Stenogramă plen

Bună dimineața!

Deschidem prima parte a ședinței noastre de astăzi, 22 mai, dedicată declarațiilor politice.

Îl invit pentru început la cuvânt pe domnul deputat de Iași Vasile Mocanu.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „O problemă nerezolvată: repartitoarele”.

La câteva luni distanță, după una dintre cele mai grele ierni din ultimii 50 de ani, ies la iveală o mulțime de ciudățenii în ceea ce privește modalitățile de facturare a agentului termic din municipiul Iași. O medie calculată de reprezentanții municipalității arată că, pentru un apartament de două camere, racordat la sistemul centralizat de încălzire, o familie de patru persoane ar fi trebui să plătească circa 1.000 de lei pentru toate cele trei luni de iarnă.

Dar care a fost realitatea de pe teren?

Cel mai curios a fost faptul că sumele plătite pentru căldura din apartamente au variat extrem de mult de la o locuință la alta. De departe, cele mai mari diferențe s-au înregistrat în cazul ieșenilor care au repartitoare de costuri. S-au consemnat situații în care, doar pentru o lună, la un apartament cu două camere s-a plătit o factură de 1.500 lei. La polul opus au existat cazuri în care pentru un apartament tot cu două camere s-au achitat doar 78 de lei pentru toate lunile de iarnă.

Cum a fost posibil așa ceva?

Așa cum au declarat recent și reprezentanții Primăriei Iași, responsabilitatea aparține în totalitate firmelor de repartitoare. Până acum nu a existat nicio investigație referitoare la jocul bizar făcut de unele dintre aceste firme, dar a venit momentul să se facă. Profitând de dezinteresul probabil intenționat al guvernelor PDL care au lăsat CET-urile în faliment, aceste firme de intermediari – nu toate, dar multe dintre ele – au impus practici care nu mai pot fi tolerate de către ieșeni!

A venit vremea ca situația să se schimbe!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să vă anunț că au mai depus declarații scrise domnul Valeriu Ștefan Zgonea, Ion Stan, Florin Iordache.

Au mai depus în scris și domnul deputat de Galați, Florin Pâslaru, și domnul Aurel Vlădoiu, deputat de Vâlcea. Dacă mai sunt colegi de la celelalte grupuri parlamentare care au declarații, îi rog să depună la secretariatul tehnic declarațiile.

Văd că nu mai sunt alte solicitări.

Vă mulțumesc mult și vă aștept la ora 10.00, după Biroul permanent.

La revedere!

„Salut proiectul SUA de scădere a ratei de respingere a solicitărilor de viză pentru cetățenii români”

Proiectul legislativ intitulat „Actul de reformă și securitate sporită a programului Visa Waiver”, care urmează a fi aprobat de Congresul Statelor Unite, vizează facilitarea includerii României, Poloniei și Bulgariei într-un program care va oferi cetățenilor respectivelor state dreptul de a călători în SUA fără viză pentru o perioadă de cel mult 90 de zile.

Proiectul legislativ este rezultatul unui demers de lungă durată și încununează cu succes zeci de ani de relații bilaterale. Adoptarea proiectului legislativ va da posibilitatea derulării unor proiecte comune și va întări pe viitor încrederea reciprocă. Actul dă plusvaloare eforturilor comune de dezvoltare economică.

Consider că este o decizie care demonstrează că parteneriatul cu Statele Unite ale Americii funcționează foarte bine. Drept urmare, se manifestă tendințe pozitive de scădere a ratei de respingere a solicitărilor de viză pentru intrarea în SUA a cetățenilor români.

Îmi manifest cu această ocazie încrederea că relațiile cu Statele Unite ale Americii vor continua în acest sens și, în perspectivă, autoritățile americane vor elimina obligativitatea vizelor în cazul cetățenilor români, sistem care este aplicat în cazul majorității statelor membre ale Uniunii Europene.

„USL încurajează agricultura”

România se găsește într-un moment foarte important: după trei ani și jumătate de guvernare a PDL, perioadă marcată de măsuri de austeritate, trebuie găsită o cale de încurajare a economiei. Guvernul trebuie să găsească acel motor economic care să garanteze, pe de o parte, o creștere a produsului intern brut, pe de altă parte, să creeze o îmbunătățire a condițiilor de trai ale populației. Dacă ne gândim la faptul că Europa trece încă printr-o perioadă dificilă economic, decizia care trebuie luată nu este deloc ușoară.

Anul trecut a consemnat un avans economic mai mare decât ne-am fi așteptat: 2,5% pe plus față de o prognoză de creștere de 1,5%. Acest lucru a fost datorat în mare parte de un an agricol foarte bun, mai ales în ceea ce privește producția de cereale. Mai mult decât atât, pe lângă veniturile constante obținute de stat de pe urma taxelor și impozitelor, remarcăm faptul că 2011 a fost anul cu cea mai mică inflație din istoria României, ceea ce înseamnă că datorită anului agricol bun prețurile nu au crescut și românii și-au putut permite alimente de calitate la prețuri chiar mai mici decât în anii precedenți.

Analizând aceste două aspecte, agricultura pare a fi domeniul cel mai indicat spre care Guvernul Ponta trebuie să-și îndrepte eforturile de susținere. Poate oferi deopotrivă beneficii cetățenilor, dar și bugetului de stat, iar așa cum am

văzut anul trecut, poate să devină un veritabil model economic. Cred că ținta pe care trebuie să ne-o impunem este transformarea României, la fel cum a fost în perioada interbelică, într-un veritabil grânar al Europei. Este un plan fezabil pe care noul Cabinet îl are în plan.

Principalul element avut în vedere este sprijinul pe care Guvernul trebuie să-l acorde producătorilor. Scăderea TVA-ului la 9% pentru produsele agricole va fi un mare pas înainte făcut în acest sens. Acest lucru ar garanta o scădere sau o menținere a prețului alimentelor de bază, implicit o ușurare a condițiilor de trai ale populației.

În altă ordine de idei, această hotărâre ar garanta reducerea nivelului evaziunii fiscale cu cel puțin 30%. În condițiile în care, în acest moment, pe zona de cereale evaziunea poate atinge și 70%, măsura propusă de Guvernul Ponta poate face ca agricultura românească să câștige foarte mult într-un timp foarte scurt. Pentru asta, Executivul trebuie să transforme acest domeniu economic într-o zonă de investiții rentabilă, să le arate marilor producători de alimente că se pot câștiga bani frumoși investind în agricultura autohtonă.

„Despăduririle – problemă a României”

Recent, potrivit rezultatelor unui studiu Greenpeace, în România dispar peste 3 hectare de pădure în fiecare oră. În țara noastră, pădurile acoperă aproximativ 29% din suprafață, față de media țărilor Uniunii Europene, care este de 42%, și sunt concentrate în principal în zona montană. Studiul Greenpeace relevă că aproape jumătate, mai exact 48,95% din suprafețele despădurite în perioada 2000–2011, se află în actualele arii protejate. Mai grav este faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. În comparație cu alte țări din Europa, unde suprafețele rămase sunt mult mai mici, România are 218.500 hectare de păduri virgine.

Fenomenul despăduririlor este foarte răspândit, mai ales în județele montane, iar autoritățile au responsabilitatea de a gestiona și monitoriza intervențiile forestiere. De asemenea, în cazul în care au loc tăieri ilegale de arbori, este responsabilitatea autorităților să efectueze controale și să aplice sancțiunile necesare, iar unde este cazul să întocmească dosare penale.

O cercetare realizată tot de Greenpeace arată că în perioada 2009–2011 s-au înregistrat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancțiuni – amenzi contravenționale sau dosare penale –, în funcție de gravitatea faptei.

România a fost, și avem pretenții că mai continuă să fie, o țară forestieră. În timpurile trecute, țara noastră a fost acoperită cu păduri în proporție de 60-70%. Astăzi doar 27% din suprafață mai este împădurită. Nevoia de lemn, defrișarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumurilor și căilor ferate, incendiile, exploatările miniere, toate sunt legate de defrișare. În ultimele două secole populația s-a înmulțit, fiind din ce în ce mai multă nevoie pentru spațiu de construit și pentru agricultură. Aceasta este situația prezentă ca urmare a cererii mari de resurse lemnoase. Atunci când numărul copacilor căzuți este mai mare decât al celor produși, tăierea lemnului devine o problemă serioasă. Se spune, și nu fără temei, că pădurile sunt obrazul țării. Așa tăcute cum sunt, ele spun adevăruri de durată legate de om și de raporturile lui cu natura care-l înconjoară. Ele stau și vor sta de strajă românilor, prevenindu-i de multe necazuri. Să păstrăm pădurea pentru generațiile viitoare!

## „Festivalul berii și șoferii”

Un șofer băut a creat probleme în departamentul de urgență, în această noapte. Cer Camerei Deputaților adoptarea de urgență a proiectului legislativ de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice ce vizează descurajarea conducerii sub influența alcoolului și a psihotropelor, prin înăsprirea măsurilor referitoare la astfel de situații. Acest proiect prevede ca amenda să includă și cheltuielile colaterale legate de actul medical – evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice și determinările toxicologice –, precum și intervenția poliției (deplasare, alcooltest).

Sper că această prevedere legislativă va duce la scăderea numărului de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieți sau distrugere de bunuri, precum și la diminuarea situațiilor conflictuale cu impact asupra actului medical, legate de comportamentul agresiv al acestor șoferi.

Șoferul de 43 de ani, oprit în trafic în urma consumului etanolic, a fost adus de poliție în serviciul de urgență în vederea examenului clinic și recoltării de probe biologice. Valorile alcoolemiei sunt apropiate de comă – aproape 300 mg‰. Pentru fiecare șofer depistat băut în trafic sunt făcute cheltuieli colaterale (transportul la spital, examenele medicale, analize toxicologice) pe care le plătim din banii noștri, estimate la peste 1.000 de euro. Ele nu ar fi existat dacă șoferul nu s-ar fi urcat băut la volan și este firesc ca tot el să deconteze aceste cheltuieli.

De la începutul anului 2012, în fiecare zi am avut în serviciul de urgență cel puțin un șofer băut. 69% din aceștia sunt din urban, iar aproape 2/3 sunt în grupa de vârstă 21–40 de ani, cu preponderență cei cuprinși între 21 și 30 de ani (36%). Doar 9% din șoferii băuți sunt mai tineri de 20 de ani, iar în vârstă de peste 40 de ani se încadrează aproximativ 30% din șoferi. Remarcăm că nicio femeie nu a fost oprită în trafic în urma consumului etanolic și niciun bărbat de peste 60 de ani.

Trei șoferi sunt amendați în fiecare zi după ce au fost surprinși băuți în trafic, iar pierderile economice legate de evenimentele rutiere sunt estimate la 1,5–2% din PIB.

„Ziua Internațională a Familiei”

Pe 15 mai am sărbătorit Ziua Internațională a Familiei. Începând cu anul 1993, Organizația Națiunilor Unite a decis ca ziua de 15 mai să reprezinte o zi emblematică pentru familie, prin Rezoluția nr. 47/237 din 20 septembrie. Anul 1994 a fost declarat Anul Internațional al Familiei, cu scopul unei mai bune înțelegeri a problemelor familiei, dar și pentru îmbunătățirea relațiilor familiale, prin adoptarea unor politici corespunzătoare.

Chiar dacă mai puțin cunoscută și sărbătorită în țara noastră, 15 mai marchează o zi simbol, în ideea că schimbările economice și sociale din societate pot afecta structura și stabilitatea unei familii.

Familia este nucleul de bază al societății, dar câte familii îndeplinesc, oare, toate prerogativele unei familii unite? Vă îndemn să gândiți și să vă gândiți la acest aspect, în condițiile în care, în România, cele mai întâlnite probleme ale familiei sunt violența asupra femeii, violența asupra copiilor, abuzul prin neglijență, abuzul emoțional și sexual asupra copilului, divorțul și implicit urmările sale.

Importanța familiei în societate e covârșitoare _._ Familia stă la baza oricărei societăți, familia e unul dintre pilonii de echilibru, alături de Biserică și de școală. Orice măsură cu caracter de protecție socială trebuie să vizeze direct persoana asistată, dar indirect și familia acesteia. Rolul statului trebuie să fie bine definit. Această zi poate constitui un îndemn pentru a face pași în direcția susținerii familiei, prin informații și suport pentru cei cu dificultăți în viața de cuplu.

Problemele în căsnicie persistă și din necunoaștere, din lipsa informațiilor referitoare la existența instituțiilor ce oferă servicii specializate pe problematica cuplului.

Lipsa educației poate duce la necunoașterea drepturilor și normelor după care trebuie să se desfășoare căsnicia și, în acest sens, apelez la promovarea direcțiilor de asistență socială și protecția copilului din colegiile și implicit orașele pe care le reprezentați pentru cunoașterea drepturilor familiei.

Familia înseamnă mai mult decât conviețuirea sub același acoperiș și creșterea unui copil. Familia înseamnă dragoste, respect reciproc, respectarea dreptului fiecăruia la evoluție, libertate, copilărie și educație sănătoase, întrajutorare.

Aflat în vizită oficială în SUA, Președintele României, Traian Băsescu, a oferit un spectacol ieftin, recurgând la trucuri la fel de ieftine, constând în plasarea printre spectatori a unor indivizi care aveau rolul să-l ridice în slăvi pe cel care se autointitulează „șeful statului”. În paranteză fie spus, nicăieri în Constituția României sau în vreo lege nu se face vorbire despre „șeful statului”. Sintagma aceasta nu există. Constituția precizează foarte clar rolul președintelui.

Cel care se află în fruntea țării se numește „președinte”, nu șef al statului, și are rolul de a reprezenta statul român.

Este limpede însă că lui Traian Băsescu nu îi convine acest rol. El vrea să fie „șeful statului”, să dea ordine primministrului, să dea note miniștrilor și să îndrume Parlamentul.

În art. 91 din Constituție sunt precizate atribuțiile președintelui în domeniul politicii externe.

Coroborând prevederile acestui articol cu cele ale articolului 102 din Constituție, rezultă că președintele nu este „șeful absolut” al politicii externe.

Dacă Traian Băsescu ar citi mai atent Constituția României, poate că ar înțelege că și prim-ministrul, care conduce Guvernul, are un rol în realizarea politicii externe.

Dacă ar înțelege acest lucru, Traian Băsescu nu ar trebui să trateze de pe o poziție de forță relația cu prim-ministrul și ar fi mult mai rezervat în aprecieri și declarații.

„Președintele-jucător a făcut pe șmecherul la Chicago” În sala de conferințe a Hotelului „The Drake” din Chicago, unde a avut loc întâlnirea cu puținii români care i-au rămas fideli, atent selecționați și „botezați” pompos „Comunitatea românilor din SUA”, Traian Băsescu a dat din nou dovadă că nu știe să se comporte civilizat, că nu are un comportament de președinte.

În momentul în care ministrul de externe, Andrei Marga, răspundea la întrebările jurnaliștilor, Băsescu a coborât treptele podiumului și a început să rânjească, să vorbească și să se fotografieze cu câțiva copii prezenți la reuniune. Se distra copios. După ce ministrul Marga a terminat de vorbit, Băsescu a preluat microfonul, comentând scurt „sesiunea foto” la care tocmai participase: „eu sunt eficient, nu pierd vremea”.

Un comportament jenant, degradant pentru un președinte, și o totală lipsă de respect față de ministrul de externe, sau, altfel spus, un comportament ca al unui copil care ar face orice altceva decât să respecte ceea ce i s-a cerut sau trebuie să facă.

Incidentul de la Chicago arată limpede că nu se poate coabita cu Traian Băsescu sau, mai bine zis, el nu poate coabita, ci doar conduce. În stilul său, e drept!

Supărat din mai multe motive pe ministrul de externe, președintele Băsescu a vrut probabil să se umfle în pene în fața celor 20-30 de români adunați la întâlnire, să facă pe șmecherul la nivel înalt. Nu i-a ieșit.

Domnule președinte,

Mă gândesc că ar fi cazul să încetați cu astfel de practici care nu fac decât rău României! Poate ar trebui ca acum, pe final de mandat, să renunțați la atitudinea de președintejucător și, de ce nu, să deveniți mai înțelept și să vă inspirați din politica europeană a coabitării dintre președinte și guvern, a colaborării dintre instituțiile fundamentale ale statului, sau măcar puteți învăța de la unul dintre predecesorii dumneavoastră, care un întreg mandat a încercat să repare greșelile făcute de primul.

„Restaurație, restaurație, dar să știm și noi!”

Aprobarea moțiunii de cenzură prin voturile de neîncredere nedemocratic coagulate în data de 27 aprilie 2012 a determinat formarea unei majorități fragile, conjuncturale și oportunistic legată de obiectivul accesului la resursele publice, în vederea utilizării lor pentru câștigarea alegerilor locale și parlamentare.

Contestat și injuriat în permanență, Președintele României a respectat întocmai prevederile constituționale și a încredințat formarea Guvernului acestei majorități vremelnice, organizată și coordonată de la Grivco, și nu de la Palatul Victoria. Dacă cei mai mulți dintre români știu cu siguranță cine-i copilotul, mă îndoiesc însă că știu care este adevăratul pilot al Guvernului: Voiculescu, Năstase, Oprișan, Vanghelie sau Dragnea.

Cert este că dacă Victor Ponta a promis românilor „cel mai cinstit guvern”, în final a ajuns să ofere „cel mai necinstit și murdar guvern”. Miniștri prinși cu furtul intelectual, care nu-i mai prejos decât orice alt furt ordinar, miniștri incompatibili sau cu suspiciuni de „colaboraționism”, toți reprezentând polițe ce trebuie plătite de noul prim-ministru pentru locul pe care-l ocupă doar pe scaunul din dreapta sau chiar pe bancheta din spate. Mai mult, polițele de plătit nu se opresc aici. „Vom merge până la femeia de serviciu”, ne-au avertizat liderii USL. Și chiar se țin de cuvânt. Prefecți, subprefecți, înalți funcționari, funcționari sau polițiști, directori și inspectori școlari au fost schimbați cu o viteză nemaiîntâlnită pentru o democrație care ar trebui să funcționeze, indiferent de partidul politic care preia guvernarea.

Nu a contat și nu va conta competența celor dați afară ca niște infractori pentru simplul motiv că nu au carnetul roșu de partid al Uniunii Socialiste.

Și de parcă nu ar fi suficient, toate suferințele românilor din ultimii trei ani încep să pară a fi fost de prisos. De ce? Pentru că toate eforturile de reformă sunt vizate de restaurația socialistă.

Legea educației naționale a început deja să fie masacrată. Următoarele victime sunt reforma din sistemul de pensii și din domeniul salarizării publice unitare. Și pentru că posturile de conducere din instituțiile publice nu ajung actualului premier pentru a mulțumi clientelei politice, s-au creat și se creează în fiecare zi noi ministere, noi agenții, noi sinecure și se dă drumul dezmățului angajărilor în sectorul public.

„Guvernul USL le face dreptate pensionarilor!”

Guvernul USL a decis, imediat după instalarea sa la guvernare, așa cum a promis, stoparea nedreptății imense, a fraudei comise împotriva pensionarilor de către guvernele Boc și Ungureanu, dar și restituirea banilor reținuți ilegal acestora. Astfel, începând din luna iunie anul curent, pensionarii vor primi înapoi banii reținuți abuziv, drept contribuții la sănătate, în 16 tranșe lunare.

Guvernul USL consideră că atunci când greșește, statul trebuie să-și recunoască greșeala, dar și să o îndrepte într-un mod echitabil pentru cetățenii săi.

Fostul Guvern Boc, în baza unei ordonanțe de urgență adoptate în anul 2010, le-a reținut o cotă de 5,5%, drept contribuție la sănătate, persoanelor cu pensii de peste 740 de lei, deși știa că este ilegală procedura aplicată începând cu 1 ianuarie 2011.

În 13 martie anul acesta, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui act normativ și a decis să se calculeze contribuția numai la suma ce depășește 740 de lei.

Din această lună, CAS-ul se va reține doar din partea de venituri care depășește suma de 740 de lei.

Până acum, la o pensie de 1.000 de lei, suma reținută era în cuantum de 55 lei, iar acum este de 14 lei. Începând cu luna iunie, pensionarii din această categorie vor primi înapoi 41 de lei. Pentru cei care depășesc pragul de 1.000 de lei, se calculează și impozit, astfel la o pensie de 1.259 de lei, se opreau 69 de lei, iar acum vor mai ajunge la fondul de sănătate doar 29 de lei. Pensionarii din această categorie vor primi înapoi în jur de 30 de lei lunar, timp de 16 luni.

În ordonanța aprobată de Guvernul Ponta, referitoare la restituirea CAS se prevăd următoarele: „Pentru sumele reținute în perioada ianuarie–martie 2011, restituirea se realizează în tranșe lunare egale, în perioada iunie–august 2012; pentru sumele reținute în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013. În acest caz, până la 25 august 2012, Guvernul va aproba graficul și modalitatea de restituire a sumelor”.

Prin această decizie, Guvernul USL nu a stopat doar o fraudă a guvernelor PDL-iste precedente, ci a pus capăt și unei umilințe fără margini la care erau supuși pensionarii, fiind nevoiți să se calce în picioare prin tribunale pentru a-și cere în instanțe drepturile.

„V-ați văzut visul cu ochii”

Cu mare tam-tam Guvernul Ponta s-a instalat la Palatul Victoria cu gânduri mărețe pentru binele poporului, dar și pregătiți de a distruge tot ceea ce au făcut guvernele precedente în ultimii ani.

Începutul este promițător – 16 ministere și 20 de miniștri. Un Guvern pentru România, nu pentru USL! Oare? Lunile următoare vom afla răspunsul cu toții, vom aștepta performanțele cu care vă lăudați.

Părerea mea este că acest Guvern a început cu stângul, a promis că le vor crește salariile bugetarilor doar cu 8% în iunie, iar diferența celor din sistemul public ar putea fi acordată în octombrie sau noiembrie anul curent. Surprinzător! Chiar înaintea alegerilor parlamentare, cel care se lăuda că are ADN-ul în respectarea legii, tocmai acela o cam încalcă. Există legea care interzice majorarea salariilor cu mai puțin de 6 luni înainte de alegeri, doar asta ați reproșat-o Guvernului Ungureanu.

Mai nou, cea de-a doua etapă de reîntregire a salariilor va avea loc anul următor, cu orice preț, indiferent de situația economică a țării, care s-ar putea înrăutăți din pricina promovării unor politici extrem de populiste. Care este scopul, îl știm cu toții: câștigarea alegerilor.

Dacă nu vă veți onora promisiunile, probabil electoratul va dori să mai repetați analiza ADN-ului, pentru că acesta nu mai înghite minciuni. El vrea fapte, nu vorbe, iar România, domnilor guvernanți, nu mai este cea de pe vremea lui Ion Iliescu și Adrian Năstase. Așteptăm să vedem marea schimbare în modul de guvernare, acum când dumneavoastră v-ați văzut visul cu ochii, iar colegul Antonescu, care este gata să împartă această enormă responsabilitate ce vă stă pe umeri, s-ar putea să aștepte mult și bine. Electoratul va decide. Spuneți că schimbarea începe azi. Vom vedea!

Nu cred că promisiunile populiste ne vor ridica nivelul de trai, nu cred că mărirea salariului minim pe economie, reîntregirea salariilor, reducerea CAS-ului, revenirea TVA-ului la 19% vor avea ca efect principal repornirea motorului economiei românești. Sunt sceptic.

Este adevărat că acum credibilitatea Guvernului dumneavoastră va depinde în mare măsură de cele două angajamente – de a reîntregii salariile și pensiile diminuate –, însă, fiind an electoral, doriți cu orice preț să câștigați alegerile și totodată cred că acestea nu vor putea fi onorate decât aducând România pe marginea prăpastiei și continuând să dați vina pe greaua moștenire.

„Cel mai cinstit și mai competent guvern”

Sunt de acord că este nevoie de reformă în sistemul electoral, dar aceasta implică votul uninominal, parlament unicameral și 300 de parlamentari. Una fără cealaltă nu fac altceva decât să tragă țara noastră înapoi, iar democrația să fie compromisă.

Ați declarat că veți respecta criteriile impuse de Comisia Europeană în lupta anticorupție, dar în cele 53 de pagini ale Programului de guvernare nu se regăsesc decât două paragrafe vagi care fac referire la acest lucru și nici măcar o referire la activitatea Agenției Naționale de Integritate.

Oare de ce, domnule prim-ministru? Guvernul dumneavoastră a trecut deja pe locul secund corupția și integritatea?

Este necesar să se mențină monitorizarea pe justiție și să se urmărească implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, deoarece atât ANI, cât și DNA s-au aflat în rapoartele Comisiei Europene și au primit laude.

Ați declarat și că veți propune miniștri imaculați, că vom avea un guvern mai cinstit și mai competent. Să facem o mică recapitulare.

Ministrul desemnat la educație, doamna Corina Dumitrescu, a fost retrasă pentru că a fost acuzată de plagiat și minciuni în CV. Ați venit cu o altă propunere, a fost numit la acest minister domnul Ioan Mang, mai cinstit și mai corect decât doamna Dumitrescu, nu a fost acuzat decât de cinci opere plagiate. Halal profesor și ministru în fruntea educației copiilor noștri!

Ministrul desemnat al Strategiei guvernamentale, transparență decizională și relația cu societatea civilă, domnul Victor Alistar, a fost declarat incompatibil și apoi a fost retras.

Domnul Mircea Diaconu, actualul ministru al culturii, de asemenea este acuzat că este incompatibil.

Și, nu în ultimul rând, domnul care are în mâinile sale politica noastră externă, domnul Andrei Marga, alias Andrei Mureșanu, un personaj cu un trecut neclar, este acuzat că a colaborat cu Securitatea.

Cum veți respecta criteriile impuse de Comisia Europeană în lupta anticorupție dacă în Guvernul cinstit și competent pe

care îl conduceți sunteți înconjurat de oameni vechi și imorali?

„Sistemul electoral trebuie construit în beneficiul reprezentării”

Urmărim cu toții, cu cel mai mare interes, felul și mai ales momentele în care partidele politice care ajung vremelnic să guverneze în România găsesc diferite motive, mai mult sau mai puțin obiective, ca să modifice legislația electorală, de așa natură încât algoritmul de reprezentare să-i favorizeze pe cei aflați în funcție sau pe valul simpatiei publice.

De aproape douăzeci de ani, de fiecare dată când s-au apropiat alegerile, legislația electorală s-a modificat și ea, fie prin modificări ale pragurilor electorale, fie prin tipul de reprezentare preferat. Cu toate acestea, puțini se gândesc și la interesele de reprezentare a cetățenilor.

Modificările succesive ale legislației electorale, completate de lipsa unor dezbateri publice serioase, produc o largă confuzie în rândul alegătorilor, astfel încât acestora le este greu să priceapă cum vor acorda în cele mai bune condiții votul lor.

Nu este deloc întâmplător faptul că prin ghidul de bune practici, Comisia de la Veneția, poate cea mai autorizată voce în materie electorală și legală, recomandă ca schimbarea modalităților de reprezentare să nu se facă în febra inerentă a alegerilor.

Mi-aș dori ca după alegerile generale din toamna acestui an, societatea civilă din România să fie principalul promotor, nu al unei legi, ci al unui adevărat cod electoral, care să grupeze întreaga legislație electorală ce va acționa nu doar pentru un singur rând de alegeri, ci mulți ani de acum înainte.

De ce societatea civilă? Pentru că vocea ei trebuie auzită și ascultată, iar interesele sale asupra potențialului câștigător în alegeri sunt minime, pentru că societatea civilă este cea mai interesată ca vocea oricărui cetățean, și nu doar a unora, să se audă în Parlament, în consiliile locale sau în Parlamentul European.

Calitatea democrației și a instituțiilor statului român depind în mod crucial de calitatea sistemului electoral, de perenitatea și corectitudinea sa.

„USL a luat deja primele decizii de schimbare a României după numeroasele pagube produse românilor de guvernele PDL”

La doar câteva zile după instalarea sa la guvernare, Guvernul USL a luat, așa cum le promisese românilor, mai multe decizii menite să înceapă a fi reparate pagubele imense produse, timp de mai bine de trei ani, de guvernele PDL în bugetul fiecărui salariat bugetar sau pensionar.

Astfel, Guvernul USL a decis, încă din primele sale ședințe de guvern, să fie reîntregite salariile bugetarilor și să înceapă restituirea sumelor reținute ilegal pensionarilor.

De asemenea, Guvernul condus de premierul Ponta a negociat cu FMI, de pe poziții demne și egale, scrisoarea de intenție și înțelege să dea destinația corectă Fondului de urgență al Guvernului, punând capăt cheltuirii discreționare a acestuia, exclusiv pe considerente electorale.

Prin demersurile făcute imediat, după doar câteva zile de la învestire, Guvernul Uniunii Social-Liberale arată că se poate guverna și altfel România, renunțându-se la demagogie și respectând, încă de la început, angajamentele asumate în Programul de guvernare.

Guvernul Ponta a aprobat miercuri, 17 mai anul curent, Ordonanța de urgență privind reîntregirea salariilor bugetarilor, cât și ordonanța referitoare la returnarea către pensionari a CAS. Astfel, salariile bugetarilor reduse cu 25% vor fi mărite cu 8%, începând cu 1 iunie, și cu încă 7,4% din decembrie.

De asemenea, sumele oprite ilegal pensionarilor din contribuții de sănătate vor fi restituite în 16 tranșe lunare prin diminuarea veniturilor bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate. Pensionarii vor primi sumele restituite din reținerea CAS împreună cu drepturile de pensii aferente fiecărei luni. Impactul financiar asupra bugetului de stat este de 858,5 milioane de RON, în cazul majorării salariale, și de 286,1 milioane de lei pentru returnarea CAS în 2012 și 1,24 miliarde de RON pentru returnarea CAS în 2013.

Guvernul USL a luat imediat toate măsurile necesare pentru stoparea alocărilor discreționare către primăriile fostei Coaliții de guvernare și a reușit deja recuperarea a peste 50% din sumele irosite pe criterii electorale de către fostul Guvern Ungureanu din Fondul de urgență al Executivului.

„Guvernul USL restabilește dreptatea încă din primele zile de guvernare”

După doi ani de sacrificii fără precedent, în care nu au fost rostite decât promisiuni nematerializate vreodată, după un noian de decizii de austeritate luate de guvernele PDL și suportate exclusiv de către salariați, pensionari și alte categorii sociale, după o lungă perioadă a vorbelor în vânt, fără niciun fel de fapte concrete, a venit în sfârșit și vremea ca românilor să le fie respectate drepturile și redată speranța că în România se mai întâmplă și lucruri bune.

Încă din prima zi de guvernare, USL a decis să le facă imediat dreptate pensionarilor fraudați cu bună știință de guvernele Boc și Ungureanu, stopând reținerile ilegale drept

CAS și restituindu-le acestora sumele oprite de Guvernul PDL prin încălcarea Constituției. Reparația se va face începând din luna iunie anul curent, în 16 tranșe egale.

Guvernul Ponta a aprobat miercuri, 17 mai anul curent, ordonanța de urgență care prevede că sumele reținute pensionarilor de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei se restituie în tranșe.

Astfel, pentru sumele reținute în perioada ianuarie–martie 2011, restituirea se realizează în tranșe lunare egale, în perioada iunie–august 2012, iar pentru sumele reținute în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013.

În aceeași ședință, Guvernul USL și-a respectat și promisiunea privind reîntregirea salariilor bugetarilor, hotărând ca salariile acestora, care au fost reduse cu 25%, să fie mărite cu 8%, începând cu 1 iunie, și cu încă 7,4% din luna decembrie. Cele reduse cu 15% vor fi mărite cu 2,3% începând cu luna iunie.

Uniunea Social-Liberală înțelege să guverneze România respectându-și întru totul, încă din primele zile după învestire, nu numai programul de guvernare și promisiunile făcute de-a lungul timpului, dar și cetățenii în slujba cărora s-a pus, precum și drepturile acestora.

„Rezultatele minunate ale guvernelor Boc și Ungureanu se transpun azi în reintrarea României în recesiune”

Deși vreme de aproape patru ani domnii Boc, Băsescu și ultimul său protejat, domnul Ungureanu, nu ne-au vorbit decât despre deciziile lor minunate și despre cât de multă stabilitate și eficiență au adus acestea, iată că în realitate lucrurile stau exact pe dos, iar România se întoarce de unde a plecat în 2009. Astfel, România a reintrat oficial în recesiune economică, după ce economia a scăzut două trimestre consecutiv. Economia a scăzut cu 0,1% în primul trimestru, față de octombrie–decembrie, și a intrat în recesiune întrucât este al doilea trimestru consecutiv de scădere, comparativ cu lunile anterioare, evoluția fiind anticipată de analiști, care estimau însă o contracție puțin mai mare, de 0,2-0,3%.

Odată cu publicarea datelor oficiale privind evoluția principalilor indicatori economici ai țării de Institutul Național de Statistică, așa cum era de așteptat, PDL nu se dezminte și își intră din nou în rolul consacrat: hoțul strigă hoții! Adică domnul Boc și toată pleiada sa de ecouri au și ieșit la rampă cu minciuni sfruntate și afirmații mai mult decât aberante, susținând că Guvernul Ponta nu guvernează bine și că de aceea se află în acest moment țara în recesiune.

Dar aceste date reflectă ceea ce s-a întâmplat în economie în ultimele șase luni, deci România a intrat în recesiune din cauza proastei guvernări a PDL și a deciziilor sale incompetente, și nu a USL. În ultimele două trimestre am avut creștere negativă, ceea ce a făcut ca economia românească să intre iar în recesiune. În aceste trimestre nu USL a fost la guvernare, ci guvernele PDL, Boc și Ungureanu.

Guvernul Ponta, învestit de doar două săptămâni, încearcă acum să identifice soluțiile necesare și să repare efectele negative ale proastei guvernări PDL-iste. Guvernele Boc și Ungureanu au guvernat numai pentru binele PDL, au cheltuit în mod discreționar banii publici, nefăcând niciun fel de investiții cu impact benefic și neluând nici măcar o decizie care să impulsioneze mediul privat sau piața muncii și economia, în ansamblu ei, trimițând-o astfel din nou în recesiune.

„Guvernul USL repară greșelile intenționate ale guvernelor PDL-iste”

Eu, în calitate de deputat de Argeș, am semnalat fostelor guverne PDL-iste, în mod oficial, încă de anul trecut, faptul că, prin aplicarea OUG nr. 107/2010, dumnealor nu fac altceva decât să jefuiască cu bună știință pensionarii și să săvârșească greșeli inadmisibile, profund anticonstituționale.

Demersul meu a constat în atragerea atenției primministrului în funcție la acea dată și miniștrilor de resort, prin întrebările nr. 6158 A/29.03.2011 și nr. 6988 A/15.06.2011

adresate acestora, că reținerea unei cote de 5,5% drept contribuție la sănătate persoanelor cu pensii de peste 740 de lei din întregul cuantum al pensiei lor este o măsură injustă, inechitabilă și discriminatorie în fapt și clar anticonstituțională în drept.

În întrebările adresate miniștrilor PDL de atunci am argumentat temeinic faptul că ordonanța respectivă a constituit doar o formă oficializată de jefuire a populației de către o guvernare incapabilă să administreze eficient și corect banul public.

Am subliniat în textele întrebărilor respective faptul că acele rețineri ilegale reprezintă doar o anomalie stupidă și condamnabilă, iscată fie dintr-o greșeală a Guvernului Boc, fie dintr-o rea-intenție, și semnifică neputința acelui Guvern de a face reformă altfel decât prin spolierea populației. Am cerut atunci premierului Boc și ministrului sănătății, domnul Cseke, analizarea cu atenție a abuzurilor săvârșite și corectarea acestora în regim de urgență, dar nu s-a întâmplat absolut nimic.

Răspunsurile oficiale primite de la miniștrii menționați mai sus, bineînțeles, nu aveau nicio legătură cu realitatea legislativă și cu cele semnalate de mine. Dumnealor nu și-au recunoscut niciun moment greșelile intenționat comise, ba, mai mult decât atât, în mod paradoxal, mi-au inserat în răspunsurile lor texte din lege prin care era evident faptul că pensiile sub cuantumul de 740 lei nu trebuie impozitate.

Noroc cu decizia ulterioară a Curții Constituționale și cu venirea la guvernare a USL pentru a pune capăt o dată pentru totdeauna acestui abuz fără precedent, instituit de guvernele Boc și Ungureanu asupra a milioane de pensionari.

„USL curăță mizeria lăsată în urmă de PDL”

Nici nu s-a instalat bine Guvernul Ponta la Palatul Victoria, iar acuzații de tot felul se revarsă, zi de zi, din partea celor care au condus România în ultimii ani.

Am spus din prima clipă că vom scoate la iveală toate hoțiile săvârșite de PDL și de clientela de partid, nu avem nicio reținere în acest sens. Am spus că vom face dreptate categoriilor sociale care au fost supuse supliciilor guvernării portocalii, și asta facem. Îndreptăm lucrurile, descoperim hoțiile și curățăm mizeria lăsată în urmă de PDL. În nici două săptămâni, descoperim deja care este dimensiunea incompetenței și a fraudei comise de fosta guvernare. Sunt probleme extrem de grave care afectează România pe termen lung. Din cauza unor grave nereguli sesizate la derularea Programului Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane (POSDRU) în intervalul 2010–2011, România riscă să piardă definitiv fonduri europene de 100 milioane euro în acest an și 1,1 miliarde euro anul viitor. S-au constatat probleme de sistem, probleme privind evaluarea proiectelor, privind modul de control al acestora, procentajele de risc adoptate și aprobate și sistemul informatic. Există un număr important de proiecte care au probleme și în ceea ce privește impactul, eficiența. Pe scurt, s-au tocat banii fără niciun control.

Ministerul Afacerilor Europene a sesizat neregulile, de fiecare dată, către Ministerul Muncii, către Autoritatea de Management, către premier, dar nimeni nu a luat nicio măsură. Subliniez: nu s-a luat nicio măsură, deși guvernanții au fost informați, știau foarte bine ce se întâmplă.

Premierul Victor Ponta a cerut acum Departamentului de Luptă Antifraudă să investigheze toate aceste nereguli săvârșite în cadrul POSDRU astfel încât vinovații să răspundă. Totodată, Guvernul Ponta va evalua situația și va întocmi un plan de acțiune cu ținte și termene foarte clare. Principalele nereguli au fost constatate la Autoritatea de management a POSDRU din cadrul Ministerului Muncii, dar și la Organismul Intermediar de la Ministerul Educației.

Și pentru că am ajuns și la educație, vreau să vă spun că miniștrii PDL au lăsat un haos la acest minister. În loc să pună deoparte bani pentru organizarea examenelor din iunie, testele naționale și bacalaureatul, aproape 30 de milioane de lei au plecat spre Fondul de urgență al Guvernului, pentru a fi împărțiți pentru campania electorală a baronilor PDL. Aceasta este realitatea, indiferent ce scuze sau acuze auzim în aceste zile. Din cele 3.300.000 de euro necesare pentru organizarea examenului de bacalaureat, în vistieria ministerului nu există decât 280.000. Foștii miniștri ar fi trebuit să înceapă achiziția softurilor necesare, însă nici acest lucru nu s-a făcut, fiind amânată până când ar fi fost prea târziu pentru o licitație deschisă și s-ar fi apelat la tehnica negocierii directe, metoda cunoscută pentru dat „tunuri”.

„Candidatul cel mai bun pentru alegerile locale 2012”

În curând mă voi afla din nou în fața alegătorilor din Făget, județul Timiș, localitate în care am fost primar timp de 18 ani, înainte de a candida pentru Parlament în 2008, pentru a cere sprijin și susținere în procesul de recâștigare a stării de normalitate și bunăstare în orașul nostru.

Acest demers m-a determinat să încerc să creionez un profil al candidatului ideal de primar, cel care ar putea să satisfacă cel mai bine dorințele, așteptările alegătorilor și să nu dezamăgească, cu scopul de a mă plia pe viitor acestui model, în cazul în care cetățenii mă vor alege.

Cred că un primar bun trebuie:

– să știe să colaboreze cu opoziția, cu cei potrivnici politic pentru binele și în folosul comunității;

– să fie un bun diplomat, să fie înzestrat cu toleranță, răbdare, calm, intuiție pentru a putea să aplaneze conflictele, să lase la o parte aversiunile și antipatiile politice sau personale și să fie obiectiv;

– să fie un bun gospodar, un bun manager: resursele limitate să le fructifice la maximum, pentru a crea bunăstare pentru cetățeni; să știe să prioritizeze cheltuielile; să gândească în perspectivă, strategic, pentru ca toate investițiile pe care le realizează să se încadreze într-o viziune de ansamblu, unitară și evolutivă. Este ca într-un puzzle, când adaugi bucată cu bucată pentru a constitui imaginea întreagă. La fel și primarul bun trebuie să pună cărămidă cu cărămidă la realizarea binelui localității, dar atent și bine focusat, pentru a nu prăbuși straturile constituite anterior. Echipa cu care lucrează trebuie să fie constituită pe principii meritocratice, iar el, ca un adevărat manager, trebuie să aplice la fiecare moment instrumentele motivaționale, dar și punitive, în mod obiectiv, nepărtinitor;

– să fie curajos și inteligent, vizionar și flexibil, deschis la schimbare și nou, pentru a putea adapta și rezolva din mers problemele comunității;

– să fie corect, să aibă o conduită morală, etică, ireproșabilă, să fie partizan al adevărului în orice moment, fie că se află în campanie sau în exercițiul funcției;

– să poată să strângă mâna și să ureze succes contracandidaților, iar în cazul în care nu a ieșit învingător, să colaboreze și să sprijine opozanții în orice acțiune dirijată spre progresul și bunăstarea cetățenilor;

„Comunicarea citațiilor încalcă secretul corespondenței – nevoia armonizării legislative”

Comunicarea în forma actuală a hotărârilor judecătorești, a rezoluțiilor procurorului și a citațiilor nu se realizează de către instanțele judecătorești sau de parchete prin sisteme securizate către justițiabilul român, astfel încât se constată o încălcare flagrantă a dispozițiilor Legii nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal, asigurarea secretului corespondenței și protecția dreptului la viață intimă fiind relativizate prin efectul comunicărilor nelegale.

De aceea, se impune o armonizare legislativă în materie, astfel cum a hotărât plenul Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de joi, 19 aprilie 2012, prin modificarea dispozițiilor art. 257 din noul Cod de procedură penală, similar celor existente în noul Cod de procedură civilă, în sensul introducerii obligativității comunicării citațiilor și a tuturor actelor de procedură (inclusiv a hotărârilor judecătorești) prin agenți procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat al acestora, prin intermediul poliției comunitare ori prin serviciul poștal sau de curierat, în plic închis.

Astfel, se conferă legitimitate deplină în sfera corespondenței judiciare dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, potrivit cărora: „Operatorul este obligat să aplice măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date în cadrul unei rețele, precum și împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală.”

De asemenea, pentru asigurarea dreptului la informare, dar și pentru protecția dreptului la viață intimă, este imperios necesară introducerea unei reglementări care să prevadă procedural situația în care comunicarea nu este posibilă din diverse motive obiective, în sensul în care comunicarea se va realiza prin intermediul poștei, cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat, la care se atașează dovada de primire sau procesul-verbal.

„Închipuirile perdanților”

„Ne așteptăm ca în noiembrie, când USL-ul va preda guvernarea, să lase cel puțin trei lucruri pe care noi le-am lăsat lor: o creștere economică de 2,5%, așa cum am lăsat-o noi în 2011, un deficit bugetar de 3%, exact așa cum l-am propus, o credibilitate internațională a României în plan economic, recunoscută de toată lumea, realizarea obiectivelor de investiții pe care le avem în derulare, astfel încât stabilitatea economică a țării să nu fie afectată, iar românii să nu mai fie nevoiți în anii viitori să treacă prin măsuri de austeritate datorită populismului unor guverne, așa cum a fost populismul guvernului USL din 2008”.

Aceasta este declarația făcută de Emil Boc, președintele partidului aflat în continuă stare de dezintegrare, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PDL., o declarație potrivită pentru aplaudacii de partid, cu toate că nici aceștia nu mai au încredere în omul care i-a condus pe marginea prăpastiei.

Trecând peste exprimarea agramată a profesorașului Boc – prin măsuri de austeritate poți trece „din cauza”, nu „datorită” populismului –, ne întrebăm unde este toată această lume care a recunoscut credibilitatea internațională a României pe plan economic și care sunt acele obiective de investiții pe care le are țara în derulare și care trebuie continuate pentru a nu se produce instabilitate economică.

Vorbește cumva președintele PDL despre banii de investiții tocați de gașca lor de „băieți deștepți”? Dacă ar fi închise robinetele prin care banii curg direct în pușculița de partid, singura destabilizare la care am fi martori ar fi cea a trupei portocalii, iar țara nu poate fi redusă în niciun caz la adunătura lor de interese și interesați. Din fericire, moțiunea de cenzură a pus capăt vremurilor în care fruntașii PDL puteau să spună „Statul sunt eu!”.

Fostul premier a mai cerut USL să nu compromită reformele începute pentru modernizarea statului. Își închipuie acest personaj ridicol că dezastrul pe care l-a lăsat în urma sa se numește reformă? Îl îndreptățește acest dezastru să formuleze vreo pretenție și să dea „sfaturi” guvernanților actuali? În niciun caz!

„Am făcut ce trebuia pentru țară”

Văzând că prea mulți țârcovnici care trag clopotele și cântă în strana USL îngână rânjind prohodul democratliberalilor, m-am decis să mă adresez teleormănenilor, în general, și membrilor PDL, în special, pentru a prezenta punctul meu de vedere asupra situației de fapt.

Alternanța la putere este o caracteristică definitorie a oricărei democrații consolidate, iar faptul că, pentru prima oară în România, schimbarea nu s-a făcut prin alegeri, ci prin moțiune de cenzură, trebuie acceptat ca atare, pentru că și moțiunile fac parte din jocul politic democratic.

Azi rolurile s-au schimbat, USL a ajuns la putere, noi ne-am mutat în băncile opoziției, asta nu e un capăt de țară. Lucrurile se complică însă dacă ne gândim că trecerea moțiunii a fost posibilă printr-o masivă migrație politică, care a bulversat arcul guvernamental, iar printre cei care și-au trădat convingerile și pe alegători s-au aflat, din păcate, și colegi de-ai noștri. Toată această bulversare vremelnică a eșichierului politic are pentru noi și o parte bună: PDL s-a curățat de oportuniști și demagogi, care s-au folosit de partid pentru realizarea unor interese personale sau de grup, iar când au văzut că își pierd privilegiile au dat bir cu fugiții în tabăra temporar câștigătoare.

Pentru că este clar că fundamentul pe care s-a clădit Guvernul Ponta este unul fragil, iar dictonul „Iubesc trădarea, dar îi urăsc pe trădători!” începe să se adeverească săpând la temelia noii construcții. Deja filialele liberale și PSD-iste din diaspora contestă primirea senatorului Badea în USL și amenință cu demisia în bloc dacă acesta va fi propus pentru un nou mandat. Aceleași nemulțumiri și reacții de respingere a „intrușilor” au început să se manifeste și în țară, în unele filiale județene ale USL existând chiar riscul de implozie. Dar asta nu ne bucură, pentru că s-ar putea crea o instabilitate politică, situație care, în actualul context internațional, ar fi catastrofală pentru România.

Noi am fost și rămânem responsabili față de destinul țării și am dovedit asta când am luat măsurile de austeritate, dureroase, dar mai mult decât necesare în momentele respective, asumându-ne riscuri electorale majore. Ca membru al Comisiei Economice a Camerei Deputaților, eu însumi am susținut politicile guvernelor Boc și Ungureanu și am vorbit despre asumarea riscului de a pierde o parte din susținerea populară.

„Performanțele fetelor de aur ale României peste granițe” Patru medalii de aur și două de argint. Cu șase medalii s-a întors acasă echipa feminină de gimnastică.

În vremuri în care puține lucruri ne mai fac mândri de țara noastră, lotul național al României a adus de la Campionatele Europene de la Bruxelles rodul muncii lor, demonstrând, din nou, că truda și seriozitatea în sport aduc rezultatele dorite, bucurându-și antrenorii, părinții și întreaga țară. O mândrie este faptul că și presa internațională vorbește doar la superlativ despre fetele noastre, elogiindu-le triumful în nenumărate articole de presă.

Fiind părinte de sportiv care își dorește să atingă performanța la cote dintre cele mai înalte, știu că eforturile depuse, fie ele financiare sau fizice, sunt cu adevărat impresionante. Cu toate astea, sportul românesc nu este susținut în totalitate așa cum ar merita nume mari, cunoscute de întregul mapamond, care au adus în țara lor cupe și medalii dintre cele mai râvnite de sportivii lumii.

Puțini dintre noi se gândesc câtă muncă se ascunde în spatele unor sportivi dornici de perfecțiune sau câte sacrificii fac părinții acestora. Un rol indispensabil, poate chiar cel mai important, îl joacă antrenorii acestor ființe care aspiră la excelență, fără ajutorul lor dezvoltarea sau ascensiunea pe podiumurile lumii fiind imposibile.

Din respect pentru medaliile și diplomele care stau mărturie că sportul românesc merită susținut și încurajat, îndemn Guvernul să fie alături de românii care se străduiesc să se facă cunoscuți în lume prin muncă, disciplină și seriozitate.

Cu sincere felicitări pentru cei doi antrenori de seamă ai gimnasticii românești, Mariana Bitang și Octavian Bellu, dar și pentru lotul național al României, și cu respect pentru tot ceea ce presupune sportul românesc, pot spune că sunt mândru că sunt român.

„Vinovații pentru neregulile de la POSDRU trebuie pedepsiți”

Miniștrii Guvernului Ponta descoperă zilnic aspecte noi legate de incompetența guvernării portocalii. Lipsa de profesionalism și expertiză a foștilor membri ai Executivului coroborată cu jaful generalizat au adus România în fața perspectivei de a pierde din nou fonduri comunitare.

Premierul Victor Ponta a făcut ieri publică informația potrivit căreia Programul Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane ar putea fi suspendat din cauza unor grave nereguli sesizate la derularea programului în intervalul 2010–2011. Este vorba despre 100 de milioane de euro în acest an și peste 1,1 miliarde în 2012.

Se pare că vinovați de aceste nereguli sunt foștii miniștri ai muncii Ioan Botiș, Sebastian Lăzăroiu și Sulfina Barbu, care au dat bugetului României cea mai mare gaură din ultimii ani. Este vorba despre fraudă, folosirea ilegală a banilor, fapte care sunt incriminate în Codul penal.

În acest context și ținând cont de faptul că fondurile europene, indiferent despre care program sectorial vorbim, pot reprezenta unul dintre motoarele de dezvoltare a economiei, cred că persoanele responsabile pentru erorile și neregulile constate în cazul POSDRU trebuie să răspundă atât civil, cât și penal.

Sper ca programul pe care Executivul condus de Victor Ponta îl are în vedere pentru a stopa pierderea fondurilor europene să repare măcar o parte din răul făcut de fosta guvernare a PD. Hoția fostelor guverne portocalii care au gestionat dezastruos nu doar țara, ci și situația fondurilor europene, trebuie remediată urgent. Românii nu trebuie să sufere în continuare din cauza unor oameni pentru care cetățeanul este doar masă de manevră electorală. Avem obligația morală să redăm românilor demnitatea și să-i pedepsim pe cei pentru care furtul din bani publici sau europeni era una dintre preocupările cotidiene.

## „Viitorul Clujului”

Din punct de vedere social, în municipiul Cluj-Napoca este nevoie să fie construite cămine pentru vârstnici, să se înființeze cantine-restaurant și de tip livrare la domiciliu, în special pentru vârstnici, oferindu-le posibilitatea de a se abona și de a li se aduce mâncarea acasă. În acest mod, va crește gradul de socializare în rândul vârstnicilor și se va diminua sentimentul de singurătate și inutilitate, prin sporirea numărului de centre de zi pentru pensionari din cartiere și din zona centrală, precum și prin organizarea unor excursii pentru pensionari în țară și în străinătate.

Pentru persoanele implicate pe piața muncii, atât angajatori, cât și angajați, este necesar să fie create noi locuri de muncă și păstrate cele existente prin acordarea de facilități agenților economici existenți. Pentru investitorii noi sau pentru cei existenți, se impune oferirea sprijinului de a se realiza cât mai repede căi de acces asfaltate și modernizate, acolo unde este nevoie, infrastructura de acces la locație, instalarea utilităților, ca o facilitate din partea municipalității, cât și posibilitatea reducerii de impozite pe imobile și clădiri, tot ca o facilitate pentru asigurarea locurilor de muncă.

Trebuie continuat programul de acordare a gratuităților la transportul în comun pentru pensionari, studenți și elevi, precum și realizarea unui parteneriat cu Biserica în vederea înființării unor centre de îngrijire pentru vârstnici, pentru cei cu venituri mici, precum și pentru cei fără adăpost. În plus, tinerele mame trebuie sprijinite prin acordarea unei indemnizații din partea municipalității și pentru un număr de copii de la doi în sus.

„Secție de oncologie nouă pentru pacienții constănțeni” Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța a fost și rămâne una dintre prioritățile autorităților locale constănțene, dar și a parlamentarilor PSD Constanța, printre care mă număr.

Credința că nu există viitor fără sănătate m-a determinat să acord un interes deosebit acestui domeniu. De aceea, cele mai multe întrebări pe care le-am adresat celor care au guvernat până acum au privit Ministerul Sănătății. Pot să amintesc întrebarea nr. 2445A/31.03.2010 referitoare la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară de la Constanța, întrebarea nr. 3199A/2.06.2010 referitoare la situația Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, întrebarea nr. 4251A/6.10.2010 referitoare la Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, întrebarea nr. 5493A/7.02.2011 referitoare la deblocarea posturilor de la

Centrul Regional de Transfunzii Sangvine Constanța, și exemplele pot continua, dar vreau să mă opresc la întrebarea nr. 5634A/16.02.2011 prin care solicitam modernizarea și reabilitarea Secției de oncologie a Spitalului Județean Constanța.

Modernizarea Secției de oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța a fost posibilă în urma unei investiții de aproximativ două milioane de euro și a efortului comun al conducerii spitalului, al autorităților locale și al Ministerului Sănătății, care au dat la o parte opțiunile politice și au în vedere interesul constănțenilor.

Mă bucur dacă intervenția mea pe subiectul reabilitării Secției de oncologie a Spitalului Județean Constanța a contribuit la realizarea acesteia. După un an și trei luni de la adresarea întrebării am avut onoarea și plăcerea să particip la inaugurarea acestei secții, dar cel mai mult mă bucur pentru faptul că pacienții din Constanța vor avea condiții de tratament la standarde europene.

Reabilitarea Secției de oncologie a Spitalului Județean Constanța este o veste bună pentru constănțeni, după ce în anii trecuți guvernarea Boc a închis spitale. Îmi doresc să urmeze și alte vești bune, pentru că românii trebuie să aibă acces la un sistem de sănătate modern.

## „Guvernul USL – victoria românilor”

Unii dintre noi au memorie scurtă, chiar foarte scurtă, de aceea astăzi doresc să fac un apel la istoria recentă pentru a împrospăta memoria celor care vorbesc ca să nu tacă.

Propun să ne amintim de ultimele gesturi politice ale Guvernului PDL, Mihai Răzvan Ungureanu, pentru a putea avea termen de comparație cu faptele actualului Guvern al României.

Înființarea liniei de predare în limba maghiară la UMF Târgu-Mureș, încercarea de privatizare a Cupru Min, intenția de vânzare a pachetelor majoritare de la societățile din sectorul energetic, lobby pe față pentru Gold Corporation și pentru exploatarea în orice condiții a aurului de la Roșia Montană, acceptarea necondiționată a condițiilor impuse de FMI, alocarea de fonduri guvernamentale exclusiv primăriilor PDL și UDMR – iată doar câteva exemple din lunga listă de acțiuni care au făcut din guvernarea PDL cea mai antinațională guvernare din istoria noastră, a românilor. Dacă membrii PDL ar fi fost reprezentanți ai fanarioților, tot s-ar fi gândit puțin și la interesele românilor. Cei de la PDL nu au avut nicio secundă astfel de gânduri, s-au gândit doar la interesele lor politice și la cum să satisfacă interese străine.

Faptul că Victor Ponta și Guvernul pe care îl conduce au oprit această practică de negociere în genunchi cu FMI, faptul că a oprit orice fel de vânzări de societăți din domeniul strategic – energie și resurse minerale –, faptul că la UMF Târgu-Mureș nu va mai fi introdusă linia de predare în maghiară nu este pe placul vânzătorilor de neam de la PDL, care au început să își dea cu părerea despre acțiunile noului Guvern ca și cum acesta ar fi făcut toate nenorocirile din lume până acum o lună, și nu ei, cei din PDL.

Cred cu tărie că actualul Guvern, condus de Victor Ponta, este al românilor. Nu este o afirmație gratuită. Faptele de până acum arată că acest Guvern are coloană vertebrală și nu acceptă să negocieze cu FMI din altă postură decât cea de parteneri egali. Această atitudine nu poate fi decât una sănătoasă pentru România și pentru interesele noastre, ale românilor. Dincolo de apartenența noastră la familia europeană și la NATO, România are propriile ei interese, iar acest Guvern arată că dorește să susțină interesele legitime ale poporului pe care îl reprezintă.

## „Un sistem electoral mixt este soluția reală!”

Proiectul privind introducerea votului uninominal pur a trecut la începutul săptămânii trecute de Senat și prevede ca persoana care candidează pentru Parlament și care a câștigat cu cel mai mare număr de voturi colegiul electoral unde și-a depus candidatura să meargă automat în Senat sau Camera Deputaților după un prim tur de scrutin. În caz de egalitate vor avea loc noi alegeri.

Un asemenea sistem electoral uninominal era practicat în toată perioada comunistă și nu cred că se potrivește pentru România.

Proiectul de lege mai prevede că se va ține cont de pragul electoral și consider că este bine ca acest amendament să fie păstrat, pentru că a scoate acest prag electoral înseamnă să defavorizăm partidele care nu sunt cotate la peste 15% din preferințele electoratului.

Nu mi se pare corectă și democratică o lege care să favorizeze partidele mari. Dacă s-ar fi aplicat acest sistem al uninominalului pur în urmă cu patru ani, la Brașov, spre exemplu, județ pe care îl reprezint în Parlament, ar fi fost doar parlamentari PDL și nu s-ar fi ținut cont de cele peste 100.000 de voturi în favoarea PSD, PNL etc. Riscăm să nu mai avem opoziție, ca în ’90. Este posibil ca un partid să ia 80-90% din mandate. Actul normativ poate fi neconstituțional pentru că elimină dreptul de a fi ales pentru cei care candidează ca independenți. Tot pe un uninominal pur am putea ajunge și la situația absurdă să ajungă în Parlament un candidat care, să zicem, obține un vot, și atunci pe cine ar reprezenta el?

Cred că un sistem electoral mixt este soluția reală. În acest fel nu vor mai exista distorsiuni la adunarea voturilor neutilizate și repartizarea lor, și nu se va mai pune problema alegerilor parțiale, locul care rămâne vacant urmând să fie ocupat de supleanții de pe listele de partid.

Ca propuneri putem să luăm în calcul și că alegătorii care nu se prezintă la alegeri de două ori consecutiv să fie radiați de pe listele electorale permanente și să fie reintroduși la cerere sau ca mandatele de ales local sau parlamentar să fie limitate la un număr de două și, după o pauză a unui ciclu electoral de patru ani, candidatul să aibă posibilitatea să-și încerce din nou șansele.

## „10 Mai – Zi Națională”

Vă fac cunoscută, așa cum am primit-o, o petiție care mi-a fost înmânată pe 10 mai anul curent de către reprezentanți ai societății civile. Unii dintre ei sunt membri sau simpatizanți PNL, alții sunt membri sau simpatizanți PNȚCD, unii or fi social-democrați sau PDL-iști, iar cei mai mulți dintre ei „nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă”. Toți însă sunt patrioți care înțeleg semnificația zilei de 10 Mai. S-au strâns până în prezent peste 2.000 de semnături și sunt convins că numărul susținătorilor acestui demers va crește neîntrerupt.

Nu este vorba despre înlocuirea zilei de 1 Decembrie ca zi națională, Marea Unire rămâne un simbol de neînlocuit, dar fără 10 Mai n-am fi avut 1 Decembrie. Fără independență și suveranitate n-am fi avut unirea.

10 Mai nu împarte românii între monarhiști și nemonarhiști. 10 Mai nu este Ziua monarhiei. 10 Mai este Ziua Independenței și Suveranității. Este o zi de sărbătoare și de demnitate. Este o zi a memoriei și identității.

Să luăm exemplu de la unguri. Ungaria are două zile naționale: 15 martie (revoluția de la 1848) și 23 octombrie (revolta anticomunistă). Ambele sunt la fel de importante pentru mândria națională a acestui popor sigur de sine. Propun, așadar, să serbăm în egală măsură 10 Mai și 1 Decembrie.

Ca fost ambasador nu pot să nu remarc că toți colegii mei vă vor fi recunoscători dacă le veți permite să organizeze Ziua națională în luna mai, „im wunderschönen Monat Mai”, după cum spunea Heinrich Heine. „Atunci când mugurii înfloresc”, continuă poetul german. Atunci, zic eu, să ne lăsăm duși de bucuria sărbătorii. Îmi doresc ca Ziua națională să fie totodată o zi de sărbătoare populară.

Petiție adresată Camerei Deputaților

După 22 de ani de la Revoluția anticomunistă din România, în viața poporului român încă observăm o perpetuare a atitudinii comuniste față de istoria noastră națională, o anomalie inadmisibilă, inexistentă într-o țară civilizată. Independența României, încununarea Războiului din 1877, elogiat în poeziile poeților noștri și ilustrat de pictorii noștri, nu este încă o sărbătoare națională. Această indiferență față de jertfele strămoșilor pentru a câștiga independența națională, uitarea sacrificiului de sânge făcut la Plevna, Smârdan și Grivița de către ostașii și ofițerii Armatei Regale Române nu au nicio justificare și devin – cu trecerea timpului – o rușine inadmisibilă.

„21 mai – Ziua Mondială a Diversități Culturale pentru Dialog și Dezvoltare”

În fiecare an, pe data de 21 mai se sărbătorește Ziua Internațională pentru Diversitate Culturală.

Subliniind nevoia de a întări potențialul cultural ca modalitate de atingere a prosperității, dezvoltării durabile și a coabitării pașnice globale, Adunarea Generală a ONU a decis la 20 decembrie 2002 proclamarea zilei de 21 mai drept Ziua Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (Rezoluția 57/249). Întrunindu-se în ultimele zile ale Anului ONU pentru tezaur cultural (2002), Adunarea Generală recunoștea legătura strânsă dintre protejarea diversității culturale și cadrul larg al dialogului dintre civilizații.

Uniunea Europeană joacă și ea un rol extrem de important în promovarea diversității de orice fel în cadrul popoarelor de pe continentul european. Mai mult decât atât, deviza UE este „Unitate în diversitate”. Acest termen a fost folosit în cadrul UE pentru prima dată în 2000 și menționat oficial în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, încheiat în 2004.

Conform principiilor UE, diversitatea nu reprezintă o piedică în calea cooperării și unității statelor, ci, dimpotrivă, un element important ce duce la unitate, progres, desăvârșire, este o sursă de bogăție și creație, un atu pentru Europa.

Așadar, se promovează construirea identității naționale pe baza dialogului intercultural pentru a spori bogăția culturală, spirituală prin cunoașterea unor moduri de viață diferite.

Întrucât în ciuda eforturilor au existat totuși conflicte legate de diversitatea culturală, din cauza faptului că în fiecare an s-a promovat puternic această diversitate, a apărut și ideea multiculturalismului. Ea a devenit în scurt timp o soluție impusă de problemele reale legate de diversitatea culturală într-o societate multietnică, adică s-a asigurat respectul reciproc și toleranța față de diferențele culturale din interiorul unui stat sau dintre state.

Armonia globală continuă să fie instabilă sub mai multe aspecte. Activitatea economică globală și progresele în domeniul comunicațiilor reflectă atât interconectarea în creștere a umanității, precum și barierele, neîncrederea și animozitatea care persistă între oameni și culturi.

„Românii au dreptul la o țară curată”

Doresc să aduc astăzi în discuție un fapt cu o deosebită importanță pentru sănătatea noastră, a românilor, și a mediului în care trăim: pe 27 martie a intrat în vigoare Legea privind desfășurarea activităților de picnic, inițiativă comună a Ministerului Mediului și Pădurilor și a Asociației Green Revolution, care reglementează modul în care se desfășoară activitățile de agrement ale persoanelor în aer liber.

Modul de desfășurare a activităților în aer liber și respectul pentru mediul înconjurător și pentru semenii noștri țin de educația individului, care trebuie să vină în mod natural, însă nu este suficient. Statul de drept are obligația să protejeze nu doar populația, buna funcționare a economiei, ci și arealul geografic din care face parte. Guvernul PDL a realizat că statul român nu face excepție de la această regulă, asumându-și, prin votarea Legii picnicului, buna funcționare a tuturor tipurilor de activități desfășurate sub jurisdicția statului român.

Așa cum cunoașteți deja, Legea privind desfășurarea activităților de picnic reglementează orice activitate de recreere, de afluență publică, desfășurată pe domeniul public sau privat al statului și/sau al unităților administrativteritoriale, de una sau mai multe persoane și care presupune consumul de băuturi și/sau alimente, precum și, după caz, aprinderea sau nu a focului. În același timp, legea stabilește criterii clare de amenajare și dotare a zonelor de picnic, precum și amenzi stricte pentru cei care încalcă aceste prevederi, în funcție de gravitatea faptei.

Persoanele care vor merge la picnic nu vor avea voie să spele obiectele folosite la această activitate în apele din vecinătatea zonei special amenajate, nu vor avea voie să hrănească animalele sălbatice, să distrugă plantele, să posteze semne sau mesaje. Aceștia vor trebui să păstreze liniștea și să nu deranjeze comunitățile locale, să arunce deșeurile doar în locurile special amenajate, să aprindă focul doar în locurile special amenajate și să-l supravegheze permanent, să lase locul curat și nealterat, să nu arunce țigări sau chibrituri aprinse în alte locuri decât cele special amenajate, să respecte bunele moravuri.

„Dialogurile președintelui la mare distanță de casă”

Președintele Traian Băsescu a făcut un adevărat regal conversațional cu românii din Chicago weekendul trecut. Citeam uimit fluxurile de știri care nu mai conteneau cu tot felul de titluri de genul „Președintele Traian Băsescu le-a spus românilor din Chicago că la anul sigur vom avea creștere economică”, „Președintele Traian Băsescu s-a fotografiat cu doi bebeluși la Chicago”, „Președintele Traian Băsescu tânjește după nepoți”, „Președintele Traian Băsescu răspunde românilor din Chicago la întrebări” și multe altele.

De ce am citit titlurile uimit? Pentru că Președintele României nu mai are niciun fel de dialog de mult, de foarte mult timp, cu românii de acasă. Lor nu le mai transmite nimic. Lor nu le răspunde la niciun fel de întrebare. Pe ei îi ignoră și îi ia peste picior. Lor le aruncă vreo vorbă din spatele căruciorului cu legume și iaurt, în supermarket. În schimb, atunci când e la mii de kilometri de România, nu mai contenește să comunice, să răspundă, să transmită. Pe de altă parte, trebuie să recunosc și că în România probabil că nimeni nu și-ar lăsa bebelușii să se fotografieze cu Băsescu. Cine are nevoie de o asemenea amintire cu omul care a făcut din fiecare zi o veritabilă luptă a părinților pentru ca acei bebeluși să aibă ce mânca, să crească armonios, să primească îngrijiri medicale decente?

Președintele nu mai vorbește de mult cu românii din țară, dar poate acest lucru pentru el are sens. În fond, nu românii din țară l-au ales, ci românii aceia plecați la mii de kilometri de casă au avut voturile hotărâtoare. Deci poate că e normal din punctul său de vedere să le comunice lor informații despre mersul țării, deși nu știu în ce proporție îi afectează pe ei creșterile și scăderile economice din țară, nivelul salariilor medii și cine reprezintă România în politica externă.

Dar dacă s-a săturat să țină monologuri pe holurile din Cotroceni, poate ar trebui să îl înțelegem că vrea să comunice măcar din când în când și fără să îi fie frică de reacția celor cărora le-a făcut viața de zi cu zi amară.

„Am început buna guvernare a țării”

Am anunțat, prin vocea premierului Victor Ponta, că banii ce vor putea fi recuperați de la primarii și președinții de consilii județene ai PDL vor fi folosiți pentru cofinanțarea proiectelor europene, atât de importante în dezvoltarea țării. Nu vom proceda așa cum intoxică opinia publică cei din fostul partid de guvernământ, adică să redistribuim aceste fonduri către primari PSD, PNL sau PC. Soluția cofinanțării proiectelor europene este cea mai bună pentru România, deoarece, practic, pentru fiecare 20 de euro cheltuiți vom aduce 80 de euro înapoi. După cum probabil știți, acest angajament a fost luat de Guvernul condus de Victor Ponta în fața reprezentanților Fondului Monetar Internațional și ai Comisiei Europene. Trebuie date uitării procedurile ascunse ale guvernelor portocalii, care alocau fondurile către clientela de partid, care „cotiza” apoi în campania electorală.

Pentru anul în curs, Guvernul condus de Victor Ponta are deja stabilite măsurile menite să îndrepte cursul economiei naționale și să redea românilor încrederea în politicile de guvernare. Pentru anul viitor, Uniunea Social Liberală și-a propus: implementarea pragurilor diferențiate de impozitare – firmele și persoanele cu venituri medii vor plăti impozit de 16%, iar persoanele cu venituri mici vor plăti 8% sau 12%; reducerea TVA la produsele agricole de bază (TVA va rămâne de 24%, însă producătorul va primi, la prezentarea facturii, 15% înapoi).

Deja, în cadrul Băncii Naționale a României, a fost creat un organism numit Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară, condus de guvernatorul Mugur Isărescu și din care face parte și vicepremierul și ministrul de finanțe Florin Georgescu. Astfel, acțiunile Guvernului vor fi coordonate și gestionate în aceeași direcție cu cele ale BNR. În plus, trebuie spus că evoluția cursului leu/euro nu a fost o consecință a schimbării Guvernului, ci a apărut ca urmare a problemelor zonei euro per ansamblu. Guvernul Ponta, prin toate semnalele pe care le-a dat, prin semnalele pe care le-a primit de la instituțiile financiare internaționale, a contribuit la întărirea încrederii pe piețele financiare, nu la destabilizare.

## „Măsuri sub semnul normalității”

În ședința de guvern s-au aprobat două ordonanțe de urgență care reglementează majorarea salariilor bugetarilor cu 8% de la 1 iunie și cu 7,4% din decembrie, respectiv returnarea către pensionari, în 16 tranșe lunare, a CASS reținut în plus, în mod ilegal.

În acest fel, USL dovedește că își respectă promisiunile făcute cetățenilor atunci când a acces la guvernare. Nici mai mult, dar nici mai puțin! Pur și simplu este vorba despre promisiuni ținute, dar despre care trâmbițașii foștilor guvernanți, ajunși acum în opoziție, s-au grăbit să clameze că ar fi „măsuri populiste”, mergând până la a pretinde că, dacă s-ar mai fi aflat (până când, nu ni se mai spune) la pupitrele de comandă, numai ce erau gata să facă ei aceste restituiri. Ceea ce însă nu vor să mai spună acești zeloși propagandiști sunt câteva amănunte (deloc nesemnificative, cred eu) legate de motivele care i-au împiedicat să ia aceste decizii corecte atât din punct de vedere juridic, dar și din punct de vedere moral, la momentul potrivit.

Asta ca să nu mai vorbim despre faptul că un alt slogan preferat al răspândacilor ex-guvernamentali – cel despre sumele pe care le-ar fi lăsat în vistieria țării atunci când au plecat de la putere – s-a dovedit a nu fi decât un jalnic balon de săpun. Mai direct spus, respectivele sume erau sublime, dar lipsesc cu desăvârșire.

Revenind la sensul celor două ordonanțe de urgență pe care Guvernul condus de către premierul Victor Ponta le-a adoptat în ședința de azi, nu aș mai avea de adăugat decât că ele sunt de natură să readucă lucrurile la normalitate, normalitate sub semnul căreia USL înțelege să exercite actul de guvernare.

## „O campanie electorală sub semnul normalității”

În data de 11 mai s-a dat startul campaniei electorale pentru alegerile locale. Am scris „s-a dat startul” pentru că, asemenea oricărui om de bună-credință, îmi doresc din toată inima ca această competiție să se desfășoare într-un spirit de deplină sportivitate, sub semnul normalității, al corectitudinii și al respectului reciproc între toți candidații, indiferent de partidele din care fac parte, și, deopotrivă, al fiecăruia dintre ei față de cei pe care doresc să îi reprezinte în organismele democrației locale. Sunt convins că fiecare partid aflat în competiție i-a selectat atent pe cei care să îi reprezinte programul politic, așa după cum sunt convins că avem un electorat matur și responsabil, care nu mai poate fi amăgit cu promisiuni sforăitoare și al cărui vot nu va mai fi cumpărat doar cu niște amărâte de firimituri.

## „Antecedente prezidențiale”

Suntem într-o țară al cărei președinte dă capete în gură cetățenilor, incident care a avut loc pe vremea în care Traian Băsescu era primar general al Capitalei, dă dosuri de palmă (sau pumn?) copiilor la mitingurile electorale, incident nelămurit nici până acum, gratulează ziariștii cu apelative gen „țigancă împuțită” și „găozar”. Prea multe antecedente prezidențiale. Președintele Traian Băsescu e dator să dea lămuriri opiniei publice.

Aproape de fiecare dată când iese în public ca civil provoacă asemenea incidente, ba cu un ziarist, ba cu un om din mulțime. Se bucură că e iar pe prima pagină – pentru el nu contează pe ce temă ajunge aici, treaba e să se vorbească despre el, să fie acolo, cap de afiș la știrile TV, pomenit în talk-show-uri.

Speram că o să-i treacă odată cu trecerea vremii și a pierderii inevitabile a supremației. Nervozitatea sa de acum vine de la faptul că a devenit cel mai nepopular președinte în exercițiu din ultimii 20 de ani.

Lumea i-a întors spatele, în afară de câțiva care încă ciugulesc din pomana Cotrocenilor. *

## „Accidentele de pe șoselele României”

Creșterea dramatică a accidentelor rutiere din ultima perioadă trebuie să ne dea de gândit. România este țara din Europa cu cea mai mare rată a deceselor în accidentele de circulație. În prima jumătate a anului 2010 numărul accidentelor grave a crescut cu 20%, deși agenții de circulație au ridicat cu 20% mai multe permise auto. E un paradox, pentru că sancțiunile și accidentele ar trebui să fie invers proporționale, cum se întâmplă peste tot în lume. În România, datele oficiale arată că Poliția sancționează în neștire, iar șoferii mor pe capete.

Dramele de pe șosele sunt, de cele mai multe ori, rezultatul comportamentului iresponsabil, primitiv și inconștient al celor care circulă pe drumurile publice. Într-o clipă poți pierde cel mai de preț lucru pe care Dumnezeu ți l-a dăruit: viața. Câți dintre participanții la trafic iau în serios cunoscutul slogan tipărit pe mii de indicatoare „Stop accidentelor rutiere! Alege viața!”?

Pentru a diminua moartea de pe șosele nu este suficientă o legislație drastică, nu la legi suntem restanțieri. Viteza excesivă a devenit un hobby al posesorilor de mașini. Ei calcă accelerația până se opresc în pomi, stâlpi, se înfig în mașinile care rulează pe contrasens ori mai iau câte un pieton, biciclist sau motociclist pe capotă.

Compania Națională ROMARM – filială a PDL și UNPR pentru operațiuni speciale ilegale?

Un manager general, globe-trotter, cu acoliții săi căpușează industria de apărare.

Directorul Companiei Naționale ROMARM, Marius Vasile Crișan, este actualmente prim-vicepreședintele organizației județene Alba și vicepreședinte național al UNPR. Odată cu preluarea conducerii companiei – la data respectivă era personalitate marcantă a organizației județene PDL și subprefect de Alba, de unde a și fost impus director al companiei –, Crișan și-a adus și o echipă de colaboratori de încredere, fără nicio competență managerială sau legătură cu domeniul de activitate și fără să manifeste vreo preocupare pentru salvarea și redresarea minimului necesar din industria națională de apărare.

Rezultatele au fost și ele pe măsură. În ultimii cinci ani s-a deteriorat exponențial starea economico-financiară și funcțională a industriei de apărare.

Cu foarte puține excepții, industria de apărare, atât cât mai există, este deliberat împinsă în faliment, comenzile sunt la nivelul a 15–20% față de anul 2008, iar conturile peste tot blocate.

Reaua-credința a managerilor este demonstrată de actele iresponsabile de distrugere a potențialului funcțional al industriei.

Astfel, s-au descompletat linii tehnologice și echipamente funcționale care au fost valorificate ca fier vechi. SDV-istica, unica în lume funcțională pentru producția puștii ZB, a fost valorificată ca fier vechi, în condițiile în care se puteau produce pentru export 20.000 puști/lună.

Numirea lui Marius Vasile Crișan, patron al firmei de pază CONDOR, care securizează întreprinderile de armament din Cugir (asta nu este un conflict de interese?!) la conducerea ROMARM a avut ca unic scop, susțin sursele noastre, să producă bani pentru partid.

Prima mișcare, în acest sens, a fost scoaterea la înaintare a colaboratorilor săi apropiați, Ulise Toader, Mihaela Cobaschi și Viorel Manole. Se pare că „rezultatele” au fost convingătoare de vreme ce informările făcute de serviciile de informații române către Emil Boc și mai recent către Mihai Răzvan Ungureanu au rămas fără urmări pentru Crișan, cu toate că faptele acestuia impuneau destituirea sa imediată și începerea urmăririi penale.

„Istoria la timpul prezent”

O națiune devine eternă atunci când marile ei personalități sunt respectate. Ființa națiunii persistă doar dacă adevăratele caractere sunt prețuite, în contextul în care istoria, nu-i așa?, reprezintă și o dimensiune a conjuncturii. Devine obsedant, într-un secol, cel trecut, și așa obsedant, modul în care au fost și sunt percepute evenimentele, cu iz mai mult sau mai puțin dramatic.

Națiunea tătară, indiscutabil o națiune cândva glorioasă, se dedică sie însăși, tocmai pentru a se redescoperi. A avut, dar mai ales are nevoie de eroi, de eroi autentici, nu inventați de dragul unor false emoții. Astfel de eroi au și nume.

Eu am marele privilegiu de a-l cunoaște pe domnul Ali Osman Becmambet. La data de 10 mai își serbează, prețuindu-ne așa cum ne-a prețuit și până acum, cei 100 de ani. A străbătut teribilul timp cu multă demnitate, onestitate și curaj. A devenit devenire, a devenit modul nostru de a ne raporta la adevăratele valori spirituale.

Eu am marele privilegiu de a-l cunoaște pe domnul Ali Osman Becmambet nu de astăzi, nu de ieri, de la începutul anilor ’90... A fost și a rămas un mare luptător, un apărător al drepturilor tătarilor. A suferit pentru acest crez în închisorile comuniste, și-a jertfit libertatea pentru ca idealul să reziste. Sufletul, în formă de Crimee, a fost de multe ori rănit, dar niciodată, niciodată, învăluit în cenușiu. Se bucură pentru noi, se întristează pentru noi. Parcă prea l-am uitat în ultima vreme. Născocim aceleași și aceleași scuze, ale programului prea încărcat, ale faptului că a nins prea mult, că ploaia nu s-a oprit la timp... Știm că suntem penibili, dar, din păcate, persistăm... Dacă aș fi proprietarul unui stat, i-aș da acelui stat numele Domniei Sale, iar steagul ar avea culoarea ochilor Domniei Sale. Pentru că nu sunt proprietarul niciunui stat, îl respect, simplu, sincer, admirativ, așa cum se cuvine. La mulți ani!

Bun. Asta înseamnă că avem un proiect de hotărâre de încetare a mandatului de vicepreședinte al domnului Valeriu Zgonea, după care vom supune la vot, vot prin bile, în sesiunea de vot final alegerea unui nou vicepreședinte.

Domnule Zgonea, doriți să luați cuvântul? Domnule Zgonea, vreți să luați cuvântul sau nu? Da. Vă rog.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Doamnă președinte, mulțumesc.

Doar voiam procedural să mă retrag din funcția de vicepreședinte, așa cum a zis domnul ministru Dușa, și să vă anunț că de astăzi Grupul parlamentar al PSD m-a nominalizat ca lider al Grupului PSD și voi fi în prima bancă alături de dumneavoastră, nu voi mai fi acolo sus alături de dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc pentru a începe lucrările noastre de astăzi.

Din totalul celor 326 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 177. Sunt absenți 149, dintre care 61 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente:

- ordinea de zi pentru ședința în plen din ziua de 22 mai 2012;

- programul de lucru pentru perioada 21–26 mai 2012;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente;

- lista rapoartelor depuse în perioada 8–21 mai 2012 de

- comisiile permanente sesizate în fond;

- sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al

- României, Partea I.

Vă rog, domnule Neacșu.

Domnul deputat Neacșu. Sau domnul Dușa. Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Am anunțat în scris la Biroul permanent al Camerei că, începând cu data de 17 mai, mi-am dat demisia din funcția de lider al Grupului parlamentar al PSD.

În același timp, vreau să vă anunț că ieri Grupul parlamentar al PSD l-a ales în funcția de lider de grup pe domnul Valeriu Zgonea, și-l felicit cu această ocazie, iar dumneavoastră vă mulțumesc pentru felul în care am colaborat atâta timp cât am condus Grupul parlamentar al PSD.

Dacă există observații – e procedural să întreb așa – în legătură cu demisia și cu acest proiect de hotărâre de constatare a încetării mandatului de vicepreședinte?

Nu, nu sunt observații.

Atunci rămâne pentru votul final.

3. Următorul punct, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Este vorba despre domnul deputat Horea Dorin Uioreanu, aparținând Grupului parlamentar al PNL, care trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, în calitate de membru, iar domnul deputat Gigel Sorinel Știrbu, aparținând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în calitate de membru.

Dacă aveți observații pe acest proiect?

Nu sunt observații. Atunci rămâne la votul final.

Pe ordinea de zi, domnul Neașcu. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Procedural, vreau să vă rog să-mi permiteți, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să supuneți la vot reîntoarcerea la comisie a Pl-x 10/2012, Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, un lucru pe care l-am convenit în Biroul permanent, pentru o jumătate de oră, comisia să poată să pună de acord câteva lucruri de natură procedurală, la Comisia juridică.

Și a doua propunere se referă la întoarcerea la comisie pentru obținerea unui punct de vedere al Guvernului și al ministrului de resort pentru PL-x 747/2011, care se referă la Proiectul de lege pentru completarea art. 141 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Este poziția 17 din ordinea de zi.

Vă rog, domnule Iordache.

O rugăminte: pe lângă Comisia juridică, și Comisia pentru tehnologia informațiilor, suplimentar, pentru că e raport comun la cele două.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc. Vă rog să pregătiți cartelele.

Supun la vot propunerea făcută de domnul Neacșu, cu completarea respectivă.

Votul este deschis.

Deci se întoarce la comisie pentru o jumătate de oră, pentru a fi făcut un raport suplimentar.

Altcineva mai dorește să intervină?

**Domnul Marian Neacșu**

**:**

Au fost două propuneri.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun.

Și a doua propunere... Am să supun la vot. Bun. Domnul Nicolăescu, să formulați a doua propunere. Înțeleg că mai există o a doua propunere, nu?

Și mai există propunerea ca Proiectul de lege pentru completarea art. 141 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, poziția 17 pe ordinea de zi, să fie reîntors la comisie, cu termen de trei săptămâni pentru raport suplimentar.

Votul este deschis.

4. Trecem la Proiectul de hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

Este vorba despre constatarea încetării calității de deputat a domnului Virgil Pop, începând cu data de 26 martie 2012, declarând vacant locul de deputat în Circumscripția electorală nr. 13 Cluj, Colegiul uninominal nr. 8.

Întâi vă întreb dacă sunt observații din partea dumneavoastră.

Nu sunt observații.

Atunci, rămâne pentru votul final.

5. Proiectul de hotărâre privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților, ca urmare a cererii de demisie.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Este vorba despre domnul Gáspár István. Nu.

Atunci, rămâne, de asemenea, la votul final.

6. Proiectul de hotărâre privind numirea în funcție a unui secretar general adjunct. Este doamna Ileana Maria Luncan. Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

9. Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2011 privind reglementarea situației juridice a unor săli și grădini de spectacol cinematografic, precum și a altor imobile.

Este procedură de urgență. Punctul de vedere al Guvernului. Domnule Neacșu, vă rog.

Doamnă președinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, punct de vedere la care se raliază și colegii de la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, cu termen trei săptămâni. Este un proiect care a suscitat extrem de multe controverse. Sunt multe lucruri care nu sunt în regulă în momentul acesta legate de proiect. N-are rost să le detaliem pentru că nu intrăm în dezbatere pe fond.

V-aș ruga frumos să supuneți la vot acest lucru.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Ovidiu Ganț, vă rog.

Stimată doamnă președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar se asociază acestei solicitări, cu atât mai mult cu cât această Ordonanță de urgență trebuie discutată împreună cu Ordonanța nr. 74/2011, care are același obiect de reglementare. E o chestiune extrem de controversată și ar fi prematur să ne pronunțăm astăzi asupra fondului.

Rugămintea este și din partea noastră să retrimiteți la comisie.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc și eu. Supun la vot această propunere. Termen, trei săptămâni. Votul este deschis.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene.

E procedură de urgență.

Domnul Eugen Nicolăescu.

Doamnă deputat Roberta Anastase,

Acest proiect de lege vă rog să îl supuneți aprobării Camerei Deputaților pentru a fi reîntors la comisie pentru a se obține punctul de vedere al Guvernului.

Termen?

Sigur, eu vă spun termen, în principiu, 30 iunie.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Supun la vot propunerea...

Domnule Nicolăescu, singura problemă este că propunerea pentru termen trebuie să se înscrie în categoriile regulamentare.

Deci?

Sunt 14 zile pentru complexitate ridicată.

**Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Două săptămâni.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Două săptămâni. Votul este deschis.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2011 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibili pentru unii operatori economici.

Domnule Neacșu, vă rog.

Parcurgând materialul documentar legat de acest proiect normativ, solicităm și pentru acest proiect reîntoarcerea la comisie, cu termen două săptămâni, pentru a putea analiza de ce acea cantitate de aproape 1,2 milioane tone de cărbune și 137 de mii de tone de păcură s-au dus cu destinații strict delimitate.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc. Două săptămâni este termenul.

Supun la vot această propunere. Votul este deschis.

Termen, două săptămâni.

12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile.

E procedură de urgență.

Din partea Guvernului.

## **Domnul Eugen Lucian Trifan** _– inspector de stat_

_șef adjunct la Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat_ **:**

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați! Referitor la proiectul de lege...

Vă rog să vorbiți puțin mai tare.

Referitor la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile, vă informez: ordonanța are ca scop stabilirea regulilor privind echipamentele sub presiune transportabile în scopul de a îmbunătăți siguranța acestora și de a asigura libera lor circulație, inclusiv introducerea, punerea la dispoziție pe piață și utilizarea acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

Proiectul vizează abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață și utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Ordinului ministrului industriilor și resurselor nr. 113 din 2001 privind aprobarea unor reglementări tehnice pentru recipiente butelii, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de ordonanță de urgență are drept scop transpunerea dispozițiilor Directivei 2010/35 a Uniunii Europene, a Parlamentului European și a Consiliului privind echipamentele sub presiune transportabile și abrogarea Directivelor 76/777, 84/526, 84/527, 1999/36 ale Uniunii Europene, în vederea asigurării armonizării legislației interne cu evoluția acquis-ului european.

În prezentul act normativ se specifică obligațiile tuturor operatorilor economici din lanțul de distribuție și cerințele care trebuie îndeplinite de echipamentele sub presiune transportabile pentru a îmbunătăți siguranța acestora atunci când sunt aprobate pentru transportul intern de mărfuri periculoase și pentru a asigura libera circulație a echipamentelor respective, inclusiv introducerea pe piață, punerea la dispoziție pe piață și utilizarea acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Se introduc cerințe pentru autoritățile responsabile cu evaluarea, notificarea și monitorizarea organismelor notificate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propun plenului Camerei Deputaților aprobarea acestui act normativ.

Domnul Toader.

Doamnă președinte,

Sigur, îl scuzăm, probabil e domnul secretar de stat, nu știu cine este – cu rugămintea.. mai ales că multe dintre persoanele care se prezintă la pupitru pentru a-și spune punctul de vedere ar trebui să se prezinte, ca să știm cu cine vorbim.

Vă rog să vă prezentați.

Sunt de la ISCIR.

Sunt inspector de stat, șef adjunct la ISCIR, și mă numesc Trifan Eugen.

Nu vă supărați, rangul dumneavoastră este de secretar de stat?

Domnule deputat Iancu, dacă-mi permiteți două secunde, să-mi dea răspunsul domnul...

Nu sunt numit încă secretar de stat.

Și atunci în ce calitate vorbiți, nu vă supărați? Ați venit așa, de pe stradă, sau cum?

Am fost desemnat de minister să prezint acest punct de vedere.

O să vă rog să-l invitați pe domnul ministru să vină să prezinte.

Am înțeles.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Domnul ministru pentru relația cu Parlamentul.

## **Domnul Mircea Dușa:**

Nu vă agitați, că vă agitați degeaba.

Domnul este vicepreședinte al ISCIR-ului, are acea calitate. Că s-a prezentat inspector de stat e altceva.

Oricum, vreau să vă spun că suntem într-o evoluție, domnul ministru Dușa sunt convinsă că știe, trebuie să fim conștienți că aici reprezentarea este la nivel de ministru și în eventualitatea în care ministrul nu poate participa, atunci secretarul de stat, dar nu ajungem chiar la nivel de director prin nu știu ce instituție...

Domnule Toader, vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Întotdeauna ne-ați acuzat că nu respectăm regulamentul. Ați hotărât dumneavoastră și ați ieșit întotdeauna, inclusiv prin neparticiparea la plen, dar niciodată n-a fost o situație în care un funcționar, nici nu știu, n-am nimic cu dânsul, o fi un foarte bun profesionist... dar în Parlament poate să vină ministrul sau secretarul de stat.

Motiv pentru care, doamnă, vă rog să amânați dezbaterea la această lege.

Bun. Înțeleg că există un consens și al liderilor de grup. Atunci, se amână dezbaterea acestui proiect de lege până când se reglementează lucrurile.

13. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale „Petromidia” – SA Constanța.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține raportul înlocuitor suplimentar al Comisiei pentru politică economică, prin care se propune respingerea cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc.

Domnule Toader, vă rog.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Cam succint ce a prezentat reprezentantul Guvernului. E vorba de marea șmecherie de la „Petromidia”, unde prin 2000 s-au transformat acțiunile de care a beneficiat domnul Patriciu la o anumită valoare. Este dator în continuare statului cu o valoare foarte mare și l-aș ruga pe domnul Ghizdeanu să ne explice, sau cineva din comisie, care este șmecheria cu aceste acțiuni.

## Bun.

Deci, domnule Ghizdeanu, vă rog să dați... e o solicitare a unui lider de grup pentru a da explicații suplimentare pe marginea fondului problemei, și nu doar a formei.

Vă rog.

Referitor la întrebare, aș vrea să menționez că prin Ordonanța de urgență din 2000 s-au acordat facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligațiuni în scopul privatizării „Petromidia”. Aceste efecte juridice s-au produs prin semnarea contractului de privatizare a SC „Petromidia” Constanța, considerându-se că efectele s-au produs deja. Eu vă mulțumesc.

Domnule Toader, vă rog.

Sigur că și-au produs efectele, dar să vedem în ce fel. Practic, Petromidia este datoare statului român cu peste 400 milioane de dolari, pe care nu-i mai ia nimeni, niciodată, văd.

Nu, deci trebuie să răspundeți dumneavoastră acum! Și găsiți soluția ca să se reîntregească bugetul cu 400 de milioane din buzunarul domnului Patriciu sau al celor care l-au vândut cu peste 3 miliarde sau 2 miliarde și ceva de euro, aproape 3 miliarde.

Asta ar trebui să știm și noi, să știe și Camera Deputaților, dacă nu populația, unde sunt cele 400 de milioane, care s-au îngropat pe undeva, și erau foarte bune: dădeam și pensii, dădeam și salarii.

Hai să-i găsim!

Domnule Ghizdeanu, vreți să răspundeți? Vă rog.

Aș dori să precizez, legat de obligațiile bugetare, după finalizarea privatizării Petromidia, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligațiuni bugetare s-a prevăzut acordarea următoarelor facilități fiscale: emisiuni de obligațiuni de către societatea comercială subscrise și vărsate în cuantum egal cu suma creanțelor bugetare datorate și neachitate la 30.09.2003; scutiri la plata obligațiilor fiscale accesorii (dobânzi și penalități) pe perioada de la 30.09.2003 și până la data plății obligațiunilor.

În anul 2004, organul fiscal competent a atins..., prin anularea respectivă, a scăzut din evidența analitică, pe plătitori, a obligațiilor bugetare în sumă de 2 milioane de lei, realizându-se astfel plata obligațiunii mixte de societatea comercială, și subscrise de statul român prin Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, au fost scutite de la plata obligațiilor fiscale accesorii.

Data scadentă a răscumpărării obligațiunilor este de 7 ani de la data emiterii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Toader.

Sigur, eu am transmis poziția grupului meu. Sunt tare curios, și l-aș ruga și pe liderul de grup de la PNL, cel puțin, dacă nu de la PSD, să aibă un punct de vedere asupra a ceea ce facem cu aceste modalități de returnare a banilor. Că am fi curioși, să știm și noi, ce poziție actuală are actuala putere! Ce poziție, în prezent, are actuala putere!

Pe procedură, domnul Neacșu. După aceea, poate intrăm pe raport.

Doamna președinte,

V-aș ruga frumos să permiteți să fie prezentat raportul comisiei și, după aceea, putem să discutăm și să facem dezbateri generale. Că, bănuiesc, acolo s-ar putea ca domnul Toader să mai primească niște răspunsuri.

Super! Vă mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 și 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și transmisă spre promulgare Președintelui României, la data de 2 martie 2011.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a retransmis Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale „Petromidia” – SA, Parlamentul României, în vederea

reexaminării, pentru următoarele considerente: legea transmisă spre promulgare are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 248/2000, prin care se acordau SC „Petromidia” – SA facilități la plata unor obligații bugetare și a unor obligații către Ministerul Finanțelor Publice.

Această reglementare avea ca scop transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acțiuni, reprezentând 69,991 procente din capitalul social al Petromidia, către investitorul cu care Fondul Proprietății de Stat a negociat și a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor respective.

Întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 248/2000 și-a produs deja efectele juridice, prin semnarea contractului de privatizare a SC „Petromidia” – SA Constanța, se consideră că aprobarea acesteia, prin lege, nu mai este oportună.

În temeiul dispozițiilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, în raport cu solicitările formulate de Președintele României în cererea de reexaminare, și au întocmit raportul inițial PL-x 832/2010/2011 din ziua de 7 iunie 2011, prin care au respins cererea de reexaminare formulată de Președintele României ca neîntemeiată, întrucât orice ordonanță de urgență a Guvernului sau ordonanță simplă nu poate fi respinsă de Parlament pe motiv că și-a produs efectele, ci pe considerente care țin de oportunitatea conținutului reglementării, și au propus plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale „Petromidia”.

Vă mulțumesc. Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul Toader, vă rog.

Da.

Am să vă spun un lucru care o să vă bucure: vrem să o reîntoarcem la comisie, să vedem și punctul de vedere al actualului Guvern, și care ar fi soluția să putem recupera acei bani.

Sigur că dacă trece această lege de aprobare a ordonanței, există și modalitatea de recuperare, dar aș fi curios să văd, cu experiența domnului ministru Georgescu, poate introducem în această lege și modul în care ne recuperăm sumele pe care a uitat să le dea Patriciu.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc.

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Scuze, supun la vot propunerea de retrimitere la comisie, cu termen 3 săptămâni.

Votul este deschis.

Urmează votul final, așa cum spuneam, nefiind alte intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Punctul 14, Proiectul de lege privind revizuirea Constituției.

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Domnul Zgonea, vă rog.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Proiect de lege pentru modificarea Constituției, discutat în clandestinitate în Comisia juridică, de disciplină și imunități – 3, maximum 4 colegi –, modifică legea fundamentală. Mie mi se pare, mai mult decât am spune, un abuz, mi se pare o chestiune incorectă, din punct de vedere al Grupului parlamentar al PSD, care vă cere retrimiterea la comisie.

Nu vreau să intru în alte discuții, în alte dezbateri sterile. Nu cred că o modificare a Constituției se poate face în clandestinitate într-o comisie.

Vă rog frumos să supuneți la vot retrimiterea la comisie.

Vă rog, domnul deputat Eugen Nicolăescu. După aceea, domnul deputat Toader.

## Doamna deputat Roberta Anastase,

## Stimați colegi,

În repetate rânduri, de mai multe luni de zile, Uniunea Social-Liberală a afirmat foarte clar: modificarea Constituției trebuie făcută de un Parlament legitim, care să rezulte din alegeri, conform votului cetățenilor.

Noi considerăm că numai viitorul Parlament, după alegerile din acest an, poate să discute serios modificarea Constituției.

În consecință, în numele Grupului parlamentar al PNL, în acest moment, vă solicit retrimiterea la comisie a acestui raport, care, din punctul nostru de vedere, este întocmit și neregulamentar, și nici nu reprezintă astăzi voința cetățenilor României.

Domnule Toader, vă rog.

Sigur, ne schimbăm discursurile. L-am auzit pe domnul Nicolăescu, referitor la legitimitatea acestui Parlament. Nu înțeleg prin ce sau ce înțelege dânsul prin legitimitate. Probabil, se referă la modalitatea în care un grup parlamentar s-a reînființat, sau s-a înființat, și a sprijinit actualul Guvern, ca să poată să treacă.

Deci, dacă avem discursuri diferite, vă rog să ținem cont de ele. Acest Parlament este legitim prin faptul că toți am fost aleși de către electorat. Aia înseamnă legitimitate. Legitimitatea poate să se refere la modul în care este susținut un guvern sau alt guvern. Sau cade un guvern.

Deci cred că acești termeni care sunt folosiți la tribună... – și domnul Nicolăescu a rămas încă în urmă cu câteva luni de zile, că întotdeauna a ridicat problema legitimității acestui Parlament.

Pe de altă parte, modificarea Constituției a fost în programul nostru politic, al Partidului Democrat Liberal, și nu numai al nostru, ci și al cetățenilor care au dorit, printr-un referendum, să se modifice lucruri esențiale la Constituția României.

Am încercat tot felul de întâlniri, am încercat să avem împreună un punct de vedere, s-a înființat o comisie de revizuire a Constituției, dar a fost un singur efect: să se blocheze această necesitate a modificării Constituției.

Iar dacă vorbim despre aranjamente pe sub masă, o să ne vină rândul să discutăm despre Legea alegerilor parlamentare și o să vedeți ce pe sub masă s-a făcut și ce efecte vor fi.

Dar nu vreau să mă antepronunț.

Vreau să vă spun că nu suntem de acord. Vrem să discutăm articol cu articol și, sigur, dumneavoastră votați cum credeți de cuviință.

Domnul Daniel Buda, președintele Comisiei juridice. Vă rog.

După aceea, domnul Márton Árpád.

## Mulțumesc, doamna președinte,

Nu aș fi intervenit la acest subiect dacă nu ar fi fost făcute câteva acuzații, din partea colegilor, că la această comisie am fi lucrat „într-o oarecare clandestinitate”.

Domnilor colegi,

Să știți că la această comisie am lucrat cu toți cei care au dorit să vină și să participe la dezbaterea acestui proiect de lege. Nu a fost ședință nici noaptea, nici dimineața, a fost în orele de program. A fost cu acel număr de parlamentari, repet, care au dorit să vină și să discute acest proiect de lege.

Vreau să vă atrag atenția asupra unor chestiuni, pentru că, din păcate, le uitați repede, sau uitați repede ceea ce spuneți astăzi, uitând că, dacă veneați la comisie, ieri de exemplu, ați fi văzut că în cadrul Comisiei juridice erau la fel, aceiași parlamentari care vin de obicei și de la dumneavoastră, nefiind acel cvorum la început. Pe urmă, s-a refăcut cvorumul, iar astăzi, când am mers să discutăm acel proiect legat de Legea Big Brother, cum i se spune, cu reținerea datelor, am fost vreo 4-5 parlamentari în comisie.

Deci eu v-aș ruga să nu uitați discursurile pe care le aveți și să vă comportați de așa manieră încât să și faceți ceea ce spuneți.

Pe de altă parte, pentru că nu o să mai intervin la Legea privind alegerile parlamentare, ați spus de-a lungul timpului că dumneavoastră prin acea lege nu faceți altceva decât să respectați voința electoratului.

Domnule Eugen Nicolăescu, v-am văzut la televizor spunând acest lucru!

La chestiune, vreau să vă spun doar că, prin modificarea Constituției, n-am făcut altceva decât de a ține cont de referendumul în care populația a spus foarte clar că dorește o reducere a numărului de parlamentari și Parlament unicameral.

Dacă dumneavoastră, cei de la PNL și de la PSD, nu doriți acest lucru, asta este, votul este mai tare decât glonțul. Este evident că dumneavoastră veți decide prin votul dumneavoastră, dar să știe cei care se uită la noi cine sunt cei care le ignoră voința cetățenilor, da?

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád. După aceea, domnul Negruț Clement.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor,

Legitimitatea unui Parlament constă în votul pe care l-a dat fiecare cetățean, și această legitimitate este în funcțiune până când Parlamentul – din varii motive – va fi dizolvat.

Da, corect, se poate vorbi despre probleme de legitimitate, și este foarte interesant dacă considerăm punctul de vedere al unui grup parlamentar legat de un alt grup parlamentar, în naștere, și punctul de vedere al altui grup parlamentar legat de aceeași problemă, și legitimitatea acestui grup astăzi, ar fi foarte interesant, dar cât timp suntem în Parlament, suntem legitimi.

Revenind la Constituție: conform prevederilor constituționale, orice constituție poate fi modificată de orice parlament nedizolvat, adică acea propunere către popor, cu votul a două treimi din fiecare Cameră.

Dacă această susținere de două treimi există, poate fi votată revizuirea Constituției. Dacă nu există, n-a trecut.

Ca atare, noi, în comisia specială, care a fost la fel de bine ocolită cum a fost ocolită comisia specială pentru alegerile parlamentare, și incluse – odată de o formațiune și altă dată de o altă formațiune – două legi importante: una de revizuire a Constituției și alta de modificare a tot sistemului electoral în Comisia juridică, de disciplină și imunități, deci am convenit că vom trece, vom depune către Parlament, pentru a nu trece degeaba timpul, doar acele amendamente de revizuire a Constituției care întrunesc două treimi din comisie, din votul comisiei, că atunci vor avea șansa să aibă două treimi în Cameră.

Așa cum a fost dezbătut însă în Comisia juridică, de disciplină și imunități, după cum știm, nici măcar prezenți nu au fost două treimi, darămite să fi votat acele amendamente care vizează și altceva decât cele propuse și discutate aici – numărul de parlamentari și bicameralismul, cu care, este adevărat, nu suntem de acord cu desființarea acestui sistem... dar inclusiv de Președinție, probleme – am avut și noi amendamente, toate respinse – legate de existența minorităților naționale.

Deci suntem de acord să fie retrimisă la comisie și să fie readus doar acel proiect de lege de revizuire a Constituției, în orice parlament, care măcar în comisie să aibă susținerea de două treimi.

Vă rog. Toți sunteți pe procedură. Numai o secundă.

Pe procedură era și domnul Negruț Clement, dar dăm cuvântul alternativ de la toate grupurile parlamentare, și oricât doriți dumneavoastră, nu este niciun fel de problemă.

Doamna președinte,

În dezbaterile generale, poate nu mi-aduc eu aminte bine regulamentul, fiecare grup parlamentar își exprimă o opinie, dar numai de la Grupul parlamentar al PDL au fost două opinii.

Dacă-mi permiteți, domnule deputat, nu suntem în dezbateri generale.

O să vă rog frumos să finalizăm.

Nu suntem în dezbateri generale.

Noi am cerut retrimiterea la comisie. Vă rugăm frumos să supuneți la vot. Vă mulțumesc mult.

## Vă mulțumesc și eu.

Tocmai pentru că nu suntem în dezbateri generale, nu intrăm în procedura în care – și care este, oricum, aplicabilă doar în momentul în care avem procedură de urgență, ca să fie un singur intervenient din partea fiecărui grup parlamentar, în general pot vorbi oricâți – acum suntem în fața unei propuneri făcute de Grupul parlamentar al PSD și care, evident, prin intervenții pe procedură, este comentată de alți deputați și de alte grupuri parlamentare. Nu-i nimic neobișnuit, așa se face, și așa am făcut de fiecare dată, neblocând intervenția.

Da, corect, două minute.

Fiecare trebuie să se restrângă la două minute. Deci, domnul deputat Clement, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte,

Mulțumesc, domnule Zgonea, că mi-ați dat posibilitatea să ajung și eu la microfon.

Tangențial, o să fie și o chestiune de procedură. De la această tribună a Parlamentului s-a făcut de către domnul Nicolăescu o acuzație foarte, foarte gravă în opinia mea. Suntem în Parlamentul României, iar un deputat ales în Parlamentul României spune că funcționăm într-un Parlament nelegitim. Este foarte grav ce s-a spus, stimați colegi!

Mai mult decât atât, faceți trimitere la un grup parlamentar pe care o stimată doamnă colegă, fosta dumneavoastră..., îi spunea „Partidul cucilor”, dar l-am văzut acum două săptămâni pe stimabilul domn senator – președinte al PNL-ului – foarte vesel, lângă domnul Oprea, când semna un protocol.

Domnilor, suntem sau nu suntem egali acum? Despre ce vorbim?!

Domnule Nicolăescu, nu este corect ce ați spus! Vă rog frumos, de la această tribună să nu mai facem acuzații de genul ăsta! Și eu, ca și dumneavoastră... suntem aleși și trimiși în Parlamentul României să reprezentăm cetățenii, prin vot.

Nu putem discuta de ilegitimitate, domnilor! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Toader.

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Sigur, a fost solicitată retrimiterea la comisie. Spun punctul de vedere al grupului: nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie, și am să vă și explic. Retrimiterea...

Înainte mă apostrofați când eram la putere. Acum și la opoziție mă apostrofați?! Lăsați-mă să vorbesc!

Vă rog să nu intrați în dialog cu sala, domnule Toader. Aveți două minute pentru intervenție pe procedură.

Deci am spus că retrimiterea la comisie nu are niciun sens, fiindcă este clar că dumneavoastră aveți o poziție contrară. În regulament se prevede foarte clar că putem să o respingem. Hai să intrăm în dezbaterea articol cu articol, le respingeți, să știe și poporul ăsta cam cum votați dumneavoastră, și pe urmă sunteți liberi să hotărâți cum vreți!

Reîntoarcerea la comisie nu este altceva decât un praf aruncat. Haideți să dezbatem articol cu articol, poate, să vedem, cu unele sunteți de acord, și cred că sunteți de acord. Este momentul să avem și noi un punct de vedere corect.

Deci noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie și, pentru a vedea poziția, eu solicit apel nominal cu vot.

Domnul Buda.

Deci înțeleg că există și solicitarea de apel nominal pentru retrimitere la comisie.

Am să supun la vot și această propunere.

Mulțumesc, doamna președinte, pentru că mi-ați dat cuvântul.

Câteva chestiuni vreau să lămuresc, și chiar îi rog pe colegii mei să fie, să-mi răspundă la această nedumerire a mea: de ce credeți că acest proiect de lege ar trebui să fie retrimis la comisie? Va avea o altă soartă? O să vă schimbați poziția dumneavoastră? O să veniți la comisie și o să discutăm pe acest proiect de lege?

Eu cred că trebuie să vă asumați...

Stimați colegi, haideți, fiți politicieni până la capăt! Asumați-vă în spațiul public exact ceea ce vreți să faceți dumneavoastră, până la urmă, că nu vreți acest proiect de modificare a Constituției, că vreți să ignorați voința cetățenilor care au spus la referendum ceva, și atunci este în regulă! Dar de ce vreți să vă ascundeți în spatele Comisiei juridice, de disciplină și imunități?

Iertați-mă, și înainte vreme, și aici am și eu nemulțumirile mele legate de faptul că această Comisie juridică – domnule coleg, mai ușor cu pianul pe scări! – figurează uneori... este ca o groapă de gunoi! Tot ceea ce nu ne convine, aruncăm la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Păi, fraților, ia asumați-vă odată prin vot ceea ce vreți să faceți!

Domnule președinte, ați depășit cele două minute. Vă mulțumesc.

Am să supun la vot retrimiterea la comisie.

Numai că există o propunere pentru ca modalitatea de vot să fie aceea prin apel nominal.

Pentru că se referă la acest vot, trebuie să întreb plenul dacă este de acord să existe vot prin apel nominal pentru retrimitere la comisie.

Votul este deschis.

Vă rog să vă exprimați.

S-a încheiat votul.

41 de voturi sunt pentru această propunere, 103 împotrivă și 5 abțineri.

## Doamnă președinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat vă solicit prelungirea programului până la dezbaterea proiectelor de lege care au raport de adoptare.

Vă mulțumesc.

Vă rog să introduceți cartelele și vă rog să vă exprimați prin vot în ceea ce privește propunerea de prelungire a programului până la epuizarea proiectelor...

Domnule Toader, suntem...

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Propunerea a fost respinsă.

Acum supun la vot retrimiterea la comisie. Termen: 3 săptămâni. Votul este deschis.

A sosit raportul suplimentar?

Deci nu a venit încă.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice, a Legii administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dacă din partea inițiatorilor...

Pe procedură domnul Toader. Vă rog.

Doamnă președinte,

Am ridicat mâna înainte de a începe și de a anunța dumneavoastră dezbaterea pe această lege. E o neînțelegere cu această lege denumită „Big Brother”. Vă rog să ne dați o pauză de consultări de 20 de minute, să cadă de acord colegii, să stabilim ce avem de făcut.

Vă mulțumesc. Pauză de consultări 20 de minute.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Vă propun să vă reluați locurile. Invit secretarii la prezidiu. Vă rog, domnule deputat Neacșu.

Mă scuzați!

Vreau să vă spun că ar trebui nu toate legile care au raport, să vedem care lege... Și știu că doriți foarte mult pe cea cu alegerile parlamentare.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Au fost precizate, nu erați în sală! Au fost precizate proiectele. Prin urmare,

Vreau, înainte de a intra în dezbaterea următorului proiect de lege, să fac un anunț. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 22 mai 2012, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda și Regatul Suediei, semnat la Bruxelles la 2 martie 2012.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile de la data depunerii.

16. Revenim la ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice, a Legii administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Domnule senator Crin Antonescu, vă rog. ## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu** _– senator_ **:**

## Doamnă președinte,

## Distinși colegi deputați,

În legătură cu acest proiect pe care l-am inițiat împreună cu domnul deputat Victor Ponta, există deja o discuție publică destul de încinsă. În general în legătură cu sistemele electorale, cu o formulă sau alta, există, și nu de azi, de ieri, teorii, controverse, opinii. Eu am să spun din capul locului că pur și simplu... Personal, cred că există, făcând abstracție de orice conjunctură, două formule care sunt în cea mai mare măsură dătătoare de dreptate electorală și de reprezentativitate maximă.

De asemenea, ar trebui să nu uităm că în momentul în care...

Vă rog să asigurați liniștea în sală!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

...în momentul în care fosta majoritate a hotărât ca alegerile locale pentru primari să se desfășoare într-un singur tur, lucru care spre deosebire de alegeri parlamentare cu uninominal într-un singur tur nu se mai întâmplă nicăieri, nu am asistat la o asemenea reacție a unor segmente din societatea civilă sau din opinia publică.

Iată, dar, că dacă avem o lege în baza căreia în scurtă vreme vor fi aleși primarii, președinții de consiliu județean, într-un singur tur, să fim măcar coerenți și să mergem cu scrutinul majoritar într-un tur și la Parlament. Nu există în niciun fel pericolul limitării democrației. Pericolul limitării democrației sau al punerii ei în discuție vine din atacul dus de aproape două decenii sub o formă sau alta, dintr-o direcție sau alta, cu un interes sau altul la adresa instituției partidelor politice, vine din atacul dus, și dus foarte recent, și dinspre instituția prezidențială și dinspre un partid care era majoritar atunci la adresa Parlamentului însuși, ca instituție, pentru că dincolo de o formulă electorală sau alta esențial este ca Parlamentul să rămână centrul vieții politice democratice și ca partidele politice, ca instituții de reprezentare și de pluralism, să rămână, să fie privite și să acționeze ca garanți ai democrației.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Raportul comisiei înainte.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Fiind procedură de urgență, în primul rând vă propun timp total de dezbatere cinci minute și voi prezenta raportul Comisiei juridice la acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat pe larg de unul dintre inițiatori.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, cu majoritate de voturi, s-a hotărât să propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și a Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Amendamentele respinse sunt prezentate în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Procedură, domnul Toader.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Este o lege foarte importantă, nu numai pentru cei care sunt în Parlament azi sau mâine, ci în primul rând pentru modalitatea în care electoratul din România își trimite în Parlament reprezentanții și mi se pare absolut nelalocul ei, ca să nu spun altfel, propunerea ca cinci minute să discutăm despre acest proiect de lege.

Domnul senator Antonescu a spus că e foarte importantă, nu trebuie făcută o lege rapid, dar a fost făcută în câteva zile, a avut un discurs echilibrat, dar pe principiul: „Eu spun, dar faceți cum vreau eu!”.

Cred că acest proiect de lege... și, în primul rând, revin, nu sunt de acord, și cred că poate și domnul președinte al comisiei va reveni asupra timpului de dezbatere, chiar dacă este în procedură de urgență și mi se pare corect ca fiecare grup sau chiar colegii din Parlament să aibă opinii.

Revenind la importanța acestei legi, în care noi atunci când am fost la putere puteam să folosim această majoritate să facem legea cum vrem noi, cred că întotdeauna este corect ca o lege care privește până la urmă viitorul României să fie dezbătută cu toate grupurile parlamentare.

Acesta este motivul pentru care, de comun acord, am făcut acea comisie de Cod electoral și, mai mult decât atât, domnule Antonescu, trebuie să vă anunț, poate nu știți, a fost un consens referitor la un proiect de lege care să elimine și, pe de o parte, marile probleme pe care le-a creat și le creează votul uninominal într-un singur tur și lista. Și acea combinație mixtă, pe care căzusem de acord cu toții, rezolva toate problemele, sigur perfecțiune nu există, dar așa cum este, acest proiect de lege nu va crea decât o mare problemă în rândul electoratului, avantajând, poate, pentru un anumit moment, un anumit partid sau un anumit individ și cred că n-aș dori să fiu într-un parlament în care sunt foarte mulți independenți care câștigă un colegiu, prin orice metodă pe care o permite sau nu o permite legea.

Deci revin, și nu am făcut intervenția decât pe procedură, nu sunt de acord, și vă rog ca președintele comisiei să revină, să lase dezbaterile, nu putem discuta cinci minute despre modul în care Parlamentul României va fi ales și va decide soarta acestei țări.

## Numai o secundă...

Și eu cred că îmi faceți misiunea foarte dificilă să conduc o ședință în care toate grupurile parlamentare să intervină pe acest proiect de lege care, cu siguranță, îi vizează pe toți parlamentarii câte un minut.

De aceea, eu o să vă rog, liderii de grup, să aveți o discuție, astfel încât să ajungeți la un termen rezonabil pentru dezbaterile generale.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Pentru dezbateri generale nu există termen, citiți regulamentul! Deci termenul de dezbatere este numai pentru dezbaterea pe articole. Unu.

Doi. Sunt, dacă am numărat bine, în total 18 articole de modificat, deci 18 puncte adoptate de comisie. Dacă mai adăugăm încă două, pe cele respinse, de pus în discuție, ajungem la 20. Dacă zicem că dăm câte trei minute pentru fiecare astfel de amendament, teoretic ajungem la o oră și mi se pare că este un termen rezonabil. Dacă terminăm mai repede, votăm mai repede. Oricum, s-a votat că votăm după ce terminăm dezbaterea, deci cinci minute nu ajung nici să treceți în revistă cele 18 amendamente. O oră mi se pare una... Deci aceasta e procedura, în contrapartidă celor propuse, de cinci minute, grupul nostru parlamentar propune o dezbatere de o oră pe articole. Pentru că, încă o dată repet, citiți regulamentul, la dezbaterile generale nu e limită.

E corectă precizarea făcută de domnul Márton Árpád că nu există timp pentru dezbateri generale, dar pentru dezbaterea pe articole există timp alocat și domnul președinte al comisiei... vă rog să reluați o dată dezbaterea pe articole, timpul alocat...

E foarte logic de ce v-am propus eu cinci minute, stimați colegi, pentru că din cele 18 articole la care face referire domnul Márton Árpád doar 15 sunt de abrogare, deci nu avem ce discuta, pentru că prin acele articole scăpăm de pragul electoral. Un singur articol este pe care puteți discuta, este cel care stabilește câștigătorul, cel care obține cel mai mare număr de voturi. Acesta este articolul.

Deci dumneavoastră, stimați colegi..., comisia își menține punctul de vedere, dezbaterile pe articole, cinci minute. La dezbateri generale puteți discuta oricât, că oricum dumneavoastră nu sunteți de acord cu acest sistem. Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Cinci minute pe articole... Sunt și amendamentele respinse, care pot fi susținute.

Deci supun la vot dezbaterea pe articole cinci minute, iar dezbaterea generală este..., așa cum spunea și domnul Márton Árpád, este liberă pentru toate grupurile parlamentare.

Votul este deschis.

Domnul președinte Kelemen Hunor, vă rog.

## **Domnul Kelemen Hunor:**

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Așa cum spunea și domnul senator Antonescu, erau puține lucruri în România care funcționau, dar funcționa foarte bine acel sistem de vot pe listă care până în 2008 a asigurat o reprezentare proporțională în Parlamentul României, în Camera Deputaților și în Senatul României. Sunt convins că acum patru ani de zile sau mai bine de patru ani de zile, dintr-o demagogie împinsă până la limită, am schimbat acel sistem care a funcționat foarte bine și ați adoptat – și spun că ați adoptat, pentru că și atunci noi am fost consecvenți și am votat împotriva proiectului de lege –, ați adoptat un sistem mai prost, un sistem mai puțin funcțional decât era până în 2008. Și acum dumneavoastră propuneți un sistem care va fi și mai prost, și mai rău decât sistemul care a funcționat până în 2008. În loc să facem un lucru prin care reparăm greșeala din 2007, prin această propunere eu zic că facem un pas înapoi. Nu reparăm nimic, ci stricăm un lucru care până la urmă și în 2008, și prin sistemul adoptat în 2008 a asigurat o reprezentare proporțională.

A fost un principiu de bază, a fost un principiu care a funcționat 22 de ani și noi, cei de la UDMR, suntem convinși că acest principiu ar trebui să funcționeze și în continuare. Votul de la urnă se transformă în mandat, dar acel vot se transformă într-un mandat printr-un sistem proporțional. Dacă omul, cetățeanul, contribuabilul, spuneți cum doriți dumneavoastră, a votat pentru un partid, pentru o formațiune politică sau pentru un individ, atunci mandatul se transformă exact acolo unde a fost dat votul. Și eu cred că din acest punct de vedere sistemul nostru electoral, până în 2008, a funcționat foarte bine, din 2008 am asigurat o reprezentare proporțională și, sigur, am introdus un element care nu era de dorit și acum noi vrem să schimbăm sau dumneavoastră vreți

să schimbați un sistem care asigura o reprezentare proporțională, era un sistem just, era un sistem corect, era un sistem democratic.

Schimbând sistemul electoral, Parlamentul, prin votul dumneavoastră, va renunța la acest principiu fundamental, la reprezentarea proporțională, și aduceți un argument foarte important. Vreți o majoritate solidă și este o dorință justificată, este o dorință pe care noi o înțelegem, dar va fi o majoritate artificială, va fi o majoritate care nu va reflecta dorința electoratului, nu va reflecta voința fiecărui cetățean, va fi o majoritate artificială care se va evapora exact așa cum veți stabili această majoritate.

Domnul deputat Paleologu, după aceea domnul Negruț Clement. Dar înainte de asta..., la următoarea tură de grupuri parlamentare.

Domnul deputat Paleologu, vă rog.

## **Domnul Theodor Paleologu:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Am urmărit cu foarte multă atenție discursul domnului senator Antonescu. Am apreciat faptul că era echilibrat și a vorbit atât de dezavantaje, cât și de avantaje ale sistemului propus.

Atâta doar, trebuie să chibzuim dacă nu cumva dezavantajele, în situația României, sunt mai mari decât avantajele.

Votul – zis uninominal, de fapt majoritar ar trebui să-l numim – are, fără îndoială, așa cum a spus domnul Antonescu, are niște avantaje: unu – legătura mai directă cu cetățeanul și, mai cu seamă, majoritățile clare, stabile, coerente.

Dar are, așa cum a spus domnul Kelemen, are și foarte serioase dezavantaje pe care le știm cu toții și e vorba despre nereprezentarea unor forțe importante din societate. Sensibilități puternic reprezentate în societate nu mai sunt deloc sau sunt foarte puțin reprezentate în Parlament, iar acest lucru este foarte grav.

Sunt democrații vechi, cu lungă tradiție, care acum se gândesc la introducerea unei doze proporționale.

De exemplu, în Franța este situația aceasta și chiar și în Anglia, colegii dumneavoastră din Partidul Liberal Democrat își doresc un asemenea lucru, pentru că Partidul Liberal Democrat în Anglia este victima sistemului majoritar într-un singur tur existent acolo.

De altminteri, fac o mică paranteză și mă întreb dacă, pe termen lung, nu va fi și PNL-ul victima aceluiași sistem pe care președintele său îl propune cu atâta ardoare acum.

Știți cum este, întâi cade o victimă, apoi o alta și încă o a treia și așa mai departe. Nu știi niciodată unde se oprește această cascadă.

De altminteri, trebuie să relev un detaliu interesant: faptul că pe această temă a votului uninominal, a votului majoritar, domnul Antonescu este de acord în întregime cu Traian Băsescu, și vreau să observați acest lucru că, în această chestiune, nu sunt de acord nici cu președintele Băsescu, nici cu președintele Antonescu.

Domnul Crin Antonescu a menționat, pe bună dreptate, exemplul Marii Britanii, numai că în Anglia, acest sistem există de foarte multă vreme. Rădăcinile parlamentarismului britanic urcă în secolul XVII, XVIII. Reforme importante ale sistemului electoral britanic au avut loc în secolul XIX și încă în secolul XX. Să nu ne comparăm cu vechea tradiție, seculară, din Anglia.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Bot, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau doar să pun două întrebări. Evident, întrebări retorice, dar subiect de gândire pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii pe care o discutăm.

Prima întrebare este aceea care se referă la modul în care este ales Președintele României și la modul în care este demis Președintele României. Cât de democratic este acest mod, când președintele poate fi ales – teoretic vorbind – chiar și cu un singur vot și nu poate fi demis decât cu 9 milioane de voturi.

Iar în legătură cu reprezentativitatea Parlamentului ales prin sistemul propus de noi acum, de ce este mai nedemocratic și mai nereprezentativ acest Parlament decât Parlamentul ales în sistemul actual, când în Parlament și-au găsit locul deputați și senatori de pe locurile doi, trei sau patru. Și atunci, nu se simt frustrați alegătorii care poate au ales un parlamentar care a obținut 49,99% din voturi, a obținut locul întâi și nu a intrat în Parlament? Eu cred că este un subiect de gândire serios pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii propuse de noi.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Întrerupem pentru câteva secunde lucrările noastre.

Am plăcerea să anunț prezența la lucrările Camerei Deputaților a delegației parlamentare conduse de domnul Andrew Scheer, președintele Camerei Comunelor din Canada, aflat în vizită în țara noastră.

Salutăm prezența domnului președinte.

Vă mulțumesc.

Revenim la lucrări și dați-mi voie să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Anghel Stanciu. Mi-a spus să-l prezint ca autor al legii încă în vigoare și de aceea are câteva cuvinte să ne spună.

Vă rog.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Stimată doamnă președinte,

## Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnilor miniștri,

Venind pe drumul acesta de costișă, mi-am adus aminte de o vorbă dragă distinsului domn prim-ministru și președinte al meu, Ponta. Referindu-se la unul sau la altul dintre cei cu funcții de conducere fie în stat, fie la partide, are o vorbă care îmi place și mie: a pierdut ocazia de a tăcea.

Cred că mă aflu și eu astăzi în această situație în care am pierdut ocazia de a tăcea. Căci este posibil – ca un bumerang –, ceea ce voi încerca să spun fiind total neutru, domnule președinte Antonescu, să fiu obligat să apăr ceva ce fiecare dintre dumneavoastră apărați. Și apărați, pentru că majoritatea care sunteți aici, în sală, aveți un copil, o copilă, un fiu, o fiică – biologic, evident. Și indiferent cum arată, indiferent cum se prezintă, este cea mai frumoasă fiică, este cel mai bun fiu.

Așa cum avem fii și fiice biologice, avem și fii și fiice în plan ideatic. Ai o idee, o idee originală, o idee originală care este ca un fulger în mijlocul unei nopți, care-ți vine pe negândite. Și cum șeful meu la vremea respectivă, maestrul

nostru Hrebenciuc, mi-a cerut să mă gândesc la o lege originală, mi-a picat – să spunem așa – o fisă, fără să-mi spargă capul, de a găsi un sistem original, și este un sistem original în întreaga lume. Iar dumneavoastră, fie că vreți, fie că nu vreți, vă datorați fotoliile de parlamentar acestui sistem, despre care, de la rezultatele pe care le-a oferit, și puterea, și opoziția, și cei de pe locul unu, și cei de pe locul trei au spus că este cel mai prost.

Bineînțeles că nu-și convine nimic nici astăzi, când, la vremea respectivă și domnul deputat Voicu, colaborator al meu în finalizarea acestui algoritm, și ceilalți am lăudat sistemul. El avea niște virtuți: se vota omul, și nu lista. A doua virtute consta în faptul că se realiza o solidaritate între toți competitorii partidului, pentru că de voturile tuturor care se strângeau depindea numărul total de mandate. Și a treia virtute, criticată sau necriticată, se realiza o proporționalitate. Proporționalitatea este de sub 1%.

Domnul deputat Negruț Clement.

De asemenea, dacă mai doresc parlamentari să se înscrie la cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Domnul Pambuccian, am notat.

## **Domnul Clement Negruț:**

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

## Domnule senator,

Suntem într-o procedură legislativă normală, corectă, când un domn senator, coleg de-al nostru, din Parlamentul României, se află în calitate de inițiator să susțină un proiect de lege. Ar trebui să-i mulțumim domnului senator, că-l vedem totuși destul de rar și la o oră așa de matinală la Parlament, dar, încă o dată, e o procedură pe care trebuie s-o dezbatem, s-o discutăm.

Ne-a vorbit domnul senator foarte frumos despre democrație, despre sistemele de vot din România după 1989. S-a vorbit despre votul pe liste. S-a vorbit în general despre un vot care l-a avantajat întotdeauna pe Domnia Sa, votul pe liste. A fost un privilegiat al votului pe liste, pentru că a fost copilul de suflet al tuturor președinților PNL.

A vorbit despre votul în două tururi de scrutin. Un vot corect, în opinia mea. Dar n-a vorbit Domnia Sa despre votul din 2008, votul proporțional, prin care se află astăzi în Parlamentul României, pentru că, dacă aveam votul direct, Domnia Sa nu era aici astăzi.

De aceea, poate că era corect, domnule senator, să ne spuneți și de ce nu este bun votul proporțional, și vă vorbește unul care a intrat în Parlament cu votul majorității cetățenilor și care este și coinițiatorul unui proiect de lege prin care susține votul direct.

M-aș fi bucurat să vă aud de la această tribună că ne vorbiți despre votul proporțional, de ce nu a fost bun, pentru că vreau să vă spun, domnule senator, că dacă acest vot direct în 2008 era în funcțiune, în Alba nu aveați niciun parlamentar. Niciunul! PNL-ul și PSD-ul nu aveați parlamentari. Pentru că PDL-ul a câștigat toate colegiile.

De aceea, haideți să fim foarte atenți! Sigur...

A venit vremea, domnilor, să vociferați. E vremea dumneavoastră. Eu să știți că sunt unul care nu prea mă tem de vociferări.

Haideți să fim consecvenți până la capăt, stimați colegi!

Haideți să dezbatem serios această lege pe care s-o folosim pe un termen lung, nu facem o lege care să ne avantajeze acum și să nu ne gândim la viitor!

## Domule senator,

Dincolo de... – vă rog să mă credeți că nu sunt răutăți – mă bucur că vă văd și probabil ați văzut și cum Constituția nu este modificată și probabil ați fost prezenți să vedeți și lucrul ăsta, nu respectăm votul cetățenilor, și probabil veți vedea și încă o lege pe care colegii dumneavoastră vor avea grijă să o rupă în două. E vorba de legea energiei, prin care veți proteja „băieții deștepți” despre care vorbiți atât de frumos.

Mulțumesc.

Domnul Pambuccian, vă rog, liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

În general, sistemele de vot și sistemul general constituțional al unei țări sunt lucruri care trebuie cumpănite bine, calculate, gândite și dezbătute, și după aceea făcute.

Lucrul ăsta nu se potrivește, din păcate, cu locul.

Noi întotdeauna experimentăm, iese prost, după care o luăm în altă direcție, de obicei și mai proastă.

Și tot șirul ăsta se întrerupe în momentul în care lucrurile ies foarte prost.

Grupul nostru parlamentar, după ce am avut multe discuții între noi, a ajuns de mult la concluzia că varianta cea mai potrivită pentru România ar fi o republică parlamentară, cu un parlament amplu și cu un vot pe liste, proporțional. Ar fi o formulă foarte echilibrată, care ne-ar face, după zeci de ani de dictatură, întreruptă de mici perioade, cum a fost perioada lui Carol I sau perioada interbelică, de mici perioade de trăit altfel, să uităm ideea tătucului salvator, să uităm tot felul de idei de genul ăsta.

Probabil că asta ar fi, cel puțin asta credem noi, formula cea mai potrivită.

În timp, agenda publică care a fost de cele mai multe ori făcută de presă, de analiști politici, de politicieni interesați, duce lucrurile exact în direcția opusă și probabil că se bazează, într-un fel sau altul, și pe o oarecare nostalgie populară.

Eu vreau să vă spun că de data asta o să votăm proiectul acesta de lege și vă spun și de ce: pentru că este foarte bine să ducem lucrurile până la ultima lor consecință, ca, după aceea, să înțelegem că poate ar trebui să regândim sistemul, că poate ar trebui să căutăm o cale echilibrată, în care puterile din stat să se poată amenda în mod real unele pe celelalte, în care partidele să devină instituții puternice, în care politica să devină o chestiune făcută cu mult profesionalism.

Așa că vom vota. O să vedem și consecința acestui sistem, și cu asta cred că ideea de uninominal se va încheia o dată pentru totdeauna.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Mihăiță Calimente, domnul deputat, vă rog.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Sigur că am auzit foarte multe argumente și pro, și contra. Aș vrea să le spun colegilor care visau la o republică parlamentară că suntem într-o republică parlamentară, și nu semiprezidențială.

Am auzit că votul majoritar ar fi o crimă, am auzit că votul pe listă ar fi numai un lucru extraordinar de bun. Vreau să vă spun că democrația poate fi și de tip majoritar, și atunci avem votul majoritar, poate fi și de tip consensual, și atunci avem votul pe listă.

Sigur că există o multitudine de feluri, între aceste două extreme, de a ne exprima votul și toate vreau să vă asigur că sunt democratice.

Cu colegii de la Arad am avut de multe ori această dispută. Ei îmi reproșau că am ieșit parlamentar de pe locul trei și-mi puneau la îndoială – vezi, Doamne! – faptul că cei de pe locul trei nu ar avea – nu-i așa? – aceeași legitimitate ca și cei care ieșiseră pe locul întâi. Numai că uitau să spună că acel vot era un vot combinat, că la repartizarea mandatelor el era majoritar numai în primul tur de repartizare a mandatelor, cine lua 50% plus un vot. După acest tur, în tururile următoare de distribuire a mandatelor, el, din majoritar, se transforma în proporțional, și cei care au luat mandatele n-au luat numai pe voturile pe care le-au luat, ci pe toate voturile colegilor liberali din județ, care s-au raportat la cel care a luat mandatul. Deci și acel mandat este la fel de reprezentativ ca și al celor care au luat de pe locul întâi.

La fel de reprezentativ este și dacă se introduce acest tip de vot majoritar, sigur că el va lăsa un număr de cetățeni care nu-și vor găsi în cei care intră în Parlament votul pe care l-au dat. Dar și la votul pe listă, unde există pragul de 5%, sau în alte părți prag mai mare, rămâne un număr de cetățeni care au votat și au votat partide care nu fac pragul sau candidați care nu fac pragul și nici acolo nu se găsește în întregime reprezentat votul exprimat de către cetățeni.

Deci vreau să spun că fiecare sistem de vot este democratic, sigur că el, într-o anumită conjunctură, poate avantaja o anumită..., un anumit partid, o anumită grupare de partide, dar ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 20 și ceva de ani, votul pe listă a fost incriminat de toată lumea, votul pe listă a fost atacat din toate părțile și, în special, de către presă, și astăzi nu facem altceva decât să respectăm... și iacătă că aici suntem în consens cu președintele Băsescu, introducerea tipului de democrație majoritară pe care și l-a dorit Domnia Sa, pentru că în proiectul de Constituție pe care l-a înaintat este clar un tip de democrație majoritară. Nu luăm toate elementele de democrație majoritară pe care le impunea Domnia Sa, ci-l luăm pe acesta singur, votul uninominal dintr-un tur, care este democratic și care este și reprezentativ.

Domnul deputat și vicepreședinte al Camerei, Nicolicea.

Grupul parlamentar progresist va vota acest sistem de vot, acest proiect de lege, așa cum ne-am înțeles prin Protocolul semnat cu Partidul Social Democrat care ne-a promis că ne va sprijini în taxa de solidaritate, acea taxă de care România are nevoie pentru a întregi salariile, pentru a da înapoi banii la pensionarii care, în mod incorect, au fost văduviți de sume importante de bani.

Acesta este anunțul pe care doream să-l fac.

## Mulțumesc mult.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian Petrescu.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Am ținut să iau cuvântul ca să-mi exprim admirația, e adevărat, limitată, pentru domnul senator Crin Antonescu, pentru faptul că a mai găsit încă un sistem de vot care să-i permită accesul în Parlament, după cei 20 de ani petrecuți în Parlament. Dânsul fiind parlamentar încă din 1992, iată că în 2016 va face 24 de ani de Parlament. Felicitări încă o dată!

Am avut onoarea și ocazia să asist aseară la Comisia juridică, de disciplină și imunități, drept care știu ce scrie în această lege. Din păcate, ceilalți colegi ai mei nu au raportul în față, drept care nu pot să se exprime în cunoștință de cauză. Pot să vă spun că prin această lege reușiți să creșteți numărul de parlamentari, pentru că ați dat acea prevedere cu minoritățile, cu pragul acela de peste 7%.

Vă voi mai spune un număr, 7.765.573. E vorba de numărul de români care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari. Prin legea pe care o dați dumneavoastră acum, creșteți numărul de parlamentari. Și aș vrea să mai felicit Partidul Social Democrat pentru noul suflu pe care îl aduce în Camera Deputaților prin numirea domnului Viorel Hrebenciuc în calitate de vicepreședinte al acestei Camere. Mare îmbunătățire...

Mulțumesc.

Domnul deputat Pambuccian, cu o precizare.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Eu vă rugasem să fac precizarea când venea articolul cu pricina, dar o fac acum și-i mulțumesc colegului meu că-mi dă ocazia să o fac.

Au existat foarte multe speculații zilele acestea că există în această lege o prevedere pentru minoritățile naționale care nu știu ce face. Vreau să vă spun că din punctul de vedere al minorităților naționale, reprezentate în grupul meu

parlamentar, în Grupul parlamentar al minorităților naționale, legea nu are nicio modificare în raport cu legea din 2008. Este, practic, același corpus legislativ în ceea ce privește minoritățile.

Există aici o referire la o singură minoritate care nu este reprezentată în grupul nostru parlamentar, pentru că, în cazul dânșilor, votul de tipul acesta îi condamnă la pierderi majore, și ea se referă la județele în care o minoritate are peste 7% din populația acelui județ. Niciuna dintre minoritățile naționale reprezentate în Grupul parlamentar al minorităților naționale nu îndeplinește această condiție, în niciun județ. Nicăieri!

Așa că rugămintea mea este ca această confuzie să nu se mai perpetueze. Legea, din punctul nostru de vedere, al mecanismului electoral care ne privește direct, nu aduce nimic în plus, nimic în minus, e în ordine așa cum este, și nu ne afectează practic din punctul de vedere al felului în care suntem noi aleși în niciun fel. Cum ne va afecta pe toți, am spus atunci când am vorbit la dezbaterile generale.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Acum este domnul deputat Cristian Dumitrescu. Vă rog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, am dorit să vin la acest microfon să constat că, într-adevăr, în Parlamentul României astăzi se poartă o dezbatere și modul în care se desfășoară aceasta, cu puncte de vedere pro și contra, cu argumente și chiar cu prezența în sală a unor reprezentanți ai societății civile nu ne face altceva decât să fim într-o stare de normalitate.

Pe de altă parte, vreau să mulțumesc distinsului senator Antonescu, care ne-a prezentat proiectul Domniei Sale de lege, argumentat, cu tot respectul cuvenit Parlamentului, aducând în discuție atât argumentele pro, cât și eventualele critici și solicitând din partea noastră, așa cum este democratic, susținerea.

În ceea ce privește un singur aspect, pentru că multe din aspectele prezentate au fost luate în discuție de către antevorbitorii mei, este acea așa-numită intervenție pe problema de constituționalitate. Proiectul de lege, în opinia mea, și cred că sunt destul de avizat pentru a putea să spun acest lucru, este perfect constituțional. Articolele 62, 63 din Constituție, care se referă la reprezentativitatea Parlamentului și la egalitatea votului, nu au nicio legătură cu acest proiect de lege. Parlamentul care va reieși în urma acestui proiect de lege va fi reprezentativ și va fi votul fiecărui cetățean, nu va fi cenzitar, nu va fi altfel multiplicat și va fi un vot egal.

Mai mult decât atât, sigur că există și acele argumente pro și contra. Dispariția pragului electoral este o încurajare, dacă vreți, pentru că există posibilitatea astfel în anumite situații, să avem chiar și reprezentanți ai societății civile, persoane independente, care să poată să acceadă în Parlament. Și acesta nu este un lucru simplu, pentru că de aproape 20 de ani de când părintele Constituției, regretatul senator Iorgovan, a intrat în Parlamentul României prin... în calitate de independent, nu s-a mai întâmplat acest lucru, fiindcă acel prag și număr de voturi erau, practic, imposibil de obținut. Iată de ce sunt foarte multe argumente, dar principalul argument este acela potrivit căruia dacă câștigi trebuie să fii în Parlament.

## Domnul deputat Spînu.

Erau înscriși pe ordinea de zi, după aceea, domnul deputat Oajdea și domnul deputat Olar, după care nu mai sunt alte intervenții, încheiem dezbaterile generale.

## Stimați colegi,

Sunt de 3 ani și 5 luni în acest Parlament, așa încât nu-mi pun nicio nădejde că modalitatea în care ați venit determinați să votați astăzi se va schimba.

Totuși, vreau să vă spun ca introducere că teoria sistemelor de vot este o teorie care face parte din teoria matematicii și știu despre ce vorbesc. Este o parte componentă din teoria deciziei și a alegerii multicriteriale, și am studiat-o cu foarte mult interes, inclusiv cu studenții mei, așa încât vă rog să mă credeți că chiar sunt în postura de a spune tehnic niște lucruri.

Din punct de vedere al deciziei inițiatorilor, de a trece la uninominalul pur, cred că nici noi nu avem calitatea morală astăzi să încercăm schimbarea acestui sistem, pentru că și noi l-am susținut.

De ce? Ne convenea probabil atunci, așa cum vă convine și dumneavoastră astăzi, pentru că dacă astăzi USL-ul ar sta la 15% în sondaje ați veni aici la tribună și ați găsi un milion de defecte acestui sistem și ați argumenta pertinent cu foarte multe exemple, ceea ce am putea face și noi. Dar, v-am spus, din punctul meu de vedere nu am calitatea morală, pentru că am acceptat și noi acel, să-i spunem – intrat în vorbirea publică – uninominal pur, chiar dacă președintele Traian Băsescu era adeptul unui vot uninominal pur din două scrutine, și nu din primul scrutin.

Totuși, vreau să vă citez unul dintre inițiatorii acestei legi, pe domnul senator Crin Antonescu, să vedem când este cinstit, astăzi, sau acum câteva luni, sau acum câteva zile.

Citat din domnul senator Crin Antonescu, președintele Partidului Național Liberal: „Suntem de acord cu reducerea numărului de parlamentari. O reducere semnificativă, și nu una de fațadă, care să respecte – domnule senator –, principiul constituțional al proporționalității”, declarația dumneavoastră din data de 14 noiembrie 2011, în care amenințați cu moțiunea de cenzură dacă nu se ține cont de acest lucru. Eu sunt profesor de matematică, dumneavoastră sunteți profesor de istorie. Nu știu ce înțelegeți prin proporționalitate, s-ar putea să avem viziuni diferite și m-aș bucura dacă mi-ați explica ce ați vrut să spuneți atunci.

Al doilea citat, mai nou, din 17 martie 2012, ziarul „Adevărul”: „Pentru reducerea numărului de parlamentari avem un proiect de lege pregătit, putem să-l aprobăm și mâine.”

Drept la replică, domnul Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Mi-am dorit din tot sufletul să-mi fie rostit numele de către antevorbitorul meu, pentru a avea acest drept la replică.

Vreau să vă spun că votul uninominal plus reducerea numărului de parlamentari sunt două măsuri din același film, adică din filmul atomizării Parlamentului, al fluidizării lui, micșorării lui și transformării lui într-o masă de manevră pentru un tătuc național. Dacă asta vreți, asta avem! Dacă nu vreți asta, lăsați Parlamentul să fie puternic, lăsați partidele politice să fie puternice, lăsați oamenii să poată vota proporțional! OK, o facem pe asta ca să se convingă lumea că e o greșeală, dar, dacă dăm drumul la amândouă frânele din mână, în momentul acela și mai ales în conjunctura în care o Europă care cade liber din cauza crizei va alege în multe țări... Grecia, Franța, Spania, Italia sunt țări care se califică în următorii doi ani la regimuri dictatoriale. Vrem și în România asta? Îi netezim drumul? Asta vrem?

Da, cu votul uninominal, dar dacă facem zob și Parlamentul în timpul ăsta, în momentul ăla chiar am deschis porțile larg spre așa ceva. Amintiți-vă de anii ’30, suntem foarte aproape de ei! Amintiți-vă de felul în care Hitler a luat puterea în Germania! Lucrul acesta o să-l vedem în statele europene, dar eu nu vreau să-l văd în România.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Oajdea.

## **Domnul Daniel Vasile Oajdea:**

## Domnilor colegi,

Am auzit aici argumente pro și contra pentru ambele sisteme de vot. Fiecare argument, sigur, încearcă să apere interesul probabil al unui partid sau al unei grupări de partide, dar vă invit să vă puneți în situația oamenilor care nu sunt aici, în sala Parlamentului, a celor din stradă, a celor care nu au relații în partidele politice, a celor care nu sunt în Guvern. Ei susțin votul uninominal. De ce? Sistemul de vot pe listă este un sistem greșit, permite partidelor să-și pună miniștri care să-și bată joc de populație, permite partidelor să pună acei miniștri, în continuare, pe listă, și ei să ajungă parlamentari ai României.

De aceea, cred că sistemul de vot uninominal, de vot pur, este corect și cred că atâta vreme cât populația a spus că vrea și a votat reducerea numărului de parlamentari, ambele prevederi sunt corecte și ambele prevederi le dorește populația, iar orice argumente am aduce, din orice unghi vrem să privim, altul decât acela al simplului om din România, al simplului cetățean, este greșit și are în spate alte interese.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Olar.

Doamnă președinte, bună ziua! Stimați colegi,

Sunt parlamentarul care am candidat de 8 ori uninominal. Începând de la consilier independent, primar independent și în 2000 și în 2004 am avut curajul să mă lupt cu dumneavoastră, cu partidele politice, în calitate de candidat pentru Camera Deputaților, independent.

Deci nu pot fi decât de acord cu votul uninominal. Era și un slogan al meu în acea vreme, un pas spre votul uninominal.

## Stimați colegi,

Mi-a plăcut și discursul domnului Antonescu... Parțial. Parțial! Însă eu i-aș pune o întrebare: dacă domnul Antonescu ar candida, partidul domnului Antonescu, Partidul Național Liberal, singur pe listă, la toamnă, ar fi de acord cu această formă de vot? Asta e una dintre întrebări.

Susțin reducerea numărului de parlamentari și susțin și votul uninominal. Nu pot fi altfel.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Toader.

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Intervenția dinainte s-a referit la timp. Sigur că am spus și câteva cuvinte despre acest important proiect de lege. În esență, nu este altceva decât un surogat care să permită, într-o anumită conjunctură, avantajul politic al unei alianțe, cum este cazul dumneavoastră, și mi-a plăcut intervenția colegului meu.

Dacă mergeți separat, stimați colegi de la USL, mai acceptați acest proiect de lege?

## **Din sală**

**:**

Da!

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

## Nu, chiar aș vrea să văd răspunsul.

În al doilea rând, vreau să fim consecvenți. PDL a susținut votul uninominal. E adevărat că cel mai corect este cel în două tururi. Sigur că o să mergeți pe ideea uniformității, așa alegem și primarul, așa alegem și președintele consiliului județean, dar primul pas l-ați făcut dumneavoastră, stimați colegi, când ați modificat legea în 2008 și ați desființat sistemul de alegere a președintelui de consiliu județean, într-un singur tur, și am creat niște baroni pe care acum greu îi vom putea da deoparte. Toți. Și noi, și dumneavoastră. Dar ați creat sistemul ăsta care acum se duce ca un bulgăre de zăpadă.

Pentru consecvență deci noi suntem pentru votul uninominal, dar cu toate artificiile făcute de dumneavoastră în această lege nu putem să acceptăm să apară în Parlament sau un Parlament pestriț și, mai mult decât atât, să fim într-o situație în care numărul de parlamentari va crește. Ăsta este și motivul pentru care colegii noștri și cu mine am depus acel amendament care prevede modificarea numărului pe un procent care să permită reducerea numărului de parlamentari la cifra de 300.

Aceasta este ceea ce a cerut populația, ăsta a fost votul unui referendum, iar modificarea Constituției va trebui să vină.

Și aici mă uit la domnul Năstase, când era prim-ministru și a fost autorul, ca președinte de partid... cu modificarea Constituției. Acolo întotdeauna am fost împotriva traseismului politic. Și nu numai atât, eu personal am făcut un amendament pentru a modifica Constituția și a interzice plecarea unui parlamentar de la un partid la altul. N-a fost acceptat. Sigur că în momentele alea PSD a intrat cu 30% sau 33 și a ajuns la 60. Motivul este foarte clar și cunoscut. Foarte mulți colegi de-ai mei din partea aia au trecut în partea cealaltă. Acum se produce același fenomen. Traseismul politic este un fenomen pe care trebuie să-l închidem, stimați colegi. Dar, hai să-l închidem, haideți, deci...

## Stimați colegi,

Nu vă faceți probleme, că eu nu plec din PDL, și chiar aș dori ca fiecare să rămână în poziția aia, iar mai mult decât atâta, nu clamați de ce obțineți majorități, pentru că le-am obținut noi într-un anumit sistem, dumneavoastră îl folosiți cu și mai mare sârg.

Deci, revenind la poziția PDL, dacă acel amendament trece, revenim la pragul normal de 5%, este clar că vom vota acest proiect de lege, cu toate, cu toate problemele lui, care sunt probleme foarte mari.

Nu sunt de acord cu ce a spus domnul Pambuccian: „Domnule, stai să mai facem o încercare.” Pe spatele cui? Nu al nostru, că vom fi oamenii care vom intra sau nu vom intra în Parlament, ci pe spatele electoratului care nu va înțelege niciodată care este rostul lui și cum își rezolvă el o reprezentativitate. S-ar putea prin acest proiect de lege să tragem o linie de demarcație. Roșu și altă culoare, portocalie. Nu știu dacă este bine să regionalizăm țara.

Dar este problema dumneavoastră și v-o asumați. Eu vă spun încă o dată că grupul nostru nu va vota această lege decât în condiția în care amendamentele noastre vor trece. Dacă nu, stimați colegi de la puterea efemeră de astăzi, vă asumați toată răspunderea!

Vă mulțumesc. Domnul Duvăz. Înainte, tot pe procedură, domnul Crin Antonescu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Doamnă președinte,

## Domnilor colegi,

Nu doream să mai intervin, în ciuda mai multor atacuri la persoană, dar mi s-au pus câteva întrebări, din care rețin cel puțin două la care mă socot dator să dau un răspuns.

Trebuie să spun repede că venind înspre Cameră, cu sfială și cu nostalgie, nu credeam că lucrurile vor căpăta o turnură atât de personală, pentru că multe dintre intervențiile domnilor deputați de la Partidul Democrat Liberal n-au vizat atât conținutul legii, cât persoana inițiatorului, și n-am, din punctul meu de vedere, n-am a da curs tuturor acestor atacuri. Dacă aș mai fi fost deputat, probabil că fiind în interiorul aceleiași Camere, o făceam. Venind din altă Cameră, am un respect suplimentar și, ca atare, n-are niciun rost să discut cu domnul deputat de la Alba sau cu domnul Petrescu despre câte voturi și cum am luat fiecare. Eu am participat... sigur, domnului deputat Petrescu i se pare că am făcut-o de prea multe ori... la alegerile parlamentare din România în funcție de sistemul electoral, de legea care a existat. Niciodată nu mi-am obținut mandatul prin fraudă, niciodată nu am încălcat în vreun fel sau altul regula jocului și, în conformitate cu respectivul sistem electoral, voința unor cetățeni m-a trimis în Parlament.

Sigur că aș putea să vă spun că am mai participat la niște alegeri curat uninominale, la care am luat vreo două milioane de voturi, ceea ce cred că partidul dumneavoastră cu totul nu va mai lua vreodată.

Dar nu acesta este subiectul. Sunt aici ca să răspund în primul rând întrebării pe care domnul deputat Spînu mi-a pus-o, și aș spune că apreciez în orice caz pasajul de mare sinceritate, de mare onestitate din prima parte a cuvântului Domniei Sale.

Da, probabil, domnule deputat, domnule profesor, probabil că, din păcate, pe temeiuri morale în această discuție nu prea ne mai putem situa niciunii dintre noi. Partidul Democrat Liberal în niciun caz, pentru că Partidul Democrat Liberal a forțat sau a încercat să forțeze, fără niciun fel de dezbatere serioasă, doar din oportunism și din populism, ideea desființării Parlamentului bicameral, de exemplu. Și-mi pare rău că n-am văzut atunci nici proteste la balcon, nici proteste în altă parte, pentru că Partidul Democrat Liberal, și nu Partidul Social Democrat, care are firește foarte multe păcate, dar nu și pe ăsta, a votat alegerea primarului într-un singur tur. Și-mi pare foarte rău că în fața acestei situații, repet, fără precedent și fără corespondent în lumea democratică, n-am văzut la balcon nici lozinci și nici alte proteste de la analiști.

Eu vă răspund dumneavoastră cinstit la întrebarea pe care mi-ați pus-o: da, noi am avut un proiect de lege împreună cu Victor Ponta. Declarațiile mele din lunile pe care... declarațiile pe care le citați sunt la fel de valabile și vă dau răspunsul acum. Da, sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari. Acum sunt de acord cu amendamentul dumneavoastră. Nu am niciun fel de problemă în legătură cu asta.

Iar la cealaltă întrebare, și anume, dacă Partidul Național Liberal nu cumva va cădea victimă... Tot ce se poate. Tot ce se poate ca fiecare partid la un moment dat să nu fie pe val și, ca atare, să aibă o problemă în acest sistem. Nu exclud teoretic să se întâmple asta chiar la toamnă, dar suntem de acord cu un asemenea risc, pentru că o să vă spun următorul lucru: ce i s-ar putea întâmpla Partidului Național Liberal? Păi i s-ar putea întâmpla să nu obțină cele mai multe mandate, să nu intre într-o formulă de guvernare și să fie în opoziție. Totdeauna ne-am asumat, domnilor, riscul acesta și vă aduc aminte, numai din 2009 și până de curând, de câte ne-ați rugat să venim cu dumneavoastră la guvernare și n-am făcut-o.

Mulțumesc și eu.

Doamnă președinte, iertați-mă!

Cât despre cât de iubit copil al tuturor președinților Partidului Național Liberal am fost eu, ceea ce mi-ar fi plăcut, întrebați-l pe domnul Stoica, chiar și pe domnul Stolojan, că-s colegii dumneavoastră.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc.

Aș vrea doar să fac o precizare cu caracter tehnic. De fiecare dată, cei de la ONG-urile pe care le-ați văzut au fost introduși în Parlament pe listele Grupului Partidului Național Liberal. Pentru o corectă informare a celor care participă astăzi la dezbatere.

Cu aceasta, am epuizat dezbaterea generală.

Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise și voi citi titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Adoptat.

Aici o să vă rog să fiți atenți și, dacă există parlamentari, domnule Toader, dacă există parlamentari care doresc să susțină amendamentele respinse, vă rog s-o faceți. Știu că mi-ați atras atenția, de-aia v-am spus și eu acum.

La punctul 2, articol unic.

Dacă există observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 3, amendament semnat de domnii Iordache și Zgonea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 4, observații? Domnule Márton Árpád, vă rog.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

După punctul 3 am două amendamente pe care le voi susține, în mod evident, separat. Ele sunt la amendamente respinse.

Punctul 1 din amendamentele respinse este o completare a listei definițiilor cu un punct 21[1] care vorbește despre lista națională de candidați, care este o listă blocată, care cuprinde toți candidații unui competitor electoral la nivel național propuși pentru a obține mandate pe baza voturilor însumate primite de competitorul electoral.

Vă rog, doamnă președinte, să supuneți votului, neexistând amendament al comisiei pe această temă, acest amendament, după care voi reveni la microfon ca să-mi susțin amendamentul de la punctul 2, respinse.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc.

Supun la vot acest amendament susținut de domnul Márton Árpád și respins de comisie.

Votul este deschis.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

Îmi voi susține amendamentul respins de la punctul 2, amendamente respinse, la care, în fond, votul dumneavoastră va decide pe ce sistem de vot mergem.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă președinte,

În România s-a inventat prin nominalizarea unor sisteme, în mod eronat, inducerea în eroare a populației.

Se vorbește despre vot uninominal, sistem inexistent. Vot pe liste, sistem inexistent. Pentru a nu se vorbi de voturi proporționale și majoritare. Majoritar într-un singur tur, care permite, da, într-adevăr, permite ca într-un colegiu un candidat cu 49,99% să intre în Parlament, cum pare să fie just, dar totodată permite ca și votul electoratului de 50,01 să nu intre în Parlament, deci majoritatea electoratului să nu intre în Parlament. Mai mult, permite ca 36% din populația țării, o formațiune politică cu 36% la nivel național susținere, să intre sută la sută în Parlament.

Deci este o distorsionare clară a dorinței electoratului. În mod evident avantajează partidele mari și dezavantajează partidele cu o susținere a populației sub 30%. Deci un partid de 25% s-ar putea nici să nu se regăsească în Parlament.

Există însă sistemele mixte care, pe de o parte, permit ca în colegiile uninominale să fie alese persoanele care au primit cele mai multe voturi și totodată să existe o reprezentare corectă parlamentară prin compensarea de pe listele naționale sau județene, sau ale țărilor, ale landurilor, sistemul german.

Deci, iacătă, acest sistem care a fost votat în comisia pentru elaborarea acestei legi de toți reprezentanții tuturor partidelor, acest sistem vi-l propun dumneavoastră, acest sistem formulat și respins care se găsește, încă o dată spun, la punctul 2 la respingeri, care vorbește că aceste mandate se obțin parțial prin vot uninominal și parțial pe listă națională.

În mod evident, dacă doriți, colegii noștri de la minorități naționale sau ceilalți colegi, să aveți un sistem corect, votați acest amendament! Dacă acest sistem va cădea, tot ceea ce ține de acest sistem, toate aceste amendamente respinse nu le mai susțin.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Supun la vot amendamentul respins de comisie. Votul este deschis.

Dacă există alte observații în ceea ce privește acest punct 3? Nu sunt.

La punctul 4 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat. La punctul 5, observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 6, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Vă rog, domnule Márton Árpád, și după aceea domnul Toader.

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă țin de cuvânt. Deci nu susțin amendamentele care prin votul adineauri exprimat au căzut.

Am însă un amendament care se regăsește la amendamente respinse, la punctul 13, și care ar avea locul între punctele 6 și 7, care se referă la următoarea problemă pe care dumneavoastră ați constatat-o ultima dată în 2009 la alegerile prezidențiale.

Adică, în România s-au dat rezultatele exit-pollurilor și la vest de România încă s-a mai votat multe ore bune și s-a constatat alt rezultat. Acest lucru, în țările democratice, această problemă este rezolvată și propunerea mea este în felul următor: țările vecine, cele care au cel mult o diferență de două ore de fus orar, să voteze conform orei României, de la 7 dimineața la 21 seara, ora României. Cei care se află la est de noi, să voteze conform orei locale, de la ora 7 până în ora 21, pentru că vor vota înaintea României și cei care sunt la est de noi, o diferență de fus orar mai mare de două ore, să voteze sâmbăta, că așa a fost și în Franța. V-ați dat seama, acum câteva săptămâni, că așa s-a votat și în Franța, deci nu este un sistem nou.

Asta ar reprezenta modificarea a două articole. Este amendamentul regăsit la punctul 13. Foarte mulți au fost de acord și m-a și surprins rezultatul votului în comisie, când nu s-a mai acceptat această modificare prin care o problemă reală cu votul în străinătate se poate rezolva.

Și, în mod evident, dacă nici acest amendament nu se va vota, celelalte amendamente ale mele nu le voi susține.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc. Am să supun la vot acest amendament. Votul este deschis.

Vreau să susțin și eu amendamentul meu și al colegilor mei care se referă, până la urmă, la modul în care se

stabilește norma de reprezentare pentru alegerea unui deputat și senator. Sigur că la ora actuală norma este de 70 de mii de locuitori pentru un deputat și 160 de mii pentru un senator.

Propunerea din amendamentul meu este să ridicăm la nivel de 120 de mii de locuitori pentru un deputat și 230 de mii pentru un senator. În aceste condiții, numărul parlamentarilor se va reduce. Sigur că va fi o neconcordanță cu acea prevedere pe care ați făcut-o dumneavoastră cu 7%. N-am putut să fac calculul ținând cont și de această modalitate aleatorie, dar în mod cert aprobarea acestui amendament al meu va duce categoric la reducerea numărului de parlamentari, apropiat de cifra pe care a solicitat-o electoratul din România atunci când s-a prezentat la referendum. Și țineți cont și de propunerea pe care am făcut-o eu, susținută de domnul senator inițiator Antonescu.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun.

Am să supun la vot propunerea care vizează reducerea numărului de parlamentari la 300.

Domnule Toader...

Votul este deschis.

Cu aceasta, am epuizat dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege. Urmează votul final pentru el.

15. Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Prezint raportul suplimentar pe care l-au făcut cele două comisii în această dimineață. Este vorba despre Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informațiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis în 15 decembrie 2011, consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării și propunerii măsurii legislative.

Ministerul Comunicațiilor susține propunerea legislativă. Comisia pentru afaceri europene a avizat negativ această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică și în Comisia pentru tehnologia informațiilor, am adoptat acest...

**Domnul Dan Nica** _(din bancă) – ministrul comunicațiilor și societății informaționale_ **:**

Mai pe scurt.

Foarte scurt.

Mulțumesc, domnule ministru.

Cele două comisii, în ședințe reunite, au adoptat prezentul raport pe care vi-l înaintăm spre dezbatere și adoptare, cu observația că este vorba despre o lege organică, așa cum vedeți.

Vă mulțumesc mult.

spunea că legea, așa cum este ea, le încurcă foarte mult activitatea. Foarte puțini au sesizat lucrul acesta, după care legea a căzut. S-a ascultat, s-a urmărit și s-au interceptat datele de trafic fără lege, la liber. Și acum avem din nou o lege, pe care de data asta chiar am luat-o foarte în serios și am amendat-o cu lucruri despre care vreau să vă vorbesc și să vă propun să le introducem și în Codul de procedură penală. Ele ne privesc pe toți, ca cetățeni ai acestei țări.

În primul rând, am introdus semnătura electronică pentru toate acele loguri și ar trebui introdusă și pentru toate fișierele de tip voce sau imagine. Ele pot fi modificate. Ele pot fi utilizate și manipulate cu sau fără voie, de cele mai multe ori cu voie, cu multă voință, dacă fișierele nu sunt semnate electronic, adică dacă nu se au în vedere două lucruri: integritatea conținutului și felul în care fișierul respectiv trece dintr-o mână în alta. De altfel, în această lege am introdus și pedepse penale pentru situațiile în care fișierele sunt modificate sau ajung acolo unde nu e normal să ajungă.

Lucrul acesta trebuie să-l facem obligatoriu și în cazul interceptărilor audio și al filmărilor video. Astăzi este banal să iau o înregistrare cu oricare dintre dumneavoastră, mai lungă, și să construiesc din cuvintele pe care le spuneți cu vocea dumneavoastră ce vreau.

E o problemă foarte serioasă și am să-i rog pe reprezentanții Guvernului să ia în calcul extinderea acestei măsuri cu semnătura electronică și cu pedepsele aferente nerespectării regimului fișierelor despre care vorbim și în cazul interceptărilor de voce, și în cazul tuturor celorlalte forme multimedia prin care cineva poate spune că o persoană a zis sau a făcut un lucru.

Vă rog, stimați colegi, să tratăm chestiunea asta cu foarte multă seriozitate! Aici, în legea aceasta, am reușit să facem așa ceva. Vă rog să avem în vedere ca până la sfârșitul acestei legislaturi, acest tip de mecanisme să îl atașăm și în zona tuturor interceptărilor electronice.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Domnul Pambuccian.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să vă spun o mică istorie a acestei legi, pentru că este o lege mai importantă decât credem noi.

Inițial, înainte de 2008, când legea a fost o obligație din partea Uniunii Europene, și este în continuare, am plecat de la ideea că nu e bine să avem o asemenea lege, după care mi-am dat seama că este mult mai bine să avem o lege decât să lăsăm ca lucrurile să se întâmple fără de lege.

De altfel, după ce legea a fost prima dată în vigoare, am asistat la cel mai interesant fel în care, cel puțin din tot ce am trăit eu, am văzut că poate fi manipulată presa și pot fi manipulați liderii de opinie. În acel vacarm, foarte puțină lume a sesizat intervenția Procurorului General al României care

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Mi s-a solicitat punctul de vedere al Guvernului. Domnule Mircea Dușa, vă rog.

## Doamna președinte,

Stimați colegi,

Punctul de vedere pe acest proiect de lege a fost emis la timpul respectiv de Guvernul Ungureanu și Guvernul Boc. Sigur că forma agreată, aseară, în Comisia juridică, de disciplină și imunități este susținută și de actualul Guvern.

Mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Atunci intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Titlul legii: „Lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.”

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctele 3, 4, 5, 6. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. Punctul 7. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 8 la punctul 10, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 11 la punctul 20, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 21 la punctul 28, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 29 la punctul 32, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final. Trecem la PL-x 458/2007.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 și Legii gazelor nr. 351/2004, transmis în procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului?

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Daniel Chițoiu** _– ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri_ **:**

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 și Legii gazelor nr. 351/2004, măsură determinată de faptul că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2007 pentru stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale se desființează, iar atribuțiile, bugetul, sursele de finanțare, personalul, drepturile și obligațiile acestei instituții se preiau de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Mulțumesc și eu. Raportul comisiei? Domnul președinte Iancu, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Avem în discuție o ordonanță extrem de importantă, cu care a fost sesizată Comisia pentru industrii și servicii în procedură de urgență.

Vreau să vă subliniez că atât Comisia juridică, de disciplină și imunități, cât și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, ambele, au avizat favorabil proiectul de lege, precum și Consiliul Legislativ.

Despre ce vorbim? Vorbim despre modificarea Legii energiei și Legii gazelor naturale, ca urmare a unificării celor două autorități: Autoritatea Națională în Domeniul Gazelor Naturale și cea în Domeniul Energiei Electrice, ca urmare a unui demers firesc, în urma evoluției pieței de energie, a sectorului energetic.

Însă, în acest moment, vorbim despre necesitatea acordării statutului de autonomie și independență acestei autorități, statut care, de data aceasta, i-l conferă abia acum acest act normativ, prin amendamentele aduse în cadrul comisiei.

În consecință, vom avea în România o autoritate de reglementare care se subordonează Parlamentului României, respectiv va raporta comisiilor de specialitate, atât din Senat, cât și din Camera Deputaților, Parlamentul va aproba numirea președintelui, vicepreședinților, comitetului de reglementare, care vor fi selectați numai din rândul specialiștilor din domeniul reglementat, cu o vechime de minimum 7 ani de zile, respectiv, în cazul președintelui și vicepreședinților, cu cel puțin 3 ani, pe lângă anii de vechime în domeniul reglementat, și în domeniul de conducere al sectorului.

De asemenea, au dreptul să-și stabilească – li s-a stabilit dreptul de a-și constitui un buget propriu, să-și stabilească regulamentul propriu. În consecință, vor avea salarii foarte bune, deci vor avea posibilitatea să selecteze cei mai buni experți din domeniu.

De data aceasta însă, având statut de autonomie, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată. Actul normativ va fi înaintat la Senat, care devine Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii și servicii propun plenului aprobarea actului normativ, cu amendamentele admise și respinse.

deopotrivă energiei electrice, gazelor naturale, energiei termice și eficienței energetice.

Mulțumesc. Domnul Toader, la dezbateri generale. A, pe procedură.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Eu, personal, am fost surprins de apariția acestui proiect de lege, deoarece în programul Comisiei pentru industrii și servicii, din care fac și eu parte, nu era prevăzut așa ceva. A fost o solicitare de urgență. Nu înțeleg urgența. Probabil că domnul ministru Chițoiu știe urgența pentru care a solicitat să se constituie.

Am să vă dau și ce doresc, până la urmă, chiar dacă vă plictisiți.

Această Lege a energiei cuprinde și ceea ce trebuie să facă Autoritatea de Reglementare în interiorul ei.

A modifica și a scoate din interiorul acestei legi este un subterfugiu pe care, dați-mi voie să mă gândesc la altceva, un cuvânt care se leagă de „deștept”, și cred că ăsta este și motivul principal.

Motivul venirii mele la tribună este să solicit reîntoarcerea la comisie, să avem și noi posibilitatea să analizăm această inițiativă și proiect de lege, ca să avem un punct de vedere și al grupului nostru.

Mulțumesc. Domnul Iancu. După aceea, domnul Clement.

Stimați colegi,

Vă rog să studiați pe site-ul Camerei. Noi am avut la comisie ieri, pe ordinea de zi, actul normativ, respectiv Ordonanța nr. 33.

Deci noi am supus acum discuției Ordonanța nr. 33, care – ce face? – se adresează exclusiv Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei. De ce? Pentru că în Legea energiei electrice, așa cum a fost înaintată de fostul Guvern, erau prevăzute atribuțiunile Autorității de Reglementare în Energie, dar numai cele legate de energia electrică. Or, Autoritatea de Reglementare în Energie se adresează

Mulțumesc. Domnul deputat Clement.

Spre dezamăgirea dumneavoastră, da. Ca membru în Comisia pentru industrii și servicii am această poziție de la tribună.

Mulțumesc, în primul rând, pentru că mi-ați acordat cuvântul.

Am participat și la ședința Biroului permanent. Poate nu interveneam, dar acolo s-a întâmplat următorul lucru: la întrebarea secretarului general al Camerei, vizavi de această inițiativă legislativă, domnul ministru pentru relația cu Parlamentul, domnul Dușa – cu tot respectul! –, a spus că sunt două PL-x-uri: unul legat de ANRE și unul legat de legea care vizează domeniul energiei.

Nu este adevărat, și domnul Iancu știe foarte bine că în Comisia pentru industrii și servicii chiar încercăm să dăm deoparte haina politică și chiar ne calăm pe partea tehnică a lucrurilor. Dar nu pot fi de acord să fim duplicitari și să spunem că sunt două legi diferite.

Nu, domnilor! Este o singură lege, din care ieri am fost trimiși acasă. Eu, de exemplu, nu lipsesc la nicio ședință de comisie. La întrebarea dacă este ședință, mi s-a spus: Nu! Este ședință pe raportori. Ca să aud că ieri, la ora 16.00, s-a întrunit comisia – nu știu cine –, bine, domnul președinte a fost de față și nu vreau să-i fac niciun proces de intenție, dar nu este corect să se întâmple lucrul ăsta, pentru că noi chiar dezbatem serios legile acestea.

Și acum ce se întâmplă? Partea din lege care-i interesează pe unii colegi senatori se duce la Senat, am scos partea cu ANRE și am îmbrăcat-o în lumină frumoasă, și mergem cu ea frumos la Uniunea Europeană și spunem: „Da, domnule, sigur, ne preocupăm de energie și de contracte”, dar nu se întâmplă nimic, iar noi, cei din Comisia pentru industrii și servicii habar nu avem.

De aceea, reiterez și eu propunerea domnului Toader de a retrimite la comisie, de a vedea și punctul de vedere al Guvernului, bine întemeiat din acest punct de vedere, că este o chestiune interesantă și, dacă vreți, arzătoare, cu care sunt și eu de acord, pe care trebuie să o eliminăm odată în domeniul ăsta, și să se întoarcă la comisie, să dezbatem în procedură de urgență. Chiar am avut o discuție cu domnul Iancu, ca lunea viitoare să avem o propunere corectă și coerentă din acest punct de vedere.

Mulțumesc. Domnul Iancu.

Supun la vot după aceea reîntoarcerea la comisie.

## Stimați colegi,

Nu mai există acest risc, care a fost menționat puțin mai înainte de colegul nostru, pentru simplul motiv că Autoritatea de Reglementare merge la Senat, Senatul este decident, iar Legea energiei electrice se întoarce la noi, la Cameră, noi fiind decidenți.

Cu alte cuvinte, nicio altă prevedere legată de „băieții deștepți” sau de altcineva nu ne va putea scăpa.

Dacă s-ar fi întâmplat invers, adică pleca în acest moment cu totul la Senat, atunci ați fi putut avea o astfel de opinie. De data aceasta însă vine la comisie și avem posibilitatea să facem toate intervențiile la care dumneavoastră ați făcut referire.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc și eu.

Supun la vot propunerea de reîntoarcere la comisie. Votul este deschis.

Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise de comisie.

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 și Legii gazelor nr. 351/2004.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Adoptat. Poziția 2. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 3. Observații? Vă rog, domnule președinte Iancu.

A scăpat de la redactare sintagma „Naționale”, deci Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Vă mulțumesc.

Asta este pentru stenogramă, o greșeală apărută în text. Dacă sunt alte observații?

Nu sunt.

La poziția 4 sunt observații? Nu sunt.

Adoptată.

De la poziția 5 la poziția 11, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la poziția 12 la poziția 22, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la poziția 23 la poziția 29, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

Vă rog, domnul Iancu.

Iarăși o greșeală de redactare: în loc de alineat, la alin. (2), pagina 66, în loc de alin. (7), trebuie alin. (3). Aceasta este o greșeală de redactare.

Vă mulțumesc. Alte observații? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 8, Proiectul de lege privind energia electrică și organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Este în procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului? Domnule ministru Chițoiu, vă rog.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Am rugămintea să trimitem această lege la Senat, pentru a sesiza Senatul ca primă Cameră, urmând ca a doua Cameră sesizată să fie Camera Deputaților, aceasta fiind și Cameră decizională.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Iancu, raportul comisiei.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Vorbim despre o lege organică – legea care reglementează, practic, tot domeniul energiei electrice. Aici este vorba despre schimbarea, practic, a rolului celor două Camere: Autoritatea de Reglementare, doar cu atribuțiunile pe energie electrică, fiind introduse în această lege – în Legea energiei electrice, primă Cameră sesizată a devenit Camera Deputaților.

Însă noi, prin votul nostru anterior, extrăgând Autoritatea de Reglementare, dându-i toate atribuțiunile, pe toate domeniile, respectiv pe lângă energie electrică, și gaze naturale, și energie termică, pentru această lege devine primă Cameră sesizată Senatul, și Cameră decizională Camera Deputaților. În consecință, vă propunem trimiterea la Senat, ca primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

A acestui proiect, în ansamblul lui. Am înțeles.

Supun la vot această propunere, luând în considerare și analizele.

Domnule președinte Iancu, înainte de a supune la vot, ați avut o consultare și cu Comisia juridică, de disciplină și imunități?

Da.

Este în regulă.

Supun la vot această propunere: trimiterea către Senat a acestui proiect.

Votul este deschis.

De altfel, este și juridic corectă.

Acum vom lua o pauză de un sfert de oră pentru a putea pregăti sesiunea de vot final, după care ne vom întoarce în plen, pentru a da votul final.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Imediat, acum se finalizează.

Sigur, sigur, sigur. Acum se finalizează lista. Nici eu nu o am deocamdată.

Domnul Oajdea.

## **Domnul Daniel Vasile Oajdea:**

## Domnilor colegi,

Vreau să trag un semnal de alarmă asupra unei legi care, deși este ajunsă la votul final de vreo trei săptămâni, ea nu mai vine pe ordinea de zi. Este vorba despre Legea asociațiilor de proprietari.

Mulți oameni din această țară plătesc sume mai mari decât pensia într-o lună la asociație. Plătesc sume mai mari decât salariul într-o lună la asociație. Sunt foarte multe nereguli acolo și se fac foarte multe abuzuri.

Deși reprezentanții PSD-ului, în frunte cu domnul Ponta, au promis că trec această lege, populația are dreptul să știe că este o minciună, că ei nu o susțin, că cei din Guvern nu își fac timp pentru populație. Au timp, poate, pentru combinațiile lor, pentru protejații lor, dar să stopeze abuzurile și să treacă o lege care se referă la contracte individuale pentru toată populația nu au timp și nu vor să o facă. Sunt niște mincinoși și, de aceea, pensionarii suportă facturi uriașe la întreținere. Cu o mână dau și cu două iau. Trebuie să știe toată țara acest lucru!

Vă mulțumesc.

Lista de vot final?

Vă propun să începem sesiunea de vot final. Începem prin verificarea cvorumului și, evident, verificarea cartelelor de vot. O să vă rog să scoateți cartelele, să le reintroduceți, și primul vot va fi un vot-test.

Domnule Toader, domnule Iancu, vă rog, luați loc! Bun.

Acum, vă rog, înregistrați prezența dumneavoastră – deci prezent și da.

Votul este deschis.

Vă rog, exprimați-vă!

Vă rog să vă înregistrați prezența, cei care ați intrat acum în sală!

Opresc acum votul.

Invit liderii de grup să se ducă să-și ia listele și să verifice dacă funcționează toate cartelele.

Domnul Márton Árpád.

După aceea, domnul Oajdea.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor,

În acest sistem „îmbunătățit” de funcționare a Parlamentului, poate faceți să ne parvină și nouă lista voturilor finale, pentru ca măcar la grupuri, la liderii de grup să ajungă.

Înțeleg că liderii de grup au verificat listele și sunt în regulă.

Așteptăm lista de vot final. S-au operat niște modificări de către liderii Grupului parlamentar al PSD și așteptăm ca aceste modificări să fie operate și în calculator.

A venit lista de vot final. O să vă rog să o distribuiți și către liderii de grup.

Domnule Popescu, și domnului Márton Árpád, domnului Máté András Levente. Vă rog să dați întâi opoziției, Grupului parlamentar UDMR, vă rog.

Putem începe.

Legi organice, adoptări.

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este lege organică, Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis.

2. Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Este lege organică.

Votul este deschis.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 și Legii gazelor nr. 351/2004.

Este lege organică.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

cei care sunt bogați, de asemenea, se vede și cine a făcut promisiuni pe care nu și le ține.

Vreau să vă mai spun doar atâta lucru: a fost în balanță astăzi soarta celor săraci față de averea șefilor unor partide de dreapta, pentru că nu erau toți deputații afectați, ci doar șefii lor. Frica față de șefi, frica față de situația de a le ciunti 1% din averea pe care au strâns-o în această perioadă în România i-a făcut să voteze altfel.

UNPR-ul nu renunță la această bătălie și la această taxă de solidaritate, care există în Franța, care va fi impusă și în America, va ajunge să fie impusă și în România, dar acest lucru se va întâmpla după alegerile generale, probabil, când poate că cei bogați vor apela din nou la voturile săracilor să-i aducă la putere.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Votul este deschis.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Comisia pentru tehnologia informației și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis.

5. Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate. Este lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea. Votul este deschis.

Domnule Nicolicea, vă rog.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Văd bucurie foarte mare. Aș vrea să explic puțin situația și votul.

După cum știți, acest proiect de lege inițiat de noi avea menirea de a aduna bani la bugetul de stat pentru susținerea categoriilor defavorizate, în primul rând a pensionarilor.

Fosta Coaliție avea chiar proiectul, în înțelegerea pe care am semnat-o împreună, ca obiectiv. Această fostă Coaliție ani de zile a stat la guvernare cu voturile membrilor UNPR, care au dat acest vot pentru stabilitatea României, și bineînțeles că nu s-au ținut de cuvânt. Și vedem că și după ce au căzut de la putere și-au arătat acum adevărata față și nu au votat această lege.

Nu avem nicio pretenție față de Partidul Național Liberal, care dintotdeauna a spus că nu votează această lege și mulțumim colegilor de la PSD care respectă protocolul încheiat cu noi. Astăzi s-a separat stânga de dreapta, se vede cine ține cu populația defavorizată, se vede cine ține cu

Bine.

6. Trecem la următorul Proiect de hotărâre privind demisia unui vicepreședinte al Camerei Deputaților. Luăm act de demisie și declarăm, de fapt, locul vacant.

Votul este deschis.

Ce votăm acum?

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

E vorba despre demisia domnului Zgonea, ce să votăm?! 210 voturi pentru, 2 împotrivă și 2 abțineri.

La punctul 7, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Votul este deschis.

8. Proiectul de hotărâre privind eliberarea din funcție a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților, ca urmare a cererii de demisie.

Votul este deschis.

Nu se votează!

Și proiectul de hotărâre... Secretariatul general mi-a dat să luăm în considerare un vot pentru acest lucru și înțeleg că...

Vă mulțumesc.

Domnul Dumitrescu.

Doamnă președinte, cum să votăm când constatăm o demisie?

Dar dacă votam împotrivă? Demisia este un act unilateral de voință.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Este vorba despre declararea locului vacant, pe de o parte, și de eliberarea din funcție. Este cu totul și cu totul altceva. Demisia este unilaterală.

Trecem la punctul 9, Proiectul de hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

Votul este deschis.

Avem acum două proiecte de hotărâri. Pentru unul vom da un vot secret cu bile, iar pentru celălalt vot secret cu buletine de vot. Este vorba despre Proiectul de hotărâre pentru alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților și al doilea este Proiectul de hotărâre privind numirea în funcție a unui secretar general adjunct.

Am să rog liderii de grup să propună câte un membru în comisie.

## PDL?

Domnule Toader, propunere pentru Comisia de numărare?

Marius Rogin, din partea PDL.

PSD?

Domnule Neacșu, domnule Zgonea?

Colegul nostru Marian Neacșu.

PNL?

Vă rog, domnule deputat Eugen Nicolăescu.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat George Dumitrică.

Da, da, da!

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, atemporalul domn Radan.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Dacă sunt observații la propunerile făcute? Nu.

Introduceți cartelele de vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra propunerilor făcute cu privire la componența acestei comisii.

Votul este deschis.

Acum am să supun la vot propunerea făcută de domnul Pambuccian de a se desfășura simultan cele două proceduri de vot, ținând cont de faptul că una este cu bile și cealaltă este cu buletine de vot.

Votul este deschis.

UDMR?

Domnul Pál Árpád.

UNPR?

Colegul nostru Emil Bostan.

Minorități?

Am să încep prin a vă ruga, doamnă președinte, să votăm simultan și cu buletine, și cu bile.

Nu, domnule Motreanu, vă rog, pentru a avea procedura completă, vă rog să luați loc.

Adomniței Cristian Mihai prezent Albu Gheorghe absent Alecu Valeriu absent Almăjanu Marin prezent Amet Aledin prezent Ana Gheorghe prezent Anastase Roberta Alma prezentă Andon Sergiu prezent Domnii miniștri: Dan Nica Guvern Dușa Mircea prezent Chițoiu Daniel nu mai este Câmpeanu Mariana nu mai este Andronache Gabriel prezent |Anghel Florin Serghei|absent| |---|---| |Antal István|absent| |Antochi Gheorghe|prezent| |Apostolache Mihai Cristian|prezent| |Ardeleanu Sanda Maria|absentă| |Arion Viorel|absent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Avram Marian|prezent| |Axenie Carmen<br>Balan Ioan<br>Balcan Viorel|absentă<br>absent<br>absent| |Banu Mihai|absent| |Barbu Sulfina<br>Barna Maria Eugenia<br>Bădălan Eugen<br>Bădulescu Adrian<br>Bănicioiu Nicolae<br>Bărbulescu Daniel Ionuț<br>Bejinariu Eugen<br>Berci Vasile<br>Béres Ștefan Vasile<br>Blaga Iosif Veniamin|absentă<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeș Dumitru|prezent| |Bobeș Marin|absent| |Bode Lucian Nicolae|absent| |Boghicevici Claudia|absentă| |Boiangiu Victor|absent| |Boldea Mihail|absent| |Borbély László|prezent| |Bordeianu Dan|prezent| |Bostan Emil|prezent| |Bot Octavian|prezent| |Botiș Ioan Nelu|absent| |Boureanu Cristian Alexandru|prezent| |Brătianu Matei Radu|prezent| |Brînză William Gabriel|prezent| |Buciuta Ștefan|prezent| |Bud Nicolae<br>Buda Daniel|prezent<br>absent| |Buda Viorel Vasile<br>Budurescu Daniel Stamate<br>Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu<br>Buican Cristian<br>Burcău Doina<br>Burlacu Cristian Ion|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezentă<br>absent| |Burnei Ion<br>Buta Sorin Gheorghe<br>Calimente Mihăiță<br>Canacheu Costică|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Cantaragiu Bogdan|absent| |Cazan Mircea Vasile|prezent| |Călian Petru|absent| |Călin Ion|prezent| |Cărare Viorel|absent| |Chircu Doinița Mariana|absentă| |Chirilă Constantin|prezent| |Chiriță Dumitru|prezent|

Chisăliță Ioan Narcis absent Chiuariu Tudor Alexandru absent Cindrea Ioan prezent Ciobanu Gheorghe absent Ciocan Gheorghe prezent Cionca-Arghir Iustin Marinel prezent Ciucă Liviu Bogdan prezent Ciuhodaru Tudor absent Coclici Radu Eugeniu prezent Coroamă Gheorghe prezent Covaci Dorel prezent Cristea Victor prezent Cristian Horia prezent Croitoru Cătălin prezent Damian Ioan prezent Dascălu Constantin absent Derzsi Ákos absent Dobre Ciprian Minodor prezent Dobre Cristina Elena absentă Dobre Victor Paul Guvern Dolineaschi Andrei prezent Donțu Mihai Aurel prezent Dragomir Gheorghe prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Drăghici Sonia Maria prezentă Drăgulescu Iosif Ștefan absent Dugulescu Marius Cristinel absent Dumitrache Ileana Cristina prezentă Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrică George Ionuț absent Dumitru Georgică absent Dumitru Ion prezent Edler András György absent Erdei Dolóczki István absent Farago Petru absent Farkas Anna Lili absentă Fenechiu Relu prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Damian prezent Florescu Adrian absent Fuia Stelian absent Gabor Gheorghe absent Ganț Ovidiu Victor prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Geantă Florian Daniel absent Georgescu Filip prezent Gerea Andrei Dominic absent Gheorghe Tinel prezent Gherasim Vasile absent Ghiță Cornel prezent Ghiță-Eftemie Stelian prezent Ghiveciu Marian prezent Giurgiu Mircia prezent Gliga Vasile Ghiorghe prezent Göndör Marius Sorin absent Gorghiu Alina Ștefania prezentă Gospodaru Gabriel Dan absent Grama Horia prezent Grosaru Mircea absent Gurzău Adrian prezent Gust Băloșin Florentin prezent Hogea Gheorghe prezent Holban Titi absent Holdiș Ioan absent Horj Pavel prezent Hrebenciuc Viorel prezent Iacob-Ridzi Monica Maria absentă Iacob-Strugaru Stelică absent Ialomițianu Gheorghe absent Iancu Iulian prezent Ibram Iusein prezent Ignat Miron absent Ionescu George absent Iordache Florin prezent Iordache Luminița prezentă Iorguș Zanfir absent Irimescu Mircea prezent Itu Cornel prezent Jipa Florina Ruxandra prezentă Jolța Nicolae absent Kelemen Atilla Béla László absent Kelemen Hunor absent Kerekes Károly absent Korodi Attila absent Kötő Iosif prezent Leșe Doru Brașoan absent Liga Dănuț absent Longher Ghervazen prezent Lubanovici Mircea absent Luca Ciprian Florin prezent Lup Silvestru Mircea prezent Lupu Mihai prezent Macaleți Costică prezent Manda Iulian Claudiu prezent Manolescu Oana prezentă Marian Dan Mihai absent Marin Mircea absent Marinescu Antonella prezentă Martin Eduard Stelian prezent Márton Árpád Francisc prezent Máté András Levente prezent Mazilu Constantin prezent Merka Adrian Miroslav prezent Militaru Constantin Severus absent Mircovici Niculae prezent Mitrea Manuela prezentă Mocanu Adrian absent Mocanu Vasile prezent Mocioalcă Ion absent Moldovan Carmen Ileana prezentă Moldovan Emil Radu absent Morega Dan Ilie prezent Motreanu Dan Ștefan prezent Movilă Petru absent

Proces-verbal pentru alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați prin vot secret cu bile, potrivit art. 23 alineatul ultim din regulament, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui vicepreședinte al Camerei Deputaților, Comisia pentru numărarea și validarea voturilor a constatat următoarele:

|ătoarele:|| |---|---| |– numărul total al deputaților:|326;| |– numărul deputaților prezenți:|192;| |– numărul total de voturi exprimate:|186;| |– numărul total de voturi anulate:|1;| |– numărul total de voturi valabil exprimate:|186,| |din care:|| |– voturi pentru:<br>173;|| |– voturi contra:<br>12.||

Ca urmare a faptului că din totalul de 326 de deputați 173 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de regulament pentru alegerea domnului deputat Viorel Hrebenciuc în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților. Proces-verbal privind numirea unui secretar general adjunct al Camerei Deputaților

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu buletine de vot asupra propunerii Biroului permanent privind numirea doamnei Ileana Maria Luncan în funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților începând cu data de 22 mai 2012, Comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

|ătoarele:|| |---|---| |– numărul total al deputaților:<br>– numărul deputaților prezenți:|326;<br>192;| |– numărul total de voturi exprimate:|188;| |– numărul total de voturi anulate:|0;| |– numărul total de voturi valabil exprimate:|188,| |din care:|| |– voturi pentru:<br>185;|| |– voturi contra:<br>3.||

Potrivit art. 129 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, secretarul general adjunct al Camerei Deputaților se numește cu votul majorității deputaților prezenți.

Ca urmare a faptului că din numărul total de 326 de deputați au fost prezenți 192, dintre care 185 au votat pentru numire, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerută de regulament, doamna Ileana Maria Luncan este numită în funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi.

Vă doresc o zi excelentă și vă mulțumesc că ați rămas până la finalul lucrărilor!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.20._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|592049]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/1.VI.2012 conține 56 de pagini.**

Prețul: 84,00 lei