Stenogramă plen

Aș ruga colegii care se uită la televizor în acest moment pe circuitul intern să poftească în sală, să putem începe declarațiile politice.

De la Grupul parlamentar al UDMR sau Grupul parlamentar al PNL există colegi care s-au înscris pentru declarații politice și sunt prezenți?

Domnule senator Nicoară, v-ar deranja dacă v-aș invita la cuvânt, să dăm o notă de seriozitate, să arătăm că există măcar un grup politic în acest Senat care funcționează?

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația politică se referă la situația angajaților de la „Bechtel”.

Este deja bine-cunoscută situația autostrăzii Transilvania, cu întârzierile și problemele de construcție. Lipsa banilor duce acum criza autorității la alt nivel, acela al disponibilizărilor.

Compania americană „Bechtel” a anunțat că va concedia în luna martie aproape 2.000 de oameni, fapt ce va crește simțitor rata șomajului în județul Cluj.

Așa cum precizam și cu altă ocazie, știu că nu este de datoria Ministerului Transporturilor și Infrastructurii să intervină în politica de personal a companiei care construiește autostrada, dar cred că nu este normal să fie doar spectatorul episodului cu concedierile colective. Motivația reprezentanților „Bechtel” a fost datoria mare acumulată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale către dânșii, ceea ce îi pune în imposibilitatea de a-și mai plăti angajații.

Eu vin și întreb: Ce soluții s-au găsit pentru această situație? Chiar nu îi încălzește pe clujeni faptul că ministrul Berceanu ridică din umeri. Nu acesta este scopul pentru care se află Domnia Sa acolo. Scuzele sunt bune pentru alții. Ministrul este un manager care trebuie să găsească soluții. Sau chiar ne-am dat peste cap, odată cu această criză, în așa fel încât să nu gândim și să nu ne facem datoria?

Suntem parcă într-o situație fără ieșire, dar credeți-mă, este impresia pe care guvernanții vor să o avem, că nu au ce face. Nu de asta sunt acolo și nu de scuze avem noi nevoie.

Vă rog să nu-mi luați în nume de rău decizia de a nu mai crede nimic din ceea ce mi se comunică din partea Guvernului. Nu spun asta pentru că reprezint un partid de opoziție, ci pentru că de prea multe ori am primit dovada faptului că nu se caută cu adevărat soluții.

De ce atunci când se ajunge la o discuție cu reprezentanți ai mediului de afaceri se găsesc soluții?

De ce au succes parteneriatele public-private, dar, totuși, ocolim cu bună știință această procedură?

Îmi spun specialiștii în domeniu că și problemele drumurilor românești au soluții, dar trebuie să avem voință. La acest capitol constat că stăm mai prost.

Aș vrea să înțelegeți că indignarea mea reprezintă, de fapt, un mesaj din partea clujenilor care vor fi disponibilizați și din partea clujenilor, în general, cei care se simt mințiți și înșelați în legătură cu salariile care au scăzut, în legătură cu pensiile care parcă sunt în ceață, și lista e foarte lungă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul Gavril Mîrza, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are în vedere modul ilegal și abuziv în care s-au repartizat fondurile de echilibrare a bugetelor locale în județul Suceava și se intitulează „Județul Suceava, sub tirania dictaturii portocalii”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De când Partidul Democrat Liberal, prin Gheorghe Flutur, a preluat conducerea consiliului județean, în Suceava s-a declanșat o adevărată prigoană împotriva primarilor care au altă coloratură politică decât cea portocalie.

Pe tot parcursul anilor 2008–2009, repartizarea bugetară s-a făcut pe criterii discreționare, exclusiv politice, comunități întregi având de suferit din cauza faptului că au alte convingeri politice în afară de cea democrat-liberală.

Profitând de faptul că Partidul Democrat Liberal deține majoritatea în consiliul județean, s-a instaurat în această instituție o adevărată practică a „creionului bont”, prin care taie sau alocă fonduri după bunul plac, singurul criteriu fiind cel al rezultatelor din alegeri.

De nenumărate ori, împreună cu colegi parlamentari și consilieri județeni, am luat atitudine împotriva acestor practici, însă demersurile noastre nu au avut niciun rezultat.

Ceea ce s-a petrecut în ședința Consiliului Județean Suceava din data de 3 februarie anul curent depășește orice limită a bunului-simț și sfidează orice normă legală, etică și morală, orice normă a democrației.

Vă rog să-mi permiteți să aduc câteva argumente pentru susținerea acestei afirmații, a celor menționate mai sus.

Proiectul de hotărâre prin care se repartizau fondurile nu a fost cuprins nici în dispoziția de convocare a ședinței Consiliului Județean Suceava nr. 20/29.01.2010, fiind introdus suplimentar numai cu voturile consilierilor PD-L, iar

materialele ca atare au fost distribuite doar cu două ore înainte de începerea ședinței ordinare.

Alocarea sumelor pe localități s-a făcut arbitrar, pe criterii politice și profund subiective, dezavantajând majoritatea localităților conduse de primari care aparțin Partidului Social Democrat sau care aparțin Partidului Național Liberal, care se confruntă cu mari dificultăți în asigurarea fondurilor pentru funcționarea normală a primăriilor, cofinanțarea proiectelor promovate sau aflate în derulare, dar și pentru achitarea restanțelor înregistrate la plată către diferiți furnizori și prestatori de servicii din 2009 și din anii precedenți.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Fodoreanu, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică, fără să fi avut vreo discuție prealabilă cu colegul nostru, domnul senator Nicoară, se referă exact la același subiect și se intitulează „Parteneriatul public-privat – principala sursă de dezvoltare economică într-un stat capitalist”.

Parteneriatul public-privat constituie premisa asigurării coerenței aplicării unor programe și a transparenței realizării lor.

În aceleași timp, parteneriatul contribuie, implicit, la întărirea sistemului de guvernare și dezvoltare locală. Desigur, parteneriatul public-privat poate constitui, în anumite

momente economice critice, una dintre principalele surse de dezvoltare economică sau de menținere a unui grad de dezvoltare constant, de creare de locuri de muncă sau de menținere a unei rate scăzute a șomajului, de creare de resurse bugetare constante și sigure atât la bugetele locale, cât și la cel central.

Ținând cont de diversitatea formelor de colaborare dintre autoritățile publice și sectorul privat, se constată că în țările europene nu există și nici nu se poate impune un sistem standard de parteneriat, chiar dacă acesta se modelează în funcție de două obiective majore:

a) ocuparea forței de muncă;

- b) dezvoltarea locală în scopul asigurării coeziunii

- economice și sociale.

De aceea, fiecare țară interesată din Comunitatea Europeană își constituie cadrul legal general privind parteneriatul public-privat, ținând cont de specificul propriu și de unele concluzii din dezbaterea privind aplicarea dreptului comunitar în domeniu, desprinse din Cartea verde privind parteneriatul public-privat și dreptul comunitar privind piețele publice și concesiunile a Comisiei Europene.

Parteneriatele public-private instituționalizate reprezintă o colaborare între parteneri din domeniul public și cel privat care înființează o entitate cu capital mixt, având ca obiect de activitate executarea contractelor de achiziții publice sau a concesiunilor.

Contribuția din partea sectorului privat al parteneriatului public-privat constă, pe lângă participarea la capital sau la alte active, și în participarea activă la executarea sarcinilor atribuite entității cu capital mixt și/sau la administrarea entității cu capital mixt.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul senator Laurențiu Florian Coca, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cornel Popa.

Mulțumesc.

Microfonul central, vă rog.

Bună ziua!

Declarația mea politică se intitulează „Apărarea drepturilor sociale ale românilor în anul 2010”.

Anul 2009 a fost pentru noi, românii, un an atipic: a început și s-a sfârșit cu temerea românilor privind pierderea locurilor de muncă, cu scăderea salariilor, cu emoția pensionarilor că nu-și vor primi la timp pensia. Per ansamblu, anul 2009 a afectat negativ puterea de cumpărare a marii majorități a populației din țara noastră.

Aceasta s-a datorat, în principal, crizei economice și incapacității Guvernului de a lua măsuri reale anticriză și de a apăra drepturile sociale ale românilor, drepturi câștigate cu greu în ultimii 10 ani.

Caracterul atipic al acestui an vine și din suprapunerea unei crize politice inutile peste criza economică și guvernamentală.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În anul 2010 sperăm să nu mai avem alte alegeri și crize politice, dar, după cum simt toți românii, nu scăpăm de criza economică.

Din punct de vedere politic, s-ar putea să fie un an mai liniștit, probabil, nu va fi la fel de liniștit din punct de vedere social, și de aceea consider că ar trebui ca toate forțele politice, resursele umane și materiale să fie focalizate pe lucruri esențiale pentru viața românilor.

Am în vedere, aici, cel puțin două direcții principale, una este elaborarea și fundamentarea unor politici economicofinanciare care să ne scoată realmente din criză, să sprijine agenții economici în acest context dificil și să ne dea o nouă perspectivă de dezvoltare durabilă.

Din păcate, în ciuda unor declarații optimiste, așa cum am văzut din recentele prezentări ale prim-ministrului, măsurile concrete pentru crearea de noi locuri de muncă sau îmbunătățirea mediului de afaceri și investițional, care să dea un semnal clar de ieșire de sub zodia crizelor, lipsesc sau sunt amânate pentru mai târziu.

Cea de-a doua direcție se referă la conducerea și funcționarea instituțiilor publice pentru asigurarea drepturilor economice și sociale ale oamenilor într-o țară democratică, europeană, pentru siguranța și satisfacerea optimă a cerințelor și nevoilor cetățeanului, așa cum acestea sunt prevăzute de Constituția încă în vigoare și de legile statului român, și, pe această direcție, primele măsuri și semnale guvernamentale, mai ales cu privire la reducerea personalului bugetar din învățământ și din administrația publică, eliminarea unor statute profesionale adoptate prin legi speciale, sunt generatoare de îngrijorare și neîncredere, ceea ce nu este de natură a crea cadrul necesar pentru o îmbunătățire a activității din instituțiile publice.

Mulțumesc domnului senator Coca.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa, se pregătește domnul senator Dumitru Constantin. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta declarație mi-am intitulat-o „Cum pierde județul Bihor bani și, odată cu Bihorul, și România”.

Stimați colegi,

Am citit știrile locale din Oradea în aceste zile și am aflat că vecinii noștri maghiari deschid, la data de 1 martie, un loc de agrement deosebit, „Aqua Palace”, un parc acvatic. Unde se întâmplă asta? La Hajdúszoboszló, la doar câțiva kilometri de Oradea și de stațiunile noastre balneoclimaterice „Băile Felix” și „1 Mai”, îmbătrânite și care, în curând, vor fi părăsite. De ce spun asta? Pentru că bihorenii își petrec deja vacanțele și sfârșitul de săptămână în Ungaria, lăsând în stațiunile noastre doar pensionarii veniți cu bilete de tratament.

Am tras acest semnal de alarmă în multe rânduri: stăm pe o mină de aur, dar nu știm să profităm de această mină de aur. Investițiile în zonă sunt insuficiente. Parteneriatul publicprivat nu a dat rezultatele pe care le-au avut vecinii noștri și suntem astăzi în situația de a privi peste graniță cu admirație.

Dar nici măcar să luăm modelul acestora n-am reușit. Există agenții de turism care fac abonamente bihorenilor pentru parcul acvatic, rulează reclame pe posturile noastre de televiziune, care ne invită la ștrandul maghiar. Totul este gândit și planificat, turismul lor fiind înfloritor.

Noi participăm la târguri de turism internaționale și plătim bani grei pe reclama unei Românii unde poți alege destinații deosebite, grozave, dar abandonate în brațele cui s-a nimerit. Turismul este făcut după ureche și în funcție de gândurile și ideile unui primar, ale unui întreprinzător și tot așa. Nu există coordonare, nu există planificare sau idee despre ce ar trebui să facem ca să existăm ca țară turistică.

Nu întâmplător mi-am numit declarația de astăzi „Cum pierde bani județul Bihor”. Asta simt de fiecare dată când constat că nu s-a făcut niciun progres în acest domeniu, că cea mai mare stațiune balneoclimaterică din România, Felixul, este doar o amintire a lunii de miere petrecute aici de români pe vremea lui Ceaușescu, perioada de glorie a acestor locuri.

Cum poate să privească indiferent Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului spre această bogăție naturală care așteaptă să fie exploatată?

Mulțumesc domnului senator de Bihor Cornel Popa pentru declarația politică.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Constantin, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi a Grupului parlamentar al PD-L din Senat se intitulează „Reforma propusă de Guvernul Boc, sub auspicii bune”.

Acțiunile întreprinse în ultima perioadă de guvernul aflat sub conducerea lui Emil Boc ne fac să privim cu mai multă încredere spre viitor. Altfel spus, Programul de guvernare asumat de Executiv la data învestirii de către Parlament începe să prindă contur și să producă realizări.

În condițiile de criză, Guvernul Boc a acordat prioritate unei politici privind securitatea socială. Un exemplu concret în acest sens a fost adoptarea unor măsuri speciale privind acordarea șomajului tehnic. Prin acest program, potrivit premierului, urmează să fie salvate aproximativ 200.000 de locuri de muncă.

Politica guvernamentală prin care sunt susținuți salariații angajați în cadrul unor firme care-și întrerup temporar activitatea, statul plătind asigurările sociale și un cuantum de 75% din salariul de bază, reprezintă o gură de oxigen pentru o serie de oameni ce urmează a fi afectați de efectele crizei economice.

De asemenea, una din politicile de succes ale Guvernului Boc este continuarea Programului „Rabla”. Efectele benefice pe care le are acest program sunt evidente atât în ceea ce privește scăderea nivelului de poluare, cât și asupra firmelor producătoare de autovehicule.

Modificările impuse de noul guvern sunt în măsură să crească eficacitatea programului. Scopul de reducere a numărului de autovehicule cu un grad mare de poluare se va diminua semnificativ, întrucât Guvernul a admis ca, pe viitor, să poată fi primite mai multe _vouchere_ de către o singură persoană.

Totodată, crearea unor comitete interministeriale sub directa coordonare a prim-ministrului reprezintă o modalitate concretă de punere sub supraveghere directă a rezultatelor înregistrate de Guvern. Astfel, Comitetul interministerial pentru gestionarea fondurilor comunitare sau Comitetul interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale sunt deja funcționale și au început să-și arate efectele. Pe modelul acesta, a fost creată, de curând, Comisia interinstituțională privind monitorizarea îndeplinirii obiectivelor cuprinse în mecanismul de cooperare și verificare.

Îi mulțumesc domnului senator Dumitru Constantin pentru declarația pe care a prezentat-o.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică sugestiv: „Aranjamentele dintre putere și FMI trebuie interzise prin lege”.

Doamnelor și domnilor senatori,

România va mai trece printr-o criză economică. Nu este o amenințare, ci o certitudine. 50,7% din participanții la Forumul Economic de la Davos au considerat că majorarea alarmantă a datoriei publice a statelor va fi cauza principală a declanșării următoarei crize economice.

România are, în prezent, o datorie publică de 29% din PIB, care va crește la 35% din PIB. În ultimii doi ani, datoria

publică s-a dublat. În aceste condiții, oficialii FMI au venit în România, nemaifiind interesați de traseul socioeconomic al țării, ci, mai degrabă, de traseul politic și de cum să-și revadă banii, cuantificat cu riscul unor enorme probleme sociale și financiare.

Economiștii avertizează asupra faptului că mai multe state europene riscă să intre în incapacitate de plată în următorii ani, în pofida sprijinului primit de la FMI. Fondul Monetar Internațional oferă un sprijin financiar consistent țărilor europene confruntate cu probleme bugetare, care, astfel, „cumpără timp”. Țările care se confruntă cu acest risc sunt: Ucraina, Letonia, România, Ungaria și Grecia.

În anul 2009 reformele structurale ale României au fost aproape egale cu zero. Cheltuielile cu salariile, cu bunurile și serviciile oferite angajaților statului, cu pensiile, cu protecția socială, cu subvențiile și contribuția la bugetul Uniunii Europene au fost egale cu veniturile din taxe și impozite.

Guvernul a fost nevoit să se împrumute pentru a-și achita datoriile – 1,3% din PIB și pentru a efectua investiții – 6,1% din PIB.

## Stimați colegi,

În general, acordurile cu FMI au o proastă reputație din cauza incidențelor lor asupra standardului de viață, date de înghețarea salariilor, a pensiilor. FMI nu mai este interesat de reformele structurale din România. În loc să facă presiuni pentru reformarea sistemului public de pensii, pentru privatizarea acestuia, oficialii FMI par a fi dispuși să supervizeze sacrificarea unor locuri de muncă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă până acum în declarațiile mele politice, de obicei, prezentam aspecte negative din activitatea Guvernului și probleme în legătură cu județul Vâlcea, astăzi voi face o declarație politică poate surprinzătoare. Îmi exprim, într-un fel, acordul pentru situația nou-apărută prin decizia Statelor Unite ale Americii de a asigura și României o protecție prin acel program al scutului antirachetă, care să acopere atât Polonia, Republica Cehă, cât și România.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „România și scutul antirachetă”.

În luna septembrie a anului trecut, când Administrația Obama a renunțat oficial la scutul antirachetă din Polonia și din Republica Cehă, numeroși comentatori anunțau, citez: „abandonarea Europei de Est, spre bucuria Federației Ruse”. Se pare însă că președintele american nu a renunțat la planuri, ci doar le-a modificat semnificativ, condiționând în continuare renunțarea la scutul antirachetă de dispariția amenințării iraniene și nord-coreene.

România are numai de câștigat în urma acestei decizii. Dacă vechiul proiect apăra doar o mică parte din nord-vestul țării noastre, noul plan include întregul teritoriu al României, ceea ce nu poate fi decât o veste bună pentru siguranța noastră, din punct de vedere militar.

În același timp, dotarea tehnică ar urma să fie sporită considerabil, România găzduind o parte din componentele acestui scut, care, în ansamblu, cuprinde radare de interceptare și rachete antirachetă amplasate la dimensiuni considerabile una de alta.

Acest lucru ar confirma imaginea României ca un membru _de facto_ al Alianței Nord-Atlantice, întărind parteneriatul pe care țara noastră îl are cu Statele Unite ale Americii.

Importanța istorică pentru politica externă a României este crucială și nu ar trebui minimalizată în niciun fel, întrucât oferă României statut și relevanță din punct de vedere strategic.

Îngrijorarea pentru reacția Rusiei, justificată, având în vedere poziția Moscovei cu privire la planul vechiului scut din Polonia și Cehia, a fost prezentată încă în discursul președintelui Băsescu, preluat de canalele media din România și de discursurile unor politicieni. Cu toate acestea, Kremlinul s-a arătat mai puțin vehement decât față de planul lui Bush, așteptând, după spusele ministrului de externe Serghei Lavrov, citez: „ca Statele Unite să ofere o explicație exhaustivă”.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumim foarte mult domnului senator.

Stimate colege și stimați colegi,

Îmi face o deosebită plăcere să salut prezența în această parte a sălii a unei delegații importante din partea Parlamentului Republicii Moldova. Este o delegația a Comisiei pentru politică externă și integrare europeană

și dați-mi voie să-i prezint pe fiecare dintre Domniile Lor: domnul Igor Corman, președintele Comisiei pentru politică externă și integrare europeană, domnul Serafim Urechean, membru al comisiei, domnul Boris Vieru, secretar al comisiei, domnul Ion Butmalai, membru al Fracțiunii Partidului Liberal Democrat, și domnul Grigore Petrenco, membru al comisiei. Toate grupurile parlamentare din Parlamentul de la Chișinău sunt prezente aici.

Este un semn bun și vreau să consider vizita dumneavoastră, stimați prieteni, ca un început al relansării relației structurate dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

Vă felicităm și vă urăm mult succes în drumul european al Republicii Moldova!

De asemenea, vreau să-i mulțumesc domnului senator Corlățean și colegilor senatori care au avut astăzi întâlniri foarte interesante și fructuoase.

Vreau, de asemenea, să salut o prezență tânără și foarte plăcută, din Iași, un grup de studente din Iași.

Mă bucur să vă vedem și pe dumneavoastră.

Se pare că este ziua Moldovei astăzi, în Senatul României. Ne bucurăm de faptul că sunteți aici.

Îi ofer cuvântul domnului senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a citi declarația politică de astăzi, doresc să salut, din partea Grupului parlamentar al PD-L, prezența membrilor comisiei din Republica Moldova.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Scutul antirachetă sau despre dovada maturității politice”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta un punct de vedere asupra unui principiu care a stârnit, de-a lungul timpului, o serie de controverse și nu a făcut rabat nici în cazul României: principiul securității naționale. Mi-am construit discursul de astăzi pornind de la un citat care spune: „Siguranța reprezintă sentimentul nostru de valoare, identitate, statornicie emoțională, respect de sine și tărie personală.”

Cu alte cuvinte, siguranța reprezintă pentru noi învelișul în interiorul căruia ne desfășurăm activitățile și intențiile, fără a fi afectați în mod negativ de exterior.

La fel ca și dumneavoastră, am observat și eu cum mesajul susținut de președintele Traian Băsescu cu privire la amplasarea unui scut antirachetă a stârnit vâlvă atât la nivelul reprezentanților clasei politice, cât și al mass-media.

Așa cum spuneam anterior, de cele mai multe ori, politicile de securitate sunt, în egală măsură, acceptate, dar și contestate. Tocmai din acest motiv, cred că este util ca fiecare dintre noi să încerce să exprime un punct de vedere asupra deciziei luate joia trecută în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Ceea ce mă miră în cazul de față este că, dincolo de sensibilități, oamenii politici par a nu înțelege miza reală a acestei decizii pe care a luat-o România sau poate că înțeleg, dar, din rea intenție, nu sunt capabili să recunoască o astfel de reușită pe plan extern. Ca de obicei, punctul care a dihotomizat opiniile, intențiile și declarațiile politicienilor a fost Traian Băsescu.

Nimeni nu pare a înțelege importanța geostrategică a României, nimeni nu pare a înțelege parteneriatul însemnat pe care-l avem cu Statele Unite ale Americii. Toată lumea înțelege a se poziționa de o parte sau de alta a baricadei în funcție de Traian Băsescu. În logica specifică a politicienilor de Dâmbovița, argumentele sunt, ca de obicei, ignorate, în dauna discuțiilor nefundamentate.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi este intitulată „Vlădescu –

Bittman – Gheorghe, un trio de doi bani!”.

Stimați colegi,

Regimului politic totalitar al lui Traian Băsescu îi place la nebunie spectacolul mediatic. Dacă în urmă cu ceva vreme Monica Iacob-Ridzi defila pe scene ridicate cu foarte mulți bani de la buget, iar doamna Udrea înțelegea să promoveze turismul pozând când călare, când pe lângă chiloții salvamarilor, actualul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu a găsit soluția pentru desăvârșirea ridicolului absolut: și-a angajat la minister doi „profesioniști”, nu în ale finanțelor, cum ar fi fost normal, ci în cosmetizarea imaginii unui portofoliu vital.

Pe de o parte, am putea spune că-i înțelegem strategia. Dacă tot nu știi să gestionezi finanțele publice, măcar să ai oameni care să mintă frumos pentru tine.

Cu figura mereu plictisită și stilul flegmatic, Andrei Gheorghe a luat pe mână Departamentul de comunicare al Ministerului Finanțelor Publice. Primit cu rezerve chiar de către reprezentanții presei, cu o imagine publică destul de șifonată, controversatul realizator nu a părut foarte interesat de un mic amănunt: când vrei să te ocupi de imaginea altora, este esențială propria-ți imagine. Nu l-a preocupat pe Gheorghe, însă nici Vlădescu nu a fost deranjat din cale-afară. Probabil fan al incursiunilor epuizante în Panama, ministrul s-o fi gândit că jungla finanțelor din România va fi cu mult mai accesibilă pentru realizatorul voiajor, altfel nu ne explicăm numirea lui „13-14” în cadrul unui minister atât de important, în condițiile în care contextul cere specialiști incontestabili.

Destul de târziu a înțeles și domnul Vlădescu pe cine a adus la comunicare, având să recunoască, cu o sinceritate aproape dezarmantă, că noul său angajat era, cităm, „muci” și nu se mai ținea pe picioare după numai trei zile..., de oboseală, firește. Asta în ciuda „stării de mișto” pe care o experimenta, la început, Andrei Gheorghe.

Experimentele nefaste pe banii și pielea noastră nu s-au oprit aici. La vreo câteva zile după această angajare bizară, Sebastian Vlădescu mai vine cu o achiziție ultimul răcnet în materie de finanțe, nimeni altul decât Dan Bittman. Cunoscut pentru șlagărul de specialitate „Banii vorbesc”, cantautorul a fost angajat pe probleme de feed-back, chipurile, să aducă la urechile ilustre ale domnului Vlădescu părerile umile ale norodului, mai pe românește, să taie frunză la câini, între două cântări și un coleg scalpat.

Mulțumim pentru aceste note muzicale în prezentările noastre.

Dau cuvântul domnului senator Liviu Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Ovidiu Marian, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „România – între promisiuni ipocrite de modernizare și pensii de 300 de lei”.

Folosindu-se de retorica bine-cunoscută, premierul Boc a venit în fața Parlamentului, la debut de sesiune, pentru a ne oferi, dacă mai era nevoie, încă o mostră de demagogie populistă. Sub pretextul expunerii priorităților legislative ale Guvernului în acest an, Domnia Sa a insistat asupra necesității punerii în practică a principalului așa-zis obiectiv din campania electorală a lui Traian Băsescu, adică modernizarea României.

Care este tema acestei modernizări în viziunea domnului Boc? Ați ghicit! Este reformarea clasei politice, adică, în traducere, un parlament amputat, numit unicameral, și un număr mai mic de parlamentari. Pentru că românii au spus „da” la referendumul pe această temă, domnul Boc ne-a avertizat că acest obiectiv se aplică, nu se negociază.

Față de aceste ultime avertismente, îngăduiți-mi, stimați colegi, să mă întreb despre ce modernizare a României este vorba, despre România confruntată cu criza economică, în care, evident, reformele impuse de agenda FMI sunt necesare pe termen scurt, dar sunt îndeosebi monetare, nu structurale, despre România în care un kilometru de autostradă costă 80 de milioane de euro, cu un buget care nu conține nicio măsură pentru creșterea economică, singura țintă fiind deficitul bugetar, despre țara în care zeci de mii de salariați sunt amenințați cu pierderea locurilor de muncă sau, poate, despre România în care există oameni condamnați să trăiască cu o pensie de 300 de lei. ## Stimați colegi,

Departe de mine intenția de a nesocoti rezultatele referendumului din 22 noiembrie 2009, dar, din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, premierul ar fi trebuit să țină seama, înainte de a ne soma să aplicăm obiectivul referendumului, de faptul că rezultatele acestuia au fost viciate de lipsa unei dezbateri politice serioase asupra avantajelor și dezavantajelor sistemului parlamentar bicameral și unicameral.

În realitate, în lipsa unui program serios, concret, anticriză, premierul aruncă iarăși fumigene de tipul Parlamentului unicameral, modificarea Legii electorale, și, în definitiv, dacă tot vorbim de reformarea statului, atunci noi, liberalii, considerăm că acesta trebuie să însemne un stat în care cetățenii nu sunt tratați ca simplă masă de manevră electorală, în care resursele alocate pentru serviciile statului să fie direcționate după nevoile reale ale societății, nicidecum după criterii politicianiste.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ovidiu Marian, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Nicolae Robu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doresc să supun atenției dumneavoastră un caz sau o situație care s-a petrecut zilele trecute în Timișoara și în Arad.

Este vorba, de data aceasta, de o testare, eu i-aș spune experiment, la care au fost supuși 400 de subiecți umani, în speță copii minori cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani, pe care a fost testat un vaccin, „Cantgrip”, împotriva virusului AH1N1.

De data acesta este vorba de un SRL care a câștigat o licitație în anul 2009, o licitație în valoare de 600 de mii de euro, licitație organizată de Institutul Cantacuzino. Ca urmare a acestui fapt, acest SRL a început experimentele pe copii fără să aibă nici măcar o aprobare, o autorizație de la Agenția Europeană a Medicamentului.

Aș vrea să vă citesc din legea care există acum și care prevede protecția pe care ar trebui să o aibă acești copii, la art. 4 alin. (7): „Medicamentele destinate copiilor, inclusiv

vaccinurile, trebuie să fie testate în mod științific înainte de a fi utilizate în terapeutică. Studiile clinice cerute în acest scop trebuie să fie efectuate, protejându-se subiecții în mod optim.”

Este necesar să se impună criterii de protecție a copiilor în timpul studiilor clinice.

De unde provin acești copii care au devenit cobaii unei firme din Timișoara? Din rândul familiilor sărace. De ce? Pentru că acestora li s-a promis o sumă cuprinsă între 300 și 600 de euro pentru fiecare copil supus acestui experiment. Bineînțeles că acest lucru nu a fost recunoscut de către firma care face această testare, dar eu sper că, în urma interpelărilor și în urma atitudinii pe care atât eu, cât și alți colegi de-ai mei am avut-o, să obținem informațiile necesare, astfel încât să vedem dacă au fost respectate toate prevederile legale în acest caz.

Mergând mai departe, tot în lege se spune, la art. 26: „Nu se acordă niciun stimulent sau avantaj financiar, în afară de compensații.”

Este o ambiguitate a legii pe care va trebui să o clarificăm. Cum adică nu se acordă niciun stimulent financiar în afară de compensații? Niciunde în lege nu este definit termenul de compensații. Or, aceste compensații pot fi tocmai acești bani cu care un SRL poate să cumpere subiecți umani, copiii cu vârsta între 6 și 16 ani, copii ai căror răspunzători legali, niște părinți iresponsabili, după părerea mea, își oferă copii unui studiu despre care nimeni nu poate să ne spună acum ce urmări va avea.

Mulțumim foarte mult, domnule senator. Un subiect extrem de sensibil.

Dau cuvântul domnului senator Robu Nicolae, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

## **Domnul Nicolae Robu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Să nu ne jucăm cu învățământul!” _._

Finanțarea învățământului preuniversitar, în ansamblu și diseminat, a unităților sale în funcție de numărul de elevi școlarizați este, ca principiu, corectă și oportună. Sistemul de coeficienți cu care se operează este însă inadecvat, el nereușind să răspundă nevoilor de ajustare a finanțării în acord cu costurile inerente, ne referim, desigur, la costurile raționale, justificate, inevitabile în unitățile școlare cu corp profesoral înalt calificat, cuprinzând în proporție mare profesori cu gradele didactice II și I și chiar cu titlul de doctor, unitățile școlare de artă, mai ales de muzică, în cadrul cărora se lucrează cu număr mic de elevi și, în anumite situații, chiar individual, unitățile școlare cu bază materială de nivel superior cuprinzând baze sportive, ateliere și altele, unitățile școlare cu predare în limba maternă.

Diferențierea rural–urban este una prea grosieră și, adesea, nerelevantă, mediul rural fiind extrem de eterogen, cuprinzând de la comune mari, mai degrabă asimilabile orașelor, cu mulți copii de vârstă școlară, până la localități mici, cu copii puțini, uneori izolate, mai ales în zonele de munte.

Solicit Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, respectiv Guvernului, să trateze acest moment de deosebită importanță pentru învățământul preuniversitar și, de altfel, pentru întreg sistemul de învățământ și pentru societatea românească, în ansamblul ei, cu maximă atenție și responsabilitate, aducând sistemului de coeficienți, cât mai grabnic, corecțiile de rigoare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Mihaela Popa și, ultimul înscris la cuvânt, tot din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Vasile Pintilie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără să vorbesc înainte cu domnul senator Robu, domeniul este același: educația.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Reforma învățământului preuniversitar – o condiție necesară pentru combaterea abandonului școlar”. Poate fi un preambul la viitoarea lege a educației, o lege pe care trebuie să ne-o asumăm toți parlamentarii.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce privește rata abandonului școlar, situația devenind de-a dreptul dramatică în mediul rural, pierderile înregistrate reprezentând 22% din elevii care au finalizat învățământul gimnazial.

Cerințele Uniunii Europene privind reducerea abandonului școlar presupun ca acesta, în 2010, să fie de cel mult 10%.

Varianta educațională Miclea presupune desfășurarea învățământului obligatoriu de 10 ani, în intervalul 6–16 ani, în aceeași școală generală, în aceeași localitate, în sânul familiei.

Clasa pregătitoare poate fi repartizată, pentru început, la grădinițe, dar în anii următori, în funcție de resursele de spațiu, ar urma să treacă la școala generală. În această viziune, elevii ar avea la dispoziție 10 ani de învățământ obligatoriu pentru obținerea competențelor-cheie de „supraviețuire socială”: comunicare, inclusiv în limbi străine,

tehnologia informației și comunicării, matematici și competențe științifice, de conviețuire socială.

În continuarea învățământului obligatoriu, tinerii au trei opțiuni: liceul, cu cele trei filiere: teoretică, tehnologică și vocațională, școala profesională, gândită în parteneriat public-privat împreună cu mediul de afaceri, și piața muncii, cu achiziții ulterioare prin educația informală și nonformală.

Varianta Andronescu, propusă în completare cu învățământ obligatoriu de 13 clase, este bine-cunoscută, însă are un mare neajuns, care afectează profund copiii din mediul rural, ceea ce se întâmplă, de fapt, și astăzi: învățământul obligatoriu este fracturat la 14-15 ani, când elevii își părăsesc școala în care au învățat până în clasa a opta pentru a-și continua studiile la liceu. Pentru elevii din mediul rural situația este dramatică: își părăsesc localitatea și familia pentru a merge la liceu la oraș. Astfel, apar probleme cu naveta, locuința, hrana zilnică, toate presupunând costuri inaccesibile majorității familiilor din mediul rural.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Vasile Pintilie încheie seria declarațiilor politice de astăzi.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Evaziunea fiscală, la îndemâna oricui”.

Un fapt constatat de toată lumea și menționat în aproape toate dezbaterile pe teme economice este nivelul scăzut al colectării de taxe și impozite la bugetul statului, precum și micșorarea bazei de colectare prin nedeclararea sau diminuarea, prin diferite metode, a veniturilor.

Într-o economie sănătoasă, nivelul de colectare ar trebui să se situeze în jurul valorii de 38-40% din PIB, în realitate procentul de colectare fiind undeva în jurul cifrei de 30%.

La 145 de miliarde de euro, cât a fost estimat produsul intern brut al României, înseamnă că ar fi trebuit să se colecteze aproximativ 58 de miliarde de euro, dar, din cauza acestei disfuncționalități, adunăm la buget aproximativ 43 de miliarde de euro. Alt aspect foarte important este acela că, în realitate, produsul intern brut al României este de aproximativ 200 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că aproximativ 50 de miliarde de euro sunt exceptați de la impozitare prin practicarea la scară largă a muncii la negru și utilizarea unor metode ingenioase de evaziune fiscală, practicate pe toate palierele economiei.

Una dintre metodele frecvente și la vedere folosite de evazioniști este procurarea de documente fiscale în alb, respectiv facturi și chitanțe, care, ulterior, se completează și se operează în contabilitățile firmelor, diminuând în acest fel profitul și, mai departe, impozitul pe profit și TVA-ul datorat statului.

În fiecare joi când plec din București spre colegiul meu din Bârlad, văd la ieșirea din Capitală, pe șoseaua Colentina, așezate strategic la marginea carosabilului, persoane, în majoritate de sex feminin sau minori și de o anumită etnie, fluturând de zor în ochii conducătorilor auto teancuri de facturi și chitanțe necompletate sau ștampilate oferite spre vânzare. Așa cum le văd eu, probabil le văd și polițiștii, și persoanele care fac parte din structurile de control economic ale statului român. Mai cred și faptul că nu pot fi obținute și vândute aceste documente fiscale decât cu complicitatea unor persoane din aceste instituții.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie ca, după încheierea acestui punct din ordinea noastră de zi, să menționez că următorii colegi și colege senator au depus la secretariatul ședinței declarațiile politice, urmând a fi considerate ca făcând parte integrantă din stenograma ședinței noastre de astăzi: domnii senatori Gheorghe Bîrlea, Marius Gerard Necula, Alexandru Mocanu, Ioan Sbîrciu, Iulian Urban, Dumitru Oprea, Petru Bașa, Gheorghe David – din partea Grupului parlamentar al PD-L, Sorin Constantin Lazăr, Șerban Valeca, Alexandru Cordoș și Gheorghe Pavel Bălan – din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Paul Ichim – din partea Grupului parlamentar al PNL și Sorin Serioja Chivu – din partea senatorilor independenți.

Aceste declarații politice au fost depuse în mod oficial și fac parte din documentele oficiale ale ședinței noastre de astăzi.

Declarația politică este intitulată „Vasile Paraschiv – victimă a formalismului juridic”.

Presa de săptămâna trecută a semnalat cu surprindere că bine-cunoscutul luptător anticomunist Vasile Paraschiv, unul

dintre cei ce în 5 martie 1979 a contribuit la înființarea primului sindicat liber din România, după ce fusese alături și de „Mișcarea Paul Goma” din 1977, a pierdut procesul prin care solicita statului român daune pentru torturile și suferințele îndurate în nenumăratele anchete la care a fost supus.

Din păcate, nu este primul caz când justiția dovedește o regretabilă incapacitate de a da soluții fundamentate pe sprijinul și litera legii, pe procedurile legale, pentru a proteja inclusiv dimensiunea morală a actului de justiție.

Cazul Vasile Paraschiv, în opinia unor specialiști în drept, este de-a dreptul scandalos, întrucât se pare că soluția dată contravine nu numai dispozițiilor legale în vigoare, ci și propriilor practici.

Din punctul meu de vedere, pentru Vasile Paraschiv este importantă și valoarea daunei solicitate și ține de dreptul de a se adresa instanțelor abilitate în acest scop, dar cel mai deranjant lucru în motivarea soluției Înaltei Curți este invocarea tardivității introducerii acțiunii, deși în Legea nr. 221/2009 se precizează explicit că atrocitățile și abuzurile comise în regimul comunist sunt imprescriptibile.

Se adaugă astfel încă o dezamăgire pentru biografia luptătorului Vasile Paraschiv, care, la cei 82 de ani, luptă și speră că statul democratic își va folosi instrumentele pentru a face reparațiile materiale și morale celor ce s-au opus regimului de teroare comunistă, abuzurilor și cenzurii.

Am avut onoarea să-l cunosc pe domnul Paraschiv îndeosebi la simpozioanele organizate la „Memorialul victimelor și al rezistenței comuniste de la Sighet”, inclusiv, în calitate de senator, ne-am consultat în legătură cu inițiativele legislative de care Domnia Sa este interesat.

Urmează să ne revedem, dar, cu siguranță, mă voi simți jenat, întrucât, ca senator, trebuie să iau act de faptul că, în numele formalismului juridic, puterea judecătorească din România a mai comis o nedreptate.

Declarația politică se intitulează „Pensiile nu pot îngheța în 2010”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema pensiilor este una care suscită mult interes și dăruire din partea oamenilor politici, în special în preajma campaniilor electorale. Chiar dacă în România este privită mai mult ca o problemă de poziționare și de avantaj politic, pensionarii sunt o categorie socială care merită o atenție și un sprijin constant, indiferent de datele alegerilor. Cu un buget auster, cum este cel al României în 2010, este greu a susține o creștere a pensiilor chiar și la nivelul inflației, după ce, anul trecut, Guvernul Boc și-a ținut promisiunea de introducere a pensiilor sociale, la care s-a adăugat o creștere de 5%, anual.

Rezolvarea problemei pensiilor trebuie tranșată, oricât de dureroasă politic ar fi aceasta, prin Legea unică a pensiilor, dar și prin decizii care să respecte principiul solidarității sociale. Legea unică a pensiilor trebuie să aibă la bază, în primul rând, principiul contributivității și, drept scop administrativ, simplificarea aplicării reglementărilor în domeniu, astăzi în număr de peste 50.

Totodată, trebuie eliminat criteriul de mărire a pensiilor automat, procentual, până când nu este reglementată baza de la care se pleacă pentru toate categoriile de pensionari. Chiar și raportarea punct pensie–venit mediu poate comporta discuții, dacă pe termen lung nu scade puterea de cumpărare a acestei categorii sociale mult încercate.

Am un sentiment de nemulțumire atunci când se discută de pensionari numai la modul statistic, cifrele reprezentând tot atâtea moduri de convertire a adevărului.

Nu trebuie uitat, stimați colegi, că actualii pensionari nu sunt compatibili cu cei proveniți din economiile dezvoltate ale țărilor occidentale, ci sunt rezultatul a 50 de ani de comunism, plini de privațiuni materiale și spirituale.

Actualii pensionari sunt cei care vor solicita bugetul țării nu într-un mod nemeritat. Acești pensionari sunt afectați, din punct de vedere fizic, mai mult decât normalul, fiind muncitori care au ieșit la pensie de la Uzina de Aglomerare de la Sidex Galați, cu pensii de 15–20 de milioane de lei vechi, și nu apucă prea mulți ani din această pensie din cauza condițiilor groaznice de lucru.

Declarația politică este intitulată „Părerea mea despre deontologia jurnalistului”.

Cine dorește poate lesne observa că în țările civilizate există un acord aproape perfect asupra obligației jurnalismului de a se ține în afara taberelor politice. Acest acord este rezultatul acumulărilor democratice de-a lungul deceniilor.

În anii din urmă, două jurnaliste din Franța s-au aflat în centrul unei dezbateri privitoare la statutul meseriei lor. Este vorba despre Catherine Pégard de la „Le Point” și Françoise Degois de la „France Inter”.

Catherine Pégard și-a declarat, în anul 2007, atașamentul față de ideile lui Sarkozy, abia ales președinte. Françoise Degois, însărcinată să urmărească activitatea Partidului Socialist, a devenit un fan al doamnei Ségolène Royal. „Am comentat destul, acum vreau să acționez.”, a explicat ea. Întrebarea, în ambele cazuri, este dacă un jurnalist poate continua să mai fie jurnalist după ce abandonează neutralitatea pentru un partizanat politic. Răspunsul pare să nu fie același în Franța și la noi.

În Franța, ca de altfel în toate țările civilizate, există un acord perfect asupra obligației jurnalistului de a se ține în afara taberelor politice. Opiniile lui personale trebuie să lase locul obiectivității. Deontologia îi permite doar să consemneze opiniile oamenilor politici, nu să le interpreteze și, cu atât mai puțin, să le interpreteze tendențios. Regula este valabilă pentru jurnalistul de știri și, în mai mică măsură, pentru analist.

La noi, în România, se face rareori deosebirea între informare și interpretare, între știrist și comentator. Îndeosebi jurnaliștii din media au acest caracter amfibiu. În cel mai fericit caz, ei stau cu un picior în neutralitate și cu altul în partizanat și, la o adică, nu ezită să le pună pe amândouă de partea unui partid sau a unui lider.

Recenta campanie electorală prezidențială ne-a oferit exemple foarte clare. Mie unul mi s-a părut o idee bună aceea a conducerii cotidianului „Adevărul” de a nu amesteca ziarul în campanie, și nu doar fiindcă lumea era satulă de politic, dar și pentru a nu contribui la transformarea bătăliei politice într-un război al undelor, cum se zicea înainte ca McLuhan să vorbească de media. Iar tirajul cotidianului „Adevărul” din timpul campaniei electorale și de după aceasta stă mărturie că decizia patronatului a fost înțeleaptă.

Declarația politică se intitulează „Salvați cinematografele din România!”.

Cultura a devenit o competență comunitară în cadrul Tratatului de la Maastricht din 1992. În prezent, exisă un număr mare de inițiative și programe ale Uniunii Europene prin intermediul cărora este promovată cultura, menționând aici domeniul muzicii, al filmului, al dansului, al tradițiilor, al artei și al altor elemente culturale.

Filmul are un rol deosebit de important în dezvoltarea și formarea omului, fiind un instrument cu valoare culturală, educațională, recreativă și, totodată, un factor civilizator. De-a lungul timpului, arta cinematografică a devenit o

componentă care a contribuit la dezvoltarea culturii și educației prin prisma proiectelor de producție: filme, drame, documentare, animație și noi tehnici media.

În urmă cu 20 de ani, în România cozile la casele de bilete ale cinematografelor erau interminabile. În prezent, situația cinematografelor de stat din țară unde diferitele segmente de populație mai pot urmări un film este deplorabilă. Un exemplu edificator este inclusiv situația celor trei cinematografe din municipiul Bistrița: „Dacia”, „Bulevard” și „Tineretului”. Aceeași problemă există și la Cluj-Napoca: cinematograful „Republica”.

Am convingerea că această situație nu este expusă pentru prima dată în cadrul acestui for național. Consider că reglementarea acestei situații este necesară, în contextul dezvoltării culturii prin filme.

Lipsa unei viziuni în acest sector, lipsa unor investiții extrem de necesare în secolul informaticii au condus la situația de astăzi.

Potrivit Legii nr. 303 din 3 decembrie 2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, s-a dispus trecerea sălilor de spectacol aflate în domeniul privat al stratului și în administrarea RADEF, împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, în domeniul public al unităților administrative teritoriale locale și în administrarea consiliilor locale.

Marți, 9 februarie 2010, pe rolul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat este... îngrămădeală, îngrămădeală pentru a face bine românilor supraîndatorați la bănci, amenințați de bănci cu executarea silită, cu lăsarea pe drumuri. Românii așteaptă înfrigurați Legea falimentului personal, iar unii parlamentari, mânați de interese politice meschine de partid, au tras sforile ca românul, sufocat de bănci, să nu aibă o lege vitală într-un an de criză, atunci când ar fi avut mai mult nevoie de ea.

Așadar, de ce nu au încă românii o lege a falimentului personal? PNL știe de ce!

Și vreau să acuz modul în care jocurile dintre PSD și PNL din Parlament au făcut posibil, pur și simplu, ca această lege să treneze. Asta ca să mai zică cineva că în Senat legile și adoptarea lor nu au un ritm puțin mai ridicat decât al melcului! Să mai zică cineva că nu este bine când leafa merge, timpul trece!

Concret, un grup de senatori PD-L, în frunte cu subsemnatul, a depus în august 2009, înregistrat cu 1.09.2009, la Biroul permanent din Senat acest proiect de lege vital, care se numește Legea falimentului personal. Naiv fiind, am citit Regulamentul Senatului și, pentru că am fost conștient că românii au nevoie de protecție ca să nu își piardă casele în 2010, am cerut, în octombrie 2009, și dezbaterea legii în procedură de urgență. Plenul Senatului a aprobat cererea mea, care însă s-a dovedit a fi doar o hârtiuță ce poate fi folosită în loc de sul de igienizare a dosului.

De ce? Pentru că, în Biroul permanent al Senatului, PSD și PNL și-au dat mâna împotriva românilor, însă la ce mod? Fără să conteze așteptările românilor, pentru că ar fi putut să sprijine proiectul meu de lege și al colegilor mei, au făcut tot ce se poate ca dezbaterea acestuia să fie întârziată și au luat fix același proiect de lege și l-au promovat sub semnătura onor deputatului PNL Eugen Nicolăescu. Domnul deputat înregistrează la Biroul permanent al Senatului Proiectul de lege, paralel, privind insolvența persoanelor fizice, la data de 22 octombrie 2009, adică cu mult după ce eu cerusem aprobarea procedurii de urgență.

Domnul deputat Nicolăescu nu a cerut plenului Senatului procedura de urgență, însă ce credeți? Pur și simplu, proiectul de lege al PD-L și proiectul de lege al PNL se vor dezbate în aceiași zi, 9 februarie 2010.

Declarația politică se intitulează „PSD și democratizarea prin DNA”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Imediat după alegerile prezidențiale, principalele partide din România au intrat în frenezia clarificărilor interne. Se poate spune că este un lucru salutar, mai ales după ultimul an în care fiecare formațiune politică s-a concentrat exclusiv pe câștigarea cursei electorale pentru Cotroceni.

Desigur, discuțiile din PNL și PD-L sunt cunoscute de oricine, sensul lor fiind dat de un efort continuu de democratizare, dar, dacă din acest punct de vedere perspectivele sunt optimiste pentru democrați și liberali, nu același lucru se poate spune și despre social-democrați.

Zbaterile pesediste din aceste zile fac impresia unei întoarceri la timpuri ce speram a fi apuse. Sunt câțiva ani de când domnul Geoană a preluat puterea în acest partid, printr-o lovitură spectaculoasă împotriva lui Adrian Năstase și Ion Iliescu. Venea cu pretenții reformiste, cu un discurs zgomotos și plin de promisiuni generoase. Era vorba de diminuarea influenței dinozaurilor politici și a baronilor locali, de îndepărtarea oamenilor cu probleme penale grave.

Însă, imediat după aceea, activul PSD a început rotirea cadrelor și noua conducere s-a mulțumit să-și conserve propria putere prin intermediul acelorași mecanisme. Aceasta a fost de altfel și oferta electorală pentru cetățeni, un partidmamut în care politicile publice erau stabilite de personaje dintre cele mai discutabile. Mai mult, pretinsul mare reformist al partidului a arătat el însuși conexiuni oculte dintre cele mai sumbre, spulberând orice iluzie de moralitate.

Astfel, după eșecul rușinos la prezidențiale și faimosul episod violet, domnul Geoană este nevoit să-și pună în joc mandatul de șef al PSD.

Desigur, problemele interne ale altui partid nu sunt, în mod normal, o preocupare a celor din afara sa. Totuși, fiind cea mai mare formațiune de opoziție, PSD a devenit un motiv serios de îngrijorare, prin prisma ultimelor evenimente. Lupta pentru putere se dă între exact aceleași forțe ca în trecut. Personaje compromise aproape iremediabil candidează acum, se pare cu serioase șanse de succes, pentru preluarea conducerii. Mesajul lor public nici nu mai lasă loc de iluzii de această dată: nicio vorbă despre democratizare sau reforme, doar promisiuni pentru revenirea la putere a aceluiași mamut politic știut de 20 de ani, iar în mijlocul acestor jocuri dure regăsim aceeași figură străveche, neclintită de niciun val de schimbare – eternul Ion Iliescu.

Declarația politică este intitulată „Siguranța pe internet”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică vine în contextul în care în 9 februarie se va desfășura „Ziua siguranței pe internet 2010” – „Safer Internet Day 2010”, eveniment de anvergură europeană care are loc anual sub egida rețelei europene INSAFE – European Safer Internet Network, în cadrul programului „Safer Internet Plus” al Comisiei Europene.

În România, cu această ocazie, se organizează și o competiție cu tema „Cum te văd ceilalți pe internet? Gândește înainte să postezi!”, având ca scop principal conștientizarea de către copii și tineri, dar și de către părinți, a consecințelor asociate postării datelor personale pe internet.

Copiii și adolescenții sunt printre cei mai mari consumatori de internet și adoră chat-ul online sau messenger-ul. Deși am fi tentați să o facem, nu-i putem pretinde copilului să nu intre deloc pe net. Însă, în afara informațiilor interesante și a multitudinii de jocuri captivante pentru copii, internetul este plin și de informații inadecvate și de pericole, iar copiii pot fi expuși intențiilor răuvoitoare ale unor persoane.

## Dragi colegi,

Pornind de la această idee, consider că sfera preocupărilor în acest sens al conștientizării tinerilor asupra pericolelor la care se expun prin divulgarea datelor cu caracter personal trebuie extinsă chiar și în programa sau în preocupările școlare, prin organizarea, spre exemplu, în cadrul orelor de dirigenție a unor lecții privind acest aspect.

## Doamnelor și domnilor,

Internetul a devenit accesibil unui public larg și în România. Astăzi, internetul și noile mijloace de comunicare în masă fac parte din viața cotidiană a copiilor și adolescenților. De multe ori, noi, adulții, nu suntem la curent cu modul în care copiii noștri utilizează aceste tehnologii și cu pericolele la care se expun. De multe ori, copiii folosesc internetul mai mult decât noi, părinții lor. În același timp, ei sunt mai vulnerabili și pot cădea cu ușurință victimă utilizatorilor de internet cu rele intenții. Problema folosirii în siguranță a internetului de către copii cred că trebuie să genereze o atenție deosebită a noastră, a celor adulți.

Declarația politică se intitulează „Argumente în favoarea susținerii educației artistice”.

România trebuie să continue să susțină învățământul vocațional de artă de performanță, însă acesta se confruntă, la ora actuală, cu diferite probleme.

Astfel, la școlile vocaționale, în special la muzică, nu se pot încadra numai profesori titulari, întrucât, pentru anumite instrumente, nu se poate constitui o normă întreagă, nefiind cereri pe piața muncii pentru orchestrele Filarmonicii sau ale Operei decât temporare – exemplu: tubă, trombon, corn englez, contrabas etc.

În sensul celor prezentate, mi s-au părut foarte sugestive afirmațiile doamnei director al Colegiului național de artă „Ion Vidu” din Timișoara, doamna Speranța Cătană: „Faptul că școala noastră are cel mai mare număr de profesori din județ, titulari, suplinitori sau profesori asociați, se datorează cadrului legislativ care obligă la respectarea unei programe specifice. Rezultatele ei se afirmă în contextul cultural și european care ne înconjoară, este școala care aduce cele mai multe premii la nivel județean și reprezintă un adevărat creuzet de valori.”

Personalități extrem de cunoscute ca Marius Țeicu, Titus Muntean, Bujorel Hoinici, Ana Pacatiuș, Luminița Jucu, Carmen Popovici, Mariana Laichici, Corina Belcea, Virgil Ianțu, Zoli Toth sau Robert Magheț (Sistem), Ramona Racoviceanu alcătuiesc o salbă de nume (și sunt numai câteva) dintre cele care s-au format pe băncile acestei școli și dau viață culturii autohtone.

Prim-balerinele operelor din București (Bianca Fota, Adina Tudor) sau Constanța (Laima Costa) sunt absolvente ale aceluiași colegiu, secția coregrafie, ca și întreg corpul de balet al Operei din Timișoara, iar Victoria Răileanu și Eugen Jebeleanu, de la secția teatru, au fost selectați și au jucat în rolurile principale din seriale realizate la București – „Pro Media”, fiind încă elevi în clasa a XII-a la Colegiul național de artă „Ion Vidu” din Timișoara.

Trebuie să fim de acord că, în fiecare decizie importantă cu impact definitoriu pentru un domeniu sau altul, părerea specialiștilor este esențială.

În consecință, trebuie să acceptăm consultarea specialiștilor pentru găsirea soluțiilor responsabile, în sensul stopării reducerilor de norme din școlile vocaționale, pentru optimizarea sistemului de formare și promovare a valorilor locale și naționale cu prevederi speciale privind desfășurarea și administrarea învățământului artistic vocațional.

Declarația politică este intitulată „O decizie care nu a rezolvat nimic”.

Sfârșitul lunii ianuarie a adus cinci zile de ger cumplit la Iași. În perioada 22–27 ianuarie, temperaturile înregistrate în județul și municipiul Iași au trecut în fiecare noapte de minus 20 de grade. Meteorologii avertizează că și luna februarie poate consemna zile la fel de geroase.

Potrivit unei decizii a Ministerului Sănătății, toate persoanele care suferă de frig din cauza gerului trebuie să fie internate în spital, dacă au nevoie de îngrijiri medicale. Așa se face că, în cele cinci zile de ger cumplit, zeci de persoane din municipiul și județul Iași și-au găsit adăpost în spitalele ieșene. Cele mai multe persoane au fost aduse direct din stradă, în șoc hipotermic, cu grave degerături la mâini și la picioare.

Foarte multe cazuri de acest fel au fost înregistrate mai ales la Spitalul „Sfântul Spiridon”, din centrul Iașiului, unde medicii s-au grăbit să acorde primul ajutor. Numai că, în timp, a rezultat o situație bizară, pentru că majoritatea celor internați reprezintă, de fapt, persoane fără adăpost, odată externați, acești oameni se confruntă cu aceeași situație, adică, în momentul în care frigul revine, ei sunt, din nou, la un pas de moarte. Dacă sunt găsiți la timp, ei pot fi încă o dată internați, dar dacă nu se întâmplă acest lucru? Se știe că gerul a făcut deja o groază de victime.

Nici Ministerul Sănătății nu a specificat în decizia sa ce se întâmplă în continuare cu acești pacienți culeși din stradă, dar nici spitalele nu au soluții pentru această problemă extrem de delicată.

În acest moment, în sistemul medical nu sunt condiții prea bune nici măcar pentru românii care au asigurare medicală. Vă mulțumesc.

## Declarația politică se intitulează „Guvernul-taxă”. Doamnelor și domnilor senatori,

Deși n-ar trebui să ne mai mire nimic din ceea ce face actualul guvern, recunosc cinstit că uneori sunt mirat de unele acțiuni ale Executivului. Chiar dacă am considerat mereu că Guvernul Boc nu prea are habar despre ce trebuie să facă pentru a scoate țara din criză, nu pot să nu remarc

consecvența și ingeniozitatea guvernanților în ceea ce privește aplicarea de noi taxe și impozite. Din punctul de vedere al domnilor din Guvern, lucrurile par a fi foarte simple: „Avem nevoie de bani? Mai punem un bir.”

De ce să-și bată capul domnii guvernanți să încerce să crească veniturile și să creeze locuri de muncă? Ei știu doar două lucruri: disponibilizări și noi taxe.

În ambele cazuri, totul se face după ureche, fără a se baza pe un studiu. Așa se întâmplă, de exemplu, și cu taxa pe fast-food. Guvernanții și-au propus să mai stoarcă niște bani de la populație, și nu de la marile companii, și au inventat respectiva taxă, pe care au îmbrăcat-o frumos în motivul nobil că doresc să ne protejeze sănătatea.

De fapt, introducerea taxei fast-food ar putea duce la creșterea cu peste 20% a prețului la alimente, dar și la disponibilizarea a peste 36.000 de salariați, respectiv 20% din personalul din industria alimentară, după cum susțin patronatele din domeniu.

Suma pe care Ministerul Sănătății dorește să o încaseze prin introducerea acestei taxe este în jurul a unui miliard de euro, în condițiile în care în anul 2008 cifra de afaceri a întregii industrii alimentare a fost de 11,3 miliarde de euro, iar în 2009 aceasta a scăzut la 10 miliarde, incluzând vinul, berea, apele minerale și importurile. Dacă le-am scădea pe acestea, cifra impozabilă ar fi de circa 8 miliarde de euro. Așadar, Guvernul vrea ca la o cifră de afaceri de 8 miliarde de euro să încaseze o taxa de un miliard. Putem să ne imaginăm foarte ușor cum se va reflecta această intenție a guvernanților în prețul majorității alimentelor.

Pe de altă parte, Guvernul nu spune, cum ar fi corect, despre inițierea, în paralel, a unei campanii prin care să se explice populației efectul nociv al alimentației de tip fast-food asupra sănătății, arătând, pe baza unor analize de laborator, acele alimente ce conțin substanțe dăunătoare pentru organism.

Declarația politică este intitulată „Scutul antirachetă în România sau «Războiul din Troia modernă și mirmidonii lui Ahile»”.

Oare la ce te duce cu gândul ideea de scut? La bătălii importante din istoria omenirii, la filme cu efecte moderne realizate pe calculator, cum a fost „Troia”, film în care soldații disciplinați ai lui Ahile, mirmidonii, făceau din scuturile lor unite strategic o minicitadelă de neînvins.

Am recurs, cu voia dumneavoastră, la această scurtă introducere și incursiune în lumea filmului pentru a ajunge la evenimentul cel mai important al acestui an, după cum se prefigurează, și anume anunțul făcut de președintele Băsescu despre găzduirea de către țara noastră „a unor elemente ale scutului antirachetă american”.

Până aici, nimic de zis. Știrea a făcut senzație joi, 4 februarie, în urma deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și spun că a făcut senzație pentru că ne-a luat pe toți pe nepregătite. O decizie de o asemenea importanță cred eu că merită o dezbatere publică, dacă nu chiar un referendum național.

Oare ar fi fost chiar atât de rău să fie consultat acest popor pus să-și dea cu părerea în probleme care devin brusc cele mai importante în plină campanie electorală, merita să nu fie consultat tocmai acum, când este vorba despre niște costuri împovărătoare, ca să nu mai vorbim despre riscuri, și când ar fi trebuit să cântărească și avantajele, și dezavantajele acestei decizii?

O să spuneți că sunt cârcotaș, că nu văd pădurea de copaci. Sunt doar prudent și mă uit și eu în ograda vecinilor, adică la Cehia și Polonia, care, spre deosebire de noi, nu s-au grăbit.

Autoritățile de la Praga și cele de la Varșovia au solicitat Casei Albe garanții suplimentare de securitate în schimbul acceptului final pentru amplasarea elementelor scutului antirachetă. Cehii au pus condiții pentru suportarea cheltuielilor de infrastructură pentru instalarea stației radar de către partea americană. Polonezii au avut o discuție cu americanii, pentru că și la ei au existat niște costuri importante, și au vorbit despre resurse suplimentare de modernizare a armatei poloneze, au adus în discuție problema vizelor pentru polonezi pentru teritoriul american.

Declarația politică se intitulează „Un cutremur social amenință liniștea populației: noua lege a pensiilor”.

Dacă președintele Băsescu nu ar fi avut un sfetnic pe măsura marelui premier Emil Boc, atunci, cu siguranță, l-ar fi inventat. Cred că nu există om care să anunțe cu o voce mai egală, mai fără intonație orice eveniment, bun sau rău, precum o face premierul-flașnetă sau premierul portavoce a președintelui.

„Proiectul noii legi a pensiilor ar putea fi înaintat Parlamentului chiar luna aceasta, pentru a putea fi adoptat în această sesiune parlamentară”, a anunțat, marțea trecută, pe același ton neutru, premierul nostru de serviciu. El nu a uitat să adauge și o notă de speranță sau, mai bine zis, să-și adauge încă o temă veșnic nerezolvată pe masa de lucru: „Trebuie să găsim cea mai bună formulă, din punct de vedere financiar, pentru ca pensiile să poată fi plătite în continuare în România.” Cine știe să ghicească printre rânduri intuiește faptul că această din urmă frază nu este deloc întâmplătoare, e ca și cum un singur om, evident, în afară de președinte, trudește pentru binele poporului. Adică ne mai face și nerecunoscători?! Cum s-ar spune: „Vedeți, eu muncesc aici și nu am somn pentru ca să vă pun pe masă o lege a pensiilor foarte bună, care să egalizeze tot ce mișcă în țara asta, și de-abia am timp să găsesc și cele mai nimerite strategii ca să ieșim cu toții din impas și să plătim în continuare pensiile actuale.”

Ei, de ce vă aduce aminte fraza asta? Nu de ceea ce anunța, pe un ton sumbru, domnul președinte Băsescu înainte de a fi reales? Că nu mai sunt bani pentru nimic, nici pentru salarii, nici pentru pensii?

O altă găselniță a Guvernului, mică, așa cum poate fi o idee în vremuri de criză, este și aceea că nu se va putea indexa în acest an cu rata inflației decât pensia socială minimă, de 350 de lei, și, eventual, să se majoreze cele mai mici pensii prin intermediul unui fond de inițiativă socială, fond care nu se știe cum va fi identificat și de către cine, ne spune tot din adâncul reflecțiilor sale optimiste premierul.

„La acest moment, România își permite să indexeze cu rata inflației doar pensia socială minimă”, a spus Boc. Dar una caldă, una rece, nu a uitat să ne aducă, în contrapartidă, personajul nostru: „Semnele sunt îmbucurătoare. Prezentăm credibilitate internațională pentru mediul de afaceri internațional, pentru atrageri de investiții străine.”, a trâmbițat omul zilei, care începe să amintească suspect de mult de oamenii-flașnetă care anunțau altădată pe străzile Capitalei toate știrile zilei: de la înfiorătoarea crimă din strada Pacienței, până la găsirea cățelului, pierdut cu două săptămâni în urmă, al madamei Piscupescu.

Declarația politică este intitulată „Realitățile istoriei contemporane românești și consecințele lor”.

Am luat în studiu ce s-a întâmplat în luna februarie.

Februarie provine din latinescul _februaris, -aris_ , semnificând purificarea, curățirea, ritual care se face încă de la 1502.

Doar zăpada de afară, care acoperă mizeria, caută, măcar ea, să purifice ceva, deoarece orice referire la evenimentele consemnate de istoria contemporană din România nu are nicio legătură cu sensul descris mai sus. Astfel:

În 7.02.1987, un decret al Consiliului de Stat impune măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică, fiind menționate și măsurile punitive pentru depășirea consumurilor stabilite pentru populație, consumuri, de altfel, insuficiente. Atunci se consuma în industria energofagă, însă, pentru că toți munceam, dar și tremuram în case, nu se consuma în șomaj.

La trei ani diferență, în 8.02.1990, Consiliul FSN emite Decretul-lege privind pensionarea cu reducere de vârstă a unor categorii de salariați. Deja industria era privită ca un morman de fiare vechi și se încerca ascunderea unei eventuale închideri a unităților, precum și apariția șomajului, sub masca pensionării anticipate.

În 8.02.1991, Parlamentul adoptă o nouă lege a salarizării, Legea nr. 14/1991, care a stat la baza dezechilibrării tuturor criteriilor și reperelor de ierarhizare a muncii până în ziua de azi.

Astăzi, voi vorbi doar despre primul aspect consemnat, respectiv măsura privind raționalizarea consumului de gaze și energie electrică, stabilită în anul 1987.

Nu vă ascund faptul că voi aborda și celelalte două aspecte cât de curând, mai ales că se pare că sunt forțat de realitate să le analizez.

Ce legătură ar fi între raționalizarea din 1987 și timpurile prezente?

Aparent niciuna, fiindcă atunci vorbeam despre un comunism barbar, iar acum vorbim despre o democrație bezmetică. Atunci raționalizarea se stabilea prin decret, acum însă e autoimpusă, și asta înseamnă, pentru unii, democrație. E.ON a cerut majorarea prețului la gaze cu 15%, iar „Electrica” a cerut majorarea prețului la electricitate cu 12%, de la 1.01.2010.

Declarația politică este intitulată „Moartea în doze de aparentă fericire”.

Raymond Carter, despre consumul de droguri: „Nu este decât o sinucidere în mai multe etape: un fel de sinucidere în serial.”

Omenirea a cunoscut dintotdeauna diferite modalități de a-și uita problemele, pentru a cunoaște, chiar dacă temporar, perioade de uitare în care tot ce este dificil devine fără importanță, iar una dintre principalele modalități a fost consumul de substanțe sau plante halucinogene, cu efect rapid și direct asupra sistemului nervos.

Modernitatea le-a numit droguri, fie că sunt considerate ușoare sau nu, dar ceea ce în trecut era rudimentar și cunoscut în cercuri strâmte, acum a escaladat într-un adevărat flagel, devenit una dintre cauzele majore ale mortalității pe glob.

Iar când plantele halucinogene s-au dovedit a fi insuficiente, s-au creat în mod artificial substanțe atât de nocive și degradante pentru om, încât cu greu se mai poate controla ceva – așa-numitele „droguri grele”.

În aceste momente, România se confruntă cu un val de probleme create de consumul diferitelor plante halucinogene care nu au intrat sub incidența Legii împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, dar care se dovedesc a fi extrem de periculoase, provocând îmbolnăviri sau chiar moartea celor care le-au consumat, principalele victime fiind adolescenții.

Sursa acestor „elixiruri” dătătoare de moarte: magazinele de vise, o denumire deloc întâmplătoare, dar cu niște conotații total diferite de ceea ce numele lor vrea să sugereze, acestor magazine potrivindu-li-se mai bine denumirea de „magazine de păcăleală, iluzii și coșmar”.

Argumentele pro în acest caz? Faptul că țări europene au reglementat legal consumul de droguri ușoare, dar ceea ce militanții „uită” este că aceste țări au un nivel diferit de cultură, de educație și legi clar definite. România nu își poate permite, în acest moment, să se joace cu viața oamenilor și să lase la voia întâmplării un aspect care din an în an devine mai primejdios. Românii nu au încă educația a ceea ce un drog înseamnă, așa cum legea este încă ambiguă și săracă în acest domeniu.

Stimați colegi, trecem la punctul 2 din ordinea de zi... Domnul senator Igaș, procedură, și domnul senator Frâncu, tot pe procedură.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai mult pentru stenogramă, că, la nivelul grupului, am depus un document la Biroul permanent al Senatului, doar că în stenogramă nu se regăsește.

Domnul senator Prodan Tiberiu Aurelian îl înlocuiește în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală pe domnul senator Gheorghe David.

Am vrut să fac acest anunț mai mult pentru stenogramă, deoarece, v-am spus, documentul se află la Biroul permanent.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Am luat notă de această informare din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul senator Frâncu.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**

Un anunț similar vrea să facă și Grupul parlamentar al PNL din Senat.

Noi anunțăm, tot pentru stenogramă, că doamna senator Minerva Boitan trece la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în locul domnului senator Vasile Nedelcu, fiind desemnată și vicepreședinte al comisiei.

Vă mulțumesc.

Cele două modificări au fost aprobate de plenul Senatului României.

Iertați-mă, colegii m-au anunțat că la începutul ședinței nu au fost aprobate de către plen programul de lucru și ordinea de zi de astăzi.

După cum aveți în mape, ordinea de zi de astăzi este cea obișnuită pentru o zi de luni: declarații politice, proiecte de lege – vot final și, de la ora 18.00, transmisie directă radiodifuzată, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Cine este pentru?

## **Domnul Sorin Serioja Chivu**

**:**

Un anunț!

Un anunț.

## **Domnul Sorin Serioja Chivu:**

Domnilor senatori Igaș și Frâncu, pentru a putea îndeplini, din punct de vedere regulamentar, aceste înlocuiri este nevoie de un vot al plenului.

De aceea,

## **Din sală:**

Grup de senatori mixt?!

Vă mulțumesc.

Să înțeleg că titulatura pe care doriți să o folosiți în plen este de grup independent mixt?

Bun.

Rog ca la Biroul permanent de mâine să clarificăm și titulatura, ca să nu existe confuzii în adresare.

Am luat notă de această informare din partea senatorilor independenți.

Punctul 2 din ordinea de zi: aprobarea procedurii de urgență pentru un număr masiv de inițiative legislative.

Vă reamintesc faptul că domnul ministru Iliescu este aici, reprezentând Guvernul.

De asemenea, vreau să vă amintesc o cutumă pe care am folosit-o în sesiunile precedente. Când există inițiatorul sau inițiatorii care susțin un proiect de lege, plenul se va pronunța asupra acelui proiect. În condițiile în care aceștia lipsesc, considerăm că nu s-au reunit condițiile necesare pentru a putea să procedăm la un vot în plen.

Aveți în față un număr important de proiecte de lege, începem cu Proiectul de lege – Legea responsabilității fiscalbugetare.

Domnule ministru Iliescu, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful Departamentului_

_pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Vin în fața dumneavoastră pentru a susține necesitatea aprobării procedurii de urgență pentru o lege extrem de importantă, o lege despre care sunt convins că dumneavoastră aveți suficiente informații – o să adaug și eu câteva – și care face parte din acel pachet negociat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internațional, având ca termen de finalizare a dezbaterilor parlamentare data de 31 martie 2010.

Realizarea sustenabilă a unor deficite bugetare mai mici presupune modificarea considerabilă a procesului bugetar, precum și reforme ale politicilor de venituri și cheltuieli, o componentă a acestei strategii fiind chiar legea despre care vorbeam, Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Legea aduce cinci lucruri importante, despre care aș vrea să vorbesc foarte pe scurt.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Cred că nu există niciun fel de discuție, este o lege extrem de importantă. Practic, în Biroul permanent al Senatului am decis să avem o discuție simultană cu privire la acest proiect de lege important. Două grupuri parlamentare au inițiat proiecte de lege, Guvernul, după consultarea Comisiei Europene și a Băncii Mondiale, are câteva elemente de noutate, convenite cu partenerii noștri internaționali.

De aceea, vă

Mulțumim domnului Iliescu pentru precizarea punctului de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru desfășurarea în condiții de legalitate a alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale, precum și a referendumului.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Sunt prezenți inițiatorii?

Nu.

Eu le parcurg extrem de rapid pentru a putea fi sigur că nu creăm vreo dificultate colegilor care au inițiat astfel de proiecte de lege.

Propunerea legislativă privind modificarea părții introductive a alin. (21) al art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Sunt prezenți inițiatorii?

Nu.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Sunt prezenți inițiatorii?

Nu.

Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat pentru colectarea, sortarea, etichetarea, depozitarea și valorificarea în stare proaspătă sau pentru procesare a legumelor și fructelor.

Sunt prezenți inițiatorii?

Nu. Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat pentru transferul Pieței de Gros – SA București și a centrelor de colectare a legumelor și fructelor către formele asociative ale producătorilor.

Sunt prezenți inițiatorii?

Nu.

Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat pentru producerea de legume proaspete în spații protejate.

Sunt prezenți inițiatorii?

Nu.

Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor pentru colectarea, procesarea, stocarea și valorificarea laptelui sub forma produselor procesate.

Sunt prezenți inițiatorii? Nu.

Propunerea legislativă privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1.857/2006 de aplicare a art. 87 și 88 din Tratatul ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001.

Vă cer scuze, domnul vicepreședinte Pereș ne roagă să revenim la a treia propunere legislativă, Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Vă rog să reveniți la prima pagină a ordinii de zi.

Domnul vicepreședinte Pereș, ca inițiator, ne propune să aprobăm ca această propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgență.

Microfonul 2, domnule senator Pereș.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă cer scuze încă o dată pentru neatenția mea.

Nicio problemă.

Vreau să spun că este o propunere legislativă care revine, de fapt, în plenul Senatului. Noi am aprobat în luna noiembrie această propunere legislativă. La Camera decizională, Camera Deputaților, a primit mai puține voturi decât trebuia, fiind o propunere legislativă care are caracter de lege organică.

Am revenit cu această propunere. Venim din nou în Senat, o să susținem la momentul respectiv, dar dorim și din acest punct de vedere procedura de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Vă

Pentru a încerca să optimizăm puțin lucrările noastre, aș dori să întreb dacă există, pentru restul listei de proiecte aflate pe agenda noastră de astăzi, inițiatori pentru a susține în persoană, pentru a putea să ușurăm munca colegilor noștri.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba chiar de ultima propunere legislativă, Propunerea legislativă privind reglementarea unor aspecte financiare ale Programului „Utilități și mediu la standarde europene în județul Suceava”.

Nu o mai susțin, pentru că este tardiv și deja am depus o cerere de retragere la Biroul permanent. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Vom trata separat proiectele care sunt propuse a fi retrase.

Domnule senator Laurențiu Florian Coca, vă rog. Microfonul 4.

Este o inițiativă legislativă de modificare a Legii minelor nr. 85/2003.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă puteți să ne indicați pe ce pagină și la ce punct, ca să ne putem îndrepta atenția asupra acelei propuneri legislative.

Legea nr. 106/2008?

Domnul senator Laurențiu Florian Coca ne indică Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 106/2008 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.

Aceasta este inițiativa.

Inițiatorul fiind prezent în sală,

Înțeleg că nu mai sunt alți inițiatori doritori să susțină respectivele propuneri legislative.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, aprobarea solicitării de retragere a unor inițiative legislative.

Avem două astfel de inițiative legislative:

– Propunerea legislativă privind Camerele de comerț și industrie din România.

Vă

– Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Vă

Stimați colegi,

Mi-a fost semnalat faptul că, la punctul precedent de pe ordinea de zi, o inițiativă legislativă similară, privind Legea responsabilității fiscale, va trebui să fie dezbătută tot în procedură de urgență, pentru a avea toate cele trei inițiative dezbătute în același timp.

Este vorba de pagina 2, Propunerea legislativă – Legea responsabilității fiscal-bugetare (L81/2.02.2010). Deci este vorba de inițiativa Grupului parlamentar al PD-L, cu privire la răspunderea fiscală.

Vă

La punctul 4 din ordinea de zi avem nota privind transmiterea unei inițiative legislative Camerei Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 36 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmite către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Vă supun la vot această soluție propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și aprobată de Senat.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare.

Cu privire la procedura de vot, raportul comisiei a fost unul de respingere.

Este lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată. Vă

Domnul senator Igaș.

Vă mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare, este o inițiativă a colegilor de la UDMR.

Noi am analizat-o mai mult, practic, astăzi, în ședința de grup, și am constatat că ar fi bine să o retrimitem la comisie pentru a depune și noi, ca grup, mai multe amendamente pe această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Este și punctul de vedere al Grupului parlamentar al UDMR?

Da.

Considerăm atunci propunerea domnului senator Igaș ca fiind una care întrunește și punctul dumneavoastră de vedere.

Vă rog, domnule senator Corlățean, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai mult o întrebare, adresată, eventual, comisiei sesizate în fond, văd că termenul de adoptare tacită este 10 februarie anul curent, și întrebarea mea este dacă timpul necesar pentru a retransmite la comisie pentru dezbatere amendamente ne permite să venim în timp util cu o nouă versiune.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Până la urmă, va trebui să vedem dacă plenul Senatului decide retransmiterea la comisie. Sunt convins că mâine, la Biroul permanent, comisia se va putea, eventual, pronunța cu privire la termenul... Cel puțin din punct de vedere formal, timp ar fi, dacă e nevoie de timp suplimentar, sunt convins că, la nivelul comisiei, se va avansa către Biroul permanent o cerere de dilatare a timpului necesar.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.

Vă reamintesc faptul că raportul comisiei este de respingere a acestei propuneri legislative.

Legea are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Sunt intervenții cu privire la această propunere legislativă?

Domnule președinte Petru Filip, doriți să interveniți pe acest subiect sau rămâneți pe punctul de vedere inițial?

Și comisia își menține punctul de vedere inițial. Mai sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Günthner.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să vă spun că această inițiativă, practic, se referă la niște acte, documentații private, care au fost preluate în mod abuziv de către Arhivele Naționale. Eu nu pot să cred că astăzi, când toate imobilele, tot ce a fost, practic, preluat în mod abuziv, în Senatul României să existe persoane care să aibă rezerve pentru ca documente care au fost preluate în mod abuziv să poată să fie redate proprietarilor inițiali.

Eu cred că este o chestiune de bun-simț și, repet, nu cred că cineva poate vota ca aceste acte preluate de regimul comunist în mod abuziv să rămână în proprietatea statului, să nu fie retrocedate proprietarilor inițiali.

De aceea, eu propun să aprobăm această inițiativă, care, practic, adaugă trei cuvine la Legea Arhivelor Naționale, și anume ca actele, acele documentații, să poată fi redate proprietarilor inițiali, actele care au fost în custodie, până aici este legea, și se adaugă, practic, atât: „cele preluate în mod abuziv”.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Günthner. Vă rog, domnule senator Gheorghe Bîrlea, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Dacă vă mai amintiți, noi am discutat o inițiativă legislativă asemănătoare cu cea pe care o avem supusă analizei. E vorba de fondul de documente al Bibliotecii Academiei, solicitat pentru restituire la Academia Română. După discuția în plen, așa cum vă amintiți, în pofida votului negativ de la comisie, plenul a hotărât că Biblioteca Academiei este îndrituită să-și recupereze fondul amintit. În cazul de față, sunt câteva chestiuni care trebuie mai bine precizate. Vă amintim că fondul Bibliotecii Academiei a fost preluat printr-o hotărâre a Comitetului Central prin 1977. Aici sunt invocate două decrete din 1971 și 1974.

În Legea Arhivelor Naționale, în art. 19, se precizează foarte riguros că, odată intrat în fondurile Arhivelor Naționale, orice publicație, orice fond arhivistic nu mai poate fi restituit.

Deci este un articol prohibitiv din acest punct de vedere.

Sigur că principiul restituirii trebuie să se regăsească și aici, dar alte elemente, de ordin practic, cred că trebuie clarificate. E vorba de conținutul noțiunii de preluare abuzivă, cu titlu, pentru a nu produce o agresivitate excesivă asupra fondurilor Arhivelor Naționale și a dezorganiza munca unor cercetători, care a fost foarte serios făcută în ultimele două decenii și, după cum bine știți cu toții, chiar la nivelul acestei instituții există, la ora actuală, suficiente condiții pentru a răspunde solicitărilor celor interesați pentru accesul la fonduri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Lucrurile sunt destul de simple din punct de vedere procedural. Suntem sesizați cu un raport de respingere din partea comisiei.

Punctul de vedere al Guvernului a fost, de asemenea, negativ.

Doamna secretar de stat, vă mențineți acest punct de vedere?

Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne menținem punctul de vedere negativ formulat de Guvern, pentru considerentele invocate în cuprinsul acestuia. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Luăm notă de intervenția domnului senator Günthner, dar modalitatea de a putea tranșa acest subiect este votul asupra raportului.

Dacă votul asupra raportului va fi de respingere, automat, și inițiativa este respinsă.

Dacă votul este diferit, automat, se va relua conversația și eventualele precizări pot fi rezolvate ulterior.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă de plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii

nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Suntem într-o situație similară. Raportul comisiei este de respingere.

Legea este ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog, domnule președinte Petru Filip, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat propunerea legislativă, care, de fapt, reașază planurile de urbanism general sub formă de secțiuni și modalitatea de schimbare a lor, mai repede decât abordarea în întreg a planului de urbanism general.

Comisia a analizat și a dat un raport de respingere, în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat Tánczos Barna, punctul de vedere al Guvernului.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să vă precizez că punctul de vedere al Guvernului este unul de respingere, având în vedere că toate cele patru propuneri cuprinse în proiectul de lege sunt inaplicabile în forma propusă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Günthner Tiberiu, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președint. Stimați colegi,

Singur, inițiativa distinsului nostru coleg pornește de la o problemă reală întâmpinată de autoritățile locale, și anume sumele imense și termenele de execuție foarte lungi pentru planurile urbanistice, dar se fac niște confuzii. Într-adevăr, se dorește să se elaboreze PUD-urile pe aceleași secțiuni ca și Planul național de amenajare a teritoriului, or, problemele se pun cu totul altfel, la alt nivel, în Planul național de amenajare a teritoriului, orașele, practic, să apară ca niște puncte.

Foarte mulți dintre dumneavoastră țin minte că anul trecut am aprobat secțiunea de turism, care, practic, era o enumerare a localităților cu potențial turistic, pe când la nivel de plan urbanistic general problemele care se pun sunt de regim de înălțime, de procent de ocupare a teritoriului, de vecinătăți, de însorire, sunt cu totul alte probleme și, din acest punct de vedere, cade această asimilare, iar, pe de altă parte, în România, din păcate, problema care se punea în legislatura trecută era că planurile de urbanism se modificau cu prea mare ușurință... Pentru că dânsul dorește, cu această elaborare pe secțiuni, să se faciliteze, practic, modificarea planului urbanistic, or, știm că există varianta cu planurile urbanistice zonale care modifică planurile urbanistice generale pe anumite zone, or, elaborarea pe secțiuni ar complica numai această problemă.

Deci există o modalitate facilă de a modifica aceste planuri urbanistice, și de aceea cred că este normal să respingem această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Nu mai sunt.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Din partea inițiatorilor se dorește?

Comisia?

Vă rog, domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat în unanimitate un raport de respingere.

De fapt, propunerea legislativă dorește o reglementare expresă a modului în care se trec bunuri din patrimoniul administrațiilor publice locale – și mă refer la comune, orașe, municipii – în cel al consiliilor județene.

Până acum am fost sesizați, în primul rând, cu trecerea acestor active, a acestor bunuri, din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ-teritoriale.

Am luat și am analizat această propunere legislativă în comisie și am ajuns la concluzia că actualul cadru legislativ soluționează, de fapt, aceste propuneri cuprinse în această propunere de modificare a Legii privind proprietatea publică, respectiv Legea nr. 213/1998.

Considerăm că actuala formă, prin care prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin publicarea în „Monitorul Oficial” a acestor transferuri de la unitățile administrativ-teritoriale locale, orașe, comune, la patrimoniul județului, acoperă cadrul legislativ în totalitate.

Mai mult decât atât, sunt foarte multe lucruri, la ora actuală, de soluționat privind patrimoniul public al județelor și al unităților administrative.

Ca urmare, am elaborat acest raport de respingere, în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna secretar de stat Irina Alexe, aveți cuvântul.

Domnule președinte, suntem de acord cu respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt intervenții?

Domnul senator Tiberiu Günthner, urmat de domnul senator Bălan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, o inițiativă similară am avut în ordinea de zi anul trecut din partea colegilor senatori și deputați din PSD, iar acum avem o inițiativă similară din partea colegilor din PD-L.

Eu cred că este o inițiativă de bun-simț. Este vorba ca transferul proprietăților de la autoritățile locale către cele județene să se facă cu acordul celor două consilii, locale și, respectiv, județene. Nu văd de ce ar trebui să se facă prin hotărâre de guvern acest transfer.

Eu cred că este o chestiune de bun-simț care merită să fie promovată, mai ales că, repet, a mai fost o inițiativă și din partea colegilor din PSD, acum din partea colegilor din PD-L.

Mi se pare o inițiativă absolut de bun-simț, ca să-și dea acordul consiliul care predă către cel care preia. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Pavel Bălan, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, a mai fost o propunere legislativă cu foarte multe asemănări cu cea prezentată și, din păcate, cu aceeași poziție a Guvernului, de respingere a acestei inițiative.

Aș vrea să întreb reprezentanta Guvernului, care vorbește foarte des despre descentralizare și autonomie locală, dacă aceste fapte chiar se doresc, având în vedere că, prin această inițiativă, cei din administrația publică locală și județeană doresc numai atestarea dreptului de proprietate. Cred că este firesc să facem acest minim de descentralizare și atestarea să se facă la nivelul consiliului județean, dorința dânșilor fiind generată, de fapt, de perioada de timp foarte mare din momentul propunerii și până la publicarea în „Monitorul Oficial”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să răspund la ambele întrebări.

Se face, de fapt, o confuzie între transferul dreptului de proprietate între unitățile administrativ-teritoriale, care și la acest moment este posibil pe baza legislației în vigoare, adică Legea nr. 213/1998, respectiv Legea administrației publice locale nr. 215/2001, deci transferul se face prin hotărâre a consiliului local, nu Guvernul face transferul între unitățile administrativ-teritoriale. La Guvern ajung doar hotărârile de atestare a domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, pe procedura care este prevăzută în Legea nr. 213/1998.

Acum, prin această propunere legislativă, nu se aduce o soluție unitară, în sensul că atestarea pentru domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, adică al comunelor, orașelor, municipiilor, ar putea să se realizeze prin hotărârea consiliului județean, dar atestarea bunurilor din domeniul public județean cine o face?

Deci sunt mai multe chestiuni care nu sunt reglementate și nici clarificate în această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Mai sunt alte comentarii?

Subiectul rămâne, în continuare, un subiect complex. Eu cred că, dacă din partea unor grupuri parlamentare revine această problemă, există o anumită sensibilitate și, în mod evident, nu cred că, în acest moment, putem să ne aplecăm mai în profunzime, dar sunt convins că această temă va reveni în dezbaterea publică, inclusiv în spațiul deciziilor guvernamentale și parlamentare.

În condițiile în care nu mai sunt alte intervenții,

Am rugămintea către liderii grupurilor parlamentare să vegheze, inclusiv către Grupul parlamentar al UDMR, existând o prezență mai mare în sală decât ceea ce vedem pe ecran, fiind vorba de legi organice în continuare, rog liderii grupurilor să-și mobilizeze colegii și colegele pentru a putea avea numărul necesar de colegi pentru a ne pronunța.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Vă reamintesc faptul că raportul comisiei este raport de respingere.

Domnul președinte Greblă îmi confirmă menținerea acestui punct de vedere.

Este o lege organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun dezbaterii plenului Senatului această propunere legislativă, în condițiile în care există dorința de a susține cu argumente pro sau contra aceste puncte de vedere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – domnul senator Greblă este aici, cu noi – își menține raportul...

A, raportul nu a fost discutat. Vă rog. Microfonul 7.

Domnul senator Coca Laurențiu. Microfonul 6.

Pe scurt, în această inițiativă legislativă era vorba că, de multe ori, în momentul când ai nevoie de declarațiile vecinilor, dacă aceștia îți ocupă abuziv o parte din...

Este vorba de altă lege.

Nu, nu, este vorba de modificarea Legii nr. 18/1991.

...de obligația de a-l cultiva.

Domnule președinte Greblă, vă rog. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu avem nici inițiatori, nu avem nici reprezentanți ai Guvernului pe banca ministerială, dar vreau să vă spun că această propunere legislativă este rodul preocupării unor colegi deputați și senatori ca terenurile cu destinație agricolă să poată fi și muncite corespunzător. Din păcate, calea pe care au ales-o pentru finalitatea bună urmărită a fost să reglementeze din nou o situație pe care o avem reglementată prin Legea nr. 18/1991, dar nu este respectată și aplicarea ei în practică. Din acest punct de vedere, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu avizele corespunzătoare de la celelalte comisii, inclusiv al Guvernului, a considerat necesar să vă supună spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria celor organice.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe David, vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, este o propunere legislativă care are partea juridică, însă, din punct de vedere tehnic, ar trebui să fi fost la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Sigur că a fost dat un aviz, cred.

Ce urmărește, de fapt, această propunere legislativă? Pe de o parte, cultivarea terenurilor agricole în țara noastră. E o discuție de multă vreme. Nu ar fi rău, ar fi foarte bine să putem cultiva toate aceste terenuri, mai ales că ele nu numai că nu ne aduc beneficii, dar România este considerată ca țara cu cel mai mare grad de îmburuienare din Europa. Este o problemă pe care trebuie să o avem în atenție nu numai noi, dar să-i ajutăm și pe specialiștii din această țară, ca să putem găsi o soluție.

Pe de altă parte, are în vedere protecția solului, și acest lucru este foarte bun și important pentru România. Ceea ce se propune aici să se execute, lucrările solului, printr-o metodă agrotehnică de-a lungul curbelor de nivel, este, de asemenea, foarte important. Numai că, la ora actuală, parcelele care sunt, solurile sunt foarte mici, fărâmițate și chiar sunt pe o direcție cu latura pe verticală, și nu pe orizontală, motiv pentru care această metodă este foarte greu de realizat în foarte multe situații.

Deci, din punct de vedere tehnic, această propunere legislativă nu se poate să fie favorabilă. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Günthner Tiberiu.

Rog și reprezentanții Guvernului, dacă binevoiesc să dea atenția cuvenită Senatului...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, este o propunere de bun-simț ca terenurile să fie cultivate, dar mă întreb dacă nu putem să le oferim piață de desfacere, cum putem obliga deținătorii de terenuri să cultive terenurile și, până la urmă, eventual, să rămână cu produsele în depozit.

Cred că, pentru a-i obliga, trebuie să le asigurăm piață de desfacere. Știu că în Occident există țări unde se plătește

deținătorilor de terenuri special ca să nu le cultive, pentru că nu există piață pentru ele.

Deci fără a asigura piața de desfacere, nu cred că stă în picioare o asemenea propunere.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Corlățean. Microfonul 3.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Fără să am pretenția că sunt un specialist în acest domeniu, departe de mine, trebuie să constat că este vorba de un subiect extrem de important și de actualitate și pentru România.

Din acest punct de vedere, eu aș vrea să salut prezența Guvernului și a reprezentanților săi la această dezbatere importantă, în baza a ceea ce domnul prim-ministru Emil Boc ne-a promis mai zilele trecute, dându-ne asigurări ferme cu privire la reprezentarea Guvernului, și, din această perspectivă, aș fi foarte interesat să aflu părerea reprezentantului Guvernului, pe care cred că-l văd... sau cred că nu, nu știu dacă-l văd foarte bine, să avem punctul de vedere al Guvernului cu privire la această propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Nu aștept, neapărat, un răspuns, având în vedere circumstanțele.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este o aluzie destul de străvezie. Adresez rugămintea membrilor Guvernului, care sunt prezenți ca senatori, să transmită această rugăminte către prim-ministru, pentru o corectă reprezentare a Executivului la ședințele noastre de plen.

În consecință, punctele de vedere fiind exprimate,

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Este un subiect vechi și actual, în același timp. Vă reamintesc faptul că în ședințele noastre din 9 noiembrie și 8 decembrie 2009 am supus votului atât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului, cât și proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență a Guvernului. Fiind lege organică, nu s-a reușit întrunirea numărului minim necesar de voturi.

Suntem Cameră decizională.

Este un subiect de importanță deosebită și în relația cu Bruxelles-ul, și în relația cu un sector de activitate economică deosebit de important, de aceea aș dori să solicit tuturor celor care sunt prezenți puțină atenție cu privire la acest subiect care este în atenția noastră de mult prea multă vreme și să încercăm să ne pronunțăm pentru a putea să avem o decizie clară cu privire la acest proiect de lege.

Vă reamintesc faptul că este o lege organică și că reluăm votul asupra acestui proiect de lege cu care am fost sesizați în două rânduri deja.

De aceea, îi rog pe toți colegii, inclusiv pe membrii Guvernului care sunt prezenți, să acorde atenție acestui subiect, inclusiv pe colegii care au relație cu comunitățile românești din străinătate și cu delegația moldovenească aflată la București, să ne pronunțăm cu privire la acest proiect de lege.

În condițiile respective,

Listă pentru liderii de grupuri parlamentare!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Grupul parlamentar al UDMR solicită listă pentru toți liderii de grupuri parlamentare.

În condițiile votului pe care l-ați exercitat,

Am o solicitare după acest vot neconcludent a treia oară, am o solicitare către liderii de grupuri parlamentare, vă rog să aveți o întâlnire, poate înainte de Biroul permanent de mâine, este un subiect care, de data aceasta, ține de o obligație europeană a țării noastre și am rugămintea să aveți acest dialog pentru a putea ca mâine, la Biroul permanent, să încercăm să reprogramăm și să existe puțin mai multă claritate din punct de vedere al acestui subiect.

Rog viceliderii Grupului parlamentar al PSD să aibă această conversație pentru a putea să avansăm. Este un subiect care este deja restant pe agenda noastră de obligații externe.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Este tot reluare de vot.

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

A fost dezbătut în ședințele noastre de plen din 17 iunie,

- 7 septembrie, 9 noiembrie, 8 decembrie 2009.

Fiind vorba de lege organică, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

În aceste condiții, fiind lege organică, iar Senatul fiind Cameră decizională, vă propun reluarea votului asupra acestui proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009.

Vă reamintesc că avem nevoie de 69 de voturi minimum pentru a aproba o astfel de ordonanță.

Și pe acest subiect rog liderii de grupuri parlamentare să se consulte. Nu mai știu dacă există, în acest moment, acel grad de actualitate care a făcut această temă mult mai sensibilă din punct de vedere politic.

Vă rog să vă consultați pentru a putea să avem un punct de vedere cu privire și la acest subiect.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației „Colegiul Național de Afaceri Interne”.

Este vorba de o situație similară, cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2008, cu privire la funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și înființarea Fundației „Colegiul Național de Afaceri Interne”.

Vă reamintesc faptul că a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

În ședințe succesive am supus la vot această ordonanță de urgență și proiectul de lege.

Legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă propun să reluăm votul și cu privire la acest proiect de lege.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Este o temă la care am fost sesizați de Președintele României cu solicitare de reexaminare.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare transmise de Președintele României.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Este o lege organică pentru care vă solicit să reluăm votul.

Vă reamintesc faptul că avem în fața noastră raportul de respingere, care este supus votului plenului Senatului României.

Nu a fost întrunit numărul necesar de voturi.

Îi rog pe liderii de grupuri parlamentare să se consulte și pe acest subiect.

Suntem primă Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Cameră decizională privind acest subiect.

Rog staff-ul parlamentar să verifice dacă informația pe care o am în mapă, cu privire la faptul că Senatul este primă Cameră sesizată, este corectă.

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Este corectă!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog să verificăm pentru o discuție în Biroul permanent cu privire la calea de urmat referitor la acest proiect de lege.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (1) și (2) ale art. 8 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Vă reamintesc faptul că a fost dezbătută în ședința plenului din data de 3 februarie 2010.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Va fi transmisă Camerei Deputaților.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

Este o propunere legislativă care a fost dezbătută în ședința plenului Senatului din data de 3 februarie 2010.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea și modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Am discutat această propunere legislativă pe data de 3 februarie 2010.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Este situație similară, propunerea legislativă a fost dezbătută în data de 3 februarie 2010 în plenul Senatului. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 211/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspecția Socială.

Avem un raport de respingere, propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, și abrogarea art. II din Legea nr. 261/2008.

Această propunere legislativă a fost dezbătută de Senat la data de 3 februarie 2010.

Are raport comun de respingere, caracter de lege organică și suntem prima Cameră sesizată.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind promovarea producerii de energie din surse regenerabile și pentru încurajarea economisirii resurselor energetice.

Această propunere legislativă a fost dezbătută în plenul Senatului pe data de 3 februarie 2010.

- Raportul comisiei este de respingere.

- Este o propunere legislativă cu caracter de lege organică. Suntem prima Cameră sesizată.

-

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Dezbaterea asupra acestei propuneri legislative a avut loc pe data de 3 februarie 2010.

Avem un raport de respingere cu amendamente respinse, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

## Stimați colegi,

Cu aceasta, am epuizat partea de legiferare de astăzi.

Doresc să adresez rugămintea domnului senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, să preia conducerea ședinței pentru partea de întrebări, interpelări, vă reamintesc, radiodifuzate, în condițiile în care eu și domnul vicepreședinte Teodor Viorel Meleșcanu suntem angajați într-o acțiune de reprezentare a Senatului României.

Urmează două sau trei minute de pauză, după care vom intra în secțiunea de întrebări, interpelări.

Îi rog și pe reprezentanții Guvernului să revină la masa Executivului.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședințe.

Vă propun să trecem la ultima parte a ședinței noastre de astăzi, întrebări și interpelări adresate reprezentanților Executivului și, de asemenea, răspunsuri din partea Executivului la întrebările și interpelările depuse de domnii senatori în săptămânile trecute.

Înainte de a da cuvântul colegilor noștri senatori, vreau să vă reamintesc, conform regulamentului, că Grupului parlamentar al PD-L pentru întrebări și interpelări îi sunt repartizate 11 minute, Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC îi sunt repartizate 10 minute, Grupului parlamentar al PNL îi sunt repartizate 6 minute, Grupului parlamentar al UDMR îi sunt repartizate 3 minute, iar Grupul parlamentar al senatorilor independenți are la dispoziție 3 minute.

Am rugămintea să încercați să vă încadrați în acești timpi, pentru ca toți colegii senatori să-și susțină întrebările și interpelările, având în vedere și faptul că ședința noastră de astăzi este radiodifuzată.

Dau cuvântul domnului senator Dorel Jurcan – Grupul parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Șerban Valeca – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Mihail Dumitru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Interpelarea are drept subiect: Acordarea subvențiilor, conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 295/2007.

În urma audiențelor susținute la sediul cabinetului senatorial, am fost sesizat în următoarea problemă:

Conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 295/2007, subvențiile se acordă fermierilor cu peste trei capete bovine care să aibă peste 6 luni, aflate în baza de date întocmită până la 31 ianuarie 2008. Cei care au dobândit peste trei bovine după această dată nu mai au dreptul la subvenție.

Astfel, fermierii care până la 31 ianuarie 2008 aveau minimum trei bovine și care, după această dată, le-au vândut iau subvențiile de la stat, iar cei care le-au dobândit după această dată nu primesc nici măcar un leu.

Numai în județul Vâlcea se înregistrează peste 500 de cazuri. Data de referință amintită nu mai reflectă realitatea, iar crescătorii de animale nu sunt stimulați în vederea creșterii efectivului de bovine din gospodărie.

## Stimate domnule ministru,

În concluzie, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, pentru operativitate. Având în vedere că domnul senator Șerban Valeca nu mai susține întrebările adresate prim-ministrului și ministrului administrației și internelor, dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, urmează domnul senator Emilian Frâncu – Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

A doua întrebare este adresată domnului Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, ministrul finanțelor publice. Domnule ministru,

În prezent, între instituții precum agențiile județene pentru prestații sociale, direcțiile finanțelor publice și direcțiile de trezorerie funcționează încă un sistem de plăți destul de greoi, după un model perimat și care dovedește o lipsă de eficacitate și coerență.

Deși se prevede ca Agenția Națională pentru Prestații Sociale să treacă de la actualele aplicații informatice la noul sistem informațional integrat, deja creat, în ceea ce privește includerea și procesarea prestațiilor în sistem nu se observă nicio îmbunătățire. În continuare, se pierde foarte mult timp pentru deplasarea unor persoane între aceste instituții, iar, pentru că programul de întocmire nu permite emiterea documentelor de plată decât cu data curentă, în cazul unor erori în cadrul sistemului informatic actual se ajunge la pierderea respectivelor plăți autorizate.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce măsuri poate lua ministerul pe care îl conduceți în vederea eficientizării sistemului de plăți informatizat și în cât timp preconizați a fi complet implementat.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu. Domnul senator Sorin Serioja Chivu este în sală? Nu este.

Vă rog, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

## Domnule ministru,

O serie de produse medicamentoase sunt puse în vânzare pe piața românească fără controlul Agenției Naționale a Medicamentului, iar altele, netestate suficient, sunt autorizate ca suplimente alimentare. Printre aceste produse se numără și pastilele de slăbit, din ce în ce mai prezente pe piața românească, unele dintre acestea conținând amfetamine și substanțe hepatotoxice.

## Domnule ministru,

În acest sens, vă rog să-mi spuneți ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății pentru a asigura siguranța populației, astfel încât pe piața românească să nu se mai comercializeze produse medicamentoase sau naturiste neconforme normelor în vigoare, iar avizul ministerului să fie o garanție pentru puritatea și eficiența produsului.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: Distrugerea drumului DN 7 Pitești – Râmnicu Vâlcea.

## Domnule ministru,

DN 7, principala cale de acces dintre municipiile Pitești și Râmnicu Vâlcea, a suferit în această iarnă o distrugere aproape completă. Prima cauză, deși neoficială, este folosirea unei cantități prea mari de sare pentru porțiunea respectivă de drum. Pe lângă craterele uriașe care îngreunează înaintarea tuturor autovehiculelor, o porțiune de acostament de aproximativ 15 metri s-a prăbușit la începutul lunii ianuarie, afectând glisierele de protecție care despart cele două sensuri de mers.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați:

1. Intenționați să demarați o anchetă pentru aflarea celor vinovați de deteriorarea drumului, mai ales că acesta a fost de curând reabilitat?

Dacă este întrebare, da, dacă este interpelare, nu.

A doua întrebare este adresată domnului Teodor Baconschi, ministrul afacerilor externe.

Obiectul: Situația elevilor care învață în școlile din Italia. Domnule ministru,

Săptămâna trecută, presa națională a relatat despre cazul unei fetițe de 13 ani, rezidentă împreună cu familia ei în Italia, la Solesino, Padova, care s-a aruncat de la etajul II al casei în care locuia, pentru că, citez: „duhnea a româncă”.

Fetița era supusă unor presiuni puternice din partea colegilor ei de la școală, dar și a unor profesori, care se purtau urât cu ea, o respingeau, pentru că, citez iar: „este româncă și nu are haine de firmă”.

Din câte se pare, acesta nu este un caz izolat, și alți copii români din Italia fiind jigniți de colegi, conform președintelui organizației „Alianza Romena ASAR”, Adrian Teodorescu.

Având în vedere cele menționate, aș dori să-mi precizați, domnule ministru, dacă:

1. Ministerul Afacerilor Externe are, la ora actuală, evidența exactă a elevilor români, rezidenți sau cu burse de studiu, înscriși în școlile italiene și, evident, dacă puteți comunica numărul acestora.

2. Ministerul Afacerilor Externe a pus la dispoziția cetățenilor români, rezidenți sau plecați la studii în Italia, o direcție de informații la care să se semnaleze astfel de cazuri pentru a se putea interveni?

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, se pregătește domnul senator Petru Bașa.

Este în sală?

Da.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Întrebarea este adresată domnului prof. dr. ing. Ioan Dumitrache, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior.

Obiectul și motivarea întrebării: Revistele naționale, recunoscute internațional, sunt fără valoare pentru instituțiile românești de evaluare.

În prezent, sunt reviste românești cotate ISI sau indexate în baze de date internaționale, cu factori de impact, care, în România, pe baza criteriilor stabilite, nu sunt încadrate în

clasificarea A sau B+ din motive ce depășesc uneori puterea de înțelegere: nu au trei ani vechime, nu au fost transmise prin curier privat, nu mai este valabilă evaluarea pe baza link-ului la baza de date indexată și așa mai departe.

În aceste condiții, domnule președinte, vă rugăm să ne comunicați:

1. strategia pe care o aveți în vedere pentru modificarea sistemului de evaluare și cotare a revistelor românești recunoscute internațional, adaptând setul de criterii la dinamica domeniului de cercetare și de valorizare a rezultatelor din România;

2. adaptarea indicatorului IC6 la tendințele actuale de valorificare a rezultatelor cercetării și de publicare în reviste naționale și internaționale cotate ISI sau indexate în baze de date internaționale, cu factori de impact.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Petru Bașa, întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, se pregătește domnul senator Gheorghe David.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului ministru Șeitan.

Obiectul interpelării: Solicitarea anulării adresei nr. 875/GB/ 9.02.2006, emisă de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

În speță, este vorba de un reprezentant al Colegiului meu parlamentar, domnul Frâncu Liviu, domiciliat în Târnăveni, județul Mureș, care a făcut mai multe demersuri, unele dintre acestea la cabinetul parlamentar Bașa Petru, unele mai vechi, chiar și la fostul minister, în vederea anulării acestei adrese privind aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, coroborat cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999.

Justificarea petiționarului este legată de faptul că, prin Legea nr. 568/2001 pentru completarea și aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, precum și persoanelor împotriva cărora au fost dispuse măsuri administrative abuzive, conform punctului 8: „La art. 3, după lit. e) se introduce lit. f) cu următorul cuprins: «exmatricularea din școli, licee și facultăți»”.

Prin Legea nr. 568/2001, categoria sus-menționată face parte integrantă și se încadrează la fel ca celelalte 5 categorii, beneficiind de aceleași drepturi, fără discriminare.

În adresa la care dumnealui face referire, ministerul dispune acordarea drepturilor prevăzute la art. 6 tuturor celor șase categorii de persoane, dar, în același timp, dispune acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 numai pentru cinci categorii, anulând acest drept pentru cei prevăzuți la art. 3 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, modificată și completată. E un pic complicat, dar... În aceste condiții, vă solicităm a ne preciza, în scris, dacă adresa nr. 875/GB/9.02.2006, emisă de minister, poate fi anulată, în condițiile în care este considerată discriminatorie de către petiționarul sus-amintit.

Cu deosebită considerație, senator Bașa Petru. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gheorghe David.

Urmează ultimul senator la sesiunea întrebări, domnul senator Vasile Pintilie.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată prim-ministrului Emil Boc. Domnule prim-ministru,

Conform legislației în vigoare, respectiv Legea nr. 84/1995, studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Aceste prevederi sunt valabile pentru școlile vocaționale, în special la muzică, unde activitatea nu se desfășoară în exclusivitate cu întreaga clasă, deoarece aceste școli sunt concepute pe clase, grupe și individual.

Din aceste considerente, costul per elev, per preșcolar, pe an este mult mai mare comparativ cu școlile normale, motiv pentru care solicit o mărire cu 50% a coeficientului de diferențiere pentru învățământul primar vocațional, gimnazial vocațional și liceal de artă și muzică, conform celor prevăzute în anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.618 din 23 decembrie 2009.

De asemenea, cred că ar fi necesară o reevaluare națională a acestor școli, în funcție de performanța realizată în ultimii ani, întrucât unele dintre ele, probabil, nu-și justifică, în prezent, activitatea. În acest fel, s-ar mări oportunitatea selecției candidaților și s-ar micșora costurile la scară națională pentru profesorii de specialitate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, mai am o întrebare. O pot prezenta?

Dacă este întrebare, da.

Da, este întrebare.

Vă mulțumesc.

Este o întrebare adresată domnului ministru Daniel Petru Funeriu, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

## Domnule ministru,

Ca urmare a Programului național de proiecte-pilot pentru promovarea integrării școlare profesionale și sociale a copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale în comunitatea românească, propus de Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, în cooperare cu UNESCO și reprezentanța specială a UNICEF în România, în județul Timiș, începând cu anul 1990, au fost dezvoltate programe de sprijin în mai multe școli-pilot, inițial trei unități.

De-a lungul anilor, acest program a fost extins și în alte școli. Procesul incluziunii școlare implică conlucrarea unor echipe de specialiști care includ: cadre didactice de sprijin, învățători, profesori de sprijin itineranți, profesori logopezi și profesori consilieri. Aceste cadre didactice au fost parțial asimilate de către Consiliul județean de asistență psihopedagogică, Centrul logopedic interșcolar și centrele școlare pentru educație incluzivă.

Un număr de 10 învățători, profesori de sprijin itineranți titulari au rămas angajați ai școlilor incluzive, având în acest moment un statut incert, plata acestora nefiind susținută nici de Consiliul Local Timișoara, nici de Consiliul Județean Timiș.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2005, art. 6, „finanțarea învățământului special și special integrat se face din bugetele județelor”.

La nivelul județului Timiș, statisticile preluate de la Comisia pentru protecția copilului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș indică un număr de 1.539 de copii care au certificat de orientare școlară cu cerințe educaționale speciale.

Din statisticile Inspectoratului Școlar Timiș, un număr de 632 de copii/elevi cu cerințe educaționale speciale beneficiază de servicii de sprijin.

Ca urmare, se poate observa un deficit de servicii de sprijin pentru această categorie de copii, respectiv elevi, deci și de personal didactic care să ofere aceste servicii. La nivelul județului sunt semnalate sesizări ale părinților, care solicită dreptul de sprijin în învățare pentru copiii lor.

## Vă mulțumesc.

Ultimul senator care prezintă întrebarea verbal este domnul senator Vasile Pintilie, PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: Evidențierea măsurilor pentru diminuarea evaziunii fiscale. Una dintre metodele frecvente și la vedere folosite de evazioniști este procurarea de documente fiscale în alb, respectiv facturi și chitanțe, care, ulterior, se completează și se operează în contabilitățile firmelor, diminuând, în acest fel, profitul și, mai departe, impozitul pe profit și TVA-ul datorat statului. Aceste documente se vând la vedere, pe marginea arterelor rutiere de ieșire și intrare în București.

## Domnule ministru,

Vă rog să-mi transmiteți un punct de vedere asupra situației sus-menționate și dacă s-au luat măsuri specifice pentru destructurarea acestor rețele de infractori.

Solicit răspuns în scris la problemele ridicate.

Cu deosebită considerație, senator PD-L, Vasile Pintilie.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă informez, stimați colegi, că mai erau înscriși 12 colegi senatori pentru a susține întrebările, și anume: doamna senator Anca Daniela Boagiu și domnii senatori Ioan Sbîrciu, Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L; domnii senatori Ilie Sârbu, Șerban Valeca, Avram Crăciun, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; Dan Radu Rușanu, Paul Ichim și Luca Raymond, din partea Grupului parlamentar al PNL; domnul senator Tiberiu Bokor, de la Grupul parlamentar al UDMR, și domnul senator Sorin Serioja Chivu, de la Grupul parlamentar mixt.

Aceste întrebări au fost depuse în scris, fiind înaintate miniștrilor și ministerelor vizate pentru a putea primi răspunsuri.

## **Doamna Mihaela Popa**

**:**

Și eu!

Cu regret, dar poate la interpelări. Deocamdată, suntem la întrebări.

## Trecem la secțiunea de interpelări.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dorel Jurcan, pentru a-și susține interpelarea, urmează domnul senator Viorel Arcaș, de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Aveți cuvântul, domnule senator.

Întrebarea mea este adresată doamnei președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, doamna Dumitrean Crinuța Nicoleta, și are drept subiect sesizarea doamnei Zguroiu Ana, din municipiul Râmnicu Vâlcea.

În calitate de senator, cu ocazia audiențelor la biroul senatorial, am primit o sesizare din partea doamnei Zguroiu Ana. Aceasta reclamă că, deși este posesoarea dispoziției nr. 2.799/2005, emisă de Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, prin care este îndreptățită să primească despăgubiri pentru un imobil din Strada Republicii nr. 20, până în prezent nu a primit echivalentul pentru acesta.

Menționez că ultima comunicare referitoare la acest subiect a sosit din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății în data de 10.09.2007, cu precizarea

că a fost selectat dosarul Domniei Sale, înregistrat cu nr. 1.685/CC/2005, în ședința Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea transmiterii către un evaluator autorizat.

Date fiind cele precizate, vă rog, doamna președinte, să-mi comunicați care este stadiul acestui dosar solicitat de doamna Zguroiu Ana și care sunt motivele acestei întârzieri foarte mari.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Viorel Arcaș, la microfonul central, vă

rog.

Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu – Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc și are ca temă: Cum își va plăti statul datoriile către firmele private?

Domnule prim-ministru,

Mă întreb, adeseori, cât de liniștit puteți dormi noaptea, când știți câți oameni sunt condamnați în fiecare zi la șomaj și la sărăcie.

Dacă dumneavoastră, domnule prim-ministru, dormiți liniștit, vă anunț că eu am insomnii grave, pentru că în fiecare zi mă întâlnesc cu oameni nevoiași care se uită la mine cu o privire goală și tristă, obosiți până și să mai spere, din păcate, domnule prim-ministru, pentru că în România de astăzi valorile au devenit ghiulele grele atârnate de gât, acești oameni au muncit cinstit la viața lor, și-au făcut treaba cu corectitudine și au dat ce a fost mai bun în ei. Cu siguranță, dacă învățau la timp cum să pună capul jos în fața puterii portocalii, acum ar fi fost la masa celor bogați.

În rândul celor despre care vă vorbesc există o categorie și mai defavorizată, este vorba despre cei care au contractat lucrări de la stat, de la diferite ministere – Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii etc. –, le-au executat cu bună-credință, dar statul român a uitat să-i mai plătească. Mai mult, pe munca și pe banii lor, statul român i-a adus în stare de faliment, i-a făcut să-și închidă porțile și să îngroașe rândurile șomerilor.

Vă întreb, domnule prim-ministru, ce vină le aduceți firmelor care și-au îndeplinit riguros obligațiile din contractele de lucrări publice de nu le achitați facturile.

Știți că, din cauza faptului că ministerele refuză să achite aceste facturi, sute de firme nu mai pot să-și plătească angajații, sunt pe punctul să fie executate de bănci și să-și închidă activitatea?

Solicit să-mi prezentați, domnule prim-ministru, strategia Guvernului dumneavoastră cu privire la plata prestatorilor de lucrări publice care și-au îndeplinit obligațiile, menționându-mi care sunt perioadele de timp în care veți achita aceste datorii către agenții economici.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, se pregătește domnul senator Cezar Mircea Măgureanu – Grupul senatorilor independenți.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Attila Cseke, ministrul sănătății.

Interpelarea se referă la efectele negative ale introducerii taxei așa-zise fast-food asupra pieței muncii.

Domnule ministru,

Începând cu luna martie anul curent, persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate de tip fast-food, patiserie, cofetărie, snacksuri, chipsuri sau băuturi răcoritoare sunt nevoite să plătească o taxă lunară suplimentară, care urmează să intre în veniturile Ministerului Sănătății.

Deși descurajarea consumului alimentelor nesănătoase este un obiectiv nobil, introducerea taxei ar putea avea efecte negative majore asupra prețurilor produselor și asupra angajaților din acest sector.

Potrivit președintelui „Romalimenta”, Sorin Minea, și președintelui Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu, taxa aceasta ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor de acest tip cu peste 20% și la disponibilizarea a peste 36.000 de salariați, aproape 18% din personalul acestei industrii alimentare.

Luând în considerare cele menționate mai sus, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, estimările realizate de minister cu privire la efectele negative ale introducerii acestei taxe.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, se pregătește doamna senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administrației și Internelor, și are ca obiect activitatea Inspectoratului de Poliție Județean Giurgiu.

Domnule ministru,

Numărul tot mai mare de sesizări primite la biroul senatorial din partea cetățenilor, având ca obiect modul în care polițiștii din cadrul IPJ Giurgiu desfășoară anchetele privind accidentele rutiere, mă determină să vă adresez această interpelare, în speranța că implicarea dumneavoastră va reuși să spulbere neîncrederea cetățenilor în probitatea profesională a unor lucrători din ministerul pe care îl conduceți.

Pentru exemplificare, vă aduc în atenție cazul doamnei Stanciu Maria, din Giurgiu, care în data de 19.06.2009 a fost accidentată de un autoturism pe trecerea de pietoni, accident în urma căruia a avut nevoie de o intervenție chirurgicală și de 24 de zile de îngrijiri medicale. Cu toate acestea, nici până acum cercetările nu au fost încheiate, lucru ce împiedică victima să-și ceară dreptul în instanță. Mai mult, trenarea finalizării acestui dosar creează suspiciunea că ar avea drept cauză faptul că autorul accidentului este fiul unui polițist din cadrul IPJ Giurgiu.

Având în vedere această situație, vă rog să dispuneți o verificare a tuturor dosarelor aflate în cercetarea Inspectoratului de Poliție Județean Giurgiu, deoarece există multe sesizări în legătură cu modul de cercetare a unor cauze.

Vă adresez, alăturat, sesizarea și documentele depuse de doamna Stanciu Maria.

Solicit răspunsul în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit pe doamna senator Mihaela Popa la microfonul central, se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea o adresez domnului ministru al educației, cercetării, tineretului și sportului Daniel Funeriu. Ea se referă la abandonul școlar.

După cum se știe, România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce privește rata abandonului școlar, situația devenind de-a dreptul dramatică în mediul rural, pierderile înregistrate reprezentând 22% din elevii care au finalizat învățământul gimnazial.

În acest moment, avem un învățământ fracturat la 14-15 ani, când elevii își părăsesc școala în care au învățat până la clasa a VIII-a pentru a-și continua studiile la liceu.

Pentru elevii din mediul rural situația este dramatică: își părăsesc localitatea și familia pentru a merge la liceu, la oraș. Astfel, apar probleme cu naveta, locuința, hrana zilnică, toate presupunând costuri inaccesibile majorității familiilor din mediul rural. Aceasta este explicația abandonului școlar masiv înregistrat în țara noastră, care a ajuns la mai mult de 20%. Familiile nu-și pot permite continuarea studiilor copiilor lor la oraș din cauza sărăciei.

Propunerile de proiect Miclea, pe care le susțin, au în vedere desfășurarea învățământului obligatoriu de 10 ani, în intervalul 6–16 ani, în aceeași școală, în aceeași localitate, în sânul familiei.

Considerând acest aspect și având în vedere că, la acest moment, este nevoie de o nouă lege a educației, pentru a fi corect fundamentate principiile privind egalitatea de șanse și nediscriminarea, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați dacă învățământul românesc, la ora actuală, are la bază studii de impact și de fezabilitate referitoare la resursele financiare, umane, materiale și la resursele de spațiu necesare pentru a implementa varianta Miclea.

Vă rog să-mi prezentați răspunsul în scris. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Laurențiu Florian Coca și se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea – Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru,

Obiectul interpelării mele vizează politica și măsurile Guvernului României și ale Ministerului Finanțelor Publice privind reluarea creditării agenților economici care activează în economia reală.

După cum se știe, în 2009 și în prima lună din acest an a avut loc și s-a vorbit despre o înghețare a creditării agenților economici, mai ales a celor cu capital românesc. Ca o explicație a acestui blocaj, s-a spus că, aproape în totalitate, disponibilul băncilor comerciale pentru împrumut este adunat de Guvern pentru a-și finanța cheltuielile bugetare curente, în lipsa veniturilor bugetare, și că băncile ar fi mai interesate să împrumute Guvernul decât pe agenții economici.

S-a mai spus și că, pe fondul crizei, cererea de credite din partea agenților economici este redusă, dar această reducere, dacă este adevărată, se explică mai degrabă prin politica băncilor de creștere a dobânzilor decât prin dezinteresul sau reținerea firmelor comerciale.

La vremea deciziei privind contractarea împrumutului de la Fondul Monetar Internațional, s-au făcut afirmații, la nivelul celor mai autorizate autorități ale statului, că banii împrumutați vor merge la Banca Națională, pentru ca aceasta să lase mai mulți bani băncilor comerciale, iar acestea să crediteze economia românească.

Nu știm în ce măsură băncile s-au ținut de această promisiune. Se știe că în anul 2009, când cetățenii României,

instituțiile publice și agenții economici au înregistrat însemnate pierderi de venituri și alte sacrificii, singurele care au făcut excepție sunt băncile care acționează în țara noastră și care au făcut, păstrând proporțiile, cele mai mari profituri dintre toate băncile din Europa.

Pentru a nu mai lungi această prezentare, vă rog, domnule ministru, să ne oferiți o explicație asupra dimensiunii împrumuturilor Guvernului în anul 2009 și a celor care se vor contracta în anul 2010, precum și asupra politicii și acțiunii Guvernului de încurajare a creditării, cu deosebire a creditului către agenții din agricultură: ferme agricole, procesatorii de produse agricole autohtone, de servicii pentru agricultură sau legate de relansarea acestui sector.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, se pregătește domnul senator Gheorghe David – Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Am o interpelare adresată domnului ministru Daniel Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul interpelării mele este menținerea Școlii nr. 1 „Obedeanu”, din municipiul Craiova.

Școala nr. 1 „Obedeanu” este cea mai veche unitate de învățământ din municipiul Craiova și chiar din întreaga Oltenie, ea reprezentând un edificiu cultural de patrimoniu al județului Dolj.

În urma adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2009, Școala „Obedeanu” își va pierde personalitatea juridică, urmând a fi încorporată Școlii nr. 12 „Decebal”. Funcțiile de director, director adjunct, secretar, contabil, dar și personalul auxiliar al Școlii „Obedeanu” vor dispărea.

Motivația desființării școlii este dată de faptul că, în ultimii ani, au fost tot mai puțini elevi înscriși aici. Acest lucru nu poate însă să determine autoritățile să ia această decizie prin care dispare cel mai important element al emblemei învățământului doljean, ștergându-se cu buretele nu mai puțin de 235 de ani de istorie.

În consecință, domnule ministru, în numele comunității locale și în numele mai multor parlamentari de Dolj, reprezentând întregul spectru politic, cu mult respect, vă solicit să găsiți o soluție echitabilă care să permită ca Școala „Obedeanu” să-și păstreze numele și personalitatea juridică, astfel încât să funcționeze în continuare, în numele prestigiului de care se bucură de atâția ani.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Gheorghe David – Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată tot Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

Domnule ministru,

Ca urmare a mai multor discuții avute în ultimul timp cu cadre didactice din învățământul preuniversitar, cu părinți și autorități locale din județul Timiș, vă supun atenției mai multe probleme care nu au putut fi soluționate până în prezent, referitoare la aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.618/2009 și a Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.064 din 25.01.2010.

În acest context, vă rog, în regim de urgență, să ne clarificați aceste probleme ridicate de către părinți, de către profesori și de către autoritățile locale, astfel încât cele două acte normative să poată fi aplicate corect și unitar pentru întreaga țară.

Nu am să mai citesc cele 20 de puncte, de probleme ridicate, ci am să le depun pentru a fi înainte ministerului.

În final, aș vrea doar să fac precizarea că am convingerea că, împreună cu sprijinul dumneavoastră, vom găsi o soluționare optimă și urgentă a problemelor prezentate.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Gheorghe Marcu, tot din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Adriean Videanu, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri.

Obiectul interpelării îl constituie o revenire și o solicitare de clarificare a situației Sucursalei „Electrocentrale” Doicești, județul Dâmbovița, din structura SC „Termoelectrica” – SA.

## Stimate domnule ministru,

La data de 11 mai 2009 v-am adresat o interpelare pe tema sensibilă și dureroasă a situației în care se află „Termocentrala Doicești”, până mai ieri o unitate etalon pentru județul Dâmbovița.

Din păcate, nici până acum salariații societății nu știu care va fi soarta acesteia, temându-se că vor rămâne fără un loc de muncă.

În precedenta interpelare am detaliat problemele care au dus termocentrala în situația critică în care se află, motiv pentru care nu o se revin asupra acestor date. Recentul proces de reorganizare a sistemului energetic nu le dă – se pare – prea multe speranțe angajaților, și aceasta pentru că „Termocentrala Doicești” nu se regăsește, momentan, în niciuna dintre cele două companii energetice naționale, ceea ce face ca, în rândul salariaților, să se creeze o stare alarmantă de tensiune.

Față de situația expusă, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați:

1. Care este strategia Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în privința sucursalei „Electrocentrale Doicești”, județul Dâmbovița, din structura SC „Termoelectrica” – SA?

2. Dacă aveți în vedere includerea „Termocentralei Doicești” în strategia energetică din cadrul programului de reorganizare a sectorului de producere a energiei, împreună cu celelalte termocentrale din subordinea Ministerului Economiei?

3. Care este stadiul de realizare a studiului de fezabilitate finanțat printr-un grant de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare BERD și care sunt soluțiile oferite de acest studiu de fezabilitate?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Valer Marian, tot din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Crinuța Nicoleta Dumitrean, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Obiectul interpelării îl reprezintă urgentarea plății despăgubirilor și compensațiilor către cetățenii români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de pace dintre România și Puterile Aliate.

Doamna președinte,

Mai mulți cetățeni din județul Botoșani mi-au solicitat lămuriri privind modul defectuos de aplicare a Legii nr. 290 din 27 iunie 2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace dintre România și Puterile Aliate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Consider că dreptul de proprietate este cel care stă la baza democrației și a economiei de piață și că, după 20 de ani de regim democratic, în România nu pot fi tratate cu indiferență solicitările unor cetățeni care au fost privați de dreptul de proprietate și de uzufructul proprietăților lor, drepturi pe care Constituția astăzi le garantează.

În acest context, vă rog, doamna președinte, ca, în urma unei analize, să-mi comunicați următoarele date:

– Până în prezent, câte dosare au fost puse în plată pentru cetățenii din județul Botoșani?

– Numărul de dosare complete și aprobate pentru a fi puse în plată pentru cetățeni din județul Botoșani?

– Care este numărul estimat de dosare care vor fi puse în plată în anul 2010 pentru cetățeni din județul Botoșani?

– Când estimați că se vor finaliza operațiunile de analizare și punere în plată a solicitărilor depuse de cetățenii din județul Botoșani, având în vedere și prevederile art. 10 din Legea nr. 290/2003?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Valer Marian și se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș. Vă rog, domnule senator.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale Mihail Dumitru și are ca obiect testarea în România a unui fungicid pe bază de initium.

În presa națională au apărut recent informații conform cărora România va fi prima țară din lume care va folosi pe scară largă un nou tip de pesticide pe bază de initium, o substanță chimică extrem de controversată care ar putea spori frecvența cancerului de colon și a altor boli grave într-o proporție ridicată.

Produs de o firmă germană, noul produs va fi folosit, începând de anul acesta în țara noastră, pentru stropitul viilor, sub denumirea de „Enervin”, și pentru stropitul culturilor de cartofi, roșii, castraveți și ceapă, sub denumirea de „Zampro”.

Din pagina oficială a firmei producătoare, reiese că noul fungicid trebuia să fie testat prima dată în țări din America Latină, dar România le-a luat-o înainte ca și cobai.

Potrivit unor specialiști, noul fungicid este o substanță periculoasă care ar putea afecta sănătatea a milioane de oameni, întrucât un miligram de initium ingerat are nevoie de un an ca să se elimine din organism și poate crește incidența cancerului de colon cu până la 65%.

Având în vedere aceste aspecte alarmante, vă solicit să-mi comunicați cine și în ce condiții a aprobat importarea și testarea în România a fungicidului pe bază de initium, dacă au fost consultați specialiștii cu privire la efectele acestuia și

care sunt concluziilor lor, precum și dacă a fost informată opinia publică asupra posibilelor consecințe negative.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și, rectific, ultimul vorbitor va fi domnul senator Titus Liviu Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul interpelării: Comasarea școlilor din învățământul preuniversitar.

Stimate domnule ministru,

În ultima vreme, la nivelul județului Cluj – și bănuiesc că și în celelalte județe este exact aceeași situație – s-au organizat întâlniri între Inspectoratul Școlar Județean, Instituția Prefectului și primarii din județ pentru a veni cu soluții privind școlile care urmează să fie închise din cauza unor decizii, din păcate, cel puțin discutabile.

În momentul în care se ia o astfel de decizie, consider că ar trebui să existe un proiect care să cuprindă toate detaliile. Este foarte greu ca de la minister să vină înspre inspectoratele școlare județene sarcina „de a scăpa” de câteva sute de profesori fără a se da soluții atât pentru acești profesori, cât și pentru copiii care vor trebui să meargă câțiva kilometri în plus, fără a li se asigura un mijloc de transport.

La aceste probleme primarii nu au o soluție, din moment ce nu au primit mașini care să-i ajute cu transportul copiilor.

Ceea ce vreau să obțin prin demersul meu este ca prin această soluție de comasare a școlilor să nu contribuim la renunțarea la școală a mai multor copii din mediul rural, în condițiile în care, oricum, din motive financiare, procentul celor care renunță la continuarea studiilor este din ce în ce mai mare.

Criteriile luate în calcul la nivelul fiecărui județ sunt discutabile, pentru că, deși știm că acestea trebuie să fie, în primul rând, criterii de eficiență, sunt cazuri în care se propune comasarea unei școli cu 200 de elevi, școlari, care, așa cum vă spuneam mai sus, nu au acces la un mijloc de transport și, probabil, peste 50% din aceștia vor renunța la școală.

Eu consider că obligația noastră este de a asigura șanse egale de acces la educație pentru copii, dar și să respectăm un act de învățământ de calitate.

Sper ca obiectivul principal al acestor comasări să nu fie doar reducerea cheltuielilor de la buget, dar și îmbunătățirea condițiilor de învățământ în mediul rural.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Am o interpelare adresată domnului ministru László Borbély, Ministerul Mediului și Pădurilor.

Obiectul interpelării: Problemele de mediu ale județului Maramureș.

Rezultatele măsurătorilor publicate în Ghidul aplicațiilor privind managementul și utilizarea resurselor de sol, protecția mediului și dezvoltare rurală atestă faptul că solurile din depresiunea Baia Mare sunt puternic poluate cu metale grele: cupru – 175 mg, admis 100 mg/kg, prag de intervenție 100 mg/kg; zinc – 288 mg/kg, aproape de pragul de alertă de 300 mg/kg; cadmiu – 4,06 mg/kg, prag de alertă 3, prag de intervenție 5.

După cum se cunoaște, metalele grele răspândite de poluatori sunt acumulate de sol și apoi sunt transferate în plante.

Din analiza plantelor din depresiunea Baia Mare rezultă că vegetația conține metale grele în exces: cupru de trei ori mai mult față de limita admisă, plumb de cinci ori peste nivelul normal, cadmiu de patru ori.

Vă reamintesc, totodată, faptul că, în anul 2006, a avut loc Conferința națională pentru știința solului, ocazie cu care s-a efectuat o aplicație asupra solului din Maramureș, efectuată de cei 200 de pedologi români, împreună cu cei din alte țări europene și din Japonia, care au constatat gradul ridicat de poluare din această zonă.

Dat fiind faptul că poluarea cu metale grele afectează nu doar solul și plantele, ci, în egală măsură, animalele și omul, durata medie de viață din România fiind mai mică în această regiune, vă rog, domnule ministru, să ne informați:

1. Aveți date concrete privind situația mediului în

Maramureș?

2. Care sunt posibilitățile reale pentru scăderea gradului de poluare în acest județ?

3. Care sunt măsurile pe care intenționați să le luați în vederea limitării poluării în județul Maramureș? Vă solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Aici încheiem și secțiunea interpelări.

Vă aduc la cunoștință că 14 colegi senatori, și anume: domnul senator Iulian Urban, domnul senator Ovidiu Marian, domnul senator Ilie Sârbu, doamna senator Lia Olguța Vasilescu, domnul senator Șerban Valeca, domnul senator Avram Crăciun, doamna senator Elena Mitrea, domnul senator Paul Ichim, domnul senator Cornel Popa, domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, domnul senator Dan Radu Rușanu, domnul senator Marius Petre Nicoară și domnul senator Sorin Serioja Chivu, au depus interpelări în scris la secretariatul ședinței, urmând a fi transmise Guvernului pentru a primi răspunsuri din partea ministerelor cărora le-au fost adresate acestea.

Trecem la ultima secțiune – răspunsuri din partea Executivului la întrebările și interpelările formulate de către colegii senatori.

Îl invit pe domnul secretar de stat Anton Marin să răspundă la o interpelare adresată de către domnul senator Alexandru Cordoș.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Contractul de construire a autostrăzii Brașov – Borș, încheiat cu firma „Bechtel”, este finanțat în conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli aprobat de Guvernul României, iar programul lucrărilor de execuție a construcției de autostradă este structurat potrivit bugetului aprobat, prevederilor contractuale și legislației în vigoare.

În ceea ce privește cercetarea cauzelor accidentelor de muncă și a decesului celor doi muncitori, precum și sancționarea celor care se fac vinovați de încălcarea prevederilor legislației muncii, acestea sunt în atribuțiile autorităților competente în domeniu, nefiind în sarcina Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Responsabilitatea asigurării securității sănătății în muncă, conform prevederilor legale și contractuale, evaluarea riscurilor, planul de prevenire și protecție, instruirea lucrătorilor, dotarea cu echipamente de protecție a muncii revin angajatorului, respectiv antreprenorului general „Bechtel International”.

Precizăm că reducerea bugetului alocat nu a avut nicio influență negativă, în sensul dispunerii nerespectării legislației în vigoare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule senator Cordoș, sunteți mulțumit de răspunsul primit?

Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar de stat,

Răspunsul este, evident, tot unul birocratic, dar legal, și vă mulțumesc pentru el.

Eu speram să văd și o preocupare ca, probabil, pe viitor, în atenția ministerului și a companiei să existe un mai mare interes pentru ca în contractele încheiate să fie stipulate, poate, mai multe elemente care să ducă la eliminarea acestor neajunsuri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cred că ceea ce ați spus dumneavoastră aici este perfect valabil și îl rog pe domnul secretar de stat să preia, pe cât posibil, aceste idei care vin de la colegii senatori și să vedem dacă este posibil, așa cum și spunea, în actualele contracte și în viitoarele contracte să fie și stipulate aceste lucruri,

pentru că se întâmplă. Într-adevăr, sunt situații în care oamenii ne întreabă și nu avem niciun răspuns viabil.

Vă rog mult și vă mulțumesc.

Vă mai informez că au primit răspunsuri în scris la întrebări sau interpelări domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Am epuizat ordinea de zi pentru ședința de astăzi.

În consecință, încheiem aici ședința plenului Senatului de astăzi, 8 februarie anul curent, și vă mulțumesc pentru răbdare, inclusiv staff-ului Senatului.

Ne revedem în ședință de plen miercuri, 10 februarie anul curent, la ora 9.00.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438408]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 13/18.II.2010 conține 48 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei