Stenogramă plen

Am să-l rog pe domnul senator Gheorghe David să dea citire listei senatorilor, pentru mobilizarea acestora către sala de plen.

Doamnelor și domnilor colegi, am să citesc lista.

|Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |---|---| |Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|absent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|prezent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent|

|Frâncu Emilian Valentin|prezent| |---|---| |Frunda György|prezent| |Găină Mihăiță|absent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghișe Ioan|absent| |Greblă Toni<br>Grosu Corneliu|prezent<br>prezent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail<br>Humelnicu Augustin Daniel|prezent<br>prezent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Ion Vasile|prezent| |Iordănescu Anghel|prezent| |Jurcan Dorel|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|prezent| |Mang Ioan|absent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|absent| |Marian Ovidiu|absent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|Guvern| |Mazăre Alexandru|prezent| |Măgureanu Cezar Mircea|prezent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent| |Meleșcanu Teodor Viorel|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Mitrea Elena|prezentă| |Mitrea Miron Tudor|prezent| |Mîrza Gavril|absent| |Mocanu Alexandru|absent| |Mocanu Toader|prezent| |Moga Nicolae|prezent| |Mustățea Vasile|absent| |Mutu Gabriel|prezent| |Necula Marius Gerard|prezent| |Nedelcu Vasile|prezent| |Nicoară Marius Petre|învoire| |Nicoară Romeo Florin|prezent| |Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Nistor Vasile|prezent| |Niță Mihai|prezent| |Onofrei Orest|prezent| |Oprea Dumitru|prezent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Panțuru Tudor|prezent| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Păran Dorin|absent| |Pereș Alexandru|prezent| |Pintilie Vasile|prezent| |Plăcintă Sorina Luminița|prezentă| |Pop Gheorghe|prezent| |Popa Cornel|prezent| |Popa Mihaela|prezentă| |Prodan Tiberiu Aurelian|prezent| |Prunea Nicolae Dănuț|prezent| |Rasaliu Marian Iulian|prezent| Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie absent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan absent

Mulțumesc.

Mai sunt câțiva colegi care au venit acum.

Domnul senator Traian Igaș, liderul Grupului parlamentar al PDL, dorește să facă un anunț.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a trece la declarații politice, vreau să fac două anunțuri în cadrul plenului, și anume, în urma deciziei Grupului parlamentar al PDL, vă facem cunoscută următoarea modificare: domnul senator Valentin Gigel Calcan îl înlocuiește pe domnul senator Georgică Severin în funcția de membru al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Un alt anunț.

În urma deciziei Grupului parlamentar al PDL, vă facem cunoscută următoarea modificare: doamna senator Sorina Luminița Plăcintă îl înlocuiește pe domnul senator Georgică Severin în funcția de membru al Comisiei pentru politică externă, iar domnul senator Georgică Severin îl înlocuiește pe domnul senator Constantin Dumitru în Comisia pentru egalitatea de șanse.

Vă mulțumesc.

Conform regulamentului nostru, aceste propuneri trebuie să aibă votul Senatului.

Am rugămintea, dacă domnul senator Igaș este de acord, ca votul să-l dăm după ce votăm ordinea de zi. Atunci vom avea toți senatorii așezați în dispozitiv de vot.

Sunteți de acord cu această propunere.

Începem seria declarațiilor politice, invitându-l pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, să prezinte declarația politică pregătită pentru astăzi.

Am să-l rog pe domnul senator Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, să se pregătească, urmează domnul senator Cristian Țopescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule senator Dumitru Oprea, aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică are titlul „Opoziția – amplificatorul crizelor din România”.

Constatăm, în aceste zile, efectele concrete ale inconștienței unor politicieni. Chiar dacă situația dificilă a țării ar trebui să fie evidentă pentru oricine, măsurile Guvernului au fost subminate dincolo de orice limită. Animați de un populism zgomotos și de interese electorale, membrii opoziției au forțat o tristă victorie la Curtea Constituțională. Măsurile împotriva deficitului bugetar au fost parțial blocate. În loc de un efort pe o perioadă determinată de timp – șase luni –, românii sunt acum nevoiți să se sacrifice pentru un viitor incert.

Prin presiunea mediatică exagerată, exploatând starea de teamă în care se află populația, partidele de opoziție au reușit să ducă țara într-o stare mult mai gravă decât cea în care s-a aflat până acum. În final, populismul a învins. În loc să se opereze în zonele cu probleme, s-a ajuns la majorarea TVA, singura soluție posibilă pentru înlocuirea măsurilor propuse inițial de Guvern. Efectele vor fi mult mai grave și mai greu de controlat.

Categoriile ce se doreau a fi protejate vor fi expuse unui pericol și mai mare. Cei ce pot salva sistemul, oamenii de afaceri, sunt împinși într-o incertitudine imensă, într-o zonă de risc din care nu se știe cum mai pot ieși. Mai mult, opoziția amenință și cu sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea majorării TVA, pentru a arunca economia în haos.

De o gravitate la fel de mare este și soluția propusă de unii liberali de a se folosi rezervele Băncii Naționale a României pentru plata pensiilor. Este ceva de neimaginat. După ce au bulversat atâtea sisteme prin politica „Jos...!”, mai rămâne ca și stabilitatea monetară și cea financiară să fie prăbușite. Confuzia din mintea dumnealor, dacă s-ar concretiza în practică, ar pune în pericol una dintre infrastructurile strategice ale țării, provocând o adevărată tragedie.

Pentru a nu mai fi nevoiți să facă declarații halucinante, sfidând orice reguli, îi invităm să mediteze și să înțeleagă nevoia protejării tuturor rezervelor strategice ale statului, printre care se află și cele financiar-monetare.

În final, rămâne de văzut ce va avea de transmis opoziția pensionarilor. Probabil o să pretindă că tot Guvernul este de vină când aceștia își vor vedea veniturile afectate de prețurile mari și de inflația cu mult mai ridicată decât acel 15%.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Cristian Țopescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Titus Corlățean:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta o declarație politică în numele Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, în legătură cu situația socioeconomică și politică actuală din România – „Zece motive pentru care Guvernul Boc trebuie să plece”.

Ultimele luni și săptămâni au marcat o agravare a situației socioeconomice și politice din România, determinată de o gestiune catastrofală a guvernării Băsescu–Boc. Treburile țării sunt gestionate, așa cum știm și cum vedem în fiecare zi, de o guvernare profund incompetentă, o guvernare coruptă și o guvernare imorală.

Tăierea pensiilor și salariilor și alte măsuri de genocid social propuse de acest Guvern au generat, așa cum era de așteptat, măsuri de protest din partea populației și o moțiune de cenzură pe care opoziția a depus-o în Parlament și a și dezbătut-o, o moțiune de cenzură absolut justificată, care a demonstrat faptul că în clipa de față actualul Guvern nu mai are susținere în Parlament, o moțiune de cenzură care și-a ratat de puțin obiectivul.

Față de situația dată, față de decizia Curții Constituționale, care a spus foarte clar că o parte dintre măsurile propuse de guvernarea Băsescu–Boc sunt profund neconstituționale, și față de ultima decizie pe care a luat-o această guvernare, de creștere aberantă a TVA-ului, cu măsuri socioeconomice extrem, extrem de grave, de serioase, PSD a luat decizia de a iniția și de a propune colegilor din opoziție inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva acestei guvernări.

Această moțiune de cenzură va fi propusă spre semnare tuturor membrilor Parlamentului, inclusiv celor din arcul guvernamental, care, dincolo de disciplina de partid, au o responsabilitate: trebuie să răspundă în fața cetățenilor care i-au votat.

Această moțiune de cenzură ar putea să vizeze o serie de motive, de exemplu... zece motive pentru care guvernarea Băsescu–Boc ar trebui să plece:

– pentru că acest Guvern disprețuiește pensionarii, pe care-i consideră vinovați de dezechilibrul bugetar și pe care-i atacă în mod direct prin acțiunile sale. Este relevantă declarația reprezentantului PDL, de ceva mai devreme, care califica pensionarii, cu problemele lor, drept „zonele cu probleme” în care ar fi trebuit să se intervină;

## Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Cristian Țopescu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Domnule senator Cristian Țopescu, vă rog.

## **Domnul Cristian George Țopescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum o oră mă pregăteam să spun că primul „gol” al zilei de astăzi a fost marcat de plenul Senatului. Între timp, audiența a devenit mai numeroasă.

Declarația mea politică are un titlu nostalgic – „Dor mioritic”.

Știu că unora dintre dumneavoastră nu vă place ce scrie presa despre noi, parlamentarii. Uneori aveți dreptate, alteori nu. Ca întotdeauna, adevărul este undeva la mijloc. Dacă aici, între noi, continuăm „războiul româno–român”, expresie folosită de finlandezul Olli Rehn, observatorul trimis de Uniunea Europeană înainte ca România să fie admisă în Comunitatea Europeană, atunci când suntem judecați de românii din afara țării, cred că ar trebui să fim atenți, pentru că aprecierile lor nu sunt influențate de disputele politice interne.

Iată ce spune o româncă aflată în Olanda:

„Sunt căsătorită cu un cetățean olandez. Avem în Olanda o situație materială bună, o casă frumoasă și foarte multă liniște. L-am adus pe soțul meu de mai multe ori aici. Îi plac peisajul nostru natural, căldura și temperamentul poporului român. Ne-am hotărât să ne deschidem o firmă și să ne stabilim în România, firește, la insistențele mele.

În luna mai am venit, să zicem, în testare de piață, cu un car de entuziasm și de bune intenții. Îmi plăcea să cred că pun și eu umărul la schimbarea imaginii României. Ce eroare, ce naivitate! Ce am găsit? O specie nouă de horror, cel politic. Simt că mă sufoc de indignare. Cea mai frumoasă țară din Europa este, pur și simplu, strivită cinic sub pneuri de Ferrari, Q7 etc., sub pantofii lăcuiți ai unor inepți și sub tocurile lungi ale titularelor lor.

Am văzut femei tinere, cu copii în brațe, strigându-și drepturile în fața unor ferestre care au rămas mereu închise. Am văzut cum i se taie indemnizația pentru însoțitor unei bătrâne de 80 de ani, pentru că poate să-și miște mâinile. Am văzut cum pleacă medicii și asistentele medicale. M-am întâlnit cu foști elevi – astăzi studenți sau absolvenți –, toți în căutarea unei burse sau a unui loc de muncă în străinătate. Am văzut un ministru al educației care amenință, pentru a pune pumnul în gură cadrelor didactice.

Mulțumesc domnului senator Țopescu.

Îi ofer cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Am să rog să mi se indice, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, următorul vorbitor din lista pe care o am în față.

Domnule senator Nedelcu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Abuzul de putere”.

Stimați colegi,

Evenimentele din decembrie 1989 au produs un precedent periculos pentru societatea românească prin încălcarea Constituției, a tuturor legilor statului, în formă continuată până în ziua de astăzi.

Acesta a fost momentul în care Frontul Salvării Naționale a deschis larg porțile abuzului de putere. Din 1990 încoace, politicul a însemnat putere absolută pentru cei aflați la guvernare și blocaj total pentru reprezentanții opoziției. Din 1990 încoace, politicul a însemnat avantaje pentru oamenii de partid, în special pentru cei cu bani și pentru cei cu un dezvoltat simț al afacerilor. Din 1990 până în prezent, politicul a însemnat clientelă care a primit contracte grase sau angajări la baza cărora nu au stat CV-uri stufoase, ci carnetele de partid.

Specialiștii nu au loc în țara noastră nu pentru că nu sunt buni, ci pentru că, la un moment dat, când au vrut să-și găsească un loc în care să-și practice meseria, nu au avut câteva mii de euro pentru a-i oferi cui trebuie, așa că și-au făcut bagajele și au plecat în străinătate, unde sunt apreciați și unde profesionalismul este cuvântul-cheie atunci când vine vorba de angajări. În locul lor, în țara noastră locurile sunt ocupate de oamenii de partid care au lipit afișe, ușor de manipulat, care muncesc pentru a sprijini doar interesele politice ale partidului care i-a propulsat în funcție.

Putem aminti aici doar o categorie de instituții ale statului, gen consiliile județene, devenite, în ultimii ani, instituții bugetofage, care, de la câțiva zeci de angajați în urmă cu 10–12 ani, au ajuns la sute de angajați, susținuți politic. Vorbim despre oameni care se bucură de locuri călduțe, pe banii statului.

Tarantulele abuzului de putere s-au extins în scurt timp în toate domeniile. Toate bogățiile țării au fost vândute pe nimic, pentru că așa au vrut unii și alții care la un moment dat țineau frâiele țării, marile companii de stat au fost privatizate pentru că aceasta a fost dorința unor politicieni mânați de interesul personal, și nu de cel național.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Nimicirea presei libere – ultimul pas către dictatură”.

„Mai bine presă fără Guvern, decât Guvern fără presă”, a spus Thomas Jefferson, unul dintre părinții fondatori ai națiunii americane și unul dintre cei mai prestigioși președinți ai Statelor Unite ale Americii. Spusele sale au constituit un far călăuzitor al democrației americane și al tuturor democrațiilor consolidate timp de peste două secole. Cel mai elocvent exemplu de preeminență a presei în fața guvernării îl constituie cazul _Watergate_ , când un președinte al Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, a fost obligat să demisioneze din funcție, după câștigarea celui de-al doilea mandat, în urma dezvăluirilor făcute de ziarul „Washington Post”, referitoare la spionarea și subminarea Partidului Democrat, aflat în opoziție.

Până ce a ajuns Președinte al României, Traian Băsescu a încercat cu obstinație, în perioada în care a fost parlamentar, ministru și primar general, să intre sub pielea presei, căutând amiciția ziariștilor importanți din toate redacțiile și declarându-se un apărător al libertății de expresie. După ce a ajuns președinte, Băsescu a început să schimbe macazul, lansând cele mai grele epitete la adresa ziariștilor, folosind expresiile: „găozar”, „păsărică”, „țigancă împuțită”, „tonomate”, precum și la adresa patronilor de presă, pe care i-a etichetat drept „moguli”. După ce a câștigat al doilea mandat prezidențial și a lansat la apă cel mai obedient guvern de la preluarea cârmei României, Guvernul Boc 4, Băsescu a început să pună în aplicare un plan sistematic de intimidare și de nimicire a presei, pentru a-și satisface obsesia de limitare a drepturilor media.

Un prim pas l-a constituit adoptarea de către Guvernul Boc 4 a Memorandumului nr. 398, în ședința din 17 februarie 2010, prin care s-a decis că autoritățile publice nu vor mai încheia niciun contract de publicitate și/sau promovare în cursul anului 2010, decât în situații excepționale, precum și anularea tuturor procedurilor de atribuire, aflate în derulare, ce au ca obiect publicitatea și/sau promovarea. Prin aceste măsuri, după diminuarea drastică a reclamei de la agenții economici, presa românească va fi privată și de veniturile aduse de publicitatea și/sau promovarea din partea autorităților publice (ministere, agenții, consilii județene, consilii locale, primării, instituții deconcentrate).

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm la sfârșitul unei sesiuni parlamentare.

Mulțumesc, doamna senator Boagiu.

Declarația mea politică cred că este un pic mai inedită. Înainte de toate, vreau să remarc un fapt oarecum ciudat. Sunt colegi de la PDL care încearcă să acrediteze ideea că de relele acestei guvernări sunt vinovați liberalii. Așa a vorbit domnul senator Oprea, tot așa a vorbit și domnul senator Mutu săptămâna trecută.

Democrația are paradoxurile ei, însă vreau să le spun colegilor de la PDL o mică povestioară. De fapt, nu este o poveste, ci este un fapt real, pentru că la fel vorbesc și așa-numiții independenți, care pentru mine sunt în continuare niște oameni lipsiți de onoare și demnitate, dar care sunt ținuți la sânul opulent al PDL-ului.

Stimați colegi de la PDL,

Acum mai bine de 2000 de ani, în Anatolia era un mic regat, Regatul Lidiei, care la un moment dat a avut un rege foarte bogat în aur – spun istoricii antici –, numit Cresus. Acest rege era în război cu un vecin de-al lui și, cu o zi înainte de bătălia finală, un ofițer de-al adversarului său a venit și i-a pus pe masă regelui Cresus al Lidiei planul de luptă al adversarului său. Acesta l-a ascultat foarte atent, după care a dat ordin să fie omorât.

Trădătorul, foarte surprins, i-a zis: „Bine, dar cum, eu îți pun pe masă planurile adversarului tău, și tu mă omori?”

Regele i-a spus: „Da, pentru că astăzi l-ai trădat pe adversarul meu, mâine mă vei trăda pe mine.”

Deci atenție cu cei de la PDL, care sunt tot niște trădători politici cu cei așa-ziși independenți!

Dar să vedeți că istoria este veselă și tristă, cum se mai spune, sau că „toate-s vechi și nouă-s toate”. Acum 2072 de ani, la Roma, în Republica Romană, un foarte cunoscut personaj al acelor vremuri, Cicero, a ținut un discurs referitor la veți vedea cine, un discurs foarte interesant. Veți vedea că, până la urmă, mai mult sau mai puțin, totul se repetă de 2072 de ani, dacă nu chiar mai de dinainte. Dați-mi voie să vă citesc începutul acestui discurs și să vedem dacă dumneavoastră veți ghici personajul.

Citez: „Până când, în sfârșit, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp nebunia asta a ta își va mai bate joc de noi? Până unde se va dezlănțui îndrăzneala ta neînfrânată? Nu te-au mișcat, oare, nici garda de noapte a Palatinului, nici străzile orașului, nici teama poporului, nici adunarea grabnică a tuturor oamenilor de bine, nici acest loc foarte apărat destinat ședinței Senatului, nici chipurile și privirile senatorilor? Nu înțelegi că planurile tale sunt date pe față? Nu vezi tu că, după ce toată lumea a aflat-o, conspirația ta este pironită în lanțuri? Care dintre noi crezi că nu știe ce ai făcut, unde ai fost, pe cine ai convocat, ce hotărâri ai luat? O, timpuri! O, moravuri!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator, pentru această incursiune istorică.

## Stimați colegi,

În condițiile în care avem o agendă foarte încărcată, îl avem și pe ambasadorul Georgiei prezent aici pentru un moment politic important, am să vă rog ca declarațiile pregătite de colegii și colegele noastre să fie considerate ca fiind depuse în scris – și sunt depuse în scris – și am să fac, ca de obicei, lectura celor care au depus declarații politice și care, evident, vor face parte...

Domnule senator Paul Ichim, doriți...?

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Gabriel Mutu, Iulian Urban, Gheorghe David, Marius Gerard Necula, Ioan Sbîrciu, Augustin Daniel Humelnicu, Gheorghe Bîrlea și Mihai Niță.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, doamna senator Doina Silistru, domnii senatori Adrian Țuțuianu, Șerban Valeca, Nicolae Dănuț Prunea, Alexandru Cordoș, Nicolae Moga, Gheorghe Pop și Florin Constantinescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Paul Ichim, Romeo Florin Nicoară, Raymond Luca, Emilian Valentin Frâncu, Cornel Popa, Marius Petre Nicoară și Marian Cristinel Bîgiu.

Declarația politică se intitulează „Curtea Constituțională din România sau despre cât de pregătiți suntem să acceptăm regulile unui stat de drept”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Începând cu anul 1992, România a ales să aibă, pentru controlul aplicării Constituției și a legislației ce ar putea intra în conflict cu legea fundamentală, o Curte specială. Indiferent că poartă denumirea de „curte”, „consiliu” sau „tribunal suprem”, acest gen de instituție caracterizează majoritatea statelor de drept din lume.

În scurta sa istorie, Curtea Constituțională din România a fost chemată să se exprime cu privire la o serie de probleme sensibile din punct de vedere politic, devenind, nu de puține ori, așa cum precizează și literatura de specialitate, un arbitru între puterile statului.

Cu toții ne aducem aminte cu câtă nerăbdare au fost așteptate hotărârile Curții din 1996 sau 2000 cu privire la soluționarea unor cereri ce contestau candidatura lui Ion Iliescu pentru un al treilea mandat de președinte. De asemenea, ne aducem și mai bine aminte de vara anului 2007, când Curtea Constituțională a trebuit să delibereze cu privire la suspendarea din funcție a șefului statului.

Din punctul meu de vedere, problemele spinoase în care Curtea a fost chemată să decidă s-au datorat, în primul rând, insuficiențelor actualului text constituțional. Neclaritatea, ambiguitatea și, nu de puține ori, chiar contradicția cu care sunt reglementate relațiile dintre puterile statului au generat conflicte care au reclamat o soluție exterioară, care însă nu de puține ori a fost puternic criticată atât de opinia publică, cât și de media sau de oamenii politici.

Astăzi, foarte mulți sunt cei care alterează, mai mult sau mai puțin voit, orice decizie a Curții, pe motivul că judecătorii sunt numiți politic, dar numirea judecătorilor de către președinte și Legislativ nu este specifică României, după cum mulți ar dori să manipuleze opinia publică, așa se întâmplă și în Franța, și în Portugalia, Belgia etc.

Multă lume a uitat astăzi faptul că primul președinte al Curții Constituționale din România era, până la momentul numirii sale în funcția de judecător la Curte, deputat ales pe listele PNȚCD. Deși puterea executivă și majoritatea legislativă erau deținute, la acel moment, de partidul domnului Ion Iliescu, nimeni nu l-a împiedicat pe domnul Vasile Gionea, care era deputat țărănist, să ajungă președinte al Curții, deși făcea parte dintr-o formațiune politică ce se opunea cu orice chip puterii de la acel moment.

Declarația politică este intitulată „Până în septembrie ne vom ruga să se fi tăiat pensiile cu 15%. Inflația și deprecierea leului pot deveni devastatoare”.

Ca de obicei, România a ales varianta cea mai proastă, mulțumită PSD/PNL și CCR, plus sindicate bugetare. Așa-zisele partide de opoziție nu urmăresc decât să facă cât mai mult rău României, ca să câștige ele capital electoral. Acum Ponta deplânge că Guvernul mărește TVA-ul, când măsura asta este consecința directă a acțiunilor PSD-ului și PNL-ului.

Fariseii ăștia ar face orice, dar orice, să distrugă cât mai mult din România, numai ca să iasă prost PDL-ul și mai ales Băsescu. Și, înainte de a sări să mă jigniți și să-mi spuneți cât de idiot sunt, răspundeți-mi la o întrebare: cu ce îi ajută pe pensionarii săraci faptul că nu li se taie pensia, dacă acum o să-i afecteze puternic inflația? Cu ce? 100% rezultatul acțiunii PSD-ului și PNL-ului. Cu ce i-au ajutat aceștia pe bugetari, dacă, pe lângă cei 25%, cât pierd, acum vor pierde și prin inflație?! Spuneți-mi care categorie socială e avantajată acum de acțiunile scabroase ale PSD-ului și PNL-ului? Au distrus calea ușoară de ieșire din criză, acum sunt mulțumiți că necazurile românilor le vor aduce lor popularitate?

Majorarea TVA de la 19% la 24% ar putea duce inflația la 10–12%, iar o inflație mare crește și pericolul deprecierii leului, a declarat sâmbătă, pentru „Mediafax”, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. „Este un pericol ca o inflație mare să determine o depreciere a leului. Trebuie să avem grijă să nu ajungem acolo.”, a afirmat oficialul BNR. Creșterea TVA se va vedea automat în inflație, care s-ar putea apropia în lunile următoare de 10%, întrucât furnizorii și distribuitorii vor transfera majorarea taxei direct în prețuri, apreciază Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.

Oficialul BNR a explicat că, în cazul în care creșterea prețurilor în urma măsurilor fiscale va modifica anticipațiile inflaționiste, pe viitor Banca Centrală va fi nevoită să intervină. „Dacă MFP reușește să rămână în deficit, vom vedea cum evoluează economia. Dacă deficitul alunecă, în mod cert va afecta politica de dobânzi.”, a spus Croitoru.

Declarația politică se intitulează „Argumente pentru menținerea și îmbunătățirea structurii organizatorice a oficiilor de studii pedologice și agrochimice”.

Am prezentat, în urmă cu o săptămână, câteva lucruri privind descentralizarea unor instituții care se ocupă cu studiul solului.

Astăzi, mă voi opri asupra a zece argumente pentru menținerea și îmbunătățirea structurii organizatorice a oficiilor de studii pedologice și agrochimice (OSPA).

1. Specializarea continuă și dezvoltarea profesională a personalului de specialitate, desfășurate de peste 40 de ani în forme instituționale stabile, ICPA, OSPA, permit elaborarea unui complex de studii și cercetări care răspunde tuturor solicitărilor instituțiilor statului, fermierilor, aplicării cadrului legal existent și, sperăm, și pentru aplicarea directivelor Comisiei Europene.

Declarația politică este intitulată „Klingonienii de la Curte au blocat reforma”.

România trăiește prin deciziile Curții Constituționale. Nu mai contează ce spun partidele politice, ce hotărăște Guvernul, bine sau rău, ce părere are Președintele României, ce votează parlamentarii, indiferent de culorile războiului cu care sunt vopsiți. În esență, nu mai contează votul exprimat în alegeri. Totul trece prin stomacul, de fier forjat, al judecătorilor de la Curtea Constituțională.

Suntem în plin „Star Trek”. Degeaba încearcă Picardul de la guvernarea Entreprisei să salveze o civilizație cvasiavansată, semidemnă și plină de acarieni – o specie dezvoltată în sistemul de așternuturi ale administrației publice –, cu măsuri tranșante (de la o civilizație deosebit de avansată, aflată într-o nebuloasă FMI 2010), că adversarii își fac simțită energia negativă, transmisă adesea sub forma unor flăcări violet.

Primii care incită sunt romulanii, aflați în opoziția lui Picard și care au toată atenția și simțurile dezvoltate spre afaceri. „Ar vinde-o și pe mă-sa”, cum ar scrie notele din jurnalul de bord, înregistrate la ședințele Guvernului condus de Picard, dacă aceasta ar avea vreo valoare energetică (mă-sa, bineînțeles).

Romulanii sunt nervoși tocmai pentru că au avut puterea asupra populației și au stat cu „disruptoarele” – un fel de tunuri mai avansate tehnologic – pe civilizația respectivă până când s-au îmbogățit toate rudele și, în special, „mătușile”, tot un fel de umanoizi, dar extrem de fiabili financiar. Dintre acestea, în istorie se pomenește în special de „mătușa Tamara”, care ajungând extrem de avută a mai dat și la nepoți, unii dintre ei ajungând chiar să se mute pe o planetă extrem de bine cotată, numită Zambaccian. De altfel,

„mătușa Tamara” a și fost răsplătită cu niște diplome, numite „trofeul calității”. Aceste hârtii au devenit atât de valoroase, încât nepotul mai plătește și astăzi.

Romulanii se aliază, din când în când, cu klingonienii. Aceștia sunt extrem de rari. Până acum au fost văzuți doar nouă. Ei sunt, de fapt, judecătorii Universului. Orice ar face Picard și ai lui și s-ar opune romulanii, dacă apucă klingonienii de știre, apoi ei hotărăsc.

Klingonienii se împart în două: buni și răi. Cei buni sunt de partea lui Picard, cei răi sunt de partea lor și celor asemeni lor, altfel nu se explică cum toate deciziile sunt luate împotriva celorlalți, numai „ai lor” scapă întotdeauna. Klingonienii se dovedesc astfel o pacoste foarte mare pentru întreaga civilizație. Pentru necivilizați nici nu mai contează.

Cam așa ar arăta, în transpunere științifico-fantastică, confruntarea politică de azi, în care cei care decid sunt klingonienii, pardon, judecătorii Curții Constituționale.

Am fost și sunt împotriva scăderii pensiilor și salariilor de până în 1.500 de lei, făcând declarații în spațiul public în această privință, dar ultima decizie a celor cinci judecători ai Curții Constituționale ce au votat împotriva legilor asumate de Guvern va afecta toată populația, fără posibilitatea revenirii la finele lunii decembrie asupra deciziei. Dacă asupra reducerii pensiilor cu 15%, legea, dar și pozițiile politice ale principalilor susținători indicau finele anului ca termen de aplicare, decizia stupidă de neconstituționalitate va afecta toată populația, prin creșterea TVA-ului pe o perioadă nedeterminată.

Mai rău este faptul că vor fi afectate și persoanele juridice, principalii contributori la bugetele de stat și locale, inclusiv exportul, una dintre pârghiile prin care România se străduia să iasă din criză. O prăbușire a leului în favoarea monedei europene și a dolarului american nu face altceva decât să compromită reluarea ciclului de export. Dacă adăugăm creșterea prețului de producție cu cota-parte rezultată din majorarea TVA-ului pentru materiile prime și/sau utilități, avem un tablou pictat în culori sumbre de către klingonienii de la Curtea Constituțională.

În rest, doar „spațiul este ultima frontieră”... pentru orice fel de decizie inconștientă.

Declarația politică se intitulează „Restart România”. Doamnelor și domnilor parlamentari,

„România cu masca de oxigen” este sintagma care reflectă cel mai bine starea economică a țării noastre. Forțele politice ale acestei țări se întrec în nenumăratele și nuanțatele declarații politice ce nu reușesc altceva decât să adâncească prăpastia în care ne aflăm, să creeze premisele instaurării anomiei. Cetățenii acestei țări asistă zilnic la un „carnaval al informațiilor”, care le asigură porția de nesiguranță și neliniște a vieții prezente și viitoare, hrana ce crește sentimentul de regret că s-au născut într-o țară ca România.

În calitatea mea de reprezentant ales prin vot uninominal și prin puterea cu care am fost învestit, am misiunea de a lupta prin pârghiile și instrumentele pe care le am la dispoziție. ## Doamnelor și domnilor parlamentari,

A sosit un moment crucial, care va marca istoria României. Vreau să fac un apel către toți cei învestiți cu aceeași misiune. În declarația politică anterioară am apelat la încetarea luptei partidelor politice pentru supremație. Forțele politice de pe eșichierul politic românesc, împreună cu entitățile-cheie ale acestui stat, trebuie să se caleze pe misiunea de salvare a României.

„Strategia 20”, care să cuprindă o viziune economicopolitico-socială, într-un plan etapizat, aplicabil pe o perioadă de 20 de ani, cu implicarea și armonizarea forțelor competente în domeniile vitale, trebuie să devină o realitate. Competența și acțiunea în plan practic trebuie să fie cuvintele de prim rang. Avem nevoie de un plan care să restarteze România. Parametrul timp ne este nefavorabil și acțiunile noastre sunt purtate doar în planul supraviețuirii.

Poate voi deveni redundant prin prisma mesajelor pe care le transmit, dar cel puțin voi încerca să transmit un mesaj care să coaguleze binele, nu unul care să ne răzvrătească unul împotriva celuilalt și, de fapt, împotriva societății românești.

Declarația politică este intitulată „Ipocrizia nu e o soluție pentru România”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

## Stimați invitați,

Trecem cu toții poate prin cea mai mare criză din 1990 încoace, nu numai pe plan intern, ci și în conjunctură internațională. Vremurile grele atrag după sine măsuri dure, greu de implementat, dar, în mod cert, și mai greu de acceptat de către populație, iar, în cazul nostru, când opoziția și trusturile de presă, mult prea părtinitoare, se mai și coalizează împotriva puterii, punându-i piedică la fiecare pas, viitorul este sumbru.

Iar aici trebuie neapărat să fac o precizare, pentru a nu fi speculată imediat afirmația mea de către colegii mei din opoziție. Viitorul sumbru la care m-am referit anterior nu este al partidului de guvernare, care, prins în vâltoarea jocului politic, poate cel mult să facă rocadă cu opoziția în Parlament. Viitorul sumbru este al României și al românilor, din păcate, care vor plăti pentru lipsa de cooperare și responsabilitate a forțelor care acum nu știu să strige decât „Jos Guvernul!”.

Oricum, departe de mine gândul de a apăra aici și acum Guvernul, care se poate apăra cu argumente solide și singur. În plus chiar, să nu uităm că tocmai a trecut de o moțiune de cenzură, deci a fost destul de convingător, și chiar din acest motiv mă declar aici și acum unul dintre parlamentarii care s-au săturat de ipocrizia și jocul steril de imagine al opoziției.

Păi nu vă mai amintiți, dragi „322 de colegi”, că atunci când românii au ales ca Traian Băsescu să nu fie suspendat nici voi nu v-ați dat demisia din Parlament? De unde până unde rezultă acum că Guvernul ar trebui să-și dea demisia pentru că judecătorii Curții Constituționale au respins doar două puncte din legile austerității?

Să analizăm puțin și această decizie a Curții Constituționale. Evident, respect această decizie supremă și nu are rost ca eu sau altcineva să o mai conteste pe fond,

dar ca formă, în ultimele zile, cine a declanșat o adevărată avalanșă de acuzații?

Până acum vă temeați că această instituție va deveni una strict politizată și ați făcut toate tertipurile posibile pentru a împiedica alegerea judecătorilor conform Constituției. Acum, când votul e în defavoarea Guvernului, clamați decizia ca fiind una dreaptă, iar Curtea Constituțională obiectivă și independentă politic. Cu 5 voturi la 4, de ce n-ar fi ea politizată chiar de opoziție, mă pot întreba.

Declarația politică se intitulează „Responsabilitate și risc electoral”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Criza nu numai că se resimte acut în viața economică și socială, dar înflăcărează și imaginația unor politicieni. Nimic nefiresc, pentru că ține și de o anumită tradiție istorică a noastră de a consuma o enormă cantitate de energie în a imagina scenarii politice mai mult sau mai puțin corecte și coerente, cel mai adesea nu lipsite de umor involuntar, comic de situație, opinii care cu indulgență pot fi supuse unui examen logic. Decidenții politici nu ratează ocazia să caute vizibilitatea publică cu vădită disperare. „Acum e momentul!”, își zic unii, și-și scuipă zgomotos nenorocul în microfoane. Obțin maximum de rezonanță, păcălesc urechile ciulite, emoționează de li se înroșesc urechile (tele)spectatorilor. Grija lor primordială este scăderea scorului electoral al partidului aflat la putere, PDL, după care, în stil eminamente cocoșesc, strigă: „Dați-ne nouă poporul în grijă!”

În aeroporturi, în gări, în stații de troleibuze, politica le ocupă tot timpul. Sunt preocupați de cât costă geanta doamnei ministru, de timpul probabil, de inventarul iepurilor șchiopi din Codrii Vlăsiei și de cine este vinovat că le-a căzut prepelița prăjită în farfurie.

Puțin, mult prea puțin, domnilor, pentru o înțelegere și o asumare responsabilă a ceea ce înseamnă criza actuală. E cazul să schimbăm termenii, abandonând strategiile sterile. Un succes dobândit fără merite autentice se erodează la fel de repede și cei ce te aplaudă azi te huiduie mâine.

Politica și politicienii care contează în istorie au curajul asumării riscurilor electorale în momente grele. E ceea ce face diferența, la scara istoriei, între politică și demagogie și între politicieni și demagogi. Dacă scăderea temporară în sondaje este prețul ce trebuie plătit pentru a pune temelii solide unei reforme instituționale și sociale, cum este cazul Partidului Democrat Liberal (PDL) și al celorlalte partide aflate la guvernarea actuală, pe care să se reconstruiască întregul edificiu social și sistemul de valori cu care să ne identificăm la timpul viitor, atunci riscul merită asumat. Sunt exemple de aceste gen în experiența noastră istorică și în experiența altor țări europene. Dacă alții au soluții mai bune, să le probeze, dar cel puțin până în acest moment, în afară de uzitarea căilor procedurale de a ataca la Curtea Constituțională, ca soluție, nimic semnificativ nu s-a propus.

Declarația politică este intitulată „România nu poate rezolva decât printr-un efort comun criza care afectează întreaga planetă”.

Criza generalizată care afectează actualmente România este, în mod principal, generată de criza mondială, declanșată – voluntar sau accidental – în anul 2008, realitate recunoscută de toate statele lumii. Coincidența face ca tocmai anul 2008 să fie anul în care partidul nostru a câștigat alegerile. Este corect din partea noastră să înțelegem, într-o măsură rezonabilă, reacția politică a partidelor din opoziție, dar nu putem accepta acuzațiile aberante formulate de către acestea în privința responsabilității exclusive a puterii actuale pentru situația în care se află țara, mai ales atitudinea celor din Partidul Social Democrat, care au guvernat alături de noi în primul an de criză.

Din nefericire, la starea de lucruri actuală au contribuit din plin tocmai cei care ne acuză acum de incompetență și care s-au aflat alternativ în capul mesei începând din 1989, până când românii i-au dat la o parte prin votul liber exprimat. Înțelegem, dar nu putem tolera nostalgia lor după vremurile în care-și împărțeau discreționar bucatele, fără să-i bântuie în vreun fel grija pentru viitorul românilor de rând, contribuabili la bugetul de stat.

Noi am ajuns la putere tocmai când corabia începuse să ia apă prin găurile bugetare create iresponsabil de către cei care ne acuză astăzi. Domnii reprezentanți ai opoziției, precum și acoliții lor din mediul economico-financiar, știu foarte bine că este așa, dar cinismul și otrava trădării de neam îi împiedică să recunoască. Pentru ei, buzunarul propriu este mai important decât soarta națiunii române, de mila căreia jelesc acum cu lacrimi de crocodil. Știm foarte bine că dumnealor nu-și doresc în mod real să revină la putere, când bugetul secătuit nu le mai permite să dosească banul public, dar mai știm și că provocarea unei stări de anarhie i-ar putea ajuta să demonstreze că situația în care s-a ajuns s-ar datora guvernării actuale și, mai ales, președintelui Traian Băsescu, omul care le-a cam stricat în ultimii ani afacerile oneroase, cele care au adus populația în pragul sărăciei și al disperării.

Declarația politică se intitulează „Drapelul național – simbolul cel mai sfânt al românilor”.

E arborat pe sediile instituțiilor publice, iar la sărbători naționale oameni obișnuiți îl așază la ferestre; îl „îmbrăcăm” la competiții sportive sau îl purtăm în războaie. De sute de ani, cele trei culori – roșu, galben și albastru – au fost legate de poporul român, iar astăzi ele alcătuiesc drapelul României.

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca tricolorul roșu, galben și albastru să reprezinte steagul național al tuturor românilor.

Drapelul național, alături de ziua națională, imnul național și stema țării reprezintă însemnele prin care sunt definite individualitatea și suveranitatea poporului român. Drapelul național este simbolul cel mai sfânt al românilor și manifestările dedicate lui pot contribui major la formarea și consolidarea sentimentelor patriotice. De altfel, în toate țările, drapelul de stat are acest rol de întărire a patriotismului, în jurul lui solidarizându-se, la bine și la rău, fiecare popor.

Drapelul tricolor românesc, alături de stemă și imn, reprezintă un însemn național important al neamului nostru. El are o tradiție populară și creștină, precum și una revoluționară. Tricolorul a fost martor al unor evenimente cruciale din istoria poporului român, precum Unirea Principatelor, cele două războaie mondiale și Revoluția din 1989.

Atenția ne este atrasă și mai mult de anul revoluționar 1848. Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei Revoluției burghezo-democratice (1848–1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

El a fluturat, poate pentru prima oară, odată cu izbucnirea Revoluției din februarie 1848 de la Paris, pe Hotel de Ville, primăria capitalei franceze, alături de celelalte steaguri ale „naționalităților”. Sigur este că revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor ca simbol al luptei lor, având inscripționată lozinca „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i frumoasa denumire de „stindard al libertății”.

Declarația politică este intitulată „Dictatura nu intră la «vulnerabilități»?”.

Stimați colegi,

Înainte de toate, aș începe cu un citat pe care putem să-l luăm drept motto: „Confiscarea libertăților presei este primul pas spre confiscarea libertăților cetățenilor. Victoriile democrației nu pot avea loc fără existența presei libere, a dreptului la cuvânt și la libertate de exprimare.”

Inițial, îmi propusesem să încerc un exercițiu de genul „Recunoașteți autorul”, dar ținând cont de circumstanțe ar fi fost o bătălie dinainte pierdută, și asta pentru că, deși la momentul actual ar părea uluitor, zicerea de mai sus îi aparține nimeni altuia decât președintelui în funcție, Excelența Sa Traian Băsescu, și reprezintă un fragment din cuvântul de inaugurare a primului său mandat de președinte, la 20 decembrie 2004. Alte vremuri, același impostor!

Dar să revenim. În februarie 2010 l-am ascultat pe domnul Sebastian Lăzăroiu și n-am prea înțeles la ce se referea când afirma satisfăcut că „presa a pierdut războiul cu democrația”. Câteva luni mai târziu, zilele trecute, l-am auzit pe onorabilul Radu „Nașul” Moraru explicându-i lui Adriean Videanu cum că „e foarte dubios și deja ține de interesul național și de securitatea națională, și e treaba Serviciilor Secrete și a CSAT-ului” faptul că 64 de talk-showuri din România vorbesc aceeași limbă și au același mesaj critic la adresa puterii. „Straniu de tot”, zice domnul Moraru, în viziunea căruia singurele emisiuni independente sunt cele care laudă Guvernul și, mai ales, Președinția. Inutil să mai fac precizarea că Videanu dădea din cap tacticos la toate aceste considerații.

Am zis însă că și de data asta e doar un exercițiu sublim de profesionalism dus la extrem din partea „Nașului” și nimic mai mult. Când colo, la nici 24 de ore distanță, ședință CSAT. Și ce să vezi?! De parcă i-ar fi sorbit cuvintele moderatorului de pe Calea Victoriei, onor președintele acestei țări s-a gândit că n-ar fi rău dacă în Strategia națională de apărare, pe lângă crima organizată și terorism, să pună și presa la capitolul „Vulnerabilități”, nu de alta, dar prea își luase nasul la purtare în ultima vreme.

Declarația politică se intitulează „Universuri paralele”.

Până acum, am încercat să găsesc tot felul de explicații cât de cât logice acțiunilor Guvernului. Recunosc sincer că nu am reușit. Acum mi-am dat seama și de ce: nu poți explica logic ceva ilogic.

Eu încercam să-mi explic acțiunile Guvernului prin prisma atribuțiilor legale care-i revin, prin fișa postului aferentă fiecărui membru al Executivului. Se pare însă că guvernanții noștri habar nu au ce trebuie să facă, nu-și cunosc fișa postului.

Astfel, în timp ce taie din veniturile cetățenilor atât în mod direct, prin lege asumată, cât și indirect, prin creștere de taxe, „rezolvând” toate problemele nației, Guvernul portocaliu se pregătește să împartă țara, declarând că reorganizarea administrativ-teritorială a României este necesară în condițiile în care cele opt regiuni de dezvoltare nu mai răspund necesităților, dar trebuie efectuată pe baza Constituției, fără împărțirea țării în landuri ori alte structuri independente și cu conținut etnic.

Să fie oare speriat că pierde susținerea partenerilor săi din UDMR, care deja au început să-și dea seama ce premier susțin? Același prim-ministru, în calitate de vicepreședinte al CSAT, și aceiași miniștri, în calitate de membri ai CSAT, votează să închidă gura presei prin prevederi aberante introduse în Strategia națională de apărare a țării.

Tot premierul le-a cerut zilele trecute prefecților, în cadrul unei videoconferințe, să discute cu primarii posibilitatea de a lua împrumut de la Guvern pentru plata datoriilor către furnizorii de servicii. Așadar, din prim-ministru, Emil Boc s-a transformat, mai nou, în bancher. În loc să aloce fonduri, Guvernul se transformă în bancă de garantare sau de credit (oare trăim în universuri paralele?).

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care prevede acordarea unui împrumut autorităților locale de 360 de milioane de euro pentru achitarea datoriilor restante pentru bunuri, servicii, lucrări către agenții economici și care au datorii la stat.

Iată, stimate colege și stimați colegi, cu ce se ocupă guvernanții de azi. Atunci când declarau că își donează o parte din salariu chiar am avut pentru o clipă senzația că doresc să facă un gest de solidaritate, deși mi s-ar fi părut normal să ceară plata unor ore suplimentare pentru o eventuală muncă suplimentară de a scoate țara din criză, dar m-am înșelat pentru a doua oară. De fapt, ei își donează din salariu deoarece sunt conștienți că, zilnic, fac altceva decât ceea ce trebuie.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Unele componente ale sistemului economic național pot atinge niveluri de funcționare fără niciun fel de investiții financiare suplimentare, care să le permită generarea unui efect de antrenare suficient de puternic pentru ca toată economia să poată depăși starea de recesiune adâncă în care se află. Este suficient, adesea, ca resursele umane să fie mai bine și mai corect folosite sau cel puțin să se acționeze conform prevederilor legilor în vigoare.

O astfel de componentă este și piața de capital. Importanța modului în care aceasta funcționează crește acum datorită nevoii recâștigării încrederii investitorilor în mecanismele pieței naționale, în conducerea diferitelor instituții ale statului, mai ales în condițiile în care resursele de finanțare interne capătă din nou o mare importanță.

Modul în care funcționează piața de capital din țara noastră este condiționat de măsura în care conducerea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) își îndeplinește sarcinile care-i revin potrivit legii. A devenit un fapt comun că, sub aspectul recompensării materiale, conducerea acestei instituții se bucură de condiții de care nici vrednicul prim-ministru nu se bucură, dar, în schimbul lor, faptele săvârșite sunt departe de a fi echivalente. Controlul efectuat de organele CNVM este marcat de subiectivitate, de superficialitate și de arbitrar, încât nu-și atinge scopul

declarat. La fel de ineficiente sunt și măsurile luate pentru menținerea pieței la un nivel de corectitudine atins frecvent în sistemul bancar.

Astfel, CNVM este în drept, conform prevederilor art. 12 lit. d) din Legea nr. 297/2004, să suspende autorizația unor intermediari persoane juridice sau a unor agenți de servicii financiare care încalcă cu regularitate legea pieței și normele emise de supraveghetorul acesteia, și nu este vorba de încălcări ale unor norme secundare fără prea mare importanță, ci de fapte care au adus grave prejudicii unor investitori. Nu este de mirare că se întâmplă așa ceva, de vreme ce se încalcă și prevederile art. 17 din Legea nr. 297/2004, în ceea ce privește autorizarea personalului compartimentului de control din Societățile de Servicii și Investiții Financiare (SSIF).

Declarația politică se intitulează „Măsurile anticriză adoptate de Guvernul Boc în 2009 și cele programate pentru 2010, cât și rezultatele nule ale acestor măsuri”.

Premierul Emil Boc a prezentat marți, 16 martie 2010, în Camera Deputaților măsurile anticriză pe care Guvernul le va lua în 2010, dar și 28 de măsuri luate anul trecut, făcând referire inclusiv la menținerea TVA la 19% și a cotei unice de impozitare la 16%.

Printre cele 28 de măsuri anticriză luate deja de Guvern, menționate de Emil Boc, se află alocarea celui mai mare procent din PIB din ultimii 20 de ani pentru investiții, facilități pentru angajarea șomerilor și achiziționarea a aproape 17.000 de locuințe prin Programul „Prima casă”.

Continuarea Programului „Rabla” – oarecare succes –, construirea de case pentru specialiștii din mediul rural – program încă nedemarat și, din păcate, nefezabil –, reabilitarea termică a blocurilor și a drumurilor județene – programe oprite din lipsă de fonduri –, Programul „Primul Siloz” – încă nu știe nimeni despre ce este vorba exact –, vânzarea locuințelor ANL chiriașilor – nu se vede nimic –, sprijinirea IMM-urilor – poate prin creșterea taxelor –, dar și a autorităților locale care accesează fonduri UE prin acordarea de garanții de stat, și măsura șomajului tehnic sunt alte măsuri deja luate de Guvern și prezentate de Emil Boc.

El a evidențiat eficiența măsurilor anticriză luate până în acel moment solemn (16 martie 2010) de Executiv, invocând stabilitatea cursului valutar – crescut în iunie 2010 până la limita în care românii cu împrumuturi în valută nu mai pot să ramburseze creditele –, scăderea dobânzilor, menținerea deficitului bugetar „în limite controlabile”, creșterea exporturilor în ultimele trei luni și finalizarea a 42 de kilometri de autostradă în 2009, foarte mult față de cât și-au propus în 2008 la alegeri, aproximativ 250 de kilometri.

În 2010, a declarat prim-ministrul, Guvernul va oferi facilități pentru tinerii de până în 35 de ani care înființează firme, va înlocui impozitul minim cu cel forfetar și va reduce numărul de declarații fiscale ce trebuie completate de persoanele juridice. Compensarea TVA de rambursat cu cel de recuperat, inițierea Legii parteneriatului public-privat, amânarea și în 2010 a plății impozitului anticipat pe venit sunt alte măsuri ce vor fi puse în practică în acest an.

Declarația politică este intitulată „Cum ar fi privit Napoleon decizia Curții Constituționale sau cine împarte justiția parte își face!”.

## Stimați colegi,

Aparent, ca senator al opoziției, ar trebui să mă bucur de faptul că decizia Curții Constituționale a luat partea pensionarilor acestei țări, și o și fac, nu doar de formă.

Salut această decizie cu mare satisfacție pentru acele milioane de pensionari care nu-și vor vedea drepturile diminuate cu 15%, după cum hotărâse Guvernul Boc, dar nu pot să nu observ că anumite categorii de pensionari care beneficiază de drepturile lor conform unor legi speciale vor fi în continuare defavorizați, și nu mă refer aici la cei care au pensii de 80.000 RON, pentru că există și din aceștia, ci la militari, la cei care au dreptul, la fel ca magistrații, să fie recompensați pentru serviciile aduse patriei.

Un militar care a lucrat în „operativă” – și cine cunoaște termenul știe exact la ce mă refer, iar celorlalți le spun că este vorba nu doar de muncă de birou, ci de misiuni speciale deloc ușoare –, care iese la pensie cu grad de colonel, de abia dacă atinge o pensie de 4.000 RON, pe când un magistrat poate avea și de 10 ori mai mult.

Judecătorul CCR Ion Predescu a declarat vineri că motivul pentru care CCR a decis că magistrații trebuie să aibă pensii speciale este că această categorie are un „statut constituțional”, pe când restul categoriilor profesionale au doar „statut legal”. Se spune: _Fiat justitia, et pereat mundus!_ – „Să se facă dreptate, fie și dacă piere lumea!”

Oare cei care au inventat acest dicton au anticipat și explicațiile machiavelice ale reprezentantului nostru, al Curții Constituționale?

„Între magistrați și ceilalți e o diferență fundamentală: ei au statut constituțional, ceilalți au statut legal. Când ai statut legal, înființat prin lege, chiar și lege organică, poți umbla la el oricând. Prin lege l-ai înființat, prin lege îl modifici, prin lege îl completezi și tot prin lege poți să-l și desființezi. Când e statut constituțional, nu poți nici modifica, nici adăuga, nici completa, nici desființa prin lege, pentru că este prevăzut în Constituție.”, a explicat judecătorul de ce Curtea a stabilit că recalcularea pensiilor magistraților este neconstituțională. Predescu i-a îndemnat pe jurnaliști să citească articolele 124 și 125 din Constituție, unde se fac referiri la statutul judecătorului.

Declarația politică se intitulează „26 iunie – Ziua Drapelului Național”.

În ședința din 10 martie 1998, Parlamentul României a hotărât ca 26 iunie să fie Ziua Drapelului Național.

Semnificațiile drapelului românesc:

Tricolorul românesc semnifică veacurile de gând și luptă pentru unitate și independență ale întregului popor român. Până în momentul afirmării sale ca simbol vexilogic național, acesta a străbătut mai multe perioade, prima fiind aceea a opțiunii pentru cele trei culori: roșu, galben și albastru. Acestea au avut, de la începuturi, următoarea semnificație:

– roșu, simbol al măririi, bravurii, îndrăznelii și generozității, precum și al sângelui vărsat în lupte, al puterii de viață și al energiei strămoșești; – galben (sau aur), simbol al măririi, forței, bogăției și purității, precum și al holdelor aurii de grâu din timpul verii;

– albastru (sau azur) reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc, și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna-credință.

O a doua etapă în istoria tricolorului a început cu prezența culorilor naționale pe primul drapel propriu-zis al primei reprezentanțe naționale din istoria modernă a României. Aceasta a fost Adunarea norodului din vremea Revoluției din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. El se află și în prezent la Muzeul Național de Istorie și a devenit primul simbol vexilogic modern al suveranității poporului român și, ca urmare, primul steag tricolor din istoria românilor.

Anul revoluționar 1848, pe lângă importanța lui națională cu totul deosebită pentru destinul viitor al României, a prilejuit și exprimarea voinței suverane a românilor pentru cele trei culori naționale: roșu, galben, albastru.

În acest an, drapelul a fost arborat la Paris, după 25 februarie, când o delegație de tineri români a mers la Primăria Parisului să felicite Guvernul provizoriu, la Blaj la 26 aprilie 1848, la Adunarea populară de la Islaz din iunie 1848, la care participanții au mers cu steaguri și cocarde tricolore, și la București, sub el biruind revoluția la 11/23 iunie.

Decretul nr. 1 din 14/26 iunie al Guvernului provizoriu este primul decret pentru steagul național, în care se arăta: „Steagul național va avea trei culori: albastru, galben, roșu.”

Declarația politică este intitulată „Românii imigrează cu tot cu firmă”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Numărul românilor care pleacă din România către alte țări se mărește pe zi ce trece. Autoritățile par impasibile la acest exod de populație. Marea majoritate a românilor caută locuri de muncă mai bine plătite, un trai decent mai bun, împlinire personală și, nu în ultimul rând, un viitor pentru copiii lor.

Măsurile de austeritate anunțate de curând de acest Guvern susținut din inerție au avut efecte adverse în marea majoritate a regiunilor țării. Mai grav este faptul că încă nu au fost puse în aplicare aceste măsuri și deja rămânem fără doctori, fără cadre universitare, fără forță de muncă pe șantiere. Mă gândesc la faptul că imigrarea va deveni un proces de neoprit. Degeaba se vor întreba autoritățile ce factori au condus la scăderea natalității, la micșorarea numărului de școlarizați sau de ce nu mai avem specialiști în țară, aceștia vor fi fost de mult plecați, iar măsurile pe care acum le promovează puterea, de mult apuse.

Și, de parcă nu era de ajuns, în acest an s-au înmulțit firmele care pleacă din România spre așa-numitele „paradisuri financiare”, unde găsesc locuri mai bune pentru a-și desfășura activitatea.

O analiză recentă arăta faptul că cererile de înființare pentru astfel de firme, numite off-shore, au crescut cu 20% în 2010. Mai precis, din ce în ce mai multe companii și firme își transferă sediul în alte țări, unde nu se plătesc impozite mari sau nu se plătesc deloc impozite. Principalele motivații ale întreprinzătorilor, fie că e vorba de PFA, IMM-uri sau mari producători, sunt efectele crizei în România, impozitul forfetar și, mai nou, creșterea TVA-ului de la 19% la 24%. Orice afacerist administrator de firmă sau mic întreprinzător își dorește un mediu mai relaxat pentru dezvoltarea afacerii sale, ceea ce este un lucru bun, de admirat, dar trebuie și luat în seamă de cei care născocesc impozite și taxe peste noapte.

În fiecare zi, analiștii economici se întreabă de ce România nu mai produce așa cum producea cu ani în urmă, de ce micii întreprinzători străini nu mai sunt atrași de plaiurile mioritice.

Declarația politică este intitulată „O țară guvernată după legile lui Murphy!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

## Stimați colegi,

După un an și jumătate de activitate parlamentară mai mult sau mai puțin intensă, la care am adăugat o campanie electorală pentru alegeri prezidențiale, o criză și un guvern interminabil, am constatat că unele afirmații existente deja pe anumite site-uri cu profil umoristic se potrivesc perfect „experienței” trăite în acest interval.

Am ales această soluție, fiind ultima declarație politică din această sesiune parlamentară, încercând să fac haz de necaz și, poate, astfel să vă captez mai mult atenția.

Referitor la timpul și modul de desfășurare a ședințelor practicate în Parlament, am constat următoarele:

1. Nu veni niciodată la timp! Vei fi etichetat drept

începător!

2. Dacă ai ajuns mai devreme, acțiunea se va anula!

3. Dacă ai ajuns la timp, va trebui să aștepți!

4. Dacă ai venit târziu, este prea târziu!

5. Durata unei ședințe este invers proporțională cu numărul de probleme și importanța agendei acelei întâlniri (vezi ziua de luni)!

6. Treburile mărunte sunt rezolvate prompt, iar cele

importante nu sunt rezolvate niciodată!

7. Nu spune nimic până când întâlnirea nu trece de

jumătate! Vei fi etichetat drept înțelept!

8. Fii cât se poate de vag! Previne iritarea celorlalți!

9. Când ai dubii, sugerează formarea unei subcomisii

(sau comisie de anchetă, sau retrimiterea la comisii)!

10. Orice se poate încadra la „Diverse”! Nu contează

importanța!

11. Dacă doi oameni sunt de acord în toate privințele, poți

să fii sigur că doar unul dintre ei gândește!

12. Să nu mergi niciodată printr-o instituție (prin Parlament) fără să ai o hârtie în mână! Fii preocupat! Presa e cu ochii pe tine!

13. Nu crede tot ce auzi și ce spui!

14. Orice idee simplă va fi redată verbal în cel mai

complicat mod posibil!

15. A pune întrebări tâmpite este mai ușor decât să corectezi greșeli tâmpite! Valabil și pentru activitatea în comisii!

16. Fii primul care propune ridicarea ședinței! Propunerea te va face popular, căci asta așteaptă toată lumea! Aviz liderilor de grup!

Declarația politică este intitulată „Supraimpozitarea și recentralizarea țării – măsuri de ieșire din criză ale Guvernului Băsescu–Udrea–Boc”.

Deja Guvernul ne-a obișnuit cu deciziile proaste, falimentare și antiromânești pe care le-a luat în ultima vreme.

Decizia de aplicare a noului Cod fiscal de la 1 iulie 2010 demonstrează doar că minciuna și demagogia Guvernului Băsescu–Boc ating cote de nedescris, în condițiile în care au pretins că nu se vor atinge de taxele și impozitele plătite de români, ci că vor introduce doar măsurile de reducere a salariilor și pensiilor. Aceste măsuri promovate de partidul de guvernământ – impozitarea tichetelor de masă, de creșă, de vacanță, reducerea deductibilității la drepturile de proprietate intelectuală, impozitarea suplimentară a locuințelor etc. – arată încă o dată faptul că acesta este un partid fără ideologie și fără principii, deși se declară un partid de dreapta.

Pe lângă aceste măsuri, actualii guvernanți au luat în grabă mare și „superdecizia” de majorare a TVA de la 19% la 24%, fără a efectua în prealabil o minimă analiză a consecințelor economice. Consider că aceasta este o tentativă disperată de salvare a clientelei politice a PDL, prin asasinarea economiei românești.

Astfel, avem dovada că singura preocupare a guvernanților o reprezintă strângerea și direcționarea de sume cât mai mari din banii publici către firmele sponsorilor PDL ori către cele deținute direct sau prin interpuși de pedeliști de toate rangurile.

Totodată, este lesne de înțeles și că, pentru alimentarea clientelei de partid, Guvernul Băsescu–Udrea–Boc este gata să folosească orice mijloace, fie că acestea se referă la tăierea pensiilor sau la majorarea TVA.

Și, pentru ca nu cumva cineva să scape și să nu beneficieze de înțeleptele decizii guvernamentale, ce au mai scos din mânecă?

Desigur, modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, care desființează, _de facto_ , descentralizarea din România.

Prin acest proiect, se încearcă distrugerea instituției primarului, prin conferirea de puteri sporite prefectului în ceea ce privește bugetul local, și anume ca acesta (prefectul) să stabilească oportunitatea investițiilor făcute de o primărie în funcție de menținerea în limita stabilită a deficitului bugetului local. Practic, prin această măsură, miile de orașe și comune din România vor avea trei primari: Băsescu, Udrea și Boc, iar singurele investiții oportune vor fi sălile de sport și patinoarele construite la de trei ori prețul real de clientela politică a PDL, precum și drumurile care nu există decât pe hârtiile produse de clientela politică a PDL.

Mă întreb și, în același timp, îi întreb pe toți românii: oare cât vom mai avea răbdare cu acest Guvern care distruge orice fărâmă de libertate și democrație în țara asta și care ne oferă un viitor cum nu îl putem imagina, adică sumbru, trist și însingurat? Ca și ei, de altfel.

Până când?

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În spiritul tradițiilor democratice ale poporului român, precum și în numele idealurilor Revoluției din decembrie 1989, România se presupune a fi un stat de drept, democratic și social, care garantează drepturile și libertățile cetățenilor, dreptatea și pluralismul politic, conform Constituției.

La 20 de ani de la Revoluție, guvernanții par a fi uitat întru totul de existența revoluționarilor și, mai ales, de contribuția pe care au avut-o aceștia la înlăturarea fostului regim comunist. Prin proiectul de lege care cere diminuarea drepturilor revoluționarilor, actuala putere lovește într-o categorie de oameni care și-au riscat viața pentru idealurile democrației și libertății. Mă refer, evident, la Ordonanța de urgență a Guvernului referitoare la eșalonarea plății indemnizațiilor restante acordate revoluționarilor în baza Legii nr. 341/2004. Potrivit acestui proiect, indemnizațiile restante vor fi eșalonate începând cu anul 2012.

Mi se pare mie sau 2012 este un an electoral? Mi se pare mie sau actualii guvernanți vor să scoată voturi și din piatră seacă? Or, de unde mai pot primi ei voturi în 2012, dacă au lovit – fără nicio regulă și fără nicio noimă – în toate categoriile sociale?

Mai mult, estimările potrivit cărora Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor – SSPR ar urma să acorde circa 5.000 de certificate de revoluționar sunt complet nefondate – este vorba în fapt de circa 2.500 –, iar afirmația conform căreia aceste măsuri ar contribui la echilibrarea bugetară este cel puțin infantilă!

Mai mult, trebuie menționat faptul că, din cele aproximativ 2.500 de persoane care urmează să primească certificate de revoluționar, doar o parte vor primi și drepturi pecuniare (indemnizație), având în vedere că acestea se acordă doar celor care au venituri sub venitul mediu brut pe economie.

Să nu uităm și de faptul că emiterea acestei ordonanțe creează o discriminare între cei care au primit certificatele de revoluționar înainte de emiterea ei și cei care – fără vina lor – au fost avizați în ultima parte a termenului de avizare. Altfel spus, Guvernul schimbă regulile jocului în timpul jocului, lucru absolut incorect și ilegal!

Declarația politică este intitulată „ _Hard times_ – timpuri grele”.

Marin Preda încheia primul volum din „Moromeții” cu o frază memorabilă: „Timpul nu mai avea răbdare cu oamenii...”, în directă opoziție cu începutul romanului, când „Timpul avea nesfârșită răbdare...”. Aceeași senzație o am și eu în România zilelor noastre, ținând cont de viteza amețitoare cu care evenimentele se derulează în plan politic, economic și social. În mai puțin de 3 zile, datele problemei s-au modificat substanțial: Curtea Constituțională a respins legile austerității, care urmau să afecteze nivelul pensiilor. A doua zi, Guvernul s-a reunit într-o ședință fulger pentru a trece la așa-numitul plan B de creștere a TVA-ului la 24%, în speranța că va mai salva ceva din Acordul cu Fondul Monetar Internațional, în prezent rămas, practic, în aer.

Așadar, de joi și până luni, subiectul discuțiilor a trecut rapid de la extazul datorat declarării reducerii pensiilor ca neconstituționale la agonia cauzată de mărirea TVA, care automat înseamnă inflație, scăderea producției și a consumului. Dacă vineri salutam deciziile Curții Constituționale ca pe o dovadă de probitate morală și profesională, sâmbătă atacam hotărârea, în grabă și fără o minimă analiză a consecințelor economice, a Guvernului Boc de majorare a TVA, pentru că această decizie, cuplată cu reducerea salariilor în sectorul bugetar, care după toate aparențele se află încă pe masă, are un efect psihologic devastator asupra populației.

În aceste condiții, Partidul Național Liberal a propus ca măsuri alternative de gestionare a situației economice reducerea cheltuielilor cu achiziții publice ale instituțiilor statului, a numărului de ministere și agenții guvernamentale, concedierea și reducerea de cheltuieli de personal din companiile naționale și din societățile cu capital de stat, care se dovedesc de ani de zile total ineficiente, precum și reducerea fondurilor alocate proiectelor a căror vădită destinație este satisfacerea clientelei politice.

În același timp, demisia Guvernului Boc este singurul gest de normalitate care s-ar putea întâmpla în aceste zile tumultuoase, când, așa cum afirmă mass-media, se decide „soarta unei generații”.

Declarația politică se intitulează „Putem merge mai departe?”.

Încep declarația politică de astăzi mărturisindu-vă că vizitele în colegiu au devenit apăsătoare și încărcate de întrebări fără răspuns. Bihorenii, pe care îi întâlnesc săptămânal, vor să știe ce îi așteaptă, cum vor trăi mâine, din ce își vor mai plăti dările și creditele la bancă..., întrebări la care ar trebui să răspundă actuala putere.

În loc de răspunsuri, oamenii primesc discursuri despre „răul cel mic”, despre „singura soluție”, despre „responsabilitate”..., dar realitatea i-a adus la disperare, i-a scos în stradă la propriu, le-a luat orice speranță.

Bihorul este județ de graniță, după cum știți. Nu vă imaginați câți oameni am auzit vorbind despre plecarea din țară ca unică soluție. Sunt evidente, așadar, proporțiile dezastrului pe care îl trăim. Am ajuns să fugim de propria țară nu pentru a câștiga averi în străinătate, cum se întâmpla până acum, ci pentru a putea trăi, pentru că statul român e falimentar la soluții.

Între timp, România reală este sub ape, în urma inundațiilor, elevii susțin examene, iar ministeriabilii mențin cheltuielile publice la același nivel. Deci... da, mergem mai departe, în ciuda tuturor problemelor. Diferența este că românii de rând merg înainte tot mai greu, iar partidul de la putere este tot mai „gras”..., ca să folosesc expresia președintelui lor.

Nu-l pot numi președintele nostru pe Traian Băsescu, autoproclamat salvatorul națiunii, care tolerează un buget majorat în propria administrație, deplasări costisitoare în străinătate pe banii noștri, achiziții de mașini scumpe și proiecte futuriste la Ministerul Dezvoltării, angajări pe posturi-cheie și, să nu uit, salarii record la agențiile de stat, pentru care nu se găsesc soluții.

În loc de tăierea cheltuielilor acestora, care ar fi trebuit făcută în primul rând, s-a trecut la reduceri de salarii nediferențiat, la creșteri de TVA hazardate, reduceri de indemnizații de șomaj și de creștere copil..., orice numai să nu simtă criza și oamenii puterii, și atunci cum să accepte românul ideea de solidaritate? Cum să nu iasă în stradă și cum să nu pretindă respectarea dreptului la viață?

Declarația politică se intitulează „Singura soluție... răul cel mai mic”.

Stimați colegi,

Am aflat de la oameni cu funcții importante în Guvern că suntem, citez, „niște tâmpiți”, dacă nu aplicăm măsurile Băsescu–Boc. Zilele acestea, am aflat că vom înnebuni, la propriu, căutând resurse pentru a ne plăti datoriile, mâncarea mult mai scumpă și creditele la bănci, după majorarea TVA.

Ministrul Vlădescu ne consideră inconștienți pentru că ne-a interesat situația pensionarilor, iar noi vorbim despre noi ca despre niște cobai, pe care se încearcă tot felul de tratamente chinuitoare. Sincer, nu știu care dintre variante este mai puțin rea, dar știu sigur că cineva își bate joc de noi. Altă explicație nu am, atunci când, în lipsa tăierii pensiilor, se majorează TVA. Să înțeleg că acesta era planul B? Păi despre TVA s-a discutat de la bun început, în urmă cu o lună sau două, când se analizau variantele de lucru. Cum de am rămas tot acolo și cum de specialiștii premierului nu au mai putut produce și alte măsuri?

După „răul cel mai mic”, am ajuns, printr-un salt mortal, la răul cel mai mare, pentru că TVA-ul crescut va afecta românul de rând, afaceristul român, bugetarul și angajatul la privat deopotrivă, pensionarii care s-au bucurat o singură zi, într-un cuvânt, România în totalitate.

Și asta este prezentată ca fiind singura soluție pentru economia românească, o altă mare eroare, știut fiind faptul că se puteau face alte lucruri, măsurile alternative fiind propuse atât de noi, cei din opoziție, cât și de mediul de afaceri, care, mai nou, află de la televizor ideile economice ale domnului Boc. Nu mai există consultări cu patronatele, nu mai există discuții cu oamenii de afaceri, există doar ordonanțe de urgență, iar efectele acestei politici se văd și azi și se vor vedea mult mai pregnant în perioada următoare.

Am observat, de asemenea, că se încearcă acreditarea ideii că noi, opoziția, suntem de vină pentru situația actuală, prin contestarea la Curtea Constituțională a legilor privind austeritatea. Aberația aceasta însă nu poate fi crezută nici măcar de românii cel mai puțin interesați de politică. Fuga de răspundere a devenit un adevărat sport național, iar PDL este campion _en titre_ .

Declarația politică se intitulează „Guvernul Boc persistă. Sancționează din nou poporul român”.

După tentativa eșuată de reducere a pensiilor, după reducerea salariilor personalului bugetar și mărirea cotei TVA de la 19% la 24%, Guvernul Boc arată un nou cartonaș roșu poporului român. De această dată lovește în primari și în cei din administrația publică locală, adică reprezentanții aleși ai românilor, care se află cel mai aproape de aceștia, de nevoile și de aspirațiile lor.

Fac referire la inițiativa de modificare a Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, propunere care desființează, _de facto_ , descentralizarea în România. Prin acest proiect, se încearcă distrugerea instituției primarului, prin conferirea de puteri sporite prefectului în materia bugetului local.

Astfel, prefectul va stabili oportunitatea investițiilor făcute de o primărie, chipurile, în funcție de menținerea în limita stabilită a deficitului bugetului local. Altfel spus, reprezentanții Guvernului în teritoriu, numiți politic, decid dacă o rețea de canalizare, un sistem rutier, o aducțiune de apă sunt sau nu oportune pentru comunitatea locală. Practic, prin această măsură, miile de administrații publice locale din România vor fi conduse direct din birourile de la Palatul Victoria, decizia locală fiind anulată în totalitate.

Prin modificările propuse, se diminuează și cuantumul cotelor defalcate din impozitul pe venit ce revine administrațiilor locale. Astfel, propunerile de modificare ne întorc în timp la nivelul anilor 2003–2004. În condițiile în care oricum cotele din TVA se alocă discriminatoriu, la bunul plac

și după simpatiile politice ale Guvernului, diminuarea cotelor defalcate din impozitul pe venit este inacceptabilă.

Primarii din țară au reacționat deja față de această încălcare flagrantă a autonomiei locale și mă bucur că printre aceștia se află și aleși locali ai PDL, care au sesizat pericolul adoptării unui astfel de proiect.

Ca liberal, voi susține menținerea autonomiei locale, principiu de bază al funcționării administrației publice în toate statele europene.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cu aceasta, încheiem declarațiile politice.

Am rugămintea către liderii de grup să-și invite colegii și colegele către sala de plen.

Vom intra în partea de vot și legiferare, plus alte câteva momente importante.

Supun atenției și votului ordinea de zi de astăzi.

Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a putea vota.

Încă o secundă, să așteptăm și câțiva colegi care intră acum în sala de plen.

Supun atenției și votului dumneavoastră ordinea de zi.

Programul de lucru este cel obișnuit pentru o zi de luni. Vreau să vă reamintesc, de la ora 18.00, Comisiile juridice

ale Camerei Deputaților și Senatului se vor întâlni pentru a putea să se aplece asupra modificărilor pe care Curtea Constituțională le-a indicat pe cele două legi de austeritate. La rândul său, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport lucrează și, evident, Comisiile pentru cultură din Camera Deputaților și Senatului au programate la ora 16.00 audieri pentru membrii Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Române de Televiziune.

De asemenea, aș dori să informez plenul Senatului cu privire la nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unități ale cantității atribuite României prin Protocolul de la Kyoto;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2010 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2009 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului național de dezvoltare;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2010 privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2010 pentru modificarea art. 9 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2011;

La punctul 2 este înscris Proiectul de rezoluție a Senatului României privind situația din Georgia.

Stimați colegi,

Suntem la punctul 2 din ordinea de zi.

Este un moment important, care simbolizează relația de parteneriat strategic dintre România și Georgia, în condițiile recentei vizite pe care președintele Mihail Saakashvili a efectuat-o în țara noastră și în cadrul discuțiilor oficiale purtate la Senat.

Domnul președinte al Comisiei pentru politică externă, Titus Corlățean, va prezenta în fața plenului un Proiect de rezoluție a Senatului României privind situația din Georgia.

Ca un semn de prietenie, de parteneriat și de apropiere între cele două țări, vreau să salut prezența în plenul nostru a ambasadorului Georgiei în România, domnul Levan Metreveli, prezent aici, alături de noi.

Salutări domnului ambasador!

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru politică externă să ne prezinte Proiectul de rezoluție a Senatului României privind situația din Georgia.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ambasador,

Stimate colege și stimați colegi,

Voi da citire textului Proiectului de rezoluție a Senatului României privind situația din Georgia.

Fac precizarea că textul a fost adoptat ca proiect de către membrii Comisiei pentru politică externă, proveniți din toate grupurile politice ale Senatului, și a fost pus de acord cu poziția Guvernului și a Ministerului Afacerilor Externe.

Rezoluția Senatului României privind situația din Georgia Ținând cont de faptul că:

a) în luna august se vor împlini doi ani de la conflictul militar care a condus la pierderea de către Georgia a suveranității asupra unei importante părți a teritoriului său;

b) progresele în direcția soluționării conflictului de pe teritoriul georgian sunt limitate, Acordul, în 6 puncte, din 12 august 2008 continuă să fie parțial implementat; discuțiile de la Geneva, destinate reglementării situației de securitate din Georgia, au produs anumite rezultate, dar eficiența de ansamblu a mecanismului este relativ modestă;

c) în mod regretabil, sunt state care au recunoscut independența Abhaziei și Osetiei de Sud, ceea ce complică și îngreunează procesul de reglementare;

d) Georgia a ales orientarea către structurile occidentale, deziderat larg împărtășit la nivelul societății georgiene și al clasei politice din acest stat;

e) Georgia constituie astăzi unul dintre partenerii regionali cheie ai României în zona Mării Negre,

Senatul României:

1. Sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei, între frontierele internațional recunoscute, conform Constituției acestui stat.

2. Consideră că soluționarea conflictelor prelungite de pe teritoriul georgian trebuie să respecte principiile Actului Final de la Helsinki. În acest context, reafirmă că nu există o soluție militară la aceste conflicte, ci numai o soluție politico-diplomatică.

3. Pe acest fond, reconfirmă decizia Guvernului României de a nu recunoaște independența Abhaziei și Osetiei de Sud.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

În conformitate cu art. 83 alin. (2) al Regulamentului Senatului, acest tip de rezoluții ale Senatului României, documentele oficiale ale instituției noastre, se aprobă prin vot. Vă supun atenției procedura de vot deschis pe acest text, care sunt convins că are un puternic caracter consensual și de oportunitate strategică.

De aceea, după prezentarea textului acestui proiect de rezoluție,

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Există un post vacant de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și, astăzi, prin parcurgerea tuturor pașilor de procedură necesari validării unui nou membru în consiliu, vă supun spre dezbatere și aprobare raportul favorabil, adoptat în unanimitate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin care vă propunem să fiți de acord cu validarea alegerii doamnei judecător Sarmisegetuza Ștefania Tulbure în funcția de membru interimar în Consiliul Superior al Magistraturii pentru o diferență de mandat.

Verificând condițiile de studii, vechime, probitate profesională, am constatat că doamna magistrat Tulbure, prezentă astăzi în fața Domniilor Voastre, are o activitate științifică și profesională de excepție, motiv pentru care, pentru a nu lungi aproape inutil prezentarea mea, vă supun spre dezbatere și aprobare raportul favorabil pentru validarea doamnei judecător Sarmisegetuza Ștefania Tulbure în funcția de membru interimar în Consiliul Superior al Magistraturii pentru o diferență de mandat.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Salutăm și noi prezența doamnei judecător în plenul Senatului nostru.

Dacă nu sunt intervenții sau alte comentarii,

Doamna judecător, succes!

Felicitările noastre și suntem convinși că veți face un lucru important pentru această instituție fundamentală a sistemului nostru judiciar.

Domnul președinte Corlățean ne sugerează un gest politic și simbolic important în această perioadă și îl invit la microfon pentru a ne spune despre ce este vorba.

Solicit atenția colegelor și colegilor pentru un moment pe care îl considerăm, cred, cu toții important și să îmi permiteți să vă spun despre ce este vorba.

Ziua de 28 iunie este o zi tristă pentru poporul român. În această zi a anului 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia și nordul Bucovinei.

Vă reamintesc faptul că, prin declarația sa din 24 iunie 1991, Parlamentul României, în numele poporului român, a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, în urma căruia Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia și nordul Bucovinei, ca fiind, _ab initio_ , nul și neavenit. Este vorba de declarația publicată în Partea I a Monitorului Oficial nr. 136 din 27 iunie 1991.

Ca urmare a ocupației sovietice, sute de mii de basarabeni și bucovineni au fost masacrați, deportați, torturați și condamnați la moarte prin înfometare de regimul totalitar sovietic.

Vă propun să ținem un moment de reculegere în memoria acestor victime.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog să păstrăm un moment de reculegere în amintirea celor care au suferit și au pierit în acele momente tragice pentru poporul român.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre pentru prelungirea mandatului unor membri ai Consiliului Național de Integritate.

Domnule președinte Greblă, dacă sunteți prezent... Dacă nu...

## Este, da?

Foarte pe scurt, domnule președinte, să ne prezentați temeiul acestui proiect de hotărâre.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Mandatul majorității membrilor Consiliului Național de Integritate expiră la sfârșitul lunii iunie.

Având în vedere unele dificultăți de demarare a procedurilor pentru alegerea a noi membri, vă propunem spre dezbatere și adoptare un proiect de hotărâre care prelungește mandatul actualului Consiliu Național de Integritate până la 9 octombrie 2010, timp suficient pentru a demara și parcurge procedurile în vederea alegerii unui nou Consiliu Național de Integritate. Vă propunem spre dezbatere și adoptare acest proiect de hotărâre, pentru a nu avea surpriza ca, pe perioada verii, Agenția Națională de Integritate să rămână fără consiliu și, drept urmare, nefuncțională.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, aș da citire proiectului de hotărâre.

Vă rog.

Hotărâre privind prelungirea mandatului unor membri ai Consiliului Național de Integritate.

„Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. – Mandatul membrilor Consiliului Național de Integritate, prevăzuți în anexă, se prelungește până la 9 octombrie 2010.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința de astăzi, 28 iunie 2010, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Președintele Senatului, Mircea Dan Geoană.”

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Vă supun atenției și votului prelungirea mandatului membrilor Consiliului Național de Integritate până la începutul sesiunii parlamentare din toamnă, când, evident, ne vom putea apleca asupra ansamblului acestor propuneri și în condițiile în care vom vota Legea ANI, probabil, miercuri, în ultima zi de plen.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Domnule secretar de stat, microfonul 9, foarte pe scurt.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin prezentul proiect de lege se introduc prevederi pentru soluționarea rapidă a cazurilor de malpraxis prin facilitarea procedurilor administrative și reducerea la minimum a procedurilor juridice.

Prin proiectul de lege se accentuează responsabilitatea furnizorilor de produse și servicii medicale, sanitare sau farmaceutice prin introducerea obligației acestora de a comunica orice informație solicitată de către persoana care se consideră victima unui act de malpraxis.

De asemenea, se introduce obligația de asigurare pentru garantarea răspunderii civile a furnizorilor de produse și servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.

Având în vedere faptul că prin această reglementare se aduce un plus de celeritate și eficiență în judecarea cazurilor de malpraxis, vă adresez rugămintea de a aproba dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt alte comentarii,

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Domnule senator Hașotti, dacă doriți să susțineți, în numele inițiatorilor, această procedură de urgență.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Despre ce este vorba? Cu mai mulți ani în urmă, fosta administrație a orașului Năvodari a acceptat ca pe raza acestui oraș să se construiască un obiectiv care să reducă deșeurile toxice. Actuala administrație a reacționat. Vreau să vă spun însă că a fost un pic cam tardiv, pentru că deja Curtea de Apel a respins contestația actualei administrații, a actualului primar.

Vreau să fiu foarte onest cu dumneavoastră. Între timp, acolo s-a desfășurat un referendum la care au participat aproape 70% din locuitorii orașului Năvodari și 98% dintre dânșii au fost împotriva construirii acestui obiectiv, care înseamnă construirea unui combinat, a unui obiectiv industrial care să reducă, între altele, deșeurile toxice.

Vreau să vă spun că acest obiectiv...

Iar eu, ca parlamentar, am reacționat.

Trebuie, de asemenea, să mărturisesc că m-am adresat prim-ministrului și Ministerului Mediului și Pădurilor, care mi-au subliniat, înainte însă de efectuarea referendumului, că zarurile au fost aruncate, în sensul că există o decizie a unei instanțe în acest sens. Lucrurile însă sunt în derulare, de aceea am solicitat procedură de urgență.

Găsesc că prin... Și vorbesc pentru ambele puncte, domnule președinte, și pentru punctul 2, și pentru punctul 3 de la acest punct din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență.

Am propus ca astfel de obiective, prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 și a Legii nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre, așadar am propus ca astfel de obiective industriale care afectează puternic nu numai mediul, afectează puternic turismul – pentru că acest obiectiv se află la trei kilometri de Marea Neagră, foarte aproape de plajă –, să nu se poată construi decât... Eu am propus o distanță de 20 de kilometri de la țărmul Mării Negre.

În înțelepciunea Parlamentului, în înțelepciunea Camerei Deputaților și a Senatului, vom vedea dacă ceea ce am propus eu este sau nu este corect, dar procedura de urgență cred că se impune, pentru că, în situația în care vom avea o reglementare în această privință – nu numai pentru orașul Năvodari, dar pentru toată zona de coastă a Mării Negre –, astfel de construcții în care să se reducă deșeurile toxice să nu mai fie posibile, pentru a nu afecta mediul, pentru a nu afecta turismul, pentru a nu afecta tot ceea ce înseamnă litoralul Mării Negre.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Vă

De asemenea, consider pledoaria făcută și pentru inițiativa legislativă de la punctul 3.

Domnul senator Puiu Hașotti a prezentat în final necesitatea dezbaterii în procedură de urgență și pentru Propunerea legislativă pentru completarea articolului 3 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre, precum și completarea articolului 25 din Legea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Cea de-a patra propunere legislativă, respectiv, Propunerea legislativă pentru modificarea părții introductive a alin. (5) al art. 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic, nu este susținută de deputații inițiatori și, ca atare, își va urma cursul în procedură normală.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 24 iunie 2010, a următoarelor inițiative legislative:

– Propunerea legislativă privind interoperabilitatea sistemelor informatice;

– Propunerea legislativă privind măsurile de securitate ale sistemelor informatice;

– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Aceste inițiative legislative se consideră adoptate, prin împlinirea termenului la data de 24 iunie 2010.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului, convenit prin schimbul de scrisori semnate la București la 19 august 2009 și la Luxemburg la 15 septembrie 2009 între România și Banca Europeană de Investiții, la Acordul de împrumut dintre România, Banca Europeană de Investiții și Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice „RADET” București, privind finanțarea Proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului de termoficare din municipiul București, semnat la Luxemburg și București la data de 12 și, respectiv, 14 noiembrie 1997, și a Amendamentului, convenit prin schimbul de scrisori semnate la București la 19 august 2009 și la Paris la 10 septembrie 2009 între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, încheiat la Paris la 4 iunie 1998.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Nazare.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților și are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică externă și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Față de cele prezentate, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului spre dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru acceptarea de către Guvernul României a amendamentelor, adoptate la 30 iunie 2007 la Bruxelles, la Convenția pentru înființarea unui Consiliu de cooperare vamală, încheiată la 15 decembrie 1950 la Bruxelles.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Grațiela Denisa Iordache.

Microfonul 8, vă rog.

## **Doamna Grațiela Denisa Iordache** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

România a aderat la Convenția pentru înființarea unui Consiliu de cooperare vamală în anul 1968.

La data de 30 iunie 2007, Consiliul de cooperare vamală a adoptat o recomandare pentru amendarea a două articole din Convenția pentru înființarea unui Consiliu de cooperare vamală.

Conținutul celor două articole este următorul:

„Art. 8 – Cu excepția uniunilor vamale sau economice membre pentru care Consiliul a adoptat dispoziții specifice, fiecare membru al Consiliului dispune de un vot, totuși niciun membru nu poate participa la vot în ceea ce privește problemele relative la interpretarea sau aplicarea convențiilor în vigoare (...) care nu-i sunt aplicabile și nici în ceea ce privește amendamentele relative la aceste convenții.”

Cel de-al doilea amendament se referă la faptul că „Orice Uniune vamală sau economică poate, în conformitate cu dispozițiile de la alineatele (a), (b), (c) (...), poate deveni parte contractantă la prezenta Convenție. Orice cerere formulată de o Uniune vamală sau economică de a deveni Parte contractantă trebuie mai întâi supusă Consiliului pentru aprobare. În sensul prezentei Convenții, se înțelege prin «Uniune vamală sau economică» o uniune formată și compusă din state, care are competență pentru adoptarea propriilor reglementări, care au caracter obligatoriu pentru aceste state în domeniile acoperite de prezenta Convenție, și pentru a decide, în conformitate cu procedurile interne, să adere la prezenta Convenție.”

Practic, în baza amendamentelor respective, orice uniune vamală sau economică poate deveni parte contractantă la convenția sus-menționată.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă, iar membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind regimul de import al mostrelor de îngrășăminte și al îngrășămintelor.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andrei Péter Haschi, vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Haschi Andrei Péter** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu 15 amendamente admise.

Sigur, inițiativa legislativă este o propunere legislativă importantă, care creează cadrul legal necesar pentru importul de mostre de îngrășăminte, respectiv îngrășăminte din terțe țări. De fapt, are ca obiectiv principal reglementarea importului de îngrășăminte și mostre din terțe țări, ținând cont de faptul că România trebuie să se racordeze la prevederile și cerințele Uniunii Europene.

A existat o discuție foarte amplă și constructivă atât cu reprezentanții Guvernului, cât și cu inițiatorii.

De aceea au și rezultat 15 amendamente, așa încât această propunere legislativă a primit un raport de admitere, cu unanimitate de voturi.

S-a primit aviz favorabil, cu 5 amendamente, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, amendamente pe care ni le-am însușit și le-am luat în considerare.

De asemenea, s-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe marginea acestui text?

Nu sunt.

În aceste condiții,

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 370 din 20 septembrie 2004 pentru alegerea Președintelui României.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Vă rog, domnule vicepreședinte Marian Muhuleț, din partea Autorității Electorale Permanente. Microfonul 8.

## **Domnul Marian Muhuleț** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În privința acestui act normativ, Autoritatea Electorală Permanentă se raliază punctului de vedere negativ al Guvernului și nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are două componente, două părți. O parte se referă la ce se întâmplă în sistemul de vot în diaspora, pentru românii din diaspora, în cazul în care votul trebuie să se prelungească după ora 21.00, deoarece este în discuție depășirea fusului orar sau situarea țării de vot într-o zonă a lumii unde, evident, votul ar trebui să se desfășoare după ora 21.00.

Propunerea legislativă spune ca în astfel de cazuri votul să se poată desfășura în ziua anterioară celei stabilite.

Fac această prezentare mai detaliată pentru că și următorul proiect de lege are, de fapt, același subiect, dar pentru un alt tip de alegeri.

În acest caz, am considerat că actuala lege acoperă suficient de bine situațiile în care votul se desfășoară în țări unde fusul orar face ca alegerile să aibă loc după ora 21.00, ora corespunzătoare României – și aici au apărut cele 5 amendamente.

Cea de-a doua parte a propunerii legislative se referă la un control mai bun al modului în care se desfășoară campania electorală.

Este, de fapt, partea de civilizație, de civilitate a acțiunii de campanie electorală și asumarea, recunoașterea și pedepsirea unei campanii necivilizate pentru acest tip de alegeri – este vorba de alegerea Președintelui României.

Repet, și celelalte propuneri legislative pentru celelalte tipuri de alegeri se referă exact la aceleași două subiecte ale propunerii legislative.

Există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Guvernul nu susține propunerea legislativă în forma prezentată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe marginea acestui text? Nu sunt.

Este vorba de o lege organică, stimați colegi.

Am rugămintea să ne mobilizăm, pentru că, în continuare, vom intra într-o zonă cu mai multe legi organice.

Punctul 11 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 35 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 196 din 13 martie 2008. O situație similară. Cred că punctul de vedere al Guvernului este identic, este negativ.

Domnul președinte Filip deja ne-a prezentat argumentele și pentru acest tip de alegeri naționale.

Ca atare, vă

## **Domnul Frunda György:**

Am înțeles, domnule președinte.

Nu voiam să iau cuvântul la alegerile pentru funcția de președinte, pentru că acolo sunt direct interesat și ar fi fost imoral. Prefer aici.

Ar fi fost un proces de intenție, mai mult decât...

Doamnelor și domnilor senatori,

S-a cristalizat aici finalul votului. Nu există încă un numitor comun în reglementarea acestor probleme, dar ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în alegerile din România, nu doar în 2009, dar și în 2000, 2004, 2008 la alegerile parlamentare, cred că acest subiect trebuie discutat și clasa politică are obligația de a găsi o soluție acceptabilă pentru întreaga viață politică din România.

Trebuie să ne uităm și la reglementările internaționale, să vedem concluziile de la noi. Am văzut că rezultatul votului este viciat de faptul că, uneori, în străinătate se vorbește peste ora închiderii urnelor de vot în România, or așa ceva numai și numai în România există. Celelalte țări membre ale Uniunii Europene, dacă vor o oră de închidere a listelor electorale, ora respectivă este din țara respectivă și toate celelalte fusuri orare sau ceasuri sunt raportate la ora din țara în care este votul. Așa este normal și așa trebuie să fie și la noi.

Putem discuta ca votul să fie cu o zi înainte în străinătate față de țară, putem discuta – și trebuie să discutăm – despre posibilitatea de a avea liste suplimentare. Eu cred că dreptul de vot nu implică obligația și dreptul de a deschide secții de votare speciale în alte localități.

Experiența altor țări ne arată că, dacă un cetățean care are drept de vot nu poate vota în localitatea în care își are domiciliul, trebuie să meargă la un notar, să facă o declarație, să spună exact în care secție va vota, în care parte a țării, și să nu existe secțiile speciale. Secțiile speciale sunt izvorul principal al fraudei electorale, indiferent de partid, indiferent că vorbim de alegeri prezidențiale, de alegeri parlamentare pentru Camera Deputaților sau pentru Senat.

De aceea, eu cred că, pentru însănătoșirea vieții publice din România, pentru un climat în care morala și politica să se întâlnească, trebuie ca, în termen scurt, să găsim o soluție comună pentru aceste probleme, plus pentru încă câteva probleme care nu formează obiectul reglementării de azi. A permite să avem liste speciale, secții speciale, ore diferite de vot, aceasta nu duce decât la un dubiu permanent asupra corectitudinii votului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc pentru această pledoarie.

Evident, în condițiile în care Comisia comună a Parlamentului cu privire la alegerile prezidențiale încă nu a căpătat contur, vom aștepta și raportul Autorității Electorale Permanente și, pe baza concluziilor de la alegerile precedente, cred că în Parlamentul României vom putea începe o dezbatere serioasă, temeinică, cu privire la ansamblul problematicilor care au apărut în ultimii ani de zile.

Sunt convins că, pe măsură ce ne vom apropia de alegerile parlamentare viitoare, și discuția cu privire la maniera de vot și tipul de sistem electoral din România va reapărea pe agenda noastră de priorități.

În aceste condiții,

Punctul 12 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 35 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 196 din 13 martie 2008.

Inițiatorul nu este prezent.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, vă rog. Microfonul 10.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru că aduce atingere prevederilor art. 69 din Constituție, prin instituirea mandatului imperativ, încălcând astfel libertatea și independența parlamentarilor, precum și prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituție, unde sunt prevăzute situațiile în care calitatea de senator sau deputat poate înceta.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Filip, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat raport de respingere, cu 7 voturi împotrivă și o abținere. Într-adevăr, subiectul propunerii legislative se referă, pe fond, la interzicerea migrației politice și împarte această propunere în două: se referă la senatorii și deputații care au obținut un mandat prin redistribuire. Ea nu se referă la senatorii și deputații care au obținut de la început 50 plus unu voturi.

Sigur, argumentația stă, până la urmă, în prevederile Constituției, privind modul în care un parlamentar – deputat sau senator – își pierde calitatea de parlamentar, își pierde mandatul de senator sau deputat, așa încât, ținând cont de aceste prevederi, sigur că raportul comisiei a fost de respingere.

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

E o temă pe care domnul senator Corlățean vrea să o comenteze.

Mulțumesc, domnule președinte.

Putem avea discuții într-adevăr aplicate, interesante din punct de vedere juridic, constituțional, însă, din punct de vedere politic, aș vrea să reiterez poziția clară, cunoscută a Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, tot ce înseamnă migrație politică imorală, pe considerente pragmatice, de interes, este un lucru pe care noi nu-l acceptăm și îl respingem. Așa cum PDL-ul, anterior, chiar domnul Boc a condamnat această migrație politică, pe care acum o folosesc fără niciun fel de jenă, eu cred că totuși este necesar ca măcar unii dintre noi să fim consecvenți, așa că vom vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Punctul 13 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 196 din anul 2008.

Inițiatorii – un număr de deputați liberali – sunt prezenți? Da.

Vă rog. Microfonul 6. Domnule deputat, vă rog.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi parlamentari,

Numele meu este Lucian Bode. Sunt deputat ales în Circumscripția nr. 33 – Sălaj.

Stimați colegi, dați-mi voie, în câteva cuvinte, să vă prezint motivarea acestei inițiative legislative.

Realitățile politice din România au reliefat în numeroase ocazii necesitatea revizuirii legislației electorale. Alegerile constituie un proces sistematic prin care alegătorii își exprimă poziția față de un candidat la o poziție eligibilă. Corectitudinea alegerilor joacă un rol-cheie în asigurarea dreptului de vot al cetățenilor, pentru aceasta fiind necesară asigurarea unui set minimal de condiții care să conducă spre o atare corectitudine.

Pentru o mai bună desfășurare a procesului electoral, precum și pentru a putea asigura o reprezentare onestă a cetățenilor, consider că este necesar ca propunerile de candidați să fie însoțite, pe lângă declarațiile de acceptare a candidaturii, declarațiile de avere și declarațiile de interese, și de certificatul de cazier judiciar, precum și de fișa medicală, respectiv dosarul medical.

## Stimați colegi,

Analizând punctul de vedere al Guvernului, respectiv raportul comisiei de specialitate, aș putea să trag o primă concluzie, și anume atât Guvernul, cât și comisia de specialitate ar fi de acord cu completarea acestui dosar de care vă vorbeam cu certificatul de cazier judiciar.

Doamnelor și domnilor senatori,

Oriunde în România soliciți un loc de muncă, ai nevoie de certificatul de cazier judiciar.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Un punct de vedere din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 9.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, în punctul de vedere pe care l-a transmis în scris Guvernul face distincție între cele două acte pe care domnul inițiator dorește să le introducă în cuprinsul legii.

Referitor la adeverința medicală, sunt semnalate inclusiv critici de neconstituționalitate, iar referitor la certificatul de cazier judiciar, pe lângă textele pe care dumnealui dorește să le modifice, s-a semnalat introducerea unor modificări și la alte texte din propunerea legislativă.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului s-a ajuns la concluzia că această propunere legislativă nu poate fi adoptată în forma prezentată.

Noi suntem de acord cu varianta comisiei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Varianta comisiei, domnule președinte.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere și am să și motivez acest raport, pe cele două modificări propuse de inițiator.

În primul rând, legat de certificatul de cazier judiciar, la vremea la care discutam acest proiect de lege era în dezbatere – și avusesem deja o rundă de discuții în cadrul comisiei – proiectul de lege privind consolidarea integrității, este vorba de Legea ANI. În acele condiții, la vremea respectivă, pentru că fusese un amendament legat de eliminarea art. 3 din Legea ANI – era vorba de acele declarații de avere făcute în calitate de candidați, dacă vă aduceți aminte –, pe care l-am votat în plenul Senatului ca amendament, deci, în acele condiții, am considerat că cererea de certificat de cazier judiciar nu-și avea rostul.

Legat de adeverința medicală, așa cum a fost propusă în proiectul de lege, am considerat că este vorba de o limitare a dreptului cetățeanului de a candida. Chestiunile legate de adeverința medicală – ce adeverință medicală, cum și așa mai departe – nu erau clarificate.

În acest moment, nu m-am uitat exact dacă suntem în termen, pentru că este un raport de respingere și nu este niciun amendament, am putea lua în discuție partea din propunerea legislativă privind cazierul judiciar.

De aceea, dacă există în acest moment, și cred că există timpul... Ba nu, cred că era cu adoptare tacită...

Poimâine. Vă propun – mâine, 29 iunie 2010, este ședința Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului – să retrimitem propunerea legislativă la comisie, o discutăm mâine și o repunem pe ordinea de zi de miercuri, 30 iunie 2010.

Dacă această variantă este fezabilă, atunci, domnule președinte, vă propun retrimiterea la comisie pentru mâine, 29 iunie 2010. Nu este o chestiune complicată, este un subiect pe care-l știm foarte bine, și atunci venim în plenul Senatului miercuri, 30 iunie 2010, cu propunerea ca partea de certificat de cazier judiciar să fie o chestiune de luat în considerare printr-un amendament favorabil, pentru păstrarea în propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Înțeleg că există o propunere de retrimitere la comisie. Este o propunere formală pe care o faceți, da? Doamna secretar de stat Irina Alexe, doriți să completați? Aveți cuvântul, microfonul 9.

## Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie, cu rugămintea către domnul deputat să aibă în vedere și propunerea formulată de Guvern, de completare a art. 29[1] ,

acolo unde sunt prevăzute documentele care fac parte din dosarul de candidatură.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

propunerea legislativă se retrimite la comisie.

Raport, mâine.

Îl reluăm în dezbatere miercuri, 30 iunie 2010.

Aș dori să vă rog să reluăm un vot dat la început pe propunerea făcută de domnul senator Igaș, de modificare a componenței unor comisii permanente.

Nu am avut numărul minim necesar de voturi pentru ca propunerea să fie validată regulamentar.

De aceea, vă rog să votăm încă o dată propunerile de modificări în comisiile permanente, avansate de liderul Grupului parlamentar al PDL.

Cu 46 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și două abțineri, modificările au fost aprobate.

Avem numărul necesar de voturi pentru a fi o aprobare regulamentară.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea unei recompense financiare cu caracter stimulatoriu elevilor premianți ai olimpiadelor internaționale școlare.

Inițiatorii nu sunt prezenți în sală.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Andrei Király, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

## Stimate doamne și domni senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare recompensarea financiară, pe o perioadă de 12 luni, a elevilor premiați la olimpiadele internaționale școlare.

După cum se precizează în expunerea de motive, instituirea unui sistem de recompensare financiară pentru o altfel de performanță școlară poate reprezenta un suport pentru pregătirea viitoarei realizări similare.

În prezent, stimularea elevilor și studenților care au primit distincții la olimpiadele internaționale școlare este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.004/2002, cu modificările și completările ulterioare, prin care se acordă o bursă de performanță, „Meritul olimpic”, elevilor și studenților care au primit distincții la olimpiadele internaționale școlare.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Hărdău, aveți cuvântul.

## Mulțumim.

Domnule președinte Hărdău, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind acordarea unor recompense financiare cu caracter stimulatoriu elevilor premianți ai olimpiadelor internaționale școlare a fost avizată favorabil în cadrul comisiei noastre.

Guvernul, așa cum a anunțat domnul secretar de stat, și-a menținut punctul de vedere de a nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, de la Comisia pentru egalitatea de șanse și de la Consiliul Legislativ.

Dacă privim grupul de deputați care au inițiat această propunere legislativă, observăm că aparțin tuturor grupurilor politice din Parlamentul României.

Vă solicităm să fiți de acord cu această propunere legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții pe fond?

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea.

## Mulțumesc.

Înainte de a spune o frază, aș vrea să-l rog pe domnul secretar de stat să ne spună, dacă poate, ce valoare are această bursă „Meritul olimpic”.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

În momentul de față, 290 de lei. Este o sumă fixă, care se acordă de la începutul fiecărui an școlar, deci după olimpiadă, se acordă de la începutul anului școlar următor.

Deci se dă suma aceasta în fiecare...

În fiecare lună, un an de zile.

Da. Deci există o formă. În plus, școlile, prin sistemul burselor de excelență, pot suplimenta. Rămâne la latitudinea colegilor senatori, dar s-a acreditat ideea că nu se dă nimic.

Vreau să spun că propunerea legislativă prevede o sumă de 650 de lei.

După cum observați, sumele sunt diferențiate: premiul întâi, premiul doi, premiul trei.

S-a considerat, la nivelul comisiei, că numărul celor care primesc sau reușesc performanța de a obține premiile unu, doi și trei la nivelul olimpiadei internaționale nu este așa de mare. Nu se pune problema că nu sunt sustenabile financiar aceste suplimente financiare și eu consider și apreciez că hotărârea comisiei este bună.

Mulțumesc.

Domnule senator Robu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Aș dori să precizez și eu că, spre deosebire de alte inițiative legislative care prevedeau premierea unui număr mare de elevi ieșind din zona de elită, în sensul strict al termenului, această propunere legislativă este foarte selectivă și, prin urmare, cred că merită s-o susținem. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții sau susțineri ale amendamentului respins,

Stimați colegi,

Înainte de a intra în dezbaterea punctelor 15, 16, 17 din ordinea de zi, care se referă la procedura insolvenței, aș dori să vă propun să ne îndreptăm atenția către cele trei proiecte de lege pentru care trebuie să dăm vot final astăzi, 28 iunie 2010.

Este vorba de proiectul de lege înscris la punctul 32 din ordinea de zi, de proiectul de lege înscris la punctul 33 din ordinea de zi și de propunerea legislativă înscrisă la punctul 34 din ordinea de zi, pentru care dezbaterea a avut loc săptămâna trecută.

La punctul 32 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2010 pentru reglementarea unor măsuri financiar-bugetare referitoare la executarea bugetului Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2010.

Știți discuția referitoare la cifre și schimbul de opinii. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 33 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995 – Legea învățământului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă reamintesc faptul că este vorba de un raport de respingere și vă rog să vă pronunțați cu privire la acest raport de respingere.

La punctul 34 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern și controlul preventiv, cu modificările și completările ulterioare.

Vă reamintesc faptul că este vorba de un raport de admitere al comisiei, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Ne reîntoarcem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Există, dintre colegii senatori, inițiatori care doresc să susțină propunerea legislativă?

Nu sunt.

O invit pe doamna secretar de stat Rodica Constantinovici să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține propunerea legislativă, care are ca scop evitarea tergiversării cauzelor de insolvență prin schimbarea sediului debitorului ulterior deschiderii procedurii și, de asemenea, aducând clarificări legislative, pentru că unele instanțe, când se invoca necompentanța, declinau competența, iar acest lucru conducea la tergiversarea soluționării cauzelor de insolvență.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în urma analizării propunerii legislative, a hotărât să adopte un raport favorabil, cu un amendament, astfel încât să permită ca tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are sediul debitorul la data sesizării instanței cu cererea de deschidere a procedurii insolvenței să rămână competent cu soluționarea cauzei, indiferent dacă debitorul își schimbă ulterior sediul societății.

În unanimitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere, cu un amendament, pe care vi-l propunem spre dezbatere și adoptare.

Suntem primă Cameră sesizată, propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Avem un aviz favorabil de la Comisia economică, industrii și servicii.

Guvernul susține adoptarea raportului cu amendamentul adoptat.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Dezbateri pe fond?

Nu sunt.

În aceste condiții,

Vă rog să reluăm votul.

Domnul senator Oprea nu a ajuns la locul dumnealui și încă doi colegi.

Atenție, vă rog. Orice semnal pozitiv pentru mediul de

afaceri este bine-venit în această perioadă dificilă.

Vă rog să reluați votul.

Raportul comisiei cu amendamentul admis.

Cu 66 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul comisiei nu a fost adoptat.

## **Din sală**

**:**

Listă!

Listă pentru liderii de grup.

Sper ca la Camera Deputaților textul să întrunească numărul necesar de voturi. Aici nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind vorba de o lege organică. La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Este o propunere legislativă pe care și eu am inițiat-o. Este vorba despre scurtarea termenelor necesare pentru declararea procedurii de insolvență.

Punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am susținut propunerea legislativă care vizează reducerea cu până la jumătate a termenelor prevăzute în Legea nr. 85/2006.

Dezideratul inițiatorilor venea și în întâmpinarea memorandumului de înțelegere cu Comunitatea Europeană, ceea ce a determinat și un proiect de lege de modificare a Legii nr. 85/2006 promovat de Guvern.

Vă învederez respectuos că acest proiect de lege a fost adoptat de Senat la 8 martie 2010, iar de Camera Deputaților la 23 iunie 2010, urmând a intra în vigoare curând.

De aceea, credem că revederea termenelor ar trebui să fie făcută după ce modificările aduse Legii nr. 85/2006 vor produce efecte, pentru că altfel s-ar crea dificultăți practice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș dori să vă rog să reluăm acest vot, fiindcă sunt doi sau trei colegi care mi-au făcut semn că nu au putut să ajungă la timp.

Vă rog să reluăm votul.

Sunt trei colegi care au intrat în sală exact în momentul în care am anunțat votul.

Este o problemă cu sistemul de vot. Acum

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Inițiatorii doresc să susțină? Nu doresc.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține propunerea legislativă în forma amendată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu consider că putem adopta această propunere legislativă ca urmare și a faptului că toate comisiile avizatoare, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, comisie raportoare, au dat avize, respectiv raport favorabil, iar până la parcurgerea traseului în Camera decizională avem timp să corelăm cu intrarea în vigoare a legii la care a făcut referire doamna ministru.

Astfel încât, având în vedere că această propunere legislativă urmărește să reducă de cele mai multe ori până la jumătate termenele de parcurgere a procedurii insolvenței, vă rog să dezbateți și să adoptați propunerea legislativă așa cum a fost formulată, având în vedere avizul favorabil al comisiilor și raportul de admitere.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, rog colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a putea vota.

Vă mulțumesc.

Este vorba despre un vot pe raportul comisiei și pe propunerea legislativă.

Avize favorabile din partea tuturor părților interesate. Lege organică.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

Foarte pe scurt, inițiativa legislativă urmărește, la fel, simplificarea procedurii de insolvență.

Raport de admitere în unanimitate al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Avize favorabile de la comisiile avizatoare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

-

- propunerea legislativă a fost respinsă.

- Dau cuvântul domnului senator Orest Onofrei. Vă rog.

- Microfonul 3.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am o propunere, nu știu cum o putem rezolva procedural, la punctul 33 din ordinea de zi, când s-a votat, îmi pare foarte rău că nu am fost în sală, dar a fost și o mică neînțelegere.

Plenul poate hotărî să reluăm votul în ședința de plen de miercuri?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Pentru aceasta este nevoie de votul plenului Senatului. Altă procedură regulamentară nu avem la dispoziție. Trebuie să cer acceptul plenului Senatului, altfel votul dat rămâne valabil.

Ca un semn de maximă deschidere, domnule senator Onofrei, după recentele declarații pe care le-ați făcut.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind Codul consumului, Legea nr. 296/2004, republicat în 2008.

## Inițiatorii doresc să intervină?

Vă propun ca acest text să fie reportat pentru miercuri, fiindcă nu sunt reprezentanții Guvernului aici.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului prevăzut la art. 7 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Domnul senator Mocanu este inițiator.

Dau cuvântul domnului Remus Baciu, vicepreședinte al ANRP, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Rog atenția dumneavoastră.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Vă sugerez, stimați colegi, ținând cont de ora avansată și de faptul că am depășit programul de lucru, ca miercuri – când vom avea în dezbatere și Legea ANI, iar prezența va fi probabil ceva mai masivă și vom vota și legi organice – să putem vota și legi organice, prin derogare de la cutuma noastră obișnuită.

Rog acceptul plenului ca miercuri să putem vota și legi organice, prin derogare de la cutuma noastră obișnuită.

Nu văd reacții potrivnice acestei propuneri constructive. Cu aceasta, declar încheiată partea de legiferare a ședinței noastre.

Trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Deschid lista colegilor care doresc să adreseze întrebări Executivului cu domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Remus Virgil Baciu** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

Am apreciat, pe fond, că termenul de 4 ani, care deja a fost acordat pentru depunerea cererilor, este suficient.

Nu susținem această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a redactat un raport de respingere, pe care, împreună cu avizul negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților, vi-l supunem spre dezbatere și adoptare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, deci raport de respingere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul și motivarea întrebării: Eficiența utilizării fondurilor de către institutele de cercetare din subordinea sau coordonarea ministerului.

Domnule ministru,

Sunt numeroase sesizări și nemulțumiri în privința modului de administrare și utilizare a resurselor financiare din cadrul institutelor de cercetare. Cele mai multe se referă la modul în care se plătesc salariile și se decontează lucrările, multe fără justificare, mai ales pe timp de criză.

Se știe că mare parte din salariile persoanelor ce lucrează în institutele de cercetare au ca suport contractele și proiectele finanțate de minister sau din alte fonduri nerambursabile, însă sunt cazuri în care salariile ridicate sau sporurile și premiile acordate anumitor persoane, în special din conducerea institutelor, nu au acoperire în privința implicării în proiecte de cercetare.

De asemenea, din cauza sistemului închis, bazat pe clientelism și nepotism, multe dintre institute se găsesc în situația de a nu avea în structura lor tineri, riscând ca, prin cheltuirea ineficientă a fondurilor, să nu mai asigure cercetare performantă. În aceste condiții, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt institutele de cercetare aflate în subordinea sau coordonarea ministerului, mai ales că ele nu figurează pe site-ul acestei instituții?

2. Care este evoluția veniturilor anuale din perioada 2007–2010 ale persoanelor aflate la conducerea institutelor de cercetare din subordinea sau coordonarea ministerului? Care este acoperirea legală pentru sumele ridicate, precum și gradul de implicare în proiectele de cercetare pentru obținerea veniturilor suplimentare?

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Mitrea.

Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Elena Udrea.

Obiectul întrebării: Programul prioritar național pentru construirea de sedii pentru așezăminte culturale.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere că Programul prioritar național pentru construirea de sedii pentru așezăminte culturale are o implementare de trei ani, 1 iulie 2007 – iulie 2010, vă solicit precizări cu privire la lista obiectivelor de investiții pentru județul Bacău, stabilite și aprobate pentru finanțare prin ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului încă din anul 2009.

Vă rog să precizați:

– dacă obiectivul „Construire cămine culturale în mediul rural în județul Bacău” va primi finanțare până la încheierea duratei de implementare și până la închiderea listei cu obiectivele de investiții aprobate;

– dacă se va declanșa și când anume veți dispune declanșarea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări – execuție, reabilitare, modernizare și dotare – pentru Casa de Cultură Buhuși, Bacău. Precizez că orașul Buhuși face parte din categoria mic urban și se află pe lista de investiții aprobate la finanțare din anul 2009, listă care a fost amânată pentru anul 2010.

Pentru că ne aflăm la sfârșitul lunii iunie, vă rog să faceți precizări clare privind acest obiectiv, precum și privitoare la construcția de cămine culturale în mediul rural, cu enumerarea concretă a obiectivelor.

Vă rog să aveți în vedere că autoritățile locale rămân cu banii blocați în elaborarea unor proiecte care par să nu aibă finalitate. De asemenea, acest program a fost inițiat în baza unei cercetări efectuate de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii și este menit să răspundă unor nevoi specifice identificate în mediul rural și mic urban.

Domnule președinte, mai am o întrebare, pot să o adresez acum?

Da, vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru Daniel Funeriu, iar obiectul întrebării se referă la: Decontarea datoriilor privind construcția și reabilitarea școlilor din județul Bacău.

## Stimate domnule ministru,

Am convingerea că aveți cunoștință despre situația privind lucrările de construcție și reabilitare a școlilor la nivel național. La nivel local apar alte probleme, pe lângă cele existente, și anume cele create prin neachitarea facturilor restante către agenții economici care au efectuat lucrări de reconstrucție, construcție și reabilitare a școlilor.

Prin sistarea lucrărilor, apar o serie de probleme precum: deteriorarea lucrărilor deja efectuate, pericolele de accidentare a copiilor, care continuă să învețe în aceleași locații, școli-șantier, cât și disconfortul pentru copiii și cadrele didactice care își desfășoară procesul de învățământ în spații închiriate, inadecvate. Aici vă exemplific cazul Școlii din Glăvănești, Bacău, care a închiriat o locuință particulară, unde elevii învață în schimburi, în condiții inadecvate.

Există cazuri în care copiii sunt transportați în locații aflate la distanțe mari, este și cazul copiilor din comuna Dămienești, aceștia sunt transportați cu un autoturism ARO, în lipsa unui mijloc de transport adecvat cum ar fi microbuzele școlare existente în alte localități.

Vă rog, de asemenea, să faceți o analiză a situației Grupului Școlar „Alexandru Vlahuță” – Podu Turcului, Bacău, unde, deși s-a făcut solicitarea pentru alocare de fonduri necesare continuării lucrărilor de construcție și reabilitare, lucrările au fost sistate.

Precizez că acest campus asigură școlarizarea unui număr însemnat de elevi, care aparțin unei zone defavorizate, numită simbolic „Valea Plângerii”. Cred că aceasta spune tot! Nu avem dreptul de a lua copiilor speranța de a învăța o meserie.

Nu pot să nu amintesc nemulțumirea agenților economici, cărora nu li s-au decontat facturile pentru lucrările executate, precum și pericolul primăriilor de a intra în insolvență, pentru că nu au surse financiare care să acopere datoriile.

Pentru cele expuse, vă rog să răspundeți dacă ministerul dumneavoastră a efectuat o analiză privind situația și stadiul lucrărilor de construcție și reabilitare a școlilor din Bacău.

Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Emilian Frâncu, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu.

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/8.VII.2010

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Doamnă ministru,

Pensionarii vâlceni, membri ai Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Vâlcea, precum și cei înscriși în cadrul Uniunii Generale a Pensionarilor Vâlcea, au cotizat timp de mai mulți ani la un fond necesar construirii unui cămin de bătrâni în cartierul Ostroveni. În anul 1994 contribuțiile pensionarilor atinseseră deja suma de 700 de milioane de lei. În fapt, lucrările la complexul „Căminul de bătrâni Ostroveni” au demarat în anul 1993 și, până în anul 1996, construcția acestui obiectiv de investiții s-a aflat în subordinea Consiliului Județean Vâlcea. Din anul 1997 a fost preluat de Primăria din Râmnicu Vâlcea, pentru ca în anul 2001 lucrările la acest obiectiv să fie sistate. Ulterior, primarul ales al Râmnicului, Mircea Gutău, a decis schimbarea destinației obiectivului, transformându-l în ansamblu de locuințe sociale. Din păcate, niciuna dintre autoritățile locale nu pare dispusă să rezolve problema destinației sumelor cotizate de către pensionarii vâlceni pentru construcția complexului respectiv, iar construcția unui cămin de bătrâni la Râmnicu Vâlcea este în acest moment sistată din lipsă de fonduri.

Ținând cont de cele menționate, aș dori să-mi comunicați, doamnă ministru, dacă ministerul pe care-l conduceți poate face dreptate pensionarilor vâlceni, alocând fonduri suplimentare Primăriei Râmnicu Vâlcea în vederea construirii unui nou cămin de bătrâni sau dispunând, ca o compensație, acordarea de locuințe sociale pentru cei care au cotizat la vechea investiție.

Solicit răspuns verbal și în scris. Pot să citesc și a doua întrebare?

Da.

Vă rog.

Având în vedere cele menționate, care este poziția actuală a ministerului pe care-l conduceți cu privire la situația creată?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Florin Constantinescu, se pregătește domnul senator Laurențiu Coca.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Obiectul întrebării: Construirea unui număr de 76 de apartamente în municipiul Pașcani, apartamente ANL.

Doamnă ministru,

În anul 2009 Consiliul Local al Municipiului Pașcani a întocmit un studiu privind necesitatea construirii unor blocuri ANL. Solicitarea privind necesitatea construirii blocurilor s-a depus la începutul anului 2009 la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a solicitat punerea la dispoziție a terenului pe care ar trebui să se construiască locuințele ANL, precum și alte documente ce au fost predate de către Consiliul Local al Municipiului Pașcani pe parcursul anilor 2009–2010.

Menționez că municipiul Pașcani are o populație de 50 de mii de locuitori și este nevoie acută de locuințe.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați stadiul lucrărilor, precum și graficul de realizare a investițiilor.

Solicit răspuns în scris și verbal. Aș avea și o a doua întrebare...

Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Kelemen Hunor, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

## Domnule ministru,

În anul 2004, Compania Națională Loteria Română – SA a inițiat construcția unui imobil în zona Ansamblului „Curțile Văcăreștilor” din Calea Victoriei nr. 9.

În timpul lucrărilor au fost descoperite mai multe vestigii, a căror evaluare a fost obstrucționată ca urmare a refuzului Companiei Naționale Loteria Română – SA de a colabora cu Institutul Național al Monumentelor Istorice și cu Muzeul Municipiului București. Mai mult, lucrările au continuat fără a se avea în vedere protejarea acestora, fapt pentru care au sfârșit prin a fi acoperite cu beton.

Ministerul Culturii și Cultelor a dat avizele necesare continuării lucrărilor în anul 2003, respectiv în anul 2006, însă în luna august a anului 2008 Ansamblul „Curțile Văcăreștilor” a fost clasat drept monument istoric, grupa valorică A, cod B-II-a-A-19841, fiind alcătuit, pe de o parte, din fostele case I. Văcărescu-Prager, secolul al XVII-lea, și, pe de altă parte, din vestigii arheologice, secolele XVI–XVIII.

Vă rog, domnule senator.

A doua întrebare este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: Impunerea unor noi taxe și impozite. Stimate domnule ministru,

România a fost singura țară din Uniunea Europeană care nu a redus fiscalitatea de la începutul crizei economice. De la 1 iulie 2010 mediul de afaceri va avea de plătit sume mai mari la buget, ceea ce ar putea avea ca efect creșterea evaziunii fiscale.

De curând, mai mulți lideri ai Guvernului au anunțat că măsurile de austeritate ar putea să se aplice până la 1 ianuarie 2011.

Vă întreb, pe această cale, pentru cât timp vor fi aplicate noile impozite.

Vă solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Nicolae Lucian Duță, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Obiectul întrebării: Sprijin financiar pentru Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea.

Domnule președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,

Activitatea Serviciului Județean de Ambulanță Vâlcea este în pericol de a fi blocată ca urmare a lipsei resurselor financiare necesare decontării salariilor, a cheltuielilor materiale și a serviciilor curente, fapt ce va avea un impact social deosebit.

Menționez că, la data de 31 mai 2010, Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea înregistrează datorii restante în sumă de 1.810.732 de lei, provenind din neachitarea contribuțiilor la buget, aferente plății salariilor pe luna aprilie 2010, salariilor și contribuțiilor lunii mai, precum și furnizorilor de bunuri și servicii.

De asemenea, este restantă suma de 604.400 de lei, provenind din anul 2009, reprezentând al 13-lea salariu și prima de stabilitate pe semestrul I 2009, neachitate până în prezent.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea, domnule președinte, să analizați situația financiară grea în care se află Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea și consecințele care ar decurge din încetarea activității acestei instituții și să dispuneți găsirea unei modalități de rezolvare a problemei.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu.

Cu aceasta, am încheiat lista întrebărilor adresate Guvernului.

Aș dori să menționez pentru stenograma ședinței noastre că următorii colegi senatori au depus în scris întrebări adresate Guvernului României:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Bașa Petru;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Alexandru Cordoș, Adrian Țuțuianu, Sorin Bota, Gheorghe Pop, Dan Voiculescu, Gheorghe Saghian, Ilie Sârbu și Șerban Constantin Valeca;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Marius Petre Nicoară, Paul Ichim, Romeo Florin Nicoară și Raymond Luca.

Trecem acum la partea de interpelări adresate Guvernului, invitându-l, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pe domnul Florin Constantinescu pentru a prezenta interpelarea pregătită, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: Extinderea sistemului de cofinanțare a proiectelor Uniunii Europene cu credite garantate prin echipamente.

Stimate domnule prim-ministru,

Absorbția deficitară a fondurilor europene este o problemă de care România nu va scăpa nici în următoarele șase luni.

România ar fi putut trece mai ușor peste dificultățile generate de criza financiară internațională, dacă ar fi absorbit mai multe fonduri europene. În consecință, creșterea gradului de absorbție ar fi un sprijin major pentru ieșirea economiei din recesiune.

Este imperios necesar ca reglementările normative privind absorbția banilor pentru proiectele europene să se flexibilizeze. În același timp, este necesar ca jurizarea proiectelor să nu se mai realizeze pe criterii politice.

Recent, guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că este nevoie de mai multă atenție în ceea ce privește cheltuirea banilor proveniți din fondurile europene, remarcând faptul că acest lucru ar putea însemna chiar o relansare economică.

Săptămâna trecută a apărut anunțul potrivit căruia Guvernul pregătește extinderea sistemelor de cofinanțare a proiectelor Uniunii Europene cu credite garantate prin echipamente. Până în prezent, acest sistem este acceptat doar pentru proiectele din Programul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, unde împrumuturile sunt garantate cu utilajele agricole pe care beneficiarul urmează să le achiziționeze.

Până acum, nu se cunosc tipurile de proiecte pentru care se va extinde sistemul mai sus amintit.

Vă solicit să dați unele explicații privind proiectele Uniunii Europene pentru care se va permite cofinanțare cu credite garantate prin echipamente.

De asemenea, aș dori să aflu de ce nu au intrat în același pachet cu celelalte măsuri ale Guvernului.

Când va fi aprobat actul normativ care reglementează aceste condiții?

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Justiției, domnului ministru Cătălin Predoiu.

Obiectul și conținutul ei se referă la plata consultanței de specialitate de către Ministerul Justiției pentru elaborarea actualelor coduri după care se va ghida justiția în România.

Domnule ministru,

Simt o satisfacție deosebită că în mandatul meu de senator s-au putut modifica radical cei patru piloni de susținere a aplicării justiției în România, prin adoptarea, săptămâna trecută, a Codului penal, a Codului civil, a Codului de procedură penală și a Codului de procedură civilă.

În presă au apărut însă câteva informații privind fondurile alocate de Ministerul Justiției, inclusiv fonduri europene, pentru plata consultanței primite de la anumite structuri de specialitate în elaborarea acestor coduri, în special a Codului civil și a Codului penal.

V-aș ruga, domnule ministru, să-mi confirmați sau nu aceste informații și să-mi precizați, în cazul în care ele sunt adevărate, despre ce sume este vorba și cum au fost atribuite.

Solicit răspuns verbal și în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai aveți o interpelare?

Nu, nu.

Dacă îmi permiteți, pentru că se pare că sunt ultimul care am luat cuvântul la această sesiune, voiam doar să informez că, pentru sesiunea care ar fi urmat, am primit răspuns de la Guvern privind solicitările celor care voiau să fie și ei despăgubiți pentru sumele depuse în vederea achiziționării de autoturisme „Dacia” la Banca Română de Dezvoltare (BRD). Este un răspuns satisfăcător și, în acest sens – pentru stenogramă –, voiam doar să amintesc că, se pare, Guvernul va trimite spre Parlament, săptămâna viitoare, propunerea de act normativ care să reglementeze și această problemă restantă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Aș dori să informez plenul Senatului că următorii colegi au depus în scris interpelări adresate Guvernului:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Iulian Urban și Petru Bașa;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, doamna senator Elena Mitrea și domnii senatori Adrian Țuțuianu, Șerban Valeca, Alexandru Cordoș, Gheorghe Pop, Sorin Bota, Sorin Constantin Lazăr, Ilie Sârbu și Ioan Mang;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Minerva Boitan și domnii senatori Marius Petre Nicoară, Mario Ovidiu Oprea, Paul Ichim și Romeo Florin Nicoară; domnul senator Emilian Valentin Frâncu a depus și a doua interpelare;

– din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnii senatori Liviu Câmpanu și Cezar Mircea Măgureanu.

Dați-mi voie ca, în finalul ședinței noastre, să vă informez cu privire la răspunsurile orale pe care Guvernul României le va transmite în scris la întrebările adresate de senatori.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu a primit deja răspunsul, așa cum ne-a informat puțin mai devreme, urmează să primească răspunsuri scrise la întrebările adresate domnii senatori: Gheorghe Saghian, Valer Marian și Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, răspunsuri scrise din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din partea Ministerului Finanțelor Publice și, respectiv, din partea Ministerului Mediului și Pădurilor.

De asemenea, aș dori să vă informez că se vor primi răspunsuri scrise din partea Guvernului la interpelările adresate de domnii senatori:

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Adrian Țuțuianu și Ion Rotaru, răspunsuri din partea Ministerului Administrației și Internelor, respectiv Ministerul Finanțelor Publice;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Minerva Boitan și domnul senator Marius Petre Nicoară, răspunsuri din partea Ministerului Finanțelor Publice, a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), respectiv ANRP și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519183]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 111/8.VII.2010 conține 44 de pagini.**

Prețul: 8,80 lei