râu mii de tone de apă poluată, rezultate din activități industriale și canalizare, ce conține tone de materii organice: fosfați, azot, carbon, resturi de hârtie, detergent etc., precum și metale grele, cum ar fi plumbul, fierul și cuprul.
Aceste materii dăunează vieții oamenilor, peștilor și plantelor din râu, dăunează total.
Nivelul oxigenului din apă, după ieșirea din București, este zero. De asemenea, nivelul fosforului și al materiilor poluante organice este de 25 de ori mai mare decât într-un râu de gradul 5, adică cel mai mare grad existent în normele actuale de poluare a unui râu.
Ca măsură de combatere a poluării masive, s-a decis construirea unei stații de epurare a apelor uzate lângă Glina. Proiectul a fost abandonat din cauza costurilor mari, însă, până când nu se va pune în funcțiune stația de epurare, Dâmbovița va rămâne un râu mort în aval de București și va cauza probleme comunelor și orașelor de pe malul Dâmboviței prin mirosul insuportabil, emanat de apa vâscoasă și verzuie, și prin substanțele poluante enumerate.
După cum spunea un locuitor al orașului Budești – citez – „moartea vine de la București”, deoarece aceasta este și cea mai afectată localitate.
Alexandru Pereș
#168896
Vă mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se pregătește domnul senator Viorel Arcaș, tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Aveți cuvântul, domnule senator.
Gheorghe Marcu
#169222
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministrul României.
Obiectul interpelării îl constituie: Modul de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
Domnule prim-ministru,
În data de 11 mai 2011, Guvernul a adoptat Hotărârea pentru modificarea normelor metodologice de aplicare a Titlului VII, „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv”, din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției.
Articolul unic adoptat prevede că în cazuri temeinic motivate, respectiv cazuri medicale, cazuri sociale etc., dovedite prin înscrisuri, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății poate emite, cu prioritate, titluri de plată și/sau titluri de conversie, decizie pe baza căreia posesorii de titluri de despăgubire primesc acțiuni la Fondul Proprietatea.
Este evident că acest articol va da peste cap și așa precara listă de așteptare, rămânând la alegerea conducerii ANRP cazurile așa-zis prioritare.
Știm cu toții că înscrisurile doveditoare pot fi obținute cu ușurință atunci când acest lucru îi poate duce pe unii în capul listei de acordare a despăgubirilor.
Mai mult decât atât, mă întreb ce-i recomandă pe cei din conducerea ANRP pentru analiza unor dosare medicale sau sociale, de exemplu.
Și, nu în ultimul rând, este important de știut ce se ascunde în spatele lapidarului „etcetera”.
Domnule prim-ministru,
Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
– Care este scopul modificării Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 247/2005 și ce s-a urmărit prin adoptarea acestui articol?;
– Ce se va întâmpla cu cei care așteaptă rezoluția ANRP de ani de zile, unii cu vârste foarte înaintate, și pentru care această modificare va însemna o altă amânare?
În măsura în care acțiunile deținute la Fondul Proprietatea de către Ministerul Finanțelor Publice nu sunt acoperitoare pentru foștii proprietari, la ce soluții veți recurge?
Alexandru Pereș
#171326
Vă mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.
Viorel Arcaș
#171647
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea este adresată domnului ministru al finanțelor publice, domnul Gheorghe Ialomițianu.
Stimate domnule ministru,
Nu avem nicio șansă să devenim țară europeană dacă nu rezolvăm cât mai repede posibil situația infrastructurii precare.
Fără să permitem un acces civilizat către toate localitățile țării, indiferent de zona în care se află, nu vom reuși să dezvoltăm economia rurală sau a micilor orașe. Nu vom da nicio șansă întreprinzătorilor și tinerilor din aceste regiuni. Nu vom face altceva decât să adâncim și mai mult ruptura dintre marile centre urbane și restul României.
Tocmai de aceea, domnule ministru, sunt profund îngrijorat când inițiativele locale de dezvoltare sunt blocate fără să se analizeze atent situația, fără să se țină cont de implicațiile pe care stoparea unor astfel de proiecte le are asupra unei comunități întregi.
Ce nu înțeleg, în plus, domnule ministru, este cum se poate ca finanțări contractate în anul 2008 să fie blocate în anul 2011, iar o linie de creditare deschisă să fie suspendată, deși împrumutatul și-a îndeplinit toate obligațiile, ba, mai mult, a făcut și toate investițiile pe care și le-a asumat.
Sunt de acord să nu se mai autorizeze noi împrumuturi, dacă bugetul de stat nu permite acest lucru, dar nu se poate ca, retroactiv, să se suspende finanțări în derulare.
Pe scurt, domnule ministru, vă prezint situația Primăriei Orașului Tălmaciu, județul Sibiu, care nu-și poate achita datoriile către cei care au realizat lucrările de infrastructură rutieră deoarece tocmai i-a fost refuzată tragerea sumei de 1.653.344, 26 de lei din finanțarea rambursabilă în valoare de 6 milioane de lei, contractată în anul 2008 de la BRD – Groupe Société Générale.
Explicația dată de Comisia de autorizare a împrumuturilor locale este faptul că plafonul de tragere aprobat pentru anul 2011 a fost deja atins, așa că Primăria Tălmaciu nu are decât să aștepte până la anul să-și plătească datoriile către firmele care au realizat investițiile.
Poate că Primăria Tălmaciu ar face acest lucru, dacă o astfel de măsură nu ar aduce-o în situația de a rămâne cu toate investițiile pe jumătate făcute și, în plus, nu ar fi pusă în executare silită de către firmele care i-au prestat lucrările.
Alexandru Pereș
#174679
Da, o să vină și răspunsul, sperăm.
Are cuvântul domnul senator Gheorghe Pop, se pregătește domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Gheorghe Pop
#174928
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului ministru interimar Emil Boc.
Obiectul interpelării: Reținerea primei pentru asigurarea obligatorie a locuințelor din venitul minim garantat.
Domnule ministru,
În cadrul programului de audiențe de la cabinetul senatorial, mai mulți beneficiari ai Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat mi-au semnalat o serie de nemulțumiri legate de faptul că vor fi obligați să-și facă asigurarea obligatorie de locuință din ajutorul social.
Banii pentru asigurare vor fi reținuți din plățile care li se cuvin de către agenția de prestații sociale care, ulterior, îi va transfera în conturile PAID România.
Aceștia consideră că li se face o nedreptate întrucât banii sunt și așa foarte puțini, existând pericolul să ajungă în situația de sărăcie extremă.
Comisia Europeană menționează sistemele de venituri minime, care sunt definite ca fiind un venit minim garantat subordonat controlului stării materiale. Mai mult, aceeași Comisie Europeană menționează că este vorba despre un venit garantat necontributiv și universal, destinat să acționeze ca ultimă plasă de siguranță pentru protecția socială, pentru a evita ca cetățenii sau gospodăriile lor să ajungă la un nivel de sărăcie extremă sau sub un standard decent de viață.
De altfel, art. 1 alin. (3) din Legea nr. 416/2001 menționează că instituirea venitului minim garantat se întemeiază pe principiul solidarității sociale în cadrul unei politici naționale de asistență socială.
Având în vedere că venitul minim garantat este acordat, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii, acelor persoane care fac parte din categorii aflate în segmentul de excluziune socială și care fac muncă în folosul comunității, tocmai pentru a evita căderea lor în sărăcie extremă, și că normele europene definesc această formă de ajutor social ca fiind una necontributivă și universală, consider că reținerea a până la o treime din indemnizații pentru plata poliței de asigurare este complet abuzivă.
În aceste condiții, considerați că este normal ca doar asistații social să fie singura categorie din venitul căreia sunt reținute astfel de sume, restul populației având posibilitatea să aleagă dacă și ce formă de asigurare a locuinței vor plăti, evident, asumându-și consecințele impuse de lege?
Alexandru Pereș
#177411
Și eu vă mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Sorin Constantin Lazăr, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu. Aveți cuvântul, domnule senator.
Sorin Constantin Lazăr
#177619
Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,
Interpelarea de astăzi am adresat-o Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Constantin Traian Igaș, căruia – și pe această cale – îi spun „La mulți ani!” pentru ziua de sâmbătă.
Obiectul interpelării: Măsuri de reținere și arestare preventivă – este o revenire la intervenția din 18 aprilie 2011. Domnule ministru,
Prin răspunsul primit la intervenția mea din 18 aprilie 2011, consider că se încearcă o tergiversare și o exonerare de răspundere din partea ministerului în ceea ce privește arestul preventiv și implicațiile sale în actul de justiție.
Consider nedemn răspunsul dat de Ministerul Administrației și Internelor, pe care dumneavoastră îl conduceți, în sensul explicării neputinței de a ajunge la un acord cu Ministerul Justiției în ceea ce privește elaborarea ordinului comun, așa cum a fost stipulat în art. 81 alin. (5) al Legii nr. 275/2006.
Din acel an, de când legea a fost adoptată, și anume 2006, cele două ministere nu se pot pune de acord sau nu le interesează obligația legală, stipulată în text foarte clar și fără echivoc.
Ultimul raport pe justiție făcut de Uniunea Europeană prevedea expres reglementarea acestui domeniu foarte important, care privește arestul preventiv și pentru care România a fost condamnată în mai multe dosare la CEDO.
Nu pot să înțeleg de ce, după șase ani de la votarea unei legi de către Parlamentul României, ministere importante ale țării nu elaborează și nu adoptă un regulament care să stabilească, o dată pentru totdeauna, condițiile în care cetățenii țării care au săvârșit fapte penale vor fi reținuți preventiv până la judecarea și pronunțarea unei sentințe penale.
Pasarea responsabilității de la un minister la altul mi se pare o atitudine neprofesionistă care ridică semne de întrebare cu privire la măsurile pe care trebuia România să le îndeplinească pentru a nu mai primi rapoarte nefavorabile pe justiție.
În condițiile în care se pregătește un nou raport pe justiție și afaceri interne, pentru anul 2011, se pune întrebarea:
Cum veți răspunde dacă veți fi întrebați ce măsuri s-au luat pentru reglementarea arestului preventiv și funcționarea centrelor de reținere?
Alexandru Pereș
#180300
Vă mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul ultimul vorbitor de astăzi, secțiunea interpelări, domnul senator Florin Constantinescu.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Florin Constantinescu
#180501
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.
Obiectul interpelării: Bani europeni pentru sprijinirea șomerilor.
Stimate domnule prim-ministru,
Sunt unul dintre cei care au avertizat în legătură cu faptul că România riscă, în anul 2012, ca Uniunea Europeană să ne taie din banii alocați pentru diverse proiecte și programe.
Pericolul vine din politizarea alocării fondurilor Uniunii Europene, corupție, modul de aplicare a Legii achizițiilor publice. Toate acestea compromit procesul de absorbție. Neutilizarea fondurilor alocate României poate conduce la redistribuirea lor către alte țări membre.
România este una dintre țările europene cu cel mai mic grad de atragere a finanțărilor comunitare.
Un exemplu în acest sens îl constituie Fondul European de Ajustare la Globalizare – FEAG, unde țara noastră nu a accesat în trei ani niciun euro. Programul este utilizat de statele membre ale Uniunii Europene pentru sprijinirea angajaților care rămân fără slujbe din cauza globalizării sau ca urmare a crizei economice.
Banii trebuie folosiți strict pentru înființarea de locuri de muncă noi și reintegrarea în activitate a persoanelor disponibilizate.
Recent, ministrul finanțelor publice ne-a anunțat că ieșim din recesiune. Conform demnitarului, a ieși din recesiune înseamnă foarte multe lucruri, cum ar fi: mai multe locuri de muncă, o încredere a investitorilor, o încredere a băncilor. Mă refer acum doar la aspectul privind crearea mai multor locuri de muncă.
Așa cum se arată în presa de astăzi, de la începutul crizei economice, România nu a fost capabilă să depună nici măcar un proiect pentru accesarea banilor din fondul mai sus menționat.
Conform reprezentanților Agenției Naționale a Oficiului Forțelor de Muncă, condițiile impuse de Uniunea Europeană sunt mult prea dure și este greu să ne încadrăm în ele.
Consider de un real interes să ne precizați de ce nu s-a realizat nicio aplicație pentru atragerea unor fonduri atât de necesare pentru România.
Alexandru Pereș
#182873
Și noi vă mulțumim, cu respect, domnule senator. Stimați colegi,
Au depus interpelări în scris la secretariatul ședinței: domnul senator Adrian Țuțuianu, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Vasile Cosmin Nicula, domnul senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al PSD; domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, a depus două interpelări.
Am încheiat și secțiunea de interpelări.
Aș dori să vă informez că răspunsurile orale la întrebări vor fi transmise în scris, după cum urmează: domnului senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL, din partea Ministerului Finanțelor Publice; domnului senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD, din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; domnului senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a solicitat o amânare a răspunsului la întrebarea adresată în urmă cu două săptămâni de domnul senator Emilian Valentin Frâncu.
De asemenea, la interpelări, răspuns în scris din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților pentru
domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL; Ministerul Mediului și Pădurilor, răspuns în scris pentru domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD; Ministerul Mediului și Pădurilor, răspuns în scris pentru domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul parlamentar al PSD.
Ministerul Justiției solicită amânarea răspunsului la interpelarea adresată de domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.
Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri solicită amânarea răspunsului la interpelarea adresată de domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă mulțumesc pentru răbdare și vă doresc o seară plăcută!
Declar încheiată ședința noastră de astăzi.
## _Ședința s-a încheiat la ora 18.50._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului: – doamna senator Lia Olguța Vasilescu trece la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în locul domnului senator Avram Crăciun

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Dumitru Oprea, Doina Silistru, Emilian Valentin Frâncu, Sorin Constantin Lazăr, Gheorghe David, Gheorghe Pop, Florin Constantinescu, Elena Mitrea, Vasile Nedelcu, Gheorghe Marcu, Viorel Arcaș

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple cu titlul „Politica externă este a României, nu a PDL”, inițiată de senatori ai Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL