Stenogramă plen

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 10 iunie 2015.

Stimați colegi,

Începem sesiunea de declarații politice.

Conform programului aprobat, în această ședință timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator independent Ioan Ghișe.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință și vicepreședinte al Senatului!

Mulțumesc pentru cuvântul acordat. Stimați colegi,

Stimate colege,

Titlul declarației mele politice este „Continua guvernare de uniune națională – o soluție mai bună pentru România”.

Se demonstrează în aceste zile o dată în plus că, imediat ce un personaj politic ajunge ales în funcția de Președinte al României, își dorește guvernul său, ca să-i fie confortabil.

Facem distincție, potrivit Constituției, între Parlament, organul reprezentativ suprem al poporului suveran, și Președintele României, care este reprezentantul statului.

Chestiunea de fond care frământă societatea românească de 25 de ani este aceea a ineficacității politicilor publice. În domeniul managementului se spune că, atunci când vrei să schimbi rezultatele, este bine și important să schimbi cauzele. Una dintre slăbiciunile politice românești este lupta disperată pentru putere, lipsa de viziune, lipsa de performanță. În managementul corporatist se pleacă de la paradigma potrivit căreia acționarii societății comerciale, împreună, cu toții, acționează pentru performanță, pentru îndeplinirea obiectivelor organizaționale. Constituția României vorbește despre Guvernul României, nu vorbește despre guvernul majorității, care încontinuu se luptă cu opoziția, într-un asalt disperat și perpetuu.

Și acum vin să spun că gândirea maniheistă, potrivit căreia sunt buni doar ai noștri și totdeauna răi adversarii politici, este defectuoasă și depășită istoric. Avem exemplu Confederația Elvețiană ca model de bună guvernare.

Propunem, în documente programatice de partid – și am propus și în amendamente la revizuirea Constituției –, pentru România, continua guvernare de uniune națională. De ce? Pentru că Guvernul este al României, Parlamentul este al României. Parlamentul reprezintă, în integralitatea lui, poporul. Așadar, pare logic ca la guvernare să se găsească reprezentanți ai poporului din toate segmentele politice reprezentative. Dacă am avea o continuă guvernare de uniune națională, diferențele dintre partide ar fi urmărite pe ceea ce înseamnă calitate, atât a personalităților propuse în funcțiile de demnitate publică pentru a fi numite, cât și în ceea ce privește politicile publice.

Este cazul să schimbăm centrul de greutate de la lupta partizană la lupta cu problemele României și una dintre problemele cele mai mari, pe care am expus-o și cu altă ocazie, este problema salariilor și pensiilor. Dacă se menține actualul ritm de creștere a lor, ar trebui 35 de ani pentru România să alinieze salariile și pensiile la mediile europene de astăzi. Așadar, ne putem da lesne seama că, în 35 de ani de acum încolo, și țările europene dezvoltate vor evolua și vom rămâne tot în urma lor. Cu alte cuvinte, se impun acțiuni rapide pentru creșterea accelerată a salariilor și pensiilor și, așa cum vom prezenta în curând, există resurse care, enunțate acum la acest microfon, par greu de imaginat.

Se pot mobiliza resurse de nivelul a 40 de miliarde de euro într-o perioadă de doi-trei ani de zile, adică încă un buget al României, cu care s-ar putea asigura resursele necesare pentru creșterea salariilor și pensiilor. O continuă guvernare de uniune națională ne-ar oferi pacea politică necesară pe care să dezvoltăm politici publice durabile și performante. Partidele politice parlamentare s-ar găsi în situația în care ar trebui, vor, nu vor, să se perfecționeze ca organizații politice și să promoveze persoane competente pentru posturile de demnitate publică.

Detalii privind continua guvernare de uniune națională se găsesc în literatura politică de specialitate – și avem modele în alte țări, cu vârf de excepție Confederația Elvețiană –, care ne arată că o continuă guvernare de uniune națională creează o bază politică minimală pentru unitate națională.

Sper ca acest apel al meu să trezească reflecții la nivelul responsabililor politici și, atunci când se vor finaliza lucrările raportului privind revizuirea Constituției, să se regăsească și acest amendament, ca propunere admisă, și anume ca în România, cel puțin pe o perioadă de timp consistentă, 10-15 ani, să practicăm o continuă guvernare de uniune națională.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul senator Nelu Tătaru, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Vidul legislativ în materia reproducerii umane asistate medical”.

În 2011, Ministerul Sănătății a inițiat subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer, care funcționa doar trei semestre: iulie 2011 – decembrie 2012.

În anul 2013, din motive financiare, pacienții nu au putut depune dosare, deși programul, teoretic, a existat, figurând în lista de programe naționale de sănătate.

La începutul acestui an, ministrul sănătății anunța că subprogramul de fertilizare in vitro va fi reluat în aprilie. Nici în 2011, nici în 2012 și nici acum, în 2015, nu avem un cadru legal în care să se reglementeze toate chestiunile medicale și legale ce decurg din reproducerea umană asistată.

La nivel comunitar există, încă din 2004–2006, o serie de directive cu privire la standardele de siguranță, cerințele

tehnice și gestionarea reacțiilor și incidentelor adverse grave, referitoare la donarea, procurarea, testarea, procesarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și celulelor umane.

Odată acceptate tehnicile de reproducere umană asistată și, mai mult, prin promovarea unui subprogram național pentru fertilizare in vitro, automat România trebuia să accepte și să-și asume toate consecințele medicale, juridice, etice, morale și să reglementeze aceste proceduri. Acest lucru nu s-a întâmplat, așa cum era normal, înainte de startul subprogramului, în 2011, și nici măcar acum, când acesta a fost reluat.

Cu toate că în timp au apărut multe situații medicale cu implicații etice, ca, de exemplu, stabilirea filiației, care a făcut evident vidul legislativ, acestea nu au fost soluționate pe cale judecătorească, reglementarea legală întârziind să apară. Or, doar prin lege se poate dispune cu privire la problema filiației, o chestiune de ordine publică, întrucât vizează starea civilă, statutul persoanei, iar nu pe cale jurisprudențială.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde câteva prevederi generale care ar putea fi aplicate și reproducerii umane asistate, dar, având în vedere complexitatea situațiilor care pot decurge din această procedură, subliniez necesitatea unei reglementări speciale. A existat totuși un proiect al legii privind sănătatea reproducerii, inițiat în 2004, respins în final și afectat, totodată, de neconstituționalitate.

Domnul senator Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii”.

Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii, sărbătorită anual pe 4 iunie, este data când tragem un semnal de alarmă asupra violenței, care poate avea consecințe pe termen scurt sau pe termen lung asupra sănătății, dezvoltării și bunăstării copilului.

Pe termen lung, consecințele se răsfrâng și asupra vieții de adult, fiind reflectate de dificultatea de a rezolva sau menține relații intime cu sexul opus sau chiar relații sociale în general, de a-și găsi un loc de muncă stabil, de a avea atitudinile și abilitățile necesare unui părinte suficient de bun și altele.

Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2014, populația totală a României este de aproximativ 19.947.311 locuitori. Dintre aceștia, sunt copii sub 18 ani un număr de 3.742.418, iar copii în sistemul de protecție specială a copilului sunt 60.078, din care 22.189 de copii în servicii de tip rezidențial și 37.889 de copii în serviciul de tip familial.

Conform datelor de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, la sfârșitul anului trecut au fost înregistrate următoarele:

- abuz fizic, 1.049 de cazuri;

- abuz emoțional, 1.680 de cazuri;

- abuz sexual, 562 de cazuri;

- neglijare, 8.817 cazuri;

- exploatare prin muncă, 236 de cazuri;

- exploatare sexuală, 28 de cazuri;

- exploatare pentru comitere de infracțiuni, 170 de cazuri. În total deci 12.542 de cazuri.

Am prezentat această situație pentru a vă da seama și a conștientiza că situația copiilor victime ale agresiunii este una gravă. În realitate, valorile indicatorilor prezentați sunt mult mai mari decât cele din datele statistice.

Toate formele de abuz întâlnite, atât acasă, cât și la școală, pe stradă sau în mass-media sau în mediile on-line, nu sunt sesizate autorităților. Dar știm cu toții că ele există și sunt într-un număr destul de mare.

În România, Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului dedică un întreg capitol protecției copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării și a oricărei forme de violență. Astfel, prin art. 89, „copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, precum și a oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituții de învățământ, instituții medicale, de protecție, medii de cercetare a infracțiunilor și de reabilitare/detenție, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc.”

Domnul senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Declarația mea politică de astăzi are ca temă abandonul școlar.

## Stimați colegi,

România are una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din Europa, cu aproape 20% din elevi care renunță la școală înainte de finalizarea învățământului obligatoriu de zece clase. Cele mai mari riscuri de abandon, dar și de repetenție, le au copiii de la sate, riscuri care sunt cu 40% mai mari decât în cazul tinerilor de la oraș.

România și-a asumat o țintă de reducere a fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educație la 11,3% până în anul 2020. Având în vedere acest obiectiv, măsurile în această arie trebuie să se intensifice și să dezvolte intervenții susținute la toate nivelurile de învățământ.

Susținerea unor politici educaționale coerente și a unor programe pentru prevenirea abandonului școlar, dublată de măsuri de susținere de continuare a studiilor după clasa a VIII-a, în cazul copiilor cu oportunități reduse, poate conduce în mod direct la diminuarea fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educație. Toate aceste măsuri trebuie să vizeze și creșterea calității actului educațional. De asemenea, sistemul nostru de educație trebuie să clarifice cât mai repede rolul și statutul învățământului profesional și tehnic și să promoveze mecanisme și instrumente mai clare de adaptare a rețelei și ofertei școlare la realitățile pieței muncii.

Trebuie să recunoaștem, la modul cel mai cinstit, că, la ora actuală, există o prăpastie foarte mare între ceea ce oferă școala și ceea ce solicită piața muncii. Elevii nu mai învață o meserie, învață în schimb integrale, fizică cuantică sau teorie literară, pe un curriculum depășit, astfel că nu e de mirare că, după terminarea școlii, ei devin șomeri. Sistemul educațional românesc nu reușește să le ofere absolvenților șansa de a ocupa un loc de muncă bine plătit și, atunci, drumul străinătății pare singura soluție pentru foarte mulți dintre tinerii valoroși ai României.

Din punctul meu de vedere, problema abandonului școlar este într-o corelare strânsă cu piața muncii. Prevenirea abandonului școlar și dezvoltarea competențelor esențiale ale adolescenților pentru dezvoltarea carierei trebuie să constituie, așadar, priorități ale viitoarelor politici educaționale din țara noastră. Forța de muncă bine calificată și mai productivă este un element critic pentru a susține creșterea economică în viitor. Fără elevi și absolvenți de calitate, nu vom putea avea o piață a muncii de calitate și nici o economie locală sau națională suficient de competitivă, atractivă și cu productivitate mare. Implicit, nici nivelul de trai și nici veniturile românilor nu vor putea crește așa cum ne dorim cu toții.

Doamna senator Rozalia Biró, Grupul parlamentar al UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „4 iunie, Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii se celebrează la 4 iunie, ca urmare a hotărârii Adunării Generale a ONU din 19 august 1982, în memoria copiilor omorâți în timpul invaziei israeliene în Liban, din 1982.

Deși au trecut peste 30 de ani de la declararea acestei zile, abuzul, agresiunile și neglijarea copiilor continuă să fie două subiecte sensibile ale agendei publice.

În Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului există un întreg capitol, capitolul VI, care vizează protecția copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării și a oricărei forme de violență.

Abuzul este definit în cadrul art. 89 alin. (1) și poate îmbrăca forme diferite, fiind clasificat ca abuz fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic.

Toate formele de violență asupra copilului pot fi comise de către părinți, persoane cunoscute de copil sau străine acestuia, precum și de alți copii decât copilul victimă, și se pot întâlni atât în familie, cât și în instituții, precum și în afara acestora, de exemplu, la locul de muncă. De cele mai multe ori știm că o formă de abuz nu este singulară. Abuzul fizic este însoțit de abuz emoțional, abuzul sexual presupune, de regulă, abuzul fizic și emoțional.

Conform datelor afișate pe site-ul Ministerului Muncii, numai în anul 2014 au fost înregistrate 12.542 de cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor, astfel:

- abuz fizic, 1.049 de cazuri;

- abuz emoțional, 1.680 de cazuri;

- abuz sexual, 562 de cazuri;

- neglijare, 8.817 cazuri;

- exploatare prin muncă, 236 de cazuri;

- exploatare sexuală, 28 de cazuri;

– exploatare pentru comitere de infracțiuni, 170 de cazuri.

Majoritatea covârșitoare a acestor cazuri s-au petrecut în cadrul familiei copilului, dar au fost cazuri și în unitățile de învățământ, și în centrele de servicii rezidențiale.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – doamna senator Gabriela Firea, doamna senator Doina Silistru și domnii senatori Gheorghe Saghian, Mihai Fifor, Marius Isăilă, Constantin Popa și Nicolae Moga, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– domnii senatori Marius Pașcan, Alin Tișe, Dumitru Oprea, Traian Igaș, Gavrilă Ghilea, Gigi Chiru, Dan Marian și Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– domnii senatori Vasile Nistor și Eugen Durbacă, din partea Grupului parlamentar liberal-conservator.

Declarația politică se intitulează „Legea trebuie să se aplice tuturor, inclusiv președintelui și liberalilor!”.

Potrivit Constituției României, nu poate fi începută urmărirea penală asupra unui membru al Guvernului pentru fapte care au legătură cu mandatul respectiv fără încuviințarea Senatului sau a Camerei Deputaților, în cazul în care acesta este și parlamentar. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt cât se poate de clare și, așa cum se arată și în comunicatul Ambasadei SUA, legea trebuie să se aplice tuturor.

Acuzațiile aduse premierului Victor Ponta sunt poate cea mai elocventă dovadă a necesității existenței unui astfel de filtru în calea eventualelor abuzuri din partea unei alte puteri a statului. Votul de azi din Camera Deputaților, de respingere a solicitării DNA, reprezintă un semnal clar că un guvern nu poate fi răsturnat prin alte metode decât cele democratice, respectiv prin votul Parlamentului, în cazul unei moțiuni de cenzură, sau prin vot popular, la alegeri.

Este regretabil modul în care Partidul Național Liberal încearcă să preia guvernarea, printr-un concurs de împrejurări pe care nu puțini comentatori l-au catalogat drept o tentativă de lovitură de stat. Pe deplin conștienți că nu au argumente politice pentru a înlătura acest Guvern legitim, ceea ce se va vedea și vineri la votul asupra moțiunii de cenzură, liderii PNL sunt dispuși să arunce țara într-o criză politică majoră, iar cel care ar trebui să se situeze deasupra tuturor acestor jocuri politicianiste, Președintele țării, este complice la acest scenariu din ce în ce mai transparent.

Acuzația de iresponsabilitate și de obstrucționare a justiției lansată de președintele Iohannis la adresa parlamentarilor actualei majorități este o dovadă de profundă neînțelegere a mecanismelor democratice și de ignorare a prevederilor Constituției. Legea se aplică nu doar miniștrilor PSD sau lui Victor Ponta, ci și președintelui și liberalilor, iar prin această declarație Klaus Iohannis a demonstrat că este doar președintele liberalilor, ceea ce contravine flagrant angajamentelor pe care și le-a luat și jurământului pe care l-a depus în fața tuturor românilor.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Mic inventar al obsesiilor liberale”.

Stimați colegi,

Ați văzut, cu siguranță, măcar o dată într-un film, următoarea scenă: strâns de gât de către adversar, eroul întinde mâna după obiectul care îi poate salva viața; câțiva milimetri îl despart de acesta, iar regizorul, în funcție de pricepere, face din acești câțiva milimetri kilometri întregi de suspans. Într-un final, când tensiunea a atins limita suportabilului, iar spectatorul din sală a uitat deja, de minute bune, să respire, eroul reușește să rezolve criza. Totul e bine când se termină cu bine.

În filmul nostru cel de toate zilele, iată, PSD, prin președintele partidului, prim-ministrul Victor Ponta, se află, după trei ani de guvernare, în exact aceeași situație. Doar câțiva milimetri (de bun-simț, în principal, și de corectitudine, nu doar politică) ne despart de continuarea exercițiului guvernării, o guvernare care, se știe, și nu mai insist asupra subiectului, a produs efecte pozitive semnificative în economie și în societate.

Ca un făcut însă, pe o temă inventată din nimic, a cărei susținere lasă de dorit la simpla inventariere a „argumentelor”, și actualul președinte Klaus Iohannis, și fostul președinte Traian Băsescu, și marele PNL, prin cei un sfert de milion de lideri locali, regionali, centrali și galactici, îi cer premierului Ponta să demisioneze.

Între timp, premierul Victor Ponta – căruia, dacă e să găsesc un nume filmului în care joacă, acesta ar fi „Greu de demisionat” – a prezentat câteva probe care îi dovedesc nevinovăția. Ce-ar fi făcut cei care îi cer cu atâta insistență demisia dacă dovezile i-ar fi fost cerute înainte de a fi pus sub învinuire, împiedicând evoluția absurdă la care am asistat? Ce argumente ar fi inventat actualul sau fostul președinte, ce alt context dramatic și ultimativ ar fi inventat liberalii? Toate „argumentele” pro demisie pe care le-am auzit în aceste ultime zile arată cât de departe suntem totuși de ce înseamnă normalitate politică.

Fiind stăruitoare de felul meu, am mai descoperit câteva obsesii: seceta prelungită, situația din Ucraina, posibila răpire a lui Brad Pitt sau a Angelinei Jolie de către Statul Islamic etc. Nu în ultimul rând, vă reamintesc faptul că, sâmbătă seară, FC Barcelona a câștigat finala Ligii Campionilor. Pe un ton marțial, jumătatea liberală a marelui PNL a cerut imediat demisia premierului Victor Ponta, pe motiv că scorul a fost nedrept și nu a reflectat realitatea din teren. În plus, a fost

Declarația politică se intitulează „Ziua mediului”. Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

La nivel mondial, în fiecare an, în mai bine de 100 de țări ale lumii, pe data de 5 iunie se marchează Ziua mediului. Aceasta are ca scop promovarea acțiunilor globale de mediu și constituie un prilej pentru instituțiile guvernamentale, administrațiile locale, asociațiile de tineri, organizațiile nonguvernamentale, întreprinzători, inclusiv mass-media, de a se mobiliza prin manifestări comune, menite să atragă atenția asupra necesității protejării componentelor de mediu.

Pentru fiecare dintre noi ar trebui ca această zi să nu treacă neobservată și să avem un moment de reflecție cu privire la ceea ce am făcut și ceea ce putem realiza pentru un viitor sănătos și prosper.

Dezvoltarea durabilă a unui stat nu poate fi concepută fără un mediu înconjurător calitativ și acceptabil din punctul de vedere al calității vieții populației. Protecția aerului atmosferic este un domeniu important pentru toate sectoarele economiei naționale. Protecția mediului este întâlnită în Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene, având obiective generale pentru limitarea schimbărilor climatice, a costurilor și a efectelor negative pentru societate și mediu, asigurarea unui sistem de transport care să poată satisface nevoile economice.

Măsurile adoptate de Guvernul României în domeniul protecției mediului sunt menite pentru a satisface nevoile economice și sociale ale societății, pentru îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor naturale. Subiecte precum schimbările climatice – COP 21 (Paris), eficiența energetică și schimbările climatice, managementul deșeurilor, protecția și conservarea resurselor naturale, educația ecologică sunt cuprinse aproape zilnic în activitatea factorilor de decizie la nivel național și internațional, a administrațiilor locale, a mediului de afaceri și societății civile, asupra necesității consolidării eforturilor în vederea întreprinderii acțiunilor comune privind asigurarea protecției mediului înconjurător, utilizarea rațională a resurselor naturale, îmbunătățirea calității mediului, diminuarea fenomenului schimbărilor climatice, cu scopul de a asigura generațiilor următoare un viitor prosper și sigur din punctul de vedere al durabilității mediului.

Declarația politică este intitulată „Strategia energetică a României”.

Stimați colegi,

România nu are încă o strategie energetică. Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri a promis că vom avea documentul în acest an. La o ședință a Comisiei pentru transporturi și energie, desfășurată în luna martie, domnul ministru a declarat că viitoarea strategie din domeniul energiei va fi centrată pe conceptul de securitate energetică și ar putea fi finalizată în septembrie sau octombrie. La o conferință, ministrul a spus că „nici la nivelul Uniunii Europene încă nu este clară direcția comună în acest domeniu”. Încă de anul trecut a fost prezentată o parte din viitoarea strategie energetică. Este bine că avem un început. Dar degeaba începem, dacă nu terminăm!

Ne aflăm la începutul lunii iunie și nu se pot observa evoluții pozitive în ceea ce privește realizarea acestei strategii. Suntem parte a Uniunii Europene, implicit vom fi parte a uniunii energetice. Cât de bine vor fi reprezentate interesele noastre în uniunea energetică?

Trebuie să avem o voce puternică, pentru că nu multe țări au resursele și tehnologia noastră. România a avut și poate avea autonomie pe termen lung. Trebuie să evidențiem: independența energetică a României, necesitatea dezvoltării unei piețe interne a energiei eficiente, care să asigure creștere economică, locuri de muncă și să atragă investiții. Trebuie să punem accent pe valorificarea resurselor energetice autohtone – potențialul din Marea Neagră, de exemplu –, pe necesitatea finanțărilor comunitare pentru proiecte locale, importanța obținerii sprijinului politic și financiar pentru proiecte energetice care vizează regiuni vulnerabile ale Europei, pentru centrul și sud-estul Europei. În aceste condiții, statele membre trebuie încurajate în a-și alege mixul energetic. România trebuie să se refere inclusiv la menținerea posibilității de utilizare a energiei nucleare, având în vedere rolul acesteia pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de consolidare a securității energetice.

În altă ordine de idei, se pune întrebarea: ce facem cu oamenii care lucrează în domeniul energetic?

Declarația politică este intitulată „Decizie importantă pentru pensionari!”.

În declarația de astăzi voi vorbi despre o măsură prin care s-a făcut dreptate la zeci de mii de români. Camera Deputaților a adoptat în urmă cu o săptămână, la inițiativa și cu sprijinul Grupului parlamentar al PSD, din cadrul căruia face parte și UNPR, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Proiectul legislativ reprezintă un act de reparație socială față de o însemnată parte a vârstnicilor din țara noastră.

Modificarea legii privind pensionarii care au lucrat în grupa I de muncă este un pas important pe care l-au făcut Parlamentul și Executivul pentru a repara o situație ce nu era normală pentru românii care au muncit în condiții grele.

Proiectul adoptat prevede reducerea vârstei standard de pensionare și pentru persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă pe o perioadă mai mică de șase ani. De asemenea, se reglementează ca perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001 în grupa I de muncă, în condiții speciale și în alte condiții de muncă, mai mici de doi ani, să constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.

Noua lege vine ca un gest de omenie și respect față de vârstnicii României, care și-au făcut datoria față de societate muncind o viață întreagă. Mă bucur că și cei din opoziție au votat în favoarea acestei legi și că nu s-a încercat blocarea unei măsuri benefice.

Un stat responsabil și civilizat își cinstește cetățenii pentru anii de muncă. Proiectul aduce dreptate pentru una dintre categoriile cele mai defavorizate de pensionari. Prin această măsură, am făcut un prim pas pentru îndreptarea acestor lucruri și persoanele care au lucrat în grupa I de muncă vor putea să se bucure de drepturile lor.

Într-un moment în care economia României și-a revenit, avem datoria să propunem măsuri de dreptate socială, prin care să încercăm să îi sprijinim pe cei nedreptățiți și aflați în dificultate. Dincolo de prognoze și de date statistice, ceea ce contează cu adevărat sunt implicațiile directe pentru viața de zi cu zi a oamenilor.

Declarația politică se intitulează „România are nevoie de continuarea bunei guvernări, nu de o criză politică”.

## Stimați colegi,

O țară nu poate progresa prin violențe, prin obsesii, nici prin crize politice invocate, inventate sau provocate. România a trecut prin astfel de momente și nu a dus-o bine, ba, din contră, a regresat. Ca în orice societate civilizată, europeană, echilibrul politic, social și economic, precum și cel al puterilor sunt cele care asigură dezvoltare și siguranță pentru cetățenii săi. Haosul, indiferent în ce manieră se manifestă, nu este în interesul țării și nici al cetățenilor săi. Interesul general este o regulă, și nu o excepție, un scop în sine, nu doar o lozincă.

În noiembrie anul trecut am crezut că s-au încheiat 10 ani de ură și că putem intra în normalitate. Ei bine, se pare că nu este chiar așa. Dorința de a pune capăt cu orice preț și prin orice mijloace unei guvernări performante pare a deveni un scop în sine, o formă periculoasă de abuz politic, instituțional și moral. Această atitudine nu face parte dintr-o stare de normalitate și nici dintr-o societate echilibrată.

România are în acest moment una dintre cele mai bune guvernări postdecembriste. Tabloul general arată o creștere economică robustă, un nivel al inflației foarte scăzut, un nivel bun al șomajului, prețuri care au scăzut la alimente, evaziune fiscală diminuată, încasări crescute la bugetul de stat. Oare nu de asta are nevoie România? Oare nu despre asta e vorba atunci când un partid politic guvernează?

Guvernarea Ponta a îndreptat o serie de nedreptăți făcute românilor de către guvernele lui Traian Băsescu, a redat românilor speranța că se poate construi și aici o viață mai bună, că și România poate intra în normalitate și că viitorul copiilor nu mai este atât de incert. Au fost făcute multe lucruri bune pentru pensionari, pentru copii, pentru mediul de afaceri, pentru salariați, pentru categorii de oameni care au fost neglijate și chiar disprețuite în ultimele două guvernări.

În ceea ce privește sprijinul PSD pentru lupta împotriva corupției, lucrurile ar trebui să fie cât se poate de clare, fără să cădem pradă exagerărilor și obsesiilor opoziției. Am demonstrat susținerea atunci când au fost adoptate criteriile de integritate ale partidului, atunci când lupta împotriva evaziunii s-a intensificat la un nivel fără precedent. Rezoluția adoptată de conducerea PSD arată destul de clar când anume un politician care ocupă o funcție publică trebuie să-și dea demisia. Însă trebuie să fim extrem de conștienți că lupta

Declarația politică este intitulată „Numai un iresponsabil folosește România ca scut al penalelor sale interese”.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Am crezut naiv că vremea liderilor comunistoizi, care dădeau socoteală numai „în fața Marii Adunări Naționale”, a apus odată cu dictatorul Nicolae Ceaușescu și regimul său de tristă și sinistră amintire. Iată însă că, în postura de vajnic urmaș de-al lui „nea Nicu”, premierul Victor Ponta, pus acum sub acuzare penală de către DNA, transmite public același lucru, anume că doar Parlamentul poate decide demiterea sa. Ba mai mult, că nicidecum nu va demisiona, considerându-se victima unei lucrături politice.

Acest mincinos patologic, amoral, tupeist și perfid declara, în decembrie 2014, că va demisiona dacă DNA va începe urmărirea sa penală. La momentul respectiv, se referea la cazul privind votul din diaspora. Ulterior, în luna martie 2015, șeful Guvernului a reluat subiectul, susținând la o televiziune că își va înainta demisia în cazul în care va fi urmărit penal. Declarația era făcută în contextul în care cumnatul său era arestat și anchetat penal.

Câtă vreme în funcția de Președinte al României s-a aflat Traian Băsescu, liderii PSD și Victor Ponta susțineau că șeful statului, prin abuz de putere, instrumentează politic cauzele penale împotriva celor din coaliția de guvernământ. Astăzi, deși reprezentanții puterii continuă să fie puși sub acuzare pentru grave fapte penale din registrul corupției, puterea politică face scut în jurul celor cercetați, iar pesediștii susțin că sunt „lucrați” politic. Cu un tupeu grotesc, Victor Ponta afirmă cinic că, prin punerea sa sub acuzație, se urmărește „o lovitură de stat”, instrumentată de procurori.

După trei ani de mandat care au trecut de când Victor Ponta promitea României „cel mai cinstit guvern”, constatăm că 13 miniștri au avut sau au probleme penale. Ultimii pe listă, Dan Șova, fost ministru al transporturilor, și Darius Vâlcov, fost ministru al finanțelor, îngroașă rândurile celui mai penal guvern din istoria României.

Presa internațională vuiește, reflectând corupția la nivel înalt și situația șefului Guvernului României, care este cercetat pentru falsuri, spălare de bani și complicitate la evaziune fiscală. În acest timp, leul se depreciază, economia resimte șocul, iar imaginea țării are serios de suferit. Ne aflăm într-o criză politică fără precedent. Cu un premier asupra căruia DNA a formulat acuzații grave, dar care se cramponează periculos de putere, România are în acest moment probleme uriașe de credibilitate. Ca persoană privată, prim-ministrul are tot dreptul să-și reclame nevinovăția, să se apere, să arate dovezi, să se considere sau nu o victimă, să se lupte, în stilu-i demagogic, cu ce sistem poftește. E obligatoriu însă să o facă de pe margine, ca un cetățean onest, așa cum în mod ipocrit se pretinde. Este însă indecent și periculos să amestece afacerile sale personale, considerate oneroase de procurori, cu imaginea României. Numai un iresponsabil își poate permite să folosească România pe post de scut în apărarea penalelor sale interese.

Declarația politică se intitulează „Istoria neînvățată poate naște monștri politici”.

## Distinși colegi,

Săptămâna aceasta se împlinesc 25 de ani de la mineriada din 13–15 iunie 1990, evenimente deosebit de violente și chiar sângeroase care scăldau zorii recentei democrații românești și urmarea unor manipulări și instigări de tipul „moarte intelectualilor!”.

România ar fi trebuit să învețe atunci că, într-o democrație, nu poți impune poporului și „pieței”, agorei moderne, o voință politică și o direcție politică cu forța și prin mijloace securisto-comuniste, nu poți înlătura adversarii politici eliminându-i din viața publică.

„Piața”, românii cereau democrație reală, libertate, respect, stat de drept și legi, nu poliție politică, nu Securitate, nu o singură voință politică, nu teamă! O Românie fără abuzurile și derapajele partidului unic care se prefigura a se reinstala.

Din nefericire, în marea sa parte, clasa politică nu a învățat această lecție. S-a văzut și în noiembrie 2014, se vede și zilele acestea.

Avem obligația să învățăm și avem responsabilitatea să nu mai repetăm astfel de evenimente, astfel de decizii politice!

Avem obligația să le oferim o clasă politică responsabilă, o guvernare responsabilă, o legiferare responsabilă, o conduită demnă!

Puternicii zilei trebuie să renunțe la mijloacele securiste și să permită sistemului să devină un real stat de drept.

România trebuie să aleagă clar și irevocabil o direcție democratică, o direcție corectă.

Declarația politică este intitulată „Domnule Ponta, statul de drept nu se apără nerespectând justiția!”.

Domnule președinte al Senatului,

## Doamnelor și domnilor colegi,

## Stimați invitați,

Refuzul domnului Ponta de a demisiona împinge din nou România, ca pe vremea lui Iliescu, la tristul statut de „democrație originală”. Cel care este responsabil de

aplicarea legii o sfidează acum din înaltul funcției sale, invocând, pentru a-și păstra scaunul, tocmai sănătatea statului de drept.

Nu vom intra în detalii juridice, ci ne vom opri asupra unor lucruri prezentate mai puțin opiniei publice. Ne referim la minciunile strecurate de PSD în scrisoarea către ambasadele străine. În primul rând, vorbim despre faptul că Ponta ar înregistra înalte cote de susținere populară, grație așa-ziselor succese economice ale Guvernului. Dincolo de faptul că nu are nicio relevanță, nu există niciun suport real în această afirmație. Oare s-a dorit să fie mințite doar ambasadele sau, mai grav, PSD chiar crede că este iubit de lume?

A doua minciună este legată de pretenția că actuala putere ar fi garantul justiției. Datorită unei finanțări semnificative pe care ar fi făcut-o în domeniu, sunt acum mai multe cazuri de urmăriri penale. Oare atât de ipocriți pot fi cei din PSD, încât să considere că justiția își face treaba doar pentru că primește un buget mai mare?

Se știe prea bine că rapoartele MCV sunt negative pentru actuala guvernare. Este foarte bine cunoscută poziția Statelor Unite față de corupție. Dar acest lucru nu afectează cu nimic modul de lucru al PSD, astfel că, săptămâna trecută, au fost trimise la Comisia juridică de la Camera Deputaților nu mai puțin de 20 de proiecte de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, protecția aleșilor față de lege fiind unica țintă a puterii.

În aceste condiții, considerăm că dorința de a rămâne la putere trebuie să fie asumată, în mod deschis, de Victor Ponta.

Domnule premier, trebuie să recunoașteți că nu vreți să plecați pentru că după dumneavoastră rămâne potopul. Însă, ca premier al României, nu trebuie să tratați partenerii europeni, americani, dar și românii drept niște naivi, care pot fi păcăliți la infinit, pentru că scrisoarea către ambasade nu face decât să confirme faptul că nu aveți niciun respect față de justiție. Așadar, veți rămâne împreună cu tovarășii pesediști ceea ce sunteți acum: niște farsori politici calificați. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Eșecul Rompetrol, marcă înregistrată PSD”.

## Stimați colegi,

România a fost prădată de guvernările PSD, prin subvenționarea Rompetrol din anul 2003, cu 706 milioane de dolari prin doar două semnături. Guvernul Năstase a acordat Rompetrol această sumă, Guvernul Ponta a șters datoria companiei.

În 2015, beneficiarul banilor românești, compania Rompetrol, își cere insolvența. De aceea, astăzi avem dovada clară a tipului de politică pe care o face PSD: bugetul României este pușculița partidului, acordă subvenții preferențial din banii românilor și apoi șterge datoriile. Așa s-a întâmplat și în cazul Rompetrol.

În anul 2003, Guvernul Năstase a subvenționat Rompetrol cu 706 milioane de dolari, care trebuiau recuperați până în 2010. Subvențiile provin, bineînțeles, din bugetul României. Termenul de recuperare este în stilul consacrat al PSD, acel PSD care dă pomenile și le lasă altora datoria să le recupereze. O altă caracteristică este demagogia de care acest partid politic se folosește pentru a veni să atace dificultățile cu care se confruntă cei care trebuie să repare afacerile și incompetența socialistă în guvernare.

Guvernul Năstase a creat fereastra legală prin care Rompetrol a primit o poziție mai avantajoasă decât statul care l-a creditat. Realitatea este că Guvernul Boc este primul care a avut curajul să înceapă negocierile pentru recuperarea banilor. În octombrie 2010, statul român, prin ANAF, dă în judecată Rompetrol, reclamând recuperarea integrală a celor 570,3 milioane de euro. În acel an, Ministerul de Interne a fost delegat să negocieze cu KazMunaiGaz, acționar majoritar al Rompetrol, recuperarea datoriilor companiei către statul român.

Sunt mulțumit de negocierile pe care Ministerul de Interne le-a avut. Negocierile s-au dus la sânge, iar rezultatul este mult, mult peste ce se obținuse până la acea dată, pentru că ministerul nu a avut de obținut suma minimă, ci ceea ce statului i se cuvenea. Aceasta este abordarea corectă, pe care nici Guvernul Victor Ponta nu și-a asumat-o și pentru care trebuie să dea socoteală.

În ianuarie 2014, Executivul Victor Ponta a șters, printr-o semnătură, jumătate de miliard de dolari din datoria Rompetrol. La peste un an distanță, Rompetrol își cere insolvența și astfel statul român nu mai poate recupera nimic. Guvernul Victor Ponta trebuie să dea socoteală și pentru acest lucru!

Declarația politică este intitulată „Siguranța rutieră pune pe butuci administratorii de drumuri”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Adoptată în primii ani după aderarea la Uniunea Europeană, Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră își asuma încă din preambul să contribuie la asigurarea gradului de siguranță a circulației pe drumurile publice, prevenirea pierderii de vieți și a vătămării integrității persoanelor, precum și evitarea producerii pagubelor materiale ca urmare a accidentelor de circulație.

Deși actul normativ instituia o practică europeană pe care România trebuia să o implementeze în propria legislație, aplicarea acestuia a fost prorogată succesiv, legea intrând în vigoare, subit, abia la începutul acestui an, luându-i prin surprindere pe toți administratorii drumurilor publice, fie aceștia autorități locale, județene sau companii naționale.

Acestora li se impunea realizarea unui raport de evaluare de impact asupra siguranței rutiere ca parte integrantă a studiului de prefezabilitate sau, după caz, a studiului de fezabilitate al unui proiect de infrastructură rutieră, care se construiește sau se modifică substanțial.

De asemenea, prin aceeași lege, orice proiect de infrastructură trebuia însoțit de un raport de audit de siguranță rutieră, care se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător pentru stadiile de proiectare, execuție, finalizare și exploatare.

Mai mult, pentru fiecare drum public al rețelei rutiere se instituia obligativitatea efectuării din doi în doi ani, alternativ în perioadele de iarnă și vară, a unei așa-numite inspecții de

siguranță rutieră, care se concretizează într-un raport de inspecție de siguranță rutieră și cuprinde verificarea periodică a gradului de deteriorare a elementelor care influențează siguranță rutieră, menținerea caracteristicilor inițiale privind semnalizarea și, după caz, analiza posibilelor efecte ale lucrărilor rutiere asupra siguranței traficului.

Și, cum o nenorocire nu vine niciodată singură, tarifele aprobate prin ordin de ministru practicate de Autoritatea Rutieră Română pentru efectuarea evaluării de impact, a auditului de siguranță rutieră și a inspecției de siguranță rutieră sunt încă exorbitante.

Declarația politică se intitulează „Reducerea risipei de mâncare”.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Europeană a declarat 2014 „Anul împotriva risipei de mâncare” și a cerut statelor membre să ia măsuri pentru combaterea fenomenului. Franța, Germania, Belgia, Olanda, Italia și Spania au inițiat campanii de informare a publicului.

Fiecare român aruncă, anual, aproape 100 de kilograme de mâncare. Românii aruncă 400 de grame de mâncare zilnic!

În topul țărilor europene care generează cele mai multe deșeuri alimentare, România se află pe locul 10 din 27 de state analizate de Eurostat. Risipa de alimente, una dintre marile probleme ale lumii moderne în țările dezvoltate, poate fi redusă cu până la 60% prin educație și tehnologie. Astfel, anul 2014 a fost desemnat de Uniunea Europeană drept an al luptei împotriva risipei de alimente, iar până în 2025 se dorește o reducere cu 50% a deșeurilor alimentare. România, una dintre cele mai sărace țări din Uniune, își permite luxul de a renunța anual la cinci milioane de tone de mâncare încă bună pentru consum. Consider că și România poate să se alinieze acestui nou trend european. Suntem prea săraci pentru a risipi, în special mâncarea. Marile supermagazine, cele care trăiesc foarte bine de pe urma românilor, incinerează tone de mâncare bună, în loc să o ofere celor care au cu adevărat nevoie de ea. Pe de altă parte, direcțiile generale de asistență și protecția copilului din întreaga țară se plâng din cauza lipsei fondurilor și așteaptă lună de lună rectificări bugetare pentru a avea banii necesari pentru hrana copiilor din centrele de plasament sau a asistaților sociali. Sunt părinți care, din cauza veniturilor mici, nu au cu ce să-și hrănească copiii și sunt bătrâni care așteaptă lună de lună pachetele cu alimente date de autorități sau de Uniunea Europeană pentru a avea ce mânca.

## Stimați colegi,

La cumpărături ne place să vedem coșurile pline, chiar dacă nu avem nevoie de tot ce punem în ele, iar acasă ne trezim cu produse expirate în frigider. Statisticile arată că 15 la sută din alimentele aruncate nici măcar nu au fost scoase din ambalaj.

Declarația politică este intitulată „Victor Viorel Ponta este un dezastru pentru imaginea externă a României”.

Prim-ministrul și președintele principalului partid de guvernare – PSD a dus România în pragul unei crize politice fără precedent. Este primul premier postdecembrist aflat în exercițiul funcției publice care este anchetat pentru fapte de corupție. În orice țară recunoscută a fi o democrație consolidată, o astfel de situație ar fi urmată de gestul unei demisii. Nimeni nu-i cere domnului Ponta să pună punct carierei sale politice, ci să efectueze un gest igienic, conform demnității pe care o exercită, până la clarificarea acuzațiilor care i s-au adus de către procurorii DNA.

Rămânerea în funcția de prim-ministru a domnului Ponta reprezintă efectiv un dezastru pentru imaginea externă a țării noastre. Degeaba avem sportivi ca Nadia, Hagi, Halep, care fac cinste țării prin participarea la concursuri, degeaba avem olimpici medaliați cu aur la informatică, matematică, fizică, chimie și alte științe, degeaba atâția intelectuali și oameni de cultură ne reprezintă cu succes la târgurile de invenții și inovații și la târgurile de cărți! Tot ceea ce au făcut și fac acești români remarcabili pentru țara noastră este spulberat în prezent de rămânerea în funcția de șef al Guvernului României a unui om compromis moral, politic și, poate, chiar din punct de vedere legal.

Victor Ponta ar fi trebuit să intre într-o tristă istorie a prim-miniștrilor de după 1989 chiar după pierderea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Românii i-au spus că nu-l mai vor, însă Domnia Sa invocă mereu sprijinul Parlamentului pentru a rămâne cocoțat în fotoliul de premier. Premierul Ponta refuză să recunoască justiția din România. De prea multe ori a contestat public hotărârile instanțelor de judecată, poziționându-se de partea acuzaților sau chiar a infractorilor. Singura justiție pe care o mai recunoaște Victor Ponta este cea din Comitetul Executiv al PSD și cea dictată de majoritatea PSD în Parlament. Ponta se încuie cu militanții PSD în Palatul Victoriei și, la fel ca și Nicolae Ceaușescu, nu recunoaște decât „Marea Adunare” a majorității PSD.

Pe vremea când se afla în opoziție, liderul PSD Victor Ponta invoca adesea sprijinul cetățenilor ieșiți în stradă să protesteze. Acum, fiind la putere și ținându-se cu dinții de ea, domnul Ponta îi amenință pe românii care vor dori să protesteze în stradă cu o ciomăgeală din partea jandarmilor, așa cum a făcut și la Pungești, județul Vaslui, cu cei care au ieșit să protesteze împotriva exploatării gazelor de șist în zonă. Nouă, celor de la PNL, care dorim să protestăm alături de cetățeni, ne promite, prin vocea rudei sale, Robert Cazanciuc, de la Ministerul Justiției, că vom avea parte de dosare penale. Curat constituțional! Cu alte cuvinte, și cu banii luați, și bătuți bine de forțele de ordine instigate anticipat de premierul acuzat de fapte de corupție.

Declarația politică se intitulează „Guvernul PSD, pârjol pentru agricultură și agricultori”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Suprafețe importante de culturi agricole sunt în pericol de a fi compromise ca urmare a condițiilor meteo – înghețul din iarnă, grindina din primăvară și apoi seceta instalată deja în mare parte a țării –, iar, ca urmare a lipsei banilor, fermierii nu au cum aplica o tehnologie modernă de cultură, nu și-au putut cumpăra îngrășăminte, semințe sau tot ce este necesar pentru activitățile curente. O mare parte din teritoriul României se confruntă cu seceta, regiunile cele mai afectate fiind Moldova, Dobrogea și Oltenia. Din cauza lipsei de precipitații, sunt afectate culturile de floarea-soarelui, grâu, porumb, orz, orzoaică, sfeclă, rapiță și soia. După felul în care se prezintă aceste culturi în câmp, fermierii estimează că vor reuși să recupereze doar jumătate din investiții.

În județul Suceava sunt afectate și culturile de cartof, estimându-se că aproximativ o treime dintre acestea a fost compromisă.

Agricultorii au cheltuit sume importante de bani cu înființarea culturilor, iar acum riscă să-și piardă toată investiția făcută. Deși se pot asigura culturile agricole, asigurarea nu cuprinde totalitatea fenomenelor naturale ce pot afecta aceste culturi. Agricultorii pot încheia o poliță de asigurare pentru factori de risc precum ploi torențiale, grindină, incendii și inundații, dar nu și pentru secetă. În aceste condiții, Guvernul ar trebui să acorde un ajutor _de minimis_ pentru culturi afectate de secetă.

## Stimați colegi,

a) Cu acest Guvern, încet, dar sigur, agricultorii români vor falimenta fără subvenții. Haosul de la APIA – deliberat sau din incompetență.

Fermierii atrag atenția că recentele modificări aduse Ordinului nr. 619/2015 nu rezolvă problema subvenției. Condițiile de eligibilitate rămân neschimbate și, ca atare, absorbția subvenției în anul 2015 va fi un dezastru. În ciuda dificultăților, agricultorii se chinuie să depună dosarele complete, cele câteva sute de euro în contul subvenției fiind foarte importante în condițiile în care cei mai mulți dintre ei sunt pensionari.

Declarația politică este intitulată „Combaterea schimbărilor climatice”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

După cum bine știți, în data de 7 și 8 iunie, în orașul Schloss Elmau din Germania, a avut loc Summitul G7, un eveniment ce dovedește progresul colaborării celor mai puternice state ale lumii în ultimele decenii. Deși nu este o noutate, unul dintre subiectele dezbătute de către liderii G7 este combaterea schimbărilor climatice, iar ținând cont de dezastrele naturale ce au avut loc la nivel mondial în ultimii ani, consider că această temă este una serioasă.

Țara noastră nu este o excepție, România fiind supusă unor provocări climatice chiar în momentul de față. Mai exact, mă refer la seceta ce afectează Moldova și Oltenia, agricultorii fiind primele persoane afectate. Precipitațiile lipsesc în zonă încă din luna aprilie, iar preconizările Administrației Naționale de Meteorologie pentru perioada verii nu sunt cele mai bune.

Nu avem putere asupra forței naturii, dar acest lucru nu trebuie să ne împiedice de la găsirea unor soluții pentru reducerea pagubelor produse de o climă instabilă. Din păcate, legislația europeană nu ne permite să acordăm ajutoare de stat agricultorilor, motiv pentru care eforturile noastre ar trebui direcționate către infrastructură și aici mă refer la refacerea sistemului de irigații național.

Fie că ne place sau nu, politicile de mediu avute în vedere de marile puteri ale lumii ne privesc și pe noi, deoarece schimbările climatice reprezintă o provocare pentru fiecare țară în parte, și deciziile luate de noi în prezent vor stabili ce lume lăsăm generațiilor viitoare.

## **Domnul Eugen Durbacă:**

Declarația politică se intitulează „Programul de amenajare și dezvoltare turistică a județului Galați”.

Județul Galați este situat în Regiunea de Sud-Est a României, zonă ce poate fi caracterizată printr-o bogăție a peisajelor având un potențial turistic divers.

Patrimoniul bogat de resurse naturale, precum și patrimoniul cultural favorizează practicarea multor tipuri de

turism, cum ar fi: turismul rural și ecologic, turismul socioeconomic, turismul cultural și religios, precum și cel pentru odihnă și recreere.

Diversitatea peisajelor cu care natura a înzestrat zona Galați, măiestria și hărnicia oamenilor de pe aceste meleaguri, numeroasele resurse ale solului și subsolului existente în acest spațiu fac din județul Galați un areal cu un remarcabil potențial turistic, socioeconomic, din păcate neexploatat corespunzător, dar cu multiple posibilități pentru o bună valorificare a lui.

În intravilanul municipiului Galați există zone portuare cu activități comerciale și de aprovizionare, activități de zonă liberă, parc industrial și reparații și întreținere a navelor fluviomaritime.

Județul Galați a fost prea puțin promovat ca destinație turistică, în ciuda faptului că zona oferă peisaje pitorești și locuri de o spiritualitate autentică. O călătorie prin județ oferă posibilitatea de a întâlni mănăstiri de tradiție și păduri ocrotite ca rezervații forestiere.

Un exemplu este Mănăstirea Vladimirești, situată la 4 km distanță de comuna Tudor Vladimirescu, mănăstirea situându-se pe locul III în țară ca număr de maici (aproape 200, după Văratec și Agapia), sau Mănăstirea Buciumeni, ridicată pe un vechi loc de sihăstrie, o adevărată oază de culoare prin florile sădite pretutindeni în curte, în jurul bisericii și al chiliilor.

Parcul Național Lunca Joasă a Prutului Inferior, din județul Galați, conservă o diversitate impresionantă de habitate și specii caracteristice zonelor de interes național și european, ceea ce a condus la includerea acestuia ca parte integrantă a rețelei ecologice europene „Natura 2000” în România.

Principalele forme de turism ce se pot practica în aceste arii protejate sunt: pescuit sportiv, agroturism, turism științific, turism educațional, turism nautic, drumeții, turism de weekend.

Deja avem trei minute întârziere. Îi rog pe toți colegii prezenți în Senat, în birouri sau la o țigară, să poftească.

Rog liderii grupurilor parlamentare să facă convocarea distinșilor noștri colegi senatori, pentru a începe ședința.

Și îl rog pe domnul secretar Rotaru să facă prezența. Poate are mai mare trecere decât președintele de ședință și reușește să mobilizeze colegii mai repede. |Iovescu Ioan|| |---|---| |Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș|prezent<br>prezent| |Luchian Ion|prezent| |Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla|prezent| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu|| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Miron Vasilica Steliana|| |Mitu Augustin Constantin|prezent| |Mocanu Victor|prezent| |Moga Nicolae|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent| |Motoc Octavian|prezent| |Mutu Gabriel|| |Nasta Nicolae|| |Năstase Ilie|| |Neagu Nicolae|| |Neculoiu Marius|prezent| |Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai|prezent<br>prezent| |Nițu Remus Daniel<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius|prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Pataki Csaba|| |Pavel Marian|| |Păran Dorin|| |Păunescu Teiu|| |Pelican Dumitru|| |Pereș Alexandru|prezent| |Pop Gheorghe|prezent| |Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin|Guvern| |Popa Florian|prezent| |Popa Ion|prezent| |Popa Mihaela|prezentă| |Popa Nicolae Vlad|prezent| |Popescu Corneliu|prezent| |Popescu Dumitru Dian|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian||

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îi rog pe colegii prezenți să-și ridice cartelele.

