Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei de azi, 6 iunie 2002.

ªedinþa este condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, ºi sunt asistat de domnii senatori Ion Vela ºi Zolt‡n-Valentin Pusk‡s, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de parlamentari, ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic, pânã în acest moment, 111 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 11 senatori: 3 fiind membri ai Guvernului, 6 sunt plecaþi în delegaþii, 2 sunt bolnavi Ñ domnii senatori Belu Ioan ºi Mãrgineanu ªtefan Gheorghe.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al zilei de azi este lucrãri în plen pânã la ora 13,00, cu ordinea de zi care v-a fost distribuitã.

Vã consult dacã aveþi observaþii legate de programul de lucru? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului, cu 75 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi douã abþineri. În legãturã cu ordinea de zi aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra acesteia. Ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 6 abþineri.

Biroul permanent al Senatului, întrunit în ºedinþa de ieri împreunã cu liderii grupurilor parlamentare, vã propune pentru sãptãmâna viitoare un program de lucru pe cele 6 zile, începând cu luni Ñ lucrãri în plenul Senatului, marþi ºi miercuri Ñ lucrãri în comisiile permanente ºi în comisiile de mediere în care aþi fost nominalizaþi; miercuri Ñ ºedinþa Biroului permanent al Senatului ºi a Biroului permanent lãrgit al Senatului; vineri ºi sâmbãtã Ñ activitãþi în circumscripþiile electorale.

În legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi de fãcut observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Programul de lucru al sãptãmânii viitoare a fost adoptat de plen cu 88 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

La punctul 2 de pe ordinea de zi avem o notã...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Domnule preºedinte, cer cuvântul la probleme organizatorice.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Imediat vã ofer cuvântul, doar sã anunþ legile depuse la secretarul general al Senatului.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

La probleme organizatorice!

Aveþi cuvântul, domnule senator, la probleme organizatorice.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urmã cu doar douã zile, un post naþional de televiziune a dat un amplu reportaj despre investiþiile care urmeazã sã aibã loc la Casa Poporului, în favoarea parlamentarului român.

Ca urmare a reportajului difuzat pe post, a doua zi colegii noºtri de la Camera Deputaþilor au fãcut o rectificare a proiectului ºi dintr-o datã s-a vãzut cã se poate renunþa la cheltuirea a 15 milioane de dolari...

## **Din salã:**

15 miliarde lei! 15 miliarde!

...miliarde lei, pentru un sistem de securitate, de pazã a Palatului Parlamentului.

Nu este prima datã când cheltuielile pe care colegii noºti de la Camera Deputaþilor le angajeazã Ñ de la limuzinele superluxoase, la alte dotãri în interiorul Palatului Parlamentului Ñ sunt puse, invariabil, în cârca parlamentarului român, implicit a celor care ne ducem existenþa în Senatul României.

Mã adresez Biroului permanent al Senatului, în numele Grupului parlamentar P.N.L., sã cearã ca toate aceste proiecte de mare finanþare, toate aceste cheltuieli Ñ care se fac de multe ori într-un mod care, realmente, creeazã o stupefacþie, o dificultate de a înþelege raþiunea lor Ñ sã fie cunoscute ºi sã fie discutate ºi la nivelul Biroului permanent al Senatului ºi, prin intermediul liderilor de grup, la nivelul membrilor Senatului, pentru a avea cunoºtinþã ºi a avea un punct de vedere, într-adevãr, asupra modului în care se cheltuiesc banii publici.

Ceea ce s-a întâmplat în urmã cu 24 de ore, aceastã rectificare, aceastã reducere la jumãtate, dovedeºte cã se pot gospodãri cu mai multã chibzuinþã ºi cu mai multã atenþie banii publici ºi ne face sã ne îndoim de oportunitatea ºi temeinicia deciziilor care se iau de colegii noºtri de la Camera Deputaþilor.

Ne este extrem de neplãcut. Nu vrem sã facem nici un fel de apreciere nefavorabilã, dar nu putem, la infinit, sã fim pãrtaºi la un mod total nepotrivit de irosire, pânã la urmã, a banului public.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Rog staff-ul ca aceastã solicitare a domnului senator Radu Alexandru sã fie înaintatã miercuri Biroului permanent.

Ceea ce pot sã vã dau ca informaþie este cã administrarea, gestionarea ºi responsabilitatea pentru Palatul Parlamentului o au în exclusivitate colegii noºtri din Camera Deputaþilor. De aceea fondurile se regãsesc, în principal, în bugetul lor.

Rãmâne sã discutãm aceastã chestiune în Biroul permanent.

Deci, stimaþi colegi, aºa cum spuneam, la punctul 2 de pe ordinea de zi avem o notã, întrucât au fost depuse la secretarul general al Senatului mai multe legi, ºi aveþi posibilitatea, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, sã procedaþi la sesizarea Curþii în situaþia în care apreciaþi cã aceste legi sau anumite articole din ele sunt neconstituþionale.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vi le reamintesc:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2002 privind funcþionarea Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã;

Ñ Legea pentru asigurarea condiþiilor de finanþare a organizãrii ºi funcþionãrii activitãþilor legate de privatizãrile derulate prin Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea art. 17 din Convenþia Naþiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, întocmitã la Viena la 20 decembrie 1998;

Ñ Legea pentru aderarea României la Convenþia privind admiterea temporarã, adoptatã la Istanbul la 26 iunie 1990;

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei europene asupra cetãþeniei, adoptatã la Strasbourg la 6 noiembrie 1997;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre statele participante la Brigada Multinaþionalã în Aºteptare cu Capacitate de Luptã Ridicatã pentru Operaþiuni ONU privind statutul forþelor lor, semnat la Copenhaga la 13 decembrie 2001.

În situaþia în care apreciaþi cã în aceste legi sau ele în totalitate conþin prevederi neconstituþionale, aveþi posibilitatea sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.

La punctul 4 din ordinea de zi, stimaþi colegi, se impune sã constituim mai multe comisii de mediere.

1. Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la poiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fãrã stãpân sau abandonate pe terenuri aparþinând domeniului public sau privat al statului ori al unitãþilor administrativ-teritoriale.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Domnii senatori: Predescu Ion, Opriº Octavian, Hriþcu Florin ºi Bucur Dionisie.

Vã mulþumesc, domnule senator. Partidul România Mare, o propunere.

Domnul senator Aron Belaºcu.

Vã mulþumesc. P.N.L., o propunere.

Domnul senator Popa.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Zolt‡n Pusk‡s.

Vã mulþumesc. Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi comisia de mediere respectivã. Aprobatã de plen cu 87 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 4 abþineri.

Domnii senatori Pricop Mihai, Hriþcu Florin ºi Sin Niculae.

Vã mulþumesc, domnule senator. Partidul România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc. P.D., o propunere.

Doamna senator Petre Maria.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Vã mulþumesc. Aveþi observaþii asupra colegilor propuºi? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 85 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 9 abþineri, comisia a fost aprobatã.

Domnii senatori: Crãciun Avram, Hârºu Ion ºi Rahãu Dan.

Vã mulþumesc, domnule senator. Partidul România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

P.D., o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Vã mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra constituirii comisiei de mediere.

Aprobatã de plen cu 95 de voturi pentru ºi 5 abþineri.

Domnii senatori: Ion Iliescu, Ioan Pop de Popa ºi Popescu Laurenþiu.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Gãucan ºi Ioan Cârciumaru.

Vã mulþumesc.

Vã adresez rugãmintea colegilor din P.D., P.N.L. ºi U.D.M.R. sã vorbeascã la microfon cã nu se înregistreazã. Am fost atenþionat de staff.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Penciuc Corin.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Doamna senator Vajda Borbala.

Vã mulþumesc. Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru ºi 6 abþineri.

Domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin ºi Seche Ion.

Vã mulþumesc. Partidul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori: Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Vã mulþumesc. P.D., o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Vã mulþumesc. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra constituirii ºi componenþei comisiei.

Cu 98 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 7 abþineri, a fost aprobatã.

Doamna senator Elena Sporea ºi domnii senatori Mocanu Vasile, Matei Viorel ºi Triþã Fãniþã.

Vã mulþumesc. Partidul România Mare, o propunere.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Vã mulþumesc. P.D., o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

Vã mulþumesc. P.N.L., o propunere.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Vã mulþumesc. Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra constituirii ºi componenþei comisiei.

Cu 95 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 3 abþineri, comisia a fost aprobatã.

Toate problemele organizatorice au fost rezolvate. Sã intrãm în dezbateri legislative.

La punctul 5 pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

Îl invit pe domnul ministru Acsinte Gaspar la tribuna Senatului ºi, de asemenea, pe reprezentantul Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, sesizatã în fond pentru raport la acest proiect de lege.

Comisia l-a desemnat pe domnul senator Predescu. Da. Îl invit la tribuna Senatului.

Aveþi cuvântul, domnule ministru! Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi ca, din împuternicirea Guvernului, sã prezint plenului Senatului proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe. Potrivit art. 114 din Constituþie, referitor la delegarea legislativã, Parlamentul poate abilita Guvernul sã emitã ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Proiectul de lege, redactat în concordanþã cu dispoziþiile constituþionale, stabileºte domeniile pentru care se cere abilitarea de a se emite ordonanþe ºi, totodatã, stabileºte perioada pânã la care Guvernul poate emite aceste ordonanþe. Este vorba de perioada de dupã încheierea primei sesiuni a anului acesta ºi începerii celei de a doua sesiuni, în luna septembrie, perioadã în care Parlamentul este cunoscut cã nu se aflã în sesiune, ci în activitãþi parlamentare, dar nu în plen, în sensul cã îºi desfãºoarã activitatea în comisii sau în circumscripþiile electorale.

Totodatã, proiectul de lege prevede obligativitatea pentru Guvern ca pânã la începerea celei de a doua sesiuni ordinare a anului 2002 aceste ordonanþe sã fie supuse spre dezbatere ºi adoptare plenului celor douã Camere ale Parlamentului.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Ofer cuvântul domnului senator Predescu pentru a prezenta raportul Comisiei juridice.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Un proiect de lege care a devenit uzual în practica parlamentarã, îndeosebi pe perioada vacanþei parlamentare de varã. Comisia, analizând proiectul reprezentând solicitãrile formulate de Guvern ºi ministerele interesate, l-a adoptat cu raport favorabil, cu amendamentele prezentate în anexa 1.

Aº dori sã subliniez cã intervine o noutate în practica parlamentarã cu privire la acest fel de ordonanþe abilitate de Parlament, prin completarea cu un nou alineat al articolului final: ”Pentru evitarea paralelismelor în reglementare, prevederile preluate în ordonanþe se eliminã de drept din cuprinsul proiectelor respective.Ò

Este vorba de proiectele care se aflã în stadii de dezbateri la una din Camere sau la comisiile permanente ale Camerelor Parlamentului.

Am înscris aceastã dispoziþie, domnule preºedinte, domnilor colegi, pentru a limpezi, pe cât posibil, procedura legislativã în activitatea Parlamentului ºi în raporturile acestuia cu Guvernul.

Vã rog sã fiþi de acord cu aceastã inserare, cât ºi cu celelalte amendamente adoptate de comisie. Desigur, legea face parte din categoria celor ordinare.

Cu aceste completãri la prezentarea fãcutã de domnul ministru Gaspar, rog plenul Senatului sã fie de acord cu raportul comisiei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Doriþi sã intervenþi în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu? Dacã nu doriþi...

Aveþi cuvântul, domnule senator. Vã rog!

Intervenþia la dezbateri generale nu este obligatorie. Cine solicitã. Aveþi cuvântul, domnule senator Popa, Grupul parlamentar P.N.L.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã domnul senator Predescu a fãcut afirmaþia cã ”este o lege uzualã, Constituþia permiteÒ, dar trebuie sã atragem atenþia, în primul rând, puterii, cã aceastã lege este abuzivã, cã aceastã lege, de fapt, preia responsabilitatea dumneavoastrã, a celor care o veþi vota, pentru a reglementa în perioada de vacanþã anumite domenii care nici nu ar trebui sã fie în gestiunea Guvernului ºi vã dau câteva exemple ca sã motivez cele spuse.

Ñ În materie economicã avem douã chestiuni extrem de importante care nu ar trebui sã fie puse în discuþie. Este vorba de reglementarea unor aspecte economicofinanciare la societãþile comerciale aflate în proces de privatizare. Din nou se încearcã primirea umbrelei parlamantare pentru a se da asemenea reglementãri la general pe probleme punctuale care vor rezolva cererile clientelei politice.

Vã mai aduc la cunoºtinþã cã se doresc reglementãri privind, tot la general, cooperaþia agricolã, o lege foarte importantã, care ar trebui sã fie discutatã numai aici, nicidecum la Guvern.

Calul se sare în materie de reglementãri la administraþia publicã localã, unde se simte mâna ministrului care nu respectã autonomia localã, atinge domeniul legilor organice ºi, spun eu, desconsiderã aceastã putere localã. Este vorba de constituirea Bãncii de Investiþii a Autoritãþilor Locale.

Aceastã lege vine, pur ºi simplu, ca sã ”rezolveÒ problema banilor dirijaþi cãtre primãriile conduse de P.S.D. ºi, probabil, de U.D.M.R.

Ñ Organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public.

Câtã importanþã are o asemenea lege ºi nu se doreºte sã fie votatã de Parlament, ci numai noi sã o aprobãm dupã ce ea intrã în funcþiune!

Ñ Stabilirea statutului-cadru al unitãþii administrativteritoriale.

Ñ Prorogarea unor termene prevãzute în acte normative cu putere de lege Ñ asta este o ºmecherie, trebuie sã spun, pentru cã se va ajunge la amânarea la nesfârºit a plãþii unor despãgubiri care au fost promise celor prejudiciaþi de cãtre autoritãþile comuniste.

Per total, vreau sã atrag atenþia Parlamentului cã dumneavoastrã, puterea, prin votul dat la câteva legi de abilitare în care s-a depãºit, cum am arãtat, rolul acestor ordonanþe de a conduce, efectiv, în momentul unei vacanþe parlamentare treburile curente, acel vot al dumneavoastrã probabil cã va fi dat ºi astãzi, dar nu face decât sã ducã la noi ºi noi abuzuri din partea Guvernului. Noi nu vom vota aceastã lege.

Grupul parlamentar Partidul România Mare, aveþi cuvântul.

## **Domnul Constantin Bîciu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

La o primã observaþie la Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, trebuie sã constatãm de la început cã a fost introdusã fulgerãtor în casete joi dupã-amiazã, iar luni ni s-a comunicat termenul de depunere al amendamentelor Ñ marþi dimineaþã.

O lege destul de importantã, o lege a cãrei aplicare are un domeniu de extindere care încalcã domeniul legilor organice, a fost introdusã fulgerãtor în Senatul României.

Câteva observaþii. Prevederile referitoare la bugetul rectificativ sunt neconstituþionale. Art. 137 lit. a[2] ) prevede cã: ”Bugetul intrã în vigoare dupã aprobarea lui de cãtre Parlamentul României.Ò Bugetul rectificativ este, de fapt, bugetul pe anul în curs al þãrii ºi nu poate intra nici rectificat fãrã votul dat în Parlamentul României.

Ceea ce se încearcã este, evident, un abuz.

Referitor la acest buget, trebuie sã avem în vedere cã soarta þãrii, economia þãrii este puternic afectatã de ceea ce s-a întâmplat cu bugetul pe care l-am votat în decembrie. Au fost trecute pânã acum la datoria publicã, numai pentru TERMOELECTRICA, peste 20.000 de miliarde ºi acestea erau prevãzute ca venituri în bugetul de stat. Au fost acordate ºi se acordã în continuare tot felul de facilitãþi unor societãþi comerciale pentru care privatizarea este interesatã, venituri care erau considerate ca venituri la buget.

Nu putem fi de acord ca în aceastã perioadã reglementãrile privind rectificarea bugetului de stat sã nu fie supuse Parlamentului pentru aprobare.

Tot aici trebuie sã avem în vedere ºi pct. 6 de la capitolul III, menþionat ºi de colegul care a vorbit anterior, referitor la perfecþionarea cadrului legislativ privind realizarea creanþelor bugetare.

Trebuie sã vã spun cã Guvernul, în disperare de surse pentru buget ºi pentru relansarea unei economii care are un nivel din ce în ce mai scãzut Ñ dar care înregistreazã o creºtere Ñ, cautã tot felul de resurse, extinde aria de impozitare, dar în schimb acordã tot felul de facilitãþi bugetare societãþilor comerciale în curs de privatizare.

Realizarea creanþelor bugetare face parte tot dintr-o lege organicã, ele duc la influenþarea bugetului de stat ºi

deci fac parte din legi organice care trebuie supuse aprobãrii Parlamentului.

Reglementãrile privind cooperaþia agricolã, de care a amintit anterior colegul, sunt, într-adevãr, de mult aºteptate, însã constituie un domeniu în care Guvernul nu-ºi poate permite decât sã facã propuneri. Adoptarea unor reglementãri care, evident, fãrã aprobarea Parlamentului vor necesita multe discuþii ºi, ca de obicei, ele vor fi tangenþiale uneori cu cadrul legislativ nu poate fi acceptatã de grupul nostru, ca sã fie incluse în aceastã ordonanþã de abilitare a Guvernului pentru emiterea de ordonanþe.

Grupul parlamentar Partidul România Mare nu voteazã aceastã lege, având în vedere faptul cã nu a fost pusã la dispoziþia noastrã pentru un studiu amãnunþit într-un timp care sã fi fãcut posibil acest lucru ºi extinde aria de abilitare a Guvernului asupra multor legi organice. Deci nu vom vota acestã lege.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul Parlamentar P.D. Domnul senator Panã Aurel solicitã cuvântul.

Aveþi cuvântul, domnule senator. Adresez rugãmintea colegilor de a pãstra ordine în salã, pentru a ne putea auzi între noi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Desigur cã se poate vorbi despre un drept constituþional al Guvernului, se poate vorbi despre faptul cã a devenit o uzanþã, poate chiar o rutinã, însã având în vedere tot ceea ce s-a întâmplat în procesul legislativ în Camera superioarã, noi credem cã deja s-a ajuns la o obiºnuinþã a Guvernului Nãstase, condus de premierul Adrian Nãstase, de a ne agresa în permanenþã numai cu ordonanþe guvernamentale de urgenþã ºi cu lege de abilitare ºi nu face nimic altceva decât sã-ºi demonstreze încã o datã forþa ºi puterea de a subordona Legislativul, pentru cã nu face nimic altceva decât, prin aceastã înºiruire Ñ ºi nu vin cu argumentele care au fost foarte bine susþinute aici, în legãturã cu propunerile punctuale, pe domenii Ñ nu vine decât sã mai dea încã o datã de lucru întregului Parlament, Camerei Deputaþilor ºi Senatului, din septembrie pânã în decembrie ºi apoi sã primim o nouã scrisoare neruºinatã, cã noi, Parlamentul, nu ne facem datoria ºi cã se manifestã o oarecare lentoare vizavi de actul legislativ ºi cã nu venim în sprijinul Guvernului atunci când promoveazã acte normative sub formã de proiect de lege.

Proiecte de lege, ca atare, nu au fost promovate, se vine mereu cu argumentul Ñ ºi sunt aici o serie întreagã: ”armonizare cu legislaþia comunitarãÒ. Nu ºtiu cine ne biciuieºte, domnilor, pentru cã sunt niºte documente de poziþie, care au fost transmise pe fiecare capitol în parte. Problema pe care o avem Ñ ºi dovadã cã existã un punct pe care trebuie sã-l votãm, dreptul de prorogare Ñ este faptul cã Guvernul nu este în stare sã aplice legile care au fost votate ºi ne vom trezi la Legea de abilitare din vacanþa parlamentarã viitoare cã se doreºte prorogare pentru o serie întreagã de articole.

Stau ºi mã uimesc, cum vine, de exemplu, pe domeniul agriculturii cu o lege a cooperaþiei în agriculturã, când nu a fost în stare sã provoace o dezbatere pentru o lege a cooperaþiei, în general, care sã dea o dimensiune a ceea ce înseamnã cooperaþie, inclusiv cooperativele de credit! Vine cu propunere Ñ ºi e normal, e firesc, înþeleg, pentru cã am trecut prin actul de guvernare, cu propunerea de rectificare bugetarã.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Dacã nu mai sunt intervenþii la dezbateri generale, din partea celorlalte grupuri parlamentare, le declar închise.

Domnule ministru, vã consult dacã doriþi sã oferiþi rãspunsuri, pentru cã o parte dintre colegii care au luat cuvântul au adresat Guvernului întrebãri legate de oportunitatea acestei legi de abilitare.

## Domnule preºedinte,

În primul rând, þin sã precizez cã promovarea unor legi de abilitare, pentru ca Guvernul sã fie împuternicit de Parlament ca în perioada vacanþei parlamentareÉ acum, sã spunÉ vacanþã, pentru cã la început nu am folosit aceastã sintagmã de ”vacanþã parlamentarãÒ ºi am spus cã Parlamentul nu se aflã în sesiune, dar îºi desfãºoarã activitatea în teritoriu ºi în cadrul comisiilor Ñ este o practicã curentã de 12 ani.

A uza de un text constituþional, text pe care Adunarea Constituantã l-a prevãzut în Constituþie, cu privire la delegarea legislativã, s-a fãcut tocmai în considerarea de a da posibilitatea Guvernului ca atunci când Parlamentul nu este în sesiune, pentru cã activitatea guvernamentalã este o activitate zilnicã, curentã, sã poatã sã adopte anumite acte normative, fãrã a intra în domeniul legilor organice, acte care, dupã aceea, la începutul sesiunii, sã fie supuse spre dezbatere ºi adoptare Parlamentului.

Dacã unii dintre dumneavoastrã considerã Ñ ºi s-a dat aici exemplul Ñ cã rectificarea bugetului þine de domeniul legilor organice, mã îndoiesc. De altfel, vreau sã vã spun cã la Comisia juridicã s-a fãcut un filtru foarte serios asupra fiecãrui domeniu, iar în cadrul domeniilor s-a luat fiecare subdomeniu ºi s-a comparat cu dispoziþiile art. 72 alin. (3) din Constituþie, care stabileºte ce categorii de legi þin de domeniul legilor organice ºi s-a constatat cã în cuprinsul acestui proiect de lege nu se gãseºte nici o reglementare care ar intra sub incidenþa legilor organice.

Dacã grupurile parlamentare care considerã cã aceastã lege ºi ordonanþele care vor veni spre aprobare pe baza proiectelor de lege sunt neconstituþionale, au la dispoziþie prevederile Constituþiei de a le ataca la Curtea Constituþionalã, dar, repet, a uza de o prevedere constituþionalã nu cred cã este un abuz, atunci când însãºi Constituanta a înþeles aceastã necesitate ca, în anumite perioade, într-adevãr, Guvernul sã poatã sã promoveze anumite reglementãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã în raportul întocmit de Comisia juridicã, de numiri, desciplinã, imunitãþi ºi validãri, în anexa nr. 1, au fost promovate de cãtre colegii senatori din comisie un numãr de 5 amendamente, agreate, în final, de cãtre reprezentantul Executivului ºi pe care acesta le susþine ºi astãzi în faþa dumneavoastrã.

Dacã în legãturã cu amendanetele din anexa 1, amendamentele admise de comisie, aveþi de fãcut observaþii? Nu sunt observaþii.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Am eu o observaþie!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

La anexa 1?

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Da.

Vã rog!

Doar de formulare, domunele preºedinte.

Vã rog!

Dacã-mi permiteþi ºi dacã ºi domnul senator Predescu este de acordÉ Mã refer la textul: ”prevede modificarea unor acte normative de ratificare a unor convenþii ºi alte înþelegeri internaþionale _încheiate_ de GuvernÒ. Eu cred cã termenul juridic folosit de obicei este ”semnatÒ. Tratatele internaþionale, Guvernul le semneazã ºi Parlamentul le ratificã. Deci nu le încheie Guvernul.

Dar nu fac din asta un capãt de þarã. Dacã este de acord domnul Predescu. Este doar o problemã de formulare.

## **Domnul Ion Predescu:**

Da, dar cu precizareaÉ În aceastã formulã este vorba de convenþii, nu de tratate. Este vorba de convenþii, negocieri, care se finalizeazã, se definitiveazã de cãtre Guvern. Ele se negociazã de un ministru, de un delegat, de un reprezentant, ºi le definitiveazã Guvernul. Acesta este termenul.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Renunþ.

Mulþumesc.

Deci domnul senator Frunda renunþã. Este vorba de acele convenþii care sunt negociate ºi încheiate la nivelul Executivului.

Stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã existã ºi trei amendamente care au fost respinse în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Un prim amendament care a fost respins priveºte punctul 2 din proiectul de lege ºi a fost formulat de domnul senator Pop Dumitru Petru.

Nu este prezent!

Nu este prezent. Nefiind prezent, amendamentul nu poate fi discutat.

Se referea la rectificarea bugetarã, cã trebuie sã se facã de cãtre Parlament.

Sigur. Solicitã respingerea posibilitãþii Guvernului de a rectifica bugetul în aceastã perioadã.

Nici vorbã de aºa ceva!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Punctul nr. 2 din raport, amendament susþinut de domnul senator Aron Belaºcu, priveºte o modificare a textului propus, privind reglementãrile din domeniul cooperaþiei agricole.

Susþineþi amendamentul?

## **Domnul Aron Belaºcu**

**:**

Da.

Vã rog, la microfon. Aveþi cuvântul.

Foarte scurt, voi face afirmaþia cã aceastã reglementare este de domeniul legilor organice. De aceea l-am susþinut ºi îl susþin ºi în prezent.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule ministru, dacã doriþi sã rãspundeþi domnului senator.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnule preºedinte, ar trebui ca domnul senator sã indice care este textul din Constituþie, art. 72 alin. (3), în care se încadreazã aceastã reglementare în sfera legilor organice.

## **Domnul Aron Belaºcu**

**:**

Este vorba de proprietate.

Acolo se vorbeºte de regimul general al proprietãþii, care este cu totul altceva, iar aici este vorba de forma de organizare a cooperaþiei.

Mulþumesc. Domnul senator Petre Roman.

La dezbaterea care a avut loc în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, am ridicat câteva aspecte pe care aº dori sã le ridic ºi aici, întrucât am convenit în ºedinþa Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, unde am fost sesizaþi în fond, mi se pare, ºi a fost de faþã ºi domnul ministru Gaspar.

Prin urmare, sã-mi daþi voie sã le ridic ºi cu acest prilej.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Întâi aº vrea sã repet ce am spus ºi acolo. O spun în deplinã cunoºtinþã de cauzã. Nu poate fi pusã la îndoialã oportunitatea, de principiu, a unei asemenea legi. ªi poate cã este un bun prilej sã-mi exprim un punct de vedere cu caracter mai general.

Legile de abilitare ºi-au fãcut loc în Constituþia României pentru cã Ñ acesta este un punct de vedere împãrtãºit de mulþi profesioniºti, specialiºti constituþionali din þara noastrã, mulþi sau, în orice caz, un numãr de oameni de vârf în acest domeniu Ñ în Constituþia noastrã sfera de cuprindere a legilor organice este excesiv de mare, ceea ce limiteazã considerabil posibilitatea de acþiune a Guvernului, ºi lucrul acesta nu este normal.

De aici s-a nãscut alunecarea extrem de periculoasã cãtre ordonanþele de urgenþã. Personal, cred Ñ am spus-o ºi cu prilejul prezentãrii unui proiect de modificare a Constituþiei Ñ cã aceastã chestiune trebuie neapãrat remediatã, ca sã ne întoarcem la normal, caracterul de urgenþã al ordonanþelor sã fie aprobat de Parlament.

În acelaºi timp, asumarea rãspunderii de cãtre Guvern prin aceastã lege de abilitare, dacã este excesiv de unilateralã, îi poate crea chiar Guvernului probleme. ªi, în orice caz, poate crea impresia cã Parlamentul este un apendice al Guvernului, ceea ce devine din ce în ce mai rãu pentru imaginea publicã generalã.

Eu mã refer aici la douã propuneri pe care ºi le-a asumat Guvernul la capitolul II. Este vorba de pct. 10 ºi pct. 11 de la capitolul II; pct. 10, care se referã la amenajarea, conservarea ºi dezvoltarea teritorialã durabilã ºi relansarea activitãþii în domeniul construcþiilor ºi lucrãrilor publice, ºi pct. 11 Ñ reglementãri privind cooperaþia agricolã.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Aceste douã chestiuni sunt de fond, sunt esenþiale pentru societatea româneascã, pentru dezvoltarea economicã. Într-o parte, dezvoltare durabilã, în general, cu accentul pe construcþii ºi lucrãri publice; în altã parte, pentru agriculturã.

Pãrerea mea pe care o exprim aici Ñ am exprimat-o ºi la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri Ñ este cã asumarea rãspunderii pentru aceste reglementãri de fond, printr-o lege adoptatã când Parlamentul nu lucreazã în plen, va crea o impresie fragilã pentru populaþie, va da sentimentul cã Guvernul îºi asumã, oarecum în grabã, aceste rãspunderi.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Bichineþ, aveþi cuvântul.

Stimaþi colegi, vã rog, sã nu deschidem dezbateri pe amendamentele formulate de ceilalþi senatori. Dumneavoastrã nu, dumneavoastrã aþi vorbit în comisie. Am spus pentru ceilalþi colegi.

Domnule preºedinte,

Ceea ce facem astãzi este un lucru deosebit de important. De aceea este bine sã-ºi exprime punctele de vedere toate grupãrile parlamenare.

Eu, în calitate de senator al Partidului România Mare, sunt bântuit de o nedumerire majorã. Maturul pe care l-am ascultat adineauri, nu-i dau numele pentru a nu-i da posibilitatea sã-mi dea o replicã, nu cumva este tânãrul care a câºtigat, în urmã cu ani, pariul cu agricultura, cu industria ºi cu poporul român ºi l-a pierdut numai pe cel cu Bãsescu?!

Da, vã rog sã vã referiþi doar la amendamente.

Atât.

Da.

Domnule ministru, vã rog sã vã referiþi la amendamentul domnului senator Belaºcu Aron, amendament care a fost susþinut ºi de domnul senator Petre Roman, reamintind cã Domnia sa a ridicat aceleaºi probleme ºi în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, deºi nu a formulat amendamente.

Cu privire la amendamentul domnului senator Belaºcu, în legãturã cu reglementarea privind cooperaþia agricolã, am rãspuns.

În ceea ce priveºte amendamentele pe care domnul senator Petre Roman le-a invocat, aº începe cu ultimul, în legãturã cu stabilirea Statutului-cadru al unitãþilor administrativ-teritoriale.

Vreau sã vã spun cã, lucru pe care vi l-am precizat ºi în comisie, domnule senator, în 1990, când eraþi primministru al Guvernului României, aþi adoptat o hotãrâre prin care s-a aprobat Statutul-cadru orientativ al comunei ºi oraºului. Acest statut este ºi acum în vigoare, numai cã el intrã în conflict cu reglementãrile care au apãrut pe parcurs ºi nu se face decât ca acest statut-cadru, care este un ghid pentru statutele speciale pe care ºi le vor adopta unitãþile administrative, comunele, oraºele, municipiile, judeþele, sã fie în concordanþã cu legea.

În ceea ce priveºte problemele legate de construcþii de locuinþe, sigur cã aceasta este o activitate, aº putea spune, curentã, operativã ºi de mare importanþã pentru Guvern, pentru a asigura, într-adevãr, locuinþele necesare, care sunt atât de solicitate.

Nu vãd vreun impediment ca aceastã problemã sã fie reglementatã pe calea unei ordonanþe ºi, stimaþi colegi, aceste ordonanþe, v-am spus, Guvernul are obligaþia ca, pânã la începerea sesiunii din toamnã, adicã pânã la data de 1 septembrie, ele sã fie depuse Parlamentului sub forma proiectelor de lege. Cu acest prilej, Parlamentul are posibilitatea sã le îmbunãtãþeascã pe calea amendamentelor, sã le admitã sau sã le respingã dacã considerã cã aceste reglementãri nu sunt în concordanþã cu textele constituþionale sau alte reglementãri în vigoare.

Vreau sã vã spun cã aceste reglementãri, pe care le propunem sã fie adoptate pe calea ordonanþelor, sunt de naturã sã susþinã Programul de guvernare pe care Parlamentul l-a aprobat pe diverse domenii: în domeniul amenajãrii, conservãrii ºi dezvoltãrii durabile a teritoriului, relansarea activitãþii în construcþii, reglementãrile privind lucrãrile publice. Adicã, în aceastã perioadã, de ce Guvernul sã fie stopat, timp de douã luni, sã nu poatã sã lucreze la niºte acþiuni, care sunt foarte concrete ºi foarte utile pentru societate?

Da, vã mulþumesc, domnule ministru.

Îl consult pe domnul senator Predescu dacã doreºte sã argumenteze respingerea celor trei amendamente, pentru cã domnul senator Aron Belaºcu cu siguranþã le susþine ºi pe celelalte douã.

Dezbaterea a fost antamatã de domnul senator Petre Roman, pe cele douã amendamente de la punctul 3. Vã rog.

Cu privire la rectificarea bugetarã, legile privind impozitele, taxele ºi toate actele normative, inclusiv Legea bugetului, sunt legi din categoria celor ordinare, nu organice.

Rectificarea se face, de regulã, prin ordonanþã simplã sau de urgenþã, dupã cum este cazul.

Este cel mai obiºnuit procedeu, nu numai la noi, în perioada celor 12 ani, dar, în general, în toate statele cu regimuri constituþionale asemãnãtoare.

Asupra acestei probleme nu a fost nici o discuþie niciodatã.

Cu privire la cea de-a doua problemã, ºi anume poziþia 11 din punctul II, reglementãri privind cooperaþia agricolã, tot ce a relatat plenului Senatului domnul senator Petre Roman este riguros exact, astfel s-au purtat dezbaterile în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Bazele acestor argumentãri au constituit temeiul pentru care nu am acceptat amendamentul domnului senator vicepreºedinte Belaºcu, pentru cã dânsul propunea organizarea ºi funcþionarea cooperaþiei agricole, adicã o reglelementare completã, exhaustivã a întregii problematici cu care noi nu am fost de acord. ªi am fost de acord cu mãsuri de completare, modificare sau adaptare în executarea reglementãrii în vigoare. Distincþia mi se pare clarã.

De aceea am rãmas la formularea de mãsuri privind cooperaþia agricolã care ne-au fost învederate, cele de funcþionare, de adaptare ºi, în sens de completare, relevate ca necesitate de aplicare a legii de practica, deci de confruntarea legii cu viaþa.

În aceste condiþii, cred cã am demonstrat ºi acceptabilitatea punctului de vedere solicitat de Guvern, dar ºi fundamentarea respingerii amendamentului formulat de domnul senator Belaºcu, pentru cã nu putem abilita pentru o reglementare completã, exhaustivã a problematicii cooperaþiei în agriculturã.

Cu aceste precizãri, cred cã, aºa cum le-am avizat ºi cum le-a acceptat Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, formulãrile pot fi primite de cãtre plen.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Un al doilea amendament, la punctul IV, poziþiile 5-6, eliminarea celor douã solicitãri, respectiv a stabilirii procedurii de atribuire ºi schimbare de denumiri ºi stabilirea Statutului-cadru al unitãþii administrativ-teritoriale Ñ de asemenea, amendament respins de comisie, susþinut însã în plen de domnul senator, fãcând aceastã precizare.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Amendament respins, întrunind 50 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Stimaþi colegi, aºa cum preciza domnul ministru Acsinte Gaspar, vã rog sã observaþi cã avem în anexa nr. 1 un numãr de cinci amendamente formulate în comisie ºi acceptate de Guvern, acceptate ºi în plen.

Vã mulþumesc, domnilor senatori.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, la punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind impozitul pe profit.

Sigur, rog staff-ul sã-mi prezinte o listã, pentru a fi distribuitã grupurilor parlamentare.

Vã reamintesc, stimaþi colegi, cã în ºedinþa precedentã am avut în dezbatere acest proiect de lege, cã dezbaterea s-a fãcut pe amendamente, s-au fãcut dezbaterile generale, dezbateri pe amendamente ºi pe articole, cã, în urma votului dat la art. 10, articol adoptat în plen cu 79 de voturi pentru ºi 29 de voturi împotrivã, la cererea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, plenul a stabilit reîntrunirea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci pentru a discuta acest articol, motiv pentru care adresez rugãmintea colegilor sã prezinte plenului discuþiile pe care le-au avut referitoare la art. 10, sã vedem dacã mai este necesar sã-l votãm sau nu.

Vã rog, doamna senator.

Raport suplimentar la proiectul de Lege privind impozitul pe profit. Potrivit hotãrârii plenului Senatului, de retragere de la comisie a raportului proiectului de Lege privind impozitul pe profit, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci s-a întrunit, în ºedinþa din 4 iunie 2002 pentru a supune dezbaterii prevederile art. 10 al proiectului de lege.

Faþã de textul adoptat de Camera Deputaþilor la art. 10, comisia a introdus prevederi noi, referitoare la regimul deductibilitãþii cheltuielilor din diferenþele de curs valutar al contribuabililor, care depãºesc veniturile din diferenþele de curs valutar, precum ºi în cazul dobânzilor la împrumuturile obþinute de la alte entitãþi decât instituþiile de credit autorizate.

Prin amendarea textului de cãtre comisie, au fost excluse de sub incidenþa art. 10 dobânzile ºi pierderile din diferenþele de curs valutar la împrumuturile obþinute de la organisme internaþionale ºi de la cele garantate de stat.

La art. 35 alin. 3, plenul Senatului a adoptat un amendament propus de Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, iniþial respins de comisie, amendament cu care a fost de acord ºi reprezentantul Executivului.

Întrucât în timpul dezbaterilor, în plenul Senatului, amendamentul a fost acceptat, de principiu, urmând ca la mediere sã se dea o formulare exactã textului, comisia propune o nouã redactare a acestuia, precizând situaþiile în care nu se aplicã scutirea de la plata impozitului pe profit, pentru contribuabilii care au obþinut certificat permanent de investitor în zonele defavorizate, înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

În urma dezbaterii, comisia a adoptat prevederile art. 10 ºi art. 35 alin. 3, în forma prezentatã în anexã, la prezentul raport pe care îl supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, este clar cã trebuie sã dãm un vot în plenul Senatului, întrucât, la nivelul comisiei, colegii noºtri au ajuns la concluzia cã se impune a fi rediscutate, deºi au fost votate de plen, art. 35, pe acel amendament nefinalizat în text, amendament care se regãseºte în raportul iniþial la poziþia 24, dar votat de noi, ºi art. 10, votat de noi în varianta din ºedinþa precedentã.

Stimaþi colegi, vã propun sã revenim asupra celor douã texte, având în vedere dezbaterile din comisie, pentru a face, într-adevãr, ºi a accepta amendamentele propuse de colegii noºtri din comisie.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, în sensul de a reveni asupra dezbaterilor, asupra votului dat la art. 10 ºi 35 alin. 3.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Stimaþi colegi, având în vedere argumentaþia prezentatã de doamna senator Maria Ciocan, plenul Senatului a aprobat aceastã revenire la cele douã texte de lege votate de plenul Senatului, cu 108 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Întreb reprezentantul Executivului dacã este de acord cu forma datã celor douã articole, art. 10 ºi art. 35 alin. 3.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Da, suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunteþi de acord.

Întreb colegii dacã existã intervenþii împotriva acestor amendamente.

Dacã nu existã astfel de intervenþii,

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Vã rog, înainte de votul final, aº dori sã-mi daþi cuvântul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mai avem un articol.

De acord.

Am dorit sã iau cuvântul în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, pentru cã noi nu vrem sã fim pãrtaºi la distrugerea micii industrii din România ºi, implicit, la trecerea în ºomaj a peste douã milioane de salariaþi.

Acesta va fi efectul acestei legi, în situaþia în care ea va trece de Parlament, motivul fiind acela cã pe parcursul dezbaterilor dumneavoastrã nu aþi adoptat decât câteva amendamente din zecile de amendamente care au fost prezentate de opoziþie ºi pe care le-aþi respins cu mânie proletarã.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului România Mare înþelege...

Mânie securistã!

## **Domnul Dumitru Badea:**

Da, mânie securistã.

...înþelege sã nu participe la acest vot ºi vom pãrãsi sala.

Nu, puteþi sã staþi!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu are rost, pentru cã votul va dura zece secunde. Deci, dacã nu doriþi sã participaþi la vot, este o altã problemã.

Stimaþi colegi,

Da.

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La începutul dezbaterilor, sãptãmâna trecutã am adresat în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat o serie de întrebãri reprezentantului Ministerului Finanþelor.

Întrebãrile vizau elemente de fond pentru ceea ce înseamnã acest proiect de lege pentru economia româneascã.

Reiau doar câteva elemente pentru a ne face o imagine asupra celor solicitate de noi:

În primul rând, întrebam Ministerul de Finanþe asupra efectelor acestor facilitãþi care au fost considerate ca fiind distorsionante.

În al doilea rând, solicitam o evaluare a efectelor pe care noul proiect de lege le va crea în economia româneascã.

De asemenea, întrebam cum va fi afectatã creºterea economicã în anul 2002 ºi în continuare, toate aceste elemente, la toate aceste întrebãri, plus cele referitoare la cãile prin care vor fi susþinute exporturile româneºti în 2003, în momentul în care deja începem sã aplicãm pentru exporturi acest proiect de lege.

Aceste cãi nu au fost prezentate.

Deci nici programe, nici strategii.

Eu nu consider cã este o atitudine normalã, naturalã în relaþia dintre Ministerul de Finanþe ºi Parlamentul României, am considerat-o din start, din momentul în care nu am avut rãspunsuri la aceste întrebãri, ca fiind o încercare de sfidare ºi, ca atare, noi nu vom participa la acest vot.

Vã mulþumim.

Vã rog! Stimaþi colegi,

Deºi, practic, dupã exprimarea votului cineva poate sã-ºi susþinã punctul de vedere...

Aº dori sã iau cuvântul!

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Este foarte limpede cã, în calitate de iniþiator ºi susþinãtori ai majoritãþii acestor amendamente asupra cãrora s-a trecut cu viteza fulgerului, nu putem susþine altã opinie. Însã chestiunea de bazã este cã în toatã aceastã avalanºã de legi privind modificarea fiscalitãþii nu reuºim nici mãcar sã înþelegem substanþa dezbaterilor generale, pentru cã la toate legile, inclusiv la una din cele discutate ieri în comisie, Legea impozitului pe venit, ni s-a spus: acquis-ul comunitar, transparenþã, tratament nediscriminatoriu, pentru a crea premisele reducerii fiscalitãþii.

Constatãm cã se reduc toate facilitãþile, constatãm cã se diminueazã toate posibilitãþile de influenþare favorabilã a economiei pe toate sectoarele care de bine de rãu au fost susþinute, iar fiscalitatea nu scade.

În asemenea condiþii, considerãm cã discursul Guvernului nu are nici o legãturã cu legea pe care ne-o prezintã ºi, dintr-o lipsã de înþelegere fireascã, nu putem fi pãrtaºi la un asemenea vot. ( _În acest moment, domnii senatori din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal pãrãsesc sala de ºedinþã.)_

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, nu pot decât sã constat realizarea unei opoziþii unite. Bãnuiesc cã este unitã în jurul P.R.M.-ului...

...ºi sigur cã eu nu am sã fac acea afirmaþie pe care a fãcut-o distinsul fost preºedinte al Senatului, domnul senator Petre Roman, atunci când, în plenul Senatului, ºi-a permis sã spunã: ”Senatul suntem noi, cei care am rãmas în salãÒ, ci important este dacã noi suntem în cvorum de ºedinþã ºi sigur cã fiecare grup parlamentar are posibilitatea sã voteze sau sã nu voteze un proiect de lege, sã participe sau sã nu participe la votul final sau la dezbaterile unei legi.

Stimaþi colegi, vã rog sã pãstraþi liniºtea în salã. Stimaþi colegi,

Unde sunt domnule, la vot?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bãnuiesc cã cei care sunt în salã sunt veniþi în salã ca sã voteze. Dacã nu voteazã, cred cã au alte probleme.

Vã rog sã votaþi!

Proiectul de lege este aprobat de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru, ºi un vot împotrivã.

Invit colegii parlamentari în salã pentru a continua dezbaterile, pentru cã urmeazã proiecte de lege extrem de importante ºi interesante.

Rog reprezentanþii presei sã-ºi ocupe locurile, pentru cã vor urma proiecte de lege care îi intereseazã.

Domnule preºedinte, aveþi amabilitatea ºi dispuneþi eliberarea unei liste.

Nu, nu vã supãraþi, nu aþi participat.

Tocmai cã nu am participat ºi vrem sã ºtim cum s-a votat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Tocmai de aceea. Nu aveþi aceastã posibilitate.

Vã rog sã revedeþi rigoarea regulamentului ºi sã observaþi cã de data aceasta ”plecarea din salãÒ v-a jucat o festã.

Domnule preºedinte, este ca ºi cum dânºii ar sta acasã ºi ne-ar cere nouã, celor de aici, listã, pentru a le-o trimite acasã.

Fiþi rezonabili!

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/15.VI.2002

Mai sunt colegi de-ai noºtri care stau acasã, dar depun cereri pentru a primi diurnã, deplasãri ºi aºa mai departe, uitând cã sunt din banii publici.

Procedurã!

La ce? Nu vã supãraþi, vã rog sã vã ocupaþi locul. Deocamdatã nu aveþi ce procedurã sã solicitaþi.

Am invitat colegii senatori în salã.

Înainte de a...

Domnule senator, vã rog sã vã ocupaþi locul în bancã. Vã rog sã nu fiþi nervos.

Nu aveþi cum sã luaþi cuvântul la proiectul de lege anterior, pentru cã aþi lipsit din salã.

Domnule preºedinte, este pãrerea dumneavoastrã. Înainte de a trece la urmãtorul punct al ordinii de zi, vã rog sã înregistraþi contestarea, conform regulamentului, a votului...

De cãtre un senator absent.

Nu, de cãtre vicepreºedinte, în numele grupului parlamentar, aºa cum spune în regulament, numai grupul parlamentar poate sã facã aceastã contestaþie!

Care este prezent.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Înainte de a trece la urmãtorul punct al ordinii de zi, vã rog sã înregistraþi protestarea din partea Grupului parlamentar P.N.L...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Este pentru prima datã în istoria parlamentarã când cei absenþi contestã ceea ce au fãcut prezenþii.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

S-au înregistrat 69 ºi aþi votat peste. Vã rog sã înregistraþi contestarea!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã am votat-o, pentru cã au fost colegi în salã care au spus cã nu au votat.

Da, vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Vã rog sã înregistraþi contestarea cã înainte votul a fost...

Eu am intrat în salã, fac aceastã contestaþie ºi dumneavoastrã o înregistraþi.

Vã mulþumesc. Sigur, în stenograma de ºedinþã s-a înregistrat. Stimaþi colegi,

Sã continuãm dezbaterile legislative, pentru cã suntem în cvorum. Vã propun sã continuãm în dezbatere proiectul de lege de la punctul 7.

Proiectul de Lege privind dreptul la rectificare ºi dreptul la replicã faþã de materialele publicate în presã.

Îl invit pe domnul iniþiator, domnul ministru Paºcu. Raportor, Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Caracterul legii, lege ordinarã.

Invit domnii senatori în salã.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi punctul de vedere cu privire la propunerea legislativã, al cãrei iniþiator sunteþi.

Rog colegii senatori sã pãstreze ordinea în salã. Vã adresez rugãmintea sã închideþi uºile ºi sã daþi declaraþii mass-mediei în exteriorul sãlii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Îmi este foarte greu, domnule senator, atâta timp cât sunteþi absent, sã consemnez în procesul-verbal al ºedinþei cã sunteþi prezent ºi cã luaþi ºi cuvântul.

Ori aþi plecat în salã, ori sunteþi în salã!

Domnule preºedinte!

Vã rog. Doriþi sã luaþi cuvântul la proiectul de Lege privind dreptul la rectificare?

Nu, înainte. Este o chestiune de procedurã, înainte...

## Ñ **Domnul Ioan Mircea Paºcu** _ministrul apãrãrii naþionale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu vreau sã spun multe lucruri faþã de ceea ce am declarat la Camera Deputaþilor, când am prezentat acest proiect de lege. Cred cã Ñ ºi sunt ferm convins Ñ este vorba de o faþetã importantã a dreptului la liberã exprimare, aºa cum este acesta, fixat în Constituþie în paragraful 6 al art. 30.

Nu cred cã cineva îºi poate aroga dreptul de a monopoliza dreptul acesta, la liberã expresie. Existã un set de reglementãri în acest domeniu, este vorba de recomandarea Consiliului Europei din 1974, pe care pânã nici Ceauºescu nu ºi-a permis sã o neglijeze ºi care a fost înscrisã în legea de pe vremea lui Ceauºescu care reglementa activitatea în acest domeniu.

Articolele respective au rãmas valabile, deºi legea a fost abrogatã. ªtiþi foarte bine, ºi astãzi sunt anumite voci care contestã valabilitatea sau, sã spunem aºa, contestã aplicabilitatea unei rezoluþii a Consiliului Europei din 1974, socotind cã este foarte veche, în schimb sunt foarte mulþumiþi de reglementarea din legea ceauºistã, pe care o considerã perfect valabilã.

De asemenea, cunoaºteþi foarte bine cã Legea audiovizualului reglementeazã aceastã materie ºi lucrurile funcþioneazã foarte bine.

Televiziunile, dupã cum putem sã vedem, nu sunt pline de drepturi la replicã ºi aceastã instituþie este perfect reglementatã ºi toatã lumea funcþioneazã conform ei.

Existã un cod deontologic al ziariºtilor care, dupã pãrerea mea, este sublim în formulare, însã nu se aplicã ºi atunci ceea ce se întâmplã în realitate este cã dreptul la replicã ºi la rectificare, în cazul în care apar neadevãruri, când apar lucruri false despre cineva, reprezintã o chestiune de ”bun placÒ al oamenilor care conduc ziarele respective.

Aº mai vrea sã adaug cã din 1996 existã ºi o decizie a Curþii Constituþionale care este favorabilã acestui drept ºi, dacã-mi permiteþi sã citez o parte din aceastã chestiune, cred cã ea mã va scuti sã fac alte referiri.

Din aceastã decizie, citez: ”Cât priveºte libertatea de exprimare, art. 30 alin. (6) din Constituþie prevede cã exerciþiul acesteia nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaþa particularã a persoanei, ºi nici dreptul la propria imagine, iar art. 31 alin. (4) statorniceºte cã mijloacele de informare în masã sunt obligate sã asigure informarea corectã a opiniei publice.

Da, vã mulþumesc. Da-þi voie sã respectãm procedura, sã ascultãm punctul de vedere al comisiei ºi apoi oferim cuvântul în fond.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Zanc!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a analizat proiectul de lege adoptat de Camera Deputaþilor ºi, aºa cum s-a amintit, în urma unor dezbateri serioase, cu participarea reprezentanþilor presei, a oamenilor cu experienþã în domeniu, am ajuns sã adoptãm, cu o majoritate consistentã acest proiect de lege, fireºte, cu amendamente faþã de ceea ce a sosit de la Camera Deputaþilor.

Aº menþiona cã inclusiv reprezentantul Clubului Român de Presã, care iniþial a fost categoric împotriva unei asemenea idei, s-a declarat mulþumit de forma pe care a luat-o acest proiect în cadrul comisiei. Toate discuþiile care au urmat ºi care continuã sã înfierbânte spiritele mi se par în afara unei logici elementare ca la un neadevãr sã intervinã o rectificare sau o replicã pentru a pune lucrurile în termenii adevãrului.

Cred, deci, cã e o reglementare prin intermediul cãreia ºi presa câºtigã în credibilitate în mãsura în care va þine seama cã trebuie sã respecte realitatea ºi sã încerce sã informeze cât mai exact ºi cititorii vor gãsi un cuantum mai mare de adevãr în presã.

Vã solicit sã fiþi de acord ca acest proiect de lege sã-l dezbatem ºi respectiv sã-l adoptãm aºa cum vi-l propune comisia, respectiv funcþie de amendamentele care au rãmas în discuþie.

Mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã sunt intervenþii în numele grupurilor parlamentare? Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) Ñ un singur punct de vedere, cã aºa scrie în regulament.

Domnul senator Pruteanu sau domnul senator Iorgovan?

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Pruteanu!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În principiu, gãsesc cã reglementarea dreptului unei persoane de a replica atunci când s-a rostit un neadevãr flagrant la adresa ei, s-a tipãrit un neadevãr flagrant, este just, este necesar un asemenea drept, pentru cã þine de dialectica actului acesta de comunicare. În fond, la baza chestiunii despre care vorbesc stã un principiu fundamental care este operaþional ºi în justiþie ºi în presã, principiul _audiatur et altera pars_ (ascultã ºi cealaltã parte). E un principiu al justiþiei, este ºi un principiu al gazetãriei.

Chestiunea însã care trebuie sã funcþioneze foarte bine în reglementarea acestei probleme, a dreptului persoanei de a replica, este distincþia esenþialã, vitalã între informaþie ºi opinie, distincþie care încã nu funcþioneazã bine nu numai în presa noastrã, chiar ºi în presa de pe alte meridiane, dar mai cu precãdere la noi în ultimii 13 ani, chiar ºi în cei din urmã, îºi face simþitã prezenþa aceastã confuzie între informaþie ºi opinie.

Sã mã ierte domnul ministru pe care îl simpatizez ºi, în principiu, þin cu proiectul Domniei sale, dar chiar în cuvântul pe care l-a rostit s-a strecurat, oarecum, aceastã confuzie. Domnia sa a fost lezat pe drept cuvânt, oricare dintre noi ar fi fost lezat de formularea vexantã, evident, printr-un articol conform cãruia Domnia sa ar avea minte scurtã. Este un neadevãr. Îl cunosc, este un om inteligent, efectiv, ºi, deci, o asemenea adresare este nelalocul ei.

## **Domnul Ioan Mircea Paºcu:**

## Tot am câºtigat ceva!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Dar, dar, daþi-mi voie! O asemenea sintagmã, o asemenea afirmaþie dintr-un ziar nu poate constitui obiect de drept la replicã. Este o opinie. Gazetarul putea sã scrie chiar pe ºleau: ”Domnul ministru Paºcu (sau parlamentarul cutare) nu are inteligenþã.Ò Acest lucru nu poate fi contestat prin drept la replicã. Nu putem aduce dovezi valabile în justiþie, valabile în tribunal cã am fi inteligenþi. În zadar am veni cu acquis-uri, cuÉ

Sunt lucruri contestabile. De aceea, chiar în mod concret, voi interveni la articolul cu pricina, solicitând sã fie mai bine nuanþatã chestiunea aceea: Ce anume constituie obiect al dreptului la replicã? Acolo este formulatã o informaþie neadevãratã. Repet, o informaþie neadevãratã poate sã sune ºi: ”Parlamentarul cutare este leneº.Ò Poate sã fie neadevãratã. Nu poate constitui obiect de drept la replicã. Nu poþi sã dovedeºti ziarului cã tu eºti harnic. Dacã acolo scrie cã parlamentarul cutare are 4 vile, da. El vine cu dovezi, cu acte ºi aratã cã nu are decât o casã. Cã are 7 maºini ºi aºa mai departe.

Deci în aceastã privinþã opinia mea este cã ar trebui menþionat mai clar, în mod expresÉ

.

Domnule preºedinte, vã rog sã asiguraþi liniºtea!

Stimaþi colegi, vã adresez rugãmintea sã-l ascultãm pe domnul senator Pruteanu.

Consider cã ar trebui nuanþat mai exact în textul legii cã informaþia neadevãratã care constituie obiectul replicii se referã la date, fapte ºi alte elemente concrete, verificate. În mãsura în care acea informaþie neadevãratã are elementele unei opinii, ale unei calificãri, ea nu poate constitui obiect de drept la replicã, pentru cã, altminteri, ar fi o continuã polemicã între cei vizaþi ºi opiniile exprimate în presã.

În rest însã gãsesc cã, atunci când este vorbaÉ

## Domnule senator,

Înþeleg cã Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) susþine propunerea legislativã. Sau nu?!

ªi eu o susþin.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

O susþineþi sau nu?! Pentru cã v-am oferit cuvântul, în conformitate cu Regulamentul Senatului, pentru a prezenta punctul de vedere al grupului parlamentar, punctul de vedere al grupului parlamentar, nu al dumneavoastrã.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Pot sã-mi continui, totuºi, expunerea punctului de vedere?!

Nu-mi este clar ce se întâmplã.

Vã rog sã continuaþi cuvântul. Vã adresez rugãmintea sã luaþi în considerare faptul cã Grupul parlamentar P.S.D., alãturi de celelalte grupuri, are un singur vorbitor la acest proiect de lege, care expune punctul de vedere al grupului, ºi acela sunteþi dumneavoastrã.

Vã rog. Aveþi cuvântul.

Mã pregãtesc sã închei ºi trebuie sã mai spun încã o datã, ca un corolar, cã, în mãsura în care legea va preciza limpede, expres cã, rectificarea poate sã se refere numai la date, fapte ºi elemente concrete, verificabile, ºi nu la lucruri care þin de opinie, de calificare, de pãrere, de apreciere asupra cuiva, în aceastã mãsurã gãsesc cã este necesar ºi chiar ar face bine presei, pentru cã i-ar conferi, cum spunea domnul ministru, un plus de aspect democratic ºi chiar un plus de eleganþã. Este o formã de eleganþã sã arãþi cã nu te încãpãþânezi a susþine cã orice ai spus este adevãrat, cã eºti infailibil, este un semn de elasticitate, de eleganþã sã dai cuvântul celui care, într-adevãr, a fost victima unei informãri greºite în privinþa faptelor, a datelor ºi a altor lucruri verificabile. Nu în privinþa opiniilor.

În aceste condiþii, cu o precizare ºi la un articol concret, aº fi de acord cu aceastã lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Deci Grupul parlamentar P.S.D. susþineÉ

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Procedurã!

Vã rog, domnul senator Solcanu.

Pentru ce mai ia cuvântul?!

A cerut cuvântul pe o problemã de procedurã, a spus.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Chestiune de procedurã, în sensul cã domnul senator Pruteanu nu a vorbit în numele grupului.

Grupul nostru susþine proiectul de lege ºi raportul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã faceþi liniºte în salã. Sã-l ascultãm pe domnul senator Pruteanu, care prezintã punctul de vedere al grupului parlamentar. Aºa aþi solicitat cuvântul, în momentul în care eu am fãcut precizarea, foarte exactã, în conformitate cu regulamentul.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Aºa cum mi-a solicitat ºi liderul grupului nostru parlamentar, fac precizarea cã ceea ce spun o fac fãrã sã fi consultat grupul parlamentarÉ

Éeste opinia mea.

Nu vãd de ce este un aºa motiv de veselie. Sincer, nu vãd.

Da. Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Vã rog sã desemnaþi un singur vorbitor.

Domnul senator Bichineþ. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Voi exprima poziþia grupului nostru, pornind de la definiþia aristotelicã a adevãrului. ”AdevãrulÒ, spunea Aristotel, ”este când afirmi cã ceea ce este este ºi cã nu este ceea ce nu este.Ò Dimpotrivã, ”falsul ar fi când spui cã este ceea ce nu este ºi cã nu este ceea ce este.Ò

Aristotel stagiritul ne ajutã pe noi, cei de la Partidul România Mare, sã susþinem acest proiect de lege.

Eu voi fi întotdeauna de partea ziariºtilor, în calitate de om care a scris, scrie ºi va scrie. Nu ºtiu cât de bine.

Problema este urmãtoarea: din punctul nostru de vedere, ziaristul trebuie sã rãmânã ca o pasãre vigilentã a cerului, care þine sub observaþie tot ce se întâmplã pe pãmânt, sã-i protejeze, prin scris, sã le modeleze caracterul, celor care sunt buni ºi sã-i loveascã Ñ tot este la modã Ñ cu ciocul pe cei care sunt rãi.

Cu ciocul mic sau mare?!

Din punctul meu de vedere, consider cã ziaristul are întotdeauna o atitudine criticã, iar critica este bunã numai atunci când seamãnã cu ploaia: când vine de sus în jos. Altfel, este aidoma prafului stârnit de cai, cu copitele, în galopul lor.

Grupul nostru parlamentar apreciazã cã aceastã lege este bine venitã, tardivã ºi o vom susþine. Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Domnul senator Petre Roman. Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi, Domnule ministru,

Nu pun la îndoialã, în nici un fel, sinceritatea motivaþiilor exprimate aici de colegul nostru, domnul Ioan Mircea Paºcu, cu atât mai mult cu cât am avut ocazia, dupã decembrie 1989, sã lucrez cu dumnealui în împrejurãri de multe ori complicate.

Cred însã cã nu dezbatem aici despre aspectele tehnice ale dreptului la replicã, adicã ce este dreptul la replicã, când se acordã, când nu se acordã.

Cred cã este vorba despre o dezbatere mult mai importantã Ñ despre sensurile democraþiei ºi despre realitatea democraticã din România.

Dreptul la replicã nu este inventat de acest proiect de lege, pentru cã el existã ºi s-a practicat adesea în presã ºi, de la bun început, aº vrea sã spun cã dreptul la replicã, dupã opinia mea, nu poate fi legat decât de corectarea unei informaþii considerate ca neadevãratã. Altminteri, avem de-a face cu transformarea presei într-un instrument servil sau docil al eventualelor bãtãlii între interese particulare, pe deasupra interesului general ºi peste capul cititorilor lor.

Guvernanþii, oamenii învestiþi cu rãspundere au obligaþia sã dea socotealã pentru faptele lor, au obligaþia de a asigura transparenþa actelor ºi acþiunilor lor.

Cine vegheazã ca interesul public general sã fie servit corect?! În democraþie, în general, la noi, parcã ºi mai mult, aceastã veghe o asigurã, într-o foarte mare mãsurã, presa independentã. Prin urmare, într-o situaþie de structurare încã slabã, încã fragilã a democraþiei din þara noastrã, asigurarea transparenþei este vitalã. Prin aceastã lege, riscul este chiar acesta Ñ sã lovim în ºansa de a asigura societãþii româneºti mãcar o minimã transparenþã prin activitatea presei.

În aceste condiþii, într-adevãr, susþin sutã la sutã cã presa nu trebuie controlatã. Nici de puterea politicã, nici de cea economicã. Vreau însã sã aduc nuanþele pe care le avem, cred, foarte mulþi în memorie, în experienþa noastrã, dacã oare, aºa stau lucrurile.

Care dintre mai marii presei ar putea afirma, cu mâna pe inimã, cã presa nu este uneori controlatã? Interesele organului de presã, ale deþinãtorului majoritar de acþiuni în societãþile comerciale de presã sunt ºi vor fi la noi, ca ºi pe alte meridiane, în continuare, prezente în orientarea politicii editoriale ale acelui organ de presã.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Radu Alexandru.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Nu am avut privilegiul sã fiu coleg de cabinet cu domnul deputat Paºcu, deputat, în calitatea de iniþiator în care este. Îl cunosc de ani de zile ºi, de ani de zile nutresc aceleaºi sentimente de preþuire ºi, dacã-mi îngãduie, de prietenie faþã de Domnia sa.

Spun asta pentru cã acesta este adevãrul, ºi nu pentru cã vreau sã îndulcesc ceea ce spun în continuare, ºi spun în continuare, cu toatã preþuirea, nu cred cã a fost cea mai fericitã idee a Domniei sale în momentul în care a propus aceastã iniþiativã legislativã, fãrã sã trec nici o cilpã peste situaþiile, într-adevãr, extrem de dezagreabile, în care, ca oameni publici, ne-am surprins pomeniþi, reflectaþi, uneori chiar mânjiþi în presã de afirmaþii în total dezacord cu realitatea. Experienþele personale, amãrãciunile personale, durerile personale nu cred însã cã trebuie sã prevaleze judecãþii, raþiunii ºi unei poziþii cât se poate de obiective.

Aº vrea sã vã spun, sã îi spun domnului deputat, nu cred cã în ultimii ani sau, în orice caz, în ultimii doi ani, vreo iniþiativã legislativã a provocat reacþii atât de ferme, atât de vehemente în þarã ºi în afara þãrii, ca aceastã propunere pe care, astãzi, suntem invitaþi sã o discutãm.

Aº spune un adevãr sau, în orice caz, vã mãrturisesc convingerea cã toate aceste reacþii, toatã fervoarea acestor reacþii nu este provocatã în sine de iniþiativa legislativã a domnului deputat Paºcu. Cred cã a contat Ñ ºi nu spun cred, sunt sigur cã a contat Ñ o sumã întreagã de momente, care nu au putut fi percepute altfel decât ca gesturi de intimidare ºi, uneori, de îngenunchiere a mass-media venite din partea puterii.

Cred cã tot ce s-a întâmplat, toate declaraþiile fãcute, începând cu preºedintele þãrii, cu membri ai Cabinetului, inclusiv de domnul ministru Paºcu, legat de felul în care funcþioneazã presa, legat de felul în care ar trebui sã funcþioneze presa, au creat acel halou, au creat acea stare de suspiciune, au declanºat acea stare de alertã care, într-un final, a dus la reacþiile interne ºi la reacþiile externe.

Reamintesc doar declaraþia scãpatã într-un comunicat al Ministerului Apãrãrii Naþionale, pentru care un om de eleganþa ºi de þinuta domnului ministru al apãrãrii a fost nevoit sã îºi cearã cuvenitele scuze. Toate lucrurile acestea au contribuit ºi s-a ajuns la situaþia în care, astãzi, o lume întreagã spune _nu_ acestei iniþiative legislative. Acum, sã ne înþelegem foarte bineÉ

Care lume?

Vã rog, stimaþi colegi, sã îl ascultãm pe domnul senator Radu F. Alexandru!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mã lãsaþi sã continui? Vreau sã vã reamintesc, pentru cei care nu ºtiþi sau vreþi sã uitaþi în momentul de faþã, cã, pe adresa preºedintelui þãrii ºi a primului-ministru, au venit proteste semnate din partea Asociaþiei Mondiale a PreseiÉ

Putem trãi într-o superbã trufie, putem trãi cu sentimentul cã nu mai avem nimic de învãþat de la nimeni, putem trãi în sentimentul cã tot ceea ce facem este dincolo de perfecþiune. Ne-aþi invitat sã discutãm un proiect de lege ºi nici mãcar sã ascultaþi un punct de vedere nu vã este la îndemânã.

De ce lucrurile acestea? Care este raþiunea în care stãm de vorbã exact despre un proiect de lege?

Argumentele pe care vi le aduc sunt de notorietate. În urmã cu câteva zile, fostul purtãtor de cuvânt al Departamentului Statelor Unite, primit la preºedintele României, având întâlniri cu primul-ministru ºi cu alte personalitãþi, a declarat pe postul naþional ºi în faþa întregii prese: ”Nu este de imaginat ºi în Statele Unite un asemenea proiect de lege nu poate intra mãcar în discuþie.Ò

Nu sunt argumente pe care le inventeazã un parlamentar de pe bãncile opoziþiei, sunt lucruri pe care le ºtiþi la fel de bine. Ne cãznim de ani de zile sã ne corelãm, din toate punctele de vedere, în primul rând legislativ, cu o lume în care vrem sã fim acceptaþi.

De unde reacþia aceasta de supãrare ºi de respingere?

Sunt încã multe argumente pe care pot sã vi le invoc. Vreau sã vã spun, Clubul Român de Presã, Codul deontologic prevede dreptul la replicã. Ziarele cele mai importante, în contractul colectiv de muncã pe care îl semneazã fiecare angajat, este prevãzutã obligativitatea dreptului la replicã.

Deci nu este un lucru care scapã de orice fel de reglementare ºi rãmâne la bunul plac, la inspiraþia unui ziarist sau altul.

În final, vreau sã vã dau o informaþie, pe care este bine sã o cunoaºteþi: luni va avea loc o întâlnire, la cererea Clubului Român de Presã, cu domnul preºedinte Ion Iliescu. S-a cerut aceastã întâlnire tocmai ca, în calitatea pe care Domnia sa o are de mediator al societãþii civile, sã aibã loc o discuþie legatã de forma în care este prezentat actualul proiect al iniþiativei legislative.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, cerem retrimiterea proiectului la comisie, aºteptãm aceastã întâlnire între preºedintele Ion Iliescu ºi Clubul Român de Presã, vedem punctele de vedere comun exprimate ºi, în funcþie de aceasta, putem trece la discutarea sau abordarea proiectului de lege exact în lumina întâlnirii pe care o considerãm extrem de importantã ºi care are loc exact luni, la începutul sãptãmânii viitoare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Punctul de vedere al Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Gyšrgy Frunda, vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Domnule preºedinte, domnule ministru, distins Senat.

Vã rog, domnilor colegi.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Voi începe de acolo de unde a terminat domnul senator Radu F. Alexandru. Cred cã soluþia cea mai greºitã ar fi retrimiterea acestui proiect de lege la comisie. Spun aceasta pentru cã, atunci când s-a adoptat forma finalã a acestui raport, a fost ascultatã pãrerea Clubului Român de Presã, a diverselor ziare ºi a diverselor alte organe de presã, a fost ascultat punctul de vedere al societãþii civile, al tuturor grupurilor parlamentare, astfel încât aceastã retrimitere ar crea imaginea unei lipse de decizie din partea Senatului, fie de o parte, fie de cealaltã parte, dar cred cã trebuie luatã o decizie.

Doamnelor ºi domnilor senatori, dacã îmi permiteþi, m-aº referi la trei probleme: la situaþia juridicã actualã, la situaþia juridicã în Consiliul Europei ºi în þãrile membre ale Consiliului Europei ºi ale Uniunii Europene ºi, în fine, la acest proiect de lege. La ora aceasta Ñ volens, nolens Ñ, problemele pe care le ridicã iniþiativa domnului deputat Ioan Mircea Paºcu sunt reglementate în legislaþia româneascã.

La ora actualã, art. 51 ºi urmãtoarele din Legea nr. 3 din 1974 sunt în vigoare. Aceste articole prevãd obligativitatea dreptului la replicã ºi prevãd dreptul celui a cãrui replicã nu a fost publicatã sã se adreseze instanþelor de judecatã.

Legea fundamentalã a þãrii prevede, la art. 30 alin. 8, responsabilitatea editorului, a realizatorului sau a ziaristului pentru articolul pe care îl publicã. În aplicarea acestui articol de Constituþie, Curtea Constituþionalã a creat un precedent constituþional care, sã nu uitãm, potrivit Constituþiei, este obligatoriu ºi pentru noi.

De asemenea, Codul civil român prevede, la art. 998 ºi 999, cã orice persoanã care provoacã alteia o pagubã moralã sau materialã este obligatã la îndreptarea pagubei respective. Pe baza acestui articol, oricare cetãþean român sau strãin, care se simte lezat, moral sau material, în dreptul sãu, poate ataca oricare organ de presã în instanþã ºi instanþa trebuie sã rezolve aceastã problemã.

Care este situaþia în Consiliul Europei, în cele 44 de þãri membre ale Consiliului Europei ºi în cele 15 þãri membre ale Uniunii Europene? În mod cert, toate cele 15 þãri membre ale Uniunii Europene au reglementat juridic, nu numai deontologic, acest drept. Este adevãrat cã aproape toate þãrile, în aproape toate aceste þãri ziariºtii, cluburile de presã au un Cod deontologic, dar, pentru cã aceste coduri deontologice nu au putere juridicã, în paralel cu acestea, existã o lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Aþi ascultat, stimaþi colegi, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare, de asemenea, precizarea fãcutã de domnul ministru Paºcu, în calitatea Domniei sale de iniþiator, în sensul cã acceptã amendamentele formulate la nivelul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Existã însã o serie de amendamente respinse, da?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Domnule preºedinte, doresc sã solicit cuvântul.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule ministru,

Stimate ºi stimaþi colegi,

Am sã spun cã despre adevãr s-au fãcut foarte multe aprecieri ºi s-au dat foarte multe definiþii. Eu mi-am permis Ñ pe vremea când eram epigramist Ñ sã dau o definiþie la care ºi astãzi subscriu: ”De când soarele ºi luna/De când valul spart pe stâncã/Adevãrul e minciuna nedescoperitã încã.Ò

Prin urmare, prima intervenþie a mea, care din satisfacþie pentru mine a fost acceptatã, a fost precizarea cã nu oricãrei informaþii trebuie sã i se dea dreptul la replicã, ci numai informaþiilor neadevãrate, pânã când, eventual, acel adevãr va fi o minciunã descoperitã.

Acum vreau sã vã spun cã iniþiatorul acestei legi Ñ am înþeles cã cineva i-a contestat dreptul la iniþiativã, e surprinzãtor Ñ poate cã s-a gândit acel cineva cã colegul nostru este ºi ministru al apãrãrii naþionale, dar pe vremea mea acest minister se numea Ministerul de Rãzboi ºi se pare cã dânsul a intrat ”în rãzboiÒ cu foarte multe comunitãþi de presã ºi acum trebuie sã îºi foloseascã calitatea de ministru al apãrãrii naþionale.

Vreau sã vã mai spun un lucru ºi trec imediat la amendament, colegul nostru, domnul Roman, spunea cã ”presa ne ia din când în când în rãspãrÒ. Eu am mulþumirea cã aºa cum mã aflu nu am cum sã fiu luat în rãspãr.

Ce sã mai spun eu, domnule senator, la mine se poate, chiar în condiþiile dumneavoastrã!

Domnul senator Predescu? În legãturã cuÉ?

Daþi-mi voie, solicit cuvântul în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, care este sesizatã pentru aviz, a formulat opt amendamente...

Da, sigur, aveþi cuvântul.

Édintre care, sã vã explic, douã au fost preluate întocmai, pentru cã erau de purã esenþã juridicã, altele au fost preluate ca idee sau în esenþa lor, iar unul nu a fost luat în considerare Ñ cel de la art. 13 nu rezultã a fi fost respins, dezbãtut, nu e nici o menþiune în acest sens, în raport, ºi înþeleg sã îl susþin atunci când va veni rândul dezbaterii la acest art. 13 din lege.

## Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã consult dacã pe amendamentele acceptate ºi existente în anexa nr. 1 aveþi intervenþii? Dacã nu, sã luãm în dezbatere, în situaþia în care sunt susþinute, amendamentele din anexa nr. 2, amendamente care au fost respinse la nivelul comisiei sesizate în fond.

Un prim amendament, formulat la art. 3 lit. b) ºi c), domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Suntem imuni, din acest punct de vedere.

Amendamentul meu se referã la art. 3, o reformulare integralã. Din punct de vedere al tehnicii legislative m-a nemulþumit începerea acestui articol cu: ”Principiile care stau la baza exercitãrii dreptului la replicã suntÉÒ.

Eu am reformulat în întregime acest articol, spunând aºa: ”Exercitarea dreptului la rectificare ºi la replicã asigurã:

a) informarea corectã a opiniei publice de cãtre mijloacele de informare în masã;

b) protejarea onoarei ºi reputaþiei persoanei, a vieþii particulare a acesteia, precum ºi a dreptului la propria imagine;

c) rectificarea sau replica la informaþia neadevãratã, în limita strictei referiri la stãrile de fapt contestate.Ò

Prin urmare, vreau sã se accentueze ºi aici cã rectificarea sau replica trebuie sã priveascã informaþia neadevãratã.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

La acelaºi art. 3, stimaþi colegi, dacã nu mã înºel, mai existã un amendament, acceptat de cãtre comisie ºi de cãtre domnul ministru, la lit. b) ºi c). Existã în raport, în anexa nr. 1.

Vã rog sã vã pronunþaþi în legãturã cu amendamentele susþinute de domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Amendamentele domnului senator Quintus au fost luate în considerare ºi discutate în anumite situaþii, de pildã, la aceastã formulare, mai degrabã de topicã, ”principiile care stauÉÒ, am încercat sã nu dãm peste cap chiar tot textul pe care îl aveam de la Camerã ºi, de aceea, întrucât nu introducea o modificare de conþinut, ci numai una de formã Ñ sã zicem, începutul Ñ ne-am pus de acord cu toþi sã rãmânã cel pe care l-a adoptat comisia, preluând apoi din textul Domniei sale, de pildã, la ce e referit strict, la stãrile de fapt contestate, ceea ce înseamnã în limita referirii respective.

Noi am preluat o parte din text în urma discuþiilor avute acolo ºi rãmânem la hotãrârea comisiei.

## Da, mulþumesc.

Îl consult pe domnul deputat Paºcu, în calitate de iniþiator, care este punctul de vedere al Domniei sale faþã de aceste amendamente, în parte preluate de comisia de specialitate.

Eu am spus cã îmi însuºesc raportul comisiei, aºa cum a rezultat acesta.

## Bun, mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sunt nevoit, înainte de a supune votului dumneavoastrã amendamentele domnului senator Mircea IonescuQuintus, deºi un coleg, un democrat, mi-a luat regulamentul, mi-aduc aminte totuºi Ñ cã nu am reuºit sã verific ceea ce ºtiam Ñ cã, dacã se face solicitarea în numele unui grup parlamentar, în sensul ca un proiect de lege sau o propunere legislativã sã fie returnatã la comisie înainte de a trece la dezbaterea pe articole, ea trebuie supusã votului.

## Stimaþi colegi,

În primul rând, v-aº ruga sã ne pronunþãm în legãturã cu solicitarea formulatã de domnul senator Radu Alexandru, în sensul ca proiectul de lege sã fie returnat la comisie ºi, dupã aceea, dacã aceastã solicitare va fi respinsã, vom finaliza dezbaterea pe amendamentele domnului preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Adresez Senatului rugãmintea sã se pronunþe cu solicitarea venitã din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, în sensul ca proiectul de lege sã fie returnat la comisie.

Vã rog sã votaþi.

## Nu! Nu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã votaþi electronic, nu verbal.

Solicitarea a fost respinsã, întrunind 26 de voturi pentru ºi 93 de voturi împotrivã.

## Stimaþi colegi,

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus a formulat amendamente la acest art. 3, eu am aceste amendamente într-o anumitã redactare, dar Domnia sa le-a prezentat Ñ ºi la lit. a) ºi la lit. c) Ñ în plenul Senatului. Aþi ascultat explicaþiile domnului preºedinte Zanc, voi supuneÉ Poftiþi!

**Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

## Procedurã!

## Da.

## Domnule preºedinte,

Acest amendament apare la punctul 1 al amendamentelor respinse. Acolo cred cã este locul sã se voteze.

Da!

Acolo suntem?! Nu la cele votate?!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da.

Domnule senator, dupã un discurs atât de frumos, vã daþi seama, vã încurcaþi într-o chestiune minorã?! Se poate?!

La art. 4 existã douã amendamente, dacã nu mã înºel, un prim amendament formulat de domnul Ionel Alexandru.

Îl consult dacã îl mai menþine? Da, vã rog sã îl prezentaþi în plen.

## Domnule preºedinte,

În legãturã cu acest articol eu vã supun atenþiei posibilitatea apariþiei unor abuzuri cu privire la solicitarea dreptului la replicã ºi, în sensul limitãrii acestora, eu am reformulat acest articol, aceasta ar fi prima variantã, sau am propunerea sã o acordãm cu articolul comisiei, în condiþiile în care este posibil.

Deci, prin reformulare, acest articol ar trebui sã sune în felul urmãtor: ”Persoana vizatã de o informaþie, publicatã în presã, pe care o considerã eronatã sau incorectã, are dreptul sã obþinã, la cerere, din partea publicaþiei care a difuzat-o, rectificarea necesarã, numai dacã face dovada cu acte a inexactitãþilor.Ò

Adicã, dacã observaþi, art. 4 al comisiei prezintã aceastã problemã sub forma ºi anume: ”prin publicarea în presã a unei informaþii neadevãrateÒ.

Pãi, cum se demonstreazã cã aceastã informaþie este neadevãratã?! Nu trebuie niºte documente, niºte acte?!

Vã rog sã observaþi ipoteza: ”persoana care considerãÒ!

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Altfel, apar o serie de abuzuri. Pentru limitarea acestora, vã rog sã supuneþi la vot ori prima variantã, amendamentul meu, ori, dacã nu, sã se adauge, la ”informaþii neadevãrateÒ, ”ce vor fi demonstrate cu documenteÒ, la textul comisiei.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Ionel Alexandru. Vã rog sã votaþi.

Amendamentul a fost respins, întrunind 25 de voturi pentru, 74 contra ºi 4 abþineri.

Dar el e inclusÉ

Da, vã rog.

Noi am respins. Sigur, vã daþi seama ce ar însemna ca, pentru fiecare afirmaþie neadevãratã, omul sã umble la primãrie ºi prefecturã dupã acte, ca sã dovedeascã ce?! E o chestiune care devine evidentã în raport cu ceea ce ºtie persoana.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

La acelaºi articol existã un al doilea amendament, formulat de domnul senator Hanganu.

Îl consult dacã îl susþine? Aveþi cuvântul.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

**:**

Doream sã iau cuvântul!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aveþi amendament?

**Domnul Liviu-Doru Bindea**

**:**

Discuþii legate de amendamentul anterior.

Nu vã supãraþi, vã rog sã revenim la regulament. Aveþi cuvântul.

Modificarea nu cuprinde decât introducerea cuvântului ”neadevãrateÒ, deci: ”Persoana care se considerã lezatã prin publicarea în presã a unei informaþii neadevãrate.Ò În felul acesta creãm o responsabilitate ºi pentru cel care cere drept la replicã.

Da, mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi, domnule senator Zanc, în numele comisiei.

Termenul ”neadevãratÒ este inclus.

Eu sunt obligat, în momentul în care Domnia sa a solicitatÉ Stimaþi colegi, amendament respins, întrunind 31 de voturi pentru, 77 contra ºi douã abþineri.

Sã lãsãm pe fiecare coleg sã aprecieze dacã susþine sau nu amendamentul în plen.

Deci urmãtorul amendament este la art. 5.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, îl susþineþi? Aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Textul în proiect este ”publicaþia în care a apãrut materialul contestatÒ. Eu propun sã se reformuleze: ”publicaþia în care a fost difuzatã informaþia neadevãratãÒ, pentru cã nu orice material contestat poate sã fie contestarea unei informaþii adevãrate, ºi atunci obligãm presa la o replicã absolut inutilã ºi mi se pare cã e mai exact termenul de ”difuzatÒ în loc de ”publicatÒ. Nu stãrui neapãrat, dar stãrui ca sã fie vorba de o ”informaþie neadevãratãÒ.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

La acelaºi articol, domnul senator Ionel Alexandru, la alin. 2 ºi 3, formuleazã amendamente.

Îl întreb dacã doreºte sã le susþinã? Aveþi cuvântul.

Da. Alin. 2 nu mai e nevoie, pentru cã este aproape identic cu cel al comisiei, însã doresc introducerea unui alineat 4, pentru cã alin. 3 este deja introdus de cãtre comisie, dacã observaþi. Al meu devenea al 4-lea în condiþiile în care s-ar aproba, ºi anume ideea este urmãtoarea: ”În cazul în care replica publicatã a persoanei care se considerã lezatã nu este de naturã sã contrazicã în tot sau în parte cele menþionate în articolul iniþial, persoana care a abuzat de acest drept va putea fi obligatã la plata de despãgubiri, care constã în contravaloarea spaþiului publicitar, conform fiecãrei publicaþii.Ò

Adicã, dacã s-a fãcut un abuz sã se plãteascã pentru acest abuz, lucru care considerã cã este normal.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã acest art. 4 are o nouã redactare fãcutã de cãtre Comisia pentru culturã. La acest articol însã existã douã amendamente suplimentare: un prim amendament, formulat de domnul senator Ionel Alexandru, pe care-l

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Zanc sã se pronunþe în numele comisiei asupra celor douã amendamente care au fost discutate în comisie, deci amendamentul domnului senator Quintus ºi amendamentul domnului senator Ionel Alexandru la alin. 3.

În ce priveºte amendamentul domnului Quintus, noi am inclus aici ”agenþia care difuzeazã...Ò, respectiv ”publicaþiaÒ, aºa încât ºi difuzorul, ºi cel care publicã sunt cuprinºi în text.

Ceea ce propune domnul senator Alexandru este puþin ciudat, ca sã nu folosesc alt termen, pentru cã redacþia n-o sã fie abuzatã, ca sã spun aºa, din partea celui care cere dreptul la replicã. Redacþia constatã dacã este sau nuÉ

Mulþumesc.

Deci nu sunteþi de acord cu cele douã amendamente.

Nu sunt.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, în primul rând,

Deci domnul senator Ionel Alexandru renunþã la amendamentul de la alin. 2, dar îl susþine pe cel de la alin. 3 al art. 5, pe care vi-l

Urmãtorul articol la care existã un amendament respins este art. 8. De asemenea, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus solicita eliminarea alin. 2.

Mai solicitaþi, domnule preºedinte?

Nu mai solicit.

Mulþumesc.

Urmãtorul amendament tot Domnia sa îl are, la art. 11 alin. 1 ºi 2.

ªi alin. 9!

Eu, în nota pe care o am de la Comisia pentru culturã, nu amÉ Dacã l-aþi avut depusÉ Deci susþineþi amendamentul la art. 9?

Este o reformulare generalã.

Da, bun. La art. 11 mai susþineþi amendamentul?

Da.

Vã rog.

Regret ºi-mi cer scuze faþã de colegii care sunt plictisiþi, dar mi se pare cã proiectul acesta este destul de important ºi a meritat sã ne oprim mai mult asupra lui.

Pentru art. 11, la alin. 1 propun urmãtoarea reformulare: ”Dacã instanþa constatã cã publicaþia care a difuzat informaþia neadevãratã nu ºi-a îndeplinit îndatorirea prevãzutã la art. 5 Ñ adicã sã publice replica Ñ va obliga redacþia, prin hotãrâre, sã publice rectificarea sau replica în termen de 3 zile de la comunicarea hotãrâri.Ò Aceasta este la alin. 1.

La alin. 2 spun: ”Hotãrârea judecãtoreascã poate fi atacatã, în termen legal, numai cu recurs.Ò

Da, vã mulþumesc. Vã rog.

Dupã cum observaþi, în formularea comisiei au fost incluse cele solicitate de domnul senator Quintus, poate puþin mai nuanþat, în sensul cã ”va fi difuzatã în primul flux de ºtiri, respectiv primul numãr dupã hotãrâreÒ; pe al doilea, comisia l-a eliminat. ”Hotãrârea judecãtoreascã menþionatã la alineat poate fi atacatã numai cu recurs.Ò Am considerat cã e o chestiune de la sine înþeleasã ºiÉ Asta a considerat comisia.

Asta a considerat comisia. Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului de la art. 11, susþinut în plenul Senatului de domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Amendament respins, întrucât a întrunit 28 de voturi pentru, 76 de senatori au votat contra ºi doi s-au abþinut.

La art. 12, de asemenea, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus are un amendament.

Ultimul!

ªi la art. 13 aveþi.

Renunþ la 13.

Doar dacã renunþaþi la acela.

Nu, este vorba de o reformulare ºi care are ºi efect de fond: ”Dacã se constatã cã publicaþia nu a respectat hotãrârea instanþei de judecatã, persoana lezatã poate cere aplicarea unei amenzi contravenþionale între 5Ñ25 milioane de lei ºi acordarea de despãgubiri morale sau materiale.Ò

Da.

Vã rog, punctul de vedere al comisiei?

Noi am adoptat formularea pe care o vedeþi, în sensul cã instanþa trebuie sã stabileascã aceastã contravenþie, amendã contravenþionalã, ºi nu pretenþia celui în cauzã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi,

La art. 13, domnul preºedinte Quintus are un amendament. Îl mai susþineþi? Nu.

Domnul senator Kereskenyi Alexandru. Da? De eliminare. Bun.

Domnul Kereskenyi, menþineþi amendamentul?

Da, îl menþin.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

Textul actual sunã astfel: ”Dacã agenþia sau publicaþia nu publicã replica sau rectificarea, în condiþiile prevãzute de art. 11, persoana lezatã se poate adresa instanþelor judecãtoreºti competente pentru acordarea de despãgubiri morale ºi materiale.Ò

Noi, Grupul parlamentar U.D.M.R., credem cã aceastã rezolvare a problemelor nu este îndestulãtoare, exemplul cel mai banal sau cel mai cotidian ar fi cazul unei firme despre care s-au afirmat niºte date false sau vãdit rectificabile ºi în acest caz nu este de ajuns sã se facã o rectificare, fie aceasta chiar cea mai urgentã.

Domnule coleg, vã rog sã observaþi cã la comisie, în parte, amendamentul dumneavoastrã a fost acceptat, în sensul cã a fost scris în final ”posibilitatea de acordare de despãgubiri morale ºi materialeÒ.

Bun. La acelaºi articol 13, domnul senator Hanganu are amendament.

Vã consult dacã-l susþineþi? Renunþaþi, da? Deci avem un singur amendament susþinut.

Sigur cã da, vã rog, aveþi cuvântul domnule senator Predescu. Amendament din Comisia juridicã.

Domnule preºedinteÉ Da, în numele comisiei.

De la Camerã textul art. 13 a venit urmãtorul: ”Publicarea rectificãrii sau a replicii nu împiedicã persoana ce se considerã lezatã sã se adreseze instanþelor judecãtoreºti competente, pentru acordarea de despãgubiri sau pentru constatarea sãvârºirii unei infracþiuni, dupã caz.Ò

Luând în dezbatere acest text, Comisia juridicã a formulat cãtre Comisia pentru culturã punctul sãu de vedere pe douã alternative. Prima Ñ eventuala eliminare a art. 13 este, de principiu, posibilã, având în vedere cã obiectul de reglementare al acestei legi este dreptul la replicã ºi la rectificare, care nici nu angajeazã, ºi nici nu exclude rãspunderea civilã sau penalã.

E bine sã fim înþeleºi, ºi eu stãrui, daþi-mi voie, într-un minut asupra acestei probleme, sã fie înscris în

stenogramã, ca toþi cei care vor fi chemaþi sã aplice legea sã ºtie care a fost intenþia legiuitorului, punctul de vedere al legiuitorului când a adoptat textul, în forma în care a devenit adoptatã, ºi anume: ”Publicarea dreptului la replicã sau la rectificare se realizeazã în sfera administrativ-cetãþeneascã a drepturilor cetãþenilor.Ò

Ceea ce reglementeazã art. 13 este de a atrage atenþia cetãþeanului care a fost lezat în drepturile sale cã, chiar dacã a avut satisfacþie prin publicarea rectificãrii sau dreptului la replicã, nu pierde prin aceasta dreptul sãu fundamental civic de a se adresa pentru despãgubirile eventuale instanþei judecãtoreºti, fie materiale, fie morale, dupã cum nu pierde nici dreptul, dacã s-a sãvârºit prin publicarea ºtirii pe care el a atacat-o, fie pentru rectificare, fie pentru replicã ºi, dacã s-a sãvârºit o infracþiune, prin publicarea ºtirii. Aceasta vrea sã spunã art. 13. Este motivul pentru care Comisia juridicã, reflectând, analizând cu seriozitate, a formulat ºi prima alternativã. Chiar dacã textul articolului 13 este eliminat, nici un cetãþean nu poate fi vãtãmat, restrâns sau în vreun fel direcþionat împotriva voinþei ºi conºtiinþei sale, în privinþa drepturilor sale privind eventualele despãgubiri sau eventuala satisfacþie, dacã s-a sãvârºit o infracþiune.

Doresc ca lucrurile sã fie cât se poate de limpezi, cã aºa stau. Pentru cã aceastã a doua laturã, faþetã a lucrurilor, þine de realizarea prin justiþie a dreptului fundamental al cetãþeanului, în condiþiile art. 21 alin. (1) din Constituþie, ºi are la bazã corectivul care pe mine mã satisface în mod absolut, ºi pe noi toþi, cei care am lucrat la Constituþie, alin. (2) din art. 21 din Constituþie, care zice: ”Acestui drept de adresare la justiþie nu i se poate aduce nici un fel de restrângere pe nici un fel de lege.Ò Prin urmare, intrã în categoria drepturilor absolute.

Vã rog s-o prezentaþi.

”Publicarea rectificãrii sau a replicii nu exclude rãspunderea juridicã, civilã sau penalã, dupã caz, a publicaþiei, în condiþiile legii.Ò Ceea ce este, cu alte cuvinte, decât o reþinere ºi o atragere a atenþiei cã cetãþeanul nu pierde dreptul sãu de sesizare prevãzut ca un drept absolut de art. 21 din Constituþie. Cadrul acesta, pentru noi, domnilor colegi, în oricare din ipoteze ar fi, noi dorim sã vã asigurãm Ñ ºi de aceea stãrui asupra acestei chestiuni, pentru ca toatã lumea sã ºtie Ñ cã nimeni nu poate pierde în privinþa dreptului sãu de sesizare, fie civil Ñ daune materiale sau daune morale Ñ sau a dreptului de sesizare penalã, dacã i s-a satisfãcut dreptul de rectificare sau de replicã.

Dacã vrem sã-i atragem atenþia, intervine a doua alternativã: acceptãm textul cum l-am prezentat noi, care este mai de acurateþe decât cel adoptat de Camera Deputaþilor.

Acum, vã rog, fiþi atenþi! Ce a fãcut Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã? Pãi, Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a fãcut ceva cu care a zis cã ne ia nouã faþa, cum se zice, într-un limbaj neacademic. Ei, nu ne-o luaþi, pentru cã avem ºi pregãtire, ºi experienþã în materia asta!

Iatã ce a zis Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã: ”Dacã agenþia sau publicaþia nu publicã replica sau rectificarea, în condiþiile prevãzute de art. 11, persoana lezatã se poate adresa instanþelor judecãtoreºti competente, pentru acordarea de despãgubiri morale ºi materiale.Ò

Pãi, unde vor sã ne tragã pe noi alãturi? Nu ne pot trage.

Dumnealor se referã la faptul cã nu s-a publicat ori rectificarea, ori replica ºi cã, prin aceasta, eventual, a produs daune ºi cã are dreptul sã-ºi repare daunele care i s-au produs prin nepublicarea replicii sau neacceptarea rectificãrii, ceea ce este cu totul altceva, domnilor colegi de la culturã. E cu totul altceva. Noi susþinem faptul publicãrii ºtirii. Acela este faptul generator, fie civil, fie penal, nu neacordarea dreptului la replicã. Aceasta este o chestiune de altã naturã, pe care, însã Ñ fiþi atenþi! Ñ tot hotãrârea judecãtoreascã o stabileºte, ceea ce e cu totul altceva.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Ion Predescu:**

Vã mulþumesc.

Dar, în orice caz, domnule preºedinteÉ

Nu aveþi amendament, domnule senator Frunda. Doriþi sã vorbiþi împotriva amendamentului sau nu?

Doresc sã vorbesc de forma venitã de la Camera Deputaþilor, împotriva formei Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Da, v-aþi orientat foarte repede. Da. Mã bucur.

Nu, nu, nu dar, domnule preºedinte, e discutatã în comun, e dezbãtutã. Noi nu luãm chiar artistic lucrurile, ºtiþi, ne aplecãm asupra lor.

Stimaþi colegi, haideþi sã încercãm doarÉ

Foarte pe scurt, îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Vã rog!

Sub 30 de secunde. Rog plenul Senatului sã respingã ºi forma propusã de Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, ºi amendamentul fãcut azi, al Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi sã menþinã forma iniþialã a Camerei Deputaþilor. De ce? Nu e voie sã facem nici o legãturã între dreptul la replicã ºi dreptul la despãgubiri morale ºi materiale. Ele sunt drepturi distincte.

Vã mulþumesc.

Doresc sã fac precizarea cã, în esenþã, soluþia Camerei Deputaþilor rezolvã problema ca noi. Am ºi repetat, ºi subliniez: a comisiei noastre o pretinde ca mai mare acurateþe, dar ideea este aceeaºi, conþinutul este acelaºi.

Prin urmare, mai simplu este sã menþinem forma Camerei Deputaþilor.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Sã-l ascultãm pe domnul senator Zanc, dacã doreºte sã comenteze.

Mai întâi, aº vrea sã-l asigur pe domnul senator Predescu de toatã consideraþia ºi cunoºtinþa noastrã despre cunoºtinþele dumnealui ºi ale Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Am încercat aici nu sã vã fentãm pe dumneavoastrã, ci sã dãm satisfacþie, în cele din urmã, instanþelor din afara comisiei. Ca sã nu fac alte precizãri. Am considerat, la fel ca dumneavoastrã, cã nu se pune în discuþie dreptul nimãnui de a se adresa instanþelor, în caz cã nu i se publicã dreptul la replicã, dar, pentru a umple golul respectiv, am acceptat o propunere ºi o sugestie care a venit din afarã, în formularea care nici ea nu aduce nimic în plus. În principiu, sunt de acordÉ

Deci, domnule senator, sunteþi de acord sau nu sunteþi? Nu înþelegem ce sã mai punem la vot.

Acum revin la treaba asta, numai ca sãÉ Pãi, domnul Predescu a fãcut miºto de Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masãÉ

Nu, nuÉ Lãsaþi, cã discuþia aceea o continuaþi în exterior. Vã rog sã vã referiþi exclusiv la amendament!

Deci suntem de acord cu renunþarea la textul art. 13 ºi revenirea la forma iniþialã.

Textul Camerei, forma iniþialã.

Da.

Domnul senator Popa.

## Domnule preºedinte,

În acest amendament al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost cuprins un amendament al meu, susþinut la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, nesusþinut de comisie, dar atunciÉ ªi vreau sã dau o explicaþie, de ce acest text al Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã este corect.

Nimeni nu obligã pe o parte vãtãmatã sã ia calea acestei legi, adicã sã foloseascã acest text. Poate sã meargã la tribunal, poate sã meargãÉ Instanþa civilã, chiar instanþa penalã îi rezolvã problema, dar dacã foloseºte aceastã lege ºi publicaþia respectivã vine ºi publicã ºtirea care îi dã satisfacþie pãrþii vãtãmate, nu este normal sã ajungã ulterior la un proces pe aceastã chestiune. Nu este moral, dar nu este nici corect din punct de vedere juridic. ªi atunci, comisia a susþinut aceastã tezã. Aceasta este problema.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, am epuizat amendamentele. Deci un prim amendament care trebuie sã fie pus la vot cu prioritate este acela de eliminare a textului. Deci nu existã amendamente de eliminare a textului iniþial, a textului cu care noi am fost sesizaþi.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Ba da, eu am cerut eliminarea articolului.

Nu vã supãraþi, eu am amendamentele în faþã. Deci s-a propus eliminarea textului propus de cãtre Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. De fapt, eliminarea textului respectiv, care este amendament. Deci textul respectiv este amendament.

Da, corect. Aºa este. E corect.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, deci noi suntem sesizaþi nu de cãtre Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, ci de cãtre textul venit de la Camera Deputaþilor, text susþinut astãzi, în plenul Senatului, de cãtre domnul senator Frunda ºi, ulterior, de cãtre domnul senator Predescu ºi achiesat, în final, prin renunþare, de cãtre comisie.

Deci Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã are un amendament. Dacã noi votãm împotriva lui, el cade ºi rãmâne textul care a venit de la Camera Deputaþilor. Acest lucru vroiamÉ

Procedurã, domnule preºedinte, procedurã!

Comisia nu poate renunþa, prin vocea preºedintelui sau a vicepreºedinteluiÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, nu, îl punem la vot. Nu vã faceþi probleme. ªi rezolvãm imediat.

Stimaþi colegi,

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Vrem o listã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pentru Grupul parlamentar liberal, o listã, vã rog. Stimaþi colegi, în situaþia aceasta, nu mai existã nici un amendament pe textul venit de la Camera Deputaþilor, text care rãmâne în corpul legii.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Dar trebuie votat.

Vã daþi seama, dacã nu este nici un amendament, cum o sã votãm textele separat?

Deci, stimaþi colegi, nu mai sunt alte amendamenteÉ Vã rog, domnule preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Numai ca sã precizez. Eu am cerut eliminarea textului art. 13 venit de la Camera Deputaþilor, înainte sã ºtiu ce va hotãrî comisia. Deci am cerut eliminarea art. 13.

Domnule preºedinte, eu nu vã contrazic, dar daþi-mi voie doar sã citesc. La pct. 6, în amendamentele pe care eu le am semnate de dumneavoastrã, scrie foarte clar: ”Art. 13 Ñ Publicarea replicii nu împiedicã persoana lezatã sã se adreseze autoritãþilor competente pentru constatarea sãvârºirii vreunei infracþiuni.Ò

Dacã dumneavoastrã apreciaþi cã aþi reformulat punctul de vedere, în sensul cã aþi solicitat sã fie eliminat textul Camerei Deputaþilor, cã noi nu am umblat la textulÉ

Exact.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Étextul Camerei Deputaþilor, cu care Senatul este învestit, atunci eu supun amendamentul dumneavoastrã la vot, în sensul ca art. 13 sã fie scos din corpul legii.

Stimaþi colegi, domnul senator Mircea Ionescu Quintus susþine sã

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Vã rugãm, o listã.

Sigur cã da, în numele grupurilor parlamentare, vã rog sã se distribuie câte o listã.

Va fi comunicatã la presã, cumva?

Sigur. Dar nu este nici o problemã, dezbaterile au fost publice ºi bãnuiesc cã fiecare ºi-a asumat rãspunderea. Vã mulþumim.

Stimaþi colegi, sã trecem la proiectul de legeÉ

Iubite colegÉ

Vã mulþumim, domnule deputat.

Iubite colegÉ

Sã trecem la proiectul de lege înscris la poziþia 8 în ordinea de ziÉ

Dacã-mi permiteþi, o singurã chestiune. Vreau sãÉ

Haideþi, cã asta dureazã de douã ore ºi mai avem 18 puncteÉ

Nu, nu, nu! Vreau sã mulþumesc tuturor celor prezenþi în salã, care au hotãrât ca, prin prezenþa lor, sã se adreseze fie pozitiv, fie negativ la acest proiect de lege. Eu apreciez aceastã solidaritate, în aceastã privinþã ºi vã mulþumesc tuturor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumim, domnule ministru.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege de la punctul 8 din ordinea de zi, pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România.

Invit iniþiatorii, comisia sesizatã în fond Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat, sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Ordonanþa de urgenþã a fost elaboratã din imperativul respectãrii art. 41 din Constituþie, privind recunoaºterea

dreptului de proprietate, dar ºi pentru a repara, în parte, efectele mãsurilor abuzive care s-au exercitat în perioada 1945Ð1989 asupra cultelor religioase din România, când acestea au fost deposedate de numeroase bunuri mobile ºi imobile.

Situaþia fiind urgentã, s-a decis ca pânã la momentul elaborãrii unei legi care sã abordeze într-o manierã globalã problema restituirii proprietãþilor ºi locaºurilor de cult, sã se procedeze, deocamdatã, la retrocedarea a pânã laÉ

Adresez rugãmintea domnilor senatori ºi ziariºtilor prezenþi în sala Senatului sã-i permitã, totuºi, domnului ministru sã prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Éla retrocedarea a pânã la 10 bunuri imobile solicitate de culte ºi restituite prin decizia unui organism interguvernamental, o comisie specialã de restituire.

Deºi Camera Deputaþilor a adoptat proiectul de lege la 22 mai 2001, fiind înaintat la 22 iunie 2001 Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului, au fost necesare numeroase amânãri, pentru a se discuta ºi obþine acordul tuturor cultelor religioase asupra soluþiilor propuse. Aceste culte, prin reprezentanþii lor, au apreciat cã numãrul de 10 imobile revendicate este decent ºi acoperitor pentru necesitãþile funcþionãrii acestor instituþii.

Considerãm, pe de altã parte, cã textele ºi amendamentele adoptate de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, referitoare la aplicarea efectivã a dreptului de proprietate, la relaþiile proprietarÑ chiriaº, la restituirea ºi a altor bunuri existente, la componenþa ºi atribuþiile comisiei speciale de restituire, la imobilele preluate fãrã titlu etc., sunt de naturã sã perfecþioneze textul proiectului de lege, a cãrui aplicare va asigura desfãºurarea normalã a vieþii religioase în þara noastrã.

Pentru aceste considerente, vã rugãm, doamnelor ºi domnilor parlamentari, sã aprobaþi textul acestei legi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Eu spun sã mai facem o pauzã de 5 minute, pentru cã mai sunt colegi care au ceva de comentat foarte puternic ºi care împiedicã reprezentanþii Executivului sau ai comisiilor noastre sã-ºi susþinã punctele de vedere.

Îl rog pe domnul senator Predescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi îi invit pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile.

Domnule preºedinte, aºa cum s-a menþionat, au avut loc dezbateri, negocieri cu reprezentanþii autorizaþi ai tuturor celor interesaþi ºi, în final, dupã trei ºedinþe-dezbateri, în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-a adoptat raportul pe care vi l-am prezentat, cu anexa amendamentelor numeroase, de fond, la aproape toate textele ce reprezintã ºi constituie reglementare.

Apreciem cã, în final, reglementarea este corespunzãtoare, amendamentele demonstreazã aceasta, raportul a fost adoptat de comisie, este de aprobare, cu amendamentele din anexã.

Domnul senator, nu e prevãzut într-o anexãÉ doresc sã-l subliniez, nu ºtiu dacã îl va susþine sau nuÉ

Nu este prezent, mulþumesc.

Nu este prezentÉ Este prevãzut în raport la art. 4É

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Dacã nu sunt intervenþii,

Mulþumesc domnului secretar de stat ºi domnului senator Predescu.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la poziþia 9 din ordinea de zi. Îl invit pe domnul ministru Acsinte Gaspar.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2002 privind unele mãsuri pentru constituirea ºi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, ºi pentru vânzarea unor imobile proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

De asemenea, comisiile sesizate în fond: Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Vã rog, succint, domnule ministru, sã prezentaþi punctul de vedere al Executivului.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi senatori,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune spre dezbatere plenului Senatului are ca obiect de reglementare unele mãsuri pentru constituirea ºi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, ºi pentru vânzarea unor imobile proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

Baza materialã destinatã activitãþii de reprezentare ºi protocol aflatã în administrarea regiei aparþine domeniului public al statului ºi este constituitã din casele de oaspeþi, vile, palate, construcþii speciale, cu terenul aferent pentru aceastã destinaþie, fiind nominalizatã anual, prin hotãrâre a Guvernului.

Din examinãrile fãcute s-a constatat cã o serie dintre aceste imobile nu mai îndeplinesc condiþiile pentru a asigura gradul de reprezentare protocolarã, iar lucrãrile de reparare a acestora, de consolidare, sunt destul de costisitoare, astfel încât s-a ajuns la concluzia ca acestea sã fie supuse vânzãrii, iar sumele încasate din vânzarea acestor bunuri sã rãmânã la dispoziþia regiei pentru a fi

folosite, în mod exclusiv, pentru investiþii în construcþii noi sau pentru amenajarea la standarde de confort superior a unor imobile, în scopul modernizãrii bazei materiale aflate în administrarea regiei.

În sensul prezentei legi, prin imobile se înþeleg construcþiile care au o altã destinaþie decât aceea de locuinþã, precum ºi terenurile.

Proiectul de lege a fost avizat, printr-un raport comun, de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, ale Senatului.

Guvernul îºi însuºeºte amendamentele pe care comisia le-a fãcut, cu excepþia amendamentului de la art. 11, drept pentru care susþinem ca acest text sã rãmânã în redactarea pe care Guvernul a propus-o. Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Deci este foarte importantã precizarea fãcutã de domnul ministru Acsinte Gaspar, a prevederilor art. 11 care vin sã clarifice discuþiile din presã, din diverse dezbateri publice, dacã intrã locuinþele care, în prezent, se gãsesc în cadrul regiei sub incidenþa acestei legi.

Vã rog, domnule senator Predescu.

Domnule preºedinte, în prezentarea raportului vã rog sã luaþi act de douã precizãri.

Prima susþine raportul celor douã comisii, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cu amendamentele din anexã.

ªi a doua, amendamentul art. 11 îmi aparþine, la alin. 1. Am înþeles, o definire, o explicitare a ce înseamnã imobile nu este necesarã la alin. 1, pentru cã explicitarea se regãseºte la alin. 2.

În legãturã cu alin. 2, art. 11, doresc sã fac precizarea cã este o eroare de dactilografiere cã s-ar elimina alineatul.

Vã rog sã reþineþi acest lucru. Alin. 2 se menþine ºi în el se gãseºte ºi explicitarea la care renunþ. Este motivul pentru care renunþ la explicitarea de la alin. 1, cã se regãseºte în alin. 2 ºi alin. 2 trebuie sã rãmânã aºa cum este, pentru cã altfel art. 11, fãrã alin. 2, nu mai este complet.

De aceea, vã rog sã luaþi act de aceastã precizare: cele douã comisii susþin art. 11, în forma din ordonanþã.

Da, este exact textul GuvernuluiÉ

Este propunerea venitã de la Executiv.

Este exactÉ

Sã fie clar cã se vând numai construcþiile, altele decât cele cu destinaþie de locuinþã.

Da, sigur cã da, alin. 2 face tocmai aceastã precizare.

Propunerea este fãcutã în scris de cãtre domnul Acsinte Gaspar, în numele Executivului, ca sã revenim la acest text.

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Domnul senator Aron Belaºcu, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Chiar dacã mi se va replica cã s-a dat definiþia a ceea ce înseamnã imobile, cã este vorba de imobile careÉ altele decât cele cu destinaþia de locuinþe, eu totuºi mã voi referi la partea din ordonanþa de Guvern care se referã la vânzarea acestor imobile ºi spun cã, desigur, cu siguranþã, nu voi produce plãcere ºi nu voi fi agreat de cãtre cei ”interesaþiÒ Ñ ºi spun interesaþi în ghilimele Ñ când voi afirma cã prezenta ordonanþã de Guvern reprezintã un mod mascat al actualei puteri de a-ºi gratula clientela politicã, cu adevãrate, pânã la urmã, vile, oferind facilitãþi ieºite din comun la cumpãrare, de care n-ar putea beneficia niciodatã, ca sã zic aºa, muritorii de rând. Este lesne de înþeles ce ascundeÉ de pildã, negociere directã Ñ ce sforãrii se vor face la aceastã chestiune! Este lesne de înþeles ce coeficienþi de uzurã se vor aplica acestor imobile ºi cine vor fi cei care vor realiza rapoartele de evaluare, nemaivorbind despre prevederea potrivit cãreia, auziþi dumneavoastrã, achitarea acestor imobile se poate face cu preþul în rate!

Cu alte cuvinte, aceste imobile se vor vinde la preþuri derizorii ºi cui anume?!

În nici un caz, cumpãrãtorii nu vor fi nici muncitori, nici þãrani, nici intelectuali, cei care îºi câºtigã existenþa cu braþele de muncã, deci nu pãlmaºilor de rând!

Prin urmare, am votat împotrivã atât în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validari, cât ºi astãzi, Grupul nostru parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva acestui proiect de lege ºi vã adresez rugãmintea sã votaþi ºi dumneavoastrã tot aºa, împotrivã.

Vã mulþumesc.

Deci, chiar dacã s-a fãcut precizarea foarte exactã, cã Ñ la art. 11 alin. 2, în sensul prezentului capitol, ca sã nu înþeleagã cineva greºitã Ñ prin imobile se înþeleg construcþiile care au altã destinaþie decât aceea de locuinþã, precum ºi terenurile.

Domnul senator Belaºcu, rectificaþi-o, pentru cã, revenind ºi fãcând precizarea, susþine chiar punctul dumneavoastrã de vedere.

Stimaþi colegi, sã înþelegem foarte clar cã locuinþele acestea au un alt regim.

Vã rog, domnul senator Popa.

## **Domnul Aron Belaºcu** ( _din salã_ ) **:**

Din ele se fac vile!

Nu intrã în obiectul legii!

Textul vrea sã spunã cã nu se vând.

Sigur, s-a folosit aici termenul de ”hârºitÒ, oameni trecuþi prin multe. Eu vreau sã vã spun doar, de la început, cã destinaþia se poate schimba oricând. Destinaþia se poate schimba, se poate vinde, dupã care se schimbã destinaþia. Sã nu ne ascundem dupã deget. Chestiunea este simplã.

ªi acum încep cu problema dumneavoastrã, pentru cã, la sfârºit, la ultimul articol, veþi vedea, la art. 39, parcã, se abrogã Ñ ce se abrogã?! Ñ douã hotãrâri de Guvern. Chestiunea era în competenþa Guvernului. Guvernul putea sã schimbe proprietarul când dorea ºiÉ mai aveþi acolo un articol care spune: ”Acþiunile de vânzare care sunt acum în curs se vor prelua ºi vor continua dupã prezenta lege.Ò

Deci cadrul juridic a existat, dar ce se doreºte? Ca dumneavoastrã sã scoateþi castanele fierbinþi, ca sã existe nu dorinþa Guvernului de a vinde niºte spaþii, niºte imobile, niºte terenuri, atenþie!, pentru cã, dacã aveþi spaþii cu altã destinaþie, mai aveþi ºi terenurile care existã, centrale, în numãr mare ºi cu o valoare extraordinarã, afacerea va începe cu terenurile.

Deci chestiunea cu destinaþia mie nu-mi spune nimic. În schimb pot sã întrezãresc foarte uºor cã se va ajunge la o mare traficare de imobile. Nu uitaþi cã, acum câteva sãptãmâni, aþi votat o altã ordonanþã prin care fuziunea se legifera tot de cãtre dumneavoastrã, fuziunea Regiei ”LocatoÒ, unde sunt spaþii, am vãzut liste întregi de spaþii, care au fost folosite de ambasade ºi aºa mai departe, în cadrul Regiei Protocolului de Stat ºi deci baza aceasta, care iniþial era micã, a ajuns destul de mare ºi în loc sã folosim imobilele dupã destinaþia pe care o aveþi definitã ºi este definit ºi în statutul regiei, ajungemÉ La ce? La o vânzare, la legalizarea unei vânzãri. Cãtre cine? Cãtre clientela politicã ºi o sã mã explic Ñ de asta este o lege abuzivã.

În primul rând, cine poate vinde? Numai regia poate vinde, numaiÉ Listele se întocmesc de conducerea regiei. Conducerea regiei va hotãrî cine cumpãrã, dacã vor cumpãra cei care folosesc, cei care folosesc vor cumpãra la negociere directãÉ dacãÉ ºi va face o evaluareÉ cine numeºte evaluatorul?! Tot regia.

Deci este o situaþie absolut închisã, netransparentã, o sã ne trezim peste un an de zile cu rezultatele clare, ºi anume un numãr important de persoane, în funcþie actualmente, sunt împroprietãriþi, pe aceastã cale, fãrã posibilitatea, chiar dacã existã acolo un temei cã nu vor vinde o anumitã perioadã, se încearcã ºi acolo excluderea acelei prevederi, pentru cã vãd cã Guvernul nu revine asupra acelei probleme. Cumpãrãtori de bunã-credinþã o sã ne zâmbeascã. O sã vã zâmbeascã ºi dumneavoastrã aceºti oameni care profitã. De ce?! De acest fond imobiliar al statului, care trebuia sã foloseascã doar unui numãr de demnitari, în perioada în care deþin anumite funcþii ºi trebuie sã locuiascã în altã parte decât la domiciliile lor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Invit domnii senatori în salã. Vã rog sã observaþi cã în corpul legii existã o serie de amendamente acceptate ºi o serie de amendamente neacceptate.

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Nu suntem în cvorum!

Dacã solicitã cineva, noi putem sã strigãm ºi apelul.

Nu îl solicitã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da.

Da, vã rog!

Domnule preºedinte,

Vã rugãm sã apreciaþi cã în salã nu este cvorumul necesar pentru desfãºurarea lucrãrilor.

Îl rog pe domnul secretar sã verifice.

Pânã atunci, stimaþi colegi, declar închise dezbaterile generale.

Vã rog sã observaþi cã existã o serie de amendamente în anexa nr. 1 la raport, staff-ul, rugãmintea este sã aibã mare grijã, pentru cã la punctul nr. 1 din raport, la art. 11, iniþiatorul ºi domnul senator Predescu au fãcut precizarea cã se revine la textul din ordonanþã.

Da, ca sã nu greºim?

Da.

Sigur cã da, la anexa 1. Numãraþi, vã rog.

Existã o serie de amendamente respinse a unor colegi.

Imediat o sã le luãm în dezbatere, dar, pânã atunci, dispun ca domnul secretar Vela sã facã apelul.

Chiar dacã este joi, o sã vã propun sã prelungim programul de lucru al Senatului, pentru cã altfel s-ar putea sã uitãm sã facem proces legislativ. Vã rog.

|**Domnul Ion Vela:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe|prezent| |Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor|prezent<br>prezent<br>prezent| |Athanasiu Alexandru|absent| |Badea Dumitru|prezent| |Balcan Viorel|absent| |Bãdulescu Doru-Laurian|prezent| |Bãlan Angela Mihaela<br>Bãlãlãu Constantin|absentã<br>absent| |Belaºcu Aron|prezent| |Belu Ioan<br>Bichineþ Corneliu|absent<br>absent| |Bindea Liviu-Doru|absent| |Bîciu Constantin<br>Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>Bucur Dionisie<br>Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Theodor|prezent<br>absent| |Codreanu Dumitru|absent|

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/15.VI.2002

Pãunescu Adrian absent Penciuc Corin absent Pete ªtefan prezent Petre Maria prezentã Petrescu Ilie prezent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Pop Dumitru Petru absent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan-Mircea prezent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Predescu Ion prezent Prichici Emilian absent Pricop Mihai-Radu prezent Prisãcaru Ghiorghi prezent Pruteanu George Mihail prezent Pujina Nelu prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Radu Constantin prezent Rahãu Dan Nicolae absent Rebreanu Nora absentã Rece Traian absent Roibu Aristide absent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel prezent Sârbulescu Ion absent Seche Ion prezent Seres DŽnes prezent Sin Nicolae absent S—gor Csaba prezent Sporea Elena prezentã Solcanu Ion prezent S—gor Csaba prezent Stãnoiu Rodica Mihaela absentã Stoica Fevronia prezentã Szab— K‡roly-Ferenc absent ªelaru Rodica absentã ªtefan Viorel prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Theodorescu Emil Rãzvan absent Toma Constantin absent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai absent Vajda Borbala prezent Vasile Radu absent Vãcãroiu Nicolae absent Vela Ion prezent Verst—y Attila prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Zanc Grigore prezent Zlãvog Gheorghe absent. Vã rog, cei care au mai venit, sã se anunþe.

Constantinescu Dan absent Pãunescu Adrian absent Constantinescu Eugen Marius prezent Penciuc Corin absent Cozmâncã Octav absent Pete ªtefan prezent Crãciun Avram absent Petre Maria prezentã Cristolovean Ioan absent Petrescu Ilie prezent Dina Carol absent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Dinescu Valentin absent Pop Dumitru Petru absent Dinu Marin absent Pop de Popa Ioan prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Popa Nicolae-Vlad prezent Dumitrescu Viorel absent Popescu Dan-Mircea prezent Duþã Vasile absent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Predescu Ion prezent Fabini Hermann Armeniu absent Prichici Emilian absent Fãniþã Triþã absent Pricop Mihai-Radu prezent Feldman Radu Alexandru absent Prisãcaru Ghiorghi prezent Filipaº Avram absent Pruteanu George Mihail prezent Filipescu Cornel prezent Pujina Nelu prezent Florescu Eugeniu Constantin absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Flutur Gheorghe absent Radu Constantin prezent Frunda Gyšrgy absent Rahãu Dan Nicolae absent Gãucan Constantin absent Rebreanu Nora absentã Gogoi Ion prezent Rece Traian absent Guga Ioan absent Roibu Aristide absent Hanganu Romeo Octavian prezent Roman Petre absent Hârºu Ion prezent Rus Ioan Aurel prezent Hoha Gheorghe prezent Sârbulescu Ion absent Honcescu Ion prezent Seche Ion prezent Horga Vasile prezent Seres DŽnes prezent Sin Nicolae absent Hriþcu Florin prezent Ilaºcu Ilie absent S—gor Csaba prezent Iliescu Ion absent Sporea Elena prezentã Ionescu-Quintus Mircea prezent Solcanu Ion prezent Iorga Nicolae Marian absent S—gor Csaba prezent Iorgovan Antonie absent Stãnoiu Rodica Mihaela absentã Iustian Mircea Teodor prezent Stoica Fevronia prezentã Szab— K‡roly-Ferenc absent Kereskenyi Alexandru prezent Leca Aureliu absent ªelaru Rodica absentã Lupoi Mihai absent ªtefan Viorel prezent Maior Liviu absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Theodorescu Emil Rãzvan absent Marcu Ion absent Toma Constantin absent Marinescu Simona prezentã Tudor Corneliu Vadim absent Mark— BŽla prezent Matei Vintilã prezent Ungheanu Mihai absent Matei Viorel absent Vajda Borbala prezent Vasile Radu absent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Vãcãroiu Nicolae absent Mihordea Mircea prezent Mocanu Vasile absent Vela Ion prezent Munteanu Tudor prezent Verst—y Attila prezent Nedelcu Mircea prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian absent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Ioan prezent Zanc Grigore prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Zlãvog Gheorghe absent. Nicolai Norica absentã Vã rog, cei care au mai venit, sã se anunþe. Nicolescu Constantin absent **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Domnul senator Panã, domnul senator Bãlãlãu. Oprescu Sorin Mircea absent Vã rog sã-i consemnaþi. Opriº Octavian prezent **Domnul Ion Vela:** Otiman Pãun-Ion absent Paleologu Alexandru absent Numai puþin. Panã Aurel absent Radu Alexandru Feldman prezent Panã Viorel Marian absent Frunda Gyšrgy prezent Paºtiu Ioan prezent Dinu Marin prezent Pãcurariu Iuliu prezent Bãlãlãu Constantin prezent Pãcuraru Nicolae Paul Anton absent Fãniþã Triþã prezent Pãtru Nicolae absent Cristolovean Ioan prezent.

Îi rog pe domnii senatori sã îºi ocupe locurile, ca sã-i putem ºi numãra rapid.

Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Dacã dintre cei care au fost strigaþi au mai venit în salã, colegi senatori?

Domnul Bindea Liviu-Dorel Ñ prezent. Mulþumesc.

Suntem în cvorum, au mai venit doi colegi, domnul Kereskenyi Alexandru ºi încã un domn senator.

Suntem 73. Rog domnii senatori sã nu plece din salã. Stimaþi colegi, sã începem cu amendamentele respinse.

Amendamentele din raport, domnule ministru, aþi spus cã sunteþi de acord cu ele, cu precizarea articolului 11 în varianta prezentatã de dumneavoastrã, ºi de domnul senator Predescu.

Vã rog deci, dintre colegii cãrora li s-au respins amendamentele, dacã doresc sã le susþinã, amendamentele existente în anexa nr. 2?

Doamna senator Maria Petre. Un prim amendament la art. 16, da?

Aveþi cuvântul!

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Faþã de textul care a fost propus prin raportul comisiei ºi de textul iniþiatorului, adaug dupã ”valoarea contabilãÒÉ

Situaþia e reglementatã, domnule preºedinte, ºi cu alte date, alte elemente, nu numai cu acestea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun. Stimaþi colegi,

Cvorum!

Problema este cã nu sunt cel puþin 36 de voturi pentru. Deci vã adresez rugãmintea sã folosiþi doar cartele proprii.

La art. 20 aveþi amendamentul de eliminare. Îl susþineþi?

Da, domnule preºedinte de ºedinþã.

Propun eliminarea acestui articol, întrucât procedura vânzãrii în rate contravine în fond obiectivului pe care ordonanþa în cauzã l-a declarat, deci raþiunea ei de a fi, ºi anume acela de colectare de cãtre R.A.P.P.S. a unor noi surse de venituri pentru a-ºi moderniza patrimoniul. Deci propun eliminarea.

Mulþumesc. Iniþiatorul?

Vã adresez rugãmintea sã o ascultãm pe doamna senator.

Propunerea mea este de a adãuga dupã ”valoarea contabilãÒ termenul ”actualizatãÒ, argumentul fiind acela cã în sistemul public, din pãcate, în acest moment, mijloacele fixe sunt nereevaluate ºi ele figureazã ca evidenþã contabilã la valori anterioare anului 1990. ªi cred cã este corect ca valoarea contabilã de la care pleacã preþul de ofertã sã fie cea actualizatã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Iniþiatorul?

Noi ne menþinem punctul de vedere cã nu ne însuºim acest amendament care este propus, de altfel, respins ºi de cele douã comisii, pentru cã se aplicã legislaþia în vigoare în momentul de faþã.

Domnul senator Predescu sau domnul senatorÉ

Eliminarea nu se justificã. În primul rând, cã motivarea care s-a fãcut este în contradicþie cu textul.

Articolul 20 sunã în felul urmãtor: ”Cu ocazia vânzãrii fiecãrui imobil, regia va încheia un proces-verbal cuprinzând datele cu privire la desfãºurarea procedurii de vânzare ºi preþul obþinut.Ò

Deci este un act care se întocmeºte dupã ce are loc operaþiunea de vânzare. Eliminarea nu se justificã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului de la art. 20, de eliminare.

Insuficient. A întrunit 35 de voturi pentru.

La art. 21 aveþi în partea finalã o precizare legatã de contrasemnarea contractului de vânzare-cumpãrare. Renunþaþi la aceasta? Da.

La art. 23 solicitaþi eliminarea. Menþineþi punctul de vedere?

Aici era susþinerea anterioarã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aici era susþinerea dintre celeÉ

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/15.VI.2002

## **Doamna Maria Petre:**

Da. Recunosc cã punctul de vedere al domnului ministru m-a derutat ºi pe mine.

Susþinerea e trecutã prost mai sus, deci aici era argumentul acela cu procedura vânzãrii în rate a cãrei eliminare o solicit prin amendamentul meu.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul, aþi explicat în precedent cã nu sunteþi de acord cu eliminarea ºi susþineþi ºi aceastã procedurã. Da?

Da. Nu suntem de acord cu eliminarea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Majoritatea celor din salã!

Art. 24 alin. 3. De asemenea, solicitaþi eliminarea tezei a doua, spuneþi dumneavoastrã.

Da, domnule preºedinte.

Solicit, în fond, eliminarea derogãrii de la Legea privind concesiunile. Deci, practic, textul iniþialÉ

Deci dupã punct, de acolo de unde începe: ”prin derogare de la prevederile Legii 219ÒÉ Da?

Exact.

Solicitaþi eliminarea pãrþii finale.

ªi o nouã formulare a acestei teze, ºi anume art. 23 alin. 3 va avea cuprinsul pe care îl aveþi, cu siguranþã, în raport: ”Terenul proprietate publicã aferent construcþiei se atribuie direct cumpãrãtorului, printr-un contract de concesiune.Ò

Da. Iniþiatorul?!

Prima parte a amendamentului, astfel cum a fost formulat de doamna senator, este identicã cu partea articolului din proiectul de lege. Iar în ceea ce priveºte partea a doua, teza a doua, este uzitat în tehnica legislativã ca sã se recurgã ºi la derogãri, pentru anumite situaþii, de la legislaþia în vigoare.

Deci nu suntem de acord cu amendamentul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Bun. Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului susþinut de doamna senator Maria Petre, de eliminare a pãrþii a doua a alin. 3 art. 24.

Amendamentul a întrunit un numãr insuficient de voturi: 29.

La art. 28 mai aveþiÉ Sigur, e modificatã procedura. Dacã-l susþineþi?!

La art. 28 alin. 2 propun o reformulare, ºi anume aceea potrivit cãreia, în cazul în care nu se prezintã cel puþin 3 ofertanþi, licitaþia va fi reluatã dupã publicarea unui nou anunþ de vânzare, cu termenele de rigoare.

Amendamentul meu se bazeazã pe faptul cã, în formula în care textul existã în raport ºi, respectiv, în textul Ordonanþei, existã riscul, pe care toþi îl cunoaºtem, al unor înþelegeri între ofertanþi ºi cred cã o procedurã mai corectã este cea pe care am inclus-o în amendament. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumsc. Iniþiatorul?!

Domnule preºedinte, art. 28 alin. 2 se gãseºte, este plasat topografic, ca sã spun aºa, în secþiunea a III-a, care se intituleazã ”Vânzarea imobilelor prin licitaþieÒ. ªi, într-adevãr, se stabileºte o procedurã specialã, înþelegând din partea legiuitorului ca în asemenea situaþii sã se poatã licita pe baza preþului de ofertã acordat de la început.

## Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului susþinut la acest articol de doamna senator Maria Petre.

Vã rog sã votaþi.

Amendamentul a întrunit 35 de voturi pentru, 39 contra ºi o abþinere. Insuficiente.

Domnul senator Fabini este prezent? Nu este.

Domnul senator Ionel Alexandru, susþineþi amendamentele?

Da, domnule preºedinte. Deci la art. 10 alin. 2É

Art. 10 alin. 2.

ɺi anume el sã sune în felul urmãtor: ”Persoanele prevãzute la alin. 1 vor beneficia de alte locuinþe, ce le vor fi puse la dispoziþie, dupã caz, de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureºti, de cãtre R.A.P.P.S. ºi de cãtre Regia Autonomã LOCATO, dacã nu au mai deþinut o altã locuinþã.Ò E vorba de demnitari careÉ nu am auzit pânã acum ca vreun demnitar sã nu aibã locuinþã. ªi în aceastã situaþie se ajunge la posibilitatea ca unii dintre ei sã-ºi vândã sau sã-ºi doneze locuinþele ºi sã primeascã acum o altã locuinþã gratis.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere?!

Domnule preºedinte, alin. 2 trebuie citit în strînsã corelare cu alin. 1. Este vorba de acele persoane care în prezent ocupã imobile care fac parte din fondul locativ de protocol. ªtim cã aceste imobile se atribuie pe perioada de exercitare a mandatului ºi, în situaþia în care expirã mandatul sau nu mai îndeplineºte funcþia de demnitate publicã care îi dã dreptul la ocuparea unei locuinþe din fondul locativ, trebuie sã punã la dispoziþie, sã elibereze locuinþa în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii de Guvern. În atare situaþie, persoanele care trebuie sã elibereze aceste imobile trebuie sã beneficieze de o altã locuinþã, ce la va fi pusã la dispoziþie de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureºti, aºa cum este firesc, sub condiþia sã nu mai deþinã o altã locuinþã. Cã dacã deþine o altã locuinþã se duce la locuinþa lui. Dar dacã omul nu deþine nici un fel de locuinþã ºi a stat în locuinþa care face parte din fondul de protocol ºi este obligat s-o elibereze ca urmare a încetãrii mandatului, sigur cã este firesc ca sã i se punã, prin Consiliul General al Municipiului Bucureºti, la dispoziþie o altã locuinþã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

La art. 13.

Urmãtorul amendament se referã la art. 13, ºi anume: ”Vânzarea imobilelor se realizeazã prin licitaþie sau, dupã caz, prin negociere directã, dupã întocmirea unei liste a imobilelor ce fac obiectul prezentei ordonanþe.Ò

Noi nici pânã acum nu ºtim ce imobile au fost vândute ºi ar fi bine sã ne explice domnul ministru care sunt acestea.

Da. Vã rog, domnule ministru!

Am impresia cã dumneavoastrã aþi completat textul. V-aþi referit la art. 13, nu?

Art. 13 sunã în felul urmãtor: ”Vânzarea imobilelor se realizeazã prin licitaþie sau, dupã caz, prin negociere directã, în condiþiile prezentei ordonanþe.Ò

ªi, dacã vã duceþi la art. 26, o sã vedeþi cã existã reglementarea pentru vânzarea imobilelor prin licitaþie, reglementare care cuprinde 6 articole, ºi secþiunea a IV-a se referã la vânzarea imobilelor prin negociere directã.

Pãi, care sunt acestea? Asta vreau sã ºtiu.

Amendamentul domnului senator vizeazã doar sã fie întocmitã o listã care bãnuiesc cã aþi dori sã fie publicatã sau ce?

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Avem un text care spune cã regia va întocmi lista cu imobile care vor fi puse în vânzare. Existã un text.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Da, dar nu a apãrut lista.

Bun. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Este vorba de artÉ

Da, vã rog! La ce articol spuneþi?

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Este vorba de art. 14: ”Consiliul de administraþie aprobã în mod periodic lista imobilelor care urmeazã sã fie vândute, în condiþiile prezentei ordonanþe, prin una din metodele de vânzare.Ò

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Nu a apãrut nici o listã.

Pãi, listele se întocmescÉ DomnuÕ senatorÉ!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bine. Stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus la art. 13, legat de întocmirea unei liste.

Vã rog sã votaþi.

Amendamentul a fost respins, întrunind 28 de voturi pentru.

La punctul 3, art. 29, solicitaþi eliminarea. Menþineþi amendamentul? Renunþaþi.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Sunt identice; au fost respinse.

Pãi, de aceea spun. Am votat o datã, au fost respinse.

La art. 28É

La fel.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da.

Domnul senator Aron Belaºcu, nu mai susþineþi amendamentul de la art. 34[1] ? ## **Domnul Aron Belaºcu**

**:**

Nu-l mai susþin.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

În aceastã situaþie,

Vã rog! Au mai venit 2-3 colegi ºi a crescut cvorumul. Suntem în cvorum, fãrã nici un fel de probleme.

Deci, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Organicã!

Nu, nu. Legea nu este organicã, ci este ordinarã. Rog, precizare din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, este organicã sau ordinarã?

Aºa cum scrie în raport. Face parte din categoria legilor ordinare.

Ordinea de zi nu e valabilã?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea cã legea are caracter ordinar.

Aprobatã de plenul Senatului cu 65 de voturi pentru ºi 23 contra.

Stimaþi colegi, vã adresez rugãmintea dacã sunteþi de acord sã continuãm dezbaterile pentru 10-15 minute. Sunt câteva proiecte de lege care nu au nici un amendament.

Eu

Trebuie sã adresãm scuze colegei noastre de la Camera Deputaþilor, reprezentanþilor Executivului care erau prezenþi, pentru tentativa nereuºitã de a continua dezbaterile.

Vã rog!

## **Doamna Monica Octavia Musca** Ñ _deputat_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, La aceastã tentativã nereuºitã vreau sã mã refer. Eu sunt conºtientã cã sunt _outsider._ Sunt conºtientã de superioritatea Senatului asupra Camerei Deputaþilor.

Sunt flatatã de faptul cã am fost chematã aici de douã ori. Am rugãmintea, cu multã consideraþie, cu colegialitate ºi cu speranþã, sã schimbaþi poziþia pe care mã plasaþi în ordinea de zi data viitoare, pentru ca acest proiect conceput împreunã sã aibã ºi finalitate.

Vã rog foarte mult.

Voi înainta Biroului permanent o scrisoare în acest sens.

Da. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Declar închise dezbaterile din Senat pentru ziua de astãzi.

Vã dorim succes în activitatea din teritoriu!

Vã adresez rugãmintea sã vã ridicaþi din casete ordinea de zi pentru ziua de luni.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 99 /15.VI.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei