Stenogramă plen

## Bunã dimineaþa!

Vã propun sã începem prima parte a ºedinþei de astãzi.

Am sã-i dau cuvântul domnului Baban ªtefan ºi se va pregãti domnul deputat Antal Istv‡n.

Bunã dimineaþa! Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea de astãzi poartã titlul sugestiv: ”Blocajul financiar Ñ cancerul economiei româneºtiÒ.

Blocajul financiar a ajuns la un nivel care împiedicã funcþionarea normalã a sistemului economic al þãrii. Prin mãsurile aplicate pânã acum, prin compensãri, reeºalonãri ºi anularea unor penalitãþi sunt soluþionate probleme punctuale, acute, ale unor întreprinderi, dar nu se eliminã criza. Fãrã mãsuri cuprinzãtoare, dar, mai ales, fãrã mãsuri de însoþire care sã împiedice formarea de noi arierate, mediul economic va continua sã fie ostil, iar întreprinderile, mari sau mici, de stat sau private, vor rãmâne în continuare incapabile sã-ºi reia ciclurile normale de producþie ºi vor îngroºa rândul celor neviabile.

În starea în care s-a ajuns, reducerea semnificativã sau eliminarea blocajului generalizat pot fi obþinute numai prin mãsuri de excepþie la scara întregii economii. Este vorba, în primul rând, de asanarea unor datorii ºi penalitãþi istorice, acumulate timp îndelungat, a unor influenþe care nu provin din propria activitate a întreprinderilor ºi nici nu au stat sub controlul lor.

Cauzele fundamentale care au determinat apariþia ºi adâncirea acestui fenomen sunt: 1. rambursarea nejustificatã în 1990 a pãrþilor sociale deþinute de salariaþi, care reprezentau 40% din capitalul social deþinut ºi care au provocat decapitalizarea masivã a întreprinderilor; 2. practicarea unor dobânzi excesive la credite acordate în aceastã perioadã, care au ajuns sã depãºeascã cu mult nivelul inflaþiei ºi uzanþele bancare internaþionale; ele au adâncit decapitalizarea ºi au subminat capacitatea operaþionalã ºi de platã a întreprinderilor; 3. practicarea pe o perioadã îndelungatã a unor preþuri administrative impuse prin reglementãri guvernamentale, care nu au þinut seamã nici de realitãþile din economie ºi nici de regulile economiei de piaþã; 4. adoptarea cu mari întârzieri, ani la rând, a bugetului de stat, precum ºi insuficienþa fondurilor prevãzute, fapte ce au fãcut ca decontãrile dintre bugetul statului ºi întreprinderile prestatoare sã se facã cu o întârziere de 6-12 luni; 5. procedurile judiciare în vigoare, taxele mari percepute pentru acþiunile de recuperare a datoriilor ºi duratele lungi pânã la pronunþarea soluþiilor definitive îi descurajeazã pe creditori ºi îi încurajeazã pe debitori, datornicii apelând la tot felul de subterfugii procesuale pentru a se sustrage de la plata datoriilor ºi pentru a întârzia pronunþarea sentinþei; 6. practicarea unor politici excesiv monetariste, a unor politici financiare, monetare, valutare, fiscale fãrã legãturã cu situaþia realã din economie ºi cu nevoile ei, în loc sã fie stimulate activitãþile din economia realã: producþia, investiþiile, exportul; masa monetarã pusã la dispoziþia economiei în anul 2000 a fost cu 19% mai micã decât cea din 1996; 7. degradarea activitãþii economiei în general s-a produs pe fondul unor manifestãri perverse ale procesului de privatizare; conceput ca un proces care sã contribuie la recapitalizarea, modernizarea ºi eficientizarea economiei, privatizarea nu a dus la rezultatele aºteptate, contractele de privatizare nu au fost acoperite de garanþii suficiente de realizare, procesul de privatizare nu a fost însoþit de injecþia de capital, nici de modernizarea, nici de creºterea de piaþã, ceea ce a alimentat blocajul financiar. Reducerea blocajului financiar existent ºi readucerea economiei într-un regim sistemic de funcþionare pot fi înfãptuite numai cu mãsuri de excepþie ºi cu intervenþii de acompaniament ferm pe toatã durata de aplicare: 1. identificarea ºi cuantificarea pe baza unor analize reale ºi responsabile a datoriilor provenite din cauze independente de activitatea ºi controlul întreprinderii; în urma acestor analize sã fie anulate toate datoriile care provin din cauze independente de activitatea proprie a întreprinderilor; 2. întreprinderea sau pãrþi ale acesteia care nu sunt sau nu pot deveni viabile nici dupã aceste anulãri sã fie supuse, prin proceduri simplificate, privatizãrii, lichidãrii sau falimentãrii; 3. aplicarea în continuare ca mãsuri de susþinere tranzitorie a procedurilor existente pentru recuperarea creanþelor; 4. revizuirea ºi îmbunãtãþirea sistemului de politici ºi de reglementãri financiare, monetare, fiscale, valutare ºi de credit; parametrii acestora trebuie sã fie stabiliþi pe baza cerinþelor ºi realitãþilor din economie, stimularea producþiei, a investiþiilor ºi a exporturilor, nivelul rezonabil al dobânzilor, înlãturarea caracterului opresiv al fiscalitãþii, asigurarea coerenþei ºi stabilitãþii reglementãrilor legislative; 5. elaborarea ºi aprobarea bugetului de stat trebuie sã aibã loc cel mai târziu pânã în luna noiembrie a anului anterior; 6. îmbunãtãþirea procedurilor judiciare ºi reglementarea taxelor percepute pentru acþiuni de recuperare a datoriilor din justiþie, determinând astfel încurajarea creditorului ºi descurajarea debitorului rãu-platnic; 7. îmbunãtãþirea reglementãrilor în domeniul privatizãrii, astfel încât sã se acopere cu garanþii ferme obligaþiile de realizare a investiþiilor ºi modernizãrilor, angajamentele privind extinderea pieþei, atingerea performanþelor stipulate în planul de afaceri.

A sosit de mult timpul ca blocajului financiar, acest cancer al economiei româneºti, sã i se punã capãt. Altfel, mulþimea de strategii elaborate nu va servi la nimic. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Am rugãmintea la toþi colegii înscriºi sã încerce sã se încadreze în cele 3 minute, pentru a da posibilitatea ca toþi sã-ºi exprime punctul de vedere, deoarece la 9,30 vom începe ºedinþa comunã.

Are cuvântul domnul Antal Istv‡n ºi se pregãteºte domnul deputat Simedru Dan Coriolan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În prima parte a lunii iunie, domnul preºedinte Ion Iliescu, în timpul vizitei în judeþul Harghita, la Odorheiu Secuiesc, pe neaºteptate a fãcut o vizitã ºi în mult discutatul edificiu de pe Dealul Csereh‡t. În urma evenimentului, în presa scrisã au apãrut mai multe comentarii, mai mult sau mai puþin rãutãcioase, dezinformând opinia publicã cu privire la starea de fapt din municipiu. Cel mai amplu reportaj este prezentat în articolul din **Curierul Naþional,** pe data de 12 iunie, cu titlul: ”Cine ºi de ce dezgroapã securea rãzboiului în cazul Csereh‡tÒ ºi cu subtitlul: ”Minciuna are picioare scurteÒ.

În urma celor prezentate în acest articol, ca deputat de Harghita, este de datoria mea sã vã informez ºi sã informez opinia publicã în mod corect, aºa cum am mai procedat de câte ori era nevoie ºi în legislatura trecutã, despre starea de fapt din municipiu.

Într-adevãr, existã acest caz ºi va mai exista pânã când un edificiu construit pe banii unei fundaþii din Elveþia pentru copiii handicapaþi din Odorheiu Secuiesc ºi din zonã nu va fi utilizat pentru acest scop. Iar în momentul de faþã situaþia se prezintã astfel: din 1992, în urma demersurilor fãcute la Prefectura din judeþul Harghita de cãtre reprezentantul Fundaþiei **Basel Helfe,** domnul BŸrger, s-au fãcut formalitãþile necesare construirii unei ºcoli ajutãtoare pentru copiii handicapaþi din Odorheiu Secuiesc, hotãrâre adoptatã ºi de consiliul local din municipiu. La 3 ani dupã începerea lucrãrilor, din motive neelucidate nici pânã astãzi, clãdirea, în loc sã fie datã în administrarea unei fundaþii sociale înregistrate în aceastã situaþie în oraº, a fost donatã, cu sprijinul domnului amintit, Congregaþiei greco-catolice ”Inimi neprihãniteÒ din Bucureºti, înregistratã ca persoanã juridicã dupã primirea donaþiei. Dupã finalizare, edificiul a fost transformat în orfelinat ºi, de aici, conflictul dintre consiliul local, reprezentant al comunitãþii locale, ºi congregaþia amintitã.

Adevãrul este, deci, cu totul altul decât cel prezentat în articolul incriminat. În oraº sunt 215 familii care aºteaptã de ani de zile ca, dupã finalizarea clãdirii, 120 de copii cu handicap, încadraþi în grade de invaliditate de cãtre comisia de diagnostic ºi triere din judeþ, sã fie trataþi în edificiul respectiv. Iar actualmente, în locul lor, în urma schimbãrii destinaþiei edificiului, trãiesc în clãdire în condiþii luxoase 10-12 cãlugãriþe din Bucureºti ºi 60 de copii orfani, dintre care nici unul din oraº sau din zonã.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Simedru Dan Coriolan; se pregãteºte domnul deputat Wittstock.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În una din primele ºedinþe ale Comisiei pentru agriculturã, colegul nostru, domnul deputat Filip Georgescu, spunea cã într-un viitor apropiat se va decide la care dintre cele douã funcþii, de deputat sau de director la Regia Naþionalã a Pãdurilor, va renunþa. Chiar dacã viitorul nu a fost atât de apropiat, domnul deputat-director s-a decis: nu va renunþa la nici una! În acest sens, a depus o cerere la conducerea Camerei Deputaþilor pentru a i se aproba cumulul de funcþii, fãcând abstraþie de lege ºi chiar de faptul cã a recunoscut în ºedinþa comisiei cã cele douã funcþii sunt incompatibile.

Prevederile art. 68 din Constituþia României reglementeazã cazurile de incompatibilitate cu privire la exercitarea mandatului de deputat. Astfel, alin. 1 al acestui articol prevede o primã incompatibilitate între funcþia de deputat ºi cea de senator. De asemenea, în temeiul art. 84 din Constituþie, funcþia de deputat sau de senator este incompatibilã cu funcþia de Preºedinte al României.

O altã categorie de incompatibilitãþi este prevãzutã la alin. 2 al art. 68 din Constituþie, prin care se interzice unui deputat sã exercite orice funcþie publicã de autoritate, cu excepþia celei de membru al Guvernului. Se interzice, de asemenea, cumularea mandatului de parlamentar cu exercitarea unei funcþii de autoritate, inclusiv în cadrul administraþiei publice locale. De la aceastã regulã existã o excepþie doar, în virtutea cãreia deputatul poate fi ºi membru al Guvernului.

Incompatibilitãþile funcþiei de parlamentar cu alte funcþii publice de autoritate sunt cunoscute în literatura juridicã ca mãsuri de protecþie a mandatului parlamentar. Este unanim recunoscutã de tehnicienii dreptului ideea cã realizarea eficientã a mandatului parlamentar implicã independenþa parlamentarului contra oricãror presiuni exterioare de orice naturã.

De aceea, starea de abuz de putere din acest caz trebuie sã înceteze ºi Biroul permanent al Camerei Deputaþilor sã se pronunþe ºi în cazul domnului deputat Filip Georgescu, caz încã rãmas în pronunþare, faþã de ceilalþi colegi care au cerut cumul de funcþii. Sper ca morala politicã sã fie mai puternicã decât clientelismul în interes personal ºi cineva va renunþa la una dintre cele douã demnitãþi.

Vã mulþumesc ºi eu, inclusiv pentru concizie. Are cuvântul domnul deputat Wittstock; se pregãteºte domnul Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea intenþioneazã sã rememoreze unul din capitolele cele mai grele din lungul ºir al gravelor încãlcãri ale drepturilor omului sãvârºite în epoca comunistã. Este vorba despre deportarea în Bãrãgan a zeci de mii de cetãþeni români domiciliaþi pânã atunci în sudvestul þãrii. De la declanºarea acelei tragedii se împlinesc în aceste zile exact 50 de ani.

Ziua de 17 iunie 1951 a fost o zi de duminicã, Duminica Rusaliilor din calendarul ortodox. În aceeaºi zi, în ºcoli avuseserã loc serbãrile de sfârºit de an ºcolar. Nimic sau aproape nimic nu prevestea cele ce se vor întâmpla peste câteva ore. Dar, în cursul nopþii ºi în zorii zilei de 18 iunie, în 190 de localitãþi din Banat ºi în 107 localitãþi din sud-vestul Olteniei se puteau auzi bãtãi brutale în porþile caselor. Persoane înarmate, fie îmbrãcate în uniforme ale Ministerului de Interne, fie miliþieni, precum ºi civili, intrau în casele oamenilor ºi le comandau acestora sã-ºi strângã lucrurile în vederea deportãrii.

Oamenii, inclusiv femei gravide, bãtrâni, bolnavi, copii mici, au fost îmbarcaþi în vagoane de vite ºi duºi în Câmpia Bãrãganului. Debarcaþi pe câmpul liber, departe de orice altã aºezare omeneascã, li s-a ordonat sã-ºi ridice case. Astfel, în vara ºi toamna anului 1951, în regiunile Ialomiþa ºi Galaþi, au luat fiinþã 18 localitãþi noi, cum ar fi: Dâlga Nouã, Însurãþeii Noi, Vãdenii Noi sau Frumuºiþa Nouã.

În mod cert, factorul declanºator al deportãrii l-a constituit conflictul Uniunii Sovietice ºi al vasalilor sãi cu Iugoslavia titoistã, pentru cã deportãrile din iunie 1951 s-au efectuat doar din localitãþi aflate pe fâºia graniþei cu Iugoslavia, având o lãþime de 25 de km. Cu acest prilej, autoritãþile comuniste au urmãrit distrugerea tuturor elementelor posibil duºmãnoase, cum ar fi, de exemplu, þãranii înstãriþi.

În total au fost deportate aproximativ 12.800 de familii, însumând 40.320 de persoane: români, sârbi, germani, maghiari, bulgari. Numãrul etnicilor germani deportaþi s-a ridicat la cifra de 9.413. Mulþi dintre ei abia se întorseserã dintr-o altã deportare, din Uniunea Sovieticã.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Leonãchescu; se pregãteºte domnul deputat Tãriceanu.

## Onorat auditoriu,

Ne este dat sã trecem sãptãmânal prin satele noastre, spre a cunoaºte realitãþile ºi a asigura fluenþa vieþii parlamentare. Preluãm mesaje de la alegãtorii noºtri ºi încercãm sã gãsim soluþii la problemele cu care se confruntã.

De fiecare datã constatãm incapacitatea administraþiilor centrale ºi locale de a evidenþia limitele ºi identitatea satelor noastre. Tãbliþele indicatoare lipsesc ºi, chiar dacã ai în mânã o hartã, identificarea localitãþilor este delicatã. La intersecþii, panourile cu informaþii utile sunt deteriorate, sunt incomplete sau lipsesc.

În acelaºi timp, reforma administrativ-teritorialã din 1968 a permis unor administraþii neperformante sã ia decizii arbitrare privind limitele satelor ºi sã le afecteze acestora patrimoniul. Multe sate au fost furate ca în codru de terenuri agricole, de izlazuri, cumpãrate de la stat cu preþul unor substanþiale sacrificii, de perimetre silvice etc., de care primarii abuzivi ºi colaboratorii lor au dispus în interes personal.

Rãmãºiþele ideologiilor comuniste nivelatoare sunt folosite ca o justificare a deposedãrii ºi, din aceastã cauzã, lumea este nemulþumitã. De ce oare terenurile folosite ca izlaz, proprietatea unor sate, sunt date altor sate ºi chiar unor persoane particulare?

Locuitorii satului Gliganu de Sus, comuna Rociu, din judeþul Argeº, au cumpãrat un izlaz de 170 ha, pe care l-au folosit pânã în 1968. Dupã Revoluþia din Decembrie 1989, primarul comunei Rociu a luat 70 ha din acest izlaz ºi l-a dat locuitorilor satului ªerbãneºti, iar 40 ha din respectivul izlaz au fost împãrþite la persoane fizice, salariaþi ai primãriei, rude ºi prieteni de-ai lor.

Izlazul, cumpãrat înainte de cel de al doilea rãzboi mondial, de locuitori din sate ca Gliganu de Sus, Stroeºti Ð Argeº etc., le-a fost luat oamenilor prin abuz ºi nimeni nu doreºte sã rezolve aceastã problemã.

Avem, oare, aici, expresia complicitãþii la furtul oficializat, bine organizat, patronat de unele organe ale administraþiei locale? Existã în asta acordul tacit al administraþiei centrale, care nu mai rãspunde la memoriile celor deposedaþi abuziv de drepturile lor?

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul Popescu-Tãriceanu; se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Ceea ce urmeazã este o declaraþie politicã, în numele Grupului parlamentar P.N.L., legatã de solicitarea Executivului de angajare a rãspunderii în faþa Parlamentului asupra proiectului de Lege privind promovarea investiþiilor directe cu impact semnificativ în economie Ñ aºa cum este intitulat proiectul.

Se pare cã primul-ministru Adrian Nãstase, în virtutea unei promisiuni, la început de mandat, de a se cere un vot de încredere dupã primele 6 luni, vrea sã facã un exerciþiu politic cu actualul Parlament, dupã cum declara dânsul astãzi, la radio, încercând sã vadã dacã încrederea pe care i-a acordat-o electoratul, în urma cãreia a constituit un Guvern minoritar, mai este valabilã astãzi, ºi, de aceea, vrea sã vadã dacã în Parlament se va depune o moþiune de cenzurã împotriva actualului Executiv sau nu.

Pe de altã parte, având în vedere dezastrul din domeniul investiþiilor directe, în general, ºi ale celor strãine, în special (primele 6 luni arãtând cã nu s-au investit în România nici 50 de milioane de dolari), dupã promisiuni de stabilizare a legislaþiei din domeniul mediului economic, Guvernul Nãstase este strâns cu uºa în disperarea sa de a da un semnal pozitiv capitalului strãin.

Întrucât existã, însã, un consens naþional în ceea ce priveºte legislaþia stimulativã a investiþiilor directe, angajarea rãspunderii în faþa Parlamentului, dincolo de un gest de disperare, este pur demagogicã ºi formalã. O astfel de lege era aºteptatã de toþi. Or, a ridica-o la acest rang, de asumare a rãspunderii, când discutãm de fapt de normalitate, ni se pare un atac la buna-credinþã ºi la bunul-simþ al tuturor parlamentarilor.

Prin reglementãrile prevãzute de lege, extrem de subþiri, cu multã discriminare pozitivã, dar în limite, pe de altã parte, restrictive ºi utilizând criterii confuze de deparatare, în care subiectivismul politic al instituþiilor prevaleazã, legea propusã este formalã ºi nu credem cã va avea efecte în plan economic. Mai mult, aplicarea acestei legi, probabil, va genera obiºnuitele norme, prin care Ministerul Finanþelor Publice ºi Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei vor reinterpreta prevederile legii, în tradiþionala barierã birocraticã ºi restrictivã, mergând, probabil, pânã la anularea stimulentelor acordate investitorilor.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu ºi se pregãteºte domnul deputat Sali Negiat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Asociaþia Proprietarilor de Pãduri din România, care înglobeazã instituþii de interes public cum ar fi Academia Românã, fonduri bisericeºti, ºcoli, precum ºi 7.128 de obºti de moºneni ºi rãzeºi, composesorate, se adreseazã Parlamentului României pentru a sensibiliza forul legiuitor al þãrii în urmãtoarele probleme:

Necesitatea organizãrii structurii Departamentului pãdurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pe baza naturii proprietãþii, având în componenþã o Direcþia a pãdurilor particulare. Direcþia pentru controlul regimului silvic ºi cinegetic, ce are în subordine inspectoratele teritoriale de regim silvic ºi cinegetic, reprezintã autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã. Aceastã direcþie, fiind ierarhic superioarã, va urmãri ºi controla în egalã mãsurã respectarea regimului silvic ºi cinegetic de cãtre unitãþile aflate în subordinea celor douã direcþii menþionate mai sus: Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi, respectiv, structurile silvice proprii, reprezentate de proprietari.

Susþinerea cererii de organizare de cãtre minister a unei direcþii operative pentru proprietarii de pãduri, alþii decât statul, având la bazã natura proprietãþii, este motivatã de îndeplinirea condiþiilor necesare pe piaþa produselor ºi serviciilor oferite de gospodãrirea pãdurilor. Dacã se va ajunge la modificarea Legii nr. 1/2000, sã se aibã în vedere anularea Ordinului nr. 668/2000, cu o hotãrâre a Ministerului Apelor, Protecþiei Mediului ºi Pãdurilor privind identificarea terenurilor forestiere exceptate de la retrocedarea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, ordin care blocheazã aplicarea Legii nr. 1/2000 la nivelul comisiilor locale, respectiv, judeþene; modificarea Anexei nr. 53, care sã aibã conþinutul Anexei nr. 51 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 1/2000; eliminarea din obligaþiile comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar de a stabili tabelele cu membrii componenþi ale persoanelor juridice, acestea fiind deja stabilite prin statutele aprobate de cãtre instanþele de judecatã de la înfiinþare.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Sali Negiat. Se pregãteºte domnul Sandache Cristian.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Fac o intervenþie în legãturã cu starea actualã a complexului de clãdiri ale fostului Seminar musulman din Medgidia.

Aceastã instituþie de învãþãmânt prestigioasã a funcþionat secole de-a rândul la Babadag, ca urmare a înfiinþãrii acestui focar de culturã a populaþiei turco-tãtare musulmane din acea vreme din Dobrogea de cãtre Gazi Ali Paºa, care a înfiinþat o fundaþie în acest sens. În 1901, prin grija statutul român, aceastã instituþie de învãþãmânt, Seminarul musulman, se mutã la Medgidia ºi funcþioneazã ani întregi, devenind un focar de culturã pentru aceastã regiune a þãrii, cât ºi pentru zona Balcanilor.

Din pãcate, dupã instaurarea regimului comunist, prin anii Õ60, aceastã prestigioasã instituþie de învãþãmânt este desfiinþatã, ca ºi alte instituþii de învãþãmânt ale minoritãþilor naþionale, cu toate cã ani de-a rândul generaþii întregi de oameni de culturã au trecut prin acest loc. Vreau sã reamintesc numai un singur nume: profesor doctor docent, mare istoric ºi politolog, Kemal Karpat, care a fost ºi consilier pe probleme ale sud-estului Europei ºi Asiei Centrale al foºtilor preºedinþi ai Americii, Jimmy Carter ºi Ronald Reagan. Chiar în anii regimului comunist a sprijinit legãturile României cu Statele Unite ale Americii ºi a acþionat pentru obþinerea clauzei naþiunii celei mai favorizate României la acea datã.

La ora actualã, dupã ce ani întregi în timpul regimului comunist clãdirile acestei instituþii au fost folosite ca spãlãtorie chimicã, acum se aflã într-o stare de ruinã care pericliteazã chiar sãnãtatea oraºului Medgidia.

Dupã 1990, Seminarul musulman din România se reînfiinþeazã sub numele de Liceul pedagogic ºi teologic **Mustafa Kemal AtatŸrk** , liceu inaugurat cu contribuþia directã a Preºedintelui þãrii, la acea vreme, domnul Ion Iliescu, care împreunã cu domnul Suleiman Demirel, Preºedintele Turciei, la acea datã, întãresc ºi mai mult relaþiile excelente existente între România ºi Turcia, atât la acea vreme, cât ºi la ora actualã.

Dupã aceastã datã, între România ºi Turcia se semneazã un protocol pentru reconstrucþia complexului de clãdiri ale fostului Seminar musulman din Medgidia, prin care partea turcã se angajeazã sã finanþeze complet aceastã construcþie, sumã care se ridicã la aproximativ 400.000 de dolari, dar, din pãcate, conducerea fostului Minister al Culturii, care trebuia sã asigure proiectul de reconstrucþie, nu a acþionat cum trebuie ºi în mod necesar. Cu toate cã au venit propuneri din partea comunitãþii tãtarilor turco-musulmani pentru a asigura finanþarea ºi a acestei pãrþi de proiect de reconstrucþie, facem apel cãtre actuala conducere a Ministerului Culturii ºi Cultelor pentru a rezolva acest lucru.

## Mulþumesc.

Are cuvântul domnul Sandache Cristian.

Se pregãteºte domnul deputat Valeriu Stoica.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Se împlinesc, pe 28 iunie, 6 decenii de când a avut loc pogromul de la Iaºi, episod nefericit, dar imposibil de trecut cu vederea, episod care aparþine, din pãcate, istoriei contemporane a României.

Datoria oamenilor raþionali, ºi mai ales obiectivi, datoria oamenilor politici cu adevãrat democraþi în chip structural, ºi nu prin declaraþii conjuncturale, este aceea de a veghea pentru ca astfel de fenomene cumplite sã nu se mai întâmple niciodatã.

Nu trebuie sã ne simþim mai puþini români dacã avem tãria de a ne scruta conºtiinþa colectivã ºi de a ne analiza trecutul, cu luminile ºi umbrele sale.

Antisemitismul a fost strãin de fibra organicã a neamului românesc. În acelaºi timp, însã, manifestãri de acest gen au existat, ºi ele nu trebuie nici omise, din pudoare, nici bagatelizate. Pãstrând, evident, proporþiile, sã ne gândim, de pildã, cã victimele de la Buchenwald, Dachau, Majdanek, Auschwitz, Sobib—r, poate n-ar fi existat, deºi istoria nu opereazã cu probabilitãþi, dacã nu ar fi apãrut **Mein Kampf** .

Un om politic neevreu numea antisemitismul drept ”socialism al proºtilorÒ. El apare adesea acolo unde dezinformarea, ignoranþa, frustrãrile ºi sãrãcia sunt suverane. Descoperim, din pãcate, ºi astãzi astfel de manifestãri aflate cel mai adesea sub semnul întunecat al scenariilor catastrofice cu iz ocult. Când un singur om se face vinovat de umilirea sau uciderea unui seamãn al sãu, indiferent de origine etnicã sau confesiune religioasã, înseamnã cã, undeva, rãul nu a fost încã anihilat, cã toate discursurile triumfaliste, senine sau liniºtitoare, ale politicienilor nu sunt decât niºte baloane de sãpun.

”Nici un om nu este o insulã doar el însuºiÒ Ñ scria cândva poetul englez John Down. Cu alte cuvinte, nu trebuie sã ne manifestãm niciodatã nepãsãtori faþã de semenii noºtri persecutaþi sau nedreptãþiþi.

Fie veºnicã amintirea luminoasã a celor asasinaþi în urmã cu 6 decenii în numele unei ideologii a barbariei ºi a urii!

Fie ca raþiunea sã fie singurul nostru argument unanim acceptat!

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Valeriu Stoica. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mâine se împlinesc 110 ani de la trecerea în nefiinþã a marelui om de stat român, fruntaº de seamã al Partidului Naþional Liberal, Mihail Kogãlniceanu.

Cred cã în faþa memoriei unei asemenea personalitãþi suntem cu toþii datori sã ne oprim pentru un moment, sã ne reculegem ºi sã ne inspirãm din faptele sale.

Acum, când vorbim despre recuperarea ideii naþionale, confiscatã în ultimii ani de partidele extremiste, ºi despre folosirea trecutului istoric drept ghid al acþiunilor noastre de astãzi, ar fi nedrept sã-l uitãm pe cel care ar trebui sã constituie exemplul cel mai elocvent atât pentru oamenii politici, cât ºi pentru guvernele României post-decembriste.

Prin tot ce a fãcut, Mihail Kogãlniceanu s-a afirmat permanent ca un apãrãtor de seamã al valorilor naþionale. Participant la toate evenimentele care au condus la construirea României moderne, Kogãlniceanu ºi-a adus o contribuþie esenþialã la organizarea Revoluþiei de la 1848. Atunci el a redactat faimosul program revoluþionar intitulat ”Dorinþele Partidei NaþionaleÒ în care pleda pentru unitatea politicã a tuturor provinciilor româneºti, idee esenþialã a modernitãþii noastre. Din acel moment, ideea naþionalã promovatã de el, ca ºi de ceilalþi revoluþionari români de la 1848, a devenit parte integrantã din programele ºi din numele partidului printre ai cãrui fondatori s-a numãrat ºi Kogãlniceanu Ð Partidul Naþional Liberal.

Dupã momentul 1848, scopul politic principal al lui Mihail Kogãlniceanu a devenit unirea Moldovei cu Þara Româneascã. El a fost cel care a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza la tronul Moldovei, devenind apoi cel mai apropiat sfetnic al primului domn al României unite. Ca prim-ministru, între octombrie 1863 ºi ianuarie 1865, Kogãlniceanu a avut o contribuþie esenþialã la cele mai de seamã reforme ale lui Cuza, în primul rând la reforma agrarã.

Prin activitatea marelui prim-ministru liberal, care a continuat programele Revoluþiei de la 1848, s-a afirmat pentru prima datã vocaþia socialã a liberalismului. Aceasta a fost împlinitã de guvernele liberale prin împroprietãririle succesive ale þãranilor ºi prin grija constantã faþã de mica proprietate.

Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul Damian Brudaºca. Se pregãteºte domnul deputat Mirciov.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Astãzi, în Parlamentul de la Budapesta, are loc votul final la Legea privind statutul maghiarilor de pretutindeni. De câteva luni, chestiunea a fost destul de amplu mediatizatã, subliniindu-se uneori inclusiv caracterul ei reacþionar.

Legea se vrea în realitate o formã de intervenþie directã ºi brutalã a autoritãþilor revizioniste de la Budapesta în treburile interne ale statelor vecine.

Este, de altfel, contrar uzanþelor internaþionale Ð prima ºi singura lege la nivel european a unei þãri, dar care produce efecte juridice pe teritoriile altor þãri, ale unor þãri independente, nu colonii ale Ungariei.

Prin aceastã lege, grupãrile reacþionare ale vieþii politice ungureºti, susþinute de cozi de topor din þãrile vecine, doresc sã refacã, lingvistic deocamdatã, dar ºi administrativ, dupã alte acþiuni concrete în acest scop, Ungaria Mare, acea închisoare a spiritului popoarelor central ºi sud-est europene.

Autoritãþile de la Bucureºti au avut ºi au reacþii stranii ºi contradictorii. Ele se lasã ºantajate de promisul sprijin al socialiºtilor ungari pentru primirea P.S.D. în Internaþionala Socialistã. Ca de atâtea alte ori, partenerii lui Iliescu ºi Nãstase sacrificã interesele naþionale intereselor lor mãrunte ºi conjuncturale de partid. Ei nu au reuºit sã priceapã cã la preluarea puterii ºi-au asumat rãspunderea în faþa poporului român ºi nicidecum a Internaþionalei Socialiste.

Într-o declaraþie recentã, ministrul Mircea Geoanã sublinia, pe de o parte, totala lipsã de eleganþã a autoritãþilor maghiare, care nici mãcar nu s-au sinchisit sã consulte guvernele þãrilor vizate, iar pe de altã parte, faptul cã, în final, aceastã lege odioasã va afecta doar România.

Dau întru totul dreptate diplomatului român, dar ce mã mirã este faptul cã nici el nu a fãcut prea multe spre a nu se ajunge aici.

Ce trist ºi revoltãtor ca românii sã fie trãdaþi de chiar cei pe care ºi i-au ales drept conducãtori!

În vreme ce la capitolul ”politicã externãÒ avem parte de asemenea performanþe, pe plan intern continuã abuzurile ºi ilegalitãþile Puterii. Grãitoare în acest sens sunt hãrþuielile îndreptate împotriva secretarului general al Partidului România Mare, domnul Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca, dar ºi democraþia originalã demonstratã de P.S.D. la recentele alegeri de primar din unele localitãþi ale þãrii. Voi da curând publicitãþii câteva exemple concludente din judeþul Cluj. Mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Da.

Sunt nevoit sã suspend aceastã ºedinþã consacratã declaraþiilor politice. Dupã ºedinþa comunã, cei 4 deputaþi, printre care ºi cel care vã vorbeºte, vor putea sã-ºi prezinte declaraþia politicã.

Vã mulþumesc.

Cu permisiunea dumneavoastrã, dorim sã continuãm declaraþiile politice pe care le-am întrerupt pentru a se desfãºura ºedinþa comunã.

Îl rog pe domnul deputat Mirciov sã-ºi prezinte declaraþia.

Se pregãteºte domnul deputat Tunaru.

## **Domnul Petru Mirciov:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa cum a evocat deja domnul deputat Wittstock, doresc ºi eu sã fac referire la deportãrile în Bãrãgan din vara anului 1951.

Acum 50 de ani, în noaptea de 18 Ð 19 iunie 1951, a doua zi de Rusalii, a început unul din cele mai tragice evenimente din istoria postbelicã a României: deportarea unei însemnate pãrþi a populaþiei bãnãþene de la graniþa cu Iugoslavia în Bãrãgan.

Încã de la ocuparea României de cãtre sovietici, în scopul impunerii regimului comunist totalitar, a început un ºir nesfârºit de abuzuri, arestãri, asasinate politice, deportãri. În acest lung ºir, deportãrile din iunie 1951 se detaºeazã prin amploarea ºi consecinþele lor nefaste asupra satului românesc.

În acea noapte, cu sprijinul a peste 12.000 de militari, au fost ridicate 12.791 de familii formate din 40.320 de persoane, din 172 de comune din actualele judeþe Timiº, Caraº-Severin ºi Mehedinþi. Deportarea a cuprins o fâºie latã de 25 de kilometri de-a lungul graniþei cu Iugoslavia.

Români, germani, sârbi, bulgari, unguri, basarabeni, macedoneni ºi bucovineni au fost îmbarcaþi în vagoane de marfã ºi transportaþi în Câmpia Bãrãganului, unde au fost lãsaþi sub cerul liber. Singurul lor reper era un þãruº care urma sã constitui gospodãria lor. Au fost obligaþi sãºi construiascã case din chirpici ºi pãmânt bãtut, constituind astfel 11 noi localitãþi în Câmpia Bãrãganului.

În acþiunea de deportare, care a avut loc conform H.C.M. 200/1950, au fost cuprinºi 19.034 chiaburi ºi oameni înstãriþi, 8.477 de basarabeni, 3.377 macedoneni, 2.344 foºti colaboratori ai armatei germane, 1.330 de cetãþeni strãini.

Deportarea a luat sfârºit în anul 1956, în contextul destinderii urmate morþii lui Stalin ºi a venirii lui Hruºciov la putere în fosta Uniune Sovieticã.

Deportarea a fost un adevãrat cutremur în satele bãnãþene. În primul rând, cei mai gospodari ºi harnici dintre ei au fost smulºi de la casele lor, în al doilea rând, aceasta era o bunã propagandã pentru comuniºti, pentru cã cei rãmaºi acasã erau ameninþaþi cã oricând pot sã-i urmeze pe cei plecaþi. Scopul: colectivizarea satelor. Iar pentru cei deportaþi tragedia era ºi mai mare: sub cerul liber, legaþi de un þãruº, unde urma fiecare sã-ºi construiascã casa, li s-a impus domiciliu obligatoriu, ei neavând voie sã se deplaseze mai mult decât câþiva kilometri în jurul satului. ªi desigur era greu de suportat de cãtre þãranii legaþi de pãmântul lor ºi pentru care satul era întregul univers, tot aºa cum pentru basarabeni, macedo-

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Alexandru Tunaru.

Se pregãteºte domnul R‡duly R—bert, dacã va veni în timp util, dacã nu, cu voia dumneavoastrã, o sã-i dau cuvântul domnului Corneliu Ciontu.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trag un semnal de alarmã ºi vã aduc la cunoºtinþã o serie de privatizãri frauduloase ºi alte metode prin care s-a pus ºi se încearcã sã se punã, în continuare, mâna pe societãþi comerciale, cu sume derizorii, cu care astãzi nu se mai poate cumpãra nici mãcar un apartament, sau chiar fãrã nici un bãnuþ, ci doar cu ajutorul justiþiei din fosta guvernare ºi a unor funcþionari corupþi care, în loc sã apere avuþia naþionalã, s-au asociat cu infractorii ºi escrocii, fãcând abuz în serviciu, fals ºi uz de fals ºi, cu toate acestea, unii dintre ei sunt în libertate.

Câteva exemple.

S.C. ”Florica Ô95Ò S.A. din Venus, compusã din 2 hoteluri, un restaurant ºi 20.000 de metri pãtraþi de teren pe malul mãrii, a fost vândutã cu ”fabuloasaÒ sumã de 300 milioane lei. Incredibil, dar adevãrat!

Acest lucru s-a realizat prin sentinþa Curþii Supreme de Justiþie, cu concursul doamnei juriste ºefe a F.P.S.ului central, condus de Radu Sârbu, care pe o parte reprezenta statul în acel proces, iar pe de altã parte aceastã juristã fãcea parte din P.A.S.-ul ”Florica Ô95Ò S.A., care a cumpãrat cu suma de 300 de milioane o societate ce valoreazã astãzi 100 miliarde lei. Adicã nu s-a plãtit nici mãcar 0,3% din valoarea ei contabilã.

Un alt caz este al Societãþii ”Anca IrinaÒ S.A., unde, printr-o mascaradã judiciarã petrecutã la Giurgiu, un fost puºcãriaº condamnat la 5 ani de puºcãrie pentru delapidare, a reuºit prin fals ºi uz de fals, cu ajutorul unei experte false, sã câºtige suma de 25 de miliarde de lei, chipurile spunând cã aceºti bani sunt investiþiile dumnealui în turism ºi a pus la expertizã niºte chitanþe ”CaritasÒ, reþineþi: chitanþe ”CaritasÒ! Deºi directorul Societãþii ”Anca IrinaÒ S.A. le-a fãcut denunþ penal la amândoi, Poliþia judeþului Constanþa plimbã dosarele de la o secþie la alta ºi, dupã aproape 9 luni de zile, nu a dat nici o soluþie.

Deºi aceste cazuri au fost aduse la cunoºtinþa ministrului justiþiei, Parchetului General, ministrului turismului º.a.m.d., se pare cã nici în al doisprezecelea ceas nu se ia nici o mãsurã asupra acestor jafuri fãrã precedent în turismul românesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint ºi eu declaraþia politicã, întrucât domnul R—bert vãd cã încã nu a apãrut. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Precum în Geneza biblicã, la temelia partidului nostru a stat cuvântul. La început a fost cuvântul drept, onest, necruþãtor, cuvântul nãscut în mijlocul oamenilor, din suferinþele ºi nevoile lor.

România Mare este un partid crescut dintr-o revistã, adicã din capacitatea de a-i asculta pe oameni ºi de a rãspunde, din disponibilitatea ºi dorinþa comunicãrii cu ei.

Pentru cunoscãtorii politici, e un fapt comun ca un partid sã aparã de sus în jos, adicã dintre mai marii zilei care doresc sã-ºi protejeze interesele, înspre oamenii simpli, de voturile cãrora au nevoie. Tocmai de aceea, Partidul România Mare e un miracol. El s-a construit de jos în sus, dinspre realitãþile dure ale vieþii cotidiene înspre dorinþa de a face bine prin intermediul vieþii politice.

Tocmai pentru cã a ales acest mod de a spune adevãrul, prin intermediul cuvântului ferm ºi capabil de adevãr, Partidul România Mare a deranjat pe mulþi dintre cei care, precum înainte de decembrie Ô89, se temeau tocmai de puterea cuvântului.

Pe vremea când era doar o revistã cu un tiraj ce atinsese sute de mii de exemplare, **România Mare** a avut curajul sã spunã lucruri pe care astãzi le-am înþeles cu toþii, dar care atunci erau de nerostit. A avut curajul sã afirme cã nu tot ceea ce însemna trecut trebuia condamnat, aºa cum nu tot ceea ce se face în prezent meritã lãudat. A avut puterea sã arate faptul cã drumul pe care România a mers dupã Revoluþie nu era nici pe departe cel promis oamenilor. ªi-a asumat riscul de a crede cã un popor nu poate reuºi, înainte de toate, decât prin propriile puteri ºi acest curaj i-a speriat pe mulþi.

Am luat, atunci, contact, pentru întâia datã, cu toatã murdãria vieþii politice româneºti, murdãrie pe care orice om cu simþ moral ar fi fericit sã o evite, dar pentru cã fenomenul pe care-l nãscuse revista **România Mare** nu putea fi lãsat sã lupte cu arme inegale, împotriva ostilitãþii posesorilor puterii, a apãrut ideea unui partid, a unei

ªi ultimul vorbitor: domnul deputat R‡duly R—bert.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum am promis, voi fi deosebit de scurt, sã intrãm în programul normal de activitate.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pe data de 7 iulie 1998, în **Monitorul Oficial al României** , a apãrut Decretul prezidenþial semnat de domnul preºedinte al României din vremea respectivã, Emil Constantinescu, prin care domnul Lucian Mihai era numit în funcþia de judecãtor la Curtea Constituþionalã. Astfel, domnul Lucian Mihai a ajuns sã deþinã, sã ocupe cea mai importantã funcþie juridicã din România ºi a cincea demnitate din statul nostru.

Aºa cum ºtim, cu puþine zile în urmã, distinsul fost coleg al nostru, secretar general al Camerei Deputaþilor, ºi-a înaintat demisia, motivând: ”Am demisionat din proprie iniþiativã. Gestul se datoreazã unor probleme de ordin profesional, ºi mai ales personal. Indiferent de ce zvonuri se vor lansa, declar cu toatã rãspunderea cã nu s-au fãcut presiuni asupra mea pentru a demisionaÒ.

Eu îl cred pe domnul profesor Lucian Mihai în afirmaþia pe care a fãcut-o. Nu am nici un motiv sã mã îndoiesc, însã, în aceeaºi conferinþã de presã în care ºi-a anunþat decizia, a mai fãcut o afirmaþie: ”Am observat, ºi sper cã aceastã chestiune va fi rezolvatã în timp, cã alte instituþii importante ale statului manifestã multã aroganþã în raporturile lor cu Curtea Constituþionalã. Acest lucru dãuneazã atât þãrii, cât ºi respectivelor autoritãþiÒ. Îl cred ºi de aceastã datã pe domnul profesor Lucian Mihai, dar îl rog, de la tribuna Parlamentului, ca sã precizeze care sunt aceste alte instituþii importante ale statului care ar manifesta multã aroganþã în raporturile lor cu Curtea Constituþionalã.

Cred cã un om politic responsabil, cum sper cã a rãmas, pentru cã a fost domnul profesor Lucian Mihai, când face o asemenea afirmaþie, trebuie sã ne spunã ºi exemple foarte clare ºi concrete, vizavi de afirmaþia fãcutã, pentru a o susþine.

Domnul Lucian Mihai s-a întors la catedrã, a redevenit profesor la Facultatea de Drept a Universitãþii din Bucureºti.

Eu îi urez succes în activitatea profesionalã, dar sper ca, înainte sã-ºi reia aceastã activitate în mod deplin, sã încheie cu cea politicã, dându-ne explicaþiile care se cuvin pentru afirmaþia pe care a fãcut-o.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Cu aceasta am încheiat prima parte a ºedinþei de astãzi. Peste câteva minute vom reîncepe lucrãrile.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

V-aº ruga sã-mi permiteþi sã declar deschise oficial lucrãrile ºedinþei de astãzi. Pânã acum am avut ºedinþã comunã ºi intervenþii politice. Sã vã anunþ cã ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 273 de colegi, sunt absenþi 72, din care 24 participã la alte acþiuni parlamentare.

Reluãm ordinea de zi din punctul în care am rãmas asearã, nu înainte însã de a vã ruga sã aveþi în vedere o rectificare la un proiect de lege care a fost transmis comisiilor permanente Ñ vi l-am anunþat ieri Ñ respectiv proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente. Am anunþat cã ar fi fost sesizate în fond, cu acest proiect, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic. În realitate, în Biroul permanent am decis sã fie sesizatã doar o comisie, potrivit regulii pe care noi am instituit-o, ºi aceea este Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de înaintare a raportului rãmâne acelaºi, 22 iunie, în procedurã de urgenþã.

Cum ºtiþi, ieri am cerut amânarea discutãrii raportului de mediere cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor, pentru cã ne-am împotmolit în câteva texte ºi nu era ºeful acestei instituþii, domnul preºedinte Blãnculescu. Este prezent în salã acum ºi vã propun sã parcurgem textele de la punctul 20. Domnia sa, însã, mi-a cerut permisiunea de a vã adresa un cuvânt cu privire la unul din textele care noi le-am votat deja.

Aveþi cuvântul!

**Domnul Ionel Blãnculescu** _Ñ preºedintele Oficiului pentru Recuperarea Creanþelor Bancare:_

Domnule preºedinte,

Domnilor deputaþi,

Referitor la art.5 alin.3, textul adoptat de Senat: ”Preºedintele este ordonator principal de credite pentru sumele alocate de la bugetul de statÒ, ºi textul adoptat de dumneavoastrã: ”Secretarul de stat este ordonator principal de crediteÒ, aº dori sã subliniez cã varianta adoptatã de Senat, într-adevãr, se încadreazã într-un element de tautologie, dar urmãreºte îndeosebi crearea condiþiilor ca preºedintele instituþiei sã fie ordonator de credite numai pentru acele sume care sunt alocate de la bugetul de stat ºi nu pentru alte sume, în special sumele obþinute din recuperarea creanþelor bancare care au o destinaþie foarte precisã datã de cãtre legislaþia în vigoare. Din acest motiv s-a accentuat, chiar dacã am intrat în acest element de tautologie, s-a accentuat acest element legat de capacitatea preºedintelui de a fi ordonator principal de credite.

## Numai o clipã, domnule director. Stimaþi colegi,

Domnul preºedinte Blãnculescu a pus douã probleme: în primul rând, ne-a oferit niºte explicaþii suplimentare cu privire la ceea ce am votat noi la punctul 9, respectiv acea dispoziþie cu privire la art. 5 alin. 3, acea dispoziþie discutabilã dintre Camerã ºi Senat, potrivit cãreia ”secretarul de stat este ordonator principal de credite pentru sumele alocate de la bugetul de statÒ.

Noi am votat ieri textul Camerei Deputaþilor, plecând de la douã premise: cã preºedintele este ordonator pentru tot ce este resursã în aceastã instituþie, precum ºi cã ar fi o exprimare tautologicã. Domnul Blãnculescu v-a explicat de ce Senatul a ajuns la concluzia pe care au votat-o ºi care ne-o propune ºi textul Senatului, anume pentru a evita situaþia ca preºedintele A.V.A.B.-ului sã poatã dispune de resursele obþinute din privatizare ºi, din acest motiv, Domnia sa ne propune sã revenim totuºi asupra votului ºi pentru a evita o divergenþã cu Senatul, care ne-ar duce practic la imposibilitatea de a adopta aceastã lege strict necesarã pentru bunul mers al acestei instituþii care, deocamdatã, este racordatã la vreo trei acte normative, trei ordonanþe neaprobate ºi unele modificate de Senat, altele de Camerã.

Cu aceste explicaþii, eu v-aº propune sã fiþi de acord ca sã revenim asupra votului ºi sã revenim asupra discuþiei cu privire la faptul dacã ”secretarul de stat este ordonator principal de credite pentru sumele alocate de la bugetul de statÒ.

Pofitiþi, domnule deputat!

Daþi-i voie domnului deputat Dan Ruºanu sã intervinã, pentru cã dânsul a ridicat obiecþiunea.

Cum poate preºedintele A.V.A.B.-ului, cã îi spune secretar de stat sau preºedinte, cum poate sã fie ordonator principal de credite numai pentru sume alocate de la bugetul de stat ºi pentru celelalte sume nu?!

V-a explicat cã asupra celorlalte rezultate din privatizare nu poate dispune, ci dispune legea sã se ducã acolo unde ºtiþi prea bine, cã sunteþi specialist, la buget.

## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**

Dar cine semneazã pentru el?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

O clipã, pentru o discuþie între specialiºti. Stimaþi colegi,

În privinþa punctului 9 rãmâne votul exprimat de cãtre dumneavoastrã, deci varianta Camerei Deputaþilor.

Trecem la punctul 20. Vã reamintesc cã în privinþa art. 13 alin. 1 s-a votat în unanimitate pentru varianta Senatului, nefiind obiecþiuni. La alin. 2 a existat obiecþiunea din partea domnului deputat Dan Ruºanu ºi domnul preºedinte Blãnculescu v-a explicat de ce este mai avantajoasã varianta Senatului care deblocheazã posibilitatea...

Stimaþi colegi,

Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul deputat Florin Georgescu, ne semnaleazã o inadvertenþã pe care am votat-o noi la punctul 9, adoptând textul Camerei Deputaþilor; aceasta se referã la funcþia de secretar de stat, or, noi, în tot cuprinsul ordonanþei am înlocuit, potrivit noilor reglementãri, aceastã funcþie cu preºedinte. Deci, potrivit normelor de tehnici legislative, textul Camerei Deputaþilor este votat cu înlocuirea denumirii de secretar de stat, a funcþiei de ”secretar de statÒ cu aceea de ”preºedinteleÒ. Venind dupã alin. 2, este clar cã este vorba de preºedintele A.V.A.B. Vã rog sã reþineþi exact în stenogramã ºi _staff_ -ul tehnic sã aibã în vedere acest lucru.

Revenind la alin. 2 al art. 13,

Votat în unanimitate. La art. 18[5] , textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. La punctul 23, comisia ne propune tot textul Senatului în unanimitate. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. La punctul 24, care priveºte art. 25 ºi titlul capitolului, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19[1] , nou introdus, textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 19[2] , textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19[3] , textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19[4] . Dacã aveþi obiecþiuni? Textul Senatului. Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 19[5] . dacã aveþi obiecþiuni? Textul Senatului. Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 19[6] , aici este vorba de un text comun, în unanimitate. Dacã aveþi obiecþiuni asupra textului comun propus de comisia de mediere? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 19[7] , text Senat. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 19[1] Camerã, 19[8] Senat, comisia ne propune textul Senatului. Cine este pentru art. 19[8] ? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19[9] , textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 19[10] , dacã aveþi obiecþiuni la textul Senatului? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19[11] , tot textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19[12] , textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 19[13] , textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. La art. 19[14] , dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 19[15] , tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru titlul cap. IV[3] , textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 19[16] , textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19[17] , textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Vã mulþumesc pentru rãbdare ºi domnului preºedinte pentru cã a fost prezent.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul refugiaþilor.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã facã o scurtã prezentare?

Domnule ministru Gaspar,

Prezintã cineva ordonanþa?

Poftiþi, domnule ministru!

Însã v-aº ruga foarte mult sã fiþi succint, pentru cã este un act normativ necesar procesului de integrare ºi armonizare ºi toate forþele politice sunt de acord cu el. Poftiþi!

## **Domnul Alexandru Farkaº** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Onoratã Camerã a Deputaþilor,

În faþa dumneavoastrã ne prezentãm cu proiectul Legii de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 102, care a fost reeexaminat.

Iniþiatorul susþine în faþa dumneavoastrã textul care a fost aprobat de Senat, respectiv modificãri la art. 20 alin. 5 ºi art. 21 alin. 6.

Aceste modificãri au fost, de asemenea, susþinute în cadrul comisiilor Camerei Deputaþilor.

Cu aceste precizãri, vã rugãm sã acordaþi votul favorabil textului aºa cum este prezentat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Comisia de apãrare. Este cineva din partea comisiei de apãrare? Nu.

Sã presupunem, Comisia de apãrare are o ºedinþã pentru analizarea unui proiect. Vã rog sã urmãriþi raportul, care ne propune adoptarea în forma adoptatã de cãtre Senat.

Dacã mai doreºte cineva sã mai intervinã la discuþii, la dezbateri generale? Nu.

Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea legii ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi cele douã texte.

Asupra titlului proiectului de lege, astfel cum a fost votat de Senat, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, care cuprinde cele 3 puncte cu privire la modificarea unor articole din ordonanþã, respectiv art. 20 alin. 5, 6, ºi art. 21 alin. 6, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

În consecinþã, textul articolului unic al proiectului de lege este adoptat în unanimitate.

Urmãriþi în continuare, vã rog, textul ordonanþei. Stimaþi colegi,

Eram într-o uºoarã eroare. De fapt, noi discutãm cererea de reexaminare formulatã de Preºedinte.

Noi am aprobat odatã Ordonanþa nr. 102 ºi, în consecinþã, acum suntem chemaþi sã votãm doar cele 3 puncte ale legii care au fãcut obiectul cererii de reexaminare.

În consecinþã, vã rog sã vã exprimaþi cu privire la punctul 1 al articolului unic, cel care prevede modificarea alin. 5, în sensul cã hotãrârea instanþei este definitivã ºi irevocabilã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se voteazã punctul 1 în unanimitate.

La punctul 2 se propune abrogarea alin. 6 al art. 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 3 se propune modificarea alin. 6 al art. 21, în sensul cã: ”În cazul prevãzut la alin. 5 lit.a), hotãrârea instanþei este definitivã ºi irevocabilãÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Supun, în consecinþã, legea în ansamblu. Vã precizez cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple dintre cei prezenþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Camera Deputaþilor a aprobat un timp de dezbatere total pentru acest proiect de lege de douã ore. În cursul dezbaterilor precedente s-au consumat 30 de minute ºi, în concluzie, ar mai fi la dispoziþie o orã ºi jumãtate pentru a finaliza, potrivit aprobãrii noastre, acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Durata fiecãrei intervenþii? Vã rog s-o reamintiþi.

Am propus atunci, ºi Camera Deputaþilor a aprobat, ca durata intervenþiilor sã se încadreze în 3 minute la fiecare luare de poziþie.

Vã mulþumesc.

Cu aceste precizãri, trecem la punctul 2 din raportul comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul comisiei? Domnul ministru Gaspar.

_Ñ_ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La amendamentul de la alin. 2 existã o eroare materialã. Trebuia ca dupã ”iar la municipiul BucureºtiÒ sã se introducã sintagma Òconducerea este asiguratã de un directorÒ. Pentru cã textul astfel cum este redactat ar reieºi: ”Éiar la municipiul Bucureºti este directorÒ.

Deci: ”conducerea este asiguratã de un directorÒ. Trebuie introdusã sintagma ”asiguratãÒ dupã ”BucureºtiÒ.

Mai citiþi o datã exact, cã n-am reuºit sã vã urmãresc. Deci, la alin. 2, dupã ”iarÒ.

La alin. 2, dupã ”iar la municipiul BucureºtiÒ, trebuie introdusã sintagma ”conducereaÒ, pentru cã a fost sãritã la dactilografiere; ”conducerea este asiguratã de un director ºi un director-adjunctÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi exact aceastã corecturã de redactare de la alin. 2: ”Éiar la municipiul Bucureºti conducerea este asiguratã deÉÒ.

## **Domnul Florin Georgescu** _(din salã):_

Sã supunã iniþiatorul.

## Domnule preºedinte,

Propunem, din partea iniþiatorilor, ca la art. 19 lit. c) sã fie eliminatã. Reglementarea urmeazã sã se regãseascã într-un alt text ºi renumerotãm.

Deci, actualul d) devine c) ºi actualul e) devine d).

Domnul preºedinte al comisiei.

Vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la aceastã propunere a domnului deputat Gaspar.

Da, suntem de acord, domnule preºedinte, cu aceastã propunere, cu atât mai mult cu cât în legea de bazã, cea care constituie obiectul amendamentelor noastre de astãzi, se precizeazã în mod explicit cã sunt supuse controlului financiar al Curþii de Conturi, la art. 18, ”persoanele juridice de drept public ÉÒ ºi aºa mai departe É ”cum ar fi: societãþile comerciale la care statul, unitãþile administrativteritoriale, instituþiile publice sau regiile autonome deþin, singure sau împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul socialÒ. Deci se merge în control acolo unde statul este acþionar integral sau acþionar în proporþie de peste 50%. Deci acþionar majoritar. Unde nu este, stabilesc strategiile acþionarii care deþin majoritatea ºi statul, aºa cum este ºi normal, cautã sã se retragã, sã-ºi vândã partea aceea, pentru a lãsa proprietatea privatã sã administreze patrimoniul respectiv, bineînþeles, cu vânzarea în mod transparent a acþiunilor pe care le mai deþine acolo.

Deci, avem acoperire pentru ca, acolo unde statul este încã acþionar, din partea proprietarului contribuabil, Curtea de Conturi sã meargã sã vadã cum este gestionat patrimoniul. Acolo unde este minoritar, hotãrãsc cei care sunt acþionari, statului rãmânându-i varianta de a se retrage cât mai repede de acolo, pentru a-i lãsa pe cei care ºi-au luat riscul cu iniþiativa privatã sã gestioneze lucrurile cum cred mai bine de cuviinþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

La acest punct 8, noi propusesem iniþial eliminarea articolelor care se doreau introduse Ñ c), d) ºi e).

În urma intervenþiei iniþiatorului ºi a plenului Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, considerãm cã lit.c), în formula propusã astãzi, satisface în cea mai mare parte dorinþa noastrã ºi credem cã în felul acesta s-a dat ºi un plus de rigurozitate legii, cã s-a corelat acest articol cu art. 18 din legea de bazã.

În acelaºi timp, pentru cã suntem la acest punct, ne menþinem punctul de vedere care este trecut la amendamente respinse, ca punctul d) sã fie scos, sã fie eliminat, pentru cã, aºa cum am motivat în intervenþia noastrã în comisie, se face o suprapunere de organe de control la acelaºi agent economic; pe de o parte. Pe de altã parte, reprezentanþii Curþii de Conturi vin, alãturi de organele fiscale, ºi fac un control agentului economic, iar procesulverbal de control ºi valorificarea lui rãmân tot în atribuþiile organului fiscal.

În aceastã situaþie, organul de control al Curþii de Conturi vine pe deasupra ca un fel de supercontrol ºi care, de fapt, este un bãgãtor de seamã. Cred cã bagatelizãm, de fapt, importanþa controlorilor financiari. Vã mulþumesc.

## Domnul preºedinte Florin Georgescu.

Vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la situaþia lit.c) propusã de dumneavoastrã, comisia, ºi obiectatã, sau explicatã de domnul deputat, ºi cu privire la propunerea Domniei sale de a se elimina lit.d).

## Domnule preºedinte,

Comisia este de acord cu propunerea domnului ministru Acsinte Gaspar privind eliminarea prevederilor de la punctul c). Nu este de acord, însã, cu eliminarea prevederilor de la punctul e), pentru cã aceste prevederi au fost conþinute în legea iniþialã a Curþii de Conturi ºi nu reprezintã decât o acþiune în consens cu prevederile constituþionale ºi legale ale Curþii de Conturi.

În Constituþie se spune cã aceastã instituþie Ñ Curtea de Conturi Ñ are ca atribute principale verificarea modului de formare, administrare, utilizare a resurselor statului.

Ce înseamnã ”formarea resurselor statuluiÒ? Colectarea, mobilizarea la dispoziþia statului a resurselor necesare realizãrii funcþiilor acestuia, de furnizor de bunuri ºi servicii publice. Cine face colectarea acestor funcþii? Cine participã la formarea resurselor statului? Instituþiile publice Ñ Ministerul Finanþelor, Ministerul Muncii, pentru bugetul asigurãrilor sociale, Casa Asigurãrilor de Sãnãtate pentru fondul de sãnãtate, alte entitãþi guvernamentale care sunt împuternicite prin legi speciale pentru a colecta fonduri cu diferite destinaþii publice. Este normal, acesta este ºi rolul Curþii de Conturi. Curtea de Conturi este un control extern faþã de Guvern, este controlul din partea Parlamentului, din partea cetãþenilor Ñ noi suntem reprezentanþii cetãþenilor Ñ, pentru ca sã se raporteze nouã, ºi prin noi opiniei publice, cum Executivul, indiferent de culoarea lui politicã, ºi-a îndeplinit sarcinile privind formarea Ð suntem la acest punct Ñ, privind formarea resurselor publice. ªi se constatã numeroase É

## Domnule preºedinte,

Propunerea cu douã minute este valabilã ºi pentru comisie?

Este valabilã, cã mai am o jumãtate de minut, dupã ceasul meu, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da. Într-o jumãtate de minut termin.

În aceste condiþii, deci, prevederea ca instituþia Curþii de Conturi sã verifice agenþii economici, indiferent de forma de proprietate, care au debite restante cãtre bugetele publice este foarte corectã, pentru cã se constatã numeroase situaþii în care, din diferite motive Ð subiective ºi arbitrare Ð, instituþiile statului nu se duc, în mod intenþionat, mai ales în anumite zone ale þãrii, la anumiþi agenþi economici. ªi atunci, trebuie sã vinã o altã instituþie care, vãzând cã diferite organe s-au dus de 10 ori la un agent economic care are debite de 5 unitãþi, sã spunem, ºi nu s-a dus niciodatã la un agent economic care are debite de 200 de unitãþi, trebuie sã meargã ea însãºi, de mânã cu operatorul instituþiei publice respective, pentru a verifica la faþa locului care este situaþia ºi de ce acel agent economic nu plãteºte obligaþiile cãtre bugetele publice. Aceastã situaþie, acest fenomen s-a generalizat în ultimii 4 ani, în care unii nu ºi-au plãtit datoriile ºi au primit un fel de subvenþie bugetarã implicitã, pentru cã a nu-þi plãti datoria este echivalent cu un credit fiscal ºi, tot aºa, unii s-au tot extins fãcând investiþii de fapt pe banii publici. Nu primim bani de la stat, ci neplãtindu-ºi banii la stat. Eu ºtiu cã deranjeazã pe unii din partea dreaptã a mea acum, cum mã uit la salã, dar, sigur cã da, toatã lumea trebuie sã fie egalã în faþa legii.

Deci suntem pentru pãstrarea prevederilor de la punctul d) ºi pentru eliminarea prevederilor de la punctul c), pentru a nu agresa capitalul privat acolo unde este majoritar.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Va trebui sã ne punem, însã, ceasurile de acord. Stimaþi colegi,

În legãturã cu amendamentul de la punctul 6, dupã regulament, voi proceda în felul urmãtor: aveþi amendamentul de la punctul 6, lit. c). S-a propus eliminarea acestuia de cãtre domnul deputat Gaspar ºi v-a explicat ºi domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, Florin Georgescu, cã este bine sã fie eliminat.

Eu vã propun întâi votului amendamentul aºa cum a fost fãcut ºi dacã amendamentul cade, atunci supun la vot eliminarea acestuia.

Deci, cine este pentru amendamentul de la lit.c)?

Cine este, atunci, pentru eliminarea acestui amendament? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri?

În unanimitate s-a eliminat punctul c) din amendamentul nr. 6.

Cu privire la lit.d), este amendamentul comisiei.

Domnul deputat de la Grupul liberal a propus eliminarea acestuia.

Tot dupã regulament, trebuie sã supun întâi votului dumneavoastrã amendamentul. Dacã acesta este votat, picã propunerea de eliminare fãcutã de domnul deputat.

Cine este, deci, pentru amendamentul de la punctul 6, lit.d), cu explicaþiile care vi s-au dat? Cine este pentru?

Deci, stimaþi colegi, încã o datã: existã lit.d), propusã în amendamentul nr. 6, din partea comisiei. Existã ºi propunerea de eliminare a acestui amendament.

Dupã regulament, eu trebuie sã supun întâi votului formula propusã de cãtre comisie, care vã propune în amendament menþinerea ºi v-a explicat ºi în plen domnul preºedinte Florin Georgescu de ce trebuie sã fie menþinut. Este clar, deci, ce votãm.

Cine este pentru amendamentul nr. 6, lit.d)? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã?

## Domnilor deputaþi,

Se voteazã o singurã datã, nu în etape. Nu existã în regulament votul în etape.

Scorul este aproximativ. Deci, daþi-mi voie sã repet votul pentru.

Încã o datã: stimaþi colegi, n-am numãrat voturile pentru pãstrarea amendamentului de la lit.d), pentru cã am crezut cã celelalte voturi sunt mult mai puþine.

Nu faceþi propagandã electoralã în timpul votului! 62 de voturi pentru, 34 de voturi contra. Abþineri? 9 abþineri.

Deci, cu 62 de voturi pentru, 34 contra ºi 9 abþineri, amendamentul comisiei de la punctul 6, lit. d), a fost adoptat.

Cu privire la lit.e), dacã existã obiecþiuni? Da, poftiþi, domnule deputat Gaspar!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La lit.e) partea finalã a textului a fost transcrisã greºit faþã de ceea ce s-a hotãrât în comisie. În comisie s-a hotãrât în felul urmãtor: ”verificãrile urmând a se efectua asupra legalitãþii utilizãrii acestor fonduri...Ò ºi nu în felul în care s-a transcris aici în raport...

Deci nu ”privindÒ, ci ”asupraÒ.

Da, ”verificãrile urmând a se efectua asupra legalitãþii utilizãrii acestor fonduriÒ. Aºa a fost hotãrât în comisie.

Pãi, ”utilizareÒ ºi ”folosireÒ nu-i cam la fel? Stimaþi colegi,

Nu e vorba doar de simple opþiuni de redactare, ci e vorba cã aºa s-a hotãrât în comisie. Vã rog sã urmãriþi: ”Verificãrile urmând a se efectua asupra...Ò nu ”privindÒ, ”legalitãþii utilizãrii acestor fonduriÒ.

Încã o datã, textul sunã aºa: ”verificãrile urmând a se efectua asupra legalitãþii utilizãrii acestor fonduriÒ. Poftiþi, domnule deputat!

Cred cã mai exact ar fi sã spunem ”în legãturã cuÒ ºi nu ”asupraÒ.

Domnule deputat,

Acum, ”în legãturãÒ, ”privindÒ, ”asupraÒ Ñ vã rog sã concedeþi cu mine cã are aceeaºi semnificaþie.

Cine este iniþiator aici la aceastã lege? Vã rog sã vã pronunþaþi dumneavoastrã. Deci, cum va propune domnul Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Sunt de acord cu observaþia pe care a fãcut-o colegul de la P.R.M., sã spunem atunci: ”verificãrile urmând a se efectua în legãturã cu legalitatea utilizãrii acestor fonduriÒ.

Bun. E mai corect cum spuneþi dumneavoastrã, dar eu am pornit de la cum a propus comisia în amendament. Deci, de acord.

Stimaþi colegi,

Nu se fac modificãri de fond, ci doar de rigoare de exprimare ºi de preluare exactã a amendamentului din comisie. Repet, sintagma care urmeazã a fi votatã: ”verificãrile urmând a se efectua în legãturã cu legalitatea utilizãrii acestor fonduriÒ.

Cine este pentru acest amendament în formularea pe care v-am prezentat-o? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 3 voturi împotrivã ºi o abþinere s-a adoptat amendamentul de la lit. e) punctul 6 în formularea pe care v-am prezentat-o.

Vã rog sã observaþi, dupã lit. e) comisia ne propune, reveniþi la raport, la pagina 2, comisia ne propune la punctul 3 ºi 4 introducerea Capitolului nou III Ð ”Atribuþii de control ºi audit financiarÒ. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? La amendamentul nr. 3 care vine dupã lit.e). Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

De asemenea, comisia ne propune prin amendamentul nr. 4, la punctul 7, art. 16[1] sã se modifice ºi sã aibã cuprinsul prezentat la amendamentul de la punctul 1. De asemenea, aici aveþi ºi alin. 2 ºi alin. 3 al art. 16. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 4? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã?

Abþineri? O abþinere.

Iertaþi-mã, domnule Nicolaescu, cã nu v-am vãzut, am crezut cã votaþi numai cu mâna dreaptã ºi aþi votat cu mâna stângã.

La punctul 9 al proiectului de lege, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 7 din raport de la pagina 3. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

În legãturã cu amendamentul de la punctul 7, avem art. 20 alin. 1, iar la punctul 13 se spune: ”alin. 2 al art. 20 se abrogãÒ. Aici este necesar sã precizãm cã el se abrogã ºi din Legea nr. 94, republicatã, fiindcã altfel ar rãmâne acolo ºi ºi-ar produce efectele în continuare. Deci este vorba de faptul cã instituþia Curþii de Conturi controleazã execuþia bugetelor Camerei ºi Senatului, acum nu numai la cererea biroului, aºa cum e formulatã în Legea nr. 94, republicatã, ºi, de aceea, trebuie ca alin. 2 al art. 20 sã fie abrogat ºi din Legea nr. 94, republicatã.

Vã mulþumesc.

## Pãi, nu e nevoie, stimate coleg.

Art. 20 este articolul actual. Orice referire la un text de lege se referã la textul ei actual. Ceea ce înseamnã ultima republicare.

Da, domnul Florin Georgescu, poftiþi!

Stimaþi colegi,...

Staþi un pic, domnule preºedinte. Domnule ministru Gaspar,

Ascultaþi-l ºi pe domnul Florin Georgescu ºi pe urmã...

S-a stabilit împreunã ºi în comisie, amendamentul meu, acesta, ºi este corect ca toate instituþiile publice sã fie egale în faþa legii. Nu cum le-a fãcut fosta guvernare ca Senatul ºi Camera Deputaþilor sã fie deasupra legii ºi sã-ºi controleze bugetele numai dacã vor ele însele. Adicã la grãdiniþã controlãm banul public, dar unde se cheltuiesc mii de miliarde, numai dacã vrem noi chemãm Curtea de Conturi sã ne controleze. Asta se spune prin ceea ce s-a întâmplat în legea existentã ºi, dacã nu facem acest amendament, se perpetueazã mai departe. Deci vrem lege pentru cãþei, nu ºi pentru leii care trebuie sã sarã peste baricade. Deci dumneavoastrã nu aþi vrut sã fiþi controlaþi 4 ani de zile cum cheltuiþi banii în aceastã clãdire ºi prin altele ale Parlamentului.

ªi, atunci, pentru unitatea de concepþie ºi de tratament, venim la art. 21 ºi, ce spunem? Controlul execuþiei Camerei, Senatului.... se face exclusiv de Curtea de Conturi. Dacã nu spunem mai departe cã abrogãm alin. 2 din Legea nr. 94 din 1992, republicatã, care introduce excepþii, o restrângere, dupã ce spune la alin. 1 cã toþi sunt controlaþi de Curtea de Conturi, spune cã Senatul ºi Camera Deputaþilor sunt controlate numai dacã cer ele însele în Biroul permanent. Sã se abroge acea prevedere ºi atunci rãmâne: art. 20 alin. 1 în care toþi cei menþionaþi de aici sunt egali în faþa legii ºi sunt controlaþi de Curtea de Conturi ºi rãmâne din legea actualã art. 20 alin. 3, care devine art. 20 alin. 2 ºi care îþi spune Curtea de Conturi de cine e controlatã. Curtea de Conturi nu trebuie sã fie ºi ea verificatã de cineva? ªi spune: ”Bugetul Curþii de Conturi se verificã de cãtre o comisie numitã de cãtre ParlamentÒ. Deci trebuie eliminat alin. 2 atât din propunerea legislativã, cât ºi din Legea nr. 94 din 1992. Pentru ca ºi Parlamentul României, prin cele douã Camere ale sale, sã fie în mod automat, ºi nu numai la cerere, în mod subiectiv ºi arbitrar, când vor ele, dacã vor ele, sã fie controlate ºi sã spunã populaþiei cum au cheltuit banii publici în conformitate cu legea. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Am o rugãminte la dumneavoastrã. Eu am o neclaritate aici. Deci, la amendamentul nr. 7, articolul iniþial se referã la punctul 9, da? Dumneavoastrã în amendament spuneþi punctul 12, deci eu nu ºtiu cum sã supun la vot, cum rãmâne, asta e. Vã rog, împreunã cu domnul Gaspar, sã-mi explicaþi treaba asta. Eram la punctul 9.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã observaþi, era punctul 9, în numerotarea articolelor din lege. Pentru faptul cã s-au introdus amendamente noi peste texte, acesta a devenit punctul 12, din cauza aceasta. Deci dumneavoastrã mergeþi pe coloana din mijloc, pe coloana comisiei. Aþi supus la vot art. 20 alin. 1, care era punctul 12. ªi acum, la punctul 13, alin. 2 la art. 20 se abrogã. Nu este nevoie de completarea pe care o spune domnul Horia Neamþu, întrucât noi modificãm ºi completãm Legea nr. 94 în forma republicatã ºi cu modificãrile ulterioare. Deci textul este corect, aºa cum este el redat aici, cã se abrogã ºi bineînþeles cã, în momentul în care vom republica legea, acest 20 alin. 2 nu mai apare, iar actualul alin. 3, care se referã la controlul Curþii de Conturi de cãtre Parlament, va deveni alin. 2.

De acord.

La amendamentul nr. 7, supunem întâi votului art. 20

alin. 1, aºa cum l-a propus comisia.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La punctul 13, comisia propune abrogarea alin. 2 al

- art. 20. Aþi auzit explicaþiile preºedintelui comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Cu douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri s-a adoptat amendamentul comisiei, respectiv abrogarea alin. 2 al art. 20.

Am rugãmintea sã nu produceþi discuþii care pot provoca incidente procedurale.

La punctul 9, deci, art. 20 s-a votat cum v-am spus. Urmãriþi dupã punctul 9 la pagina 3 ºi 4, punctele 8, 9 ºi 10 din raport. Deci dacã aveþi obiecþii la punctul 8 din raport, cel cu privire la punctul 12? Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 9 care se referã, potrivit raportului comisiei, la amendamentul nr. 9, cu privire la punctul 15 lit. f) a art. 25. Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 9 de la pagina 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitate.

Trecem la amendamentul nr. 10 care prevede, dupã comisia noastrã, abrogarea lit.b) a art. 26. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem în continuare la punctul 10 al proiectului de lege. Urmãriþi, vã rog amendamentul referitor la art. 27 alin. 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament nr. 11? Poftiþi!

Faþã de raportul comisiei, la art. 27 alin. 2, pe amendamente respinse, o sã vedeþi cã noi am introdus o frazã ºi anume la acest control al Curþii de Conturi referitor la respectarea metodelor ºi procedurilor de privatizare etc. sã se bage sintagma ”privind virarea la termen a sumelor datorate vânzãtorului ºi altor instituþii de statÒ.

Credem cã în felul acesta nu excedem cadrul prin care sã se urmãreascã modul în care s-au fãcut privatizãrile ºi, în aceastã situaþie, Curtea de Conturi are obligaþia sã preseze Autoritatea pentru Privatizare sã respecte clauzele contractuale, dar mai ales din perspectiva sumelor care se vireazã în urma privatizãrilor. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnule preºedinte al Comisiei de buget,

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentului colegului Nicolaescu, pe care dumneavoastrã l-aþi respins în comisie.

Da, ºi ne menþinem poziþia, pentru cã trebuie verificat la Autoritatea de Privatizare nu numai pura virare tehnicã la termen, ci ºi respectarea tuturor clauzelor contractuale, pentru cã, vedeþi dumneavoastrã, acum se opereazã în procesul de privatizare cu o nouã noþiune. Nu se mai spune: ”preþul de vânzare al fabriciiÒ, se spune: ”valoarea tranzacþieiÒ, pentru a o învãlui într-un mister mai puþin accesibil oamenilor care nu sunt direct specializaþi în acest domeniu.

Ce înseamnã acest domeniu? Ce înseamnã valoarea tranzacþiei? Cã se plãteºte preþul de un milion ºi cã se mai angajeazã sã facã investiþii de 10 milioane ºi pe urmã zice: ”Domnule, am vândut fabrica cu 11 milioane.Ò Nu, românii au încasat numai un milion ºi pentru a vedea dacã cele 10 milioane vin ulterior ºi dacã se respectã prevederea privind angajarea de forþã de muncã ºi alte clauze pentru care eu îi dau fabrica mai ieftin acum, trebuie ca aceastã Curte de Conturi, în numele tuturor cetãþenilor proprietari care au participat la construirea acelor fabrici, pe care unii vor sã le ia pe nimic acum, sã se ducã ºi sã vadã dacã cei care s-au angajat cã plãtesc puþin la încheierea tranzacþiei ºi investesc mult ulterior ºi mai au ºi alte mãsuri, cu poluarea mediului, pentru evitarea acesteia ºi altele, ºi-au îndeplinit atribuþiile. Cui îi e fricã de transparenþã? Pãi, cine a fost înainte la microfon aici. Deci se respinge acest amendament pentru cã el învãluie în lipsã de transparenþã procesul de privatizare, aºa cum a fost în ultimii 4 ani. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Nicolaescu.

## Domnule preºedinte,

N-o sã încerc sã-i dau rãspuns domnului Florin Georgescu asupra, sã spunem, jignirii pe care a fãcut-o ºi eu bãnuiesc cã nu la adresa mea, ci la adresa vechii guvernãri, cã este o metodã asta ºi se practicã, dar eu cred cã, din punct de vedere tehnic, aºa cum este textul legii, acoperã exact ce spune dumnealui, iar fraza noastrã vine, de fapt, sã întãreascã cã prin controlul Curþii de Conturi se urmãreºte, de fapt, lucrul cel mai important Ñ sã se încheie tranzacþia prin virarea banilor. Pentru cã ce a încercat dumnealui sã facã mai devreme este o diversiune, pentru cã ce scrie mai înainte în text exact asta rezolvã, deci exact transparenþa. Se referã la metode, la proceduri, la clauze contractuale, ceea ce se vrea, de fapt, ºi este corect sã fie aºa. Deci nu am zis cã nu suntem de acord, dar sã se introducã aceastã frazã ca sã se vadã foarte clar cã atribuþia Curþii de Conturi este mult mai precisã ºi nu foarte generalã. Vã mulþumesc.

Deci aþi vrut sã vã susþineþi cu alte argumente punctul de vedere, nu drept la replicã. Domnule deputat Gaspar, Doriþi o precizare de rigoare?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este iarãºi o omisiune aici, pentru cã ºi controlul Curþii de Conturi se exercitã cu privire la respectarea nu numai de cãtre Autoritatea de Privatizare, ci ºi de alte instituþii implicate, pentru cã privatizarea acum se face ºi de cãtre ministere ºi nu putem sã rezumãm numai la Autoritatea de Privatizare care a fost Fondul Proprietãþii de Stat. Deci, trebuie sã introducem: ”...de cãtre Autoritatea de Privatizare ºi alte instituþii implicateÒ.

## Domnule Gaspar,

Deci autoritãþile implicate în procesul de privatizare cuprind ºi autoritatea unicã ºi celelalte instituþii, de aceea...

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

”...autoritãþile cu atribuþii în domeniul privatizãriiÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Nu încãlziþi discuþiile în afara tribunei, pentru cã îmi compromiteþi timpul.

Dacã l-am votat pe acesta, acela cade automat, domnule preºedinte.

Nu, nu reþinusem exact textul amendamentului. Deci, domnule Nicolaescu, e text alternativ?

Da.

Suntem la art. 27. La art. 27 mai este un amendament la alin. 3, este punctul 9 din amendamente respinse de comisie, din raport. Suntem la acelaºi articol, sã-l epuizãm pe acesta, sigur.

Vã rog sã-l prezentaþi.

## Vã mulþumesc.

Noi am propus eliminarea acestui nou alineat 3, pe care l-a introdus iniþiatorul ºi comisia l-a acceptat, în sensul cã se prevede în textul iniþial cã aceastã instituþie, Curtea de Conturi, poate exercita controlul prevãzut la alineatul pe care l-am votat mai înainte, indiferent de momentul în care s-a desfãºurat procesul de privatizare. Ni se pare cã este în plus acest text, atâta timp cât am scris mai devreme cã aceastã instituþie face control la autoritãþile cu atribuþiuni în domeniul privatizãrii. Este un text suplimentar inutil, din punctul nostru de vedere, ºi de aceea dorim eliminarea.

Aveþi cuvântul, domnule Florin Georgescu.

Întotdeauna când adversarii politici îþi fac propuneri de îmbunãtãþire, trebuie sã vezi ce e în spatele acelor propuneri, pentru cã nu e nici o grijã pentru economia de hârtie sau de cernealã, ci este dorinþa de a evita eventual aceºti 4 ani când n-au fost controlaþi deloc cei care au privatizat, pentru ca sã se spunã dupã aceea: ”Domnilor, aplicaþi dumneavoastrã legea asta de mâine încolo! Pe perioada 1997-2000, când noi am privatizat, aveam o lege care ne spune cã trebuia sã facem ce vrem ºi nu aveþi voie sã ne întrebaþi.Ò ªi noi nu întrebãm despre preþ, nici despre metoda de privatizare, cã e cea care a fost stabilitã la momentul respectiv printr-o lege foarte laxã, care permitea orice. Nu întrebãm nici despre preþul rezultat, dar întrebãm dacã cei care au cumpãrat cu cât au cumpãrat ºi au respectat obligaþiile contractuale. Deci sã lãsãm aceastã prevedere ca Autoritatea de Privatizare sã fie controlatã de Curtea de Conturi, nu mergem la agentul economic, ci la autoritate, sã vedem cum a acþionat pentru obligarea celor care au cumpãrat, cum au cumpãrat, sã-ºi respecte propriile angajamente asumate prin contractele de privatizare. Aºa încât, vã mulþumesc pentru grijã, dar ca sã fim foarte riguroºi, într-adevãr, dacã vreþi totalã transparenþã, aºa cum afirmaþi, lãsaþi textul aºa cum a fost propus de iniþiatori ºi de comisie.

Vã mulþumesc.

Nu le mai daþi, domnule preºedinte, dreptul la replicã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun.

Nu mai

De fapt, domnul Georgescu nu a spus decât ce am spus ºi eu, dar dânsul a spus-o din punct de vedere politic, eu o spun din punct de vedere tehnic. ªi anume: este clar cã dacã merge Curtea de Conturi în control, autoritãþile pentru privatizare verificã contractele de privatizare toate. Ce spune dumnealui, sã vedem dacã s-au respectat clauzele, nu s-au respectat, s-au dat banii, nu s-au dat banii, exact aceasta este substanþa acestui control, nu este alta. Dacã sunt dosare care nu sunt încheiate, se vede clar când merge controlul dacã s-au rezolvat sau nu clauzele contractuale. Pentru asta am spus cã este în plus acest text, nu pentru altceva. Nu sã ascundem sau sã facem... pentru cã, ipotetic, se poate merge ºi pe o privatizare din 1993,1994,1995, deci nu se pune problema numai în 1997-2000. Problema este de tehnicã.

Rãmâne: ”...care nu au participat la efectuarea controluluiÒ?

Nu. ªeful de serviciu ºi directorul, de regulã, nu participã la efectuarea controalelor. De aceea n-am mai fãcut menþiunea la punctul c).

Se opreºte textul...Ò...ºi un ºef de serviciuÒ.

”...ºi un ºef de serviciuÒ. Pentru cã ei nu participã efectiv la efectuarea controalelor. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule deputat,

Am rugãmintea sã vã rezervaþi ºi pentru alte texte, cã mai sunt 20 de minute.

Deci aþi auzit explicaþiile susþinãtorului amendamentului ºi ale domnului Florin Georgescu Ð preºedintele comisiei.

Nu.

## Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 12 din raportul comisiei de fond, cel referitor la art. 31. Vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru?

Poftiþi? Dar la comisie nu aþi putut sã faceþi completãrile acestea?

Sunt niºte erori evidente care vor îngreuna procesul. Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi, la punctul 12 din raport, referitor la art. 31 se face menþiunea: ”Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de complete formate dupã cum urmeazã...Ò, Punctul a) este corect, însã punctul b) ºi c) conþin niºte erori care trebuie îndreptate, în urmãtorul sens: punctul a) se menþine; punctul b) Ð ”Completul respectiv va fi format din: directorul Direcþiei de control financiar ulterior, ºeful de serviciu ºi un controlor financiar, altul decât cel care a efectuat controlul pentru ceilalþi ordonatori de crediteÒ.

Acesta este punctul b), iar punctul c): ”Directorul, directorul-adjunct al Direcþiei de control financiar ulterior ai Camerelor de conturi ale Municipiului Bucureºti ºi un ºef de serviciuÒ. Deci, e o chestiune tehnicã. A fost o greºealã în redactare.

Vã rog sã mai repetaþi o datã. La lit.b).

Punctul b): ”Directorul Direcþiei de control financiar ulterior, ºeful de serviciu ºi un controlor financiar, altul decât cel care a efectuat controlul pentru ceilalþi ordonatori de crediteÒ.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Preºedintele Comisiei de buget este de acord? Da. Stimaþi colegi,

Cine este, în consecinþã, de acord cu amendamentul 12, astfel cum a fost reformulat de cãtre domnul deputat Neamþu. Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

- În continuare, trecem la amendamentul 13 din raportul

- Comisiei de buget, cel referitor la art. 36 alin. 2. Vã rog sã-l urmãriþi la pagina 5.

Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La punctul 12 nu sunt obiecþiuni.

Domnule preºedinte,

Nici dumneavoastrã neavând, s-a votat în unanimitate punctul 12.

Dupã punctul 12 vã rog sã vã uitaþi în raport la

- pagina 6, amendamentul 14. Cel cu privire la art. 42. Dacã aveþi obiecþii la acest amendament? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La punctul 14, cel cu privire la art. 44, urmãriþi, vã

- rog, pagina 6, amendamentul 15.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Domnul Nicolaescu. Poftiþi!

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/29.V.2001

La art. 44 este un amendament respins de comisie. Este punctul 11, pagina 17. Doream sã se înlocuiascã cuvântul ”soluþioneazãÒ cu acela ”judecãÒ. Pentru cã de fapt acest colegiu jurisdicþional aceasta face Ñ judecã ºi nu soluþioneazã cauze.

Domnule deputat Gaspar,

Doriþi sã interveniþi la acest amendament cu ”judecãÒ ºi ”soluþioneazãÒ?

Rãmânem pe textul care l-am fãcut pentru cã este vorba de o jurisdicþie aparte decât ceea ce este jurisdicþia care se efectueazã în cadrul instanþelor civile. ªi mergem pe textul cu ”soluþioneazãÒ.

## Stimaþi colegi,

Supun întâi votului amendamentul comisiei ºi dacã se adoptã aºa, prin consecinþã, se respinge textul propus în amendamentul domnului Nicolaescu.

Cine este pentru amendamentul 15 referitor la art. 44? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? 7 voturi împotrivã.

- Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat cu mare majoritae de voturi punctul 15. Amendamentul 15, pentru cã în continuare trecem la punctul 15 din lege. ªi aici, vã rog sã urmãriþi amendamentul 16.

Rog iniþiatorul sã mã verifice dacã greºesc. La punctul 15 cel cu privire la art. 45 nu existã amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

- Punctul 16 din raport se referã la art. 51. Urmãriþi, vã

- rog, amendamentul 16. Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu sunt. Cine este pentru amendamentul 16? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La punctul 16, cel referitor la art. 55, comisia nu a

- avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- La punctul 17, cel cu privire la art. 56, comisia nu a

- avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Dupã punctul 17, vã rog sã urmãriþi amendamentul 17

- al comisiei care formuleazã un text referitor la art. 61.

- Urmãriþi, vã rog, amendamentul 17 de la pagina 7. Dacã aveþi obiecþiuni?

E vorba de art. 61 alin. 2. Sã notaþi corect în stenogramã! Art. 61 alin. 2. Punctul 17, amendamentul 17 se referã la art. 61 alin. 2.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 18 din lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul 17...l-am votat, amendamentul 17 care se referã la art. 61 alin. 2.

Punctul 19. Comisia nu a avut obiecþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 20 din lege, urmãriþi, vã rog, amendamentul 18 de la pagina 7. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

Domnule preºedinte,

La art. 116 am propus eliminarea alin. 2 având în vedere cã este împotriva spiritului legii prin care mandatele de judecator ºi procuror financiar sunt inamovibile, ºi a Constituþiei, în speþã. ªi, ca atare, sã introduc într-o lege cã aceste mandate înceteazã înainte de termen, deci se duce spiritul legii de inamovibilitate dacã fac reorganizarea instituþiei. Nouã ni se pare cã se încalcã principiile constituþionale. Mulþumesc.

Domnul deputat Florin Georgescu.

Dacã nu dãm un rãspuns înseamnã cã suntem de acord cu acest...

Nu. Vroiam sã-l dea domnul Gaspar, care e jurist. Dar, poftiþi!

Am învãþat ºi eu în ultima vreme cu inamovibilitatea asta!

Deci, inamovibilitate fãrã scaune, fãrã bani, nu existã. Trebuie sã fii inamovibil dupã ceva. Dupã un post. Dar dacã nu mai existã postul, nu poþi sã fii inamovibil în aer. În aer eºti fluid, eºti volatil. În condiþiile în care nu mai existã bani pentru posturile respective, se stabileºte de cãtre conducerea instituþiei câte posturi rãmân pentru o anumitã specializare, în cazul de faþã procurori ºi judecãtori, magistraþi, pentru care noi avem tot respectul, ºi sigur se produce o restructurare aºa cum s-a produs ºi în cadrul specializãrii economice, la controlorii financiari, la personalul auxiliar, la celelalte funcþii din cadrul Curþii de Conturi.

Este ºi o ordonanþã în funcþiune pe aceastã temã, care este preluatã în corpul legii, care deja a acþionat ºi care nu face altceva decât sã aducã în parametri normali de finanþare, aprobaþi prin bugetul de stat, de Parlamentul României, funcþionarea unei instituþii, e adevãrat, respectabile, dar care este ºi ea supusã reformei, transformãrilor pe mãsurã ce avansãm în procesul de consolidare a mecanismelor instituþionale.

Vã propunem sã lãsaþi amendamentul propus de comisie ºi de iniþiatori ºi suntem împotriva respingerii acestuia, respectiv, împotriva eliminãrii propuse de cãtre domnul deputat care a vorbit anterior.

Aici mai este o precizare, dacã vreþi sã fiþi de acord cu ea, acolo la alin. 3, unde se vorbeºte despre propunerea plenului ”Curþii de Conturi care adoptã hotãrârea cu votul majoritãþii membrilor prezenþiÒ. Aceasta este formularea corectã!

”...care hotãrâºte cu votul majoritãþii membrilor prezenþiÒ.

Sã eliminãm cuvântul ”simpleÒ. Domnul deputat Ruºanu.

## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul Florin Georgescu cunoºtea. Dacã mergem mai departe pe teoria domnului deputat Florin Georgescu, cã dacã nu sunt finanþate rãmân în aer ºi trebuie sã schimbãm pe oricine, mâine putem sã schimbãm ºi Curtea Constituþionalã, chiar dacã sunt inamoviabili, pentru cã îi desfiinþãm prin bugetul care-l acordãm, reducem partea de finanþare ºi atunci va trebui sã reducem ºi acolo numãrul de posturi. Iar dacã mergem cu aceastã teorie ºi mai departe, s-ar putea ca în anul 2002 Ministerul Finanþelor ºi Guvernul sã reducã bugetul Parlamentului ºi noi ar trebui sã ne reducem dupã aia, pentru cã nu o sã mai avem bani sã ne finanþãm.

Conform Constituþiei, însã, cei care sunt inamoviabili trebuie sã funcþioneze în continuare pe durata mandatului,

inamovibili...inamovibili, da? Iar cei care sunt inamovibili, în continuare, obligatoriu trebuie sã fie finanþaþi, sã le asigure aceastã finanþare pe toatã durata mandatului.

Mulþumesc.

Mai doreºte domnul preºedinte Florin Georgescu.

Nu este vorba aici despre comparaþiile care s-au încercat a se avansa, pentru cã nu sunt lucruri comparabile. Aici nu este vorba de plenul Curþii de Conturi care are 25 de membri în prezent ºi care e propus a se reduce la 18. Care este similar cu plenul Curþii Constituþionale care este format din 9 membri. Este vorba de aparatul de specialitate.

Deci, dacã noi înºine n-o sã mai avem bani, dar dupã relansarea economicã, inclusiv cu asumarea rãspunderii prezentatã de domnul premier Nãstase, relansarea economicã se va accentua, dacã prin absurd n-ar mai fi bani, ºi se reduc banii la Parlament, nu înseamnã cã se reduce în primul rând numãrul parlamentarilor, se reduce numãrul personalului auxiliar. Deci, aici, la aceastã prevedere, nu este vorba de corpul de jurisdicþie al Curþii de Conturi care, într-adevãr, este inamovibil, în limitele stabilite prin lege, de la 25 la 18 persoane, ci este vorba de judecãtorul simplu, nu cel care face parte din domeniul demnitarilor, sã spunem, ci de cei care exercitã mandatul de judecãtor sau de procuror. O sã-ºi facã Curtea de Conturi treaba nu cu 120 de magistraþi, ºi o sã-ºi facã treaba cu 100. Se poate munci mai repede, mai bine, mai eficient, pentru cã asta este ceea ce cerem de la agenþii economici dar ºi de la instituþiile publice.

Nu se desfiinþeazã instituþiile, nu se pierde caracterul democratic, dar se încadreazã fucþionarea lor în resursele disponibile existente, aprobate prin legea bugetului. Mulþumesc.

Cred cã s-au fãcut suficiente intervenþii, stimaþi colegi. Vã aduc la cunoºtinþã cã mai sunt încã vreo patru, dacã nu mai multe...deci, o sã funcþioneze ghilotina. Poftiþi!

Nu personalul auxiliar inamovibil, domnule! Nu personalul auxiliar, cum spunea domnul Georgescu. Judecãtorii care sunt inamovibili, aºa sunt daþi. Deci, nu reducem nici ºoferii, nici...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi dânsul s-a referit la judecãtori dar a mai adãugat ceva.

Stimaþi colegi,

Aþi auzit ºi argumentele pro ºi contra.

La alin. 3 s-a fãcut urmãtoarea precizare terminologicã: ”Eliberarea din funcþie a judecãtorului, respectiv a procurorului, se face de preºedintele României, la propunerea plenului Curþii de Conturi, care hotãrãºte cu votul majoritãþii membrilor prezenþiÒ. S-a ºters sintagma ”simple aÒ.

Cu aceastã modificare redacþionalã,

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

La alin. 4 se impune o modificare pentru a respecta structurile din Curtea de Conturi, în urmãtorul sens: ”Judecãtorii ºi procurorii financiari de la Camerele de conturi judeþene ºi a Municipiului Bucureºti pot fi menþinuþi în funcþie pânã la împlinirea vârstei de 65 de ani, la propunerea preºedintelui secþiei jurisdicþionale, respectiv a procurorului general financiar, cu avizul preºedintelui Curþii de ConturiÒ. Deci, la alin. 4.

Iar la alin. 5: ”Judecãtorii, respectiv procurorii financiari din aparatul central al Curþii de Conturi pot fi menþinuþi în funcþie pânã la împlinirea vârstei de 70 de ani, la propunerea preºedintelui Curþii de Conturi, cu consultarea preºedintelui Secþiei jurisdicþionale ºi a procurorului general financiar, cu avizul plenului Curþii de ConturiÒ. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Stimaþi colegi,

La alin. 4 ºi 5 ale art. 116, de la amendamentul 21, voi supune votului dumneavoastrã aceste alineate ce constituie amendamente ale comisiei, cu propunerea redacþionalã, e adevãrat, ºi de mai bunã precizare pe fond, a domnului deputat Neamþu, în sensul cã la alin. 4 se face: ”...la propunrea preºedintelui Secþiei jurisdicþionale, respectiv a procurorului general ºi cu avizul preºedintelui Curþii de Conturi...Ò.

Da, domnule Neamþu? Da.

Iar la alin. 5, ”...la propunerea preºedintelui Curþii de Conturi, cu consultarea Secþiei jurisdicþionale ºi a procurorului general financiar, cu avizul plenului Curþii de ConturiÒ.

Cu aceste precizãri,

## Domnule preºedinte,

Dezbaterile în ziua de astãzi la aceastã propunere legislativã au început pe textul din raportul comisiei sesizate în fond, însã în ºedinþa anterioarã, vã reamintesc cã noi am rãmas la punctul II din lege, care nu a mai fost discutat. Mai sunt de discutat din proiectul de lege punctele 2, 3 ºi 4, care nu au avut amendamente. Tocmai pentru cã nu au avut amendamente, ele trebuiesc supuse votului, ele nu au fost amendate.

Am înþeles, domnule ministru.

Aþi auzit aceastã explicaþie, stimaþi colegi. Punctele 2, 3 ºi 4 din proiectul de lege nu au fost discutate.

La punctul 2, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 3, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 4, dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã dezbaterea pe articole a fost epuizatã. Urmeazã sã supunem aceastã lege votului final care va fi în ºedinþa de joi.

Vã mulþumesc pentru participare.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, pînã la ora 13,00.

Stimaþi colegi,

Urmãtorul proiect înscris pe ordinea de zi este proiec-

tul de Lege privind venitul minim garantat.

- Suntem în procedurã de urgenþã. Lege organicã. Rog Comisia pentru muncã sã ne propunã timpii de dezbatere.

Doamna preºedintã Smaranda Dobrescu.

Domnule preºedinte,

Comisia vã propune luãri de cuvânt de un minut, o discuþie totalã de jumãtate de orã ºi dacã veþi considera sã putem spune din partea comisiei câteva cuvinte de prezentare a acestei legi, dat fiind vorba cã este principala lege privind asistenþa socialã introdusã de Guvernul Nãstase.

30 de minute total, timpul de intervenþie pentru...

Da. De discutare a legii.

Timpul unei intervenþii, câte minute? Total, aþi spus 30, dar timpul unei intervenþii?

Un minut, o intervenþie.

Mulþumesc foarte mult.

Deci 5 minute de intervenþie ºi 30 total.

Supun întâi votului dumneavoastrã aceºti timpi propuºi de comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã din partea iniþiatorului nu doreºte nimeni sã facã precizãri, o invit pe doamna preºedintã a Comisiei de muncã, doamna Smaranda Dobrescu. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aceastã lege, Legea privind venitul minim garantat, reprezintã principala mãsurã a Guvernului luatã împotriva fenomenului de sãrãcire a populaþiei. Acest proiect de lege se înscrie în pachetul de acte normative vizând ameliorarea situaþiei celor asupra cãrora tranziþia a transferat o povarã foarte mare.

Programul PSALÐ2, ce se va derula cu Banca Mondialã, prevede în mod expres ca o condiþionalitate pentru acordarea împrumutului promovarea prezentului proiect de lege ca instrument fundamental în creºterea calitãþii ºi eficienþei mãsurilor adoptate în domeniul asistenþei sociale.

Promovarea ºi aplicarea unei legi care sã reglementeze venitul minim garantat, prin acordarea de ajutor social cetãþenilor aflaþi în situaþie de risc social, implicã respectarea unor principii moderne ale reformei în domeniul asistenþei sociale, care au în vedere respectarea demnitãþii umane, justiþia socialã, prevenirea ºi combaterea tendinþelor de discriminare, marginalizare ºi excludere socialã, precum ºi asigurarea flexibilitãþii în acordarea de sprijin material potrivit nevoilor reale individuale.

Ajutorul material acordat familiilor în dificultate vizeazã în principal, ºi menþinerea copiilor în familie, aceasta fiind mãsura principalã îndreptatã împotriva abandonului familial.

Aceastã lege care înlocuieºte vechea ºi perimata lege a ajutorului social, adicã Legea 67 din 1995, are prevederi ce se bazeazã pe principiul descentralizãrii, al solidaritãþii ºi subsidiaritãþii, mãrind gradul de responsabilitate al comunitãþilor faþã de cei aflaþi în stare de sãrãcie.

Proiectul de lege instituie criteriile ºi mecanismul de acordare a venitului minim garantat, dar nu exclude transferurile bugetului de stat cãtre bugetele locale, în acest scop dând consistenþã ºi onestitate demersului asistenþial.

Familiile ce vor beneficia de prevederile acestei legi vor primi anumite bonusuri, dacã manifestã dorinþa de a se încadra în muncã, în aºa fel încât statutul de asistat sã nu nascã comportamente de duratã, potrivnice muncii.

Având în vedere necesitatea ca bugetul pe anul 2002 sã prevadã fondurile necesare, deci ca proiectul de lege sã se constituie în temei legal, vã rugãm, stimaþi colegi, sã votaþi în procedurã de urgenþã acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna preºedinte. Poftiþi! Doamna Paula Ivãnescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã aþi acceptat, totuºi, sã spunem câteva cuvinte în debutul legii.

Este foarte adevãrat cã dupã anunþul acestei titulaturi ai putea crede cã este o reformã adevãratã în politica socialã a României, ceea ce nu este adevãrat. Doamna preºedintã Smaranda Dobrescu a spus cã aceasta înlocuieºte perimata lege a ajutorului social, dar, de fapt, este acelaºi lucru, chiar dacã se numeºte altfel.

De ce spun cã este acelaºi lucru? Pentru cã, de fapt, nu are nici o legãturã cu asigurarea unui trai decent, lucru anunþat în expunerea de motive. Venitul minim garantat este un ajutor social, un pic mai mare decât cuantumul dinaninte care, peste toate acestea, este pus tot pe umerii administraþiei locale, care ºtiþi cã nu a putut sã plãteascã pânã acum mai mult de 30% din cei care aveau dreptul.

Deci, haideþi sã punem lucrurile în adevãrata matcã, aceastã lege a fost necesarã pentru aplicarea programului PSALÐ2 ºi pentru proiectul finanþat de Banca Mondialã pentru dezvoltarea socialã ºi nu neapãrat ca sã ofere un trai decent cetãþenilor, mai ales cã nu are nici o legãturã cu calculele fãcute cu coºul minim pentru un trai de subzistenþã.

Sigur cã este o lege un pic mai bunã decât a ajutorului social, adicã se referã la niºte cuantumuri, dar care nu au legãturã nici cu minimul de subzistenþã, nici cu minimum de sãrãcie ºi cu atât mai puþin cu traiul decent al unei persoane sau al unei familii. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna deputat.

Din partea Grupului Partidului Naþional Liberal. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În temeiul art. 68, coroborat cu art. 102 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal solicitã transmiterea proiectului de Lege privind venitul minim garantat spre reexaminare comisiei sesizate în fond, având în vedere urmãtoarele argumente:

1) Introducerea acestui proiect de lege pentru dezbatere ºi adoptare în regim de urgenþã a fost fãcutã fãrã o justificare regulamentarã ºi o necesitate realã, întrucât termenul de intrare în vigoare a legii este propus a fi 1 ianuarie 2002. Acest fapt a condus la o dezbatere sumarã ºi la neresepectarea unor proceduri legale prevãzute, vizând conþinutul acestor reglementãri.

2) În esenþã, prevederile proiectului pot fi rezumate astfel: fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suportã din bugetele locale. Consiliile locale sunt obligate sã prevadã în buget sumele necesare, primarul rãspunde direct de plata drepturilor prevãzute în lege, nerespectarea acestor obligaþii de cãtre primari ºi consiliile locale atrage sancþionarea lor contravenþionalã de cãtre personalul direcþiilor judeþene de muncã.

Aceste prevederi au, de fapt, darul de a pasa întreaga responsabilitate privind asistenþa socialã din sarcina Guvernului în sarcina autoritãþilor publice locale, fãrã a þine seama de posibilitãþile reale de aplicare.

3) Prevederile proiectului încalcã principiul constituþional al autonomiei locale ºi prevederile imperative ale art. 7 alin. 3 din Legea nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã, în sensul cã autoritãþile publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitate autoritãþilor administraþiei publice locale, fãrã asigurarea mijloacele financiare necesare. Or, în acest proiect nu se precizeazã nimic cu privire la aceste mijloace financiare.

4) Din punct de vedere procedural s-au încãlcat prevederile art. 8 din Legea nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã, care consacrã obligativitatea autoritãþilor publice centrale de a se consulta cu structurile asociative ale autoritãþilor administraþiei publice locale, înainte de adoptarea oricãrei decizii în problemele care le privesc în mod direct.

## Mulþumesc.

## Domnule deputat,

Era preferabil sã faceþi aceastã cerere înainte de a organiza dezbateri. Este tardiv acum.

## Domnule preºedinte,

Vã reamintesc cã aceastã lege a fost introdusã în procedurã de urgenþã o datã cu Legea privind Statutul poliþistului ºi organizarea Poliþiei. S-a discutat atunci între liderii grupurilor parlamentare cã se adoptã...

## Domnule deputat,

Acum, dupã ce am inclus-o pe ordinea de zi, dacã aveaþi aceastã propunere trebuia s-o faceþi atunci când am luat-o în dezbatere, nu sã începem dezbaterile generale ºi la sfârºitul lor dumneavoastrã sã propuneþi restituirea.

Am avut obiecþiuni atunci, cã la dezbateri se va acorda un timp suficient; propunerea de 30 de minute este, evident, insuficientã ºi nu cred cã rezolvã problema.

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Procedural, cererea este inadmisibilã. Proiectul este înscris pe ordinea de zi. Procedura de urgenþã a fost aprobatã în cadrul Comitetului ordinii de zi, atât în baza art. 74 alin. 3 din Constituþie, cât ºi în corelare cu art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, care prevede cã proiectele de legi care privesc armonizarea cu legislaþia comunitarã se supun dezbaterii în procedurã de urgenþã.

Cât priveºte avizele care au fost date în legãturã cu acest proiect de lege, proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului, aºa cum prevede Legea cu privire la organizarea Consiliului Legislativ ºi Legea nr. 24 cu privire la normele de tehnicã legislativã, atât cu avizul Consiliului Legislativ, cât ºi cu avizul Consiliului Economic ºi Social, care l-a avizat fãrã observaþii.

Celelalte neclaritãþi, celelalte critici pe care domnul deputat le-a adus cu privire la constituþionalitatea legii, dânºii pot, dupã ce legea va fi dezbãtutã de ambele Camere, înainte de a fi remise Preºedintelui pentru promulgare, sã o atace la Curtea Constituþionalã.

Domnule preºedinte,

Consider cã, fiind procedurã de urgenþã, sã intrãm în dezbatere, aºa cum prevede art. 107.

Mulþumesc.

Sã dãm, totuºi, posibilitatea ºi doamnei preºedinte a comisiei sã se exprime.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrucât câteva inexactitãþi am depistat în vorbirea colegului nostru, domnul deputat ªtirbeþ, aº vrea sã precizez cã dumnealui a fãcut aceeaºi cerere de respingere a procedurii de urgenþã ºi în comisie, lucru care evident nu s-a putut, întrucât plenul s-a pronunþat pentru discutarea în procedurã de urgenþã, dar comisia s-a aplecat cu destulã rãbdare timp de douã ºedinþe întregi asupra acestei Legi privind venitul minim garantat. Ca dovadã, 12 amendamente au fost adoptate de cãtre comisie, textul a fost îmbunãtãþit în unele chestiuni care necesitau îmbunãtãþiri, chiar o propunere importantã a domnului deputat ªtirbeþ a fost acceptatã ºi prin aceastã acceptare au dispãrut sancþiunile contravenþionale aduse consiliilor ºi primarului, iar dumnealui a venit acum sã spunã ºi sã amendeze chiar acest lucru. Nu, comisia a amendat-o.

În privinþa lipsei consultãrii cu structurile asociative, noi recunoaºtem cã nu am chemat reprezentanþii primãriilor sã stãm de vorbã, dar am avut un aviz favorabil, fãrã nici un fel de observaþie, din partea Comisiei de administraþie publicã localã, care a fost însãrcinatã cu acest aviz.

Deci, acolo, cel mult, se putea pune problema dacã autonomia localã este sau nu este încãlcatã. Or, dacã sub aspectul ca anumite fonduri ale consiliului local sunt direcþionate cãtre ajutorul social, sã spunem cã în concepþia domnului deputat ªtirbeþ ar afecta autonomia localã, noi nu suntem de acord; pentru prima oarã se fac transferuri pentru un capitol aparte în bugetul local, chiar dacã acest lucru este intangibil pentru alte scopuri locale, nu se pot transforma în salarii sau în alte nevoi locale, ci pentru asistenþã socialã.

Noi sperãm sã se mai întâmple ºi astfel de încãlcãri ale autonomiei locale, dacã acest lucru conduce la ajutor cãtre cei în mare nevoie.

Prin aceastã fundamentare a Legii venitului minim garantat s-a avut în vedere o reducere a gradului de sãrãcie în termen 2001 cu 11 procente, adicã exact cei care trãiesc în sãrãcie extremã, ceea ce presupune un efort financiar de 0,3% din P.I.B.

Vã mulþumesc.

## Poftiþi, domnule deputat!

Vã semnalez, însã, cã sunteþi puþin în afara regulamentului.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi acceptaþi intervenþia ca problemã de procedurã.

Eu nu am cerut eliminarea procedurii de urgenþã, am cerut retransmiterea proiectului spre reexaminare comisiilor. Vã remintesc cã în aceeaºi procedurã de urgenþã, proiectul de Ordonanþã de urgenþã privind modificarea Legii nr. 19, legea pensiilor, a fost retrimis comisiei în aceeaºi procedurã ca ºi acest proiect de lege, numai cã retrimiterea s-a fãcut la intervenþia primului-ministru, ca urmare a discuþiilor cu sindicatele. Deci, consider cã nu

are importanþã de unde vine aceastã intervenþie ºi se poate, conform art. 102 din regulament ºi art. 68. Mulþumesc.

Am înþeles.

## Domnule deputat,

În mod normal, restituirea la comisie se face atunci când intervin elemente noi, când din dezbateri rezultã amendamente care ar putea impieta asupra structurii legii. Tot în mod normal, eu vã amintesc cã noi, votând aici timpii de dezbatere, implicit plenul ºi-a spus cuvântul cã doreºte sã dezbatã. Este adevãrat cã uneori s-au restituit legi, dar s-au restituit înainte de a intra în dezbatere.

Eu, ca sã elimin, totuºi, orice discuþii, în continuare, deºi nu aº fi obligat, dupã regulament, supun cererea votului dumneavoastrã.

Dacã sunteþi de acord cu restituirea legii la comisie? Cine este pentru? 4 voturi. Insuficient.

Trecem la dezbateri.

Asupra titlului proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului cap. I dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1, 2 ºi 3, comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 4, întâi la secþiunea a 2-a dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- La art. 4 vã rog sã urmãriþi amendamentul 1.

Doamna Ivãnescu, aveþi de comentat la amendamentul 1?

Am un amendament respins care reglementeazã art. 4.

Poftiþi!

În raportul comisiei, la amendamentele care nu au fost acceptate la poziþia 1 este prezent amendamentul depus de mine, cu reformularea art. 4 în întregime, ºi anume se referã la stabilirea unei legãturi între venitul minim garantat ºi salariul minim pe economie, care poate ar face legãtura puþin ºi cu coºul minim lunar, dar care ar duce la nelãsarea la discreþia Guvernului, pentru indexarea acestui venit minim garantat.

Deci, eu propun ca acele sume puse în proiectul de lege sub forma unor cuantumuri în lei ºi care sunt depãºite de mult ca ºi asigurare pentru un fel de trai al unei familii sã fie trecute sub formã de procente din salariul minim pe economie. ªi sunt trecute, calculate sumele propuse de Guvern în procente faþã de acest salariu minim pe economie, urmând ca alin. 3, care prevedea indexarea acestui venit minim garantat, sã disparã, deoarece acestea s-ar fi modificat, acest cuantum al venitului minim garantat s-ar fi modificat o datã cu cuantumul salariului minim pe economie. Deci, cred cã este un mod mult mai eficace pentru a stabili acest venit minim garantat ºi vã rog, domnilor colegi ºi doamnelor colege, care sunteþi în salã, sã votaþi acest amendament.

Mulþumesc. Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

În anul 1997, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 47 ºi prin aliniere la uzanþa internaþionalã, la uzanþa europeanã, s-a rupt orice fel de legãturã între drepturile sociale, între prestaþiile sociale ºi nivelul salariului minim pe economie, întrucât acesta reprezintã doar posibilitatea minimã a economiei de a face faþã salarial, la un moment dat indicatorul care ar putea sã reflecte starea economiei fiind salariul mediu pe economie. Ca atare, nici mãcar teoretic nu putem relua o legãturã pe care în mod integraþionist european am pãrãsit-o în 1997.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Pentru cã, din partea comisiei, la alin. 1 ºi 2 nu au existat amendamente, iar doamna deputat Paula Ivãnescu propune reformularea art. 4, printr-un amendament respins, sunt dator sã

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La art. 8 alin. 2 se definesc, printre altele, veniturile care stau la baza calculãrii venitului net lunar care poate defini ca o persoanã sã primeascã ajutor social sau nu.

Printre altele, am sã-l citez, pentru cã sunt destule lucruri de explicat. El spune aºa: ”Dacã familia are în proprietate terenuri, clãdiri, spaþii locative sau alte bunuri mobile sau imobile, la stabilirea venitului net lunar al familiei se iau în considerare: arenda, chiriile, alte fructe civile naturale sau industriale produse de acestea, precum ºi veniturile care se pot obþine din valorificarea bunurilor respective, sub condiþia pãstrãrii unei locuinþe minime ºi a bunurilor necesare nevoilor familialeÒ.

Amendamentul pe care l-am propus eu se referã la definirea locuinþei minime, pentru cã, în condiþiile în care ea nu este definitã, este posibil ca la orice primãrie din aceastã þarã sã se aplice în mod diferit.

Drept urmare, amendamentul meu, spuneam, cerea sã se asigure maximum 10 m[2] pentru un membru de familie. Ulterior Ñ din pãcate, spun ulterior Ñ pentru cã la data discutãrii legii în comisie nu am deþinut informaþiile necesare, am descoperit cã Legea locuinþei nr. 114/1996 defineºte locuinþa socialã ºi suprafeþele minime.

Prin urmare, domnule preºedinte, v-aº propune ºi propun ºi comisiei sã fie de acord sã reformulez acest amendament ºi sã spun: ” a unei locuinþe minime, definitã potrivit actelor normative în vigoare pentru locuinþele socialeÒ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Doamna preºedintã Smaranda Dobrescu. Poftiþi!

O anumitã acurateþe în lege nu stricã. La acest lucru cred cã s-a gândit ºi domnul coleg, domnul deputat Barbu.

Pe de altã parte, gândim cã o familie se aflã într-o stare temporarã de necesitate a unui venit minim garantat ºi acordãrii unui ajutor social. Dacã el, prin faptul cã are 2, 3, 5 m[2] în plus pentru familia lui l-ar duce la imposibilitatea de a se califica pentru venitul minim garantat ºi l-am determina sã-ºi vândã locuinþa, atunci probabil cã tulburãrile sociale ar fi cu dublu aspect, ar avea mai multe componente: ºi locative, ºi de venit ºi aºa mai departe.

Deci, noi considerãm cã a spune câþi metri pãtraþi reprezintã un barem pentru o persoanã este o condiþie prea restrictivã care poate conduce la pierderea vocaþiei de a se califica pentru unele familii care cu adevãrat sunt sãrace. Mai mult, baremul pe care ni-l propune, conform legii, domnul coleg, se referã la locuinþele sociale. Or, gândim cã o familie nevoiaºã, în acest moment poate sã locuiascã ºi într-o altã locuinþã, diferitã de cea socialã, care are spaþii ceva mai mari. Noi nu putem sã-l obligãm, în dorinþa de a se califica la ajutor sã-ºi vândã locuinþa.

Mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu aº fi de pãrere cã intervenþia domnului coleg deputat Barbu lãmureºte într-un fel aceastã chestiune, pentru cã terminologia folositã în textul propus de Guvern lasã posibilitatea de a interpreta în fel ºi fel locuinþa minimã, ce poate varia de la un loc la altul, îi poate da posibilitatea la abuzuri. Oricum, trebuie sã avem un punct de referinþã ºi eu cred cã domnul Barbu, dacã s-a gândit la locuinþele de serviciu, totuºi ar fi un punct forte de referinþã: locuinþele sociale.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit argumentele domnului deputat Gheorghe Barbu, precum ºi explicaþiile date de doamna preºedinte a Comisiei pentru muncã.

Insuficient pentru a se adopta.

Supun, în consecinþã, art. 8 în totalitate votului dumneavoastrã.

Cine este pentru art. 8? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Cu douã voturi împotrivã, art. 8 a fost votat.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã constataþi cã timpul votat pentru dezbaterea acestei legi a fost epuizat ºi, în consecinþã,

, dupã program.

## PAUZÃ *

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã luaþi locurile în bãncile dumneavoastrã, pentru a continua lucrãrile.

Urmeazã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art. 152 din Legea administraþiei publice locale. Lege organicã, procedurã de urgenþã.

Îl rog pe domnul deputat Bara sã ne prezinte timpii de dezbatere pe care îi propune comisia.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere cã ordonanþa de urgenþã are un singur articol, propun 5 minute. ªi aº vrea sã mai informez Camera cã la întocmirea raportului am avut avizele favorabile de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi al Consiliului Legislativ.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege de aprobare a ordonanþei. Vã rog sã îl urmãriþi în paralel cu raportul comisiei sesizate în fond.

Poftiþi, domnule deputat! O precizare prealabilã, da?

Mulþumesc, domnule preºedinte, pentru amabilitate. Cunoaºtem faptul cã proiectul este în procedurã de urgenþã ºi nu existã dezbateri generale, aºa cã într-un minut o sã încerc sã spun câteva lucruri cu privire la titlul legii, care, de fapt, ar fi trebuit sã fie dezbãtute în cadrul procedurii de dezbateri generale.

Noi, Grupul parlamentar P.D., apreciem cã o asemenea ordonanþã, emisã doar în considerentul unor persoane, este neconstituþionalã în raport cu art. 114 din Constituþia României, care menþioneazã în mod expres faptul cã: ”Ordonanþe de urgenþã se emit în situaþii excepþionaleÒ.

Existã un precedent, ºi anume Ordonanþa nr. 22/1997, ordonanþã declaratã neconstituþionalã tocmai pentru acest motiv. În cazul acela, nu a fost întrunitã situaþia excepþionalã pentru cã, în realitate, se urmãrea compatibilizarea calitãþii de primar general cu cea de prim-ministru.

Noi credem cã, prin similitudine, ne aflãm în faþa unei situaþii identice ºi cã aceastã ordonanþã, care a fost adoptatã pentru a menþine douã fotolii de viceprimar la Primãria Capitalei, nu întruneºte condiþiile situaþiei excepþionale. ªi, pe aceastã cale, anunþãm încã de pe acum intenþia Partidului Democrat de a sesiza la Curtea Constituþionalã aceastã ordonanþã, în condiþiile în care ea va fi adoptatã în aceastã formã în ambele Camere ale Parlamentului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule deputat.

## Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii de aprobare, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

La textul articolului unic, v-aº ruga sã urmãriþi amendamentul nr. 1, singurul, de altfel, din raportul comisiei sesizate în fond. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament, care, de fapt, adaugã un alineat nou, alin. 3? Nu aveþi obiecþiuni.

14 voturi împotrivã.

## De unde le-aþi scos?

Vã rog sã vã exprimaþi din nou voturile pentru amendamentul nr. 2. Vã rog, inclusiv domnul ministru Gaspar. Rog ºi colegii din rândurile din spate sã-ºi exprime votul. 32 voturi pentru.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 32 voturi pentru ºi 14 împotrivã s-a adoptat amendamentul nr. 2.

În consecinþã, textul articolului unic din ordonanþa de urgenþã va avea alcãtuirea rezultatã din adoptarea amendamentului.

Suntem în prezenþa unei legi cu caracter organic, vom supune proiectul de lege votului final joi.

În continuare urmeazã proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române. E Comisia pentru apãrare aici? I-aº ruga pe ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi pofteascã pe colegii dumnealor în salã, pentru cã este o lege importantã ºi este pãcat sã o dezbatem într-o prezenþã atât de ”subþiatãÒ.

## **Domnul Vasile Moiº:**

Domnule preºedinte,

În numele Grupului parlamentar P.R.M., solicitãm sã faceþi apelul nominal.

În ce scop?

## **Domnul Vasile Moiº** _(din salã):_

Ca sã ºtim cvorumul.

Pãi, vreau sã vã anunþ cã potrivit regulamentului noi nu mai avem cvorum de lucru.

## **Domnul Vasile Moiº** _(din salã):_

Nu aceasta este problema, dar avem dreptul sã solicitãm.

## **Domnul Ioan Bivolaru** _(din salã):_

Dumnealui e lider?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Are asentimentul grupului parlamentar.

Vã rog, Grupul parlamentar P.R.M., sã votaþi dumneavoastrã întâi, dacã sunteþi de acord cu propunerea colegului dumneavoastrã?

Stimaþi colegi de la P.R.M.,

Eu sunt convins cã dumneavoastrã aþi avut în vedere sã sprijiniþi adoptarea acestei legi, eu însã sunt obligat sã respect regulamentul: apelul nominal se face pentru a verifica un vot...

## **Domnul Vasile Moiº** _(din salã):_

Renunþãm la propunere.

Mulþumesc foarte mult.

tantã ºi pe care nu o vom putea parcurge în nici un caz în 45 de minute. Nu vreau neapãrat sã fiu în contradicþie cu propunerea domnului preºedinte Rãzvan Ionescu, dar cred cã, obiectiv vorbind, nu avem cum. Pe de o parte.

Pe de altã parte, deºi proiectul a fost propus a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã, totuºi termenele prevãzute de regulament nu au fost respectate. ªi sunt determinãri obiective în aceastã privinþã.

De aceea, propun sã dezbatem aceastã lege, nu în procedurã de urgenþã, ci aºa cum, _de facto,_ s-a întâmplat ºi în dezbaterea în comisie, care n-a respectat termenul de 3 zile privind depunerea raportului, sã dezbatem proiectul în procedurã normalã.

## Domnule deputat,

Numai o clipã! Am rugãmintea sã vã aduc la regulament, procedura de urgenþã a fost adoptatã deja, dumneavoastrã puteþi propune eventual alþi timpi de dezbatere.

Uite, domnul preºedinte al comisiei vine în întâmpinarea dumneavoastrã, pentru a asigura mai mult timp dezbaterilor.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere sugestiile fãcute de colegul meu, propunem prelungirea dezbaterilor la acest proiect la 60 de minute, cu 3 minute pentru fiecare intervenþie. Dar, o sã vedeþi pe parcursul dezbaterilor, sunt amendamentele, cele 183 respinse, ale Grupului parlamentar U.D.M.R. ºi ale Grupului parlamentar P.D., care se referã la altã structurã de lege. Practic, noi, dacã respingem primul articol al propunerilor lor, dupã aceea, automat, se resping ºi celelalte amendamente, întrucât dânºii au venit cu o altã formã a legii. O orã...

Sã anunþe la microfon cã au renunþat, pentru stenogramã!

Au microfoane în salã ºi s-a auzit.

Îl rog pe domnul preºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã sã propunã termenii de dezbatere: durata intervenþiilor fiecãruia ºi durata finalã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunem ca termen de dezbatere 45 de minute ºi pentru intervenþie maxim 3 minute.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dacã aþi observat, în raportul comisiei sunt 80 de amendamente admise ºi 182 de amendamente respinse. Este vorba de o lege organicã, de o lege foarte impor-

Mulþumesc. Domnul deputat Sassu.

## Domnule preºedinte,

Cred cã nu suntem serioºi! Dacã ne propunem sã dezbatem o lege care priveºte organizarea ºi funcþionarea Poliþiei, una din cele mai importante legi, o lege care este absolut necesarã ºi þine de corelarea cu cerinþele europene Ð ºi din aceastã cauzã a fost trecutã în procedurã de urgenþã Ð, ne propunem sã dezbatem 100 ºi ceva de amendamente respinse ºi încã o mulþime de amendamente admise într-un timp de o orã..., mi se pare cã Parlamentul României nu este serios, faþã de importanþa acestei legi!

Eu, dacã tot discutãm de 3 minute de intervenþie, aº spune ca, atunci, sã facem o corelare între acest termen ºi numãrul de amendamente ºi hai sã gãsim o soluþie care sã fie viabilã. De aceea, vã propun un minim de 5 ore de dezbatere. Dacã domnul preºedinte al comisiei are dreptate, atunci vom fi sub acest termen ºi nu este nici un fel e problemã. Dar cred cã nu trebuie sã avem în faþã o ghilotinã a votului, în momentul în care termenele se încheie. Deci, dacã se întâmplã sã aibã dreptate domnul preºedinte ºi sã nu se mai susþinã anumite amendamente, nu e nici un fel de problemã, suntem sub acest interval. Dar, ca sã ajungem sã nu putem dezbate lucruri importante, care þin de o chestiune extrem de importantã pentru România, care, din pãcate, nu a fost fãcutã de ani de zile, eu cred cã nu procedãm cum trebuie.

Eu vã propun sã acceptãm aceste 3 minute de care vorbeºte dânsul ºi sã corelãm cât de cât termenele, sã spunem, un 5 ore. Spun încã o datã, dacã are dreptate, suntem sub acest interval ºi nu e nici un fel de problemã.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar Niþã, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sã facem o chestiune, sã spunem, de împãcare a tuturor pãrþilor: vã propun douã ore jumãtate, în aºa fel încât toatã lumea sã fie mulþumitã.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Pãrându-mi-se cea mai rezonabilã dintre cele trei propuneri ºi fiind ultima...

Patru!

Mai este încã una?

Evident cã aceasta presupune prelungirea programului, de la 16,30 la ora 18,00, nu?

Vã rog, þineþi cont ºi de program!

## Domnule preºedinte,

Pentru cã se invocã de cãtre colegii noºtri, care, astãzi, sunt organizaþi în opoziþie, în Parlament, importanþa acestei legi, eu zic sã fiþi de acord cu discuþia atât cât va fi nevoie pentru epuizarea susþinerii tuturor amendamentelor, dar în intervenþii nu mai lungi de 1 minut. ªi în felul acesta cred cã toatã lumea va fi mulþumitã. Mulþumesc.

Colegul nostru de la U.D.M.R. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este clar cã dacã avem 80 de puncte în raport ºi s-au propus 3 minute pe intervenþie, dacã la fiecare

punct va fi doar o singurã intervenþie, ajungem la 4 ore de discuþie. Dacã va fi una pentru ºi una contra, ajungem la 8 ore de discuþie.

Mi se pare cã 4-5 ore de discuþii ar fi un timp rezonabil. Dacã terminãm mai repede, vom termina mai repede; dacã nu reuºim astãzi, terminãm sãptãmâna urmãtoare. Oricum, terminãm în aceastã sesiune.

Eu cred cã, totuºi, e prea importantã legea, sunt prea multe amendamente, atât admise cât ºi respinse, ca sã propunem un timp de 45 de minute. Cã, o sã vedeþi, la 45 de minute, sau chiar o orã, nu vom reuºi sã parcurgem toate amendamentele ºi se va ajunge la votare, fãrã motivarea nici mãcar a amendamentelor admise.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Ca sã deblocãm puþin discuþiile ºi sã putem sã intrãm pe dezbaterea legii, vã propun un timp de 60 de minute, cu posibilitatea de a prelungi dezbaterile, ºi cu intervenþii nu mai lungi de 1 minut.

Domnul Sassu.

## Domnule preºedinte,

Suntem în faþa, cred, a vreo 6 propuneri. Haideþi, fãrã a pleca din salã, sã facem o discuþie între reprezentanþii fiecãrui grup parlamentar ºi preºedintele comisiei ºi sã stabilim împreunã un lucru. Pentru cã, altfel, votãm total împrãºtiat, inclusiv din grupul majoritar s-au fãcut 3 propuneri, pe care o s-o voteze?

Hai sã stabilim o chestiune, cãdem de acord cu bunãcredinþã toatã lumea ºi mergem mai departe. Altfel, o sã facem intervenþie peste intervenþie pentru a discuta o chestiune, care, dupã pãrerea mea, este banalã.

Pentru 2 minute, acolo, la dumneavoastrã, în faþã, sã vinã câte un reprezentant al fiecãrui grup parlamentar, stabilim un lucru ºi mergem cu el, ca sã ne deblocãm. ªi, dacã mai stãm puþin, mai facem ºi alte propuneri.

## Stimaþi colegi,

Ca moderator al discuþiilor, având în vedere atâtea propuneri câte s-au fãcut, îmi permit sã vã sugerez 4 ore, cu 3 minute de discuþie. ªi, în eventualitatea când se vor ridica probleme serioase, sã putem prelungi acest termen. De acord?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere ºi un vot împotrivã s-a adoptat aceastã modalitate de repartizare a timpilor de discuþie.

Sã trecem la dezbateri.

Doreºte domnul ministru sau preºedintele comisiei sã prezinte câteva chestiuni prealabile?

Domnule general Sandu,

V-aº ruga sã veniþi la tribunã, dar sã nu uitaþi timpii pe care i-am votat pentru fiecare intervenþie. Poate aºezaþi discuþiile pe niºte fãgaºe mai liniºtitoare pentru cei care nu recunosc valabilitatea prevederilor legii. Poftiþi! **Domnul Florin Sandu** _Ñ inspector general, al Inspectoratului General al Poliþiei_ **:**

## Domnilor deputaþi,

Sunt onorat cã mã aflu în faþa dumneavoastrã, din cel puþin douã motive: unul, cã este prima datã, ºi al doilea, cã încerc sã susþin proiectul Legii Poliþiei, care a fost realizat din necesitatea alinierii legislaþiei româneºti la legislaþia europeanã, pentru a realiza demilitarizarea Poliþiei ºi pentru a delimita foarte clar competenþele Poliþiei faþã de alte structuri, chiar ºi faþã de alte structuri din Ministerul de Interne.

Prezentul act normativ reglementeazã ºi stabileºte activitatea Poliþiei Române, defineºte cadrul general cu specificarea unor limite ale modalitãþilor de acþiune impuse de lege; de asemenea, raporturile dintre Poliþie cu celelalte autoritãþi, inclusiv prefecþi, consiliile judeþene, consiliile locale, primari ºi modalitãþi de împiedicare, de neutralizare a acþiunilor agresive ale persoanelor cu un potenþial infracþional ridicat, inclusiv folosirea mijloacelor din dotare, folosirea armelor albe, a armelor de foc, dar, bineînþeles, numai în condiþiile legii.

În acest proiect de lege apar ºi instituþii noi, cum ar fi Autoritatea teritorialã de ordine publicã ºi Consiliul consultativ, al cãror scop îl reprezintã îmbunãtãþirea prestaþiei Poliþiei. De asemenea, prestaþia Poliþiei în folosul comunitãþii, pentru comunitate, la parametrii ºi la indicatorii pe care ni-i va stabili.

## Mulþumesc.

Din partea comisiei se doreºte o precizare prealabilã sau trecem direct la dezbatere? Trecem, atunci, la dezbaterea legii pe texte.

Asupra titlului comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La cap. I, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La art. 2 nu sunt obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi?

Poftiþi, domnule profesor!

Sunt convins cã a fost atacatã limba românã în acest articol.

ªi foarte grav!

La art. 2, în forma iniþialã, rândul 2, se impune intercalarea articolului ”alÒ pentru fluenþa enunþului: ”Activitatea Poliþiei Române constituie serviciu public ºi se desfãºoarã în interesul persoanei, **al** comunitãþii, precum ºi în sprijinul instituþiilor statului, exclusiv pe baza ºi în executarea legiiÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mi se pare evident. Dacã iniþiatorul are altã pãrere?

Nu.

Deci, stimaþi colegi,

La art. 3, forma adoptatã de comisie, rândul 4: ”É **ºi** colaboreazã cu asociaþiile **ºi** organizaþiile neguvernamentaleÒ. Deci, înlocuirea virgulei cu conjuncþia ”ºiÒ.

Staþi puþin, cã mai este un ”ºiÒ mai departe: ”Écu asociaþiile, organizaþiile neguvernamentale, precum ºi...Ò

Evident, nu am ignorat acest lucru. Nu am mai citit pentru cã...

Nu vor ieºi prea mulþi ”ºiÒ la numãrãtoare?

Nu, este obligatoriu. ”ɺi colaboreazãÒ, cu cine? Nu se poate spune: ”cu asociaþiile, cu organizaþiile neguvernamentaleÒ ºi sã rãmânã suspendat. Enumerarea respectivã trebuie sã se încheie cu un ultim termen, precedat de ”ºiÒ. Pentru cã este o enumerare, dupã care începe a doua: ”precum ºi cu cetãþenii, în limitele legiiÒ. Acolo, intercalarea lui ”ºiÒ se impune.

## Domnule profesor,

Pe mine m-aþi convins, dar eu trebuie sã supun la vot precizarea dumneavoastrã. Deci: ”În îndeplinirea misiunilor care îi revin, Poliþia Românã coopereazã cu toate instituþiile statului, colaboreazã cu asociaþiile ºi organizaþiile neguvernamentale, precum ºi cu cetãþenii, în limitele legiiÒ.

De acord cu aceastã îmbunãtãþire redacþionalã? Da. S-a adoptat în unanimitate amendamentul nr. 2, care dã o nouã configuraþie art. 3.

La art. 4 alin. 1 nu sunt amendamente de la comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi? Unde aveþi, domnule deputat? La alin. 1 nu puteþi avea, pentru cã nu aþi avut la comisie, puteþi face cel mult precizãri de redactare.

O sã vedeþi cã la comisie mi s-a respins.

Nominalizaþi-l în raport!

La amendamentele respinse, la poz. 6. Este un amendament al Grupului parlamentar P.R.M., pe care noi continuãm sã îl susþinem, pentru cã este într-o redactare corectã acest articol. Îl aveþi, cred, la dispoziþie, Domnia voastrã. Deci susþinem art. 4 alin. 1, aºa cum a fost redactat în scris.

Iniþiatorul, aþi vãzut amendamentul nr. 6 de la pagina 36? Vã rog, domnule general, sã explicaþi la tribunã de ce este mai bine sã rãmânã textul iniþial.

Susþinem textul iniþial: ”Poliþia se organizeazã corespunzãtor împãrþirii administrativ-teritoriale a þãrii.Ò, din douã motive: în primul rând, pentru cã prima datã se referã la organizarea administrativ-teritorialã, iar noi acum discutãm de poliþia care se modeleazã dupã aceste structuri, ºi, în al doilea rând, este vorba ºi de consecvenþã Ð ºi în Legea administraþiei publice locale se folosesc aceºti termeni.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Eu sunt obligat, dupã regulament, sã propun întâi amendamentul care a fost respins, pentru cã nu au fost amendamente din partea comisiei. Aþi ascultat ºi obiecþiile iniþiatorului.

Cine este pentru amendamentul Grupului parlamentar al P.R.M.? 14 voturi pentru amendamentul P.R.M.-ului. Împotrivã? 51 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 14 voturi pentru, 51 de voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a respins amendamentul Grupului parlamentar P.R.M. În consecinþã,

Cu 63 de voturi pentru, 10 împotrivã ºi 3 abþineri, art. 4 alin. 1 a fost votat în alcãtuirea iniþialã.

La art. 4 alin. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 7, pagina 36.

Vã rog, domnul deputat!

## Domnule preºedinte,

La alin. 2 al art. 4, eu am propus ca, în cadrul sectoarelor din transporturi care vizeazã poliþia, transporturile feroviare, aeriene, navale, sã fie introdus ºi segmentul de transporturi rutiere, pentru cã eu cred cã poliþia rutierã este una din poliþiile cu care ne întâlnim cel mai des. Ea existã în cadrul I.G.P., ºi nu cred cã ar strica dacã ea ar fi funcþionalã ºi din acest punct de vedere. Nu cred cã modificã cu nimic, cu atât mai mult cu cât orice formã de transport cu automobilul este un transport rutier... de mãrfuri sau de persoane.

Mulþumesc.

Deci amendamentul dumneavoastrã viza adãugarea componentei rutiere la poliþiile de specialitate. Respingerea nu este motivatã, nu este argumentatã.

Poftiþi, domnul deputat!

## Domnule preºedinte,

Noi am avut aceastã discuþie în cadrul comisiei. Argumentul comisiei ºi al iniþiatorului este unul singur: aici, noi vorbim de organizarea Poliþiei dupã specificul unor sectoare ale economiei naþionale. Nu existã sector al economiei ”transporturi rutiereÒ. Vã rog sã nu vã supãraþi!

Da.

## **Domnul Marcu Tudor:**

În primul rând, chiar titulatura ”dupã specificul unor sectoare ale economieiÒ este restrictivã. Îngusteazã desfãºurarea în continuare a articolului.

Justificatã ar fi fost introducerea ºi a poliþiei rutiere. A mai fost un argument: acela cã Poliþia va trece în sectorul civil, dupã organizarea acesteia, la transporturi.

Ambele probleme pot fi dezbãtute pro ºi contra. Pãrerea mea este cã ele nu sunt susþinute argumentat de cãtre Ministerul de Interne ºi de cãtre cei care nu au fost de acord cu acest vot.

În ceea ce mã priveºte, eu am votat, pentru cã este mult mai important acest transport rutier decât unele de aici. De exemplu, ce face poliþia navalã?! Pãzeºte niºte sectoare, niºte intrãri sau ieºiri din port. Nu are nici o atribuþie la acþiunea navalã. Pe când, aceasta are mult mai multe atribuþii.

Faptul cã nu este un sector economic, este o mare greºealã. Produce la fel ca toate celelalte sectoare, mai mult sau mai puþin. Sã spui cã nu produce deloc, deci cã nu fac parte din economia naþionalã transporturile rutiere, este o greºealã impardonabilã.

## **Domnul Dumitru Octavian Mitu**

**:**

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã-i dau o replicã. Sã-i explic care este diferenþa dintre o ramurã economicã ºi o întreprindere economicã.

Nu de la definiþia ramurii economice trebuie sã pornim, ci de la cazuisticã. Nu definiþia ramurii economice ne ajutã pe noi sã rezolvãm o chestiune practicã. Îl rog pe domnul general Sandu sã se pronunþe.

## **Domnul Florin Sandu:**

Aº vrea sã amintesc faptul cã la alin. 1 se spune cã Poliþia se organizeazã corespunzãtor împãrþirii administrativ-teritoriale. Bineînþeles cã în alin. 1 se spune cã se poate organiza dupã specificul unor sectoare economice, care sunt enumerate.

De ce nu am introdus poliþia rutierã la acest domeniu special? Pentru cã poliþia rutierã este un fapt cotidian. Ea face parte foarte mult din ordinea publicã ºi coopereazã foarte mult cu poliþia de ordine publicã, iar în textul respectiv ne-am gândit sã fie enumerate numai acele domenii care sunt speciale.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu am înþeles care este argumentul. ªi ce dacã este un fapt cotidian?

Argumentul este cã poliþia circulaþiei face parte din ordinea publicã ºi, împreunã cu Direcþia de ordine publicã, realizeazã aceste atribuþiuni. Fiind necesarã ºi o reglementare într-un domeniu special, am enumerat acele domenii speciale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnilor colegi,

Aþi auzit explicaþiile tuturor. Dupã regulament, eu sunt dator sã supun întâi la vot amendamentul comisiei. Dacã picã acesta, atunci luãm în considerare alte voturi.

Cine este pentru amendamentul comisiei de la punctul 3, referitor la alin. 2 al art. 4? 75 voturi pentru.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Deci, cu 75 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat amendamentul de la punctul 3 ºi, în consecinþã, noua structurã a art. 4 alin. 2.

La art. 4 alin. 3 nu au fost obiecþii din partea comisiei. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La titlul cap.II comisia nu a avut obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 5...

## **Domnul Vasile Moiº**

**:**

Aveam un amendament respins la art. 4 alin. 3.

Îmi pare rãu, dar am ajuns la art. 5. Nu ne putem întoarce pentru cineva care pierde rândul.

La art. 5 alin. 1 lit.a), b) ºi c) nu au fost obiecþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

La art. 5 lit.d), vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 4 al comisiei de la pagina 3. Dacã aveþi obiecþii la acest amendament.

Poftiþi, domnule deputat!

Formularea este urmãtoarea: ”...alte unitãþi pentru transporturi feroviare, aeriene ºi navale, inclusiv poliþie de frontierã sau alte unitãþi cu activitate specificã care rezultã din atribuþiile Poliþiei RomâneÒ.

Deoarece în acest articol, unde se defineºte structura Poliþiei Române, nu s-a avut în vedere prezentarea în detaliu pe componentele principale rezultate din Capitolul ”Atribuþii ale Poliþiei RomâneÒ ºi este prezentatã doar structura teritorialã a poliþiei, considerãm cã este necesar sã exemplificãm, sã dãm un model de încadrare Ð ce tipuri de unitãþi de poliþie sunt. Sigur cã ar fi fost bine dacã toate tipurile de unitãþi de poliþie ar fi fost aici precizate, pentru cã acest lucru ar fi asigurat transparenþa organizãrii Poliþiei cãtre public. Transparenþa organizãrii Poliþiei este un element central în ideea apropierii noastre de legislaþia europeanã, ºi aici ar fi trebuit sã aparã toate unitãþile Poliþiei, aºa cum este ea organizatã prin aceastã lege, conform atribuþiilor care îi sunt date prin lege.

De aceea, susþinem acest amendament pe care l-am prezentat ºi care a fost respins prin vot fãrã motivare.

Domnule preºedinte al Comisiei pentru apãrare,

Vã rog sã vã pronunþaþi ºi vã rog sã dispuneþi corpului dumneavoastrã tehnic sã motiveze respingerea amendamentelelor, pentru cã s-ar putea ca multe din amendamentele respinse sã nu mai fie reiterate, deoarece deputaþii, vãzând motivul de fond pentru care au fost respinse, pot sã nu le mai invoce. Respingerea amendamentului se motiveazã. Rog sã dispuneþi _staff_ -ului dumneavoastrã tehnic sã se conformeze acestor norme de alcãtuire a rapoartelor.

Am înþeles, domnule preºedinte.

Art. 5 lit.d), în formularea domnului deputat Canacheu, se regãseºte la art. 4 alin. 2, pe care tocmai l-am votat. Aºa cum spunea dânsul, formularea Domniei sale ar fi restrictivã, referindu-ne numai la anumite unitãþi ale Poliþiei. De aceea, susþinem în continuare formularea comisiei ”...alte unitãþi necesare pentru îndeplinirea atribuþiilor specifice Poliþiei înfiinþate potrivit legii...Ò. Cu aceastã formulare, credem cã acoperim întregul spectru de unitãþi ale Poliþiei.

## Bun, mulþumesc.

Potrivit regulamentului, sunt dator sã supun întâi votului amendamentul nr. 4 de la pagina 3 al comisiei, pentru art. 5 lit.d).

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Deci, art. 5 lit.d) va avea alcãtuirea rezultatã din votul pozitiv al amendamentului nr. 4.

La art. 6, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 5 de la pagina 3. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 7, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 6 de la pagina 3. Dacã aveþi obiecþiuni?

Vã rog!

Domnul deputat ªtefan Cazimir.

La art. 7 vã propun trei amendamente redacþionale. În primul rând, la rândul 5, în locul formei neliterare ”îndrumãÒ, forma literarã ”îndrumeazãÒ. Forma ”îndrumãÒ, repet, este neliterarã ºi evocã limbajul activiºtilor P.C.R., aceiaºi care ne-au procopsit ºi cu pronunþarea ”prevŽdereÒ plinã de vitalitate pânã în zilele noastre.

”El ne-ndrumã ºi ne-nvaþã

Sã croim o nouã viaþãÒ.

Al doilea amendament, la rândul 2 de la pagina 4, înlocuirea virgulei dupã ”economico-financiareÒ prin conjuncþia ”sauÒ. Deci, sã fie: ”...economico-financiare sau bancare...Ò.

La rândul 3 propun eliminarea cuvintelor ”precum ºiÒ, motivul fiind cã acelaºi enunþ mai apare ºi pe rândul 7, ºi atunci se evitã repetarea ºi se obþine o enumerare perfect coerentã. Întregul context va fi: ”...circumscrise crimei organizate, criminalitãþii economico-financiare sau bancare, a altor infracþiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, precum ºi orice alte atribuþii date în competenþa sa prin legeÒ.

Am înþeles, domnule deputat. Poftiþi, domnule deputat Canacheu!

Am avut un amendament respins la punctul 18 de la pagina 40.

La art. 7, acolo unde este definit Inspectoratul General al Poliþiei, cu activitãþile pe care le desfãºoarã, este introdusã o clasificare preluatã din Codul penal, în care se spune cã aceastã instituþie, I.G.P.-ul, ”...va investiga cazuri deosebit de grave din cadrul crimei organizateÒ.

Amendamentul nostru la art. 7 susþine eliminarea sintagmei ”deosebit de graveÒ, deoarece toate infracþiunile din zona crimei organizate sunt deosebit de grave. Deci toate infracþiunile din aceastã zonã sunt grave, ºi ar fi greu de ales între ele care sunt mai grave, care sunt mai puþin grave, care sunt deosebit de grave, dacã stabilim prin legea poliþiei care sunt acestea.

Deci, susþinem amendamentul de la art. 7, care eliminã sintagma ”deosebit de graveÒ. În rest, textul rãmâne acelaºi.

Domnule general Sandu,

Puteþi comenta acest amendament, pornind eventual de la Codul penal?

Se face o clasificare în Codul penal vizavi de pragurile de infractiuni grave, deosebit de grave, iar la nivelul Inspectoratului General al Poliþiei am considerat cã numai acele cauze ºi infracþiuni deosebit de grave sã fie la nivelul de investigare a acestei unitãþi centrale, pentru cã altfel n-ar mai putea sã-ºi realizeze ºi celelalte atribuþii de

îndrumare ºi de control. Astfel, pragul de la care se va ocupa de aceste infracþiuni trebuie sã fie foarte ridicat. Deci se va ocupa numai de infracþiunile deosebit de grave. De ce spunem ”deosebit de graveÒ? Pentru cã aºa sunt clasificate ºi în Codul penal.

Vã mulþumesc.

Deci susþineþi menþinerea textului în amendamentul comisiei.

Poftiþi, domnule Sassu!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Se vorbeºte foarte mult în ultima vreme de o creºtere a crimei organizate, de o problemã pe care o avem în domeniul crimei organizate. Discutând de crima organizatã, ea presupune o organizare, presupune reþele, presupune tot felul de astfel de lucruri. Este unul din flagelurile de care ne izbim, ºi credem cã astfel de chestiuni nu pot fi tratate ca deosebit de grave sau mai puþin grave sau în alte astfel de categorii. Este adevãrat, în Codul penal existã aceastã prevedere, ºi anume: se pedepseºte într-un fel sau altul ceea ce reprezintã o infracþiune deosebit de gravã, însã repet: este o problemã asupra cãreia opinia publicã a atras de multã vreme atenþia, ºi eu cred cã este cazul sã lãsãm fãrã ”deosebit de graveÒ. Sigur cã în cadrul acestui organism se pot face tot felul de trimiteri cãtre celelalte structuri, dar a clasifica drept deosebit de grave numai acele lucruri care sunt deosebit de grave în domeniul crimei organizate, pentru cã nu vorbesc de alte chestiuni, mi se pare cã nu este în spiritul a ceea ce se aºteaptã de la Poliþie ºi ceea ce trebuie sã dãm noi Poliþiei ca atribute. Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Domnul Drãgãnescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu cred cã aici într-adevãr este vorba de douã noþiuni: pe de o parte, Inspectoratul General al Poliþiei ºi unitãþile de poliþie subordonate se ocupã de cercetarea infracþiunilor deosebit de grave, indiferent cã vin de la crima organizatã sau vin de la cetãþeni care nu aparþin reþelelor de crimã organizatã, ºi, pe de altã parte, se referã la infracþiunile circumscrise crimei organizate. Este adevãrat, din text, aºa cum rezultã el în formularea comisiei, aceste douã domenii tind sã fie confundate. De aceea, eu aº propune eventual sã gãsim o soluþie aici: sã rãmânã ”...cercetarea infracþiunilor deosebit de grave, a celor circumscrise crimei organizate...Ò, ºi textul curge. Cred cã astfel ar fi clar cã este vorba de douã domenii de care se ocupã în mod direct I.G.P.-ul, prin unitãþile subordonate.

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã dãm totuºi credit limbajului de specialitate ºi celor care se ocupã de aceste probleme. Limbajul obiºnuit nu este acelaºi cu rigoarea ºtiinþificã. Trebuie sã existe o terminologie unitarã în domeniul dreptului penal.

În consecinþã, mai dau cuvântul încã o datã domnului general Sandu.

Îmi cer scuze!

Crima organizatã înseamnã sãvârºirea, de douã sau mai multe persoane, între care existã relaþii ierarhice sau personale, folosirea unui potenþial infracþional ridicat pentru controlarea teritoriilor, sectoarelor economice, pentru sãvârºirea de noi infracþiuni, în vederea obþinerii unui folos financiar deosebit.

Deci aceasta este crima organizatã ºi, de asemenea, are o listã de 25 de infracþiuni; 25 de infracþiuni care pleacã de la omoruri, de la traficul de maºini... Mergând ºi enumerând toate aceste infracþiuni, deci noi vorbim de Inspectoratul General al Poliþiei, aceste infracþiuni, dacã noi le dãm numai în sarcina Inspectoratului General al Poliþiei, ca unitate centralã, atunci Direcþia Poliþiei Capitalei, sectoarele de poliþie, poliþiile judeþene ar însemna cã nu ar trebui sã se mai ocupe de aceste infracþiuni comise de douã sau trei persoane. De aceea este necesar acest prag pentru cele deosebit de grave, pe de o parte; pe de altã parte, este problema argumentului din Codul penal ºi un alt argument este faptul cã noi suntem supravegheaþi de Curtea Supremã de Justiþie care, de asemenea, are în competenþã aceste infracþiuni deosebit de grave.

De Parchetul de pe lângã Curtea Supremã.

Parchetul, mã scuzaþi!

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sunt dator sã supun întâi votului amendamentul comisiei. Vã trimit la amendamentul 6 de la pagina 3, dar sunt, de asemenea, dator, pentru limba românã, sã vã propun ºi corecturile pe care domnul deputat Cazimir le-a formulat, respectiv la rândul 5 din pagina 3, în loc de ”îndrumãÒ, ”îndrumeazãÒ, eliminarea particulei ”precum ºiÒ din pagina 4, rândul 3, iar dupã sintagma ”economicofinanciareÒ, în loc de virgulã, sã se menþioneze ”sauÒ deci: ”economico-financiare sau bancareÒ.

Cu aceste precizãri terminologice pe care ni le-a propus colegul nostru, vã propun textul amendamentului în aceastã formulare. Deci comisia ni-l propune, eu vi-l propun pentru vot.

Cine este pentru? 64 voturi.

Pentru amendamentul 6 au votat 64 de deputaþi, împotrivã 3 ºi o abþinere.

La art. 8, vã rog sã urmãriþi amendamentul 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi pare foarte bine cã existã o personalitate, aici, de competenþa domnului general Sandu, ºi eu cred cã dumneavoastrã veþi urmãri acest amendament pe care eu nu l-am votat în comisie ºi precizez de ce.

Identificaþi-l, pentru colegii noºtri, ca sã vã urmãreascã în cunoºtinþã de cauzã.

Da. Art. 8 prevede: ”Inspectoratul General al Poliþiei este condus de inspector general numit prin Hotãrârea Guvernului României, la propunerea ministrului de interne, cu consultarea Corpului Naþional al PoliþiºtilorÒ.

Acesta este textul iniþiatorului ºi cred cã este acoperitor, este mult mai bun decât ceea ce s-a votat ca amendament la comisie, spunând cã: ”Inspectoratul General al Poliþiei este condus de un inspector general numit prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, dupã consultarea Corpului Naþional al PoliþiºtilorÒ.

De ce spun acest lucru? Pentru cã din motivaþia pe care foarte bine a redat-o domnul general Sandu aici, deci punctul de vedere al iniþiatorului, este clar cã noi avem drept scop armonizarea legislaþiei interne cu prevederile cuprinse în acte normative din þãri cu tradiþie democraticã ºi, nu în ultimul rând, raporturile Poliþiei cu celelalte autoritãþi ale administraþiei publice, care sunt prezente în Guvern. Deci sã nu ºuntãm aceastã rãspundere, sã meargã direct ministru de interne Ð prim-ministru, ci ea trebuie ºi la ceilalþi factori care compun ºi care constituie administraþia publicã; de fapt, sã nu facã parte din hotãrârea care înseamnã numirea unuia dintre cei mai importanþi oameni ai Poliþiei Române.

În concluzie, cred cã textul iniþiatorului, art. 8, este mult mai acoperitor ºi merge pe linia a ceea ce urmãrim în aceastã lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Domnule deputat,

Pentru a veni în sprijinul dumneavoastrã, vã întreb dacã sunt alte numiri, de alte posturi prin Hotãrâre a Guvernului. Deci ºtiþi cã sunt alte posturi care sunt numite prin Hotãrâre a Guvernului? Aceasta ca sã vã puteþi, eventual, argumenta mai consistent propunerea dumneavoastrã.

## Domnule Cazimir,

Dumneavoastrã nu votaþi pentru pentru propriul amendament?

Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

## Stimaþi colegi,

Cam 30% dintre dumneavoastrã nu voteazã. Deci, cu aceastã precizare neutrã, constat aritmetic rezultatul votului.

## Domnule preºedinte,

Acum, a pune aceastã problemã, faþã de ceea ce noi discutãm în aceastã lege, eu cred cã nu vreþi dumneavoastrã, practic, sã dau o explicaþie referitor la celelalte puncte, pentru cã, în aceastã situaþie, sigur cã propunerea aparþine ministrului de interne, însã ea trebuie luatã de comun acord de Guvern sau cu majoritate, semnatã de primul-ministru, aºa cum se întâmplã de obicei, însã cu cunoºtinþa tuturor membrilor Guvernului. Pentru cã a propune numai ministrul de interne ºi a trece direct ca aceastã propunere sã se hotãrascã de cãtre primul-ministru cred cã este o ocolire a plenului Consiliului de Miniºtri.

Rog reprezentanþii comisiei, care au fãcut acest amendament, sã-ºi precizeze poziþia ºi sã rãspundã domnului deputat, obiecþiei, ºi pe urmã domnul general Sandu. Poftiþi, domnule deputat!

Un prim argument la varianta comisiei, domnule preºedinte, ar fi cã inspectorul general are rang de secretar de stat ºi este numit prin decizia primului-ministru.

Dacã parcurgeþi varianta comisiei, o sã vedeþi, aºa cum a susþinut ºi colegul meu, o transparenþã referitoare la aceastã numire, întrucât primul-ministru face aceastã numire la propunerea ministrului, dupã ce acesta consultã Corpul Naþional al Poliþiºtilor. O sã vedeþi, este o structurã nouã care apare în Statutul poliþiºtilor, pe care o sã-l discutãm, probabil, sãptãmâna viitoare. Deci ministrul de interne nu face aceastã propunere în necunoºtinþã de cauzã, ci, dimpotrivã, are la dispoziþie un forum consultativ care este o persoanã juridicã de drept ºi propune primului-ministru, dupã aceea, numirea în funcþie.

Poftiþi, domnule Boiangiu!

V-aº ruga sã aduceþi elemente suplimentare intervenþiei dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Îmi pare foarte rãu cã domnul preºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã reduce, totuºi, aceastã decizie atât de importantã la consiliu, aceastã structurã pe care noi o specificãm ºi o votãm ºi devine lege prin aceastã lege a poliþiei, însã ea are rol consultativ ºi se reduce, deci, la aceastã structurã: ministru de interne ºi prim-ministru.

Deci nu putem ocoli plenul, repet, unde sunt responsabilii administraþiei publice, pentru cã noi avem interesul ca sã se armonizeze aceastã lege a poliþiei cu tot ce înseamnã documente privind administraþia publicã, în general. Deci eu cred cã este logic ceea ce spun ºi ceea ce a explicat dânsul, îmi pare rãu, nu intrã în tema discuþiei noastre.

## Domnule general Sandu,

Aþi vãzut, lumea aºteaptã cu încredere s-o lãmuriþi.

Vã daþi seama, domnilor deputaþi, cã mi-ar conveni sã fie Hotãrâre de Guvern, dar trebuie sã mã înclin ºi eu în faþa unor texte de lege ºi în acest text de lege este vorba de Legea de organizare ºi funcþionare a Guvernului

României ºi a ministerelor, la art. 15, secþiunea ”PrimulministruÒ spune cã, la lit.d), numeºte secretarii de stat. Eu nu am nici funcþia de secretar de stat, sunt subsecretar de stat. Dacã numeºte secretarii de stat, deci numeºte ºi elibereazã din funcþie ºi aceasta, conform art. 19, o face prin decizii, emite decizii în condiþiile legii.

Deci, pentru cã este prevãzut într-un act normativ de organizare ºi funcþionare a Guvernului, mã face sã renunþ la textul iniþial ºi sã fiu de acord cu textul propus de comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Având în vedere cã nici nu s-a formulat un amendament contrar celui propus de comisie,

## Domnule preºedinte,

Înainte de a discuta o chestiune de fond, aº vrea sã vã pun o problemã de, hai sã zicem, procedurã ºi dacã, sigur, cãdem de acord, putem discuta mai departe.

În aceastã lege privind organizarea ºi funcþionarea poliþiei, se pune problema organizãrii Corpului Naþional al Poliþiºtilor ºi iatã cã aici are un anumit atribut, ºi anume este consultat în numirea ºefului I.G.P.-ului. Ulterior, în legea pe care încã nu am votat-o ºi care s-a dezbãtut ulterior acesteia, se defineºte acest forum naþional al poliþiºtilor.

În momentul acesta nu existã un amendament legat de aceastã problemã ºi de toate celelalte legate de Corpul Naþional al Poliþiºtilor, ce atribuþii, sau acolo unde mai apare el. Însã definirea care apare ulterior în Legea privind Statutul poliþiºtilor, unde iar este acest Corp Naþional al Poliþiºtilor, este o persoanã juridicã de drept public, ridicã ºi implicã anumite probleme.

Spun încã o datã: nu existã un amendament în acest moment, însã faptul cã într-o lege ulterioarã se defineºte un organism care aici nu mai este amintit, dar, mai mult decât atât, i se dau ºi anumite atribuþii, ridicã o problemã de corelare între cele douã legi. Am putea discuta mai mult decât atât, dar, repet, este o problemã de procedurã, pentru cã, dacã lucrurile erau clare în ceea ce priveºte Statutul poliþiºtilor, probabil cã în acest moment exista un amendament. Ar fi fost poate bine ca aceste legi sã se discute odatã ºi sã se propunã odatã, într-o formã sau alta, astfel încât sã se poatã corela între ele.

Sunt anumite chestiuni, eu am ridicat doar una, care, datoritã faptului cã s-au discutat separat ºi la un interval mai mare ºi se voteazã separat, au creat anumite probleme. Nu existã un amendament, dar, în mod normal, dacã am fi ºtiut care, ce atribuþii are acest Corp ºi cum este el organizat, probabil cã ar fi apãrut un amendament.

Repet: nu vreau sã discut de fond aceastã chestiune, dar vã consult, sau nici mãcar nu-mi dau seama cum am putea, eventual, ridica una din problematicile pe care le avem, având în vedere cã existã o structurã care se defineºte ºi se organizeazã într-o lege care încã nu existã.

## Mulþumesc.

## Domnule deputat,

Dumneavoastrã vã caracterizaþi cu niºte intervenþii de o logicã cartezianã. Aici însã ne puneþi în faþa vestitei ”probleme a întâietãþii oului sau a gãiniiÒ.

Þineþi cont cã suntem în faþa unei problematici mari, care presupune douã sau trei legi. Ministerul de Interne ºi-a fãcut datoria ºi le-a prezentat în pachet. Acum, pe care dintre ele sã le prezentãm întâi e greu, sã le dezbatem deodatã e ºi mai greu. Noi le avem în comisii, comisiile le-au cam corelat ºi eu v-aº ruga, totuºi, sã ieºim din dilema aceasta.

## Domnule preºedinte,

Chestiunea e în felul urmãtor. Dacã la legea care priveºte Statutul poliþistului facem anumite modificãri, nu avem de unde ºti momentul acesta, dar fac aceastã presupunere. Dacã facem anumite modificãri, aceste chestiuni care apar dincoace devin lucruri care nu mai sunt valabile ºi facem un lucru care..., mã rog, înseamnã cã votãm o lege, dupã care ea, sigur, se duce pe traseu º.a.m.d. ºi sunt anumite neconcordanþe ºi necorelãri între prevederile celor douã legi.

Sigur, plenul nu poate sã discute deodatã douã legi, dar comisiile probabil cã ar fi fost mult mai bine ca anumite prevederi sã le coreleze înainte de a trimite un raport, pentru cã pentru noi ar fi fost mult mai bine sã ºtim cã lucrurile de colo sunt corelate cu cele de dincolo. Aceasta era chestiunea. Noi le-am fi discutat, sigur, într-o ordine care era ºi ea stabilitã, nu aceasta e problema, dar probabil cã, corelate ...

Repet: dacã la legea urmãtoare se modificã, poate, ceva care face ca aceste prevederi din legea aceasta sã nu mai fie valabile, vom fi într-o situaþie destul de neplãcutã.

Cred cã preºedintele Comisiei de apãrare, care are ambele legi, ne poate da o explicaþie.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am votat art. 6, unde se definesc foarte clar. Poliþia Românã, în cadrul Poliþiei Române funcþioneazã Corpul Naþional al Poliþiºtilor, persoanã juridicã de drept public, ale cãrei atribuþii sunt stabilite în Legea privind Statutul poliþistului. Deci în acest articol, domnule deputat, noi am stabilit organismul, am stabilit structura.

În Statutul poliþistului, care are depus un raport, deja, la Biroul permanent, sunt stabilite atribuþiile lui.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cred cã lucrurile sunt clare. Eu

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La art. 8 alin. 2, la pagina 40, poziþia 20, am propus un amendament potrivit cãruia ”Inspectorul general este secondat de 2 adjuncþi numiþi de cãtre ministrul de interne, la propunerea acestuia, dupã consultarea Corpului Naþional al PoliþiºtilorÒ, faþã de textul iniþial care spune cã inspectorul general este ajutat de 2 adjuncþi; este ajutat de adjuncþi numiþi de cãtre ministrul de interne.

## Domnule preºedinte,

Douã modificãri de esenþã: prima, nu este ajutat inspectorul general, ci este secondat, ºi a doua, precizarea numãrului de adjuncþi.

De ce secondat ºi nu ajutat? ”A ajutaÒ înseamnã a presta o muncã fãrã retribuire. Ori bãnuiesc cã adjuncþii inspectorului general sunt, totuºi, niºte oameni plãtiþi pentru ceea ce fac.

Aºadar, dacã vrem o lege a organizãrii poliþiei moderne, trebuie sã modificãm puþin ºi limbajul pe care-l folosim pentru redactarea acestei legi. Grupul parlamentar al Partidului România Mare vã propune, aºadar, schimbarea noþiunii de ”a ajutaÒ cu aceea de ”a secondaÒ.

A doua parte a amendamentului vizeazã precizarea numãrului adjuncþilor inspectorului general. Din moment ce avem o lege a organizãrii Poliþiei, este de esenþa legii sã stabilim numãrul adjuncþilor inspectorului general. Cã sunt 2, 3 sau 4 e o altã chestiune, dar numãrul lor nu poate fi stabilit prin alt act normativ sau prin altã dispoziþie cu caracter normativ. Numãrul lor este de esenþa Legii organizãrii Poliþiei Române.

De altfel, aceastã a doua parte a amendamentului nostru este susþinutã ºi de cãtre Grupul parlamentar al P.N.L., care a propus un amendament similar la punctul 19.

Aºadar, acest amendament este de bunã-credinþã ºi noi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, dorim o lege modernã. Foarte multe dintre amendamentele noastre au fost acceptate de cãtre comisie ºi le mulþumim pentru cã au avut amabilitatea sã le trateze cu toatã atenþia, dar, de aceastã datã, solicitãm insistent sã acordaþi atenþia cuvenitã acestui amendament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule deputat,

Pentru cã dumneavoastrã vã susþineþi cu insistenþã argumentele ºi, în acelaºi timp, sunteþi un distins jurist, v-aº ruga sã vã uitaþi prin celelalte legi, mai ales la organizarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, peste tot se vorbeºte de ”ajutatÒ. ”SecondatÒ nu prea este un termen juridic, este pe la arbitrii de fotbal!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu este un argument!

Domnule deputat, poftiþi!

Mulþumesc.

ªi noi, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, am solicitat ca la acest articol sã se menþioneze numãrul de adjuncþi ai inspectorului general...

Aceasta e o problemã la care, într-adevãr, e de discutat.

Numai doream sã susþin amendamentul, atât, pentru a fi, eventual, luat în dezbatere ºi, eventual, explicatã poziþia Ministerului de Interne de cãtre domnul general.

Domnul general Sandu.

Referitor la termen: ”secondatÒ sau ”ajutatÒ, era ideea de a ajuta sã-ºi realizeze actul de comandã, sã realizeze managementul Inspectoratului General al Poliþiei, pe de o parte.

Pe de altã parte, vizavi de numãrul de adjuncþi, aº dori sã nu fie precizat, pentru cã viaþa e foarte dinamicã, situaþia operativã e foarte dinamicã. Apare un comandament nou la care este necesar sã am un nou adjunct. De exemplu, la Inspectoratul judeþean de poliþie Hunedoara apare un adjunct care se ocupã de Valea Jiului, pentru cã momentul respectiv presupune un asemenea adjunct care sã gestioneze acea activitate care, ulterior, este posibil sã nu mai fie necesar ºi, altfel, sã fie desfiinþat. De aceea nouã ne trebuie o lege-cadru, o lege pe care sã n-o modificãm de fiecare datã, cã îmi trebuie 2, 3 sau 5 adjuncþi.

În prezent, ºtiþi, sunt 4 adjuncþi, 1 detaºat ºi 3 în funcþiune. Deci, încã o datã, v-aº ruga sã nu ne limitaþi la numãrul de adjuncþi ºi sã rãmânã termenul de ”adjunctÒ, al ministrului de interne.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci sunteþi pentru o soluþie mai suplã.

## **Domnul Vasile Moiº**

**:**

Cine stabileºte numãrul de adjuncþi?

Da, ministrul de interne care realizeazã ºi organizarea. Mergem un pic la articolele anterioare.

## Domnul deputat Tudor.

Vã rog sã vã exprimaþi opinia, dacã în nume personal sau în numele comisiei?

## Domnule general,

Tot respectul pentru dumneavoastrã. De altfel, noi am lucrat foarte bine pe textele acestea ºi ne-aþi susþinut ºi aþi gãsit receptivitate în permanenþã. Întorcându-vã înapoi acasã, sã revenim cu textul fãcut, lucrul acesta vã rog sã mã lãsaþi sã-l spun, pentru cã este bine de lãmurit pentru toþi.

Noi, textele acestea le-am lucrat foarte mult. Aici nu am avut probleme cu partid, cu Guvern, cu nu mai ºtiu ce minuni. Am gãsit o soluþie bunã, am fost de acord toþi cu ea.

Vã rog, la fel, sã vã aplecaþi ºi acum, indiferent cine vorbeºte dintre noi, asupra a ce propune acel om, pentru cã s-ar putea sã fie viabil.

Dacã eu aº fi în P.D.S.R., sunt convins cã pânã acum îmi votaþi 70 de amendamente. Nu aºa se face o lege! Aºa ne-am necãjit cu Convenþia ºi împreunã cu P.D.S.R. am vituperat în permanenþã. Sã nu facem aºa! Acum nu vrem sã cãdem în greºeala aceasta din nou. Legea vrem sã fie bunã pentru poliþiºti, nu pentru politicieni, sã mã laud eu cã am fãcut un amendament.

Acum, revenind la ce zice domnul general, este de argumentat urmãtoarea logicã pe care am avut-o eu atunci când am susþinut punctul de vedere al P.R.M. ºi P.N.L., în special acela cu numãrul de adjutanþi, de ajutãtori, cum vreþi sã fie, nu secondanþi.

Este foarte urât cuvântul ºi neplãcut. Într-adevãr, ajutor înseamnã cã ajut o babã sã treacã strada. Aici îl secondez în procesul de comandã ºi dacã este fãcut acum la apãrare tot prost e fãcut. Nu înseamnã cã, dacã am votat ceva, am votat bine. Trebuie sã facem o datã ºi bine.

Al doilea: cu numãrul. Unde a fost rezerva noastrã? În ce mã priveºte, eu am socotit cã, venind odatã de la Ministerul Apãrãrii, unde ni se explica faptul cã, în loc sã fie o piramidã cu vârful în sus, Ministerul Apãrãrii Naþionale, ºi sã aibã un general, 2 colonei, 7 maiori ºi 20 de cãpitani, este exact invers. Sunt 40 de generali ºi un singur locotenent. Aceasta pentru cã, în permanenþã, încã de pe vremea lui Ceauºescu, s-a dat posibilitatea ministrului, inspectorului general sau ºtiu eu cui altul cu atribute temporare sã numeascã el în plus, sã îmbogãþeascã permanent ºtatul ºi sã urce, în permanenþã, prietenii lui, rudele lui sau, ºtiu eu, colegii de ºpriþ! Nu vorbesc aiurea, vin din domeniul militar! 40 de ani am fost acolo. ªi acum îl cunosc foarte bine, ba poate mai bine îl privesc de la alt nivel.

Vã anunþ cã vi s-au acordat 2 minute de intervenþie.

Un minut, nici un minut, închei fraza.

Teama noastrã este cã, dacã lãsãm, deci, la latitudinea ministrului sã aibã conjunctura intereselor lui de moment sau a unor cercuri în care el este subordonat, nu mai þine cont de lege ºi iar facem o piramidã cu baza în sus ºi vârful în jos: lucrãtori, 7 pãlmaºi ºi 2 lopãtari ºi 40 de generali! Acesta a fost necazul ºi de aceea vreau sã rãmânã stabilit prin lege. Dacã e nevoie o modificãm.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Pentru a demonstra colegilor noºtri cã ne aplecãm cu grijã la propunerile dânºilor, eu l-aº ruga pe domnul deputat ªtefan Cazimir sã ne lãmureascã ce-i cu ”secondatulÒ ºi cu ”ajutatulÒ, pentru cã, în privinþa numãrului s-au spus pãrerile ºi de cãtre dumneavoastrã ºi de cãtre... ## **Domnul ªtefan Cazimir** _(din salã):_

Nu am competenþã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu puteþi seconda! Am înþeles.

Stimaþi colegi,

Aþi reþinut, luând lucrurile în serios, ºi amendamentele ºi argumentele pe care vi le-a adus domnul general Sandu cu privire la amendamentul propus la art. 8 alin. 2.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat,

Insistent vã rog sã luaþi raportul ºi sã vorbiþi la obiect, exact amendamentul P.R.M.-ului l-am propus la vot.

Am propus ”inspectorul general este secondat de doi adjuncþi numiþi de cãtre Ministerul de InterneÒ.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Al P.R.M.-ului nu l-aþi supus. Vedeþi cã dumneavoastrã nu ºtiþi textul, nu eu care îl ºtiu pe dinafarã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Întotdeauna am primit cu plãcere lecþiile dumneavoastrã. Poftiþi ºi mai învãþaþi-mã!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Vã rog nu treceþi repede la vot ºi o datã pronunþatã fraza la vot, nu mai are nimeni drept de discuþie. Noi nu ºtim ce vreþi ºi dupã ce aþi început cuvântul nu mai avem drept de cuvânt. Nu aºa se procedeazã! Ce vreau eu sã spun? Aici sunt douã texte într-o frazã: ambele, întâmplãtor, propuse de P.R.M. ºi jumãtate de P.N.L.

Problema este urmãtoarea, cã, de exemplu, P.N.L.-ul a propus separat, împreunã cu noi, jumãtatea a doua a propoziþiei. Dacã o punem la vot în plen, ”secondatÒ ºi cu ”doiÒ ºi cade, a doua propunere nu mai putem sã o punem cã a cãzut. Nu aºa se procedeazã! Rupem în douã fraza, aºa cum s-a ºi discutat în comisie. Aceasta am vrut sã spun.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule deputat,

ªtiþi ce înseamnã acea discuþie la obiect? Vã spun eu ce înseamnã: amendamentul care s-a propus sunã aºa: ”Inspectorul general este secondat de doi adjuncþi numiþi de cãtre ministrul de interneÒ. Aceasta am supus la vot, nu îmi spuneþi dumneavoastrã cam ce credeþi cã ar trebui, fãrã sã citiþi mãcar raportul. Am rugãmintea sã luaþi raportul, sã vã duceþi la pagina 40 ºi pe urmã stãm de vorbã. Pânã atunci, daþi-mi voie mie sã

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi de la P.R.M., Amendamentul 20 al cui era, nu era al P.R.M.-ului?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Da.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi l-am pus la vot ºi a cãzut ºi atunci ce sã mai pun la vot?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

P.N.L.-ul mai are unul. Pe ãsta nu îl punem?

P.N.L.-ul nu a spus ceva concret, a zis precizarea numãrului de adjuncþi.

## **Domnul Vasile Moiº:**

## Domnule preºedinte,

Noi nu comentãm. Aþi supus la vot amendamentul propus de cãtre noi, amendamentul de la punctul 20, numai cã existã un amendament propus de colegii noºtri de la Grupul parlamentar P.N.L. care solicitã doar precizarea necesarã.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Este a doua, P.R.M. ºi P.N.L. împreunã, partea a doua.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci, colegul dumneavoastrã a sustinut amendamentul 20 de la pagina 40. Am rugãmintea sã vã uitaþi pe text ca sã nu vorbim pe dinafarã. Eu supun la vot amendamentul celui care l-a fãcut.

Cine este pentru acest amendament? 21 voturi pentru. Împotrivã? 53 de voturi împotrivã.

Este evident cã amendamentul a fost respins. În consecinþã,

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aþi primit mandat de la Grupul P.N.L. sã vorbiþi în numele lor?

## **Domnul Vasile Moiº**

**:**

Nu, nu, din contrã!

Atunci staþi în banca dumneavoastrã ºi lãsaþi P.N.L.-ul sã se exprime!

**Domnul Vasile Moiº** _(din loja comisiei):_

Am vrut sã dau o explicaþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

V-am spus sã nu mai puneþi ºi al P.N.L.-ului?

Stimaþi colegi, Este vorba de regulament aici.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/29.V.2001

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, existã un amendament anterior cu opoziþia, amendamentului P.R.M., prin care P.N.L.-ul cerea sã se precizeze numãrul de adjuncþi ai inspectorului general I.G.P., eventual pentru a da consistenþã, deoarece ºi domnul preºedinte are dreptate, deoarece nu existã un text foarte clar, amendamentul nostru sunã aproape la fel ca amendamentul P.R.M.-ului: ”Inspectorul general al Poliþiei este ajutat de doi adjuncþi în activitatea saÒ. Diferenþa ar fi...

Sã supunem ºi pe acesta la vot sau admiteþi cã au fost respinse împreunã?

Da, fiindcã trebuie sã-l supunem la vot pentru a mulþumi toþi colegii din salã; acesta este amendamentul P.N.L.-ului.

Deci, ajutat de câþi adjuncþi?

Ajutat de doi adjuncþi.

Bun. Deci, al doilea amendament, al P.N.L.-ului, care îl reformuleazã aici în plen: ”inspectorul general este ajutat de doi ajuncþiÒ.

Cine este pentru?

## **Domnul Marcu Tudor** _(din bancã):_

Aþi pierdut 10 minute în loc sã faceþi cum am zis eu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

32 de voturi pentru. Împotrivã? 44 voturi împotrivã. Deci, a cãzut ºi amendamentul P.N.L.-ului.

Cu 53 voturi pentru, 8 împotrivã ºi 5 abþineri s-a adoptat textul art. 8 alin. 2.

Cu aceasta închidem ºedinþa de astãzi, pentru cã programul a fost pânã la 16,30.

Vã mulþumesc pentru colaborare, ºi colegilor de la P.R.M. ºi tuturor.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,35._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 102/29.VI.2001 conþine 44 de pagini.**

Preþul 32.516 lei