Continuă să strige, da, da.

Îi rog pe colegii care sunt prezenți și care nu și-au ridicat cartelele să le ridice.

|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|| |Șova Dan Coman|| |Tánczos Barna|prezent| |Tămagă Constantin|| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|prezent| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Tudor Doina Anca|prezentă| |Țapu-Nazare Eugen|| |Ungureanu Mihai Răzvan|| |Valeca Șerban Constantin|| |Vasiliev Marian|| |Vegh Alexandru|| |Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Haralambie|| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu|| |Vosganian Varujan|| |Zisu Ionuț Elie||

Vă rog să luați loc, stimați colegi!

Invitați-i și pe colegii de pe hol, care sunt încă la o țigară, să intre în sală.

Vă rog să vă ridicați cartelele.

Domnule secretar, vă rog să-mi confirmați prezența, câți din colegii noștri...

Îi rog pe toți colegii să ridice cartelele, ca să putem vota. Lipsește domnul profesor Oprea, ceea ce ne împiedică să deschidem ședința.

Și-au înregistrat participarea peste 90 de colegi. De asta i-am și rugat să-și ridice cartelele.

Îl rog și pe domnul Nicolae Vlad Popa să ia loc. Și pe doamna Silistru, să facă același lucru.

La apelul nominal au răspuns „prezent” 88 de colegi, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința plenului de astăzi și să vă anunț că, din totalul de 167 de senatori, și-au înregistrat prezența 98, au răspuns apelului nominal 88, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, adică minimum 84.

Ședința plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Vă aduc la cunoștință programul pentru astăzi, care a fost aprobat de Biroul permanent și care înseamnă:

– 9.00–10.30, declarațiile politice. Așa cum știți, ele s-au încheiat la ora 10.30;

– de la 10.30..., de fapt, de la 10.50 la 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Așa cum bine ați văzut, ele sunt foarte multe.

Sunt intervenții legate de program?

Dacă nu, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

– miercuri, 17 iunie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenului Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative;

– joi, 18 iunie: 9.00–14.00, lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 19 iunie, și sâmbătă, 20 iunie – activități în

- colegiile electorale.

- Sunt intervenții legate de program? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră, stimați colegi, programul pentru săptămâna viitoare.

Vă rog să votați. Vă rog să votați, stimați colegi.

- Îi rog pe toți colegii să voteze, inclusiv pe domnul general. 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost

- aprobat.

Înainte de a intra în programul...

Programul vi l-am anunțat.

Intrăm în programul legislativ.

- Punctul 1, Propunerea legislativă privind achizițiile publice

- verzi.

Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul inițiatorului. Nu este inițiatorul.

Din partea Guvernului României, doamna Anne Jugănaru, secretar de stat, vă rog, punctul de vedere al Guvernului pentru această inițiativă.

Microfonul 9.

Ați lipsit de la deschidere.

73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Programul de lucru a fost aprobat.

Îi rog pe toți colegii care sunt prezenți...

Eu i-am invitat. Îi rog și pe liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală.

Îi rog pe cei care nu și-au ridicat cartelele să le ridice și pe cei care n-au fost foarte atenți să fie atenți.

Mulțumesc.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Sunt intervenții legate de ordinea de zi?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Îi rog pe toți colegii care sunt prezenți la țigară să vină totuși în sală, pentru că trebuie să aprobăm, la punctul 1, secțiunea I, programul de lucru pentru săptămâna viitoare și poate sunt interesați.

Acum îl anunț.

Biroul permanent vă propune următorul program:

– luni, 15 iunie: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; 12.30 – ședința pregătitoare a Biroului permanent; 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plen, cu ora 17.00 – vot final; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 16 iunie: 9.00–13.00, lucrări în comisiile permanente; 13.00–15.00, pauză; 15.00–17.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative;

**Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține această propunere legislativă, având în vedere necesitatea protecției mediului și dezvoltării durabile.

Proiectul legislativ își propune promovarea consumului și a producției durabile, precum și a eficienței utilizării resurselor, încurajarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor curate și prietenoase cu mediul, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor prin promovarea produselor, serviciilor și lucrărilor cu impact minim asupra mediului, optimizarea costurilor pentru achiziții publice pe termen scurt, mediu și lung, dezvoltarea pieței interne a produselor, serviciilor, lucrărilor și tehnologiilor verzi.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dintre cele trei comisii care au elaborat raportul, care vorbește? Comisia pentru transporturi și energie, da? Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru transporturi și energie, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 din Constituția României.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 88 pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere a propunerii legislative.

Îl rog pe domnul secretar de stat Tohăneanu sau domnul ministru Iliescu... Domnul Tohăneanu, da?

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

**Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul nostru de vedere, soluția propusă este reglementată în cuprinsul art. 82 alin. (4) din ordonanța de guvern. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că ea contravine Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, precum și normelor europene. Vă mulțumim.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiatorul.

Domnule Bumbu, sunteți inițiator?

Domnule senator Bumbu, vă rog. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu-i un secret, observăm cu toții că pe drumurile publice din România circulă foarte multe mașini înmatriculate în Bulgaria. În fond, acest lucru nu reprezintă decât o evaziune fiscală – știm foarte bine –, evitarea taxelor, a impozitelor și a altor contribuții. Dar, în afară de asta, reprezintă, în sine, un pericol public, deoarece majoritatea, 99%, nu au asigurările valabile, nu sunt la zi sau, pur și simplu, nu-și fac efectul.

Noi am făcut o propunere legislativă prin care forțăm nota, e adevărat, dar așteptam ca atât reprezentanții Guvernului, cât și membrii comisiei să vină cu amendamente, pentru că este o problemă reală. Ne-au fost semnalate cazuri în care a avut loc un accident unde a fost implicată o mașină din Bulgaria, cu consecințele de rigoare. Nu s-a putut recupera nicio sumă și așa mai departe.

Noi am propus – precizez, forțând nota – că nu au voie să circule cu număr de Bulgaria mai mult de 90 de zile și, pe această perioadă, să aibă o asigurare efectuată în România; numai rezidenții, acei care au domiciliul în România.

Mai fac o precizare, că statul bulgar încurajează acest lucru, la limita legislației europene, și mi se pare firesc și normal ca și noi să reacționăm. Dacă cuiva i se pare o problemă superficială, atât pot să-i spun: să-l ferească Dumnezeu să aibă vreo problemă legată de o mașină înmatriculată în Bulgaria!

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, domnule vicepreședinte, vă rog. Microfonul 6.

În ședințe succesive, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu membrii Comisiei pentru transporturi și energie și membrii Comisiei economice, industrii și servicii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, adoptarea unui raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale?

Domnule Șerban Mihăilescu, vă rog.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nicolae Vlad Popa.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Urmează domnul Nicolae Vlad Popa.

Microfonul 3 pentru domnul Șerban Mihăilescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să parafrazez inițiatorul, care a spus de la început că forțăm puțin legea. Dar problema este reală.

Vreau să-l informez...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu inițiatorului pentru succinta susținere a acestei propuneri.

Dacă-l lăsați pe domnul secretar de stat să ne asculte, vorbim. Dacă nu, ne ducem în bancă.

Domnule senator, vă rog eu frumos!

Cu scuzele de rigoare. Era adresată dânsului.

Deci problema este, într-adevăr, extrem de prezentă. Eu vin dintr-un județ nordic, în care această chestiune este extraordinar de extinsă.

Au mai fost discuții pe această temă și acum trei luni, și acum șase luni, și acum nouă luni. Ni s-a promis de către organul de poliție că, împreună cu cei de la RAR și de la inspectoratele – nenumăratele inspectorate – din Ministerul Transporturilor pentru circulație, că vor face controale periodice, astfel încât aceste mașini să nu poată circula cu aceeași dezinvoltură cu care obțin actele de la RAR, cu care fac tot felul de transporturi numai pe motiv că actele sunt pe un nume, iar întotdeauna le conduce altcineva.

Astăzi am înțeles că, din inițiativa Inspectoratului General de Poliție, începe o acțiune în țară prin care sunt opriți, fără o regulă anumită, conducătorii auto ca să fie întrebați unde se duc, care e scopul chestiunii și fără alte date. Foarte corectă, pentru a avea un recensământ. Ce ar fi atât de complicat? Ca să nu mai bombardăm ministerul cu aceste propuneri, că dânșii totdeauna ne spun acolo un articol sau altul, care-l știm cum e. Să facă o asemenea acțiune, să vedem și noi, la una din nenumăratele emisiuni de televiziune, 20 de mașini cu număr din acela cu „P”, probabil de la Ruse, care nu au acte, nu au aviz de circulație, nu sunt conduse de persoanele care sunt scrise în acte și, în imensa majoritate, au actele depășite. E măcar o dovadă de bunăvoință de la organele de control.

Propunerea... Au dreptate din punct de vedere legal, dar aș vrea să ascult poziția Ministerului de Interne pe această chestiune.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Stimați colegi,

Într-adevăr, este vorba despre un fenomen negativ, nu numai în trafic, dar și în justiție, pentru că sunt nenumărați oameni care se plâng pentru daune și nu rezolvă nimic, din cauza acestei disfuncții. Să mergem la cauză totuși, pentru că nu poți și niciodată n-o să poți rezolva problema în acest fel. Pentru că domnul secretar de stat a spus un lucru, la un moment dat, că e rezolvată, că legea există. Înseamnă că legea nu se aplică, zic. Pentru că realmente țara e invadată de mașini înscrise în Bulgaria.

Cauza însă e alta. Simplitatea sistemului, birocrația foarte redusă și taxele – subliniez –, taxele accesibile fac ca românii să meargă să-și înscrie mașinile acolo. Asta e realitatea.

Păi, ce faci – sigur că asta e o idee liberală, nu puteți dumneavoastră s-o aplicați –, ce faci în momentul în care vezi că vecinul profită enorm – pentru că și acolo e o taxă, e mai mică, dar e –, enorm din cauza acestui sistem? Încerci să oferi și tu aceleași condiții. Și atunci o să vedeți că niciun român nu are de ce să se ducă, să facă și să dea bani altuia. Asta este soluția.

Gândiți-vă foarte bine cât pierdeți. Că nu s-a gândit nimeni cât pierdem cu 7 cenți eurotaxa aia sau cum îi spuneți dumneavoastră, supertaxa aceea, când toți iau benzina din străinătate; și motorina, mai ales. Cât s-a pierdut din cauza acestei nepriceperi sau, mai bine zis, a lipsei de soluții viabile?

Eu vă cer să aveți o soluție viabilă, pentru că, într-adevăr, numărul oamenilor care suferă că n-au de unde să fie plătiți ăia, neasigurați fiind, este foarte mare. Deja este o problemă de interes național, cum mai zice cineva.

Vă rog să mă credeți că... dau exemplu țări din... Olanda, da? Olanda, țară extrem de liberă din toate punctele de vedere. Acolo, dacă ești cetățean olandez și conduci o mașină cu numere străine, ești amendat. Ești amendat! Pentru că nu respecți legea. În România, noi avem voie să circulăm o perioadă scurtă, după care trebuie să intrăm în legalitate. Nu se întâmplă treaba asta. Formula trecerii frontierei și a unor ștampile și așa mai departe se poartă în detrimentul – încă o dată spun – al sistemului și, până la urmă, al fiscului român.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Iovescu.

Aș ruga senatorii vorbitori să apeleze la puterea dumnealor de sinteză și să limiteze totuși în timp luările de poziție.

Mulțumesc tare mult.

Domnul Iovescu – microfonul 3.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Da, încerc să fiu succint.

În primul rând, nu sunt pentru măsuri coercitive. Nu mi-am crescut copiii în felul ăsta, nu cred că asta este soluția. Facem o mare greșeală că umblăm la efect, și nu umblăm la cauză. Și, cum a spus și colegul meu, colegul nostru, aici trebuie umblat nu să restricționăm, ci dumneavoastră, cât mai urgent, să scoateți taxa de mediu, s-o introduceți ori în combustibil, ori în impozit. Aveți variante. Am avut „n” propuneri de la colegi de a rezolva această problemă. Nu puteți...

Felicit comisia pentru raport și Guvernul, dar a rezolva de azi pe mâine, a amâna, a exista o legislație pe care totuși n-o punem în aplicare nu este o soluție.

Haideți ca dumneavoastră să găsiți..., că degeaba noi încercăm să facem inițiative, că ne lovim de același punct de vedere, că dumneavoastră veți găsi, la un moment dat, soluții. Haideți să le găsim! Eventual, să le găsim împreună. Luați inițiativele care s-au făcut și luați în calcul să rezolvăm această problemă, nu să umblăm la efectul ei.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. La microfon, domnul senator Dobra, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumindu-vă, domnule președinte, constat din nou că, în realitate, ne confruntăm cu un fenomen: duminică, autostrada București–Constanța, kilometrul 50, benzinărie, șase mașini; din ele, trei înmatriculate în Bulgaria.

Îi cer scuze domnului senator Mihăilescu, mă dusesem la domnul secretar de stat tocmai din acest spirit de revoltă.

Suntem aici, avem uneltele necesare, se vrea și acolo, se vrea și aici, avem un coleg care realizează o inițiativă și, cumva, noi o trântim.

În același timp, aflu că nu avem voie, din cauza legislației comunitare, să interzicem, dar, în același timp, dacă cineva poartă puterea cuvintelor aici, în Belgia nu ai voie să conduci o mașină străină... Mă rog, cu nuanțele necesare.

Vă atrag atenția, cu toată seriozitatea, că, în acest moment, piața auto second-hand din România e distorsionată complet și e pierdut controlul asupra ei. Sunt firme în Bulgaria care au mii de mașini înmatriculate în România. La noi e la modă cu Texas, nu-i cu PE, de la Portugalia sau Ruse, ce-o fi aia!

Din punctul acesta de vedere, așezați-vă odată și rezolvați problema asta începând de unde vreți, de sus în jos, de la controalele din trafic... Pentru că n-am auzit până acum ca polițiștii rutieri să aibă o legislație bună și să n-o aplice. Nu e din cauza lor. Ceva nouă ne lipsește în mecanisme. Uitați-vă bine la ce avem voie, ce n-avem voie, pentru că, altfel, sunteți responsabili de tot ceea ce se-ntâmplă și e tragic, vă spun sincer!

Nu mă mai interesează că stăm bine la economia auto, că toate sunt peste, nu mai avem nevoie de taxe auto și de înmatriculare... Am înțeles. Dar măcar gândiți-vă la ce se întâmplă cu oamenii care au accidente cu astfel de mașini. Luați-o în serios!

Vă spun sincer, mi-e rușine mie... Incapacitate instituțională și administrativă, așa se numește! Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Calcan, microfonul 4.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am văzut că toți colegii, practic, de la toate partidele, au cam aceeași idee. E un fenomen, e o problemă... De altfel, sunt două direcții aici: una care se duce spre zona de asigurări, pentru că, dacă, Doamne ferește, ești lovit de-o mașină înmatriculată în Bulgaria, riști să nu te despăgubească nimeni, și a doua este mediul și poluarea de mediu – că tot vorbeam la punctul 1 de mediu –, pentru că, de regulă, mașinile înmatriculate în Bulgaria sunt vechi de 10, 15, 20 de ani, mari poluatoare. Cine nu crede să meargă la Sinaia, Bușteni, Predeal; sunt vreo 100 de Nissan Terrano acolo cu numere de Bulgaria, culmea, cu volanul pe dreapta, deci cu volanul pe dreapta, și care bat munții, poluează tot și nimeni nu spune nimic.

Rugămintea mea... Am văzut că termenul de adoptare este în septembrie, la sfârșitul lui septembrie. Haideți mai bine s-o reîntoarcem la comisie. Înțeleg că noi n-am fost

în stare s-o facem bine. Ne ajută ministerul, pentru că, până la urmă, dacă noi nu suntem în stare, îl rugăm pe domnul ministru – nu? – să ne ajute. Avem o vară la mijloc și haideți să facem un lucru bun, pentru că e un fenomen și nu se poate să continuăm în acest fel.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Luchian, vă rog. Microfonul central. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu susțin propunerea aceasta legislativă dintr-un singur motiv, și acesta este medical-financiar.

În spitalele noastre, conform legii, de deteriorarea stării de sănătate fiind vinovat cineva din afară, fără ca... accidentul de circulație, în cazul de față, rutier..., spitalul cheltuie foarte mult pentru rezolvarea problemelor de sănătate, iar după aceea trebuie să recupereze banii de la cel care a provocat accidentul. Nu ANAF-ul, nu casa de asigurări, ci spitalul în sine. Or, pentru mașinile acestea care au provocat accident, care n-au... practic, n-ai unde să-i găsești, nu se recuperează niciodată. Una din marile pierderi din sistemul de sănătate.

Și aici probabil că legea trebuie să o modificăm, cine – probabil că ANAF-ul sau altcineva – trebuie să recupereze sumele respective. Motiv pentru care eu vă spun să... vă rog, adică, să votăm această lege, chiar dacă o modificăm la Camera Deputaților în sensul bun al cuvântului.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2.

S-a sugerat de către un vorbitor că există ideea returnării la comisie. Vreau să aduc în atenția domnului Calcan că, fără poziția unui lider de grup exprimată la microfon, nu am cum să fac acest lucru.

Doamna Câmpeanu, vă rog.

## Stimați colegi,

Vreau să vă spun că am făcut parte din Guvernul Tăriceanu și din Guvernul Ponta în perioade în care s-a discutat exact această taxă de mediu. Eu nu știu cât din procentul scăzut, pe care l-a avut PNL-ul în 2008, s-a datorat faptului că Tăriceanu, mă rog, Guvernul în ansamblu, n-a fost de acord cu mărirea cu 50% a salariilor profesorilor, cât din cauza taxei de mediu. Și aduceți-vă aminte că s-a făcut revoltă în fața Teatrului Național și... revoltă civică împotriva acestei taxe auto... taxe de mediu.

În același timp, s-a încercat de încă două ori modificarea ei.

Bineînțeles că fiecare minister vrea să aibă niște resurse proprii, pe care să le folosească așa cum crede, acolo unde îi trebuie. Totuși, hai să ne uităm în jurul nostru, să vedem că, din cauza acestei nenorocite de taxe de mediu, încasăm, de fapt, mult mai puțini bani, am făcut plăți mai mari decât încasările pe care le-am obținut numai din ambiții personale ale unor miniștri.

Hai să spunem adevărul în față și Ministerul Mediului... Deși eu știu, cunosc foarte bine situația, am și discutat la vremea respectivă și cu doamna Plumb, mai nou, i-am spus și doamnei Grațiela, există propuneri de colectare a acestei taxe în alt mod și care să fie strict legate de poluare. Noi, acum, luăm taxe mai mari de la mașinile noi decât de la cele poluante. Despre ce vorbim aici?! Vrem să rezolvăm sau nu?! Doar așa, să ținem niște bani la Ministerul Mediului?! Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Stimați colegi...

Domnule senator Tișe, microfonul 2, vă rog.

## Stimați colegi,

Înțeleg rațiunea colegului nostru la acest proiect, inițiativă, însă sunt în asentimentul colegilor din Comisia pentru administrație și cred că raportul negativ este justificat, pentru că, în considerația în care noi am aproba un astfel de proiect legislativ, în opinia mea, ar fi neconstituțional, pentru că nu putem impune restricții doar pentru un anumit tip de mașini și doar pentru acelea înmatriculate doar într-un anumit stat. Or, legislația din România, în primul rând, trebuie să fie în conformitate cu Constituția și cu legislația europeană.

Cred că soluția este: fie să se întoarcă la comisie și inițiatorul să gândească o altă formă, dacă dorește, fie eu cred că, în aceste considerente, nu putem da decât un vot negativ, pentru că, în opinia mea, este neconstituțional. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Raportul comisiei...

N-a spus nimeni nimic, eu nu-mi permit! Domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului PSD.

## Stimați colegi,

Am dedus că sunt dezbateri interesante pe această temă și nu avem un punct de vedere foarte clar exprimat nici chiar din partea ministerului. N-am găsit nici noi o soluție.

Nu știu dacă, într-o săptămână, cât o retrimitem la comisie, sau două, cât credeți că e necesar...

Termenul pentru adoptare tacită este sfârșitul lunii septembrie.

Poate atunci avem timp să găsim totuși soluția optimă. Să nu facem iarăși o lege care, după două săptămâni, o lună, ne dăm seama că nu-i funcțională sau încurcă lucrurile mai mult decât astăzi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea alin. (5) al art. 41 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, tot domnul Tohăneanu, da? Microfonul 9, vă rog.

Da, vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această inițiativă.

Există o solicitare din partea inițiatorului de reducere a termenului pentru înregistrarea tuturor actelor de stare civilă ale cetățenilor care și-au redobândit cetățenia. Dar, în lipsa unei informatizări a activității de stare civilă, activitatea de verificare la nivel național a respectării dispozițiilor legale la întocmirea actelor de stare civilă se poate realiza prin eliminarea posibilității depunerii cererilor de transcriere la două sau mai multe primării și, implicit, anularea actelor de stare civilă privind aceste persoane înregistrate la mai multe oficii de stare civilă.

Pentru aceste considerente, noi nu susținem această inițiativă legislativă.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Deneș. Vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Punctele de vedere ale grupurilor parlamentare. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru declararea zilei

de 1 octombrie Ziua de luptă împotriva cancerului de sân. Inițiatorul?

Doamna senator Silistru, vă rog. Microfonul 6.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să susțin eu inițiativa legislativă pentru care sunt cosemnatară, pentru că doamna Rozalia Biró nu este în sală.

Stimați colegi,

Având în vedere incidența în creștere a cancerului de sân, în fiecare an, pe glob, fiind diagnosticate cu cancer al sânului peste 1.100.000 de femei și, în fiecare an, decedează, prin cancer al sânului, 410.000 de femei, am inițiat această propunere legislativă cu scopul de a aduce în atenția societății promovarea unui program de conștientizare și de screening național pentru cancerul de sân, pentru a garanta depistarea în formă incipientă a cancerului și, implicit, creșterea ratei de supraviețuire.

Aș vrea să vă reamintesc că, potrivit OMS, lupta împotriva cancerului se face la trei niveluri: prevenția, care trebuie să fie prioritară, diagnosticarea precoce a cancerului și tratamentul. Se apreciază că circa o treime din cancere, inclusiv cel de sân, ar fi vindecate dacă ar fi depistate în fază incipientă.

## Stimați colegi,

Mulțumesc doamnei inițiator și îi dau cuvântul domnului Valentin Iliescu pentru a exprima punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbaterea proiectului legislativ a participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, domnul Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății.

În urma dezbaterilor, în ședința din 3 iunie 2015, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Suntem prima Cameră sesizată, iar categoria este cea a legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale.

Doamna Câmpeanu și, după aceea, domnul Boeriu... Iertați-mă, domnul Oprea. Doamna Câmpeanu, vă rog.

Aș vrea doar să vă atrag atenția că urmează, după încă un punct sau două, declararea încă unei zile pentru..., în general, pentru cancer.

Ar fi bine ca, atunci când aceste propuneri legislative se discută, într-un fel, poate ar trebui unificate. O să apară – așa cum zicea odată domnul Severin, într-o altă problemă – foarte multe alte inițiative. Pentru orice cancer pentru orice organ o să declarăm o zi națională. Dacă o să avem o zi pentru cancer, eu cred că aceea cuprinde tot.

Sigur că sunt și femeie și sunt de acord că trebuie conștientizată populația pentru acest flagel, dar ar trebui să fim mai atenți și, eventual, poate să le unim. Asta e singura problemă în această privință.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Boeriu. Urmează domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Bună dimineața, domnilor și doamnelor senator!

Foarte corectă inițiativa grupului de senatori reprezentând întreg spectrul politic.

Și, cu riscul de a relua tema majoră a acestui proiect legislativ, aceea de a promova un program de conștientizare și de screening național pentru cancerul de sân pentru a garanta depistarea în formă incipientă a cancerului și, implicit, creșterea ratei de supraviețuire, cred că am spus totul.

Guvernul este de acord cu o asemenea inițiativă. Vă rog să fiți de acord cu raportul de admitere.

## Mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru sănătate, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. Cred că trebuie să susținem astfel de inițiative, pentru că orice inițiativă care vine să aducă un plus de informare, un plus de educație în domeniu este bine-venită, mai ales că România are două probleme majore în domeniu: o dată, prevalența mare a cancerului de sân – peste media europeană – și, în al doilea rând, stadiul destul de tardiv de depistare, în general, a cancerului de sân în România, o formă de cancer care, de fapt, se poate depista chiar foarte ușor și timpuriu, dacă există suficiente măsuri de educație sanitară.

Cred că trebuie să susținem astfel de inițiative. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Oprea, vă rog.

De fapt, doamna senator Câmpeanu a anticipat subiectul, dar poate fi dus un pic mai departe.

În primul caz, la prima propunere, respectiv cea de față, este declarată ziua de 1 octombrie Zi de luptă împotriva cancerului de sân, după care a fost și intervenția că – tot a doamnei Câmpeanu – o să ne trezim cu nenorocitele de boli de cancer, fiecare având un tratament, într-o altă zi.

Cealaltă propunere legislativă, care, de asemenea, are raport de admitere, făcută de un coleg de la UNPR, propune ca ziua de 4 februarie să fie lupta împotriva cancerului, nespecificând ce formă de...

Ținând cont că amândouă au raport de admitere, cred că am putea gestiona: obiectivele celei de-a doua propuneri sunt perfect complementare primelor obiective, din propunerea legislativă curentă. Deci, dacă le-am corobora și am propune ca ziua respectivă să fie Ziua de luptă împotriva cancerului, cred că ar fi cu efecte mult mai puternice.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Îl rog pe președintele comisiei...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu. Nu. Avem...

Nu. Nu. Nu. Dorește să ia cuvântul domnul președinte și, după aceea, colegul nostru, fără nicio discuție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

E o întâmplare că se discută azi două legi și au subiect de discuție cancerul.

Legat de prima propunere, este în urma unei dezbateri publice făcute în Senatul României și, dacă ziua de 1 octombrie este declarată ca Zi de luptă împotriva cancerului de sân și se specifică în lege că, în acea zi, pot beneficia femeile de un screening gratuit, este foarte important însă să dublăm această lege cu un program național de screening pentru cancerul de sân, pentru că, din păcate, cancerul de sân nu apare doar la femeia adultă, ci chiar din adolescență sau la femeile tinere și este extraordinar să ai un astfel de caz în preajma oricăruia dintre noi, că este din familie, că e prieten sau, pur și simplu, este pacient.

Eu cred că își merită, cel puțin pentru cancerul de sân. Poate că era bine dacă o legam și de cancerul de col uterin și era mult..., era o chestiune mult mai complexă, ce privește partenerele noastre de viață care au drepturi egale.

Ziua de 4 februarie – nu vreau să mai intervin la următoarea lege –, care este declarată Zi de luptă împotriva cancerului, are drept semnificație faptul că România a aderat la multe tratate internaționale, iar 4 februarie este ziua de

luptă, e Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, iar noi trebuie să marcăm, cel puțin din punctul de vedere al cosemnării atâtor tratate internaționale.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Todirașcu. Urmează domnul senator Motoc.

Vă rog, microfonul 1.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Drama pacienților – și a familiilor, și a societății întregi – legată de această boală numită cancer, ca, de altfel, și de multe alte boli de care suferă oamenii, sper eu și cred că necesită o atenție mult mai aprofundată. Pe acest subiect s-a vorbit foarte corect că prevenția în acest tip de cancer, ca și multe alte boli, poate rezolva, poate preveni amploarea fenomenului și elimina multiplele drame pe care le trăiesc cetățenii.

Sigur, a acorda o zi dedicată acestei boli poate părea a fi un gest minimal, însă, în opinia mea, el este prea formal. Atunci când s-a propus reducerea TVA-ului pentru produsele destinate diagnosticului în domeniul sănătății, Senatul a respins această inițiativă și Camera Deputaților la fel, dar acolo sunt foarte multe soluții pentru foarte multe boli.

Eu cred că noi ar trebui să ne adresăm cauzelor, și nu efectelor sau nu mimării atenției pentru astfel de subiecte. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Motoc, vă rog.

## Mulțumesc.

Eu doar atât doream să adaug, că aceste zile, de 4 februarie și 1 octombrie, nu au fost alese într-un mod întâmplător, ci ele sunt sărbătorite la nivel mondial, în sensul... Mă rog, sărbătorite...

Luptei împotriva...

Sunt zile ale cancerului la sân și, respectiv, cancerului în general sărbătorite la nivel mondial. Și cred că avem tot dreptul să facem acest lucru și la nivel național, în deplină concordanță cu ceea ce se întâmplă la nivel mondial pentru a marca aceste zile.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere al comisiei.

Raportul de admitere și propunerea legislativă au fost adoptate.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului.

Inițiatorul este?

Nu este.

Guvernul ce punct de vedere are, prin domnul secretar de stat Iliescu?

Vă rog.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă și nu există, din punctul nostru de vedere, o temere a inflației acestor date pe care România să și le includă în acest calendar de luptă împotriva cancerului la modul general. Atât data de 4 februarie, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, cât și data de 1 octombrie sunt date trecute în calendarul anual al Organizației Mondiale a Sănătății.

Cred că în România programele naționale de combatere, de depistare precoce a cancerului și de creștere a ratei de supraviețuire reprezintă un semnal extrem de pozitiv și o preocupare a Guvernului pe această temă.

Suntem de acord cu această inițiativă și vă rog să fiți de acord, doamnelor și domnilor senatori, cu adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu.

În ședința din 3 iunie 2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Este o lege din categoria legilor ordinare și Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 62 alin. (2[3] ) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii nu răspund prezent.

Din partea Guvernului României, pentru acest raport este prezent... domnul Attila György, vă rog, secretar de stat.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea Codului fiscal, în vederea modificării bazei de calcul al venitului net din arendă prin deducerea din venitul brut, pe lângă cota de 25% aplicată asupra venitului brut, și a impozitului pe teren. Susținem forma comisiei. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaș.

Pe scurt, vă rog, domnule senator.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere atât motivația Guvernului, cât și motivația Consiliului Legislativ.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul?

Nu este.

Din partea Guvernului, domnul Attila György, vă rog. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune reducerea cotei standard de TVA de la 24 la 20% și extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru carne, produse din carne, legume și fructe.

Având în vedere că aceste prevederi sunt deja parțial în vigoare, nu susținem inițiativa legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Domnule senator Arcaș, vă rog.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere intrarea în vigoare, la data de 1 iunie 2015, a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Le declar închise.

Supun aprobării...

**Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

Inițiatorul e aici...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi, am întrebat la început. Dacă nu vrea să susțină public, nu-l pot obliga, să știți.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite venituri din investiții a persoanelor fizice.

Inițiatorii?

Nu sunt.

Reprezentantul Guvernului la acest punct... Tot domnul György Attila. Da?

Vă rog.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite venituri din investiții a persoanelor fizice.

Nu susținem inițiativa legislativă. Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, cu motivația că principalele măsuri din cuprinsul prezentei propuneri legislative, cu referire la anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate, se regăsesc și în Proiectul de lege privind anularea unor obligații fiscale.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apiculturii nr. 383/2013.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul inițiatorului și îl rog să facă apel la puterea dumnealui de sinteză.

Domnule senator Bumbu, vă rog, microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ne aflăm într-una dintre situațiile reclamate de către foarte mulți colegi, și anume că unele inițiative au fost respinse pe singurul motiv că are ministerul în lucru o altă legislație, o altă inițiativă similară. Așa s-a întâmplat și cu Legea apiculturii, a fost publicată Legea nr. 383/2013 și respinsă cea făcută în concordanță cu opiniile asociațiilor.

Această lege creează mari probleme, ba chiar este nefuncțională în anumite condiții. Se impune amendarea ei în urma consultării – și precizez – asociațiilor de apicultori, reprezentanții celor care trăiesc, ei și familiile lor, din această activitate, nu cei care fac un hobby. Vrem să... o îmbunătățim, practic.

Și trebuie neapărat să precizez câteva lucruri și, în primul rând, dorim eliminarea obligației de a face parte dintr-o asociație. Știm foarte bine de ce, pentru că încalcă chiar Legea fundamentală, Constituția.

Controlul importului de material genetic îl reintroducem în atenție și cu intenția de a conserva fondul genetic autohton. Putem dezbate la nesfârșit această problemă.

De asemenea, transferarea obligației de inventariere a bazei melifere de la consiliile locale, care, practic, nu pot să facă acest lucru, la Comisia județeană de bază meliferă și stupărit pastoral.

Ca o consecință, eliminarea obligației de depunere a cererii de acces la fondul melifer de la consiliul local la această comisie.

De asemenea, derogarea de la plata impozitului pe mijloacele de transport, care, parțial, a fost acceptată în noul Cod fiscal.

Și foarte, foarte important, introducerea Regulamentului de stupărit personal de către asociații, deoarece prin Legea nr. 383/2013 a fost anulat și creează foarte, foarte mari probleme în desfășurarea acestei activități, mai ales acolo unde există o bază meliferă foarte bogată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Punctul de vedere al Guvernului. Domnule Attila György, vă rog.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune extinderea ariei de scutire pentru mijloacele de transport autopropulsate, pavilioanele și remorcile apicole specializate pentru transportul stupilor în pastoral, înmatriculate sau înregistrate în circulație, precum și ca inspecția tehnică a mijloacelor de transport autopropulsate, înregistrate în circulație, să se efectueze din trei în trei ani.

Susținem forma comisiei. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnule președinte, vă rog. Microfonul 6.

Propunerea legislativă a primit avize favorabile de la Comisia pentru mediu și de la Consiliul Legislativ.

În cadrul dezbaterilor, s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente.

Îl felicităm pe domnul senator Bumbu pentru acest lucru.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Inițiatorii?

Nu sunt.

Reprezentantul Guvernului, domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea art. 23 și abrogarea art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 317/2009.

Două sunt tezele majore ale acestei inițiative, respectiv redefinirea activității de pescuit recreativ sportiv numai în pescuit sportiv, iar criteriile de organizare și practicare a pescuitului sportiv să fie stabilite de Federația Română de Pescuit Sportiv, și nu de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instituția de specialitate, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Poziția Guvernului, vă rog.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, din mai multe considerente:

Unu. Majoritatea pescarilor practică pescuitul în scop recreativ, de agrement sau turistic.

În al doilea rând, pescuitul sportiv se practică în cadrul competițiilor.

În al treilea rând, elaborarea Strategiei naționale și a reglementărilor referitoare la conservarea și managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, precum și implementarea și controlul aplicării și respectării acestora sunt atributul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.

Mai sunt și alte argumente. Multe dintre ele au fost prinse și în raportul de respingere al comisiei de specialitate.

Vă rog să fiți de acord cu punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc tare mult. Din partea comisiei, președintele acesteia. Vă rog, domnule președinte, microfonul 6.

În ședința din data de 27 mai 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc domnului președinte Saghian. Dezbateri generale. Puncte de vedere?

Nu sunt. Le declar...

Iertați-mă, că...

Domnul senator Oprea, la dezbateri generale, microfonul central.

Da, e un raport de respingere, dar vă spun din realitate: noi, Universitatea din Iași, am avut lacul de la Ezăreni – 55 de hectare. Aveam contractat fondul piscicol și băieții de pe mal aveau pescuitul la suprafață.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind modificarea art. 109 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent, domnul Gherasim Lungu, da?

Gabriel Lungu. Iertați-mă! Iertați-mă!

Un miel, la Paștele viitor. Dacă om mai ajunge și noi toți. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul_

_Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit legii, plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate de către Casa Națională de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale și Compania Națională „Poșta Română” sau, după caz, între CNPP, casele de pensii sectoriale și bănci, ceea ce denotă că textul legii este acoperitor pentru toate băncile. Ministerul nu susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Mitu, președintele comisiei de specialitate, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 109 din Legea nr. 263/2010, în sensul includerii printre băncile prin care se poate realiza plata pensiilor, în funcție de opțiunea pensionarului, și a băncilor cooperatiste.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială s-au analizat argumentele și s-a constatat că actualul text al legii este acoperitor pentru toate băncile.

În concluzie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul Valentin Iliescu, din partea Guvernului.

Pe scurt, vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, cu modificările ulterioare, în sensul ca o parte din aceste vouchere acordate angajaților să poată fi utilizate pentru plata taberelor școlare ale copiilor.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, pentru că, prin tezele avansate de inițiatori, atacă chiar temele de bază pentru care au fost acordate aceste vouchere.

Scopul acestei inițiative, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, a fost acela de a acorda angajatului o posibilitate de a-i crește veniturile reale și, sigur, și angajatorului, care poate oferi un stimulent în plus, aceste vouchere fiind folosite cu rolul de recuperare a capacității de muncă, de creștere a productivității muncii salariatului și de motivare a acestuia pentru a-și menține calitatea de salariat.

Mai mult decât atât, inițiativa aflată în dezbaterea Senatului atacă și un alt lucru foarte important. Voucherele de vacanță se pot acorda ca servicii turistice doar prin intermediul unităților turistice autorizate de Autoritatea Națională pentru Turism. Din păcate, taberele școlare nu sunt unități turistice și nu sunt autorizate de către Autoritatea Națională...

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Guvernul nu este de acord cu raportul de admitere al comisiei.

Vă rog, comisia de specialitate. Domnule senator Mitu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială propunerea legislativă a fost luată în dezbatere. Ea are un aviz negativ de la Comisia pentru buget, dar un aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, membrii acesteia au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2. Vă rog, doamna senator.

## Stimați colegi,

Am avut foarte multe dezbateri atât în Senat, cât și la Camera Deputaților. Dacă în Senat nu s-a reușit, acolo s-a reușit creșterea alocațiilor pentru copii. Ideea care a stat până acum la baza protecției copilului a fost să ne îndreptăm atenția către cei care au, într-adevăr, nevoie. A fost și ideea mea să dăm alocații diferențiate, în funcție de veniturile părinților.

Iată, într-un fel, s-a rezolvat, dar aș vrea să vă spun că nu înțeleg, din nou, poziția Guvernului. Ce interesează dacă pe vouchere s-a dus părintele sau se duce copilul? Problema este ca de el să beneficieze familia. Ar trebui să acordăm aceste vouchere familiei, fie că se duce cu copiii, fie că-i trimite numai pe ei în tabără. Nu trebuie să găsim mereu chichițe ca să nu rezolvăm o problemă. Și, în general, familiile care nu au venituri vor beneficia de aceste vouchere și își vor trimite copiii în tabere.

Hai să introducem în acreditarea agenției să aibă și această posibilitate să acrediteze taberele și poate ar fi foarte bine. Nu e acesta un motiv să le respingem. Suma respectivă, oricum, se acordă. Că o folosește părintele sau că o folosește copilul, care este problema Guvernului? Nu înțeleg. Dacă tot se acordă suma, ce vă interesează pe dumneavoastră cum se folosește suma respectivă în familie? Dacă erați atât de interesați de refacerea capacității de muncă a persoanelor angajate, nu scoteați biletele de odihnă și tratament subvenționate de stat.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Motoc, microfonul central.

## **Domnul Octavian Motoc:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am văzut că colegii noștri de la PSD se pregătesc să respingă raportul de admitere...

Și cred că este o greșeală...

, pentru că, așa cum spunea și doamna ministru...

Vă rog, vă rog, stimați colegi, nu bruiați vorbitorul.

...pentru că, așa cum spunea doamna ministru, aceste vouchere trebuie să asigure pentru familiile respective confortul psihic necesar.

Și dacă părinții nu pot să asigure copiilor o tabără, din diverse motive, dar în special cele financiare, de ce n-am putea să transferăm dreptul de a folosi acest voucher către copii, pentru că, până la urmă, fiecare părinte dorește, în primul rând, să acorde ceea ce este necesar copiilor.

Și încă ceva, în aceste tabere se realizează și o parte a educației copiilor noștri, partea de comunicare cu ceilalți, socializarea cu copiii din alte locuri.

Cred că este un argument insuficient de bine pregătit, cel al Guvernului, care spune că aceste tabere nu sunt acreditate în sens turistic.

Eu cred că nu asta ar fi o problemă, s-ar găsi pârghiile necesare ca aceste vouchere să poată să fie trecute și prin sistemul taberelor școlare, fără ca să creeze probleme din punct de vedere bugetar.

Din acest motiv, v-aș ruga, stimați colegi, să votați pentru raportul de admitere a acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii legislative.

56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Raportul comisiei și propunerea legislativă au fost adoptate.

Bănuiesc că este și meritul domnului Motoc.

Eu cred că a meritat să primiți criticile, dacă ați obținut votul, nu?

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Inițiatorii?

Nu sunt.

Domnul Gabriel – nu mai e Gherasim, e Gabriel între

timp –, Gabriel Lungu, secretarul de stat. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege se propune completarea Legii nr. 416/2001, în sensul condiționării acordării ajutorului social de frecventarea fără întrerupere a cursurilor unei forme de învățământ organizate potrivit legii.

Această condiționare este prevăzută deja de Legea nr. 277/2010, în ceea ce privește acordarea alocației pentru susținerea familiei, drept de care beneficiază exclusiv familiile cu copii, tocmai pentru a promova participarea școlară. Pentru aceștia, în situația în care copiii nu sunt înscriși la cursuri sau înregistrează absențe, beneficiarii sunt penalizați fie cu reducerea până la 50% a cuantumului alocației acordate, fie cu suspendarea acesteia, dacă numărul de absențe nemotivate în cursul unui semestru este mai mare de 20.

Față de cele prezentate, nu susținem prezentul proiect legislativ.

Mulțumesc tare mult.

Domnul președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Mitu, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are raport..., avize negative de la Comisia pentru buget, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru învățământ.

În ședința din 12 mai, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, pentru că ea ar introduce o nouă reglementare și ar conduce la o dublă sancționare a familiilor nevoiașe.

În consecință, supunem spre adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna senator Câmpeanu. Microfonul 2, vă rog.

Astăzi este ziua mea, să-mi dați voie să...

La mulți ani!

Nu, nu e zi de naștere. Nu, este ziua mea de vorbit în plen.

Poate soluția dată în acest moment..., nu pot să mă exprim exact, poate chiar am să votez, poate e o dublă reglementare, ținând cont că pentru acea alocație suplimentară, care se dă familiilor nevoiașe, acolo este condiția să frecventeze cursurile, dar, poate, Guvernul se gândește totuși că, altfel, fără a avea educație pentru copii, degeaba dăm acești bani, că sunt aruncați, pur și simplu, pe fereastră.

Nu-și fac nici normele de muncă în comunitate pentru obținerea acestui venit minim garantat și nu-și trimit nici copiii la școală și ajung, pur și simplu, să fie întreținuți de societate, să stea pe marginea șanțului și să bea și să nu facă nimic.

Vă rog foarte mult să vă gândiți la găsirea unor soluții pentru a acorda aceste ajutoare celor care au nevoie, dar care trebuie să și întoarcă societății efortul pe care aceasta îl face ca să-i ajute.

Mulțumesc, doamna senator. Sunt și alte puncte de vedere?

Domnule senator Oprea, vă rog. Sper că n-o contraziceți pe colega dumneavoastră.

Dimpotrivă, îmi iau asociat pe doamna președinte al Comisiei pentru învățământ, Andronescu, fiindcă ieri am avut o propunere legislativă în comisie care a trecut cu acceptul tuturor oamenilor, în care conceptul discutat era: „frecventează regulat sau cu regularitate cursuri, pentru a se oferi un anumit tip de sprijin unor categorii defavorizate”, iar Ministerul Muncii a venit cu aceste propuneri, amendamente, pe care noi în Comisia pentru învățământ le-am trecut. Și am zis: cinste lor că, uite, au găsit portița pe care doamna ministru Câmpeanu o invoca acum.

Se adresa tot unor categorii defavorizate, dar discuția a fost un pic mai amplă, că am mărit alocația pentru copii și că alocațiile mărite cu 42 de lei creează o situație ciudată, pierzând anumite tipuri de ajutoare.

Deci subiectul este foarte complex, iar în cazul ăsta propunerea este, evident, în favoare copiilor defavorizați.

Vă rog, vă rog, doamna senator.

Voiam să vă spun că în foarte multe țări din Europa se practică această măsură, în sensul în care ajutoarele sociale, de orice natură ar fi, nu se acordă familiilor care nu-și trimit copiii la școală și, de aceea, abandonul școlar este mult mai mic în aceste țări.

Am fost și am văzut foarte multe comunități, chiar de români, care beneficiază de aceste ajutoare sociale și vreau să vă spun că și pentru ele condiția este să-și trimită copiii la școală.

Și, dacă în România comunitățile de romi au cel mai mic procent de frecventare a unor cursuri, a unor forme de învățământ, aflați că în celelalte țări din Europa toți copiii romilor merg la școală tocmai pentru aceste ajutoare pe care le primesc.

Mulțumesc, domnule senator. Declar închise dezbaterile generale. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Insist să fac o sinteză.

Nu eu, domnul...

Da, domnul Gabriel Lungu, în continuare, într-adevăr.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare națională prin Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, Ministerul Muncii susține raportul comisiei pentru muncă, de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnule președinte, vă rog.

Mulțumesc.

În ședința din 12 mai 2015, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În consecință, Comisia pentru muncă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Stimați colegi, dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Vot pe proiectul legislativ, luni, ora 17.00.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012.

Inițiatorii nu sunt prezenți. Sau sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Guvernul României este reprezentat de domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009, în sensul instituirii posibilității includerii rezidenților în linia de gardă din primul an de pregătire în specialitate.

Guvernul nu este de acord cu această inițiativă legislativă, inițiatorul fiind în necunoștință de cauză. Asta pentru că în perioada de pregătire în specialitate medicii rezidenți pot efectua gărzi în afara programului de la norma de bază, așa cum este deja reglementat în legislația în vigoare prin art. 22[1] din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și prin Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate este reprezentată de domnul senator Bodog, secretarul comisiei.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei față de propunerea legislativă.

Comisia pentru sănătate publică, în raport cu prevederile legale, a luat în discuție propunerea legislativă și, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte un raport de respingere, în data de 19.05.2015.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Doamna senator Câmpeanu, vă rog, microfonul 2.

Nu vreau să mă amestec în domeniul în care nu mă pricep, să știu cum este organizarea în Ministerul Sănătății, dar vreau să vă atrag atenția în legătură și cu gărzile efectuate de rezidenți, și cu legea care a trecut ieri în Senat, cu posibilitatea ca medicii să lucreze după program în regim privat.

Vă rog să vă gândiți foarte bine la numărul scăzut de medici și la aparatul necesar din sistemul sanitar, că, dacă vine un control să vadă câte ore pe săptămână lucrează medicii, rezidenții, asistentele și îngrijitoarele, s-ar putea să avem mari probleme. Să vă gândiți că este un lucru foarte grav ce se întâmplă la ora actuală. Medicii și asistentele lucrează mult, mult peste programul normat prin cod, că, dacă nu era vorba de Codul muncii, nu luam cuvântul.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Bodog, microfonul central, vă rog.

Apreciez intervenția doamnei senator, însă vreau să facem precizarea că trebuie să ne gândim cu toții la asta. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru reducerea consumului băuturilor carbogazoase de către minorii cu vârstă de până la 16 ani.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, pe scurt, domnule secretar de stat.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează măsuri privind interzicerea comercializării către minori a băuturilor carbogazoase, precum și interzicerea consumului acestora în instituțiile de învățământ.

Guvernul nu susține o asemenea inițiativă legislativă, având în vedere că măsurile preconizate de inițiator se regăsesc deja în legislația existentă.

Astfel, la inițiativa Ministerului Sănătății, a fost adoptată Legea nr. 123/2008 pentru alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar, care interzice comercializarea de prăjituri, bomboane, acadele și sucuri carbogazoase cu conținut ridicat de zahăr în incinta unităților de învățământ.

Lista cu alimentele nerecomandate preșcolarilor și școlarilor a fost adoptată prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți.

Același punct de vedere a avut și comisia de specialitate, a întocmit un raport negativ de respingere.

Vă rog să fiți de acord cu acesta.

Eu sunt de acord. Totuși, e normal să ascultăm și comisia. Vă rog, domnule secretar.

În ședința din data de 12 mai, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, în baza acelorași motive care au fost invocate și de către Guvern.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Nicolae Vlad Popa.

## Stimați colegi,

În presă, în media au apărut niște date, știri care trebuie să ne pună pe gânduri, și anume că avem o generație tânără, copiii supraponderali, dar și multe cazuri de obezitate la ani foarte mici.

Știm foarte bine că unul dintre motivele pentru care s-a ajuns în această situație e alimentația.

Eu înțeleg și nu văd de ce Guvernul nu este preocupat de un lucru care este evident: publicitatea este nu agresivă, este nemăsurabilă la aceste băuturi. Văd că nenumărate firme, indirect și direct, fac reclamă.

Noi nu putem să găsim măcar o... un echilibru, atât dorim, un echilibru, ca oamenii aceia, printr-o publicitate, eventual, de instruire, de informare, să găsească drumul cel bun. Adică e o disproporție, un dezechilibru evident în viața noastră, când un copil este bombardat cu reclame peste reclame de o valoare extraordinară, pentru că ei știu și au de unde să plătească reclamele. Sunt reclame care atrag. Sunt reclame

pentru care se plătesc milioane de dolari. Eh, acele reclame au efect.

Noi nu găsim o soluție, nu de... neapărat formula aceasta, dar să nu expediem – încă o dată spun –, să nu expediem o problemă care trebuie să ne intereseze și trebuie să găsim soluții la ea.

Nu e normal să lăsăm atâta..., atâția oameni dezinformați și manipulați printr-o astfel de formă. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Alte puncte de vedere?

Doamna senator Anghel, microfonul 3, vă rog.

Cu tot respectul pentru inițiator, nu văd cum am putea să interzicem consumul. Da, comercializarea, da. Dar, dacă respectivul copil vine cu sticla de suc de acasă sau vine cu un termos în care nici nu vezi ce are, cum și ce să-i faci? Să-i iei copilului proprietatea lui, mâncărica din ghiozdan? Deci n-ai cum să faci lucrul ăsta.

Iar ceea ce spune domnul senator Popa, da, de acord, este o publicitate agresivă, dar nu-și are locul în acest proiect legislativ, ci într-o lege a publicității. Și se poate face, eventual, cum este pentru țigări, că este interzisă publicitatea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 10 din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 386 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul României, domnule Iliescu, vă rog.

## Domnule președinte,

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 10 din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Motivul de respingere a acestei inițiative legislative este strict de natură de tehnică legislativă, având în vedere că nu putem modifica un ordin al ministrului sănătății printr-un proiect de lege.

De asta am și avut ezitarea, dacă ați sesizat. Când am citit, nu-mi venea să cred că citesc.

Vă rog, comisia de specialitate.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din aceleași motive enunțate și de către reprezentantul Guvernului, în ședința din 12 mai 2015, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule Nicolae Vlad Popa, vă rog.

Stimați colegi,

Încă, încă o dată vin la acest microfon și sper că se aude. Nu putem să primim asemenea inițiative.

Câtă vreme se cere modificarea unui ordin al ministrului, unde o să ajungem? O să cerem, prin lege, modificări de hotărâri de consilii județene sau locale? Dar nu există. Noi avem un filtru acolo, nu se poate primi orice. Vine fiecare și face o înregistrare la un birou care înregistrează tot și ajungem, în plen, să discutăm modificări de ordine de ministru. Nu se poate.

Mulțumesc.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 1. Todirașcu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută am susținut în fața dumneavoastră o propunere legislativă pentru modificarea Legii Consiliului Legislativ, care a fost considerată în acel moment, în opinia mea forțat, neconstituțională, dar care viza exact acest tip de probleme în care toate inițiativele legislative ale parlamentarilor – și deschid o paranteză –, care nu pot fi cenzurate de nimeni (acesta este și motivul de ce astăzi discutăm această inițiativă), să poată să obțină un aviz preliminar din partea Consiliului Legislativ.

Mi-am însușit acea observație a Consiliului Legislativ, că inițiativa mea era neconstituțională, și am propus acum o amendare a Regulamentului Senatului exact pe acest subiect.

Deci sper să găsim împreună un consens politic privind faptul ca Consiliul Legislativ, care este un for competent, profesionist și capabil, să facă acest gen de filtre, să ne poată emite nouă, la cerere, adică opțional, avize preliminare în care să ne spună dacă inițiativele noastre se conformează tehnicii legislative și multor altor observații care ne pot scăpa – noi nu suntem experți în toate domeniile – și, în felul ăsta, am putea să evităm, să creștem calitatea actului

legislativ și să nu aglomerăm ședințele ambelor Camere și ale comisiilor cu inițiative care nu ar trebui să apară pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, vă rog.

Cu tot respectul, și pentru domnul Todirașcu. A fost vreodată la Consiliul Legislativ? A văzut cât lucrează oamenii aceia și pentru cât lucrează? Că fiecare om lucrează pentru încă 10 persoane, pentru că nu au oameni. Este enorm!

Inițiativa dumnealui sau propunerea dumnealui ar fi bună, dar poate nu ar fi rău să ne ducem să ne uităm și să vedem în ce condiții lucrează oamenii aceia. Și totuși fac o muncă de calitate, deși condițiile sunt mizerabile.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Stimați colegi, Stimați colegi...

Aveți un pic de răbdare.

Întâmplător sau nu, sunt unul din cei mai vechi senatori membri ai Senatului actual.

Există – și dacă ați avea răbdarea – competență stabilită pentru Parlament. Aveți în Constituție foarte clar delimitat ce inițiative și în ce domenii, și până la ce nivel poate reglementa Parlamentul.

Îmi pare rău pentru domnul Todirașcu, dar nu cred că este dumnealui inițiatorul aici. Nici nu contează, până la urmă. 2. Chiar dacă sunteți sau unii suntem mai tineri sau mai în vârstă, la fiecare grup parlamentar există un grup de experți, care pot fi consultați.

Înainte de promovarea unui proiect de lege, nimic nu împiedică parlamentarul să acceseze Departamentul legislativ al Senatului, care va acorda întotdeauna orice fel de consultație pe competență, nu pe fondul unei inițiative, că nu-i treaba dumnealor. Dar pe competența Camerei poate acorda acest lucru.

Este... Nu achiesez neapărat la propunerea să încărcăm Consiliul Legislativ, care funcționează la o treime din personal, cu asemenea problematică. Eu spun că orice idee care poate ajuta unui parlamentar pentru a declanșa o inițiativă legislativă, pentru a trimite o propunere, trebuie folosită.

Vă rog, domnule... Dreptul dumneavoastră la replică. Microfonul 1.

## Mulțumesc frumos.

Voi folosi în mod constructiv acest drept la replică, spunând următorul lucru: am foarte mare experiență de lucru cu Consiliul Legislativ, fiind inițiator a peste 70 de inițiative legislative, unele depuse și de două ori, și de trei ori, și având feedbackuri diferite la același subiect. Dar opinia mea este foarte pozitivă privind Consiliul Legislativ. Ce spuneam mai devreme nu ar aglomera activitatea Consiliului Legislativ, pentru că un aviz preliminar emis cu observații, la o a doua reexaminare pentru un aviz definitiv, practic, s-ar constata că s-au însușit observațiile Consiliului Legislativ, nimic mai mult.

Cu toate acestea, susțin ceea ce spune doamna senator. Cred că noi trebuie să găsim o soluție, Consiliul Legislativ să poată să-și desfășoare activitatea în bune condiții.

Am înțeles și de la personalul tehnic al Biroului permanent că sunt foarte nepotrivite condițiile de lucru: lumina, aerul, ventilația, temperatura. Toate lucrurile astea trebuie rezolvate. Și chiar sprijin, și poate găsim o soluție pentru acești salariați ai Parlamentului care, cu adevărat, contribuie la calitatea prestației noastre.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 18, Propunerea legislativă privind răspunderea ministerială.

Inițiatorul? Doamna Federovici? Nu.

Guvernul, prin domnul Valentin Iliescu. Vă rog, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă, de fapt, o încercare de rescriere a Legii responsabilității ministeriale, și nu răspunderii, cum scrie inițiatorul... sau grupul de inițiatori.

Guvernul nu susține, pentru că formula prezentată dumneavoastră conține o mulțime de formulări ambigue, de texte neclare, de texte care vin în contradicție cu prevederile Constituției României, de texte care vin în contradicție cu prevederile unor legi organice, cum ar fi Codul penal și Codul de procedură penală.

De altfel, și comisia de specialitate a reținut în raportul său nu mai puțin de opt asemenea exemple care, evident, fac ca această lege să nu poată fi susținută.

E un raport de respingere cu care Guvernul este de acord.

## Domnule ministru,

Nu vreți dumneavoastră să lăsați comisia de specialitate să-și spună punctul de vedere? Că, altfel, o rog pe doamna Federovici să poftească și vă las pe dumneavoastră și, și...

Vă rog, doamna Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru drepturile omului au acordat un aviz negativ acestei inițiative legislative.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, însă cu numeroase observații și propuneri, inclusiv asupra unor aspecte de neconstituționalitate.

În consecință, în data de 5 mai 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Doamna senator, vă rog, microfonul 3. Doamna senator Anghel.

Cu tot respectul, de data asta, nu voi contesta raportul Comisiei juridice.

Un singur lucru. Mie mi-ar fi plăcut totuși să prindem undeva în regulamentul nostru și o sancțiune pentru cei responsabili din ministere care nu răspund în termenul obligatoriu, pentru că mie mi s-a întâmplat de zeci de ori să aștept două, trei și șase luni de zile un răspuns și, până la urmă, să fie unul de „nu știu”, „nu mă pricep”, „interesează-te în altă parte”.

Deci trebuie să prindem undeva în regulament. Altfel, de acord cu ce a zis comisia.

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Inițiatorul?

Nu este.

Reprezentantul Guvernului, domnul ministru Iliescu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Față de această inițiativă de modificare și completare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, Guvernul nu a formulat un punct de vedere, însă este evident că, la foarte puțin timp după ce Parlamentul a dezbătut și a soluționat în mod unanim soluția privind finanțarea partidelor politice, se justifică soluția de respingere a acestei inițiative legislative.

Mulțumesc. Comisia, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a acordat un aviz negativ la această propunere legislativă, iar în data de 5 mai membrii Comisiei juridice au hotărât, în urma dezbaterilor, să adopte un raport de respingere, cu majoritatea membrilor prezenți.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 48 alin. (1) și (2) din Legea nr. 67/2004 din 25 martie 2004, republicată, pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Inițiatorul?

Vă rog, domnule deputat Cernea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru sănătatea unei democrații și pentru evoluția acesteia este esențial să avem o competiție electorală care să permită cât mai multor competitori să se înscrie în alegeri și să aibă o șansă reală.

A avea condiții prealabile de înscriere la alegeri extrem de restrictive înseamnă a descuraja competiția, iar asta afectează atât partidele mari, pentru că presiunea asupra lor să fie mai dinamice, să-și îmbunătățească, să spunem, listele de candidați, simțind o presiune din partea unor competitori mai mici, evident că această presiune va fi mai mică, dacă acești competitori mai mici nu se vor putea înscrie sau vor avea dificultăți în a o face...

De asemenea, aceste condiții restrictive vor descuraja apariția unor alternative și exprimarea în politică a unor voci, care poate că sunt mai mici, la început, dar care ar avea o șansă să crească ulterior pe baza votului cetățenilor, desigur.

Din nefericire, aceste condiții au fost extrem de restrictive. Propunerea de față prevede ca numărul de semnături necesar pentru a participa la alegerile locale să nu fie unul foarte ridicat. Și am preluat, practic, solicitările venite din partea societății civile, pentru a avea un număr rezonabil de: 0,25% sau 0,50% din numărul total de alegători dintr-o zonă unde se țin alegeri locale. Cred că, având condiții relaxate, care să permită o competiție deschisă, ajutăm foarte mult la sănătatea, cum spuneam, democratică a țării noastre; dimpotrivă, condițiile restrictive fiind acelea care blochează cumva sau care îngheață sistemul politic.

Vă adresez rugămintea și îndemnul de a sprijini acest proiect legislativ, în speranța că relaxarea condițiilor de înregistrare a candidaturilor, realmente, va contribui la o..., la un sistem electoral și la o competiție electorală mult mai dinamice.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Guvernul României este reprezentat de domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Domnule secretar, succint, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu a formulat un punct de vedere față de această inițiativă, exact ca în cazul precedent.

Cred că dezbaterea foarte recentă a unei inițiative aprobate și susținute aproape unanim de toate grupurile politice conduce la ideea că soluția care se susține la acest moment este una de respingere a inițiativei legislative.

Comisia, doamna Federovici, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a acordat un aviz negativ la această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat-o favorabil, având anumite observații și propuneri.

În data de 5 mai 2015 s-a conturat opinia că modificările care se propuneau prin această inițiativă au fost deja incluse într-un alt demers legislativ, aflat la finalul procedurilor de dezbatere parlamentară, respectiv proiectul de lege pentru autoritățile administrației publice locale, care între timp a și fost publicat în Monitorul Oficial.

Din aceste considerente, Comisia juridică vă propune un raport de respingere, un raport votat de majoritatea membrilor din această comisie.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Inițiator, domnul senator..., domnul deputat, iertați-mă, Cernea Remus Florinel.

Domnule deputat, microfonul 6. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Legea cultelor, adoptată în anul 2006, a generat o serie de critici la adresa textului adoptat... Încă din acea perioadă a fost chiar un punct de vedere formulat de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu privire la riscul ca unul dintre articolele legii, și anume art. 13 alin. (2), să aducă o serie de restricții excesive libertății de exprimare.

În esență, acest articol spune că în România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase. Acest concept de „ofensă publică” poate genera probleme, pentru că o serie întreagă de opere artistice – și aici e vorba de filme, teatre, cărți sau producții muzicale, spectacole de comedie, articole de presă, articole de..., pamflete –, care să atingă tema religioasă, pot să fie cumva restricționate în baza acestui articol. Or, asta evident că ar intra în coliziune cu o valoare fundamentală a unei democrații, și anume libertatea de exprimare.

Recent, la începutul acestui an, tragedia cumplită a jurnaliștilor de la „Charlie Hebdo” a adus această problemă în atenția dezbaterilor publice peste tot în lume și cred foarte mult că este nevoie ca textul actual din Legea cultelor să fie echilibrat, să fie echilibrat cu o formulă care să spună că acest text nu va fi interpretat în sensul restrângerii libertății de exprimare.

De aceea, am și denumit, în mod simbolic, acest proiect legislativ Legea „Charlie Hebdo”, pentru că, până la urmă, democrațiile noastre trebuie să permită o largă libertate de exprimare. Și, când este vorba de jurnaliști, când este vorba de artiști, când este vorba de creatori de idei, restrângerea acestei libertăți de exprimare nu poate decât să aducă prejudicii libertăților noastre și fundamentelor democratice.

Vă rog să terminați, domnule deputat.

În acest context, libertatea de exprimare nu trebuie să aducă prejudicii demnității, onoarei și/sau dreptului la propria imagine.

De asemenea, punctul 21 din Decizia Curții Constituționale a României nr. 669 din 12 noiembrie 2014 stabilește că statului îi este interzis să adopte soluții legislative care pot fi interpretate ca fiind lipsite de respect față de convingerile religioase. Libertății de conștiință îi este atribuit imperativul toleranței, în special..., cu demnitatea umană garantată, ce domină ca valoare supremă întregul sistem de valori.

De asemenea, legea nu prevede o pedeapsă anume pentru acțiunile interzise de art. 13 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, fapt care arată că textul are mai mult un conținut etic decât juridic.

Totodată, menționăm faptul că Secretariatul de Stat pentru Culte a consultat toate cele 18 culte recunoscute din România cu privire la această propunere legislativă, răspunsurile primite din partea cultelor religioase recomandând respingerea acesteia.

Având în vedere cele expuse mai sus, Secretariatul de Stat pentru Culte nu consideră oportună completarea art. 13 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind regimul general al..., libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule ministru. Comisia de specialitate, vă rog. Domnul senator Tătaru, microfonul 7. Aveți cuvântul.

Da. De aceea, vă îndemn și vă adresez rugămintea să susțineți acest proiect, care, repet, este..., se bazează pe sugestia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Eu doar am preluat ceea ce consiliul a dat printr-o..., printr-un comunicat de presă.

## Mulțumesc.

Din partea Guvernului României, domnul Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Microfonul 8.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 12 mai 2015, membrii celor două comisii au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru drepturile omului supun spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Victor Opaschi** _– secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În opinia noastră, această inițiativă...

## Doamnelor și domnilor senatori,

În opinia noastră, această inițiativă legislativă contravine unor prevederi constituționale și legale aflate în vigoare, cum ar fi art. 29 și art. 57 din Constituția României, care evidențiază faptul că spiritul de toleranță și respect reciproc sunt aspecte importante ale manifestării libertății de conștiință.

Mulțumesc domnului senator Tătaru. Dezbateri generale.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare. Domnul senator Georgică Severin, microfonul 3.

## Vorbesc în nume propriu.

Ce aș dori să spun! Cred că se face o confuzie. Din ce am înțeles eu din proiectul legislativ, nu discutăm aici de protejarea cultelor, de drepturile lor de a nu fi jignite, de a nu fi discriminate, e de la sine înțeles, și legea prevede acest lucru. Eu am înțeles că vorbim de o prevedere legală care să nu intre în contradicție cu dreptul la liberă exprimare artistică, culturală și, poate, pornim și de la ce s-a întâmplat la Paris, în ianuarie, dar să nu uităm că în tradiția culturală românească avem o serie întreagă de opere de artă care ar putea intra în contradicție cu aceste elemente, nu numai neapărat legate de o religie sau alta, și de aceea o clarificare în acest sens eu cred că, oarecum, este bine-venită.

În același timp, dreptul la liberă exprimare culturală și artistică nu poate fi pus în contradicție cu nimic altceva. Cred că tendința aceasta de a pune în antinomie cele două elemente, dreptul la protecția cultelor, dar și dreptul la liberă exprimare, să nu ne facă să judecăm pripit și să înțelegem că, de fapt, se dorește o clarificare, care să nu dea dreptul la abuzuri în niciun sens, nici din partea cultelor, ca să se simtă jignite... de opere de artă – și o să dau un exemplu care, personal, pe mine m-a deranjat. Poate mulți dintre dumneavoastră ați văzut acel graffiti de lângă Biserica „Sfântul Gheorghe”, care chiar era o pictură superbă și arăta mult, mult mai bine decât acel calcan mizerabil și... iar faptul..., calcan în sensul peretelui, să nu ne gândim la altceva. Nu vreau să..., așa. Și faptul că a fost înlăturată – cel puțin abuziv, după părerea mea – o operă de artă contemporană, din motive de acest gen, face ca propunerea domnului Cernea să fie, oarecum, bine-venită.

Precizez, am vorbit în nume propriu. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Declar închise dezbaterile generale.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Cernea.

Vă rog.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

Vă mulțumesc foarte mult. Voi fi foarte scurt.

Într-adevăr, despre acest lucru este vorba. Legea, până acum, art. 13 alin. (2), nu a fost invocată, nu s-a aplicat pentru a interzice vreo operă de artă. Dar dacă este lege, cândva, în viitor, ar putea fi aplicată. Și ar putea fi aplicată împotriva unor opere artistice.

Eu am dat în expunerea de motive o serie de exemple. Sunt numeroase pamflete în reviste precum „Kamikaze” sau „Cațavencii”, de exemplu, care ar putea intra sub influența acestui articol.

Sunt opere ale unor autori precum Voltaire, Nietzsche, Cioran, Emil Cioran chiar, Christopher Hitchens, Richard Dawkins și alții, care ar putea fi interziși, dacă s-ar găsi o anumită persoană care să ia în serios art. 13 alin. (2) și să-l invoce și să..., în baza lui, să interzică diferite opere de artă.

De aceea, cred că este importantă prevederea că acest articol nu va fi interpretat în sensul restrângerii dreptului la liberă exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație.

Aceasta ar fi echilibrarea pe care o aduce inițiativa de față. Și sper foarte mult să o susțineți, pentru că, altfel, s-ar putea genera situații abuzive, la un moment dat, în societate și ele ar fi artificiale, din punctul meu de vedere.

Domnule senator..., am închis dezbaterile, dar pentru dumneavoastră o să facem o excepție. Vă rog, microfonul 2.

Într-adevăr, în momentul în care voiați să faceți acest lucru.

Eu aș vrea să vă spun următorul lucru. Într-adevăr, ar trebui să existe doar un drept garantat de Constituție la liberă exprimare și atât. Noi n-am avea nevoie de alte reglementări, cât sau ce să spunem, unde este nivelul unde trebuie să ne oprim și așa mai departe. Modul acesta de reglementare și posibilitatea interpretării unui text, într-adevăr, sunt periculoase și pun, spun eu, un..., clădesc, așa, un obstacol, în momentul în care cineva dorește să-și exprime un gând, o idee și așa mai departe.

Trebuie să fim atenți și, dacă se poate îndrepta textul, în situația dată, pentru a nu putea fi vreodată interpretat, să știți că este bine să se facă acest lucru.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos. Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Înainte de a trece la proiectul următor, 22, aduc la cunoștința membrilor Birourilor permanente, la ora 13.00 este ședință la sala de la Camera Deputaților.

Punctul 22, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul securității naționale.

Inițiatorul nu este prezent. Din partea Guvernului României, domnul Tohăneanu... A! Doamna Alexe. Da?

Doamna Irina Alexe, aveți cuvântul.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

După cum cunoaștem cu toții, acest proiect a fost inițiat în anul 2011. Guvernul, prin punctul de vedere transmis în scris, în anul 2013 a apreciat că Parlamentul este singurul în măsură să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestui proiect de act normativ.

Aș mai vrea să precizez, dacă-mi este permis, că, ulterior, Legea nr. 51/1991 a fost modificată și completată, inclusiv prin Legea nr. 255/2013, astfel încât suntem de acord cu soluția propusă de comisii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia? Doamna Federovici. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5 mai 2015, membrii celor două comisii, pentru că avem un raport comun, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, având în vedere că au constatat că proiectul legislativ a rămas fără obiect.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Inițiatorii sunt prezenți?

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect răspunde... Domnul Aurel Mircea? Da? Microfonul 8, vă rog.

**Domnul George Aurel Mircea** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea, conform raportului Comisiei pentru administrație.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia?

Vă rog, domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, au dezbătut și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament admis.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendament admis, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, dacă sunt. Nu sunt. Le declar închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 24, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Management în Sănătate.

Inițiatorul? Este. Vă rog. Microfonul 5.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt inițiatorul mai multor inițiative legislative privind domeniul sănătății și marea majoritate dintre acestea au fost focusate pe modalitatea de cheltuire și gestionare a banilor din acest domeniu.

Prezenta inițiativă legislativă are, în opinia mea, cel mai puternic impact asupra modului de cheltuire a banilor sănătății. Acest subiect reprezintă, în opinia mea, cea mai mare problemă a acestui domeniu, adică cum se cheltuiesc și cum se fundamentează acele alocări de fonduri. Cel mai important criteriu de alocare a fondurilor în domenii bugetare, dar, în special, în sănătate, este termenul... indicatorul de cost-eficiență, deci nu profit, nu eficiență, ci cost-eficiența. Acest indicator este aplicat de mult timp în practica internațională și se determină prin evaluarea tehnologiilor medicale numite _Health Technology Assessment_ (HTA). Ea permite realizarea unui management performant al sistemului sănătății prin edificarea și implementarea celor mai cost-eficiente modalități de obținere din aceeași cantitate de bani a unui număr mai mare de servicii medicale de bună calitate.

Modul actual al gestionării banilor sănătății a fost reflectat în raportul Comisiei prezidențiale din 2008, din care citez: „Din cauza disfuncțiilor sistemului de sănătate din România mor anual peste 60.000 de români, în fiecare an dispărând populația echivalentă a unui oraș de talia Sloboziei sau Giurgiului.” Am încheiat citatul.

Actuala stare de fapt ar putea fi schimbată prin implementarea acestei inițiative legislative. În primul rând, această inițiativă extinde modelul HTA – _Health Technology Assessment_ , evaluarea tehnologiilor medicale – pentru toate dispozitivele medicale, conform Rezoluției OMS WHA60.29/2007, semnată și de România, care menționează, citez: „Prin adoptarea acestei rezoluții, delegații din statele membre au recunoscut importanța evaluării tehnologiilor medicale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare legate de sănătate și cer extinderea expertizei în domeniul tehnologiilor medicale, în special a dispozitivelor medicale – repet, în special a dispozitivelor medicale, deci nu doar a medicamentelor –, și solicită Organizației Mondiale a Sănătății să sprijine cu măsuri speciale statele membre.” Am încheiat citatul.

Mulțumesc inițiatorului.

Reprezentantul Guvernului, prezent aici, domnul Valentin Iliescu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Sunt multe argumentele pe care Guvernul, în punctul său de vedere exprimat, le aduce. M-aș opri doar la câteva.

Legiferarea acestei soluții legislative ar presupune dirijarea unor fonduri și așa reduse către o nouă agenție, în condițiile în care activitățile menționate a fi derulate de această agenție sunt realizate în prezent de către alte instituții ale statului, fapt care ar conduce la un înalt grad de birocrație.

În al doilea rând, ar crește numărul de posturi ocupate în sistemul bugetar, precum și... la un impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. Fac precizarea că, în ciuda obligației inițiatorului de a menționa în expunerea de motive impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, în anul curent, cât și în anii următori, nu există o asemenea mențiune.

Pe de altă parte, doresc să menționez că toate obligațiile importante pe care inițiatorul le-a trecut în dreptul acestei noi agenții, respectiv evaluarea tehnologiilor de vârf din sănătate..., este o activitate pe care o realizează, astăzi, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

De asemenea, o altă problemă importantă legată de profilaxia, diagnosticul, tratamentul medical și chirurgical al afecțiunilor, tratamentul de recuperare și politicile de sănătate publică pe care inițiatorul dorește să le aducă în dreptul acestei agenții este realizată, în prezent, de către Ministerul Sănătății și organele sale deconcentrate.

Mulțumesc.

Nu suntem de acord cu inițiativa.

Comisia de specialitate. Domnule ministru! Comisia de specialitate, domnul senator Deneș.

Mulțumesc.

În ședințele desfășurate la 21.04.2015, 28.04.2015 și, respectiv, 5.05.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii

Comisiei pentru sănătate publică, au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport comun de respingere, cu amendamente respinse.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia pentru sănătate publică, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale?

La dezbateri generale, domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Știm foarte bine cu toții că boala cea mai grea a sistemului sănătății este managementul. Sunt mii și mii de manageri care au decizia și care fac ca în sistem pierderile să fie foarte mari.

Aceasta este o încercare de reformă în sistemul sănătății, de a aduce profesionalismul, de a îmbunătăți managementul în așa fel – chiar dacă pe această formă, printr-o agenție –, dar de a-l îmbunătăți în așa fel încât cheltuielile de care vorbea domnul ministru să scadă.

Sigur că avem de-a face aici, dacă punem în balanță între o decizie politică de a aduce profesionism, a aduce specialiști care, într-adevăr, știu ce este managementul în sistem.... Pe partea cealaltă, avem acei mii de manageri care știm foarte bine cât de bine sunt pregătiți în domeniu. Vor învinge, cu siguranță, cei pe care i-ați reprezentat dumneavoastră acum în opinia pe care ați avut-o, și anume că nu ne interesează vreo modificare la nivelul profesionalizării instituției managerului de spital. Vreau să vă spun un lucru. Cred că, poate, nu e perfectă, dar cred că o asemenea formulă în România ar funcționa, pentru că în România este greu, de altfel, să aduci la nivelul unității spitalicești, într-adevăr, decizii care să fie managerial perfecte. Susțin...

Mulțumesc tare mult.

...formula aceasta, pentru că este o încercare de a reforma sistemul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni.

## **Domnul Valeriu Todirașcu**

**:**

Să răspund Guvernului!

Să răspundeți Guvernului? E dreptul dumneavoastră. Vă rog să nu faceți abuz de acest drept.

Vreau să informez plenul privind afirmațiile făcute de reprezentantul Guvernului. Nu voi explica punctul meu de vedere, ci voi invoca... și membrii Comisiei pentru sănătate sunt martori. La Comisia pentru sănătate s-a dezbătut foarte mult această inițiativă legislativă și mulțumesc colegilor că au acordat atâta atenție.

A fost invitat reprezentantul Agenției Naționale a Medicamentelor, căruia i-am adresat câteva întrebări și vă voi comunica răspunsul lui.

L-am întrebat explicit: „Agenția Națională a Medicamentelor se ocupă de evaluarea tehnologiilor medicale privind dispozitivele medicale?” – ceea ce este obiectul legislației de astăzi. Răspunsul a fost: „Nu. Agenția Națională a Medicamentelor evaluează doar medicamente.” Și sunt două capitole complet distincte.

Am întrebat reprezentantul Agenției Naționale a Medicamentului dacă agenția beneficiază de o evaluare privind modul de gestionare financiară a postevaluărilor tehnologiilor medicale. Și reprezentantul Agenției Naționale a Medicamentelor a spus: „Nu. Evaluările pe care le deține agenția privesc cu totul și cu totul altă competență.” Iar această agenție asta își propune.

Mulțumesc, domnule senator.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru completarea art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorul nu este? Guvernul României este reprezentat de domnul..., de colegul nostru Gabriel Lungu. Da? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm că propunerea legislativă este deja reglementată. În anul 2015, majorarea valorii punctului de pensie s-a reglementat prin art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, iar la art. 18 din Legea nr. 187/2014, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, se stipulează că în anul 2015 valoarea punctului de pensie este 830,2.

Această majorare a valorii punctului de pensie cu 5%, superioară creșterii rezultate din aplicarea prevederilor Legii nr. 263/2010, care a fost de 4,41%, a avut în vedere faptul că, în perioada 2011–2012, nu s-a aplicat majorarea punctului de pensie, iar în anul 2015 s-a încercat o îndreptare parțială a acestui fapt, pe fondul creșterii economice și a gradului de ocupare a forței de muncă.

Adoptarea prezentei propuneri legislative, prin efectele pe care le-ar produce asupra unui număr foarte mare de cetățeni, ar anula eforturile depuse pentru realizarea și implementarea reformei introduse prin Legea nr. 263/2010. În acest caz, nu susținem prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc. Președintele Comisiei pentru muncă. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a fost luată în dezbatere propunerea legislativă și, având în vedere că prin această propunere se evită emiterea de ordonanțe de urgență pentru majorarea valorii punctului de pensie, atunci când evoluția economică o permite, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna Câmpeanu, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Eu cred că este cazul – am mai spus, dar o să repet de câte ori am să pot – să terminăm odată cu intervențiile astea asupra Legii pensiilor. Toată ziua un parlamentar – are, n-are treabă cu legile din țara asta – modifică ceva la Legea pensiilor. Hai, domnilor, să-i lăsăm pe pensionarii ăștia în pace, că săracii nu știu de la o zi la alta ce-i mai așteaptă.

S-a făcut..., știți bine, când era cu valoarea punctului de pensie 45% din salariul mediu, că să fie maxim, că să fie minim, că să fie la dreapta, că să fie la stânga, de a ajuns, până la urmă, sub 35% din valoarea punctului, cu câte modificări au avut parlamentarii de făcut. Așa și în cazul acesta.

Avem o formulă de calcul, oameni buni. Haideți s-o respectăm și să lăsăm politicul în bănuții ăia puțini pe care îi au pensionarii. Toată ziua ne gândim ce să mai facem ca să-i amețim, de fapt.

Ce facem cu această propunere legislativă? Trecem acolo un minim și, după aceea, lăsăm la latitudinea unui guvern care, dacă este în an electoral, va crește valoarea punctului, dacă nu, o să-i lase de izbeliște.

Haideți să avem o formulă foarte clară, așa cum este în lege, și fiecare Guvern să fie obligat s-o respecte. Nu vă mai jucați cu acești oameni care, în fiecare zi, se uită la televizor și apar acolo cu „știri-bombă”, în fiecare zi, cum se modifică nivelul pensiilor și salariilor... Numai „bombe” sunt în fiecare zi. Lăsați-i, că și așa sunt destul de amărâți!

Au o formulă de calcul. Dacă dorim s-o îmbunătățim, haideți s-o îmbunătățim prin lege, nu să lăsăm la latitudinea nu știu cui să stabilească nu știu ce maxim sau nu știu ce minim.

Atunci când vrem să facem ceva, s-o facem la modul serios. Și sunt în țara aceasta legi pe care ar trebui să le respectăm, și nu să le modificăm ca niște copii, toată ziua.

Mulțumesc Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00. Și ultimul proiect pentru astăzi, stimați colegi, punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, republicată.

Inițiatorii nu susțin, nu sunt prezenți la susținere.

Din partea Guvernului României este prezent domnul secretar de stat Valeriu Nicuț.

Vă rog, pe scurt, domnule ministru. Microfonul 9.

## **Domnul Valeriu Nicuț** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Foarte scurt.

Obiectul de reglementare l-ați anunțat dumneavoastră.

În prezent, veteranii de război sau văduvele de război care locuiesc în mediul rural au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 12 călătorii interne, dus-întors, gratuite, pe mijloace de transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată.

Această formulare poate conduce la interpretări subiective, astfel încât veteranii sunt puși în situația de a nu se putea folosi de aceste drepturi care le sunt acordate.

Deci dorim introducerea posibilității pentru veteranii de război și văduvele de război care locuiesc în mediul rural să utilizeze cele 12 călătorii la care au dreptul pe an pe orice mijloc de transport, la alegere.

Mulțumesc. Comisia, vă rog.

Mulțumim.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere avizele favorabile pe care comisiile de specialitate le-au dat, precum și argumentele prezentate de către reprezentanții Guvernului, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mai avem două minute din program.

Îl rog pe domnul senator Nicolae Vlad Popa să facă o sinteză a sintezei.

## Stimați colegi,

Ăsta este un exemplu de tardivitate. Este evident..., 12 călătorii la veteranii de război și la văduvele veteranilor de război... Într-adevăr, suntem într-o mare întârziere cu o asemenea modificare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Declar dezbaterile generale închise. Vot...

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Vrea și doamna Câmpeanu.

## **Doamna Mariana Câmpeanu**

**:**

Vreau și eu două secunde!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ieșim din program și trebuie să continuăm dezbaterile săptămâna viitoare pentru minutul dumneavoastră.

Și nu puteți să spuneți că nu am fost generos astăzi. Mulțumesc frumos. Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Stimați colegi membri ai Biroului permanent, vă rog să poftiți la ședința Birourilor permanente reunite.

Pentru ceilalți colegi, spor la muncă în comisiile de specialitate! Ne vedem la comisii.

Mulțumesc.

O zi bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814455]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 113/18.VI.2015 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei