Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa Camerei Deputaþilor în aceastã zi specialã, urând colegelor noastre, de Ziua Femeii, din tot sufletul ”La mulþi ani!Ò,

bucurii, sã le fie înconjurate casele de flori, zilele pline de soare ºi de dragostea noastrã ºi sã se bucure de sãnãtate.

Prezenþa înregistratã astãzi: 268 de deputaþi din cei 344 câþi existã; 76 participã la alte activitãþi parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, care prevede dezbaterea unor proiecte ºi rapoarte, sã-mi permiteþi sã vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative care sunt înregistrate la Biroul permanent, urmând a fi avizate de comisiile permanente.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/20.III.2003

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002 pentru stabilirea unor mãsuri privind Strategia de dezvoltare socioeconomicã a Bazinului carbonifer al Vãii Jiului, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, iar pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 14 martie 2003. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru aviz Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 14 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare iar pentru avize Ñ Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 31 martie 2003.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru sãnãtate ºi familie iar pentru aviz Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 9 mai 2003.

5. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 aprilie 2003.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor vã propune pentru dezbateri 5 minute pe total ºi 1 minut pe fiecare intervenþie în parte.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceste propuneri? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Prezentaþi pe scurt ºi proiectul, domnule deputat, ca sã-i punem în temã pe colegii noºtri.

Raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2002 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã **Administraþia Fluvialã a Dunãrii de Jos,** Galaþi, pentru finanþarea _Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina,_ semnat la Bucureºti la 8 martie 2002.

În ºedinþa sa din data de 26 februarie 2003, comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere ºi aprobare a plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat în ºedinþa din data de 6 februarie 2003.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii prealabile? Trecem la dezbaterea pe text.

La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de

- aprobare a Ordonanþei de urgenþã? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Titlul ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

- Art. 1, 2, 3, 4 ºi 5 ale ordonanþei. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

- Votate în unanimitate.

- Art. 5 a fost ºi ultimul.

Textul acordului îl aveþi în anexã.

Parcurgând proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã, le vom supune votului final în ºedinþa de mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti ºi la Bruxelles în 2001. Obiectul: Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura _Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional DN 5 Bucureºti Ñ Giurgiu_ . Procedurã obiºnuitã. Rog iniþiatorul sã-l prezinte. ## **Domnul Andrei Popescu** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Integrãrii Europene_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de lege priveºte principalele obiective care constau în eliminarea ºi prevenirea blocajelor de trafic, creºterea capacitãþii de trafic ºi a mediei de vitezã, creºterea fluxului de trafic, precum ºi reducerea accidentelor ºi îmbunãtãþirea siguranþei traficului în zona Drumului Naþional D. N. 5 Bucureºti Ñ Giurgiu, respectiv lãrgirea la patru benzi. Componentele sunt: finalizarea proiectului tehnic ºi a documentaþiei de licitaþie pentru Bucureºti Ñ Giurgiu, drum expres ºi varianta de ocolire Adunaþii Ñ Copãceni, supervizarea Bucureºti Ñ Giurgiu, lãrgirea la patru benzi a Drumului Naþional D. N. 5 Adunaþii-Copãceni Ñ Giurgiu, construcþia variantei de ocolire Adunaþii-Copãceni.

Proiectul a început pe 23 octombrie 2000. Data finalizãrii este prevãzutã pe 31 iunie 2004.

Costul total al proiectului este de 74 de milioane euro, dintre care finanþare ISPA, 43 de milioane.

## Domnule deputat,

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci în data de 27 februarie a. c. a luat în discuþie raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 14 august 2001 ºi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Prevedere pentru mãsura _Lãrgirii la 4 benzi a Drumului Naþional DN 5 Bucureºti Ñ Giurgiu, România,_ semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles 23 octombrie 2000.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma examinãrii Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 a hotãrât în unanimitate de voturi sã supunã spre dezbatere plenului Camerei Deputaþilor forma adoptatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulþumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Dacã doreºte cineva sã intervinã?

În aceastã situaþie, trecem la dezbaterea proiectului de lege întâi pe textele sale.

La titlu. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de ratificare a Amendamentului nr. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul îl aveþi anexat protocolului.

Nefiind alte observaþii, vom supune votului final acest proiect de lege în ºedinþa de mâine.

La punctul 6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi BIRD. Obiect: Fondul Global de Mediu.

Suntem în procedurã de urgenþã. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci? Domnule Gubandru,

Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

## **Domnul Aurel Gubandru:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune la fel: 1 minut pentru fiecare intervenþie în parte ºi 5 minute pe total intervenþii.

Vã rog sã-mi permiteþi sã citesc pe scurt ºi raportul comisiei.

”Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în calitate de agenþie de implementare a Fondului Global de Mediu, pentru finanþarea _Proiectului de eficienþã energeticã,_ semnat la Bucureºti la 18 octombrie 2002.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor, întrunitã în data de 27 februarie 2003, a luat în dezbatere acest act normativ ºi cu unanimitate de voturi l-a aprobat, propunându-l spre dezbaterea ºi aprobarea plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de SenatÒ.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Grupurile parlamentare dacã au ceva de spus? Nu au. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Vã mulþumesc. Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 14 august 2001 ºi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura _Construcþia ºi reabilitarea secþiunilor 4 ºi 5 ale autostrãzii Bucureºti Ñ Cernavodã, România,_ semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Din partea iniþiatorului.

Poftiþi, doamna ministru!

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii europene_ **:**

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acest proiect de lege este legat de unul din proiectele ISPA, care are legãturã cu aceastã reabilitare a secþiunilor 4 ºi 5 ale autostrãzii Bucureºti Ñ Cernavodã. Proiectul a început pe 23 octombrie 2002 ºi are prevãzut în memorandum o datã de finalizare: 30 iunie 2006.

Conform procedurilor comunitare, orice schimbare a memorandumului iniþial necesitã aprobarea printr-un act de acelaºi rang.

Din acest motiv, pentru prelungirea termenului de valabilitate a proiectului pânã la 30 iunie 2007 am întocmit prezentul proiect de lege, pe care vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã-l adoptaþi.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a luat în discuþie în data de 27 februarie a. c. raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 14 august 2001 ºi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura _Construcþia ºi reabilitarea secþiunilor 4 ºi 5 ale autostrãzii Bucureºti Ñ Cernavodã, România,_ semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu unanimitate de voturi, supune spre dezbatere ºi aprobare plenului Camerei Deputaþilor forma prezentatã de Senat.

Aº menþiona cã prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor între Guvernul României ºi Comisia Europeanã la Memorandumurile de finanþare ISPA aprobate de Comisia Europeanã în perioada 2000 Ñ 2001, convenite prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 14 mai 2002.

Dacã din partea iniþiatorilor?

Poftiþi, doamna ministru!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cadrul procedurilor de licitare a proiectelor în fondurile ISPA, pânã în prezent nu a fãcut parte Cipru, Malta ºi Turcia.

Comisia Europeanã a considerat cã ºi aceste 3 þãri trebuie sã aibã acces la licitaþiile internaþionale, motiv pentru care a modificat Regulamentul Consiliului Uniunii Europene în anul 2001, iar prin schimb de scrisori modificãm ºi noi corespunzãtor acest memorandum de finanþare pe care îl avem încheiat cu Comisia Europeanã pe mai multe proiecte ISPA care vor veni în dezbaterea dumneavoastrã.

Vã mulþumesc. Dacã din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi! Domnul deputat Gubandru.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura _Sistem integrat de management al deºeurilor în oraºul Râmnicu Vâlcea, România,_ semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, a fost discutat în ºedinþa din 26 februarie 2003 a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor.

Comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea ºi aprobarea plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

La lucrãrile comisiei au participat ca invitaþi, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, reprezentanþii Ministerului Integrãrii Europene, care au susþinut forma rezultatã din prezentul raport.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/20.III.2003

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Anexele? Obiecþii? Nu sunt.

Se va vota în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura _Sistem integrat de management al deºeurilor în oraºul Râmnicu Ñ Vâlcea, România,_ semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi Bruxelles la 11 aprilie 2002.

Dacã din partea iniþiatorilor.? Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã operãm o corecþie. Domnul deputat a prezentat raportul pentru acest proiect de lege, iar eu am prezentat anterior legea pentru ratificarea amendamentelor, introducând Cipru, Malta ºi Turcia în procedurile comunitare. Aº vrea sã se consemneze pentru procesul-verbal acest lucru.

Oricum, suntem de acord.

Vã mulþumesc.

În ceea ce priveºte Memorandumul de finanþare pentru obiectivul din Râmnicu Vâlcea, acest proiect a început în 11 aprilie 2002, costul total este de aproape 21 milioane de euro, iar finanþarea ISPA reprezintã 17 milioane de euro. Beneficiarul final al acestei investiþii este Primãria Municipiului Râmnicu-Vâlcea. Vã rog sã aveþi amabilitatea sã aprobaþi acest proiect de lege.

Vã mulþumim.

Din partea comisiei s-a citit raportul.

Dacã doriþi sã participaþi la dezbateri generale? Nu doriþi.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin ISPA pentru mãsura _Reabilitarea secþiunii Drobeta-Turnu Severin Ñ Lugoj a Drumului Naþional DN 6 (faza a doua a proiectului Craiova Ñ Lugoj), România,_ semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 13 decembrie 2001.

Doamna ministru, poftiþi!

## Vã mulþumesc.

Guvernul României a semnat acest memorandum de finanþare având ca obiectiv reabilitarea sectorului de drum Drobeta-Turnu Severin Ñ Lugoj, de 163,5 km. Este vorba de o valoare totalã de 184 de milioane de euro, din care Comunitatea Europeanã finanþeazã 138 de milioane de

euro, iar cofinanþarea este asiguratã de la bugetul de stat ºi este de 46 de milioane de euro. Beneficiarul final este Administraþia Naþionalã a Drumurilor.

Proiectul urmeazã sã fie finalizat pânã la 31 decembrie 2007.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura _Reabilitarea secþiunii Drobeta-Turnu Severin Ñ Lugoj, a Drumului Naþional DN 6 (faza a doua a proiectului Craiova Ñ Lugoj), România,_ semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 13 decembrie 2001; în ºedinþa din 26 februarie a. c., Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere ºi aprobarea plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã participaþi la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului

de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul de Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura _Asistenþã tehnicã pentru întãrirea capacitãþii Agenþiilor de Implementare a mãsurilor ISPA privind implementarea mãsurilor ISPA Ñ Etapa I pentru remedierea deficienþelor în România,_ semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 17 iunie 2002. Poftiþi!

Vã mulþumesc.

În urma evaluãrilor pe care Comisia Europeanã le-a efectuat în toate þãrile candidate, s-a ajuns la concluzia nevoii întãririi printr-o asistenþã tehnicã comunitarã a Agenþiilor de Implementare a Programului ISPA, precum ºi o accelerare a procesului de licitaþii ºi contractãri pentru mãsurile ISPA.

În acest scop, principalele autoritãþi de implementare, Oficiul PHARE de contractare ºi plãþi, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, cu unitatea de coordonare, Administraþia Naþionalã a Drumurilor, Compania Naþionalã de Cãi Ferate, vor beneficia de o asistenþã financiarã, inclusiv pentru asigurarea pânã la sfârºitul acestui an a sistemului descentralizat de implementare a proiectelor.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura _Asistenþã tehnicã pentru întãrirea capacitãþii Agenþiilor de Implementare a mãsurilor ISPA privind implementarea mãsurilor ISPA Etapa I pentru remedierea deficienþelor în România_ , semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi Bruxelles la 17 iunie 2002, în ºedinþa din 26 februarie 2003 comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea ºi aprobarea plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Proiectul de Lege a fost aprobat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003 ºi face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti la 22 februarie 2002 ºi la Bruxelles la 29 noiembrie 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Mãsura _Asistenþã tehnicã pentru proiectul tehnic ºi documentaþia de licitaþie pentru Secþiunea Drobeta-Turnu SeverinÑLugoj a Drumului Naþional DN 6 ºi studiile aferente, Faza a II-a a Proiectului CraiovaÑLugoj România_ , semnat la Bucureºti la 1 iunie 2001 ºi la Bruxelles la 7 martie 2001.

Aveþi cuvântul, doamnã ministru!

## Vã mulþumesc.

Proiectul final va avea o contribuþie directã la modernizarea Coridorului 4 în România ºi, în mod firesc, este legat de revizuirea studiilor de fezabilitate ºi pregãtirea proiectului tehnic ºi a documentaþiei de licitaþie pentru Drobeta-Turnu SeverinÑLugoj, ca a doua fazã a Proiectului CraiovaÑLugoj.

Valoarea totalã este de 1, 5 milioane de euro, din care ISPA asigurã 1, 125 de milioane de euro, iar cofinanþarea este asiguratã de la bugetul de stat.

Beneficiarul final este Administraþia Naþionalã a Drumurilor, iar motivul amendãrii este extinderea perioadei de implementare a memorandumului de finanþare pânã la 31 decembrie 2003.

Mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti la 22 februarie 2002 ºi la Bruxelles la 29 noiembrie 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Mãsura _Asistenþã tehnicã pentru proiectul tehnic ºi documentaþia de licitaþie pentru Secþiunea Drobeta Turnu SeverinÑLugoj a Drumului Naþional DN 6 ºi studiile aferente, Faza a II-a a Proiectului Craiova-Lugoj România_ , semnat la Bucureºti la 1 iunie 2001 ºi la Bruxelles la 7 martie 2001, în ºedinþa din 26 februarie a.c., Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea ºi aprobarea plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului

de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Mãsura _Modernizarea sistemului de apã potabilã ºi a celui al apelor uzate în oraºul Paºcani-România_ , semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 18 decembrie 2001.

Doamnã ministru, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc.

Acest proiect se încadreazã între prioritãþile strategice pentru reabilitarea infrastructurii de mediu din România, iar beneficiarul acestui proiect este Regia de apã Paºcani. Se are în vedere modernizarea Sursei de alimentare cu apã Motca, precum ºi alte douã componente: modernizarea Staþiei de tratare a apelor uzate Paºcani ºi îmbunãtãþirea reþelei de canalizare.

Oraºul Paºcani va beneficia astfel de un proiect în valoare de 16 milioane de euro, din care 13 milioane sunt finanþare comunitarã, iar restul cofinanþãrii, de 4 milioane, este asiguratã de la bugetul local, printr-un acord de împrumut cu Banca Europeanã de Investiþii.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/20.III.2003

Vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor, în urma examinãrii Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Mãsura _Modernizarea sistemului de apã potabilã ºi cel al apelor uzate în oraºul Paºcani-România_ , semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 18 decembrie 2001, în ºedinþa din 26 februarie 2003 a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea ºi aprobarea Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Vã mulþumesc.

ªi, vã rog, domnule preºedinte, sã-mi permiteþi, pentru stenogramã, sã citesc ºi raportul de la punctul 8, pentru cã, la momentul respectiv, l-am citit pe urmãtorul.

Poftiþi!

În urma examinãrii Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentelor între Guvernul României ºi Comisia Europeanã la Memorandumurile de finanþare ISPA aprobate de Comisia Europeanã în perioada 2000-2001, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 14 mai 2002, în ºedinþa din 26 februarie 2003 comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea ºi aprobarea plenului Camerei în forma prezentatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Domnule Brudaºca, la dezbateri generale? Poftiþi!

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri,

Doresc sã folosesc prilejul pentru a adresa felicitãri Ministerului Integrãrii Europene pentru hãrnicia de care dã dovadã, fapt cã ne-a reþinut atenþia astãzi cu un numãr de rapoarte sau proiecte de legi privind obþinerea de fonduri nerambursabile pentru o serie de obiective de importanþã deosebitã în perspectiva integrãrii noastre europene.

Am urmãrit cu atenþie ºi, dacã vreþi, ºi cu o invidie, zic eu, nu rãutãcioasã, faptul cã, în general, atenþia doamnei ministru ºi al ministerului pe care Domnia sa îl coordoneazã este orientat pe laturile României: pe latura de vest ºi sud ºi spre est, spre Dobrogea, respectiv, spre Moldova.

Reamintesc, cu tot respectul, Guvernului României, ºi doamnei ministru în mod deosebit, cã în România este ºi Transilvania, zonã care beneficiazã, astãzi, cel puþin, de atenþia Guvernului doar cu un singur proiect. Sunt o serie de proiecte care îºi aºteaptã soluþionarea ºi la Cluj-

Napoca, inclusiv unul pentru asigurarea de fonduri de securizare a depozitului de deºeuri, care, din nefericire, de ani de zile este trenat, se dau rãspunsuri absolut de tip birocrat, dar nu se gãsesc soluþii pentru a împinge mai departe aceastã chestiune.

Nu sunt invidios pentru faptul cã s-au obþinut aceºti bani absolut necesari pentru realizarea unor obiective importante necesare comunitãþilor unde vor fi folosiþi, sunt însã invidios numai pe faptul cã în atenþia actualului Guvern nu se gãseºte ºi acea parte a Transilvaniei de unde provin ºi unde necesitãþile sunt tot atât de stringente ca ºi în zonele spre care Guvernul îºi îndreaptã, mãmos sau tãtos, atenþia.

Mulþumesc.

Ei, da, dar de acolo sunt o serie de miniºtri. Noi, mãcar apã sã avemÉ

Pot sã rãspund?

Da, poftiþi, doamnã ministru!

## Domnule deputat,

Vã mulþumesc pentru aprecierile pe care le-aþi fãcut la adresa Guvernului ºi a ministerului pe care îl conduc. Vreau sã vã spun cã nu existã criterii teritoriale în utilizarea fondurilor de preaderare, singurul criteriu care se ia în seamã este maturitatea proiectelor ºi, bineînþeles, criteriile care sunt menþionate în documentele de strategie.

ªi, vã rog, în calitatea pe care o aveþi, sã determinaþi autoritãþile locale sã sprijine obþinerea de fonduri. Avem în cadrul Programului ISPA disponibil doar 30% din totalul sumei pentru perioada 2000-2006. Este vina autoritãþilor locale din judeþul pe care îl reprezentaþi cã nu ºi-au manifestat interes pentru obþinere de fonduri pânã la acest moment.

Iar dacã proiectul dumneavoastrã nu a întrunit cerinþele de calitate ale Bruxelles-ului, care le verificã în comitetele de management, nu este vina, nici a Guvernului ºi nici a ministerului meu.

Domnul Brudaºca.

Suntem foarte aproape de 8 martie ºi nu vreau sã intru în polemici de nici un fel cu doamna ministru, pe care o preþuiesc în mod deosebit.

Ba, vã rog!

Aº vrea sã îi spun, cu tot respectul, cã nu este vorba de ceea ce a susþinut Domnia sa, este vorba de cu totul altceva. Acest proiect a beneficiat de asistenþa competentã a funcþionarilor din ministerul Domniei sale, dar acum, pentru cã interesele doresc altfel, consiliul judeþean, sesizând cã se pot obþine niºte bani de acolo pe care îi poate mãtrãºi în specificul de care dã dovadã în ultima perioadã, a blocat acest proiect, care are avizul ministerului dumneavoastrã, doamnã ministru.

Pentru detalii, o sã stau de vorbã cu domnul Andrei Popescu, care sunt convins cã vã va oferi toate detaliile acestei probleme.

Nu vreau sã prelungesc polemica sau sã lansez o polemicã, ºi pentru cã suntem foarte aproape de 8 martie.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Mãsura _Tratarea apei potabile ºi a apei uzate din oraºul Braºov ºi localitãþile învecinate situate în judeþul Braºov-România_ , semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 7 iunie 2002.

Doamnã ministru?

## Vã mulþumesc.

Principalul obiectiv al acestui proiect este asigurarea reabilitãrii ºi dezvoltãrii infrastructurii pentru tratarea ºi distribuirea apei potabile în municipiul Braºov ºi în localitãþile învecinate. Acest proiect a început la 17 iunie 2002, are datã de finalizare 31 decembrie 2008. Costul total al proiectului este de peste 70 de milioane de euro, din care finanþarea ISPA, 41 de milioane, iar cofinanþarea este asiguratã de la bugetul local, din resurse proprii ºi printr-un acord de împrumut de la Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare. Beneficiarul final este Regia autonomã APA Braºov.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în data de 26 februarie a. c., a luat în discuþie Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Mãsura _Tratarea apei potabile ºi a apei uzate din oraºul Braºov ºi localitãþile învecinate situate în judeþul Braºov, România_ , semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 7 iunie 2002.

Comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere ºi aprobare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul se supune votului final în ºedinþã specialã de

vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România ºi Bosnia ºi Herþegovina privind comerþul ºi colaborarea economicã, semnat la Bucureºti la 14 mai 2002.

Dacã, din partea iniþiatorului, doreºte sã ia cineva cuvântul?

Poftiþi!

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La 14 mai 2002 a fost semnat, la Bucureºti, Acordul între România ºi Bosnia ºi Herþegovina pentru comerþul ºi colaborarea economicã. Prin încheierea acestui acord s-a creat cadrul juridic bilateral pentru dezvoltarea schimburilor comerciale ºi în clauzele acestui acord sunt incluse ºi alte acorduri similare din fostele republici ale Iugoslaviei.

Dintre prevederile acestui acord menþionãm: acordarea reciprocã a tratamentului naþiunii celei mai favorizate în toate situaþiile ce privesc schimburile de mãrfuri ºi servicii, importul ºi exportul produselor, în conformitate cu legile ºi reglementãrile în vigoare în fiecare stat, tranzitul mãrfurilor pe teritoriul fiecãruia dintre cele douã state, precum ºi clauza cu privire la neafectarea contractelor încheiate înainte de data intrãrii în vigoare a acestui acord.

Noi vã supunem aprobãrii proiectul de lege de ratificare, în concordanþã cu prevederile Legii 104/1991 ºi în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare, în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România ºi Bosnia ºi Herþegovina privind comerþul ºi colaborarea economicã, semnat la Bucureºti la 14 mai 2002.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/20.III.2003

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului între România ºi Bosnia ºi Herþegovina privind comerþul ºi colaborarea economicã, semnat la Bucureºti la 14 mai 2002. Acordul cuprinde clauze uzuale, incluse ºi în alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadã ºi corespunde practicii internaþionale în domeniu, precum ºi principiilor Organizaþiei Mondiale a Comerþului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

## Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Portugheze privind readmisia persoanelor aflate în situaþie ilegalã, semnat la Lisabona la 26 septembrie 2002.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã intervinã?

Poftiþi, domnule secretar de stat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cadrul activitãþii desfãºurate de Ministerul de Interne privind procesul de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, un loc important l-a ocupat reglementarea juridicã a circulaþiei persoanelor, inclusiv prin acordul de readmisie, pânã în prezent fiind încheiate astfel de acorduri cu 14 state ale Uniunii Europene.

În vederea dezvoltãrii cooperãrii româno-portugheze ºi þinând seama de fenomenul migraþiei ilegale, s-a impus încheierea acestui acord ºi propunem sã fie aprobat în forma în care a fost adoptat ºi de Senat ºi recomandat prin raportul comisiei de specialitate a Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a dezbãtut ºi a hotãrât sã propunã Camerei Deputaþilor adoptarea formei acordului în varianta propusã de cãtre Senat.

La lucrãrile comisiei au participat 25 de deputaþi ºi au votat pentru 24. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

- Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii ”C.N.I.Ò Ñ S.A.

Dacã, din partea iniþiatorului, doreºte cineva? Poftiþi, domnule secretar de stat!

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã cum ºtiþi, Compania Naþionalã de Investiþii, înfiinþatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 25/2001, a stabilit ca obiect principal de activitate pentru companie asigurarea resurselor ºi montajelor financiare pentru construcþiile social-culturale ºi sportive.

Necesitatea modificãrii unor dispoziþii ale Ordonanþei Guvernului nr. 25 constau în deosebita importanþã a demarãrii unor programe de lucrãri vizând construcþii vulnerabile, care prezintã pericol public, în vederea asigurãrii cerinþei de rezistenþã, stabilitate, a prevenirii ºi atenuãrii efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure, inundaþii, alunecãri, tasãri sau prãbuºiri de teren, a programelor de reparaþii capitale ºi curente la construcþii deja existente.

Faþã de cele prezentate, s-a elaborat prezentul proiect de lege, care a fost discutat în comisiile de specialitate, i s-au adus o serie de îmbunãtãþiri, cu care noi ne-am declarat de acord, ºi vi-l supunem atenþiei dumneavoastrã cu rugãmintea de a-l aproba.

Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Antal Istv‡n.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Comisia pentru industrii ºi servicii a primit avize favorabile din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi are avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi aviz din partea Consiliului Economic ºi Social.

Ordonanþa, aºa cum vi s-a prezentat, are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii, în scopul creãrii cadrului legal pentru ca aceastã companie sã poatã derula programe de lucrãri de intervenþie de urgenþã la construcþiile vulnerabile ºi care prezintã pericol public în caz de cutremure de pãmânt, inundaþii, alunecãri de teren, tasãri sau prãbuºiri de teren.

În ºedinþa din 19 februarie, în timpul dezbaterilor din comisie, au fost mai multe amendamente care sunt trecute în acest raport prezentat. ªi aceste amendamente ale comisiei se referã, de fapt, la urmãtoarele: completarea obiectului de activitate al C.N.I., în sensul ca aceastã societate sã deruleze programe de interes public sau social în domeniul construcþiilor aprobate de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei; s-a fãcut ºi precizarea competenþelor de aprobare a acelor programe de interes public sau social în domeniul construcþiilor care se deruleazã prin C.N.I.; s-au fãcut precizãri referitoare la modalitatea de modificare a anexei care cuprinde societãþile comerciale care participã la formarea capitalului iniþial al C.N.I.

La lucrãrile comisiei au participat 23 de deputaþi, din totalul de 26 de membri ai comisiei. ªi au participat ºi invitaþii din partea M.L.P.T.L. ºi din partea Oficiului Companiei Naþionale de Investiþii, domnul director numit, cei care au susþinut ordonanþa prezentatã pentru dezbaterea în comisie.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Încã de la înfiinþarea, prin ordonanþã, a acestei Companii Naþionale de Investiþii, Partidul Democrat a arãtat substratul acestei forme de organizare la nivelul Ministerului Transporturilor, în subordonarea totalã a Ministerului Transporturilor ºi Locuinþei, având în vedere subordonarea datoratã acþionariatului din care este formatã aceastã Companie Naþionale de Investiþii, din regii autonome sau companii naþionale aparþinând de Ministerul Transporturilor, Locuinþei ºi Lucrãrilor Publice.

La vremea respectivã, chiar am arãtat cã obiectul de activitate va fi extins în mod cert dupã o perioadã de timp. La vremea când s-a discutat aceastã ordonanþã era vorba numai despre anumite lucrãri de interes deosebit, de urgenþã, era vorba de clãdirile care pot sã fie afectate de cutremur, º.a.m.d. Acum s-a extins acest obiect de activitate, practic, la orice lucrare gestionatã de Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Transporturilor.

În aceste condiþii, având în vedere cã 5% Ñ deci, repet, **5%** Ñ din toate sumele care sunt derulate prin Ministerul Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei revin acestei Companii Naþionale de Investiþii, faceþi un procent din milioanele de dolari care sunt puse la dispoziþie pentru diferite lucrãri. Ce se face cu aceastã sumã? ªi rãspunsul este foarte simplu: în ultimã instanþã, uitaþi-vã la lit. c), în care se prevede, la punctul 8: ”Realizarea unor operaþiuni de marketing, publicitate, reclame, editare, publicaþii ºi imprimate în domeniul sãu de activitateÒ.

Deci, ne întrebãm încã o datã: unde se vor duce aceste sume, foarte mari, ºi de ce este deturnat obiectul principal al acestei ordonanþe de urgenþã, care presupunea o modalitate de urgenþã a unor lucrãri, nicidecum orice lucrãri ºi orice proiecte care se deruleazã prin Ministerul Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei? Motiv pentru care Partidul Democrat, de la început vã spun, nu va vota aceastã ordonanþã.

Dacã sunt ºi alte grupuri parlamentare care doresc sã intervinã?

Domnul Brudaºca, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

În vreme ce vorbea colegul meu, citeam cu atenþie art. 6 al acestei ordonanþe de urgenþã ºi constatam cã, prin cele 5 sau 6 atribuþii ce se acordã acestei Companii Naþionale de Investiþii, aici se vorbeºte despre orice, numai despre investiþii nu: urmãrirea asigurãrii resurselor financiare, executarea programelor de interes public, realizarea de operaþiuni de marketing, publicitate, achiziþionarea, realizarea sau vânzarea de tehnologie, realizarea sau vânzarea de proiecte, prestarea de servicii specifice. Pãi, am impresia cã este vorba de un agent, ca oricare, care efectueazã o pluritate de activitãþi, numai cele care vizeazã obiectul rezultat din definiþie nu, respectiv, Companiei Naþionale de Investiþii.

Sentimentul meu personal este cã aceasta reprezintã încã o gãselniþã pentru ca o parte din venituri sã fie canalizate spre alte scopuri mai puþin clare.

Prin urmare, nu cred cã se impune sã votãm un asemenea proiect de lege, cu atât mai mult cu cât repetiþia aceasta destul de gravã ºi frecventã subliniazã inconsistenþa ideaticã a celor care întocmesc asemenea proiecte de lege, respectiv, ordonanþe care modificã ordonanþe ºi alte ordonanþe ºi alte hotãrâri, cu o frecvenþã ameþitoare. Solicitãm pe aceastã cale Guvernului sã fie mai consistent atunci când are asemenea iniþiative legislative.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Domnul preºedinte al comisiei. Poftiþi!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº dori sã vã atrag atenþia cã, la poz. 21, punctul 5, alin. 2 al art. 9, scrie urmãtorul lucru: ”Programele de interes public sau social în domeniul construcþiilor finanþate prin Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei care vor fi derulate prin C.N.I. se stabilesc prin ordin al ministrului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi LocuinþeiÒ. Deci problemele sunt destul de bine clarificate, ºi noi am adus câteva precizãri vizavi de aceastã problematicã. Am mai introdus la poz. 7 o literã, lit. b[1] ), în care am precizat cã are ca sarcinã ºi elaborarea de propuneri cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. Astfel, în cazul respectiv s-a preluat o altã tezã privitoare la sarcinile C.N.I.-ului, care spune: ”Elaborarea de propuneri cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei privind programele de interes public sau social în domeniul construcþiilor.Ò Deci, am precizat destul de clar atribuþiile acestei societãþi.

Ne pare rãu cã domnul coleg Toader, care participã de obicei cu foarte mult interes la lucrãrile noastre, la momentul respectiv nu a depus un amendament mai concret care sã figureze cel puþin la amendamentele res- pinse, care s-ar fi putut discuta puþin mai concret ºi poate cã am fi acceptat ºi noi un amendament inteligent. Vã mulþumesc.

Doriþi un drept la replicã? Poftiþi!

Da, domnule preºedinte, doresc un drept la replicã. Nu numai cã mi-a rostit numele, dar mã simþeam ºi dator sã subliniez tocmai aceastã modificare prin amendament, spusã de domnul preºedinte al comisiei, prin care toate lucrãrile care se deruleazã prin Compania Naþionalã de Investiþii se stabilesc prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei. Aceastã companie este, practic, subordonatã acestui minister. Ministerul primeºte fondurile, ministerul hotãrãºte ce se deruleazã prin ea. Dacã exista, hai sã presupunem, o altã autoritate care gestiona ºi hotãra care sunt lucrãrile pe care le face aceastã Companie Naþionalã de Investiþii, mai puteam discuta.

Referitor la ceea ce a spus domnul preºedinte, nu am participat, fiindcã de la început noi am fost împotriva acestei Companii Naþionale de Investiþii, ºi cred cã peste un an, doi, trei, atunci când se va analiza, vom vedea sumele foarte mari pe care le-a avut, le-a gestionat ºi ce s-a întâmplat cu ele, fiindcã, vã daþi seama, pentru a coordona asemenea activitãþi este nevoie de un personal foarte restrâns ºi, ca sã consumi 5% din toate aceste venituri, mi se pare o sumã exorbitantã, ºi sigur cã ne întrebãm unde se vor duce aceste fonduri.

Dacã mai sunt alte grupuri parlamentare care doresc sã participe la dezbateri? Nu mai sunt.

- Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Preambulul la art. I. Vã rog sã observaþi cã la punc-

- tul 2 al raportului s-a fãcut o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

- Punctul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- S-a adoptat varianta comisiei.

- Punctul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- S-a adoptat varianta comisiei.

Punctul 3. Vã rog sã observaþi cã în raport la poz. 13 s-au fãcut niºte modificãri de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Punctul 3 a fost adoptat în varianta comisiei.

- Punctul 4. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- S-a adoptat varianta comisiei.

- Punctul 5. Comisia propune sã se elimine. Sunt

- obiecþii? Nu sunt.

- S-a adoptat aceastã variantã a comisiei.

- Punctul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul I, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu.

- S-a adoptat.

- Punctul II. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- S-a adoptat.

- Aceasta este toatã legea, care se va vota în ºedinþã

- specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonanþei de

urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ºi pentru instituirea unor mãsuri de îmbunãtãþire a colectãrii unor venituri bugetare.

Din partea iniþiatorului.

## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În vederea simplificãrii modului de calcul pentru diminuarea numãrului de impozite ºi taxe datorate bugetului de stat ºi pentru îmbunãtãþirea colectãrii ºi eficientizãrii controlului, s-a adoptat includerea taxei de drumuri în accizele datorate pentru uleiuri minerale.

Cele douã taxe existente în prezent constituie, începând cu data aprobãrii Ordonanþei Guvernului nr. 3/2003, o singurã categorie de impozit indirect, respectiv accize, controlul stabilirii, virãrii ºi urmãririi sumelor datorate urmând a fi exercitat de cãtre Ministerul Finanþelor Publice.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizatã în fond. Poftiþi!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a analizat în data de 5 martie 2003 ºi a întocmit un raport cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ºi pentru instituirea unor mãsuri de îmbunãtãþire a colectãrii unor venituri bugetare.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere ºi avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi avizul Consiliului Legislativ.

În ºedinþa plenului Camerei Deputaþilor din 4 martie 2003, cu ocazia dezbaterii raportului înaintat de comisie, acesta a hotãrât restituirea acestui proiect de lege pentru reexaminare.

În urma reexaminãrii, în ºedinþa comisiei din 5 martie s-a hotãrât întocmirea unui raport, cu amendamente admise ºi respinse, prezentate în anexã, ºi supunem acest raport spre aprobare plenului Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã ia cuvântul. Da, din partea P.D.-ului. Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu am fost cel care am solicitat, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, returnarea acestei ordonanþe în cadrul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru a susþine amendamentele care aveau ca singur scop ca cei care nu utilizeazã drumurile publice sã beneficieze, aºa cum prevedea Legea nr. 118 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor, la returnarea acestor sume.

Sigur cã toate argumentele mele s-au lovit de un refuz categoric, în special al domnului preºedinte Georgescu, care a motivat cã: ”Bugetul naþional are nevoie de bani, aºa cã ºi voi, cu vapoarele, puteþi merge liniºtiþi pe ºosele.Ò

Sigur cã voi da o motivaþie pentru fiecare amendament, pe care îl voi susþine cu alte argumente, dar mi se pare total anormal ca cei care nu utilizeazã drumurile publice, indiferent de susþinerea pe care o face Ministerul Finanþelor Publice, sã plãteascã aceastã taxã. Suntem de acord cã fondurile trebuie sã disparã, dar, atâta timp cât prevede în mod clar cã o anumitã cotã se duce la fondurile publice, la drumurile publice, deci este anormal ca cei care nu utilizeazã drumurile publice sã foloseascã ºi sã plãteascã aceastã taxã.

Amendamentul presupunea în fond returnarea acestei sume, ºi sigur cã ne vom întreba cu toþii când vor merge vapoarele pe ºosea.

Vã mulþumesc, ºi voi susþine amendamentele, punct cu punct.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art. I. Vã rog sã observaþi cã în raport

se propune o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2. Vã rog sã observaþi cã în raport, la pagina 1, punctul 2 al raportului, se propune o anumitã modificare. Sunt obiecþii?

Adoptat în varianta comisiei.

În tabel existã la poz. 15 o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art. I în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Art. III. Sunt obiecþii? Poftiþi!

La art. III aveam un amendament care presupunea: atâta timp cât în anul 2003 se prevede repartiþia unei cote de 20% din accizele încasate la bugetul de stat ºi se utilizeazã în scopul finanþãrii unor cheltuieli privind drumurile publice, în limita prevederilor bugetare cu destinaþie specialã, propunerea pe care am fãcut-o noi a fost de a face o altã repartiþie faþã de cea care a fost propusã iniþial, respectiv sã ajungã la cu totul o altã repartizare, având în vedere cã pentru drumurile naþionale

existã finanþare suplimentarã din credite externe, dar pentru drumurile judeþene întotdeauna aceastã cotã a fost foarte micã. Astfel, am fãcut cu totul altã repartiþie, respectiv 55% cu 45%, pentru a putea da posibilitatea finanþãrii, reparãrii ºi întreþinerii drumurilor judeþene.

Cred cã toþi cei care suntem din judeþe ºtim foarte bine starea acestor drumuri. Dacã drumurile naþionale, în general, au fost reabilitate, drumurile judeþene se gãsesc într-o stare jalnicã ºi, atâta timp cât repartizãm de la început o cotã mai micã, vã daþi seama cã reabilitarea ºi întreþinerea acestor drumuri va fi o mare problemã.

Pe de altã parte, dacã nu se impune un astfel de procent, rãmâne la distribuþia Ministerului Finanþelor. Sigur cã va spune cã va colabora cu Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, dar, atâta timp cât nu se prevede prin lege o anumitã cotã, existã întotdeauna o repartizare ineficientã ºi inegalã a acestor fonduri.

Tot în acest amendament am prevãzut ca alin. 2 sã fie eliminat deoarece, începând cu anul 2004, pentru finanþarea drumurilor publice, dupã cum se spune în ordonanþã, nu se mai prevede o anumitã cotã pentru aceste drumuri. În mod firesc ºi logic, vã daþi seama cã Ministerul Finanþelor va repartiza, aºa cum crede el, pentru întreþinerea ºi reabilitarea drumurilor, anumite fonduri care niciodatã nu vor reflecta cât anume reprezintã aceastã cotã reþinutã din accize pentru drumurile publice, motiv pentru care vã rog foarte mult sã susþineþi acest amendament al meu, deoarece va fi în avantajul tuturor drumurilor judeþene ºi, în special, a circumscripþiilor pe care dumneavoastrã le reprezentaþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Poftiþi, domnule Brudaºca!

Dar dumneavoastrã nu aveþi amendament respins.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Dar doresc sã îl susþin.

Înþeleg cã vreþi sã susþineþi colegul de Opoziþie.

Domnule preºedinte,

Este un subiect care nu priveºte numai un anumit judeþ sau nu priveºte numai pe deputaþii Puterii ºi pe cei din Opoziþie. Noi, dacã am fi cinstiþi cu noi înºine în toate punctele de vedere, cred cã ºi aici ar trebui sã mergem pe aceastã idee ºi dintr-un punct care defineºte oarecum ºi politica promovatã de Guvernul prezidat de domnul Adrian Nãstase.

Dumneavoastrã vorbiþi tot timpul despre necesitatea întãririi autonomiei locale. Ei, aveþi posibilitatea ca aceastã lozincã sã devinã realitate, inclusiv adoptând un asemenea amendament. De ce? Pentru cã, în felul acesta, creºte posibilitatea de intervenþie a consiliilor locale, a consiliilor judeþene pentru rezolvarea problemelor care þin de reþeaua de drumuri ºi de strãzi printr-o adecvatã repartizare a fondurilor rezultate din accizele încasate pentru combustibili. Se impune, deci, sã avem în vedere acest amendament care este de bun-simþ ºi care reprezintã o necesitate obiectivã a reparãrii drumurilor care în judeþe sau la nivelul localitãþilor sunt într-o stare dezastruoasã. Poate cã unii dintre domnii ºi doamnele de la Ministerul Finanþelor circulã mai puþin în teritoriu ºi se învârt în general în spaþii unde drumurile sunt de foarte bunã calitate ºi, atunci, Domniile lor nu cunosc dezastrul ºi gropile prin care ne stricãm toþi maºinile, nu numai cei care suntem parlamentari, ci mai ales cetãþenii de rând.

Printr-o asemenea repartizare în cuantumurile de 55%, respectiv 45%, s-ar crea posibilitatea ºi organismelor judeþene ºi locale sã asigure fonduri pentru ca aceste drumuri sã devinã de nivel european, ca un prim pas în procesul de integrare spre care ne îndreptãm în pas voios de pionier.

Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri. Nu.

Din partea iniþiatorului, doamna secretar de stat. Poftiþi!

Ministerul Finanþelor Publice precizeazã urmãtoarele la amendamentele fãcute:

Începând cu data de 22 ianuarie, data intrãrii în vigoare a Ordonanþei Guvernului nr. 3/2003, nu mai avem taxe de drum, ci avem accize.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 109/30 ianuarie 2003, publicatã în **Monitorul Oficial** din luna februarie, s-a stabilit cã numai pentru agriculturã se restituie o parte din accize, pe baza unei metodologii stabilite prin hotãrârea respectivã.

În ceea ce priveºte cotele de 35%, respectiv 65%, prin actul normativ s-au pãstrat cotele care erau prevãzute în Legea nr. 118. Deci, efectiv, nu am venit cu nici un fel de modificare.

Comisia. Poftiþi!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia a luat în analizã amendamentele prezentate de colegul nostru, ºi vreau sã spun cã, cu mult simþ de rãspundere, preºedintele comisiei a analizat fiecare propunere pe care a fãcut-o dânsul, pe care le-am respins în unanimitate de voturi.

În continuare, comisia susþine punctul de vedere al iniþiatorului.

Eu voi supune, la început, la vot poziþia comisiei. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Vã rog sã numãraþi! 27 de voturi con-

tra.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei. Art. IV. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Aþi propus introducerea unui articol nou, art. IV[1] .

Aºa cum am arãtat la început, mi se pare stupid ca noi sã hotãrâm în Parlament ca navele, tancurile ºi trenurile sã plãteascã taxã de drum. Vã rog foarte mult sã faceþi o analizã corectã.

ªi dacã doamna ministru a spus cã respectã întocmai ce prevede Legea nr. 118 privind repartizarea cotei pe drumurile naþionale ºi drumurile judeþene, vreau sã îi reamintesc Domniei sale cã aceeaºi ordonanþã, Ordonanþa nr. 158, prevede chiar amendamentul pe care l-am propus eu, în mod concret spunând: ”Persoanele fizice ºi juridice care utilizeazã motorine în domeniul transporturilor feroviare, navale ºi al apãrãrii naþionale vor solicita Ministerul Finanþelor Publice restituirea sumelor reprezentând cota din accize care se utilizeazã pentru finanþarea unor cheltuieli privind drumurile publice, conform art. III din prezenta ordonanþã. Restituirea se face în termen de 30 de zile de la data solicitãrii.Ò

Vã rog sã vã gândiþi foarte mult când veþi vota. În condiþiile în care aceastã taxã de drum se impune sã fie plãtitã de nave, nu am auzit nicãieri în toatã lumea ca navele ºi transporturile feroviare sã plãteascã taxe de drum, indiferent cã se numesc accize, indiferent cã sunt introduse în aceastã formã de accizare, dar este incorect sã se plãteascã aceastã taxã de drum, pe de o parte. Iar, pe de altã parte, dacã se plãteºte, þineþi cont cã, din 1996, atunci când s-a înfiinþat Legea nr. 118, niciodatã nu s-au plãtit. În 2001, Ministerul Transporturilor a modificat aceastã lege, introducând obligativitatea plãþii ºi restituirii, ca, dupã un an de zile, sã nu mai dea nici un ban înapoi.

Trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã cã, pânã în prezent, la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei sunt 12 miliarde de lei, sumã care trebuie returnatã acelora care nu au utilizat drumurile publice, în special în sectorul naval, dar în textul de lege nu se prevede nicãieri cum se vor returna aceºti bani, cu toate cã ordonanþa a apãrut în cursul anului 2003.

Faþã de aceste considerente, vã rog sã reanalizaþi acest amendament ºi sã nu fiþi cei care veþi hotãrî ca navele româneºti fluviale care mai sunt pe Dunãre sã îºi piardã pavilionul românesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Brudaºca. Poftiþi!

Eu încercam din salã sã îi spun doamnei ministru, cu toatã consideraþia, cã o lege cãreia dorim sã îi dãm fiinþã acum trebuie sã fie mai bunã decât documentele anterioare. În mod normal, eu nu cred cã noi trebuie sã facem legi numai pentru a crea noi restricþii, pentru a pune noi limite, doar de dragul de a fi Gicã Contra, doar de dragul de a distruge un sistem care mergea.

Dacã nu s-a reuºit sã se convingã ministerul cã este mai bine sã sprijine judeþele ºi celelalte unitãþi administrativ-teritoriale, cred cã aici avem de-a face cu o chestiune care þine de absurd. Nu poþi pretinde sã se plãteascã taxã de drum pentru cine foloseºte drumurile aeriene, spre exemplu. Atunci, de ce nu punem ºi la avioane aceastã taxã de drum? Pentru cã ºi avioanele merg pe un anumit drum.

Poate cã vã vine ideea, doamna ministru, ºi mai faceþi o ordonanþã de urgenþã ºi bãgaþi ºi pentru avioane sau pentru rachete, mi se sugereazã, sã se plãteascã taxã de drum.

Eu cred cã, dacã totuºi se rãmâne la aceastã încãpãþânare, la aceastã rigiditate pe care eu nu o înþeleg personal, poate cã este bine ca aceºti bani care rezultã din aceste accize sã fie orientaþi spre Ministerul Mediului, deci pentru protejarea mediului, pentru cã, în felul acesta, s-ar putea accelera mãsurile pentru protecþia mediului ºi am putea îndeplini una dintre condiþiile de aprobare a _acquis_ -ului comunitar.

Pânã când se va ajunge la aceastã complexitate de gândire, eu cred cã nu putem sã ne umplem de ridicol pretinzând navelor, ºi trenurilor, ºi celorlalte mijloace de transport din domeniul apãrãrii naþionale sã se plãteascã aceste accize pentru ele.

Eu refuz sã cred cã colegii mei din Parlament, din aceastã legislaturã se vor umple de ridicol adoptând o asemenea aberaþie legislativã.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri, sã-ºi exprime punctul de vedere asupra acestui amendament propus. Nu.

Din partea ministerului, doamna secretar de stat ne va explica cum este cu avioanele ºi taxele de drum.

În primul rând, pentru avioane, uleiurile minerale ºi kerosenul nu sunt purtãtoare de accize. În aceste condiþii, nu se pune problema de maniera respectivã.

În al doilea rând, pe baza legii vechi, Legea nr. 118, trebuiau regularizate cu persoanele fizice ºi juridice care beneficiau de regularizarea respectivã toate sumele. Noi, acum, discutãm de aplicarea Ordonanþei Guvernului nr. 3, care nu mai prevede taxã de drum, ci prevede accizã, iar posibilitatea restituirii accizei nu este prevãzutã de cãtre acest act normativ, aºa cum prevede ºi hotãrârea enunþatã, decât pentru agriculturã.

Aceste lucruri nu le-a propus Ministerul Finanþelor Publice singur. Pe baza propunerilor fãcute de ministerele de profil s-a ajuns la aceastã concluzie. Chiar ºi acea repartizare de 35%, 65%, a fost analizatã ºi nu s-a fãcut la propunerea Ministerului Finanþelor Publice, ci a ministerelor de profil. Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi Ministerul Industriei ºi Resurselor sunt cele care au fãcut fundamentarea pentru repartizarea respectivã, deci nu Ministerul Finanþelor Publice.

Vã mulþumesc.

Dacã îºi menþine punctul de vedere comisia sesizatã în fond.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

ªi acest amendament propus de colegul nostru a fost respins în comisie cu 3 voturi pentru ºi restul voturilor împotrivã.

Aº vrea totuºi sã atrag agenþia cã la art. IX din Ordonanþa Guvernului nr. 3 se stipuleazã clar: ”La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe, prevederile Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicatã cu motivarea ºi completãrile ulterioare, se abrogã.Ò Deci acele taxe de care vorbesc colegii noºtri nu mai sunt. De data aceasta discutãm numai de accizare.

Vã mulþumesc.

Domnul Toader, ºi apoi supunem la vot.

Sigur cã era corect ceea ce a spus colegul meu, domnul deputat Baltã. Dacã preþul motorinei scãdea cu nivelul taxei de drum, nu era nici un fel de problemã, dar ºtiþi foarte bine cã preþul combustibilului a rãmas acelaºi. Practic, s-a eliminat taxa de drum, fiind introdusã în accizã, dar preþul a rãmas acelaºi. Eu chiar voi fi curios sã îl întreb pe colegul meu, domnul Baltã, ce le va spune colegilor sãi la Constanþa, când îl vor întreba de ce plãtesc vapoarele taxã de drum.

Comisia îºi menþine punctul de vedere Ñ de respingere a acestui nou articol propus prin amendament de domnul Toader. Ministerul Finanþelor Publice nu este de acord cu acest amendament.

Cine este de acord cu amendamentul propus de domnul Toader? Vã rog sã numãraþi! 21. Cine este contra? Vã rog sã numãraþi! 35. Abþineri? Douã abþineri.

Deci, amendamentul domnului Toader nu a întrunit un

numãr suficient de voturi pentru a fi adoptat. Art. V. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. VI. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. VII. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. VIII. Aveþi la art. VIII un amendament respins. Poftiþi!

Dacã cu vapoarele nu am avut succes, poate voi avea succes cu agricultura. Un coleg de-al meu spunea cã sunt în Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, ºi vreau sã întreb ºi eu care este diferenþa între agriculturã ºi silviculturã. **Drujba** trebuie sã plãteascã taxe de drum?! Haideþi sã fim serioºi! Toate utilajele forestiere care sunt pe drumurile acestea trebuie sã plãteascã taxe de drum?

Vã rog foarte mult sã faceþi analiza. Nu trebuie votat neapãrat aºa cum prevede ordonanþa.

Am introdus acest amendament discutat în cadrul Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice. Dacã cu marinarii aveþi ce aveþi, mãcar lãsaþi sã funcþioneze agricultura! Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt asupra acestui amendament propus de domnul Toader? Poftiþi, domnule Brudaºca!

## Domnule preºedinte,

Din câte ºtiu eu, cã am un fin care este silvicultor, nu de alta, sunt utilaje care nici nu au voie sã circule pe drumurile publice. Prin urmare, eu nu vãd de ce sã-i obligãm sã plãteascã aceste accize pentru echivalentul taxei de drum. Cred cã, dacã tot este sã sprijinim ceva în þara asta, a mai rãmas mãcar agricultura ºi silvicultura. Asta în condiþiile în care nu vrem sã scãpãm ºi de ele, ºi atunci nu mai avem ce sã mai votãm!

Dacã mai sunt alte intervenþii din salã? Nu. Din partea ministerului, vã rog.

Poftiþi! Nu aveþi nimic de adãugat. Deci nu susþineþi. . Comisia, de asemenea, nu susþine.

Cine este pentru acest amendament al domnului Toader? 18 voturi pentru.

Insuficient pentru adoptare. Se adoptã varianta iniþialã. Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vã rog sã priviþi în raport, la modificarea propusã. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajate.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Comisia pentru industrii ºi servicii, propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu propun 10 minute pentru dezbateri ºi 1 minut, pentru cã sunt ºi câteva amendamente ºi, dacã se doreºte din partea grupurilor, 2 minute pentru intervenþii, pentru cã este o ordonanþã foarte importantã ºi, totodatã, ºi interesantã.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Dacã cineva doreºte sã facã o intervenþie? Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În primul rând, îi mulþumesc domnului preºedinte Antal pentru generozitate, pentru cele 2 minute.

Aº vrea sã vã spun, doar punctual, cã, în ceea ce ne priveºte, ne-am bucurat pentru aceastã ordonanþã de urgenþã, chiar dacã, de principiu, nu ne bucurãm pentru ordonanþele de urgenþã, însã domeniul care este reglementat în aceastã ordonanþã este unul care a fost acceptat, mai ales acum, când sunt probleme cu costurile ridicate privind energia termicã. Desigur, faptul cã se reabiliteazã termic clãdirile de locuit multietajate este un lucru mai mult decât îmbucurãtor.

Ne-am oprit cu seriozitate asupra proiectului de Lege privind aprobarea ordonanþei de urgenþã, am formulat o

serie de amendamente, dintre care majoritatea au fost acceptate. Pe de o parte, a fost acceptat un amendament care a dorit sã stabileascã foarte clar principalele criterii care se au în vedere la stabilirea prioritãþilor pentru sau în cadrul programelor de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit multietajate, iar pe de altã parte a fost adoptat un amendament privind modalitatea în care se ramburseazã sau se pot rambursa creditele ºi alocaþiile care au fost acordate de bugetul de stat celor care sunt cuprinºi în acest program de reabilitare termicã.

Aº vrea sã vã subliniez doar un singur detaliu Ñ cel al sistemului de finanþare a cheltuielilor privind aceste lucrãri pentru reabilitare termicã, trebuie sã vã spun cã e un lucru bun faptul cã se acoperã o bunã parte din costurile, cheltuielile legate de aceste lucrãri din credite ºi alocaþii de la bugetul de stat ºi, mai mult, existã ºi o parte care este subvenþie de la bugetul de stat. Acest lucru considerãm cã este bine venit, pentru cã astfel reuºim ca proprietarii de locuinþe din aceste clãdiri multietajate sã scoatã restul de sumã necesarã pentru acoperirea acestor cheltuieli din buzunar ºi sã fie un sistem care, pardon de expresie!, va fi un sistem interesant ºi pozitiv pentru dumnealor.

Drept urmare, grupul nostru parlamentar susþine acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã în cauzã ºi nu ne vom susþine amendamentele respinse. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã cineva doreºte sã participe? Nu.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã priviþi la punctul 4 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Art. 2.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã vin în sprijinul colegilor care au avut aceste amendamente, pentru ca ele sã sune cum e de aºteptat. În primul rând, chiar de la început trebuie sã menþionez cã la art. 2 Ñ ”nu vor avea urmãtorul cuprinsÒ, ci va trebui sã spunem ”alin. 2 ºi alin. 3 ale art. 2 vor avea urmãtorul cuprinsÒ. Apoi, la alin. 2, se eliminã virgula dupã ”locuinþeiÒ ºi se înlocuieºte cuvântul ”înÒ cu ”peÒ, pentru cã se elaboreazã nu ”în bazaÒ, ci ”pe bazaÒ. Mai mult decât atât, la alin. 3 trebuie sã facem un acord corespunzãtor. Este vorba de criteriile de selecþie, dar selecþia este ”a clãdirilorÒ, nu este ”ale clãdirilorÒ. Deci, în mod corespunzãtor, vã rog sã admiteþi aceste propuneri de îmbunãtãþire a redactãrii textului. Mulþumesc.

Comisia are obiecþii? Poftiþi!

Þin sã mulþumesc domnului coleg Brudaºca pentru precizãrile fãcute, dar cred cã este de acord ºi cu ”crite- riile stabiliteÒ. Acolo nu sunt probleme, sunt bine venite, pentru cã au fost modificate, cel puþin. Corectura respectivã se va face.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

La alin. 31. Poftiþi!

Are domnul Leonãchescu o problemã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Suntem în faþa unei legi tehnice ºi aici conceptele, termenii, definiþiile trebuie sã fie foarte exacte. La poziþia 6 din raport, noul alineat propus, 31, are, la punctul d), o formulare care trebuie îmbunãtãþitã. Acolo se scrie aºa: ”volumul pierderilor termice ale construcþieiÒ. Într-o lege tehnicã de acest gen, ”volumulÒ înseamnã altceva, nu-ºi are rostul aici. Trebuie înlocuit cu un alt termen ºi eu propun: ”mãrimea pierderilor termiceÒ.

Vã mulþumesc.

Domnul Brudaºca.

Se poate chiar elimina orice fel de referinþã la volum sau mãrime, se poate spune clar: ”pierderile termice ale construcþieiÒ. Atunci, unitatea de mãsurã o stabileºte cel care face mãsurãtoarea. Eu am, însã, la acelaºi alineat, o altã propunere pentru eliminarea redundanþei. Avem formularea: ”Principalele criterii avute în vedere la stabilirea prioritãþilor prevãzuteÒ. Eu sugerez colegilor sã fie de acord cu urmãtoarea înlocuire: ”Principalele criterii luate în considerare la stabilirea prioritãþilor prevãzuteÒ ºi apoi fraza continuã, evident, ºi cu sugestia pentru punctul d), sã eliminãm cuvântul ”volumulÒ ºi sã acordãm corespunzãtor restul textului, respectiv ”pierderile termice ale construcþieiÒ.

Comisia? Comisia este de acord cu toate aceste propuneri care s-au formulat.

La art. 2 mai sunt alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Poftiþi!

Tot în spiritul bunei colaborãri între P.R.M. ºi U.D.M.R., vreau sã-l sprijin pe domnul preºedinte, în sensul de a înlocui cuvântul ”existenteÒ cu ”aflateÒ, respectiv: ”din bugetele locale, pentru locuinþele ºi spaþiile cu altã

destinaþie decât aceea de locuinþã, aflate în proprietatea unitãþilorÒ. Ele pot sã existe, dar sã nu se afle! Asta ca sã mai ºi glumim.

Poftiþi!

Încã o datã þin sã mulþumesc domnului coleg pentru ajutorul acordat, dar, totodatã, menþionez urmãtorul lucru: nu eu redactez textul, nu preºedintele, eu sunt atent la logica pe fond a problemelor, cu care cred cã ºi dumneavoastrã sunteþi de acord.

Vã mulþumesc încã o datã.

Suntem de acord cu modificarea propusã.

Deci, la art. 8, alte obiecþii nu mai sunt. Adoptat aºa cum s-a convenit.

Art. 9. Sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi în raport la punctul 8 al raportului ºi la punctul 9 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat aºa cum s-a propus de comisie, cu modificãrile respective.

Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport la punctul 10. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vã rog sã priviþi, s-a fãcut o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinþarea unor instituþii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Dacã din partea iniþiatorului?

Poftiþi, domnule secretar de stat!

Pentru îndeplinirea obiectivelor privind exploatarea comercialã a trenurilor pe reþeaua feroviarã transeuropeanã, în 1996, respectiv în anul 2001, Uniunea Europeanã a adoptat o serie de directive referitoare la interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convenþional. Instituþiile din statele comunitare desemnate sã asigure respectarea prevederilor acestor directive sunt finanþate parþial sau total de cãtre stat.

În România, autoritatea desemnatã sã asigure respectarea acestor cerinþe este finanþatã integral din venituri extrabugetare, al cãror cuantum nu permite realizarea unor proiecte strict necesare pentru alinierea la aceste prevederi, cum ar fi testarea infrastructurii materialului rulant, echipamentelor feroviare, calificãrilor profesionale privind siguranþa circulaþiei sau proiecte care sunt finanþate din fonduri comunitare PHARE.

În vederea armonizãrii legislaþiei naþionale cu cea comunitarã, este necesarã ºi modificarea ºi completarea Ordonanþei nr. 95/1998 care privea înfiinþarea unor instituþii publice în subordinea Ministerului Transporturilor, având în vedere în special modificãrile care se referã la Autoritatea Feroviarã Românã ºi, mai precis, posibilitatea alocãrii de fonduri pentru aceastã instituþie publicã desemnatã sã exercite aceste noi atribuþii ca sã putem realiza proiectele de importanþã naþionalã ºi cele de integrare a sistemului de transport feroviar în sistemul de transport feroviar european.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Þin sã vã informez cã proiectul de lege a fost avizat favorabil, în forma propusã de iniþiator, de Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi proiectul de lege, în raport cu obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 23 de deputaþi, în momentul respectiv când am discutat aceastã problemã ºi, în urma dezbaterilor care au avut loc, membrii comisiei propun admiterea, cu o completare a proiectului de lege, în vederea corelãrii termenilor utilizaþi în ordonanþã.

ªi aº dori sã observaþi, ca sã nu mai intervin încã o datã, dacã, în afarã de observaþia mea, nu o sã gãsiþi altceva, cã la punctul 4 din raport s-a omis ceva de cãtre iniþiator, ºi anume, deci textul sunã în felul urmãtor: ”La articolul unic, punctul 1, lit. a) ºi b) ale alin. 3Ò ºi aici lipseºte o sintagmã ”al art. 1 vor avea urmãtorul cuprinsÒ. Deci îmi permit sã fac aceastã completare în raport, ca raportul sã fie complet. În rest, s-au fãcut doar unele mici precizãri, ºi anume cã este vorba de sistemul de transport feroviar, ºi la punctul a) ºi la punctul b). În rest, s-a admis textul exact aºa cum a fost aprobat ºi de comisia menþionatã pentru aviz.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã cineva doreºte sã intervinã? Nu. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 1 al articolului unic, vã rog sã priviþi în raport la poziþia 4 a raportului. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat cu modificãrile propuse de comisie.

Punctul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic devine articolulÉ, vã rog sã priviþi la poziþia 2, se numeroteazã cu art. I. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

ªi priviþi în raport la poziþia 6: se introduce un art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerþului.

Din partea iniþiatorului, vã rog, doamnã secretar de stat, poftiþi!

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor deputat, Domnilor deputaþi

La elaborarea proiectului ordonanþei s-a avut în vedere faptul cã, în prezent, existã o serie de societãþi comerciale care au incluse în denumirea lor cuvinte de genul ”institut naþional românÒ, acestea fiind de naturã sã creeze ºi sã întreþinã o stare de confuzie în rândul opiniei publice ºi în rândul mass-mediei.

În ceea ce priveºte cuvântul ”institutÒ, s-a avut în vedere faptul cã majoritatea institutelor sunt înfiinþate prin acte de autoritate ale statului ºi s-a considerat cã utilizarea acestui cuvânt în cuprinsul denumirii unei societãþi comerciale poate afecta prestigiul ºi credibilitatea unor institute acreditate. În ceea ce priveºte cuvintele ”naþionalÒ ºi ”românÒ, s-a apreciat cã acestea sunt indisolubil legate de noþiunea de stat, în cuprinsul denumirii unei persoane juridice fiind de naturã sã creeze aparenþa nejustificatã a unei legãturi între respectivele persoane juridice ºi autoritatea de stat.

Din partea comisiei.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aºa cum vi s-a prezentat, este vorba de completarea cu un alineat nou a art. 39 din Legea nr. 26, cu care comisia a fost ºi este de acord, drept pentru care vã solicit sã fiþi de acord ºi dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu doreºte.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Este vorba de o redactare îmbunãtãþitã, pentru cã, chiar în primul rând al acestei formulãri este o repetiþie care deranjeazã: ”În cazul în care se solicitã înmatricularea unei firme careÒ. Vã propun sã eliminãm primul ”careÒ ºi, într-o redactare îmbunãtãþitã, ar suna în felul urmãtor: ”Dacã se solicitã înfiinþarea unei firme careÒ ºi textul curge.

Mulþumesc.

Sunteþi de acord, iniþiatorul? Da. Comisia e de acord? Da.

S-a adoptat aceastã variantã. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziþiile publice prin licitaþii electronice.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Poftiþi!

## **Domnul Cezar Manole Armeanu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sistemul de achiziþii publice prin licitaþii electronice a fost pus în funcþiune din 5 martie 2002. Deoarece în perioada de funcþionare au apãrut o serie de elemente de a cãror soluþionare depinde buna funcþionare a sistemului în viitor, prin prezentul proiect dorim sporirea securitãþii sistemului, prin luarea unor mãsuri asiguratorii, introducerea unei garanþii de participare în sistem, introducerea obligatorie a garanþiei de participare la licitaþie pentru valori estimate ale contractelor de achiziþie de peste 2. 000 euro ºi la cererea autoritãþii contractate sub acest plafon.

În fapt, prin acest proiect se creeazã astfel posibilitatea de a sancþiona participanþii care nu respectã procedurile de utilizare a sistemului sau care au avut comportãri incorecte faþã de parteneri, în derularea tranzacþiilor finalizate anterior.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi, domnule deputat R‡duly!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia noastrã a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziþiile publice prin licitaþii electronice ºi, adoptând mai multe amendamente, vã propune dumneavoastrã, cu 13 voturi pentru, din 13 membri prezenþi ai comisiei, acest raport spre adoptare.

Trebuie sã vã spunem cã, într-adevãr, noi, de la bun început, am ºtiut ºi am ºi spus, de la acest microfon, cã, odatã pus în practicã acest nou sistem de licitaþii electro-

nice, fãrã doar ºi poate, în timp va trebui sã fie corectat pentru a se ajunge la eficienþa doritã din partea tuturor în ceea ce priveºte aceste achiziþii.

Iatã cã avem de-a face cu un prim moment de corecþie ºi suntem întru totul de acord cu acesta. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Preambulul la art. I? Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 2. Vã rog sã priviþi ºi în raport, e propusã o

- modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 3, poziþia 7 din raport. Vã rog sã priviþi în

- raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 4. Vã rog sã priviþi în raport, s-a propus o

- anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 5, de asemenea, este, la punctul 9 din raport,

- o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 6. Vã rog sã priviþi în raport, la pagina 5,

- punctul 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 8. Obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Punctul 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost

- propus de cãtre comisie.

- Art. I, în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. II. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Art. III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vã rog sã priviþi în raport, la punctul 2

- se propune o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum s-a propus de cãtre comisie. Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Grupul parlamentar P.S.D. propune numirea, în com-

ponenþa nominalã a Comisiei pentru politicã externã, a domnului deputat Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae, care, pânã nu demult, a fãcut parte din Biroul permanent al Camerei Deputaþilor.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt.

- Abþineri? Nu sunt.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Foarte scurt.

Acest proiect de lege urmeazã preluarea de cãtre România a _acquis_ -ului comunitar ºi urmeazã Regulamentul Consiliului Europei nr. 322/1997, nr. 1558/1990 ºi o Directivã a Parlamentului Europei ºi a Consiliului Europei nr. 46 EC.

În fapt, sistemul electronic de colectare a datelor statistice va permite colectarea, stocarea ºi prelucrarea datelor statistice, prin intermediul _Internet_ -ului ºi calculului indicator de evoluþie. Utilizarea sistemului va conduce la creºterea calitãþii datelor statistice ºi la reducerea costurilor bugetare legate de realizarea cercetãrilor statistice incluse în sistemul electronic.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Comisia? Nu se acceptã, sunt niºte termeni tehnici; de asemenea, nici ministerul.

Cine este pentru formularea comisiei? Mulþumesc. Voturi contra? 13 voturi. Insuficient. Deci rãmâne formularea comisiei. La art. 3 adoptat aºa. Art. 4 Ñ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5? Poftiþi, la art. 5!

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lman**

**:**

Este abrogat.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã vã menþineþi raportul?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastra a dat aviz favorabil acestui proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2003 cu convingerea cã aplicarea acestei ordonanþe va permite colectarea, stocarea ºi prelucrarea datelor statistice într-un timp considerabil mai scurt ºi cu reducerea costurilor bugetare legate de realizarea cercetãrilor statistice. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap. I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport, la punctul 5 sunt modificãri. Nu sunt obiecþii.

Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat conform modificãrilor comisiei. Art. 3. Sunt obiecþii? Poftiþi!

Nu este vorba de obiecþii, domnule preºedinte de ºedinþã, este vorba de folosirea unui sistem identic de definire a termenilor, pentru cã la punctul a), la definirea noþiunii de sistem electronic ”printÒ, se foloseºte acel sistem informatic, iar la punctul b), procedura on-line, utilizarea în acces direct. De aceea, eu aº propune sã fiþi de acord sã folosim o formã unitarã în sensul ca ºi la punctul a) sã avem tot un cuvânt accentuat, respectiv ”sistemul electronic de colectare a datelor statisticeÒ Ñ ”sistemul informatic de utilitate publicãÒ. Nu vãd de ce este nevoie sã folosim ”acel sistemÒ, pentru cã nu sunt ºi alte sisteme. Deci: ”sistemul informatic de utilitate publicãÒ ºi restul textului curge corespunzãtor.

A, e scos? Deci, nu îl mai avem deloc. Bun. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 6, vã rog sã priviþi în raport. De asemenea, se abrogã.

Cap. II. Titlul cap. II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 8 se scoate. Priviþi în raportul comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în varianta comisiei. Titlul cap. III. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Sunt obiecþii? Adoptat în varianta comisiei. Titlul cap. IV. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un nou art. 9[1] . Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10 din proiectul iniþial. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum s-a propus de cãtre comisie. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot. Deschidem secvenþa consacratã rãspunsurilor orale la întrebãri. Pentru domnul Damian Brudaºca, domnul ministru al culturii, Rãzvan Theodorescu, are de prezentat un rãspuns.

Domnule ministru,

Poftiþi, aveþi cuvântul, rãspundeþi domnului Brudaºca!

## **Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Am de rãspuns la cinci interpelãri, numai cã trei dintre ele sunt ale doamnei deputat Mona Muscã, care vãd cã nu este aici ºi atunci am sã vã las la secretariat rãspunsul.

Rãspundeþi întâi domnului Brudaºca ºi dacã între timp vine doamna Mona Muscã...

Da, domnului Brudaºca ºi domnului deputat Wittstock, care este aici.

## Domnului Brudaºca.

Ministerul Culturii ºi Cultelor nu are cunoºtinþe despre activitãþile desfãºurate de Societatea Muzeului Ardelean al cãrui preºedinte este doctor inginer Szab— Balint. ªtim doar cã aceastã societate continuã tradiþiile vechii Societãþi a Muzeului Ardelean, înfiinþat în secolul al XIXlea de cãtre contele Kun GŽza, om de culturã maghiar.

Ministerul Culturii ºi Cultelor nu are nici o contribuþie financiarã sau materialã la funcþionarea acestei societãþi ºi nici nu cunoaºte sursele de finanþare ale activitãþii acesteia. Ministerul Culturii ºi Cultelor nu a monitorizat activitatea ºtiinþificã a Societãþii Muzeului Ardelean, o asemenea atribuþiune neintrând în atribuþiunile sale. În cazul în care activitatea desfãºuratã de Societatea Muzeului Ardelean ar aduce atingere instituþiei ºi legilor þãrii, considerãm cã alte organe abilitate pot lua mãsurile ce se impun.

Da, domnul Brudaºca sã ne spunã dacã este mulþumit.

## Domnule academician,

Vã mulþumesc pentru rãspunsul dumneavoastra, chiar dacã a fost extrem de succint ºi extrem de rece, zic eu. Dumneavoastrã personal, sunt convins cã aveþi mult mai multe cunoºtinþe despre ce a însemnat Societatea Muzeului Ardelean în istoria tumultoasã a spaþiului românesc din Transilvania, iar aceastã formaþiune ”cancerigenãÒ care a apãrut dupã 1990 este continuarea tuturor acestor demersuri ostile culturii române, ostile istoriei naþionale, ostile valorilor spiritualitãþii româneºti. Este regretabil cã Ministerul Culturii nu manifestã totuºi interes pentru producþiile ºtiinþifice, multe dintre ele folosite în politica externã a Ungariei ca mijloc de promovare a tendinþelor revizioniste ºi revanºarde ale acestui stat care, oficial, se declarã prieten, dar cu toate prilejurile acþioneazã contrar. Oricum, mã satisface chiar ºi acest rãspuns extrem de succint pe care l-aþi oferit.

ªtiu cel puþin cu ce se ocupã Ministerul Culturii.

Da, domnule ministru, pentru domnul Eberhard Wittstock.

## Domnule deputat,

Aþi fãcut o distincþie clarã: academicianul din mine ar putea sã vã spunã mai mult, dar, aici, vã vorbeºte ministrul care este adus sã aibã rãceala instituþionalã, atâta vreme cât aceastã instituþie nu are nici o atingere, ca ºi zeci de alte asociaþii culturale, care în societatea noastrã sunt libere sã se manifeste dacã nu încalcã Constituþia. Atâta vreme cât nu are atingere cu activitãþile noastre, cât nu avem o contribuþie financiarã nu putem sã vã rãspundem altceva decât ceea ce v-am rãspuns acum.

În ceea ce priveºte trecutul unei Societãþi a Muzeului Ardelean, cea creatã de contele Kun GŽza, în ceea ce priveºte situaþia din secolul al XIX-lea, v-aº putea rãspunde pe larg, dar evident nu aceasta vã intereseazã.

Dacã îmi îngãduiþi, domnule preºedinte, am rãspunsul pentru domnul deputat Wittstock EberhardÉ

Pentru domnul deputat Wittstock Eberhard, ºi a venit ºi doamna Muscã, îi rãspundeþi ºi dânsei.

Cele 19 lucrãri de picturã din inventarul Muzeului Naþional Brukenthal se aflã actualmente la Muzeul Naþional de Artã al României. Menþionãm cã Muzeul Naþional Brukenthal a solicitat restituirea lucrãrilor. Cererea a fost discutatã în ºedinþa din 1 martie 2001 a Comisiei naþionale a muzeelor colecþiilor, care a avizat favorabil retrocedarea bunurilor.

De asemenea, Ministerul Culturii ºi Cultelor a întreprins operaþiunea de clasare a lucrãrilor în discuþie pe care am aprobat-o prin ordinul meu din 25 februarie 2003, deci, foarte recent. În acest moment, Muzeul de Artã al României dispune de toatã documentaþia ºi este în mãsurã sã opereze acþiunea de retrocedare a lucrãrilor. În urma discuþiilor pe care le-am avut cu conducerea Muzeului Naþional, am convenit cã revenirea _de facto_ la Sibiu a celor 19 lucrãri nu poate fi împlinitã decât dupã realizarea finalã a sistemului de pazã ºi protecþie ultramodern ºi performant al Palatului Brukenthal.

Muzeul Naþional Brukenthal se aflã acum în organizarea sistemului de asigurare conform unui document pe care vi-l putem pune la dispoziþie dacã doriþi. În contextul în care toate aceste operaþiuni se vor desfãºura fãrã probleme deosebite, finalizarea acestora este estimatã pentru sfârºitul anului 2004.

Deci, cred cã peste un an ºi ceva, aceste opere care sunt ale Brukenthalului, s-a aprobat revenirea lor la Brukenthal, se vor întoarce acolo. Pânã atunci, chiar conducerea Brukenthalului este de pãrere cã este mai bine ca ele sã rãmânã la Bucureºti, pentru cã, Doamne fereºte, în lipsa securitãþii absolute se pot întâmpla lucruri care s-au întâmplat acum 40 de ani. Acesta este rãspunsul.

Domnul deputat întâi sã menþioneze dacã este mulþumit de rãspuns.

## **Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:**

## Domnule ministru,

Vã mulþumesc foarte frumos pentru acest rãspuns concret care, nouã, sibienilor, mie ca deputat de Sibiu, ne dã speranþe cã, într-adevãr, aceste 19 tablouri foarte valoroase care, printr-un abuz al autoritãþilor comuniste, au ajuns la Bucureºti, se vor întoarce la Sibiu.

Opinia publicã, chiar în momentul acesta, este interesatã de aceastã problematicã, având în vedere cã peste câteva zile, la 9 aprilie, se vor împlini 200 de ani de la moartea celui care a pus bazele Muzeului Brukenthal, baronul Samuel von Brukenthal. Eu am întrebat, ºi aþi rãspuns foarte concret, dacã Muzeul Brukenthal a fãcut demersurile necesare pentru recuperarea tablourilor, referindu-mã la cadrul legal existent, ºi anume la Legea 182 din anul 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naþional mobil. Acolo se face referire la situaþia cã proprietarii deposedaþi pot recupera aceste tablouri în baza unor hotãrâri judecãtoreºti definitive. M-ar interesa, nu ºtiu dacã puteþi sã-mi daþi un rãspuns pe loc, dacã în situaþia aceasta mai este nevoie de un proces.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu**

**:**

Nu. Este o retrocedare care a ºi fost acceptatã.

Da. Vã mulþumesc foarte frumos.

Acum vã rog sã rãspundeþi la întrebãrile formulate de doamna deputatã Mona Muscã.

Doamna deputat Mona Muscã are douã întrebãri ºi o interpelare ºi îi voi rãspunde pe rând.

Rãspunsul privind interpelarea privitoare la conflicte în domeniul cultelor. În esenþã, aºa-zisele conflicte care se manifestã în domeniul vieþii religioase pot fi clasificate în douã categorii: 1 Ñ conflictele dintre unele grupuri de credincioºi ortodocºi ºi misionari evangheliºti neoprotestanþi sau iehoviºti; 2 Ñ conflicte patrimoniale dintre Biserica Ortodoxã Românã ºi Biserica Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã.

La primul punct. Cu privire la prima categorie, în anii 2001-2002, în þara noastrã nu au fost conflicte religioase în adevãratul sens al cuvântului; dimpotrivã, se poate afirma cã relaþiile interconfesionale din România au fost marcate de spiritul înþelegerii ºi al toleranþei. Au fost, e drept, ºi câteva incidente de micã importanþã între grupãri de credincioºi ortodocºi ºi evangheliºti neoprotestanþi sau iehoviºti. Uneori au fost antrenaþi în aceste incidente ºi preoþi ortodocºi. Acestea au fost reflectate ºi în raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind libertatea religioasã.

În ceea ce priveºte implicarea noastrã, trebuie subliniat faptul cã ministerul, pornind de la principiul constituþional al libertãþii religioase, a avut, credem, un rol important în menþinerea unei atmosfere de armonie spiritualã, reportându-se în mod echilibrat ºi echidistant faþã de toate organizaþiile religioase.

Pe aceastã bazã, prin cunoaºterea adecvatã a situaþiei existente ºi printr-un dialog permanent cu reprezentanþii vieþii religioase, s-a reuºit gestionarea eficientã a celor câteva situaþii de neînþelegeri, astfel încât echilibrul confesional nu a fost perturbat.

În privinþa problemei prozelitismului, acest concept nu este definit din punct de vedere juridic, astfel cã activitatea unei organizaþii religioase de atragere de noi adepþi poate intra sub incidenþa art. 30 alin. 7 din Constituþie numai în momentul în care prin acþiunile sale îndeamnã la ura religioasã, sau a art. 318 din Codul penal dacã împiedicã sau tulburã libertatea de exercitare a vreunui cult religios.

La a doua chestiune, în ceea ce priveºte conflictul patrimonial dintre Biserica Românã Unitã ºi Biserica Ortodoxã Românã, acesta este cauzat de faptul cã în 1948, cum se ºtie, autoritãþile vremii au interzis Cultul greco-catolic ºi au dat în folosinþã bisericile ºi casele parohiale greco-catolice parohiilor ortodoxe. Dupã cum se ºtie, dupã 1989, Biserica Românã Unitã cu Roma a fost relegalizatã, iar pentru clarificarea situaþiei juridice a

Dar chiar, vã rog, mai scurt.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Da. Aici pot sã vã spun cã lucrurile stau bine sau au fost retrocedate, conform Ordonanþei de urgenþã 94, sau sunt în curs de retrocedare o serie întreagã de bunuri cu excepþia lãcaºurilor de cult în care se oficiazã în prezent slujbe religioase. Acest lucru este legat de prima dumneavoastra interpelare. Ceea ce este important sã vã spun, pânã la împlinirea termenului de depunere a cererilor de restituire, care a fost 2 martie 2003, au fost depuse 7.567 de cereri repartizate astfel: Biserica Ortodoxã Românã Ñ 770, Biserica Romano-Catolicã Ñ 991, Biserica Românã Unitã Ñ 2.207, Biserica Reformatã Ñ 899, Biserica Evanghelicã Ñ 690, Cultul mozaic Ñ 1.809, alte culte 201. Urmeazã ca, în termenii prevãzuþi de lege, comisia sã analizeze, sã hotãrascã pentru fiecare cerere de restituire în parte.

În ceea ce priveºte monumentele demolate, aveþi rãspunsurile în ultima parte.

În sfârºit, rãspuns la întrebarea dumneavoastrã, doamnã deputat, privind restanþele ministerului în contractarea ºi decontarea lucrãrilor la proiectare. Sunt o serie de disfuncþii care au fost semnalate de uniunile profesionale ºi de care dumneavoastrã ºtiþi, care se datoreazã unor cauze, altele decât cele legate de activitatea Ministerului Culturii ºi Cultelor. Una din cauze se datoreazã dificultãþilor de fundamentare anualã a planului de restaurare, deoarece în multe situaþii agenþii economici executã lucrãri necesare avizate prin proiecte, dar pentru care în plan nu au fost prevãzute fonduri, pentru care nu au semnate contracte sau executã lucrãri depãºind valorile contractului, reclamând efectuarea plãþilor. Am decis ca tot ceea ce depãºeºte ceea ce s-a semnat în contract sã fie considerat de acum muncã voluntarã ºi atâta tot, pentru cã nu putem sã plãtim la infinit depãºiri de plan.

Aþi întrebat ce s-a petrecut la Agapia. La Agapia nu s-a putut încheia contractul pe anul 2002, deoarece nu fusese definitivatã ºi predatã de proiectant etapa aferentã contractului pentru 2001. La Probota nu s-a fãcut nici o ofertã de proiectare, deci, în lipsa unei oferte de proiectare în sistemul actual, trebuie sã o luãm de la capãt. De menþionat cã pentru cele douã mânãstiri, Agapia ºi Neamþ, s-au alocat fonduri suplimentare contractate la sfârºitul lui 2002. La Probota, contractul a fost încheiat în aprilie 2002, pentru componente artistice, iarãºi nu s-a prezentat nici o ofertã. La Mânãstirea Neamþ nu s-a putut încheia contractul pentru componente artistice deoarece lucrãrile au fost avizate abia în decembrie. La alte monumente la care aþi întrebat dumneavoastrã, Vãlenii de Munte ºi Filipeºtii de Pãdure, contractele s-au încheiat pe cifre de plan aprobate în martie 2002, deoarece este necesar un timp pentru verificarea devizului-ofertã, pentru tarifare.

Dacã aveþi ceva de spus? Nu.

Doamna Cristina Tarcea, secretar de stat la Ministerul Justiþiei va rãspunde unei întrebãri adresate de domnul Damian Brudaºca.

Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule deputat Brudaºca,

La întrebarea dumneavoastrã, prin care solicitaþi precizãri în legãturã cu numirea domnului Nicolae Moldovan în funcþia de prim-procuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul Cluj, Ministerul Justiþiei vã rãspunde dupã cum urmeazã.

”Domnul Nicolae Moldovan este procuror din anul 1988 la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Cluj-Napoca ºi, din anul 1993, la Parchetul de pe lângã Tribunalul Cluj ºi a fost delegat în funcþia de prim-procuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul Cluj prin Ordinul nr. 230 din 28 februarie 2003, emis de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, delegarea începând cu data de 1 martie 2003. Aceastã mãsurã a fost luatã ca urmare a eliberãrii din aceeaºi funcþie a domnului Gãzdac Viorel, tot la 28 februarie 2003, mandatul acestuia fiind expirat, deoarece fusese numit în funcþia de prim-procuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul Cluj la data de 1 februarie 1998. La emiterea ordinului de delegare au fost avute în vedere rezultatele obþinute în activitate, experienþa acumulatã în funcþia de procuror, dar ºi comportamentul la serviciu, în familie ºi societate. Astfel, din verificãrile efectuate în acest scop nu au rezultat aspecte care sã contravinã normelor deontologice, acuzaþiile ce se aduc procurorului Nicolae Moldovan în presa localã ºi centralã fiind lipsite de temei ºi fãcute de persoane interesate.

Aspectele privind pretinse fapte de corupþie au fost verificate în anul 1996 de un procuror inspector din Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, dar s-a constatat cã acestea nu erau întemeiate, iar dosarele la care se fãcea referire nu au fost soluþionate de procurorul Nicolae Moldovan. Întrucât acuzaþiile aduse procurorului Nicolae Moldovan nu sunt susþinute de probe, ele fiind mai degrabã afirmaþii ale unei persoane interesate, apãrute imediat dupã delegarea acestuia în funcþie, delegarea în funcþia de prim-procuror s-a dispus, conform prevederilor legale, nefiind motive pentru retragerea acesteia. Cu stimã, ministrul Justiþiei, Rodica Mihaela StãnoiuÒ.

Observaþi, domnule deputat, cã rãspunsul a fost foarte cald, chiar tandru.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Într-adevãr, Ministerul Justiþiei are o sensibilitate deosebitã, dacã ar avea ºi eficienþã, ar fi cel mai brava minister din Guvernul actual.

Aº vrea sã-mi permitã doamna ministru sã-i citesc niºte fragmente din niºte texte care au apãrut totuºi în presã. Dacã presa în România este mincinoasã, eu recomand doamnei ministru ºi ministerului respectiv sã binevoiascã sã-i dea în judecatã pe cei care aduc atingere imaginii unui înalt funcþionar al ministerului pe care Domnia sa îl conduce împreunã cu restul colegilor Domniei sale. Dânsa a fãcut tot timpul afirmaþii cã o persoanã interesatãÉ dar aº vrea sã vã citesc, stimatã ºi distinsã doamnã secretar de stat, urmãtoarele afirmaþii de presã: surse din cadrul Serviciului independent de protecþie ºi anticorupþie Cluj susþin cã proaspãtul prim-procuror clujean ar fi fost cercetat de mai multe ori în legãturã cu sãvârºirea unor fapte cu aspect penal. Deci, nu este vorba de o persoanã interesatã, pentru cã bãnuiesc cã nimeni din serviciul respectiv nu are ceva special împotriva domnului Moldovan.

Dupã aceea, un alt articol apãrut, tot în 3 martie, în **România Liberã** , spune aºa: ”Procurorii clujeni sunt nemulþumiþi de schimbãrile la vârf în Parchetul de pe lângã Tribunalul ClujÒ. Este vorba de procurori, nu este vorba de o persoanã nominalizatã.

De asemenea, dacã îmi permite doamna ministru, aº vrea sã îi reamintesc cã existã chiar un titlu care ar fi trebuit sã punã pe gânduri conducerea ministerului, care vorbeºte despre o nouã crizã în justiþia clujeanã. Ori o fi vorba doar de un vârtej într-un pahar de apã sau este vorba de o crizã realã pe care totuºi ministerul se face cã nu o vede.

Eu, personal, nu-l cunosc pe domnul Moldovan. Deci, nu mã puteþi acuza cã aº avea ceva împotriva Domniei sale.

Am, însã, rugãmintea ca aceste chestiuni sã fie analizate cu seriozitate ºi rãspundere, pentru cã este vorba de justiþie ºi, dacã vrem ca justiþia sã contribuie la proiectul Guvernului de realizare a României curate, atunci ea însãºi trebuie sã fie curatã.

Cred, însã, cã trebuie sã fie curatã nu dupã proceduri ”ˆ la NufãrulÒ, ci dupã proceduri care sã implice responsabilitate ºi responsabilizare a factorilor meniþi a lua decizii.

Dacã aveþi ceva de adãugat? Poftiþi, doamna secretar de stat!

Aºa cum am arãtat, în anul 1996, domnul procuror, într-adevãr a fãcut obiectul unor cercetãri administrative, cercetãri care vizau inclusiv aspectele din publicaþiile la care aþi fãcut referire.

Cert este cã, în urma acelor cercetãri, aºa cum am arãtat, s-a stabilit faptul cã acuzaþiile care i se aduceau nu erau întemeiate.

Trebuie subliniat faptul cã, din acel moment, deci din momentul 1996 ºi pânã în momentul numirii sale în funcþie, nici un fel de altã acuzaþie nu s-a mai adus domnului procuror ºi nici Ministerul Justiþiei, sau Parchetul, nu a primit vreo sesizare în ceea ce-l priveºte.

Acesta este motivul pentru care punem la îndoialã aceste afirmaþii fãcute imediat dupã numirea dumnealui în funcþie.

Sigur, în mãsura în care, nu cred cã se poate contesta faptul cã doamna ministru Stãnoiu n-ar fi dat dovadã de intransigenþã atunci când s-au constatat abateri sãvârºite de magistraþi. În acest sens vorbesc ºi cauzele în care s-a dat aviz de cercetare sau aviz de arestare. Prin urmare, orice acuzã întemeiatã a fost prompt, din acest punct de vedere, sancþionatã de Ministerul Justiþiei, ceea ce nu a fost în cazul domnului procuror Moldovan.

## Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Ionel Fleºariu va rãspunde domnului Brudaºca.

## Poftiþi!

Are trei întrebãri de rãspuns. Ce sã facem? Domnul Brudaºca e... e curios.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastrã referitoare la faptul cã locuitorii din Frata, judeþul Cluj, au de mai mult timp probleme cu asigurarea apei pentru uz casnic ºi animale, autoritãþile locale, neimplicându-se în rezolvarea acestor probleme, vã comunicãm urmãtoarele:

”În comunã funcþioneazã trei fântâni, la care au acces toþi cetãþenii din aceastã comunã. Douã dintre ele se aflã pe domeniul public, iar cealaltã Ñ pe proprietatea privatã a domnului Hapa Vasile, care permite locuitorilor sã ia apã din aceastã fântânã.

În ceea ce priveºte problema preluãrii abuzive de cãtre domnul Coroian Vasile a unui teren din domeniul public, reclamaþia cetãþenilor nu corespunde realitãþii, întrucât terenul împrejmuit de acesta este proprietate privatã.

Cu stimã, ministrul Octav Cozmâncã.Ò Sã dau la toate?

Eu zic cã-i bine sã daþi la toate rãspunsul ºi, pe urmã, domnul deputat o sã-ºi precizeze ...

## Da, în regulã.

Printr-o altã întrebare, domnul deputat sesizeazã faptul cã primarul comunei Apahida, din judeþul Cluj, ºi-a mobilat un apartament pentru uz personal în sediul Primãriei comunei Apahida.

Facem urmãtoarele precizãri în legãturã cu aceastã întrebare:

Din verificãrile întreprinse de Prefectura judeþului Cluj pentru clarificarea aspectelor semnalate, s-a constatat cã spaþiul locativ situat la mansarda clãdirii în care-ºi are sediul Primãria comunei Apahida a fost construit în cadrul proiectului aprobat în unanimitate prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 1 din 26 ianuarie 2001, conform listei de investiþii, reparaþii, întreþinere ºi dotãri propuse pentru anul 2001, Cap. II, punctul 1.

Acest spaþiu locativ, care figureazã în memoriul tehnic la Cap. IV, sub denumirea ”garsonierã delegaþiÒ, cu o suprafaþã utilã de 50, 55 m[2] , a fost amenajat în scopul gãzduirii unor persoane aflate în delegaþie oficialã, fiind folositã ocazional ºi de cãtre primar, atunci când situaþia impune prezenþa acestuia peste noapte la primãrie.

În ceea ce priveºte domiciliul legal al domnului primar Ionel Fãrcaº, vã facem cunoscut cã, potrivit actului de identitate, acesta ºi-a schimbat domiciliul în comuna Apahida, Str. Eroii Pascu nr. 61, la data de 20 septembrie 1996, pe baza unui contract de închiriere înregistrat la administraþia financiarã.

Prin sentinþa civilã nr. 4. 820 din 2000 a Judecãtoriei municipiului Cluj-Napoca, s-a validat mandatul de primar al domnului Ionel Fãrcaº, iar în hotãrâre se menþioneazã cã are domiciliul în comuna Apahida, ceea ce înseamnã cã instanþa de judecatã a verificat domiciliul acestuia.

Întrucât nici în cadrul cercetãrilor întreprinse de organele de poliþie nu s-a fãcut dovada schimbãrii domiciliului într-o altã unitate administrativ-teritorialã, în condiþiile dreptului comun în materie nu sunt aplicabile prevederile art. 72 alin. 2 lit. c) din Legea administraþiei publice locale nr. 215 din 2001, cu referire la încetarea de drept a mandatului de primar într-o astfel de situaþie.

ªi, în sfârºit, o a treia întrebare la care rãspund se referã la un punct de vedere pe care l-a exprimat primarul municipiului Cluj-Napoca pe marginea unui rãspuns pe care l-am dat la o interpelare anterioarã a domnului deputat, punct de vedere pe care dumneavoastrã ni l-aþi trimis anexat întrebãrii înregistrate la Camera Deputaþilor la nr. 1. 005 A/2003 ºi, în legãturã cu aceasta, vã facem cunoscut urmãtoarele:

## Domnule Brudaºca,

Dacã sunteþi mulþumit de cele trei rãspunsuri?

## **Domnul Damian Brudaºca:**

## Domnule preºedinte,

Totdeauna când vine domnul Fleºariu, nu numai cã sunt mulþumit, dar sunt supermulþumit pentru modalitatea în care Domnia sa ºtie sã meargã pe lângã subiect.

Apreciez aceste abilitãþi deosebite ºi cred cã este cel mai reprezentativ membru al actualului Guvern privind abilitatea de a nu rãspunde la obiectul problemelor puse.

Haideþi sã le luãm pe rând!

Este adevãrat cã în localitatea respectivã sunt trei fântâni, numai cã ele sunt situate concentrat, într-o anumitã zonã a satului. ªi atunci îl întreb pe domnul

ministru: ce sã facã cei care sunt la doi kilometri ºi jumãtate? Sã vinã pânã acolo ºi sã ia apã, sau sã-ºi facã o fântânã mai aproape?

Este adevãrat, domnule ministru, ºi faptul cã actualmente personajul despre care spuneþi, este într-adevãr proprietar. Dar aþi verificat modul în care a intrat în posesia terenului?

Eu vã voi aduce un document, promit aici, din care rezultã cã cele spuse de dumneavoastrã nu dovedesc faptul cã cei care au verificat au fost ºi responsabili.

Vreau sã vã informez cã cei care mi-au adus la cunoºtinþã aceastã informaþie sunt consilieri nu ai Partidului România Mare, ci ai altor partide politice din actuala structurã a Consiliului local Frata.

ªi acum, aceleaºi merite deosebite, pe care eu vi le admir sincer ºi mã bucur cã sunteþi în acest minister, pentru cã, în felul acesta, asiguraþi o imagine excepþionalã Guvernului ºi ministerului respectiv.

Domnule ministru,

Eu vã informez pe dumneavoastrã, cu responsabilitatea pe care trebuie s-o am, cã domnul primar Ionel Fãrcaº locuieºte în Cluj-Napoca, pe Str. Traian Vuia nr. 114. Soþia Domniei sale locuieºte acolo.

Dumneavoastrã aþi spus, aþi afirmat cã prefectura v-a informat cã Domnia sa are domiciliul în Apahida, la adresa Str. Eroii Pascu nr. 61, care este la circa 7 minute de mers pe jos; de la primãrie, acest mers, aceastã distanþã am parcurs-o eu în ritmul pe care l-ar avea o persoanã de vârsta primarului. 7 minute, domnule ministru!

Cred cã este singura primãrie din þarã unde se lucreazã în trei schimburi. Spuneþi-mi ºi dumneavoastrã: unde mai trebuie sã rãmânã primarul peste noapte în incinta primãriei? De ce sã nu facã 7 minute pe jos?! Cã-i stârneºte pofta de somn. De ce trebuie sã rãmânã neapãrat în aceastã garsonierã? Cã dumneavoastrã aþi spus, domnule ministru, un lucru foarte clar: conform listei de investiþii, este vorba de o garsonierã unde sunt delegaþiile oficiale ºi se foloseºte ocazional de primar atunci când situaþia impune prezenþa acestuia peste noapte. Unde? În comunã? În primãrie? Pãi, în comunã ar trebui sã fie tot timpul, dacã are domiciliul acolo. Iar în primãrie, dacã dumneavoastrã daþi o asemenea dispoziþie, probabil cã faceþi primãriile societãþi comerciale ºi o sã lucreze în trei schimburi ºi primarul o sã vinã dimineaþã un pic ºi, în rest, pe perioada de noapte, cã atunci se lucreazã mai mult.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule secretar de stat, vreþi sã comentaþi? Vreþi sã comentaþi.

Poftiþi!

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Dacã este acelaºi rãspuns ...

Nu, sã rãspundã la felicitãri. ªtiu eu ...?

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doar câteva precizãri vreau sã fac. Sunt secretar de stat ºi nu sunt membru al Guvernului. Mulþumesc domnului deputat cã m-a avansat, dar eu nu sunt membru al Guvernului.

În al doilea rând, mulþumesc domnului deputat pentru aprecierile pe care mi le-a adresat.

ªi, în al treilea rând, vreau sã-i spun domnului deputat cã pentru noi Ñ ºi sunt aici reprezentanþii Ministerului de Interne Ñ, valabil în ceea ce priveºte domiciliul rãmâne menþiunea fãcutã în actul de identitate, ºi nu locul unde un cetãþean, fie el ºi primarul comunei Apahida, îºi petrece o noapte, sau alta.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, sunt primari harnici în Transilvania.

Domnul Brudaºca a adresat ºi o întrebare Ministerului Afacerilor Externe. A primit rãspuns în scris.

Doamna Mona Muscã a adresat o întrebare Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului privind situaþia din comuna Obreja ºi înþeleg cã a primit rãspuns în scris.

N-aþi citit întrebarea în ºedinþa!?

## **Doamna Monica Octavia Muscã**

**:**

Nu.

Deci n-aþi citit întrebarea. Poftiþi, citiþi întrebarea!

Întrebarea se adreseazã ministrului apelor ºi protecþiei mediului, domnul Petru Lificiu.

Obiectul întrebãrii este situaþia comunei Obreja.

În ultimii ani, comuna Obreja s-a aflat într-o situaþie dificilã din cauza inundaþiilor provocate de râul Bistra, care o strãbate.

În 1998 pagubele s-au cifrat la 2,1 miliarde lei; în Ô99 Ñ la 1,9 miliarde; în 2000 Ñ la 2,5 miliarde; în 2001 Ñ

la 1,8 miliarde, iar în 2002 Ñ la aproximativ 1,7 miliarde. Inundaþiile au afectat atât terenurile agricole, casele ºi gospodãriile, cât ºi drumul judeþean.

În aceste condiþii, vã rog sã precizaþi care sunt fondurile prevãzute ºi cum sunt ele repartizate în timp pentru finalizarea lucrãrii de îndiguire a râului Bistra, malul drept, în vederea protejãrii comunei Obreja de inundaþiile viitoare ºi de pagubele aferente acestora?

Da. Deci, aveþi rãspunsul. Citiþi ºi dumneavoastrã rãspunsul, domnule Jelev.

**Domnul Ioan Jelev** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Domnule preºedinte, Onoraþi deputaþi, Stimatã doamnã deputat Mona Muscã,

Referitor la întrebarea dumneavoastrã privind situaþia comunei Obreja din judeþul Caraº-Severin, înregistratã la Camera Deputaþilor cu nr. 973 A din 17 februarie 2003, vã putem preciza urmãtoarele:

În vederea apãrãrii de inundaþii provocate de râul Bistra, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului a elaborat studiul de fezabilitate pentru proiectul ”Amenajarea râul Bistra pe sectorul Glimboca-confluenþa râul Timiº, judeþul Caraº-SeverinÒ.

În cursul acestui an, dupã aprobarea indicatorilor tehnico-economici, conform prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanþele publice, investiþia sus-menþionatã va fi introdusã în programul de investiþii al Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, cu începere din trim. I/2004, alocându-se, în acest scop, o sumã de circa 20 miliarde lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea totalã a investiþiei. Pentru asigurarea surselor de finanþare, obiectivul de investiþii a fost propus Bãncii Europene de Investiþii în vederea obþinerii unui credit, astfel ca, în completare cu componenta localã de finanþare, proiectul sã poatã fi finalizat pânã la sfârºitul anului 2005.

Vã putem pune la dispoziþie ºi rãspunsul scris.

Da. Dacã sunteþi mulþumitã de rãspuns?

Vã mulþumesc pentru amabilitatea de a veni aici ºi de a rãspunde.

În rest, ce pot sã spun? Dumneavoastrã propuneþi fonduri 50% din valoarea totalã a investiþiei pentru anul 2004, ca sã se înceapã în 2005, dupã ce, în interpelare eu am spus foarte clar cã 5 ani la rând au fost pagube majore acolo. Nici nu mai ºtiu ce sã cred. Aºteptaþi ca inundaþiile din fiecare an, pânã în 2005, când vreþi sã încercaþi sã reparaþi acolo ce se poate repara? Deci, ca aceste inundaþii din fiecare an sã rezolve problemele prin ºtergerea din judeþul Caraº-Severin a terenurilor agricole, a caselor ºi gospodãriilor ºi a drumului judeþean? Bãnuiesc cã nu asta este intenþia dumneavoastrã.

Cu toate acestea, singurii care pânã acum au fãcut eforturi mari acolo sunt primarul ºi comunitatea. ªi, recunosc, un ajutor de la unul din miniºtrii actuali care este din Ciuta Ñ un sat aparþinãtor comunei Obreja.

Ce sã vã spun? Mã întreb dacã proiectul de fezabilitate fãcut în 2002, studiul de fezabilitate va mai fi valabil în anul 2005, cu toate modificãrile care se vor aduce acolo mediului înconjurãtor din pricina inundaþiilor anuale.

Dumneavoastrã spuneþi în rãspuns ”în vederea apãrãrii de inundaþiiÒ. Pãi, în vederea apãrãrii de inundaþii, nu vã supãraþi, nu numai cã n-aþi fãcut nimic, dar vãd cã nici nu aveþi de gând sã faceþi. Într-o legislaturã întreagã, deci în 4 ani, n-aþi gãsit prilejul sã faceþi ceea ce trebuie pentru oamenii de acolo. Pe mine mã uimeºte ºi cred cã pe ei îi va lãsa ºi disperaþi, nu numai uimiþi, pentru cã ei au acolo gospodãrii, sunt case, sunt drumuri, nu se poate ajunge. E un dezastru acolo când sunt inundaþii.

Nu vã supãraþi, eu cred cã un rãspuns ca acesta, pentru 2005, este o glumã proastã, o consider o glumã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, acum mi-e teamã cã inundaþiile astea n-au început chiar când am venit noi la putere. Au fost ºi înainte.

## **Doamna Monica Octavia Muscã**

**:**

ªi? ªi? Este un motiv în plus!

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

ªi nici guvernele anterioare n-au fãcut nimic. De ce? Pentru cã n-au bani. Ãsta este rãspunsul.

## **Doamna Monica Octavia Muscã**

**:**

”N-au baniÒ nu este un rãspuns. Spuneþi-le asta oamenilor de acolo!

Domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare tot Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Dacã aveþi rãspunsul ºi pentru dânsul? Înþeleg cã s-a transmis un rãspuns în scris privind rezolvarea problemelor de mediu din municipiul Cluj-Napoca. Poftiþi!

Nu ºtiu dacã aº putea face o precizare.

Faceþi!

## **Domnul Ioan Jelev:**

Cred cã nu s-a înþeles la primul rãspuns ceva, doamnã deputat.

Studiul de fezabilitate este fãcut în 2003, deci nu din 2002, ci anul acesta a fost discutat în minister, iar investiþia începe la anuÕ, în 2004, deci nu în 2005; deci, în 2005, am precizat, ”se va încheiaÒ.

Deci, totuºi, o diferenþã.

## **Doamna Monica Octavia Muscã**

**:**

Dacã dumneavoastrã credeþi cã asta schimbã cu ceva...? Nu schimbã cu nimic. Este acelaºi lucru!

Într-adevãr, totuºi, încercãm sã rezolvãm o problemã grea, având în vedere multitudinea acestor aspecte în întreaga þarã ºi sperãm ca, totuºi, sã se rezolve aceastã situaþie într-un ritm relativ rapid.

Referitor la situaþia rampei de deºeuri de la Patarât din municipiul Cluj, avem urmãtorul rãspuns pentru domnul deputat Damian Brudaºca.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastrã adresatã domnului prim-ministru ºi înregistratã la Camera Deputaþilor cu nr. 988 din 18 februarie privind situaþia depozitului de deºeuri Patarât Cluj, vã prezentãm urmãtoarele:

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor ºi protecþiei mediului nr. 631 din 19. VII. 2002, unitatea de coordonare a implementãrii ISPA are rolul de a verifica ºi analiza conþinutul documentaþiilor aplicaþiilor ISPA, precum ºi conformitatea acestora cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

Proiectul ISPA, sistem integrat de gospodãrire a deºeurilor menajere în municipiul Cluj-Napoca, primit în data de 6 decembrie 2002 la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, nu a fost transmis la Comisia Europeanã, deoarece documentaþia a fost incompletã, lipsindu-i acordul de mediu, document foarte important pentru evaluarea aplicaþiei ISPA, la Bruxelles. Acest act nu s-a obþinut de la Inspectoratul de Protecþie a Mediului Cluj, deoarece Primãria Cluj nu a prezentat actul de proprietate pentru terenul pe care se va amplasa depozitul ecologic, avizul sanitar ºi garanþia bancarã, scrisoarea de intenþie din partea unei instituþii financiare internaþionale pentru cofinanþarea proiectului.

De asemenea, unele dintre materialele tehnice prezentate au fost tratate superficial, de exemplu, masterplanul, iar în studiul de fezabilitate n-au fost indicate mai multe scenarii de gestionare a deºeurilor menajere care sã fie corelate cu analiza economico-financiarã pentru proiect.

Deoarece în lunile ianuarie-februarie 2003 a fost revizuitã strategia ISPA, condiþia impusã de Comisia Europeanã este aceea ca proiectele care vor fi transmise în perioada 2003Ñ2006 la Bruxelles pentru aprobare sã fie cuprinse în aceastã strategie. Strategia ISPA a fost revizuitã, þinând seama de documentele strategice ale Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, Planul naþional de gestiune a deºeurilor ºi Planul naþional de acþiune pentru protecþia mediului, Planul naþional pentru adoptarea _acquis_ -ului comunitar de mediu, necesitãþile investiþionale pe care România trebuie sã le suporte în procesul de aderare la Uniunea Europeanã ºi distribuþia fondurilor de finanþare ISPA care urmeazã sã fie alocate în perioada 2003-2006 la proiectele de mediu.

Domnul Brudaºca. Vã rog!

Este o vorbã destul de veche privind spãlatul pe mâini, ca Pilat din Pont.

Domnule secretar de stat,

Permiteþi-mi sã vã reamintesc, cu tot respectul, cã un reprezentant al ministerului din conducerea cãruia faceþi parte a consiliat consiliul local ºi Primãria municipiului Cluj-Napoca vreme îndelungatã, în vederea întocmirii documentaþiei necesare pentru obþinerea tuturor avizelor, acordurilor ºi aprobãrilor pe care dumneavoastrã le-aþi invocat cã lipsesc.

Mai mult decât atât, tot un reprezentant al ministerului Domniei voastre a participat ºi la o licitaþie, care a fost realizatã pentru materializarea sau implementarea acestui proiect.

Pãi, în aceste condiþii, domnule secretar de stat, înseamnã cã vã acuzaþi propriii subalterni de incompetenþã, de iresponsabilitate ºi de neseriozitate în acordarea asistenþei de specialitate administraþiei publice locale.

În al doilea rând, tot dumneavoastrã, ministerul, aþi aprobat, sau aþi tolerat Ñ v-aþi fãcut cã nu existã Ñ, fãrã sã existe nici un fel de acord de mediu, de studiu de fezabilitate, de studiu de prefezabilitate, ºi mai ºtie Dumnezeu câte cereþi dumneavoastrã acum primãriei, aþi aprobat o aventurã în care s-au bãgat bani serioºi din banii publici în buzunarele unor escroci care se aflã în conducerea unor instituþii judeþene clujene, care acum se aflã în cercetãrile Parchetului Naþional Anticorupþie.

Pentru un proiect aventurist, în care au fost aduse utilaje de mâna a ºasea, vechi, plãtite drept utilaje noi. Atunci, de ce n-aþi manifestat, domnule secretar de stat, aceeaºi rigoare ºi responsabilitate?!

Doi: vã reamintesc cã populaþia efectivã a municipiului Cluj-Napoca, potrivit ultimului recensãmânt, este de 321.000 de persoane.

A menþine în continuare Patarât acolo, nu numai cã este o ruºine pe obrazul acestor cetãþeni, dar este ºi un pericol public pentru transportul aviatic ºi este, de asemenea, un pericol ºi din punct de vedere ecologic prin toate noxele pe care le degajã aceastã rampã pe care dumneavoastrã nu vreþi sub nici un preþ s-o închideþi, nu vreþi sub nici un preþ sã lãsaþi municipalitatea sã decidã în numele locuitorilor.

Domnule Jelev, dacã aveþi un rãspuns, poftiþi!

Eu aº dori numai, dacã cumva existã aceste acuzaþii extrem de grave legate de situaþia rampei de deºeuri a municipiului Cluj, sã ni le puneþi ºi nouã la dispoziþie, pentru cã, eu cred cã aceste afirmaþii trebuie dovedite. Altfel, denotã o gravitate ieºitã din comun ºi acuzaþiile acestea plutesc asupra unor oameni care nu cred cã au o vinã în faptul cã încearcã sã rezolve o problemã, în limitele pe care condiþiile materiale ºi financiare, pe care le avem la dispoziþie, pot sã asigure.

De exemplu, programele ISPA la aceastã orã vor putea asigura în perioada 2004-2006 maximum 4-5 astfel

de rampe de deºeuri la nivelul întregii þãri ºi este un lux foarte mare ca sã ne permitem sã finanþãm numai o rampã municipalã, când aceeaºi situaþie se regãseºte în toate judeþele. Deci planul naþional de gestiune al deºeurilor prevede ca în fiecare judeþ sã se realizeze 2-3 depozite de deºeuri care sã fie zonale pentru a acoperi mai multe localitãþi, întrucât nu ne permitem la nivelul fiecãrei localitãþi sã deschidem astfel de rampe mici. Aceasta a fost.

În al doilea rând, aº dori sã amintesc faptul cã în anul 2001, în repetate rânduri noi am fãcut presiuni ca aceastã rampã tocmai sã fie închisã datoritã marilor probleme de mediu pe care le-a creat ºi atunci ni s-a rãspuns de câteva ori din partea primãriei cã existã suficient timp, întrucât Uniunea Europeanã cere acest lucru ºi confirmarea numai pânã în anul 2007.

Între timp au apãrut aceste constrângeri mult mai dure la nivelul acestor programe ISPA la care noi trebuie sã rãspundem pentru a putea soluþiona cu o sumã datã de bani cât mai multe astfel de depozite.

## Da.

Domnule Brudaºca, poftiþi!

Sã nu aibã domnul secretar de stat impresia cã vorbesc discuþii, domnule secretar de stat, vã recomand sã luaþi legãtura cu domnul Amãrie Ion care este procuror general al Parchetului Naþional Anticorupþie ºi vã poate pune la dispoziþie toate rezultatele cercetãrii în cazul experienþei **Power Pek** . Dacã nu vã mulþumeºte acest lucru, vã voi trimite eu un set de documente pe aceastã temã, pentru a vã documenta ºi pentru a vedea cã nu este vorba de o invenþie personalã. Aceastã chestiune se aflã în cercetarea P.N.A. - secþia Cluj ºi este instrumentatã de cãtre domnul procuror Fabian. Nu reþin celãlalt nume.

Iar în ceea ce priveºte aceastã pluritate a depozitelor, eu vã reamintesc cã de ani de zile încercaþi sã închideþi sau sã securizaþi niºte depozite de deºeuri mult mai grave (cele de la Turda), în urma cãrora au murit pânã în momentul de faþã 3 persoane. De 2 ani de zile tot spuneþi cã veþi da 35 de miliarde de lei sã le securizaþi ºi tot în faza aceea de promisiuni neonorate sunteþi ºi în momentul de faþã. Oare ºi aceasta sã reprezinte tot o preocupare pentru mediul curat al judeþului Cluj?!

Da. Domnul Brudaºca a adresat întrebãri ºi Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Domnul secretar de stat Ioan Cindrea va rãspunde la întrebarea domnului Brudaºca.

## **Domnul Ioan Cindrea** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

În primul rând, aº dori sã vã spun cã mã prezint în faþa dumneavoastrã în locul domnului ministru Marian Sârbu care momentan se aflã la Senat. La întrebarea dumneavoastrã vã putem rãspunde urmãtoarele.

Din verificãrile efectuate în baza de date a Inspectoratului Teritorial de Muncã Cluj a rezultat cã în data de 7.03 s-au încheiat procese-verbale de control la S.C. ”RivieraÒ Import-export S.R.L. ºi la S.C. ”RivieraÒ Service S.R.L., constatându-se urmãtoarele. Menþionez cã acest control s-a efectuat la cele douã societãþi comerciale care au în debutul numelui ”RivieraÒ, fiindcã în întrebarea dumneavoastrã nu era menþionat numele complet al societãþii.

1. Din verificarea documentelor prezentate de cãtre directorul societãþii S. C. ”RivieraÒ, Import-Export S.R.L. Cluj-Napoca, strada Muncitorilor nr. 30, precum ºi din declaraþia datã pe propria rãspundere, rezultã cã Rusu Elisabeta nu a desfãºurat activitate ºi nu figureazã pe nici un document al acestei societãþi.

2. Din verificãrile la S. C. ”RivieraÒ Service S.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, strada Donat nr. 30, reprezentatã de domnul Filip Horaþiu, se constatã cã doamna Rusu Elisabeta, domiciliatã în Cluj, str. Mãrãºeºti nr. 79, a semnat contract individual de muncã, cu data de începere 15. 07. 2002 ºi acesta a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncã Cluj cu nr. 19. 046 din 02. 08. 2002. Doamna Rusu Elisabeta apare pe statele de platã ale societãþii în perioada iulie 2002 Ñ ianuarie 2003, statele pe lunile septembrie, noiembrie, decembrie 2002 nefiind semnate de beneficiarul drepturilor salariale, pe statul de platã aferent din luna ianuarie, doamna Rusu figurând în concediu fãrã salariu, iar angajatorul nu a putut face dovada unei solicitãri în acest sens.

Nu existã dovadã cã doamna Rusu a efectuat o activitate la societatea menþionatã anterior datei de 15. 07. Deoarece angajatorul nu a fãcut dovada achitãrii contribuþiilor datorate la bugetul de asigurãri sociale ºi la asigurãrile de ºomaj, Inspectoratul Teritorial de Muncã Cluj a sesizat în scris Corpul de control al Direcþiei generale de muncã ºi solidaritate socialã, conform art. 3. B. lit. e) din Hotãrârea de Guvern nr. 767/1999 pentru sumele încasate de angajator ºi nevirate, efectuând stopaj la sursã a fost sesizatã Poliþia Municipiului Cluj-Napoca, Biroul Poliþiei economico-financiare.

Da, domnul Brudaºca.

Nu, trebuie sã-l eliberãm pe domnul Cindrea care trebuie sã meargã la Senat, pentru cã acolo este o moþiune de cenzurã depusã de colegii dumneavoastrã ºiÉ

Atunci, sã ne grãbim, sã se aprobe moþiunea. Domnule preºedinte,

Eu mulþumesc domnului secretar de stat, vreau doar sã-i precizez cã am vãzut acel contract de muncã al numitei Elisabeta Rusu, care nu i-a adus încã nici un fel de câºtig, deºi prevedea un salariu lunar de 1, 8 milioane de lei, plus cazare, transport ºi diurnã. Am citat din respectivul document. În spatele acestei chestiuni, chiar dacã domnul secretar de stat neagã competenþele numitului Criºan Dorin de a face asemenea activitãþi, se aflã totuºi acest personaj, aflat în cercetare ºi pentru care existã ºi o plângere penalã. Pânã în momentul de faþã nu i s-a restituit femeii acest carnet de muncã, drept pentru care este muritoare de foame, ea nu se poate angaja, nu-ºi poate plãti cheltuielile ºi nu poate beneficia nici de ajutorul social pentru încãlzire, ajutor social prevãzut pentru persoanele cu venituri mici sau fãrã venituri.

De aceea, rugãmintea pe care o am este ca acest carnet sã fie restituit de cãtre Direcþia judeþeanã a ocupãrii forþei de muncã Cluj, cât mai repede posibil, persoanei în cauzã, pentru ca ea sã poatã beneficia de drepturile legale pe care le are.

Pânã în momentul de faþã, dupã declaraþiile pe care le-a fãcut la biroul meu parlamentar, nu i s-a restituit acest carnet de muncã. ªi, mã întreb dacã nu avea calitatea de a încheia astfel de acte de muncã, de ce i-a preluat carnetul de muncã domnul Criºan Dorin? În ce calitate? În baza cãrui mandat, cu aprobarea cui? Poate cã totuºi ar fi bine sã se facã puþinã curãþenie ºi în activitatea direcþiei de resort de la nivelul judeþului Cluj.

Da.

Vã rog sã rãspundeþi ºi la întrebarea domnului Ioan Mocioalcã. Nu este? Dacã nu este în salã, nu-i rãspundem.

Domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Poftiþi, domnule secretar general, sã rãspundeþi!

**Domnul Gheorghe Asãnicã** Ñ _secretar general în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## ”Stimate domnule deputat,

Ca rãspuns la întrebarea nr. 1.004A din 24 februarie 2003 ºi în completare la rãspunsul prezentat dumneavoastrã în plenul Camerei Deputaþilor, pe data 17 februarie 2003, pe care vi l-am transmis ºi în scris prin intermediul Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul, vã informez cã în urma controlului pe care l-am dispus la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice ºi Moleculare Cluj-Napoca cu privire la activitatea pe anul 2002 ºi la situaþia financiarã pe anul 2003 au fost constatate urmãtoarele.

În anul 2002, institutul a realizat venituri în valoare de 24, 3 miliarde lei astfel: 14, 75 miliarde lei din activitatea de cercetare ºi 9, 55 miliarde de lei din activitãþi extrabugetare.

2. Prin bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat pentru anul 2002 s-a prevãzut realizarea de venituri în valoare de 31, 9 miliarde de lei care ar fi acoperit toate cheltuielile, inclusiv cele referitoare la acordarea salariilor în proporþie de 100%.

Având în vedere realizãrile institutului, pe care le-am precizat la punctul 1, a rezultat o diminuare a fondului de salarii cu 30% pentru lunile octombrie, noiembrie ºi decembrie ale anului 2002. Pentru anul 2003, institutul ºia propus prin bugetul de venituri ºi cheltuieli sã realizeze venituri în valoare de 34 miliarde de lei. Pânã la data de 17 februarie 2003, institutul are contractate lucrãri în valoare de 19,125 miliarde de lei, astfel: 9,05 miliarde lei din activitatea de cercetare ºi 10,075 miliarde de lei din activitãþi extrabugetare.

Având în vedere competiþiile care se vor organiza pentru realizarea de proiecte din cadrul Planului naþional de cercetare- dezvoltare, precum ºi din cadrul programelor nucleu, finanþate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, institutul s-a pregãtit sã participe la toate aceste competiþii.

Da. Domnul Damian Brudaºca. Domnilor,

Vã rog sã redactaþi rãspunsuri mai sintetice, totuºi.

Domnule preºedinte,

Mulþumesc domnului secretar general pentru rãspuns. Aº vrea doar sã-mi exprim douã insatisfacþii, una dintre ele legatã de presiunile fãcute de cei care au fost delegaþi sã verifice situaþia, presiuni ºi ameninþãri la adresa celor care mi-au sesizat acest aspect: ”de ce v-aþi adresat celor de la România Mare?Ò Mie mi se pare un abuz grosolan ºi grosier ºi rog conducerea ministerului sã nu mai cadã în pãcatul de a împãrþi deputaþii în ”deputaþi buni ºi deputaþi rãiÒ.

A doua nemulþumire pe care mi-o exprim este cã s-au sacrificat tineri cercetãtori. Sunt menþinuþi, în continuare, în institut persoane în vârstã, pensionabili care reþin 2-3 norme de cercetare, dar în schimb au fost eludaþi tinerii. Cum rãmâne cu politica guvernamentalã, inclusiv a domnului ministru, de sprijinire a tineretului valoros în cercetarea româneascã?

ªi, în al treilea rând, domnule ministru, domnule secretar general, scuzaþi-mã, poate cã o sã ajungeþi curând ºi ministru, vã reamintesc cã trimestrul I înseamnã pânã în 31 martie, dacã pânã la aceastã datã dumneavoastrã nu aveþi nici un fel de informaþie, nu vãd cum o sã-i puteþi ajuta pe aceºti oameni ºi problema lor este o problemã destul de serioasã pe care ar trebui ministerul ºi inclusiv Ministerul Finanþelor sã o trateze cu toatã consideraþia, pentru cã altfel, ºi aºa nenorocita cercetare româneascã, ajunsã de la 1.170.000 cercetãtori la 7.000 de cercetãtori, în prezent, este mai mult decât într-o situaþie de respiraþie _bouche-ˆ-bouche._

Mai doriþi sã completaþi ceva sau nu?

Reducerea tarifelor ºi taxelor la care am fãcut referire cã trebuie rezolvatã, de fapt conform promisiunii Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, pânã la sfârºitul acestui trimestru, deci pânã la 31 martie, este evident de competenþa ministerului ºi respectiv a CNCA-ului ºi ceea ce putem face noi ca Minister al Educaþiei ºi Cercetãrii este sã insistãm pe lângã aceste douã organisme sã se þinã de cuvânt ºi sã se producã aceastã reducere, aºa cum au promis-o.

În ceea ce priveºte tinerii care au fost disponibilizaþi, într-adevãr, este vorba de 3 cercetãtori ºtiinþifici simpli, dar se pare cã a fost o discuþie, nu se pare, sigur, a fost o discuþie între liderul de sindicat ºi conducerea insti- tutului ºi s-a ajuns la aceastã înþelegere. Unul dintre cei 3 este chiar din colectivul domnului Almãºan, liderul de sindicat.

Da. Bine.

A fost o analizã la nivelul institutului.

Da. Deci domnul Emil Boc a adresat o întrebare, dar nu este prezent ca sã i se rãspundã.

Doamna deputatã Liana Naum a adresat o întrebare pentru Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Rãspunde domnul Sorin Ovidiu Bota.

## **Domnul Sorin Ovidiu Bota** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Domnule preºedinte, Doamna deputat, Domnilor deputaþi.

Referitor la întrebarea adresatã de dumneavoastrã domnului ministru Miron Tudor Mitrea, rãspunsul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei este urmãtorul.

”Guvernul a adoptat în anul 2001 Hotãrârea nr. 1003 pentru aprobarea strategiei de dezvoltare a sistemului feroviar din România pentru perioada 2001-2010. Pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare propuse prin strategie, Guvernul are în vedere o serie de proiecte care pot fi grupate pe urmãtoarele categorii principale: modernizarea infrastructurii feroviare pe coridoarele paneuropene 4 ºi 9, reabilitarea altor linii de cale feratã de importanþã naþionalã, implementarea sistemelor de centralizare electronicã a staþiilor de cale feratã, modernizarea staþiilor de cale feratã, realizarea infrastructurii conexe noului pod peste Dunãre de la Calafat-Vidin, finalizarea liniei de cale feratã Râmnicu Vâlcea-Vâlcele, construcþii ºi electrificãri de cãi ferate.

În anul 2001 a fost datã în funcþiune prima staþie centralizatã electronicã Ploieºti-Sud, unde au fost finalizate lucrãrile de modernizare a instalaþiilor, asigurându-se astãzi posibilitatea trecerii la conducerea automatizatã a trenurilor, care duce la economii în exploatare ºi creºterea securitãþii traficului.

În anul 2002 au demarat lucrãrile de modernizare a instalaþiilor de centralizare electrodinamicã din staþiile de cale feratã Braºov Ñ Timiºoara-Nord Ñ Arad ºi Complexul Bucureºti Nord, lucrare cofinanþatã din fonduri PHARE în valoare de 29 milioane euro ºi din alocaþii bugetare în valoare de 125 miliarde lei.

În plus, în sistemul feroviar la finele anului 2002 a fost fãcutã prima emisiune de eurobonduri, în valoare de 120 milioane euro, fãrã garanþie de stat, beneficiar fiind Societatea de cãi ferate transport marfã, iar ca obiectiv a avut dotarea ºi modernizarea echipamentelor logistice specifice transportului de marfã.

Sunteþi mulþumitã, doamna deputat Naum? Bine. Domnul Brudaºca a adresat douã întrebãri Ministerului de Interne.

Poftiþi, domnule secretar de stat Alexandru Fãrcaº!

## **Domnul Alexandru Fãrcaº** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onoratã Camerã a Deputaþilor,

Domnule deputat Damian Brudaºca,

La întrebarea dumneavoastrã ce cuprinde 3 puncte legate de probleme apãrute în comuna Aºchileu, judeþul Cluj, rãspunsul Ministerului de Interne este urmãtorul.

”Comuna Aºchileu se compune din 5 sate, având 1.900 de locuitori, postul de poliþie din localitate este încadrat cu doi agenþi de poliþie ruralã.

În cursul anului 2002, la nivelul postului de poliþie au fost înregistrate un numãr de 36 lucrãri ºi cauze penale, doar 8 dintre acestea fiind furturi reclamate din gospodãriile cetãþenilor.

În urma verificãrilor efectuate de cãtre agenþii de poliþie ruralã, din cele 8 plângeri penale înregistrate 6 au fost soluþionate prin identificarea autorilor, celelalte rãmânând în evidenþe cu autori necunoscuþi. Acestea se referã la furturi de animale. Este semnificativ faptul cã în ultimii 2 ani nu s-au primit sau înregistrat sesizãri privind comiterea de infracþiuni cu violenþã sau cu mod de operare deosebit.

În ceea ce priveºte situaþia ecografului donat de cãtre un grup de francezi dispensarului uman din Aºchileu Mare, am onoarea sã vã aduc la cunoºtinþã faptul cã din verificãrile efectuate a rezultat cã acest ecograf a fost primit de doamna doctor Butier Rodica în luna aprilie 1996 ca urmare a colaborãrii cu Asociaþia ADIR din ToulouseÑFranþa. Aparatul figureazã înregistrat în evidenþele spitalului judeþean Cluj, dar a fost instalat la dispensarul comunal Aºchileu, în baza unui contract de comodat ce expirã în anul 2004. Ecograful este în stare de funcþionare, dar nu este folosit din anul 2000, întrucât medicul Butier Rodica nu a mai primit avizul Colegiului medicilor Cluj pentru sediul secundar din comuna Aºchileu, doamna doctor deþinând un cabinet medical privat în municipiul Cluj-Napoca.

În ceea ce priveºte modul în care se efectueazã lucrãrile de reparaþii la drumul din satul Dorna, comuna Aºchileu, precizãm faptul cã, la data de 14 ianuarie 2002, s-a constituit, ca persoanã juridicã, Comunitatea ruralã sãracã Dorna din comuna Aºchileu, care a primit de la Fondul Român de Dezvoltare Socialã suma de 374 de milioane de lei depusã la Banca Comercialã Românã, Sucursala Cluj-Napoca.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

Dar, vã rog, foarte scurt, pentru cã deja am epuizat ºi timpul ºi mai avem ºi secvenþa cu interpelãrile.

Foarte scurt, domnule preºedinte.

Pânã la data la care eu am primit-o în audienþã, doamna Rus Elisabeta nu primise cartea de muncã. Probabil cã între timp, ºi mã bucur dacã acest lucru s-a întâmplat. Înseamnã cã va putea sã beneficieze de drepturile legale pe care le are.

În privinþa primului rãspuns dat, aº vrea foarte telegrafic sã-l informez pe domnul secretar de stat cã este vorba de infracþiuni care s-au comis de la începutul anului ºi pânã la data întâlnirii mele cu cetãþenii comunei Aºchileu, respectiv 2 martie a.c. Chiar în noaptea de sâmbãtã spre duminicã s-au întâmplat trei sau patru asemenea cazuri de furturi de animale din gospodãriile unor cetãþeni.

În ce priveºte cel de-al doilea aspect ridicat de dumneavoastrã, ecograful a fost dat comunitãþii ºi nu doctoriþei Butier.

Aº vrea sã vã informez, domnule secretar de stat, cã actualul medic de familie pentru cetãþenii comunei Aºchileu are certificat sau aprobare de competenþã pentru a lucra cu ecograful dar nu i se permite pentru cã acesta este închis din dispoziþia doamnei care se pretinde cã este proprietara de drept a acestui ecograf, oamenii fiind nevoiþi sã se deplaseze la Cluj, sã piardã timp ºi bani pentru ca sã-ºi facã ecografiile necesare.

Nu comentez cel de al treilea subiect. Voi verifica din nou dacã lucrurile stau aºa cum vi s-a spus dumnea- voastrã ºi vã voi þine la curent dacã nu cumva ºi aici, cei care au verificat s-au grãbit sã gãseascã totul curat ºi uscat.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da.

Trecem la secvenþa dedicatã prezentãrii pe scurt a interpelãrilor.

Vã informez cã a depus douã interpelãri pentru ministrul Dan Matei Agathon, doamna Mihaela Ionescu. De asemenea, pentru ministrul justiþiei, doamna Rodica Stãnoiu, a depus o interpelare domnul deputat Tudor Marcu. Domnul Anghel Stanciu nu este. Domnul Onisei nu este. Domnul deputat Emil Boc nu este. A depus trei interpelãri în scris. Domnul deputat Miclea a depus douã interpelãri în scris. Domnul Babiuc a depus o interpelare în scris. Domnul Mircea Nicu Toader a depus douã interpelãri în scris. Domnul ªtefan Baban a depus trei interpelãri în scris.

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, doamna Ecaterina Andronescu, ºi se intituleazã ”Învãþãmântul de la 6 ani între obligativitate ºi permisivitateÒ.

De câteva sãptãmâni, toatã þara este în fierbere deºi nu este vorba de factura la cãldurã, apã caldã sau gaze naturale, de factura la telefon sau despre noile scumpiri care vor veni de Mãrþiºor. Problema spinoasã ºi destul de discutatã, atât de pricepuþi cât ºi de novici, o reprezintã hotãrârea Guvernului de a introduce obligativitatea învãþãmântului de la vârsta de 6 ani.

Guvernul vine cu destule argumente forte: acest lucru se întâmplã ºi în þãrile vestice, copiii nu mai sunt în anii Ô40-Õ50, ci în secolul XXI, fiind la curent cu toate cuceririle tehnologiei pe care le au în casa pãrinþilor, existã o bazã materialã solidã care poate asigura preluarea generaþiilor de ºcolari de la aceastã vârstã, cã deja aceºti copii au început încã de la 5 ani sã citeascã ºi sã scrie la grãdiniþã, iar pe la 7 ani, când erau înscriºi în clasa întâi erau deja plictisiþi, etc.

De cealaltã parte, sindicatele ºi pãrinþii sunt nemulþumiþi de faptul cã se începe un nou experiment în învãþãmântul primar, cã se lasã peste 1.000 de educatoare fãrã loc de muncã, cã aceºti copii pierd un an de copilãrie, cã, de la o vârstã fragedã, sunt bombardaþi cu informaþii multe ºi complexe care nu întotdeauna sunt asimilate pe mãsurã, etc.

Ceea ce nu au remarcat ambele pãrþi, sau dacã s-a întâmplat acest lucru au preferat sã treacã sub tãcere, este faptul cã reforma din învãþãmânt este un real fiasco, cã atât profesorii cât ºi elevii din toate ciclurile ºcolare s-au sãturat sã devinã cobai pentru experimentele ministerului, cã, în prezent, au fost începute mai multe programe de redimensionare ºi restructurare a învãþãmântului românesc, dar prea puþine au fost finalizate, cã, din pãcate, calitatea învãþãmântului românesc lasã de dorit în ultimii ani, tot mai mulþi pãrinþi fiind nemulþumiþi de acumulãrile ºcolare ale copiilor lor, cã existã diferenþe imense de culturã ºi civilizaþie între copiii din mediul urban ºi cei din mediul rural, etc.

De aceea, având în vedere cã nimeni nu a remarcat adevãratele probleme cu care se confruntã ºcoala româneascã în acest moment, consider cã Executivul ar trebui sã mai aibã puþinã rãbdare cu ”bobociiÒ ºcolari ºi

Domnul Ioan Sonea a depus trei interpelãri în scris. Domnul Costache Mircea a depus în scris. Domnul Eugen Pleºa nu este. Domnul Vekov K‡roly nu este. Domnul Victor Dobre a depus în scris. Domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris. Domnul Eugen Nicolãescu a depus douã interpelãri în scris. Doamna Mona Muscã a depus douã interpelãri în scris. Domnul Tãriceanu a depus în scris. Domnul Doru Dumitru Palade a depus în scris. Domnul Coifan a depus în scris. Domnul Becsek Ferenc a depus în scris. Domnul Dinu Gheorghe nu este; a depus în scris. Doamna Lia Olguþa Vasilescu a depus douã interpelãri în scris. Domnul Costel Marian Ionescu a depus în scris. Domnul Naidin Petru a depus în scris. Domnul Gheorghe Valeriu a depus douã interpelãri în scris. Domnul Nini Sãpunaru a depus trei interpelãri în scris.

Domnul ªtefan Popescu-Bejat este? Nu este. A depus în scris. Domnul Miþaru are trei interpelãri depuse în scris. Este? Nu este. Domnul Emil Rus este? Nu este. A depus în scris. Domnul Dan Coriolan Simedru. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

ªi eu am sã depun douã interpelãri în scris, dar aº vrea sã le prezint pe scurt astãzi. Este vorba de o interpelare pe care o adresez ministrului apãrãrii naþionale ºi se referã la achiziþionarea a douã fregate de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale. Este vorba de douã nave militare cu performanþe rãmase în urmã, la nivelul anilor când au fost produse, care au fost achiziþionate în condiþii suspecte de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale.

O altã interpelare este adresatã domnului ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu, ºi prin interpelare vreau sã-l întreb pe domnul ministru al industriilor cine este administratorul unitãþilor din industria de apãrare: consiliul de administraþie domnit de Domnia sa sau conducerea de partid a organizaþiilor locale P.S.D.?

Aceste interpelãri o sã le depun dezvoltate la secretariatul Camerei ºi aº dori sã fac ºi o precizare pentru cã s-au întâmplat situaþii când am primit doar rãspunsuri scrise la interpelãri. Aº dori ca acest lucru sã nu se mai întâmple. Interpelarea este o formã de dezbatere în Parlament. Aº dori ca la interpelare sã primesc rãspuns aici, în plen. Rãspunsul sã fie atât scris cât ºi oral, aºa cum este normal, cu posibilitatea de a se face dezbatere, deci, comentariu ºi din partea mea, cel care depune interpelarea, cât ºi din partea celui care-mi rãspunde. Vã mulþumesc.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 24/20.III.2003

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Ludovic Mardari are o interpelare. Dacã vreþi sã o prezentaþi pe scurt.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se referã la creºterea aberantã de peste cinci ori faþã de anul trecut a impozitului aferent clãdirilor care aparþin unor persoane juridice, cum ar fi: unitãþi economice, instituþii publice, asociaþii ºi fundaþii, etc., creºtere prevãzutã în Ordonanþa nr. 36/2002.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Domnul Florin Iordache este? Nu este. A depus în scris.

Domnul SzŽkely Ervin Zolt‡n. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Adresez o interpelare domnului Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor, în care solicit clarificãri în legãturã cu inechitabilitatea creatã prin determinarea diferenþiat, pe ranguri de localitãþi, a impozitelor pe terenurile situate în extravilan.

Anexez ºi dezvoltarea interpelãrii. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca. Nu este. Cum, dânsul care ne-a þinut de vorbã atâta, acum a plecat?! A depus cinci interpelãri în scris. Numai cinci?! Sunt dezamãgit.

Domnule Paul Magheru, poftiþi!

Am douã interpelãri pe care am sã vi le prezint în scris. Vã comunic numai cã prima este adresatã domnului Octav Cozmâncã. Are ca obiect anularea hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Oradea privind darea în folosinþã gratuitã a unei suprafeþe de teren din domeniul public.

A doua interpelare este adresatã domnului Dan Ioan Popescu. Are ca obiect valorificarea resurselor ºi rezervelor de ape geotermale din zãcãmântul geotermal din judeþul Bihor ºi municipiul Oradea.

Vã mulþumesc.

Da.

Domnul deputat Nicu Cojocaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea se adreseazã domnului ministru al sãnãtãþii ºi familiei, Daniela Bartoº, ºi se referã la teama acþionarilor de la ”S.C. SanevitÒ Arad de a pierde acþiunile dupã trecerea ”SanevitÒ-ului la Ministerul Sãnãtãþii. Este vorba de 2.000 de persoane fizice care, pe lângã un grup de întreprinzãtori, în 1990, au construit Fabrica de seringi Arad. În prezent, aceasta va trece la Ministerul Sãnãtãþii, ºi-i doresc sã rãmânã ca acþionar la aceastã fabricã.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Dacã mai este cineva care are de prezentat interpelãri. Nu.

Stimaþi colegi,

Am încheiat aici ºedinþa de astãzi. Ne vom revedea mâine.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 24/20.III.2003 conþine 36 de pagini.**

Preþul 44.496 lei