Stenogramă plen

11. Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

12. Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de probaþiune.

13. Proiectul de Lege privind activitatea de meteorologie. (Procedurã de urgenþã; lege organicã.)

14. Proiectul de Lege pentru armonizarea unor dispoziþii din Codul penal ºi Codul de procedurã penalã cu Rezoluþia 1123 (1997) a Consiliului Europei. (Lege organicã.)

15. Propunerea legislativã privind Statutul funcþionarului public parlamentar. (Lege organicã.)

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2000 pentru completarea Legii nr. 15/1994 privind armotizarea capitalului imobilizat în active corporale ºi necorporale.

17. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

18. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992. (Lege organicã.)

19. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999 privind instituirea medaliei comemorative _150 de ani de la naºterea lui Mihai Eminescu._

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/2000 pentru ratificarea Protocolului adiþional suplimentar al Acordul dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forþelor, adoptat la Bruxelles, la 19 decembrie 1997.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2000 pentru ratificarea celui de al doilea Protocol adiþional la Acordul privind Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Bucureºti, la 30 noiembrie 1999.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Române Ñ TAROM Ñ S.A. pentru finanþarea Proiectului de reînnoire a flotei TAROM, semnat la Bucureºti, la 24 decembrie 1999, ºi la Luxemburg, la 27 decembrie 1999.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2000 privind ratificarea unor convenþii adoptate de Organizaþia Internaþionalã a Muncii.

14. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

15. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/1998.

16. Propunerea legislativã pentru completarea art. 50 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

17. Proiectul de Lege pentru aprorbarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1998 privind declararea ca zonã de interes naþional a unui ansamblu din perimetrul central al Municipiului Bucureºti, incluzând Noul Centru Civic ºi Centrul Istoric ºi stabilirea condiþiilor de realizare a investiþiilor pentru ansamblul urbanistic din aceastã zonã. (Cotinuarea dezbateriilor.) 18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate. (Procedurã de urgenþã.)

19. Propunerea legislativã privind Programul energetic nuclear.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii, prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997, la Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã S.A.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

26.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. (Procedurã de urgenþã.)

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

29.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

31. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. Ñ ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã S.A. (Procedurã de urgenþã.)

32. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1999 privind registrul Comerþului (Lege organicã.)

33.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului. 34. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române.

35. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Reglement a Camerei Deputaþilor discutã procedura de urmat.)

- **Ñ ora 12,30 Ñ ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ñ orele 14,00 Ñ 16,00 Ñ Activitate în cadrul grupurilor parlamentare**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 16,00 Ñ 18,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 18,00 Ñ 18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primului-ministru**

- **Ñ orele 18,30 Ñ 19,30 Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

**ªEDINÞA COMUNÃ A CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI SENATULUI Ñ ora 9,45 Ñ Alocuþiunea domnului Wim Kok, primul-minstru al Olandei Ñ ora 10,30 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

||**Miercuri, 28 iunie 2000**||| |---|---|---|---| ||**ªEDINÞA**<br>**ÎN**<br>**PLEN**|<br>**A**|**CAMEREI**| ||**DEPUTAÞILOR**||| |**Ñ orele 8,30 Ñ 13,00**|**Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise**||| ||**pe ordinea de zi**||| |**Ñ ora 13,00**|**Ñ ªedinþa**<br>**Biroului**|**permanent**<br>**al**|| ||**Camerei Deputaþilor**||| ||**Ñ ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMA-**||| ||**NENTE**||| |**Ñ orele 14,00Ñ16,30**|**Ñ Avizarea unor proiecte de**||**lege ºi pro-**| ||**puneri legislative;**|**documentare ºi**|| ||**soluþionarea unor probleme reparti-**||| ||**zate comisiilor**||| ||**Joi, 29 iunie 2000**||| ||**ªEDINÞA**<br>**ÎN**<br>**PLEN**|<br>**A**|**CAMEREI**| ||**DEPUTAÞILOR**||| |**orele 8,30 Ñ 12,30**|**Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise**||| ||**pe ordinea de zi**|||

*** * ***

## **Vineri, 30 iunie 2000**

**Ñ Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa Camerei Deputaþilor de astãzi, 26 iunie 2000, anunþându-vã cã din numãrul de 342 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 248. Sunt absenþi 94, din care 46 participã la alte acþiuni parlamentare; cvorumul de lucru Ð 126; cvorumul legal pentru adoptarea legii Ð 172.

Am sã supun discuþiilor ºi aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi.

Dupã cum aþi vãzut din materialele care au fost astãzi înmânate, Biroul permanent propune introducerea între punctele 7 ºi 13 a unor rapoarte de mediere ºi proiecte de lege de pe ordinea de rezervã.

Dacã existã intervenþii?

Domnul Grãdinaru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, în data de 21.06, a dezbãtut douã proiecte de lege cu privire la modificarea Codului penal.

Pe ordinea de zi a fost trecut numai un singur proiect de modificare a Codului penal ºi vã rog sã fiþi de acord ca sã trecem la pct. 5 acest proiect de Lege pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal, care a trecut prin Senat ºi avem raportul distribuit la casete.

Vã mulþumesc.

Pct. 4. Este modificatã ordinea de zi, ne atrage atenþia domnul secretar.

Da, am reþinut, domnule deputat. Domnul deputat R‡duly.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Fac aceastã intervenþie în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R. din Camera Deputaþilor ºi permiteþi-mi sã fac urmãtoarea propunere. Aºa cum se poate observa, la nr. crt. 7, 8 ºi 9 din proiectul ordinii de zi a Camerei Deputaþilor din zilele de 26, 28 ºi 29 iunie, avem 3 rapoarte de mediere.

Aceste rapoarte de mediere au fost distribuite, se aflã la îndemâna colegilor noºtri deputaþi ºi, uitându-ne pe toate cele 3 rapoarte ale comisiilor de mediere, putem sã constatãm cã ele sunt deosebit de scurte ºi cã toate textele din aceste rapoarte au fost adoptate în unanimitate de cãtre respectivele comisii.

Drept pentru care, ca sã urgentãm procedura legislativã cu privire la cele 3 proiecte de legi care au fost în stadiu de mediere, Grupul parlamentar al U.D.M.R. propune ca în dezbaterea de astãzi, dupã Informarea cu privire la proiectele de legi ºi propunerile legislative fãcute de dumneavoastrã, domnule preºedinte, sã continuãm cu aceste 3 rapoarte de mediere, deci pct. 7 sã devinã 2, pct. 8 sã devinã 3 ºi pct. 9 sã devinã 4.

Cred cã dezbaterea celor 3 rapoarte n-o sã dureze mai mult de 8-10 minute.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am reþinut. Alte intervenþii? Domnul Gaspar.

Domnule secretar Gaspar, aveþi microfonul!

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum a fost prezentat de cãtre preºedintele de ºedinþã, ordinea de zi care a fost aprobatã joi s-a propus sã fie modificatã de cãtre Biroul permanent, în sensul cã s-au introdus materialele prevãzute la pct. 7 pânã la pct. 13 inclusiv. Aceste materiale, în momentul de faþã, nu le avem asupra noastrã.

Eu sunt de acord cu domnul deputat R‡duly cã trebuie discutate cu prioritate ºi aº propune ca miercuri ºedinþa Camerei Deputaþilor sã înceapã cu dezbaterea acestor 3 rapoarte de mediere. Cã în momentul de faþã nimeni nu le are, pentru cã, v-am spus, abia astãzi s-a

modificat ordinea de zi în cadrul Biroului permanent ºi ele au fost introduse.

Deci, sã fie de acord Grupul parlamentar al U.D.M.R. ca ele sã fie discutate miercuri ºi nu astãzi, cum a cerut dânsul, sã fie ...

Domnule secretar Chiliman,

Domnul deputat R‡duly a propus ca ele sã fie introduse pe locul 2, 3 ºi 4, ceea ce nu se poate.

Vã mulþumesc, domnule Gaspar. Domnul R‡duly.

## Domnule preºedinte,

Acceptãm sugestia domnului secretar Gaspar. ªi atunci propunem urmãtoarea modificare, dat fiind faptul cã, aºa cum se poate observa, ordinea de zi pe aceastã sãptãmânã este, sã spunem aºa, oarecum o excepþie de la regula la care noi suntem obiºnuiþi. Avem de obicei o ordine de zi pentru luni ºi o altã ordine de zi pentru marþi ºi joi. Vã sugerãm, vã propunem ºi vã rugãm sã ne sprijiniþi ca aceste 3 rapoarte de mediere sã fie dezbãtute miercuri, primele 3 puncte de pe ordinea de zi a ºedinþei de miercuri. Deci, sã începem cu ele. Încã o datã subliniez, domnule preºedinte, **ele nu vor dura mai mult de 8 minute** . Doresc sã mai aduc un argument cã aceste texte au fost deja dezbãtute de Camera Deputaþilor. Deci, cum ar veni, le-am citit o datã, ne-am pronunþat asupra lor odatã ºi astãzi, respectiv miercuri, atunci, nu urmeazã decât sã consfinþim în plen ºi textele propuse de comisia de mediere. Gãsesc o soluþie plauzibilã ºi care ne garanteazã ca pânã la sfârºitul sesiunii ordinare în care ne aflãm sã trecem ºi aceste 3 proiecte de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule R‡duly.

Deci, am reþinut, ºi este corectã propunerea pe care aþi fãcut-o de comun acord cu domnul Gaspar.

Dacã mai sunt intervenþii?

Domnul profesor Þepelea.

Domnule academician, aveþi microfonul!

Am primit un telefon din partea domnului Vasile Lupu, care, dupã cum ºtiþi, este ºeful delegaþiei noastre la Strasbourg, cu rugãmintea de a aduce la cunoºtinþa plenului cã se izbeºte de mari dificultãþi acolo dacã nu va fi rezolvatã astãzi problema armonizãrii dreptului penal român cu cel european.

Se gãseºte la pct. 4 ºi ne-a rugat sã-l trecem la un punct mai în faþã. Sã începem, cum s-ar spune, cu acest punct de vedere.

Am reþinut, domnule deputat.

Domnule profesor,

Deci aþi propus ca pct. 4 sã devinã pct. 2. Am avut o propunere mai devreme ca imediat dupã pct. 4 sã vinã Legea privind modificarea Codului penal. Deci, dacã merge, pct. 4 Ñ 2 devine pct. 5 Ñ 3.

Am sã supun atenþiei dumneavoastrã modificãrile propuse.

Întreb pe domnul Grãdinaru: sunteþi de acord, domnule deputat, cu propunerea domnului Þepelea?

Este de acord domnul Grãdinaru.

Deci, am sã cumulez cele douã propuneri Ð a domnului deputat Grãdinaru ºi a domnului profesor Þepelea. Deci, pct. 4 sã devinã pct. 2, iar proiectul de Lege privind modificarea Codului penal sã devinã pct. 3 pe ordinea de zi în aceste condiþii.

De asemenea, am þinut seama ºi cã sunteþi de acord cu propunerea fãcutã de domnul Gaspar ºi de domnul R‡duly ca miercuri sã începem ºedinþa cu pct. 7, 8 ºi 9, rapoartele de mediere, indiferent unde ajungem astãzi cu ordinea de zi.

Supun ordinea de zi astfel amenajatã votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Deci, cu 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat modificarea ordinii de zi.

Programul de lucru. Faþã de cel aprobat sãptãmâna trecutã, a apãrut modificarea propusã de Biroul permanent ca mâine ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului sã înceapã la orele 9,45 ºi joi sã rãmânã ºedinþa deschisã, pentru cã mai apar la sfârºitul sesiunii parlamentare anumite anunþuri care trebuie fãcute; sã nu ne lovim de ora 12,30.

Deci, cele douã modificãri pe care vi le propune Biroul permanent: mâine, ºedinþa sã înceapã la ora 9,45, iar joi la ora 8,30, fãrã sã se termine obligatoriu la 12,30. Sigur, se poate termina ºi mai devreme.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu avem.

Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere ºi cu majoritatea voturilor celor prezenþi, s-a aprobat modificarea programului propusã de cãtre Biroul permanent.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc. Comisia? Domnul preºedinte.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Comisia susþine raportul în întregime.

Domnule preºedinte, Conform Regulamentului Camerei, dupã ce ...

Vrem sã câºtigãm timp ...

Comisia a examinat raportul. Au fost foarte multe discuþii, foarte multe propuneri, foarte multe variante. Variantele la care s-a ajuns sunt cele mai bune.

În acest context, noi vã rugãm respectuos sã fiþi de acord cu aceste texte. Le vom discuta pe fiecare pe rând.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În cadrul dezbaterilor generale, din partea grupurilor parlamentare, vã rog înscrieri la cuvânt.

Grupul parlamentar al P.D., domnul deputat Cristian Rãdulescu.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Ceea ce se propune astãzi sã fie aprobat este un lucru care de mult timp era necesar. Opera fãcutã de Senat trebuie desãvârºitã de cãtre noi acum. Sunt lucruri care ne vor face sã fim aliniaþi din multe puncte de vedere cu prevederile europene. Este vorba de o nouã reglementare a tulburãrii de posesie; de asemenea, definiþia legitimei apãrãri, care este foarte necesarã întrun stat de drept în care proprietatea trebuie sã fie nu numai apãratã, dar ºi garantatã. Este vorba de definirea corectã ºi a infracþiunilor legate de viaþa sexualã, respectiv, mai concret, de infracþiuni asupra minorilor, de orice fel ar fi ele, lucruri cu care societatea româneascã, din pãcate, se confruntã din ce în ce mai des ºi mai grav în ultima vreme.

În opinia noastrã ar fi fost necesare, bineînþeles, niºte prevederi mai drastice, dar, deocamdatã, pentru aliniere la normele europene subscriem întru totul acestei alinieri ºi, în forma pe care ºi comisia a acceptat-o, vã rugãm sã acceptaþi ºi dumneavoastrã proiectul de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., domnule preºedinte Popescu, aveþi microfonul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Foarte pe scurt. Grupul nostru parlamentar îºi însuºeºte acest proiect ºi îl susþine, cu unele precizãri pe care le-am fãcut, ºi anume cã atunci cînd este vorba de tratamentul homosexualilor, noi lãsãm în continuare ca fapta sã fie pedepsitã, atunci când ea provoacã scandal public. Vã rog sã reþineþi asta! Ea se întâmplã ºi este, dacã vreþi, dezincriminatã în marea intimitate, acolo unde ºi proba e greu de fãcut, dar am concedat la aceastã soluþie care se impune datoritã evenimentelor pe care le trãim, condiþionat de adoptarea în viitor a unei reglementãri care sã punã în legalitate casele de toleranþã ca o replicã la aceastã infracþiune, pentru cã raportul sexual între bãrbaþi ºi femei este normal ºi, în anumite condiþii de care am vorbit, el chiar este util societãþii. Adicã trebuie sã dãm la o parte o anumitã dozã de ipocrizie ºi deºi nu ne place fenomenul, e mai bine sã-l controlãm decât sã-l lãsãm sã prolifereze de capul lui.

Se urmãreºte prin acest proiect o mai bunã apãrare a persoanei ºi a proprietãþii persoanei, atunci când este supusã unei violãri, a unui atac, în general, când e atacatã persoana la ea acasã. Acasã înþelegându-se atât în interiorul apartamentului, cât ºi în interiorul curþii îngrãdite, chiar dacã este vorba de un teren îngrãdit care nu este accesoriu al unui apartament sau al unei case la curte. Iatã, de pildã, cineva are un teren, o grãdinã micã de 200 de metri, undeva izolatã, dar e îngrãditã; ea se va bucura de o anumitã protecþie. De aceea, noi am regândit concepþia cu privire la legitima apãrare, astfel încât sã nu se spunã: ”Domnule, vine ºi mã omoarã în casa mea ºi nu mã pot apãraÒ. De aceea, noi suntem de acord cu aceste soluþii ºi vã rugãm sã fiþi ºi Domniile voastre de acord cu ele.

În materie de presã, când e vorba de proba veritãþii, am fost de acord cu ideea ca interesul general sã fie prezumat, când e vorba de ziariºti, dar asta este numai o prezumþie _iuri stantum_ care poate fi rãsturnatã prin proba contrarã. Adicã s-a cãutat realizarea unui echilibru între imaginea la care are dreptul orice persoanã ºi interesul public general care vine în contrapondere cu acea imagine.

## Vã mulþumesc, domnule deputat.

Alte intervenþii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterea proiectului. Nu am vãzut alte intervenþii. Dumneavoastrã doriþi sã interveniþi, domnule deputat, la dezbateri generale?

Da, vã rog, mã iertaþi, nu am vãzut în dreapta.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la celebrul art. 200 Cod penal, aº vrea sã precizez faptul cã noi, liberalii, proclamând libertatea individului ca bun suprem al vieþii, i-am lãsat acestuia deplina libertate de a alege, ºi anume de a crede ºi a se mântui, sau de a nu crede ºi a nu se mântui.

De aceea, noi credem cã sub nici o formã, prin abrogarea art. 200 Cod penal, nu vom intra în coliziune cu Biserica Ortodoxã Românã sau cu alte culte religioase recunoscute de cãtre statul român. Psihiatrii, psihologii, sociologii ne spun cã minoritatea homosexualilor este formatã din oameni normali, cu o bunã inserþie socialã, cu o capacitate de muncã medie sau peste medie ºi cã aºa au fost ei lãsaþi de cãtre Dumnezeu sã nu poatã simþi nici o pulsiune eroticã pentru o persoanã de sex opus. Noi suntem de acord sã acordãm ºi sã protejãm dreptul la intimitate faþã de aceastã minoritate sexualã. Salutãm, de asemenea, dezincrimianrea insultei, noua reglementare a calomniei, precum ºi noua abordare a infracþiunilor de insultã ºi calomnie comise prin presã.

Vreau sã subliniez, ºi vã atrag atenþia asupra a douã modificãri extrem de importante, ºi anume la legitima apãrare ºi la tulburarea de posesie. Grupul nostru parlamentar susþine întãrirea instituþiei de drept penal a legitimei apãrãri ºi chiar extinderea limitelor legitimei apãrãri în momentul în care în þara noastrã deja s-a sãvârºit un uriaº act translativ de proprietate din domeniul public cãtre domeniul privat, ceea ce presupune o posibilitate realã de apãrare a proprietãþii private.

În ceea ce priveºte tulburarea de posesie, satul românesc reclamã de mult timp liniºtea de care are nevoie. Atâta timp cât noi vom corobora în instituþia tulburãrii de posesie o normã juridicã din Legea nr. 18, a fondului funciar, cu norma juridicã existentã în Codul penal va fi bine. Dacã vom efectua ºi modificarea de procedurã penalã, în sensul ca fiecare poliþist, indiferent de postul în care îºi face el veacul, sã se sesizeze asupra tulburãrii de posesie, sã ancheteze, sã administreze probele la dosar ºi sã le înainteze Parchetului, vom reuºi un lucru extrem de important, ºi anume vom determina instanþele de judecatã sã trateze cu maximã seriozitate tulburarea de posesie, lucru pe care eu îl consider nerealizat pânã acum.

Mai sunt intervenþii, vã rog, la dezbateri generale? Înþeleg cã nu.

Intrãm la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Comisia de specialitate propune un text pe care îl aveþi în raport la nr. crt. 1. Iniþiatorul este de acord cu propunerea comisiei?

Iniþiatorul este de acord. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adopat în unanimitate în forma propusã de comisie.

Nr. crt. 2 din raport, art. I. Comisia ne propune un text nou.

Are cuvântul domnul secretar Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Textul iniþial al proiectului de lege, ºi mã refer la titlul acestui proiect, la nota de fundamentare exprimatã în expunerea de motive, se referea la armonizarea unor dispoziþii din Codul penal ºi Codul de procedurã penalã cu Rezoluþia 1123 din 1997 a Consiliului Europei. Citind expunerea de motive mã întreb, ºi aici întreb ºi comisia ºi iniþiatorul, care sunt considerentele pentru care se propune sã se modifice textele din art. 44 alin. 2 ºi se introduc ºi alin. 4 ºi 5 cu privire la instituþia legitimei apãrãri. Nu are nici un fel de legãturã cu problemele de armonizare a legislaþiei ºi nu cunosc care sunt considerentele pentru care comisia a fãcut aceastã modificare a proiectului la forma care a venit de la Guvern ºi care nu trata deloc problema instituþiei legitimei apãrãri.

## Da. Domnul deputat Dejeu.

Mai întâi, ca o problemã de principiu, rãspunzând întrebãrii domnului deputat Gaspar, trebuie sã observe cã în concepþia aceasta a redactãrii art. 44 din Codul penal se extinde în mod expres ideea legitimei apãrãri ºi la apãrarea proprietãþii. Este adevãrat cã în textul iniþial, alin. 2 al art. 44, se vorbeºte ºi despre alte drepturi ºi, într-adevãr, unul dintre drepturile importante este ºi proprietatea. S-a gãsit însã necesar, în condiþiile economiei de piaþã ºi pentru protecþia specialã a proprietãþii, ca sã se instituie o apãrare specificã, inclusã în alin. 4 ºi 5 pe care le vom discuta îndatã la acest punct.

Prin urmare, ideea care stã la baza acestei reglementãri propuse, a legitimei apãrãri, este ca ea sã se raporteze nu numai la apãrarea persoanelor, persoanei proprii sau a altora, mai apropiaþi celui atacat, ci ºi la protecþia proprietãþii, ca de exemplu: intrã cineva cu violenþã în casa ta prin efracþie sau prin viclenie, ca sã ne referim la locuinþa în care stai, se întâmplã cã intrã ºi în timp de noapte; aceastã invazie intempestivã este socotitã de cãtre actuala reglementare ca o stare sau creând o stare de legitimã apãrare. Cu alte cuvinte, cel care se gãseºte în casã, proprietarul sau locatarul, sã poatã sã rãspundã în mod adecvat unui astfel de atac, unui astfel de pericol pe care îl creeazã situaþia pe care am arãtat-o mai înainte.

Acesta este, prin urmare, rostul textelor de care vorbeam. Este adevãrat cã nu este vorba despre o armonizare directã, este o armonizare indirectã, pentru cã în mãsura în care Consiliul Europei ne cere sã luãm mãsuri pentru respectarea dreptului de proprietate în toate formele lui, aceastã respectare ºi apãrare, dacã vreþi, a dreptului de proprietate face parte din pachetul de armonizare.

Domnul secretar Gaspar are microfonul.

## Domnule deputat Dejeu,

Ceea ce se ocroteºte prin legea penalã este dreptul de proprietate, nu proprietatea aºa, ca atare. Or, instituþia, cum este reglementatã acum, ocroteºte dreptul de proprietate când vorbeºte de drepturile celui atacat, ori interesul obºtesc, aºa cã introducerea singurei sintagme pe care aþi fãcut-o dumneavoastrã, proprietatea ca atare, nu-ºi justificã modificarea textului. Deci se regãseºte în ideea altor drepturi ºi sigur cã dreptul de prorietate intrã ºi el în aceastã categorie.

Da.

Domnul preºedinte Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vedeþi cã se întâmplã, aºa cum se întâmplã mereu, stabilim la comisie, suntem de acord ºi apoi vine cineva ºi spune: dar de ce? Domnul Gaspar doreºte mereu explicaþii ºi noi le-am dat. Acum noi le concretizãm.

În aceastã þarã, acum, în acest context se constatã mereu atacuri repetate la persoanã. ªi tot în aceastã þarã, în acest context, mai cu seamã în procesul acesta complicat în aplicarea Legii nr. 18, se constatã foarte multe tulburãri de posesie. În timp ce în Elveþia nu existã astfel de cazuri, am luat un exemplu aiurea, la noi ele cresc ºi dinamica infracþiunilor aratã acest lucru. De aceea, noi am înãsprit în general pedepsele la diferite infracþiuni, nu acum, ºi toatã lumea a fost de acord cu asta, iar acum trebuie gãsite soluþii, aplicaþii particulare la aceste douã cazuri. La bulgari, probabil cã, eu ºtiu, ce fenomene sunt mai deosebite? La noi, asta este specific acum, în aceastã etapã, ºi tulburãrile acestea de posesie sunt provocate de terþi care nu au nici un drept, sau de hoþi, de tâlhari ºi legea nu rãspunde la toate ipotezele ºi pânã la urmã cel care este atacat ºi violat în proprietatea sa tocmai acela este condamnat de multe ori. Am avut astfel de cazuri.

În asta constã noutatea acestor texte, ºi anume cã reglementeazã ipoteza clasicã cea mai frecventã care atacã atât persoana, cât ºi proprietatea ºi dã posibilitatea astfel cetãþeanului în cauzã care este lovit sã rãspundã, sã reacþioneze, pentru cã poliþistul zice: ”Dar ce, sã vin ºi eu sã-mi dea ºi mie în cap?Ò ªi deci, în acest context, se impune cu necesitate adoptarea acestor texte, pentru cã astfel cetãþeanul, noaptea, sã-ºi poatã apãra singur proprietatea, fãrã sã i se poatã reproºa în pretoriul justiþiei cã a depãºit limitele legitimei apãrãri. Despre asta se discutã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule Leonãchescu, aveþi cuvântul!

Mi s-a pãrut, îmi cer scuze, cã aþi cerut cuvântul. Nu mai sunt intervenþii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La pct. 3, alin. 4 ºi 5 la art. 44, este o greºealã. Îmi place sã cred cã aºa este, dar în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, poate confirma ºi iniþiatorul, textul este ”se prezumãÒ nu ”se considerã cã a acþionatÒ. Aºa a fost adoptat de comisie ºi vã rog aºa sã-l supuneþi la vot. ªi alin. 5 de asemenea: ”...se prezumã cã a acþionat în legitimã apãrare...Ò ºi textul curge.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mie îmi pare rãu cã nu avem aici stenograma la nivelul comisiilor, fiindcã la nivelul comisiei s-a discutat foarte mult dacã rãmâne cu ”se prezumãÒ sau dacã trebuie schimbat ”se prezumãÒ cu ”se considerãÒ. Sã nu credeþi cã e un simplu joc de cuvinte sau cã ele ar fi echivalente. Din punctul de vedere al sarcinii probei, lucrurile nu mai sunt aºa. Dacã folosim expresia ”se prezumãÒ înseamnã cã o sã fie un tãmbãlãu întreg acolo în sala de ºedinþã pentru cã inculpatul o sã demonstreze el o sumedenie de lucruri cu avocaþii lui. Este vorba de o prezumþie, iarãºi spun, _iuri stantum_ , susceptibilã de proba contrarã. Dacã folosim în lege cuvântul ”se considerãÒ înseamnã cã aceastã prezumþie este o prezumþie legalã ºi ea nu mai poate fi combãtutã. De aceea am ºi fãcut dialog la comisie, ºi pânã la urmã s-a acceptat formularea ”se considerãÒ. Vã rog sã votaþi ”se considerãÒ.

Adevãrat, domnule Leonãchescu? Vã mulþumesc. Luaþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dincolo de aspectele formale ale problemei, cã a fost prevãzut sau nu prevãzut într-un text de cãtre cineva o variantã sau alta, rãmâne de judecat problema pe fond. A prezuma înseamnã sã fie un al treilea factor care sã facã aceastã operaþie pe baza unor criterii obiective: Cine este cel de-al treilea factor? Care sunt acele criterii prezumate drept obiective? Când s-au stabilit ele? Când s-au atestat ca atare? Deci varianta cea mai indicatã din acest punct de vedere este varianta ”se considerãÒ, cum foarte bine a susþinut juristul Popescu.

Domnule deputat Dejeu,

Mai vreþi sã luaþi cuvântul?

Vã rog sã rãspundeþi ºi la propunerea din comisia juridicã.

Da.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã conduc eu ºedinþa; la comisie, dumneavoastrã, la plen, eu.

Vã mulþumesc.

De acord.

Da. Domnul Grãdinaru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Domnule Popescu, Acum m-am convins cine a modificat raportul.

Nu l-a modificat nimeni.

Domnule preºedinte,

Suntem juriºti, eu am probã aici trimisã de la Ministerul Justiþiei, dupã ce s-a discutat, am proba pe FAX, aºa cum a fost aprobatã ºi de acord cu iniþiatorul. A fost domnul director Daneº... Haideþi sã fim oameni serioºi! Deci comisia a adoptat textul cu ”se prezumãÒ. Domnul Popescu, probabil, cã a schimbat textul.

Vã rog, stimaþi colegi, sã discutãm prin preºedintele de ºedinþã. O rezolvãm.

Domnul Leonãchescu.

În jurul formulãrii acestor douã alineate au existat, întradevãr, ample discuþii în Comisia juridicã, ºi anume în legãturã cu sintagma ”se prezumã starea de legitimã apãrareÒ sau ”se considerã o stare de legitimã apãrareÒ. Nu este vorba de o schimbare facilã de termeni, ci este vorba de douã instituþii fundamental deosebite. Ca sã se înþeleagã foarte bine, atunci când se considerã o stare de legitimã apãrare prin lege, înseamnã cã ipoteza legalã îndeplinitã constituie prin lege starea de legitimã apãrare, fãrã ca instanþa de judecatã sã se poatã pronunþa asupra existenþei sau inexistenþei din punct de vedere legal a stãrii de legitimã apãrare. Noþiunea de prezumþie a stãrii de legitimã apãrare dã posibilitatea instanþei de judecatã sã verifice dacã în cazul dat existã sau nu legitimã apãrare.

ªi unde s-a pus problema? ªi trebuie foarte atent s-o judecãm. Problema s-a pus în legãturã cu apãrarea proprietãþii, fiindcã în alin. 1 se spune cã ”se considerã...Ò, cel puþin aºa este textul deocamdatã al comisiei, ”cã a acþionat în legitimã apãrare acela care sãvârºeºte fapta pentru a respinge pãtrunderea prin violenþã, prin viclenie, prin efracþie sau prin alte asemenea mijloace într-o locuinþã, încãpere, dependinþã sau loc împrejmuit, proprietatea saÒ.

În mod normal, clasic, dacã doriþi, legitima apãrare este definitã printr-un atac, un atac direct, imediat, injust ºi material, împotriva persoanei, a celor apropiaþi sau chiar ºi a proprietãþii, dar un atac. Textul, dacã îl acceptãm în terminologia de ”considerãÒ, îl asimileazã cu ”atacÒ, ºi nu dã posibilitate celui care se gãseºte sau a pãtruns în locuinþa cuiva, nu dã posibilitatea sã demonstreze în faþa instanþei de judecatã, ”Eu nu am venit, domnule, cu intenþia sã omor, nu am venit cu intenþia sã fur, am venit cu altã intenþieÒ.

Deci, dacã rãmâne termenul de ”prezumþieÒ instanþa poate sã cenzureze dacã prin prezenþa în casa mea sau în proprietatea mea a cuiva, el a venit ºi a constituit un act de legitimã apãrare sau, dimpotrivã, nu. Dacã însã acceptãm termenul de ”considerãÒ, aceastã facilitate a inculpatului, sã spunem, ºi a instanþei de judecatã dispare. Problema este de tehnicã juridicã, dacã vreþi, esenþialã, pentru cã instituþia legitimei apãrãri, aºa cum este reglementatã în art. 44 alin. 2 este rezultatul unei evoluþii de secole, dacã vreþi, a acestei instituþii ca un câºtig ultim al legislaþiei penale moderne, care restrânge sfera ideii de legitimã apãrare numai la anumite persoane, la anumite bunuri ºi numai în prezenþa unui atac, în condiþiile în care atacul trebuie sã fie imediat, injust, direct ºi material.

Domnule deputat Mogoº, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru practicienii dreptului este foarte limpede ce înseamnã aceastã deosebire între cele douã noþiuni

enunþate aici: ”se prezumãÒ ºi ”se considerãÒ, în condiþiile în care, vedeþi dumneavoastrã, protecþia aceasta a infractorului are ºi ea niºte limite. Pentru cã dacã am îmbrãþiºa numaidecât punctul de vedere al iniþiatorului, în sensul cã ”legitima apãrare se prezumãÒ, înseamnã din capul locului cã-i asigur drepturi largi pânã a se ajunge din nou la ceea ce este în momentul de faþã în legislaþia penalã privind instituþia legitimei apãrãri.

Vã mãrturisesc, ca avocat, în 27 de ani de meserie, de profesie, nu-mi amintesc sã fi întâlnit eu, personal, o speþã când un inculpat sã fi fost achitat pe considerentul cã a fost în legitimã apãrare. Pentru cã acele situaþii prevãzute în textul penal, al legiuitorului penal, privind condiþiile invocate ca legitimã apãrare sunt atât de stufoase ºi au stârnit atâtea comentarii în practicã ºi în teoria dreptului, încât rareori ne-am gãsit în situaþia...

S-a invocat!

De invocat s-a invocat în foarte multe împrejurãri, dar ca instanþele de judecatã sã reþinã legitima apãrare ca o cauzã care înlãturã rãspunderea penalã, sau de achitare...încât sintagma ”se considerãÒ este argumentul cu care mã gãsesc ºi eu în situaþia de faþã de a susþine acest punct de vedere, chiar dacã el creeazã o aparenþã periculoasã la un moment dat. Pentru cã între noþiunea de ”a se prezumaÒ ºi cealaltã variantã, cã ”se considerãÒ, este, într-adevãr, o distanþã de interpretare ºi vã asigur eu cã în practicã, în condiþiile în care Camera va adopta punctul de vedere cã în text trebuie sã se treacã ”se considerãÒ, în practicã se vor întâlni nenumãrate situaþii ºi niciodatã sau în foarte puþine cazuri cred eu cã se va greºi atunci când asupra agresorului care-þi pãtrunde în casã îndrepþi o armã sau, ºtiu eu, un alt instrument de apãrare, pentru a înlãtura atacul care vine din partea celui care a pãtruns fãrã drept în locuinþa respectivã, ºi sã nu mai aºtepþi sã vezi dacã te biruie infractorul în propria-þi proprietate, ºi, dupã aceea, dacã eventual scapi nevãtãmat, sã-ºi spunã cuvântul justiþia.

Aici trebuie o protecþie realã, obiectivã a proprietãþii ºi cred eu cã numai în felul acesta putem sã fim convingãtori în faþa celor care încalcã legea prin pãtrunderea în propria proprietate, trecând în dispoziþiile Codului penal la legitimã apãrare cã ”se considerã cel care a ripostat în legitimã apãrareÒ, ºi nicidecum în varianta ”se prezumãÒ. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Leonãchescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã percep diferenþiat dreptul la legitimã apãrare de dreptul la proprietate, de dreptul la învãþãturã, de dreptul la asistenþã spiritualã etc. N-ar trebui sã le suprapunem. ªi, în consecinþã, ºi reacþiile sã le percepem diferite, având la bazã considerente diferite. Iatã, spre exemplu, pãtrunderea unui strãin într-o casã oarecare. Se poate face ºi când casa este goalã, în condiþii de forþã majorã: intrã un strãin ameninþat pe timp de iarnã de o haitã de lupi sau, din motivul unor inundaþii masive, omul se refugiazã într-o casã. Este o încãlcare a dreptului de proprietate. De aceea, pe considerente de definiþie a dreptului la legitimã apãrare, a dreptului la proprietate ºi acþiunile de reacþie sunt diferite. Încãlcarea dreptului de proprietate se judecã altfel decât agresiunea la persoanã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnule Popescu, dumneavoastrã la sfârºit, cã sunteþi ºeful comisiei.

**Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimate doamne,

## Stimaþi domni,

Asupra celor douã noþiuni, evident, eu n-am sã mã pot pronunþa cu atâta fermitate ca distinºii iniþiaþi în problemele de drept. Eu rãmân ºi cred cã atât sintagma ”se prezumãÒ, cât ºi ”se considerãÒ sunt aproximativ relative, ºi în faþa justiþiei ele trebuie argumentate.

Deci, orice complet de judecatã nu cred cã se va putea pronunþa pânã ce nu va fi convins cã cel care a sãvârºit fapta în deplinã legitimã apãrare, aºa cum îi dãm noi dreptul aici, a fãcut-o în aceastã legitimã apãrare. Însã eu vã reþin atenþia rugându-i pe distinºii colegi din Comisia juridicã ºi pe iniþiator sã urmãreascã rândul al 3-lea, care mi se pare cã are o absenþã ºi o absenþã foarte importantã. ”Se considerã cã a acþionat în legitimã apãrare acela care sãvârºeºte fapta pentru a respinge pãtrunderea prin violenþãÒ. Respingerea cui? Respingerea cui? Ñ întreb eu.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

## A pãtrunderii prin violenþã.

Nu! ªi eu vin ºi vã completez ºi vã rog sã analizaþi dacã nu este bine sã completaþi, spre înþelegere mai exactã: ”...a respinge pãtrunderea unui terþ prin violenþãÒ ºi aºa mai departe. Cã eu, cel care sunt atacat sau cel care vin ºi contraatac, nu contraatac un extraterestru sau ceva vid, ci pe cineva care a intrat în proprietatea mea, care a avut intenþia sã mã atace, care a avut intenþia sã-mi distrugã o parte din proprietatea mea. Acel cineva pe care eu îl denumesc aici: ”Cui?Ò. Este un terþ, este o persoanã materialã, ºi de data asta este o persoanã umanã, un rãufãcãtor, aºa cum îl denumiþi dumneavoastrã, un terþ. ªi eu v-aº ruga sã aveþi în vedere cã pentru topica frazei consideraþia aceasta mi se pare pertinentã.

Domnul preºedinte Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pânã la urmã eu încep sã fiu din ce în ce mai satisfãcut pentru cã se fac astfel de dialoguri pro ºi contra, pentru cã în felul ãsta vã daþi seama ºi Domniile voastre ce anume se macinã ºi se rumegã acolo, la comisie. Nu e vorba de o joacã.

Vreau sã rãspund mai întâi ultimului vorbitor, distinsului coleg Ana, pe care-l stimez, ºi Domnia sa este un om de o maximã bunã-credinþã, totdeauna trebuie sã-l tratãm cu o deosebitã grijã. Dânsul nu face niciodatã observaþii fãrã sens.

## Domnule Ana,

Uitaþi ce se întâmplã: pe mãsurã ce mijloacele tehnice s-au multiplicat ºi s-au diversificat ºi s-au sofisticat... Ñ mã urmãriþi, domnule Ana? Ñ ...atacul a început sã devinã din ce în ce mai impersonal, deºi în spatele lui nu stau extratereºtrii ºi nici intratereºtrii. Probabil, tot fiinþe umane. De aceea, noi am alcãtuit o formulare impersonalã, în spatele cãreia stau mai multe ipoteze posibile. Îmi daþi voie? Vine cu maºina, vine cãlare, vine cu un mijloc care este teleghidat, el stã sub pom la distanþã, dincolo de ºosea, ºi maºinãria înainteazã în curtea mea.

Vedeþi dumneavoastrã, sunt diferite activitãþi dirijate, bineînþeles, tot de om, nu de o vacã, ºi care activitãþi, la nivel senzual, la nivelul nemijlocit par inumane, par în afara omului. ”Uite-l cã vine! Stai!Ò Aþi vãzut filmul acela cu automobilul care n-avea ºofer. Dar avem situaþii când... pe noi ne intereseazã aici, în problema noastrã juridicã, sã existe un atac. Vã rog respectuos, domnule Ana! Eu rãspund unui atac. Atacul poate sã aibã o multitudine de variante.

Deci, cu asta am rãspuns la ceea ce vi se pare dumneavoastrã a fi un text eliptic. Nu e adevãrat! Textul este în aºa fel gândit încât sã facã faþã atât la atacul direct, pe faþã, al omului, când vine el cu mâna goalã, sau o sã vedeþi cum vine, dar ºi altor modalitãþi de realizare a infracþiunii, care sunt parºive, ºi la care textul n-ar mai rãspunde dacã ar fi stricat. Da, pãi ce sã fac.

Dar sã revenim la chestiunea cealaltã. Discuþia aceasta, ”se prezumãÒ sau ”se considerãÒ, îmi pare rãu cã ministerul n-a fost consecvent pentru cã noi am hotãrât acolo ”se considerãÒ iar acum, în final, are loc o schimbare de poziþie. E foarte utilã, domnilor, dacã vrem sã facem ceva! Dacã vrem sã nu facem nimic, atunci sã schimbãm ºi sã rãmânem pe ”se prezumãÒ. ªtiþi ce înseamnã ”se prezumãÒ? Practic, asta înseamnã cã infractorul scapã întotdeauna fiindcã zice: ”Daþi-mi voie sã vã dovedesc cã am venit sã-i cer un pahar de apã! Daþi-mi voie sã vã dovedesc cã am intrat în curtea lui ca sã-l întreb de bine, de sãnãtate, cã auzisem cã-i bolnav! Daþi-mi voie sã vã dovedesc cu ce intenþie am lucrat!Ò. Iar eu vã arãt cã de multe ori infractorii, care sunt foarte versaþi, vin cu cuþitul într-un buzunar ºi cu niºte afiºe de sãnãtate în alt buzunar. ªi dacã sunt prinºi, zic: ”Vreþi sã vã arãt cu ce intenþie am lucrat? Pãi, am lucrat cu cea mai bunã intenþie. Am venit cu niºte afiºe ºi cu niºte prospecte de sãnãtate ca sã i le dau. Eu n-am vrut!Ò

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã vã cer o consultare tehnicã dupã ºedinþã, sã aflu dacã cineva þipã puternic la mine în proprietate am oare dreptul sã intru în legitimã apãrare sau nu? Domnul Mogoº.

## Stimaþi colegi,

Sunt realitãþi pe care nu le puteþi contesta, indiferent cât de apropiaþi sunteþi de practica judiciarã ºi de lucrurile concrete consumate în faþa instanþelor de judecatã, nu neapãrat apãrarea proprietãþii prin invocarea legitimei apãrãri. Pe mine mã intereseazã mai puþin dacã-mi furã televizorul din casã sau maºina de cusut sau, ºtiu eu, de spãlat, cât mai mult viaþa ºi integritatea mea ºi a familiei mele. Pentru cã eu nu aºtept ca infractorul care-mi intrã în casã prin modalitãþile ºi fanteziile pe care le are la îndemânã, ce face el? El întâi te omoarã, te schilodeºte, te lasã nenorocit pe viaþã ºi dupã aceea vede dacã are ce-þi fura din casã.

Deci, sã nu se înþeleagã neapãrat cã prin legitimã apãrare nu vizez decât apãrarea proprietãþii. Nu asta, ci a persoanei în primul rând. Iar ideea de prezumþie privind legitima apãrare se va consuma la fel ca ºi prezumþia de nevinovãþie. Adicã va fi inexistentã. Eu, pledând pentru sintagma ”se considerãÒ, vã rog sã mã credeþi cã voi stârni oprobiul tuturor colegilor mei avocaþi. Le ia pâinea de la gurã. Ideea de prezumþie presupune oricând posibilitatea de a se manifesta în instanþã ºi a veni cu tot soiul de fantezii ºi de lucruri procedurale, dar care se înscriu în dreptul la apãrare, ºi nu aºa cum se va întâmpla în situaþia în care dumneavoastrã ºi noi, aici, vom considera cã este utilã ideea de sintagmã cã ”se considerãÒ.

Vreau sã înþelegeþi, vã rog, cã ceea ce se pledeazã de la tribuna Parlamentului pentru toþi colegii, pentru dumneavoastrã, care luaþi decizia, hotãrârea aici, prin vot, este un lucru extrem de responsabil ºi sã facem o datã pentru totdeauna ca legislaþia penalã sã constituie nu numai instrument de temere dar ºi de educare a celor care au asemenea intenþii ºi, din pãcate, sunt din ce în ce mai frecvente ºi mai periculoase pentru societatea noastrã. Sunt pentru intervenþia radicalã pentru cã numai în felul acesta putem paraliza... ºi aici, parþial, sã nu credeþi care cumva cã în felul acesta am rezolvat criminalitatea în interiorul unei locuinþe sau a unei proprietãþi. Nicidecum! Ei îºi vor asuma riscuri în continuare.

În primul rând, pentru noi înºine, gãsiþi într-o asemenea situaþie de a riposta, fãrã ca legiuitorul sã mã aresteze, mã rog, organul abilitat sã mã aresteze ºi dupã aceea sã demonstrez cã eu sunt în situaþia de a fi nevinovat, invocând legitima apãrare, ºi dupã o perioadã îndelungatã sau mai puþin îndelungatã de vreme, sã se constate acest lucru. Nu! Acest lucru trebuie sã reprezinte realmente o temere ºi un obstacol pentru toþi cei care au intenþia de a ucide, de a vãtãma într-un chip ireversibil în propria locuinþã, prin toate mijloacele, fãrã ca el sã fie protejat în vreun fel. Nu are ce cãuta acolo! Pentru extratereºtri, nici-o grijã, ºi pentru cei care ajung accidental într-o proprietate. Aici nu se pun lucrurile atât de radical. Eu mã îndoiesc cã cineva va riposta în condiþiile în care, ºtiu eu, gãseºte pe cineva în faþa porþii, încercând sã descuie intrarea acolo, ºi va riposta într-un chip atât de violent. Lucrurile ºi practica o vor demonstra.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Stãnescu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã fiu cât se poate de scurt, în sensul cã voi citi o ºtire dintr-un ziar de astãzi în care se spune în felul urmãtor, mã rog, era vorba de un furt de gãini, într-adevãr. Se zice: ”Unul dintre gãinari, pe numele sãu Cãtãlin Iulian Chiron, în vârstã de 20 de ani, din Slobozia, a lovit-o în cap pe Ana-Maria Nica, în vârstã de 80 de ani, atunci când femeia l-a surprins în timp ce-i fura 15 pãsãriÒ.

Eu cred cã trebuie sã evitãm asemenea ºtiri ºi vã rog, domnule preºedinte, sã sistãm discuþiile ºi sã supunem la vot ºi sã adoptãm exact acea variantã care este propusã de comisie, pentru cã problema este deosebit de importantã ºi numai în acest fel putem sã adoptãm o reglementare prin care sã ne apãrãm averea, sã ne apãrãm proprietatea, sã ne apãrãm integritatea fizicã a noastrã ºi a celor care ne înconjoarã. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L. propune sistarea discuþiilor pe aceastã temã. Conform regulamentului, supun aceastã propunere votului dumneavoastrã.

Cine este pentru sistarea discuþiilor? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã?

Nu avem abþineri.

S-au sistat discuþiile.

Ultima intervenþie.

Iniþiatorul, ministerul pe ce soluþie mergeþi? Întotdeauna iniþiatorul, ultimul, stimate coleg, dupã cum ºtiþi.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Consultându-mã ºi cu domnul profesor Daneº, care a lucrat la acest proiect, noi vã spunem ºi împãrtãºim punctul de vedere exprimat aici mai devreme cã existã o micã diferenþã între ”se considerãÒ ºi ”se prezumãÒ. Noi mergem pe ideea cã oricând instanþele vor trebui sã demonstreze existenþa acestei fapte. De aceea, noi am mers pe ideea ”se prezumãÒ.

În altã ordine de idei, sigur cã n-am introdus denumirea care se cerea aici, de ”terþiÒ, pentru cã aceastã formulare impersonalã este regãsitã ºi în art. 44 alin. 2, referitor la legitima apãrare, din Codul penal, care spune: ”Este în legitimã apãrare acela care sãvârºeºte fapta pentru a înlãtura un atac material direct, imediat, injustÒ ºi aºa mai departe, fãrã a se referi la un terþ. Acestea sunt motivele pentru care noi nu am fãcut o precizare expresã ºi motivele pentru care, v-am spus, am mers pe ideea de prezumþie. Dacã dumneavoastrã consideraþi cã trebuie sã introducem ”se considerãÒ, în final, nu avem nimic împotrivã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Vã mulþumesc.

Am sã

Ce votãm?!

Sintagma ”se considerãÒ.

Se voteazã, domnule preºedinte. Sã numãrãm voturile. Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 12 voturi împotrivã. Abþineri? 7 abþineri.

Cu 12 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, s-a votat în forma comisiei de specialitate.

Nr. crt. 4, comisia ne propune eliminarea formulãrii iniþiatorului.

Iniþiatorul este de acord? Da.

Textul nostru este în coloana din stânga.

Textul dumneavoastrã este în coloana din stânga, iar textul adoptat de comisie este fãrã text. Deci, comisia eliminã, refuzã modificarea pe care dumneavoastrã aþi propus-o. Asta înseamnã ceea ce gãsesc în raport. Comisia de specialitate a propus.

Domnule ministru,

Îmi pare rãu cã nu aþi citit raportul înainte, eu nu sunt de specialitate dar ºtiu sã citesc raportul. Deci, comisia de specialitate a propus eliminarea modificãrii la art. 197. Vã rog!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Textul respectiv, art. 197 ºi 198 este preluat într-un alt proiect, care deja a trecut prin Senat, ºi avem raport fãcut, miercuri, este la Comisia juridicã, care va urma dupã acest proiect în dezbatere. De aceea, a fost eliminat. Nu putem sã mergem cu un text în douã proiecte. Aceste douã articole au trecut deja prin Senat ºi vor fi dezbãtute ºi în Camerã.

## Da.

Ca sã înþeleg eu mai bine, domnule Grãdinaru, este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal acela la care vã referiþi? Da?

Da.

Vã rog sã luaþi legãtura cu iniþiatorul sã-i arãtaþi, ca sã cãdeþi de acord.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

N-aº vrea sã creãm confuzii. Noi am venit cu o expunere de motive, ne-am referit la aceste articole, noi susþinem în continuare punctul nostru de vedere ºi vreau sã precizez cã în timpul discuþiilor la Comisia juridicã pe proiectul nostru au apãrut aceste noi articole pe care leam dezbãtut, ºi cu legitima apãrare, ºi cu un proiect al doamnei senator Rodica Stãnoiu, pe care noi, în mare, le-am acceptat, dar nu renunþând la punctele noastre de vedere. Deci, noi mergem în continuare pe art. 197 alin. 1 ºi art. 198, aºa cum noi le-am menþinut în proiectul nostru pe care vi l-am citit la început.

Da.

Domnul preºedinte Popescu.

Staþi, nu plecaþi! Staþi, aveþi rãbdare!

Lãsaþi-l sã plece, dacã vrea, domnule preºedinte.

Ce spune domnul ministru e adevãrat. Dar tot atât de adevãrat este cã noi trebuie sã corelãm ce facem acum cu ce este deja fãcut, în vigoare. Ce avem de gând sã facem? sã stricãm, sã corelãm? Sigur cã da, ºi asta a fost poziþia dumneavoastrã, a ministerului, cu privire la aceste texte. Dar noi trebuie sã þinem seama de faptul, cum a zis ºi colegul meu, cã de la Senat a venit deja un proiect care rezolvã acest paralelism de texte. ªi, deci, nu putem altfel din punctul de vedere al dreptului pozitiv în vigoare. Dacã noi adoptãm, ºi nu þinem seama de ce este deja, creãm contradicþii între texte.

De aceea, noi am ajuns în situaþia cã noi, comisia, avem un alt punct de vedere decât dumneavoastrã. Dar noi recunoaºtem cã aveþi ºi dumneavoastrã un alt punct de vedere ºi sunteþi îndreptãþiþi sã-l susþineþi. Toatã chestiunea este cã noi am procedat la aceasta pentru a crea o uniformizare între texte, între ceea ce gândeºte Senatul ºi ce facem noi aici. Pentru cã acel proiect nu poate fi considerat o stea nebuloasã cãlãtoare undeva. El vine într-o zi ºi va fi adoptat, ºi atunci apare contradicþia _in terminis_ între texte.

Vã mulþumesc.

## Domnul Mocuþa.

## Domnule preºedinte,

Noi avem în faþã un amendament. Noi avem articolul iniþial al iniþiatorului, iar la textul adoptat de comisie se precizeazã aºa: ”Pct.1 din proiectul de Lege privind modificarea alin. 1 al art. 197...Ò, acest articol fiind la propunerea doamnei Rodica Stãnoiu, ”... se eliminãÒ. Prin urmare, noi înþelegem de aici cã ceea ce a propus doamna Rodica Stãnoiu se eliminã ºi se menþine punctul nostru de vedere.

## Domnule ministru,

Vã spun ce înþeleg eu acum. Vã rog, nu mai dau microfonul nimãnui. Este ora 18,00 fãrã 4 minute. Este evident cã vorbiþi, comisia ºi cu iniþiatorul, fãrã sã vã puneþi de acod pe textul raportului. ªi aºa mai avem

numai 4 minute pentru ºedinþa de astãzi. Întrerup discuþiile aici, dezbaterile pe baza proiectului de lege.

Rog iniþiatorul ºi comisia sã se înþeleagã pânã mâine dimineaþã, ca sã vorbeascã aceeaºi limbã. Nu ºtiu. Înþeleg. Atunci, sã vinã acelaºi reprezentant al iniþiatorului. Deci, vã dau pânã mâine dimineaþã timp. În cele 4 minute oricum nu putem rezolva problema.

Patru minute pauzã, dupã care începem partea a doua a ºedinþei noastre Ð rãspunsuri la interpelãri.

Mã scuzaþi, pentru miercuri dimineaþã. Mâine avem ºedinþã comunã. Deci, aveþi ziua de mâine sã vã puneþi de acord.

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã începem ultima parte a ºedinþei noastre. Domnul deputat Nicolae Popa este prezent? Nu. Avea de primit un rãspuns, de prezentat o interpelare primuluiministru. Nu este prezent, se amânã.

Domnul deputat Marian Ianculescu? Este. Nu vã vedeam, domnule deputat, eraþi aici ºi eu mã uitam în spatele...

Domnul Romicã Tomescu este.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Stimaþi domnilor miniºtri,

Din informaþiile pe care le deþin rezultã faptul cã la nivelul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului existã intenþia de a desfiinþa Regia Naþionalã a Pãdurilor, în care sens a fost adresatã ºi o scrisoare Preºedintelui Emil Constantinescu.

De asemenea, existã intenþii referitoare la posibila concesionare a unor bazine forestiere, o datã cu privatizarea pãdurilor conform Legii nr. 1/2000.

În acelaºi timp se acþioneazã pentru schimbarea bazelor de amenajare pentru pãdurile proprietate privatã. Cu alte cuvinte, se intenþioneazã reducerea vârstelor de tãiere, pânã la limita în care regenerarea naturalã din sãmânþã nu mai este posibilã, ci numai regenerarea din lãstari, cu influenþe negative asupra calitãþii ºi valorii masei lemnoase, precum ºi a echilibrului ecologic.

Faþã de cele de mai sus, vã rog, domnule ministru, sã confirmaþi sau sã infirmaþi existenþa la nivelul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a unor asemenea intenþii menite sã aibã repercusiuni catastrofale asupra echilibrului ecologic din þara noastrã pe termen mediu ºi lung.

Totodatã vã rog, domnule ministru, sã specificaþi anomaliile care se produc în aplicarea Legii nr. 1/2000, fiind sesizaþi de faptul cã au fost validate de comisiile judeþene numeroase cazuri cu încãlcarea flagrantã a acestei legi ºi cã existã presiuni politice pentru retrocedarea cât mai grabnicã a pãdurilor, chiar ºi cu încãlcarea prevederilor legale ºi crearea, astfel, de inechitãþi în sensul cã unii vor primi pânã la 10 hectare, iar alþii, în special în cazul composesoratelor, pot primi chiar ºi pânã la 600 hectare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Romicã Tomescu, ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului.

Domnule ministru, aveþi microfonul!

## **Domnul Romicã Tomescu Ñ** _ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului:_

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor deputaþi,

Dupã cum se cunoaºte, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a iniþiat Hotãrârea de Guvern nr. 982/1998 prin care Regia Naþionalã a Pãdurilor a fost reorganizatã ºi restructuratã prin reducerea numãrului de direcþii silvice la 25.

În luna martie a.c., un consilier al secretarului de stat a trimis o sesizare cãtre Preºedinþia României, prin care a propus desfiinþarea Regiei Naþionale a Pãdurilor, dar acest demers nu are nici o susþinere oficialã la nivelul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

Reamintim cã funcþionarea Regiei Naþionale a Pãdurilor, în actualul cadru legal, este consfinþitã de Codul silvic, Legea nr. 26/1996, Hotãrârea Guvernului nr. 982/1998 ºi Legea nr. 141/1999 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional, ºi chiar Legea nr. 1/2000, care stipuleazã faptul cã: ”Regia Naþionalã a Pãdurilor, prin ocoalele silvice, rãspunde de paza ºi protecþia vegetaþiei forestiere de pe terenurile solicitate de foºtii proprietari, pânã la punerea în posesieÒ Ñ art. 35 alin. 2.

1) În majoritatea þãrilor europene cu silviculturã avansatã: Franþa, Austria, Cehia ºi altele, pãdurile proprietate publicã a statului se administreazã prin structuri unice, care asigurã un mod unitar de gospodãrire a pãdurilor respective. Oficiul Naþional al Pãdurilor, în cazul Franþei, O.B.F., în cazul Austriei ºi aºa mai departe.

ªi în þara noastrã, în perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale, pãdurile proprietate publicã au fost gospodãrite de Casa Autonomã a Pãdurilor Statului, structurã similarã cu cea a Regiei Naþionale a Pãdurilor.

Bazaþi pe aceste câteva argumente, la timpul oportun, dacã se va impune, se va analiza problema restructurãrii regiei, însã, în nici un caz nu se va ajunge la desfiinþarea acesteia, cel puþin pe perioada mandatului meu.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, suntem la interpelãri. Intervenþia dupã intervenþia ministrului este în afara regulamentului.

Urmeazã domnul deputat Petru Bejinariu cu interpelarea adresatã domnului ministru al afacerilor externe Petre Roman.

Este prezent ca sã-i rãspundã domnului deputat domnul Mihai Ungureanu, secretar de stat.

Domnule deputat,

Acceptaþi pe domnul secretat de stat sã vã rãspundã? Mulþumesc.

Domnule deputat Bejinariu, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Interpelarea se adreseazã domnului ministru al afacerilor externe, domnul Petre Roman, ºi o prezint.

În ziua de 15 iunie 2000, deci în **Anul Eminescu,** au avut loc la Cernãuþi manifestãrile culturale ocazionate de dezvelirea statuii lui Eminescu.

Din România au participat la festivitãii delegaþiile judeþelor Suceava ºi Botoºani ºi alte personalitãþi.

La adunarea festivã au luat cuvântul reprezentanþii Administraþiei regionale de stat Cernãuþi, cum era firesc, dar ºi persoane fãrã semnificaþie pentru eveniment, cuvântãrile Domniilor lor nefiind traduse în limba românã.

Iatã câteva aspecte nefireºti din desfãºurarea programului: corul românesc ”Dragoº VodãÒ, adus la Cernãuþi ºi urcat pe scenã, nu a intonat nici un vers. Elevii ºi cadrele didactice de la ºcolile româneºti din regiune n-au participat, fiind informate cã manifestarea culturalã are loc la o altã datã. Populaþia ucraineanã a venit cu multe steaguri mari ºi mici, iar steagul tricolor a lipsit cu bunã premeditare. S-au difuzat fluturaºi cu texte antiromâneºti. Între altele, se scria cã ziua de 15 iunie este ziua neagrã pentru Bucovina ucraineanã.

Am solicitat ºi noi accesul la microfon, însã domnul consul ne-a comunicat cã guvernatorul regiunii nu este de acord cu aºa ceva, pentru ca nu cumva sã facem acolo politicã, dar în realitate refuzul venea din altã parte.

În cuvântul Domniei sale, domnul ambasador al României a subliniat succesele în implementarea prevederilor Tratatului româno-ucrainean, deºi noi cunoaºtem bine cã realitãþile sunt cu totul altele.

Iatã ºi obiectul interpelãrii:

Vã rugãm, domnule ministru Petre Roman, sã precizaþi pentru populaþia din Bucovina istoricã, pentru societãþile culturale româneºti, dacã domnul consul ºi domnul ambasador au avut vreo îndatorire în pregãtirea manifestãrilor culturale ocazionate de dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu, precum ºi faþã de invitaþii din România.

Dacã nemulþumirea noastrã este îndreptãþitã, ce mãsuri punctuale va adopta Ministerul Afacerilor Externe spre a evita repetarea unor astfel de manifestãri, unele cu autenticã umilinþã pentru români? Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnule secretar de stat Ungureanu, aveþi microfonul!

**Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu Ñ** _secretar de stat în MInisterul Afacerilor Externe_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

În legãturã cu ceremonia dezvelirii la Cernãuþi a monumentului poetului Mihai Eminescu am dori sã facem câteva precizãri legate punctual de aspectele pe care Domnia voastrã le-aþi sesizat în interpelarea din 20 iunie. Mai întâi, ceremonia dezvelirii monumentului din Cernãuþi a fost organizatã exclusiv de Administraþia regionalã de stat ºi de Primãria oraºului Cernãuþi, în colaborare cu societatea culturalã ”Mihai EminescuÒ a etnicilor români din regiunea Cernãuþi, condusã de Arcadie Opaiþ.

Calitatea de organizator a revenit celor de mai sus, în principal datoritã faptului cã toate cheltuielile generate de proiectarea, execuþia ºi dezvelirea monumentului au fost suportate de partea ucraineanã, iar proiectul monumentului a fost realizat de un etnic român, membru al Societãþii ”Mihai EminescuÒ.

Ambasada românã ºi consulatul general, alãturi de distinºii reprezentanþi ai autoritãþilor judeþelor Suceava ºi Botoºani, au participat în calitate de invitaþi.

Festivitatea s-a desfãºurat pe baza unui program prestabilit, care nu a fost pus de acord cu partea românã, inclusiv lista vorbitorilor.

Din partea ucraineanã au luat cuvântul: guvernatorul, preºedintele Consiliului regional Cernãuþi, iar din partea etnicilor români domnul Opaiþ, preºedinte al Societãþii ”Mihai EminescuÒ; din partea invitaþilor români, preºedintele Consiliului judeþean Botoºani ºi ambasadorul þãrii noastre în Ucraina.

S-a dat, de asemenea, citire mesajului adresat de Preºedintele României etnicilor români din nordul Bucovinei.

Dorim sã vã asigurãm cã am fost prompt informaþi despre faptul cã Domniei voastre nu i s-a dat posibilitatea sã prezentaþi un mesaj, însã de aceastã situaþie nedoritã nu este vinovatã ambasada românã ºi nici consulatul general, ci în principal altcineva, care presupunem cã sunt organizatorii înºiºi, care nu au ºtiut de participarea dumneavoastrã sau au spus cã n-au ºtiut de participarea dumneavoastrã ºi nici de intenþia Domniei voastre de a da citire unui mesaj.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Urma o interpelare a domnului Naidin, dar vãd cã de la Ministerul Agriculturii, deºi ºi-au anunþat prezenþa doi secretari de stat, nici unul nu este prezent. Nici vorbã de domnul ministru Ioan Avram Mureºan, care ca de obicei nu ne onoreazã cu prezenþa.

Domnule deputat Naidin,

Deºi nu este treaba mea, în numele celor de la Ministerul Agriculturii îmi cer scuze. Rog Departamentul tehnic, mâine, sã-mi prezinte la semnat o notã cãtre domnul ministru Mureºan prin care sã-l rugãm sã-ºi îndeplineascã sarcinile care îi revin prin Constituþie ºi Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Pentru domnul deputat Lazãr Lãdariu este prezent sã ne rãspundã, în numele domnului Andrei Marga, domnul secretar de stat Mircea Fronescu.

Domnule deputat,

Acceptaþi pe domnul secretar de stat în locul domnului ministru? Vã mulþumesc.

Domnule deputat Lãdariu, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnilor miniºtri,

Interpelarea este adresatã domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale.

Dupã încercarea eºuatã de acum câþiva ani de reabilitare a unui criminal ºi autor moral al genocidului din nordul Ardealului, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena din 30 august 1940, scriitorul Daday L—rand, cel care sub pseudonimul DŸcso Csaba a lansat manifestul la urã interetnicã ”Nics kenyŽlemÒ Ñ ”Fãrã milãÒ Ñ fãþiºã instigare la incendierea aºezãrilor românilor ºi la uciderea lor, iatã cã o nouã tentativã a diversiunii iredentismului maghiar este de data aceasta încununatã de succes.

În ciuda protestului unei bune pãrþi a locuitorilor, încât a fost nevoie chiar de trimiterea ºi intervenþia unui batalion de jandarmi, ªcoala generalã din Mugeni, Harghita, a primit recent numele lui Wass Albert. Cine este Wass Albert? Un ofiþer al armatei horthyiste, membru al unui comandou al morþii, care a comis atrocitãþi în Ardealul anului 1940, condamnat, aºa cum întreaga presã româneascã îºi informa cititorii, în contumacie la moarte, iar statul român nu a revenit asupra sentinþei date de cãtre Tribunalul poporului de la Cluj, pedeapsã confirmatã ºi de Tribunalul Internaþional pentru crime de rãzboi.

La slujba religioasã ºi la dezvelirea plãcii comemorative de pe peretele ºcolii din Mugeni a participat, alãturi de episcopul Tškes L‡szl—, deputatul U.D.M.R. Asztalos Ferenc, precum ºi BŽder Tibor, inspectorul ºcolar general al judeþului Harghita.

## Domnule ministru,

Dupã cunoºtinþa ºi informaþiile noastre corecte, aþi fost categoric împotriva acestei diversiuni, îmbinate cu o acþiune antiromâneascã ºi antinaþionalã, împotriva schimbãrii denumirii, deci ºi a atribuirii numelui lui Wass Albert ªcolii generale din Mugeni, o instituþie din România care funcþioneazã pe banii statului român.

Ce mãsuri urgente se impun în acest caz, domnule ministru, împotriva inspectorului ºcolar general BŽder Tibor ºi a directoarei ºcolii L‡szl— Emma, cea care, se ºtie prea bine, a pus totul la cale? Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Mircea Fronescu, aveþi microfonul!

**Domnul Mircea Corneliu Fronescu Ñ** _secretar de stat la MInisterul Educaþiei Naþionale_

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimate domnule deputat Lãdariu,

Am luat cunoºtinþã despre schimbarea denumirii respective acum câteva zile, o datã cu transmiterea materialului ºi vreau sã vã informez mai întâi de ce nu am ºtiut mai demult despre lucrul acesta. Schimbarea denumirii unei ºcoli generale, deci gimnaziale, este la latitudinea factorilor de decizie locali, adicã a inspectoratelor ºcolare. Pentru schimbarea denumirii liceelor sau grupurilor ºcolare se apeleazã la o comisie a ministerului.

Ce am fãcut în acest interval, deci de vineri pânã astãzi? Am deschis o anchetã, prin corpul de control al ministrului, cu privire la atribuirea denumirii respective, am apelat la doi reputaþi oameni de ºtiinþã, un filolog ºi un istoric, pentru datele precise ºi vom fi în mãsurã sã vã trimitem în timp rãspunsul în scris ºi evident sã luãm mãsurile care se cuvin, care vã asigur cã dacã lucrurile stau într-adevãr aºa, deci, eu nu cunosc nimic despre acest scriitor Wass Albert, deci nu pot spune nici de rãu, dar nici de bine, deci nu cunosc. Sigur cã dacã lucrurile stau aºa cum au fost descrise de dumneavoastrã este destul de grav ºi mãsurile ce se impun vor fi luate.

Deci, în circa câteva zile veþi primi rãspunsul în scris. Probabil cã cel târziu miercuri vom avea rezultatele. Din nefericire a coincis ºi cu o perioadã de examene, când cam toatã lumea era ocupatã cu altceva ºi repet ideea: noi n-am cunoscut acest lucru, pentru cã nu era în

atribuþiunea noastrã, deci existã o autonomie localã, dar sigur cã va trebui sã controlãm, cã nu se poate face orice.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Pentru domnul ªtefan Baban, care a adresat o interpelare domnului ministru Valeriu Stoica, este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa.

Domnule deputat,

Sunteþi de acord ca domnul secretar de stat sã vã rãspundã? Da. Mulþumesc.

Domnule Baban, aveþi microfonul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este foarte scurtã. La data de 21 ianuarie 2000, Guvernul României emite Ordonanþa nr. 2 cu privire la organizarea activitãþii de expertizã tehnicã judiciarã ºi extrajudiciarã.

Conform acestei ordonanþe, dar ºi conform practicii instanþelor judecãtoreºti, expertul tehnic sau contabil este obligat sã munceascã gratuit, mergându-se pânã acolo încât instanþa ridicã aceste rapoarte de expertizã fãrã ca expertul sã-ºi primeascã drepturile bãneºti, conform decontului de cheltuieli aferent raportului de expertizã tehnicã sau contabilã.

Din acest motiv, vã rog sã analizaþi, sã dispuneþi ca sarcina pentru decontarea acestor lucrãri de expertizã tehnicã sau contabilã sã fie urmãritã ºi rezolvatã de instanþa care a dispus aceasta, printr-o completare a art. 23 din Ordonanþa nr. 2 pe 21 ianuarie 2000. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnule secretar de stat Mocuþa, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã în ºedinþa Camerei Deputaþilor din 6 iunie 2000, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 2/2000 cu privire la organizarea activitãþii de expertizã tehnicã judiciarã ºi extrajudiciarã, vã comunicãm urmãtoarele: analizând susþinerile dumneavoastrã ºi dispoziþiile actului normativ invocat, apreciem cã aspectele ce formeazã obiectul interpelãrii nu se confirmã.

În Capitolul III, art. 17-25 din Ordonanþa Guvernului nr. 2/2000 sunt stabilite regulile procedurale cu privire la expertiza tehnicã judiciarã ºi expertiza contabilã judiciarã, iar decontarea lucrãrilor efectuate se realizeazã prin stabilirea de cãtre organul îndreptãþit sã dispunã efectuarea acesteia, în baza unor onorarii provizorii ºi onorarii definitive. Onorariul provizoriu se depune în termen de 5 zile de la numirea expertului, de partea la cererea cãreia s-a încuviinþat efectuarea expertizei, iar onorariul definitiv se stabileºte în funcþie de complexitatea lucrãrii ºi de volu- mul de lucru depus, dupã depunerea raportului de expertizã, însoþit de nota de evaluare a onorariului, împreunã cu decontul altor cheltuieli efectuate.

Ca o mãsurã de aducere la îndeplinire a dispoziþiilor legale în materie, compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiþiei a recomandat instanþelor de judecatã sã se orienteze la stabilirea unor onorarii provizorii mai mari, cât mai apropiate de valoarea realã, definitivã a onorariilor pentru diversele expertize dispuse în cauzele deduse judecãþii.

Un exemplar al acestui rãspuns v-a fost comunicat. În speranþa cã sunteþi mulþumit, ºi noi vã mulþumim.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul ªtefan Baban, interpelare pentru domnul ministru Noica Nicolae. Este prezent, ca sã-i rãspundã, domnul secretar de stat L‡szl— BorbŽly.

## Domnule preºedinte,

Vreau numai un cuvânt sã-i spun domnului secretar de stat Mocuþa. ªi vroiam sã-i spun cã mã refer exact la diferenþa de bani dintre onorariul definitiv ºi cel provizoriu, pe care expertul este nevoit sã ºi-l urmãreascã. Eu am scrisori de la experþi. Vreau sã vã spun cã s-a creat o stare anormalã de lucru între instanþele de judecatã ºi aceºti experþi, care au ajuns sã munceascã pe gratis. ªi, dacã dumnealui ar fi vrut ºi ar fi verificat, ar fi vãzut cã sunt foarte multe expertize depuse ºi neridicate sau ridicate ºi...

Domnule deputat,

Mã puneþi într-o situaþie neplãcutã, ieºim din regulament! Aþi fãcut interprelarea!

## Mulþumesc.

Am sã revin la interpelarea aderesatã M.L.P.A.T.-ului. A.N.L.-ul a reuºit sã gãseascã firme de construcþii care sã construiascã apartamente de 3 camere cu 370 de milioane de lei, acest preþ reprezentând preþul de construire, ºi nu preþul total pe care îl va achita beneficiarul, fapt ce face posibilã apariþia ulterioarã a unor costuri suplimentare. Rãmân în continuare neclare costurile totale ale caselor construite prin A.N.L.

Deºi a trecut ceva timp de când ministrul Nicolae Noica a anunþat preþurile ferme, beneficiarii nu au semnat nici pânã acum un contract economic. Ba, în plus, oamenii au fost obligaþi sã depunã în contul A.N.L. bani, de ordinul zecilor ºi sutelor de milioane de lei, ca avans, fãrã a ºti de ce ºi pentru ce. Aceastã procedurã este cel puþin ciudatã, dacã nu ilegalã. Dacã A.N.L. ar fi dorit sã verifice bonitatea viitorilor clienþi, ar fi fost suficient sã-i punã sã aducã extrase de cont de la bãncile unde îºi þin economiile sau sã-i determine sã-ºi deschidã conturi proprii la B.C.R.

Este un abuz din partea A.N.L. sã îi oblige pe viitorii clienþi sã verse bani în contul sãu, mai ales cã nu au

fost semnate contractele economice în care sã aparã preþurile locuinþelor. Condiþiile de creditare, eventualele comisioane sau costurile suplimentare, toate sunt trecute sub tãcere. Ba, mai mult, unele declaraþii fãcute azi sunt infirmate a doua zi, când superiorii îl trag pe cel limbut la rãspundere. ªi, în continuare, preþul apartamentelor rãmâne un mister, promovându-se o cifrã, chiar dacã, pe la spate, li se spune beneficiarilor sã pregãteascã o sumã mai mare.

În aceste condiþii, solicit domnului ministru Nicolae Noica, ca titular al M.L.P.A.T., un rãspuns clar ºi explicit în ceea ce priveºte preþul de vânzare al caselor construite de A.N.L., precum ºi formalitãþile legale pe care beneficiarul trebuie sã le întreprindã pentru a achita contravaloarea locuinþei obþinute pe aceastã cale. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are microfonul domnul secretar de stat L‡szl— BorbŽly. Domnule secretar de stat, aveþi microfonul!

## **Domnul BorbŽly L‡szl— Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului_ **:**

## Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe funcþioneazã pe baza Legii nr. 152/1998, a hotãrârilor de Guvern privind Normele metodologice pentru înfiinþarea Agenþiei ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare al A.N.L.-ului ºi acordã credite pe baza Legii privind creditul ipotecar.

Referitor la exprimarea: ”A.N.L. a reuºit sã gãseascã firme de construþiiÒ, menþionãm cã selectarea firmelor care contribuie la realizarea programului de construire prin A.N.L. se face pe baza unui proces de licitaþie. În faza întâi, preselecþia antreprenorilor, în care se prezintã, ºi antreprenorul general ºi asociatul sãu cu care lucreazã, bonitatea financiarã, experienþa în lucrãri ºi, faza a doua, licitaþia tehnico-economicã, total transparentã ºi pe baza regulilor care funcþioneazã, pe baza legii care funcþioneazã în momentul actual, ºi se atribuie pe baza unor criterii privind valoarea soluþiei arhitecturale, criteriul economic ºi durata de execuþie.

Preþurile pe care A.N.L. le afiºeazã la primele discuþii cu solicitanþii de credit sunt preþuri totale, pe care le va achita beneficiarul, ceea ce face imposibilã apariþia ulterioarã a unor costuri suplimentare. În acest fel, nu rãmâne nimic neclar în stabilirea costurilor totale.

Referitor la subiectul ”banilor, de ordinul zecilor ºi sutelor de milioane, depuºi ca avans fãrã a ºti de ce ºi pentru ceÒ, vreau sã menþionez cã procedura pentru obþinerea unui credit ipotecar implicã constituirea a 5 contracte: contractul de mandat, contractul de antreprizã generalã, contractul de construire, de credit ipotecar ºi contractul de ipotecã. Contractul de mandat cuprinde împuternicirea datã A.N.L. de cãtre solicitantul de credit ºi, la semnarea acestuia, solicitantul primeºte datele privind amplasamentul, numãrul blocului, gradul de finisare, numãrul apartamentului ºi eventualele modificãri.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Ultima intervenþie, doamna deputatã Viorica Afrãsinei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

V-am cerut permisiunea pentru aceastã intervenþie, pentru a reaminti cã am prezentat de la aceastã tribunã parlamentarã, în urmã cu 3 sãptãmîni, o interpelare adresatã domnului ministru Noica, ministrul lucrãrilor publice, interpelare referitoare la contractul încheiat cu Firma **Tahal** din Israel, care are ca obiect realizarea unor lucrãri de alimentare cu apã în unele judeþe din România, între care ºi judeþul Botoºani. Revin cu aceastã intervenþie, întrucât rãspunsul nu mi-a parvenit pânã la aceastã datã, când reprezentanþii firmei se aflã deja în judeþul Botoºani, în vederea prelevãrii de date pentru întocmirea proiectelor.

Reamintesc faptul cã o parte din aceste proiecte au fost deja executate de specialiºti ai unor firme de proiectanþi din Botoºani, în baza Legii finanþelor publice locale, proiecte adjudecate pe bazã de licitaþii publice deschise, cu respectarea prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 727/1997, la care au participat ºi reprezentanþi ai Ministerului Finanþelor ºi ai Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului. Totodatã, reamintesc faptul cã aceste proiecte au fost avizate de Ministerul Finanþelor, fãrã însã a fi achitate de instituþiile în drept.

Rezultã un prejudiciu evident adus firmelor de proiectanþi botoºãneni, în situaþia în care ministerul nu înþelege sã respecte legalitatea în aceastã fazã a derulãrii

lucrãrilor, lãsând libertate Firmei **Tahal** de a realiza alte proiecte, fãrã a exista colaborarea directã ºi interesatã, de ambele pãrþi, cu proiectanþii din Botoºani. Ca rãspuns la o interprelare anterioarã, domnul secretar de stat BorbŽly aratã faptul cã în contractul încheiat cu firma israelianã existã clauza colaborãrii.

Constatãm, însã, cã intenþiile de ultimã orã ale ministerului ºi ale Firmei **Tahal** sunt altele ºi, de aceea, prin prezenta interpelare ºi revenire la interpelarea anterioarã doresc sã atrag atenþia asupra responsabilitãþii legale pe care o are ministerul faþã de proiectele deja avizate ºi executate în baza legilor româneºti ºi, ca urmare, solicit intervenþia urgentã a domnului ministru în gãsirea unei soluþii de colaborare cu proiectanþii botoºãneni, astfel încât sã nu ajungem la o situaþie de litigiu.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat L‡szl— BorbŽly, pentru rãspuns.

Îmi pare bine cã doamna deputatã este aºa de activã ºi credeam cã vine la microfon sã mulþumeascã ministerului pentru cã judeþul Botoºani este unul dintre cele 3 judeþe, din cele 22, unde porneºte aceastã investiþie. Deci, cã este clar ºi ºtiþi, de fapt, aceastã problemã.

În ceea ce priveºte cele ridicate de dumneavoastrã, îmi pare rãu, nu ne-a parvenit aceastã interpelare, trebuie sã verific pe unde este. Dar vreau sã vã spun cã în contractul încheiat cu firma israelianã 3% din contract este prevãzut pentru a achita unele cheltuieli referitoare la reproiectare. Pentru cã, dacã faci un contract cu o firmã pentru 110 milioane de dolari, e normal sã existe un proiect-tip care sã fie adaptat condiþiilor locale ºi, evident, din cunoºtinþele mele, Firma **Tahal** s-a deplasat ºi în judeþul Botoºani, împreunã cu consiliul judeþean au verificat proiectele ºi le-au adaptat, împreunã cu proiectanþii locali, ºi dacã aveþi alte informaþii, vã rog, veniþi la minister ºi furnizaþi-le, urmând, ºi aceasta a fost cererea noastrã expresã, normal, ca acei proiectanþi iniþiali sã-ºi primeascã contribuþia pe care o meritã pentru proiectare.

Deci, în acest moment, o sã verific eu la minister care e situaþia proiectelor, cred cã este interesul Ð ºi al judeþului ºi al ministerului Ð sã demareze cât mai urgent aceste proiecte ºi sã fie în conformitate, evident, cu legislaþia ºi cu contractul comercial încheiat cu firma israelianã.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Ultima intervenþie. Îmi cer scuze pentru faptul cã uitasem de domnul deputat Leonãchescu.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Constantin Dudu Ionescu ºi se referã la o cauzã pe care am dezvoltat-o ºi acum o jumãtate de an, aproape.

În ziua de 11 ianuarie 2000, plutonierul Toader Silviu Gheorghe, din comuna Muºãteºti, judeþul Argeº, a fost autorul unui viol asupra fecioarei Cristina I. Galatioiu din aceeaºi comunã Ñ Dosar nr. 110.024/8 februarie 2000. La interpelarea mea din 14 februarie 2000, mi s-a rãspuns cu Adresa nr. 62.330/19 februarie 2000 cã acest caz nu va fi muºamalizat ºi cã din dosar nu vor dispãrea probe. Aceasta cu atât mai mult cu cât autorul nu era la prima abatere de acest fel ºi nu fusese pedepsit.

Ca urmare a acestui rãspuns, am aºteptat sã vãd cum vor decurge cercetãrile. Constat cã aceste cercetãri nu au fost finalizate nici pânã astãzi, ba, mai mult, ancheta a fost încredinþatã unui salariat central, Toica, o veche cunoºtinþã a infractorului, care l-a acoperit ºi în alte pricini anterioare. Toica s-a deplasat în judeþul Argeº ºi a exercitat presiuni inadmisibile asupra victimei spre a-ºi retrage plângerea. De asemenea, a încercat ca, prin ºantaj psihologic, sã-l determine ºi pe fratele victimei, Galatioiu Constantin, sã renunþe la apãrarea sorei sale. Cum victima ºi-a menþinut reclamaþia, cercetãrile au fost blocate.

La intervenþia noastrã, salariatul Toica a revenit în Piteºti, cerând ca victima sã se prezinte din nou la I.J.P.

Argeº. Victima a refuzat sã se mai prezinte, cunoscându-i metodele ºi intenþiile, ºi a transmis Direcþiei juridice a Ministerului de Interne, personal domnului Criºan Ion, declaraþia prin care nu renunþã la plângere ºi nu se împacã Ð ar fi ºi imoral Ð cu violatorul recidivist Toader Silviu Gheorghe. O declaraþie similarã s-a transmis ºi Parchetului militar. Aceastã declaraþie a fost datã ºi lui Toica, dar acesta nu-ºi face datoria.

În zonã se zvoneºte cã blocarea acestui dosar s-a fãcut cu 60 de miei, donaþi unor salariaþi din Ministerul de Interne cu ocazia Sãrbãtorilor de Paºti. Ni s-a spus ºi numele beneficiarilor, dar, deocamdatã, nu le facem publice, spre a nu îngreuna cercetãrile ºi verificãrile de rigoare.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Închidem aici ºedinþa noastrã de astãzi, 26 iunie 2000. O searã bunã!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 97/5.VII.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei