Stenogramă plen

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. O propunere, eventual, de modificare și completare. Bun.

Procedură.

Vă rog, liderul Grupului UDMR.

ca efect bugetar, ar implica o cheltuială bugetară de circa 0,6% din PIB, conform estimărilor Ministerului de Finanțe.

Având în vedere faptul că în perspectiva imediată va intra în dezbatere la Parlament și Legea salarizării unitare, vă propun să retrimitem acest proiect legislativ la comisie, urmând ca prevederile adăugate față de ordonanța de bază să fie preluate în Legea salarizării.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu am participat luni la ședința Biroului permanent și pe ordinea de zi nu a fost nicio cerere din partea vreunei comisii ca astăzi, paralel cu plenul, să lucreze.

Totuși, astăzi, la ora 9.00, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost convocată. Am acceptat să lucrăm până la 10.00, pentru a finaliza un anumit text de lege. Dar, lucrând paralel cu plenul astăzi, cred că încălcăm orice înseamnă predictibilitate a lucrărilor în comisii și în plen și mai ales propriile noastre decizii luate în Biroul permanent.

Atrag atenția că, într-adevăr, ar trebui prima dată noi să respectăm aceste reguli ale Camerei Deputaților, tot ce înseamnă ședințele în comisii și în plen, ca să nu putem fi pe urmă învinuiți că lucrăm paralel cu plenul și adoptăm texte care sunt greșite.

## Da.

## Alte intervenții?

Nefiind alte intervenții și neavând aprobare Comisia juridică, de disciplină și imunități din partea Biroului permanent, sunt chemați să participe la lucrările plenului. Vă mulțumesc mult.

Continuăm.

8. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană, 5 domenii-cheie; COM 302/2015.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, cine prezintă hotărârea? Nu avem pe nimeni din Comisia pentru afaceri europene?

Amânăm. Amânăm dezbaterile până ne vin colegii din Comisia pentru afaceri europene.

Și la următorul proiect tot Comisia pentru afaceri europene.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și pentru stabilirea unor măsuri bugetare; PL-x 655/2015; caracter ordinar; procedură de urgență.

Vă rog.

Domnul Neacșu.

## Vă mulțumesc.

De asemenea, solicităm retrimiterea la comisie, cu termen de două săptămâni, și a acestui proiect legislativ, pe următorul temei: asupra unei tematici de bază la care servea Ordonanța nr. 27, în comisie – și la Senat, și la Camera Deputaților – au fost adăugate o serie de drepturi salariale pentru mai multe categorii socioprofesionale, care, cumulate

Timp? Pentru cât timp, domnule președinte?

Două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Două săptămâni, da? Vă mulțumesc.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate; procedură de urgență; PL-x 17/2015.

Guvernul.

## Bună dimineața!

Sunt Carmen Liliana Burlacu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Ministerul Afacerilor Externe susține acest proiect de lege deoarece extinderea categoriilor de servicii consulare prestate cu titlu gratuit prin efectul legii este o măsură de reducere a fiscalității în beneficiul cetățenilor români din străinătate și poate fi aplicată și în cazuri umanitare care reclamă un tratament special din partea legiuitorului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raport comun din partea Comisiei pentru politică externă și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Cine prezintă raportul?

Domnul vicepreședinte Ciprian Nica. Vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 5 februarie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil proiectul de lege, prin adresa nr. 4c–2/75.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, în scopul adaptării prevederilor legale care reglementează regimul juridic și modalitățile de plată a taxelor consulare la practica actuală de natură consulară.

Comisia pentru politică externă a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 28 aprilie 2015.

Comisia pentru politică externă a adoptat proiectul cu unanimitate de voturi, cu un amendament admis și amendamente respinse.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 20 octombrie 2015.

La lucrări au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 26 ai comisiei.

Au participat, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul Radu Florea, director, și domnul Pietro Pavoni, consilier.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a adoptat proiectul de lege cu majoritate de voturi și amendamentele admise și cele respinse prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Propuneți și timpul, domnule vicepreședinte.

5 minute, domnule președinte.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, doamna Natalia Intotero, Grupul PSD, și apoi Grupul PNL. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care vi-l supunem atenției reglementează, în principal, acordarea în regim de urgență a asistenței consulare specifice, astfel încât să reducă timpul necesar finalizării demersului birocratic, în paralel cu eficientizarea lui, în beneficiul cetățenilor români aflați în străinătate.

La acestea se adaugă o serie de gratuități și facilități, dintre care amintesc aici doar câteva: posibilitatea ca minorii sub 6 ani să beneficieze de titluri de călătorie gratuite, înregistrarea copiilor de cetățenie română născuți în străinătate să fie, de asemenea, gratuită; eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetățenii români victime ale traficului de persoane și pentru cei evacuați din regiunile afectate de conflictele armate, atentate teroriste, dezastre naturale și alte situații de criză să fie gratuită; în regim de gratuitate consulară se vor încadra și înregistrarea decesului și înscrierea în registrele de stare civilă românești a certificatelor de deces întocmite de autorități străine pentru cetățenii români decedați în străinătate; și alte prevederi care redefinesc și aduc un climat de normalitate în relația dintre statul român și cetățenii lui aflați în străinătate.

De asemenea, prezentul proiect de lege reglementează o adaptare necesară și obligatorie a legislației românești

la normele comunitare, la Codul comunitar de vize și cutumele statelor europene.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Da. Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Avem înainte un proiect, PL-x 17/2015, care aduce înaintea plenului Camerei Deputaților noțiunea de reducere a taxelor consulare. Mă bucur, pentru că în urmă cu un an de zile, deși mă aflam în acel protest privind acest demers de reducere a taxelor consulare, la câteva zile după ce l-am finalizat, a fost trimisă această ordonanță de guvern.

Țin să atrag atenția însă că, totuși, taxele consulare, anumite taxe care au rămas stipulate în această ordonanță, sunt încă destul de mari, mai este încă foarte mult de lucru, iar dacă tot reducem taxele consulare, ar trebui să avem în vedere și o rețea extinsă de consulate; mai mult decât atât – un buget pe măsura ministerului pe care-l avem, Ministerul Afacerilor Externe, o atitudine mai pozitivă din partea celor care lucrează în consulate. Și, într-adevăr, toate aceste misiuni să funcționeze așa cum românii din diaspora așteaptă și cum statul român trebuie să aibă aceste misiuni consulare.

Vă mulțumesc. Grupul ALDE. Vă rog, domnule deputat.

## Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență este deosebit de utilă în raport cu particularitățile și schimbările intervenite la nivelul comunităților românești din străinătate, în actualul context economico-financiar global, prevăzând extinderea categoriilor de servicii consulare prestate cu titlu gratuit, prin efectul legii, ca măsură de reducere a fiscalității în beneficiul cetățenilor români din străinătate, precum și în cazuri umanitare, care reclamă un tratament special din partea legiuitorilor.

În conformitate cu prevederile Constituției, statul este obligat să sprijine întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor și să asigure protecție atât românilor din străinătate, cât și celor din țară.

O formă de protecție în sensul dispozițiilor constituționale o constituie reducerea presiunii fiscale, prin exonerarea de plată a anumitor taxe consulare, în special a celor de natură a stimula interesul comunităților românești din alte țări pentru perpetuarea apartenenței, inclusiv juridice, la statul român. Grupul ALDE va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Alte intervenții, dacă sunt?

Nemaifiind alte intervenții, mergem pe raportul celor două comisii.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 191/5.XI.2015

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt. Adoptat. 1 marginal. Observații? La titlul legii este 1 marginal. 2 – articol unic. Observații? Nu. Adoptat. 3 marginal. Observații? Nu. Adoptat. 4 marginal. Domnul Iane. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, vă rog frumos să ne spuneți numărul articolelor, pentru că eu am niște amendamente respinse și aș vrea să le susțin. Vă rog mult.

Păi, domnule, eu merg pe raportul comisiei. Ieșim numai ca să ne aflăm în treabă?

Vă rog frumos.

Deci suntem la marginal 4 – articol unic. Și vă citesc. Ar trebui să aveți raportul, ca să puteți urmări.

Deci discutăm despre 4 marginal – „Articol unic. – Legea

nr. 198...” și textul curge. Vă rog să urmăriți.

- 5 marginal – „Art. 6 alin. (1) și (2) au următorul cuprins”. Observații?

Nu.

Adoptat.

6 marginal – „Art. 8 va avea următorul cuprins”. Grupul PNL și apoi domnul Iane. Vă rog, domnule deputat.

## Vă mulțumesc.

Supun atenției amendamentul pe care noi l-am propus în urmă cu ceva vreme, și anume, la art. 8 alin. (2), textul ordonanței de guvern este următorul: „Sunt scutite de plata taxelor consulare: a) înscrierea certificatelor de naștere străine în registrele de stare civilă românești pentru minorii în vârstă de până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării nașterii la autoritățile străine.”

Amendamentul pe care noi îl propunem este următorul: „Înscrierea certificatelor de naștere străine în registrele de stare civilă românești pentru minorii în vârstă de până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de un an până la data înregistrării nașterii la autoritățile străine.”

Am făcut acest lucru pentru că, într-adevăr, nu credem că este o modificare esențială și mai ales o afectare a bugetului, practic, dacă extindem perioada de 6 luni până la un an de zile. Consider că este de bun-simț, mai ales că sunt români care trăiesc inclusiv în Insulele Canare, foarte departe de Madrid, consulatul care-i reprezintă. Și iată că nu au posibilitatea, practic, mulți să se deplaseze în termen de 6 luni de zile la acele consulate, pentru a avea aceste certificate de naștere.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Este vorba de alineatul a). Este primul articol respins de la articolele respinse, ca să știe și colegii mei care nu au textul.

Domnul Iane și apoi domnul Mircea Toader.

## Vă mulțumesc.

Aici, la art. 8, avem totuși niște inadvertențe legate de acești minori care trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni, până la vârsta de 6 ani. Păi, dacă s-a înregistrat, s-a născut, trebuie înregistrat undeva. Mă rog, dar nu contează.

Amendamentul este următorul: la lit. b) și p), deci vorbesc despre amândouă, este vorba despre „eliberarea titlurilor de călătorie pentru minori în vârstă de până la 6 ani” și, la lit. p), „eliberarea vizelor pentru minori în vârstă de până la 6 ani”, și propun eliminarea acestei limite de vârstă, și anume când vorbim de minori vorbim de minori, nu mai vorbim de „până la 6 ani”.

Deci amendamentul sună: „eliberarea titlurilor de călătorie pentru minori” sau „eliberarea vizelor pentru minori.”

Da. Domnule deputat, acum discutăm despre alin. a). Domnul coleg de la Grupul PNL a susținut amendamentul de la alin. a) al art. 8.

Eu voi supune votului dumneavoastră și apoi discutăm de b) și p).

Da?

OK!

Domnul Mircea Toader.

## Stimați colegi,

Eu vă propun să susțineți acest amendament. Din experiența pe care am avut-o la Ministerul Administrației și Internelor, acea perioadă de 6 luni era de foarte multe ori depășită, erau foarte multe intervenții; copiii născuți în străinătate ai românilor noștri nu puteau să-și preia drepturile pe care le aveau în România, tocmai din cauza procedurilor greoaie. Oricât ai vrea să le faci de repede, practic, certificatul se dă în localitatea unde este părintele înregistrat și vă dați seama că durează foarte mult. Și eu cred că este bine pentru toți să lăsăm această perioadă, un an de zile. Și, dacă vă uitați la memoriile care sunt la Ministerul Administrației și Internelor, o să găsiți foarte multe sesizări pe această temă.

Și eu vă rog să susțineți acest amendament, care nu creează niciun fel de problemă. Se face mai devreme, este în regulă.

## **Domnul Florin Iordache:**

Deci

Da, așa cum am spus mai devreme, „eliberarea titlurilor de călătorie pentru minori în vârstă de până la 6 ani”. Amendamentul este următorul: „eliminarea titlurilor de călătorie pentru minori”; pur și simplu pentru că se face o discriminare. Nu poți să acorzi gratuitate minorilor până la o anumită vârstă. Ori sunt minori până la 18 ani, ori nu. Și, atunci, cerem gratuitate pentru toți minorii pentru aceste titluri de călătorie.

Vă mulțumim.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Și cel de-al treilea alineat respins. Dacă vrea cineva să-l susțină?

Vă rog, domnule deputat. Cel de la lit. p) a art. 8.

Sigur, se încadrează în sesiunea amintită anterior. Nu știu ce avem cu această vârstă de 6 ani. Practic, „eliberarea vizelor pentru minori în vârstă de până la 6 ani”, cerem încă o dată gratuitate pentru toți minorii. Nu este normal să se practice această discriminare. Minor înseamnă până la 18 ani și punct.

## **Domnul Florin Iordache:**

7 marginal. Discutăm de art. 9. Dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. 8 marginal; art. 11. Dacă sunt observații? Nu. Adoptat. 9 marginal; art. 12. Dacă sunt observații? Nu. Adoptat. Anexa; 10 marginal. Anexa, dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat. Aveți un amendament. Vă rog.

Referitor la anexa propunerii legislative. În această anexă sunt stipulate anumite taxe consulare, nu le voi mai da citire, pentru că ele, așa cum spuneam anterior de la microfon, sunt destul de ridicate. Practic, nu este normal ca pentru un certificat de căsătorie românii din diasporă să plătească pentru obținerea lui cât pentru luna de miere. Este anormal! Și mai sunt și anumite taxe care ar fi trebuit, în opinia noastră, reduse, mai ales cele legate de titlurile de călătorie,

care ar fi trebuit să se situeze în jurul a 5 euro, nu 40 de euro, cum este propunerea.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da, vă mulțumesc. Tot pe anexă, nu este vorba de amendament aici. Nu le mai susțin, le-a susținut colegul.

Vreau să spun că mi se pare, nu știu, ciudat, așa, că mai multe feluri de legalizări, să legalizezi o semnătură sau un înscris privat sau să legalizezi o anume pagină, au prețuri diferite. De exemplu, dacă legalizezi o semnătură a traducătorului – 40 de euro, dacă... în schimb o copie este 10 euro, iar dacă legalizarea semnăturii de pe un înscris privat..., 30 de euro. Nu știu, adică mi se pare că legalizarea este legalizare. Ar trebui să fie un preț unitar. Atâta voiam să spun.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

11 marginal. Observații? Nu.

Adoptat. 12, 13.

Legea în ansamblu rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

8. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie, COM 302/2015.

Domnul vicelider Pâslaru. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau citire Proiectului de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană.

Articol unic. – Luând în considerare opinia nr. 4c–19/646, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 14.10.2015, Camera Deputaților:

Salută inițiativa Comisiei de a reforma sistemul de impozitare a întreprinderilor din Uniunea Europeană în vederea combaterii evaziunii fiscale practicate de unele întreprinderi și susține implementarea unui plan de acțiuni prin care se stabilesc măsuri menite să creeze un cadru juridic mai echitabil.

Observă că planul de acțiune propus prezintă obiective pe termen scurt, mediu și lung referitoare la crearea unui mediu fiscal competitiv și favorabil creșterii economice.

Recunoaște că există în mod real o dimensiune transnațională a problematicii, iar obstacolele pentru activitățile economice transfrontaliere și denaturările pieței generate de existența a 28 de sisteme diferite de impozitare a profitului reprezintă un fapt.

Referitor la „Măsura 4 – Creșterea transparenței fiscale” amintește că tema transparenței fiscale în vederea impozitării întreprinderilor și combaterea evaziunii fiscale de orice fel a fost avută în vedere în propunerea de directivă a Consiliului de modificare.

Este în consens cu Comisia Europeană în ceea ce privește nevoia de a lărgi bazele de impozitare, de a simplifica și spori transparența fiscală.

Susține abordarea Comisiei Europene în a oferi îndrumare și suport statelor membre ale Uniunii în vederea implementării unei abordări unitare și comune și își exprimă speranța că în procesul de adoptare a planului de acțiuni vor fi operate modificări suficiente pentru a permite crearea unui mecanism financiar viabil.

Vă mulțumesc.

Da. La dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt. Domnul Iane.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă atrag atenția, stimați colegi, asupra unei problematici cu care ne confruntăm și în special cu care se confruntă companiile românești.

Este vorba despre acele prețuri de transfer care, dacă acționează pe piața românească, pe piața internă, ele sunt luate în calcul de către organul fiscal și de către organul de control.

În schimb, dacă vorbim despre prețurile de transfer ale companiilor multinaționale care realizează bunuri și servicii la niște prețuri foarte mici, aproape de plata salariilor la noi în țară, iar ulterior în țara de origine, acolo își realizează profitul aferent, atunci vorbim despre o inechitate care se face firmelor românești, pentru că nu poți să vii cu prețuri de transfer care în piața internă operează într-un fel, iar la nivel european, pe piața europeană, operează discriminatoriu.

De aceea, salut această opinie a Comisiei, de a realiza o echitate fiscală la nivelul Uniunii Europene, și aștept cu nerăbdare să îmbunătățim cadrul fiscal, astfel încât companiile multinaționale care operează în România, într-adevăr, să aibă prețurile de vânzare către compania-mamă la prețurile reale, și nu la prețuri doar cât să acopere costurile. Pentru că avem situații în care firme care au cifre de afaceri de 30 de milioane de euro vedem că au cheltuieli de aproape 30 de milioane de euro, cu un profit de 15.000-20.000 de euro, ceea ce este nerealist, de unde rezultă că aici se plătesc doar salariile, iar întregul profit al acelor servicii și produse care se dezvoltă aici este transferat, evident, prin prețul de transfer discriminatoriu către compania din statul-mamă.

Mulțumesc.

Da.

Doamna Hărău, Grupul PNL. Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL salută această inițiativă a Comisiei Europene, care dovedește că prioritatea actuală a Europei este promovarea creșterii economice durabile și a investițiilor pe o piață unică mai echitabilă și mai aprofundată.

Europa are, din acest motiv, nevoie de un cadru, în vederea impozitării corecte și eficiente a profiturilor întreprinderilor, pentru a distribui în mod echitabil sarcina fiscală, a promova creșterea economică durabilă și investițiile, a diversifica sursele de finanțare ale economiei europene și a consolida competitivitatea economiei Europei.

Impozitarea profiturilor întreprinderilor este element esențial într-un sistem fiscal eficient și echitabil, iar normele actuale în materie de impozitare a veniturilor întreprinderilor nu se încadrează în contextul modern.

Imaginați-vă că prin actuala lipsă de coordonare între statele membre în ceea ce privește sistemul de impozitare a întreprinderilor sunt greutăți insurmontabile. Întreprinderile care funcționează în interiorul pieței unice se confruntă cu 28 de baze diferite de impozitare a profitului, creând costuri foarte ridicate pentru asigurarea conformității și sarcini administrative cu efect negativ asupra competitivității europene.

În 18 martie, Comisia a propus un pachet de măsuri în vederea creării unei transparențe sporite în materie de impozitare a întreprinderilor din Uniunea Europeană. Prezentul act normativ stabilește o abordare europeană mai cuprinzătoare asupra impozitului pe profit, însă nu s-au identificat în acest act normativ unele aspecte legate de erodarea bazei de impozitare și nu există o acțiune corelată pentru câteva domenii-cheie care necesită intervenție pe termen scurt și mediu. Armonizarea ratelor impozitului pe profit nu face parte din acest act normativ. Scopul său este însă coordonarea sistemelor fiscale ale statelor membre, astfel încât să poată lupta mai eficient împotriva planificării fiscale agresive a multinaționalelor.

Unele companii, mai cu seamă cele mici, care constituie structura, osatura economică a Uniunii Europene, sunt practic obstrucționate în ceea ce privește planificarea fiscală de multinaționale cu forță mult mai mare și cu capacitatea de a transfera veniturile într-un loc fiscal mai favorabil și a înregistra cheltuielile în zone în care cetățenii au de suferit din acest motiv.

Partidul Național Liberal susține deci actul normativ, cu precizarea că vom face diligență pentru a puncta și mai consistent modificări care să sprijine unificarea fiscală în Uniunea Europeană.

Mulțumesc frumos.

Alte intervenții? Domnul Iacoban. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi și colege,

Iată că... combaterea evaziunii fiscale preocupă, de asemenea, toate țările din Uniunea Europeană. Dacă în timpul guvernării Ponta s-au făcut progrese imense în ceea ce privește scoaterea economiei negre la suprafață, prin măsurile pe care le cunoaștem cu toții, iată că Uniunea Europeană ne propune un ansamblu de legi cu dublu rol, și anume: evitarea transferului profitului și combaterea planificării fiscale agresive.

Acest pachet de legi este ca urmare a stabilirii unei priorități în acest domeniu, la nivel european, OCDE/G20, aceea de a lupta împotriva evaziunii fiscale și a concurenței fiscale dăunătoare, cauzată de un fenomen global, denumit planificare fiscală agresivă.

De asemenea, Comisia Europeană ne propune cinci domenii de intervenție, și anume:

1. Găsirea unei soluții la măsura transferului profitului;

2. Asigurarea impozitării efective, în locul în care sunt

generate profiturile;

3. Înființarea comisiei multilaterale de arbitraj, cu

opozabilitate față de statele membre;

4. Armonizarea sistemelor fiscale în țările membre;

5. Creșterea transparenței fiscale, în sensul directivei de modificare a Directivei 2011/16 a Uniunii Europene, în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal.

Astfel, dividendele, câștigurile de capital, precum și toate celelalte forme de venituri financiare și soldurile conturilor vor fi adăugate pe lista categoriilor care fac obiectul schimbului automat de informații în Uniunea Europeană.

Acest plan de acțiune prevede măsuri necesare pentru ca impozitarea întreprinderilor să devină mai eficientă și echilibrată în cadrul pieței unice, măsuri de relansare a bazei fiscale consolidate, comune a societăților și măsuri pentru integrarea noilor acțiuni OCDE/G20 de combatere a erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor la nivelul Uniunii Europene.

Grupul PSD susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Ialomițianu, Grupul PNL. Vă rog. A doua intervenție a grupului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca un răspuns pe care vreau să i-l dau colegului de la PSD, legat de prețul de transfer...

Stimate coleg, noi avem reglementat în Codul de procedură fiscală prețul de transfer, problema este că ANAF-ul nu își face treaba și acolo trebuie să mergeți, ca ANAF-ul să-și facă treaba, pentru că sigur că se transferă foarte mult profit prin prețurile de transfer.

2. Această comunicare are la bază armonizarea în domeniul impozitelor directe, al impozitului pe profit. Dar trebuie să fim foarte atenți. Eu am participat la multe ședințe ale ECOFIN-ului... când o țară foarte puternică – și văd că este și în această comunicare – dorește consolidarea bazei de impozitare, adică tot profitul să meargă în țara de unde provine societatea comercială și de acolo să se distribuie partea de profit către celelalte țări unde sucursalele sau filialele își desfășoară activitatea...

Cred că... consolidarea bazei de impozitare în țările unde își are sediul societatea-mamă nu ne avantajează pe noi și de aceea trebuie să fim foarte atenți când susținem această comunicare.

Sigur, pentru unificarea, pentru armonizarea bazelor de impozitare, sigur că suntem de acord, că este vorba de evitarea concurenței neloiale.

Grupul PNL va susține această comunicare. Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Nemaifiind alte intervenții, mergem mai departe.

9. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu – COM(2015) 337 – PHCD 96/2015.

Domnule Rădulescu, vă rog. Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu – COM(2015) 337:

– recomandă analiza comparativă a avantajelor ETS în ceea ce privește reducerea gazelor cu efect de seră, în perspectiva ponderii crescânde a energiilor regenerabile în consum, precum și a schimbărilor în intensitatea consumului de energie pe unitatea de produs;

– semnalează că factorii determinanți ai scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui analizați în mod deosebit în cazul statelor cu PIB redus, iar în acest sens ar putea fi comandate studii particularizate, similar celor din 2014;

– atrage atenția că este necesară clarificarea sprijinului agreat din diferite programe și surse ale Uniunii și naționale, inclusiv cel pentru țările terțe și cel prevăzut prin ajutoare de stat, în ce privește sumele necesare;

– susține menținerea dreptului fiecărui stat membru de a decide asupra modului în care se vor folosi veniturile din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

– recomandă analiza în continuare a interdependențelor dintre politicile relevante ale Uniunii, în special dintre sprijinul prin EU-ETS și politicile de creștere a ponderii energiei verzi în consum, în scopul de a se profita la maximum de sinergia dintre acestea;

– recomandă intensificarea eforturilor de informare a populației cu privire la EU-ETS, luând în considerare construcția sa extrem de complicată și dificil de înțeles pentru aceasta.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 14 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale din partea grupurilor... Doamna Varga, Grupul PNL. Vă rog, doamnă deputat.

Partidul Național Liberal va vota în favoarea acestui proiect de opinie asupra Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu.

Această propunere de directivă pune în aplicare cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, convenit de Consiliul European, în octombrie 2014, pentru a îndeplini obiectivul Uniunii Europene, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și pentru a contribui la limitarea încălzirii globale.

Noutatea acestei propuneri de directivă constă în: modificarea nivelului reducerilor de emisii anuale; menținerea fondului de inovare, ca efect intensificat pentru introducerea rapidă pe piață a unor tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să permită Uniunii Europene să își atingă obiectivele pe termen lung, obiectivele de decarbonizare; și – o altă noutate – instituirea unui fond pentru modernizarea și alocarea opțională cu titlu gratuit către sectorul energetic, pentru a contribui la modernizarea sistemelor energetice din statele membre cu venituri mai scăzute.

La articolul 21 există o propunere ca în fiecare an statele membre să prezinte Comisiei un raport cu privire la aplicarea directivei.

Cred că odată cu transpunerea în legislația românească a acestei directive va trebui să cerem și noi ca, anual, în fața Parlamentului, să se prezinte din partea Guvernului un raport privind măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, cu efect benefic asupra mediului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Intervenții? Domnul Iane și apoi domnul Cernea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Salutăm această directivă, într-adevăr este bună. Trebuie să avem în vedere că țările membre ale Uniunii Europene trebuie să ia măsuri concrete pentru implementarea acestei politici la nivel de Uniune Europeană.

Însă ce vreau să vă spun este următorul lucru: aceste certificate de emisii de gaze cu efect de seră se tranzacționează pe bursă. Ele sunt... La ora actuală, din câte știu eu, România are undeva la peste 70 de milioane de certificate, iar prețul mediu de tranzacție pentru anul acesta mi se pare că este undeva la 77 de lei, deci vorbim de peste un miliard de euro care intră pe piața românească, în ceea ce privește tranzacționarea acestor certificate.

Ce vreau să vă spun este următorul lucru: noi vom fi obligați să respectăm aceste norme europene, prin această directivă, însă trebuie să facem tot posibilul să investim

în eficiența energetică, pentru că acolo noi putem deja să recuperăm pierderi din energie de până la 30%.

Avem, la ora actuală, pe sistemul de transport național, pierderi de aproape 30% și numai printr-o eficiență energetică putem deja să ne eliberăm de aceste poveri și să revenim, într-adevăr, să beneficiem de aceste certificate într-o măsură mai bună.

În ceea ce privește directiva, cum spuneam, este bine-venită și va trebui să armonizăm și noi toate normele și legislația, astfel încât să ne supunem directivei. Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt? Domnul Cernea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Desigur, directiva este bună. Textul nostru de opinie nu este însă unul într-un spirit într-adevăr european, de reducere a emisiilor. Sunt multe pasaje care contravin acestui spirit.

În cele din urmă, este foarte greu să susținem că România este o țară care într-adevăr își asumă un efort concret, și eficient, și energic, de reducere a emisiilor, pentru că, în continuare, vedem că nu avem o strategie energetică, promisă de ani de zile, plafonăm procentajul energiei obținute din surse regenerabile – aceasta este clar o politică publică îndreptată împotriva ideii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Susținem, în continuare, România susține, din nefericire, sursele bazate pe combustibili fosili, surse de energie care sunt ineficiente, poluante și care contribuie foarte mult la schimbările climatice.

Dacă nu ne schimbăm în mod radical politicile în domeniul energetic, înseamnă fie că nu înțelegem pericolele pentru umanitate și pentru viață, reprezentate de schimbările climatice, fie, pur și simplu, nu ne pasă, nu ne pasă de generațiile următoare și de provocările pe care le lăsăm pe umerii lor.

Dacă temperaturile globale vor crește cu peste două grade Celsius în acest secol, planeta noastră nu va mai arăta așa cum o știm astăzi. Va fi accelerat procesul de extincție a speciilor, iar civilizația umană va fi puternic afectată, riscând să avem sute de milioane sau miliarde de oameni în posturi extrem de dificile: refugiați climatici, războaie, poate, pentru resurse vor putea urma.

Așadar, eu voi vota împotriva acestui text care, repet, are un spirit antireducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

12. Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adițional, semnat la Chișinău la 27 august 2015, între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei protocoale adiționale, precum și pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adițional, semnat la București la 23 septembrie 2015 și la Chișinău la 24 septembrie 2015, între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru protocoale adiționale – PL-x 635/2015; procedură de urgență.

Guvernul?

Doamnă secretar de stat, vă rog.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege prevede ratificarea Protocolului 4 și a Protocolului 5 al Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova. Protocolul patru adițional prevede extinderea perioadei de acordare a contribuției financiare nerambursabile până la data de 28 martie 2019 și, respectiv, extinderea perioadei de valabilitate a acordului până la data de 28 martie 2021.

Prin semnarea celui de-al cincilea protocol adițional se prevede introducerea unui nou domeniu de cooperare: reabilitarea, extinderea, modernizarea și renovarea construcțiilor aparținând instituțiilor publice din Republica Moldova.

Vă rugăm a adopta acest proiect de lege. Vă mulțumim.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Viorel Ștefan, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Prezentați raportul și stabiliți și timpii de dezbatere, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget a fost sesizată în procedură de urgență spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adițional, semnat la Chișinău la 27 august 2015, între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei protocoale adiționale, precum și pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adițional, semnat la București la 23 septembrie 2015 și la Chișinău la 24 septembrie 2015, între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar

nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru protocoale adiționale.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și ale Comisiilor pentru politică externă și juridică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea celui de-al patrulea protocol la acordul mai sus menționat.

În conformitate cu prevederile art. 61 din regulament, Comisia a examinat proiectul, în ședința din 20 octombrie. În urma examinării și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei spre dezbatere și adoptare proiectul de lege în forma prezentată de inițiator, fără amendamente.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun pentru dezbatere cinci minute. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Domnul Doboș, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă bucur că ori de câte ori vine vorba despre acordul de sprijin al Republicii Moldova, pe drumul său proeuropean, în Parlamentul României avem de-a face cu unanimități.

Nu pot să nu remarc faptul că oricare a fost puterea politică în România acest acord și protocoalele aferente au mers înainte. Este dovada faptului că întreaga clasă politică din România a conștientizat locul și rolul pe care îl jucăm noi în raport cu frații noștri români de peste Prut și cât de important este sprijinul nostru pentru menținerea Chișinăului pe calea europeană.

România nu este bogata Europei, dar din puținul nostru cred că putem sprijini dezvoltarea fraților de peste Prut. De data aceasta este vorba de un ajutor financiar nerambursabil, însă cred că la Chișinău se așteaptă și o parte din experiența noastră pe drumul către Uniunea Europeană, din dificultățile pe care noi le-am întâmpinat, pentru ca Republica Moldova să treacă mai ușor peste dificultăți.

Este regretabil că premierul Victor Ponta a încercat să-și aroge toate meritele pentru acest acord. Dacă dumnealui a ajuns să spere că va obține câștiguri politice și din acest lucru, nu pot să cred decât că este tare disperat că-și va pierde funcția.

Stimați colegi, deputații PNL vor susține acest act normativ, precum și alte inițiative care vor aduce România de peste Prut mai aproape de Europa, mai aproape de o economie performantă și de o societate stabilă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Iacoban, Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Este adevărat că a fost unanimitate în Parlament. Și alte guverne au semnat acorduri, dar numai atât. Singurul Guvern care a acționat concret în sensul unui sprijin financiar pentru Republica Moldova a fost Guvernul Ponta.

Și, revenind la proiectul de lege, aș vrea să vă spun că este vorba de Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al patrulea act adițional între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la 27 august 2015, și ratificarea celui de-al cincilea protocol adițional între cele două guverne, semnat la 23 septembrie 2015.

Cele două protocoale privesc implementarea Acordului privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, care trebuia acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010.

Inițial, domeniile în care trebuia să se intervină au fost infrastructura de transport și unitățile de învățământ. S-a intervenit după aceea cu un alt protocol și s-au adăugat domeniile de asistență umanitară, în cazul situațiilor de urgență, sectorul energetic și schimbările climatice.

Prin semnarea celui de-al patrulea acord, care face obiectul acestui proiect de lege, se au în vedere extinderea perioadei de acordare a contribuției financiare nerambursabile până la data de 28 martie 2019, respectiv extinderea perioadei de valabilitate a acordului până în data de 28 martie 2021.

Prin semnarea celui de-al cincilea protocol s-a introdus un nou domeniu de cooperare, și anume: reabilitarea, extinderea, modernizarea și/sau renovarea de construcții aparținând instituțiilor publice din Republica Moldova, la propunerea Autorității de coordonare națională din Republica Moldova.

Sumele pe care le va aloca România se vor asigura prin Legea bugetului de stat și cu respectarea prevederilor Strategiei fiscal-bugetare și a Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar.

Având în vedere prezentul proiect de lege, Grupul PSD susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Eugen Tomac.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Pentru că am participat la decizie în 2010, atunci când a fost semnat acordul între cele două guverne, al României și al Republicii Moldova, privind acordarea unui sprijin nerambursabil de 100 de milioane de euro și pentru că s-au spus foarte multe lucruri care nu au nimic în legătură cu realitatea, simt nevoia de a face următoarele precizări.

Acest acord a fost semnat inițial pentru o perioadă de 5 ani de zile. Scopul acestui acord era să susțină instituțiile

de învățământ din Republica Moldova în tot ceea ce privește infrastructura, dar și suport necesar pentru tinerii și elevii din Republica Moldova în domeniul educației.

Din păcate, situația din 2010 în ceea ce privește inundațiile a făcut astfel încât România să răspundă unei solicitări din partea Guvernului Republicii Moldova și au fost construite aproape 1.000 de case în zonele afectate de inundații din acești bani.

Ceea ce mi se pare mie însă în neregulă ține de faptul că acest acord a fost modificat de mai multe ori și deși inițial banii trebuiau să plece pentru susținerea învățământului în limba română din Republica Moldova, am observat cum, în 2013, din cei 100 de milioane de euro, 15 milioane se acordă pentru proiecte ce țin de mediu. Eu nu cred că prioritatea noastră este să ne ocupăm de fauna Republicii Moldova, ci de păstrarea identității românești.

Mai mult decât atât, cred că pentru că a trecut campania electorală de anul trecut și Guvernul nu mai este interesat atât de mult de realitățile din Republica Moldova propune amânarea aceasta până în 2021, lucru pe care nu-l înțeleg. Ori vrem să susținem în mod real Republica Moldova și acordăm un sprijin consistent, ori încercăm să găsim motive pentru a tergiversa și a amâna la nesfârșit acest suport, necesar în clipele de față Republicii Moldova.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Petru Movilă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că clasa politică românească vorbește despre două Moldove: una care se vede la microfonul Parlamentului și una care se vede în realitate dincolo de Prut, între Prut și Nistru.

Sigur că și eu am participat sau am fost primul parlamentar care în anul 2007 și-a deschis cabinet parlamentar în Republica Moldova, am participat în 2010 la semnarea acestui document important între viceministrul Videanu și premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, am fost și în 2012 la inaugurarea gazoductului Iași–Ungheni, împreună cu Guvernul USL de la acel moment, pentru că Republica Moldova nu trebuie să aibă culoare politică în Parlamentul României.

Acordul interguvernamental prevedea câteva lucruri importante, printre care, strategic, asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova pe relațiile din zona Galați, din zona Iași, din zona Suceava, interconectare energetică, sprijin pentru gazoduct, sprijin pentru construcția unor instituții în acord cu legislația europeană pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova, lucruri foarte importante și care, la acest moment, dacă ar fi fost finalizate conform acordului, sunt convins că în Republica Moldova situația ar fi fost cu totul altfel.

Este un moment greu în Republica Moldova și dacă acordurile încheiate între Guvernul României și Republica Moldova nu vor fi puse rapid în practică va fi foarte greu, s-ar putea să nu mai putem vorbi de aceste acorduri, în condițiile în care este nevoie urgent de peste 70 de milioane de euro ca Republica Moldova să poată plăti salarii și pensii până la sfârșitul acestui an și, de asemenea, în condițiile în care Guvernul României, premierul Ponta și ministrul de finanțe Teodorovici anunță mereu că sunt acumulări suplimentare la buget, eu mă așteptam ca termenul de implementare a acestui acord să fie scăzut și valoarea acordului de asistență financiară acordată de România să fie mai mare.

În principiu, voi vota acest acord, însă este în contradicție cu foarte multe dintre afirmațiile politicienilor români care își fac imagine pe Republica Moldova.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții și neavând amendamente, rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2015 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri, PL-x 628/2015.

Procedură de urgență.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În prezentul proiect de act normativ se propune ca, în scopul atingerii nivelului de siguranță a stocului de rezervă la produsul octoxid de uraniu, destinat unităților 1–4 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2015, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, să poată fi alocate sume Ministerului Afacerilor Interne, necesare constituirii stocurilor de rezervă de stat la octoxidul de uraniu de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Cantitățile de octoxid de uraniu vor fi preluate de la operatorul economic specializat și se vor stabili prin hotărâre de guvern.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Viorel Ștefan, președintele Comisiei pentru buget, prezentați raportul și propuneți și un timp de dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond a prezentului proiect de lege.

Conform art. 75 din Constituție și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră, proiectul de lege.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru industrii și servicii, de la Comisia juridică, precum și de la Consiliul Legislativ.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ca, în scopul atingerii nivelului de siguranță a stocului de rezervă de stat la produsul octoxid de uraniu, destinat unităților 1–4 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2015, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, să poată fi alocate sume Ministerului Afacerilor Interne, necesare constituirii stocurilor de rezervă de stat de octoxid de uraniu de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Cantitățile de octoxid de uraniu ce vor fi preluate de la operatorul economic specializat se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege în forma adoptată de Senat, fără amendamente.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun un timp de dezbatere de cinci minute. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Ialomițianu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL din Camera Deputaților va da un vot favorabil pentru aprobarea proiectului de lege.

Este, într-adevăr, justificată alocarea banilor pentru constituirea unor stocuri de rezervă. Credem că se rezolvă și o problemă a locurilor de muncă la agentul economic care realizează acest produs.

Este, totuși, o întrebare: s-a dat ordonanță de urgență în septembrie anul acesta, s-a făcut o derogare de la Legea finanțelor publice nr. 500/2002 privind finanțele publice. Dacă era așa o situație urgentă, întreb Guvernul: de ce nu s-a rezolvat această problemă la rectificarea bugetară din august anul acesta? Adică modificăm Legea finanțelor publice, facem derogări și folosim fondul de rezervă, iar când erați în opoziție spuneați că fondul de rezervă va fi utilizat tot mai puțin și știm că îl folosiți netransparent și nu dați bani la rectificarea bugetară. Eu ajung la concluzia că e o politică bugetară proastă, e rezolvarea unei probleme pe genunchi și nu a fost o fundamentare corectă.

Sesizarea Comisiei Europene, în legătură cu constituirea acestor stocuri de rezervă, a fost din 2012, de la sfârșitul anului. Puteați să cuprindeți în bugetul din 2013, din 2014, din 2015. Acest mod de guvernare sigur că este dăunător și nu este pentru prima dată când faceți asemenea lucruri. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul Cernea. Vă rog, domnule Cernea.

Vă mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Avem o ordonanță de urgență din 2015 care modifică o ordonanță de urgență tot din 2015, avem derogări de la legi, totul pentru a folosi bani publici pentru a susține o tehnologie periculoasă, o tehnologie care afectează grav sănătatea cetățenilor și care poluează mediul și poate afecta sănătatea animalelor și a tuturor viețuitoarelor.

România ar trebui, în opinia mea, să aleagă o cale energetică verde, lipsită de acești coloși energetici gen Rovinari, Turceni, Hunedoara, care consumă fonduri publice, poluează și generează emisii de CO2. De asemenea, o strategie energetică din care energia nucleară să dispară, pentru că este periculoasă, au fost accidente în mai multe locuri în Statele Unite, Uniunea Sovietică, Japonia. Oricând un astfel de accident poate afecta pe scară largă o țară sau chiar un continent, sau chiar mai mult.

Așadar, apelul meu este să înceteze astfel de echilibristici legislative făcute, după părerea mea, în mod abuziv de Guvern, prin ordonanțe, după ordonanțe și derogări de la lege, să încetăm să folosim bani publici pentru energia nucleară și să nu dăm în folosință reactoarele 3 și 4. Dimpotrivă, ar trebui să închidem și reactoarele 1 și 2.

Sursele regenerabile de energie sunt o alternativă. Dacă facem o strategie pe 5, 10, 15 ani putem intra într-o fază de reformare și de schimbare a sectorului energetic, astfel încât energia verde să primeze, să aibă cea mai mare pondere în sistemul energetic național.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții și neavând amendamente, urmează votul...

Vă rog, domnule deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

După cum bine știți, energia verde nu poate acoperi sută la sută din necesarul de energie al țării. Energia nucleară, energia atomică, la ora actuală, în România reprezintă 25% din total consum. Țin să vă spun, reactoarele care sunt folosite la ora aceasta în România sunt cele mai sigure reactoare, cea mai sigură tehnologie existentă la ora actuală pe Pământ.

Eu sunt ferm convins că putem mai multă energie regenerabilă, sunt ferm convins că se poate mai mult pentru mediu, dar nu comparați dumneavoastră niciodată ceea ce se întâmplă la Rovinari sau la Turceni cu ceea ce se întâmplă la Cernavodă.

Energia atomică este o sursă viabilă de energie pe care trebuie să o continuăm.

Exploatarea resurselor de uraniu din țara noastră și întreg ciclul nuclear existent în România este un bun național. Vă rugăm să țineți la el.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Urmează votul final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 58 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, Pl-x 472/2015.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților. Are caracter organic. Înțeleg că pe procedură, doamnă Raluca Turcan. Vă rog, doamnă deputat.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

În avalanșa de evenimente care pun sub semnul întrebării binele comun, astăzi s-a întâmplat un lucru bun: Programul „after school” a trecut de Camera Deputaților tacit, cu raport de adoptare de la Comisia pentru învățământ.

Adresez un apel și o rugăminte către toate partidele parlamentare să urmărească acest program, acest proiect de lege la Senat și, dacă se poate, să-l voteze, astfel încât Guvernul să poată să aloce bani în Legea bugetului de stat pe anul viitor.

Acest proiect poate produce o schimbare în bine pentru foarte mulți oameni, însă poate deveni realitate doar printr-un efort comun, așa cum sper ca astăzi să treacă și Legea votului prin corespondență.

Programul „școală după școală” poate ajuta un milion de copii, prin alocarea din partea statului a unui tichet valoric, în vederea formării, educației și supravegherii copiilor din învățământul primar.

Acest proiect poate să sprijine sute de mii de familii care nu au cu cine să-și lase copiii după finalizarea orelor de curs și mii de părinți pot fi încurajați să se întoarcă în câmpul muncii.

Acest program poate să vină și în sprijinul profesorilor care-și pot suplini veniturile, și în susținerea ONG-urilor care se implică în tipul de program „after school”.

În foarte scurt timp Senatul poate să decidă ca Programul „școală după școală” să fie generalizat la nivel național.

Conform studiilor internaționale, un astfel de proiect țintește direct spre reducerea abandonului școlar și poate sprijini cei 700.000 de copii care în momentul de față nu sunt școlarizați în România și să îi determine să se reîntoarcă la școală.

Dacă va exista voință politică, așa cum a existat în Camera Deputaților, în Comisia pentru învățământ, Programul „școală după școală” poate să intre în vigoare începând cu anul școlar viitor, 2016–2017.

Mulțumesc.

Mulțumesc, în același timp, majorității parlamentare, așa cum le mulțumesc colegilor din Partidul Național Liberal, care au sprijinit acest proiect, însă vreau să înțelegem că votul pe acest proiect nu reprezintă un vot pentru un partid sau altul, reprezintă un vot pentru binele comun, un vot pentru milioane de copii și mii de părinți și profesori din această țară.

15. Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo, PL-x 645/2015. Caracter ordinar.

## Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat Alexe.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege se propune ratificarea unui document de înțelegere semnat între statele din regiunea Europei de Sud-Est în domeniul pregătirii și prevenirii dezastrelor, aprobarea plății cotizației anuale de participare, în limita echivalentului în lei al sumei de 25.000 de euro pe an din bugetul MAI pentru IGSU, și formularea unei declarații cu privire la faptul că memorandumul de înțelegere nu se aplică provizoriu de la data semnării pentru România, ci, așa cum prevede legislația noastră, de la data intrării în vigoare.

Obiectivele inițiativei de prevenire și pregătire a dezastrelor din sud-estul Europei sunt de a contribui la crearea capacităților instituționale ale organizațiilor din domeniul managementului dezastrelor, pentru a intensifica prevenirea și pregătirea în țările din regiunea Europei de Sud-Est.

Menționăm faptul că România este reprezentată în cadrul inițiativei de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

În considerarea tuturor acestor aspecte, vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma propusă de comisie și vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare îl rog pe domnul Benga să prezinte raportul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, proiectul de lege.

Memorandumul de înțelegere reglementează principalele obiective ale Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, în vederea intensificării prevenirii și pregătirii în statele din regiunea Europei de Sud-Est.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Paginile în limba română ale memorandumului aferente articolului 6, respectiv 12 au fost înlocuite de inițiator din cauza unor erori de traducere.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi pentru, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Grupul PNL. Domnul Cozmanciuc. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Lansată în anul 2000 sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, inițiativa de pregătire și prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei a fost semnată de România în anul 2007 la Zagreb.

Având ca reprezentant Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Partidul Național Liberal este un susținător al unor astfel de parteneriate care să contribuie la crearea și eficientizarea capacităților instituționale ale organizațiilor din domeniul managementului dezastrelor pentru regiunea din sud-estul Europei.

De asemenea, considerăm că abordarea comună pentru pregătirea și pentru prevenirea dezastrelor, concomitent cu consolidarea cooperării în format bilateral și multilateral al schimbului de informații, a diseminării practicilor și metodologiilor dezvoltate cresc semnificativ șansele preîntâmpinării unor evenimente nedorite.

Mai mult, astfel de cooperări s-au dovedit complementare procesului de integrare europeană și euroatlantică pentru unele state.

România va face parte din acest parteneriat, respectându-și statutul de partener de încredere, așa cum ne-am obișnuit, mai ales în contextul în care țara noastră aparține acestei zone vizate.

Partidul Național Liberal va susține acest demers legislativ.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnul Iacoban. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Scopul vizează în principal pregătirea țărilor membre pentru gestionarea situațiilor excepționale generate de dezastrele naturale, propunându-se țărilor semnatare o colaborare activă pe această temă. Memorandumul a fost determinat de Inițiativa de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, lansată în anul 2000 sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Scopul major constă în promovarea cooperării regionale și oferă un cadru de dezvoltare a programelor sau proiectelor care să conducă la consolidarea capacității de a preveni și a răspunde la dezastrele naturale, tehnologice sau de altă natură.

Pregătirea țărilor semnatare se va realiza prin cursuri anuale de formare pe următoarele domenii: căutare și salvare montană, incendii, dezastre economice și tehnologice, activitatea companiilor de asigurări în cadrul componentei de reducere a riscurilor la dezastre, managementul inundațiilor, sisteme moderne de protecție civilă.

Menționăm că acest memorandum a fost semnat de către Albania, Croația, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Turcia, România, Bosnia-Herțegovina și ulterior de Republica Moldova.

Grupul PSD susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, discutăm...

La titlul legii dacă sunt observații? Nu.

Articolul 1. Observații? Nu.

Articolul 2? Nemodificat.

Articolul 3? Nemodificat.

Rămâne pentru votul final, are caracter ordinar.

16. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, PL-x 595/2015.

Domnul Marian Neacșu, liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, cu termen de o săptămână, deoarece unele dintre amendamentele care au fost introduse în comisie nu au nimic de-a face cu corpul legii. Trebuie reanalizate și sper ca într-o săptămână să poată să fie gata raportul. Termenul pentru vot final am văzut că este 24 noiembrie. Deci s-o avem săptămâna viitoare.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu modificările și completările ulterioare, Pl-x 506/2015.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

18. Propunerea legislativă pentru completarea art. 63 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, Pl-x 599/2015. Caracter organic.

Inițiatorul? Nu.

Din partea Comisiei pentru învățământ cine prezintă raportul?

Vă rog, domnule președinte. Domnul președinte Adrian Diaconu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 599 din 5 octombrie 2015, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru completarea art. 63 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alineatului (1) al articolului 63 din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul scăderii numărului minim de elevi dintr-o clasă de învățământ primar și gimnazial, în zonele de munte, de la 12 elevi la opt elevi, dat fiind faptul că există situații în aceste zone montane când o școală are o singură clasă, nefiind posibilități de transport și nici suficienți elevi.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați, din totalul de 26.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 20 octombrie 2015, comisia a propus, cu 12 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, „în situații excepționale, formațiunile de preșcolari din grupa mare sau de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ținând seama de încadrarea în costul standard per elev și în numărul maxim de posturi aprobat pentru învățământul preuniversitar la nivelul județului, respectiv al municipiului București”.

Pe cale de consecință, legislația în vigoare este cuprinzătoare, adoptarea inițiativei ducând la paralelism legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Doamna deputat și apoi domnul... Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui act normativ care se referă la scăderea numărului minim de elevi dintr-o clasă de învățământ primar și gimnazial, în zonele de munte, de la 12 la opt elevi, pentru că nu e clar definită zona de aplicare. Probabil că inițiatorul s-a gândit la zonele îndepărtate din rural și din zonele montane, dar nu este specificat acest lucru.

Pe de altă parte, calitatea procesului de învățământ s-ar diminua, deoarece elevii de vârste diferite ar fi comasați în clase comune, ar învăța în paralel, ceea ce nu ar fi de folos pentru acești copii.

Și iarăși, pe de altă parte, în legislația actuală, pentru situații excepționale, formațiunile de preșcolari din grupa mare sau cele de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări corespunzătoare.

Din aceste motive, membrii Grupului Partidului Național Liberal vor vota pentru respingerea proiectului legislativ mai sus menționat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PSD, domnul Iacoban.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul deputaților PSD de aici, din Cameră, susține respingerea acestui proiect de lege.

De altfel, raportul de la Comisia pentru învățământ a fost unul de respingere.

Aș vrea s-o completez pe colega mea. Pe lângă faptul că legea, în litera și spiritul ei, nu este în regulă, pe de o parte, pe faptul că nu sunt delimitate foarte clar zonele de munte, mai sunt și alte zone izolate, în zona Deltei, în zona de câmpie, care n-au fost menționate în acest proiect de lege. Pe de altă parte, așa cum spunea, la momentul de față Legea nr. 1/2011 este acoperitoare pentru acest gen de situații, și anume faptul că, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ținând cont de standardul per elev și de numărul maxim de posturi aprobat pe învățământul preuniversitar, consiliul de administrație poate face acest lucru și trebuie să mai ținem cont că e vorba, în învățământul preuniversitar, de finanțarea per elev, care s-ar reduce și ea semnificativ.

De altfel, privind expunerea de motive, am văzut foarte clar că inițiatorul subliniază faptul că acest proiect de lege ar duce substanțial la reducerea abandonului școlar. Sunt de părere că în zonele izolate altele sunt motivele pentru care abandonul școlar are o cifră ridicată, și nu acest motiv.

De asemenea, așa cum spunea și colega mea, există pericolul ca acești opt elevi să fie din clase diferite și atunci procesul educațional să fie dat peste cap. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

19. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, PL-x 658/2015. Caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Ionela Viorela Dobrică** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, după adoptarea primului set de norme privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, în 2003, atunci când Legea nr. 109/2007 a transpus integral Directiva 2003/98 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, cantitatea de date, inclusiv de date publice, a crescut într-un ritm exponențial la nivel mondial, fiind generate și colectate noi tipuri de date, iar progresul tehnologic rapid permite crearea de noi servicii și aplicații pe baza utilizării cumulării sau combinării datelor, a fost adoptată Directiva 2013/37/UE de modificare a Directivei 2003/98/CE, pentru a ține pasul cu aceste schimbări rapide și pentru a nu exista riscul pierderii oportunităților economice și sociale oferite de reutilizarea datelor publice.

Noutățile aduse de prezentul proiect de modificare a Legii nr. 109 și prevăzute de Directiva 2013/37 vizează următoarele aspecte: introducerea unui veritabil drept de reutilizare, făcând reutilizabil tot conținutul care poate fi accesat conform legislației naționale privind liberul acces la informație; reducerea plafonului superior pentru taxele care pot fi impuse pentru dreptul de reutilizare în cazurile limitativ prevăzute de lege, permițând impunerea unor taxe care să acopere costurile marginale, la care se poate adăuga un profit care nu va fi mai mare de 5% peste nivelul ratei dobânzii de referință a BNR; extinderea domeniului de aplicare a legii la anumite instituții culturale, cum ar fi bibliotecile, muzeele și arhivele; consolidarea obligației de transparență privind condițiile și tarifele referitoare la reutilizare; încurajarea publicării mai multor documente în format deschis și prelucrabil automat; consolidarea protecției datelor cu caracter personal; creșterea transparenței administrației publice și consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală și industrială.

Ministerul pentru Societatea Informațională susține raportul comisiei sesizate în fond.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Ciprian Nica, Comisia juridică, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 octombrie 2015.

Prezentul proiect vizează preluarea corespunzătoare a normelor modificatoare ale Directivei 2013/37 a Uniunii Europene, reprezentând un demers pe deplin justificat.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Societății Informaționale doamna Ionela Dobrică, subsecretar de stat. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice în forma transmisă de Senat.

Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități au participat la ședință 21 de deputați.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege se referă la transpunerea unei directive europene privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.

De menționat că, în momentul de față, legislația din România în domeniul reutilizării informațiilor din sectorul public este asemănătoare cu cea din alte state membre ale Uniunii Europene. Însă, așa cum se arată și în cuprinsul instrumentului de prezentare și motivare, întrucât în cursul anului 2013 Directiva 2003/98/CE a suferit unele modificări esențiale, statul român are obligația, dată fiind incidența directă a prevederilor Directivei 2013/37/UE, în virtutea obligațiilor ce incumbă statelor membre de aliniere continuă la evoluția acquis-ului, să transpună la nivel național dispozițiile acestui act juridic european modificator.

În conformitate cu prevederile directivei, politicile de deschidere a datelor încurajează punerea la dispoziție pe scară largă și reutilizarea informațiilor din sectorul public în scopuri private sau comerciale cu constrângeri juridice, tehnice sau financiare minime sau chiar inexistente, dar nu numai pentru operatorii economici, ci și pentru publicul larg.

Aceste modificări pot juca un rol important în demararea dezvoltării de noi servicii, bazate pe mijloace inovatoare, de combinare și utilizare a acestor informații, pot stimula creșterea economică și promova angajamentul social.

Practic, prin reglementarea posibilității utilizării informațiilor și în scopuri comerciale, prezentul act normativ poate contribui la dezvoltarea unui segment nou pe piața de bunuri și servicii bazate pe cunoaștere.

Deschiderea datelor și transparentizarea administrației publice vor avea un impact pozitiv și în privința implicării sociale a cetățenilor, care vor obține astfel mult mai ușor informații din sectorul public.

Având în vedere importanța actului normativ, Grupul PNL va vota în favoarea acestui proiect legislativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

20. Proiectul de lege privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu

drepturi depline, la Consiliul de Administrație al Colegiului Europei și a plății cotizației anuale, PL-x 631/2015. Caracter ordinar.

Guvernul.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Modificarea propusă vizează înlocuirea Ministerului Integrării Europene cu Ministerul Afacerilor Externe și susținem această modificare, deoarece ea va asigura cadrul legal necesar în vederea efectuării plății cotizației anuale a României la Colegiul Europei.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul Diaconu, Adrian Diaconu, președintele Comisiei pentru învățământ... Să prezentați raportul. Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa nr. PL-x 631/30 septembrie 2015, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Proiectul de lege privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administrație al Colegiului Europei și a plății cotizației anuale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 2, în sensul asigurării cadrului legal necesar efectuării plății cotizației anuale a României la Colegiul Europei. Inițiativa modifică ordonatorul principal de credite prin bugetul căruia se efectuează plata cotizației.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii în ședința din 20 octombrie 2015, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege mai sus menționat pentru că este necesară modificarea Legii nr. 92, în sensul actualizării denumirii instituției prevăzute la art. 2, pentru a asigura corelarea cu restul actelor normative relevante, și aici mă refer la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 8/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Prin această modificare se va asigura cadrul legal necesar în vederea efectuării plății cotizației anuale a României și a participării României cu drepturi depline la Consiliul de Administrație al Colegiului Europei.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nefiind alte intervenții și neavând amendamente, rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

21. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, PL-x 98/2015. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni.

Din partea celor două comisii, domnul Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă, raport comun – Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea art. 12[1] în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările și completările ulterioare, în scopul accesului la ajutorul de încălzire și pentru cei care sunt deconectați de la rețeaua de alimentare cu energie termică, pentru spațiile aflate în proprietatea indiviză, instituind un tratament egal față de cei care nu s-au deconectat și beneficiază de acest ajutor.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 februarie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva? Vă rog. Grupul PNL, vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Guran.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru aprobarea acestei legi, dar vrem să atragem încă o dată atenția Guvernului că, dacă nu se va trece la o strategie națională de izolare termică a clădirilor, dacă nu se va realiza o strategie națională pe energie, o strategie care să ne permită găsirea unor surse alternative de încălzire, surse mai ieftine, vom ajunge foarte curând să avem cheltuieli foarte mari pentru aceste subvenții.

Trebuie să găsim această soluție și Guvernul trebuie să se miște foarte repede, pentru că s-a promis acest lucru de câțiva ani și încă nu s-a făcut aproape nimic în acest domeniu.

Învățăm oamenii că tot timpul trebuie să primească ceva, dar nu că trebuie să gândim soluții tehnice, eficiente, care să ne aducă și la acest capitol în rândul țărilor dezvoltate din Europa.

În concluzie, vom vota această lege. Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții și neavând amendamente, rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

22. Proiectul de lege pentru completarea art. 41 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, PL-x 540/2014.

Caracter organic.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește nimeni.

Din partea celor două comisii – juridică și administrație –, domnul președinte Victor Paul Dobre.

Vă rog să prezentați raportul.

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 41 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României susține adoptarea inițiativei.

Comisiile pentru buget, egalitatea de șanse și politică externă au dat aviz favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63, Comisiile juridică și de administrație au examinat inițiativa, expunerea de motive, avizul și punctul de vedere al Guvernului în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice și ai celei de administrație au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 41, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă la dezbateri generale dorește cineva? Grupul PNL, vă rog, domnule deputat.

## Domnule președinte de ședință,

Grupul PNL va susține acest proiect de lege din două motive.

O dată pentru că este inițiat de trei colegi de-ai noștri, doi deputați și un senator, iar cel de-al doilea motiv este acela că proiectul de lege vine în sprijinul oficiilor consulare, care, prin intrarea în vigoare a acestei reglementări, vor putea solicita transcrierea unor certificate de naștere și, de asemenea, să efectueze alte acte din materia stării civile, care vor genera beneficii pentru cetățenii români stabiliți în străinătate sau care își desfășoară activitatea în străinătate. De aceea, vă adresăm rugămintea de a susține și dumneavoastră acest proiect de lege. Vă mulțumim.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, mergem la dezbaterea în raport.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Adoptat. Articol unic. Observații? Nu. Adoptat. Art. 3 cu alin. (3). Observații? Nu. Adoptat.

4 marginal, la art. 41, după alin. (6) se introduce un alineat nou, 6[1] . Dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final. Are caracter organic.

23. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, PL-x 656/2015. Caracter ordinar.

Dacă domnul Buicu, ca inițiator..., direct raportul. Bun! Deci raportul Comisiei pentru sănătate.

Domnule președinte Florin Buicu, vă rog, prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 95 privind reforma în domeniul sănătății, în scopul creării cadrului legislativ care să le permită medicilor, medicilor dentiști sau farmaciștilor suspendarea contractului de muncă pe perioada exercitării unor atribuții de interes public sau general, precum și prevederile legate de alegerea în organele de conducere ale colegiilor profesionale.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Inițiativa a fost adoptată de Senat în 7 octombrie.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă. Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Crăciunescu, Grupul PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății reglementează exercitarea profesiei de medic, organizarea și funcționarea colegiilor medicilor din România, exercitarea

profesiei de medic dentist și organizarea și funcționarea colegiilor medicilor dentiști din România, precum și exercitarea profesiei de farmacist, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România.

Legat de exercitarea profesiei de medic și organizarea și funcționarea colegiilor medicilor dentiști din România, actualul proiect de lege se referă la Colegiul Medicilor din România și la exercitarea profesiei de farmacist, organizarea și funcționarea colegiilor farmaciștilor din România.

Proiectul de lege are ca obiect alegerea organelor de conducere în cele două corpuri profesionale și se menționează și se precizează în lege că atribuția de a stabili numărul de mandate se transferă adunării generale de la nivel național, care stabilește numărul de mandate ale organelor de conducere în consiliile teritoriale, la nivel teritorial și național.

De asemenea, proiectul de lege prevede suspendarea contractului de muncă la cerere al celor care activează la nivelul acestor organe de conducere la nivelul celor două colegii.

Grupul liberal, al Partidului Național Liberal, va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Ciuhodaru, Grupul PSD, apoi Grupul ALDE. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Prin acest proiect de lege se redă autonomia profesională medicilor.

Practic, această organizație va putea să aleagă din nou pe cine, când, unde și cine este mai reprezentativ ca să ne conducă interesele profesionale.

Este un proiect similar Uniunii Europene și mulțumesc domnului Buicu că a inițiat acest proiect.

Grupul nostru parlamentar va susține acest demers legislativ.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul ALDE.

## Stimați colegi,

Funcționarea normală a celor trei corpuri profesionale, medici, dentiști și farmaciști, constituie o chestiune de interes public și general, statul român având inclusiv obligația ce derivă din directive și tratate europene în acest sens. În întâlnirile pe care le-am avut cu membrii adunărilor generale ale celor trei colegii am identificat ca o problemă serioasă constituirea organelor de conducere atât la nivel central, cât mai ales local, mai ales datorită refuzului medicilor de a candida, refuz provenit din faptul că este nevoie de o prezență a lor fizică la nivelul instituțiilor pentru a participa la ședințele de lucru ale organismelor profesionale sau pentru desfășurarea anumitor activități specifice, în condițiile în care mulți dintre cei aleși sunt angajați în unități sanitare, respectiv farmaceutice, iar în foarte multe cazuri angajatorii se opun ca angajații lor să părăsească locul de muncă, chiar pentru durată scurtă. De aceea sunt de acord să lăsăm ca adunările generale naționale, organe reprezentative colective la nivel național, să stabilească numărul de mandate la conducerea celor trei corpuri profesionale.

Grupul ALDE va vota în favoarea acestui proiect. Mulțumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, a doua intervenție a Grupului PNL, și apoi domnul Movilă.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu vreau să ridic atenției dumneavoastră o chestiune de principiu. Și ea ține de faptul că unii dintre noi, dată fiind specializarea, pregătirea noastră, facem inițiative legislative care sau de care beneficiem și noi. Și nu vreau să dau nume. Modificăm legislația – și aici sunt foarte multe semne de întrebare – pentru a veni în ajutorul și în sprijinul nostru. Eu cred că o astfel de practică nu e sănătoasă.

Mă folosesc de această inițiativă legislativă pentru că am văzut, modificând legea, nu două mandate sau fără număr, fără număr. Foarte bine, să fie fără număr, fără număr.

Dar, fraților, nu cred că e bine pentru noi, membri ai Comisiei pentru sănătate, medici, membru în colegiul de sănătate județean, aspirant să spun, eu fac inițiativă pentru că legea, la un moment dat, trebuie să mă avantajeze pe mine.

Eu cred că, principial, ar trebui să ne abținem de la astfel de inițiative legislative.

Domnule Movilă, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că vorbim despre cultura sistemului de sănătate, nu despre alt fel de culturi. Cred că este un proiect de lege bine-venit, care vine să flexibilizeze și să sprijine decizia în asociațiile profesionale. Fie că vorbim de colegiile medicilor generaliști, stomatologi, fie că vorbim despre farmaciști, ca și în alte domenii, este foarte important să lăsăm la latitudinea celor din aceste organizații profesionale ca în interiorul legii-cadru să se organizeze, să se ia decizii și ori de câte ori consideră că este necesar să se facă modificări în structurile de conducere.

În rest, e un proiect de lege bun și eu și colegii mei din Mișcarea Populară îl vom vota.

Vă mulțumesc.

Da. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții... Da, vă rog, doamnă doctor. Doamna Sonia Drăghici, Grupul PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt foarte surprinsă de faptul că un coleg din Grupul PNL care nu face parte din corpul profesional al medicilor a avut o intervenție care contrazice tot ceea ce spunem noi, la nivelul Comisiei pentru sănătate, și în care majoritari suntem medici.

Este vorba de corpul profesional al medicilor, și nu de sistemul sanitar din România. E vorba de o reglementare care privește organizația noastră profesională și la care noi am constatat că este bine să se întâmple lucrurile așa cum este stipulat în această inițiativă legislativă.

De aceea, aș vrea să spun că grupul nostru, PSD, susține această inițiativă legislativă și îi invităm și pe colegii din opoziție să fie mai atenți puțin cu corpul profesional al medicilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. La titlul legii, dacă sunt observații? Nu sunt. Articol unic, observații? Nu. Adoptat. Art. 449 alin. (3), observații? Nu.

Adoptat. 449 alin. (4), observații? Nu. Adoptat. 529 alin. (5), observații? Nu. Adoptat. 622 alin. (3), observații? Nu.

Adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

25. Proiectul de lege privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov...

Da. Este următoarea. Așa au fost...

...în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov–Ghimbav” – PL-x 618/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește...

Da, domnule Niță, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Întotdeauna, să construiești un aeroport nu este numai un obiectiv important economic pentru o zonă geografică, este până la urmă și un obiectiv strategic pentru țară.

De aceea, eu țin să le mulțumesc tuturor celor care în comisiile de specialitate au tratat cu celeritate acest subiect. Vă spun că este un subiect important pentru Brașov, pentru că acolo s-au investit sume de bani consistente și era necesar să facem acest transfer de teren în continuare, pentru a putea edifica acest aeroport.

Eu vă mulțumesc și sper ca votul dumneavoastră să fie pe măsura deciziilor luate în comisiile de specialitate.

## Mulțumesc.

Raport comun al celor două comisii: Comisia pentru agricultură și Comisia juridică.

Domnule Liviu Harbuz, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov–Ghimbav”

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 septembrie 2015.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroportul Internațional Brașov–Ghimbav”.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat acest proiect de lege în ședința din 12 octombrie 2015.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege în ședința din 13 octombrie 2015.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost prezenți 34 din totalul de 36 de deputați.

În urma examinării proiectului de lege, a expunerii de motive, a avizelor Consiliului Legislativ și Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, precum și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroportul Internațional Brașov–Ghimbav”.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și aș vrea, în completare, să felicit Brașovul pentru această realizare.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale. Grupul PNL și apoi domnul... Vă rog, vă rog, domnule deputat, Grupul PNL, trei minute. Apoi, domnul Sturzu, Grupul PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin Ordonanța nr. 41, în anul 2007 s-a transmis o suprafață de aproximativ 200 de ha către județul Brașov pentru realizarea acestui aeroport. În 2009 s-a adoptat prin lege această ordonanță, astfel încât lucrările de construcție au început și la ora la care vorbim pista este realizată.

A fost o investiție de peste 10 milioane de euro, având în vedere faptul că cel mai scump lucru, cel mai scump obiectiv, respectiv pista, a fost deja realizat.

În anul trecut a expirat perioada pentru care s-a acordat această alocare de teren, respectiv cinci ani, iar în acest an, în data de 4 martie, împreună cu alți colegi liberali din Brașov, la care s-au alăturat și alți colegi, de alte culori politice, am realizat un proiect de lege pentru prelungirea acestei perioade.

Proiectul de lege a trecut de Senat, iar acum se află la Comisia juridică, în Camera Deputaților.

Proiectul pe care-l dezbatem astăzi este un proiect depus în luna septembrie de către alți colegi de la Partidul Social Democrat.

Credem noi că prin această manevră s-a întârziat, s-a dorit întârzierea realizării acestui proiect, a fost o întârziere de 6 luni, aici, în Parlament. Au fost încă 6 luni pentru proceduri și, deși aceste lucruri, ca și altele..., putem vorbi de un mod de legiferare în mod poate puțin mai deosebit, având în vedere că trebuie reluate toate procedurile de la zero – de achiziție, de avize, prin acest proiect de lege nu foarte ușor de realizat la ora la care vorbim, acest termen se va prelungi cu încă un an.

Cred că acești inițiatori au uitat de interesul brașovenilor și interesul public și și-au dorit să-și voteze, printr-un orgoliu personal, zicem noi, doar proiectul lor de lege.

Noi, cei din PNL, vom vota acest proiect de lege. Nu am depus amendamente la acest proiect de lege pentru a nu fi acuzați că se tergiversează, nu am făcut alte proceduri încercând unificarea celor două proiecte de lege despre care am făcut vorbire și toate aceste lucruri doar pentru a avea cât mai repede un aeroport la Brașov.

Vă rugăm să votați și noi vom vota pentru Brașov și pentru a avea la Brașov, atât localnicii, cât și turiștii, un aeroport viabil în cel mai scurt timp.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Grupul PSD, domnul Sturzu. Vă rog, domnule deputat, trei minute.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

O să vorbesc aici, în fața dumneavoastră, nu neapărat în calitate de parlamentar al Grupului PSD, nu într-un război cu colegii noștri de la PNL, ci în calitate de brașovean și, în al doilea rând, de aviator.

Trebuie să vă spun că acest subiect al aeroportului de la Brașov este aproape un ideal al fiecărui brașovean și, indiferent de care ar fi miza politică, vă rog pe fiecare dintre dumneavoastră să treceți peste ea.

Trebuie și este datoria noastră să dăm Brașovului și brașovenilor acest aeroport. Trebuie și este de datoria noastră să dăm țării acest aeroport, exact în mijlocul ei.

De aici înainte mai am o rugăminte foarte importantă. Așa cum știți cu toții, deputații de Brașov sunt mai puțini astăzi decât au fost când a început acest mandat.

Prin urmare, fac un apel la fiecare parlamentar, indiferent de partid, să voteze acest proiect, pentru că la Brașov avem nevoie de aeroport. Subiectul este unul foarte complicat: terenul a aparținut Institutului pentru Cercetarea Cartofului și a Sfeclei, a fost la consiliul județean. Consiliul județean nu și-a făcut treaba o perioadă lungă de timp. A expirat termenul, au cerut alt termen. În fine, putem să intrăm în chestiuni tehnice până săptămâna viitoare. Astăzi însă votăm pentru ca România să aibă un nou aeroport la Brașov.

Știți când a fost construit ultimul aeroport? Nu reparat, precum cel de la Suceava, construit! Acum mai bine de 25 de ani!

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc din suflet pentru susținerea pe care o arătați brașovenilor și aviației din România.

Mulțumesc. Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Sunt deputat de Covasna. Ca atare, sunt conștient că în centrul țării avem nevoie de un aeroport, mai ales că guvernele care se perindă în ultimii 25 de ani nu se prea grăbesc să avem măcar o autostradă până în centrul țării și, atunci, noi dorim să fim legați de Europa măcar cu un aeroport în apropiere, pentru că drumurile noastre sunt așa cum sunt.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții... Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

E, într-adevăr, a doua intervenție din partea Partidului Național Liberal. O spun din capul locului că da, o să votăm această inițiativă legislativă. A fost unanimitate și în Comisia pentru agricultură când a trecut acest proiect.

Să știți că n-am înțeles, în schimb, bâjbâiala Guvernului atunci când a dat aviz negativ, mai ales că promisiunile electorale erau pentru cu totul și cu totul altceva: continuare, dezvoltare, și nu stagnare.

De asta cred că în România trebuie să vorbim pe viitor de dezvoltare și votul nostru o să fie pentru. Mulțumesc mult de tot.

Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Art. 1 – nemodificat. Observații? Nu. Adoptat. Art. 2 alin. (1), (2), (3) și (4). Observații? Nemodificat. Adoptat. Art. 3. Observații? Nu. Alin. (2) se elimină. Titlul anexei. Observații? Nu.

Adoptat. Anexa. Observații? Nu. Adoptată.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

24. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere – PL-x 192/2014. Caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor...? Vă rog, domnule deputat. A, procedură. Vă rog.

Da, domnule președinte. Mulțumesc mult de tot.

Vă solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru o perioadă de două săptămâni. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc.

Pe procedură, vă rog.

Liderul Grupului UDMR, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi am retrimis un proiect de lege, prin votul de astăzi, prin care am fi reușit să eliminăm acele taxe care trebuie achitate de către proprietarii microbuzelor pe care inclusiv Guvernul condus de Victor Ponta le-a dat la anumite instituții de învățământ. În loc să intre în vigoare cât mai repede pentru a ajuta aceste școli și consilii locale, ați retrimis un proiect de lege foarte important.

Noi am votat împotrivă.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Alte intervenții nu sunt.

Mergem mai departe.

26. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plății contribuției anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiții sesiune lărgită din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 – PL-x 629/2015.

Guvernul.

Vă rog. Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Mirela Popină** – _secretar general_

_la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public-Privat și Promovarea Exporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege supus aprobării are ca obiect de reglementare completarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, în sensul introducerii Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat pe lista instituțiilor autorizate să plătească cotizații la organizațiile internaționale interguvernamentale. Vă mulțumesc.

Da, mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul Emil Niță, de la Brașov.

Prezentați raportul, domnule Niță.

Mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plății contribuției anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiții sesiune lărgită în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată în legătură cu acest proiect de lege.

Conform art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 28.09.2015.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plății contribuției anuale de participare a României la cele două foruri.

În conformitate cu prevederea art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus menționat, în ședința din 20.10.2015.

La lucrările comisiei au participat 32 de deputați din totalul de 33 de membri. La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege, cu unanimitate de voturi, s-a decis să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege mai sus menționat în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbateri generale. Vă rog, doamnă deputat. Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Fără discuție că Grupul PNL va fi de acord, votând acest act normativ.

Aș vrea însă să atrag atenția asupra importanței gestionării unor fenomene, unor aspecte de felul acesta ceva mai riguros, mai organizat, pentru că neplata acestei contribuții, după trei notificări în acest sens din partea OCDE, conduce la suspendarea participării României la lucrările

OCDE și nu este vorba de orice fel de organizație, de orice fel de instituție. Este vorba despre Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care a fost creată în 1961, pe structura Organizației pentru Cooperare Economică Europeană, fiind gândită ca un partener în plan economic al NATO.

În prezent, organizația cuprinde 30 de state membre și are relații de colaborare privind transferul de expertiză cu 100 de țări și economii. Țările care fac parte din structura organizației produc în prezent aproximativ 60% din volumul de bunuri și servicii raportate pe plan mondial, iar organizația are la dispoziție aproximativ 340.000.000 de euro, proveniți din contribuția diferențiată a statelor membre.

Prin convenția de înființare au fost stabilite principalele obiective ale activității sale, iar instrumentele de lucru ale OCDE sunt rezoluțiile, declarațiile, recomandările, codurile de conduită, ele neavând caracter juridic obligatoriu.

În ceea ce privește România, plata cotizației anuale a părții române se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, în limita echivalentului în lei al sumei stabilite anual de adunarea generală a organizației.

În acest cadru evolutiv, departamentul a primit, prin Ministerul Afacerilor Externe, copia facturii reprezentând contribuția de participare la Comitetul de Investiții. Și aș vrea, dragi colegi, să vă mai fac o observație și să atenționez și Guvernul – este aici doamna secretar de stat –, vorbim de completarea anexei unei ordonanțe din 1994; ordonanță de guvern din 1994, netrecută prin filtrul parlamentar.

E cazul să ne gândim să facem puțină ordine între actele normative, așa cum, de altminteri, și domnul președinte Klaus Iohannis de la această tribună ne-a atras atenția că ar trebui să procedăm.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nefiind alte intervenții, urmează votul final, neavând amendamente.

Procedură, domnul Marian Neacșu, liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

Cred că sunt două lucruri de lămurit: primul dintre ele este că următorul punct pe ordinea de zi era raportul asupra situației din penitenciare. Noi am decis luni că vom dedica o ședință specială acestui raport, într-o zi de luni, după ora ministrului, și vă propun să trecem peste el.

Al doilea lucru, am să vă rog, după ce am discutat și cu colegii, liderii grupurilor parlamentare, să prelungim programul de lucru cât este nevoie, să primim raportul asupra Legii privind votul prin corespondență și să-l dezbatem și să închidem dezbaterea acestei zile la momentul la care vom încheia dezbaterea asupra proiectului de lege respectiv.

Și, până atunci, să discutăm proiectele de lege care au propunere de respingere de la comisiile de specialitate.

Da. Să înțeleg așa: că raportul privind condițiile de detenție în unitățile de penitenciar, din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, se va dezbate într-o ședință separată, la care să participe președintele autorității, dar și ministrul justiției, e o propunere, și cea de-a doua, pe care o voi supune votului... Numai puțin!... și apoi voi supune votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la finalizarea discuțiilor care vizează Legea votului prin corespondență.

Pe procedură...

Pe procedură, vă rog, domnule deputat Cernea.

Vă mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Avem un regulament care prevede la art. 69 că raportul pentru un proiect de lege trebuie să ne fie adus cu cel puțin 5 zile înainte, în cazul în care suntem Cameră decizională.

Chiar dacă e procedură de urgență, termenul, să zicem, ar putea fi redus la două zile și jumătate, haideți, două zile, dacă suntem înțelegători, dar nu în timpul ședinței.

Iarăși facem legi în mod superficial? Iarăși aruncăm la coș regulile propriei instituții? Nu putem face lucruri temeinice acționând într-un astfel de mod neregulamentar, practic ilegal.

Vă rog, așadar, să nu dezbatem nicio lege care primește raportul în timpul ședinței de plen. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De fiecare dacă când am primit un proiect de lege în ziua în care am votat, ulterior, fie la aplicare, fie prin retrimitere de la Președinție, am observat că sunt foarte multe probleme.

Gândiți-vă cum doriți să votați alegerea Parlamentului României dacă acest raport încă nu este finalizat la acest moment și nu este distribuit.

Într-adevăr, colegul nostru a avut dreptate. Nici măcar noi nu vrem să respectăm propriul regulament, unde spune în câte zile ar trebui să primim acest raport?

Măcar noi să respectăm propriul nostru regulament sau să spunem că nu lucrăm după nicio regulă și facem ce dorim, dar nu mi se pare corect. Eu cred că, dacă astăzi nu este finalizat raportul, pentru că am înțeles că nu este redactat încă raportul, eu propun ca acest proiect de lege să fie discutat săptămâna viitoare, când avem un raport scris și avem și timp să observăm ce este scris acolo.

Direcția Silvică Neamț, în domeniul public al comunei Farcașa și administrarea Consiliului Local al Comunei Farcașa, județul Neamț.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru agricultură sau pentru... Da, vă rog.

Raport comun: Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raport comun asupra Propunerii legislative privind trecerea canalului și barajului de pe pârâul Bușmei din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în domeniul public al comunei Farcașa și administrarea Consiliului Local al Comunei Farcașa, județul Neamț.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă privind trecerea canalului și barajului de pe râul Bușmei din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în domeniul public al comunei Farcașa și în administrarea Consiliului Local al Comunei Farcașa, județul Neamț.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în ședința din 10 decembrie 2013.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

În urma examinării propunerii legislative, a avizului Consiliului Legislativ și a punctului de vedere transmis de Guvern, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind trecerea canalului și barajului de pe pârâul Bușmei din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în domeniul public al comunei Farcașa și în administrarea Consiliului Local al Comunei Farcașa, județul Neamț, întrucât din expunerea de motive nu rezultă cu certitudine regimul juridic al imobilelor respective.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Da.

Voi supune votului, stimați colegi, prelungirea programului și discutarea astăzi a raportului, conform propunerii făcute de domnul Marian Neacșu.

Continuăm cu respingerile.

28. Propunerea legislativă privind trecerea canalului și barajului de pe pârâul Bușmei din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva,

Intervenții, dacă sunt? Vă rog, domnule deputat. Grupul PNL. Domnul deputat Dolha.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Deși ideea este generoasă și, cred eu, salvatoare, astăzi totuși trebuie să votăm pentru respingerea acestei inițiative legislative și motivul este unul simplu și foarte clar: pentru că trebuie să extindem la nivel național. Trebuie să salvăm zecile, poate sutele de canale care astăzi se află într-o stare de degradare accentuată și să salvăm miile de gospodării care se află în spatele lor. Asta trebuie s-o ducem la nivel național, să facem o lege amplă, clară, pentru toate canalele care se află în acest stadiu de degradare.

Îi felicit pe inițiatorii acestei inițiative pentru că au venit cu această idee și ne-au dat primul pas, primul moment, prima treaptă de unde să începem. Mulțumesc mult.

Alte intervenții, dacă sunt? Nu.

Rămâne la votul final. Are propunere de respingere.

29. Următoarea. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței – Pl-x 613/2013.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.

Domnul Ciprian Nica, raport comun – Comisia juridică și Comisia pentru politică economică.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins în ședința din 9 decembrie 2013 Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri, conform Avizului nr. 675 din 4 iulie 2013.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis cu Adresa nr. 1.941 din 22 octombrie 2013, nu susține adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, supusă dezbaterii, are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data elaborării inițiativei legislative, în vederea introducerii procedurii simplificate în cazul debitorilor persoane fizice, a stabilirii competenței judecătoriei în cazul intrării în faliment a persoanei fizice, a instanței de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, în situația în care debitorii sunt persoane fizice, precum și instituirea unor atribuții pentru judecătorul-sindic, care să ofere informarea și protecția creditorilor, precum și măsuri de protecție a debitorilor, în sensul asigurării unei existențe minimale.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările

și completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate. Astfel, membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au examinat inițiativa legislativă în ședința din 3 februarie 2015, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități în 10 martie 2015.

La lucrările Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare a participat, în calitate de invitat din partea Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, domnul Arin Octav Stănescu, președintele acestei uniuni.

Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au participat la dezbateri 23 de deputați. De asemenea, la Comisia juridică, din numărul total de 26 au participat 26.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, întrucât Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 447 din 29 octombrie 2013, ulterior fiind respinsă de Parlament, prin Legea nr. 1/2015 pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

În prezent, procedura insolvenței este reglementată de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Față de cele prezentate mai sus, propunerea legislativă a rămas fără obiect.

Face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule deputat.

Este reglementată deja problema, așa că Grupul PNL va vota pentru respingere. O lege foarte importantă, aceasta a insolvenței, în legătură cu persoanele fizice... Grupul PNL întotdeauna răspunde în ceea ce privește apărarea drepturilor persoanelor, așa că am fost cu mare atenție la această propunere legislativă.

În consecință, nu este cazul s-o aplicăm în acest moment. Deci vom vota pentru respingere. Mulțumesc.

Alte intervenții mai sunt?

Nu mai sunt alte intervenții.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva...? Nu.

Domnul Ciprian Nica. Raportul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă în ședința din data de 25 noiembrie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii ca sancțiune contravențională principală a închisorii contravenționale.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ inițiativa legislativă, cu unanimitate de voturi.

Guvernul României, conform punctului de vedere transmis prin Adresa nr. 1.097 din 5 iunie 2014, nu susține adoptarea propunerii legislative.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, întrucât închisoarea contravențională a fost eliminată din sfera sancțiunilor contravenționale principale prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108 din 2003 pentru desființarea închisorii contravenționale.

Prezenta inițiativă legislativă își propune să instituie închisoarea contravențională ca sancțiune principală. În actualul cadru constituțional nu poate fi adoptată această propunere legislativă și nu poate fi instituită închisoarea contravențională drept sancțiune principală, întrucât s-ar încălca prevederile art. 23 alin. (13) din Constituția României, republicată, dispoziție potrivit căreia sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.

Face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

La dezbateri generale.

Vă rog, doamnă deputat. Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

În actualul cadru constituțional nu poate fi adoptată această propunere legislativă și nu poate fi instituită închisoarea contravențională drept sancțiune principală. S-ar încălca prevederile art. 23 alin. (13) din Constituția României, dispoziție potrivit căreia sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.

Precizez că închisoarea contravențională a fost eliminată din sfera sancțiunilor contravenționale principale prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2003.

Așadar, prevederea constituțională exclude posibilitatea reglementării și aplicării unor sancțiuni privative de libertate pentru fapte de orice natură care nu aparțin ilicitului penal,

excluzându-se astfel posibilitatea ca în dreptul român să fie reglementată și aplicată sancțiunea contravențională.

Având în vedere motivele expuse, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții, dacă mai sunt? Domnul Iacoban. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul deputaților PSD va vota împotriva acestui proiect de lege, va vota pentru raportul de respingere, pentru că, într-adevăr, poate deveni o lege neconstituțională. De altfel și Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins acest proiect de lege. În unanimitate, în Comisia juridică acest proiect de lege a primit raport de respingere; de asemenea, unanimitate în Comisia pentru drepturile omului.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat aviz negativ și, bineînțeles, Guvernul nu susține acest proiect de lege.

Prin urmare, vă propun să votăm pentru raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru – Pl-x 212/2014.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să intervină cineva? Nu dorește.

Domnule vicepreședinte Ciprian Nica, vă rog să prezentați raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru buget.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 14 aprilie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Inițiativa supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare amendarea art. 5 din Ordonanța de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în sensul modificării actualului sistem de taxare a partajului judiciar dintr-unul stabilit pe cote procentuale raportate la valoarea masei partajabile într-unul stabilit în sume fixe pe tranșe valorice corespunzătoare masei partajabile în valori semnificativ mai mici decât cele actuale.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Domnul deputat Andronache, Grupul PNL. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține raportul de respingere. Deci vom vota pentru respingere, având ca motive cele două motive incluse în raportul celor două comisii sesizate în fond, dar în special pentru faptul că proiectul de lege nu respectă dispozițiile Legii nr. 500/2002.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

32. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare – Pl-x 583/2013.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva...? Nu dorește.

Din partea celor două comisii, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate, doamna deputat Sonia Drăghici. Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare

În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost retrimisă Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru sănătate și familie prin adresa Pl-x 583/2013 din 9 decembrie 2014, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma reluării dezbaterilor, în ședința din 11 martie 2015, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi și două abțineri, menținerea soluției inițiale de respingere a propunerii legislative exprimate în raportul comun cu nr. 4c-7/773, respectiv 4c-8/78, depus în data de 10 aprilie 2014.

La lucrările Comisiei pentru muncă și protecție socială și-au înregistrat prezența 23 de deputați, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În urma reluării dezbaterilor, în ședința din 24 martie 2015, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, cu 3 voturi împotrivă, menținerea soluției inițiale de respingere a propunerii legislative

exprimate în raportul comun cu nr. 4c-7/773, respectiv 4c-8/78, depus în data de 10 aprilie 2014.

La lucrările Comisiei pentru sănătate și familie și-au înregistrat prezența 16 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei.

La dezbaterile din cadrul Comisiei pentru sănătate și familie a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, doamna Mihaela Ungureanu, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Grupul PNL. Domnul Crăciunescu. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal este împotriva respingerii acestui proiect de lege pentru faptul că în acest moment sursa de finanțare pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități este în sarcina primăriilor. Consiliile locale nu știu câți oameni vor fi cuprinși sau vor fi în anul următor cuprinși ca persoane cu dizabilități, astfel încât să poată stabili în buget ce sumă trebuie prevăzută și de obicei se rămâne cu plata salariilor asistenților personali mult, mult în urmă, chiar cu două-trei luni. Și acest lucru se reglează de obicei la mijlocul anului, în lunile iulie și august, și se plătește încă din anul precedent, iar în anul următor, la început, se închide plata acestor salarii în următorul an bugetar.

De aceea, noi susținem că plățile pentru asistenții personali ar trebui făcute de la bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

De asemenea, nu vom susține respingerea acestui proiect întrucât sunt și probleme legate de contractul care se încheie cu aceste persoane care sunt asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final. Are caracter organic.

33. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, închiriate asociațiilor sau fundațiilor – Pl-x 306/2014.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva...? Da. Vă rog.

Domnul Iane.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am rămas surprins pentru că aici, la această propunere, au semnat nu mai mult de 89 de parlamentari de la toate grupurile parlamentare, de la PSD, de la PNL, de la PP-DD, independenți, chiar și minorități. Și, cu toate astea, având în vedere că această lege își propune ca... așa cum a fost o lege prin care am vândut spațiile comerciale ale primăriilor către societățile comerciale, așa cum a fost o lege prin care am vândut sediile partidelor către partide, așa cum au fost altele prin care s-au vândut spații pentru alte persoane juridice cu alte activități, ar fi cazul să facem o lege prin care să putem să vindem spațiile date pe contracte asociațiilor și fundațiilor acestor entități. Fundațiile și asociațiile produc servicii sociale. Dacă noi nu avem grijă de această inițiativă civică, cum vrem să avem ulterior servicii sociale? Cum vreți să avem voluntariat? Cum vreți să avem lucruri care ulterior trebuie să se întâmple în societate și să educe societatea?

Nu înțeleg de ce am venit cu raport de respingere pe această lege, având în vedere că nu face decât să stabilească un cadru prin care primăriile și consiliile județene pot, dacă vor, în primul rând, trebuie să inventarieze și apoi, dacă vrea, respectiva fundație sau asociație să facă o cerere către acea primărie, să poată să-și cumpere acel spațiu, chiar și în rate până la urmă. Suntem după 25 de ani de la Revoluție și eu cred că trebuie să dăm mai multă importanță acestui activism social. El nu se întâmplă prin instituții ale statului, nu se întâmplă prin partide, se întâmplă prin aceste asociații și fundații.

Deci, în calitate de coinițiator, împreună cu ceilalți 89, vă rog mult, măcar pe cei care sunt semnatarii acestei inițiative, să votați pentru, și nu pentru respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație. Domnul președinte Victor Paul Dobre, Comisia pentru administrație.

Raportul. Vă rog.

Să fie distribuit raportul!

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia juridică și Comisia pentru administrație au fost sesizate în fond cu Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, închiriate asociațiilor sau fundațiilor.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru vânzarea spațiilor proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, închiriate asociațiilor sau fundațiilor, prin negociere directă sau, după caz, prin licitație publică cu strigare.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Comisia pentru buget a avizat negativ inițiativa.

Membrii celor două comisii au dezbătut inițiativa în ședințe separate.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că prevederile art. 26 din inițiativă sunt în contradicție cu dispozițiile art. 31 din inițiativă și sunt susceptibile de a încălca principiul neretroactivității legii, întrucât se aplică și procedurile aflate în derulare. Respectiva normă acționează asupra fazei inițiale de constituire a situației juridice, modificând în mod esențial regimul juridic creat, cu încălcarea principiului _tempus regit actum_ .

De asemenea, s-a constatat că se poate opina că nu se justifică actualmente instituirea unui cadru legislativ special privind înstrăinarea imobilelor necesare desfășurării activității asociațiilor și fundațiilor către acestea din urmă.

Unele dispoziții din inițiativă sunt în contradicție cu dispozițiile legale în vigoare care reglementează dreptul de administrare, precum și cu cele în materie contractuală, iar prin alte dispoziții din propunerea legislativă pot fi create vicii de constituționalitate, prin raportare la art. 44 din Constituție, prin afectarea proprietății vânzătorului.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea propunerii.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Rămâne la votul final. Are raport de respingere. Mergem mai departe, stimați colegi.

6. Proiectul de lege privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral – PL-x 712/2015. Are raport de adoptare.

Proiectul de lege privind votul prin corespondență exercitat de cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, PL-x 382, are raport de respingere.

Și tot raport de respingere are și Proiectul de lege privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot în afara teritoriului României – PL-x 399/2015. Are caracter organic. Procedură de urgență.

Procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul, într-adevăr, a fost postat pe site, probabil au primit și liderii. Dar, repet, se încalcă regulamentul, art. 69.

Vă spun, domnule președinte de ședință, că sunteți susceptibili de sancționare, în baza art. 242 și 243 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților.

Eu vă voi face, dacă vom dezbate acest proiect cu încălcarea regulamentului, vă voi face o plângere în acest sens. Această reformă electorală ar fi trebuit în acest an să fie cu adevărat dezbătută, nu la modul acesta superficial. Raportul are 92 de pagini. Cum doriți ca în două, trei, cinci, zece minute cineva să citească acest raport, să-și facă o idee, să vadă ce amendamente susține sau ce amendamente va vota împotrivă?

Este o bătaie de joc față de cetățeni, este o bătaie de joc față de instituția noastră, este o bătaie de joc față de alegerile de anul viitor. Îi cer președintelui Iohannis să nu promulge astfel de legi adoptate cu încălcarea regulamentului și care sunt practic ilegale. Asta facem noi acum: o ilegalitate, în disprețul legii, în disprețul cetățenilor, în disprețul ideii de a avea legi bune.

De ce să nu dezbatem serios? De ce să nu avem legi făcute temeinic, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților? Îmi este peste putință să înțeleg acest lucru. Mulțumesc.

Mulțumesc. Tot procedură, domnul Márton Árpád. Vă rog, domnule deputat.

## Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Dincolo de faptul că am fost criticați destul de mult de societatea civilă că nu suntem transparenți și adoptăm prea repede această lege, într-adevăr, așa cum a spus colegul nostru, sunt și câteva probleme procedurale de încălcare a regulamentului.

Eu mai citesc una: este articolul 117, care grăiește astfel: „Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege.” Repet: „după primirea raportului comisiei sesizate în fond”.

Ca atare, data trecută când ați votat pentru dezbaterea acestei legi, neavând un raport, neintrând un raport în Biroul permanent, ați încălcat regulamentul nostru. Deci a fost înscris acest proiect de lege pe ordinea de zi, cu încălcarea regulamentului, a articolului 117 din regulament.

Sper ca măcar atâta decență să aveți, fiind o procedură de urgență, să propuneți timpi de dezbatere normali, care iau în dezbatere cele 99 de pagini, 60 de puncte la amendamente admise, majoritatea acestor observații trecute acolo sunt de modificare și 41 de puncte de amendamente respinse, să propuneți un termen rezonabil de dezbatere, și nu unul de batjocură.

Mulțumesc.

## Alte intervenții pe procedură?

Nemaifiind alte intervenții pe procedură, dau cuvântul președintelui comisiei speciale, domnul Gabriel Vlase, pentru a prezenta raportul asupra acestui proiect de lege.

Raport asupra Proiectului de lege privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral – PL-x 712/2015 și respingerile pe care le-ați citit și dumneavoastră, domnule președinte: Proiectul de lege privind votul prin corespondență exercitat de cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării – PL-x 382; Proiectul de lege privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot în afara teritoriului României – PL-x 399.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului normativ în materia exercitării votului prin corespondență și reglementează în principal următoarele aspecte: tipuri de alegeri, categorii de alegători, modalitate de înregistrare, modalitate de informare, confecționarea și întocmirea materialelor necesare votării, procedura de transmitere către alegători a materialelor și procedura exprimării opțiunii de vot.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituția României, republicată.

În conformitate cu art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia comună a dezbătut Proiectul de lege în ședința din 27 octombrie 2015. La lucrările comisiei au fost prezenți 15 senatori și deputați din totalul de 15 membri ai comisiei.

În baza art. 54 și art. 55 din Regulamentul Camerei, republicat, la dezbateri au fost invitați reprezentanți ai AEP, MAE, Ministerului de Interne, Ministerului Dezvoltării, Secretariatului pentru Relația cu Parlamentul, Administrației Prezidențiale, Institutului Național de Statistică, Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Potrivit art. 75 din Constituția României și art. 92 din Regulamentul Camerei, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În conformitate cu art. 68 din Regulamentul Camerei, republicat, s-a examinat Legea privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral nr. 712/2015, împreună cu Proiectul de lege privind votul prin corespondență exercitat de cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării – PL-x 382 și PL-x 399/2015. Având în vedere cele prezentate, s-a reținut ca proiect de bază Proiectul de lege privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral – PL-x 712/2015, pentru care urmează a se face propunere de adoptare, iar pentru celelalte proiecte de lege se face propunere de respingere.

În urma dezbaterii în ședința din 27 octombrie, comisia, cu majoritatea voturilor, a hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind votul prin corespondență – PL-x 712/2015, cu amendamentele admise și respinse din anexele 1 și 2, și respingerea celorlalte două PL-x-uri menționate mai sus.

Aș vrea la început, pentru că sunt câteva erori materiale, să vă supun atenției un prim aspect: dorim eliminarea împărțirii legii în titluri și, respectiv, referirea la prezentul titlu, și se va citi: „la prezenta lege”. Mulțumesc.

Vă rog să propuneți și timpi de dezbatere, domnule președinte.

15 minute.

Procedură. Domnul Márton Árpád. Vă rog.

## Domnule președinte,

Știu că președintele comisiei sau raportorul are dreptul, evident, scrie în regulamentul nostru că trebuie să se consulte cu Biroul permanent al comisiei pentru propunerea respectivă – eu am exprimat dorința noastră, să se pună un timp cât de cât rezonabil. Având 40 de puncte, de amendamente respinse, mi se pare un termen rezonabil 40 de minute, pentru a putea fi susținut fiecare amendament măcar într-un minut. Că altfel ne batem joc de această lege, ne batem joc de cetățeni. Și peste un an, doi, patru, când ne vom da seama că am greșit din nou, poate o să avem remușcări sau nu.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun.

Alte intervenții? Nu.

Dezbateri generale. Domnul Mihai Voicu – Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Voi începe cu concluzia, și anume că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota în favoarea legii pe care o dezbatem în acest moment. Și am început cu concluzia pentru că acest vot este dat chiar și în condițiile în care avem un regret și o dezamăgire. Regretul este acela că legea nu se referă la votul prin corespondență pentru toate tipurile de scrutin, așa cum ar fi fost bine să ne concentrăm să putem face în acest moment.

Avem un pas făcut prin adoptarea Legii votului prin corespondență pentru alegerile parlamentare, dar nu este întregul salt. Atât se poate cu această majoritate parlamentară. Sperăm că o altă majoritate parlamentară, după alegerile din 2016, va extinde această lege.

Dezamăgirea constă în faptul că în anul 2015, în acest proiect de lege, prin voința majorității parlamentare și cu opoziția Partidului Național Liberal, înregistrarea alegătorilor pentru votul prin corespondență se poate face doar în scris, doar fizic. A fost eliminată posibilitatea de înscriere electronică și nu suntem în 1980 și nici în 1880. Această eliminare a posibilității de înregistrare electronică seamănă mai degrabă cu o piedică decât cu o facilitate și îmi aduce aminte de acea glumă de pe vremea comuniștilor care spunea că regimul Ceaușescu, sigur, te lasă să emigrezi, dacă ai peste 70 de ani și dacă îți dau voie părinții.

Avem o lege a votului prin corespondență, dar creăm bariere prin diverse articole.

Vom vota pentru și vom căuta să modificăm această lege prin îmbunătățire în cel mai scurt timp cu putință. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul ALDE. Doamna Steluța Cătăniciu. Vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

ALDE nu susține proiectul supus dezbaterii sub această formă, subliniez: sub această formă, pentru propaganda care, după vot, va fi pe toate posturile și va prezenta denaturat ce s-a întâmplat în Parlament, din dorința de a

scăpa de penibilul în care, din lipsă de viziune politică, s-a plasat de mai multă vreme.

Principalul motiv care ne determină să avem această atitudine este că nu dorim să împărțim românii în două categorii: români privilegiați și români discriminați.

Stimați colegi, prin reglementarea votului prin corespondență doar pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate și eliminarea cetățenilor români cu domiciliul în țară se încalcă în mod grav dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituția României, având în vedere că, la un anumit moment, oricare dintre cetățenii români, indiferent dacă au reședința sau domiciliul în străinătate sau în țară, se pot afla în situația de a nu putea ajunge la secția de votare.

Vă aduc aminte ce cuprinde art. 16 alin. (1) din Constituția României, care statuează egalitatea în drepturi: „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.” Acesta este, stimați colegi, argumentul principal pentru care nu putem vota o astfel de lege, pentru că ea instituie o discriminare nepermisă între cetățenii români din străinătate și cetățenii români din țară, care nu beneficiază de același tip de vot.

Sigur că cei din PNL sunt obișnuiți cu astfel de abordări. Și spun PNL în deplină cunoștință de cauză, pentru că, prin fuziune, PNL și-a asumat întreaga istorie a P.D.L.

Au făcut-o o dată, în 2010, împărțind România în două: o Românie disperată, cu drepturi tăiate, și o Românie prosperă, portocalie, cu privilegii doar bănuite atunci, dar confirmate astăzi pe deplin.

Acum transformă proiectul exercitării dreptului de vot pentru românii din străinătate într-o soluție de compromis, rezultat al ipocriziei PNL, care a avut președinția comisiei din martie 2015 și care, după șapte luni, văzând că nu a fost în stare să elaboreze un proiect credibil și dându-și seama că se îndreaptă spre un eșec lamentabil, a ales singura cale caracterizată doar de lașitate pe care un parlamentar angajat în serviciul cetățeanului o putea adopta: aceea a fugii de răspundere.

Am auzit spunându-se în ultimul timp că votul prin corespondență este o greșeală, dar una pe care suntem obligați s-o votăm, pentru ca românii din străinătate să poată vota.

Din păcate, stimați colegi, Parlamentul a mai fost obligat, în 2008, de aceleași personaje, să voteze o greșeală la fel de mare, votul uninominal, la care am renunțat, dându-ne seama cât de mult am greșit atunci și ce efecte a avut această greșeală. Am revenit la votul pe liste.

Revenind la proiectul supus dezbaterii, un alt argument ignorat în totalitate este că procedura de vot a înregistrării alegătorilor în registrele electronice este una dificilă, greoaie chiar, care nu va face altceva decât să reducă prezența la vot. Și nu credem că acesta este scopul proiectului.

Stimați colegi, ALDE nu crede în acest proiect, deoarece el nu reprezintă soluția reală pentru ca toți cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate să poată vota. ALDE nu crede în acest proiect, deoarece nu consideră că cetățenii români din țară trebuie discriminați.

ALDE nu crede în acest proiect, deoarece nu consideră că Parlamentul poate adopta o lege care încalcă flagrant Constituția României, doar din calcule electorale. Nu am făcut-o niciodată, indiferent de costurile suportate, și nu o vom face nici acum, pentru că principiile democrației liberale – egalitatea în fața legii, a autorităților, egalitatea în drepturi – nu trebuie și nu pot să fie negociate.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

## Domnule vicepreședinte, Stimați colegi,

Permiteți-mi să citez: „Din păcate, în ultimii ani, de oameni neavizați sau prea avizați a fost indusă în dezbaterea politică, să zic așa, în mass-media, chiar și în conștiința cetățeanului de rând ideea că ar exista un sistem de vot inexistent în lume, cel uninominal. Și, dacă pornim de la această premisă falsă, nu putem să ajungem decât la soluții false. O să vadă tot poporul că nu acele persoane au intrat în Parlament cu care au votat. Și atunci se vor trezi la realitate.” Citat din mine, din martie 2008.

Cred că tot poporul știe deja că am avut dreptate. Și dumneavoastră știți la fel. Mă tem că o s-o pățim la fel cu această lege pe care într-un heirup revoluționar, demn de Revoluția Socialistă, o veți adopta astăzi, în 15 minute, pentru că la alegerile prezidențiale s-a constatat că au existat niște probleme de organizare, la anumite secții, pe care doriți să le rezolvați prin introducerea unui sistem de vot discutabil.

Constituția noastră spune clar: „Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.” Aceste mici trei elemente cum pot fi garantate când cetățeanul oriunde pune în plic votul său, în prezența altora, eventual sub presiunea acelor persoane, când va fi toată familia sau tot colectivul transportat în străinătate de o instituție sau de societăți comerciale? Va vota cum va dori?

Ce ne spune Comisia de la Veneția? În cadrul celei de-a 52-a reuniuni plenare din 2002, când a elaborat „Codul bunelor practici în materie electorală”..., scrie clar: „Persoana trebuie să voteze individual. Votul în familie sau orice altă formă de a influența asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis.”

O altă prevedere: „prin anularea oricărui buletin de vot al cărui conținut a fost divulgat”. Cum pot eu garanta aceste elemente?

Ce ne mai spun cei de la Veneția: „Votarea prin corespondență poate fi folosită pentru a oferi persoanelor cu drept de vot care domiciliază în străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot în măsura în care riscul de falsificare sau de intimidare este exclus.”

Vedeți dumneavoastră în acest proiect de lege că prin el s-a exclus acest element?

Mai are un mic comentariu Comisia: „Alegătorul poate conchide în mod corect sau incorect că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este elementul esențial care decide rezultatul scrutinului.”

De aceea, trebuie evitate nu doar manipulările în favoarea partidului la putere, ci înseși tentativele de manipulare.

Din punctul nostru de vedere, această lege este sau are aparența unei tentative de manipulare.

În final... termin, mai am 30 de secunde.

Vă rog.

În final. Am spus că 15 minute nu ajung, pentru că sunt 92 de pagini. Iată că mai adineauri ați votat să se elimine titlurile. O să vedeți, în amendamentele respinse este

un amendament de-al meu, prin care am solicitat eliminarea titlurilor, care a fost respins în comisie.

Deci cam așa s-a lucrat ieri și cam așa vom lucra și astăzi și până în septembrie anul viitor se vor da niște ordonanțe de urgență de modificare a acestei legi, ca să poată fi aplicată. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Noi vom vota împreună.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Daniel Fenechiu. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Grupul național-democrat apreciază că actuala formă care ne este propusă pentru a o adopta nu are nicio legătură cu ce-și doresc românii din diasporă: este o procedură greoaie, există o sumedenie de excluderi, practic legea aceasta va fi aplicabilă doar în ceea ce privește alegerea Parlamentului României. Ar trebui mult lucrat ca să facem o lege care să răspundă cerințelor românilor din diasporă.

Credem că o lege de acest gen nu se poate face în două săptămâni, oricum ne-am dori, credem că nu poate intra în discuție, în contextul în care raportul ne este pus la dispoziție cu câteva minute înainte, credem că nu aceasta este soluția pe care o așteaptă românii din diasporă.

Grupul parlamentar național-democrat susține amendamentele ALDE, iar în ipoteza în care acestea nu vor trece, vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Ganț – Grupul minorităților naționale. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Am ascultat cu deosebită atenție argumentele celorlalte grupuri parlamentare, referitoare la diferitele vicii de procedură sau, eventual, de conținut, de constituționalitate ș.a.m.d., dezamăgiri, neajunsuri.

În ce ne privește, am decis să punem în balanță, chiar acceptând o parte dintre obiecții, aceste aspecte cu faptul că nu putem uita sub nicio formă ce s-a întâmplat anul trecut la alegerile prezidențiale și tratamentul la care au fost supuși cetățeni români, egali în drepturi cu cei care trăiesc în țară.

Dacă acest demers legislativ vine în sprijinul evitării pe viitor a unor astfel de situații, atunci noi credem că este absolut justificat să votăm în favoarea adoptării lui.

Credem că acest aspect prevalează și nu cred că noi, Grupul minorităților naționale, am avea vreun motiv, din contră, suntem siguri că este de datoria noastră să susținem acest proiect de lege, pentru că este vorba de un drept constituțional al tuturor cetățenilor acestei țări. Sigur că putem discuta dacă era bine să fie incluse și alte tipuri de alegeri. Dar poate că tot răul spre bine. Dacă vom aplica anul viitor această procedură și vom constata niște neajunsuri, nu ne împiedică nimic ca după alegerile parlamentare din 2016 să aducem modificări acestei legi, în sensul îmbunătățirii acesteia, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2019.

Personal opinez că în ceea ce privește alegerile europarlamentare avem o problemă de fond, în contextul în care cetățeni ai țărilor membre ale Uniunii Europene, care sunt rezidenți în alte state în mod legal, au drept de vot la alegerile din țara respectivă. Și atunci se pune întrebarea dacă un cetățean român rezident în Spania votează de două ori, la alegerile europarlamentare spaniole și la cele românești. Aceasta este o chestiune pe care noi va trebui să o mai discutăm.

De aceea, cred că, în ciuda tuturor criticilor, în ciuda tuturor obiecțiilor, timpul este factorul principal care ne pune în situația ca Parlamentul să răspundă unei solicitări a societății românești, și anume aceea de a adopta acest proiect de lege.

În măsura în care obiecțiile care vor fi, poate, ridicate, legate de constituționalitate și în măsura în care Curtea Constituțională – _nota bene_ : și nu noi – va considera aceste obiecții justificate, va fi din nou rolul nostru de a elimina aceste neajunsuri și a corecta textul legii.

Concluzionez repetând faptul că Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc frumos.

Domnule Tomac, vă rog.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Ca om care cunoaște foarte bine realitățile românești de peste hotare, ca inițiator al unui proiect de lege privind votul prin corespondență, pe care regret că nu l-am adoptat, îl puteam face mult mai bine și temeinic, astfel încât să nu fim nevoiți astăzi să luăm decizii pentru că așa credem că trebuie procedat atunci când nu mai avem timp.

În primul rând, avem peste hotare aproape patru milioane de cetățeni români, oameni care muncesc cinstit, în cea mai mare parte, în Uniunea Europeană. Statul român i-a sancționat ori de câte ori am avut alegeri în țară, pentru că nu le-a creat un mecanism prin care acești oameni să poată vota.

Trebuie să nu uităm un lucru esențial: România nu mai este o țară izolată, undeva, în lume, ci este un stat membru al Uniunii Europene, iar obligația statului român este de a crea condiții, astfel încât orice cetățean, indiferent unde se află pe teritoriul Uniunii Europene, să poată avea acces liber la exercitarea dreptului de vot.

Cred că legea aceasta este incompletă. Și vreau să vă spun însă un lucru extrem de important: de ce această lege este importantă. Pentru că anul viitor, dacă ea va trece astăzi, vom avea din nou, ca parte participantă activă la procesul electoral, peste un milion de cetățeni români care muncesc cinstit peste hotare.

Ca om care candidează într-un colegiu, până în prezent am candidat în afara României, ca om care a pus bazele unui

partid care la alegerile europarlamentare a obținut 55%, vreau să vă mulțumesc pentru acest gest important.

Regret că PNL-ul a lăsat lucrurile să se întâmple în așa fel încât domnul președinte Iohannis să nu se poată bucura în 2019, la alegerile prezidențiale, de acest mod de vot prin corespondență.

Sper ca lucrurile să intre într-o normalitate și vă mulțumesc pentru că ne oferiți ocazia nouă, celor de la Mișcarea Populară, să promovăm cum se cuvine acest mod de vot și să-i invităm pe români să revină acasă și să se implice activ în viața politică din țară.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Domnule Florentin Gust, vă rog.

Bună ziua, stimați colegi!

Am ascultat cu interes dezbaterile și întrebarea care pleacă din această lege este: pentru cine o facem? Pentru că uităm fundamentul. Această lege și... discuția pe această lege a venit de la alegerile prezidențiale, când diaspora a fost blocată să voteze. Faptul că această lege nu conține dreptul românilor să voteze la alegerile prezidențiale înseamnă că este o lege incompletă și o lege care nu are rost. De aceea, cred că argumentul că vom completa această lege, după alegerile parlamentare, este un argument prin care tocmai vom bloca votul românilor din diaspora, să voteze la alegerile parlamentare.

Ce se întâmplă dacă la anul, la alegerile parlamentare, va fi un eșec? Să zicem că nu va merge sau nu va funcționa această lege. Nu cumva urmarea va fi ca peste patru ani de zile tocmai acolo unde au cerut românii să voteze la alegerile prezidențiale să nu poată să voteze în continuare? De aceea, parlamentarii Partidului Social Românesc se vor abține de la această lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Da. Mulțumesc.

Din partea Partidului Social Democrat îl invit pe președintele PSD, domnul Liviu Dragnea, să ia cuvântul și profit de această ocazie să-i urez la mulți ani.

La mulți ani, domnule președinte!

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Constat cu foarte multă bucurie, mulțumire și satisfacție că astăzi putem să ne respectăm un angajament pe care l-am luat noi, Partidul Social Democrat, acum trei săptămâni de zile, atunci când ne-am asumat preluarea președinției Comisiei speciale pentru redactarea acestei legi, am redactat acest proiect prin colegii noștri din comisie, care a fost acceptat și de ceilalți membri din comisie și de Autoritatea Electorală Permanentă, și astăzi putem vota un proiect de lege care dă dreptul tuturor românilor care trăiesc în afara granițelor să-și poată exercita dreptul de vot cel puțin în aceleași condiții pe care le au cetățenii români care trăiesc în interiorul țării.

Vreau, de asemenea, să vă spun că toate discuțiile și zvonurile că pentru alegerile prezidențiale nu va fi stabilită prin lege procedura de vot prin corespondență sunt nereale. Imediat după ce această lege va fi votată, eu cer colegilor mei din Comisia specială să continue discuțiile, pentru a se realiza proiectul de lege și pentru alegerile prezidențiale. Fiind proceduri puțin diferite, fiind nevoie de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin din punct de vedere logistic și al infrastructurii, nu s-a dorit să se mai găsească încă un motiv sau încă o serie de motive pentru ca legea de astăzi să fie amânată.

Toate aceste discuții vor înceta și se va vedea că toți cei care n-au avut încredere că vor fi aceleași prevederi și la alegerile prezidențiale ori s-au înșelat, ori în mod intenționat încearcă să umbrească acest succes al tuturor, de astăzi, care este de fapt succesul românilor de pretutindeni.

Mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat la acest proiect de lege, îi felicit și vă mulțumesc și dumneavoastră foarte mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Nemaifiind alte intervenții, mergem la raport. Dacă la titlul legii sunt observații? Domnul Árpád și apoi domnul Oltean. Vă rog.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Unii dintre colegii noștri, în dezbaterea generală, deja au amintit carența de bază a acestei legi, că noi vrem să soluționăm o problemă care s-a creat la alegerile prezidențiale și o aplicăm la un alt tip de alegeri.

Or, noi credem că nici varianta inițială, în care s-au enumerat trei tipuri de alegeri – una dintre ele de domnul Ganț a fost explicată, de ce nu este aplicabilă pentru alegerile europarlamentare, a fost eliminată și alegerile prezidențiale... Or, noi credem că este singura viabilă, la care se poate aplica acest tip de scrutin, pentru că legea noastră electorală, Legea nr. 208, se bazează pe circumscripții, 43 de circumscripții electorale.

Majoritatea mandatelor la Camera Deputaților, puțin mai mult de majoritate, foarte puțin la Senat, se votează și intră oamenii pe baza acestor voturi. Numai că, de exemplu, în străinătate avem doar doi senatori. Deci dacă niciun partid nu întrunește numărul de peste jumătate plus unu de voturi, toate voturile ce s-au dat pentru senatori intră în țară.

Și dacă, de exemplu, se dau un milion de voturi, intră în țară, două milioane intră din țară nefolosite, o treime de circa 17 senatori vor fi deciși de către cei din străinătate și vor fi repartizați unde? Nu în Circumscripția nr. 45, ci la Iași, la Târgu Mureș, la Craiova și alte circumscripții din țară, din 17, că în jur de 50 de mandate de senator nu vor fi distribuite în primul tur.

Iacătă de ce noi credem că doar pentru alegerile prezidențiale se justifică ca votul prin corespondență din străinătate să intre și să influențeze votul întregului electorat. Ca atare, noi propunem ca titlul să sune după cum am propus: „Pentru alegerile prezidențiale”.

Da. Mulțumesc. Alte intervenții? Doamna Cătăniciu, Grupul ALDE. Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul propus de noi este următorul: „Lege privind votul cetățenilor români din străinătate, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral”. Acesta este amendamentul care ar schimba titlul prezentului proiect de lege.

Amendamentul propus de noi, ca și restul, are rolul de a pune legea în acord cu textul Constituției. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Alte intervenții? Domnul Ioan Oltean?

Nu mai doriți.

Bun. În aceste condiții,

La titlul I dacă sunt observații?

Nu.

Trei marginal, „Dispoziții generale”, dacă sunt observații? Nu.

Articolul 1...

Vă rog, domnule Oltean.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie mai întâi de toate ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, să urăm la mulți ani domnului președinte Dragnea, să ne exprimăm convingerea că interesul național va prevala în colaborarea puterii, în mod constructiv, cu actuala opoziție.

La poziția 4, domnule președinte.

Sigur că mai întâi trebuie să subliniez faptul că Partidul Național Liberal apreciază că efortul pe care l-a depus pentru ca această lege să ajungă astăzi în dezbaterea Camerei Deputaților s-a realizat și iată-ne, astăzi, decidem prin votul nostru soarta Legii votului prin corespondență.

Este însă regretabil că în ultimul moment, mai exact ieri, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților a alterat conținutul actului normativ, eliminând din conținut posibilitatea ca acest act normativ să reglementeze și alegerile pentru Președinția României și pentru alegerile europarlamentare, știrbind în felul acesta, spunem noi, conținutul actului normativ.

E de subliniat faptul că, pe tot parcursul dezbaterii acestui proiect de lege, membrii comisiei, în unanimitate, au avut în vedere ca votul prin corespondență să se adreseze și să dea posibilitatea românilor stabiliți în străinătate să voteze și pentru Parlamentul României, și pentru Președintele României, și pentru Parlamentul European. De altfel, raportul pe care membrii comisiei l-au adoptat pentru dezbaterea în prima Cameră sesizată, Senatul României, a vizat acest aspect complex și complet.

Partidul Național Liberal a susținut și ieri, în dezbaterea raportului în comisie, necesitatea ca legea să rămână așa cum a fost discutată de la început. De aceea, aș vrea să-i corectez pe cei care impută Partidului Național Liberal că nu ar fi susținut ca acest act normativ să se refere și la alegerea Președintelui României și la Parlamentul European.

Credem, domnule președinte și stimați colegi, că putem să corectăm acest lucru și că nu este târziu, domnule președinte Dragnea..., de ce să mai lucrăm la un act normativ peste o săptămână, aceeași comisie, când putem astăzi să finalizăm actul normativ așa cum, de altfel, cei 10 membri ai puterii s-au exprimat de-a lungul tuturor dezbaterilor care au avut loc în comisie până ieri?

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal apreciază că legea trebuie să se refere și la alegerea Președintelui României, și la alegerea Parlamentului European și, în consecință, susține menținerea titlului și menținerea conținutului pe care Senatul României l-a adoptat, așa, de altfel, cum a stabilit comisia, prin raportul care a fost înaintat la vremea respectivă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Vă mulțumesc.

Stimate coleg, cu tot respectul, deocamdată la acest articol nu avem decât un amendament al Grupului UDMR. În aceste condiții, eu nu pot supune la vot, că dumneavoastră n-ați venit... Mai mult ați făcut comentarii pentru dezbateri generale, pentru că singurul amendament respins este un amendament al Grupului UDMR la acest articol. Eu în cel mai bun caz oricum voi supune la vot, dacă mi se solicită... Oricum voi supune la vot articolul 1, așa cum a fost propus de comisie.

Domnule Mihai Voicu, vă rog.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Referința domnului președinte Vlase este corectă, în sensul că votul final asupra proiectului de lege a fost dat cu 14 voturi pentru și un vot împotrivă și cu voturile Partidului Național Liberal. Așa se va întâmpla și astăzi la votul final, vom vota pentru. În comisie, ieri, am avut un vot de abținere, lucru pe care îl vom face și acum, peste câteva secunde, când veți supune la vot, cu privire la restricționarea temporară a acestui vot prin corespondență doar la alegerile parlamentare. De altfel, noi vom interveni doar la punctele 4 și 8, pe cele două puncte pe care le-am susținut și ieri în comisie. Este vorba de acest vot și de posibilitatea înregistrării on-line și, evident, votul final va fi dat pentru lege, indiferent dacă propunerile noastre vor fi acceptate sau nu de plen.

Mulțumesc.

Domnule deputat Dragnea, vă rog.

Comisia?

Vă rog, domnule președinte.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Într-adevăr, colegii noștri de la PNL, ieri, în comisie, din câte îmi aduc eu aminte, am votat în unanimitate această chestiune.

Astăzi facem declarații politice, că trebuia să lăsăm și Legea alegerilor prezidențiale. Așa a fost discuția și nu a fost ieri, domnule deputat, decizia nu a fost luată ieri, amendamentele sunt depuse de săptămâna trecută, au fost la dispoziția tuturor, deci nu a fost o chestiune făcută peste noapte. Ieri am luat această decizie în comisie, pentru că acela era momentul, în ședința de comisie, am avut consens pe acest subiect, nu înțeleg acum de ce facem aceste declarații politice.

## Da.

Domnul Márton Árpád și apoi domnul Voicu.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Sunt foarte multe amendamente care sunt legate strict de ce conține această lege, ceea ce este prevăzut în titlul legii.

## Stimați colegi,

Eu vă rog foarte mult să avem o abordare responsabilă astăzi, în ceea ce privește acest proiect de lege. Noi... eu nu mai sunt de acord să tergiversăm adoptarea acestei legi. S-a întârziat foarte mult, s-a întârziat câteva luni de zile, nu cred că este o mare problemă, domnule Ioan Oltean, dacă această comisie mai lucrează în continuare, că nu se dă cu sapa, se lucrează într-o comisie specială care, într-o perioadă rezonabilă și foarte scurtă, vor pune la punct și prevederile pentru alegerile prezidențiale, dar nu vreau să existe riscul ca la alegerile parlamentare cetățenii români din afara granițelor țării să nu poată vota, în condițiile în care s-a discutat în comisie și în unanimitate ați hotărât ca astăzi să vină legea la votul final.

Aș vrea totuși să ne abținem, dacă putem, să facem aceste declarații politice pentru a câștiga un iluzoriu capital electoral și pentru a agita o serie de cetățeni români care trăiesc în afara granițelor, ca și cum se ciuntește legea. Nu se ciuntește nicio lege. Vor fi prevederi și pentru alegerile prezidențiale și vor fi duse la capăt, așa cum a fost dusă la capăt și această lege de astăzi.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Ioan Oltean.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să subliniez faptul că Partidul Național Liberal a depus eforturi foarte mari ca acest act normativ să fie astăzi pe ordinea de zi. De la început am susținut necesitatea adoptării unei legi care să reglementeze votul prin corespondență. Am spus-o și repet, nu sub forma unei declarații politice, ci sub forma unei afirmații pline de realism. Putea această lege să iasă astăzi și să reglementeze toate cele trei domenii.

Partidul Național Liberal nu s-a opus ieri acestui act normativ în forma pe care PSD-ul a adoptat-o și nu se va opune nici astăzi – aceasta a spus și colegul meu, Mihai Voicu –, dar era foarte bine ca actul în sine să rezolve problema votului prin corespondență și pentru alegerea președintelui și a Parlamentului European, dar în mod cert astăzi Partidul Național Liberal, prin parlamentarii prezenți, va vota pentru acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Doamna Cătăniciu. Vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Cred că astăzi am fi dat dovadă de responsabilitate noi, Parlamentul României, dacă pentru acest proiect de lege, adoptat în procedură de urgență, timpul de dezbatere nu ar fi fost 15 minute. Nu cred că un astfel de proiect de lege, care are cel puțin 40 de amendamente, poate să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților în acest interval de timp pe care Parlamentul României l-a votat.

În ceea ce privește amendamentul Grupului ALDE, care a fost respins de comisie la articolul 1, este că articolul se elimină integral, tocmai pentru faptul că textul acestui articol este neconstituțional, încălcând, așa cum am mai arătat, articolul 16 alineatul (1) din Constituția României. De altfel, aproape întreg textul, începând cu titlul și terminând cu ultimul articol al acestei legi, încalcă în mod flagrant Constituția României, care este Legea fundamentală a țării. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Clement Negruț.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

E prea multă ipocrizie de la acest microfon, prea multă, pe acest proiect de lege pe care poate ar fi trebuit să-l discutăm în liniște. Au fost prea multă tristețe și prea multe probleme pe românii de dincolo de granițele țării la votul din 2014. Dar ce facem acum? Încercăm, și stânga, și dreapta, să tragem, cum spune românul, spuza la oala lui.

Domnule Dragnea, domnul Blaga nu e aici, e doamna Gorghiu, dacă voiam să rezolvăm problema, o rezolvam în 2014, în decembrie, retrimiteam la comisie acel proiect legislativ inițiat de domnul Tomac și încă câțiva colegi, printre care mă număr și eu, și probabil până în iunie rezolvam problema.

Venim acum pe ultima sută de metri, le dăm românilor o speranță că le-am dat, așa, cu porția, un drept de vot doar pentru ceva, să vedem cum vă comportați la alegerile parlamentare, după care mai vedem dacă vă dăm și partea cealaltă de drept pentru președinte și pentru Parlamentul European. Nu este corect! Nu este corect pentru noi, ca parlamentari, indiferent din ce partid politic provenim, dacă ne gândim cu adevărat la acei oameni, de dincolo de granițele țării.

Mulțumesc.

Domnule Voicu, vă rog.

Am o intervenție de procedură, domnule președinte, în sensul următor: regulile sunt reguli. Am mai fi avut două amendamente, poate, de susținut, am mai fi avut o obiecție la punctul 8, însă cele 15 minute pe care le-am votat cu toții au expirat. Regulile sunt reguli, timpul de dezbatere a expirat.

Vă propun, domnule președinte, să constatați acest lucru și proiectul să treacă la votul final.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Procedură. În primul rând, domnule președinte, ați fi avut obligația să opriți orice deputat care face dezbateri generale la vreun articol. Deci în momentul când nu se referă la articolul respectiv, să opriți intervenția. Unu.

Doi. V-aș ruga respectuos să calculați doar timpii afectați dezbaterii legii, și nu dezbaterilor generale și dezbaterilor în legătură cu procedura și atacurile la persoane, replici și contrareplici, că dacă dumneavoastră considerați acum că cele 15 minute s-au epuizat și nu mai putem... Noi am dorit să avem o singură intervenție, la art. 28, o problemă destul de importantă din punct de vedere constituțional. Dacă dumneavoastră credeți că nu vor mai fi dezbateri, de acord, rămâneți fără noi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. S-au finalizat... Procedură.

Ce procedură?

Conform regulamentului, atunci când un deputat cere dreptul la cuvânt pe procedură i se dă neîntârziat. Așadar, nu înțeleg vociferările din partea mea stângă.

S-a spus foarte bine mai devreme de către domnul Voicu: regulile sunt reguli, dar, dacă regulile sunt reguli, toate regulile trebuie respectate. Or, așa cum am arătat, întreaga dezbatere de astăzi are un viciu profund de procedură, nu se respectă articolul 69, se încalcă, mai exact, articolul 69 pct. 2. Raportul a venit în timpul ședinței, în disprețul tuturor regulilor și al regulamentelor pe care le avem, în calitate de for legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă reamintesc că cele 15 minute au fost calculate fără a lua în discuție timpul alocat la dezbaterile generale.

Constatăm, împreună cu stafful tehnic, că cele 15 minute care au fost adoptate prin vot au fost epuizate și, în aceste condiții, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, discutăm despre raportul comisiei, supunem la vot fără a mai avea intervenții pentru susținerea fiecărui articol. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule președinte,

Așa cum am spus, onest, aș fi avut un singur amendament de susținut. Nu ne dați dreptul nici la atât. Ca atare, în semn de protest, Grupul parlamentar al UDMR părăsește sala de ședință.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Suntem la 4 marginal. Este vorba de art. 1.

Mergem mai departe.

5 marginal, art. 2 alin. a) și b).

6 marginal, art. 3[1] , 3[2] , 3[3] nemodificat, 4, 5, 6, 7 și 8.

Cap. II, nemodificat.

Art. 4 alin. (1), marginal 8, 8 marginal din raport. Este vorba de art. 4.

Procedură.

Vă rog, care este procedura?

Eu

Domnule președinte,

Regulamentul spune clar: dacă nu sunt observații la textul propus de comisie și dacă nu sunt nici amendamente care să modifice... să propună modificarea textului, de ce supuneți votului textul propus de comisie?

## **Domnul Florin Iordache:**

Domnule deputat, vă rog să vă uitați și pe amendamentele depuse de alte grupuri. Din aceste condiții nu a depus Grupul PNL, dar sunt amendamente ale Grupului PNL, ale Grupului ALDE, din aceste...

Deci revenim: 8 marginal, art. 4.

9 marginal, art. 5. Sunt observații?

10 marginal, art. 6.

11 marginal, art. 7. Nu sunt observații. Cap. III. 12 marginal. Observații? Nu.

13 marginal, art. 8. Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptat. 14 marginal, art. 9. Dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. 15, cap.IV. Vă rog, domnule președinte Vlase. Bun. Înțeleg că nu sunt observații. 16 marginal? Nu.

17, art. 10. Aveți observații? De tehnică legislativă.

Prezintă domnul președinte Vlase, amendament de tehnică legislativă.

Domnule lider, vă spun eu. Sunt două erori materiale la art. 10, la alin. (4), unde citesc tot articolul și o să menționez modificarea: „Confecționarea documentelor prevăzute la alin. (1), precum și transmiterea tuturor documentelor”, deci introducerea cuvântului „tuturor” s-a omis la redactare.

Iar la alin. (6), la art. 10 alin. (6), varianta propusă de comisie, în loc de „se va realiza”, se va citi „se poate realiza”.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Cu observațiile de tehnică legislativă prezentate, vă rog

18 marginal.

Dacă aveți observații?

Vă rog, domnule președinte Vlase. Vă rog, comisia, tot tehnică legislativă.

Da, la art. 11 alin. (4), avem două erori materiale: „Alegătorul este obligat să comunice de îndată Autorității Electorale Permanente pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea documentelor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a)–c) și e)” – sunt cele două introduse – „din motive neimputabile acestuia, precum și situațiile în care aceste documente nu i-au parvenit până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei votării”, în loc de 10.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da, am înțeles.

Cu observațiile făcute de comisie, vă rog,

Art. 12. Dacă sunt observații? Nu sunt. La 22 marginal, art. 14. Dacă aveți observații? Nu. 23, art. 15. Observații? Nu. Adoptat. 24 marginal. Cap.V. Dacă sunt observații? Nu. 25, art. 16, dacă aveți observații? Nu. 26 marginal, art. 17? Nu. La 27, art. 18 – dacă aveți observații? Nu. 19? Nu. 20? Nu. 30 marginal, cap.VI, dacă aveți observații? Nu. 31, art. 21, dacă aveți observații? Nu. Art. 22, dacă aveți observații? Nu. 33 marginal, art. 23, dacă aveți observații? Nu. 24. Titlul II, art. 25. 37 marginal, art. 23, se propune eliminarea. Dacă aveți observații? Nu. 38 marginal, art. 33, se elimină. Observații? Nu. 39 marginal? 40 marginal? Nu. 41. Observații? Nu. 42. Observații? Nu. 43 marginal? Nu. 44. Vă rog.

Din nou o greșeală de redactare. „După alin. (1) al art. 52” – așa sună articolul – „se introduc două noi alineate... Listele de candidați și candidaturi independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripția electorală... pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării” și textul curge.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

54, 55, 56, 57, 58, 59, 60 și ultimul, dacă sunt observații? Nu.

Vă mulțumesc. Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Procedură, domnul Marian Neacșu, lider PSD. Vă rog.

Domnule președinte,

Pentru că am ieșit cumva din programul pe care l-am stabilit inițial, care la ora unu și jumătate prevedea o altă acțiune, și pentru faptul că tot suntem prezenți cu toții în sală, vă propun să continuăm programul așa cum l-am convenit la ședința de Birou permanent, respectiv voturile asupra solicitărilor ministrului justiției și, respectiv, ale procurorului general.

Da. Vă mulțumesc. Continuăm, stimați colegi.

La punctul 4 al ordinii de zi avem solicitarea nr. 2.738/2015 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la formularea cererii de urmărire penală față de doamna deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale și turismului, în Dosarul nr. 87/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție, pentru săvârșirea a 6 infracțiuni, Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități nr. 4/11/1302/2015 și Proiectul de hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale față de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului și actual membru al Camerei Deputaților.

Având în vedere dispozițiile reglementate și propunerile Biroului permanent și Comitetului liderilor, vă prezint următoarea procedură pentru desfășurarea lucrărilor: citirea solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prezentarea raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a proiectului de hotărâre a Camerei Deputaților, prezentarea de către doamna deputat Udrea Elena Gabriela a punctului de vedere cu privire la cererea de urmărire penală la raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dezbaterea asupra cererii de urmărire penală, a raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a proiectului de hotărâre a Camerei Deputaților și, în final, vot secret cu bile asupra proiectului de hotărâre. Această procedură să fie folosită și la următorul punct al ordinii de zi cu privire la cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive.

În acest caz, fiind două proiecte de hotărâre – unul privind încuviințarea reținerii și al doilea privind încuviințarea arestării preventive, votul secret cu bile să se desfășoare concomitent.

Sunt observații?

Vă rog. Domnul Cernea. Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Liderul Grupului PSD a adresat o propunere de la acest microfon, propunere cu privire la programul nostru.

Această propunere trebuia votată, trebuia supusă la vot. Nu a fost supusă la vot. Vă rog să respectați regulamentul.

## **Domnul Florin Iordache:**

Am întrebat dacă sunt observații. Nu a fost nicio observație. Nu a fost nicio observație.

Bun. Supun continuarea programului, dar v-am întrebat dacă sunt observații la acel program. Nu au fost observații.

Supun continuarea programului, pe propunerea de program făcută de liderul Grupului PSD.

Vă rog, asupra procedurii și propunerilor pe care le-am făcut dacă aveți comentarii?

Nu.

În aceste condiții,

Dau cuvântul domnului Ciprian Nica, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru citirea solicitării procurorului general și prezentarea raportului.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Avem cererea, avem raportul și proiectul de hotărâre.

...și proiectul de hotărâre. Toate trei. Vă rog să le dați citire.

Stimate domnule președinte,

În temeiul art. 109 alin. (2) din Constituția României, art. 12, art. 13 și art. 19 din Legea nr. 115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială, al Deciziei Curții Constituționale nr. 665/2007, precum și al Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curții Constituționale,

În vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de Udrea Elena Gabriela, deputat în Parlamentul României, fost membru al Guvernului, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: luare de mită, trafic de influență, instigare la abuz în serviciu, efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, spălare de bani, fals în declarații de avere, toate cu aplicarea art. 38 Cod penal și art. 5 Cod penal,

Anexăm copii ale materialului probator din Dosarul nr. 87/P/2015, respectiv 7 volume (numerotate, opisate și sigilate), totalizând un număr de 1.867 de file.

Vă rog să-mi dați voie să prezint raportul comisiei. În ședința din data de 21 octombrie 2015, Biroului permanent al Camerei Deputaților i-a fost prezentată scrisoarea domnului Tiberiu Mihail Nițu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, fost membru al Guvernului.

În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, art. 12, art. 13 și art. 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, al Deciziei Curții Constituționale incidente în materie, pentru infracțiunile săvârșite, după cum urmează: luare de mită, trafic de influență, instigare la abuz în serviciu, efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, spălare de bani, fals în declarații de avere, toate cu aplicarea art. 38 Cod penal și art. 5 Cod penal,

În temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, „Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.

În conformitate cu dispozițiile art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se efectuează pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfășurate în condițiile art. 71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are și calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de efectuare a începerii urmării penale față de doamna deputat Elena Gabriela Udrea.

În data de 23 octombrie 2015, conform listei de prezență, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți 22 de deputați din numărul total de 26 de membri ai comisiei.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, în temeiul prevederilor art. 54 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, ca lucrările comisiei să nu fie publice.

Membrii comisiei au luat cuvântul pentru a-și exprima punctele de vedere. La dezbaterile din cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a participat doamna deputat Elena Gabriela Udrea, asistată de domnul Alexandru Chiciu, avocat împuternicit să desfășoare asistență juridică și reprezentare în dosarul respectiv.

După luările de cuvânt și exprimarea punctelor de vedere de către membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, precum și de domnul avocat Alexandru Chiciu, s-a trecut la procedura de vot secret, conform prevederilor art. 157 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Rezultatul votului a fost următorul: 19 voturi pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale, două voturi împotriva cererii de efectuare a urmăririi penale și un vot nul. Membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, fost membru al Guvernului.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaților și prezentul raport, însoțit de proiectul de hotărâre solicitat.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi da citire și proiectului de hotărâre.

Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului și actual membru al Camerei Deputaților, în Dosarul nr. 87/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție, în temeiul art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:

„Articol unic. – Camera Deputaților cere efectuarea urmăririi penale față de doamna deputat Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului, membru al Camerei Deputaților, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 87/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8, republicat. Semnează președintele Camerei Deputaților.”

Vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, pentru exprimarea punctului de vedere cu privire la solicitarea cererii de urmărire penală la raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, la proiectul de hotărâre elaborat de comisie.

Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

O să încep cu un lucru care ar putea să fie relativ amuzant, dacă pentru mine nu ar fi trist să fiu în această situație din nou.

La intrare, m-a întrebat presa: „Doamna Udrea, ați primit sfaturi cum să vă purtați în această zi?” Cine poate să-mi dea mie sfaturi în materie de arestare preventivă?

Am cea mai mare experiență, pentru că astăzi, în octombrie 2015, sunt a treia oară în fața dumneavoastră, a treia oară în 8 luni de zile când dumneavoastră sunteți chemați să votați arestarea mea preventivă.

Cred că deja putem introduce în Statutul Camerei Deputaților, ca procedură obișnuită: arestarea Elenei Udrea.

Ați votat până acum 10 cereri ale DNA în ceea ce mă privește, iar eu am stat 7 zile în arest preventiv, 7 zile în arest la domiciliu, apoi încă 72 de zile în arest preventiv, în arestul Poliției Capitalei, în pușcărie la Târgșor, apoi am stat 30 de zile în arest la domiciliu, iar de 130 de zile sunt sub control judiciar. Aceasta este aventura mea pe anul 2015.

Trebuie să recunoașteți că este un parcurs stupefiant, chiar și pentru cei mai mari susținători ai justiției din această țară.

Pentru a treia oară în 8 luni vin, acum, în fața dumneavoastră să spun, de la tribuna celui mai înalt for al democrației, ce se întâmplă nu cu Elena Udrea. Deja cu Elena Udrea a devenit banal. Când spui Elena Udrea spui arestare preventivă.

...ce se întâmplă în România. Acum, după 8 luni de la primul meu discurs, cred că nu mai aveți nicio îndoială că tot ceea ce am afirmat a fost și este adevărat. Cazul Elena Udrea este doar forma cea mai acută a unei lupte pentru preluarea puterii. Este o acțiune bine organizată, care urmărește un plan gândit încă din timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu și care țintește acapararea și exercitarea puterii de către un sistem format din reprezentanți ai serviciilor secrete, ai instituțiilor de forță ale statului și ai justiției.

Perdeaua de fum din ce în ce mai transparentă care ascunde această acțiune a sistemului o reprezintă lupta anticorupție, un demers genial ales, pentru că are suportul popular.

Într-o țară în care corupția a atins toate nivelurile societății, iar percepția publică asupra fenomenului corupției este puternică, orice demers anticorupție este susținut în mod firesc, chiar dacă ar putea duce la suprimarea democrației.

Am auzit de prea multe ori spunându-se că abuzul de drept merită a fi acceptat, dacă asta înseamnă arestarea unor politicieni.

Vă spun și dumneavoastră, dar mai ales o spun celor care vor auzi acest discurs: nimic nu merită să abandonăm statul de drept și democrația. Nu avem voie să uităm cum am trăit în dictatură și ce abuzuri s-au întâmplat înainte de ’89, când sistemul lui Ceaușescu, bazat pe frica de Securitate, a distrus nu doar sute de mii, milioane de vieți, dar a slăbit fibra acestui popor și a schimbat iremediabil cursul lui. Și astăzi ne luptăm cu sechelele acelui regim. Da, avem nevoie ca toți cei care greșesc să plătească. Avem nevoie ca legea să fie aplicată tuturor, chiar și celor care dețin funcții importante în stat. Avem nevoie ca cei care conduc România să fie corecți, în așa fel încât să reprezinte un exemplu pentru societate. Avem nevoie să combatem fenomenul corupției, care afectează grav dezvoltarea acestei țări, dar toate acestea trebuie făcute în spiritul statului de drept și mai ales nu trebuie să speculăm nevoia reală de justiție în România pentru răfuieli între puterile statului, iar cătușele să fie arma letală pe care sistemul să o folosească pentru a prelua puterea din mâinile celor care o dețin democratic, clasa politică, pentru a o exercita în mod ocult și în folosul acelora care fac parte din el.

Politicienii, buni sau răi, merg în fața poporului și răspund politic pentru greșelile pe care le fac, iar poporul decide dacă-i mai votează sau nu.

Sistemul nu se supune judecății poporului și nu este ales de cetățeni. Odată ce va prelua puterea, nu mai există niciun mecanism democratic de control asupra lui, în afară de revoluție, așa cum s-a întâmplat în decembrie ’89.

Mai mult, sistemul nu are față. Deci este foarte greu ca oamenii să știe cine se ascunde în spatele lui.

Dacă am face o analiză a celor care astăzi îl reprezintă, am constata că nu sunt cu nimic mai buni decât politicienii, au exact aceleași tare, pot fi acuzați oricând de aceleași lucruri, diferența reprezentând-o doar lipsa lor de legitimitate, pentru că ei nu au fost aleși, ci au fost susținuți politic în funcțiile în care se află acum.

Dragi colegi, suntem aici, în Parlamentul României, suntem nu doar în forul care reprezintă democrația, ci mai ales în forul care trebuie să o apere. Democrația înseamnă și stat de drept. Ce stat de drept este acela în care un om, fie el și parlamentar, este arestat preventiv înainte să fie măcar întrebat despre acuzațiile care i se aduc, în care un om aflat sub control judiciar, așa cum v-am spus, de 130 de zile, trebuie să fie din nou arestat preventiv pentru că reprezintă un pericol pentru societate, în condițiile în care o instanță a decis deja că poate fi liber, iar faptele noi de care sunt acuzată nu s-au întâmplat în această vară, nu sunt ulterioare deciziei judecătorilor de a mă lăsa liberă? Sunt fapte presupus a fi săvârșite acum cinci-șase ani.

Ce fapte recente ale mele justifică această nouă cerere a procurorilor?

## Dragi colegi,

Sunteți chemați să dați un vot în orb pe o nouă cerere de arestare a mea, care, și de data aceasta, prin modul în care a fost făcută, arată caracterul țintit și scopul acțiunii procurorilor de a mă reduce la tăcere, pentru că, după ce am fost scoasă din pușcărie, n-am ascultat și nu am tăcut. Am continuat să vorbesc despre abuzurile pe care sistemul le face, profitând de poziția de forță pe care o ocupă în stat. Ca urmare, sistemul a decis că Elena Udrea trebuie rapid băgată din nou în beci.

Așa că doamna procuror, împotriva căreia am depus două sesizări la CSM pentru modul în care înțelege să facă anchetele, prin presiuni și amenințări la adresa celor chemați să mă acuze, a cerut arestarea mea preventivă înainte să vadă dacă și ce aș avea de spus față de cele două spețe. Ba chiar graba a fost atât de mare încât a cerut arestarea mea preventivă înainte să înceapă urmărirea penală. Pentru că urmărirea penală nu începe în momentul în care dumneavoastră ați da un eventual vot de urmărire, începe după ce procurorul, luând act de votul dumneavoastră, dă o rezoluție de începere a urmăririi penale. Dar nici măcar aparențele de legalitate nu îi mai interesează, atât de mare le este aroganța dată de puterea pe care au ajuns s-o dețină. Pentru ei forul legislativ este doar o anexă, care trebuie să le execute ordinele, oricât ar fi de abuzive.

De la o situație normală, în care Parlamentul nu trebuie să se opună anchetării unui parlamentar, am ajuns – de frica propriilor slăbiciuni, complexați de imaginea publică pe care o avem, de credibilitatea mai mult sau mai puțin scăzută la care atât instituția în sine, cât și fiecare dintre noi suntem – să fim din ce în ce mai mult arma cu care sistemul acționează împotriva noastră.

Sunt țări în Europa unde imunitatea parlamentară este totală pe perioada mandatului, tocmai pentru că se consideră că anchetarea unui parlamentar în funcție ar decredibiliza instituția Parlamentului, lucru considerat mult mai grav pentru societate decât întârzierea în aplicarea justiției față de un ales.

Vă spun un adevăr pe care îl veți recunoaște cu toții în perioada următoare: vor mai face politică și vor mai candida în alegerile de anul viitor doar cei agreați de sistem, cei care se lasă manipulați și conduși și care sunt gata să execute ordinele sistemului.

Ceilalți vor fi reduși la tăcere, cu cătușele la mâini, sau doar speriați cu dosare penale.

Uitați-vă ce se întâmplă deja. Suntem singura țară din Europa unde prim-ministrul în funcție a fost pus sub acuzare. Nu contest motivele acuzării, pentru că nu cunosc detaliile

dosarului. Ba, mai mult, ca om politic, de multe ori m-am referit în ultimii cinci-șase ani la relația de avocat a domnului Ponta cu Turceni și Rovinari. Dar punerea sub acuzare a prim-ministrului în timpul exercitării funcției pentru fapte vechi de șapte-opt ani pe care, așa cum am spus, mulți dintre cei i-am fost adversari lui Victor Ponta le-am folosit ca argument public în lupta electorală – deci erau general cunoscute – arată că justiția, în general, și DNA-ul, în special, se amestecă în lupta politică, sacrificând chiar imaginea României.

Este evident că se încearcă schimbarea Guvernului Ponta prin folosirea procurorilor. Opoziția, cea care are dreptul să-și dorească să formeze Guvernul, cu atât mai mult cu cât au și câștigat alegerile prezidențiale din toamna trecută, nu ar trebui să accepte să preia puterea prin astfel de manevre. Pentru că odată distrus jocul democratic – acum în folosul lor –, mâine li se va întâmpla la fel, când sistemul va considera că nu sunt suficient de obedienți și că trebuie schimbați.

În democrație guvernele se schimbă prin vot popular ori prin moțiuni de cenzură în Parlament, nu prin intermediul instituțiilor de forță ale statului.

La fel, se încearcă schimbarea celui de al doilea om în stat, președintele Senatului, pe care nu cred că mă puteți bănui că vreau să-l apăr ori că-l simpatizez în mod deosebit.

Celor care cred că sunt parteneri cu sistemul și că abuzurile lui le vor profita, de la putere sau de la opoziție, le spun să nu se păcălească și să nu sacrifice democrația și, în consecință, țara de dragul planurilor politice proprii. Sunt astăzi doar unelte, care vor fi aruncate când nu vor mai fi folositoare. Pentru că în primul rând sistemul are ca scop propria putere, pentru care se folosește de orice și de oricine.

Zece ani s-au prefăcut că luptă pentru statul de drept, când, de fapt, luptau pentru a-și prezerva funcțiile, deci puterea.

După aceea, au decis că o pot exercita singuri, motiv pentru care au trecut la executarea tuturor celor care i-au creat ori le-au fost în preajmă, punând în practică o tactică numită ștergerea urmelor.

Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi,

Așa se explică zecile de acuzații care mi se aduc de opt luni de zile, nenumăratele dosare care apar ca ciupercile după ploaie pe numele meu și avalanșa de încercări de arestare preventivă la care unii, fără să vreți, sunteți părtași.

Doamna procuror, șefa DNA, ne spunea că pe rolul instituției sunt peste 7.000 de dosare și, cu toate acestea, vedem neîntrerupt, de la începutul anului, că o mare preocupare o au procurorii pentru Elena Udrea.

Am pus des, în ultima perioadă, o întrebare retorică, pe care o reiau acum: dacă cei care mă acuză astăzi de corupție și mă tot arestează sunt aceiași care timp de zece ani au stat cu mine la masă, chiar când se întâmplau presupusele fapte, cum de n-au spus-o de atunci? Răspunsul este logic: ori au fost împiedicați și atunci trebuiau fie să denunțe public faptul, fie să demisioneze, altfel îmi sunt complici, ori nu au știut și atunci sunt incompetenți, ori eu nu sunt coruptă, iar ei încearcă acum să se dezică de regimul care i-a creat.

De ce au acceptat să fie numiți în funcții de către niște oameni pe care astăzi nu mai contenesc în a-i acuza?

De ce au acceptat să fie parte a unui regim pe care acum fac eforturi uriașe să-l decredibilizeze, arătându-l corupt? Dragi colegi de la putere sau din opoziție,

Indiferent cât de parteneri cu sistemul vă considerați astăzi, fiți convinși că va veni și rândul vostru. Va veni vremea când vor exploda acuzații la adresa voastră, așa cum mi se întâmplă mie acum.

Eu nu spun că aceste acuzații ar putea fi reale, spun doar că atunci când nu veți mai folosi sistemului pentru a pune mâna și pe guvernare va trebui să alegeți: plecați de bunăvoie acasă sau plecați la pușcărie.

Cei care mă ascultă ar putea spune că orice metodă este bună pentru a scoate din politică niște oameni care au greșit. Aș fi de acord, poate, cu ei, dincolo de riscul instituirii unei dictaturi prin anularea statului de drept, dacă toți cei acuzați chiar ar fi vinovați și dacă cei care ar veni în loc ar fi oameni fără de pată.

Vor veni însă doar aceia care sunt pe placul sistemului, care vor fi gata să execute ordine și să lase sistemul să conducă în locul lor.

Dragi colegi parlamentari,

V-aș fi scutit, poate, de acest moment dacă doamna procuror m-ar fi audiat înainte de a face arestarea preventivă. Pentru că, spre deosebire de celelalte două dosare, față de noile acuzații cunosc lucruri și le voi spune când sunt întrebată.

Un lucru vreau să-l știți acum și dumneavoastră de la mine: nu am cerut și nu am luat niciodată vreun leu sau vreun euro de la Buzăianu, un personaj pe care l-am întâlnit o singură dată, în 2005, și cu care am avut un conflict de zece ani arhicunoscut, tocmai pentru că era deținătorul unor contracte de energie ieftină cu statul.

Dacă vorbim însă despre acuzații de finanțare a campaniei electorale, cu tot ce înseamnă cheltuieli de campanie, atunci cred că discuția trebuie să fie una onestă, să se refere la toată clasa politică și la ultimii 26 de ani. Știm deja cu toții, în România, că în campanii partidele, candidații, cheltuiesc zeci de milioane de euro, bani din finanțări declarate oficial sau nu. Este adevărat și că această practică a finanțărilor duce la corupție. Pentru că, de regulă, cei care dau bani partidelor vor să și-i recupereze ulterior din afaceri cu statul.

Da, avem nevoie să găsim o soluție și să oprim această stare de fapt, iar primul pas este să renunțăm la ipocrizie și să recunoaștem realitatea.

Apoi, cred că trebuie schimbată legea. Trebuie convenit cu toți actorii implicați că suntem la un moment zero, de la care nimeni nu mai repetă greșelile ultimilor 26 de ani.

Dacă sunt găsiți doar unul, doi țapi ispășitor cu care să dăm exemplu, nu vom rezolva nimic și lucrurile vor continua la fel.

Cât privește faptul că și acest dosar pleacă de la un denunț al deja celebrei doamne Topoliceanu, lucrul acesta îmi dă ocazia să spun că modul în care denunțătorii sunt tratați astăzi de procurori, în lumina noului Cod penal, faptul că ei rămân liberi și, dacă este cazul, chiar cu banii furați – vezi cazurile precum Pescariu, Claudiu Florică – dă ocazia să vedem nu doar incredibile delațiuni, ci și incredibila mizerie morală a societății.

Să nu credeți că mi se întâmplă doar mie ca o persoană apropiată, cu care am colaborat, pe care am susținut-o, să mă denunțe mincinos ca să negocieze cu procurorii salvarea ei proprie. Dacă vă uitați la aproape toate cazurile cu personaje politice de prim rang, veți vedea același tipar: un fost subordonat, fost colaborator, fost partener, fost prieten ori chiar rudă prinși cu șpagă dau vina pe politician pentru a scăpa.

Să fiți siguri că ați putea fi oricând în această situație.

Doamnelor și domnilor deputați, Dragi colegi,

Am fost parteneri, am fost adversari, dar niciodată dușmani.

Și eu cred că între noi, politicienii, trebuie să rămână competiție, și nu luptă, iar ea trebuie să fie parte a jocului politic democratic.

Am încercat, pe cât posibil, ca lider politic, ca ministru, să fiu un om corect, un om onest. Nu am fost cel mai bun ministru. Nu am fost nici cel mai corect politician. Întotdeauna însă am ales să spun adevărul, mai ales adevărurile care mi s-au părut importante, și așa voi face și acum.

Vă spun dumneavoastră adevărul despre ceea ce știu că se întâmplă în România și nu am nimic de ascuns față de noile acuzații care mi se aduc, pe care le resping însă categoric în forma în care le-a făcut Parchetul.

Avem o obligație față de țară, chiar cu riscul de a deveni dușmanii sistemului, de a apăra democrația și statul de drept.

Avem obligația să spunem că sistemul are interes să-i distrugă pe toți cei care i se pot opune.

Acum este rândul clasei politice și al clasei economice autohtone, care umple pușcăriile, își închid activitatea, lăsând angajații șomeri, iar locul lor este rapid luat de companiile multinaționale.

Avem obligația să spunem oamenilor că slăbiciunile noastre ne-au adus în situația riscantă în care țara să fie condusă în mod ocult de reprezentanți ai instituțiilor de forță și în propriul lor interes.

Avem obligația să le spunem oamenilor că mâine, după ce se va termina cu noi, va veni rândul lor. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor...

A, domnule Cernea, vă rog.

Domnule Cernea, am întrebat grupurile. Dacă aveți... Deci, domnule deputat, uitați-vă în regulament, numai grupurile. Îmi pare foarte rău. Procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Parlamentul ar trebui să fie un for democratic, dar iată că nu este. Deputații neafiliați nu au dreptul să ia cuvântul? În virtutea căror reguli? Sunt acestea reguli democratice?

Regulamentul poate fi, la rândul lui, nedemocratic. Și are mai multe articole pe care le voi contesta.

Tema este una extrem de importantă și cred că aderența fiecăruia dintre noi la principii se dovedește mai ales atunci când suntem în stare să articulăm un punct de vedere principial și față de o persoană care nu se numără printre cei mai – să spunem – simpatizați de către noi.

Am fost un critic al Guvernului Traian Băsescu, al președintelui Traian Băsescu, al guvernării PDL, m-am bucurat când a fost schimbată majoritatea, când a căzut Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

Voi vota pentru începerea urmării penale și am votat în februarie pentru arestarea preventivă a doamnei Udrea, dar, de data aceasta, sunt foarte sceptic că aceste arestări succesive chiar fac, într-adevăr, un lucru bun pentru justiție.

Cred că justiția și respectul pentru DNA vor fi împlinite, iar respectul va fi mai mare atunci când dosarele înaintate de către DNA vor duce la decizii ale judecătorilor bine fundamentate pentru pedepsirea unor corupți. Dar mă tem că aceste arestări succesive, care nu prea duc spre o direcție ușor de înțeles și legitimă în ideea de a face justiție, în timp s-ar putea chiar să decredibilizeze DNA-ul.

Așadar, da, sigur, pentru începerea urmăririi penale sigur, trebuie să vedem ce s-a întâmplat, cum e cu acele dosare, dar, atenție, mă tem să nu riscăm să ajungem la un exces de arestări preventive, care nu servesc, de fapt, actul de justiție.

Actul de justiție e servit printr-o condamnare sau printr-o decizie a unei instanțe, în primul rând. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de hotărâre, pentru cazul în care Camera Deputaților hotărăște, a fost deja distribuit, a fost deja prezentat de către domnul vicepreședinte Ciprian Nica.

Și acum la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți observații? Nu.

Dacă în preambul aveți observații?

Nu.

Dacă la articolul unic aveți observații? Nu.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct de pe ordinea de zi.

Votul secret cu bile se va exprima conform programului adoptat de către noi în ședința Camerei Deputaților, după ședința de vot final.

Trecem acum la dezbaterea următorului punct de pe ordinea de zi: Cererea ministrului justiției nr. 85.923/2015, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de încuviințare a reținerii și arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, formulată în Dosarul nr. 87/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție.

Raportul Comisiei juridice, cât și proiectul de hotărâre... a doamnei Elena Udrea, vă rog să fie prezentat de domnul... și cererea...

Vă rog, procedură, domnul Neacșu.

Am două lucruri procedurale de adus în atenția plenului, domnule președinte de ședință.

Primul dintre ele, o să vă rog să dispuneți aparatului tehnic ca în perioada în care noi dezbatem aceste teme să alcătuiască lista de vot final, ca să putem trece direct la votul final, pentru a mai câștiga ceva timp.

Și al doilea, cel puțin din practica de până acum, știu că ne pronunțam întâi prin vot asupra solicitării privind începerea urmăririi penale, abia după ce aveam formalizat votul pentru această solicitare treceam la a doua parte, la solicitarea procurorului general privind reținerea și arestarea. Și cred că așa ar fi corect să facem și acum.

Bun. În aceste condiții, propuneți să oprim dezbaterile aici?

Trecem la votul final.

După votul final exprimăm votul cu bile, după care, după anunțarea rezultatului la votul cu bile, continuăm dezbaterile. Mulțumesc.

Rog stafful tehnic să pregătească lista pentru votul final în cinci minute.

Domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților naționale. Vă rog.

## Domnule președinte,

Ca să umplem timpii morți, să spunem, între cele două runde de vot cu bile, cât se numără voturile, nu ar fi bine să facem în slotul acela temporal votul final, că am câștiga timp? OK!

Bine, cum doriți!

PAUZĂ *

## DUPĂ PAUZĂ

Vă rog să luați loc în sală, stimați colegi.

Potrivit art. 123 alin. (6) din regulament, trebuie să constituim o comisie de numărare și validare a voturilor, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei doi secretari de ședință.

Comisia în această componență își va realiza atribuțiile cu privire la toate cele trei voturi cu bile din ședința de vot final. Invit liderii grupurilor parlamentare să prezinte propuneri. Grupul PSD, domnul Marian Neacșu, propunere pentru comisia de numărare.

Domnul deputat Florin Pâslaru.

Mulțumesc.

Grupul PNL. Domnule Eugen Nicolăescu, vă rog să faceți o propunere.

Da, din partea Grupului parlamentar al PNL va participa domnul deputat Mircea Dolha.

Mulțumesc. ALDE. Vă rog, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul deputat Galan Constantin.

Mulțumesc. Domnul Máté András, UDMR-ul.

Grupul UDMR îl propune pe domnul deputat Bónis István.

## Mulțumesc.

Minoritățile. Domnule Varujan Pambuccian, vă rog, faceți nominalizarea.

Mulțumesc. Ca de obicei, domnul deputat Amet Varol.

Vă mulțumesc. Și național-democrat, propunere, vă rog.

Din partea Grupului național-democrat, domnul Deaconu Mihai.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Începem sesiunea de vot final.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

2. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie – COM(2015) 302.

3. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu – COM(2015) 337.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, PL-x 17/2015.

Lege ordinară.

Comisia pentru politică externă și Comisia juridică propun adoptarea.

Explicarea votului, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc. Dragi colegi,

Domnule președinte,

Iată că astăzi Parlamentul României, prin Camera Deputaților, reușește să adopte un proiect de lege prin care

taxele consulare, după ani de zile, au fost, în sfârșit, coborâte, nu, diminuate, iar unele taxe eliminate.

Am votat acest proiect de lege deși încă multe alte taxe vor trebui modificate, vor trebui corectate, chiar eliminate, dar, încă o dată, așa cum spuneam mai devreme, Guvernul a învățat ceva după greva foamei pe care am inițiat-o anul trecut în Parlament.

Pentru acest lucru mulțumesc pentru sprijinul pe care l-am avut din partea opoziției la acea vreme. Mulțumesc tuturor celor care au înțeles ce înseamnă să fii român în diaspora.

Repet, sunt nemulțumit din cauza faptului că acele taxe care prevăd gratuitate pentru copiii doar până la șase ani au dus înainte o situație de discriminare. Minorii trebuie să fie ocoliți de această discriminare.

În concluzie, vom milita în continuare pentru reducerea taxelor și pentru gratuitate pentru toți minorii, de la zero la 18 ani.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt? Nu mai sunt.

5. Proiectul de lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adițional, semnat la Chișinău la 27 august 2015, între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei protocoale adiționale, precum și pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adițional, semnat la București la 23 septembrie 2015 și la Chișinău la 24 septembrie 2015, între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru protocoale adiționale.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2015 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

7. Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.

Comisia juridică propune adoptarea.

9. Proiectul de lege privind modificarea art. 2 din Legea

nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administrație al Colegiului Europei și a plății cotizației anuale.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

10. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

11. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

-

12. Proiectul de lege privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov–Ghimbav”.

Comisiile pentru agricultură și juridică propun adoptarea.

Explicarea votului, grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă mulțumim că ne-ați dat posibilitatea să continuăm procesul de realizare a aeroportului de la Brașov.

Grupul PNL a votat acest proiect de lege, deși a fost inițiat de colegii noștri de la PSD, cu toate că în el se află numeroase capcane. Sunt anumite prevederi care vor întârzia realizarea acestui proiect.

Au fost împotriva proiectului nostru de lege, cu toate acestea nu ne cramponăm de asemenea lucruri și am votat pentru binele brașovenilor și pentru a avea aeroport la Brașov.

Mulțumesc.

Da. Domnul Ialomițianu, deși este cu încălcarea regulamentului. Este o singură explicare a votului, domnule Ialomițianu.

Vă mulțumim pentru votul dat. Într-adevăr, este un vot important pentru zona Brașovului. Fac apel la domnul președinte Dragnea ca, la următoarea rectificare sau alocare din fondul de rezervă, să se dea bani pentru acest obiectiv.

Sunt bani la buget, domnule Dragnea, și acest obiectiv pentru Brașov e foarte important, dar e foarte important pentru România.

Vă mulțumesc.

Domnul Korodi, Grupul UDMR. V-am invitat, domnule Korodi, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul UDMR a votat acest act normativ. Vorbim de ani mulți care s-au scurs de la momentul inițierii până la continuarea proiectului. Eu cred că România este responsabilă că centrul Transilvaniei și al României nu primește infrastructură adecvată pentru dezvoltarea rutieră și de transport. Sper ca măcar acest aeroport să compenseze lucruri care n-au reușit să ajungă în zona Brașovului, în centrul României.

Sper ca decizia noastră de astăzi să dea semnalul ca toată lumea care trebuie să decidă, din punct de vedere administrativ, pentru realizarea acestui aeroport să-și ia în serios ceea trebuie să facă.

Da. Domnul Emil Niță, Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Țin să vă mulțumesc, în primul rând, pentru că ați permis celeritatea discutării acestui proiect în Parlamentul României, în Camera Deputaților.

În al doilea rând, țin să vă mulțumesc pentru că ați votat un important proiect economic pentru Brașov, pentru Regiunea 7 Centru și pentru România. Și, mai mult, pentru România este și un important proiect strategic.

Sper ca de această dată reprezentanții vechiului PDL cu reprezentanții vechiului PNL, aflați acum în actualul PNL, să aibă înțelepciunea să gestioneze cum au gestionat în anii din urmă, mult mai bine, acest proiect și cred că într-un consens politic, așa cum a fost astăzi, aici, în Camera Deputaților, să putem ca în următorii ani să definitivăm acest important proiect.

Vă mulțumesc mult tuturor.

## Da.

Domnule Sturzu, vă rog.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc din suflet, dragi colegi liberali, că, după ce ați inaugurat pista de la Brașov de trei ori în fiecare campanie electorală, astăzi, în sfârșit, facem un pas concret să ne apucăm de treabă.

Dragi prieteni, Brașovul are nevoie de acest aeroport. România are nevoie de un Brașov puternic într-o regiune importantă a țării noastre.

Fac și eu un apel către Guvernul României să sprijine acest proiect. Din păcate, Consiliul Județean Brașov, așa cum a fost el condus până astăzi, nu s-a descurcat. Sunt lucruri care trebuie spuse despre acest aeroport, dar astăzi vreau să vă mulțumesc, în numele brașovenilor și al aviatorilor din această țară, pentru că România, după mai bine de 25 de ani de când s-a construit ultimul aeroport, are șansa să construiască unul nou, acasă la noi, la Brașov. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plății contribuției anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiții sesiunea lărgită din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Comisia juridică propune respingerea.

Următoarea.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Comisia juridică și Comisia pentru buget propun respingerea.

Trecem la secțiunea legi organice.

16. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

Explicarea votului, doamna Pocora, Grupul PNL.

Stimați colegi,

În calitate de coinițiator al acestui proiect de lege, doresc să vă mulțumesc, pentru că această lege vine să rezolve situația minorilor români aflați în străinătate care nu au niciun fel de document de stare civilă, de identitate sau de călătorie românesc.

Se acordă astfel, astăzi, prin această lege, misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate posibilitatea de a emite gratuit pașapoarte temporare pentru copiii aflați în situații deosebite și sub o formă de protecție în străinătate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

17. Proiectul de lege privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum si pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Comisia comună propune adoptarea.

Procedură, înțeleg, domnul președinte Nicolăescu și apoi explicarea votului, domnul Márton Árpád.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Într-adevăr, v-am cerut cuvântul pe procedură, pentru că, după acest vot, din acest moment, Grupul parlamentar al PNL încetează greva parlamentară.

Ne era frică că păstrați banderolele în continuare. Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnilor... Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați din Grupul parlamentar al PNL,

Repet, doamnelor și domnilor deputați din Grupul parlamentar al PNL,

Ar fi fost bine dacă nu vă grăbeați atât de mult.

Din cauza unei proceduri parțial legale, parțial total nelegale, astăzi, după 15 minute, la articolul 1, mi s-a oprit dreptul de a mai susține amendamentele depuse în timpul normal, a doua zi, imediat ce a intrat la noi... că poate ați fi decis altfel.

Cunoscând un element minuscul... Curtea Constituțională, în ultima decizie, nr. 51/2012, a spus că este adevărat că observațiile Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii, dar trebuie să fie luate în seamă, pentru că așa îi stă bine unui stat de drept.

Și iată ce spune în legătură cu această problemă, cu acel articol la care nu m-ați lăsat să-mi susțin amendamentul, la articolul respectiv, 28, adică, ca acest sistem de vot prin corespondență să nu se aplice pentru anul 2016 – Comisia de la Veneția, pct. 66.

O soluție ar fi de stipulat că în cazul amendării legilor electorale vechiul sistem rămâne aplicabil viitoarelor alegeri, cel puțin dacă acestea vor avea loc în anul care vine, adică vechiul sistem, fără votul prin corespondență.

Noi am propus ca acest sistem să se aplice începând cu alegerile de după 2016, votul prin corespondență. Că, dacă am putea admite că sistemul de vot pe liste, cum ziceți dumneavoastră, proporțional, a mai fost în România, a fost readus, acest sistem încă n-a existat în România.

Deci ar trebui să luăm în considerare această poziție a Comisiei de la Veneția, dar poate Guvernul – și acum trec la Guvern – are posibilitatea, evident dacă Curtea Constituțională nu va găsi că legea este neconstituțională, să amelioreze situația, că are dreptul să decidă să avem alegeri în februarie–martie 2017, și atunci se va aplica și această prevedere promisă de Comisia de la Veneția.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții?

Domnule Victor Paul Dobre, vă rog. Explicarea votului.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi încheiem un ciclu, un pachet de legi a căror dezbatere a început în luna februarie.

Astăzi am adoptat ultima lege din acest pachet. Vreau să subliniez, fără nicio lipsă de modestie, rolul determinant al PNL-ului în accelerarea procedurilor de dezbatere, în găsirea soluțiilor, astfel ca această lege, aceste legi și această lege, în mod special, să fie adoptată.

Vreau să vă spun că nu suntem, foarte sincer, mulțumiți. Două lucruri majore cred că au rămas restante. Primul, alegerea primarilor într-un singur tur și noi vrem în două tururi, astfel încât să li se dea legitimitate deplină, și, al doilea, extinderea procedurii de vot prin corespondență și la alegerile europarlamentare, și la alegerile prezidențiale.

Vă asigur că în viitoarea guvernare liberală vor fi printre primele legi pe care le vom corecta.

Legat însă de ceea ce spunea colegul Mártón Árpád, legat de problema recomandării Comisiei de la Veneția, bineînțeles că aceste recomandări trebuie avute în vedere, bineînțeles că deciziile Curții Constituționale trebuie avute în vedere, dar trebuie să privim un pic Constituția în întregul ei.

Astăzi reglementăm posibilitatea ca sute de mii, milioane de cetățeni ai României, care nu au condiții astăzi să-și exprime votul – această lege le dă un drept fundamental, constituțional, și nu doar o recomandare. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Un alt grup. Domnul Liviu Dragnea, Grupul PSD. Numai grupurile parlamentare. Deputații neafiliați, la finalul ședinței.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai explic votul, pentru că l-am explicat mai devreme. Simt nevoia să facem niște precizări pentru a nu rămâne confuzii generate de unele declarații ale colegilor noștri din opoziție și cred că trebuie să-i ajutăm și pe ei.

Ați spus că vreți să modificați sau să aduceți aceste modificări când veți fi la guvernare. Eu sper să nu, pentru că vreau să vă anunț de la acest microfon, acum, că acea comisie de Cod electoral rămâne în funcțiune și de săptămâna viitoare începe să lucreze exact pentru a completa cu prevederile necesare aplicării votului prin corespondență la alegerile prezidențiale și europarlamentare,

lucru care se va întâmpla până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare.

A doua întrebare, tot pentru a lămuri o curiozitate, începând lucrul la această comisie, tot pentru votul prin corespondență de săptămâna viitoare, vă mai puneți banderolele pentru grevă japoneză, ca să știm?

Adică le-ați dat jos definitiv sau le puneți din nou de luni? Vă mulțumesc mult tuturor pentru acest vot. Să sperăm că pentru următoarele lucrări din acea comisie n-o să mai fie nevoie de câteva luni. Păstrăm președinția comisiei, prin domnul președinte Gabriel Vlase, și sunt convins că până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare vor fi votate și prevederile respective și vor fi promulgate de președinte. Vă mulțumesc mult. ( _Aplauze._ )

Mergem mai departe. Legi organice. Respingeri.

18. Propunerea legislativă pentru completarea art. 63 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Comisia pentru învățământ propune respingerea. A, da, vă rog, da, da, da. Mă scuzați! Grupul ALDE.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Astăzi, să nu uitați că ați votat o lege din motive electorale, din ipocrizie sau din alte motive, prin care ați împărțit cetățenii români în două: români privilegiați și români discriminați, încălcând în mod flagrant Legea fundamentală a țării noastre, Constituția României.

Dar, desigur că scopul scuză mijloacele, ăsta fiind un dicton pe care mulți dintre oamenii politici îl transformă în principiu.

Mulțumesc.

Da. Domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am votat, așa cum am anunțat, legea aceasta și, la fel ca și atunci când am votat legea cu alegerile uninominale, am să spun că vom renunța la ea, după zece ani. Spun asta, să rămână undeva scris, pentru că votul acesta nu are caracter secret și direct și consecințele le vom vedea în timp.

Ca de obicei, trebuie să experimentăm pe pielea noastră și, după ce vedem că iese prost, să revenim.

Dar am votat-o pentru că trebuie să experimentăm pe pielea noastră, ca să vedem cum iese. Altfel, va fi un subiect veșnic. Deci astăzi am mai încheiat unul dintre subiectele veșnice.

Îmi pare rău că nu s-a înțeles un lucru în comisie, pentru că lucrul ăsta era chiar util: posibilitatea persoanelor din străinătate să se înscrie electronic, sigur, semnând electronic, să nu se înscrie altcineva pe numele lui și să primească altcineva plicul respectiv. E păcat că n-am făcut lucrul acesta, ăsta chiar era un lucru util, pe care-l puteam face pentru românii din străinătate.

Există, în continuare, o frică față de mediul virtual pe care nu mi-o explic. În rest, din păcate, îmi ies profețiile astea negative. Alea pozitive nu prea îmi ies.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Revenim.

18. Propunerea legislativă pentru completarea art. 63 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Comisia pentru învățământ propune respingerea.

19. Propunerea legislativă privind trecerea canalului și barajului de pe pârâul Bușmei din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în domeniul public al comunei Farcașa și în administrarea Consiliului Local al Comunei Farcașa, județul Neamț.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Comisia juridică și Comisia pentru politică economică propun respingerea.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun respingerea.

22. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, închiriate asociațiilor sau fundațiilor.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun respingerea.

Domnule Iane, vă rog. Explicarea votului.

S-a răzgândit.

23. Proiect de lege privind votul prin corespondență, exercitat de cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării.

Comisia comună propune respingerea.

24. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru

exercitarea dreptului de vot în afara teritoriului României. Comisia comună propune respingerea.

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum am hotărât, urmează exprimarea votului secret cu bile asupra solicitării procurorului general și Proiectului de hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale.

În ceea ce privește votul secret cu bile, reamintesc că, potrivit art. 126 din regulament, bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru adoptarea proiectului de hotărâre; bila neagră introdusă în urna albă, bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra proiectului de hotărâre, iar ambele bile introduse în aceeași urnă înseamnă vot nul.

Începem cu exprimarea votului asupra Solicitării nr. 2.738 a procurorului general și Proiectului de hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale față de doamna deputat Elena Udrea.

Invit chestorii să ia loc pentru a putea înmâna bile, iar domnul secretar Mircovici, după ce s-au...

Îl invit pe domnul secretar Mircovici să înceapă apelul.

Vă rog să-mi permiteți să încep cu membrii Guvernului prezenți aici. E vorba de primul vot. Urmează și al doilea. Domnul deputat Ponta Victor Viorel lipsește. Domnul Bănicioiu Nicolae, prezent. Constantin Daniel, absent.

Dușa Mircea, prezent. Grațiela Leocadia Gavrilescu Gerea Andrei Dominic Grindeanu Sorin Mihai, prezent. Nicolicea Eugen, prezent. Plumb Rovana Tîlvăr Angel Tudose Mihai, prezent. Vulpescu Ioan În ordine alfabetică, ceilalți colegi. Bănicioiu Nicolae. L-am trecut prezent.

Deci vă rog foarte mult, în ordine alfabetică fac apelul.

|Adam Luminița Pachel<br>Adăscăliței Constantin<br>Alexe Costel<br>Alexe Florin Alexandru<br>Almăjanu Marin<br>Amet Varol<br>Anastase Roberta Alma|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |---|---|

Oricum, e primul vot, la al doilea va trebui să rămâneți. Așa că degeaba vă grăbiți. N-am cum. N-am capacitatea să văd 60 de inși odată.

|a că degeaba vă grăbiți. N-am cum.<br>60 de inși odată.|N-am capacitatea| |---|---| |Anastase Roberta Alma|absentă| |Să spuneți unui coleg să mă atenționeze că ați votat.<br>Andea Petru<br>prezent<br>Andronache Gabriel<br>prezent<br>Anghel Gabriela Lola<br>prezentă<br>Antal István<br>prezent<br>Anton Marin<br>absent|| |Anușca Roxana Florentina<br>Dragnea Nicolae Liviu<br>Ardeleanu Sanda Maria<br>Arsene Ionel<br>Avram Constantin<br>Avram Marian|absentă<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>absent,| ||concediu| |Axente Ioan|absent| |Babuș Radu|prezent| |Balan Ioan|prezent| |Baltă Mihai|prezent| |Băișanu Ștefan Alexandru|absent| |Bălan Ion|prezent| Bărbulescu Daniel Ionuț prezent Cseke Attila Zoltán prezent Bejinariu Eugen prezent Cupă Ion prezent Benga Ioan prezent Cupșa Ioan absent Berci Vasile absent, Daea Petre prezent concediu Dalca Ștefan Petru prezent Birchall Ana absentă, Dascălu Constantin prezent deplasare Deaconu Mihai prezent externă Delureanu Virgil prezent Bîrsășteanu Florică prezent Diaconu Adrian Nicolae prezent Blăjuț Viorel Ionel prezent Axente Ioan prezent Blănariu Valentin absent Diaconu Mihai Bogdan prezent Boboc Valentin Gabriel prezent Dima Toader prezent Bode Lucian Nicolae absent Dîrzu Ioan prezent Bogdan Gheorghe Dănuț prezent Doboș Anton prezent Bogdănici Camelia Margareta prezentă Dobre Mircea Titus prezent Boghicevici Claudia prezentă Dobre Victor Paul prezent Bónis István prezent Dobrinescu Traian prezent Borbély László prezent Dolha Mircea prezent Bordeianu Dan absent Dolha Nechita Stelian prezent Bucur Constantin Alin prezent Dolineaschi Andrei prezent Bucura-Oprescu Simona prezentă Donțu Mihai Aurel prezent Budurescu Daniel Stamate prezent Buican Cristian prezent Dragnea Nicolae Liviu, prezent, a votat. Buicu Corneliu Florin prezent Dragomir Gheorghe prezent Burlacu Ștefan prezent Dragomir Maria prezentă Calimente Mihăiță prezent Dragomir Viorel Marian prezent Caloianu Mario Ernest prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Calotă Florică Ică prezent Drăghici Sonia Maria prezentă Canacheu Costică prezent Drăgușanu Vasile Cătălin prezent Cazan Mircea Vasile prezent Anton Marin prezent Călin Ion prezent Dumbrăveanu Paul prezent Căprar Dorel Gheorghe absent, Dumitrache Ileana Cristina absentă concediu Dumitru Georgică prezent Cătăniciu Steluța Gustica prezentă Dumitru Ioana Jenica prezentă Cernea Remus Florinel prezent Dumitru Ovidiu Ioan absent Chebac Eugen prezent Dușa Mircea, prezent, a votat. Cherecheș Florica prezentă Chiriță Dumitru prezent Emacu Gheorghe prezent Chirteș Ioan Cristian prezent Enache Marian prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Enea Constantin Cosmin absent Eparu Ion prezent Cazan Mircea Vasile, prezent. Sigur că da. Erdei-Dolóczki István prezent Chițoiu Daniel prezent Fejér László Ődőn absent Cioată Cezar prezent Fenechiu Cătălin Daniel prezent Ciobanu Liliana prezentă Firczak Gheorghe prezent Ciocan Dan prezent Florea Damian absent Ciofu Tamara Dorina prezentă Florea Daniel prezent Ciolacu Ion Marcel prezent Fonta Nuțu prezent Ciubotaru Lucian Manuel prezent Frăticiu Gheorghe prezent Ciucă Liviu Bogdan prezent Galan Constantin prezent Ciuhodaru Tudor prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Ciurariu Florin prezent Cocei Erland prezent Găină Mihăiță prezent Geantă Florian Daniel prezent Codîrlă Liviu prezent Gheorghe Andrei Daniel absent Nicolae Ciprian Nica prezent Gheorghe Florin prezent Comșa Cornel George prezent Gheorghe Tinel prezent Condurățeanu Andrei Răzvan prezent Cosma Vlad Alexandru absent Ghera Giureci Slobodan prezent Ghiță Sebastian Aurelian prezent Costin Gheorghe prezent Covaci Dorel prezent Gireadă Dumitru Verginel prezent Gliga Vasile Ghiorghe prezent Cozmanciuc Corneliu Mugurel prezent Crăciunescu Grigore prezent Gorghiu Alina Ștefania prezentă Cristea Aurelia prezentă Grama Horia prezent Cristea Victor prezent Grecea Maria prezentă Cristian Horia prezent Grindeanu Sorin Mihai, prezent, a votat. Gudu Vasile

Gudu Vasile absent, Măduța Flavius Luigi absent deplasare Melinte Ion absent, externă deplasare Gunia Dragoș Ionel prezent externă Guran Virgil prezent Merka Adrian Miroslav prezent Gurzău Adrian prezent Mihai Aurelian prezent Gust-Băloșin Florentin prezent Mihăilă Ioan prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Mihăilescu Ion Bogdan prezent Harbuz Liviu prezent Militaru Lucian prezent Hărău Eleonora Carmen prezentă Mincă Liliana prezentă Holban Titi prezent Mircovici Niculae prezent Horga Vasile absent, Mironescu Răzvan Horia prezent concediu Mitrea Manuela prezentă medical Mîrza Gavril prezent Hulea Ioan prezent Mocanu Adrian prezent Iacoban Sorin Avram prezent Mocioalcă Ion, prezent, a votat. Ialomițianu Gheorghe prezent Iancu Iulian absent Mocioi Niculina prezentă Iane Daniel prezent Moisii Constantin prezent Iane Ovidiu Cristian prezent Moldovan Carmen Ileana prezentă Ibram Iusein prezent Moldovan Ioan prezent Ignat Miron prezent Moldovan Iosif absent Iliuță Vasile absent, Molnar Zsolt prezent concediu Motreanu Dan Ștefan prezent Intotero Natalia Elena prezentă Moț Constantin Stelian Emil prezent Ionescu Aurelian prezent Movilă Petru prezent Ionescu George prezent Muntean Mircia prezent Iordache Florin prezent Munteanu Ioan, prezent, a votat. Irimie Vicențiu Mircea prezent Iriza Scarlat prezent Murgu Neagu prezent Nassar Rodica prezentă Ispir Raluca Cristina prezentă Itu Cornel prezent Nazare Alexandru absent, Kelemen Atilla Béla László absent deplasare Kelemen Hunor prezent externă Kerekes Károly absent Neacșu Marian prezent Kereskényi Gábor prezent Necula Cosmin prezent Khraibani Camelia prezentă Negruț Clement prezent Negruț Cornelia prezentă Tătaru Florin Cristian, prezent, nu se simte bine. Korodi Attila prezent Nica Nicolae Ciprian, prezent, a votat. Laza-Matiuța Liviu prezent Nichita Cristina prezentă Longher Ghervazen prezent Nicoară Romeo Florin prezent Lubanovici Mircea prezent Nicolae Alexandri prezent Lupu Mihai prezent Nicolae Florian prezent Man Mircea prezent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent Manda Iulian Claudiu prezent Nicolicea Eugen, prezent, a votat. Manea Victor Gheorghe prezent Niculae Aurel prezent Manolache Marius prezent Niculescu Dumitru absent, Manolescu Oana absentă, concediu concediu Marcoci Vlad prezent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae prezent Marcu Viorica prezentă Nistor Gheorghe Vlad prezent Marian Ion Cristinel prezent Nistor Laurențiu prezent Marica Petru Sorin prezent Nistor Marioara prezentă Marin Gheorghe prezent Niță Constantin prezent Marin Laura prezentă Niță Emil prezent Marocico Ion absent, Nosa Iuliu prezent concediu Oajdea Daniel Vasile prezent Martin Eduard Stelian prezent Oltean Ioan prezent Márton Árpád Francisc prezent Orban Ludovic prezent Máté András Levente prezent Oros Nechita Adrian prezent Matei Călin Vasile Andrei absent, Palașcă Viorel prezent concediu Palăr Ionel prezent Mazilu Constantin absent Paleologu Theodor prezent Pambuccian Varujan, prezent, a votat. Smarandache Miron Alexandru prezent Pană Adriana Doina prezentă Solomon Adrian prezent Pardău Dumitru absent Stan Ioan, prezent, a votat. Paul Maria Andreea, prezentă, a votat. Stan Ion, prezent, a votat. Păun Nicolae, prezent, a votat. Stanciu Anghel absent, Pârgaru Ion prezent concediu Pâslaru Florin Costin prezent Stanciu Zisu absent Peia Ninel absent Stancu Ionel prezent Petrea Dorin Silviu prezent Stativă Irinel Ioan prezent Petrescu Petre prezent Stănescu Alexandru prezent Petric Octavian absent Steriu Valeriu Andrei absent Pistru-Popa Eusebiu Manea prezent Stoica Mihaela prezentă Plumb Rovana absentă Stragea Sorin Constantin prezent Pocora Cristina Ancuța prezentă Stroe Ionuț Marian prezent Podașcă Gabriela Maria prezentă Stroe Radu prezent Pop Georgian absent, Sturzu Mihai Răzvan prezent deplasare Suciu Vasile Daniel prezent externă Surdu Raluca prezentă Popa Octavian Marius absent Surugiu Iulian Radu prezent Popa Radu Mihai prezent Szabó Ödön prezent Popeangă Vasile prezent Șcheau Ion absent, concediu Popescu Dan Cristian prezent Șimon Gheorghe prezent Popescu Dumitru Iulian prezent Șoptică Costel prezent Popescu Florin Aurelian prezent Șova Lucian prezent Popoviciu Alin Augustin Florin prezent Potor Călin prezent Ștefan Viorel prezent Preda Cezar Florin prezent Ștefănescu Elena Cătălina absentă Cupșa Ioan prezent Pușcaș Iacob prezent Știrbu Gigel Sorinel prezent Raețchi Ovidiu Alexandru absent, Tabugan Ion prezent deplasare externă Taloș Gheorghe Mirel absent Tararache Mihai prezent Răducanu Ion prezent Tămâian Ioan prezent Rădulescu Cătălin Marian, prezent, a votat. Tănase Răzvan Ionuț absent Rădulescu Constantin prezent Tănăsescu Claudiu Andrei prezent Rădulescu Romeo prezent Tătaru Florin Cristian, prezent, a votat. Rățoi Neculai, prezent, a votat. Teju Sorin absent Resmeriță Cornel Cristian prezent Teodorescu Cătălin Florin prezent Rizea Cristian prezent Teodorescu Ioan Viorel prezent Roman Cristian Constantin prezent Thuma Hubert Petru Ștefan prezent Popa Octavian Marius prezent Tiuch Cătălin prezent Roman Gheorghe prezent Tîlvăr Angel absent Roman Ioan Sorin prezent Toader Mircea Nicu, prezent, a votat. Roman Victor prezent Tocuț Dan Laurențiu prezent Roșca Lucreția prezentă Tomac Eugen prezent Roșca Mircea prezent Traicu Rodin absent, Rotaru Răzvan prezent deplasare Rusu Valentin absent externă Sava Andrei Valentin prezent Tudorache Daniel prezent Sămărtinean Cornel Mircea absent Tudorie Violeta prezentă Săpunaru Nini prezent Tudose Mihai, prezent, a votat. Săvoiu Ionuț Cristian prezent Turcan Raluca prezentă Scarlat George prezent Schelean Valeria Diana prezentă Tușa Adriana Diana prezentă Secară Florin Mihail prezent Țigăeru-Roșca Laurențiu prezent Țîmpău Radu Bogdan prezent Sefer Cristian George prezent Udrea Elena Gabriela prezentă Seres Dénes, prezent, a votat. Udriște Gheorghe absent, Silaghi Ovidiu Ioan absent concediu Simedru Dan Coriolan prezent medical Simionescu Adrian Constantin prezent Uioreanu Elena Ramona prezentă ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 191/5.XI.2015

Urcan Ionaș Florin prezent Uricec Eugen Constantin prezent Ursărescu Dorinel prezent Vainer Aurel prezent Varga Lucia Ana prezentă Varga Vasile prezent Vasilică Radu Costin prezent Vizitiu Sergiu Constantin prezent Vladu Iulian prezent Vlase Petru Gabriel prezent Voicu Mădălin Ștefan prezent Voicu Mihai Alexandru, prezent, a votat. Vreme Valerian absent Vulpescu Ionuț, prezent, a votat, Weber Mihai prezent Zaharcu Neviser prezentă Zamfir Daniel Cătălin prezent Zgonea Valeriu Ștefan absent, deplasare externă Zisopol Dragoș Gabriel prezent Zlati Radu prezent

Dacă mai e cineva care după apel a venit prezent în sală, vă rog să veniți.

Da, domnule președinte Vlase, și v-am și trecut prezent, că ați votat.

Domnul Vreme Valerian, prezent, a votat acum. Nu, nu, vă rog, să votez și eu.

Rog membrii comisiei, împreună cu secretarii de ședință, să meargă în sala Biroului permanent pentru a începe numărarea voturilor.

Primul vot a fost exprimat de 325 de deputați și deputate prezenți.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Îl rog pe domnul Florin Pâslaru să prezinte rezultatul votului.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă prezint procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale față de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului și actual membru al Camerei Deputaților, în Dosarul nr. 87/P/2015.

Comisia de numărare și validare a voturilor, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale față de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului și actual membru al Camerei Deputaților: numărul total al deputaților – 382; numărul deputaților prezenți – 325; număr total de voturi

exprimate – 305; număr de voturi anulate – 6; număr de voturi valabil exprimate – 299; voturi pentru – 193; voturi împotrivă – 106.

Potrivit art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Având în vedere că din totalul de 382 de deputați au fost prezenți 325, din care 193 au votat pentru, se constată că a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea Hotărârii privind cererea de efectuare a urmăririi penale față de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului și actual membru al Camerei Deputaților, în Dosarul nr. 87/P/2015.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Conform programului aprobat, stimați colegi, trecem la punctul 5 al ordinii de zi, cererea ministrului justiției nr. 85.923/2015, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de încuviințare a reținerii și arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela.

Raportul Comisiei juridice, însoțit de Proiectul de hotărâre privind încuviințarea reținerii doamnei Elena Gabriela Udrea și Proiectul de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive, elaborate de comisie.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Ciprian Nica pentru citirea cererii ministrului justiției, prezentarea raportului și a celor două proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaților.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Într-adevăr, avem o cerere, avem un raport și două proiecte de hotărâri, fiind două capete de cerere.

În temeiul art. 72 alin. (2) din Constituția României, vă adresăm rugămintea de a analiza și soluționa conform procedurilor și dispozițiilor legale în vigoare prezenta cerere de încuviințare a reținerii și arestării preventive a doamnei Udrea Elena Gabriela, deputat în cadrul Parlamentului României.

Prezenta solicitare este formulată ca urmare a cererii transmise ministrului justiției de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formulată în Dosarul 87/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție.

Solicitarea se fundamentează pe materialul probator anexat, parte integrantă din prezenta cerere, și vizează suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea de către Udrea Elena Gabriela a următoarelor infracțiuni: luare de mită, prevăzută de art. 289; trafic de influență, prevăzut de art. 191 alin. (1) Cod penal; instigare la abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 Cod penal; efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 78/2000; spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal.

Infracțiunile mai sus enumerate sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) Cod procedură penală, iar din probele cauzei rezultă că măsurile a căror încuviințare se solicită sunt necesare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. ## Atașăm documentația pusă la dispoziție.

Cu deosebită stimă, Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Vă rog să-mi dați permisiunea să citesc raportul comisiei. În temeiul art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, al art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și al art. 219 din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaților, republicată, ministrul justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, a înaintat președintelui Camerei Deputaților solicitarea referitoare la cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru încuviințarea reținerii și arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea.

Cererea ministrului justiției, însoțită de documentația pusă la dispoziție de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv referatul procurorului de caz din 20.10.2015 cu propunerea de solicitare a încuviințării reținerii și arestării preventive, întocmit de Direcția Națională Anticorupție

Solicitarea ministrului justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, este formulată ca urmare a cererii transmise ministrului justiției de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Solicitarea se fundamentează pe materialul probator anexat, parte integrantă din cererea transmisă, și vizează suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea de către doamna Udrea Elena Gabriela a următoarelor infracțiuni: luare de mită, trafic de influență, instigare la abuz în serviciu, efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1), toate cu aplicarea art. 38 Cod penal și a art. 5 Cod penal.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, în temeiul prevederilor art. 54 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, ca lucrările comisiei să nu fie publice și să fie secrete. Membrii comisiei au luat cuvântul pentru a-și exprima punctele de vedere.

La dezbaterile din cadrul Comisiei juridice a participat doamna deputat Elena Gabriela Udrea, asistată de domnul Chiciu Alexandru, avocat, împuternicit să desfășoare asistență juridică și reprezentare în Dosarul nr. 87/P/2015.

După luările de cuvânt și exprimarea punctelor de vedere de către membrii comisiei, precum și de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, s-a trecut la procedura de vot secret cu buletine de vot, conform prevederilor art. 219 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În data de 23 octombrie 2015, conform listei de prezență, la lucrările Comisiei juridice au fost prezenți 22 de deputați din numărul total de 26 de membri.

În urma numărării voturilor cu privire la încuviințarea reținerii doamnei deputat Elena Gabriela Udrea, respectiv 22 de voturi exprimate, rezultatul votului a fost următorul:

- 11 voturi pentru reținerea doamnei deputat Udrea;

- 8 voturi împotriva reținerii doamnei deputat Udrea;

- două abțineri;

- un buletin de vot pe care nu a fost exprimată nicio

- opțiune.

În urma numărării voturilor cu privire la încuviințarea arestării doamnei deputat, respectiv 22 de voturi exprimate, rezultatul votului a fost următorul:

- 11 voturi pentru arestarea preventivă;

- șapte voturi împotriva arestării preventive a doamnei

- deputat Elena Gabriela Udrea;

– trei abțineri;

– un buletin de vot pe care nu a fost exprimată nicio opțiune.

Majoritatea membrilor Comisiei juridice, de disciplină și imunități au constatat că nu au fost exprimate suficiente voturi pentru încuviințarea cererii, acestea fiind de 12 voturi pentru.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaților prezentul raport, însoțit de cele două proiecte de hotărâre privind reținerea și arestarea.

Vă rog.

Voi da citire întâi Proiectului de hotărâre privind încuviințarea reținerii.

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Camera Deputaților încuviințează reținerea doamnei deputat Elena Gabriela Udrea în Dosarul 87/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi da citire și Proiectului de hotărâre privind arestarea.

Articol unic. – Camera Deputaților încuviințează arestarea doamnei deputat Elena Gabriela Udrea în Dosarul 87/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.

Semnează președintele Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Da.

Mulțumesc.

O invit în continuare pe doamna Elena Udrea, dacă vrea să intervină.

- Nu dorește.

- Vă mulțumesc.

- Dacă la dezbaterile din partea grupurilor dorește să

- intervină cineva?

- Nu dorește să intervină nimeni.

Urmează dezbaterea pe articole a proiectelor de hotărâri. Întâi Proiectul de hotărâre privind încuviințarea.

- Dacă la titlu sunt observații?

- Nu.

- La preambul?

- Nu.

- La articolul unic?

Nu.

Acum, dacă la Proiectul de hotărâre privind încuviințarea arestării sunt observații?

- Nu.

Dacă la titlu...? Nu.

- La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Am încheiat și dezbaterea pe acest...

Vreau să vă reamintesc că, potrivit art. 126 din regulament, bilă albă introdusă în urnă albă și bilă neagră introdusă în urnă neagră înseamnă vot pentru proiectul de |ărâre care v-a fost prezentat. Bilă neagră introdusă în|Prezent.|| |---|---|---| |ă albă și bilă albă introdusă în urnă neagră înseamnă vot<br>ntra proiectului de hotărâre. Ambele bile introduse în<br>eași urnă înseamnă vot nul.<br>Deci avem două rânduri de urne.<br>Stimați colegi,<br>Vreau să vă precizez că domnul vicepreședinte Nica v-a<br>zentat raportul Comisiei juridice, dar proiectele de<br>tărâre, amândouă, la articolul unic, repet, Camera<br>putaților încuviințează arestarea și, la celălalt, Camera<br>putaților încuviințează reținerea. Deci am precizat încă o<br>ă ceea ce se va vota. Se va vota nu raportul comisiei, se<br>vota cele două hotărâri în care Camera încuviințează<br>starea sau Camera încuviințează reținerea.<br>Repet: prin bilă albă în urnă albă și bilă neagră în urnă<br>agră înseamnă încuviințarea arestării, respectiv a reținerii,<br>bilă albă în urnă neagră și bilă neagră în urnă albă este<br>împotriva arestării, respectiv a reținerii. Iar votul nul –<br>ândouă bilele introduse în aceeași urnă.<br>Dacă sunt alte comentarii? Sau vrea să intervină vreun<br>eg?<br>Nu.<br>Rog secretarul... Domnule Chirvăsuță, faceți apelul.|Babuș Radu<br>Bărbulescu Daniel Ionuț<br>Bejinariu Eugen<br>Benga Ioan<br>Berci Vasile<br>Birchall Ana<br>Bîrsășteanu Florică<br>Blăjuț Viorel Ionel<br>Blănariu Valentin<br>Boboc Valentin Gabriel<br>Bode Lucian Nicolae<br>Bogdan Gheorghe Dănuț<br>Bogdănici Camelia Margareta<br>Boghicevici Claudia<br>Bónis István<br>Borbély László<br>Bordeianu Dan<br>Bucur Constantin Alin<br>Bucura-Oprescu Simona<br>Budurescu Daniel Stamate<br>Buican Cristian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absentă,<br>deplasare<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezentă<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>prezent| |**Domnul Laurențiu Chirvăsuță:**<br>Începem cu membrii Guvernului.|Buicu Corneliu Florin<br>Burlacu Ștefan<br>Calimente Mihăiță|absent<br>prezent<br>prezent| |Bănicioiu Nicolae<br>prezent|Caloianu Mario Ernest|absent| |Constantin Daniel<br>absent|Calotă Florică Ică|prezent| |Dușa Mircea<br>prezent|Canacheu Costică|prezent| |Gavrilescu Grațiela Leocadia<br>absentă|Cazan Mircea Vasile|prezent| |Gerea Andrei Dominic<br>prezent|Călin Ion|prezent| |Grindeanu Sorin Mihai<br>prezent|Căprar Dorel Gheorghe|absent,| |Nicolicea Eugen<br>prezent||concediu| |Plumb Rovana<br>absentă|Cătăniciu Steluța Gustica|absentă| |Tîlvăr Angel<br>absent|Cernea Remus Florinel|prezent| |Tudose Mihai<br>prezent|Chebac Eugen|prezent| |Vulpescu Ioan<br>prezent|Cherecheș Florica|prezentă| |Adam Luminița Pachel<br>prezentă|Chiriță Dumitru|prezent| |Adăscăliței Constantin<br>absent|Chirteș Ioan Cristian|prezent| |Alexe Costel<br>prezent|Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Alexe Florin Alexandru<br>prezent|Chițoiu Daniel|absent| |Almăjanu Marin<br>absent|Cioată Cezar|prezent| |Amet Varol<br>prezent|Ciobanu Liliana|prezentă| |Anastase Roberta Alma<br>absentă|Ciocan Dan|prezent| |Andea Petru<br>prezent|Ciofu Tamara Dorina|prezentă| |Andronache Gabriel<br>prezent|Ciolacu Ion Marcel|prezent| |Anghel Gabriela Lola<br>absentă|Ciubotaru Lucian Manuel|prezent| |Antal István<br>absent|Ciucă Liviu Bogdan|prezent| |Anton Marin<br>prezent|Ciuhodaru Tudor|absent| |Anușca Roxana Florentina<br>absentă|Ciurariu Florin|prezent| |Ardeleanu Sanda Maria<br>absentă|Cocei Erland|prezent| |Arsene Ionel<br>prezent|Codîrlă Liviu|prezent| |Avram Constantin<br>prezent<br>Avram Marian<br>absent,<br>concediu|Comșa Cornel George<br>Condurățeanu Andrei Răzvan<br>Constantin Daniel|absent<br>prezent<br>absent| |interes|Cosma Vlad Alexandru|absent| |personal<br>Axente Ioan<br>prezent<br>Babuș Radu<br>absent<br>Balan Ioan<br>prezent<br>Baltă Mihai<br>prezent<br>Băișanu Ștefan Alexandru<br>absent|Costin Gheorghe<br>Covaci Dorel<br>Cozmanciuc Corneliu Mugurel<br>Crăciunescu Grigore<br>Cristea Aurelia<br>Cristea Victor|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent| |Bălan Ion<br>prezent|Cristian Horia|prezent| |Băișanu Ștefan Alexandru, prezent?|Cseke Attila Zoltán|absent|

hotărâre care v-a fost prezentat. Bilă neagră introdusă în urnă albă și bilă albă introdusă în urnă neagră înseamnă vot contra proiectului de hotărâre. Ambele bile introduse în aceeași urnă înseamnă vot nul.

Vreau să vă precizez că domnul vicepreședinte Nica v-a prezentat raportul Comisiei juridice, dar proiectele de hotărâre, amândouă, la articolul unic, repet, Camera Deputaților încuviințează arestarea și, la celălalt, Camera Deputaților încuviințează reținerea. Deci am precizat încă o dată ceea ce se va vota. Se va vota nu raportul comisiei, se vor vota cele două hotărâri în care Camera încuviințează arestarea sau Camera încuviințează reținerea.

Repet: prin bilă albă în urnă albă și bilă neagră în urnă neagră înseamnă încuviințarea arestării, respectiv a reținerii, iar bilă albă în urnă neagră și bilă neagră în urnă albă este vot împotriva arestării, respectiv a reținerii. Iar votul nul – amândouă bilele introduse în aceeași urnă.

Dacă sunt alte comentarii? Sau vrea să intervină vreun coleg? Cupă Ion prezent Gust-Băloșin Florentin prezent Cupșa Ioan prezent Gvozdenovici Slavomir absent Daea Petre prezent Harbuz Liviu prezent Dalca Ștefan Petru prezent Hărău Eleonora Carmen prezentă Dascălu Constantin prezent Holban Titi prezent Deaconu Mihai prezent Horga Vasile absent, Delureanu Virgil prezent concediu Diaconu Adrian Nicolae absent Hulea Ioan absent Diaconu Mihai Bogdan absent Iacoban Sorin Avram prezent Dima Toader absent Ialomițianu Gheorghe prezent Dîrzu Ioan prezent Iancu Iulian absent Doboș Anton prezent Iane Daniel prezent Dobre Mircea Titus absent Iane Ovidiu Cristian prezent Dobre Victor Paul prezent Ibram Iusein prezent Dobrinescu Traian prezent Ignat Miron prezent Dolha Mircea absent Iliuță Vasile absent, Dolha Nechita Stelian prezent concediu Dolineaschi Andrei prezent Intotero Natalia Elena prezentă Donțu Mihai Aurel prezent Ionescu Aurelian prezent Dragnea Nicolae Liviu prezent Ionescu George prezent Dragomir Gheorghe prezent Iordache Florin prezent Dragomir Maria prezentă Irimie Vicențiu Mircea prezent Dragomir Viorel Marian prezent Iriza Scarlat absent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Ispir Raluca Cristina prezentă Drăghici Sonia Maria prezentă Itu Cornel prezent Drăgușanu Vasile Cătălin prezent Kelemen Atilla Béla László absent Dumbrăvanu Paul prezent Kelemen Hunor absent Dumitrache Ileana Cristina absentă Kerekes Károly absent Dumitru Georgică absent Kereskényi Gábor absent Dumitru Ioana Jenica absentă Khraibani Camelia prezentă Dumitru Ovidiu Ioan absent Korodi Attila absent Emacu Gheorghe absent Laza-Matiuța Liviu prezent Enache Marian prezent Longher Ghervazen prezent Enea Constantin Cosmin absent Lubanovici Mircea prezent Eparu Ion prezent Lupu Mihai prezent Erdei-Dolóczki István absent Man Mircea prezent Fejér László Ődőn absent Manda Iulian Claudiu prezent Fenechiu Cătălin Daniel prezent Manea Victor Gheorghe prezent Firczak Gheorghe prezent Manolache Marius prezent Florea Damian absent Manolescu Oana absentă Florea Daniel prezent Marcoci Vlad prezent Fonta Nuțu absent Marcu Viorica prezentă Frăticiu Gheorghe absent Marian Ion Cristinel prezent Galan Constantin prezent Marica Petru Sorin prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Marin Gheorghe prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia absentă Marin Laura prezentă Găină Mihăiță prezent Marocico Ion absent, Geantă Florian Daniel prezent concendiu Gerea Andrei Dominic prezent Martin Eduard Stelian prezent Gheorghe Andrei Daniel absent Márton Árpád Francisc prezent Gheorghe Florin prezent Máté András Levente absent Gheorghe Tinel prezent Matei Călin Vasile Andrei absent, Ghera Giureci Slobodan prezent concediu Ghiță Sebastian Aurelian prezent Mazilu Constantin absent Gireadă Dumitru Verginel prezent Măduța Flavius Luigi absent Gliga Vasile Ghiorghe absent Melinte Ion absent Gorghiu Alina Ștefania prezentă Merka Adrian Miroslav absent Grama Horia prezent Mihai Aurelian prezent Grecea Maria absentă Mihăilă Ioan prezent Grindeanu Sorin Mihai prezent Mihăilescu Ion Bogdan prezent Gudu Vasile absent, Militaru Lucian prezent deplasare Mincă Liliana prezentă Gunia Dragoș Ionel prezent Mircovici Niculae prezent Guran Virgil prezent Mironescu Răzvan Horia absent Gurzău Adrian prezent Mitrea Manuela prezentă

## 58

Mîrza Gavril absent Pop Georgian absent, Mocanu Adrian absent deplasare Mocioalcă Ion prezent Popa Octavian Marius prezent Mocioi Niculina prezentă Popa Radu Mihai prezent Moisii Constantin absent Popeangă Vasile absent Moldovan Carmen Ileana prezent Popescu Dan Cristian prezent Moldovan Ioan prezent Popescu Dumitru Iulian prezent Moldovan Iosif absent Popescu Florin Aurelian prezent Molnar Zsolt prezent Popoviciu Alin Augustin Florin prezent Motreanu Dan Ștefan prezent Potor Călin absent Moț Constantin Stelian Emil absent Preda Cezar Florin prezent Movilă Petru prezent Pușcaș Iacob absent Muntean Mircia prezent Raețchi Ovidiu Alexandru absent Munteanu Ioan prezent Răducanu Ion prezent Murgu Neagu absent Rădulescu Cătălin Marian absent Nassar Rodica prezentă Rădulescu Constantin prezent Rădulescu Romeo absent Nazare Alexandru absent, deplasare Rățoi Neculai absent Neacșu Marian prezent Resmeriță Cornel Cristian prezent Rizea Cristian absent Necula Cosmin prezent Roman Cristian Constantin prezent Negruț Clement prezent Roman Gheorghe prezent Negruț Cornelia prezentă Roman Ioan Sorin absent Nica Nicolae Ciprian prezent Nichita Cristina absentă Roman Victor prezent Nicoară Romeo Florin prezent Roșca Lucreția prezent Nicolae Alexandri prezent Roșca Mircea prezent Nicolae Florian prezent Rotaru Răzvan prezent Rusu Valentin absent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent Sava Andrei Valentin prezent Nicolicea Eugen prezent Sămărtinean Cornel Mircea absent Niculae Aurel prezent Săpunaru Nini prezent Niculescu Dumitru absent, concediu Săvoiu Ionuț Cristian prezent Scarlat George prezent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae prezent Schelean Valeria Diana absent Nistor Gheorghe Vlad prezent Secară Florin Mihail prezent Nistor Laurențiu prezent Sefer Cristian George absent Nistor Marioara prezentă Seres Dénes absent Niță Constantin absent Silaghi Ovidiu Ioan absent Niță Emil prezent Simedru Dan Coriolan absent Nosa Iuliu absent Simionescu Adrian Constantin absent Oajdea Daniel Vasile prezent Smarandache Miron Alexandru prezent Oltean Ioan prezent Solomon Adrian absent Orban Ludovic prezent Stan Ioan absent Oros Nechita Adrian prezent Stan Ion absent Palașcă Viorel absent Stanciu Anghel absent, Palăr Ionel prezent concediu Paleologu Theodor prezent Stanciu Zisu absent Pambuccian Varujan absent Stancu Ionel absent Pană Adriana Doina prezentă Stativă Irinel Ioan prezent Pardău Dumitru absent Stănescu Alexandru prezent Paul Maria Andreea prezentă Steriu Valeriu Andrei absent Păun Nicolae absent Stoica Mihaela prezentă Pârgaru Ion absent Stragea Sorin Constantin prezent Pâslaru Florin Costin prezent Stroe Ionuț Marian prezent Peia Ninel absent Stroe Radu absent Petrea Dorin Silviu absent Sturzu Mihai Răzvan prezent Petrescu Petre prezent Suciu Vasile Daniel absent Petric Octavian absent Surdu Raluca prezentă Pistru-Popa Eusebiu Manea absent Surugiu Iulian Radu prezent Plumb Rovana absentă Szabó Ödön absent Pocora Cristina Ancuța prezentă Șcheau Ion absent, Podașcă Gabriela Maria prezentă concediu Ponta Victor Viorel absent Șimon Gheorghe prezent DUPĂ PAUZĂ

Șoptică Costel Șova Lucian Ștefan Viorel Ștefănescu Elena Cătălina Știrbu Gigel Sorinel Tabugan Ion Taloș Gheorghe Mirel Tararache Mihai Tămâian Ioan Tănase Răzvan Ionuț Tănăsescu Claudiu Andrei Tătaru Florin Cristian Teju Sorin Teodorescu Cătălin Florin Teodorescu Ioan Viorel Thuma Hubert Petru Ștefan Tiuch Cătălin Tîlvăr Angel Toader Mircea Nicu Tocuț Dan Laurențiu Tomac Eugen Traicu Rodin

Șoptică Costel prezent Șova Lucian prezent Ștefan Viorel absent Ștefănescu Elena Cătălina absentă Știrbu Gigel Sorinel absent Tabugan Ion prezent Taloș Gheorghe Mirel absent Tararache Mihai prezent Tămâian Ioan prezent Tănase Răzvan Ionuț absent Tănăsescu Claudiu Andrei prezent Tătaru Florin Cristian absent Teju Sorin absent Teodorescu Cătălin Florin prezent Teodorescu Ioan Viorel absent Thuma Hubert Petru Ștefan absent Tiuch Cătălin absent Tîlvăr Angel absent Toader Mircea Nicu prezent Tocuț Dan Laurențiu absent Tomac Eugen prezent Traicu Rodin absent, deplasare Tudorache Daniel prezent Tudorie Violeta absentă Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezentă Tușa Adriana Diana prezentă Țigăeru-Roșca Laurențiu prezent Țîmpău Radu Bogdan prezent Udrea Elena Gabriela prezentă Udriște Gheorghe absent, concediu Uioreanu Elena Ramona absentă Urcan Ionaș Florin prezent Uricec Eugen Constantin absent Ursărescu Dorinel prezent Vainer Aurel prezent Varga Lucia Ana prezentă Varga Vasile prezent Vasilică Radu Costin prezent Vizitiu Sergiu Constantin absent Vladu Iulian prezent Vlase Petru Gabriel prezent Voicu Mădălin Ștefan absent Voicu Mihai Alexandru prezent Vreme Valerian prezent Vulpescu Ioan prezent Weber Mihai absent Zaharcu Neviser prezent Zamfir Daniel Cătălin prezent Zisopol Dragoș Gabriel prezent Zgonea Valeriu Ștefan absent, deplasare Zlati Radu prezent

## Mai avem?

Cătăniciu – prezentă, Pistru-Popa – prezent, Mironescu Răzvan Horia – prezent, Gunia Dragoș – prezent, George Ionescu – prezent, Nichita Cristina – prezentă.

Gata. Acum le numărăm.

Din totalul celor prezenți au votat 242 de colegi.

Rog membrii comisiei să prezinte rezultatul. Întâi rezultatul votului în cazul reținerii. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra Proiectului de hotărâre privind încuviințarea reținerii doamnei deputat Elena Gabriela Udrea

Comisia de numărare și validare a voturilor, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind încuviințarea reținerii doamnei deputat Elena Gabriela Udrea, a constatat următoarele: numărul total al deputaților – 382; numărul deputaților prezenți – 242; numărul total de voturi exprimate – 242; numărul de voturi anulate – 0; numărul de voturi valabil exprimate – 242, din care: voturi pentru – 123; voturi contra – 119.

Potrivit art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 219 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Având în vedere că din totalul de 382 de deputați au fost prezenți 242, din care 123 au votat pentru, se constată că a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea Hotărârii privind încuviințarea reținerii doamnei deputat Elena Gabriela Udrea.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Pâslaru, rezultatul în cazul arestării.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea

Comisia de numărare și validare a voturilor, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea, a constatat următoarele: numărul total al deputaților – 382; numărul deputaților prezenți – 242; numărul total de voturi exprimate – 220; numărul de voturi anulate – 0; numărul de voturi valabil exprimate – 220, din care: voturi pentru – 115; voturi contra – 105.

Potrivit art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 219 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Având în vedere că din totalul de 382 de deputați au fost prezenți 242, din care 115 au votat pentru, se constată că nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea Hotărârii privind încuviințarea arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să dau citire art. 219 alin. (6), în care se precizează că în cazul în care plenul Camerei Deputaților nu aprobă cererea formulată de ministrul justiției, în Monitorul Oficial, Partea I, se publică hotărârea privind respingerea respectivei cereri și, în aceste condiții, articolul unic va fi: „Camera Deputaților respinge cererea de încuviințare a arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea, în Dosarul 87/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.”

Mulțumesc.

Mergem mai departe, stimați colegi.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale astăzi, 28 octombrie 2015, s-au depus la secretarul general, în vederea exercitării de

către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Legea pentru acceptarea celui de-al doilea amendament la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată de România prin Legea nr. 22/2001; procedură de drept comun, și, cea de-a doua,

– Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Jersey privind schimbul de informații în domeniul fiscal, semnat la Londra la 1 decembrie 2014; tot procedură de drept comun.

Termen de sesizare: cinci zile de la data depunerii, respectiv din 28 octombrie.

Acestea fiind spuse, vă mulțumesc, stimați colegi. Declar ședința închisă.

Invit membrii Biroului permanent la ședința de Birou permanent.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.25._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815230]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 191/5.XI.2015 conține 60 de pagini.**

Prețul: 150,00 lei