Stenogramă plen

Vă mulțumesc.

Următoarea intervenție este a doamnei Mirela Adomnicăi. Dacă este prezentă? Înțeleg că nu este. Mergem mai departe.

A treia intervenție de la Grupul PSD – doamna LauraCătălina Vicol-Ciorbă.

OK. Înțeleg că nu e nici dânsa. Mergem mai departe. Domnul Viorel Salan? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Războiul, cea mai păguboasă soluție pentru criza din Ucraina”.

Suntem în secolul XXI și expresia latină „Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război” pare, din păcate, mai actuală ca niciodată.

Situația de criză provocată de Federația Rusă la granițele Ucrainei poate fi și o consecință a faptului că președintele rus, Vladimir Putin, nu a obținut recunoașterea internațională

a anexării peninsulei Crimeea nici la 8 ani de la episodul dramatic din martie 2014. Tot de atunci durează și conflictul din Donbas, la granița de est a Ucrainei, soldat până în prezent cu peste 13.200 de morți.

Săptămâna trecută au fost efective dislocate la granițele cu Ucraina. Pe lângă cei circa 90.000 care erau anterior, au mai fost dislocați aproximativ 30.000 de soldați, care au fost mobilizați pe teritoriul Republicii Belarus, așa cum menționam, tot la granița cu Ucraina.

Cele mai recente semnale care sugerează că o invazie rusă a Ucrainei ar putea fi iminentă sunt construirea unui spital de campanie, deplasarea trupelor suplimentare la graniță și, nu în ultimul rând, desfășurarea în zonă a poliției militare ruse.

Asistăm, astfel, la o escaladare fără precedent a tensiunilor militare în estul Europei.

În această situație gravă, lucrul cel mai important pentru România este calitatea de membru cu drepturi depline al Organizației Tratatului Nord-Atlantic. Acum, pentru prima dată în istoria ei, România nu mai este singură în fața unui conflict militar iminent la granița ei.

NATO este cea mai de succes alianță militară din istorie. În ultimii 70 de ani, NATO a contribuit la crearea celei mai sigure, stabile și prospere perioade din istoria membrilor săi.

Forța NATO constă în unitatea sa și în hotărârea de a rămâne fidelă principiilor și scopurilor pentru care a fost creată.

NATO, înființată în 1949, este acum cea mai puternică alianță militară din lume, iar secretul acestei reușite constă în capacitatea organizației de a se schimba atunci când lumea se schimbă.

În termeni strategici, România are pe rol un Parteneriat strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite ale Americii și este membră a NATO și a Uniunii Europene. În termeni tactici, avem forțe SUA pe teritoriul nostru și o facilitate SUA din cadrul sistemului antirachete balistice al NATO funcțională.

În plus, în contextul situației de la frontiera cu Ucraina, Statele Unite și Franța și-au anunțat disponibilitatea pentru a deplasa trupe suplimentare pe teritoriul României, în termenii articolului 5 din Tratatul NATO. Spania, Danemarca și Marea Britanie doresc și ele să trimită forțe în regiune.

De fapt, România nu a avut niciodată o situație de securitate mai bună ca astăzi.

Cu toate acestea, o confruntare armată la granițele țării noastre nu este de dorit.

Tocmai din acest motiv, România a oferit, în cursul săptămânii trecute, o alternativă diplomatică, organizând reuniunea miniștrilor de externe din formatul București 9, care cuprinde statele de pe flancul estic al NATO și la care a fost invitată să participe și Ucraina.

Au apărut mai evidente ca niciodată până acum atât necesitatea de coordonare și complementaritate în acțiune pe axa NATO–Uniunea Europeană, cât și abordarea duală față de Rusia, care trebuie să conțină atât descurajare, cât și continuarea dialogului pentru detensionarea crizei.

Stimați colegi,

Chiar și în astfel de situații periculoase, fiecare stat trebuie să fie liber să își aleagă propria politică externă și de securitate, iar calea diplomatică de a soluționa conflictele dintre state rămâne cea mai bună alternativă.

Viorel Salan, deputat din partea Partidului Social Democrat, Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule Salan.

Cea de-a treia intervenție a Grupului PSD, domnul RaduMarcel Tuhuț. Este?

Înțeleg că nu. Doamna Alexandra Huțu? Nu.

Domnul Vasile Cîtea? Viorica Sandu? Sau domnul Marian Mina? Nu mai e nimeni. OK.

Mulțumesc. Am încheiat cu Grupul PSD. Trecem la Grupul PNL. Doamna Christine Thellmann? Vă rog, doamnă. Și bună dimineața!

Bună dimineața, stimate domnule președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi!

Deși declarația mea politică de astăzi se referă la cele cinci localități din județul Sibiu care au accesat și vor primi fonduri europene pentru introducerea rețelei de gaze, nu aș dori să trec la susținerea acesteia fără să nu condamn ferm evenimentele petrecute ieri chiar la această tribună.

Asemenea gesturi nu își au locul în această clădire.

Bineînțeles, orice argument, orice opinie pot fi combătute, însă cu contraargumente și cu rațiune, încât să facem cinste funcției pe care o purtăm.

Continui, așadar, într-o notă mai pozitivă: vorbim despre 19 milioane de euro din fonduri europene care vor fi investiți în cinci localități din Mărginimea Sibiului, fiind vorba despre Jina, Poiana Sibiului, Tilișca, Rod și Rășinari.

Pentru localitatea Rășinari a fost câștigat un proiect, de către primărie, în valoare de 36,3 milioane de lei. Pentru localitățile Jina, Poiana Sibiului, Tilișca și Rod, proiectul a fost depus de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Transalpina Gaz, iar valoarea acestuia se ridică la 59,8 milioane de lei. Aceste localități vor avea peste 65 de kilometri de rețea inteligentă de distribuție a gazelor naturale, la care vor fi conectate peste 3.300 de gospodării. De asemenea, vor fi racordate la rețeaua de gaze și 12 instituții publice din localitate. Este vorba de școli și unități medicale.

Odată aprobate aceste proiecte, am încredere că lucrările vor începe în cel mai scurt timp și că oamenii din aceste localități se vor bucura de beneficiile și confortul aduse de aceste investiții.

Sunt bani europeni prin care putem crește calitatea vieții fiecărui român. Când primarii sunt oameni harnici și gospodari, vedem că banii europeni pot fi accesați și cheltuiți în folosul fiecărui român.

Nu ar trebui să mai avem localități unde lipsește rețeaua de apă și canal, unde lipsesc gazele, unde nu există școli sau dispensare, drumuri sau rețea de internet în școli. Avem la dispoziție fonduri din viitorul exercițiu financiar, precum și banii din Programul național de redresare și reziliență, care pot veni în ajutorul comunităților locale.

Îi felicit pe cei care au depus și câștigat astfel de proiecte și le urez mult succes celor care vor să acceseze fonduri pentru a face mai bună viața în comunitățile lor!

Mulțumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat de Sibiu.

Mulțumesc și eu. Îl invit, în continuare, pe domnul Valentin-Ilie Făgărășian? Vă rog, domnule.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Un stat puternic este un stat care are grijă de fiecare cetățean în parte. Un stat puternic este un stat care depune toate eforturile pentru conservarea identității culturale și lingvistice. Istoria zbuciumată a secolului trecut a făcut ca milioane de români să fie despărțiți de patria lor mamă, fie că vorbim de români din Moldova, Bucovina de Nord, Transnistria sau Voivodina. Chiar dacă acele teritorii nu mai aparțin României, consider că statul român ar trebui să se îngrijească, prin politici diplomatice și chiar prin ajutor direct, ca românii să poată să-și ducă mai departe limba română, tradițiile și alte elemente identitare românești.

Stimați colegi,

Îmi doresc, cu putere, ca statul român să genereze un sprijin mai consistent pentru școlile românești de peste granițe, acolo unde copiii români își doresc să învețe în limba română, limba strămoșilor lor, dar acest lucru este tot mai dificil. Nu pot să nu mă gândesc la dificultățile pe care le au elevii și profesorii din aceste teritorii pentru a face rost de manuale, de material didactic, pentru a putea continua predarea limbii române, dar și predarea în limba română a celorlalte materii. Nu putem trece cu vederea că, așa cum în România avem un deficit major de dascăli în sistemul de educație, și în afara frontierelor sunt tot mai puțini tineri care aleg o carieră didactică, pentru că misiunea este una grea și lipsită de stimulente.

## Stimați colegi,

Consider că atât Guvernul României, cât și Parlamentul, prin grupurile parlamentare de prietenie, pot deschide noi căi de diplomație și de negociere cu autoritățile din țările vecine pentru a proteja drepturile minorităților românești din afara frontierelor.

În ultimele 3 decenii, România a dovedit că este un exemplu european pentru toleranță și protejarea drepturilor și libertăților minorităților naționale. Haideți să facem un efort comun pentru a garanta fraților noștri români din afara granițelor dreptul la cultura și identitatea românească, dreptul de a putea învăța și utiliza limba maternă! Ne stă în putere să facem acest lucru, iar succesul nu poate veni decât printr-un efort politic comun, al tuturor partidelor politice parlamentare. Vă mulțumesc.

Valentin Făgărășian, deputat de diasporă.

Vă mulțumesc frumos, domnule Făgărășian. Îl invit pe domnul Laurențiu Leoreanu. Dacă este? Înțeleg că nu se află aici.

Mergem mai departe acum, la Grupul USR, și o invit pe doamna deputat Oana-Marciana Özmen. Vă rog, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Necesitatea creării cadrului legislativ pentru hidrogen”. Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unor reforme, în adevăratul sens al cuvântului, iar acțiunile noastre vor defini modul în care vom trăi peste câteva decenii.

Economia hidrogenului și transformarea sistemului energetic național necesită planificare. Faptul că suntem în fața unor decizii importante, care vor forma generații viitoare, ne face munca de aici, din Parlamentul României, cu atât mai însemnată. Trebuie să arătăm inițiativă, responsabilitate și curaj de a pune în practică viziunea.

Mai mulți operatori economici și-au anunțat intențiile de a dezvolta capacități fie de producere, fie de transport sau stocare a hidrogenului. Alături de cercetătorii din domeniu au inițiat deja proiecte care au în prim-plan hidrogenul ca resursă energetică. Hidrogenul are multiple aplicații în domeniul energiei, industriei, transportului și al clădirilor. Acesta poate fi utilizat ca materie primă, combustibil, iar Comisia Europeană a recunoscut rolul hidrogenului pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic, odată cu adoptarea strategiei în 2020.

Va fi nevoie să accelerăm lucrurile, pentru că potențial există, însă, momentan, ceea ce lipsește e tocmai o piață a hidrogenului în România. De aici, din Parlament, putem încuraja investițiile în domeniu. Intenția Ministerului Energiei de a finaliza Strategia pentru hidrogen a României în anul 2023 ne este cunoscută.

La nivelul Comisiei pentru industrii și servicii a fost creat un grup de lucru dedicat hidrogenului, care a început odată cu debutul noii sesiuni parlamentare. Principalul obiectiv al grupului de lucru este de a dezvolta cadrul legislativ necesar în domeniu.

În calitate de raportor, mă voi asigura că vom depune un proiect legislativ bine fundamentat, care să vină în sprijinul actorilor din piață, și nu numai. Rolul pe care mi-l asum alături de colegii din grupul de lucru este de a consolida relațiile dintre instituțiile statului, mediul antreprenorial și centrele de cercetare în domeniu.

Hidrogenul este o temă care suscită un mare interes în contextul actual al decarbonării industriei grele sau a transportului rutier de mărfuri.

Îmi exprim convingerea că, în strânsă legătură cu Ministerul Energiei și celelalte autorități, colegii care s-au alăturat grupului de lucru și experții din domeniu, vom reuși să propunem și să adoptăm proiecte de lege care să faciliteze tranziția spre o economie bazată pe hidrogen.

O economie verde înseamnă o nouă industrie, bazată pe hidrogen, generatoare de locuri de muncă. Trebuie să acționăm din timp pentru a reuși să facem tehnologiile pe hidrogen să funcționeze în parametri optimi și cu oameni pregătiți, care vor beneficia de un loc de muncă.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat al USR, București.

Vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul deputat Brian Cristian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog.

Declarația mea politică de astăzi are legătură cu dosarele cu șină pe care le regăsim în instituțiile publice din România. Stimați colegi,

Lipsa digitalizării eficiente costă cetățenii, dar și statul român, iar banii care ar putea fi investiți în proiecte pentru țară și comunități sunt pierduți din cauza unui sistem încremenit, cu o mare rezistență la schimbare. Pentru a vedea acest lucru este destul să ne uităm la noi în ogradă – atunci când primim documente de lucru oficiale, la comisii, în formate care nu permit interogarea, printate și scanate, sau când funcționari din Parlament folosesc adesea softuri fără licență, deoarece instituția nu le poate deconta.

Azi vreau să vă vorbesc despre o inițiativă legislativă pe care am depus-o în luna mai a anului trecut, privind digitalizarea instituțiilor publice, și care va fi dezbătută în cursul acestei zile. După modificările care au fost aduse în trecut la OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată în 2016, prin adăugarea obligativității ca instituțiile publice să accepte încasări și prin cardurile de credit sau debit, în anul acesta, în 2022, este momentul să continuăm modernizarea și să impunem obligativitatea ca instituțiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități și alte obligații de plată să accepte plata cu cardurile de debit și credit și online, printr-un sistem electronic modern de plată la distanță.

Plățile online nu sunt o noutate pentru cetățenii români, aceștia alegând să plătească online pentru cumpărături efectuate la comercianți într-un număr tot mai mare, an de an, iar un bun exemplu în acest sens este chiar anul 2020, când au fost raportate creșteri în utilizarea acestor mijloace de plată. Creșteri mai mari cu până la 50% față de anul anterior.

În acest moment există un număr semnificativ de instituții și UAT-uri care oferă cetățenilor posibilitatea plății online a taxelor și impozitelor, începând chiar din 2011, iar numărul acestora a crescut constant în ultimii 10 ani. Avem exemple că plata online funcționează atât în mediul rural, având înrolate în Ghișeul.ro UAT-uri care deservesc sub 1.200 de cetățeni – cum ar fi comuna Ulieș din Harghita –, cât și în instituții reprezentative la nivel național sau UAT-uri cu sute de mii de locuitori, precum primăriile de sector, Cluj-Napoca, Timișoara sau Brașov.

Chiar dacă platforma Ghișeul.ro ar putea fi prima opțiune pentru majoritatea primăriilor, sistemul fiind unul modern, inovativ și pus la dispoziție la costuri minime, primăriile au posibilitatea de a integra orice fel de soluții care ar oferi cetățenilor o modalitate de plată a taxelor și impozitelor în mediul online.

Beneficiile obținute de primării sau alte instituții prin adoptarea acestor soluții de plată online sunt multe. O să menționez:

- reducerea cheltuielilor operaționale;

- creșterea sumelor colectate de la cetățeni;

- disponibilitate 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână; sau

- creșterea încrederii cetățenilor în administrația publică

- locală.

În acest moment, proiectul de lege, depus în luna mai a anului trecut, a trecut de Senat și a primit avize favorabile de la toate comisiile din Camera Deputaților prin care a trecut, aflându-se, în prezent, în analiză la Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.

Dacă va primi astăzi un raport de adoptare, vom putea spune că am făcut încă un pas către digitalizarea eficientă a instituțiilor publice.

Vă mulțumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.

Mulțumesc. Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Cătălin Teniță. Nu este.

Domnul Alin Apostol? Cred că nu e nici dânsul prezent. Îl invit pe domnul Daniel-Codruț Blaga.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă supun atenției un subiect care, din păcate, a luat o mai mare amploare în ultima vreme, și anume violența.

Și mă refer în mod special la violența care a acaparat viața politică.

Vedem tot mai des episoade dure care se petrec în instituții ale statului. Da, în zone unde ar trebui să ne simțim protejați de legi și de personalul plătit pentru a asigura ordinea și liniștea publică.

Gândul mă duce la recentul caz de la Mogoșoaia, unde colega mea Felicia Ienculescu-Popovici, consilier local USR, a fost agresată și amenințată de doi colegi consilieri, unul de la PMP și unul de la PNL. S-a ajuns până acolo, încât Felicia a fost amenințată de domnul liberal că, dacă îl supără, o va băga în scaunul cu rotile.

Nu pot rămâne fără ecouri nici rânjetele absurde ale altui distins coleg liberal, de această dată din Brașov, care era de părere că Flaviei Boghiu, viceprimar al municipiului Brașov, membru al USR, i-ar sta mai bine vânătă la ochi.

Se pare că pentru unii politicieni violența nu are limite. Iar de la vorbe la fapte nu mai e decât un pas.

Despre cine vorbim? Despre oameni puși pe liste de unele dintre cele mai mari partide din țară. Oameni care ar trebui să fie responsabili atât în limbaj, cât și în comportament. Aleși de la care ar trebui să ne așteptăm să vină proiecte pentru binele comunităților din care fac parte și să nu dea și mai multă amploare fenomenului violenței.

De ce se întâmplă asta? Pentru că unii se cred mai presus de lege. Pentru că, pentru ei, legea este un fleac.

Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, iar pedepsele pentru violență trebuie înăsprite.

Agresorii trebuie pedepsiți mult mai dur și să suporte consecințe pentru faptele lor, astfel încât să fie descurajați pe viitor să recurgă la asemenea agresiuni, de orice natură.

Am văzut cum se intră în Parlament ori în primăria din Timișoara cu forța. Am asistat uluiți la scenele desprinse parcă din filme, dar, din nefericire, au fost episoade violente cât se poate de reale.

Ultimul incident halucinant s-a petrecut chiar aici, la tribuna Parlamentului, ieri, când un lider politic l-a agresat pe ministrul energiei, sub privirile tuturor celor prezenți.

Ce pretenții să mai avem de la oameni să fie pașnici, când cei aleși să îi reprezinte ajung să se manifeste ca pe maidan?

Mi-ar plăcea să îi văd pe politicieni apelând tot mai des la legea bunului-simț, și nu la legea pumnului în gură.

Din fericire, societatea civilă a reacționat de fiecare dată și sunt convins că o să reacționeze din ce în ce mai bine în viitor. Oamenii sancționează aceste derapaje violente, nu au nevoie de lideri brutali, ci de lideri care să le facă viața mai bună.

Violența naște violență.

Avem un stat preocupat de multe altele, mai puțin de cetățeni și de nevoile acestora.

Asta trebuie să se schimbe. Și nu peste mult timp, ci chiar acum!

Sunt oameni care își pierd viețile, sunt femei care ajung la acte de suicid, sunt traume și drame care nu pot fi șterse cu buretele. Toți trebuie să facem mai mult pentru a stopa fenomenul violenței.

Bătaia nu este ruptă din rai și nu îi reprezintă decât pe cei

lași.

Mulțumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR PLUS de Dâmbovița.

Mulțumesc și eu. Mergem mai departe. Grupul parlamentar AUR. Domnul Nicolae Roman? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În această sesiune parlamentară, declarațiile mele politice vor viza redeșteptarea poporului român.

Și astăzi voi vorbi despre diminuarea pensiilor militare. La un an după declarația politică intitulată „De ce pensiile militare nu sunt pensii speciale?”, subiectul revine în actualitate într-un alt context.

Iată că, după ce o viață întreagă militarii au contribuit prin activitatea proprie la construirea unei Românii care performa economic, aceștia sunt chemați iar să ajute țara jefuită timp de peste 30 ani de guvernanți, de data aceasta prin reducerea valorii pensiei, începând cu ianuarie 2022.

Această acțiune, dureroasă pentru familiile militarilor, este controversată, pentru că pensia reprezintă un drept patrimonial individual, iar diminuarea ei atinge dreptul constituțional la proprietate și creează discriminări, generând multe acțiuni în instanță, care, în mod constant și curajos, se pronunță în favoarea actualizării sau creșterii pensiilor militare.

La un post de televiziune, în data de 7 ianuarie 2022, actualul ministru al apărării naționale, un civil cu responsabilitate manifestată față de instituția militară, a făcut precizări binevenite privind pensiile militare. Oare le-au înțeles cei îndrituiți să rezolve această problemă?

Acestea sunt pensii de serviciu, nu speciale, pentru că statul contribuie la fondul de pensii atât pentru serviciul prestat de militari, cât și ca recompensă pentru privațiunile la care sunt supuși aceștia.

Valoarea pensiilor este de 20% din bugetul ministerului. Nu există pensii nesimțite, cum le-au catalogat constant diferiți lideri din întregul spectru politic.

Există pensii mari doar în zona justiției militare. Sistemul actual de pensii militare, din cauza unor acte normative – Hotărârea Guvernului nr. 1/2017, Hotărârea Guvernului nr. 848/2017, Hotărârea Guvernului nr. 937/2018 și Hotărârea Guvernului nr. 935/2019, impuse de măsurile de adaptare a instituției militare, a creat situația inacceptabilă în orice armată ca la grade și funcții egale să se plătească pensii diferite, anul 2017 fiind termenul care a permis acest lucru discriminatoriu. Astfel că raportul între o pensie plătită cu 10 ani în urmă și una plătită în prezent este de 1 la 3. Precizez că pensiile militare nu au mai fost indexate din anul 2016.

Țin să subliniez că statutul de membru NATO al Armatei Române implică și problema pensiilor militare, permanent neglijată și eludată de către guvernanți, indiferent de culoarea politică.

Oare această ignorare a problemei spinoase a armonizării sistemului pensiilor militare nu afectează capacitatea de mobilizare a rezervei armatei?

Domnule prim-ministru,

Prin măsura deloc onorantă adoptată la debutul lui 2022, vă înscrieți în galeria celor care au tăiat pensiile și veniturile românilor – Stănișoară, Oprea, Boc și Băsescu.

Rămâneți în istorie ca generalul care a tăiat pensiile camarazilor militari, iar, în toate armatele care se respectă, acțiunea are un singur cuvânt – definitoriu și lipsit de onorabilitate.

Ce alte experimente sunt preconizate pentru pensionarii militari români?

Vă mulțumesc.

Deputat AUR, în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc, domnule Roman. Mergem mai departe.

Nu sunt intervenții de la Grupul UDMR. Grupul minorităților naționale. Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi este? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Importanța cooperării între statele europene a putut fi observată imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, când au fost puse bazele Uniunii Europene, astfel încât, de aproape 6 decenii, Uniunea Europeană a devenit cea care asigură pacea, stabilitatea, prosperitatea, precum și creșterea nivelului de trai al cetățenilor din Europa.

La data de 1 ianuarie 2007, România și-a îndeplinit un ideal mai vechi, și anume aderarea la Uniunea Europeană, proces început efectiv în 1993, concretizat prin pași siguri, susținuți de reforme și politici care au schimbat societatea românească, transformând-o într-o societate modernă, punând capăt unui capitol de câteva decenii de dictatură, lipsuri și nedreptăți.

Pe lângă importanța socială, politică și economică a acestui eveniment, aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat o reîntoarcere simbolică a țării noastre la nucleul puternic al statelor de pe continentul european, mai mult, o asumare a parcursului occidental și a valorilor democrate, fapt care a marcat recunoașterea apartenenței țării noastre la un spațiu întemeiat pe

respectarea libertății, democrației, egalității, a statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Astăzi, la 15 ani de la momentul aderării României, putem creiona o imagine clară asupra situației țării noastre, observând părțile pozitive pe care aderarea la Uniunea Europeană ni le-a adus, în același timp, având oportunitatea de a fi beneficiari direcți ai prosperității economice, contribuind la conturarea politicilor europene, precum și la definirea viitorului Europei.

Astfel, atunci când vorbim despre viitorul Europei, ne dorim o continuitate a acțiunilor Uniunii Europene, puternică și eficace, într-o lume aflată în continuă schimbare, pentru a face față numeroaselor provocări, precum criza sanitară sau situația îngrijorătoare de securitate în vecinătatea noastră estică, ca urmare a folosirii forței sau amenințărilor cu forța, pe care le credeam de mult uitate, cu intenția vădită de a îngrădi dreptul suveran al statelor de a-și alege singure alianțele și organizațiile internaționale din care să facă parte.

În acest context, doresc să subliniez importanța dialogului și a continuării eforturilor diplomatice, ca unică modalitate privind soluționarea actualei crize, salutând poziția României privind susținerea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei, precum și demersurile și declarațiile oficialilor români pentru sprijinirea statului ucrainean.

Fără doar și poate, etnicii ucraineni din țara noastră și-au adus aportul la înfăptuirea idealului de țară, motiv pentru care organizația reprezentativă, Uniunea Ucrainenilor din România, monitorizează în permanență și cu atenție evoluțiile situației de securitate din vecinătatea noastră, fiind implicată activ în dezbaterile pe această temă în cadrul organizațiilor internaționale în care este membră, contribuind inclusiv la procesul continuu de conturare a unor poziții sau linii de acțiune, în funcție de competențele sale și dinamica situației.

Viitorul Europei, inclusiv la ceas aniversar, reprezintă o temă care ne preocupă, indiferent de culoarea politică, etnie, religie, motiv pentru care tocmai în astfel de momente avem nevoie de unitate și solidaritate, reamintindu-ne că păstrarea valorilor democratice reprezintă baza păcii, securității și prosperității noastre comune, minimizând astfel impactul periculos al propagandei, manipulării și dezinformării deliberate.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu.

De la grupul celor neafiliați, Mihai Ioan Lasca este? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează „Facturile la utilități sunt adevăratul virus care poate ucide românii”.

Stimați colegi,

Milton Friedman – premiat în 1976 cu Premiul Nobel pentru Economie – a spus următoarele vorbe destinate parcă Guvernului României al anului 2022: „Pune Guvernul să conducă deșertul Sahara și în 5 ani vei descoperi că este lipsă de nisip.” Guvernul actual al României nu este decât un măscărici care se laudă în mod fals că economia este înfloritoare și curg râuri de bunăstare prin toate sectoarele de activitate.

După ce doi ani au speriat românii că în aer plutește COVID-ul, guvernanții nu prea au luat măsuri în privința crizei economice care duhnea după primul an de „regie medicală”, cu scopul de a îmbogăți companiile producătoare de „seruri magice” livrate în doze fără număr. Guvernul a îngenuncheat în fața companiilor producătoare de seruri experimentale și a aruncat iresponsabil cu banii românilor pe geam – pe geamul de la vilele stăpânilor din afară.

Mai țineți minte, stimați colegi, că Guvernul a cumpărat 120 de milioane de doze de „seruri magice”, promițând că vor extermina COVID-ul? În lupta regizată cu un virus mai periculos decât creșterea euro, Guvernul a uitat de nivelul de trai al românilor.

Mai mult decât atât, facturile la utilități nu sunt deloc motiv de îngrijorare pentru guvernanți, probabil că vor fi protestele românilor care s-au anunțat împotriva celui mai incompetent guvern pe care l-a avut vreodată România.

Ministrul energiei nu pare a fi preocupat de creșterea nesimțită și total nejustificată a prețurilor la energie. Guvernul îl mângâie pe creștet ca pe un copil răsfățat care are voie să ude canapeaua pentru că, nu-i așa?, nimeni nu se supără!

Liberalizarea prețurilor la energie a fost un act de trădare și, totodată, de vânzare a românilor pe post de sclavi energetici. Nu cred că Guvernul ar dori o revoltă a populației ca în Kazahstan, iar, dacă va avea loc, cu siguranță va fi luminată de torțe, pentru că becurile ar însemna risipă.

Închei cu vorbele geniului Mihai Eminescu: „Fără îndoială, sărăcia e un izvor de rele fizice și morale, dar e tot atât de adevărat că relele morale sunt la rândul lor cauze ale decadenței economice.”

Trădătorilor, opriți jaful asupra românilor! Mulțumesc.

Deputat independent Mihai Lasca.

Mulțumesc frumos. Reluăm algoritmul.

De la Grupul PSD, dacă a revenit doamna Adomnicăi? Este?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România riscă să piardă orice pârghie de control în domenii economice critice, cu mare impact social, prin vânzarea companiilor valoroase ale statului!”.

Vânzarea companiilor statului român, în contextul pandemiei, la prețuri mici, chiar derizorii, este o măsură total inoportună, cu un puternic caracter antinațional. Recurgând la astfel de practici, autoritățile din România își pot pierde, pe termen lung, orice pârghie de control în domenii economice critice cu mare impact social.

Partidul Social Democrat, în 2020, a oprit Guvernul să vândă pe nimic companiile profitabile de stat, prin inițierea și adoptarea Legii nr. 173, prin care s-a interzis vânzarea „participațiilor statului” în perioada de criză generată de pandemie, respectiv în următorii doi ani. Legea a fost inițiată

de PSD, în urma tentativelor Guvernului Orban de a scoate la vânzare părți mari din companiile profitabile.

Intenția Guvernului de a vinde aceste companii se manifestase imediat după preluarea guvernării și, pentru a ocoli această interdicție, Cabinetul Orban emisese o ordonanță de urgență prin care a restrâns interdicția doar la vânzarea „acțiunilor”, și nu a „participațiilor statului”, cum era în legea PSD. Această modificare permitea privatizarea mascată a companiilor, sub forma vânzării activelor, respectiv a bunurilor deținute de aceste companii. Dacă luăm, de exemplu, cazul Hidroelectrica, în baza respectivei ordonanțe de urgență, compania ar fi rămas cu același număr de acțiuni în următorii doi ani, dar ar fi putut vinde Hidrocentrala Porțile de Fier. Ar mai fi rămas, astfel, o companie doar pe hârtie!

Soluția pentru salvarea sau consolidarea companiilor de stat aflate în dificultate este capitalizarea, așa cum a făcut guvernul PSD precedent cu CEC-ul, pe care l-a capitalizat cu aproape un miliard de lei, după acceptul Comisiei Europene.

Alte state europene, precum Germania, Polonia, Ungaria, au o politică economică inteligentă, prin care își protejează companiile strategice de privatizări, respectiv preluări, în această perioadă de criză și incertitudini provocate de pandemie și de salturile uriașe de preț de pe piața energiei.

Guvernul de la Berlin a adoptat reglementări mai dure privind achiziționarea de acțiuni în companiile germane de către firmele din afara Uniunii Europene, o decizie menită să evite preluarea unor firme de importanță strategică ale statului. Măsura permite Guvernului german să blocheze preluarea unor companii dacă există riscul ca expertiza să ajungă peste hotare și să intervină în cazul în care un cumpărător acumulează o participație de peste 10%.

În Polonia, noile reglementări de protecție elaborate se aplică companiilor publice, celor care produc software folosit în centralele energetice, transporturi, în sistemul de sănătate, precum și firmelor din energie, telecomunicații și apărare. Conform Guvernului polonez, măsurile luate nu au rolul de a-i speria pe investitori, ci doar de a proteja companiile împotriva preluărilor ostile, pe fondul deteriorării situației economice. Iată că soluții există! Nu trebuie decât să le aplicăm! Deputat al PSD de Suceava Adomnicăi Mirela. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

O invit pe doamna Laura Vicol-Ciorbă, deputat al PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Trăim un început de an cumplit pentru mulți români, cu facturi duble sau chiar triple la energia electrică și la încălzire, cu inflația care se află încă la un nivel ridicat, cu incertitudini legate de evoluțiile crizei sanitare și modul în care aceasta va continua să afecteze economia și viața oamenilor simpli.

Cu alte cuvinte, nu suntem într-un moment în care să ne permitem nici discursuri triumfaliste, nici discursuri fanteziste și care nu spun nimic.

În ultimele zile auzim din nou mesaje despre mult iubitele „reforme” atât de necesare, atât de necontestat, dar, de fapt, nimeni nu știe care sunt și ce sunt aceste reforme. Singurul lucru pe care îl știm este că „reformele” sunt cele care ne țin în loc și blochează, cel puțin teoretic, luarea măsurilor necesare pentru populație: plafonarea prețurilor la energie începând cu ianuarie, reglementarea pieței de energie pentru o scurtă perioadă de timp, rediscutarea plafonului la pensii. Așa spun unii politicieni – nu putem face nimic pentru că trebuie să facem „reforme” cândva.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Conceptul de „reformă”, din păcate, a început să își piardă din substanță în dezbaterea politică de la noi. Am auzit, ani de zile, de la diverși politicieni, și auzim și astăzi despre cât de „reformiști” sunt ei. Este vorba despre aceiași politicieni care, odată ajunși la putere, iau decizii proaste sau nu sunt capabili să ia nici măcar o decizie. Singurii care suferă din cauza acestor lucruri sunt românii.

Necesitatea „reformelor” nu poate fi folosită cu titlul de scuză pentru a nu discuta măsuri necesare pentru români – pentru românii care au nevoi reale astăzi, și nu doar într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, la care nici măcar nu mai au timp să se gândească și în care totul va fi rezolvat prin „reforme”.

Vă mulțumesc.

Laura Vicol, deputat, Dolj, PSD.

## Vă mulțumesc.

Cea de-a treia intervenție de la Grupul PSD, domnul Radu-Marcel Tuhuț.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

În cadrul declarației mele de astăzi voi aborda o temă de o importanță strategică pentru țara noastră. Și mă refer aici la sprijinul pe care Partidul Social Democrat îl acordă necondiționat dezvoltării agriculturii românești și, în același timp cu aceasta, dezvoltării fermierilor români și a satului tradițional românesc.

Acest parteneriat social între PSD și fermieri sau procesatorii din industria alimentară continuă și va continua de fiecare dată când Partidul Social Democrat va guverna, pentru că susținerea fermelor românești și a unităților de producție și procesare alimentară din mediul rural înseamnă nu doar dezvoltare economică în ansamblu și crearea de locuri de muncă în mediul rural, ci și, mai ales, salvarea satului românesc și a comunităților rurale.

## Dragi români,

Partidul Social Democrat vine cu noi măsuri și programe de sprijin pentru producția românească, fermieri și industria alimentară. Trebuie să repetăm acest mesaj pentru a înțelege importanța acestor programe care vin în întâmpinarea atât a cetățenilor, cât și a întreprinderilor mici și mijlocii românești.

România este obligată, în contextul crizelor actuale, atât cea energetică, cât și cea economică, să-și sprijine producția internă de alimente și servicii, astfel încât să evite falimentul comunităților rurale.

## Dragi fermieri,

Revenind la programele lansate de curând de Ministerul Agriculturii, o parte dintre acestea stimulează cultivarea de legume și sunt extrem de importante pentru oamenii din mediul rural, altele vizează asigurarea securității alimentare și reducerea importurilor anumitor alimente.

Printre acestea amintesc de Programul Rural Invest, cu o valoare de 2,5 miliarde de lei, de care vor beneficia aproximativ 4.000 de proiecte de piscicultură și acvacultură.

AGRO IMM INVEST este, de asemenea, un program vital pentru relansarea activității economice a fermierilor, iar bugetul acordat pentru anul acesta este de 5 miliarde de lei, de la un miliard, cât a fost în anul 2021.

Am relansat Programul „Tomata”, celebrul program PSD care a dat roade în precedenta guvernare social-democrată. Doar pentru anul 2022 bugetul este de 225 milioane de euro, câte 4.000 de euro pentru fiecare beneficiar care produce tomate și câte 1.000 de euro pentru producătorii de castraveți, fasole, ardei, salată, spanac sau ceapă verde. Datorită acestui program, anul acesta nu vom mai vedea la știri tone de castraveți și alte legume aruncate de fermieri la gropile de gunoi.

De asemenea, continuă și programul de susținere a usturoiului românesc, continuă și subvenționarea prețului motorinei, iar în decursul acestui an urmează să lansăm un nou program de susținere pentru producătorii de cartofi românești și struguri de masă.

Partidul Social Democrat înțelege pe deplin necesitățile fermierilor, a fost, este și va rămâne un partener de nădejde pentru fiecare fermier în parte.

Mai pe scurt, nu lăsăm să moară viața de la țară! Deputat al PSD de Alba Radu Tuhuț. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule Tuhuț. Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL. Îl invit pe domnul Laurențiu Leoreanu.

## Mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Agenda Partidului Național Liberal este una reformatoare, care pune accent pe economie, pe investiții, pe sprijinirea mediului de afaceri. Prioritară pentru noi este acțiunea fermă pentru implementarea PNRR, nicidecum discuții și polemici pe teme sterile. De aceea, în acest context, considerăm că este absolut necesară o evaluare în coaliție a stadiului pregătirii și implementării reformelor asumate prin PNRR.

PNRR conține 64 de reforme și 107 investiții strâns legate între ele. Sunt 24 de jaloane ale reformelor din PNRR care trebuie îndeplinite până la 31 martie. Două dintre ele, reforma pe salarizare și pe pilonul II de pensii, sunt la Ministerul Muncii.

Considerăm că este momentul faptelor, și nu al polemicilor televizate. Timpul curge și miza îndeplinirii la termen a măsurilor de reformă asumate prin PNRR este vitală pentru realizarea investițiilor și absorbția celor aproape 30 de miliarde de euro din acest program al României. Cerem evaluarea pregătirii și implementării reformelor pentru că nu ne dorim întârzieri care ar da peste cap aplicarea programului și ar duce la blocaje.

Cele mai importante reforme din PNRR sunt:

– reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal pentru a spori veniturile colectate cu cel puțin 3 puncte procentuale din PIB;

– reforma sistemului de pensii pentru a asigura sustenabilitatea în contextul îmbătrânirii populației, echitatea, respectarea principiului contributivității și stabilizarea pe termen lung a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile la un plafon de 9,4% din PIB;

– reforma funcției publice, privind recrutarea, salariile, cariera, revizuirea sporurilor și adoptarea unui sistem de stimulare a performanței în sectorul public;

– reforma justiției, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a UE, cu MCV, rapoartele GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și rapoartele privind statul de drept;

– îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat prin standardele OCDE;

– reforma sectorului energetic, prin eliminarea treptată, până în anul 2032, a centralelor pe cărbune și lignit și accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile în mixul energetic românesc;

– adoptarea unei noi strategii forestiere naționale, ce va urmări și creșterea eficienței mecanismelor de combatere a tăierilor ilegale și îmbunătățirea managementului forestier.

Reformele din PNRR sunt făcute pentru a avea garanția că fondurile alocate României produc rapid creștere economică sustenabilă, corectăm dezechilibre macroeconomice produse în trecut, care ne obligă la împrumuturi pentru acoperirea deficitului, ne asigurăm că investițiile nu se pierd în „găuri negre”, că banii sunt cheltuiți pe lucruri ce rămân, în infrastructura de care avem nevoie, și cresc competitivitatea și rezistența la potențiale crize viitoare, să ne racordăm la prioritățile UE legate de tranziția digitală și economia verde.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL Neamț Laurențiu-Dan Leoreanu.

Mulțumesc.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR. Îl invit pe domnul Alin Apostol.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre o problemă importantă a nevăzătorilor. Aceștia se confruntă cu dificultăți în a lua cunoștință de un document, fie în instituțiile publice, fie în cele private.

Și vă dau două exemple concrete trăite de colegii mei nevăzători.

O persoană nevăzătoare merge într-o agenție financiară pentru a semna un contract. Majoritatea funcționarilor publici nu știu că au obligația să ajute persoana nevăzătoare pentru a lua cunoștință de acel contract și nu știu ce să facă.

Un prieten nevăzător independent, ce muncește zi de zi să-și întrețină familia și care are o activitate absolut normală, are familie, merge la bancă ca să facă o depunere și constată că programul de recunoaștere a semnăturii nu poate valida semnătura, conform specimenului de semnătură.

Exemplele sunt multiple și toate aceste impedimente duc la excludere socială.

Soluția este simplă, digitală și unele societăți comerciale deja o implementează. Eu am numit-o consimțământ digital online. Acest proces presupune trei pași simpli:

- autentificarea beneficiarului printr-un proces sigur;

- transformarea documentului scris în fișier audio;

– beneficiarul ascultă fișierul audio și-și dă consimțământul asupra lecturării lui.

Pașii sunt simpli, procedura e simplă și aceasta se poate aplica în toate instituțiile publice sau private.

De asemenea, ea se poate extinde și către persoanele neștiutoare de carte.

Stimați colegi de la celelalte partide parlamentare, aș aprecia ca, atunci când această propunere ajunge la vot, în comisii sau în plen, să nu țineți cont că a fost propusă de un USR-ist, deci trebuie picată, ci să vă gândiți la persoanele care au nevoie de această propunere.

Vă mulțumesc.

Alin Apostol, deputat al USR, București.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dragoș-Cătălin Teniță.

## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Mulțumesc mult, dragi colegi.

Eu voiam să vă povestesc astăzi despre biblioteci, despre ce e trecut în PNNR pentru biblioteci, cu contribuția noastră, a colegilor de la USR PLUS, dar mi-am dat seama, venind pe drum, că, de fapt, astăzi se împlinesc 5 ani de la momentul în care 500.000 de oameni erau în stradă și am reușit să scăpăm cu toții, împreună, de OUG nr. 13.

N-am reușit să scăpăm de domnul Grindeanu. Domnul Grindeanu este din nou la Palatul Victoria, este viceprim-ministru și, cumva, lucrează cu mulți dintre colegii de la PNL care, poate, atunci erau alături de noi, în stradă, într-o coaliție care nu a fost votată de oameni, nu a fost dorită niciodată.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule... Puteți să-mi spuneți numele!

Poftim?

Gulerul la cămașă.

Mulțumesc foarte mult, domnule!

Ceea ce vreau să vă spun este că, până la urmă, PSD nu știu cum face, dar ajunge întotdeauna la putere, indiferent de ce dorește poporul.

Ceea ce vreau să spun este că, până la urmă, s-ar putea să fie și vina noastră, s-ar putea ca noi să nu fi reușit să colaborăm atât de bine cu societatea civilă, cum ne-am dorit, s-ar putea să fie, în primul și în primul rând, vina presei și a mediei, care, de foarte multe ori, n-a prezentat cum trebuie ce a făcut domnul Grindeanu.

Domnul Grindeanu ne zâmbește de la Palatul Victoria și asta este ce avem după 5 ani.

Eu vreau să le mulțumesc oamenilor care atunci, acum 5 ani, au fost în stradă. 500.000 de oameni au strigat „Jos Grindeanu!”.

Mulțumesc foarte mult.

Cătălin Teniță, deputat al USR PLUS.

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR. Îl invit pe domnul Sorin-Titus Muncaciu la microfon. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Alianța pentru Unirea Românilor este total împotriva vaccinării copiilor, adolescenților și adulților tineri, deoarece aceste grupe de vârstă au o morbiditate și o mortalitate statistic zero. Noi, aici, discutăm despre 99,97% supraviețuire pentru această grupă de vârstă.

Atunci, care este motivul pentru care noi dorim vaccinarea acestei grupe de vârstă atunci când este evident, din punct de vedere statistic și științific, că această grupă de vârstă nu beneficiază în urma vaccinării?

Mai mult decât atât, atunci când această grupă de vârstă este vaccinată, din experiența la nivel mondial, s-a constatat că între 50 și 120 de cazuri la un milion de doze administrate fac complicații, iar complicațiile sunt redutabile. Adică aici discutăm de pericardită și, mai ales, de miocardită. Aceste grupe de vârstă, mai ales adulții tineri, au un sistem imunitar foarte reactiv, ei reacționează la vaccin și pot declanșa o furtună din aceasta citoclinică.

Mai mult decât atât, după ce au a doua doză, cifrele pur și simplu explodează.

Din acest motiv, se pune întrebarea: care este motivul pentru care noi insistăm ca această grupă de vârstă să fie vaccinată, mai ales că avem acum la dispoziție medicamente antivirale? Copiii, în general, fac o formă foarte ușoară, câteodată asimptomatică, a acestei boli, COVID-19.

Ce pot să vă spun este că Big Pharma insistă pentru vaccinarea copiilor pentru că, conform certificării vaccinurilor, atunci când un vaccin este sub incidența de urgență, adică are o certificare de urgență, el este acoperit de _liability_ , adică nu poate fi atacat în Curte de către persoanele care suferă reacții adverse la acest vaccin.

La fel se întâmplă și cu vaccinul care este certificat, pentru că, în momentul în care un vaccin este certificat, atunci numai dacă se administrează și copiilor acest vaccin este protejat în fața _liability_ , adică în fața proceselor intentate de cei care au suferit.

Vă aduc aminte, pentru cei care susțin vaccinarea copiilor, că există o declarație de la Geneva a World Medical Association care spune așa: „ _I will not use my medical knowledge to violate human rights and civil liberties, even under threat._ ” „Nu îmi voi folosi cunoștințele medicale pentru a încălca drepturile omului și libertățile civile, chiar și sub amenințare.”

Din acest motiv, vă rog să vă gândiți foarte bine la interesul suprem al copilului. Copilul nu poate fi vaccinat decât cu acordul părinților sau tutorelui de drept și nici Ministerul Sănătății, nici o altă agenție guvernamentală nu are dreptul să influențeze sau să forțeze vaccinarea copiilor. Atât am avut de spus.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul minorităților naționale. Este domnul Cătălin Manea? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

La data de 1 februarie 2022 a demarat, la nivel național, recensământul populației și locuințelor, care reprezintă o cercetare statistică de mare anvergură, ce se desfășoară o

dată la 10 ani, având ca principal obiectiv producerea de statistici și informații oficiale, naționale și europene privind numărul și distribuția teritorială a populației rezidente, a structurii demografice și socioeconomice, date referitoare la gospodăriile populației, precum și la fondul locativ, condițiile de locuit ale populației și clădirile în care se situează locuințele.

Practic, până la data de 13 martie, Institutul Național de Statistică va prelua date din surse administrative.

Începând cu 14 martie și până la data de 15 mai, adică timp de două luni, cetățenii României vor putea să se autorecenzeze online, prin intermediul aplicației informatice dezvoltate de către Institutul Național de Statistică.

După aceea, în perioada 16 mai – 17 iulie anul curent, recenzorii se vor putea deplasa la domiciliul persoanelor care nu au reușit să se autorecenzeze în perioada de autorecenzare și vor culege date și informații prin interviuri față în față.

Scopul fundamental al recensământului este acela de a oferi informații esențiale și de calitate pentru politicile guvernamentale în domeniul economic și social, inclusiv pentru dezvoltarea umană, pentru cercetare și pentru mediul de afaceri.

Așadar, stimați colegi, recensământul este un demers național extrem de important pentru toți cetățenii acestei țări, pentru Guvernul României, pentru noi, ca legislativ al țării, și, implicit, pentru toate autoritățile și instituțiile administrației publice locale din România.

Din poziția de deputat din partea minorității rome, fac un apel la dumneavoastră, în calitate de parlamentari, precum și la primarii din localitățile pe raza cărora trăiesc cetățeni români aparținând minorității rome să sprijiniți acest proces extrem de important pentru noi toți.

Pentru a putea culege date și informații obiective, care să reflecte situația reală a cetățenilor români aparținând minorității rome, primarii trebuie să aibă în vedere recrutarea cel puțin a unui recenzor din partea comunității romilor; în caz contrar, vom întâmpina dificultăți, iar situația socială și economică reală a romilor din România nu va putea fi măsurată prin intermediul recensământului și, implicit, nu vor putea fi elaborate măsuri, planuri de intervenție sau politici publice care să îmbunătățească viața romilor din România.

În încheiere, fac un apel la toți romii din România să-și asume, conștient și cu mândrie, apartenența la etnia romă.

Dragi romi din toată țara, este timpul să fim mai uniți ca oricând, este timpul să fim mai conștienți cu privire la viitorul copiilor noștri, să fim mândri de tradițiile, obiceiurile, istoria și cultura noastră și, nu în cele din urmă, să fim din ce în ce mai conștienți că vocea noastră, a romilor, poate fi auzită doar dacă suntem uniți.

Așadar, a sosit timpul să ne asumăm identitatea etnică. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți! Mulțumesc.

Cătălin Manea, deputat din partea minorității rome.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe.

De la Grupul PSD dacă a mai venit cineva? Mai erau pe listă Alexandra Huțu, Vasile Cîtea, Viorica Sandu sau Marian Mina.

Vă rog.

Sunteți doamna Huțu? Doamna Sandu. Vă rog, poftiți!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Galați – județul în care atragerea fondurilor europene a devenit o normalitate”.

Despre Galați s-a vorbit tot mai des în ultimii ani, devenind un exemplu de bună practică pentru atragerea finanțărilor din fonduri europene.

La nivelul administrației locale, primarul PSD Ionuț Pucheanu a reușit performanța de a duce municipiul Galați în topul național al orașelor cu cele mai multe proiecte finanțate din fonduri europene.

La nivelul administrației județene, președintele Consiliului Județean Galați, social-democratul Costel Fotea, a venit permanent în fața populației cu planuri de investiții și, ulterior, a raportat realizarea lor sau stadiul lucrărilor într-o totală transparență.

Despre proiectele finalizate, cel mai bine vorbesc rezultatele obținute.

Eu îmi propun să aduc în atenție marile proiecte gălățene a căror temelie s-a pus zilele acestea.

Patru județe au pus bazele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, în vederea realizării unui coridor de transport rapid între Galați și autostrada A2.

Asociația are sediul la Galați și reunește consiliile județene din Galați, Brăila, Ialomița și Călărași, sub conducerea domnului președinte Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Proiectul asociației este primul proiect important din zona de sud-est și presupune construcția drumului TransRegio Galați–Brăila–Slobozia–Drajna–autostrada A2–Chiciu, în parteneriat cu Ministerul Transporturilor.

Proiectul acestei investiții va fi depus spre finanțare europeană de Ministerul Transporturilor.

Un alt element de unicitate în regiune – parteneriatul cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru realizarea a două investiții extrem de importante pentru județul Galați.

Prima se referă la construirea unui drum nou, care să facă legătura între drumul expres Galați–Brăila și noua variantă de ocolire a Galațiului, care va lega Vama Giurgiulești de DN 25. Acest drum va fi construit de la zero și va avea o lungime de aproximativ 8 kilometri și patru benzi de circulație.

A doua investiție vizează modernizarea a aproximativ 40 de kilometri din DN 25, între Galați și Tudor Vladimirescu, astfel încât traficul să se desfășoare pe patru benzi.

Și aceste investiții sunt planificate a se realiza din fonduri europene.

„Când este voință, este și cale de mers”, spune un citat celebru.

La Galați există voință și pricepere de a accesa fondurile europene și oameni dedicați celor ce i-au ales.

Deputat al PSD Galați Viorica Sandu.

Mulțumesc, doamnă deputat. Înțeleg că mai este doamna Alexandra Huțu, da? Vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

În condițiile în care, de mai mulți ani, asistăm la o deteriorare continuă a vieții economice și culturale a satului tradițional românesc, avem nevoie de revigorarea spațiului rural al țării noastre.

De aceea, vă propun ca fiecare dintre noi să se implice mai mult în comunitățile rurale din județele pe care le reprezentăm aici, în Parlament, pentru a readuce în atenția tinerilor, precum și a celor care locuiesc la orașe importanța valorizării patrimoniului local, a personalităților care au marcat cultura românească și a tradițiilor care ne-au consacrat ca popor.

În opinia mea, este nevoie de o promovare permanentă a valorilor pe care le-am moștenit de la toți oamenii de cultură din fiecare zonă, județ, comună sau sat, care ne-au înzestrat fiecare cu operele lor în toate domeniile vieții culturale.

Bineînțeles că modul de dezvoltare economică, mai ales a zonelor rurale defavorizate, trebuie să continue în mod accelerat, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă și să reducem cât mai mult decalajul dintre urban și rural, prin creșterea accesului la condiții civilizate de viață, ceea ce înseamnă acces la utilități, la educație și sănătate sau sprijinirea producătorilor locali. Toate acestea însă trebuie dublate de o revigorare a activităților culturale în satele românești.

Eu sunt născută și crescută la țară și vă spun că satul românesc se identifică, în esență, cu constituirea societății noastre. Satul este locul unde s-a născut cultura, unde se conservă și supraviețuiesc valori și tradiții puternice ce se cer redescoperite, puse în lumină și păstrate.

În prezent, cea mai mare parte a acestor activități care se organizează în satele noastre au loc în căminele culturale.

În județul Botoșani, primarii au înțeles acest lucru și au depus proiecte, iar în guvernarea PSD din perioada 2017–2019 s-au reușit reabilitarea și construirea a 25 de cămine, prin investiții de peste 8 milioane de euro. Acum, în actuala guvernare, sunt, de asemenea, în diferite etape de construcție alte 10 cămine culturale.

Avem nevoie în continuare de investiții în toate domeniile și cred cu tărie că nu vom neglija nici domeniul cultural.

Haideți ca împreună, indiferent de partidul sau opțiunea politică pe care o reprezentăm aici, în Parlament, să salvăm satul românesc, spiritualitatea și tradiția marilor personalități care au contribuit la făurirea națiunii care suntem astăzi!

Haideți să nu abandonăm România rurală, care reprezintă 45% din toată populația țării!

Haideți să contribuim fiecare la înzestrarea generațiilor tinere cu conștiința satului tradițional, prin susținerea evenimentelor și acțiunilor care omagiază și îi fac cunoscute valorile consacrate ale poporului nostru în toate domeniile vieții culturale!

Lucian Blaga era convins că „veșnicia s-a născut la sat”. Același lucru îl cred și eu.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani Alexandra Huțu.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe. La Grupul PNL am epuizat intervențiile. De la Grupul USR, o invit pe doamna Cristina Rizea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ultimii 30 de ani, autoritățile române au fost complice la distrugerea sistematică a mediului înconjurător, dar ceea ce se întâmplă acum pe plaja Corbu le întrece pe toate.

Plaja Corbu este zonă protejată Natura 2000 și face parte din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. Acest lucru nu a împiedicat toate instituțiile de la malul mării să emită avizele și autorizațiile pentru construcția a peste 24 de clădiri direct pe plajă. Blocuri cu apartamente de lux pe plajă, în sit protejat. Un ansamblu rezidențial imens, întins pe o suprafață de aproape 28 de mii de metri pătrați. În condițiile în care terenul pe care se construiește este arie de protecție specială avifaunistică și sit de importanță comunitară.

Știți ce înseamnă asta? Înseamnă că legea interzice înstrăinarea lui. Legea!

Vă citez din OUG nr. 202/2002, art. 60 alin. (3): „Amplasarea oricăror construcții pe terenuri acoperite de dune, faleze... este interzisă.”

Cum e posibil ca niciuna dintre instituțiile statului să nu respecte legea? Niciuna! Cum e posibil ca Ministerul Mediului să rămână orb la distrugerea unui colț important din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”?

Principalul biotop afectat de construcție are indicativul 2110 și poartă denumirea de „dune mobile embrionare” – habitat Natura 2000 cu o valoare conservativă foarte mare, ce asigură un prim stadiu de fixare a nisipurilor marine și care adăpostește specii foarte rare.

Da, doamnelor și domnilor, acolo se toarnă betoane direct pe plajă, la câțiva metri de panoul de avertizare care anunță clar interdicția de a deranja în vreun fel, prin activități umane, habitatul.

Cum e posibil ca nimănui din țara asta să nu-i pese?! Mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, domnul deputat Radu Ciornei, care va interveni online, de la distanță.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Radu Tudor Ciornei**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Opriți măcelul!”

Fapte, nu vorbe, domnilor guvernanți!

Din când în când, auzim despre dezastre rutiere pe șoselele patriei. Din păcate, autoritățile, prin ministrul Bode, în loc să își asume răspunderea carnagiilor, cum este cel de săptămâna trecută, când, în Moldova, șapte oameni au decedat într-un accident cumplit, ne urechesc și ne spun: „Ajunge cu depășirile riscante!”

Nu, domnule ministru!

Nu sunt de acord!

Nimeni nu spune: „Ajunge cu minciunile, cu fariseismul, cu furtul și ipocrizia, care ne-au lăsat fără autostrăzi, de decenii întregi!”

Sunt omul cifrelor și al cuvintelor scrise, de aceea vă rog să deschideți programele oficiale de guvernare ale celor care au condus țara până acum și să vedeți cum, din 4 în 4 ani, au mințit cu nerușinare, promițând fals aceleași realizări, care nu au venit niciodată.

Păi, bine, domnule ministru Bode, până acum nu cumva nu trebuia să efectuăm depășirile, pe principalele rute, fără mașini care vin din sens opus? Cine a încălcat, cu nesimțire, toate promisiunile electorale? Nu aveți nicio scuză, tot sângele este pe mâinile voastre, cu care scrieți, o dată la 4 ani, programe cu care ne umpleți de minciuni, pentru a ne ține în aceeași beznă, noroi și subdezvoltare! Însă, pe lângă lipsa autostrăzilor, mai există câteva cauze care sunt uitate de către majoritatea populației.

Eliberarea de carnete de conducere unor analfabeți de către grupuri infracționale organizate în jurul inspectoratelor județene de poliție – cazurile Suceava sau Argeș sunt vârful modest al aisbergului. Eliberarea permisului de conducere ar trebui făcută după examene serioase, care să demonstreze capacitatea de înțelegere a legilor și a regulilor de circulație, să fie efectiv o dovadă de alfabetizare, nu după diplome dubioase. Pur și simplu, teste de IQ sau de scris și citit la nivel mediu. Aici orice evitare a sistemului se măsoară în vieți omenești pierdute, de aceea toleranța ar trebui să fie zero. Insuficiența instructorilor examinatori și supraaglomerarea testării pentru permise auto duc la examinări superficiale.

De asemenea, lipsa obligativității efectuării școlii și susținerea examenului în condiții de vară și de iarnă este un mare minus. Lipsa unei legislații care să asigure și participarea examinatorilor civili la eliberarea permiselor și pensionarea anticipată a cadrelor MAI duc la situații aberante, haotice, cărora nu li se găsește rezolvarea de ani buni.

Lipsa unui sistem de suspendare sau anulare a permiselor pentru boli incompatibile cu șofatul iar duce la situații letale.

Domnilor guvernanți, pentru că ați fost la putere până acum, această hecatombă vi se datorează în totalitate. Sunteți, din păcate, izvorul problemei, nu o parte a soluției. Și, în final, pentru că suntem sătui de arătat cu degetul, fără a oferi soluții, vă anunț că voi contacta parlamentarii Moldovei pentru a pune constant presiune pe Ministerul Transporturilor și MAI pentru rezolvarea acestor situații ce țin România în lumea a treia astăzi, când avem deja 15 ani de participare cu drepturi depline în Uniunea Europeană.

Fapte, nu vorbe, domnilor guvernanți!

Soluții, nu lamentări! Asta așteptăm de la voi! Deputat Radu Ciornei, Circumscripția nr. 35 Suceava. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

De la Grupul AUR este domnul Daniel-Gheorghe Rusu cumva?

Nu.

Atunci, ne întoarcem la Grupul PSD. Înțeleg că a venit domnul Vasile Cîtea. Vă rog, domnule!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se referă la cea mai mare sală de sport din România, care va fi construită în inima Moldovei.

Mult timp, în România, Iași, sportul a fost pus la coada priorităților de către autorități. Nu i s-a acordat atenția cuvenită, nu s-a investit atât cât ar fi trebuit nici în baze sportive, nici în oameni care să facă performanță.

Actuala sală polivalentă din Iași este ieșită din garanție încă din anii 2000, primind autorizație de funcționare anual, și mai are și probleme de dimensionare, privind înălțimea și lungimea, lucruri care nu-i permit să organizeze competiții de anvergură continentală sau internațională.

Iașiul este al doilea oraș din România ca dimensiune și este al doilea centru universitar, după București.

Necesitatea unei baze sportive moderne este pe deplin justificată.

În ultima perioadă însă vreau să cred că lucrurile s-au schimbat în bine. Am început să punem mai mult preț pe importanța sportului și să le acordăm sportivilor noștri respectul cuvenit. De asemenea, am început să investim mai mult în baze sportive și săli de sport. Iar o investiție de această anvergură va fi demarată și în Iași. Vorbim despre construcția celei mai mari săli polivalente din România. Aceasta va avea zece mii de locuri. Noua sală polivalentă va avea forma inspirată de coroana reginei Maria.

Primăria Iași, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, a demarat procedurile necesare pentru construcția sălii polivalente, lucrări care vor dura 36 de luni, iar costurile acesteia se vor ridica la 43 de milioane de euro. Autoritățile din Iași așteaptă oferte de la firme până pe data de 10 martie.

Sala va avea trei etaje, va fi construită în zona Moara de Vânt, pe un teren al municipalității care se află în vecinătatea viitorului spital regional de urgență și a viitorului stadion municipal.

Sala de sport din Iași va fi folosită pentru competiții sportive, evenimente culturale, bineînțeles, antrenamentul sportivilor, dar și alte evenimente majore. Vor putea fi găzduite mai multe tipuri de competiții, precum gimnastică, handbal, baschet sau volei.

De asemenea, sala va avea multiple facilități de servire pentru spectatori, spații comerciale, garderobe, puncte de prim ajutor, terase exterioare, precum și sisteme moderne de comunicare, multimedia și sonorizare.

Am încredere că lucrările la această sală de sport vor debuta în scurt timp și că se vor găsi fondurile necesare, așa cum a promis și domnul ministru Cseke, necesare pentru construcția ei. În urma finalizării Sălii Polivalente „Regina Maria”, Iașiul va atrage mai mulți vizitatori, sportivi de performanță, evenimente de anvergură și va fi una din capitalele sportului românesc.

Mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai este cineva care este înscris la intervenții? Nu.

Atunci, voi citi și numele celor care au transmis declarații depuse în scris.

De la Grupul PSD au depus declarații în scris: Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Vasilică Toma, Nicu Niță, Ștefan Mușoiu, Daniel Tudorache și Eugen Neață.

De la Grupul PNL au depus declarații în scris: FlorinAlexandru Alexe, Florică Ică Calotă, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Șișcu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Robert-Ionatan Sighiartău.

De la Grupul USR, domnul deputat Radu Panait.

De la Grupul AUR, domnul deputat Vasile Nagy.

De la Grupul minorităților naționale, domnul deputat Dragoș-Gabriel Zisopol.

În momentul de față, lista a fost finalizată. Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

„Rămânem pe drumul european! Rămânem pe calea democratică!”

Am celebrat recent în plenul Parlamentului României 15 ani de când facem parte din Uniunea Europeană. A fost un moment plin de însemnătate pentru statul român, pentru societatea românească și, îndrăznesc să cred, pentru fiecare dintre noi, reprezentanți ai poporului în Parlament.

Drumul României spre Uniunea Europeană nu a fost unul ușor. Înainte de instaurarea regimului comunist, țara noastră era reprezentată cu demnitate la cel mai înalt nivel. Din nefericire, regimurile criminale Dej și Ceaușescu au distrus strălucita elită a României și au îndepărtat România de Europa civilizată. În loc să participe la reclădirea Europei, regimul comunist a ținut țara noastră în apropierea dictaturilor și a experimentelor socialiste nereușite. În loc să prosperăm, ne-am întors în timp, din punct de vedere cultural, social și politic. Din 647.875 de oameni intrați pe mâna Securității, un sfert au murit în lagăre, închisori și deportare, potrivit istoricului Marius Oprea. Nenumărați patrioți și-au pierdut viața în închisoarea de la Sighet, acolo unde fiecare român ar trebui să meargă pentru a înțelege proporțiile dezastrului cauzat de regimul comunist.

Revoluția anticomunistă a reprezentat cel mai important pas pe care România îl făcea către Europa. Sătui de probleme, foamete și cenzură, românii au ieșit în stradă, să-și arate nemulțumirea față de regimul Ceaușescu. Tinerii au strigat „libertate”, iar coșmarul comunist avea să se încheie. Prețul libertății a fost enorm. 1.116 persoane au murit, potrivit Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, iar rănile familiilor îndoliate nu vor putea fi închise niciodată.

După 1990, forțele democratice au pus, cu orice risc, România pe drumul european. Deși noua putere politică dominantă a preluat obiceiurile vechilor structuri, românii și-au spus din nou punctul de vedere în stradă. Mineriadele au arătat două adevăruri: România era încă pe mâna unor forțe care se opuneau europenizării, dar românii nu putea să fie reduși la tăcere. Din nefericire, justiția încă nu ne poate spune exact câți oameni au murit în timpul sângeroaselor evenimente din 1990, iar autorii abuzurilor împotriva protestatarilor pașnici sunt încă în libertate.

În data de 1 februarie 1993 avea loc semnarea Acordului de asociere a României la Uniunea Europeană. Acest moment nu era posibil fără românii care au crezut în libertate și au ieșit în stradă în timpul revoluției sau al mineriadelor. Indiferent de provocările cu care s-a confruntat în perioada tranziției, după momentul semnării Acordului de asociere la UE, țara noastră și-a urmat parcursul european. Forțele politice democratice, societatea civilă, mediul academic, autorități și cetățeni au muncit pentru realizarea visului european.

În continuare, merită să evocăm câteva momente importante din relația României cu UE. În data de 1 februarie 1995 a avut loc intrarea în vigoare a Acordului de asociere la UE. În luna iunie 1995, țara noastră prezenta cererea oficială de aderare la UE. În 2004, negocierile tehnice dintre România și UE se încheiau. În anul 2005 a fost semnat tratatul de aderare a României și a Bulgariei la UE. După eforturi susținute ale guvernului liberal după 2005, în luna decembrie 2006, Consiliul European de la Bruxelles din 14–15 decembrie 2006 a confirmat aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007. Momentul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene a fost plin de însemnătate pentru toate generațiile.

Intrarea în UE a schimbat România fundamental. Comunitatea europeană ne-a oferit sprijin să ne dezvoltăm, să întărim instituțiile democratice și, atunci când a fost cazul, să apărăm statul de drept.

Libera circulație le-a permis multor români să-și urmărească visele, să se dezvolte și să prospere. Indiferent de statul UE în care ajungem, găsim români demni, care își desfășoară activitatea în mod cinstit, ei devenind modele pentru întreaga comunitate. Deși tragem nădejde că îi vom convinge să se întoarcă în țară cât mai repede, apreciem că românii care muncesc și inovează în UE se bucură de beneficiile cetățeniei europene.

Având în vedere creșterea mișcărilor extremiste din ultimii ani, unitatea comunității europene devine mai importantă ca oricând. Dacă vrem să păstrăm viu sentimentul de apartenență la Europa libertăților, trebuie să răspundem ferm în fața derapajelor iliberale. Am convingerea că românii se vor opune provocărilor extremiste și vor susține demersurile forțelor democratice.

Criza din Ucraina ne arată cât de fragilă poate să fie o națiune în fața amenințărilor externe. Suntem recunoscători UE și NATO pentru protecția oferită în fața amenințărilor iliberale și, din postura de stat membru al UE, trebuie să fim solidari cu poporul ucrainean.

Ne aflăm în fața unui moment de cotitură pentru întreaga Europă. În ultimii 15 ani, apartenența la UE ne-a adus sprijinul țărilor democratice în proiectele necesare dezvoltării țării noastre. La rândul nostru, am oferit un reper celorlalte state vecine care cred în visul european. Trebuie să fim solidari cu statele care au ambiții democratice. Este de datoria noastră să arătăm ce înseamnă spiritul european. Rămânem pe calea democratică! Rămânem pe drumul european!

## „Securitatea alimentară în situație de criză”

Având în vedere impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra producției de alimente sau schimbările geopolitice care amenință funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente, un plan de urgență al Uniunii Europene pentru aprovizionarea cu alimente și securitate alimentară este mai necesar ca niciodată.

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală vulnerabilitatea lanțului alimentar european în fața unor provocări la nivel de

aprovizionare. Măsurile existente în cadrul politicii agricole comune și politica comună în domeniul pescuitului au contribuit la atenuarea celor mai grave deficite și la accelerarea redresării, însă a devenit evidentă necesitatea unei planificări pentru situații de criză viitoare.

În urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și după cum s-a anunțat și în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”, Uniunea Europeană intenționează să intensifice coordonarea la nivel european, pentru a se asigura că cetățenii europeni nu se vor confrunta cu penurii de alimente în timpul crizelor.

Comisia Europeană a adoptat la 12 noiembrie 2021 Planul de urgență pentru aprovizionare și securitate alimentară.

Prin această comunicare, Comisia a recunoscut că sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în anumite domenii, pentru a continua să se asigure aprovizionarea cu alimente și securitatea alimentară în perioade de criză.

În acest scop se va înființa Mecanismul european de pregătire și de reacție în caz de criză în domeniul securității alimentare – EFSCM, alcătuit dintr-un grup de experți în lanțul de aprovizionare cu alimente, coordonat de Comisie, pentru a face schimb de date și practici și pentru a consolida coordonarea.

Se va concentra asupra unor activități specifice și asupra unui set de acțiuni care trebuie finalizate între jumătatea anului 2022 și sfârșitul anului 2024.

Din sectorul privat sunt incluși fermierii, pescarii, producătorii din acvacultură, prelucrătorii de alimente, traderii și comercianții cu amănuntul, precum și transportatorii și logisticienii. De asemenea, autoritățile UE, cele naționale și regionale vor fi esențiale pentru acest plan.

Abordarea acestui plan este esențială pentru îmbunătățirea nivelului de pregătire al Uniunii Europene și se bazează pe colaborarea dintre toate entitățile publice și private care fac parte din lanțul de aprovizionare cu alimente.

„15 ani în Uniunea Europeană”

Plenul Parlamentului României a fost, săptămâna trecută, gazda unui eveniment solemn și aniversar, cu prilejul aniversării a 15 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Aș vrea să subliniez că ședința solemnă comună a celor două Camere parlamentare a avut un rol pozitiv, acela de a oferi recunoașterea binemeritată a prezenței României ca membru al Uniunii Europene.

Chiar dacă mai sunt sceptici în privința avantajelor obținute de noi prin acest statut, este evident că ne merităm prezența în Europa unită, continuând astfel demersurile permanente ale statului român pentru democrație, prosperitate, libertate și demnitate.

Sunt convinsă că, având calitatea de membru în Uniunea Europeană, dar și în NATO și în celelalte organisme europene de prim rang, vom putea mult mai ușor să finalizăm construcția statului modern, de drept și democratic.

Trebuie să recunoaștem că în acești 15 ani am făcut pași uriași în dezvoltarea generală a țării, dar și în ceea ce privește progresul oamenilor. Am reușit, în această perioadă, să diminuăm foarte multe dintre efectele nefaste cu care ne-am confruntat anterior aderării, și anume sărăcia populației, abandonul școlar, șubrezirea clasei de mijloc, neparticiparea civică la viața comunității. La toate aceste capitole stăm, fără îndoială, sensibil mai bine decât înaintea momentului oficial al aderării, 1 ianuarie 2007.

Întărirea instituțiilor publice și a statului de drept, precum și investițiile în sănătate, educație, infrastructură și serviciile publice trebuie să fie de acum înainte principalele preocupări ale decidenților politici și ale Guvernului Ciucă. Doar așa vom putea face pași sustenabili spre realizarea proiectului României moderne, europene și democratice, după acești 15 ani.

Sunt convinsă că avem nevoie de poziții ferme și demne, atât în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, cât și în Alianța Atlanticului de Nord, a cărei parte suntem. Naționalismul extremist, construit meticulos și indus în mod voit în rândul conștiinței colective, trebuie să fie transpus într-un patriotism veritabil și credibil atât pentru români, cât și pentru partenerii noștri externi.

„Ziua mondială a limbii elene”

Ziua de 9 februarie a fost declarată din anul 2017 Ziua mondială a limbii elene. Aceasta coincide cu ziua comemorării poetului național grec Dionysos Solomos (8 aprilie 1798 – 9 februarie 1857), autorul simbolicului „Imn către libertate”, poezie inspirată din lupta Greciei pentru independență, care va deveni ulterior imnul național al țării și al statului Cipru.

Oficializarea acestei sărbători a încurajat declanșarea de inițiative care să ducă la răspândirea limbii și a culturii grecești în toate colțurile pământului.

Continuitatea limbii elene, vorbită în Elada fără întrerupere de mai mult de 40 de secole, de 28 de secole folosind același alfabet, i-a permis culturii grecești să contribuie și să își aducă în continuare aportul esențial la patrimoniul cultural mondial.

În acest context, cuvintele și faptele noastre cred nu vor fi niciodată îndeajuns pentru a cinsti cum se cuvine Ziua mondială a limbii elene și a-i prețui pe cei ce o slujesc sub diverse forme, în Grecia și în afara ei.

Cuvintele lui Vaggelis Iliopoulos, candidat la Premiul Andersen în anul 2018, mă îndreptățesc să susțin acest lucru: „Dacă, într-o bună zi, cuvintele grecești ar hotărî să plece, nu ar rămâne doar elenii fără posibilitatea de a gândi și de a se exprima. În toate limbile, cu precădere în domeniile filosofiei și științelor, s-ar lăsa întunericul. Deoarece limba elenă este lumină, lumina civilizației. O lumină plină de suflet.”

În România, prin Propunerea legislativă privind instituirea Zilei limbii elene, Legea nr. 204 din 20 iulie 2018, aceasta a fost legiferată ca zi festivă și a fost pentru prima dată sărbătorită la București în anul 2019. Potrivit prezentei legi, pentru conștientizarea importanței limbii elene în păstrarea identității etnice, dar și a rolului său în cadrul culturii române și al celei universale, în localitățile din România în care trăiesc membri ai comunității grecești sau filoeleni se pot organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Legea încununează munca de peste 30 de ani a membrilor Uniunii Elene și a reprezentanților instituțiilor partenere din România și Grecia, care au contribuit deopotrivă la dezvoltarea în această țară a învățământului în limba neogreacă.

Exemple elocvente în acest sens sunt:

– predarea limbii elene în instituțiile de învățământ preuniversitar sau la sediile filialelor Uniunii Elene din România, ca limbă maternă/modernă – cu note în catalog;

– organizarea Olimpiadei Naționale de Limba Elenă, începând din anul 2009, în parteneriat, cu recunoașterea și cofinanțarea Ministerului Educației Naționale din România;

– inițierea și organizarea din anul 2014 a Olimpiadei Internaționale a Elenismului – o manifestare cuprinsă în seria olimpiadelor și concursurilor școlare finanțate de Ministerul Educației Naționale;

– studierea limbii elene la Lectoratul de neogreacă din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași;

– studii universitare, postuniversitare și doctorale la Universitatea din București;

– pregătirea cadrelor didactice cu specialiști de la universități din Grecia etc.

Din anul 2019 și până în prezent, neîntrerupt, Uniunea Elenă din România și partenerii acesteia au organizat și organizează manifestări culturale dedicate Zilei limbii elene. Un exemplu elocvent este sărbătorirea Zilei limbii elene în anul 2020 la Academia Română, alături de personalități din țară și din străinătate. În 2021, manifestările dedicate Zilei limbii elene au fost organizate de Uniunea Elenă din România în online, ceea ce se va întâmpla și în acest an.

Așa cum remarca domnul Κostas Gavroglu, ministrul elen al educației în momentul instituirii Zilei limbii elene, „este important să înveți și să iubești limba greacă datorită virtuților ei, dar mai ales pentru că a exprimat o mare cultură”. La mulți ani limbii elene!

„Răspunsul la problemă face diferența”

Văd și eu ce vede toată lumea. Costurile vieții cresc și la originea creșterii lor se află explozia prețurilor la energie.

Aud și eu ce aude toată lumea. Efectul creșterii prețurilor la energie se va duce mai departe în toate produsele de care are nevoie lumea pentru a supraviețui.

Simt și eu ce simte toată lumea. Neliniștea care a cuprins întreaga omenire din cauza pandemiei lasă locul neliniștii mult mai profunde pe care o produce orizontul neclar al accesului la bunuri și servicii necesare vieții. Oamenii politici văd, aud și simt la fel ca oricare om de pe acest pământ. Diferența este că cei aleși să reprezinte sau să guverneze au la dispoziție mijloacele pentru a interveni în mersul lucrurilor pe acest pământ. Am mai spus-o și în alte rânduri, sunt de partea politicii care are ca prioritate soarta celor mulți.

Social-democrația românească, la fel ca socialdemocrația de pretutindeni, este politica soluțiilor directe la problemele pe care le întâmpină populația. În fața acestui val, colegii mei politici s-au alăturat guvernării și au determinat-o în acest fel să întâmpine criza prețurilor la energie cu măsuri sociale și de protecție a celor cu putere de cumpărare scăzută.

Privesc peisajul politic românesc și văd ceea ce vede toată lumea – partide care vorbesc despre prosperitate prin investiții iluzorii, ca și cum totul merge ca la carte, partide care fac elogiul unui trecut politic criminal, ca soluție la toate problemele românești, și partide care își ridică poalele în văzul lumii pentru a-i oferi circ, într-un spectacol grotesc, fără programe și fără idei.

Toată lumea vede, aude și simte la fel. Efectul este însă diferit de la caz la caz. Unii fug de realitate și o fac ori pentru că se tem de ea, ori pentru că nu au soluții; de cele mai multe ori, din ambele cauze.

Noi, social-democrații români, am decis să participăm la guvernarea acestui moment dificil cu soluții concrete. Le-am detaliat aici în ultima vreme și, în bună parte, s-au aplicat deja. Mergem mai departe prin această furtună contemporană cu încrederea că vedem, auzim și simțim la fel, dar suntem foarte diferiți atunci când căutăm soluții pentru problemele pe care le au oamenii cu adevărat.

„Am început anul 2022 în forță. Investițiile în infrastructură sunt fără precedent și vor garanta un nivel de trai mai bun”

Începând cu 25 noiembrie 2021, când Partidul Social Democrat a intrat la guvernare pentru a stopa declinul în care se afla România, au debutat o serie de măsuri clare și necesare în toate domeniile de activitate, prin ministerele conduse de membrii social-democrați.

Cele mai importante schimbări au avut loc în domeniile ce țin de protecția socială – sprijinirea românilor care au nevoie de ajutorul statului – și, în mod evident, infrastructura națională.

Înainte de toate, voi preciza că USR, partidul pe care l-am înlocuit la guvernare, nu a făcut în 8 luni de guvernare decât să monitorizeze lucrările de infrastructură în desfășurare, pentru că de conceput și de lansat aproape toate proiectele din România ultimilor 6 ani PSD s-a ocupat – și a făcut-o destul de bine.

PSD a făcut ce era necesar să facă, și anume să dezvolte infrastructura României în ansamblu, nu doar în anumite regiuni ale țării. Noi, social-democrații, vom insista pe proiectele care să lege sudul țării de centrul ei, respectiv de nord-vest și nord-est. Pachetul nostru de investiții în infrastructură pentru următorii 10 ani presupune 73 miliarde de euro, oferind României o oportunitate rară de a ajunge din urmă țările din Europa de Vest.

România este acum capabilă să înceapă în sfârșit proiecte de infrastructură care au fost suspendate anterior, investind miliarde de euro în următorii 10 ani în proiecte ce includ reconstrucția drumurilor și podurilor noastre, investițiile în transportul public și reducerea întârzierilor de întreținere a căii ferate, extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, pentru a ajuta orașele mai mici, comunitățile rurale și cu venituri mici să atragă atenția dezvoltatorilor industriali care caută noi locații pentru a investi.

Coridoarele paneuropene de drumuri 4 și 9 sunt o prioritate și vor fi dezvoltate într-un ritm accelerat. De asemenea, în premieră, vom insista pe realizarea drumurilor expres, construite mai ieftin, dar care vor fi nespus de eficiente pentru atragerea investitorilor în Banat, Oltenia, Muntenia și Dobrogea.

În ciuda blocajelor birocratice și a crizei mondiale, proiectele privind infrastructura ar trebui privite ca o victorie pentru administrația României. Lupta pentru a le realiza are implicații clare pentru restul mandatului nostru și pentru viitorul economiei românești.

De aceea, vă asigurăm că investițiile în infrastructură sunt fără precedent și vor garanta un nivel de trai mai bun pentru fiecare român.

„România, partener strategic pentru NATO și UE” În urma amenințărilor lansate de Federația Rusă, nu doar integritatea teritorială a Ucrainei este pusă în pericol, ci și întreaga rețea de securitate și stabilitate existentă între țările europene democratice. Cooperarea și coordonarea de măsuri ale NATO și UE constituie un avantaj care formează „scutul diplomatic” împotriva agresiunii ruse. În acest cadru geopolitic, România demonstrează încă o dată relevanța strategică pe care o are, precum și potențialul de a contrabalansa influența rusă în Marea Neagră.

În urma anexării Crimeii în 2014, România împarte, _de facto_ , o frontieră comună cu Federația Rusă pe Marea Neagră. Moscova încearcă prin acest avantaj să-și extindă controlul pe flancul estic al NATO, revenind din acest punct de vedere la geografia din perioada Războiului Rece. Federația Rusă și-a extins controlul asupra porturilor, rutelor comerciale și traseelor energetice, mai departe demarând o campanie de hărțuire militară a NATO, pentru a-și afirma supremația în estul Europei. Această strategie este iluzorie și complet nefezabilă, în contextul parteneriatelor strânse dintre statele democratice sub egida NATO și UE, precum și datorită colaborării militare dintre România și Statele Unite. În urma sfârșitului Războiului Rece, relațiile bilaterale și multilaterale sunt mai strânse ca niciodată, iar realitatea interdependenței economice și energetice care există între țările europene face ca mișcarea de invadare a Ucrainei de către Federația Rusă să fie una absurdă.

Diplomația română a dat asigurări că nu există motive reale de îngrijorare cu privire la izbucnirea unui conflict armat în care România va fi implicată, tocmai datorită inegalității de forțe. Acordarea de ultimatumuri Occidentului nu are decât rolul de a produce agitație, ca și campaniile de fake news.

Statele Unite ale Americii, NATO, UE, alături de aliații lor, nu vor permite repetarea unui scenariu de anexare ilegală sau compromitere a integrității teritoriale a Ucrainei. Avem încredere în capacitatea militară a NATO, dar și în forțele diplomatice ale UE, prilej cu care afirm că mijloacele diplomatice sunt calea de urmat pentru dezescaladarea situației.

„Dovada că noi ne ținem de cuvânt – PSD vine aproape zilnic cu inițiative și cu propuneri!”

Cu doar câteva zile înainte de formarea Cabinetului Ciucă, dar și imediat după data de 25 noiembrie 2021, vă anunțam, atât eu, cât și alți colegi parlamentari ai PSD, prin intermediul mai multor declarații politice sau luări de poziție, că partidul pe care îl reprezentăm în cele două Camere nu își va pierde niciodată timpul cu divergențele gratuite cu partenerii de guvernare. Și subliniez că nici oferirea de replici la provocările de orice fel și care au tot venit dinspre PNL, de la unii cu spirit insurgent mai accentuat sau poate cu apucături prea radicale, nu ne-a interesat încă de la accederea la guvernare și nici acum nu constituie un obiectiv pentru noi.

Din nou, noi, cei de la PSD, am probat că nu ne-am concentrat și nu ne concentrăm pe astfel de conflicte sterile și deloc lucrative! Subiectele a două declarații politice, despre care vă semnalam în debutul acestui discurs, respectiv „Creșterea entropiei PSD, consfințită de sondajele de opinie” și „Pentru noi contează creșterea nivelului de trai, nu contrele continue sau testarea răbdării partenerilor de guvernare”, consfințesc și ele preocupările reale ale parlamentarilor social-democrați și ale miniștrilor săi și pot fi considerate, în mod generic, un crez comun al nostru.

Însă, dincolo de afirmațiile mele, există o serie de fapte clare care vin și le demontează orice critici până și celor mai vehemenți opozanți ai PSD sau cârcotașilor de serviciu.

Concret, PSD se prezintă în fața opiniei publice, aproape zilnic, cu o serie de inițiative și cu diverse propuneri pertinente pentru diminuarea crizei sanitare și pentru îmbunătățirea reală a calității vieții tuturor românilor, după adevăratul tsunami provocat de Cabinetul Orban și alimentat de greșelile radicale ale Guvernului Cîțu, de ale căror efecte este destul de complicat să pui la adăpost cât mai repede întreaga populație. În plus, în afară de stoparea consecințelor mult prea numeroase și neplăcute generate de fostele guvernări de dreapta, trebuie remarcată și o perpetuă reticență venită din partea conducerii PNL față de miniștrii noștri. Iar această reticență mai este dublată și de un spirit constant de frondă, care nu face altceva decât să blocheze, mereu, implementarea multor decizii ale PSD pentru întrajutorarea populației sărăcite și exploatate de diverse entități economice, cum s-a întâmplat, spre exemplu, în urma procesului liberalizării haotice a pieței de energie.

Altfel spus, în timp ce PSD construiește cu specialiștii și miniștrii săi planuri clare, pe care le prezintă și în coaliție, și public, o parte din PNL se mulțumește doar să reacționeze la aceste măsuri ale noastre, în loc să vină să lucrăm împreună!

Noi muncim, iar conducerea PNL se prezintă în fața românilor doar cu reacții de combatere și de negare a eforturilor susținute ale PSD! Nu vreau să intru în prea multe amănunte privind originea acestei atitudini deloc corecte și tot atât de constructive, însă cel mai probabil are ca sursă teama PNL că doar ei se vor eroda la guvernare. De asemenea, nu îmi propun nici să mă apuc să descâlcesc explicațiile fără noimă și fără argumente concrete venite dinspre unii lideri liberali față de modul în care PSD gestionează actul de guvernare. Dar, dincolo de aceste lovituri sub centură și rafale gratuite de critici, toată lumea remarcă pericolul real care încearcă să se insinueze în mod subtil în coaliție, respectiv curentul de opinie determinat și dirijat împotriva premierului Nicolae Ciucă, pentru a destrăma actualul arc guvernamental.

Așa cum subliniam încă din debutul acestei declarații politice, chiar de la formarea guvernului, PSD s-a bazat pe percepția sa în rândul populației, cea de partid matur, serios, care, odată intrat într-o coaliție de guvernare, face tot ce-i stă în putință pentru ca ea să supraviețuiască, exclusiv în favoarea tuturor românilor. Acesta este „motorul principal” care pune PSD în mișcare dintotdeauna!

PSD a înțeles clar că românii s-au săturat de certurile tuturor celor care s-au perindat la guvernare și că agenda cu scandaluri din palate nu are nimic în comun cu agenda cetățeanului de rând. Și tocmai din aceste motive populația a pus și pune, în continuare, ineficiența unei guvernări pe seama celor care stârnesc certurile din coaliție și niciodată pe a celor care muncesc în mod cuantificabil pentru țară. Nu dau sfaturi, doar vă reamintesc că trebuie să ne canalizăm cu toții eforturile să scoatem România, cât mai urgent, din crizele în care au târât-o antecesorii noștri, fie din neștiință, fie din dezinteres, fie din unele manifestări care au trădat și reaua-voință!

Faptul că până și electoratul de dreapta, în larga lui majoritate, a ajuns la concluzia că, în împrejurările dificile din ultima vreme, România are nevoie de o coaliție de guvernare puternică reprezintă încă o dovadă certă că eforturile PSD și ale miniștrilor săi contează foarte mult, atât grație numărului lor, cât mai ales prin efectele benefice generate constant.

Îmi voi încheia observațiile reamintindu-vă tuturor că anul 2022 poate să însemne relansarea economiei și trecerea de la stadiul de piață de consum la cel lucrativ! Ține de noi, dar mai ales de reprezentanții PNL să facem ca acest an să devină anul reformelor benefice, și nu finalul unui proiect comun pentru România, pact semnat între doi opozanți istorici, puternici, în folosul întregii populații!

„Poliția de Frontieră”

Poliția de Frontieră Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, inclusiv brațul Măcin și canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă și în zona economică exclusivă, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competență, în condițiile legii.

Organism relativ tânăr, dar cu vechi tradiții de-a lungul veacurilor în asigurarea ordinii la granițele române, Poliția de Frontieră se afirmă ca o instituție cu personalitate proprie și individualitate în executarea misiunilor, fiind în măsură să scoată în evidență, încă de la frontieră, adevărata imagine a statului de drept și autentica democrație și civilizație a poporului român.

Cu aproximativ 3.150 kilometri de graniță aflată în responsabilitate, Poliția de Frontieră Română se confruntă permanent cu o problematică extrem de variată și cu diverse motivații ilicite de tranzitare a frontierei române, pornind de la migrația ilegală, traficul cu stupefiante, armament și autoturisme furate și terminând cu contrabanda, sub toate formele ei de manifestare.

Organizată după modelul instituțiilor similare din statele UE, Poliția de Frontieră Română depune eforturi susținute pe linia prevenirii și combaterii fenomenelor infracționale transfrontaliere și pentru aplicarea și respectarea legislației interne și internaționale în vigoare, astfel încât la frontierele României activitățile specifice să se alinieze standardelor internaționale.

Data de 24 iulie a fost desemnată ca Ziua Poliției de Frontieră Române prin articolul nr. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române. Alegerea acestei date este legată de unirea celor două structuri grănicerești din Moldova și Țara Românească de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza din data de 24 iulie 1864.

Prin Înaltul Decret Domnesc numărul 893 din 24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se prevedea organizarea grănicerilor din Moldova după modelul din Țara Românească și unirea celor două corpuri grănicerești.

Ziua Poliției de Frontieră Române are o conotație istorică specială, pentru că marchează în fiecare an memoria colectivă, adică ne arată temeiurile din vremuri imemoriale pe care se așază tradiția apărării pământului nostru.

Poliția de Frontieră Română a urmărit permanent – în cadrul proceselor de transformare instituțională derulate în ultimii ani – crearea unei instituții funcționale, moderne, compatibilă cu structurile similare din țările membre ale Uniunii Europene și capabilă să combată eficient fenomenele infracționale transfrontaliere.

Prin reorganizările etapizate, înfăptuite începând din anul 2001, s-a avut în vedere optimizarea structurii, în special pentru îmbunătățirea practicilor de lucru și dezvoltarea eficacității în supravegherea și controlul fizic al frontierelor României, dar și pentru a răspunde riscurilor generate de infracționalitatea transfrontalieră, a crește capacitatea de realizare a analizelor de risc operaționale și, nu în ultimul rând, pentru crearea condițiilor necesare creșterii capacității de pregătire a personalului propriu.

De asemenea, după aderarea României la Uniunea Europeană, au fost create structuri de legătură între structura noastră și instituțiile europene, realizându-se astfel un canal direct de comunicare, în special pe linie operativă.

În funcție de evoluția infracționalității transfrontaliere și de cerințele impuse de statutul de țară membră a Uniunii Europene, respectiv semnatară a Acordului Schengen, în viitor, Poliția de Frontieră Română va acționa pentru modificarea structurii sale organizatorice, astfel încât eficiența activităților sale să se mențină la un nivel maxim.

Structura Poliției de Frontieră permite coordonarea unitară a activităților specifice derulate, asigurarea unui înalt nivel de supraveghere și control la frontierele terestră, maritimă și fluvială, combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere în zona de responsabilitate, precum și respectarea regimului juridic al frontierei de stat.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră este condus de un inspector general numit prin ordin al ministrului de interne, care este ajutat de adjuncți. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră are în structura sa organizatorică direcții, servicii și birouri.

Inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră și Garda de Coastă sunt unități distincte în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, cu o competență teritorială determinată.

Instituțiile de învățământ pentru pregătirea și specializarea personalului asigură pregătirea inițială și continuă a personalului Poliției de Frontieră, contribuind esențial la creșterea nivelului de formare profesională, pe baza unui sistem performant, care corespunde cerințelor de securitate a frontierei României și practicilor europene în domeniu.

Dispozițiile transmise în contextul COVID-19 trebuie puse în practică în mod eficient, mai ales aceea de susținere a polițiștilor de frontieră, care, în aceste zile, alături de personalul medical, se află în prima linie și interacționează direct cu participanții la trafic ce revin în țară din zone de risc.

În contextul pandemiei de COVID-19, pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și pentru a proteja sănătatea tuturor persoanelor, la nivel internațional și național au fost necesare unele restricții de călătorie. Aceste măsuri au avut influențe majore în circulația internațională a persoanelor, fapt ce a condus la scăderea semnificativă a traficului de persoane și mijloace de transport prin punctele de frontieră, implicit la scăderea infracționalității transfrontaliere.

„Intrarea PSD la guvernare a însemnat relansarea agriculturii românești”

Declarația mea politică se referă la măsurile economice și legislative pentru domeniul agricol propuse și adoptate de Partidul Social Democrat în primele două luni de guvernare.

În viziunea Partidului Social Democrat, agricultura a fost și va rămâne un veritabil motor de creștere economică, care trebuie alimentat și susținut corespunzător de statul român.

Fără sprijin, agricultorii români nu pot fi competitivi, astfel că pe masa românilor ajung preponderent produse din import, mult mai slabe calitativ și mult mai scumpe, în timp ce fermierii români ajung să își abandoneze recoltele pe câmp, pentru că nu le pot valorifica la valoarea lor adevărată, iar produsele românești nu ajung să fie valorificate pe piața internă.

De aceea, de anul acesta se reia sprijinul acordat legumicultorilor pentru Programul „Tomata”. Timp de mai bine de 3 ani de la inițierea sa de către Partidul Social Democrat, Programul „Tomata” a reprezentat una din măsurile semnificative de sprijin pentru legumicultori și a funcționat fără nicio abatere. Astfel, pe mesele românilor au ajuns roșii autohtone, fără niciun fel de substanțe, cu gust bun și nutritive.

Programul „Tomata”, de susținere a producției de legume în spații protejate, are alocat pentru anul 2022 un buget de 225 de milioane de lei (45 milioane euro).

Sprijinul este de 4.000 de euro/beneficiar pentru producțiile valorificate în perioadele 1 martie – 10 iunie și 15 octombrie – 9 decembrie.

Sprijinul pentru producția de ardei, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac și ceapă verde, valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, este de 1.000 de euro.

Programul „Usturoi” are un buget alocat de 22,2 milioane de lei (4,5 milioane de euro). Astfel, se acordă un sprijin de 3.000 euro/cultură/hectar/beneficiar, în condițiile unei producții minime de 3 kg/10 mp, pentru producția valorificată în perioada 1 iunie – 21 decembrie.

O altă măsură propusă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de ministrul PSD Adrian Chesnoiu, este reducerea subvenției la motorină pentru fermieri la 1,630 lei/litru. Această măsură presupune un preț mai redus cu aproximativ 25% față de cel plătit la pompă. Bugetul alocat pentru acest sprijin este de 309 milioane lei.

Alte măsuri din domeniul agricol aprobate la nivelul Ministerului Agriculturii în primele două luni de guvernare a PSD vizează fonduri nerambursabile de peste un miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploatațiilor agricole, majorarea de la 40 de milioane la 70 de milioane de lei a sumelor acordate ca sprijin în anul 2021 pentru fermierii care se ocupă de îmbunătățirea genetică a efectivelor de vaci, de bivolițe, de taurine, de cabaline, de ovine și de caprine, dar și acordarea subvențiilor pentru crescătorii de vaci de lapte, de bivolițe și de taurine pentru carne. Plățile erau blocate de aproape 6 luni, în urma unei decizii a fostului ministru al agriculturii, Adrian Oros.

În contextul scumpirilor energiei electrice, ministrul PSD al agriculturii a inițiat un proiect de hotărâre, care a fost aprobat de Guvern, prin care statul va achita până la 50% din cheltuielile cu energia electrică consumată pentru irigații.

La nivel legislativ, Partidul Social Democrat a propus o serie de inițiative legislative care să vină în sprijinul fermierilor români. O primă măsură legislativă din domeniul agricol propusă de parlamentarii PSD și care a fost promulgată o reprezintă solicitarea ca gospodăria țărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, organizată și coordonată de țăranul gospodar. Este un element de mândrie pentru noi, românii, gospodăria țărănească și trebuie să o protejăm și să o promovăm!

O altă propunere legislativă propusă și votată de parlamentarii PSD, care a fost promulgată, prevede ca fermierii să poată ridica construcții agricole pe terenuri aflate în extravilanul localității fără a mai fi necesară trecerea terenului respectiv în intravilan.

Prin această inițiativă, fermierii vor putea ridica construcții agricole pe terenuri aflate în extravilanul localității fără a mai fi necesară trecerea terenului respectiv în intravilan.

Această modificare mult așteptată vine în sprijinul agricultorilor, nevoiți să treacă terenurile în intravilan pentru a-și putea renova fermele sau pentru extinderea lor.

Aceste măsuri nu ar fi existat dacă Partidul Social Democrat nu ar fi intrat la guvernare, în această perioadă dificilă din punct de vedere economic și sanitar.

Partidul Social Democrat rămâne în contact permanent cu fermierii și reprezentanții industriei alimentare, pentru a propune în continuare măsuri economice și legislative care să vină în sprijinul fermierilor și pentru a asigura creșterea competitivității, productivității și performanței, în vederea securizării alimentare a populației.

„Prioritățile PSD pentru acest an au în vedere măsuri ferme pentru combaterea prețurilor la alimente și la energie și consolidarea sistemului medical pentru depășirea pandemiei!”

PSD este preocupat de rezolvarea pe termen lung a problemei prețurilor la energie. Soluțiile luate în luna ianuarie, prin ordonanța de urgență de scădere a prețului la gaze și la curent, reprezintă doar o rezolvare de moment a problemei facturilor. Este importantă rezolvarea pe termen mediu și lung. Chiar dacă nu deține portofoliul energiei în Guvern, PSD lucrează deja la soluția tehnică de reglementare a prețurilor la producătorii de gaze și energie, pe o perioadă de un an.

Ca și Franța, România va obține aprobarea Comisiei Europene pentru un plan de temperare a prețului la energie. Soluția clară este revenirea la reglementare. Realitatea ne-a arătat că nu există o concurență reală, care să permită liberalizarea pieței. Prețurile sunt rupte cu totul de mecanismul cerere-ofertă, ceea ce arată că ele sunt speculative, în lipsa unei concurențe reale.

PSD a constituit deja un grup în partid care lucrează la elaborarea actelor normative necesare pentru un calendar de reglementare a pieței energiei și gazelor, începând de la 1 aprilie.

Toate datele economice disponibile arată că efectul liberalizării pe piețele energetice angro a generat prețuri de la 2,5 până la 5 ori mai mari în septembrie 2021, față de septembrie 2020. Nu există concurență reală, iar prețurile nu scad, cum profețeau fals profeții liberalizării.

Am intrat la guvernare tocmai pentru a corecta derapajele socioeconomice grave din ultimii doi ani. În acest sens, PSD a impus „pachetul social”, pentru a permite pensionarilor și

salariaților cu venituri mici să aibă o rezervă financiară decentă, pentru a depăși cu bine iarna.

PSD a susținut și a determinat mecanismul plafonării și compensării prețului la electricitate și la gaze. Am promovat acordarea unui ajutor financiar consistent pentru încălzire pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1.600 de lei. Miniștrii social-democrați au propus o soluție juridică, prin care compensarea facturilor să se aplice încă de la 1 ianuarie, variantă pe care miniștrii PNL ai energiei și justiției au respins-o, din păcate, fără o justificare solidă.

În ceea ce privește gestionarea pandemiei, PSD a început să ia măsuri pentru consolidarea sistemului sanitar, prin deschiderea centrelor de evaluare prespitalicești pentru pacienții cu forme ușoare sau medii, prin creșterea capacității de testare, inclusiv testare gratuită la medicul de familie și în centrele de testare, și prin achiziția de antivirale pe bază de rețetă în tratamentul ambulatoriu al persoanelor cu simptome ușoare sau medii.

O deosebire majoră dintre ministrul PSD al sănătății, Alexandru Rafila, și predecesorii săi e că acum Ministerul Sănătății se ocupă și de bolnavii cu alte afecțiuni, nu doar de cei cu COVID. Viața este la fel de importantă pentru toți pacienții. Ministerul Sănătății a început derularea unui program pentru asigurarea tratamentului în România al copiilor care se nasc cu malformații cardiace, fără a fi nevoie de transferul lor în străinătate.

PSD a intrat la guvernare pentru că nivelul de trai al românilor se degrada în fiecare zi. În doar două luni, miniștrii social-democrați au luat deja primele măsuri pentru a majora veniturile oamenilor. PSD va susține creșterile de venituri pentru populație și va interveni cu măsuri concrete pentru reducerea prețurilor la alimente și energie și pentru a depăși pandemia, inclusiv prin accesul crescut la asistență medicală atât al celor care se îmbolnăvesc de COVID, cât și al pacienților cu alte afecțiuni.

„Siguranța elevilor în școli trebuie să fie o prioritate!”

Zilele trecute, Guvernul Ciucă a împlinit două luni de mandat, timp în care în țară s-a instaurat, la propriu, haosul. România a intrat în cel de-al cincilea val al pandemiei de coronavirus, a înregistrat recorduri de infectări, numărul persoanelor vaccinate nu a crescut, din cauză că certificatul verde nu a mai fost adoptat, iar siguranța elevilor în școli nici măcar nu a reprezentat un subiect de discuții pentru colegii aflați la guvernare. Este legitim să spunem că Guvernul Ciucă a picat examenul responsabilității!

Să ne oprim puțin la siguranța elevilor în școli. În luna decembrie au ajuns în școli, cu întârziere, desigur, primele teste de salivă, achiziționate la vrac. Au fost livrate fără să fie asamblate kiturile unitare complete, fără instrucțiuni și fără prospect. „Minunea” testelor a durat doar câteva zile, deoarece, după întoarcerea din vacanța de iarnă, vacanță în care copiii au avut contact cu nenumărate alte persoane, aceștia s-au trezit că nu au teste. Teste nu au existat nici zilele trecute, la 3 săptămâni de la începerea școlii!

În tot acest timp, ministerul nu a fost în stare să caute, să găsească soluții. În loc să facă asta, au schimbat scenariile de funcționare a școlilor după cum le-a sunat lor mai bine. O dată se închideau în funcție de rata de incidență a localității, apoi în funcție de rata de vaccinare a profesorilor, iar în cele din urmă în funcție de gradul de ocupare a paturilor din spitale. Ce să mai înțeleagă copiii? De mai bine de doi ani învață într-o incertitudine de nedescris, iar în cele mai tulburi vremuri Ministerul Educației trebuia să își facă datoria și să le ofere siguranță, liniște și stabilitate. Altfel, ce pretenții putem avea de la ei?!

La mai bine de doi ani de la izbucnirea pandemiei, școala online continuă să reprezinte o spaimă atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Sistemul a rămas la fel de ineficient ca la începutul pandemiei, iar cei care vor avea de suferit vor fi tot copiii, deoarece neajunsuri continuă să existe. Școala online putea fi o alternativă bună, dacă guvernanții își făceau datoria. Degeaba USR a încercat pe durata guvernării să asigure condiții și tablete pentru elevii care nu își permiteau, dacă în continuare nu s-a insistat pe îmbunătățirea sistemului de învățământ online.

Dragi colegi de la PNL și PSD, măcar în ceasul al 12-lea treziți-vă! Înțelegeți, copiii acestei țări nu sunt instrumentele voastre politice! Suntem obligați să le oferim condiții pentru a învăța, pentru a-și contura viitorul, nu motive să plece din această țară.

„Cetățenii români din toate colțurile lumii doresc respect!” Nu demult, noi, parlamentarii AUR, am luat din nou „la picior” Europa, pentru a ne întâlni cu românii noștri „exilați” din țară de o clasă politică mult prea preocupată de propriile-i interese și prea arogantă pentru a vedea adevăratele probleme ale celor care „îngrașă” PIB-ul României an de an!

Că vorbim despre românii din Italia, Spania, Germania, Franța, Anglia, Irlanda sau de cei din țările nordice, toți reclamă un singur laitmotiv principal: respect!

Au plecat pentru a găsi o viață mai bună și o siguranță pentru familiile lor. Au plecat pentru că s-au săturat de corupția și de birocrația din România. Au plecat pentru că nu au mai văzut nicio speranță de trai decent în țara lor de baștină. Au plecat și au sufletul frânt de dor, dor de casă, de sat, de prieteni, de biserică, de familie sau de tradițiile noastre unice!

Când se întorc în țară, încă de la frontieră începe umilința – cozi uriașe, ore întregi de așteptare, vorbe grele aruncate de anumiți funcționari, lipsa infrastructurii administrative, comportament absurd și arogant oriunde ar merge, de parcă ar fi ciumați, parcă nu ar fi frații noștri.

Acești oameni ne-au vorbit despre faptul că nu își pot aduce morții pentru a-i îngropa creștinește în țară din cauza costurilor exorbitante!

Ne-au spus că își doresc să se întoarcă acasă și mâine, dacă cei care conduc România le-ar putea oferi o legislație care să-i încurajeze să revină acasă, dacă țara nu ar mai fi condusă de oameni străini de interesele României, ci de patrioți care să-și iubească țara și poporul!

Frații noștri din Moldova de peste Prut ar dori să vină acasă și să fie considerați români cu drepturi depline, nu să fie umiliți și să li se recunoască cetățenia după 3-4 ani de la depunerea actelor.

Totul ar putea fi atât de simplu, domnule prim-ministru, dacă v-ar păsa de poporul nostru. Nu mă aștept ca unor indivizi precum Iohannis, Arafat și alți naturalizați să le pese de români și România. Dar mă aștept ca măcar unui român să îi pese de români!

„Lumea Liberă trebuie să aibă politici energetice și de mediu realiste, raționale, bazate pe o puternică strategie comună SUA–UE!”

Lumea Liberă trebuie să taie conducta cu șantaj rusesc, prin politici energetice și de mediu realiste, raționale și unitare. O strategie energetică solidă, asumată solidar de SUA, UE și ceilalți actori importanți ai democrațiilor lumii, trebuie să fie parte a politicilor de descurajare a ofensivei Rusiei lui Putin și Chinei comuniste.

Șantajul cu livrările de gaze operat de regimul Putin a fost principala cauză a creșterilor prețurilor la energie la nivel european. S-o spunem însă pe șleau: sistemul de tranzacționare a certificatelor de emisii de carbon (ETS – principalul instrument care „forțează” atingerea țintelor stabilite de UE) a avut o contribuție semnificativă la creșterea prețurilor la energia electrică în 2021. Am ajuns aici pentru că politica de mediu a UE, la care s-au ambiționat doamne și domni de la Bruxelles, s-a decuplat de realitate.

În 2014, statele UE conveniseră asupra unei ținte realiste, de 40%, de reducere a emisiilor de carbon față de nivelul din 1990. După doar 7 ani, în 2021, s-a produs un „mare salt înainte”, de la ținta de 40% la una de 55%, realizată până în 2030. Această ridicare nerealistă a ștachetei a dus la creșterea bruscă a prețurilor certificatelor verzi pe care industriile poluatoare (centralele pe cărbuni, în primul rând) trebuie să le cumpere ca să-și acopere emisiile de carbon. S-au scumpit de peste două ori într-un an, de la 27 la 64 euro. Drept bonus, ETS a adus în criză marile orașe cu încălzire centralizată pe cărbuni.

Acum, Comisia Europeană plusează și vrea să impună, din 2025-2026, un sistem similar de comercializare a certificatelor verzi pentru încălzirea clădirilor și pentru transportul rutier, care va antrena creșteri de prețuri la carburanți și încălzirea locuințelor, cu consecințe negative directe asupra cetățenilor statelor membre.

Când UE este responsabilă de doar 8% din gazele cu efect de seră la nivel mondial – repet, doar opt procente! –, în timp ce China – de 28%, da, de peste trei ori mai mult, nu poți avea politici de mediu total disproporționate ca ambiții, care nu țin cont de impactul asupra bugetelor familiilor, competitivității companiilor și economiilor europene.

Când 45% din importurile de gaze naturale ale UE sunt de gaz rusesc ori când China ocupă primele patru locuri în topul 5 al producătorilor de panouri solare, nu poți avea politici de mediu care măresc dependențe de actori globali ostili Lumii Libere, precum China și Rusia.

Investițiile masive în regenerabile – energie solară sau eoliană – sunt caracterizate de un grad ridicat de volatilitate. De aceea, ele trebuie dublate de investiții pe măsură în energie convențională sigură: în energie nucleară și gaze – exploatarea gazelor din Marea Neagră, terminale pentru gaz lichefiat. Altminteri, în contextul închiderii centralelor pe cărbuni și al concentrării exclusiv pe regenerabile, UE ajunge dependentă de gazul rusesc ca sursă de energie stabilă.

Lui Lenin i se atribuie zicerea: „Capitaliștii ne vor vinde funia cu care îi vom spânzura.” De aceea, spun că politicile de mediu și de energie care cresc dependența de gazul rusesc ca sursă de energie stabilă nu servesc mediului înconjurător, cu atât mai puțin cetățenilor țărilor din Uniunea Europeană, ci regimului Putin! Și aceasta chiar în momentul în care Putin se arată gata de o nouă agresiune militară și, în cooperare cu China comunistă, vizează extinderea sferelor de influență și dominație.

Pentru înalții responsabili ai UE și pentru noi toți, oameni politici și demnitari din statele membre, criza prețurilor la energie și gravele amenințări de pe flancul estic trebuie să fie o trezire la realitate, astfel:

– la nevoia de ținte de mediu realiste, care să respecte interesele contribuabililor și companiilor;

– la nevoia de politici raționale și echilibrate, care să întărească securitatea energetică a UE, prin dezvoltarea puternică, cu bani europeni, a energiei din surse convenționale curate, care nu depind de fluctuațiile meteo – energia nucleară, exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, dezvoltarea infrastructurii în UE pentru gazul lichefiat;

– și, nu în ultimul rând, la solidaritate și strategie energetică comună SUA–UE, cu fructificarea tuturor resurselor de energie viabile existente, nu cu vise ultracostisitoare și nerealiste.

În decembrie, flotila americană de nave cu gaz lichefiat venită de peste Atlantic a domolit prețul la gaze naturale. A ajutat Uniunea Europeană să depășească un moment critic. Dar Europa nu trebuie să se pună singură, prin politici nechibzuite, în situația de a fi din nou salvată de americani, nici în cea de a se rupe de salvatorii ei din trecut, aceiași americani, ca să se repeadă la conductele cu gaze ale rușilor și să le întindă covoare roșii chinezilor. Europa este încă destul de puternică și poate contribui la protejarea Lumii Libere, nu la vulnerabilizarea ei.

În 2021, România și-a spus cuvântul în Uniunea Europeană în favoarea gazelor naturale și energiei nucleare, în ciuda opoziției unor state dezvoltate care mizează exclusiv pe energie regenerabilă. A făcut alianțe pentru susținerea intereselor naționale. Eforturile au dat rod. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a înscris gazele naturale și energia nucleară printre activitățile economice sustenabile, domenii ce pot fi susținute cu fonduri europene și pot avea acces privilegiat la finanțare.

Acest succes diplomatic și politic arată calea de urmat – susținerea mai fermă a intereselor naționale în UE și păstrarea legăturii cu realitatea. România și alte țări din est au cunoscut consecințele dezastruoase ale economiei planificate și ale unor obiective utopice. Această experiență este importantă acum la nivel european.

Scrisoare deschisă adresată prim-ministrului României, domnului Nicolae-Ionel Ciucă, și întregului aparat al Executivului României

Moldova are nevoie de Autostrada Unirii!

Au mai pierit șapte oameni într-un accident rutier... DN 28, în loc de A8.

Cifre sau oameni? Statistici sau vieți?

Dumnezeu să îi odihnească în pace, ca pe toate victimele accidentelor rutiere!

Am devenit oare atât de imuni la drame și atât de concentrați pe numere și tabele, încât nu mai vedem și oamenii din spatele lor?! Când vor înțelege funcționarii din Guvern că orice întârziere, orice greșeală, orice decizie părtinitoare au consecințe până la cele mai grave?!

Oare ne numărăm printre cei cu capacitate de decizie doar pentru a ne separa de oameni și a ne izola în spatele

unor hârtii și birouri, prea preocupați de ele și prea izolați de ce înseamnă, de fapt, impactul acțiunilor noastre asupra vieților celor din jurul nostru?

Oare, când mergem acasă, lângă cei dragi, chiar suntem capabili să uităm complet că munca noastră vine cu o responsabilitate colectivă totală?

Sunt întrebări pe care mi le pun de fiecare dată când presa mai relatează că încă un om, încă o familie, încă un tânăr sau bătrân, încă un seamăn au murit în accidente rutiere, lăsând în urma lor neconsolarea pe viață a rudelor și prietenilor lor. Sunt întrebările pe care acum vreau să vi le adresez dumneavoastră, stimate domnule prim-ministru, și tuturor celor aflați în aparatul de stat, de la cea mai înaltă funcție până la cea mai puțin, aparent (!), importantă. Și, cu siguranță, nu sunt doar întrebările mele.

Pe DN 28 Iași–Târgu Frumos, marți, au murit șapte oameni. Știu, presa abundă de astfel de articole, pe care le citim, la care ne gândim un minut-două, recunoscători că nu am fost noi, și apoi revenim la viața noastră.

Stimate domnule prim-ministru,

Știți cum se numește DN 28 Iași–Târgu Frumos? „Drumul morții”... Mai este, oare, nevoie să vă spun de ce? Un drum care răpește vieți, presărat de cruci și tragediile tuturor celor care și-au pierdut acolo mama, tatăl, soțul, soția, copilul!

Oare subalternii dumneavoastră din întregul aparat executiv știu? Poate că nu ar strica să îi întrebați, ocazie cu care să îi întrebați și dacă, în opinia lor, întârzierea procedurilor la construcția autostrăzii A8 reprezintă o chestiune birocratică mult prea neinteresantă ca să fie abordată și rezolvată sau reprezintă decizia de a contribui la știrile care mai anunță că alți oameni și-au pierdut viața sau au fost schilodiți sufletește și trupește pe viață.

Stimate domnule prim-ministru și, prin intermediul dumneavoastră, toți cei care se află în subordinea dumneavoastră,

Delăsarea, amânarea, incompetența, nepăsarea nu se pierd undeva în spatele birourilor sau al atitudinii funcționărești. Ele se contabilizează în vieți pierdute, în vieți distruse, în accidente din acestea, peste care trecem urmărind altă știre, întorcându-ne la scuze, justificări și explicații.

Poate că unii dintre cei care au capacitatea de decizie și, mai ales, obligația de a decide în interesul comun al nostru, al tuturor, pot dormi bine noaptea, legănându-se în propriile scuze și explicații, care le servesc pe post de conștiință. A devenit o cutumă, nu? Din păcate!

Dumneavoastră, domnule prim-ministru, ce ziceți? Este bine? Este uman? Este responsabil? Este corect să se continue așa?

Știu și știm cu toții că aveți capacitatea de a le transmite tuturor celor din aparatul executiv că ceea ce fac sau nu fac înseamnă efecte, multe dintre ele iremediabile, asupra tuturor celor din jurul lor, că știrile care anunță că au mai murit alți oameni nu trebuie să le treacă la diverse, ci să le trateze ca și cum acolo ar fi vorba despre ei înșiși, mamele și tații lor, copiii lor, familia lor, că acum, până nu vor mai muri alți oameni, trebuie să își asume responsabilitatea de a face tot ce le stă în putință pentru ca toate proiectele de care avem nevoie să se deblocheze și să se finalizeze.

Cu respect și considerație, cu mâhnire, însă cât se poate de hotărât, vă solicit, atât dumneavoastră, cât și tuturor subordonaților dumneavoastră, să puneți capăt „Drumului morții” și să faceți tot ce aveți de făcut pentru ca Autostrada Unirii să se concretizeze.

_Post-scriptum:_ Acum o săptămână am sărbătorit cu toții Unirea. Oare v-ați gândit și la toți care au murit pe drumurile unei autostrăzi care tot întârzie să apară?

De ce trebuie reglementată piața energiei?

Pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiți să aleagă între mâncare și facturi.

Experimentul eșuat al liberalizării prețurilor trebuie să înceteze, iar piața trebuie reglementată solid, pe bază de studii și prognoze. Măsurile de sprijin nu sunt suficiente, deși sunt necesare ca soluție de moment.

După creșterea prețurilor la energie, urmează creșterea prețurilor la alimente și va urma și creșterea prețurilor la celelalte produse, care nu sunt de bază.

Partidul Social Democrat va face toate eforturile posibile pentru ca Guvernul să decidă revenirea la prețuri reglementate și corecte în domeniul energiei și al gazelor.

Pachetul de măsuri propus de Partidul Social Democrat este orientat spre a avea rezultate imediate, dar și pe termen mediu și lung.

Nu putem permite ca românii să fie puși să aleagă între mâncare și facturi. Criza din domeniul energiei este una globală, dar în România a fost accentuată vertiginos de liberalizarea pieței energetice „pe genunchi”. Atunci când amatorii se joacă de-a guvernarea și/sau de-a legiferarea, consecințele pot fi cumplite, iar aventura liberalizării pieței energetice a demonstrat-o încă o dată, fără putință de tăgadă.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de vicelider al Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie a punctului 11 de pe ordinea de zi – Pl-x 639/2019 _[Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor]_ , care are ca obiect de reglementare modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în sensul stabilirii competenței judecătoriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul de a judeca plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, alternativ cu competența judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

În regulă. Întreb dacă există acordul liderilor de grup pentru această retrimitere.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Nu avem acordul.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu, stați o secundă! USR?

Da. AUR? Da. PSD? Da. Minorități? Da. PNL? Da. UDMR? Da.

Există acordul liderilor, nu mai

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Cumva continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 179.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite și vă reamintesc că astăzi vom dezbate inițiativele pentru care comisiile permanente au propus respingerea, urmând ca la ora 14.10 să avem sesiunea de vot final.

Întreb dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi. Nu, nu sunt.

Avem...

A, domnul Popa. Vă rog.

Mulțumesc.

Poziția 11, și anume Pl-x 639/2019, a fost retrimisă comisiei.

Ați dat și termen? Două săptămâni? Două săptămâni. În regulă.

Avem o solicitare de intervenție pe procedură, domnul Dan Tanasă, de la Grupul AUR. Vă rog.

Da.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Am cerut să iau cuvântul pe procedura privind o problemă personală a deputatului.

Vreau să spun de la acest microfon o informație care a ajuns la cabinetul meu parlamentar și mi-a fost comunicată mie, personal.

Înțeleg că în legislație există o interdicție de a construi în perimetrul de protecție al conductelor de gaz. În județul Mureș există mai multe cazuri în care există construcții în perimetrul de protecție al conductelor de gaz. În mod evident, aceste construcții trebuie îndepărtate, ele nu sunt construcții legale.

Și ce aflu? Aflu că Romgaz, în loc să depună diligențele juridice necesare pentru a îndepărta aceste construcții, își pune problema să închidă acele conducte de gaz.

Transmit de la acest microfon conducerii Romgaz să înceteze cu această practică, să pună mâna să îndepărteze construcțiile ilegale din domeniul de protecție al conductelor de gaz din județul Mureș!

Și solicit organelor competente din zona parchetelor să pună mâna să investigheze aceste chestiuni, care, în mod evident, afectează siguranța națională a României! Mulțumesc frumos.

## Și eu vă mulțumesc.

Vă încurajez ca tot ceea ce ați spus la microfon să o faceți și în scris, prin intermediul instrumentelor pe care orice deputat le are la îndemână – întrebare, interpelare –, inclusiv sesizare la parchet sau la alte instituții ale statului.

Intrăm în ordinea de zi și începem dezbaterea inițiativelor legislative.

1. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic Regional de Urgență Brașov”; PL-x 644/2020.

Suntem în procedură de urgență și, conform regulamentului, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Întreb dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul.

Camerei Deputaților, spre dezbatere, raportul de respingere a proiectului de lege, întrucât justificarea prezentată în expunerea de motive are caracter superficial și nu probează existența unei motivații clare din partea autorităților asupra renunțării la sintagma „Regional”.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Vecerdi.

Vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, care prevede modificarea Legii nr. 32/2018 cu privire la trecerea unei suprafețe de teren din domeniul statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” în domeniul public al municipiului Brașov.

Nu pentru că dorim amânarea unui spital regional la Brașov, dar eliminarea sintagmei „Regional” reprezintă o nerecunoaștere profundă a activității medicale brașovene și o ignorare a legislației care prevede și stabilește categoriile și structurile sanitare din România.

În fiecare zi, la Brașov, chiar în condițiile existenței unei structuri pavilionare, ajung pacienți critici și sunt tratați pacienți critici din județele limitrofe.

Prin urmare, trebuie să fie identificate surse de finanțare care trebuie să țină cont de faptul că Spitalul Clinic de Urgență din Brașov este un spital regional. Mulțumesc.

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## **Domnul Constantin Bîrcă:**

## PL-x 644/2020.

Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic Regional de Urgență Brașov”.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 14 octombrie 2021.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 32/2018.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului

## Mulțumesc.

Bănuiesc că domnul Benga s-a înscris în calitate de inițiator... sau la dezbateri generale.

Vă rog să faceți legătura telefonică cu domnul Benga.

## **Domnul Tudor-Vlad Benga**

**:**

## Bună ziua!

## Și mulțumesc frumos.

Nu știu dacă se aude. Ultimele dăți când am încercat să intervin online nu s-a auzit foarte bine. Și nici acum n-am putut să fiu în plen, din cauză că sunt în izolare.

Logica acestui proiect de lege a fost foarte particulară, într-un moment în care se discuta în detaliu despre ceea ce înseamnă finanțarea construcției spitalului la Brașov. A fost un ping-pong întreg în perioada de guvernare a PSD, din 2017–2019.

A existat un oarecare consens, inclusiv la nivel local, la Brașov, vizavi de metodele de finanțare și a existat acel amendament buclucaș depus de senatorul Orțan, în ultima clipă, în plen, în legislatura trecută.

Acum, în contextul coaliției de guvernare USR PLUS–PNL–UDMR, din prima parte a anului 2021, au existat o serie..., inclusiv un proiect de lege care a vizat transferul unei noi bucăți de teren, astfel încât întregul complex să poată fi realizat. Problema este însă următoarea – noi nu am disputat niciodată calitatea regională a infrastructurii spitalicești de la Brașov. Din contră, chiar asta dorim să susținem.

Problema este că, între timp, din momentul în care coaliția de guvernare PNL–USR–UDMR a căzut și noua coaliție a venit la putere, s-au mai întâmplat niște lucruri, niște ordine de ministru, care au mai făcut niște realocări de atribuții între județele din Regiunea Centru și din nou ne aflăm într-un punct..., de fapt, se desfășoară un ping-pong între centrele regionale și, în particular, între Brașov și Târgu Mureș.

La final, ceea ce este important pentru Brașov este să avem spitalul nou și să îl construim.

Faptul că există diverse miuțe politice și diverse împărțiri de împărății este un aspect politic despre care se poate discuta, însă cel mai important lucru este că acest proiect de lege a fost conceput astfel încât să existe diverse variante de finanțare, inclusiv varianta de finanțare prin PPP, pentru spitalul regional de la Brașov.

Vom vedea dacă la final toate autoritățile competente o vor face sau nu.

Acesta a fost scopul acestui proiect de lege, aceasta a fost intenția lui.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, domnule Benga.

## **Domnul Tudor-Vlad Benga**

**:**

Multe lucruri s-au schimbat între timp. În acest punct, noi ne vom abține.

Având în vedere ceea ce am discutat cu colegii de la PNL și UDMR la începutul anului 2021, vom vedea exact cum va fi finalizat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Marian Rasaliu. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Vreau să vă spun că subiectul acesta, al spitalului regional din Brașov, trenează de foarte multă vreme.

În momentul guvernării dumneavoastră, USR – și aici trebuie să amintesc anul 2018 – a găsit un proiect al spitalului din Brașov gata de a fi demarat, un proiect la care colegii mei din legislatura trecută... Ați amintit și dumneavoastră de amendamentul depus de domnul doctor Orțan – a fost ignorat total.

Atunci se discuta despre imposibilitatea finanțării acestui obiectiv de investiții la care s-a muncit ani de zile. Vechea administrație din municipiul Brașov împreună cu Consiliul Județean Brașov și Prefectura Brașov, la vremea aceea, au lăsat moștenire un proiect de lege al spitalului municipal din Brașov excepțional, pe care USR l-a ignorat total.

Acum, dați-mi voie să vă spun că am participat activ și mi-am adus aportul, cu toate resursele de care dispuneam la acea vreme, din calitatea de prefect, alături de brașoveni adevărați, foștii mei colegi din Parlament, din legislatura trecută, vizavi de materializarea acestui proiect de lege atât de important pentru Brașov.

În completare, vin să aprob și să susțin ceea ce a spus în intervenția dumneaei doamna deputat dr. Cristina Vecerdi și

să vă rog, dacă tot v-ați amintit de acest proiect – și aici mă refer la colegii de la USR –, să ne spuneți exact care sunt sursele de finanțare, care la nivelul anului 2018 erau foarte bine conturate, dacă s-a modificat ceva vizavi de aceste surse de finanțare și care este gândirea dumneavoastră completă vizavi de acest proiect legat de spitalul regional din Brașov.

Dacă venim cu bucăți...

Vă mulțumesc, domnule deputat.

...și le aruncăm în plen, nu o să ajungem la niciun rezultat. Brașovenii merită un spital nou, dar trebuie să-l gândim foarte bine, așa cum am făcut-o noi, la nivelul anului 2018. Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate, se propune respingerea proiectului de lege. Acesta rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

2. Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea votului electronic; Pl-x 847/2015.

Și dau cuvântul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Doamnă Tănăsescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea votului electronic.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal referitor la exprimarea opțiunii de vot prin intermediul internetului, ca modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot, pe lângă cea constând în votarea în cadrul secțiilor de votare.

În urma dezbaterilor, a opiniilor exprimate, a avizelor primite, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Lupu Andrei-Răzvan.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să spun că apreciez faptul că există interes pentru a ușura accesul la vot pentru cât mai mulți români din țară sau din afara țării, prin votul electronic, așa cum se întâmplă în acest proiect.

De asemenea, apreciez că există un interes transpartinic pentru un astfel de subiect. Am văzut, inițiatorii provin din mai multe partide.

Ceea ce este important de spus totuși este că nu putem introduce o reformă atât de importantă, cum este votul electronic, doar printr-un proiect de puțin peste 10 articole, în care nu se discută cum implementăm modificări în ceea ce privește funcționarea Autorității Electorale, în ceea ce privește funcționarea Biroului Electoral Central și, de ce nu?, funcționarea STS, pentru că acesta ar fi important în cazul unui astfel de proiect.

Prin urmare, cred că avem nevoie de o gândire mult mai amplă, de o reformă semnificativă în ceea ce privește modul de vot și asta trebuie să includă și infrastructura de vot și trebuie să includă și alte aspecte specifice legislației electorale.

Noi, în cadrul USR, am anunțat încă de la începutul sesiunii că suntem cât se poate de deschiși modificării întregii legislații electorale și sunt convins că, deși această inițiativă legislativă nu este menită să fie promovată, și dumneavoastră, din cadrul altor partide, veți fi totuși deschiși pentru a putea introduce astfel de modificări necesare și multe altele, în general, în legislația electorală.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, propunerea legislativă rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe; PL-x 395/2012.

Domnule Lupu, vă rog, apăsați pe buton, ca să... Așa.

Mulțumesc.

Din partea inițiatorilor nu avem înscriși la cuvânt.

Și dau cuvântul domnului Bulai, reprezentantul comisiei, pentru prezentarea raportului.

Domnule Bulai, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe

Membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat inițiativa legislativă în sistem mixt, în ședința din data de 3 noiembrie 2021.

Motivația respingerii se întemeiază pe faptul că inițiativa legislativă a fost promovată în anul 2012, iar, raportat la situația actuală, textul acesteia cuprinde o serie de inadvertențe, prevederi redundante sau modificări ale unor articole din Legea nr. 8/1996 care sunt în prezent abrogate.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu avem înscrieri la cuvânt. Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea art. 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021; PL-x 303/2020/2021.

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget sau Comisiei pentru constituționalitate, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Mulțumesc.

PL-x 303/2020/2021.

Raport comun asupra Legii pentru completarea art. 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate cu Legea pentru completarea art. 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 845 din 2020.

Această lege, adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor din Constituție, republicată, a fost transmisă spre promulgare președintelui.

Guvernul și deputați aparținând unor grupuri parlamentare și neafiliați au transmis sesizări de neconstituționalitate referitoare la prevederile legii.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, prin care admitea obiecția de neconstituționalitate formulată și constata că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare, în 14 septembrie 2021.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei, membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au reexaminat legea în ședință, cu prezență fizică și online, la 28 septembrie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea, Decizia Curții Constituționale nr. 845/2020 și documentele anexate, în ședința din data de 9 noiembrie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru completarea art. 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu avem colegi la dezbateri generale. Legea rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru reglementarea unor aspecte ale activității comerciale și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 217/2018.

Inițiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, domnul Dunava.

Domnule președinte, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru reglementarea unor aspecte ale activității comerciale și pentru modificarea unor acte normative.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională. Guvernul nu susține proiectul de lege.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru reglementarea unor aspecte ale activității comerciale și pentru modificarea unor acte normative.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe.

6. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 3 din 15.01.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29.01.2014; PL-x 680/2011/2014.

Rog reprezentantul comisiei să dea citire raportului. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, PL-x 680/2011/2021.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 3 din 15 ianuarie 2014.

Această lege, adoptată de Parlament, a fost trimisă spre promulgare Președintelui României în data de 16 decembrie 2013.

Înalta Curte de Casație și Justiție și 50 de deputați au trimis în data de 12 decembrie 2013 sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile legii.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că prevederile art. I pct. 2 și art. II pct. 5 din lege sunt neconstituționale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea în ședința din data de 9 septembrie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea și documentele anexate în ședința din data de 13 octombrie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Legea rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; Pl-x 289/2021. Domnule Scripnic, sunteți inițiator? Inițiator? Vă rog.

Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Actuala inițiativă legislativă are în vedere reducerea aplicării stării de alertă la o perioadă de 90 de zile din momentul instituirii acesteia.

Întrucât actuala stare de alertă a fost prelungită de fiecare dată cu 30 de zile, am ajuns în situația că, din 15 mai 2020, mai avem un pic și se fac doi ani de când trăim în această situație.

Nu știu când și cum se vor epuiza efectele actualei pandemii, dar știm că românii au obosit de multitudinea restricțiilor. Știm că au fost grav încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale românilor, drepturile prevăzute de Constituția României.

Aplicarea acestei legi nu va avea un impact negativ economic, dimpotrivă, unul de relaxare.

Ținând cont că vecinii noștri din anumite țări europene au decis să relaxeze situația..., dacă tot am vrea și noi să luăm un exemplu bun, avem de la cine – și ar fi de menționat că apreciem faptul că domnul ministru Rafila a început să ne dea dreptate în ceea ce ține de efectele pandemiei și a susținut în spațiul public că vaccinarea nu oprește transmiterea sau îmbolnăvirea, că lipsa antiviralelor a dus la creșterea mortalității, că închiderea spitalelor non-COVID din nou a dus la o creștere semnificativă a mortalității, din cauză că foarte mulți români care au fost non-COVID nu au putut să acceseze serviciile medicale garantate prin lege, iar închiderea școlilor din nou a avut un efect dezastruos asupra învățământului românesc.

De aceea, noi, parlamentarii AUR, vom susține acest proiect legislativ, vom vota pentru acest proiect legislativ. Vă mulțumim.

Le mulțumesc celor doi colegi ai noștri care au susținut acest proiect de lege.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna Tănăsescu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 4 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu prezenta propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională. Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ.

Guvernul României nu susține inițiativa.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a transmis aviz negativ.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 din Legea nr. 55/2020 în sensul instituirii unui nou alineat, prin care să se prevadă că măsurile care vizează restrângerea unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale pot fi dispuse doar pentru o perioadă maximă de 90 de zile de la instituirea stării de alertă, deci să nu fie instituite pe întreaga perioadă a stării de alertă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, având în vedere avizele primite de la toate instituțiile satului, au hotărât să supună dezbaterii plenului Camerei Deputaților, cu unanimitate de voturi, un raport negativ de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi... Așa! Domnul Simion. Vă rog.

Păi, nu vă mai jucați cu degetele, atunci! Domnule Muncaciu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi, în acești doi ani, am trăit sub influența unui comitet politic de la Ministerul de Interne care a condus această activitate în pandemie și acest lucru s-a bazat pe Legea nr. 55, pe faptul că au putut să decreteze starea de urgență și apoi starea de alertă. Dar acest lucru nu poate să dureze la infinit, mai ales că metodele științifice prin care trebuia condusă această campanie medicală au lipsit, nu au fost niciodată expuse.

Mai mult decât atât, ne-am bazat la început pe mijloacele epidemiologice clasice de combatere a pandemiei, dar în timp au apărut și alte mijloace.

Noi am făcut, am întors spatele medicinei tradiționale, nu am făcut nimic în ceea ce privește protocoalele de tratament și am așteptat până în luna decembrie vaccinul. Numai că vaccinul a venit și nu s-a ridicat la nivelul pe care noi l-am așteptat.

Continuăm să funcționăm în aceeași paradigmă, adică să prelungim starea de alertă de la o lună la alta, pentru a da posibilitatea celor de la CNSU să stabilească regulile. Acest lucru trebuie să înceteze! Domnul ministru Rafila ne-a promis că, în momentul în care ajunge la Parlament, se va separa politica medicală a Ministerului Sănătății de cea a Ministerului de Interne.

De aceea, vă rog să nu mai prelungim starea de alertă, pentru că noi, în acest moment, avem nevoie să ieșim din

această pandemie. Dacă vaccinul nu a putut să o facă, o pot face mijloacele terapeutice, antiviralele și tratamentul secvențial.

De aceea, vă rog, trebuie să terminăm cu această stare de alertă!

Vă mulțumesc. Domnul Simion. Vă rog.

Aveți nevoie de cineva care să vă țină telefonul?

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Dacă vreți, stați, domnule președinte!

Nu, mulțumesc. Domnule Simion, vă rog! Vedeți că vi-l opresc! Vi-l opresc! Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru amabilitate.

Dacă duceați la bun sfârșit ce începuserăți și îmi țineați și telefonul, era chiar bine!

Nu am ajuns chiar așa de rău, domnule președinte!

Domnule președinte,

Poate nu se înțelege la Bistrița, dar e bine să avem...

Vă rog, la proiectul de lege!

Față de starea de alertă...

La proiectul de lege!

## La proiectul de lege!

Noi propunem ca starea de alertă să fie votată o dată la trei luni și de noi, aici, în Parlament, pentru că oamenii din circumscripțiile electorale nu doar nouă, celor de la AUR, ne reproșează continuarea la nesfârșit a acestei stări de alertă și noi pur și simplu primim informări. Suntem informați aici, în Parlament, în forul suprem al țării, că s-a prelungit starea de alertă.

Păi, noi mai suntem parlamentari aleși direct, ai oamenilor, sau ce suntem noi?!

Și de aceea fac apel la colegii noștri: mâine, la votul final, când se tranșează această problemă, să nu dictați după cum ridică liderul de grup degetul și să votați pentru încetarea stării de alertă și pentru ca această stare de alertă, o dată la trei luni, să fie decisă în Parlament. Pentru că nu-i normal! Cine decide pentru noi? Raed Arafat? Dar ce e Raed Arafat? E Dumnezeul nostru?! Cine-i Klaus Werner Iohannis, care-l ține pe Virgil-Daniel Popescu?!

Și de ce PSD este părtaș să-l țină pe acest hoț în continuare la Ministerul Energiei?!

Haideți să spunem lucrurilor pe nume! Gata cu Iohannis, gata cu Raed Arafat! Haideți la alegeri anticipate, să decidă poporul, nu să decidă Arafat pentru noi! Sau măcar să decidem noi, în Parlament!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Vă reamintesc, domnule președinte, deși ar fi trebuit să știți, astăzi este sesiunea de vot final pe respingeri.

Din partea deputaților neafiliați, doamna Victoria Alexandru.

Vă rog.

Are două prenume colega noastră.

Mulțumesc.

Într-adevăr, Victoria-Violeta Alexandru mă cheamă.

Câteva cuvinte pe acest subiect.

În opinia noastră, a grupului parlamentarilor deputaților independenți de dreapta, chiar trebuie să discutăm despre un calendar clar al ridicării restricțiilor.

În mod normal, statul trebuie să-și facă datoria, indiferent de cum se numește starea respectivă. Toate instituțiile care sunt implicate ar trebui să fie la fel de atente și de profesioniste, indiferent cum se numește starea în care ne aflăm. E de ajuns!

În acest moment trebuie să facem un calendar de ridicare a acestor restricții, după ce acest val trece, un val marcat de un tip de virus care necesită o altă abordare decât cea pe care am avut-o în 2020, când agresivitatea era mai mare.

Aceste lucruri trebuie discutate de către toți cei care au specializarea necesară și pregătită populația pentru această etapă.

În opinia mea, ce se întâmplă acum, dincolo de declarații, nu ne dă garanția că Guvernul chiar s-a apucat să lucreze la un plan de ridicare a măsurilor de restricție, educând populația, vorbind și explicând ce trebuie făcut.

Cu privire la cine decide asupra stării de alertă acum, pe viitor.

În primul rând, cred că cei care inițiază pe această temă trebuie să clarifice un pic care este opțiunea dânșilor. Pe de o parte, vorbesc despre un termen de 90 de zile, pe de altă parte, de abrogarea cu totul a Legii nr. 55. Un pic de coerență ar fi utilă, mai ales în acest moment de final al perioadei de pandemie.

În al doilea rând, adevărul este că Parlamentul nu are toate datele sanitare și toate elementele necesare pentru a lua niște decizii administrative, dar atrag atenția Guvernului să nu confunde restrângerea de drepturi, care se face exclusiv în baza legii, cu măsurile administrative. Pare că s-au făcut anumite confuzii și ar trebui să ne fie o lecție pentru perioada următoare, mai ales că nu mai suntem la început, în 2020, când situația era cum era, și au trecut totuși doi ani, moment în care ar trebui să învățăm și să tragem niște concluzii care să ne ferească de orice abuz.

Mulțumesc.

Cer Guvernului să pregătească un calendar pentru ridicarea stării de alertă după ce trece acest val, de așa

manieră încât populația să fie informată, pregătită care sunt minimele reguli de protecție pe care trebuie să le ia, pentru că și după ridicare va fi necesar să fim la fel de vigilenți și responsabili.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna Violeta Alexandru. Propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 409/2015.

Îi dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Doamna Vicol, vă rog.

Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea transpunerii Directivei 2011/93/UE a Parlamentului European, precum și a Directivei 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, propunând modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală fie prin introducerea unor noi incriminări, fie prin adaptarea celor existente.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că intervențiile legislative cuprinse în forma inițială a proiectului de lege au rămas fără obiect, deoarece acestea au intrat deja în vigoare prin preluarea lor în cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestui Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul lider Andronache. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi solicita retrimiterea la comisie a acestui proiect. Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru retrimiterea la comisie. Termen – două săptămâni. Vot, vă rog.

Cu 169 de voturi pentru și 9 abțineri, proiectul de lege a fost retrimis comisiei, pentru două săptămâni.

Mergem mai departe. Procedură.

Domnule Rusu, vă rog.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am impresia că s-a sărit peste punctul 8. Este Pl-x 289/2021

.

Trebuia anunțat că nu are raport, nu?

De regulă trec peste inițiativele care nu au raportul și, în măsura în care ajunge raportul, revin, ca de fiecare dată, la acel punct.

Vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

Am anunțat că a fost retrimis.

10. Proiectul de lege privind transparența în domeniul lobbyului și al reprezentării intereselor; PL-x 129/2019.

Domnule Simion, rămâne perpetuu apăsat sau interveniți doar când e cazul?

În regulă! Este într-un live.

Din partea comisiei, îi dau cuvântul doamnei...

Legat de punctul 8 și de alte proiecte prioritare.

Pentru că avem un proiect de lege care prevedea ca aceste stări de alertă, contestate la curțile de apel și fiind multe procese câștigate, să aibă un termen rezonabil în instanțe, de 30 de zile – ne-a sesizat societatea civilă, ne-a sesizat doamna avocat Elena Radu...

Domnule Simion, suntem la lobby!

Nu, pentru că ați trecut peste punctul 8, pentru că nu avea raport.

O rugăminte pentru comisiile de specialitate...

Dar nu vreți să discutăm, să vă spuneți punctul de vedere când revenim la acel proiect de lege?

Păi, revenim?

Revenim când vine raportul, domnule Simion.

Revenim când vine raportul.

Revenim împreună.

Era rugămintea către șefii de comisii să urgentăm aceste proceduri, mai ales pentru legea cu hotărârile judecătorești.

Mulțumesc foarte mult. Doamna Vicol, vă rog, prezentarea raportului la PL-x 129/2019.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind transparența în domeniul lobbyului și al reprezentării intereselor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic privind obligațiile de conduită și de înregistrare a unor persoane sau grupuri, în asociere cu activitățile prin intermediul cărora se urmărește influențarea directă a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale, în vederea asigurării unei funcționări corespunzătoare a autorităților publice și a procesului de luare a deciziilor la nivelul acestora, pentru ca instituțiile statale să își păstreze legitimitatea și reprezentativitatea, iar influențarea proceselor decizionale să fie posibilă în condiții de egalitate și transparență.

Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că inițiativa legislativă prezintă multe deficiențe de fond, necorelări în cadrul textului și incoerențe, care îl fac inaplicabil.

De aceea, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege privind transparența în domeniul lobbyului și al reprezentării intereselor.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Așa, acum mi-a apărut doar! Vă rog, domnule Bejinariu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, într-un fel sau altul, această lege trebuie să ajungă în plenul Camerei, să dăm un vot pentru.

Sigur, am înțeles de la doamna președintă a Comisiei juridice că există inadvertențe în lege, dar pot fi corectate.

Și, ținând cont de faptul că în mai toate statele, chiar și din Uniunea Europeană, dar în mod special în Statele Unite ale Americii, activitatea de lobby este reglementată prin transparența activității de lobby, eu cred că și noi trebuie să facem acest lucru cât mai curând posibil, adică toate grupurile parlamentare să ia o decizie politică în acest sens, pentru că foarte multă lume face confuzie între activitatea de lobby și activitatea de... nu știu... de influență și de alte lucruri care nu sunt legale.

De aceea, eu zic că activitatea de lobby trebuie reglementată prin lege.

Mai mult de atât, ca să știe toată lumea, în ceea ce privește România, chiar a fost înființată Asociația Registrului Român de Lobby, în luna iunie 2010, care are ca scop popularizarea și promovarea activității de lobby ca fiind o activitate multidisciplinară, ce implică cunoștințe juridice, economice, sociologice și de comunicare.

Deci, prin urmare, zic eu, cât mai repede posibil, dacă nu a fost propunerea de retrimitere a acestui proiect de lege la comisie, să găsim o soluție și împreună să pregătim o lege care să nu aibă sincope și să o aprobăm în plenul Camerei Deputaților sau al Parlamentului.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Florea Oana-Consuela. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar atâta vreau să adaug. Pe holurile Parlamentului European este plin de lobbiști.

La noi se vorbește despre trafic de influență. În țările civilizate se vorbește despre lobby.

Ne chinuim din mandatul trecut să facem o lege a lobbyului. Le respingem, le modificăm.

Eu cred că e vorba aici despre o voință politică de care este nevoie pentru a ne pune de acord și a intra și noi în cercul acesta al țărilor civilizate, unde să putem avea o lege a lobbyului argumentată, modernă, cu care să se poată lucra. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mergem mai departe.

12. Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de limitare a efectelor negative generate de situațiile de pandemie; PL-x 516/2020.

Suntem în procedură de urgență. Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei. Vă rog, domnule Toma.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raport comun asupra Proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de limitare a efectelor negative generate de situațiile de pandemie

În temeiul art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 516 din 8 septembrie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de limitare a efectelor negative generate de situațiile de pandemie.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru agricultură, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social și punctul de vedere al Guvernului României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind funcționarea unităților de alimentație publică, precum și a structurilor de primire turistice, pe perioada cuprinsă între declararea stării de pandemie locală, națională sau internațională și până la încetarea acesteia, cu privire la agentul patogen contagios care a determinat declararea pandemiei.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au dezbătut proiectul de lege în ședința din 12 octombrie 2021 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au dezbătut proiectul de lege în ședința din 3 noiembrie 2021 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere a proiectului de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Özmen, Grupul USR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de limitare a efectelor negative generate de situațiile de pandemie, PL-x 516/2020, face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia pentru industrii și servicii, în raportul comun adoptat împreună cu Comisia pentru sănătate, a votat, în unanimitate, un raport de respingere, dată fiind lipsa corelării cu ordinul comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne și, respectiv, ordinul comun al Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și cel al Sănătății.

Pentru aceste considerente, Grupul USR va vota pentru raportul de respingere.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Coleșa. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Problema cu acest PL-x nu este faptul că nu este corelat cu niște reglementări următoare inițierii lui, ci faptul că, pe lângă vorbăria goală care îl constituie, avem de-a face cu încurajarea unor abuzuri din partea agenților economici din turism, prin care aceștia puteau reține contravaloarea serviciilor achitate de către clienți, justificând încălcarea de către aceștia a unor așa-zise reglementări de combatere a pandemiei. Deci erau autorizați să aplice niște amenzi în mod direct.

Mai mult, și clienții erau încurajați să facă delațiune cu privire la agenții economici din turism care ar fi încălcat niște reguli ilogice.

Ce vedem este că alegătorii au procedat corect și au trimis la coșul de gunoi al istoriei un partid care a susținut așa ceva încă de la începuturile pandemiei și așteptăm ca pe viitor, la viitoarele alegeri, să facă la fel cu partidele care au susținut timp de doi ani niște măsuri ilogice și abuzive împotriva drepturilor, libertăților și intereselor noastre economice.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Avem o intervenție din partea domnului secretar al Camerei, domnul Ganț.

Vă rog, domnule Ganț. În regulă. Trecem mai departe. Nu mai avem intervenții.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 175/2019.

Nu avem intervenții din partea inițiatorilor. Din partea Comisiei pentru buget, domnul Burduja. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu această propunere legislativă.

Prin prezenta inițiativă se propune introducerea lemnului de foc livrat către populație în categoria livrărilor de bunuri pentru care se aplică o cotă redusă de TVA de 9%.

În urma dezbaterii, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului un raport de respingere, deoarece în ședința din 3 noiembrie 2021 s-a adoptat Propunerea legislativă pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 – Pl-x 8/2018 –, cu același obiect, deci aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de lemn de foc către persoanele fizice.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

14. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 270/2019/2020.

Nu avem intenția inițiatorilor să ia cuvântul. Comisia pentru buget.

Domnule Burduja, vă rog să reveniți, pentru citirea raportului.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Legii pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal – cerere de reexaminare la solicitarea președintelui

În conformitate cu art. 140 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa Pl-x 270 din 29 iunie 2020, cu această lege, aflată în procedură de reexaminare.

În urma reexaminării și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de respingere. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt la dezbateri generale, proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

15. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind finalizarea cu celeritate a procesului de retrocedare în natură a terenurilor; PL-x 614/2020.

Dau cuvântul comisiei, pentru citirea raportului. Vă rog.

Domnule Andronache, vă rog să veniți puțin până la mine.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, pe 6 octombrie 2020, cu dezbaterea în fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative privind finalizarea cu celeritate a procesului de retrocedare în natură a terenurilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 30 septembrie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 165/2013 și a art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, astfel încât prin restituirea în natură a terenurilor agricole, după validarea întinderii dreptului de proprietate de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, către fostul proprietar sau moștenitorii acestuia să li se poate atribui un teren pe un alt amplasament, în orice localitate din același județ, nu doar în localitățile învecinate.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere a Proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative privind finalizarea cu celeritate a procesului de retrocedare în natură a terenurilor.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților – Pl-x 61/2018; Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților – Pl-x 60/2018.

Domnule Dunava, domnule președinte, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților.

Senatul a respins proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementărilor, inițiativele legislative fac parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/23.II.2022

Și eu vă mulțumesc. Nefiind înscrieri la cuvânt, propunerile legislative rămân la votul final.

17. Proiectul de lege privind reproducerea umană asistată medical; PL-x 462/2013.

Nu avem intervenții din partea inițiatorilor.

Comisia juridică sau Comisia pentru sănătate, pentru citirea raportului.

Domnule Tătaru, vă rog.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind reproducerea umană asistată medical, trimis cu adresa PL-x 462 din 11 noiembrie 2013.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului – care nu susține –, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului și avizul negativ al Comisiei pentru buget.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege privind reproducerea umană asistată medical.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale, domnul Coleșa. Vă rog.

## Mulțumesc.

Foarte pe scurt, vom vota pentru respingerea acestui proiect de lege, dar asta nu înseamnă că nu susținem sau nu avem empatie pentru aceia care sunt obligați să apeleze la serviciile medicale pentru rezolvarea problemelor de fertilitate, deci pentru reproducerea umană asistată medical.

Însă a justifica aceste măsuri ca modalitate principală de redresare demografică – pentru că, în esență, acest proiect de lege lasă niște portițe, niște formulări generale, prin care finanțarea acestor proceduri medicale foarte costisitoare să se facă fără limite – este o greșeală.

Deci finanțarea nelimitată în acest domeniu, pentru o așa-zisă redresare demografică, este o punere a problemei total greșită.

Noi avem proiecte de lege – și încă o dată, pe această cale, fac apel la dumneavoastră – prin care redresarea demografică să fie într-adevăr rezolvată, încurajată.

Și aceste soluții sunt simple și constau, în esență, în a le lăsa banii celor care au copii. Atât, a le lăsa banii, nu a finanța fără limită proceduri extrem de costisitoare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Diana Stoica, Grupul USR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi, noi respingem un proiect de lege din 2013 și putem să înțelegem motivele pentru care e supus votului, dar problema natalității din România este acum și mai gravă decât acum 10 ani. Între timp, România a îmbătrânit și mai mult și este nevoie de sprijin pentru a susține creșterea natalității și pentru a ajuta cuplurile care vor să devină părinți să o facă.

De aceea, cred că e important să susținem cu toții proiectul introdus săptămâna trecută în circuitul legislativ, care este semnat de o bună parte dintre noi, cei prezenți aici, ca să nu rămână și acesta prin sertare și să fie supus votului peste aproape 10 ani.

Deci, dacă chiar credem că fiecare cuplu care își dorește să aibă o familie are acest drept, este important ca fiecare dintre noi să militeze pentru avizarea rapidă a proiectului și să-l votăm, sper eu, în următoarele 6 luni.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

Of, Doamne!

18. Proiectul de lege privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, precum și a unor măsuri pentru buna organizare a acestora; PL-x 55/2021. Comisia juridică.

Vă rog, doamna Tănăsescu. Pentru alegerile din 2016.

Mulțumesc, domnule președinte. Da, pentru alegerile din 2016.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul în 28 decembrie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, la data de 20 decembrie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a prezentului proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 610/2018. Inițiatorii? Nu.

Din partea comisiilor, vă rog.

Pentru prezentarea raportului?

Înțelegeți-vă între dumneavoastră cine citește raportul. Vă rog.

Comisia pentru transporturi.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare și Comisia pentru transporturi au fost sesizate, pe fond, pentru dezbaterea acestei propuneri legislative, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Guvernul nu susține inițiativa.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prin introducerea obligației unităților de învățământ, a autorităților administrației publice locale și a operatorilor de transport rutier care dețin autovehicule cu inscripția „transport școlar” de a le echipa cu dispozitive luminoase cu mesajul „STOP”.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere a propunerii legislative menționate, deoarece reglementarea semnalizării intenției de oprire a vehiculului cu inscripția „transport școlar” exclusiv prin punerea în funcțiune a dispozitivului luminos „STOP” derogă de la regula generală privind semnalizarea manevrei de oprire, asumată la nivelul statelor semnatare ale convențiilor asupra circulației rutiere.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnule Manta, doreați să luați cuvântul?

A, în regulă!

20. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată; Pl-x 206/2019.

Pentru prezentarea raportului?

Domnul Toma, din partea Comisiei pentru industrii și servicii.

Am rugămintea la președinții de comisii...

Numai puțin, domnule Toma!

...sau la vicepreședinții de comisii să vorbească între ei, când este un raport din partea mai multor comisii, să nu mai întâlnim situații de genul acesta.

Vorbim între noi, dar raportul a fost, îmi cer scuze, întocmit de Comisia pentru industrii și servicii...

Vă rog, domnule Toma...

...și, atunci, era normal...

...citiți raportul.

## **Domnul Ilie Toma:**

...să îl prezinte.

Mulțumesc foarte mult.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată

Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, în fond, pentru dezbatere și avizare cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, transmisă cu adresa Pl-x 206/2019 din 27 martie 2019.

Camera decizională este Camera Deputaților.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 25 martie 2019.

La întocmirea prezentului raport, cele patru comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctele de vedere negative ale Guvernului, avizul nefavorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 în sensul reglementării posibilității constatării contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice video folosite de participanții la trafic sau de autoritățile administrației publice locale.

Cele patru comisii reunite – Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru transporturi și infrastructură – s-au reunit și membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea actului normativ.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Manta Claudiu, la dezbateri generale, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Inițiativa legislativă asupra unei modificări a legislației rutiere, în speță OUG nr. 195/2002, are ca obiectiv transformarea oricărui individ într-un mic agent de poliție.

Prin reglementările primare propuse, inițiatorii urmăresc, în primul rând, ca orice individ să devină o parte a angrenajului de sancționare a celorlalți participanți la trafic.

Astfel, prin deținerea și utilizarea oricăror tipuri de gadgeturi complet nevalidate științific, fără vreo urmă de verificare metrologică ori vreo anume omologare, deținătorul acestora poate să întemeieze probe legale solide privind orice eveniment de pe drumurile publice. Prin recunoașterea unor astfel de mijloace de probă, întregul sistem sancționator al dreptului autohton ar primi o lovitură puternică.

Dacă în trafic orice astfel de aparat de înregistrare, indiferent de proveniența lui, fără vreo omologare ori vreo certificare care să îi ateste performanțele, poate fi folosit pentru a crea probe temeinice, atunci, evident, pe acest principiu, nici în alimentația publică, spre exemplu, produsele nu ar mai trebui verificate, nici în industrie componentele nu vor mai fi conforme ori standardizate.

Pe de altă parte, în legislația românească din domeniul dreptului penal, conform Codului de procedură penală, orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă, dacă nu sunt interzise prin lege.

Cu alte cuvinte, dacă se elimină doza de subiectivism în ceea ce privește mijloacele de probă, orice probă ar putea fi invocată.

Însă, prin utilizarea oricărui tip de gadget, fără a avea o minimă confirmare a performanțelor tehnice ale acestuia, numărul sesizărilor privind așa-zisele contravenții în trafic va fi imens.

Cu siguranță, cea mai mare parte a acestora nu va putea fi confirmată, deoarece, pe lângă activitatea complexă de cercetare în materie administrativ-contravențională, care va aduce un volum mare de lucru, vor urma procesele cu o soartă incertă.

Unde vreți să ajungem, distinși colegi, cu asemenea propuneri?

Întâi trebuie respectate drepturile fundamentale ale oricărei ființe umane – viața și libertatea.

Asupra acestei propuneri legislative vom vota, evident, pentru respingerea ei.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Botez Mihai.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul acesta de lege eu l-am inițiat, împreună cu câțiva colegi.

Și am plecat de la o realitate foarte cruntă – 1.600-1.800 de cetățeni români mor, în fiecare an, pentru că noi nu aplicăm legea, nu facem absolut nimic să protejăm participanții la trafic.

Acum, de curând, am majorat amenzile, le-am dublat aproape. Ce efect vor avea? Niciun efect. Participanții la trafic nu o să știe că amenda este 700 de lei sau 1.500 de lei.

Nimeni nu se gândește că el va fi cel care va greși. Toți se gândesc că alții sunt cei care sunt vinovați, alții sunt cei care încalcă legea, alții sunt cei care vor muri.

Din păcate, cei 1.800 de oameni, de români care mor anual gândesc la fel: „Nu eu voi fi.”

Și de multe ori nu sunt deloc vinovați, pentru că sunt omorâți, la propriu, de persoane care sunt indisciplinate în trafic.

S-a vorbit aici mai devreme despre faptul că acele camere de bord nu sunt omologate.

Prin aceste înregistrări nu vom identifica conducători auto care sunt băuți la volan și nu vom identifica cetățeni care depășesc viteza. Pentru asta avem nevoie de aparate omologate. Dar dintr-o imagine se poate vedea foarte clar

dacă cineva a depășit linia continuă, dacă cineva a fost agresiv în trafic, dacă cineva a trecut pe roșu.

Chestiunile acestea de indisciplină trebuie amendate, trebuie sancționate, iar noi avem nevoie de acest instrument, pentru că în acest moment avem foarte puțini polițiști, avem foarte puțini ochi în trafic.

Și asta am face: am avea câțiva ochi în plus în trafic, care ar da posibilitatea poliției să sancționeze abaterile de la...

Mulțumesc, domnule deputat.

...normele de circulație. Vă rog foarte mult...

Un moment, domnule președinte!

Vă rog foarte mult să fiți atenți la acest proiect de lege, pentru că puteți salva oameni!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule Simion, vă rog.

Îmi place de băieții aceștia de la USR, dar mesajul meu este și pentru cei de la PSD; acum trebuie să fiți foarte, foarte atenți!

Am înțeles că mă caută procurorii și s-au autosesizat.

Dar de ce nu s-au autosesizat procurorii aceștia cu alegerile de la sectorul 1, care au fost fraudate, și de ce trenează ancheta aceea?

Și dacă tot l-am avut pe Virgil Popescu aici...

Domnule deputat...

OUG nr. 114... Domnule Suciu... Că erați și dumneavoastră în Parlament!

Domnule deputat...

OUG nr. 114 – au venit Orban și cu...

...nu-mi arătați degetul...

...Popescu...

...pentru că nici eu nu vi-l arăt!

...OUG...

Suntem la Propunerea legislativă cu drumurile...

Dar nu v-am arătat degetul...

...nu cu procurorii!

...mijlociu. OUG nr. 114 – a venit Virgil Popescu și acea ordonanță a anulat-o. Și acum voi îl votați?!

Domnule...

Domnule Suciu, acolo, la Bistrița, nu prea aveți petrol și gaze naturale...

Domnule Simion...

...dar fiți atent aici! OUG nr. 114...

Sunt foarte atent, dar...

...atenție mâine, la vot!

...sunt aici să aplic regulamentul.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Sigur că da.

Conform regulamentului, mâine votați împotriva lui Virgil-Daniel Popescu, cunoscut ca „Hoțul”!

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PNL, domnul Cozma.

Dar nu pot să mă abțin. Credeam că ziua de ieri a trecut. Suntem la altceva acum.

Vă rog, domnule Cozma.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legat de proiectul acesta privind anumite probe care ar exceda cadrului procesual.

Stimați reprezentanți ai USR,

Nu așa salvăm oameni, prin faptul că ne punem să ne filmăm în trafic unii pe alții!

Haideți să respectăm instituțiile!

Haideți să respectăm acele aparate omologate care trebuie să se ocupe de așa ceva și pe care poliția rutieră le are în dotare!

Dumneavoastră aveați posibilitatea, atunci când ați avut ministrul transporturilor, să faceți altceva pentru a salva oameni, adică infrastructură rutieră, că acolo avem o problemă și trebuie să o recunoaștem, da? Nu să transformați pe toată lumea în mici șoptitori. Adică șoferul să

stea la volan și să se apuce să filmeze pe altul în trafic...

, să creeze probe sau să fabrice probe, pentru a-l pârî pe un alt participant la trafic atunci când încalcă, poate, o lege. Acesta este apanajul poliției, nu al dumneavoastră!

Mai terminați cu astea, cu șoptitori și să ne pârâm unii pe alții!

Sunt instituții ale statului pe care trebuie să le respectăm, da?

Și cred că acesta este principalul aspect pe care trebuie să îl avem în vedere atunci când venim cu astfel de propuneri!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Rodeanu, vă rog.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vin aici, în fața plenului, pentru a face o asumare. Da, vom fi tot timpul vinovați de astfel de măsuri care încearcă să repare ceva, ceea ce nu regăsim în instituțiile Executivului din România.

Da, se încearcă o serie de reforme, dar nu sunt destule. Pentru aceasta este nevoie a apela la toate resursele de care dispunem în momentul de față.

Avem un proiect de lege, despre care a vorbit colegul nostru mai devreme, și acela nu presupune chestiuni de tipul să ne filmăm, să punem să stea șoferul cu mâna pe telefon, ci, pur și simplu, sunt camere video care pot fi autorizate, al căror material electronic poate fi recunoscut pe cale legală datorită elementelor de criptare pe care le conține și care, în momentul de față, aduc informații prețioase, nu doar pe partea de relevanță a unor incidente auto, ci, de multe ori, au salvat și viața, da?

Aceste informații le sunt necesare organelor de anchetă, le sunt necesare firmelor de asigurări, pentru a vedea într-adevăr ce se întâmplă acolo.

Este o idee care trebuie pusă în practică, da, intră în dezbatere și asta nu înseamnă niciun fel de vinovăție sau acuze vizavi de o entitate politică.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Propunerea legislativă rămâne la votul final.

21. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă; Pl-x 419/2019.

Dacă din partea inițiatorilor? Nu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, prezentarea raportului.

Domnule Popa, vă rog.

Vă mulțumesc.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă; Pl-x 419/2019 Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a respins inițiativa legislativă. Guvernul României nu susține adoptarea. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat negativ.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat tot negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 în sensul majorării sumelor maxime acordate ca ajutor public judiciar de la 10 la 20 de salarii minime brute pe țară la nivelul anului, precum și a nivelului net lunar pe membru de familie, sub care să se situeze venitul beneficiarilor acestui ajutor, de la 300 de lei la 1.000 de lei.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul, face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Oana Murariu, vă rog, la dezbateri generale, Grupul USR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să se înțeleagă că acest proiect are raport de respingere nu pentru că nu este o idee bună să modificăm Ordonanța privind ajutorul public judiciar, pentru că, da, vrem să acordăm dreptul de acces la justiție.

Plafoanele actuale de 300 de lei venit pentru o persoană, pentru a putea beneficia de scutire de taxă de timbru, evident, nu mai sunt realiste.

Doar că acest proiect prevede niște plafoane deja în cealaltă extremă și toată lumea ar avea scutire de taxă de timbru sau, oricum, un procent foarte ridicat.

Dar vreau să atrag atenția asupra faptului că există un alt proiect de lege – încă nu a fost înregistrat, probabil săptămâna viitoare îl vom înregistra –, semnat de toate partidele politice, prin care acordăm acest ajutor public judiciar, modificăm plafoanele, să fie realist, să dăm dreptul de acces la justiție, dar, din nou, să nu trecem în cealaltă extremă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Propunerea rămâne la votul final.

22. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 517/2016. Rog reprezentantul Comisiei juridice.

Domnule Popa, vă rog, prezentarea raportului.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal în sensul instituirii infracțiunii de defăimare a țării sau a națiunii.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Guvernul nu susține.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

23. Proiectul de lege privind transmiterea unei părți din imobilul „Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în administrarea Senatului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 45/2021.

Domnule Popa, raportul suplimentar din partea Comisiei juridice.

Vă rog.

Vă mulțumesc. Raport suplimentar.

Senatul a adoptat proiectul de lege în condițiile art. 75 alin. (2).

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis Parlamentului un punct de vedere negativ.

Comisia pentru industrii și servicii a avizat negativ.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare transmiterea unei părți din imobilul „Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în administrarea Senatului, intervențiile legislative fiind argumentate în expunerea de motive prin faptul că nu au fost realizate operațiunile de investiții și transfer ale ministerului în spațiile menționate și nu există, practic, concretizarea acestui transfer.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea soluției inițiale, respectiv respingerea proiectului de lege, ca rămas fără obiect.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe.

24. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 498/2019. Comisia juridică.

Domnule Popa, vă rog, raportul.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Guvernul României nu susține.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 257 alin. (4) din Legea nr. 286/2009 în sensul prevederii drept subiect pasiv nemijlocit al infracțiunii de ultraj, în variantă agravată, a personalului medical, precum și a personalului didactic aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## Mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Propunerea legislativă pentru completarea art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; Pl-x 268/2020.

Domnule Sighiartău, dacă doriți să luați cuvântul în calitate de inițiator?

Nu.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri generale și în calitate de inițiator, domnul Robert Sighiartău.

Vă rog, domnule deputat.

## Stimați colegi,

Eu cred că este absolut normal, mai ales că suntem mult mai mobili în acest secol, să putem depune contestații chiar în județul nostru de proveniență, chiar dacă am luat amenda în alt județ, fie că vorbim despre Iași sau despre alte părți.

Deci cred că Ministerul Justiției trebuie să facă un sistem prin care noi putem să depunem orice contestație avem la o amendă pe care am luat-o în alt județ, pentru că altfel nu ne reformăm deloc și nu revenim și noi la standardele care ar trebui să fie astăzi, ale secolului, prin digitalizare, tehnologizare.

Acesta este motivul pentru care am și susținut.

Înțeleg că Ministerul Justiției nu vrea acest lucru, că n-are personal, că n-are sistem digital și că n-are foarte multe, însă noi, în calitate de parlamentari aleși de cetățeni, trebuie să putem impune mai multe schimbări în statul românesc; altfel, o să stăm după birocrații din ministere și n-o să se mai întâmple nimic.

Vă mulțumesc. Numai bine!

Domnule Popa, déjà-vu.

Raportul, vă rog.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere prin care nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu două noi alineate, în scopul stabilirii modalității de afișare a procesului-verbal de constatare a contravenției și de stabilire a sancțiunii în situațiile în care domiciliul sau sediul contravenientului se află situate într-o altă localitate decât aceea în care își desfășoară activitatea agentul constatator _._

Și eu vă mulțumesc. Din partea Grupului AUR, domnul Sorin Muncaciu. Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Îmi pare rău să vă contrazic, domnule Sighiartău, dar situația să știți că nu este așa la nivel mondial.

De exemplu, în Statele Unite ale Americii, dacă ai primit o sancțiune într-un anumit stat, trebuie să te duci să te aperi acolo, nu se poate transfera.

Păi, federale!

Dar noi avem județe.

Nu se poate să primești o amendă într-un anumit loc, într-un anumit județ, și după aceea să ți se anuleze amenda în alt județ. Așa ceva nu este corect!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Sighiartău. Drept la replică.

Din păcate, noi nu avem o reformă administrativă sau problema reformei administrative nu este rezolvată. Știți foarte bine că noi funcționăm pe o lege din 1968, o lege a administrației publice mult prea centralizată.

Dacă ar fi o descentralizare reală, atunci putem discuta, dar, când totul este centralizat la Ministerul Justiției, atunci este absolut normal să poți depune.

În America vorbim despre state federale, unde au altă forță și unde există o descentralizare în adevăratul sens al cuvântului.

Cam atât am vrut să vă spun. Plenul e suveran. Numai bine!

Mulțumesc.

Nemaifiind intervenții, propunerea legislativă rămâne la votul final.

26. Proiectul de lege pentru modificarea art. 387 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 518/2019.

Nefiind luări de cuvânt din partea inițiatorilor, domnule Popa, vă rog, raportul Comisiei juridice.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 387 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care precizează că Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării inițiativei legislative.

Guvernul României a transmis un nou punct de vedere în anul 2020, prin care nu susține.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 387 din Legea nr. 286/2009 în sensul înăspririi pedepselor cu privire la fraudarea votului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PSD, doamna Florea Oana. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mi-a atras atenția acest proiect. Înțeleg că este pentru respingere. El se referă la o modificare în Codul penal relativ la infracțiunile legate de exercitarea dreptului la vot și se incriminează fapta persoanei care votează fără a avea acest drept, care utilizează act de identitate fals, de două sau mai multe ori la același scrutin, dacă introduce în urnă mai multe buletine sau dacă utilizează buletine de vot falsificate.

Eu am observat că actuala reglementare este pedeapsa de la 6 luni la 3 ani sau amendă și în articolul acesta se mărește pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

E adevărat, e diferență mult prea mare, pedeapsa este mult prea aspră. Dar, dacă stai și te gândești că o țară întreagă s-a uitat la televizor cum au fost fraudate voturile la sectorul 1 și asta pentru că mergeau camerele de filmat, mă gândesc ce o fi fost în alte secții sau în zonele rurale, poate n-ar fi așa de rău să înăsprim un pic pedepsele.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea Grupului AUR, domnul Badiu Georgel. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupul AUR va vota împotriva respingerii.

Și să vă spun și care este raționamentul. Dacă vrem să facem ordine în țară și să nu mai avem probleme la alegeri, să nu mai avem fraude în ceea ce privește exercitarea dreptului la vot, trebuie să punem piciorul în prag, cum se spune în popor, să luăm niște măsuri drastice pentru a descuraja această fraudare.

Dacă nu adoptăm pedepse mai mari, dacă nu incriminăm într-un mod draconic asemenea fraude la vot, niciodată nu vom putea descuraja aceste fraude.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Seidler, Grupul USR.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Doamnelor și domnilor,

Aceasta este tribuna Parlamentului României.

Răspândirea de știri false în mod repetat, de la această tribună, este, pur și simplu, rușinoasă.

Ați invocat de mai multe ori situația de la sectorul 1.

Vă aduc la cunoștință, ceea ce, de altfel, știți, dar nu vă convine, că există decizii definitive ale instanțelor care spun că acel scrutin electoral s-a desfășurat în condiții legale.

Încă o dată, aceasta este tribuna Parlamentului României, nu este un post de televiziune cu numele „România”. Acolo poate puteți răspândi știri false, pentru că vă este permis. Aici ar trebui să vă înfrânați!

În ceea ce privește fraudele electorale, vă aduc aminte, acum câțiva ani, un coleg parlamentar al PSD – sigur nu se află astăzi în viață – a fost fotografiat introducând mai multe buletine de vot în urnă. Județul Bihor. Verificați! Uitați-vă în oglindă și nu mai răspândiți știri false!

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne... Domnule Simion, s-a înscris doamna Florea OanaConsuela înaintea dumneavoastră.

Nu știu cine răspândește știri false. Eu știu că e o anchetă în curs. Nu s-a exprimat încă instanța în acest domeniu.

Și, dacă într-adevăr spuneți că PSD face și drege, înseamnă că trebuie să susțineți această inițiativă și s-o votați. Da? Că s-au mărit pedepsele!

Mulțumesc. Domnul Simion.

Ce să-mi cer, Bulai, scuze? Nu ți-e rușine?! Voi nu furați cu buletinul, voi furați cu sacul! A văzut toată țara imaginile și voi...

Hoțul strigă „hoții”! Și pe noi, restul, care plătim facturi enorme, ne faceți proști.

Bulai, du-te înapoi cu calul și fă pe actorul stradal! Voi furați cu sacul, nesimțiților, și acuzați! Nu vă e rușine? În 10 bucăți să vă spargeți voi, mă!

Am rugămintea ca în intervențiile și luările de cuvânt să nu generați drepturi la replică și nici drepturi la drepturi la replică.

Dar, pentru că a fost pomenit un județ și un reprezentant al unui partid dintr-un județ, îi dau cuvântul domnului Mang, pentru drept la replică.

Vă rog, domnule Mang.

## **Domnul Ioan Mang:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să spun aici plenului, în memoria celui care a fost acuzat că a introdus mai multe buletine de vot în urnă:

Instanța a dovedit în final că nu era vinovat – unu.

Doi. Acel om a construit o instituție în această țară, cum cel care a făcut vorbire aici despre acest caz nu va face niciodată și eu zic că toți din Grupul USR nu vor reuși să facă niciodată ceea ce a făcut acel om.

În memoria lui, cred că ar trebui să încetăm cu aceste atacuri și poate chiar aștept și niște scuze de la bihoreanul din USR care a uitat că este bihorean.

Mulțumesc.

Și eu chiar vă mulțumesc, domnule Mang. Mergem mai departe.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Propunerea legislativă pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 115/2018.

Vă rog, comisia, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisiile pentru industrii, juridică, pentru apărare și pentru transporturi au fost sesizate în fond cu dezbaterea acestei propuneri legislative, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Guvernul nu susține această inițiativă.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 în sensul instituirii obligației ca, în cazul înstrăinării vehiculului, fostul proprietar să completeze o declarație pe propria răspundere privind datele de identificare ale persoanei către care a înstrăinat vehiculul, data

înstrăinării, precum și indicația contorului kilometric la data înstrăinării.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere a propunerii legislative menționate, deoarece, conform principiului teritorialității legii, această obligație ar fi opozabilă doar vehiculelor pentru care s-au emis certificate de înmatriculare românești, fiind omisă majoritatea autovehiculelor înmatriculate anterior în alte state și înstrăinate în vederea înmatriculării în România, situație în care prevederile în discuție ar fi imposibil de aplicat.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt, propunerea legislativă rămâne la votul final.

28. Proiectul de lege privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Educației și Cercetări în domeniul public al sectorului 1 al municipiului București și în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1 al Municipiului București; PL-x 597/2020. Vă rog, pentru raport.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Educației și Cercetării în domeniul public al sectorului 1 al municipiului București și în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1 al Municipiului București

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege menționat, trimis cu adresa PL-x 597 din 30 septembrie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea transmiterii unui imobil – Clubul Copiilor Sector 1 – Baza Sportivă Cireșarii – din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Educației și Cercetări în domeniul public al sectorului 1 al municipiului București și în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1 al Municipiului București.

Intervenția legislativă este argumentată de inițiatorii prezentului proiect de lege prin faptul că baza sportivă, administrată de Ministerul Educației și Cercetării, bază situată pe teritoriul parcului Cireșarii, este o construcție aflată în prezent în paragină, nefiind astfel condiții optime pentru desfășurarea de activități specifice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 septembrie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele trei comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în ședințe separate. În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, comisiile au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, din considerentele ce se regăsesc în raportul comun.

Mulțumesc. Grupul USR, doamna Özmen.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că m-am ocupat în mod special de tema aceasta, a preluării de către Consiliul Local al Sectorului 1 a acestei baze – Cireșarii –, este simplu.

Raportul comun statuează clar că se poate face acest lucru prin hotărâre a Guvernului. Este în atributul Executivului să vină cu măsuri concrete. Și, da, decât să lăsăm această bază în paragină, fără a putea fi folosită de către copii, în condițiile în care Primăria Sectorului 1, doamna primar Clotilde Armand, Consiliul Local al Sectorului 1 și-au exprimat această dorință de a prelua și a reface această bază în folosul copiilor, cred că ar fi bine ca Executivul să ne spună dacă nu există un alt interes pentru care nu dă curs unei astfel de solicitări.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PNL, domnul Burduja.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu puteam să nu fac unele precizări, fiind vorba despre sectorul 1, aflat sub o administrație foarte interesantă.

Cu tot respectul pentru doamna Özmen și o respect din suflet, o să spun doar că Baza Cireșarii a fost repusă pe picioare de ministrul Cîmpeanu în vara și toamna anului trecut, cu sprijinul Universității de Agronomie și al studenților de acolo. În acest moment se lucrează la redeschidere și a fost pusă la punct, deci nu mai este în paragină, așa cum era.

Principial, sigur, nu ne opunem la a fi descentralizată la nivelul sectorului 1, dar trebuie spus că în momentul acesta este într-o stare tehnică mult mai bună.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Despre Baza Cireșarii, care ar trebui să ajungă în administrarea doamnei Clotilde Armand, cred că iau cuvântul astăzi a treia oară și vă spun. Furtul de la sectorul 1 și felul în care a câștigat alegerile doamna Clotilde Armand sunt dezonorante pentru așa-zisul sistem democratic din România. Și, atunci, organele de anchetă nu și-au mai făcut datoria.

Iar această bază...

Vreți să spuneți la microfon? Haideți la microfon!

Domnule Simion, vă rog, continuați!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Cum vă cheamă?! Că vă spun numele.

Doamna Bulai?

Bine!

Deci noi suntem împotriva adoptării unui astfel de proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Numai o secundă! Domnul Apostol.

Domnule Simion, vă fac o provocare. După ce se pronunță justiția asupra cazului de la sectorul 1, să vă dați demisia din Parlament! Acceptați?

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Simion, ultima intervenție. Ultima intervenție, domnule Simion.

Ultima intervenție, domnule Simion!

Nu sunt eu cel care împarte vinovați și nevinovați.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Sunt domnul Apostol și o doamnă acolo.

Doamna Bulai comentează în continuare. Colega noastră, de la PSD... Da. Bun.

Nu știu despre ce e vorba. Despre o justiție care nu funcționează, despre o anchetă care trenează deja de doi ani, de felul în care nu funcționează justiția română, de felul în care unii deputați de aici încercau să facă trafic de influență și stăteau – că avem poze – și au venit inclusiv în Biroul permanent. Păi, dacă ar veni toți colegii noștri de la AUR în ședințele Biroului permanent să șoptească la urechi?! Sau dacă în conferințele internaționale – că era legat de Turcia ieri – am lua cu toții cuvântul și am denunța actele de jefuire a avuției naționale comise în acești 32 de ani, care sunt mult mai periculoase decât așa-zisele atitudini extremiste?!

Așa că unii și alții să nu mai apese pe această pedală și să discute cu noi!

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ca să dau timp staffului tehnic să pregătească votul final, declar ședința închisă.

Ne revedem la ora 14.10.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Am rugămintea să luați loc în bănci. Imediat începem sesiunea de vot final.

Înainte de a face votul de control, pe procedură, îi dau cuvântul domnului deputat Silviu Vexler.

Vă rog, domnule Vexler.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Pentru că nu am mai apucat înainte de pauză, o scurtă remarcă la cele declarate de domnul deputat Simion înainte de pauză, pentru că eu eram persoana vizată.

Ieri am intrat în ședința Biroului permanent nu pentru un trafic de influență nemaiauzit, ci doar pentru a extinde invitația ministrului energiei, domnul deputat Popescu, de a participa la expoziția care urma să înceapă, dedicată diplomaților turci care au salvat evrei în perioada Holocaustului.

Cam asta a fost toată povestea.

De altfel, profit de ocazie și vă invit să vizitați această expoziție deosebită, care este în continuare pe holul de lângă plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Simion, ați cerut cuvântul, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mulțumesc domnului deputat.

O să vizităm cu drag expoziția.

Îi mulțumesc și pentru deschiderea la dialog.

Eu voiam să vă dau o veste bună și nesperată pentru noi – colegul nostru Lucian Feodorov, care nu dădea semne că iese din coma în care era, tocmai și-a revenit.

Și, vă rog, rugăciunile noastre să meargă către el, să își revină!

Dumnezeu să îl ajute!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Da, așa cum am spus și ieri, îi dorim multă sănătate colegului nostru!

Vă rog să vă pregătiți cartelele, facem un vot de control. Vot, vă rog.

265 prezenți, suntem în cvorum. Începem sesiunea de vot final.

Legi ordinare. Respingeri.

1. Legea pentru modificarea și completarea art. 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al R o m â n i e i , P a r t e a I , n r. 5 0 0 d i n 1 3 m a i 2 0 2 1 ; PL-x 303/2020/2021.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru buget propun respingerea legii.

Explicarea votului, domnul Botez, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am votat împotriva respingerii acestui proiect de lege, pentru că mor oamenii pe străzi, în accidente rutiere, și nu facem nimic. Suntem primii la mortalitatea pe străzi din Europa, de foarte mulți ani, și în celelalte țări din Uniunea Europeană acest procent scade și mortalitatea pe străzi scade în toată Europa, numai la noi nu.

Vă spuneam că 1.600-1.800 de români mor, în fiecare an, pe străzi.

Anul trecut, până în luna septembrie, 1.200 de cetățeni și-au pierdut viața pe străzile din România.

De asemenea, referitor la înregistrările video, să știți că anumite inspectorate de poliție județene iau în calcul aceste înregistrări și contravenienții sunt sancționați.

Această prevedere ar fi una bună și vă rog să o aveți în vedere. Iar pe cei care, poate, urmăresc dezbaterile îi încurajez ca, în cazul în care identifică și surprind astfel de imagini, să le trimită către poliție și să facem acest sistem să funcționeze.

Pentru că în situația în care autoritățile nu reușesc să ne protejeze, măcar noi să ne protejăm unii pe alții. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnul Stoica Ciprian-Titi.

Domnule Simion, vă reamintesc, la explicarea votului, un singur vorbitor.

Mulțumesc.

Pot să îi asigur și pe colegii de la USR, și pe dumneavoastră, ceilalți colegi, că în Comisia pentru transporturi avem un grup de lucru, cu un reprezentant de la fiecare grup parlamentar, unde lucrăm pentru modificarea Codului rutier.

Așa că am rugămintea la dumneavoastră, la toți cei interesați, să vă adresați colegilor dumneavoastră care fac parte din acest grup și împreună vă asigur că vom face un Cod rutier care să răspundă tuturor nevoilor și în special pentru a avea siguranță pe drumurile publice.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Coarnă, explicarea votului, Grupul PSD, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că siguranța rutieră trebuie să înceapă cu infrastructura rutieră.

Noi încercăm tot timpul să corectăm din reglementare, din aplicare, să majorăm amenzi. Încercăm lucruri pe care de multe ori nu le mai stăpânim.

Problema de fond în România este infrastructura rutieră extrem de precară.

Sigur că, dacă priviți statistic și o să vedeți volumul traficului rutier, raportat la infrastructura pe care o avem în România, avem și explicația de ce sunt atâtea accidente cu morți și răniți. Fiecare dintre noi am călătorit și în afară și am înțeles această perspectivă.

Haideți să încercăm dacă putem să actualizăm această infrastructură rutieră, să creăm autostrăzi, să creăm drumuri sigure și, în final, o să avem și un rezultat pe măsură!

Amenda, amenda o să fie la fel, în aplicarea legii, o să intre undeva, la primărie, 5 ani de zile, se prescrie, că oamenii nu o să aibă bani ca să achite acea amendă, și intrăm în același joc extrem de simplu din perspectivă juridică.

Eu cred că votul a fost unul corect.

Sigur că putem discuta pe reglementarea Ordonanței nr. 195; are multe probleme, pe care le putem corecta, dar trebuie să fim extrem de atenți, pentru că aici e vorba de un complex de factori, nu doar de o reglementare și de majorarea unei sancțiuni contravenționale.

Eu cred că trebuie să pornim de la infrastructura rutieră, să ne raportăm la volumul de trafic, să luăm cauze, condiții,

împrejurări și să luăm acele coordonate pe care statistica ni le indică ca fiind principalele, dacă vreți, vinovății ale producerii acestor accidente rutiere.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Apostol, un singur vorbitor, la explicarea votului, din partea grupurilor.

Mergem mai departe.

7. Propunerea legislativă pentru completarea art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; Pl-x 268/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 216 voturi pentru, 65 contra, 7 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Mergem mai departe.

8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 115/2018; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică și Comisia pentru transporturi propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă – 297 de voturi.

9. Proiectul de lege privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Educației și Cercetări în domeniul public al sectorului 1 al municipiului București și în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1 al Municipiului București; PL-x 597/2020; lege ordinară.

Comisia juridică, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru administrație publică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 116 voturi pentru, 49 contra și 124 de abțineri, proiectul de lege se întoarce la comisie, nu a fost respins.

Capitolul II. Legi organice. Respingeri.

10. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic Regional de Urgență Brașov”; PL-x 644/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

-

Domnul Coleșa sau domnul Ciubuc, vă rog să vă puneți de acord care.

Domnul Ciubuc, vă rog.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Grupul AUR a votat împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Cum a explicat și inițiatorul legii, Lilian Scripnic, colegul meu, suntem împotriva prelungirii stării de alertă de către actualul guvern.

Ce ați făcut dumneavoastră astăzi – ați legitimat, practic, Guvernul să prelungească această mascaradă, prin prelungirea la infinit, lună de lună, cu 30 de zile, a acestei stări de alertă.

Indiferent ce veți spune dumneavoastră, românii trebuie să știe – UDMR, PNL, PSD și USR dau în continuare posibilitate Guvernului să prelungească starea de alertă pentru încă 30 de zile, la infinit.

Deci, practic, dumneavoastră l-ați împuternicit în continuare pe domnul Arafat, împreună cu toată gașca de „specialiști”, să țină România în stare de alertă.

Nu ne rămâne decât să ieșim pe 27 februarie, să protestăm alături de români.

Deci, dragi români, să știți că actuala coaliție de guvernare împreună cu USR și minoritățile au prelungit și continuă să prelungească starea de alertă...

, dând în continuare puteri Guvernului.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

16. Proiectul de lege privind transparența în domeniul lobbyului și al reprezentării intereselor; PL-x 129/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului. Vot, vă rog.

Cu 286 de voturi pentru, 4 abțineri, proiectul a fost respins.

17. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind finalizarea cu celeritate a procesului de retrocedare în natură a terenurilor; PL-x 614/2020; lege organică.

- Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun

- respingerea proiectului de lege. Vot!

- 288 de voturi pentru, unu contra, o abținere. Proiectul de lege a fost respins.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 31/1990 a societăților; Pl-x 61/2018; lege organică.

Comisia pentru politică economică și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

-

- a fost respinsă.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților; Pl-x 60/2018; lege organică.

Comisia pentru politică economică și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

285 de voturi pentru, unu contra, două abțineri. Propunerea legislativă a fost respinsă.

20. Proiectul de lege privind reproducerea umană asistată medical; PL-x 462/2013; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru sănătate propun respingerea proiectului de lege.

Mergem mai departe.

24. Proiectul de lege privind transmiterea unei părți din imobilul „Palatul Parlamentului”, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în administrarea Senatului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 45/2021; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, 29 contra, o abținere, un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost respins.

25. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 498/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 253 de voturi pentru, 30 contra, o abținere, proiectul de lege a fost respins.

26. Proiectul de lege pentru modificarea art. 387 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 518/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Stimați colegi,

Sesiunea de vot final s-a încheiat.

Vă doresc o după-amiază frumoasă!

Și ne revedem mâine.

## _Ședința s-a încheiat la ora 14.42._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|394310]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 15/23.II.2022 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei